Nani M Ate Bugetara

97

Transcript of Nani M Ate Bugetara

Page 1: Nani M Ate Bugetara
Page 2: Nani M Ate Bugetara

CZU 657,4£*54#54(075.8)

N20

Lucrarea a fost aprobată pentru editare la şedinţa

Catedrei „Contabilitate şiAudit" ASEM

(proces-verbal nr.l 1 din 21.06. 2010).

Referenţi: conf. univ. dr. A. IACHIMOVSCHI

conf. univ. dr. A. CHIŞLARU

DESCRIEREA C I P A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Nani, Mihail Contabilitatea în instituţiile publice / Mihail Nani.

-Ch. : CEP USM, 2010.- 192 p. 450 ex.

ISBN 978-9975-70-979-8.

657.15:351/354(075.8)

ISBN 978-9975-70-979-8 © Conf. univ. dr. M. Nani

CUPRINS

INTRODUCERE 5

Tema 1. ORGANIZAREA EVIDENŢEI CONTABILE

ÎN INSTITUŢIILE P U B L I C E 7

Tema 2. BILANŢUL CONTABIL ŞI PLANUL DE CONTURI.... 17

Tema 3. CONTABILITATEA FINANŢĂRII ŞI A MIJLOACE­

LOR BĂNEŞTI 23

Tema 4. CONTABILITATEA C H E L T U I E L I L O R 35

Tema 5. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR 45

Tema 6. C O N T A B I L I T A T E A M I J L O A C E L O R F I X E 87

Tema 7. CONTABILITATEA M A T E R I A L E L O R 100

Tema 8. CONTABILITATEA O B I E C T E L O R DE MICĂ

V A L O A R E ŞI SCURTĂ DURATĂ 107

Tema 9. C O N T A B I L I T A T E A M I J L O A C E L O R S P E C I A L E 113

Tema 10. CONTABILITATEA EXECUTĂRII B U G E T E L O R SĂTEŞTI 126

Tema 11. R A P O A R T E L E FINANCIARE A L E INSTITUŢIILOR

P U B L I C E 137

Anexe 144

Page 3: Nani M Ate Bugetara

A B R E V I E R I

ALIN Alineatul

ART Articol

BUC Bucăţi

BASS Bugetul asigurărilor sociale de stat

BPN Bugetul public naţional

CAS Contribuţii de asigurări sociale

CIAS Contribuţii individuale de asigurări sociale de stat

CNAM - Compania Naţională de Asigurări în Medicină

CNAS Casa Naţională de Asigurări Sociale

CTAS Casa Teritorială de Asigurări Sociale

DFU Durata de funcţionare utilă

FAM Fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

IP Instituţia publică

MF Mijloace fixe

MS Mijloace speciale

NC Notă de contabilitate

OMVSD - Obiecte de mică valoare şi scurtă durată

РАМ Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

UTAG - Unitatea teritorial-administrativă Găgăuzia

- Mihail Nani - 5

I N T R O D U C E R E

Contabilitatea ca bază a sistemului informaţional a gestiunii econo­miei naţionale este un instrument indispensabil în elaborarea planurilor de dezvoltare economică şi socială, în urmărirea realizării lor, în organizarea şi conducerea ştiinţifică a proceselor economice, utilizarea eficientă a resurselor materiale şi de muncă. O bună informare economică constituie întotdeauna temeiul unei intervenţii competente în organizarea şi dirijarea proceselor economice.

Fiind o componentă a informării economice, contabilitatea instituţiilor publice are ca obiectiv principal reflectarea corectă a procesului de executare a bugetului public naţional, a felului cum se gestionează mijloacele materiale şi băneşti ale instituţiilor publice, furnizând în acelaşi timp indicatorii necesari organelor de conducere ierarhic superioare.

Contabilitatea instituţiilor publice înregistrează, prelucrează şi stu­diază date referitoare la redistribuirea venitului naţional, care se realizează prin intermediul bugetului public naţional, sub forma sumelor cheltuite de la bugetele de toate nivelurile pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, învăţământ, ocrotirea sănătăţii, întreţinerea aparatului de stat, apărarea ţării etc.

Operaţiunile financiar-economice care au loc în procesul executării bugetului public naţional dau naştere la anumite raporturi juridice inter­venite între instituţiile publice, între acestea şi unităţile economice sau persoane fizice, de pe urma cărora izvorăsc diferite drepturi şi obligaţii. Aceste drepturi şi obligaţii sunt reflectate în expresie valorică de către evidenţa contabilă, sub forma finanţării primită din buget, sub forma re­laţiilor de decontare ale instituţiilor publice cu agenţii economici, cu sala­riaţii, cu bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală etc.

Evidenţa contabilă înregistrează volumul veniturilor realizate şi chel­tuielilor efectuate, asigurând întreaga bază de informaţii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor instituţiilor publice.

Evidenţa contabilă are sarcina să prevină încălcarea disciplinei buge­tare, asigurând utilizarea mijloacelor bugetare în limitele aprobate în buget şi potrivit destinaţiei stabilite.

Prin îndeplinirea în bune condiţii a sarcinii ce îi revine de a urmări întregul proces al executării bugetului public, evidenţa contabilă furnizează la timp indicatorii necesari fiecărui organ de decizie, pentru cunoaşterea

Page 4: Nani M Ate Bugetara

6 - Contabilitatea în instituţiile publice -

mersului executării bugetare şi de asemenea deficienţele apărute în reali­zarea veniturilor şi în efectuarea cheltuielilor, în vederea adoptării măsurilor ce se impun pentru redresarea situaţiei.

îndeplinindu-şi cu succes sarcinile referitoare la informarea bugetară, evidenţa contabilă este în măsură să ofere o bază completă de date privind executarea bugetului pe anul curent, care se pot folosi de asemenea în fundamentarea prevederilor bugetare pentru anul viitor.

Contabilitatea instituţiilor publice este un mijloc de control eficace în asigurarea integrităţii patrimoniului instituţiilor publice. în realizarea acestui obiectiv, ea înregistrează întreaga mişcare de mijloace materiale şi băneşti, urmăreşte păstrarea integrităţii şi utilizarea lor cu respectarea condiţiilor de legalitate.

îndeplinirea cu succes a sarcinilor importante care stau în faţă evi­dentei bugetare este condiţionată, în afară de o bună organizare, de gradul de calificare şi de calitatea personalului financiar contabil, de măsura în care acest personal se îngrijeşte de ridicarea continuă a eficienţei activităţii sale şi de modul în care conducătorii instituţiilor publice înţeleg problemele financiare şi sunt preocupaţi de rezolvarea lor optimă.

- Mihail Nani - 7

T E M A 1

ORGANIZAREA EVIDENTEI CONTABILE ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

1.1. Organizarea, obiectul şi sarcinile evidenţei contabile în insti­tuţiile publice.

1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii instituţiilor publice 1.3. Bugetul public naţional, componenţă şi structură. 1.4. Tehnica înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa

contabilă.

1.1. Organizarea, obiectul şi sarcinile evidenţei contabile în instituţiile publice

Statul îşi realizează funcţiile sale printr-o reţea vastă de instituţii ale puterii şi administraţiei de stat, instituţii de învăţământ, ale justiţiei şi procuraturii, armatei etc.

Instituţiile publice sînt entităţile prin intermediul cărora se efectuează redistribuirea venitului naţional, care se realizează prin intermediul buge­tului public naţional, sub forma sumelor cheltuite pentru satisfacerea nevoi­lor social-culturale, învăţământ, ocrotirea sănătăţii, întreţinerea administra­ţiei de stat, apărarea ţării etc.

Conform art. 184(1) din Codul civil instituţia publică se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică şi este finanţată integral sau parţial de la bugetul acesteia din urmă.

Instituţiile publice nu dispun de venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor pe care le suportă în procesul activităţii lor şi respectiv sînt f i ­nanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, bugetele raionale, muni­cipale, orăşeneşti, săteşti.

Privite din punct de vedere al importanţei activităţii pe care o des­făşoară deosebim:

• instituţii publice de subordonare de stat; • instituţii publice de subordonare locală.

Din categoria instituţiilor de subordonare de stat fac parte organele centrale ale administraţiei de stat care îndeplinesc sarcini de conducere pe

Page 5: Nani M Ate Bugetara

8 - Contabilitatea în instituţiile publice -

întreg teritoriul ţării, precum şi instituţiile subordonate lor. Dintre acestea putem menţiona:

- parlamentul; - preşedinţia; - guvernul; - ministerele; - agenţiile de stat; - instituţiile superioare de învăţământ; - colegiile; - armata naţională; - procuratura generală etc.

Din categoria instituţiilor de subordonare locală fac parte organele locale ale administraţiei de stat şi instituţiile din subordonarea lor directă. De exemplu:

- consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti; - primăriile municipale, orăşeneşti, săteşti; - direcţiile financiare raionale, municipale; - direcţiile de învăţământ raionale, municipale; - şcolile; - grădiniţele; - casele de cultură etc.

Unele organe locale ale administraţiei de stat au o dublă subordonare fiind în sfera de activitate atât a consiliilor raionale / municipale, cât şi a ministerelor de resort. Astfel, direcţiile financiare raionale / municipale sunt subordonate nu numai consiliilor raionale / municipale, dar şi ministerului finanţelor, direcţiile de învăţământ raionale / municipale - ministerului educaţiei, comisariatele de poliţie raionale / municipale - ministerului de interne etc.

Cele două categorii de instituţii publice se deosebesc prin sursa din care sunt finanţate. Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt finanţate din bugetul de stat, iar cele de subordonare locală - din bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti.

Obiectul contabilităţii instituţiilor publice îl constituie patrimoniul public aflat în administrarea acestora: finanţarea din buget şi cheltuielile bugetare, veniturile şi cheltuielile privind mijloacele speciale, mijloacele materiale şi băneşti, drepturile şi obligaţiile rezultate din activitatea desfăşurată cu respectarea prevederilor legale.

- Mi hai l Nani - 9

Prin intermediul contabilităţii instituţiilor publice se asigură evidenţa finanţelor publice de care dispune statul.

Operaţiunile financiar-economice în instituţiile publice sunt contabilizate prin sistemul propriu de evidenţă contabilă reglementat de Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice Nr. 85 din 9 octombrie 1996.

Standardele Naţionale de Contabilitate nu se răspândesc asupra instituţiilor publice.

Evidenţa contabilă în instituţiile publice are următoarele sarcini: - înregistrarea la zi a finanţării bugetare, veniturilor realizate şi

cheltuielilor efectuate; - contabilizarea corectă a circulaţiei mijloacelor materiale şi

băneşti; - evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori; - asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare; - întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor

financiare. De asemenea, evidenţa contabilă are sarcina de a preîntâmpina încăl­

carea disciplinei bugetare, asigurând consumul mijloacelor bugetare /speciale în limitele aprobate în bugetul de stat / bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti şi conform destinaţiei stabilite în aceste bugete.

Evidenţa contabilă trebuie să oglindească la timp toate modificările cantitative şi valorice ale mijloacelor şi resurselor unei instituţii.

In baza datelor furnizate de evidenţa contabilă conducătorii institu­ţiilor publice adoptă decizii în conducerea activităţii curente a instituţiilor.

Conducătorii instituţiilor publice şi ai aparatului financiar-contabil al acestora au sarcina de a se ocupa permanent de buna administrare şi utilizare a mijloacelor bugetare / speciale, asigurând utilizarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti.

Responsabilitatea pentru organizarea corespunzătoare a evidenţei con­tabile o poartă conducătorul instituţiei publice şi contabilul-şef al acesteia.

Page 6: Nani M Ate Bugetara

10 - Contabilitatea în instituţiile publice -

1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii instituţiilor publice

Organizarea şi funcţionarea contabilităţii în instituţiile publice se realizează în conformitate cu actele legislative şi normative prin care se asigură o reglementare unitară a acesteia pe întreg teritoriul ţării.

Contabilitatea instituţiilor publice este reglementată de următoarele acte legislative şi normative.

> Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007; > Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII

din 24.05.1996; > Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din

16.10.2003; > Codul civil; > Codul muncii; > Codul fiscal; > Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar

nr. 355-XVI din 23.12.2005; > Clasificaţia bugetară nr. 91 din 20.10.2008; > Regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004; > Instrucţiune cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice

nr. 85 din 09.10.1996; > Instrucţiuni, regulamente emise de Guvernul Republicii Moldova

şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova; > Legea bugetului de stat etc.

Legea contabilităţii stabileşte cadrul juridic a cerinţelor unice şi a mecanismului de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, regulile generale privind documentarea operaţiunilor economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare.

Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar stabileşte sistemul bugetar, care este o parte integrantă a sistemului de finanţe publice ale statului, reprezentat prin bugetul public naţional şi de asemenea stabileşte procesul bugetar care începe cu elaborarea bugetului şi se finalizează prin aprobarea raportului privind executarea lui pentru anul bugetar respectiv.

- Mihail Nani - 11

Clasificaţia bugetară serveşte necesităţilor de sistematizare şi de corelare a indicatorilor bugetari ai bugetelor de toate nivelurile şi ai fondurilor extrabugetare, atribuindu-se fiecărui indicator bugetar un cod distinct.

Legea privind finanţele publice locale stabileşte structura, elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor unităţilor - administrativ-teritoriale (raioanelor, municipiilor, oraşelor, satelor), drepturile şi responsabilităţile executorilor de buget de subordonare locală.

Codul civil determină statutul juridic al participanţilor la circuitul civil, temeiurile apariţiei dreptului de proprietate şi modul de exercitare a acestuia, reglementează obligaţiile contractuale şi de altă natură, alte raporturi patrimoniale şi personale nepatriomoniale aferente lor.

Codul muncii reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, jurisdicţia muncii, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă.

Codul fiscal reglementează principiile impozitării în Republica Moldova, modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile acordate, precum şi subiecţii şi obiectele impunerii.

Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar reglementează modul, condiţiile de salarizare şi mărimile salariilor persona­lului din autorităţile administraţiei publice, instituţiile şi organizaţiile finanţate de la bugetul public naţional.

Regulamentul privind inventarierea reglementează modul de efec­tuare a inventarierii patrimoniului, de determinare şi reflectare a rezultatelor inventarierii, precum şi formularele utilizate cu ocazia inventarierii.

Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabila în instituţiile publice nr. 85 din 09.10.1996 reglementează documentarea şi contabiliza­rea operaţiunilor financiar-economice în instituţiile publice.

1.3. Bugetul public naţional, componenţă şi structură

Bugetul public reprezintă documentul-program prin care se prevede anual mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei publice.

Page 7: Nani M Ate Bugetara

12 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Printr-un buget bine alcătuit, Parlamentul şi Guvernul pot avea o imagine de ansamblu, aproape exactă, asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale şi nemateriale create în economia naţională şi valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. în mod similar, organele locale ale puterii şi administraţiei de stat pot avea o astfel de imagine la nivel mezoeconomic.

Astfel, bugetul publice este instrumentul de programare, de executare şi de control asupra rezultatelor executării resurselor băneşti ale societăţii şi a modului de repartizare şi utilizare a acestora prin cheltuieli. Cu alte cuvinte, bugetul public reflectă activitatea privind finanţele publice ale statului. El reprezintă un act prin care se prevăd şi se aprobă prin lege veniturile şi cheltuielile anuale ale statului.

Conform articolului 131 din Constituţia Republicii Moldova Bugetul public naţional cuprinde:

- bugetul de stat; - bugetul asigurărilor sociale de stat; - bugetele raioanelor, oraşelor, satelor.

Totodată, conform Informaţiei privind modul de achitare a plăţilor la bugetul public naţional prin Trezoreria de stat a Ministerului Finanţelor în anul 2010 în componenţa bugetului public naţional se include şi fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi bugetului asi­gurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului, în caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezintă spre aprobare Parlamentului.

Dacă bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate prin lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.

Orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.

Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Conform articolului 132 din Constituţia Republicii Moldova impozi­tele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului

— Mihail Nani - 13

asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc conform legii de organele reprezentative respective. Orice alte prestări sunt interzise.

Structura bugetului public naţional este prezentată în schema 1.3.

Bugetul public naţional

Bugetul B A S S FAM de stat

Bugetele raionale, muni­cipale, bugetul UTAG

a

Bugetele instituţiilor publice de subordonare

de stat

Bugetele săteşti, orăşeneşti

Bugetele instituţiilor publice de subordonare

locală Schema 1.3. Structura bugetului pub ic naţional

Prin intermediul bugetului public naţional se efectuează distribuirea şi redistribuirea venitului naţional. Distribuirea venitului naţional se realizează prin încasarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor de asigurări sociale, primelor de asigurări medicale de la contribuabili în bugetul public naţional care formează veniturile bugetului public naţional. Redistribuirea venitului naţional se realizează sub forma cheltuielilor efectuate din bugetul public naţional pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, întreţinerea aparatului de stat, apărarea ţării etc.

Contabilitatea instituţiilor publice înregistrează, prelucrează şi studiază date referitoare la distribuirea şi redistribuirea venitului naţional.

Astfel, prin bugetul public naţional sunt reflectate finanţele publice, care exprimă fluxuri financiare privind formarea resurselor băneşti publice şi fluxuri financiare care se utilizează în procesul de gestionare a acestor resurse pentru desfăşurarea activităţii statului.

Ministerul Finanţelor elaborează proiectul legii bugetului de stat pe care în termenii stabiliţi îl prezintă Guvernului. De asemenea, Casa Naţională de Asigurări Sociale elaborează proiectul legii bugetului asigu­rărilor sociale de stat pe care îl prezintă Guvernului, iar Compania Naţională de Asigurări în Medicină elaborează proiectul legii fondului asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe care îl prezintă Guvernului.

Page 8: Nani M Ate Bugetara

14 — Contabilitatea în instituţiile publice —

Guvernul examinează şi aprobă proiectele legilor menţionate mai sus şi le prezintă separat spre aprobare Parlamentului.

Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se execută în conformitate cu Legea privind sistemul bugetar şi procesul buge­tar şi Legea privind finanţele publice locale.

Bugetele săteşti, orăşeneşti, raionale se elaborează de autorităţile administraţiei publice locale (primăriile săteşti, orăşeneşti, direcţiile financiare raionale) şi se aprobă de consiliile săteşti, orăşeneşti, raionale.

1.4. Tehnica înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa contabilă

Contabilitatea prevede înregistrarea tuturor operaţiunilor economice în baza documentelor primare. In instituţiile publice se utilizează, în general, aceleaşi documente primare ca şi la întreprinderi - ordin de plată, dispoziţie de încasare, dispoziţie de plată, tabel de evidenţă a timpului lucrat, certificat de boală, factură fiscală, factură de expediţie, foaia de parcurs, decont de avans, proces-verbal de casare a mijloacelor fixe etc. Totodată, se utilizează unele documente primare specifice numai instituţiilor publice - borderoul de eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei, chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale, factură (cerere).

în baza documentelor primare operaţiunile economice se contabili­zează în notele de contabilitate. Pentru fiecare tip de operaţiune economică este prevăzută o notă de contabilitate încadrată cu un număr permanent. De exemplu, operaţiunile de casă sunt contabilizate în nota de contabilitate 1 -borderou cumulativ privind operaţiunile de casă, operaţiunile în conturile curente bugetare se contabilizează în nota de contabilitate 2 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente, nota de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans etc. In total se utilizează 17 note de contabilitate încadrate cu un număr permanent (Anexa 1). Pentru alte operaţiuni şi operaţiunile „Storno" se întocmeşte nota de contabilitate f. nr. 274, care se numerotează începând cu numărul 18 şi în care se indică conţinutul operaţiunilor, debitul şi creditul conturilor, suma.

In notele de contabilitate operaţiunile economice se contabilizează pe parcursul lunii în ordinea cronologică a producerii lor. La finele lunii în notele de contabilitate se calculează rulajele şi soldul pe conturile sintetice respective.

— Mihail Nani - 15

Apoi sumele rulajelor din notele de contabilitate se înregistrează în Cartea Mare pentru fiecare nota de contabilitate separat.

La finele lunii în Cartea Mare se calculează rulajele şi soldurile pe conturile sintetice respective.

Pentru evidenţa analitică şi utilizează diferite fişe şi registre. De exemplu: > Fişa de inventar a mijlocului fix; > Registrul de casă; > Registrul conturilor curente şi decontărilor; > Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor; > Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor; > Balanţa de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe"; > Registrul evidenţei analitice a mijloacelor speciale; > Registrul evidenţei analitice a retribuţiei deponente,

înregistrările operaţiunilor economice în aceste fişe şi registre se efectuează pe parcursul lunii în baza documentelor primare şi a notelor de contabilitate. La finele lunii în registre se calculează rulajele şi soldurile pe conturile analitice, care trebuie să corespundă rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice respective din Cartea Mare.

Modalitatea de înregistrare a operaţiunilor economice în evidenţa contabilă a instituţiilor publice este expusă în schema 1.4.

Schema 1.4. Sistemul contabil aferent înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa contabilă a instituţiilor publice (ciclul contabil)

Page 9: Nani M Ate Bugetara

16 - Contabilitatea în instituţiile publice -

întrebări de autoverificare 1. Definiţi noţiunea de instituţie publică. 2. Definiţi obiectul contabilităţii instituţiilor publice. 3. Caracterizaţi sarcinile evidenţei contabile în instituţiile publice. 4. Nominalizaţi actele legislative şi normative care reglementează

contabilitatea instituţiilor publice. 5. Caracterizaţi articolul 131 din Constituţia Republicii Moldova. 6. Nominalizaţi documentele primare utilizate de instituţiile publice. 7. Unde se contabilizează operaţiunile economice? 8. Nominalizaţi registrele evidenţei analitice. 9. Caracterizaţi sistemul contabil aferent înregistrării operaţiunilor

economice în evidenţa contabilă a instituţiilor publice.

Bibliografie

1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994. 2. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 // Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 90-93 din 29.06.2007. 3. Codul civil nr. 1107-XV din 06.06.2003. 4. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din

24.05.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 91-96 din 30.05.2003.

5. Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-253 din 19.12.2003.

6. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1265 din 14.11.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 208-209 din 21.11.2008.

7. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr. 85 din 09.10.1996.

8. Modul de achitare a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul Trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2010 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 191-192 din 25.12.2009.

9. Casian A. Gestiunea finanţelor publice. - Chişinău, 2008. 10. Nani M. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. 11. Nani M. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010. 12. Secrieru A. Ghidul procesului bugetar al Republicii Moldova. -

Chişinău, 2009.

- Mihail Nani - 17

TEMA 2

BILANŢUL CONTABIL Şl PLANUL DE CONTURI

2.1. Definirea, conţinutul şi structura bilanţului contabil. 2.2. Planul de conturi al evidenţei contabile în instituţiile publice. 2.3. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor.

2.1. Definirea, conţinutul şi structura bilanţului contabil

Bilanţul contabil reprezintă o metodă de reflectare a patrimoniului instituţiei publice privit prin prisma modului de repartizare şi utilizare, şi a surselor de formare la o anumită dată în expresie bănească.

Bilanţul contabil constă din două părţi: activ şi pasiv. în activul bilanţului contabil sunt reflectate elementele patrimoniale

ale instituţiei după modul de utilizare şi repartizare, iar în pasivul bilanţului contabil - după sursele de formare (tabelul 2.1).

Tabelul 2.1 Structura bilanţului contabil

Activ Pasiv 1. Mijloace fixe 1. Finanţări 2. Stocuri de materiale 2. Fonduri şi mijloace cu destinaţie

specială 3. Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 3. Decontări 4. Cheltuieli de producţie şi cu altă

destinaţie 4. Realizarea (comercializarea)

producţiei 5. Mijloace băneşti 5. Venituri 6. Decontări ж

6. împrumuturi 7. Cheltuieli

8. Cheltuieli pentru construcţii capitale BILANŢ BILANŢ

Bilanţul contabil se bazează pe egalitatea dintre activ şi pasiv. în afară de aceasta mai este necesar să se respecte egalitatea între anumite posturi

Page 10: Nani M Ate Bugetara

18 - Contabilitatea în instituţiile publice -

din bilanţ. Astfel, valoarea mijloacelor fixe din activul bilanţului contabil trebuie să corespundă sumei fondului mijloacelor fixe şi a uzurii mijloacelor fixe din pasivul bilanţului contabil, iar valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată din activul bilanţului contabil trebuie să corespundă fondului obiectelor de mică valoare şi scurtă durată din pasivul bilanţului contabil.

2.2. Planul de conturi al evidenţei contabile în instituţiile publice

Contabilizarea operaţiunilor economice în instituţiile publice se ba­zează pe Planul de conturi al evidenţei contabile în instituţiile publice apro­bat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr. 85 din 09.10.1996 (Anexa 2).

Planul de conturi reprezintă enumerarea sistematizată a conturilor evidenţei contabile curente, necesare pentru contabilizarea operaţiunilor economice.

Planul de conturi cuprinde 13 capitole grupate conform omogenităţii conturilor (tabelul 2.2). Fiecare capitol este încadrat cu un cont sintetic de gradul întâi constituit din două cifre, care se divizează în conturi de gradul doi (subconturi) constituite din 3 cifre. De exemplu. Capitolul I „Mijloace fixe" este încadrat cu contul de gradul întâi 01 „Mijloace fixe", care se divizează în zece conturi de gradul doi:

010 „Clădiri"; 011 „Construcţii speciale"; 012 „Instalaţii de transmisie"; 013 „Maşini şi utilaje" etc.

Evidenţa contabilă se ţine pe conturi de gradul doi (subconturi).

- Mihail Nani — 19

Tabelul 2.2 Capitolele planului de conturi

Nr. capitolului Denumirea capitolului

I Mijloace fixe I I Stocuri de materiale III Obiecte de mică valoare şi scurtă durată IV Cheltuieli de producţie şi cu altă destinaţie V Mijloace băneşti VI Decontări interdepartamentale privind finanţarea VII Decontări VII I Cheltuieli IX Finanţări X Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială XI Realizarea producţiei XII Venituri XII I împrumuturi bugetare

Conturi extrabilantiere

Modificări în planul de conturi pot fi efectuate numai de către Ministerul Finanţelor

2.3. Executorii de buget, drepturile şi obligaţiunile lor

Executori de buget sunt conducătorii instituţiilor publice împuter­niciţi cu dreptul de a efectua cheltuieli de la buget pentru îndeplinirea funcţiilor şi atribuţiilor instituţiilor publice.

Statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget de subordo­nare locală (raională, municipală, orăşenească, sătească) sunt reglementate de Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, iar statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget de subordonare de stat - de Regulamentul privind statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr. 2 din 03.01.2007.

Page 11: Nani M Ate Bugetara

20 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Conform articolului 30 din Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 executorii de buget sunt ierarhizaţi pe trei nivele:

• executori principali de buget; • executori secundari de buget; • executori terţiari de buget.

Clasificarea executorilor de buget este prezentată în schema 2.3.

Schema 2.3. Clasificarea executorilor de buget

Executori principali de buget sunt primarii satelor (comunelor), oraşelor, municipiilor, preşedinţii consiliilor raionale, Guvernatorul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, miniştrii, directorii agenţilor de stat.

Executorii secundari de buget sunt conducătorii instituţiilor publice centrale sau locale cu statut de persoană juridică, care sunt subordonaţi executorilor principali de buget. De exemplu, şefii direcţiilor raionale /municipale de învăţământ, direcţiilor raionale de cultură, direcţiilor raionale de finanţe, rectorii instituţiilor superioare de învăţământ, directorii colegilor, directorii institutelor de cercetări ştiinţifice etc.

- Mihail Nani — 21

Executorii terţiari de buget sunt conducătorii instituţiilor publice fâră statut de persoană juridică, care sunt subordonaţi executorilor principali sau secundari de buget. De exemplu, directorii de şcoli, directorii grădiniţelor, directorii caselor de cultură, directorii colegiilor din cadrul instituţiilor superioare de învăţământ.

Aceste instituţii nu dispun de cont curent în Trezoreria de Stat, nu ţin evidenţa contabilă, nu întocmesc rapoarte financiare. Contabilitatea pentru aceste instituţii este organizată în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor, oraşelor, din cadrul direcţiilor de învăţământ a preturilor municipiului Chişinău, din cadrul instituţiilor superioare de învăţământ.

Executorii principali de buget au dreptul să repartizeze alocaţii bugetare instituţiilor subordonate şi să aprobe cheltuieli din bugetele instituţiilor pe care le conduc cu respectarea dispoziţiilor legale.

Executorii secundari de buget au dreptul să aprobe efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispoziţiilor legale şi să repartizeze alocaţiile bugetare instituţiilor subordonate ai căror conducători sunt executori terţiari de buget.

Executorii terţiari de buget au dreptul să gestioneze alocaţiile bugetare numai pentru necesităţile instituţiilor pe care le conduc.

Executorii de buget sunt responsabili de: a) elaborarea proiectului de buget; b) încasarea veniturilor conform prevederilor legale; c) utilizarea alocaţiilor bugetare în limita şi cu destinaţia

aprobate în buget; d) asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare; e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţiin f) întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor

financiare. Asupra executorilor terţiari de buget nu se extind prevederile lit. e), f).

Page 12: Nani M Ate Bugetara

22 - Contabilitatea în instituţiile publice -

întrebări de autoverifîcare

1. Definiţi bilanţul contabil. 2. Caracterizaţi structura bilanţului contabil. 3. Ce egalitate trebuie să se respecte între anumite posturi din bilanţul

contabil? 4. Definiţi planul de conturi. 5. Nominalizaţi capitolele planului de conturi. 6. Definiţi executorii de buget. 7. Definiţi statutul executorilor de buget. 8. Caracterizaţi obligaţiunile executorilor de buget.

Bibliografie

1. Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 // Mo­nitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-253 din 19.12.2003.

2. Regulamentul privind statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget nr. 2 din 03.01.2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 21-24 din 16.02.2007.

3. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr. 85 din 09.10.1996.

4. Nani M. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. 5. Nani M. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

- Mihail Nani — 23

TEMA 3

CONTABILITATEA FINANŢĂRII Şl A MIJLOACELOR BĂNEŞTI

3.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei. Trăsăturile şi metoda finanţării din buget.

3.2. Contabilitatea finanţării şi a mijloacelor băneşti în conturile curente bugetare.

3.3. Evidenţa mijloacelor băneşti în casiere. 3.4. Inventarierea casei şi contabilizarea divergenţelor constatate.

3.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei. Trăsăturile şi metoda finanţării din buget

Prin intermediul finanţării bugetare se realizează sarcinile statului în domeniul economiei naţionale, dezvoltării social-culturale, conducerii de stat, justiţiei, apărării etc.

Finanţarea bugetară reprezintă acordarea mijloacelor financiare din bugetul public naţional instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor aprobate în buget.

