NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH -...

11
1 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucureşti, ROMÂNIA Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426 CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ Str. L.Pasteur, Nr. 6, 400349, Cluj-Napoca, ROMÂNIA Tel: *(+40 264) 594252,Tel/Fax: (+40 264)593112 P. N. V PROGRAMUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE SUBPROGRAMUL 3: SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI Obiectivul 1: Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor SINTEZA NAŢIONALĂ 2015 - 2016 EVALUAREA PROFILULUI DE RISC PSIHO-SOCIAL ÎN COMUNITĂŢI ŞCOLARE Responsabil sinteză – Dr. Sorina Irimie

Transcript of NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH -...

1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH

Str. Dr.A. Leonte, Nr. 1 - 3, 050463 Bucureşti, ROMÂNIA Tel: *(+40 21) 318 36 20, Director: (+40 21) 318 36 00, (+40 21) 318 36 02, Fax: (+40 21) 312 3426

CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ

Str. L.Pasteur, Nr. 6, 400349, Cluj-Napoca, ROMÂNIA Tel: *(+40 264) 594252,Tel/Fax: (+40 264)593112

P. N. V PROGRAMUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

SUBPROGRAMUL 3: SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI

Obiectivul 1: Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor

SINTEZA NAŢIONALĂ 2015 - 2016

EEVVAALLUUAARREEAA PPRROOFFIILLUULLUUII DDEE RRIISSCC PPSSIIHHOO--SSOOCCIIAALL

ÎÎNN CCOOMMUUNNIITTĂĂŢŢII ŞŞCCOOLLAARREE

Responsabil sinteză – Dr. Sorina Irimie

2

CUPRINS

DATE GENERALE 4

FUNDAMENTARE TEORETICĂ 4

Rolul școlii în starea de bine a copilului 5

Importanţa evaluării profilului psiho-social 6

SCOP 6

Obiectiv general 6

Obiective specifice 6

MATERIAL ŞI METODĂ 6

REZULTATE 7

Aria calitativă 1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase,

recompensatoare şi încurajatoare 7

Aria calitativă 2. Susţinerea cooperării şi învăţării active 7

Aria calitativă 3. Interzicerea pedepsei fizice şi a violenţei 8

Aria calitativă 4. Intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi discriminare 8

Aria calitativă 5. Dezvoltarea activităţilor creative 9

Aria calitativă 6. Legătura dintre şcoală şi familie prin implicarea

părinţilor 9

Aria calitativă 7. Promovarea oportunităţilor egale de participare la

luarea deciziilor 10

Stabilirea priorităţilor de intervenţie utilizând „diagrama păianjen” 10

CONCLUZII GENERALE 11

3

Motto:

”Va exista întotdeauna ceva mult mai urgent decât

protejarea stării de bine a copiilor. Dar niciodată nu

va exista ceva mai important.” (1

)

1 UNICEF Office of Research (2013). ‘Child Well-being in Rich Countries: A comparative overview’,

Innocenti Report Card 11, UNICEF Office of Research, Florence.

4

DATE GENERALE

Coordonator sinteză: Dr. Sorina Irimie

Colectiv de lucru: Dr. Ileana Maria Mireştean, dr. Cosmina Adriana

Samoilă, Psih. princ. Galea- Beldean Ioana, as. princ. Anamaria Rusz

Colaboratori: DSP judeţene, CRSP teritoriale

FUNDAMENTARE TEORETICĂ

Școala joacă un rol pivotal în dezvoltarea caracterului copiilor și tinerilor și interrelaționarea lor, în asigurarea stării de bine individuale și colective. Mediul psiho-social școlar se referă la mediul social, relațiile interpersonale în școală și felul în care elevii și personalul interacționează, dar se referă și la experiența elevilor referitoare la procesul de învățare. A fost demonstrat faptul că mediul fizic, social și emoțional în care personalul și elevii petrec o mare parte din fiecare zi, poate afecta sănătatea lor fizică, emoțională și mentală și starea de bine, precum și rata abandonului școlar (2). Necesitatea de a promova starea de bine a copiilor este, ca imperativ moral, larg acceptată, iar ca imperativ pragmatic, este la fel de demnă de prioritate, incapacitatea de a proteja și promova starea de bine a copiilor fiind asociată cu un risc crescut mai târziu în viață, într-o gamă largă de aspecte. Acestea variază de la afectarea dezvoltării cognitive, la performanțe școlare slabe, de la competențe și așteptări reduse, la productivitate și câștiguri reduse, de la rate mai mari ale șomajului la dependență crescută de asigurări sociale, la prevalența crescută a comportamentelor antisociale și implicarea în

2 Jamal F., Fletcher A., Harden A., Wells H., Thomas J., Bonell C. (2013) The school environment and

student health: a systematic review and meta-ethnography of qualitative research. BMC Public Health, 13(798), 1-11.

