e x e m p l u , a g r i c u l t u r a extensivă) să fie continuate şi pe viitor. O astfel de abordare are nenumărate avantaje, atât p e n t r u c o n s e r v a r e a biodiversităţii, cât şi pentru locuitorii din zonele rurale. Implicând activ în programul Na tu ra 200 0 d i f e r i ţ i proprietari sau utilizatori ai acestor zone, se poate garanta că aceste specii şi habitate ameninţate vor fi protejate, fapt esenţial pentru viitorul acestora. Natura 2000 este un aliat puternic în menţinerea şi dezvoltarea economică şi socială a multor zone rurale. Text: Adaptare din broşura C.E. “Natura 2000-Conservare în parteneriat” Foto: Administra ţia Parcului

Naţional Munţii Rodnei.

Reţeaua Natura 2000 şi-a început existenţa în Europa, în anul 1992 prin adoptarea Directivei Habitate care, împreună cu Directiva Păsări, formează piatra de temelie a po l i t i c i i eu ropene de conservare a mediului. Această reţea este răspunsul Europei la acţiunile globale de conservare, în conformitate c u Co n v e n ţ i a p en t r u Biodiversitate, ce are ca scop „stoparea pierderilor din domeniul biodiversităţii până în 2010”. Dar Natura 2000 nu este un simplu sistem de rezervaţii naturale, unde toate activităţile umane sunt excluse sistematic. Natura 2000 adoptă o perspectivă diferită prin recunoaşterea

importanţei rolului omului, ca parte integrantă a naturii, iar coabitarea poate fi un parteneriat de succes între om şi natură.

Este cert că multe arii sau situri Natura 2000 sunt valoroase tocmai datorită modului în care au fost administrate până în prezent şi este foarte important ca aceste tipuri de activităţi (de

Natura 2000: “Omul este parte din natură.”

Despre Natura 2000

D I N S U M A R :

Despre Natura 2000

1

Este adevărat că….

1

Natura 2000 în Suedia

2

Agricultura și Natura 2000

2

SCI Igniș 3

Tritonul car-patic

3

Harta sitului 4

NATURA 2000 OAMENII ŞI NATURA

2 0 0 9 N U M Ă R U L I

D E R EŢ I N U T :

• Natura 2000 – o reţea

de arii naturale prote-jate la nivel European.

• Nu îngrădește modul

de viaţă al localnicilor, tradiţiile și obiceiurile lor.

• Creează soluţii pentru

o dezvoltare durabilă.

• Aduce noi oportuni-

tăţi de finanţare euro-peană.

• Încurajează un com-

portament civilizat și responsabil faţă de mediu.

ESTE ADEVĂRAT CĂ..... M u l t e m e t o d e d e exploatarea terenurilor vor continua în acelaşi mod, pentru că sunt deja compatibile cu conservarea habitatelor şi speciilor prezente. Acolo unde este necesar, se pot face unele modificări, fără a pune în pericol productivitatea terenului. Activităţile de administrare care favorizează protecţia

naturii pot primi finanţari compensatorii prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Vânătoarea, pescuitul, turismul şi alte acţiuni recreative se vor putea desfăşura în continuare, cu condiţia ca acestea să fie administrate într-o manieră durabilă şi să nu afecteze speciile rare şi habitatele prezente, sau refacerea acestora.

Text: Adaptare din broşura C.E. “Natura 2000-Conservare în parteneriat” Foto: WWF DCP

P A G I N A 2

“În siturile Natura

2000, activităţile de

administrare care

favorizează

protecţia naturii pot

primi finanţari

compensatorii prin

Programul de

Dezvoltare Rurală.”

Pășunatul poate fi vital pentru anumite habitate. Foto: WWF DCP

Agricultura şi Natura 2000

Natura 2000 în Suedia Timp de secole, insula Öland din sudul Suediei a fost locul de păşunat pentru oi, vite şi cai, ceea ce a dat naştere unui complex de habitate („alvar”) de o d i v e r s i t a t e b o t a n i că remarcabilă. Păşunatul a fost şi principala activitate desfăşurată de mii de localnici pe insulă. În ultimii 30-40 de ani, dator i tă schimbă r i lor economice, câştigurile micilor fermieri s-au diminuat, situaţie care a contribuit la scăderea suprafeţelor de păşunat, iar „alvar”-ul a dispărut, fiind

combinate ale situatiilor extreme prezentate mai sus asupra patrimoniului natural al Europei sunt foarte importante. Multe dintre bogatele habitate din zonele agricole sunt în pericol de a disparea foarte curând. Importanta agriculturii în conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai înalt nivel politic. Noi masuri au fost introduse si

Agricultura în Europa a suferit în ultimii cincizeci de ani schimbări majore. După război, fermierii au fost încuraja ţ i să-ş i i n t en s i f i ce ş i să - ş i modernizeze activitatea, pentru a-şi mări recoltele. A u f o s t i n t r o d u s e monoculturile, terenurile cultivabile au fost extinse, i a r p e s t i c i d e l e ş i fertilizatorii au început să fie folosite la scară largă. Unii au fost dezavantajati de condi t i i le locale s p e c i f i c e : t e r e n u r i accidentate sau greu accesibile, sol nefertil, cultivare dificila. Rezultatul acestei stari de fapt a fost ca, în timp ce multe zone agricole au suferi te transformari radicale, altele au fost abandonate. Efectele

cele existente au fost modif ica te în ideea sprijinirii practicilor de administrare a terenurilor, ce sunt în favoarea protectiei mediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Agricultorii si f e r m i e r i i s u n t recompensati finaciar daca îsi desfasoara activitatea într-un sit N a t u r a 2 0 0 0 î n conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor i m p o r t a n t e p e n t r u Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.