Finanţarea se efectuează în conformitate cu alocaţiile bugetare aprobate în Legea bugetului de stat / bugetelor raionale, municipale, săteşti, orăşeneşti.

Alocaţiile bugetare reprezintă limitele maxime de finanţare aprobate în buget, destinate pentru cheltuielile instituţiilor publice şi alte activităţi.

Finanţarea din buget se caracterizează prin următoarele trăsături: > mijloacele bugetare acordate instituţiilor publice pe calea finanţă­

rii servesc la acoperirea unor cheltuieli cu caracter permanent şi destinaţie strict determinată, ca retribuirea muncii, contribuţiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurări medicale, serviciile comunale, achiziţionarea de bunuri materiale etc;

> este nerambursabilă; > se efectuează pe măsura îndeplinirii sarcinilor de plan a veniturilor

bugetare; > pentru o anumită instituţie finanţarea se efectuează dintr-un singur

buget în funcţie de subordonarea acesteia. Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt finanţare din bugetul de stat, iar cele de

Page 13: Nani M Ate Bugetara

24 - Contabilitatea în instituţiile publice

subordonare locală - din bugetele raionale, municipale, săteşti, orăşeneşti.

Finanţarea instituţiilor publice se efectuează lunar prin Trezoreria de Stat în baza planurilor secundare de finanţare / devizelor de cheltuieli în condiţiile unui control strict ce creează legalitatea, necesitatea şi eficienţa cheltuielilor bugetare.

Trezoreria de Stat reprezintă o unitate structurală a Ministerului Finanţelor, constituită din Trezoreria Centrală şi trezoreriile teritoriale.

Trezoreria Centrală este un departament în cadrul Ministerului Finanţelor, iar trezoreriile teritoriale sunt reprezentante ale Ministerului Finanţelor în teritoriu (raioane, municipii).

Trezoreria de Stat se prezintă ca o bancă a finanţelor publice prin care se efectuează operaţiunile de încasări a veniturilor în bugetul public naţional şi de plăţi din bugetul public naţional, asigurând echilibrul financiar.

Trezoreria de Stat este instituţia prin care se gestionează finanţele publice de care dispune statul.

Planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli documentul instituţiei publice ce autorizează alocarea de resurse de la buget, prin care se stabileşte volumul anual al cheltuielilor repartizate pe 12 luni şi destinaţia cheltuielilor conform clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare.

Astfel, planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli reprezintă bugetul instituţiei publice pe perioada unui an bugetar.

Un buget este o previziune a veniturilor şi cheltuielilor unei instituţii publice pentru o perioadă de timp, de regulă, pentru un an.

Modalitatea de elaborare şi aprobare a devizelor de cheltuieli a insti­tuţiilor publice de subordonare locală este reglementată de Regulamentul cu privire la devizele de cheltuieli a instituţiilor publice şi repartizarea pe luni a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale nr. 117 din 29.12.2007, iar pentru instituţiile publice de subordonare de stat elaborarea şi aprobarea planurilor secundare de finanţare este reglementată de Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat nr. 82 din 06.12.2006.

Finanţarea se efectuează prin metoda virării mijloacelor băneşti din contul trezorerial al bugetului de stat / raional, municipal în contul trezorerial de cheltuieli (contul curent) al instituţiei publice.

în scopul primirii finanţării din buget instituţiile publice întocmesc delegaţia de retragere a numerarului sau ordinul de plată, în funcţie de cheltuielile care urmează a fi acoperite din finanţarea bugetară pe care le

- Mihail Nani - 25

prezintă la Trezoreria teritorială. Concomitent cu delegaţia de retragere a numerarului se prezintă următoarele note justificative:

- nota justificativă privind plata salariilor, indemnizaţiilor şi achitarea contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

- nota justificativă privind cheltuielile de deplasare; - nota j ustificativă privind plata burselor; - nota justificativă privind alte cheltuieli.

Notele justificative se prezintă în Trezoreria teritorială în două exemplare, unul rămâne în Trezoreria teritorială, altul cu viza trezoreriei se remite instituţiei publice.

în cazul ridicării numerarului pentru plata retribuţiei concomitent cu delegaţia de retragere a numerarului se prezintă în Trezoreria teritorială şi ordinele de plată, în două exemplare, privind transferul reţinerilor din salariu, CAS şi РАМ.

In Trezoreria teritorială documentele de plată prezentate de instituţiile publice sunt verificate sub aspectul corectitudinii întocmirii lor, încadrării sumelor de plată în limitele alocaţiilor bugetare aprobate în planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli pe luna respectivă.

Sumele alocaţiilor bugetare neutilizate de către instituţiile publice după 31 decembrie sunt anulate de către Trezoreria teritorială. De exemplu, suma alocaţiilor bugetare aprobată în planul secundar de finanţare al instituţiei publice pe anul 2010 la articolul de cheltuieli 113 „Plata mărfurilor şi serviciilor", alineatul 03 „Rechizitele de birou, materiale şi obiectele de uz gospodăresc" constituie 40 000 lei. Până la 31 decembrie instituţia publică a utilizat sub forma finanţării primită din bugetul de stat - 35 000 lei. Diferenţa de 5 000 lei (40 000-35 000) va fi anulată de Trezoreria teritorială şi respectiv nu va putea fi utilizată în noul an bugetar ca sursă de finanţare din buget.

3.2. Contabilitatea finanţării şi a mijloacelor băneşti în conturile curente bugetare

Evidenţa finanţării din buget pentru cheltuielile curente ale instituţiilor publice (retribuirea muncii, CAS, РАМ, achiziţionarea serviciilor comunale şi bunurilor materiale etc.) se ţine în contul de pasiv 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi". în credit se înregistrează finan­ţarea primită din buget. în debit - închiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanţării primită din buget de la începutul anului.

Page 14: Nani M Ate Bugetara

26 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Pentru evidenţa finanţării din buget a investiţiilor capitale e destinat contul de pasiv 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale". în credit se înregistrează finanţarea primită din buget pentru investiţii capitale, în debit - închiderea soldului contului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanţării pentru investiţii capitale primită din buget de la începutul anului.

Fiecare instituţie publică dispune de un cont trezorerial de cheltuieli (în continuare - cont curent) deschis în Trezoreria teritorială, în care se reflectă mişcarea mijloacelor bugetare ale instituţiei.

Pentru evidenţa mijloacelor băneşti în conturile curente bugetare sunt destinate următoarele conturi de activ:

> 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", care se utilizează în instituţiile de subordonare de stat;

> 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale", care se utilizează în instituţiile de subordonare de stat;

> 100 „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei", care se utili­zează în instituţiile de subordonare locală;

> 101 „Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate şi pen­tru alte activităţi", care se utilizează în contabilităţile centralizate ce deservesc două şi mai multe instituţii de subordonare locală;

> 103 „Contul curent pentru investiţii capitale", care se utilizează în instituţiile de subordonare locală.

în debitul conturilor se înregistrează finanţarea primită din buget. în credit - cheltuielile efectuate din contul curent. Soldul debitor reflectă disponibilul bănesc în contul curent. Dar, de regulă, nu există sold în contul curent deoarece concomitent cu finanţarea primită din buget se efectuează şi cheltuielile din contul curent.

Operaţiunile ocazionate de mişcarea mijloacelor băneşti în contul bugetar curent sunt contabilizate în nota de contabilitate (în continuare -NC) 2 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente în baza extrasului din contul trezorerial de cheltuieli, ordinului de plată, dispoziţiei de încasare.

în cazurile când instituţiile publice dispun de mai multe conturi curente deschise în Trezoreria teritorială, pentru fiecare cont curent se întocmeşte o nota de contabilitate separată, care se numerotează cu numerele 2a, 2b, 2c etc. şi respectiv conturile curente se numerotează - 090a, 090b, 090c etc.

De exemplu, o instituţie publică de învăţământ dispune de următoarele conturi curente bugetare:

- Mihail Nani - 27

> 240100000113601 - cont curent destinat pentru cheltuielile buge­tare aferente blocului de studii;

> 440107500113601 - cont curent destinat pentru cheltuielile buge­tare aferente căminelor;

> 440115101113601 - cont curent destinat pentru cheltuielile buge­tare aferente copiilor orfani.

Tranzacţii: 1. Finanţarea primită din bugetul de stat pentru în contul curent pentru

plata salariului în numerar: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 80 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 80 000 lei

Concomitent se contabilizează ridicarea numerarului din contul curent în casă:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 80 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 80 000 lei

2. Finanţarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru plata serviciilor comunale prestate de SA „Apă-Canal":

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 15 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 15 000 lei

Concomitent se contabilizează transferul plăţii SA „Apă-Canal" din contul curent al instituţiei publice:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 15 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 15 000 lei

3. Finanţarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru investiţii capitale:

Dt 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale" - 120 000 lei Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale" - 120 000 lei

Concomitent se contabilizează transferul plăţii antreprenorului pentru lucrările executate:

Page 15: Nani M Ate Bugetara

28 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Dt 150 „Decontările cu furnizorii şi antreprenorii - 120 000 lei Ct 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale" - 120 000 lei

Evidenţa analitică pe conturile 090, 093,100, 101 este organizată în Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor forma nr. 294, pe contul 230 - în fişa forma nr.283, pe contul 231 - în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr.292.

Schema 3.2. Sistemul contabil aferent finanţării instituţiilor publice

3.3. Evidenţa mijloacelor băneşti în casiere

Instituţiile publice folosesc în activitatea lor un volum considerabil de mijloace băneşti în numerar pentru plata salariilor, indemnizaţiilor, burselor, avansurilor spre decontare.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar sunt reglementate de Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992. Conform acestei Norme în casa institu­ţiilor se poate păstra zilnic o sumă maximă, în limita soldului de casă stabilit de comun acord cu unităţile bancare, provenită din restituiri de avansuri spre decontare nefolosite, din ridicarea de numerar de la unitatea bancară, precum şi din alte sume aprobate prin acte normative.

— Mihail Nani — 29

Sumele ridicate de la unitatea bancară pentru plata retribuţiei, burselor, indemnizaţiilor etc. se pot păstra peste limita soldului de casă timp de trei zile.

încasările şi plăţile cu numerar se efectuează de către casier. Casierii sunt gestionari de mijloace băneşti şi alte valori. Conducătorul instituţiei publice încheie cu casierul un contract de răspundere materială deplină. Casierul nu are dreptul să încredinţeze altor persoane exercitarea atribuţiilor sale, decât prin predarea - primirea gestiunii în baza ordinului conducăto­rului instituţiei publice.

Casierul înregistrează încasările şi plăţile efectuate din casa în Registrul de casă în baza dispoziţiilor de încasare, dispoziţiilor de plată, borderourilor de plată. La primirea documentelor primare din compartimen­tul financiar-contabil casierul este obligat să verifice existenţa, valabilitatea şi autenticitatea semnăturilor prin care se dispune plata, precum şi ataşarea tuturor anexelor la documentele de plată. înscrierile în registrul de casă se efectuează în două exemplare prin foaia indigo cu pix sau cerneală. Exemplarul doi este detaşabil la care se anexează dispoziţiile de încasare, dispoziţiile de plată şi se prezintă de către casier în contabilitate în termenii stabiliţi. în contabilitate aceste documente se verifică sub aspectul legalităţii şi corectitudinii întocmirii lor, apoi în baza lor se contabilizează operaţiunile de casă în NC 1 - borderou cumulativ privind operaţiunile de casă.

Pentru ridicarea numerarului din contul curent de la unitatea bancară în contabilitatea instituţiei publice se întocmeşte Delegaţia de retragere a numerarului care se transmite casierului. Casierul concomitent cu delegaţia de retragere a numerarului prezintă în trezoreria teritorială nota justificativă privind plata salariilor, contribuţiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare medicale, în cazul când destinaţia numerarului indicat este plata salariului. In cazul ridicării numerarului pentru plata burselor concomitent cu delegaţia de retragere a numerarului se prezintă nota justificativă privind plata burselor, iar în cazul ridicării numerarului pentru plata deplasărilor în interes de serviciu - nota justificativă privind plata deplasărilor în interes de serviciu.

După primirea numerarului în casierie de la unitatea bancară se întoc­meşte dispoziţia de încasare de către compartimentul financiar-contabil.

Page 16: Nani M Ate Bugetara

- Contabilitatea în instituţiile publice -

Tranzacţii: 1. Suma mijloacelor băneşti ridicată în numerar din contul curent în

bugetul de stat în casă pentru plata retribuţiei, burselor, avansului spre decontare:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 400 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 400 000 lei

Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei"

2. Plata salariului din casă salariaţilor: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuţia muncii" Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare"

3. Bursa plătită din casă bursierilor: Dt 181 „Decontări cu bursierii" Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare"

4. Avansul spre decontare plătit din casă titularului de avans: Dt 160 „Decontări cu titularii de avans" - 5 000 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 5 000 lei

Dispoziţiile de încasare şi dispoziţiile de plată se înregistrează şi se numerotează în registrul dispoziţiilor de încasare şi de plată de către contabilul responsabil al instituţiei publice.

Modul de înregistrare a operaţiunilor de casă este prezentat în schema 3.3.

- 400 000 lei

400 000 lei

- 330 000 lei - 330 000 lei

- 65 000 lei - 65 000 lei

- Mihail Nani - 31

3.4. Inventarierea casei şi contabilizarea divergenţelor constatate

Conform Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în econo­mia naţională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992 pentru asigu­rarea integrităţii mijloacelor băneşti în fiecare instituţie publică casa trebuie verificată inopinat cel puţin o dată în trimestru, prin numărarea banilor şi a altor valori aflate în casierie. Pentru efectuarea inventarierii casei prin ordinul conducătorului instituţiei se desemnează o comisie, care întocmeşte procesul-verbal de inventariere a numerarului de casă. Modalitatea de efectuare a inventarierii casei este reglementată de Regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004.

Comisia verifică numerarul de mijloace băneşti şi alte valori existente în casă. Dacă se constată neconcordanţe între soldul scriptic din registrul de casă şi cel efectiv, verificarea se extinde asupra documentelor primare de casă, în vederea identificării cauzelor care le-au produs. în acest caz în procesul-verbal de inventariere a numerarului de casă se înscrie suma lipsei de mijloace sau surplusul constatat la inventarierea casei. Lipsurile de mijloace băneşti sunt imputate persoanei culpabile (casierului) prin ordinul conducătorului instituţiei publice cu respectarea prevederilor articolului 338 din Codul muncii al Republicii Moldova, iar surplusul de mijloace băneşti este luat la evidentă.

Pentru contabilizarea lipsurilor constate, recunoscute de persoana culpabilă şi imputate persoanei culpabile este prevăzut contul de activ 170 „Decontări privind manco". In debit - suma lipsei imputată persoanei culpabile în baza ordinului conducătorului instituţiei / deciziei instanţei de judecată. In credit - recuperarea lipsei de la persoana culpabilă. Soldul debitor - datoria persoanei culpabile faţă de instituţia publică.

Tranzacţii: 1. Suma mijloacelor băneşti constatată lipsă la inventarierea casei,

imputată persoanei culpabile (casierului): Dt 170 „Decontări privind manco" - 150 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 150 lei

2. Restabilirea lipsei de mijloace băneşti de către persoana culpabilă (casier):

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 150 lei Ct 170 „Decontări privind manco" - 150 lei

3. Reţinerea lipsei de mijloace băneşti din salariul persoanei culpabile:

Page 17: Nani M Ate Bugetara

32 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" -150 lei Ct 170 „Decontări privind manco" - 150 lei

în cazul când lipsurile constatate la inventarierea casei nu sunt recunoscute de către casier sau când lipsurile sunt generate de furturi prin spargere de către infractori sumele aferente acestor lipsuri sunt transmise organelor de anchetă. Pentru evidenţa acestor lipsuri este destinat contul de activ 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă", în debit - lipsurile depistate transmise organelor de anchetă. In credit -imputarea lipsei persoanei culpabile în baza hotărârii instanţei de judecată sau stingerea sumei lipsei în cazul când n-a fost depistată persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanţa de judecată. Soldul debitor - suma lipselor transmise pentru examinare în organele de anchetă.

Tranzacţii: 1. Suma lipsei de mijloace băneşti transmisă în organele de anchetă în

rezultatul spargerii seifului din casă de către infractori: Dt 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă" - 10 000 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetară" - 10 000 lei

2. Imputarea lipsei de mijloace băneşti persoanei culpabile în baza hotărârii instanţei de judecată:

Dt 170 „Decontări privind manco" - 10 000 lei Ct 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă" - 10 000 lei

3. Stingerea lipsei de mijloace băneşti în cazul când nu este stabilită persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanţa de judecată:

Dt 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 10 000 lei Ct 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă" - 10 000 lei

4. Surplusul de mijloace băneşti constatat la inventarierea casei: Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 180 lei Ct 173 „Decontări privind plăţile Ia buget" - 180 lei

5. Surplusul de mijloace băneşti transmis din casă în contul curent: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 180 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 180 lei

- Mihail Nani - 33

6. Transferul surplusului de mijloace băneşti din contul curent al instituţie publice în bugetul de stat:

Dt 173 „Decontări privind plăţile la buget" - 180 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 180 \ e [

Evidenţa analitică pe conturile 170 „Decontările privind manco" şi 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă" este organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr. 292.

întrebări de autoverificare

1. Definiţi finanţarea bugetară. 2. Definiţi alocaţiile bugetare. 3. Caracterizaţi trăsăturile finanţării din buget. 4. Caracterizaţi Trezoreria de Stat. 5. Definiţi planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli. 6. Nominalizaţi documentele primare în bază căror instituţiile publice

primesc finanţare din buget. 7. Nominalizaţi notele justificative care se prezintă de instituţiile publice

în trezoreria teritorială. 8. Daţi caracteristica conturilor 090, 230, 120, 170. 9. Cum se contabilizează operaţiunile economice aferente finanţării din

buget şi operaţiunilor de casa? 10. Unde şi cum înregistrează casierul operaţiunile de casă? 11. Caracterizaţi procesul de inventariere a casei. 12. Unde este organizată evidenţa analitică pe conturile 170 „Decontări

privind manco", 175 „Decontări privind manco transmise în organele de anchetă?

Bibliografie

1- Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 91-96 din 30.05.2003.

2- Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 133-XVIII din 23.12 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 193-196 din 29.12.2009.

5- Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003.

Page 18: Nani M Ate Bugetara

34 - Contabilitatea în instituţiile publice -

4.

6.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14. 15. 16.

17.

Norme privind efectuarea operaţiunile de casă în economia naţională a j Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992. Norme metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public naţional prin Trezoreria de Stat a Ministerului Finanţelor nr. 98 j din 28.11.2005 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 13-15 din) 24.01.2006. Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat nr. 82 din 06.12.2006 // Moni­torul Oficial al Republicii Moldova nr. 195-198 din 22.12.2006. Regulamentul cu privire la devizele de cheltuieli a instituţiilor publice şi repartizarea pe luni a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale nr. 117 din 29.12.2007// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-73 din 08.04.2008. Regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004 // Monitorul| Oficial al Republicii Moldova nr. 123-124 din 27.07.2004. Modul de primire, înregistrare şi coordonare la Ministerul Finanţelor al planurilor de finanţare nr. 23 din 28.02.2007 // Monitorul Oficial al f Republicii Moldova nr. 32-35 din 09.03.2007. Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prinj sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2010 // Monitorul j Oficial al Republicii Moldova nr. 191-192 din 25.12.2009. Modul de finanţare a investiţiilor şi cheltuielilor capitale prevăzute înj Legea bugetului de stat pe anul 2010 // Monitorul Oficial al Republiciij Moldova nr. 8-10 din 22.01.2010. Regulament cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile dini Republica Moldova nr. 200 din 27.07.2006 // Monitorul Oficial al| Republicii Moldova nr. 120-123 din 04.08.2006. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr. 85| din 09.10.1996. Capitolul V. Mijloace băneşti, Capitolul IX. Finanţări. A. Casian. Gestiunea finanţelor publice. DEP ASEM, Chişinău, 2008. M. Nani. Evidenţa bugetară. Tip. UASM, Chişinău, 1994. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea îr instituţiile publice. - Chişinău, 2010. A. Secrieru. Ghidul procesului bugetar al Republicii Moldova, Chişinău,] 2009.

- Mihail Nani - 35

TEMA 4

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

4.1. Contabilitatea cheltuielilor bugetare efective. 4.2. Contabilitatea cheltuielilor de casă. 4.3. Contabilitatea cheltuielilor de producţie.

4.1. Contabilitatea cheltuielilor bugetare efective

în procesul activităţii lor instituţiile publice suportă diferite cheltuieli, ca de exemplu, cheltuieli bugetare pentru:

> remunerarea muncii; > contribuţii privind asigurările sociale de stat; > prime de asigurare obligatorie de asistenţa medicală; > achiziţionarea de bunuri şi servicii; > deplasări în interes de serviciu; > reparaţii capitale şi curente etc.

Cheltuielile bugetare sunt constatate prin metoda de calcul, conform căreia cheltuielile sunt recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării / plăţii mijloacelor băneşti.

Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul de activ 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei". în debit - calculul cheltuielilor. In credit - închiderea soldului contului de cheltuieli bugetare la finele anului Soldul debitor reflectă suma cheltuielilor bugetare efectuate (calculate) de la începutul anului.

Cheltuielile bugetare se divizează pe articole şi alineate de cheltuieli stabilite în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare din Clasificaţia bugetară (Anexa 3). Clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile potrivit conţinutului lor economic. Astfel, deosebim următoarele articole şi alineate de cheltuieli:

- articole 111 „Retribuirea muncii" : alineatul 01 „ Salariul funcţiei" alineatul 02 „Sporuri la salariul funcţiei" etc.

- articolul 113 „Plata mărfurilor şi serviciilor": alineatul 01 ,, Energia electrică "

Page 19: Nani M Ate Bugetara

36 - Contabilitatea în instituţiile publice -

alineatul 02 „ Gazele " alineatul 03 „Rechizitele de birou, materialele şi obiectele de uz gospodăresc " etc.

- articolul 114 „Deplasări în interes de serviciu": alineatul 01 „Deplasări în interiorul ţării" alineatul 02 „ Deplasări peste hotare"

- articolul 116 „Prime privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală"

- articolul 135 „Transferul către populaţie": alineatul 07 „Bursele" etc.

- articolul 241 „Investiţii capitale în construcţie": alineatul 01 „Investiţii capitale în construcţia locuinţelor" etc

- articolul 242 „Procurarea mijloacelor fixe" - articolul 243 „Reparaţii capitale":

alineatul 01 „Reparaţia capitală a fondului de locuinţe " etc. în documentele primare (delegaţia de retragere a numerarului, ordinul

de plată), precum şi în evidenţa contabilă articolul şi alineatul de cheltuieli se indică conform indicaţiilor metodice privind aplicarea clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare:

111.00 Retribuirea muncii; 112.00 Contribuţiile de asigurări sociale de stat; 113.01 Energia electrică; 113.34 Apă şi canalizarea; 114.01 Deplasări în interiorul ţării; 116.00 Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patron etc.

Tranzacţii: 1. Calcul salariului:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 111.00 - 400 000 lei Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 400 000 lei

2. Calcul CAS Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 112.00 - 92 000 lei Ct 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat" - 92 000 lei

— Mihail Nani — 37

3. Calculul РАМ:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 116.01 - 14 000 lei Ct 199 „Decontări privind РАМ cu C N A M " - 14 000 lei

4. Calculul bursei:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 135.07 - 55 000 lei Ct 181 „Decontări cu bursierii" - 55 000 lei

5. Calculul plăţii pentru serviciile prestate de SA „Apă-Canal": Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 113.34 - 40 000 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 40 000 lei

6. Consumul materialelor de uz gospodăresc: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 113.03 - 7 000 lei Ct 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de

я birou" - 7 000 lei

7. închiderea soldului contului de cheltuieli bugetare la finele anului în

limita finanţării primită din buget: Dt 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 12 000 000 lei Ct 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei" - 12 000 000 lei

Cheltuielile bugetare efectuate în anul curent care n-au fost acoperite din finanţarea bugetară a anului curent se transferă în anul următor şi respectiv se reflectă în soldul debitor al contului 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei" la data de 1 ianuarie.

Evidenţa cheltuielilor bugetare pentru investiţii capitale se ţine în contul de activ 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale". In debit - calculul cheltuielilor pentru investiţii capitale. în credit - închiderea soldului contului de cheltuieli aferente obiectelor finalizate şi date în exploatare pe parcursul anului. Soldul debitor - suma cheltuielilor efectuate de la începutul lucrărilor de construcţii şi până la darea în exploatare a clădirilor / obiectelor.

Tranzacţii: 1. Calculul cheltuielilor aferente lucrărilor executate în regie de antrepriză:

Dt 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii - 200 000 lei

Page 20: Nani M Ate Bugetara

38 - Contabilitatea în instituţiile publice -

capitale", art. 241.03 Ct 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii" - 200 000 lei

2. închiderea soldului contului de cheltuieli aferente obiectelor finalizate şi date în exploatare:

Dt 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale" - 1 800 000 lei Ct 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale", art. 241.03 - 1 800 000 lei

Evidenţa analitică pe conturile 200 „Cheltuieli bugetare pentru între­ţinerea instituţiei" şi 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale" este organizată în Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor forma nr. 294 pe articole şi alineate de cheltuieli.

4.2. Contabilitatea cheltuielilor de casă

Cheltuielile de casă reprezintă cheltuielile efectuate din contul curent prin virament sau în numerar pentru plata retribuţiei, CAS, РАМ, serviciilor

comunale, lucrărilor executate, achiziţionarea bunurilor materiale etc. Cheltuielile de casă sunt constatate prin metoda de casă, conform

căreia cheltuielile sunt recunoscute pe măsura plăţii mijloacelor băneşti din contul curent.

Cheltuielile de casă se efectuează concomitent cu finanţarea primită din buget şi servesc pentru acoperirea cheltuielilor bugetare efective. Cheltuielile de casă se efectuează în limitele finanţării primită din buget şi respectiv suma cheltuielilor de casă efectuate în perioada de gestiune corespunde sumei finanţării primită din buget în perioada respectivă.

Cheltuielile de casă pot fi efectuate numai cu condiţia că sunt prevăzu­te în planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli a instituţie pe artico­lul şi alineatul respectiv al clasificaţi economice a cheltuielilor bugetare.

Evidenţa cheltuielilor de casă se ţine în creditul conturilor curente: - 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei"; - 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale"; - 100 „Contul curent pentru cheltuielile instituţiei"; - 101 „Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate"; - 103 „Contul curent pentru investiţii capitale".

- Mihail Nani - 39

Cheltuielile de casă se divizează pe articole şi alineate de cheltuieli analogic cheltuielilor bugetare (articolele 111.00, 112.00, 113.01, 113.34, 113.35, 114.01, 116.00, 135.07, 241.01, 242, 243 etc).

Cheltuielile de casă se efectuează în baza documentelor primare care servesc drept justificare pentru primirea finanţării din buget - ordine de plată, delegaţie de retragere a numerarului.

La finele fiecărei luni trezoreria teritorială prezintă instituţiilor publice extrasul din fişa executării planului de finanţare al instituţiei pe luna respectivă, în care este reflectată suma totală a cheltuielilor de casă efectuate în luna respectivă, divizate pe articole şi alineate de cheltuieli.

Tranzacţii: 1. Ridicarea numerarului din contul curent în casă pentru plata retribuţiei:

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 320 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 320 000 lei

2. Transferul CAS la bugetul asigurărilor sociale de stat: Dt 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat" - 87 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 112.00 - 87 000 lei

3. Transferul РАМ la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală: Dt 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" - 14 000 lei

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru

cheltuielile instituţiei", art. 116.00 - 14 000 lei 4. Transferul impozitului pe venitul din salariu la bugetul municipal:

Dt 173 „Decontări privind plăţile la buget" - 30 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 30 000 lei

5. Transferul plăţii SA „Apă-Canal" pentru serviciile prestate: Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 40 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.34 - 40 000 lei

6. Transferul plăţii SRL „Acord" pentru achiziţionarea materialelor de uz gospodăresc:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 10 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.03 - 10 000 lei

Page 21: Nani M Ate Bugetara

40 - Contabilitatea în instituţiile publice -

7. Transferul comisionului unităţi bancare pentru serviciile prestate: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 113.45 - 501 lei| Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.45 - 501 leii

8. Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat pentru acoperire cheltuielilor de casă menţionate în punctele 1-7:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 501 501 led Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 501 501 led

9. Transferul plăţii antreprenorului SA „Compact" pentru executarea lucrărilor aferente investiţilor capitale:

Dt 150 „Decontări cu furnizorii şi antreprenorii" - 200 000 leij Ct 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale", art. 241.03 - 200 000 leii

Concomitent se contabilizează finanţarea din bugetul de stat pentru] investiţii capitale:

Dt 093 „Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale" - 200 000 lei| Ct 231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale" - 200 000 lei

Evidenţa analitică a cheltuielilor de casă este organizată în Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor forma nr. 294 pe articole şi alineate de cheltuieli.

4.3. Contabilitatea cheltuielilor de producţie

Instituţiile publice în procesul activităţii lor de regulă nu suportă cheltuieli de producţie, deoarece nu desfăşoară activitate de producţie. Dar, unele instituţii superioare de învăţământ ca, de exemplu, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Moldova dispun de tipografii care execută lucrări editoriale, ca editarea manualelor, programelor analitice, problemarelor etc, astfel, desfăşurând o activitate de producţie. De asemenea, şcolile de meserii, unele colegii dispun de ateliere în care elevii desfăşoară activitatea de producţie specifică profilului de activitate a instituţiei respective.

- Mihail Nani - 41

Cheltuielile de producţie se divizează în cheltuieli directe şi suplimentare (indirecte).

I. Cheltuieli directe se consideră cheltuielile pentru materiale, retribui­rea muncii personalului din producţie, colaboratorilor ştiinţifici etc, pentru energie electrică, cheltuielile din anii precedenţi care intră în valoarea producţiei anului de gestiune şi alte cheltuieli directe.

I I . Cheltuieli suplimentare (indirecte) se consideră cheltuielile pentru salarizarea aparatului administrativ şi personalului auxiliar, arendarea încăperilor, încălzire, reparaţii curente şi alte cheltuieli indirecte. în gospodăriile care au un singur tip de producţie toate cheltuielile se

consideră directe. Cheltuielile de producţie directe sunt raportate nemijlocit la contul de

producţie. Dacă există mai multe obiecte de calculaţie, atunci cheltuielile supli­

mentare se înregistrează în prealabil în subcontul 210 „Cheltuieli pentru distribuţie".