5

criminalitate, la o mai mare probabilitate de consum de droguri și abuz de alcool, la niveluri mai ridicate ale nașterilor în rândul adolescentelor, creșterea costurilor de îngrijire medicală și o incidență crescută a bolilor psihice [3, 4]. Faptul că sănătatea şi rezultatele educaţionale sunt legate intrinsec, şi că şcoala reprezintă locaţia ideală pentru eforturi în ambele direcţii, se bucură de o largă recunoaștere (5, 6) și a generat, ca urmare, dezvoltarea a numeroase programe internaţionale având ca scop ameliorarea deopotrivă a învăţării şi sănătăţii prin intermediul şcolii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (World Health Organization) a dezvoltat Profilul de mediu psiho-social (7) pentru a ajuta deopotrivă profesorii, elevii şi părinţii în demersul de realizare a unui climat psiho-social pozitiv în şcoli, ca mijloc de ameliorare a calităţii şcolii şi promovare a bunăstării fizice şi mentale a tinerilor.

WHO recomandă utilizarea Profilului de mediu psiho-social ca parte integrantă a eforturilor de promovare a sănătăţii prin intermediul şcolii, în conjuncţie cu instrumentele din Local Action: Creating Health Promoting Schools, WHO/ School/00.3 (Acţiune Locală: Crearea şcolilor promotoare ale sănătăţii).

ROLUL ȘCOLII ÎN STAREA DE BINE A COPILULUI

Școala joacă un rol pivotal în dezvoltarea caracterului copiilor și tinerilor și interrelaționarea lor, în asigurarea stării de bine individuale și colective. Mediul psiho-social școlar se referă la mediul social, relațiile interpersonale în școală și felul în care elevii și personalul interacționează, dar se referă și la experiența elevilor referitoare la procesul de învățare. A fost demonstrat faptul că mediul fizic, social și emoțional în care personalul și elevii

3 Duncan, G., K. Telle, K. Ziol-Guest and A. Kalil (2009). ‘Long-run Impacts of Early Childhood Poverty:

Comparative evidence from Norwegian registry data and the U.S’, PSID, paper prepared for the conference ‘The Long-run Impact of Early Life Events’. Michigan: National Poverty Center, University of Michigan, March 12-13 2009. 4 Johnson, R. and R. Schoeni (2007). ‘The Influence of Early-Life Events on Human Capital, Health Status,

and Labor Market Outcomes over the Life Course’, Working Paper Series. Berkeley, CA: Institute for Research on Labor and Employment, UC Berkeley., 5 Bradley B and Greene A (2013). Do health and education agencies in the United States share

responsibility for academic achievement and health? A review of 25 years of evidence about the relationship of adolescents' academic achievement and health behaviors. Journal of Adolescent Health, 52 (5), 523-32 6 Suhrcke M, de Paz Nieves C (2011). The impact on health and health behaviours on educational

outcomes in high income countries: a review of the evidence. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe 7 ***WHO. Local Action: Creating Health-Promoting Schools, WHO/SCHOOL/00.3. Information Series on

School Health, WHO 2000, www.unicef.org

6

petrec o mare parte din fiecare zi, poate afecta sănătatea lor fizică, emoțională și mentală și starea de bine, precum și rata abandonului școlar (8). Importanţa evaluării profilului psiho-social Cercetări care au urmărit mediul de muncă şi casnic au arătat că poate exista o relaţie puternică între condiţiile de mediu social şi bunăstarea emoţională pe termen scurt şi lung. Având în considerare timpul petrecut de către copii la şcoală, dimensiunea psiho-socială a şcolii a stârnit interesul unui număr tot mai mare de cercetători preocupaţi de impactul şcolii asupra bunăstării emoţionale a tinerilor.

SCOP

Monitorizarea factorilor de risc psihologici şi sociali în unităţile de învăţământ.