Text: Adaptare din broşura C.E. “Natura 2000-Conservare în parteneriat”

oportunităţi de marketing, iar fluxul de turişti atraşi de patrimoniul cultural şi natural al insulei este în creştere. Text: Adaptare din broşura C.E. “Natura 2000-Conservare în parteneriat”

invadat de arbuşti cu v a l o a r e n a t u r a l ă considerabil scăzută. După includerea a 26.000 ha de habitat „alvar” în reţeaua Natura 2000, autoritatea regională pentru conservarea naturii a reuşit, împreună cu fermierii din zonă, să pună la punct un program de agro-mediu destinat acestui habitat. Astfel, 85% din „Stora Alvaret” este păşunat din nou iar fermierii primesc peste 2 milioane de Euro p lă ţ i c o m p e n s a to r i i . P r o d u s e l e l o c a l e b e n e f i c i a ză d e n o i

N A T U R A 2 0 0 0

Agricultorii pot fi recom-pensaţi. Foto: WWF DCP

Situl Natura 2000 SCI Igniş P A G I N A 3 N U M Ă R U L I

Situl Natura 2000, sit de importanţă comunitară – SCI Igniş are o suprafaţă de 19.602 ha şi se situează pe suprafaţa localităţilor Baia Mare (sub 1%), Câmpulung la Tisa (3%), Deseşti (25%), Giuleşti (32%), Ocna Şugatag (33%), Săpânţa (35%), Sarasău (1%), Sighetu Marmaţiei (39%). Este situat în bazinul hidrografic al râului Tisa, în nordul muntelui Igniş, din masivul Gutâi, cu un relief ce trece de la dealuri la munţi joşi, cu o altitudinea ce variază între 300 –

1300 m. În SCI-ul Igniş regăsim pajişti naturale, stepe, păşuni, păduri de foioase, de conifere şi de amestec, precum şi habitate de păduri (păduri în tranziţie). Ignişul este casă pentru multe specii protejate de faună, cum ar fi tritonul carpatic şi şoarecele de Tatra. Situl cuprinde 4 arii naturale protejate (Mlaştina Poiana Brazilor, Tăul lui Dumitru, Cheile Tătarului şi Mlaştina Iezeru Mare). Este important pentru a păstra aceste zone minunate,

aşa cum le avem astăzi şi pentru ca să ne bucurăm de ele şi pe viitor, să limităm e x t i n d e r e a i n f l u e n ţ e i activităţiilor umane, în special a exploatărilor forestiere, să menţinem consistenţa pădurii şi să nu colectăm plante cu valoare economică. În zonele în care s-au făcut defrişări iraţionale, trebuie luate măsuri pentru prevenirea fenomenelor de eroziune şi alunecare a solului. O acţiune esenţială este regenerare şi dezvoltarea pe cale naturală a pădurilor.

Finaţator: Ministerul Agriculturii, Naturii şi al Calităţii Hranei din Olanda Beneficiar: Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Parteneri: Societatea Regală Olandeză pentru Conservarea Naturii- Royal Dutch Society for Nature Conservation (KNNV) şi WWF Programul Dunăre-Carpaţi (WWF-DCP)

Proiectul “NATURA 2000 în România: o abordare pe două p lanur i pentru i m p l i c a r e a f a c t o r i l o r interesaţi în implementare la nivel naţional şi regional”, lucrează pe două zone model în regiunile Maramureş Igniş şi Podişul Hârtibaciului.

www.natura2000.ro

galben deschis, cu pete închise, în timp ce abdomenul este portocaliu până spre roşu, fără pete. Trăieşte în zone de deal şi de munte. Foloseşte orice ochi de apă stătătoare pentru reproducere, de la şanţuri la marginea drumului până la lacuri. Este o specie montană, n e p r e t e n ţ i o a s ă p e n t r u reproducere la calitatea apei, dar puţin rezistentă la căldură. Este cel mai greu de crescut şi

reprodus în captivitate dintre tritonii de la noi. Tritonul carpatic, aşa cum îi spune şi numele, este răspândit doar în Munţii Carpaţi. În România este prezent în Carpaţii Orientali şi lipseşte din munţii Apuseni şi munţii Banatului şi cea mai mare parte a Carpaţiilor Meridionali. Specia este în declin din cauza activităţiilor umane şi a reducerii habitatului.

Este un triton de dimensiuni mici, atingând o lungime maximă de până la 10 cm, inclusiv coada. Femelele sunt în general mai mari decât masculii. Corpul este îndesat, fiind mai masiv la femele, iar coada este mai lungă decat corpul. Capul este relativ lat iar botul este rotunjit şi brăzdat de trei şanţuri longitudinale. În regiunea gâtului, are o pată. Pe spate este colorat în brun-măsliniu până la

Tritonul carpatic (Triturus montandoni)

Despre proiect...

Este cea mai

terestră specie

de triton de la

noi, petrecând

cel mai puţin

timp în apă.

www.eukarya.ro

SIT

NA

TU

RA

200

0 SC

I IG

NIŞ

H

artă

: Bog

dan

Flor

escu