Pentru evidenţa cheltuielilor de producţie este destinat contul de activ 08 „Cheltuieli de producţie şi cu altă destinaţie" care se divizează în următoarele subconturi:

- 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie; - 081 „Cheltuieli ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice); - 082 „Cheltuieli pentru lucrările de cercetări ştiinţifice în baza de

contract; - 083 „Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale; - 084 „Cheltuieli de colectare şi prelucrare a sângelui şi

materialelor; în debit - calculul cheltuielilor aferente produselor fabricate, producţiei

tipărite şi serviciilor prestate. în credit - valoarea produselor fabricate şi pro­ducţiei tipărite transmisă la depozit. Soldul debitor - suma cheltuielilor su­portate pentru fabricarea producţiei, editarea producţiei şi serviciilor prestate.

Tranzacţii: 1. Calculul salariului:

- personalului de producţie: Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţiei" Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii"

- aparatului administrativ:

- 30 000 lei

- 3 0 000 lei

Page 22: Nani M Ate Bugetara

42 — Contabilitatea în instituţiile publice -

Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie" - 20 000 lei Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 20 000 lei

- personalului de deservire (auxiliar) Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie" - 10 000 lei Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 10 000 lei

2. Calculul CAS: - personalului de producţie:

Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţiei" - 6 900 lei Ct 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asigurărilor sociale destinat" - 6 900 lei

- aparatului administrativ: Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie" - 4 600 lei Ct 198 „Decontări privind CAS cu BASS" - 4 600 lei

- personalului de deservire (auxiliar): Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie" - 2 300 lei Ct 198 „Decontări privind CAS cu BASS" - 2 300 lei

3. Calcul РАМ:

- personalului de producţie: Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţiei" - 1 050 lei Ct 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" - 1 050 lei

- aparatului administrativ:

Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie" - 700 lei Ct 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" - 700 lei

- personalului de deservire (auxiliar):

Dt 210 „Cheltuieli pentru distribuţie" - 350 lei Ct 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" - 350 lei

4. Consumul materialelor utilizate pentru editarea producţiei: Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţiei" - 40 000 lei Ct 053 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 40 000 lei

5. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate în procesul de pro­ducţie de către SA „Apă-Canal" / SA „Termocom", Î.C.S. RED Union Fenosa, SA „Moldtelecom" etc:

- Mihail Nani - 43

Dt 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţiei" - 25 000 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 25 000 lei

6. Valoarea producţiei editate predată din secţia de editare la depozit: Dt 030 „Produse ale atelierelor de producţie (didactice) - 140 900 lei Ct 080 „Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţiei" - 140 900 lei

7. Eliberarea producţiei editate (manualelor) de la depozit unităţii comerciale a instituţiei publice:

Dt 030 „Produse ale atelierelor de producţie (didactice) -140 900 lei Ct 030 „Produse ale atelierelor de producţie (didactice)" - 140 900 lei

8. Comercializarea manualelor editate: Dt 280 „Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice)" - 140 900 lei Ct 030 „Produse ale atelierelor de producţie (didactice)" - 140 900 lei

9. închiderea soldului contului 280 „Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice)" la finele anului

Dt 410 „Venituri şi pierderi" - 140 900 lei Ct 280 „Realizarea produselor fabricate de atelierele de producţie (didactice)" - 140 900 lei

Evidenţa analitica pe conturile 080-083, 280 este organizată în fişa forma nr. 283, pe contul 030 - în fişa forma nr. 296-a, pe contul 084 - în fişa forma nr. 292-a (registrul forma nr. 292).

Page 23: Nani M Ate Bugetara

- Contabilitatea în instituţiile publice -

întrebări de autoverificare

1. Nominalizaţi cheltuielile bugetare suportate de instituţiile publice. 2. Definiţi clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare. 3. Nominalizaţi articolele de cheltuieli. 4. Definiţi cheltuielile de casă. 5. în care cazuri instituţiile publice suportă cheltuieli de producţie? 6. Daţi caracteristica conturilor 200, 080. 7. Cum se contabilizează operaţiunile privind cheltuielile bugetare,

cheltuielile de casă, cheltuielile de producţie? 8. Unde este organizată evidenţa analitică a cheltuielilor bugetare?

Bibliografie

1. Clasificaţia bugetară nr. 91 din 20.10.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 195-196 din 31.10.2008.

2. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr.85 din 09.10.1996. Capitolul VIII . Cheltuieli, capitolul IV. Cheltuieli de producţie.

3. A. Casian. Gestiunea finanţelor publice. DEP ASEM. - Chişinău, 2008. 4. M. Nani. Evidenţa bugetară. Tip. UASM. - Chişinău, 1994. 5. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010. 6. O. Stratulat. Cheltuieli publice pentru securitatea socială. - Chişinău

2002.

- Mihail Nani - 45

TEMA 5

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR

5.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii.

5.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale de stat. 5.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie de

asistenţă medicală. 5.4. Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii. 5.5. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans.

5.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii

Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară este reglementată de: > Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-

X V I din 23.12.2005 (în continuare - Legea nr. 355); > „Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la condiţiile de

salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice nr. 381 din 13.04.2006;

> Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul 2009 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar nr. 18 din 20.01.2009 etc. Conform art. 128 (1) din Codul Muncii salariul reprezintă orice

recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002, salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăti de stimulare şi compensare.

Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru munci­tori şi salarii de funcţie pentru funcţionari, specialişti şi conducători, pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit califi­cării, gradului de pregătire profesională şi competenţei angajatului, calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică lucrurile executate şi complexităţii lor.

Page 24: Nani M Ate Bugetara

46 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru muncă eficientă şi inventivitate, cât şi pentru condiţii deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislaţie - şi luându-se în consideraţie vechimea în muncă.

Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform rezultatelor activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de legislaţie, care nu contravin acesteia.

Baza organizării salarizării o constituie sistemul tarifar, care include reţelele tarifare, salariile tarifare, schemele salariilor funcţiei şi îndrumarele tarifare de calificare.

Sistemul tarifar de salarizare se aplică la repartizarea lucrărilor, în funcţie de complexitatea lor, precum şi la repartizarea angajaţilor pe cate­gorii în funcţie de nivelul lor de calificare şi de gradul de răspundere pe care îl implică funcţiile deţinute, şi serveşte drept bază pentru constituirea şi diferenţierea cuantumurilor salariului.

Reţeaua tarifară include totalitatea categoriilor de calificare şi a coeficienţilor tarifari corespunzători, prin intermediul cărora se stabileşte dependenţa directă a salariului de bază al angajaţilor de calificarea lor.

Tarifele de stat de salarizare sunt salariile tarifare şi salariile funcţiei, care determină nivelul minim de salarizare pe grupe concrete de profesii şi categorii de calificare, pentru executarea de către angajaţi a obligaţiilor (normelor de muncă) în orele de program stabilite de legislaţie. Tarifele de stat de salarizare se determină în baza salariului minim şi a coeficienţilor tarifari ai reţelei tarifare unice, ţinându-se cont de gradul de complexitate al muncii şi de nivelul calificării angajaţilor, indiferent de domeniul de aplicare a muncii.

Salariul tarifar este componenta de bază a sistemului tarifar, ce determină mărimea salariului de bază al muncitorului din categoria respectivă pe unitate de timp (oră, zi, lună).

Coeficient tarifar - element al reţelei tarifare care indică de câte ori salariul tarifar pentru categoria II şi cele următoare ale reţelei tarifare este mai mare decât salariul tarifar pentru categoria I de calificare, al cărui coeficient tarifar întotdeauna este 1,0.

Salariul tarifar al oricărei categorii este salariul tarifar al categoriei I înmulţit la coeficientul tarifar corespunzător al reţelei tarifare. Tarifele de stat de salarizare se modifică în corespundere cu reexaminarea salariului minim.

- Mihail Nani - 47

Tarifele de stat de salarizare se aplică în mod obligatoriu în toate unităţile şi servesc drept bază pentru stabilirea în contractele colective şi individuale de muncă, a salariilor tarifare şi de funcţie concrete.

îndrumarele tarifare de calificare se elaborează aparte pentru fiecare ramură a economiei naţionale. Ele conţin caracteristici de calificare asemănătoare pentru toate lucrările de bază a acestei ramuri, cu indicarea cerinţelor înaintate faţă de munca muncitorului de o calificare sau alta. Calificarea necesară pentru executarea unei lucrări concrete, se deosebeşte după categorie în dependenţă de complexitate şi precizie. Categoriile muncitorilor depind de nivelul său profesional. Cu cât e mai ridicat nivelul său profesional, cu atât e mai înaltă categoria.

Formele de salarizare sunt un element al sistemului de salarizare, ce trebuie să restituie producătorului echivalentul cantităţii şi calităţii muncii depuse, în vederea refacerii capacităţii de muncă, să asigure resursele necesare dezvoltării, cât şi pentru reproducţia lărgită a forţei de muncă. Formele de salarizare reprezintă mecanisme de legătură a salariului cu rezultatele muncii.

Baza de organizare a salarizării angajaţilor din unităţile bugetare o constituie sistemul de stabilire a salariilor de bază, care include:

> Reţeaua tarifară unică de salarizare a salariaţilor din unităţile bugetare;

> Salariul tarifar pentru categoria 1 de salarizare a Reţelei tarifare unice, care se stabileşte şi se reexaminează în modul stabilit de Legea salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002;

> Indicii de prioritare intersectorială diferenţiaţi pe domenii de activitate, constituind parte componentă a Reţelei tarifare unice şi se aplică în scopul diferenţierii nivelului de salarizare în raport cu specificul, complexitatea şi importanţa domeniilor de activitate. Reţeaua tarifară unică reprezintă totalitatea categoriilor de salarizare

şi grilele de salarii în limitele cărora se stabilesc salariile de bază concrete pentru funcţii aparte.

Reţeaua tarifară unică este prezentată în tabelul 5.1.

Page 25: Nani M Ate Bugetara

48 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Tabelul 5.1 Reţeaua tarifară unică de salarizare a salariaţilor din sfera bugetară

Salariile de funcţie pentru angajaţii clin învăţământul public Grilele de salarii, lei

Categoria de

salarizare

pentru cadrele didactice, inclusiv cu funcţii de conducere din instituţiile de

învăţământ preuniversitar, precum şi din centrele de formare profesională a

lucrătorilor medicali şi farmacişti cu studii medii de specialitate şi pentru

metodiştii centrelor metodice (k=l,20)

pentru corpul profesoral, inclusiv cu funcţii de conducere

din instituţiile de învăţământ superior

şi postuniversitar (k=l,0)

pentru personalul cu funcţii complexe din toate

instituţiile de învăţământ

№=1,0)

1 X X 600-800

2 X X 610-815

3 X X 620-830

4 X X 640-855

5 X X 660-880

6 X X 680-905

7 X X 700-935

8 X X 720-960

9 X X 740-990

10 912-1218 X 760-1015

11 936-1248 X 780-1040

12 960-1278 X 800-1065

13 984-1308 X 820-1090

14 1008-1344 X 840-1120

15 1044-1392 870-1160 870-1160

16 1080-1440 900-1200 900-1200

17 1140-1512 950-1260 950-1260

18 1200-1596 1000-1330 1000-1330

19 1260-1680 1050-1400 1050-1400

20 X 1100-1470 1100-1470

21 X 1160-1550 1160-1550

22 X 1220-1630 1220-1630

23 X 1300-1740 X

24 X 1400-1870 X

25 X 1500-2000 X

- Mihail Nani - 49

Indicii de prioritate intersectorială sunt prezentaţi în tabelul 5.1.1.

Tabelul 5.1.1 Indicii de prioritate intersectorială

Indicii de priori­tate inter­sectorială

1 2 1. Funcţii militare specifice apărării naţionale, securităţii

statutul şi ordinii publice 1,50

2. Cercetători ştiinţifici, inclusiv cu funcţii de conducere, din institute şi alte organizaţii de drept public din sfera ştiinţei şi inovării

1,50

3. Cadre didactice: • din învăţământul primar, secundar general, secundar

profesional, mediu de specialitate şi şcolile sportive • din învăţământul preşcolar, extraşcolar şi alte forme de

învăţământ preuniversitar

1,20

1,10

4. Medici, farmacişti şi personal medical cu studii medii de specialitate: • din expertiza medico-legalâ • din expertiza psihiatrico-legală şi secţiile de anatomie

patologică • din instituţiile de profil sanitaro-epidemiologic şi din

instituţiile de învăţământ şi asistenţă socială • din instituţiile de transfuzie a sângelui

1,50

1,30

1,10

1,30 5. Experţi judiciari 1,20 6. Personal artistic şi de creaţie, bibliotecari şi alţi specialişti din

domeniul culturii 1,10

_7. Alte ramuri şi funcţii din sectorul bugetar 1,00

Notă: Grilele salariilor de funcţie cu aplicarea indicilor de prioritate intersectorială se determină prin înmulţ irea cuantumului min im şi, respectiv, maxim al salariului de bază, indicat la categoria respectivă de salarizare, cu indicele de prioritate stabilit pentru domeniul de activitate concret.

(Exemplu: Categoria de salarizare 16 : 900 - 1200 x 1,10 = 990 + 1320).

Page 26: Nani M Ate Bugetara

50 Contabilitatea în instituţiile publice

Personalul unităţilor bugetare salarizat în baza Reţelei tarifare unice beneficiază de sporuri la salariul de bază expuse în tabelul 5.1.2.

Tabelul 5. Щ Sporurile la salariul de bază

Nr. Sporuri la salariul de bază Cuantumul sporului 1. Pentru grad (categorie) de calificare 30, 40, 50% din salariul funcţiei 2. Pentru vechime în muncă In % faţă de salariul funcţiei 3. Pentru grad ştiinţific:

• Doctor în economie • Doctor habilitat

300 lei 700 lei

4. Pentru titlu onorific: • „Al poporului" • „Emerit"

200 lei 100 lei

5. Pentru utilizarea în exerciţiul funcţiu­nii a unor limbi străine: • pentru posedarea unei limbi

străine • pentru posedarea a 2 sau mai mul­

tor limbi

15% din salariul de bază

până la 25% din salariul de bază

6. Pentru munca prestată în condiţii nefavorabile:

• condiţii grele şi nocive • condiţii deosebit de grele şi

deosebit de nocive

Nu mai puţin de 25% din salariul minim pe ţară

Nu mai puţin de 50% din salariul minim pe ţară

7. sentru eficienţă înaltă în muncă, intensitatea muncii, precum şi pentru executarea unor lucrări de importanţă deosebită sau de urgenţă

Se stabilesc fără a limita mărimea lor, pe termenul

efectuării lor de către conducătorii unităţilor bugetare,] din contul şi în limitele fondului

de salarizare 8. Pentru responsabilitatea majoră şi

activitate în condiţii de risc pentru sănătate şi viaţă

De la 15 la 40% din salariile de bază

9. Pentru păstrarea secretului de stat 'confidenţialităţii)

Până Ia 20% din salariul de bază

- Mihail Nani — 51

Sporul pentru vechime în muncă personalului din unităţile bugetare (cu excepţia muncitorilor) se determină conform Regulamentului cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă personalului din unităţile bugetare, salarizat în baza Reţelei tarifare unice, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 801 din 20.07.2007.

In scopul stabilirea sporului pentru vechimea în muncă se desemnează o comisie prin ordinul conducătorului instituţiei publice, care examinează perioadele de activitate din carnetele de muncă a salariaţilor o dată în 5 ani după caz. Comisia întocmeşte procesul-verbal prin care se decide stabilirea sporului lunar pentru vechimea în muncă salariatului respectiv în funcţie de vechimea în muncă.

Mărimea sporului pentru vechime în muncă este prezentată în tabelul 5.1.3.

Tabelul 5.1.3 Sporul pentru vechimea în muncă

Vechimea în muncă Sporul, în % faţă de salariul de bază,

ţinându-se cont de sporul lunar pentru grad de calificare

De la 2 la 5 ani 10 De la 5 la 10 ani 15 De la 10 la 15 ani 20 De la 15 la 20 ani 25 Peste 20 ani 30

Sporul la salariul de bază acordat pentru grad de calificare constituie: a) 30% pentru gradul I I ; b) 40% pentru gradul I; c) 50% pentru gradul superior.

Sistemul de stabilire a salariilor de bază conform Reţelei tarifare unice nu se aplică persoanelor din cadrul autorităţilor publice alese în funcţie conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, persoanelor din cadrul autorităţilor publice, numite în funcţie conform legii.

Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autorităţilor publice, alese in funcţie conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova sunt stabilite în Anexa 2 din Legea nr. 355 (Anexa 6).

Page 27: Nani M Ate Bugetara

52 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autorităţilor publice, numiţi în funcţie conform legii, şi ale persoanelor care deţin funcţii publice d rangul întâi sunt stabilite în Anexa 3 din Legea nr. 355 (Anexa 7).

Salariul de funcţie lunar (salariul de bază) pentru angajaţii instituţiilo: publice este stabilit anual conform Reţelei tarifare unice în Schema d< încadrare, aprobată de ministerul de resort.

Pentru cointeresarea materială a personalului în sporirea eficienţei ş: calităţii muncii, conducătorilor instituţiilor publice li se acordă dreptul, с

consultarea sindicatelor, să premieze angajaţii, în limitele fondului de sala­rizare, precum şi să le acorde ajutor material.

Indicii şi condiţiile de premiere, precum şi mărimile premiilor anga­jaţilor, se stabilesc de către conducătorii instituţiilor publice, cu consultare comitetelor sindicale, în baza unui regulament coordonat cu ministerul d resort.

Salariul se calculează la finele lunii în baza: • salariului de funcţie lunar stabilit în Schema de încadrare pentru

anual respectiv; • proceselor-verbale ale şedinţei comisiei pentru stabilire^

vechimii în muncă; • ordinelor conducătorului instituţiei privind acordarea premiilor; • tabelului de evidenţă a timpului lucrat; • certificatului de boală etc.

Operaţiunile ocazionate de calcularea salariului sunt contabilizate îrl nota de contabilitate 5 - borderou cumulativ privind retribuirea muncii | şi bursele.

Cheltuielile aferente retribuirii muncii sunt atribuite la articolul d^ cheltuieli 111 „Retribuirea muncii".

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente decontărilol cu personalul privind retribuirea muncii este prezentat în schema 5.1.

- Mihail Nani - 53

Schema 5.1. Sistemul contabil aferent decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii

Pentru evidenţa decontărilor cu personalul privind salariul este destinat contul de pasiv 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii". în credit - calculul salariului, în debit - reţinerile din salariu, plata salariului. Soldul creditor - datoria instituţiei faţă de salariaţi privind retribuirea muncii.

Conform art. 15(a) din Codul fiscal cotele de impozit pentru persoane fizice în anul 2010 constituie:

- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25 200 lei; - 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25 200 lei;

Clasificarea conturilor de evidenţă a reţinerilor din salariu este prezen­tată în schema 5.1.1.

Page 28: Nani M Ate Bugetara

Contabilitatea în instituţiile publice -

«ssva ™ S V O p u i A u d ишиоээа" 881

J . I O U j jo.i . щ и JS j u o i n o o x o

орлпцл puuud ив;иоээ<т" /,81

btop!OipuţS

o p i j c z i i o o p u i A i . i d i n | 0 } i ! o i p i i | s

j u q i u o i u п э U B I U O O 3 Q " g g ţ

u ţ ţ i O A 3 U 3 q o j i u n S j s i : э р

j o p j . n u j u o . ) BZBq ui .1 l u o i u n u

y..iv.\ O | I . H : . I | A p i i j . v u d uiuuo .vi( i" f"8l

«ţpueq UT u.iund.ip эр орлщиоо щ лшэшпи

влвл o11.1 I M ; л p u i A j . i d издиоээд" £8X

„Э|ВЛ U I 0111 p I I I ! A

o | i . n i i . i i ! u i p u i A u d j . i i ! } i i o . > o ( | " 781

Opţl ! |d p i l j A L I l l I J B | U 0 3 3 ( l " £H

„ЩВЭ1рЭШ

H J I I O I S j S I ! Эр 9U01BSl |qO В О Л I M I l o I S B

p i l j A L I d p i | l ! U O S . 1 0 d 110 L I 1J1 l l ( I O 0 ( | " g g [

- Mihail Nani - 55

Tranzacţii: 1. Calculul salariului pe luna septembrie 20_

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 111.00 - 200 000 lei Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 200 000 lei

2. Reţinerea CIAS din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 12 000 lei Ct 188 „Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat" - 12 000 lei

3. Reţinerea РАМ din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 7 000 lei Ct 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală" - 7 000 lei

4. Reţinerea impozitului pe venitul din salariu: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 22 000 lei Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget" - 22 000 lei

Modalitatea de reţinere a impozitului pe venitul din salariu este reglementată de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 10 din 19.01.2010.

Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la momentul îndreptării venitului spre plată din venitul impozabil, determinat ca diferenţa dintre venitul obţinut de lucrător sub formă de salarii şi suma scutirilor acordate şi deducerilor.

Venitul impozabil = Salariul calculat - deduceri (CIAS şi РАМ

reţinute din salariu) - scutiri. Conform art. 33(1) din Codul fiscal fiecare contribuabil are dreptul în

anul 2010 la o scutire personală de 8100 lei pe an. Contribuabilul are dreptul în anul 2010 la o scutire în sumă de 1800

lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual (art. 35(1) din Codul fiscal).

Page 29: Nani M Ate Bugetara

56 - Contabilitatea în instituţiile publice -

5. Reţinerea cotizaţiilor sindicale din salariu: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 2 000 lei Ct 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului" - 2 000 lei

6. Reţinerea pensiei alimentare din salariu în bază titlului executoriu emis de instanţă de judecată:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 1 500 lei Ct 187 „Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri" - 1 500 lei

7. Reţinerea sumei din salariu pentru mărfurile vândute în rate: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 1 400 lei Ct 182 „Decontări privind mărfurile vândute în rate" - 1 400 lei

8. Reţinerea sumei de asigurare benevolă din salariu: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 1 600 lei Ct 184 „Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă" - 1 600 lei

9. Reţinerea salariului pentru depunere în cont la bancă: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 152 500 lei Ct 183 „Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă" - 152 500 lei

Reţinerile din salariu sunt transferate conform destinaţiei concomitent cu ridicarea numerarului transferul în contul bancar din contul curent pentru plata retribuţiei.

- Mihail Nani - 57

Tranzacţii: 1. Transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat din contul

curent al instituţiei publice: Dt 188 „Decontări privind CIAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat" - 12 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 12 000 lei

2. Transferul РАМ reţinută din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală din contul curent al instituţiei publice:

Dt 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală" - 7 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 7 000 lei

3. Transferul impozitului pe venitul din salariu la bugetul municipal / raional din contul curent al instituţiei publice:

Dt 173 „Decontări privind plăţile la buget" - 22 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 22 000 lei

4. Transferul cotizaţiilor sindicale sindicatului de ramură (60%) şi comitetului sindical al instituţiei publice respective (40%) din contul curent (se întocmesc două ordine de plată - unul pentru transfer sindicatului de ramură, altul pentru transfer comitetului sindical al instituţiei respective):

Dt 185 „Decontări cu membrii sindicatelor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului" - 2 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 2 000 lei

5. Transferul pensiei alimentare destinatarului din contul curent al instituţiei publice:

Dt 187 „Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri" - 1 500 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 1 500 le

6. Transferul plăţii unităţii comerciale pentru mărfurile vândute în rate din contul curent al instituţiei publice:

Dt 182 „Decontări privind mărfurile vândute în r a t e " - 1 400 lei

Page 30: Nani M Ate Bugetara

58 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 1 400 lei

7. Transferul ratei de asigurare benevolă companiei de asigurări din; contul curent al instituţiei publice:

Dt 184 „Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă" - 1 600 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 1 600 lei

8. Transferul salariului din contul curent al instituţiei publice la unitatea bancară pentru depunere în cont în scopul achitării prin card bancar:

Dt 183 „Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă" - 152 500 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 111.00 - 152 500 lei

9. Transferul comisionului bancar din contul curent al instituţiei publice: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 113.45 - 200 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.45 - 200 lei

10. Finanţarea primită din bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor aferente operaţiunilor 1-9:

DT 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 202 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 202 000 lei

Dacă salariul este achitat angajaţilor în numerar din casă se întocmeşte formula contabilă:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 152 500 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 152 500 lei

Exemplu de calcul a salariului unui angajat

Salariul de funcţie lunar stabilit în Schema de încadrare - 2160 lei Sporul lunar pentru vechimea în muncă (30%) - 648 lei Sporul pentru grad ştiinţific - 300 lei Total salariul calculat în luna respectivă - 3108 lei Salariatul beneficiază de scutire personală. Salariatul este membru al sindicatului angajaţilor instituţiei.

- Mihail Nani - 59

Calculul salariului este prezentat în tabelul 5.1.4. Tabelul 5.1.4

Calculul salariului

Salariul calculat (lei)

Reţinerile din salariu (lei) Salariul spre plată

(lei) Salariul calculat

(lei) CIAS РАМ Impozitul

pe venit

Cotizaţii sindicale

Salariul spre plată

(lei)

3108,00 186,48 108,78 153,79 31,08 2627,87

1. Se determină CIAS reţinută din salariu (6%): (3108,00 x 6%): 100% = 186,48 lei

2. Se determină РАМ reţinută din salariu (3,5%): (3108,00 x 3,5%) : 100% = 108,78 lei

3. Se determină venitul impozabil: Venitul impozabil = 3108,00 - 186,48 - 108,78 - 675,00 = 2137,74 lei

4. Se determină impozitul pe venitul din salariu: (2100 x 7%) : 100% = 147,00 lei (37,74 x 18%): 100% = 6,79 lei 147,00 + 6,79= 153,79 lei

5. Se determină suma cotizaţiei sindicale reţinută din salariu (1%): (3108,00 x 1%) : 100% = 31,08 lei

6. Se determină suma salariului spre plată: 3108,00- 186,48- 108,78- 153,79-31,08 = 2627,87 lei

în cazul când salariaţii nu-şi pot ridica salariul din casa instituţiei în termen de 3 zile stabilit pentru plata salariului, pe motiv ca se află în depla­sare în interes de serviciu sau în concediul medical, salariul se trece la deponenţi. în acest scop casierul după expirarea termenului de 3 zile stabilit pentru achitare salariului, aplică stanţa „Deponent" în borderoul de plată în locul semnăturii salariatului, care n-a ridicat salariul. în contabilitate se întocmeşte lista salariaţilor cu salariile deponente. Apoi numele, prenumele salariatului, data apariţiei salariului deponent şi suma salariului deponent se înregistrează în Registrul evidenţei analitice a retribuţiei deponente.

Evidenţa retribuţiei deponente se ţine în contul de pasiv 177 „Decon­tări cu personalul privind deponenţii". în credit - retribuirea neridicată la termen trecută la deponenţi. în debit - plata retribuţiei deponente din casă salariatului, stingerea datoriei aferente retribuţiei deponente cu termenul de prescripţie expirat (3 ani). Soldul creditor - datoria instituţiei publice faţă de deponenţi.

Page 31: Nani M Ate Bugetara

60 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Tranzacţii: 1. Retribuţia neridicată la termen trecută la deponenţi:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 2 850 lei Ct 177 „Decontări cu personalul privind deponenţii" - 2 850 lei

2. Plata salariului deponent din casă angajatului în baza dispoziţiei de plată:

Dt 177 „Decontări cu personalul privind deponenţii" - 2 850 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 2 850 lei

3. Stingerea datoriei aferente retribuţiei deponente cu termenul de prescripţie expirat:

Dt 177 „Decontări cu personalul privind deponenţii" - 3 260 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 3 260 lei

Conform art. 112(3) din Codul muncii orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea salariului, sporurilor şi, după caz, a indemnizaţiei de eliberare din serviciu pentru perioada respectivă (art. 117(1) din Codul muncii).

Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare (art. 113(1) din Codul muncii).

Modalitatea de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual este reglementata de Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26.04.2004.

Baza de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual o constituie salariul mediu realizat în ultimele 3 luni premergătoare concediului de odihnă, în dependenţă de numărul de zile lucrătoare şi zile calendaristice în aceste 3 luni.

Din numărul de zile lucrătoare şi de zile calendaristice se exclud zilele de sărbătoare nelucrătoare stabilite conform art. 111 din Codul muncii.

- Mihail Nani - 61

Exemplu de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual

în baza ordinului conducătorului instituţiei publice se acordă concediul de odihnă anual angajatului Andronciuc G. de pe 07.06.2010 până pe 04.07.2010 pe o perioadă de 28 zile calendaristice.

Modul de stabilizare a salariului mediu pe ultimele 3 luni şi a numărului de zile lucrătoare şi calendaristice este prezentat în tabelul 5.1.4.

Ultimele treia Nr. de zile Nr. de zile Salariul calculat, luni calendaristice lucrătoare lei

martie 30 22 2350,00 aprilie 27 20 2350,00 mai 29 21 2350,00 Total 86 63 7050,00

Calculul salariului aferent concediului de odihnă cuprinde următoarele 4 etape:

1. Se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare prin împărţirea salariului pe 3 luni la numărul de zile lucrătoare:

7050,00 lei : 63 zile = 111,90 lei 2. Se stabileşte coeficientul dintre zilele lucrătoare şi zilele

calendaristice: 63 zile : 86 zile = 0,73

3. Se determină salariul mediu pe o zi calendaristică prin înmulţirea salariului mediu pe o zi lucrătoare şi coeficientul 0,73:

111,90 lei x 0,73 = 81,687 lei 4. Se determină suma salariului aferent concediului de odihnă prin

înmulţirea salariului mediu pe o zi calendaristică cu durata conce­diului de odihnă:

81,687 lei x 28 zile = 2287,24 lei Salariul calculat pentru concediul de odihnă constituie 2287,24 lei. Evidenţa analitică a reţinerilor din salariu este organizată în Registrul

conturilor curente şi decontărilor. Conform art. 92(2) din Contul fiscal instituţiile publice prezintă Darea

de seamă privind suma venitului achitat şi impozitului pe venit reţinut din acesta inspectoratului fiscal teritorial de stat în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile.

Page 32: Nani M Ate Bugetara

62 - Contabilitatea în instituţiile publice -

5.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale de stat

Relaţiile de decontare ale instituţiilor publice privind asigurările sociale de stat sunt determinate de Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999 şi de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.

Prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, statul garan­tează cetăţenilor dreptul la protecţia socială în cazurile de bătrâneţe, şomaj, boală, invaliditate, de pierderile a întreţinătorului prin plăţi sociale - a pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor nominative şi alte prestaţii de asigurări sociale.

Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de stat (în continuare - CAS) achitată de patron constituie 23% din fondul de remunerare a muncii, iar cuantumul contribuţiei individuale de asigurări sociale (în continuare -CIAS) achitată de salariaţi - 6% din fondul de remunerare a muncii.