Obiectiv general

Evaluarea dimensiunii riscului psiho-social în unităţile de învăţământ şi iniţierea activităţilor ţintite de corectare.

Obiective specifice

Identificarea factorilor de risc psihologici şi sociali specifici unităţilor de învăţământ ca prim pas în elaborarea de măsuri ţintite de intervenţie, pentru promovarea unui mediu propice bunei dezvoltări emoţionale şi sociale. Cadrul legislativ

- Ralierea la sistemele informaţionale OMS, care prin intermediul Global School Initiative promovează conceptul de Health-Promoting School, implementat în ţările UE.

- Legislaţia naţională care transpune aquis-ul comunitar şi asigură implementarea - Legea 95/2006, Hotărârea de Guvern nr. 1388/2010, Ordinul comun MS/CNAS 1591/1110/2010

MATERIAL ŞI METODĂ

Chestionarul de profil psiho-social cuprinde o serie de întrebări concepute cu intenţia de a ajuta la:

1. conştientizarea importanţei mediului psiho-social sanogen şcolar în rândul personalului şcolar şi elevilor;

2. identificarea caracteristicilor pozitive ale mediului şcolar şi a celor care necesită a fi îmbunătăţite.

8 Jamal F., Fletcher A., Harden A., Wells H., Thomas J., Bonell C. (2013) The school environment and

student health: a systematic review and meta-ethnography of qualitative research. BMC Public Health, 13(798), 1-11.

7

Instrumentul evaluează condiţiile din şcoală, activităţile şcolare din şi din afara programului şcolar şi în timpul drumului între şcoală şi casă.

Scopul ultim al investigării profilului psiho-social este de identifica o serie de condiţii care prin modificarea lor pot duce la ameliorarea climatului din şcoală, astfel încât capacitatea şcolii de a susţine elevii şi de a promova învăţarea şi dezvoltarea să crească, elevii şi profesorii fiind principalii beneficiari ai acestor realizări.

În intervalul şcolar 2014-2016 au fost incluse în studiu un număr de 40 unităţi de învăţământ în cadrul cărora au fost chestionaţi 2362 elevi şi 1633 cadre didactice.

Procedura de studiu a fost concepută pentru a sigura confidenţialitatea datelor şi participarea voluntară. S-au utilizat chestionare cu auto-administrare, care nu conţin informaţii despre identitatea respondentului.

Selecţia eşantionului reprezentativ pentru fiecare unitate de învăţământ s-a efectuat pentru a asigura un număr subiecţi incluşi pentru un interval de confidenţă 95%.

Aspectele investigate în cadrul fiecărei arii a chestionarului sunt formulate ca afirmaţii, iar întrebarea pentru fiecare afirmaţie este „Cât de mult se potriveşte şcolii dvs.?”. Scala de răspuns este cuprinsă între 1 şi 4 (deloc, puţin, destul de mult, foarte mult). Numărul de itemi ai ariei înmulţit cu 4 va oferi rezultatul maxim, ideal al ariei. Pentru fiecare şcoală s-au evidenţiat ariile calitative deficitare care s-au situat în primele 3 ranguri separat din punctul de vedere al cadrelor didactice şi elevilor.

REZULTATE

Aria calitativă 1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare

şi încurajatoare

Școala este un mediu semnificativ din punct de vedere personal și social în viața elevilor săi. O școală prietenoasă asigură fiecărui copil un mediu care este sigur din punct de vedere fizic și emoțional, care permite o dezvoltare optimă. Profesorii sunt factorul cel mai important în crearea unei atmosfere eficiente și incluzive. La nivel naţional, în această arie a fost obţinut din partea o

medie de 3,13/ item, iar pentru elevi o medie de 2,74/ item, medii care corespund procentual unor valori de 78,25%, respectiv 68,50% din valoarea ideală.

Se observă că din perspectiva profesorilor şcoala asigură în mare măsură un climat adecvat, dar din perspectiva elevilor cerinţele pentru asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi încurajatoare sunt acoperite într-o mai mică măsură.

Rezultatele obţinute relevă necesitatea ca la nivel general şcolile să-şi revizuiască o serie de aspecte legate de această arie calitativă şi să stabilească mecanisme eficiente de feed-back între profesori şi elevi pentru identificarea deficienţelor şi stabilirea de măsuri de corectare.