Responsabilitatea pentru gestionarea bugetului asigurărilor sociale de continuare - stat o poarta Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare - CNAS).

Contribuţia de asigurări sociale de stat constituie o cheltuială distinctă pentru instituţia publică şi se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuţie brute a cotei procentuale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.

Cheltuielile aferente CAS achitate de patron sunt atribuite la articolul de cheltuieli 112 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii".

Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii din urmă­toarele tipuri de venituri:

• Ajutorul material acordat în caz de calamitate naturală şi în alte cir­cumstanţe excepţionale, ajutorul material acordat de către angajator angajatului, ajutorul material acordat prin hotărâre de Guvern sau prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale, prin decizia consiliu­lui fondului republican sau local de susţinere socială a populaţiei;

• Ajutorul material, în expresie bănească sau naturală, acordat la principalul loc de muncă în alte cazuri decât cele specificate mai sus;

• Indemnizaţiile plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislaţia;

- Mihail Nani - 63

• Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă; • Indemnizaţiile de maternitate; • Bursele elevilor, studenţilor, doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi

bursele sportivilor, stabilite conform legislaţiei; • Sumele plătite elevilor din şcolile profesionale şi şcolile de meserii

pentru lucrările executate; • Indemnizaţia plătită tinerilor specialişti din contul unităţilor pentru

concediul acordat după absolvirea instituţiei de învăţământ superior sau secundar profesional;

• Indemnizaţia unică acordată tinerilor specialiştii la angajare; • Indemnizaţiile de asigurări sociale; • Toate tipurile de pensii stabilite conform legislaţiei cu privire la pensii; • Recompensa pentru donarea de sânge; • Câştigurile de la loterii desfăşurate în modul şi în condiţiile prevăzute

de Guvern etc. Clasificarea conturilor de evidenţă a contribuţiilor asigurărilor sociale

de stat este prezentată în schema 5.2.

Pentru evidenţa decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat este destinat contul de pasiv 198 „Decontări privind asigurările sociale de stat cu bugetul asigurărilor sociale de stat". în creditul contului se reflectă calculul CAS, în debit - calculul indemnizaţiilor de asigurări sociale (indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă, indemni­zaţia de maternitate), transferul CAS la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Soldul creditor reflectă datoria instituţiei publice faţă de BASS privind CAS.

Page 33: Nani M Ate Bugetara

64 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Operaţiunile aferente calculului CAS sunt contabilitate în NC 5 - bor­derou cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele.

Tranzacţii: 1. Calculul contribuţiei de asigurări sociale de stat:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiile", art.l 12.00 - 46 000 lei Ct 198 „Decontări privind asigurărilor sociale de stat cu BASS" - 46 000 lei

2. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă: Dt 198 „Decontări privind asigurările sociale de stat cu BASS" - 2 300 lei Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 2 300 lei

3. Calculul indemnizaţiei de maternitate: Dt 198 „Decontări privind asigurărilor sociale de stat cu BASS" - 7 400 lei Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 7 400 lei

4. Transferul CAS la BASS: Dt 198 „Decontări privind asigurările sociale de stat cu BASS" - 36 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 112,00 - 36 000 lei

Concomitent finanţarea din bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 112,00 - 36 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 36 000 lei

Suma CAS care trebuie transferată la BASS se determină ca diferenţa dintre contribuţia de asigurării sociale calculată şi indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă, indemnizaţia de maternitate calculate în luna respectivă.

Conform Regulamentului cu privire Ia condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 108 din 03.02.2005 dreptul la indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale şi

- Mihail Nani - 65

şomerii în perioada beneficierii de ajutor de şomaj domiciliaţi permanent în Republica Moldova.

Indemnizaţiile se stabilesc în baza certificatului de concediu medical, iar în cazul pierderii acestuia - în baza duplicatului eliberat în modul sta­bilit. Alte documente nu pot servi drept temei pentru stabilirea indem­nizaţiei.

Indemnizaţia de maternitate (sarcină şi lăuzie) se stabileşte asigurate­lor, soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi şi şomerilor care au dreptul la concediul de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal.

Indemnizaţia de maternitate se acordă, începând cu săptămâna a 30-a de sarcină, pe o perioadă de 126 zile calendaristice, iar în cazul naşterilor complicate ori al naşterii a doi sau mai mulţi copii - de 140 zile calen­daristice.

Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 100% din baza de calcul.

Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente - până la împlinirea vârstei de 16 ani se acordă în bază de certificat de concediu medical.

Perioadă pentru care se acordă indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav este de cel mult 14 zile calendaristice - în cazul acordării asistenţei medicale de ambulatoriu şi de cel mult 30 zile calendaristice - în cazul acordării asistenţei medicale în staţionar pentru perioadă în care copilul necesită îngrijire.

Baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul mediu lunar rea­lizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale.

Venitul mediu lunar asigurat, luat în calcul la determinarea mărimii indemnizaţiilor, nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară prognozate.

In cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă.

In cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive neîntemeiate, venitul mediu lunar asigurat se va determina prin împărţirea venitului asigurat din această perioadă la numărul zilelor lucrătoare stabilite Pentru perioada respectivă.

Dacă asiguratul a lucrat mai puţin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat în lunile calendaristice lucrate integral. In

Page 34: Nani M Ate Bugetara

66 - Contabilitatea în instituţiile publice -

cazul în care asiguratul a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o lună calendaristică, se ia în considerare venitul asigurat din zilele lucrate, care M împarte la numărul zilelor lucrate şi se înmulţeşte cu numărul zilelor lucră-toare pentru o lună (25,4 zile lucrătoare pentru săptămâna de lucru de 6 z i l l şi, respectiv, 21,1 zile pentru săptămâna de lucru de 5 zile).

In cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calenda­ristice premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariu tarifar sau salariu de funcţie al beneficiarului.

în cazul în care persoana desfăşoară activităţi în mai multe unităţi şi ii fiecare este asigurată, conform legislaţiei, indemnizaţia se calculează în funcţie de venitul total asigurat. Venitul asigurat se va confirma prin certificate eliberate de fiecare din unităţile economice în care îşi desfăşoară activitatea salariatul.

Cuantumul lunar al indemnizaţiilor se stabileşte diferenţiat, în funcţie de durata stagiului de cotizare, după cum urmează:

a) 60% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de pânăl la 5 ani;

b) 70% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare cuprinJ între 5 şi 8 ani;

c) 100% din baza de calcul - în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.

Plată indemnizaţiilor se efectuează după depunerea certificatului dJ concediu medical odată cu achitarea salariului pe luna respectivă - în cazul j asiguraţilor cu contract individual de muncă.

Indemnizaţia de maternitate se plăteşte o singură dată pentru întreaga perioadă de concediu de maternitate.

Din suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncâl indemnizaţiei de maternitate nu se reţin:

• Contribuţia individuală de asigurări sociale; • Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; • Impozitul pe venitul din salariu.

- Mihail Nani - 67

Exemplu de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă

Conform certificatului de concediu medical angajatului Pridnoruc T. i s-a acordat concediu medical de la 25.10.20 până la 5.11.20 (12 zile calendaristice). Stagiul de cotizare constituie 7 ani 3 luni.

Se determină venitul mediu lunar pe ultimele 6 luni lucrate complet:

Nr. crt.

Luna Venitul lunar,

lei 1 Aprilie 2850,00 2 Mai 2850,00 3 Iunie 2850,00 4 Iulie 3450,00 5 August 2850,00 6 Septembrie 2850,00

Total 17700,00

17 700 lei : 6 luni = 2 950 lei. 1. Se stabileşte mărimea zilnică a venitului mediu asigurat pentru o zi

calendaristică în luna octombrie şi luna noiembrie: Octombrie - 2 950 lei : 31 = 95,16 lei Noiembrie - 2 950 lei : 30 zile = 98,33 lei

2. Se calculează mărimea zilnică a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de munca în dependenţă de stagiu de cotizare, care constituie 70%. Octombrie - (95,16 lei x 70%): 100% = 66,61 lei Noiembrie - (98,33 lei x 70%): 100% = 68,83 lei

3. Se determină suma totală a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă pe perioada 25.10.20 - 5.11.20 . Octombrie - 66,61 lei x 7 = 466,27 lei Noiembrie - 68.83 lei x 5 = 344.15 lei

Total 810,42 lei

Din salariul angajaţilor se reţine contribuţia individuală de asigurări sociale de stat (în continuare - CIAS) în mărime de 6%. Baza de calcul a CIAS nu poate depăşi 5 salarii medii pe economie prognozate pentru anul respectiv. Astfel, conform Hotărâri Guvernului Republicii Moldova cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010 constituie 2 950 lei.

Page 35: Nani M Ate Bugetara

68 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Pentru evidenţa CIAS este destinat contul de pasiv 188 „Decontări privind CIAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat". în credit se reflecta reţinerea CIAS din salariu. în debit - transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat. Soldul creditor - datoria instituţiei publice faţa de bugetul asigurărilor sociale de stat aferentă CIAS.

Cheltuielile aferente CIAS sunt atribuite la articolul de cheltuieli 111 „Retribuirea muncii".

Tranzacţii: 1. Reţinerea CIAS din salariu:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" Ct 188 „Decontări privind CIAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat"

2. Transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat: Dt 188 „Decontări privind CIAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat" Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art.l 11.00

Concomitent finanţarea bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei"

Modalitatea de rambursare a sumei CIAS reţinută şi virată în plus lai bugetul asigurărilor sociale de stat este reglementată de Regulamentul privind rambursarea sumei CIAS virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 267 din 07.04.2009.

Evidenţa analitică pe conturile 188 „Decontări privind CIAS cu b u g e tul asigurărilor sociale de stat", 198 „Decontării privind CAS cu bugetul asi-i gurărilor sociale de stat" este organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor.

La sfârşitul fiecărui trimestru se întocmeşte Declaraţia privind calcularea şl utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4 - BASS), ] care în termenii stabiliţi se prezintă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale.

Modalitatea de completare a Declaraţiei este reglementată de Instruc­ţiunea cu privire la modul de completare a Declaraţiei privind calcularea şi

12 000 lei

12 000 lei

12 000 lei

12 000 lei

12 000 leij

12 000 lei

- Mihail Nani - 69

utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4 -BASS), aprobată prin ordinul CNAS nr. 102-A din 12.03.2008.

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente decontărilor privind contribuţiile asigurărilor de stat este prezentat în schema 5.2.1.

5.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie de asistenţa medicală

Relaţiile de decontare ale instituţiilor publice privind asigurarea obli­gatorie de asistenţa medicală sunt reglementate de Legea cu privire la asigu­rarea obligatorie de asistenţa medicală nr. 1585-XIII din 27.02.1998 şi Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistentă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002.

Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţa medi­cală nr. 1585-XIII din 27.02.98 asigurarea obligatorul de asistenţa medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, din contul

Page 36: Nani M Ate Bugetara

70 - Contabilitatea în instituţiile publice -

primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecţiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală oferă cetăţenilor Republicii Moldova posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.

In sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală asigurător este Compania Naţională de Asigurări în Medicina (CNAM) şi agenţiile ei teritoriale.

între asigurător şi instituţia medicală se încheie un contract de acor­dare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asi­gurării obligatorii de asistentă medicală, conform căruia instituţia medicală se obliga să acorde persoanelor asigurate asistenţa medicală calificată. în volumul şi termenele prevăzute în Programul unic. Fiecărei persoane asi­gurate i eliberează o poliţa de asigurare obligatorie de asistenţa medicală, în temeiul căreia persoana va beneficia de întregul volum de asistenţa medi­cală, prevăzut în Programul unic şi acordat de toate instituţiile medicale din Republica Moldova.

Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002 primă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă suma fixă sau contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurăto­rului pentru preluarea riscului persoanei asigurate conform legislaţiei şi contractului de asigurare.

Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt: a) unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de

organizare; b) angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma ju­

ridică de organizare; c) Guvernul - pentru categoriile respective stabilite de legislaţie; d) persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător con-j

form legislaţiei; e) alte persoane fizice cu domiciliu în Republica Moldova.

Modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistentă medicală este reglementat de Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 594 din 14.05.2002.

- Mihail Nani - 71

Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002 sunt stabilite tipurile de venituri din care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:

> Ajutorul material, în expresie bănească sau naturală, acordat pe parcursul anului de către angajator angajatorului la locul principal de muncă în mărime ce nu depăşeşte un salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv şi aprobat de Guvern;

> Bursele elevilor, studenţilor şi doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi bursele sportivilor stabilite conform legislaţiei;

> Sumele plătite elevilor din şcolile profesionale polivalente, şcolile de meserii şi şcolile medii de cultură generală pentru lucrările executate de ei;

> Indemnizaţia acordată pentru incapacitatea temporară de muncă; > Indemnizaţia de maternitate; > Indemnizaţiile de asigurări sociale; > Toate tipurile de pensii stabilite în conformitate cu legislaţia cu

privire la pensii; > Câştigurile de la loterii desfăşurate în modul şi în condiţiile

stabilite de Guvern; > Plăţile de compensatorii pentru donarea de sânge etc.

Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010 nr. 128-XVIII din 23.12.2009 este stabilit cuantumul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de 3,5% pentru angajator şi 3,5% pentru angajat.

Cheltuielile aferente primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt atribuite la articolul de cheltuieli 116 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală".

Clasificarea conturilor de evidentă a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicale este prezentată în schema 5.3.

Page 37: Nani M Ate Bugetara

72 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medical achitată de către angajator (patron) este destinat contul de pasiv 19 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistent medicală cu CNAM". In credit - calculul РАМ. în debit - transferul РАМ

la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Soldul creditor reflectă datorie instituţiei publice faţă de fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Transferul primelor de asigurare medicală la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se efectuează concomitent cu plata salariului.

Operaţiunilor aferente calcului primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt contabilizate în NC 5 - borderou cumulativ privin J

retribuirea muncii şi bursele.

Tranzacţii: 1. Calculul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 116.00 Dt 199 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu CNAM"

- 7 000 lei

- 7 000 lei

- Mihail Nani — 73

2. Transferul primei de asigurare medicală la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală:

Dt 199 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu CNAM" - 7 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art.l 16.00 - 7 000 lei

Concomitent finanţarea primită din bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 7 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 7 000 lei

Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinută din salariul angajaţilor este destinat contul de pasiv 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală". în credit reţinerea primei din salariu. în debit - transferul primei la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Soldul creditor reflectă datoria instituţiei publice faţă de fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Tranzacţii: 1. Reţinerea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală din

salariu: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 7 000 lei Ct 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală" - 7 000 lei

2. Transferul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinută din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală:

Dt 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală" - 7 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art.111.00 - 7 000 lei

Concomitent finanţarea din bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 7 000 lei

Page 38: Nani M Ate Bugetara

74 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Ct 230 „ Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 7 000 lei

Evidenţa analitică pe conturile 159 „Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală" şi 199 „Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu CNAM" este organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr. 292.

La sfârşitul fiecărui trimestru se întocmeşte Raportul privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (formula MED 08) care în termenii stabiliţi se prezintă Inspectoratului fiscal teritorial de stat.

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente decontărilor privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este prezentat în schema 5.3.1.

- Mihail Nani - 75

5.4. Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii

în procesul activităţii instituţiilor publice apar decontări cu diferiţi agenţi economici generate de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor. Modalitatea de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor de către instituţiile publice este reglementată de următoarele acte legislative şi normative:

• Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 27.07.2007; • Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin

cererea ofertelor de preţuri nr. 245 din 04.03.2008; • Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică nr. 148 din

14.02.2008; • Regulamentul privind realizarea achiziţiilor publice de servicii

de proiectare a lucrărilor nr. 352 din 05.05.2009; • Regulament privind realizarea achiziţiilor publice de bunuri prin

intermediul Bursei Universale de Mărfuri nr. 329 din 19.03.2008.

Pentru evidenţa decontărilor cu agenţii economici aferente achi­ziţionării de bunuri şi servicii este prevăzut contul de activ-pasiv 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori". în acest cont se reflectă atât avansurile pe termen scurt acordate, cât şi datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale. în debit - transferul avansului pe termen scurt agenţilor economici pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii, precum şi stingerea datoriei creditoare. în credit - valoarea bunurilor achiziţionate şi serviciilor executate, precum şi stingerea datoriei debitoare. Soldul se reflectă desfăşurat. Soldul debitor - suma avansurilor termen scurt acordate agenţiilor economice. Soldul creditor - suma datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale.

Operaţiunile aferente achiziţionării de bunuri şi servicii sunt contabilizate în NC 6 - borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituţii şi organizaţii.

Tranzacţii: 1. Transferul avansului pe termen scurt agentului economic SRL „X" din

contul curent al instituţiei publice în baza ordinului de plată pentru achiziţionarea materialelor de uz gospodăresc:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 8 500 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.03 „Rechizite de -8 500 lei

Page 39: Nani M Ate Bugetara

76 - Contabilitatea în instituţiile publice -

birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc" Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:

Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 8 500 lei Ct 230 „Finanţarea primită din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 8 500 lei

2. Valoarea materialelor de uz gospodăresc achiziţionate de la SRL „X în baza factorii fiscale:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 8 500 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 8 500 le

3. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de SA „Apă-Canal" în luna septembrie 2010 în baza facturii fiscale:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art.l 13.34 „Apă şi canalizare" - 14 000 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 14 000 lei

4. Transferul plătiţi SA „Apă-Canal" pentru serviciile prestate în luna septembrie 2010 din contul curent al instituţiile publice în baza ordinului de plată:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 14 000 lei Ct 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei", art. 113.34 - 14 000 lei

Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat: Dt 090 „Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei" - 14 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 14 000 lei

Conform articolului 267(1) din Codul civil în relaţiile de decontare ale instituţiilor publice cu agenţii economici şi persoanele fizice este stabilit termenul de prescripţie de 3 ani, în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat.

Datoria debitoare cu termenul de prescripţie expirat se trece în baza ordinului conducătorului instituţiei publice la diminuarea finanţării din buget prin formula contabilă:

Dt 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 7 600 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitorii şi creditori" - 7 600 lei

- Mihail Nani - 11

Persoanele responsabile (contabilul şef, adjunctul contabilului şef etc.) pentru admiterea datoriei debitoare cu termenul de prescripţie expirat poartă răspundere disciplinară, administrativă, penală.

Datoria creditoare cu termenul de prescripţie expirat se trece la majorarea finanţării din buget prin formula contabilă:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 3 200 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 3 200 lei

Evidenţa analitică pe contul 178 „Decontării cu diferiţi debitori şi cre­ditori" este organizată în NC 6 - borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituţii şi organizaţii în mod poziţional pe fiecare agent economic.

5.5. Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans

Decontările cu titularii de avans privind deplasările în interes de serviciu sunt reglementate de regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 836 din 24.06.2002 şi modificările şi completările ce se operează în Hotărârea Guvernului nr. 836 din 24.06.2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 363 din 10.04.2006.

Titularii de avans sunt angajaţii instituţiei, cărora li se eliberează mijloace băneşti spre decontare.

Deplasarea în interes de serviciu este o detaşare a angajatului în vede­rea executării în altă localitate a anumite lucrări legate nemijlocit de activi­tatea instituţiei.

Detaşarea angajatului instituţiei publice se efectuează în baza ordinului conducătorului instituţiei publice. Pe numele detaşatului se eliberează legi­timaţia de deplasare în care se indică:

- denumirea instituţiei publice pe care o reprezintă; - numele, prenumele detaşatului; - funcţia deţinută; - numărul şi data ordinului conducătorului instituţiei publice; - localitatea de destinaţie şi denumirea instituţiei la care se

deleagă; - scopul şi termenul detaşării.

Page 40: Nani M Ate Bugetara

78 - Contabilitatea în instituţiile publice —

In legitimaţia de deplasare se fac menţiuni despre plecarea în deplasare, sosirea la punctele de destinaţie, plecarea din ele şi sosirea la locul de muncă permanent şi se autentifică prin ştampilele instituţiilor corespunzătoare.

Termenul detaşării angajaţilor se determină de către conducătorii instituţiilor şi nu poate depăşi doi ani la detaşarea peste hotare şi 60 zile - în hotarele Republicii Moldova, fără a lua în calcul timpul aflării în drum.

Angajatului detaşat i se păstrează locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu pentru timpul deplasării.

Detaşatului îi sunt achitate următoarele cheltuieli: - de transport; - diurna; - pentru închirierea locuinţei (de cazare).

Cheltuielile de transport se achită detaşatului în baza biletelor de călătorie până la locul de destinaţie şi retur - spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto public, cu excepţia taximetrelor, la tarifele clasei economice.

In cazul neprezentării documentelor de călătorie, achitarea pentru trans­port pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim.

Achitarea diurnei detaşatului se efectuează conform Normelor diurne­lor stabilite pe trei categorii de personal detaşat în Anexa nr. 2 la regulamentul nr. 836 din 24.06.2002 şi modificărilor şi completărilor la Regulamentul dat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 363 din 10.04.2006 (Anexa 5). Categoriile personalului detaşat sunt stabilite în Anexa nr. 1 la Regulamentul nr. 836 din 24.06.2002 (Anexa 4). Astfel, în cazul detaşării angajatului în hotarele Republicii Moldova norma diurnei constituie 55 lei pe zi pentru toate categoriile de personal. în cazul detaşării peste hotarele ţării norma diurnei este stabilită diferenţiat pentru fiecare ţară în valuta ţării de destinaţie - euro, dolari SUA etc. Astfel, în cazul detaşării angajatului în Belgia norma pentru fiecare zi constituie 25 euro pentru categoria I de personal, 35 euro -pentru categoria II de personal, 40 euro - pentru categoria III de personal.

Pentru prima şi Ultima zi de detaşare diurna constituie 50% din norma diurnei stabilită pentru ţara respectivă.

în cazul detaşării pe o singură zi în teritoriul Republicii Moldova diurna nu se plăteşte, iar peste hotarele republicii diurna se plăteşte în mărime de 50% din norma diurnei stabilită pentru ţara respectivă.

Diurna se majorează cu 50% din norma diurnei pentru Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republi-

- Mihail Nani - 79

cii Moldova, iar cu 25% - pentru viceprim-ministru şi vicepreşedinţii Parla­mentului Republicii Moldova.

Cheltuielile pentru închirierea locuinţei (de cazare) se recuperează angajatului detaşat conform plafoanelor-limită de cazare stabilite pe două categorii de personal detaşat - A şi В în Anexa nr. 1 la Regulamentul

nr. 836 din 24.06.2002 şi modificările şi completările la acest Regulament din 10.04.2006. Astfel, în cazul detaşării în or. Briceni plafonul-limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal detaşat constituie 150 lei, iar pentru categoria В - 210 lei. în cazul detaşării peste hotarele Republicii Moldova, de exemplu, în Belgia plafonul-limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal detaşat constituie 105 euro, iar pentru categoria В -

155 euro.

Cheltuielile pentru închirierea locuinţei sunt justificate de către titularii de avans în baza documentelor care confirmă cheltuielile pentru cazare în hotel (chitanţa de la hotel).

în cazul în care nu sunt prezentate documentele ce ar confirma chel­tuielile efectuate la închirierea locuinţei, aceste cheltuieli se compensează angajatului la detaşarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei pe zi, iar peste hotarele ţării - 5% din plafonul-limită de cazare stabilit pentru ţara respectivă, pentru fiecare noapte aflată în deplasare.

Cheltuielile aferente deplasării în hotarele Republicii Moldova sunt atri­buite la articolul de cheltuieli 114,01 „Deplasări în interiorul ţării", iar peste hotarele ţării - la articolul de cheltuieli 114.02 „Deplasări peste hotare".

Pentru evidenţa decontărilor cu titularii de avans este destinat contul de activ 160 „Decontări cu titularii de avansa în debitul contului se reflectă avansul acordat titularului de avans. în credit - rambursarea avansului neutilizat în casă, justificarea cheltuielilor de către titularul de avans. Soldul debitor - creanţele titularilor de avans faţă de instituţia publică.

Operaţiunile economice aferente decontărilor cu titularii de avans sunt contabilizate în nota de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind de­contările cu titularii de avans.

La detaşarea angajatului lui i se plăteşte un avans spre decontare în valută naţională. Baza de calcul a avansului o constituie:

- localitatea de destinaţie şi termenul detaşării stabilite în ordinul conducătorului instituţiei publice;

- norma diurnei; - plafonul-limită de cazare.

Page 41: Nani M Ate Bugetara

80 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Exemplu de calcul al avansului spre decontare acordat titularului de avans

în baza ordinului conducătorului instituţiei publice nr. 12B din 08.09.20 se detaşează în interes de serviciu angajatul din m. Chişinău în or. Briceni de pe 13.09.20 până pe 24.09.20 pe o perioadă de 12 zile calendaristice. Categoria A de personal.

Rezolvare: 1) Calculul cheltuielilor de transport tur-retrur. Costul biletului de

călătorie Chişinău-Briceni - 90 lei: 90 lei x 2 = 180 lei

2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă (norma diurnei - 55 lei): 55 lei x 11 zile = 605 lei

3) Calculul cheltuielilor de cazare (Plafonul-limită de cazare pentru or. Briceni - 150 lei):

150 lei x И z i l e = 1650 lei

4) Calculul totalului avansului spre decontare:

180 lei + 605 lei + 1 650 lei = 2 435 lei

5) Calculul avansului spre decontare acordat titularului de avans este

prezentat în tabelul 5.5.1.

Tabelul 5.5.1

Nr. Cheltuieli

Norma diurnei, Nr. de zile

Suma

crt. Cheltuieli plafonul-limită, lei Nr. de zile avansului, Iei

1 De transport 90,00 2 180,00 2 Diurna 55,00 11 605,00 3 De cazare 150,00 11 1650,00

Total X X 2 435,00

Tranzacţii: 1. Avansul plătit din casă titularului de avans:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" -2 435 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 2 435 lei

După întoarcere din detaşare angajatul întocmeşte decontul de avans pe care în termen de 5 zile trebuie să-1 prezinte în contabilitate. La decontul de avans se anexează documentele care confirmă cheltuielile efectuate în deplasare - biletele de călătorie, chitanţele de la hotel. în baza decontului de avans sunt

- Mihail Nani — 81

justificate cheltuielile suportate de către titularul de avans în deplasare. De asemenea, în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasare angajatul trebuie să ramburseze în casa instituţiei publice suma avansului neutilizat.

Exemplu de calcul a cheltuielilor suportate de titularul de avans în deplasare în or. Briceni pe perioada 13.09.20 - 24.09.20 .

Rezolvare: 1) Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):

90 lei x 2 = 180 lei 2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă:

55 lei x 11 zile = 605 lei 3) Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanţa de la hotel - 130

lei/zi): 130 lei x И zile = 1430 lei

4) Calculul totalului cheltuielilor de detaşare suportate de titularul de avans:

180 lei + 605 lei + 1 430 lei = 2215 lei 5) Calculul cheltuielilor justificate de titularul de avans este prezentat în

tabelul 5.5.2. Tabelul 5.5.2

Nr. crt. Cheltuieli

Norma diurnei, plafonul-limită,

lei

Nr. de zile

Cheltuieli justificate conform decontului de avans

1 De transport 90,00 2 180,00 2 Diurna 55.00 11 605,00 3 De cazare 130.00 11 1430,00

Total X X 2 215,00

Page 42: Nani M Ate Bugetara

82 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Tranzacţii: 1. Cheltuielilor Justificate de către titularul de avans în baza decontului

de avans: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 114.01 -2 215 lei Ct 160 „Decontări cu titularii de avans" - 2 215 lei

2. Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de avans (2 435 l e i - 2 215 lei = 220 lei):

Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 220 lei Ct 160 „Decontări cu titularii de avans" - 220 lei

Evidenţa analitică a decontărilor cu titularii de avans este organizată în nota de contabilitate 8 în mod poziţional pe fiecare titular de avans. Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente decontărilor cu titularii de avans este prezentat în schema 5.5.

- Mihail Nani - 83

л

întrebări de autoverificare

1. Definiţi salariul. 2. Nominalizaţi sporurile la salariul de bază. 3. Cum se determină venitul impozabil? 4. Caracterizaţi conturile 180 „Decontări cu personalul privind retribui­

rea muncii", 177 „Decontări cu personalul privind deponenţii", 198 „Decontări privind CAS cu BASS", 199 „Decontări privind РАМ cu

CNAM", 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori", 160 „Decontări cu titularii de avans".

5. Unde este organizată evidenţa analitică pe conturile 159, 199, 198, 188?

6. Nominalizaţi indemnizaţiile de asigurări sociale de stat care se achită salariaţilor în instituţiile publice din contul CAS.

7. Nominalizaţi cheltuielile suportate de titularii de avans în detaşare. 8. Contabilizaţi operaţiunile economice aferente calculului salariului şi

reţinerilor din salariu, calculului CAS, РАМ.

9. în ce cazuri apar decontări cu deponenţii? 10. Unde este organizată evidenţa analitică pe conturile 178, 160?

Bibliografie

1. Codul civil al Republicii Moldova nr.l 107-XV din 6 iunie 2003. 2. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003. 3. Codul fiscal al Republicii Moldova şi legile pentru punerea în aplicare a

titlurilor acestuia // Revista „Contabilitate şi audit", 2010, nr. l . 4. Legea salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002 // Monitorul Oficial

nr.50-52 din 11 aprilie 2002. 5. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI

din 23 decembrie 2005 /7 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 3 martie 2006.

6. Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08 iulie 1999 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l-4 din 6 ianuarie 2000.

7. Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr.289-XV din 22 iulie 2004 // Monito­rul Oficial al Republicii Moldova nr.l69-170 din 10 septembrie 2004.

Page 43: Nani M Ate Bugetara

84 - Contabilitatea în instituţiile publice -

8. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistentă medicală nr.l 585-XII I din 27 februarie 1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.38-39 din 30 aprilie 1998.

9. Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.18-19 din 8 februarie 2003.

10. Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVII din 13 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 107-111 din 27 iulie 2007.

11. Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr.l28-XVIII din 23.12.09 // Moni­torul Oficial al Republicii Moldova nr. 193-196 din 29 decembrie 2009.

12. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr.l29-XVIII din 23.12.09 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 193-196 din 29 decembrie 2009.

13. Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010 nr.l28-XVIII din 23.12.09 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.193-196 din 29 decembrie 2009.

14. Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.764 din 25 noiembrie 1992 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l 1 din 1992.

15. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice nr.381 din 13 aprilie 2006 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.66-69 din 28 aprilie 2006.

16. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la implementarea normelor salariale prevăzute în anul 2009 pentru angajaţii din ramurile sectorului bugetar nr.l8 din 20 ianuarie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l0-11 din 23 ianuarie 2009.

17. Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiunilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.77 din 30 ianuarie 2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.32-33 din 15 februarie 2008.

18. Regulamentul cu privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă personalului din unităţile bugetare, salarizat în baza Reţelei tarifare unice, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.801 din 20 iulie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l 17-126 din 10 august 2007.

- Mihail Nani - 85

19. Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guver­nului Republicii Moldova nr.426 din 26.04.2004 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.73-76 din 7 mai 2004.

20. Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.l08 din 3 februarie 2005 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.24-25 din 11 februarie 2005.

21. Regulament privind realizarea achiziţiilor publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.329 din 19 martie 2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.66-68 din 1 aprilie 2008.

22. Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 148 din 14 februarie 2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.37-39 din 22.02.2008.

23. Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 9 17.01.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l6-17 din 25.01.2008.

24. Regulament cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 245 din 04.03.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.49-50 din 11.03.2008.

25. Regulament privind realizarea achiziţiilor publice de servicii de proiectare a lucrărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 352 din 05.05.2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.89-90 din 12.05.2009.

26. Conceptul tehnic al Sistemului Informaţional Automatizat „Registrul de stat al achiziţiilor publice", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 355 din 08.05.2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.92-93 din 15.05.2009.

27. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010 nr. 773 din 27.11.2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l 1-12 din 26.01.2010.

28. Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salarii şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10 din 19.01.2010 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.l 1-12 din 26.01.2010.

Page 44: Nani M Ate Bugetara

86 — Contabilitatea în instituţiile publice -

29. Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, institu­ţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.836 din 24 iunie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.95 din 1 iulie 2002.

30. Modificările şi completările ce se operează în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.836 din 24 iunie 2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.363 din 10 aprilie 2006 // Monitorul Oficial al Republicii Moldovanr.63-65 din 21 aprilie 2006.

31. Instrucţiune cu privire la eliberarea delegaţiilor pentru ridicarea valorilor în mărfuri şi materiale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 17 martie 1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-33 din 9 aprilie 1998.

32. Statutul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 156 din 11.02.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.27-28 din 21.02.2002.

33. Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 594 din 14.05.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.66-68 din 23.05.2002.

34. Regulament privind rambursarea sumei contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.267 din 07.04.2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.72-74 din 14.04.2009

35. Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Declaraţiei privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (forma 4-BASS), aprobată prin ordinul Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr.l02-A din 12.03.2008 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.94-96 din 30.05.2008.

36. Formularul - tip al schemelor de încadrare. Modul privind elaborarea şi aprobarea schemei de încadrare, aprobat prin ordinului Ministerului Finanţelor nr.109 din 21.12.2007 //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.5-7 din 11.01.2008.

37. Instrucţiune cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova Nr.85 din 9 octombrie 1996. Capitolul VI I . Decontări.

38. M. Nani. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. 39. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010. 40. N. Romandaş. Dreptul muncii. - Chişinău, 2007.

- Mihail Nani - 87

TEMA 6 CONTABILITATEA MIJLOACELOR FIXE

6.1. Componenţa şi caracteristica mijloacelor fixe. Evidenţa lor operativă.

6.2. Evidenţa sintetică şi analitică a mijloacelor fixe. 6.3. Evidenţa uzurii mijloacelor fixe. 6.4. Casarea mijloacelor fixe.

6.1. Componenţa şi caracteristica mijloacelor fixe. Evidenţa lor operativă

Mijloace fixe - active materiale, al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (3 000 lei) şi care sunt prevăzute pentru utilizare pe o durată mai mare de un an în activitatea instituţiilor publice.

Se consideră mijloace fixe indiferent de valoare - fondul de carte, valorile muzeale, maşinile şi uneltele agricole, animalele adulte de lucru şi cele productive, instrumente de construcţie şi mecanizate.

Nu se includ în componenţa mijloacelor fixe şi se raportă la investiţii sau la stocuri de mărfuri şi materrale:

- clădirile, construcţiile speciale şi alte obiecte pe care instituţia nu le utilizează în activitatea sa operaţională şi sunt destinate pentru scopuri investiţionale;

- animalele tinere şi la îngrăşat; - obiectele destinate vânzării; - plantaţiile perene crescute în pepiniere în calitate de material

săditor. Conform Catalogului mijloacelor fixe şi activilor nemateriale, aprobat

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21.03.2003 mijloacele fixe se clasifică în următoarele grupuri.

1. Clădiri. 2. Construcţii speciale. 3. Instalaţii de transmisie. 4. Maşini şi utilaje. 5. Mijloace de transport.

Page 45: Nani M Ate Bugetara

88 - Contabilitatea în instituţiile publice -

6. Unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăresc, alte tipuri de mijloace fixe.

7. Animalele de producţie şi reproducţie. 8. Plantaţii perene. 9. Alte mijloace fixe.

Mijloacele fixe utilizate de instituţiile publice au un caracter neproductiv, fiind utilizate în scopuri didactice, ştiinţifice, administrative, culturale, sanitare, militare etc.

Instituţiile publice pot intra în posesia mijloacelor fixe pe mai multe căi şi anume:

- prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei publice; - prin achiziţie de la furnizori; - cu titlu gratuit de la sponsori; - prin transfer de la instituţia ierarhic superioară; - din investiţii capitale.

Modalitatea de achiziţionare a mijloacelor fixe este reglementată de: - Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007; - Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mica nr. 148 din

14.02.2008; - Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin

cererea ofertelor de preţuri nr. 245 din 04.03.2008; - Regulamentul privind realizarea achiziţiilor publice de bunuri

prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri nr. 329 din 19.03.2008.

Mijloacele fixe intrate în patrimoniul instituţiei publice sunt predate la depozit în gestiunea magazinerului, cu cure conducătorul instituţiei publice încheie un contract de răspundere materială deplină. Magazinerul ţine evidenţă operativă a mijloacelor fixe în Lista de inventar a mijloacelor fixe forma MF-13 în care se indică:

- denumirea mijloacelor fixe; - numărul de inventar; - valoarea; - observaţii (informaţii privind mişcarea mijloacelor fixe).

Eliberarea mijloacelor fixe de la depozit în folosinţă se efectuează în baza facturii (cerere) forma nr. 434, vizată de contabilul şef şi conducătorul / adjunctul instituţiei publice.

Este interzisă eliberarea mijloacelor fixe de la depozit în folosinţă pe bază de dispoziţie verbală a conducătorilor instituţiei publice.

- Mihail Nani - 89

Fiecărui mijloc fix, cu excepţia fondului de carte, i se atribuie un număr de inventar constituit din opt cifre, care se aplică pe fiecare mijloc fix.

De exemplu: numărul de inventar al unii computator este 01360045. Acest număr reflectă:

- subcontul 013 „Maşini şi utilaje", - grupa 6 „Tehnica de calcul" din cadrul subcontului 013 „Maşini

şi utilaje", - numărul de ordine - 0045.

Numărul de inventar atribuit mijloacelor fixe casate nu poate fi atribuit altui mijloc fix.

6.2. Evidenţa sintetică şi analitică a mijloacelor fixe

Pentru evidenţa sintetică a mijloacelor fixe este destinat contul de activ 01 „Mijloace fixe" care se divizează în următoarele subconturi:

010 „Clădiri" 011 „Construcţii speciale" 012 „Instalaţii de transmisie" 013 „Maşini şi utilaje" 014 „Terenuri" 015 „Mijloace de transport" 016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar gospodăresc" 017 „Animale de muncă şi de producţie" 018 „Fondul de carte" 019 „Alte mijloacele fixe"

în debitul subconturilor şi reflectă intrarea mijloacelor fixe. în credit -casarea mijloacelor fixe, transmiterea lor altor instituţii publice, lipsurile de mijloace fixe. Soldul debitor - valoarea mijloacelor fixe aflate în patrimo­niul instituţiei.

Concomitent cu intrarea mijloacelor fixe se formează fondul mijloa­celor fixe încadrat cu contul de pasiv 250 „Fondul mijloacelor fixe". In credit - intrarea mijloacelor fixe. în debit - calculul uzurii mijloacelor fixe, lipsurile de mijloace fixe. Soldul creditor - suma fondului mijloacelor fixe.

Cheltuielile aferente achiziţionării mijloacelor fixe sunt atribuite la articolul de cheltuieli 242 „Procurarea mijloacelor fixe".

Operaţiunile economice aferente achiziţionării mijloacelor fixe de la furnizori sunt contabilizate în NC 6 - borderou cumulativ privind decon­tările cu diferite instituţii şi organizaţii.

Page 46: Nani M Ate Bugetara

90 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Operaţiunile economice ocazionate de primirea mijloacelor fixe cu titlu gratuit sunt contabilizate în NC 16 - borderou cumulativ privind evi­denţa bunurilor primite cu titlu gratuit.

Operaţiunile economice aferente mişcării şi ieşirii mijloacelor fixe sunt contabilizate în NC 9 - borderou cumulativ privind ieşirea şi mişcarea mijloacelor fixe.

Tranzacţii: 1. în baza facturii fiscale s-au achiziţionat de la SRL

mijloace fixe: ,X" următoarele

Nr. crt.

Denumirea mijloacelor fixe

Valoarea, lei Cantitatea Suma,

lei 1. Frigider „Nord" 4500,00 1 4500,00 2. Televizor „Sony" 3900,00 1 3900,00 3. Masă de birou 3100,00 1 3100,00 4. Canapea 4200,00 1 4200,00

Total 15700,00

Taxa pe valoarea adăugată în instituţiile publice se atribuie la majora­rea valorii de intrare a mijloacelor fixe:

Dt 013 „Maşini şi utilaje" - 8400 lei Dt 016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar gospodăresc" - 7300 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 15 700 lei

Concomitent şi formează fondul mijloacelor fixe

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 242.00 - 15 700 lei Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 15 700 lei

în baza contractului de predare-primire cu titlu gratuit a mijloacelor fixe de la ONG „Y" şi a facturii de expediţie s-au primit cu titlu gratuit de către instituţia publică următoarele mijloace fixe:

2.

Denumirea mijloacelor fixe

Valoarea, lei Cantitatea Suma,

lei Computator „LG" 10000,00 1 10000,00 Condiţioner „Samsung" 3950,00 1 3950,00 Manuale „Matematica" 20,00 100 2000,00

Total 15950,00

- Mihail Nani - 91

Dt 013 „Maşini şi utilaje" - 13 950 lei Dt 018 „Fondul de carte" - 2 000 lei Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 15 950 lei

Valoarea mijloacelor fixe eliberate de la depozit în folosinţa în baza facturii (cerere) forma 434.

Nr. Denumirea Unitatea de Valoarea, Cantitatea Suma, crt. mijloacelor fixe măsură lei solicitată lei 1. Televizor „Sony" buc 4300,00 1 4300.00 2. Computator „LG" buc 9200,00 2 18400,00 3. Masă pentru birou buc 3700,00 1 3700,00 4. Covor „Floare" buc 3400,00 1 3700,00 5. Frigider „Nord" buc 4600,00 1 4600,00

Total 34400,00

Dt 013 „Maşini şi utilaje" Ct 013 „Maşini şi utilaje"

- 7 100 lei - 7 100 lei

Dt 016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar gospodăresc" - 27 300 lei Ct 016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar gospodăresc" - 27 300 lei

4. Casarea mijloacelor fixe în baza procesului-verbal de casare a mijloa­celor fixe şi a autorizaţiei de casare de la ministerul de resort / consiliul municipal, raional, sătesc.

Nr. crt.

Denumirea mijloacelor fixe

Unitatea de

măsură

Canti­tatea

Valoarea, lei Uzura Suma,

lei

1. Automobil „Vaz-2109" Buc 1 68000,00 100% 68000,00 2. Computator „LG" Buc 1 9800,00 100% 9800,00 3. Frigider „Nord" Buc 1 4800,00 100% 4800,00 4. Televizor „Samsung" Buc 1 3900,00 100% 3900,00 5. Covor „Floare" Buc 1 3150,00 100% 3150,00

Total 89650,00

Page 47: Nani M Ate Bugetara

92 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 89 650 lei Ct 013 „Maşini şi utilaje" - 18 500 lei Ct 015 „Mijloace de transport" - 68 000 lei Ct 016 „Unelte de producţie, instrumente şi inventar gospodăresc" -3 150 lei

5. Valoarea computatorului „LG", parţial uzat, constatat lipsă la inventa­riere, imputată persoanei culpabile:

Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 3 300 lei Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 6 600 lei Ct 013 „Maşini şi utilaje" - 9 900 lei

Concomitent imputarea lipsei persoanei culpabile: Dt 170 „Decontări privind manco" - 9 900 lei Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget" - 9 900 lei

6. Valoarea combinei muzicale „Samsung" constatată surplus la inventariere

Dt 013 „Maşini şi utilaje" - 3 800 lei Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 3 800 lei

7. Calcul cheltuielilor aferente reparaţiei capitale a clădirii instituţiei publice:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 243 „Reparaţii capitale" alin. 03 „Reparaţia capitală a obiectelor social-culturale - 450 000 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 450 000 lei

Concomitent se majorează valoarea iniţială a clădirii cu 450 000 lei

Dt 010 „Clădiri" - 450 000 lei Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 450 000 lei

De asemenea, cheltuielile aferente reparaţiei capitale a construcţiilor speciale (subcontul 011) majorează valoarea iniţiale a acestora. Pentru alte categorii de mijloace fixe (subconturile 012-019) cheltuielile pentru repa­raţia capitală nu majorează valoarea iniţială a acestora.

Evidenţa analitică a mijloacelor fixe este organizată în fişe de inventar a mijlocului fix forma MF-6, MF-8, MF-9.

Fişa de inventar a mijlocului fix forma MF-6 este destinată evidenţei clădirilor, construcţiilor speciale, instalaţiilor de transmisie, maşinilor şi utilajelor, mijloacelor de transport, uneltelor de producţie, instrumentelor şi

- Mihail Nani - 93

inventarului gospodăresc. Pentru fiecare mijloc fix evidenţa se ţine separat pe o fişă de inventar a mijlocului fix.

Fişa de inventar a mijlocului fix forma MF-8 serveşte pentru evidenţa animalelor de muncă, productive şi de prăsilă, precum şi pentru evidenţa plantaţiilor multianuale din grădinile botanice.

Fişa de inventar forma MF-9 este destinată pentru evidenţa în grup a fondului de carte şi a mijloacelor pentru montare în scenă.

în scopul asigurării concordanţei dintre evidenţa analitică şi evidenţa sintetică a mijloacelor fixe se întocmeşte balanţa de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe".

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente achiziţionă­rii mi i loacelor fixe este nrezentat în schema 6.2.

Page 48: Nani M Ate Bugetara

94 - Contabilitatea în instituţiile publice -

6.3. Evidenţa uzurii mijloacelor fixe

în instituţiile publice uzura se determină pentru următoarele mijloace fixe:

- clădiri; - construcţii speciale; - instalaţii de transmisie; - maşini şi utilaje; - animale de muncă; - mijloace de transport; - inventar de producţiei şi gospodăresc.

Uzura nu se determină pentru: • clădiri şi construcţii speciale considerate monumente de arhi­

tectură şi artă unicale; • utilaj, exponate, modele care funcţionează sau nu, machete şi alte

materiale instalate în cabinete şi laboratoare care se utilizează în scopuri didactice şi ştiinţifice;

• animale de producţie (bivoli, cerbi, boi), exponate ale regnului animal din grădinile zoologice;

• fondul de carte, mijloace pentru montare în scenă; • valorile de muzeu şi artistice; • mijloacele fixe ale instituţiilor publice aflate peste hotare

(ambasade, consulate). Uzura mijloacelor fixe se calculează la sfârşitul anului, indiferent de

luna în care ele au fost cumpărate sau construite, se află la depozit sau în folosinţă. Calculul uzurii nu poate depăşi 100% din valoarea mijloacelor fixe.

Uzura se calculează prin metoda liniară:

Suma uzurii anuale = Valoarea iniţială (de intrare) : Durata de funcţionare utilă

Durata de funcţionare utilă este stabilită pentru fiecare mijloc fix în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale nr. 338 din 21.03.2003.

Calculul uzurii mijloacelor fixe în mărime de 100% nu poate servi drept justificare pentru casarea mijloacelor fixe.

Evidenţa uzurii mijloacelor fixe se ţine în contul de pasiv 020 „Uzura mijloacelor fixe". în credit se reflectă calcularea uzurii. în debit - casarea, transmiterea, lipsurile de mijloace fixe. Soldul creditor reprezintă suma uzurii mijloacelor fixe.

- Mihail Nani - 95

Tranzacţii: 1. Calcularea uzurii mijloacelor fixe:

Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 750 000 lei Ct 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 750 000 lei

2. Casarea calculatorului „LG" în baza procesului-verbal de casare şi a autorizaţiei de casare de la ministerul de resort: Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 9 800 lei Ct 013 „Maşini şi utilaje" - 9 800 lei

Uzura mijloacelor fixe se calculează în situaţia cumulativă privind calculul uzurii mijloacelor fixe, în care se indică:

- denumirea mijloacelor fixe repartizate pe subconturi; - numărul de inventar; - valoarea; - norma uzurii anuale; - suma uzurii calculată pe anul curent; - suma uzurii cumulative.

6.4. Casarea mijloacelor fixe

După ce au ajuns la limita duratei lor de folosinţă, mijloacele fixe se scot din funcţiune prin casare în condiţiile prevăzute de Regulamentul privind casarea bunurilor uzate raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 500 din 12.05.1998.

Mijloacele fixe se casează doar în cazul când restabilirea lor este imposibilă sau economic neraţională, precum şi atunci când ele nu pot fi vândute sau transmise în modul stabilit altor instituţii, organizaţii.

Pot fi casate mijloacele fixe: a) uzate fizic integral; b) devenite inutilizabile în urma avariilor, calamităţilor naturale.

Pentru determinarea inutilizabilităţii mijloacelor fixe, precum şi pentru întocmirea documentelor necesare pentru casarea mijloacelor fixe, în cadrul instituţiei se instituie, prin ordinul conducătorului comisia de casare a mij­loacelor fixe în următoarea componentă:

- inginerul-şef sau adjunctul conducătorului în calitate de preşe­dinte al comisiei;

- contabilul-şef sau adjunctul acestuia; - şeful subdiviziunii, la balanţa căreia se află bunurile ce urmează

să fie casate;

Page 49: Nani M Ate Bugetara

96 - Contabilitatea în instituţiile publice -

- persoana cu răspundere materială de bunuri. Operaţia de casare a mijloacelor fixe se desfăşoară în 4 etape

succesive: • propunerea casării; • constatarea necesităţii casării; • aprobarea casării; • executarea casării propriu-zise.

I etapă. Propunerea casării este înaintată în scris de către comisia de inventariere sau de gestionari.

II etapă. Propunerea de casare este analizată de către comisia de casare.

Comisia de casare verifică nemijlocit la faţa locului starea obiectului ce trebuie să fie casat şi stabileşte dacă obiectul dat este sau nu inutilizabil ori mai poate fi reparat.

Comisia la fel depistează persoanele din vina cărora s-a produs scoaterea din uz înainte de expirarea termenului de exploatare a mijloacelor fixe şi înaintează propuneri privind tragerea lor la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

III etapă. Pentru casarea mijloacelor fixe comisia de casare întocmeşte Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe, în care se indică:

- denumirea mijloacelor fixe; - numărul de inventar; - data intrării în exploatare; - suma uzurii.

Procesul-verbal este semnat de membrii comisiei de casare, apoi el este înaintat pentru aprobare conducătorului instituţiei.

Pentru efectuarea casării mijloacelor fixe este necesar ca instituţiile publice să primească autorizaţia de casare de la organul ierarhic superior (Ministerul de resort sau organele locale ale administraţiei de stat -consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti). în acest scop instituţia publică înaintează un demers instituţiei ierarhic superioare.

IV etapă. După primirea autorizaţiei de casare de la instituţia ierarhic superioară mijloacele fixe pot fi supuse casării propriu-zise, care constă în operaţia de demontare, dezmembrare, demolare şi se efectuează în mod obligatoriu în prezenţa comisiei de casare.

Materialele şi piesele obţinute în rezultatul casării mijloacelor fixe se pot valorifica prin comercializare sau sunt reţinute pentru necesităţile instituţiei.

- Mihail Nani - 97

Tranzacţii: Casarea computatoarelor în baza proceselor-verbale de casare a

mijloacelor fixe şi a autorizaţiei de casare de la instituţia ierarhic superioară: Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 82 000 lei Ct 013 „Maşini şi utilaje" - 82 000 lei

Concomitent se contabilizează valoarea fierului uzat obţinut din casarea computatoarelor:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 4 700 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 4 700 lei

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente casării mijloacelor fixe este prezentat în schema 6.4.

Page 50: Nani M Ate Bugetara

98 - Contabilitatea în instituţiile publice -

întrebări de autoverificare

1. Definiţi mijloacele fixe. 2. Nominalizaţi căile de intrare a mijloacelor fixe în patrimoniul

instituţiei. 3. Caracterizaţi contul 01 „Mijloace fixe", contul 250 „Fondul

mijloacelor fixe", contul 020 „Uzura mijloacelor fixe". 4. Contabilizaţi operaţiunile economice aferente mişcării mijloacelor

fixe. 5. Unde este organizată evidenţa analitică a mijloacelor fixe? 6. Nominalizaţi actul normativ care reglementează casarea mijloacelor

fixe. 7. Caracterizaţi procesul de casare a mijloacelor fixe. 8. Unde este stabilită durata de funcţionare utilă (DFU) a mijloacelor

fixe? 9. Nominalizaţi registrul în care se ţine evidenţa uzurii mijloacelor fixe.

Bibliografie

1. Codul fiscal al Republicii Moldova // Revista „Contabilitate şi audit, 2010, nr.l .

2. Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.l07-111 din 27.07.2007.

3. Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 148 din 14.02.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.37-39 din 22.02.2008.

4. Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 245 din 04.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.49-50 din 11.03.2008.

5. Regulament privind realizarea achiziţiilor publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 329 din 19.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.66-68 din 01.04.2008.

6. Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 338 din 21.03.2003 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.62-66 din 04.04.2003.

7. Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 500

- Mihail Nani - 99

din 12.05.1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.62-65 din 09.07.1998.

8. Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor de stat, a subdiviziunilor lor, clădirilor, edificiilor şi altor mijloace fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 688 din 09.10.1995 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.10 din 15.02.1996.

9. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.85 din 9 octombrie, Capitolul I. Mijloace fixe.

10. M. Nani. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. 11. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

Page 51: Nani M Ate Bugetara

100 - Contabilitatea în instituţiile publice —

TEMA 7

CONTABILITATEA MATERIALELOR

7.1. Componenţa şi destinaţia materialelor. Evidenţa lor operativă.

7.2. Evidenţa sintetică şi analitică a materialelor.

7.1. Componenţa şi destinaţia materialelor. Evidenţa lor operativă

Instituţiile publice utilizează în procesul activităţii lor un volum considerabil de materiale. Structura acestora diferă în funcţie de specificul activităţii pe care o desfăşoară instituţia publică. Astfel, instituţie de învă­ţământ folosesc mai mult materiale didactice şi de laborator; instituţiile sanitare - medicamente şi materiale de pansament etc.

Materialele diferă şi în dependenţă de scopul pentru care sunt utilizate. Din acest punct de vedere se disting:

- chimicale, reactive; - materiale de uz gospodăresc, alimente, furaje, nutreţuri; - combustibil; - carburanţi şi lubrifianţi; - piese de schimb pentru maşini şi utilaje.

Materialele pot întră în patrimoniul instituţiei pe mai multe căi: - prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei; - prin achiziţie de la furnizori; - cu titlu gratuit de la sponsori; - prin transfer de la instituţia ierarhic superioară;

' - din casarea mijloacelor fixe şi OMSVD. In cazul când bunurile materiale (mijloacele fixe, materialele, OMSVD)

sunt primite de la furnizor de către un angajat al instituţiei publice pe numele angajatului se eliberează în contabilitatea instituţiei publice Delegaţia (Anexa 9) pentru ridicarea valorilor în mărfuri şi materiale conform preve­derilor Instrucţiunii cu privire la eliberarea delegaţiilor pentru ridica­rea valorilor în mărfuri şi materiale nr. 294 din 17.03.1998.

- Mihail Nani 101

La eliberarea Delegaţiei angajatului contabilitatea instituţiei publice o înregistrează în registrul de evidenţă a delegaţiilor.

Termenul de valabilitate a delegaţiei se stabileşte în dependenţă de posibilităţile existente pentru primirea şi transportarea bunurilor în cauză conform contractului, de cel mult 15 zile.

Delegaţia se prezintă furnizorului la livrarea bunurilor şi serveşte drept justificare pentru ridicarea bunurilor de la furnizor de către angajatul instituţiei publice delegat în acest scop.

Persoana, căreia i s-a înmânat delegaţia, este obligată să prezinte în contabilitatea instituţiei publice cel târziu în ziua următoare după primirea bunurilor, documentele primare (factura fiscală, factura de expediţie) care justifică primirea bunurilor de la furnizor şi predarea acestora la depozit gestionarului respectiv.

în registrul de evidenţă a delegaţiilor în rubrica „Menţiuni despre îndeplinirea dispoziţiilor" se înregistrează numărul, seria şi data facturii fiscale / facturii de expediţie prezentată de către angajatul respectiv.

Materiale reprezintă o componentă importantă a proprietăţii de stat, de aceea buna lor păstrare şi utilizare constituie o sarcină importantă pentru fiecare instituţie. Ele trebuie depozitate în magazii, amenajate potrivit felului şi însuşirii materialelor respective. Responsabil pentru primirea, păstrarea şi eliberarea de materiale este magazinerul {gestionarul) cu care conducerea instituţiei încheie un contract de răspundere materială deplină (Anexa 8).

Gestionarul ţine evidenţa operativă a materialelor în Registrul de evidenţă a materialelor la depozit forma M-17. în acest registru evidenţa se ţine pentru fiecare tip de materiale pe o pagină aparte în care se indică:

- denumirea materialului; - valoarea; - calitatea; - provenienţa (de unde s-a primit); - destinaţia (cui a fost eliberat); - intrarea, ieşirea, soldul în expresie cantitativă.

Eliberarea produselor alimentare de la depozit în folosinţă se efec­tuează în baza documentului meniul-cerere forma nr. 298 (299) care se întocmeşte zilnic în baza normelor de repartiţie a alimentelor şi a numărului persoanelor care trebuie alimentate.

Page 52: Nani M Ate Bugetara

102 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Meniul-cerere cu semnăturile persoanelor privind eliberarea şi primi-rea produselor alimentare se transmite în contabilitate în termenii stabiliţi de către contabilul-şef, dar nu mai rar de trei ori pe lună.

Eliberarea materialelor de la depozit în folosinţă se efectuează în baza documentului factură (cerere) forma nr. 434, semnată de conducătorului instituţiei publice (adjunctul) şi contabilul-şef. Este interzisă eliberarea ma­terialelor de la depozit în folosinţă pe bază de dispoziţie verbală a condu­cătorului instituţiei.

La sfârşitul lunii magazinerul prezintă în contabilitate Darea de seamă privind mişcarea materialelor la depozit în care se indică:

- denumirea materialelor; - unitatea de măsură; - valoarea; - soldul iniţial în expresie cantitativă; - intrarea; - ieşirea; - soldul final în expresie cantitativă.

I 7.2. Evidenţa sintetică şi analitică a materialelor

Pentru evidenţa sintetică a materialelor este destinat contul de activ 06 „Materiale şi produse alimentare" care se divizează în 10 subconturi:

060 „Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri 061 „Produse alimentare" 062 „Medicamente şi materiale de pansament" 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou 064 „Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi" 065 „Nutreţ şi furaje" 066 „Ambalaj" 067 „Diverse materiale" 068 „Materiale în expediţie" 069 „Piese de schimb pentru maşini şi utilaje"

In debit - intrarea materialelor. In credit - consumul materialelor, lip­surile de materiale. Soldul debitor - valoarea materialelor aflate în paui moniul instituţiei publice.

- Mihail Nani - 103

Operaţiunile economice aferente materialelor achiziţionate de la furni­zorii sunt contabilizate în NC 6 - borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituţii şi organizaţii, iar consumul materialelor se contabilizează în NC 13 - borderou cumulativ privind consumul materialelor.

Operaţiunile economice aferente produselor alimentare achiziţionate de la furnizor sunt contabilizate în NC 11 - borderou cumulativ privind intrarea produselor alimentare, iar consumul produselor alimentare se contabilizează în NC 12 - borderou cumulativ privind consumul produselor alimentare.

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente achiziţionă­rii materialelor este prezentat în schema 7.2.

Tranzacţii: Valoarea materialelor de uz gospodăresc achiziţionate de la SRL „X" în baza facturii fiscale Nr. Denumirea Unitatea Valoarea, Canti­ Suma, crt. materialelor de măsură lei tatea lei 1. Becuri electrice buc. 3,50 100 350,00 2. Sodă de spălat „Ariei" buc. 20,00 30 600,00 3. Anvelope buc. 1750,00 2 3500,00 4. Săpun „Dove" (450 g) buc. 8,00 50 400,00

Total 4850,00

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 1 350 lei Dt 069 „Piese de schimb pentru maşini şi utilaje" - 3 500 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 4 850 lei

Page 53: Nani M Ate Bugetara

04 — Contabilitatea în instituţiile publice -

2. Valoarea rechizitelor de birou achiziţionate de către titularul de avans conform decontului de avans:

Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 80 lei Ct 160 „Decontări cu titularii de avans" - 80 lei

3. Valoarea materialelor de uz gospodăresc eliberate de la depozit în folosinţă în baza facturii (cerere) forma nr. 434: Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 1 200 lei Ct 063 „„Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 1 200 lei

4. Consumul materialelor de uz gospodăresc în baza listei de eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei forma nr. 410:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art . l 13.03 - 1 200 lei Ct 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 1 200 lei

5. Valoarea produselor alimentare primite cu titlu gratuit de la sponsor de către Casa de copii în baza procesului-verbal de predare-primire a bunurilor donate şi a facturii de expediţie:

Dt 061 „Produse alimentare" - 12 500 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 12 500 lei

6. Valoarea produselor alimentare predate de la depozit în folosinţă în baza meniului-cerere forma nr. 298:

Dt 061 „Produse alimentare" - 3 200 lei Ct 061 „Produse alimentare" - 3 200 lei

7. Consumul produselor alimentare primite cu titlu gratuit: Dt 400 „Venituri din mijloace speciale" - 3 200 lei Ct 061 „Produse alimentare" - 3 200 lei

8. Valoarea pieselor de schimb pentru maşini şi utilaje constatate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile:

Dt 170 „Decontări privind manco" - 1 450 lei Ct 069 „Piese de schimb pentru maşini şi utilaje" - 1 450 lei

9. Valoarea materialelor de uz gospodăresc constatate surplus la inventariere: Dt 063 „Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou" - 380 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 380 lei

- Mihail Nani - 105

Evidenţa analitică a materialelor este organizată în Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor forma nr. 296.

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente consumului de materiale este prezentat în schema 7.3.

Page 54: Nani M Ate Bugetara

106 - Contabilitatea în instituţiile publice -

întrebări de autoverificare

1. Nominalizaţi căile de intrare a materialelor în patrimoniul instituţiei. 2. Ce document se eliberează angajatului detaşat pentru primirea bunurilor de

la furnizor şi unde se înregistrează acest document în contabilitate? 3. Unde este organizată evidenţa operativă a materialelor? 4. Caracterizaţi contul 06 „Materiale şi produse alimentare". 5. Contabilizaţi operaţiunile economice aferente mişcării materialelor. 6. Nominalizaţi documentele primare care justifică primirea şi mişcarea

materialelor. 7. Unde este organizată evidenţa analitică a materialelor?

Bibliografie

1. Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI din 13.04.2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 107-111 din 27.07.2007.

2. Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.l48 din 14.02.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 37-39 din 22.02.2008.

3. Regulament cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofer­telor de preţuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 245 din 04.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 49-50 din 11.03.2008.

4. Regulament privind realizarea achiziţiilor publice de bunuri prin inter­mediul Bursei Universale de Mărfuri, aprobat prin Hotărârea Guvernu­lui nr. 329 din 19.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 66-68 din 01.04.2008.

5. Instrucţiune cu privire la eliberarea delegaţiilor pentru ridicarea valorilor în mărfuri şi materiale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 30-33 din 09.04.1998.

6. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09.10.1996, Capitolul I I . Stocuri de materiale.

7. M. Nani. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. 8. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

- Mihail Nani — 107

TEMA 8

CONTABILITATEA OBIECTELOR DE MICĂ VALOARE Şl SCURTĂ DURATĂ

8.1. Componenţa şi caracteristica obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Evidenţa lor operativă.

8.2. Evidenţa sintetică şi analitică a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

8.1. Componenţa şi caracteristica obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Evidenţa lor operativă

Se consideră obiecte de mică valoare şi scurtă durată obiectele care au o valoare mai mică de 3 000 lei unitatea indiferent de durata lor de func­ţionare. Drept exemple de OMVSD pot fi menţionate: mese, scaune, bănci, căldări, vesela de la cantină, aspiratoare, televizoare, combine muzicale, pasatige, şurubelniţe etc.

La fel se consideră obiecte de mică valoare şi scurtă durată obiectele cu valoarea mai mare de 3 000 lei unitatea şi cu termenul de utilizare mai mic de un an. De asemenea, se includ în categoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată indiferent de valoare şi durata de utilizare uneltele de pescuit, îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, uniformele din unităţile armatei, poliţiei etc.

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată pot intra în patrimoniul instituţiei publice prin următoarele căi:

- prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei; - prin achiziţie de la furnizori; - cu titlu gratuit de la sponsori; - prin transfer de la instituţia ierarhic superioară.

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată intrate în patrimoniul ins­tituţiei sunt depozitate la magazie sub răspunderea gestionarului care ţine evidenţă operativă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în Registrul de evidenţa a materialelor la depozit forma M-17. Evidenţa operativă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată este organizată analogic evidenţei materialelor.

Page 55: Nani M Ate Bugetara

108 — Contabilitatea în instituţiile publice —

Eliberarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată de la depozit în folosinţă se efectuează în baza documentului factură (cerere) forma nr. 434. Este interzisă eliberarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pe bază de dispoziţie verbală a conducătorului instituţiei.

La sfârşitul lunii / trimestrului magazinerul prezintă în contabilitate Darea de seamă privind mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la depozit în care se indică:

- denumirea OMSVD; - valoarea; - soldul iniţial în expresie cantitativă; - intrarea, ieşirea; - soldul final în expresie cantitativă.

8.2. Evidenţa sintetică şi analitică a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

Pentru evidenţa sintetică a obiectelor de mică valoare durată este destinat contul de activ 07 „Obiecte de mică valoare şi scurtă dura tă" care se divizează în următoarele subconturi:

070 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit" 071 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă" 072 „Lengerie, accesorii de pat, încălţăminte şi îmbrăcăminte la depozit" 073 „Lengerie, accesorii de pat, încălţăminte şi îmbrăcăminte în folosinţă"

în debit se înregistrează intrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, iar în credit - casarea OMVSD, lipsurile de OMVSD. Soldul debitor reflectă valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată aflate în patrimoniul instituţiei.

Odată cu intrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în patri­moniul instituţiei se formează fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă încadrat cu contul de pasiv 260 „Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată". în credit se reflectă intrarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. în debit - casarea OMVSD, lipsurile de OMVSD. Soldul cre­ditor reflectă valoarea fondului obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

Operaţiunile privind achiziţionarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sunt contabilizate în notele de contabilitate 6, iar casarea OMVSD şi lipsurile de OMVSD - în nota de contabilitate 10.

- Mihail Nani - 109

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente achiziţionării OMVSD este prezentat în schema 8.2.

Tranzacţii • 1. Valoarea OMVSD achiziţionate de la furnizor în baza facturii fiscale

Nr. crt.

Denumirea OMSVD

Valoarea, lei

Canti­tatea

Suma, lei

1. Masă 350,00 2 700,00 2. Scaune 80,00 10 800,00 3. Aspirator „LG" 670,00 1 670,00 4. * — •

Televizor „Sony" 2900,00 1 2900,00

5. Combină muzicală „Sonashi" 1850,00 1 1850,00 Total 6920,00

Dt 070 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată la depozit" Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

Concomitent se formează fondul OMSVD: Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", ar t . l 13.03 Ct 260 „Fondul OMVSD"

- 6920 lei - 6920 lei

- 6920 lei - 6920 lei

Page 56: Nani M Ate Bugetara

по - Contabilitatea în instituţiile publice -

2. Valoarea OMVSD primite cu titlu gratuit de la sponsori în baza contrac­tului de predare-primire a bunurilor donate şi a facturii de expediţie.

Nr. Denumirea Valoarea, Canti­ Suma, crt. OMSVD lei tatea lei 1. Scaune 75,00 25 1875,00 2. Masă 390,00 2 780,00 3. Televizor „Filips" 2950,00 1 2950 4. Plapumă 210,00 15 3150,00 5. Adidaşi 360,00 20 7200,00

Total 15955,00

Dt 070 „OMVSD Ia depozit" - 5605 lei Dt 072 „Lengerie, accesorii de pat îmbrăcăminte şi încălţăminte la depozit" - 10350 lei Ct 260 „Fondul OMVSD" - 15955 lei

3. OMVSD cu valoarea mai mică de 20 lei unitatea predate de la depozit în folosinţă:

Dt 260 „Fondul OMVSD" - 18,50 lei Ct 070 „OMVSD la depozit" - 18,50 lei

4. OMVSD cu valoarea mai mare de 20 lei unitatea predate de la depozit în folosinţă:

Dt 071 „OMVSD în folosinţă" - 180 lei Ct 070 „OMVSD la depozit" - 180 lei

5. Casarea OMVSD în baza procesului-verbal de casare a OMVSD. în instituţiile publice nu se calculează uzura OMVSD.

Nr. Denumirea Valoarea, Canti­ Suma, crt. OMSVD lei tatea lei 1. Mingi de volei 150,00 2 300,00 2. Cort turistic (2 locuri) 620,00 1 620,00 3. Maiouri sportive 80,00 20 1600,00 4. Televizor „Alfa" 2750,00 1 2750,00 5. ^Ştergar 90 x 40 95,00 15 1425,00

Total 6695,00

- Mihail Nani - 111

Dt 260 „Fondul OMVSD" - 6695 lei Ct 071 „OMVSD în folosinţă" - 3670 lei Ct 073 „Lengerie, accesorii de pat îmbrăcăminte şi încălţăminte în folosinţă" - 3025 lei

Modul de înregistrare a operaţiunilor economice aferente casării OMVSD este prezentat în schema 8.3.

Schema 8.3. Sistemul contabil aferent casării OMVSD

6. OMVSD constatate lipsă la inventariere, imputată culpabile:

Dt 260 „Fondul OMVSD" Ct 070 „OMVSD la depozit"

Concomitent imputarea lipsei persoanei culpabile: Dt 170 „Decontări privind manco" Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget"

7. Accesoriile de pat constate surplus la inventariere:

Dt 072 „Lengerie, accesorii de pat îmbrăcăminte şi încălţăminte la depozit" Ct 260 „Fondul OMVSD"

persoanei

390,60 lei 390,60 lei

390,60 lei 390,60 lei

-530 lei - 530 lei

Evidenţa analitică a OMVSD este organizată în Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor forma nr. 296.

Page 57: Nani M Ate Bugetara

112 - Contabilitatea în instituţiile publice -

întrebări de autoverificare

1. Definiţi OMVSD. 2. Nominalizaţi căile de intrare a OMVSD în patrimoniul instituţiei. 3. Unde este organizată evidenţa operativă a OMVSD? 4. Caracterizaţi conturile 07 „OMVSD" şi 260 „Fondul OMVSD". 5. Contabilizaţi operaţiunile economice aferente mişcării OMVSD. 6. Caracterizaţi procesul de casare a OMVSD. 7. Unde este organizată evidenţa analitică a OMVSD?

Bibliografie

1. Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVII din 13.04.2007 // Monito­rul oficial al Republicii Moldova nr. 107-111 din 27.07.2007.

2. Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.l48 din 14.02.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 37-39 din 22.02.2008.

3. Regulament cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 245 din 04.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 49-50 din 11.03.2008.

4. Regulament privind realizarea achiziţiilor publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 329 din 19.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 66-68 din 01.04.2008.

5. Instrucţiune cu privire la eliberarea delegaţiilor pentru ridicarea valorilor în mărfuri şi materiale, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 30-33 din 09.04.1998.

6. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin ordinul Ministerului finanţelor nr. 85 din 09.10.1996, Capitolul I I I . Obiecte de mică valoare şi scurtă durată.

7. M. Nani. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. 8. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

- Mihail Nani - 113

TEMA 9

CONTABILITATEA MIJLOACELOR SPECIALE

9.1. Evidenţa operaţiunilor privind mijloacele speciale. 9.2. Evidenţa decontărilor privind întreţinerea copiilor în institu­

ţiile preşcolare.

9.1. Evidenţa operaţiunilor privind mijloacele speciale

Conform Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice (cu modificările şi completările ulterioare), aprobat prin ordinul Ministerului finanţelor nr. 94 din 31.12.2004 instituţiile publice pot desfăşura unele activităţi producătoare de venituri, cum ar fi prestarea de servicii, executarea de lucrări, dare în locaţiune a încăperilor şi clădirilor ce le aparţin etc.

De exemplu, instituţiile superioare de învăţământ dispun de mijloace speciale provenite din:

> taxa de şcolarizare (studii); > taxa de studii la catedra militară; > taxa pentru dare în locaţiune a încăperilor; > taxa de cazare în cămin etc.

Mijloace speciale - veniturile instituţiilor publice obţinute, în condi­ţiile stabilite prin acte normative, de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată, precum şi din donaţii, sponsorizări şi din alte mijloace băneşti, intrate legal în posesia instituţiei publice.

Mijloacele speciale ale instituţiilor publice se includ în bugetele res­pective (bugetul de stat, bugetele raioanelor, municipiilor, oraşelor, satelor), se consideră venituri şi sunt direcţionate pentru cheltuielile aferente desfăşu­rării activităţii statutare a acestor instituţii.

Modalitatea de utilizare a veniturilor din mijloace speciale este prezentată în figura 9.1.

Page 58: Nani M Ate Bugetara

114 - Contabilitatea în instituţiile publice -

• Plata salariului • Plata serviciilor comunale, CAS, РАМ • Asigurarea bazei tehnico-materiale

Figura 9.1. Cuantumul utilizării veniturilor din mijloace speciale

Din totalul veniturilor privind mijloacele speciale aprobate în planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli pe perioada unui an bugetar instituţiile publice pot utiliza:

- până la 50% pentru plata salariului angajaţilor; - nu mai puţin de 25% pentru asigurarea bazei tehnico-materiale; - 25% pentru plata CAS şi РАМ, achiziţionarea bunurilor şi servi­

ciilor etc. Mijloacele speciale se clasifica conform următoarelor categorii: 001 „Servicii cu plata"; 002 „Plata pentru locaţiunea / arenda bunurilor proprietate publică"; 003 „Granturi, sponsorizări / filantropie şi donaţie"; 004 „Mijloace provenite din prestarea serviciilor în cadrul asigurărilor

obligatorii de asistenţă medicală"; 005 „Alte mijloace speciale". Instituţiile publice ce beneficiază de mijloace speciale întocmesc anual

planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli pe mijloace speciale, care este aprobat de Ministerul de Resort şi Ministerul Finanţelor / consiliile raionale, municipale.

Pentru evidenţa mijloacelor băneşti aferente mijloacelor speciale în conturile trezoreriale este destinat contul de activ 111 „Cont curent al mijloacelor speciale". In debit se reflectă încasarea veniturilor, în credit -cheltuielile de casă (cheltuielile din contul curent). Soldul debitor reflectă disponibilul bănesc în contul curent al mijloacelor speciale.

- Mihail Nani — 115

Operaţiunile aferente mişcării mijloacelor în contul 111 sunt contabilizate în nota de contabilitate 3 - borderou cumulativ privind mişca­rea mijloacelor în conturile curente pentru mijloace extrabugetare.

Pentru evidenţa surselor de formare a mijloacelor speciale este destinat contul de pasiv 400 „Venituri din mijloace speciale". în credit -calcularea / încasarea veniturilor, în debit - închiderea contului de cheltuieli privind mijloacele speciale la sfârşitul anului. Soldul creditor reflectă suma veniturilor calculate / încasate de la începutul anului.

Operaţiunile ocazionate de calcularea veniturilor sunt contabilizate în notă de contabilitate 14 - borderou cumulativ privind calcularea veniturilor aferente mijloacelor speciale.

Evidenţa cheltuielilor aferente mijloacelor speciale se ţine în contul de activ 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale". în debit - se reflectă calcularea cheltuielilor, în credit - închiderea contului de cheltuieli la sfâr­şitul anului. Soldul debitor reflectă suma cheltuielilor calculate de la înce­putul anului.

Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe articole şi alineate de chel­tuieli (111, 112, 113, 114, 116, 241,242, 243 etc).

Clasificarea conturilor de evidenţă a mijloacelor speciale este prezentată în schema 9.1.

Schema 9.1. Clasificarea conturilor de evidenţă a mijloacelor speciale Tranzacţii:

1. Calculul taxei de şcolarizare în baza contractelor de studii: Dt 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile din mijloacele speciale" - 850 000 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 850 000 lei

Page 59: Nani M Ate Bugetara

116 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Pentru calcularea taxei de studii sunt necesare documente confir­mative de înmatriculare a studenţilor şi de promovare a acestora în anul următor de studii, de exemplu:

1) Contractele de studii; 2) Ordinele de înmatriculare; 3) Ordinele de promovare de la un an de studii la altul; 4) Listele de evidenţă a frecvenţei studenţilor;

^ 5) Notele informative privind rezultatele sesiunilor etc. 2. încasare taxei de şcolarizare de la studenţi în casa instituţiei publice:

Dt 121 „Casa pe mijloace speciale" - 7 500 lei Ct 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile din mijloacele speciale" - 7 500 lei

3. Transferul taxei de şcolarizare din casă în contul curent al mijloacelor speciale:

Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale" - 370 000 lei Ct 121 „Casa pe mijloace speciale" - 370 000 lei

4. încasarea taxei de şcolarizare în contul curent al instituţiei publice: Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale" - 75 000 lei Ct 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind mijloacelor speciale" - 75 000 lei

5. încasarea taxei pentru duplicatul diplomei de licenţă, conform cererii depuse de către absolventul instituţie de învăţământ:

Dt 121 „Casa pe mijloace speciale" - 20 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 20 lei

6. Calculul salariului aferent mijloacelor speciale: Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", art. 111.00 - 100 000 lei Ct 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" - 100 000 lei

7. Calculul contribuţiilor de asigurări sociale de stat aferente mijloacelor special: Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", art. 112.00 -23 000 lei Ct 198 „Decontări privind CAS cu bugetul asigurărilor sociale de stat" - 23 000 lei

8. Calculul РАМ aferente mijloacelor speciale:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale",

art. 116.00 -3 500 lei

Ct 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" - 3 500 lei

- Mihail Nani - 117

9. Ridicarea numerarului din contul curent al mijloacelor speciale pentru

plata salariului:

Dt 121 „Casa pe mijloace speciale" - 81 500 lei

Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale",

art. 111.00 -81 500 lei

10. Plata salariului din casa pe mijloace speciale:

Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" -81 500 lei Ct 121 „Casa pe mijloace speciale" - 81 500 lei

11. Transferul CAS la BASS din contul curent al mijloacelor speciale: Dt 198 „Decontări privind CAS cu BASS" - 23 000 lei Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale", art. 112.00 -23 000 lei

12. Transferul РАМ la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală: Dt 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" - 3 500 lei

Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale",

art. 116.00 -3 500 lei

13. Calculul cheltuielilor aferente mijloacelor speciale pentru serviciile

prestate de SA „Apă-Canal": Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", art. 113.34 -12 000 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 12 000 lei

14. Transferul plăţii SA „Apă-Canal" din contul curent al mijloacelor speciale pentru serviciile prestate: Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 12 000 lei Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale", art. 113.34 -12 000 lei

15. Avansul spre decontare acordat din casa pe mijloace speciale titularu­lui de avans:

Dt 160 „Decontări cu titularii de avans" - 4 300 lei Ct 121 „Casa pe mijloace speciale" - 4 300 lei

16. Cheltuieli aferente mijloacelor speciale justificate de titularul de avans:

Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", art. 114.01 -4 150 lei Ct 160 „Decontări cu titularii de avans" - 4 150 lei

17. Rambursarea avansului neutilizat în casa pe mijloace speciale de către titularul de avans:

Dt 121 „Casa pe mijloace speciale" _ 150 lei

Page 60: Nani M Ate Bugetara

118 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Ct 160 „Decontări cu titularii de avans" - 150 lei 18. Transferul avansului neutilizat din casa pe mijloace speciale în contul

curent al mijloacelor speciale: Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale", art. 114.01 -150 lei Ct 121 „Casa pe mijloace speciale" - 150 lei

19. Valoarea produselor alimentare primite cu titlu gratuit de la sponsor de către şcoala-internat:

Dt 061 „Produse alimentare" - 7 800 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 7 800 lei

20. Consumul produselor alimentare primite cu titlu gratuit: Dt 400 „Venituri din mijloace speciale" - 3 400 lei Ct 061 „Produse alimentare" - 3 400 lei

21. Transferul avansului pe termen scurt furnizorului din contul curent al mijloacelor speciale pentru achiziţionarea de computatoare:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 50 000 lei Ct 111 „Contul curent al mijloacelor speciale" - 50 000 lei

22Valoarea computatoarelor achiziţionate de la furnizor din contul mijloacelor speciale:

Dt 013 „Maşini şi utilaje" - 50 000 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 50 000 lei

Concomitent se formează fondul mijloacelor fixe: Dt211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", art. 242 - 50 000 lei Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 50 000 lei

23. Valoarea computatoarelor (două unităţi) achiziţionate din contul mijloacelor speciale, constate lipsă la inventariere, imputată persoanei culpabile: Dt 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 12 000 lei Dt 020 „Uzura mijloacelor fixe" - 6 000 lei Ct 013 „Maşini şi utilaje" - 18 000 lei

Concomitent imputarea lipsei persoanei culpabile: Dt 170 „Decontări privind manco" - 18 000 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 18 000 lei

24. Achiziţionarea literaturii (50 manuale cu valoarea de 60 lei unitatea) de la persoana fizică, conform contractului de vânzare-cumpărare, de către instituţia superioară de învăţământ:

Dt 019 „Fondul de carte" - 3 000 lei Ct 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 3 000 lei

- Mihail Nani - 119

Concomitent: Dt 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale", art. 113.05 -3 000 lei Ct 250 „Fondul mijloacelor fixe" - 3 000 lei

25. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată (5%): Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" Ct 173 „Decontări privind plăţile la buget" - 150 lei

26. Achitarea plăţii persoanei fizice din casa pe mijloace speciale pentru literatura achiziţionată:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 2 850 lei Ct 121 „Casa pe mijloace speciale" - 2 850 lei

Darea în locaţiune a încăperilor, clădirilor, altor bunuri de către instituţiile publice este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 483 din 29.03.2008.

Cuantumul chiriei se stabileşte în contractul de locaţiune şi se calculează conform prevederilor legii bugetului de stat pe anul respectiv.

Bunurile din gestiunea instituţiilor publice pot fi date în locaţiune cu acordul autorităţii în subordinea căreia se află instituţia. In acest scop contractul de locaţiune trebuie aprobat de ministerul de resort / consiliul raional, municipal, orăşenesc, sătesc.

Termenul contractului de locaţiune se stabileşte pe perioada unui an, începând cu 1 ianuarie şi finalizând cu 31 decembrie.

Tranzacţii: 1. Calculul taxei pentru darea în locaţiune a încăperii de către instituţia

publică: Dt 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile din mijloacele speciale" - 120 000 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 120 000 lei

2. încasarea taxei pentru locaţiunea încăperii în contul curent al mijloacelor speciale:

Dt 111 „Contul curent al mijloacelor speciale" - 10 000 lei Ct 158 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind mijloacele speciale" - Ю 000 lei

3. închiderea contului de cheltuieli privind mijloacele speciale la finele

anului:

Dt 400 „Venituri din mijloace speciale" - 930 000 lei

Ct 211 „Cheltuieli privind mijloacele speciale" - 930 000 lei

Page 61: Nani M Ate Bugetara

120 - Contabilitatea în instituţiile publice —

Evidenţa analitică a mijloacelor speciale este organizată în Registrul evidenţei analitice a mijloacelor speciale, care este prezentat în tabelul 9.1.

Tabelul 9.1 Registrul evidenţei analitice a mijloacelor speciale

Nr. N C

Conţinutul operaţ iuni lor

Contul 111 Credit 400 Total

C t 400

Debit 211 Total

Dt 211

Nr. N C

Conţinutul operaţ iuni lor

Contul 111 Credit 400 Total

C t 400

art. Total Dt

211

Nr. N C

Conţinutul operaţ iuni lor

Dt C t taxa de

şcolarizare taxa p/u locaţiune

chiria cămin

Total C t

400 111 112 113

Total Dt

211

1. 2.

9.2. Evidenţa decontărilor privind întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare

Specificul finanţării instituţiilor preşcolare constă în faptul că acestea sunt întreţinute nu numai din finanţarea bugetară, dar şi din mijlocele părinţilor.

In baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 234 din 25.02.2005 „Cu privire la alimentarea copiilor" Ministerul Educaţiei emite anual Ordinul cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educativ. Astfel, conform Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 35 din 26.01.2010 sunt stabilite pentru anul 2010 normele financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile preşcolare, prezentate în tabelul 9.2.

Tabelul 9.2 Normele financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile

preşcolare pentru anul 2010

în creşe, grădiniţe şi creşe-grădiniţe în instituţiile preşcolare cu profil

sanatorial

în vârstă până la 3 ani de la 3 până la 7 ani

în instituţiile preşcolare cu profil

sanatorial 4

ore 6

ore 9-10,5

ore 12-24 ore

4 ore

6 ore

9-10,5 ore

12-24 ore

24 ore

în instituţiile preşcolare cu profil

sanatorial Total lei/zi 3.75 7,50 11,25 15,00 4,95 8,75 13,65 15.00 17,55 19.50

inclusiv:

Din mijloace bugetare (lei/zi) 2,50 5,00 7,50 10,00 3,30 5,80 9,10 10,00 11,70 13,00

Din plata părinţilor (lei/zi) 1,25 2,50 3,75 5,00 1,65 2,90 4,55 5,00 5,85 6,50

- Mihail Nani - 121

Pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din şcolile primare, gimnazii, şcolile medii de cultură generală şi licee, precum şi a elevilor claselor V-XII din instituţiile preuniversitare din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender, pendinte Ministerului Educaţiei, elevii Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare", Grigoriopol, cu sediul în Liceul Teoretic Doroţcaia, inclusiv elevii din s. Doroţcaia, raionul Dubăsari norma financiară - 6 lei, iar pentru elevii din liceele-internat cu profil sportiv, după cum urmează:

De 12-15 ani De 16-19 ani cl.V-VIII cl.IX-XII

Total (lei/zi) 33,00 44,00

Se permite conducătorilor instituţiilor instructiv-educative să majoreze cheltuielile pentru alimentarea copiilor din contul mijloacelor speciale (donaţii, sponsorizări etc.) şi ajutoarelor umanitare.

Conform Instrucţiunii cu privire la condiţiile şi modul de scutire de plată pentru întreţinerea în instituţiile de educaţie preşcolară şi în şcoli de tip internat a copiilor din familiile cu mulţi copii şi cele socialmente vulnerabile şi ordinea de determinare a mijloacelor băneşti ce revin la un membru al familiei pe luna, aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 420 din 22.06.1999 organelor administraţiei locale, organizaţiilor, care au în subordinea lor instituţii preşcolare şi şcoli-internat li se acordă dreptul de a scuti integral sau parţial de plata pentru întreţinerea copiilor din familiile cu mulţi copii şi socialmente vulnerabile.

Integral sunt scutiţi părinţii: > venitul lunar al căror pe semestrul precedent nu depăşeşte mări­

mea de patru salarii minime pentru fiecare membru al familiei; > aflaţi în concedii forţate; > care nu sunt încadraţi în câmpul muncii şi stau la evidenţă la

Oficiul pentru ocuparea forţei de muncă; > care sunt studenţi cu frecvenţă la zi; > care sau îmbolnăvit şi au suferit de boala actinică provocată de

consecinţele avariei de la CAE Cernobâl. Parţial sunt scutiţi:

> părinţii care au 3 şi mai mulţi copii; > familiile incomplete, inclusiv mamele singure; > familiile care au la întreţinere copii invalizi.

Problema cu privire la scutirea de plată pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare şi şcoli-internat se examinează semestrial de către

Page 62: Nani M Ate Bugetara

122 - Contabilitatea în instituţiile publice -

organelor administraţiei publice locale. în baza certificatelor care justifică necesitatea eliberării de plată pentru întreţinerea copiilor, prezentate de părinţi.

Calcularea plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se efectuează la sfârşitul lunii în baza tabelului de evidenţă a frecventării copiilor şi normelor financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile instructiv-educative stabilite pe anul respectiv.

De exemplu, în luna septembrie 2010 copilul cu vârsta de 4 ani a frec­ventat instituţia preşcolară 20 de zile. Norma financiară pentru alimentarea copiilor cu vârsta de la 3 până la 7 ani - 4,55 lei/zi.

Se determină suma plăţii pentru întreţinerea copilului în luna septembrie 2010:

4,55 lei x 20 zile = 91,00 lei Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se

efectuează în Borderoul privind decontările cu părinţii pentru între­ţinerea copiilor pe fiecare grupă de copii.

în baza calculelor efectuate pe luna respectivă în contabilitate se întoc­meşte separat pentru fiecare copil Chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale, care se înaintează părinţilor. Părinţii trebuie să achite în baza chitanţei plata la unitatea bancară până la finele lunii în care a primit chitanţa.

Responsabilitatea pentru încasarea plăţii de la părinţi o poartă condu­cătorul instituţiei preşcolare.

Operaţiunile aferente decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor sunt contabilizate în NC 15 - borderou cumulativ privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor.

Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în insti­tuţiile preşcolare se ţine în contul de activ 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăţi". în debit - calculul plăţi pentru întreţinerea copiilor. în credit - achitarea plăţii de către părinţi. Soldul debitor - datoria părinţilor faţă de instituţia preşcolară pentru întreţinerea copiilor.

Tranzacţii: 1. Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară:

Dt 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăţi" - 15 600 lei Ct 400 „Venituri din mijloace speciale" - 15 600 lei

2. Achitarea plăţii de către părinţi pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară:

Dt 111 «Contul curent al mijloacelor speciale" - 14 800 lei Ct 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăţi" - 14 800 lei

- Mihail Nani - 123

Evidenţa analitică pe contul 172 „Decontări privind tipurile speciale de plăţi" este organizată în Borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor.

Sistemul contabil aferent decontărilor privind întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare este prezentat în schema 9.2.

Schema 9.2. Sistemul contabil aferent decontărilor privind întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare

întrebări de autoverificare

1. Definiţi mijloacele speciale. 2. Nominalizaţi sursele de formare a veniturilor din mijloace speciale. 3. Daţi caracteristica conturilor 111,211, 400, 172. 4. Nominalizaţi părinţii care sunt integral scutiţi de plata pentru

întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare. 5. Care este baza de calcul a plăţii pentru întreţinerea copiilor în

instituţiile preşcolare? 6. Nominalizaţi documentul primar în baza căruia părinţii achită plata

pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare. 7. Unde este organizată evidenţa analitică a mijloacelor speciale?

Page 63: Nani M Ate Bugetara

124 — Contabilitatea în instituţiile publice -

Bibliografie

1. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06,2003. 2. Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova

nr. 1491-XV din 28.11.2002 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 23-24 din 18.02.2003.

3. Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. 133-XVIII din 23.12.2009 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 193-196 din 29.12.2009.

4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile nr. 198 din 16.04.1993 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 4 din 30.04.1993.

5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la alimentarea elevilor nr. 234 din 25.02.2005 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 36-38 din 04.03.2005.

6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protecţia copiilor şi familiilor socialmente vulnerabile nr. 13 din 15.01.1999 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 5-6 din 21.01.1999.

7. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei şi Tinere­tului nr. 196 din 22 februarie 2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 43-46 din 30.03.2007.

8. Regulamentul cu privire la scutirea de plata taxei de studii a studenţilor şi elevilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat înmatriculaţi pe bază de contract, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.125 din 15.02.2001 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 19-20 din 22.02.2001.

9. Regulamentul cu privire la de darea în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 69-71 din 04.04.2008.

10. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.99 din 30.01.2007 cu privire la taxele de cazare în căminele instituţiilor de stat de învă­ţământ secundar profesional, mediu de specialitate, superior şi din domeniul ştiinţei şi inovării // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 14-17 din 02.02.2007.

11. Metodologia de calcul a taxei de cazare în cămine, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.99 din 30.01.2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 14-17 din 02.02.2007.

12. Regulamentul-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea instituţiilor de învăţământ de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului

- Mihail Nani - 125

Republicii Moldova nr.74 din 25.01.2007 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 14-17 din 02.02.2007.