Aria calitativă 2. Susţinerea cooperării şi învăţării active

8

Cooperarea este o caracteristică importantă a şcolilor care promovează sănătatea şi atitudinea prietenoasă faţă de copii. Promovarea grupurilor mici de lucru în clasă şi contactul cooperant între elevi este esenţial în crearea unei atmosfere prietenoase, aceasta putând reduce stereotipiile şi ameliora relaţiile dintre

În această arie, şcolile au obţinut din partea profesorilor o medie de 2,96/ item, iar din partea elevilor de 2,59/ item, ceea ce denotă că învăţarea activă şi cooperarea sunt, atât din perspectiva profesorilor, cât şi a elevilor încurajate într-o proporţie destul de mare. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 74%, respectiv 64,75% din valoarea ideală.

Rezultatele ariei punctează, totuşi, necesitatea unei mai atente implementări a procedurilor de învăţare. Tehnicile active de învăţare, cum ar fi jocul de roluri, proiecte şcolare /comunitare, proiecte de cercetare bazate pe anumite teme, ar putea fi noi pentru unii profesori şi prin urmare se impune formarea acestora pentru dobândirea de abilităţi şi încredere în folosirea lor. Deoarece există unele capcane, elevii desemnaţi să lucreze în grupuri mici putând să nu coopereze, fără o implementare atentă a procedurilor de învăţare, ei pot continua să lucreze independent. Aria 3. Interzicerea pedepsei fizice şi a violenţei

Pedepsirea fizică a elevilor în şcoală este inacceptabilă pentru buna sănătate mentală. Violenţa faţă de elevi, în forma pedepsei corporale, poate fi sancţionată legal, fiind văzută ca o formă de abuz al copilului. Pedeapsa corporală nu este necesară deoarece nu numai că nu dă rezultate, suprimând doar pentru o perioadă scurtă comportamentul nedorit, dar creează pe de altă parte o atmosferă de teamă care nu este favorabilă învăţării.

În această arie, şcolile au obţinut din partea profesorilor o medie de 3,33 /item, iar din partea elevilor de 2,91 /item, ceea ce denotă că din perspectiva profesorilor există în mare măsură politici de interzicere a pedepsei fizice şi violenţei, chiar dacă din cea a elevilor acestea nu se situează la nivelul dorit. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 83,25%, respectiv 72,75% din valoarea ideală.

Existenţa unor reguli clare şi corecte şi aplicarea lor cu consecvenţă este vitală pentru menţinerea disciplinei. Scorurile ariei denotă necesitatea creări de oportunităţi pentru ca profesorii să poată dobândi cunoştinţe şi deprinderi care să le permită să facă faţă violenţei la diverse niveluri, mergând de la agresiunea verbală, de tipul poreclelor şi rumorii în clasă, până la intervenţia în cadrul unor încăierări.

Aria 4. Intoleranţa faţă de agresivitate, hărţuire şi discriminare

Intimidarea reprezintă o problemă care implică întreaga comunitate, deoarece nu se întâmplă doar în grupurile sanitare şi pe terenurile de joacă din şcoală, dar şi în orele petrecute în afara şcolii, când elevii vin sau pleacă de la şcoală.

9

În această arie, şcolile au obţinut din partea profesorilor o medie de 3,26 /item, iar din partea elevilor de 2,80 /item, ceea ce denotă că în pofida faptului că profesorii consideră că şcolile dispun în mare măsură de politici ferme şi mecanisme de combatere a agresivităţii, intimidării, hărţuirii şi discriminării, elevii nu se simt pe deplin protejaţi şi consideră că unităţile de învăţământ nu au politici clare şi proceduri de combatere a agresivităţii şi hărţuiri şi de abordare a victimelor. Elevii consideră că profesorii nu sunt suficient de implicaţi în prevenirea discriminării şi a excluderii. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 81,5%, respectiv 70% din valoarea ideală.

Se impune discutarea în mod deschis a problemei şi conceperea unui plan clar de acţiune pentru a aborda intimidarea, hărţuirea şi consecinţele lor. Părinţii trebuie încurajaţi să lucreze în parteneriat cu profesorii pentru a preveni escaladarea a o serie de comportamente indezirabile.