13. Regulamentul cu privire la cadrul instituţional şi mecanismul de coordonare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.l2 din 10.01.2010 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 11 -12 din 26.01.2010.

14. Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale institu­ţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94 din 31.12.2004 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 39-41 din 11.03.2005.

15. Ordinul Ministerului Finanţelor nr.83 din 06.12.2006 privind modifica­rea Regulamentului cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget nr.94 din 31.12.2004 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 195-198 din 22.12.2006.

16. Instrucţiunea cu privire la condiţiile şi modul de scutire de plată pentru întreţinerea în instituţiile preşcolare şi în şcoli de tip internat a copiilor din familiile cu mulţi copii şi cele socialmente vulnerabile şi ordine de determinare a mijloacelor băneşti ce revin la un membru al familiei pe lună, aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei nr.420 din 22.06.1999.

17. Ordinul Ministerului Educaţiei nr.35 din 26.01.2010 cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 30-31 din 26.02.2010.

18. Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr.85 din 09.10.1996, Capitolul XI I . Venituri.

19. T. Moroşan. Dreptul economic. - Chişinău, 2005. 20. M. Nani. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. 21. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

Page 64: Nani M Ate Bugetara

126 - Contabilitatea în instituţiile publice -

TEMA 10

CONTABILITATEA EXECUTĂRII BUGETELOR SĂTEŞTI

10.1. Particularităţile organizării evidenţei contabile la administraţiile săteşti / orăşeneşti.

10.2. Evidenţa mijloacelor băneşti şi a veniturilor. 10.3. Evidenţa cheltuielilor de casă şi a cheltuielilor bugetare efec­

tive. 10.4. Evidenţa împrumuturi lor bugetare pe termen scurt şi a mij­

loacelor transmise şi primite. 10.5. Evidenţa rezultatelor executării bugetului sătesc / orăşenesc.

10.1. Particularităţile organizării evidenţei contabile la administraţiile săteşti / orăşeneşti

Fiecare administraţie sătească / orăşenească dispune de un buget sătesc / orăşenesc, care anual este aprobat de consiliul sătesc / orăşenesc.

Evidenţa contabilă a executării bugetelor săteşti / orăşeneşti este reglementată de Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor nr. 137 din 25.11.1998.

Evidenţa executării bugetelor săteşti / orăşeneşti are următoarele sarcini:

> evidenţa veniturilor încasate în bugetul sătesc / orăşenesc; > evidenţa cheltuielilor efectuate din bugetul sătesc / orăşenesc; > evidenţa executării bugetelor instituţiilor publice finanţate din

bugetul sătesc / orăşenesc; > evidenţa decontărilor reciproce între bugetul sătesc / orăşenesc şi

bugetul raional / municipal; > asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare; > întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi direcţiilor financia­

re raionale / municipale a rapoartelor privind executarea bugete­lor săteşti / orăşeneşti.

Pentru evidenţa executării bugetelor săteşti sunt prevăzute următoarele conturi:

- Mihail Nani - 127

107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" 108 „Cont trezorerial al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din

bugetul satului (comunei), oraşului" 109 „Cont trezorerial privind finanţarea investiţiilor capitale din

contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului" 133 „Mijloace băneşti în expediţie" 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor" 407 „Venituri bugetare" 520 „împrumuturi bugetare" 730 „Mijloace transmite şi primite" 810 „Credite ale băncilor comerciale" 900 „Rezultatele executării bugetului" Pentru evidenţa contabilă se utilizează în general aceleaşi documente

primare, note de contabilitate, fişe şi registre ca şi în instituţiile publice. Totodată, se utilizează unele registre specifice evidenţei executării bugetelor săteşti / orăşeneşti ca, de exemplu, Registrul veniturilor forma nr. 16, Regi­strul evidenţei alocaţiilor, plăţilor de casă şi cheltuielilor efective nr. 309-P

Responsabilitatea pentru organizarea corectă a evidenţei contabile o poartă primarul satului / oraşului şi contabilul şef al primăriei respective.

10.2. Evidenţa mijloacelor băneşti şi a veniturilor

Fiecare primărie sătească / orăşenească dispune în trezorăria teritorială de un cont trezorerial de cheltuieli (cont curent) al bugetului sătesc / orăşe­nesc, în care se păstrează mijloacele bănesc ale bugetului sătesc / orăşenesc.

Pentru evidenţa mijloacelor băneşti în contul trezorerial de cheltuieli este destinat contul de activ 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului. în debit - încasarea veniturilor, împrumuturilor buge­tare primite de la bugetul raional / municipal, mijloacele primite de la bugetul raional / municipal. în credit - finanţarea instituţiilor publice, rambursarea veniturilor încasate în plus contribuabililor, mijloacele transmise bugetului raional / municipal, rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal. Soldul creditor - disponibilul bănesc în contul trezorerial de cheltuieli.

Page 65: Nani M Ate Bugetara

128 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Sursele de formare a veniturilor bugetului sătesc sunt stabilite de Codul Fiscal şi Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, ca impozite şi taxe locale:

• Impozitul financiar; • Impozitul pe bunurile imobiliare; • Impozitul pe venitul din activitatea de antreprenoriat; • Taxa pentru patenta de întreprinzător; • Impozitul pe reclamă; • Taxa de piaţă; • Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de plasare a obiectelor

comerciale; • Taxa pentru amenajarea teritoriului; • Taxa pentru resursele naturale; • Taxa pentru staţiunile balneare etc.

Evidenţa veniturilor se ţine în contul de pasiv 407 „Venituri bugeta­re". In credit - încasarea veniturilor. în debit - rambursarea veniturilor încasate în plus contribuabililor, închiderea contului la finele anului. Soldul creditor - suma veniturilor încasate de la începutul anului.

Tranzacţii: 1. Suma veniturilor încasate în contul curent al bugetului sătesc pe data

de01.12.20_: Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului - 5 200 lei Ct 407 „Venituri bugetare" - 5 200 lei

2. Rambursarea veniturilor încasate în plus contribuabililor pe data de 02.12.20_:

Dt 407 „Venituri bugetare" - 190 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului -190 lei

Evidenţa analitică a veniturilor este organizată în Registrul venitu­rilor forma nr. 16.

- Mihail Nani - 129

Registrul veniturilor

Nr. crt. Data

Capitol, paragraf Total, lei Nr.

crt. 111.01 111.11 114.01 114.03 122.28

1. 1.12. 1800,00 1200,00 300,00 800,00 1100,00 5200,00 2. 2.12. (50,00) (140,00) (190,00) 3.

Rulaj Ct 407 Rulaj Dt 407 Sold la 1

înregistrările în registrul veniturilor se efectuează zilnic pe măsura încasării veniturilor. La finele lunii în registru se calculează totalul venitu­rilor încasate pe parcursul lunii (rulajul creditor pe contul 407) şi totalul veniturilor rambursate pe parcursul lunii contribuabililor (rulajul debitor pe contul 407). Apoi se determină soldul final pe fiecare tip de venit şi totalul veniturilor încasate de la începutul anului, care trebuie să corespundă soldului creditor al contului 407 „Venituri bugetare" din Cartea Mare.

10.3. Evidenţa cheltuielilor de casă şi a cheltuielilor bugetare efective

în procesul executării bugetului sătesc / orăşenesc administraţiile săteşti / orăşeneşti suportă cheltuieli bugetare efective care sunt acoperite prin intermediul cheltuielilor de casă.

Evidenţa cheltuielilor bugetare a fost examinată în tema 4 „Contabi­litatea cheltuielilor".

Cheltuielile de casă reprezintă cheltuielile efectuate din contul trezo­rerial de cheltuieli prin virament pentru plata bunurilor şi serviciilor achizi­ţionate, lucrărilor executate, pentru plata salariului prin card, CAS şi РАМ

etc. De asemenea, se consideră cheltuieli de casă cheltuielile efectuate în numerar din casa primăriei săteşti / orăşeneşti pentru plata salariului, avansului spre decontare titularilor de avans, plata burselor, indemnizaţiilor etc.

Page 66: Nani M Ate Bugetara

130 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Nu se consideră cheltuieli de casă rambursarea veniturilor contribua­bililor, rambursarea împrumuturilor bugetare bugetului raional / municipal, mijloacele transmise bugetului raional / municipal, ridicarea numerarului din contul curent în casa primăriei săteşti / orăşeneşti, precum şi rambursarea numerarului din casă în contul trezorerial de cheltuieli.

Evidenţa cheltuielilor de casă se ţine în contul de activ 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor". In debit - cheltuielile de casă efectuate din contul curent / casă. în credit -diminuarea cheltuielilor de casă pe parcursul anului, închiderea contului la finele anului. Soldul debitor - suma cheltuielilor de casă efectuate de la începutul anului.

în evidenţa analitică cheltuielile de casă se divizează pe articole şi alineate de cheltuieli stabilite în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare (art. 111; 112; 113; 114; 116; 135; 241; 242; 243 etc).

Tranzacţii: 1. Suma mijloacelor băneşti ridicată în numerar din contul curent pentru

plata salariului şi avansului spre decontare titularului de avans: Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 80 000 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului"

2. Retribuţia plătită din casă salariaţilor: Dt 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii" Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare"

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Cheltuielile de casă ale Bugetelor satelor (comunelor), oraşelor", art.111.00 Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei"

3. Avansul spre decontare plătit din casă titularului de avans: Dt 160 „Decontări cu titularii de avans" Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare"

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Cheltuielile de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor", art.l 14.01 Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei"

- Mihail Nani — 131

4. Transferul CAS la BASS din contul curent al bugetului sătesc: Dt 198 „Decontări privind CAS cu BASS" - 23 000 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" - 23 000 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor", art.l 12.00 - 23 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 23 000 lei

5. Transferul РАМ la FAM din contul curent al bugetului sătesc: Dt 199 „Decontări privind РАМ cu CNAM" - 3 500 lei

Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului

(comunei), oraşului" - 3 500 lei Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă:

Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor", art.l 16.00 - 3 500 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 3 500 lei

6. Transferul plăţii SA „Apă-Canal" din contul curent al bugetului sătesc pentru serviciile prestate:

Dt 178 „Decontări cu diferiţi debitori şi creditori" - 12 000 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" - 12 000 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor", art.l 13.34 - 12 000 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei" - 12 000 lei

7. Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de avans: Dt 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 650 lei Ct 160 „Decontări cu titularii de avans" - 650 lei

Concomitent se contabilizează diminuarea cheltuielilor de casă: Dt 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţie" - 650 lei CT 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor", art.l 16.00 - 650 lei

Page 67: Nani M Ate Bugetara

132 - Contabilitatea în instituţiile publice -

8. Rambursarea avansului neutilizat din casă în contul curent: Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" - 650 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 650 lei

Evidenţa analitică a cheltuielilor de casă este organizată în Registrul evidenţei alocaţilor, plăţilor de casă şi cheltuielilor efective forma nr. 309-p pe articole şi alineate de cheltuieli.

Din bugetele săteşti / orăşeneşti se acordă populaţiei indemnizaţii pentru copiii aflaţi sub tutelă. Pentru evidenţa acestor decontări este destinat contul de pasiv 197 „Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi sub tutelă". în credit - calculul indemnizaţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă, în debit - achitarea indemnizaţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă. Soldul creditor - datoria bugetului sătesc / orăşenesc faţă de populaţie, aferenta indemnizaţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă.

Tranzacţii: 1. Calculul indemnizaţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă:

Dt 200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei", art. 135.25 - 2 400 lei Ct 197 „Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi sub tutelă" - 2 400 lei

2. Achitarea indemnizaţiei pentru copiii aflaţi sub tutelă din casă populaţiei:

Dt 197 „Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi sub tutelă" - 2 400 lei Ct 120 „Casa pe mijloace bugetare" - 2 400 lei

Concomitent se contabilizează cheltuielile de casă: Dt 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor", art.135.25 - 2 400 lei Ct 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielilor instituţiei" - 2 400 lei

Evidenţa analitică pe contul 197 „ Decontări privind indemnizaţiile pentru copiii aflaţi sub tutelă" este organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr. 292.

- Mihail Nani — 133

10.4. Evidenţa împrumuturilor bugetare pe termen scurt şi a mijloacelor transmise şi primite

în procesul executării bugetelor săteşti / orăşeneşti în anumite perioade de timp veniturile bugetului sătesc / orăşenesc nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul sătesc / orăşenesc. în aceste condiţii administraţiile săteşti / orăşeneşti conform Legii privind finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 pot angaja împrumuturi bugetare cu scadenţă în acelaşi an bugetar.

în acest scop administraţia sătească / orăşenească înaintează un demers cu argumentarea necesităţii angajării împrumutului bugetar consiliului raional / municipal. împrumutul bugetar se acordă administraţiei săteşti / orăşeneşti din bugetul raional / municipal în baza deciziei consiliului raional / municipal fără gaj şi fără dobândă. Suma împrumutului bugetar nu poate depăşi 5% din totalul venitului bugetului sătesc / orăşenesc aprobat în anul curent.

De regulă, împrumuturile bugetare sunt angajate pentru plata dato­riilor aferente salariilor învăţătorilor sau serviciilor comunale.

Evidenţa împrumuturilor bugetare se ţine în contul de pasiv 520 „împrumuturi bugetare". în credit - încasarea împrumutului bugetar. în debit - rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal. Soldul creditor - datoria bugetului sătesc / orăşenesc faţă de bugetul raional / municipal aferentă împrumutului bugetar.

Tranzacţii: 1. Suma împrumutului bugetar pe termen scurt primită de la bugetul

raional / municipal în contul curent al bugetului sătesc: Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" - 95 000 lei Ct 520 „împrumuturi bugetare" - 95 000 lei

2. Rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal din contul curent al bugetului sătesc / orăşenesc:

Dt 520 „împrumuturi bugetare" - 95 000 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" - 95 000 lei

Pe parcursul anului pot apărea modificări în legislaţia fiscală, modificări administrativ-teritoriale, modificări în subordonarea instituţiilor publice etc. Aceste modificări generează majorări / diminuări ale veniturilor

Page 68: Nani M Ate Bugetara

134 - Contabilitatea în instituţiile publice -

I cheltuielilor bugetului sătesc. De exemplu, în baza Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova se formează o nouă administraţie sătească prin diviza­rea unei comune, constituită din două sate. Astfel, se va diviza şi bugetul sătesc al acestei comune.

Pentru evidenţa mijloacelor bugetului sătesc care sunt transmise admi­nistraţiei săteşti nou formate este destinat contul de activ-pasiv 730 „Mij­loace transmise şi primite". în debit - suma mijloacelor transmise altor bugete, închiderea contului de mijloace primite. în credit - suma mijloa­celor primite din alte bugete, închidere contului de mijloace transmise. Soldul se reflectă desfăşurat:

> Soldul debitor - suma mijloacelor transmise altor bugete; > Soldul creditor - suma mijloacelor primite din alte bugete.

Tranzacţii: 1. Suma mijloacelor transmise bugetului raional din contul curent al

bugetului sătesc: Dt 730 „Mijloace transmise şi primite" - 135 000 lei Ct 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" - 135 000 lei

2. Suma mijloacelor primite din bugetul raional în contul curent al bugetului sătesc:

Dt 107 „Cont trezorerial al bugetului satului (comunei), oraşului" - 185 000 lei Ct 730 „Mijloace transmise şi primite" - 185 000 lei

Evidenţa analitică pe conturile 520 „împrumuturi bugetare", 730 „Mijloace transmise şi primite" este organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr. 292.

- Mihail Nani - 135

10.5. Evidenţa rezultatelor executării bugetului sătesc / orăşenesc

La finele anului se stabileşte rezultatul executării bugetului sătesc / orăşenesc. în acest scop din totalul veniturilor realizate, inclusiv şi mij­loacele primite din alte bugete se scade totalul cheltuielilor de casă efectuate, inclusiv şi mijloacele transmise altor bugete.

Pentru evidenţa rezultatelor executării bugetului sătesc este destinat contul de pasiv 900 „Rezultatele executării bugetului". în credit -închiderea soldului contului de venituri bugetare şi a soldului contului de mijloace primite. în debit - închiderea soldului contului cheltuieli de casă şi a soldului contului de mijloace transmise. Soldul creditor - soldul liber de mijloace bugetare (prevalarea veniturilor asupra cheltuielilor).

Procesul de stabilire a rezultatului executării bugetului sătesc / orăşe­nesc se realizează prin operaţiunea de închidere anuală a conturilor, care îmbrăţişează următoarele formule contabile:

1. închiderea soldului contului de venituri bugetare: Dt 407 „Venituri bugetare" - 1 200 000 lei Ct 900 „Rezultatele executării bugetului" - 1 200 000 lei

2. închiderea soldului contului de mijloace primite: Dt 730 „Mijloace transmise şi primite" - 400 000 lei Ct 900 „Rezultatele executării bugetului" - 400 000 lei

3. închiderea soldului contului cheltuielilor de casă: Dt 900 „Rezultatele executării bugetului" - 1 150 000 lei Ct 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor

^ (comunelor), oraşelor" - 1 150 000 lei 4. închiderea soldului contului de mijloace transmise:

Dt 900 „Rezultatele executării bugetului" - 370 000 lei Ct 730 „Mijloace transmise şi primite" - 370 000 lei

Soldul liber de mijloace bugetare = 1 200 000 + 400 000 - 1 150 000 - 370^000 = 80 000 lei.

în noul an bugetar soldul liber de mijloace bugetare poate fi utilizat prin decizia consiliului sătesc / orăşenesc pentru acoperirea unor cheltuieli, ca reparaţia capitală / curentă a edificiilor şcolii, grădiniţei, casei de cultură, întreţinerea taberelor de odihnă şcolăreşti etc.

Utilizarea soldului liber de mijloace bugetare se contabilizează prin formula contabilă:

Page 69: Nani M Ate Bugetara

136 — Contabilitatea în instituţiile publice —

Dt 900 „Rezultatele executării bugetului" - 25 000 lei Ct 400 „Venituri bugetare" - 25 000 lei Evidenţa analitică pe contul 900 „Rezultatele executării bugetului" este

organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr. 292.

întrebări de autoverificare

1. Care sunt sarcinile evidenţei contabile privind executarea bugetelor săteşti / orăşeneşti?

2. Nominalizaţi sursele de venituri ale bugetului sătesc / orăşenesc. 3. Unde este organizată evidenţa analitică a veniturilor bugetare? 4. Definiţi cheltuielile de casă ale bugetului sătesc / orăşenesc. 5. în ce scopuri se angajează împrumuturile bugetare pe termen scurt de

către administraţiile săteşti? 6. Cum se numeşte operaţiunea de stabilire a rezultatelor executării

bugetului sătesc / orăşenesc? 7. Caracterizaţi subconturile 407, 207, 520, 730, 900. 8. Contabilizaţi operaţiunile aferente stabilirii rezultatului executării

bugetului sătesc / orăşenesc.

Bibliografie

1. Codul fiscal al Republicii Moldova // Revista „Contabilitate şi audit, 2010, nr.l .

2. Legea privind finanţele publice locale nr. 397-XV sin 16.10.2003 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.248-253 din 19.12.2003.

3. Clasificaţia bugetară, aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.91 din 20.10.2008 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.l 95-196 din 31.10.2008.

4. Instrucţiune cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centra­lizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.137 din 25.11.1998.

5. R. Hîncu. Metode şi tehnici fiscale. - Chişinău: Editura ASEM, 2005. 6. M. Nani. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. 7. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

- Mihail Nani - 137

TEMA 11

RAPOARTELE FINANCIARE ALE INSTITUŢIILOR PUBLICE

11.1. Importanţa şi clasificarea rapoartelor financiare. 11.2. Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice şi contabili­

zarea divergenţelor constatate. 11.3. Structura, întocmirea şi prezentarea rapoartelor privind

executarea bugetelor instituţiilor publice.

11.1. Importanţa şi clasificarea rapoartelor financiare

Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori, care caracterizează situaţia patrimonială şi finan­ciară a instituţiei şi rezultatele activităţii economice a acesteia, obţinute în cursul perioadei de gestiune respective.

Rapoartele financiare ca lucrări de sinteză au un rol important în perfectarea conţinutului evidenţei contabile curente. Ele reprezintă o sursă de informaţii pentru analiza completă şi sistematică a bugetelor instituţiilor publice.

Clasificarea rapoartelor financiare poate fi examinată după următoa­rele 3 criterii:

- perioada raportată; - volumul de indicatori pe care îl cuprind rapoartele financiare; - natura indicatorilor.

Din punct de vedere al perioadei raportată distingem rapoarte tri­mestriale şi anuale. Rapoartele financiare trimestriale se întocmesc pe par­cursul anului, de regulă, la sfârşit de trimestru şi dau posibilitatea de a depista şi remedia deficienţele existente înainte de sfârşitul anului bugetar. Rapoartele financiare anuale se întocmesc la finele anului cumulând indicatorii rapoartelor trimestriale şi alte date contabile.

Page 70: Nani M Ate Bugetara

138 — Contabilitatea în instituţiile publice -

Sub aspectul volumului de indicatori pe care îl cuprind rapoartele financiare deosebim rapoarte financiare proprii şi rapoarte financiare consolidate.

Rapoartele financiare proprii se întocmesc de fiecare instituţie publică pe baza datelor din evidenţa lor curentă, cuprinzând indicatori referitori la rezultatele activităţii financiare pe care acestea o desfăşoară.

Rapoartele financiare consolidate se întocmesc de instituţiile ierarhic superioare (ministerele de resort, direcţiile financiare raionale / municipale) prin cumularea datelor din rapoartele proprii cu datele din rapoartele financiare prezentate de instituţiile publice subordonate.

Din punct de vedere al naturii indicatorilor pe care îi conţin rapoar­tele financiare deosebim:

> rapoarte financiare întocmite de instituţiile publice, care cuprind indicatori referitori la executarea bugetelor acestor instituţii;

> rapoarte financiare întocmite de direcţiile financiare raionale / municipale şi Ministerul finanţelor privind executarea bugetelor raionale / municipale şi a bugetului de stat.

Rapoartele financiare constituie principala sursă de cunoaştere a procesului de executare bugetară pe toate verigile sistemului bugetar.

Rapoartele financiare au un rol important şi în planificarea bugetară prin faptul că datele din rapoartele financiare servesc drept sursă de informaţii pentru întocmirea bugetelor instituţiilor publice pe anul viitor.

Cerinţa de bază faţă de rapoartele este reflectarea realităţii. Pentru realizarea acestui scop e necesar ca fiecare indicator inclus în rapoartele financiare să fie documentat legal şi în acelaşi timp să reflecte operaţiuni care s-au efectuat în mod cert în decursul perioadei raportate.

Rapoartele financiare trebuie să fie complete şi corect întocmite, respectându-se metodologia de întocmire în vigoare.

Pentru a fi instrumente eficiente în conducere şi controlul procesului bugetar, rapoartele financiare trebuie întocmite şi prezentate la termenii stabiliţi instituţiilor ierarhic superioare.

Sistemul de prezentare a rapoartelor financiare este reflectat în schema 1 1 . 1 .

- Mihail Nani - 139

11.2. Inventarierea patrimoniului instituţiilor publice şi contabilizarea divergenţelor constatate

Inventarierea reprezintă acţiunea de constatare faptică a existenţei elementelor patrimoniale ale unei instituţii la o anumită dată din punct de vedere cantitativ şi valoric.

Scopul inventarierii este asigurarea integrităţii patrimoniului, stabilirea vinovaţilor pentru eventualele lipsuri constatate şi luarea măsurilor necesare pentru recuperarea pagubelor.

Obiectivul inventarierii constituie patrimoniul instituţiei publice con­stituit din valorile materiale şi mijloacele băneşti, precum şi din drepturile şi obligaţiile cu valoare economică.

Page 71: Nani M Ate Bugetara

140 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Inventarierea este reglementată de Regulamentul privind inventa­rierea nr. 27 din 28.04.2004. Inventarierea se efectuează, de regulă anual, la sfârşit de an, dar şi în anumite situaţii speciale cum sunt:

1) predarea-primirea unei gestiuni; 2) în cazul comasării, divizării sau dizolvării instituţiei publice; 3) la cererea organelor de control care efectuează verificări în

instituţii publice; 4) furturi prin spargere; 5) calamităţile naturale (cutremur, incendiu, inundaţii) etc.

Inventarierea patrimoniului se efectuează de către o comisie de inven­tariere desemnată prin ordinul conducătorului instituţiei în următoarea componenţă:

• adjunctul conducătorului; • contabilul şef sau contabilul; • şeful secţiei.

Dacă din cauza volumului mare a lucrărilor inventarierea nu poate fi asigurată de către o singură comisie se constituie subcomisii, îndrumate şi coordonate de comisia centrală de inventariere.

Procesul de inventariere prevede mai multe etape succesive: 1) pregătirea inventarierii; 2) efectuarea inventarierii propriu-zise; 3) stabilirea, evaluarea şi regularizarea diferenţelor constatate; 4) adoptarea măsurilor de recuperare a pagubelor.

Până la începutul inventarierii comisia de inventariere cere gestiona­rului o declaraţie scrisă prin care să rezulte că acesta nu are asupra sa documente privind intrarea sau ieşirea bunurilor materiale, care nu au fost predate în contabilitate. în timpul inventarierii este interzisă efectuarea operaţiilor de primire şi predare a bunurilor. Inventarierea se efectuează în prezenţa gestionarului.

Cantităţile constatate de către comisia de inventariere se scriu în listele de inventariere, care se întocmesc separat pentru fiecare loc de depozitare şi gestionare. Apoi în listele de inventariere se înscriu soldurile scriptice din registrele evidenţei analitice la data efectuării inventarierii.

Rezultatele inventarierii se obţin prin compararea cantităţii şi valorii faptice a bunurilor cu valoarea şi cantitatea soldurilor scriptice din conta­bilitate. Dacă stocul faptic este mai mare decât cel scriptic rezultatul inventarierii este plus de inventar, iar dacă stocul faptic este mai mic decât cel scriptic se constată lipsuri de inventar.

- Mihail Nani - 141

Listele de inventariere sunt semnate de membrii comisiei de inven­tariere şi gestionari. Rezultatul inventarierii se consemnează într-un proces-verbal, în care se reflectă rezultatele inventarierii, concluziile şi propunerile comisiei de inventariere, apoi se înaintează conducătorului instituţiei pentru aprobare şi luare de decizii asupra rezultatelor inventarierii.

De regulă, plusurile sunt luate la evidenţă, iar lipsurile sunt imputate persoanelor culpabile conform prevederilor Codului Muncii.

Contabilizarea divergenţelor constatate la inventarierea patrimoniului a fost examinată în temele 3, 6, 7, 8, 9.

11.3. Structura, întocmirea şi prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor

instituţiilor publice

Conform Legii contabilităţii nr. 113-XV din 27.04.2007 instituţiile publice întocmesc rapoarte financiare trimestriale şi anuale în care sunt reflectate rezultatele executării bugetelor instituţiilor publice.

Rapoartele trimestriale se întocmesc la data 1 aprilie, 1 iulie, 1 octom­brie separat pentru mijloace bugetare şi pentru mijloace speciale.

în componenţa rapoartelor trimestriale se includ următoarele formulare:

- Bilanţul executării bugetului instituţiei publice; - Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice; - Raportul privind executarea bugetului pe mijloace speciale; - Raportul privind întreţinerea instituţiei preşcolare etc.

Prin intermediul rapoartelor financiare se creează posibilitatea unei analize aprofundate a situaţiei financiar-economice a instituţiei publice. Drept sursă de informaţie pentru întocmirea rapoartelor financiare servesc următoarele registre:

> Cartea Mare; > Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor; > Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor; > Balanţa de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe"; > Registrul conturilor curente şi decontărilor; > Nota de contabilitate 6; > Balanţe de verificare.

Page 72: Nani M Ate Bugetara

142 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Raportul financiar anual se întocmeşte la data de 1 ianuarie şi cuprin­de aceleaşi formulare ca şi rapoartele financiare trimestriale la care se adaugă următoarele rapoarte:

> Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe; > Raportul privind circulaţia valorilor materiale şi OMVSD; > Raportul privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi

valori materiale în instituţiile publice. La rapoartele financiare trimestriale şi anuale se anexează un raport

explicativ, care cuprinde o analiză a indicatorilor din rapoartele financiare privind îndeplinirea sarcinilor de plan şi pricinile abaterilor de la planul aprobat în bugetul instituţiei publice.

Rapoartele financiare trebuie întocmite şi prezentate la termenii stabiliţi instituţiilor ierarhic superioare.

întrebări de autoverificare

1. Care este importanţa rapoartelor financiare? 2. Nominalizaţi şi caracterizaţi criteriile de clasificare a rapoartelor

financiare. 3. Definiţi inventarierea. 4. Care este scopul şi obiectivul inventarierii? 5. Cine efectuează inventarierea? 6. Unde sunt reflectate rezultatele inventarierii? 7. Contabilizaţi operaţiunile aferente divergenţelor constatate la inventa­

rierea patrimoniului. 8. Nominalizaţi componenţa rapoartelor financiare anuale.

Bibliografie

1. Legea contabilităţii nr. 113-ХVI din 27.04.2007 // Monitorul oficial al

Republicii Moldova nr.90-93 din 29.06.2007.

2. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2003.

3. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003.

4. Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 21.11.1992 // Monitorul oficial al Republicii Moldovanr.il din 1992.

- Mihail Nani - 143

5. Regulament privind dările de seamă contabile ale instituţiilor publice. Inventarierea patrimoniului, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 7, din 18.01.1999.

6. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 27 din 28.04.2004 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 123-124 din 27.07.2004.

7. M. Nani. Evidenţa bugetară. - Chişinău, 1994. 8. M. Nani. Culegeri de probleme şi teste la disciplina Contabilitatea în

instituţiile publice. - Chişinău, 2010.