Profesorii trebuie să sesizeze schimbarea de la tachinarea în joacă la insultă, să fie capabili să contracareze agresiunea fizică de îndată ce devine evidentă. Mentori din rândul elevilor pot să-şi asume responsabilitatea pentru integrarea în şcoală a nou-sosiţilor şi a celor singuratici. Creşterea capacităţii şi motivării elevilor pentru cooperare poate conduce la reducerea agresivităţii în şcoală. Intervenţiile de succes necesită ameliorări marcate ale climatului şcolar, în special în termenii ordinii şi disciplinei, întăririi atitudinilor pozitive faţă de şcoală şi muncă, pentru reducerea numărului de victime, injurii, traume emoţionale şi comportamente anti-sociale de tipul vandalismului.

Aria 5. Dezvoltarea activităţilor creative

Una dintre trăsăturile cheie ale şcolilor care promovează sănătatea şi atmosfera prietenoasă este asigurarea locurilor şi oportunităţilor de joacă, socializare şi participare la activităţi recreaţionale creative pentru elevi.

În această arie, şcolile au obţinut din partea o medie de 3,02 /item, iar din partea elevilor de 2,60 /item. Este aria şcolară care a obţinut cele mai mici scoruri, atât din partea profesorilor, cât şi a elevilor, ceea ce denotă faptul că nu sunt asigurate într-o măsură suficientă locuri de joacă şi oportunităţi de dezvoltare a capacităţilor creative ale elevilor. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 75,5%, respectiv 65% din valoarea ideală. Se impune ca şcolile să analizeze aceste aspecte şi să caute modalităţi de ameliorare. Idei simple, cu costuri reduse, cum ar fi utilizarea de pietre, marcaje colorate pentru delimitarea unor locuri pentru diverse jocuri, pot fi deopotrivă distractive şi eficiente în acest scop. Solicitarea de idei în acest sens din partea elevilor poate aduce soluţii novatoare, simple, eficiente şi agreate de către aceştia. Aria 6. Legătura dintre şcoală şi familie prin implicarea părinţilor

Implicarea părinţilor în activităţile şcolare şi luarea deciziilor este un pilon esenţial al şcolilor care promovează sănătatea şi atmosfera prietenoasă.

În această arie, la nivel naţional a fost obţinut din partea profesorilor o medie de 3,32 /item, iar din partea elevilor o medie de 2,85 /item, denotând o

10

implicare destul de redusă a părinţilor. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 83%, respectiv 71,25% din valoarea ideală.

Este important ca şcolile să-şi revizuiască politicile în acest domeniu, pentru a întări relaţia dintre familie şi şcoală. Având informaţii referitoare la situaţia familială şi la necesităţile copilului, profesorii îl pot înţelege mai bine şi îşi pot adapta modul de predare, iar probabilitatea de a-i ignora tradiţiile şi valorile deprinse în familie ducând în felul acesta la contradicţii, conflicte şi nefericire, este mult redusă. Părinţii care au sentimente pozitive faţă de şcoală şi implicare în viaţa şcolii pot fi cei mai buni avocaţi ai valorilor şcolare, încurajând pregătirea temelor acasă, promovând politicile împotriva hărţuirii şi oferind suport pentru cooperare. Absenţa contactului între şcoală şi familie, duce la trecerea neobservată a problemelor şi schimbărilor majore din viaţa copilului, în timp ce un climat pozitiv în şcoală şi o relaţie bună şcoală-familie vor asigura mediul pentru dezvoltarea unor niveluri ridicate de auto-încredere şi stimă de sine.

Aria 7. Promovarea oportunităţilor egale de participare la luarea deciziilor

Şcolile prietenoase şi promotoare ale sănătăţii asigură elevilor suportul emoţional şi social şi îi ajută să dobândească încrederea de a vorbi liber despre şcoală şi viaţa lor în cadrul acesteia. Printr-o contribuţie la modul de organizare şi funcţionare al şcolii, copiii găsesc şcoala mai atractivă şi prietenoasă.

În această arie, şcolile au obţinut din partea profesorilor o medie de 3,17 /item, iar din partea elevilor de 2,66 /item. Dacă profesorii consideră că şcoala promovează într-o măsură destul de mare oportunităţi egale în luarea deciziilor, elevii sunt de părere că implicarea lor este redusă în acest domeniu, scorul fiind unul dintre cele mai scăzute, imediat după aria calitativă 5. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 79,25%, respectiv 66,5% din valoarea ideală.

Profesorii trebuie să realizeze că o componentă importantă a bunăstării emoţionale şi sociale a unei persoane este sentimentul acceptării ei aşa cum este. Sentimentul excluderii sau inegalităţii (îndeosebi pentru motive ce nu ţin de controlul personal) este dăunător pentru stima de sine şi demnitate. Elevii care sunt trataţi ca egali şi cred în şansa lor de a avea succes ca oricare altă persoană, nu au numai o probabilitate mai mare de a-şi atinge potenţialul intelectual, dar îşi vor preţui şcoala pentru mediul prietenos şi de susţinere şi vor fi mai toleranţi cu cei care sunt „diferiţi”.

Şcolile trebuie să-şi găsească propriile modalităţi de recunoaştere şi primire a elevilor cu apartenenţă etnică, religioasă şi culturală diferită, ca şi a celor cu necesităţi speciale, săracilor şi orfanilor.

Stabilirea priorităţilor de intervenţie

Diagrama pe care sunt figurate scorurile ideale /item ale celor 7 arii calitative, alături de scorurile /item ale profesorilor şi elevilor din şcolile investigate, evidenţiază ariile prioritare de intervenţie pentru ameliorarea climatului psiho-social şcolar la nivel naţional.

11

PROFESORII apreciază că Aria calitativă 2 - Susţinerea cooperării şi învăţării active reprezintă prima prioritate pentru ameliorarea mediului psiho-social şcolar, urmată de Aria calitativă 5 – Dezvoltarea activităţilor creative şi Aria calitativă 1 - Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare şi încurajatoare.

ELEVII consideră, la fel ca și profesorii, ca primă prioritate Aria calitativă 2 - Susţinerea cooperării şi învăţării active, urmată de Aria calitativă 5 – Dezvoltarea activităţilor creative şi Aria calitativă și Aria calitativă 7 - Promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor.

La modul global prima prioritate se conturează a fi Aria calitativă 2, elevii şi profesorii apreciind deopotrivă că .

Aria calitativă 5 – care se referă la dezvoltarea activităţilor creative a obţinut scoruri care o plasează în rangul II al priorităţilor deopotrivă din perspectiva elevilor şi a profesorilor, evidenţiindu-se în felul acesta ca o altă arie prioritară de intervenţie.

CONCLUZII GENERALE

Instrumentul utilizat, validat în cadrul unui studiu pilot permite evaluarea cantitativă a mediului şcolar, creând bazele unei analize de tip SWOT a fiecărei şcoli în parte.

Investigarea unui eşantion reprezentativ de şcoli la nivel naţional a oferit oportunitatea unei analize a mediului de învăţământ din România, cu conturarea punctelor tari şi slabe, stabilind în felul acesta cadrul şi priorităţile de acţiune pentru ameliorarea climatului psiho-social şcolar din România.

Avantajele unui mediu şcolar pozitiv constau în bunăstarea şi fericirea, întărirea sentimentului de apartenenţă şi o mai bună calitate a vieţii celor implicaţi în procesul instructiv-educativ. Indirect, poate avea ca rezultat performanţe academice mai bune. De asemenea, poate modifica unele aspecte negative ale vieţii şcolare prin reducerea intimidării şi hărţuirii, injuriilor şi absenteismului şcolar. Pe de altă parte, are potenţialul de a diminua sterotipiile, teama, anxietatea, depresia şi pierderea motivaţiei. În plus, sentimentele de bunăstare în timpul copilăriei şi adolescenţei pun temelii solide pentru o bună sănătate la maturitate.

Analiza întreprinsă a conturat ca priorităţi pentru ameliorarea mediului psiho-social şcolar, deopotrivă din perspectiva elevilor cât şi a profesorilor, dezvoltarea activităţilor creative, promovarea oportunităţilor egale şi participarea la luarea deciziilor.

Conform psihologului Donald Winnicott creativitatea aparţine sentimentului de a te “simţi viu”. Pentru a fi creativi, copiii trebuie să se simtă în siguranţă din punct de vedere emoţional. Copiii sunt exploratori prin natură, dar pentru a fi creativi au nevoie de un mediu propice. Îndrăzneala de a face ceva diferit, sau

într-un mod nou, este inima creativităţii. Copiii au nevoie de experienţe pozitive,

de spaţiu personal pentru a fi singuri cu ei înşişi şi în acelaşi timp au nevoie de sentimentul de conexiune cu alte persoane, în special cei care sunt importanţi pentru ei emoţional.