Page 73: Nani M Ate Bugetara

44 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Anexa 1

N O T E L E DE CONTABILITATE:

• notă de contabilitate 1 - borderou cumulativ privind operaţiile de casă f.nr.381;

• notă de contabilitate 2 - borderou cumulativ privind circulaţia mij­loacelor în conturile bugetare curente f.nr.381;

• notă de contabilitate 3 - borderou cumulativ privind circulaţia mijloa­celor în conturile curente pentru mijloace extrabugetare f.nr.381;

• notă de contabilitate 4 - borderou cumulativ privind decontările cu valoarea cecurilor din carnete cu limită de sumă f.nr.323;

• notă de contabilitate 5 - borderou cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele f.nr.405;

• notă de contabilitate 6 - borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituţii şi organizaţii f.nr.408;

• notă de contabilitate 7 - borderou cumulativ privind decontările cu titlu de plăţi planificate f.nr.408;

• notă de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu gestionarii f.nr.386;

• notă de contabilitate 9 - borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi deplasarea mijloacelor fixe f.nr.438;

• notă de contabilitate 10 - borderou cumulativ privind scoaterea din uz şi deplasarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată f.nr.438;

• notă de contabilitate 11 - borderou cumulativ centralizator privind intrările de produse alimentare f.nr.398;

• notă de contabilitate 12 - borderou cumulativ centralizator privind consumul produselor alimentare f.nr.411;

• notă de contabilitate 13 - borderou cumulativ privind consumul de materiale f.nr.396;

• notă de contabilitate 14 - borderou cumulativ privind calcularea veniturilor aferente mijloacelor speciale f.nr.409;

• notă de contabilitate 15 - borderou centralizator de decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor f.nr.406;

• notă de contabilitate 16 - borderou cumulativ privind evidenţa bunurilor materiale primite gratuit f.nr.400;

• notă de contabilitate 17 - borderou cumulativ privind plata indem­nizaţiilor cu personalul misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii.

- Mihail Nani — 145

Anexa 2

PLANUL DE CONTURI

al evidenţei contabile privind executarea devizelor de cheltuieli ale instituţiilor publice

Denumirea contului

Numărul contului

Denumirea subcontului

Numărul subcontului

1 2 3 4 Capitolul I . M I J L O A C E F I X E

Mijloace fixe 01 Clădiri 010 Mijloace fixe 01 Construcţii speciale 011

Mijloace fixe 01

Instalaţii de transmisie 012

Mijloace fixe 01

Maşini şi utilaje 013

Mijloace fixe 01

Terenuri 014

Mijloace fixe 01

Mijloace de transport 015

Mijloace fixe 01

Unelte de producţie, instrumente, mobilier

016

Mijloace fixe 01

Animale de muncă şi de producţie

017

Mijloace fixe 01

Fondul de bibliotecă 018

Mijloace fixe 01

Alte mijloace fixe 019 Uzura mijloacelor fixe

02 Uzura mijloacelor fixe 020

Capitolul I I . STOCURI DE M A T E R I A L E Articole şi producţie

03 Produse ale atelierelor de producţie (didactice)

030 Articole şi producţie

03

Producţia gospodăriilor agricole auxiliare

031

Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice

04 Utilaj care urmează a fi montat 040 Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice

04 Materiale de construcţie pentru construcţii capitale

041 Utilaj, materiale de construcţie şi materiale pentru cercetări ştiinţifice

04

Materiale de lungă durată pentru cercetări ştiinţifice şi investigaţii de laborator

043

Page 74: Nani M Ate Bugetara

146 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Utilaj special pentru lucrări de cercetări ştiinţifice efectuate în bază de contract economic

044

Animale tinere şi la îngrăşat

05 Animale tinere şi la îngrăşat 050

Materiale şi produse alimentare

06 Materiale pentru scopuri didactice, ştiinţifice şi alte scopuri

060 Materiale şi produse alimentare

06

Produse alimentare 061

Materiale şi produse alimentare

06

Medicamente şi materiale de pansament

062

Materiale şi produse alimentare

06

Materiale de uz gospodăresc şi rechizite de birou

063

Materiale şi produse alimentare

06

Combustibil, carburanţi şi lubrifianţi

064

Materiale şi produse alimentare

06

Nutreţ şi furaje 065

Materiale şi produse alimentare

06

Ambalaj 066

Materiale şi produse alimentare

06

Diverse materiale 067

Materiale şi produse alimentare

06

Materiale în expediţie 068

Materiale şi produse alimentare

06

Piese de schimb pentru maşini şi utilaje

069

Capitolul I I I . O B I E C T E DE MICĂ V A L O A R E ŞI SCURTĂ DURATĂ Obiecte de mică valoare şi scurtă durată

07 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stocuri

070 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată

07

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în folosinţă

071

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată

07

Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte, încălţăminte aflată la depozit

072

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată

07

Lenjerie, accesorii de pat, îmbrăcăminte, şi încălţăminte în folosinţă

073

- Mihail Nani - 147

Capitolul IV. C H E L T U I E L I DE PRODUCŢIE ŞI CU ALTĂ DESTINAŢIE

Cheltuieli de producţie şi altă destinaţie

08 Cheltuieli ale atelierelor (didactice) de producţie

080 Cheltuieli de producţie şi altă destinaţie

08

Cheltuieli ale gospodăriilor agricole auxiliare (didactice)

081

Cheltuieli de producţie şi altă destinaţie

08

Cheltuieli pentru lucrările de cercetări ştiinţifice în bază de contract

082

Cheltuieli de producţie şi altă destinaţie

08

Cheltuieli pentru fabricarea instalaţiilor experimentale

083

Cheltuieli de producţie şi altă destinaţie

08

Cheltuielile de colectare şi prelucrare a sângelui şi materialelor

084

Capitolul V. M I J L O A C E BĂNEŞTI Conturi curente în bugetul de stat

09 Contul curent în bugetul de stat pentru cheltuielile instituţiei, pentru transfer instituţiilor subordonate şi pentru alte activităţi

090

Contul curent în bugetul de stat pentru investiţii capitale

093

Contul curent pentru mijloace cu destinaţie specială

094

Contul curent pentru plata pen­siilor şi indemnizaţiilor din contul mijloacelor bugetului de stat

095

Contul curent deschis din contul altor bugete

096

Conturile curente în bugetele locale

10 Contul curent pentru cheltuielile instituţiei

100 Conturile curente în bugetele locale

10

Contul curent pentru transfer instituţiilor subordonate şi pentru alte activităţi

101

Page 75: Nani M Ate Bugetara

148 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Contul curent pentru investiţii capitale

103

Conturi curente pentru mijloace

11 Contul curent al sumelor mandatate

110

extrabugetare Contul curent al mijloacelor speciale

111

Contul curent al mijloacelor extrabugetare

112

Cont curent al mijloacelor fondurilor extrabugetare

113

Contul valutar 114 Contul curent al veniturilor vamale

115

Contul curent pentru ajutoare umanitare

116

Contul curent pentru mijloacele primite sub formă de granturi externe sau sub formă de transfer pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe

117

Contul curent pentru mijloacele creditelor externe pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe

118

Contul curent pentru asistenţă tehnică

119

Casa 12 Casa pe mijloace bugetare 120 Casa pe mijloace speciale 121 Casa pe mijloace extrabugetare

122

Casa pe mijloace ale fondurilor extrabugetare

123

Casa veniturilor cu destinaţie specială

124

- Mihail Nani — 149

Alte mijloace băneşti şi investiţii

13 Acreditive 130 Alte mijloace băneşti şi investiţii

13 Carnete de cecuri cu limită de sumă

131 Alte mijloace băneşti şi investiţii

13

Documente băneşti 132

Alte mijloace băneşti şi investiţii

13

Mijloace băneşti în expediţie 133

Alte mijloace băneşti şi investiţii

13

Angajamente trezoreriale 134

Alte mijloace băneşti şi investiţii

13

Investiţii pe termen lung în părţi nelegate

135

Alte mijloace băneşti şi investiţii

13

Investiţii pe termen lung în părţi legate

136

Alte mijloace băneşti şi investiţii

13

Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung

137

Capitolul VI. DECONTĂRI INTERDEPARTAMENTALE PRIVIND FINANŢAREA

Decontări interdepartamentale privind finanţarea

14 Decontări privind finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi

140 Decontări interdepartamentale privind finanţarea

14

Decontări privind finanţarea din contul altor bugete

142

Decontări interdepartamentale privind finanţarea

14

Decontări privind finanţarea din buget pentru investiţii capitale

143

Capitolul V I L DECONTĂRI Decontări cu furnizorii, antreprenorii şi beneficiarii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate

15 Decontările cu furnizorii, şi antreprenorii

150 Decontări cu furnizorii, antreprenorii şi beneficiarii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate

15

Decontări cu sumele veniturilor vamale

151

Decontări cu furnizorii, antreprenorii şi beneficiarii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate

15

Decontări privind remunerarea parţială a comenzilor pentru elaborarea cercetărilor experimentale de construcţii conform tematicii bugetare

152

Page 76: Nani M Ate Bugetara

150 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Decontări din mijloacele extrabugetare cu clienţii pentru lucrările efectuate şi serviciile prestate

153

Decontări cu clienţii pentru lucrările de cercetări ştiinţifice, supuse plăţii

154

Decontări cu clienţii pe baza avansurilor pentru cercetări ştiinţifice

155

Decontări cu coexecutanţii atraşi pentru realizarea lucrărilor în bază de contract economic

156

Decontări cu furnizorii de mărfuri, lucrări şi servicii achitate din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe şi asistenţă tehnică

157

Decontări cu diferiţi debitori şi creditori privind veniturile din mijloacele speciale

158

Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală

159

Decontări cu titularii de avans

16 Decontările cu titularii de avans

160

Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

17 Decontări privind manco 170 Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

17 Decontări privind cheltuieli suplimentare legate de titlurile executorii cu persoane fizice şi juridice

171 Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

17

Decontări privind tipurile speciale de plăţi

172

Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

17

Decontări privind plăţile la buget

173

- Mihail Nani — 151

Decontări privind sumele în depozit

174

Decontări privind manco transmise în organele de anchetă

175

Decontări privind mijloacele primite pentru cheltuieli mandatate

176

Decontări cu personalul privind deponenţii

177

Decontări cu diferiţi debitori şi creditori

178

Decontări conform plăţilor planificate

179

Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri

18 Decontări cu personalul privind retribuirea muncii

180 Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri

18

Decontări cu bursieri 181

Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri

18

Decontări privind mărfurile vândute în rate

182

Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri

18

Decontări privind virările fără numerar în conturile de depuneri în bancă

183

Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri

18

Decontări privind virările fără numerar în baza contractelor de asigurare benevolă

184

Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri

18

Decontări cu membrii sindica­telor privind virările fără numerar a sumelor cotizaţiilor de membru al sindicatului

185

Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri

18

Decontări privind împrumuturile bancare

186

Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri

18

Decontări privind titlurile executorii şi alte reţineri

187

Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursieri

18

Decontări privind contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat

188

Page 77: Nani M Ate Bugetara

152 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Alte decontări privind lucrările executate

189

Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei

19 Decontări privind plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii

190 Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei

19

Decontări privind încasările plăţilor în plus a pensiilor şi indemnizaţiilor

192

Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei

19

Decontări privind contribuţiile asigurărilor sociale de stat obligatorii cu bugetul asigurărilor sociale de stat

198

Decontări privind asigurarea cu pensii şi asistenţa socială a populaţiei

19

Decontări privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu Compania Naţională de Asigurări Medicale

199

Capitolul VIII . C H E L T U I E L I Cheltuieli din buget 20 Cheltuieli bugetare pentru

întreţinerea instituţiei şi pentru alte activităţi

200 Cheltuieli din buget 20

Cheltuieli din contul altor bugete

202

Cheltuieli din buget 20

Cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale

203

Cheltuieli din buget 20

Cheltuieli pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor din contul bugetului

205

Alte valori 21 Cheltuieli pentru distribuţie 210 Alte valori 21 Cheltuieli privind mijloacele speciale

211 Alte valori 21

Cheltuieli din mijloacele speciale pentru investiţii capitale şi procurarea utilajului

212

- Mihail Nani - 153

Cheltuieli efective din contul ajutoarelor umanitare

213

Cheltuieli din mijloacele fondurilor extrabugetare

214

Cheltuieli efective din contul mijloacelor proiectelor finanţate din surse externe

215

Cheltuieli din contul mijloacelor activităţii de producţie

217

Cheltuieli efective din contul mijloacelor provenite sub formă de asistentă tehnică

218

Capitolul IX. FINANŢĂRI Finanţări 23 Finanţarea din buget pentru

cheltuielile instituţiei şi pentru alte activităţi

230 Finanţări 23

Finanţarea din buget a investiţiilor capitale

231

Finanţări 23

Finanţarea din contul altor bugete

232

Finanţări 23

Finanţarea din contul mijloacelor cu destinaţie specială

234

Finanţări 23

Mijloace din fondurile extrabugetare

235

Capitolul X. FONDURI ŞI M I J L O A C E CU DESTINAŢIE SPECIALĂ Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială

24 Fondul pentru dezvoltarea instituţiei

246 Fonduri şi mijloace cu destinaţie specială

24

Credite bancare 248 Fondul mijloacelor fixe

25 Fondul mijloacelor fixe 250

Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

26 Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durata

260 Fondul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată

26

Fondul investiţional 265

Page 78: Nani M Ate Bugetara

154 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Capitolul XI. R E A L I Z A R E A PRODUCŢIEI Realizarea produselor, articolelor şi lucrărilor executate

28 Realizarea produselor, fabricate de atelierele de producţie (didactice)

280 Realizarea produselor, articolelor şi lucrărilor executate

28

Realizarea producţiei fabricate de gospodăriile agricole auxiliare (didactice)

281

Realizarea produselor, articolelor şi lucrărilor executate

28

Realizarea lucrărilor de cercetări ştiinţifice executate în bază de contract

282

Capitolul XII . VENITURI Venituri 40 Venituri din mijloace speciale 400 Venituri 40

Venituri de la activitatea de producţie a şcolilor tehnico-profesionale

402 Venituri 40

Veniturile cu destinaţie specială

404

Venituri 40

Veniturile mijloacelor provenite sub formă de transfer realizarea proiectelor finanţare din surse externe

405

Venituri 40

Veniturile mijloacelor obţinute sub formă de asistenţă tehnică

406

Venituri 40

Veniturile obţinute din ajutoare umanitare

408

Venituri 40

Veniturile mijloacelor din granturi externe pentru realizarea proiectelor finanţare din surse externe

409

Venituri şi pierderi 41 Venituri şi pierderi 410 Capitolul XIII . ÎMPRUMUTURI B U G E T A R E

53 Credite recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe

530

54 Credite externe primite de la organisme internaţionale

540

- Mihail Nani - 155

CONTURI EXTRABILANŢIERE Mijloace fixe arendate

01

Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie

02

Formulare de valoare

04

Restanţe anulate ale debitorilor insolvabili

05

Valori materiale plătite din aprovizionarea centralizată

06

Restanţele studenţilor şi elevilor pentru valorile materiale nerestituite

07

Premii şi cupe sportive transmisibile

08

Datorii îngheţate şi eşalonate conform actelor normative şi legislative

09

împrumuturi acordate muncitorilor şi funcţionarilor, membrilor întovărăşirilor (cooperativelor) pomicole

13

Valori primite în custodie de la

14

Page 79: Nani M Ate Bugetara

156 - Contabilitatea în instituţiile publice -

condamnaţi Credite recreditate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe

18

Datorii privind creditele externe primite de la organismele internaţionale

19

- Mihail Nani - 157

Anexa 3 O R D I N

PRIVIND CLASIFICAŢIA BUGETARĂ

nr. 91 din 20.10.2008

* * *

în temeiul prevederilor articolului 7 alin.(5) al Legii nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar,

ORDON: 1. Se aprobă:

- Clasificaţia veniturilor, conform anexei nr. 1; - Clasificaţia funcţională a cheltuielilor, conform anexei nr.2; - Clasificaţia economică a cheltuielilor, conform anexei nr.3; - Clasificaţia organizaţională a cheltuielilor:

• A. Autorităţi publice centrale şi locale şi alţi beneficiari de aloca­ţii, conform anexei nr.4;

• B. Instituţii, activităţi, măsuri finanţate de la buget, conform anexei nr.5;

- Clasificaţia programelor, conform anexei nr.6; - Clasificaţia categoriilor de mijloace speciale, conform anexei nr.7; - Indicaţiile metodice privind aplicarea clasificaţiei funcţionale, con­

form anexei nr.8; - Indicaţiile metodice privind aplicarea clasificaţiei economice, con­

form anexei nr.9. 2. Prezentul ordin intră în vigoare din data publicării. 3. La data intrării în vigoare al prezentului ordin, ordinele ministrului

finanţelor vizând aprobarea şi modificarea clasificaţiei bugetare, emise ante­rior, se consideră nule.

M I N I S T R U L F I N A N Ţ E L O R Mariana D U R L E Ş T E A N U

Chiş inău, 20 octombrie 2008. Nr.91.

Page 80: Nani M Ate Bugetara

158 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Anexa nr.3 la Ordinul ministrului finanţelor

nr.91 din 20 octombrie 2008

Clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare

Codul Denumirea Artico­

lului Alinea­

tului Denumirea

100 00 Cheltuieli curente 110 00 Cheltuieli pentru mărfuri şi servicii 111 00 Retribuirea muncii 111 01 Salariul funcţiei (tarif de funcţie) 111 02 Sporuri la salariul funcţiei 111 03 Retribuirea complementară la salariul funcţiei 111 04 Salarizarea lucrătorilor netitulari 111 05 Solda militarilor, suplimentele şi sporurile la ea 111 06 Ajutor material 111 07 Premieri 111 08 Alte plăţi băneşti 111 09 Majorările conform deciziilor autorităţilor locale abilitate 112 00 Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii 113 00 Plata mărfurilor şi serviciilor 113 01 Energia electrică 113 02 Gaze 113 03 Rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc 113 04 Energia termică 113 05 Manuale, materiale didactice, practică pedagogică şi de

specialitate a elevilor şi studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică

113 06 Cărţi şi ediţii periodice 113 07 Utilaj şi inventar special 113 09 Alimentaţie

- Mihail Nani - 159

113 10 Medicamente şi consumabile 113 11 Servicii de telecomunicaţie şi de poştă 113 12 Lucrări de cercetări ştiinţifice 113 13 Servicii de transport 113 14 Inventar moale şi echipament 113 15 Hrana animalelor 113 16 Servicii de cercetare în domeniul ştiinţei şi inovării

efectuate prin contract de către instituţiile la autogestiune 113 17 Reparaţii curente ale clădirilor şi încăperilor 113 18 Reparaţii curente ale utilajului şi inventarului 113 19 Arendarea bunurilor 113 20 Simboluri de stat şi locale, semne de distincţie de stat 113 21 Formare profesională 113 22 Servicii editoriale 113 23 Cheltuieli de protocol 113 24 Ediţii periodice departamentale 113 26 Combustibil 113 27 Procurarea şi instalarea contoarelor 113 28 Amenzi 113 29 Paza interdepartamentală 113 30 Lucrări de informatică şi de calcul 113 31 Serviciile avocaţilor 113 32 Amestecuri din lapte pentru copii 113 33 Protejare 113 34 Apă şi canalizare 113 35 Salubritate 113 36 Compensaţia bănească în schimbul raţiei alimentare 113 37 Arendarea circuitelor şi emiţătoarelor 113 38 Compensaţia pentru cheltuielile de transport 113 39 Compensaţia cheltuielilor pentru chiria spaţiului locativ 113 40 Bilete de tratament sanatorial 113 45 Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate 113 50 Documente executorii

Page 81: Nani M Ate Bugetara

160 - Contabilitatea în instituţiile publice -

114 00 Deplasări în interes de serviciu 114 01 Deplasări în interiorul ţării 114 02 Deplasări peste hotare 114 03 Indemnizaţiile personalului misiunilor diplomatice şi celor

speciale peste hotare 115 00 Emisia şi vânzarea valorilor mobiliare de stat 116 00 Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

achitate de patroni 116 01 Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

achitate de patroni în interiorul ţării 116 02 Prime de asigurare medicală achitate de patroni peste

hotare 117 00 Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

achitate de Guvern 120 00 Plata dobânzilor 121 00 Plata dobânzilor la împrumuturile interne 121 01 Plata dobânzilor la împrumuturile acordate de Banca

Naţională a Moldovei 121 02 Plata dobânzilor la împrumuturile acordate de Banca

Naţională a Moldovei cu garanţia valorilor mobiliare de stat

121 03 Plata dobânzilor la împrumuturile sub forma de valori mobiliare de stat emise prin licitaţii

121 04 Plata dobânzilor la împrumuturile acordate de băncile comerciale

121 05 Plata dobânzilor la alte împrumuturi 121 06 Plata dobânzilor la împrumuturile sub formă de valori

mobiliare de stat convertite 121 07 Plata dobânzilor la împrumuturile sub formă de valori

mobiliare de stat emise pentru majorarea capitalului statutar / acoperirea soldului debitor al fondului general de rezervă al Băncii Naţionale a Moldovei

121 08 Plata dobânzilor la împrumuturile sub formă de valori mobiliare de stat emise în formă materializată

122 00 Plata dobânzilor la împrumuturile externe

- Mihail Nani — 161

123 00 Plata dobânzilor de către autorităţi ale administraţiei publice de alt nivel

130 00 Transferuri curente 131 00 Transferuri pentru produse şi servicii 131 01 Transferuri pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif 131 02 Transferuri pentru acoperirea pierderilor suferite prin

acordarea de înlesniri la transport 131 03 Transferuri pentru acoperirea diferenţei de preţ la

cărbunele realizat unor categorii de populaţie 131 04 Transferuri pentru acoperirea diferenţei de preţ la gazul

realizat unor categorii de populaţie 131 05 Transferuri pentru amenajarea teritoriilor 131 06 Transferuri pentru compensarea veniturilor ratate în urma

acordării de înlesniri la plata pentru energia electrică 131 08 Transferuri pentru compensări la lapte 131 09 Alte transferuri pentru produse şi servicii 132 00 Transferuri în scopuri de producţie 132 01 Transferuri pentru irigarea pământurilor 132 02 Transferuri pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor

publice 132 03 Transferuri pentru susţinerea sectorului agrar, neatribuite

la alte alineate 132 04 Transferuri pentru susţinerea cinematografiei 132 05 Transferuri pentru susţinerea uniunilor de creaţie 132 06 Transferuri pentru susţinerea redacţiilor ziarelor şi revistelor 132 08 Transferuri pentru evaluarea şi reevaluarea bunurilor

imobiliare 132 09 Alte transferuri în scopuri de producţie 132 10 Transferuri pentru susţinerea gospodăriilor ţărăneşti (de

fermier) 132 11 Transferuri pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor

publice locale 132 12 Transferuri pentru servicii de sănătate 132 13 Transferuri pentru promovarea exportului

Page 82: Nani M Ate Bugetara

162 - Contabilitatea în instituţiile publice -

132 14 Transferuri pentru realizarea măsurilor de conservare a energiei

132 15 Transferuri pentru subvenţionarea lucrărilor agricole 135 00 Transferuri către populaţie 135 01 Pensii şi indemnizaţii viagere 135 02 Alocaţii lunare de stat invalizilor de război, participanţilor

la cel de-al doilea război mondial şi familiilor lor 135 03 Suplimente la pensiile invalizilor 135 04 Compensarea averii persoanelor represate şi ulterior

reabilitate 135 05 Compensarea unică membrilor familiilor persoanelor

reabilitate 135 06 Transferuri pentru instruirea elevilor şi pregătirea cadrelor

peste hotare 135 07 Burse 135 08 Transferuri pentru indexarea eşalonată a depunerilor

cetăţenilor la Banca de Economii 135 09 Transferuri pentru indexarea primelor de asigurare 135 10 Plata chiriei şi serviciilor comunale 135 11 Ajutor acordat populaţiei care a suferit în urma

calamităţilor naturale 135 12 Burse pentru studenţii de peste hotarele republicii 135 13 Compensarea costului biletelor de călătorie pentru elevi şi

studenţi 135 15 Transferuri pentru reparaţia mijloacelor de transport pentru

invalizi 135 16 Transferuri în fondul învăţământului general şi asigurării

sociale a elevilor 135 17 Transferuri pentru procurarea mijloacelor de transport

pentru invalizi 135 18 Compensarea cheltuielilor de transport invalizilor 135 19 Compensaţii nominative 135 20 Ajutoare unice populaţiei conform dispoziţiilor Guvernului_ 135 21 Ajutoare unice populaţiei conform deciziilor autorităţilor

administraţiei publice locale

- Mihail Nani - 163

135 22 Servicii bancare şi poştale de distribuire a plăţilor către populaţie

135 23 Indemnizaţii familiilor bolnavilor de tuberculoză 135 24 Compensaţia cheltuielilor pentru călătorie cu transportul în

cadrul ţărilor-membre a CSI 135 25 Alte transferuri către populaţie 135 26 Ajutoare băneşti refugiaţilor 135 27 Compensarea cheltuielilor legate de organizarea

funerarilor veteranilor şi invalizilor de război 135 28 Compensaţia bănească în schimbul biletelor de tratament

sanatorial 135 29 Compensaţii pentru procurarea (construcţia) locuinţelor 135 30 Compensaţii pentru chirie 136 00 Transferuri peste hotare 136 01 Transferuri către guvernele şi organizaţiile internaţionale 136 02 Plata cotizaţiei de membru al C.S.I. 136 03 Alte transferuri peste hotare 137 00 Transferuri în fondul de risc 138 00 Transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat 138 01 Pensii 138 02 Alocaţii 138 03 Indemnizaţii 138 04 Compensaţii 138 05 Ajutoare băneşti 138 17 Servicii bancare şi poştale 138 25 Alte plăţi 180 00 Alte cheltuieli curente 181 00 Alte cheltuieli curente 190 00 Transferuri curente pentru implementarea proiectelor

finanţate din surse externe 191 00 Transferuri curente pentru implementarea proiectelor

finanţate din surse externe 191 01 Contribuţia Guvernului şi autorităţilor publice 191 02 Contribuţia din granturi externe

Page 83: Nani M Ate Bugetara

164 - Contabilitatea în instituţiile publice -

191 03 Contribuţia din credite externe 200 00 Cheltuieli capitale 240 00 Investiţii capitale şi reparaţii capitale 241 00 Investiţii capitale 241 01 Investiţii capitale în construcţia locuinţelor 241 02 Investiţii capitale în construcţia obiectelor de producţie 241 03 Investiţii capitale în construcţia obiectelor social-culturale 241 04 Investiţii capitale în construcţia clădirilor administrative 241 05 Investiţii capitale în construcţia obiectelor comunale 241 06 Investiţii capitale în construcţia conductelor de gaz 241 07 Investiţii capitale în construcţia altor obiecte 241 10 Investiţii capitale în plantaţii multianule 242 00 Procurarea mijloacelor fixe 243 00 Reparaţii capitale 243 01 Reparaţia capitală a fondului de locuinţe 243 02 Reparaţia capitală a obiectelor de producţie 243 03 Reparaţia capitală a obiectelor social-culturale 243 04 Reparaţia capitală a clădirilor administrative 243 05 Reparaţia capitală a mijloacelor de transport 243 06 Reparaţia capitală a altor obiecte 250 00 Crearea rezervelor de stat 251 00 Crearea rezervelor de stat 252 00 Crearea tezaurului de stat 260 00 Procurarea de pământ şi de active nemateriale 261 00 Procurarea de pământ 262 00 Procurarea de active nemateriale

- Mihail Nani — 165

Anexa nr.9 la Ordinul ministrului finanţelor

nr.91 din 20 octombrie 2008

INDICAŢII M E T O D I C E privind aplicarea clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare

Clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare de toate nivelurile potrivit conţinutului lor economic.

Clasificaţia economică constă din două părţi: articol şi alineat, care formează o totalitate de 5 semne prezentate în schema de mai jos:

100.00. C H E L T U I E L I C U R E N T E

110.00. Cheltuieli pentru mărfuri şi servicii Articolul 111.00. "Retribuirea muncii" La 111.01. "Salariul funcţiei (tarif de funcţie)" se referă cheltuielile

pentru remunerarea conform salariilor funcţiei stabilite, tarifelor sau salariilor de bază, precum şi pentru retribuirea cu ora a muncii profesorilor.

La 111.02. "Sporuri la salariul funcţiei" se referă cheltuielile privind plata sporurilor la salariu pentru măiestrie profesională, îndeplinirea unor lucrări de mare importanţă la momentul desfăşurării lor, pentru realizări deosebite în muncă, vechime în muncă, inclusiv lucrătorilor medicali pentru vechime neîntreruptă în muncă, pentru gradul, categoria de calificare, grad ştiinţific, titlurile onorifice, conducătorilor auto pentru categorie, alte sporuri, stabilite de legislaţia în vigoare.

La 111.03. "Retribuirea complementară la salariul funcţiei" se referă cheltuielile de plată a sporurilor:

• pentru cumularea profesiilor, funcţiilor, extinderea zonelor de activitate sau majorarea volumului de lucrări executate, îndeplinirea îndatoririlor angajatului care lipseşte provizoriu, pentru munca în condiţii nocive şi grele, precum şi pentru condiţii deosebit de grele şi nocive, pentru munca pe timp de noapte;

• pentru regimul de muncă pe schimburi sau divizarea zilei în părţi, conducătorilor auto pentru regimul de muncă nenormat;

• profesorilor instituţiilor de învăţământ - pentru administrarea cabine­telor de studii, laboratoarelor, pentru exercitarea funcţiei de diriginte şi pentru controlul lucrărilor scrise ale elevilor etc;

Page 84: Nani M Ate Bugetara

166 - Contabilitatea în instituţiile publice -

• lucrătorilor medicali pentru acordarea de asistenţă medicală urgentă, pentru munca la staţiile de asistenţă medicală urgentă, lucrătorilor instituţiilor medicale şi de asistenţă socială - pentru serviciile la domi­ciliu, pe timp de noapte, remunerarea consultanţilor în instituţiile de ocrotire a sănătăţii, medicilor-conducători ai instituţiilor de ocrotire a sănătăţii şi de asistenţă socială pentru deservirea nemijlocită a bolnavilor;

• alte sporuri prevăzute de legislaţia în vigoare. La 111.04. "Salarizarea lucrătorilor netitulari" se referă

cheltuielile pentru remunerarea persoanelor neîncadrate în statele de personal ale instituţiei.

La 111.05. "Solda militarilor, suplimentele şi sporurile la ea" se referă cheltuielile pentru solda militarilor, suplimentele şi sporurile la ea.

La 111.06. "Ajutor material" se referă cheltuielile pentru acordarea de ajutor material din contul mijloacelor prevăzute pentru retribuţia muncii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

La 111.07. "Premieri" se referă cheltuielile pentru plata premiilor din contul mijloacelor destinate retribuţiei muncii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

La 111.08. "Alte plăţi băneşti" se referă cheltuielile pentru retribuirea muncii neatribuite altor alineate.

La 111.09. "Majorările conform deciziilor autorităţilor locale abilitate" se referă cheltuielile legate de majorarea salariilor angajaţilor sferei sociale, în baza deciziilor autorităţilor publice abilitate, conform prevederilor şi condiţiilor art.28 din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Articolul 112.00. "Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii" include cheltuielile pentru aplicarea tarifului contribuţiei de asigurări

sociale de stat obligatorii la fondul de retribuire a muncii şi la alte recompense în conformitate cu legislaţia în vigoare.

- Mihail Nani - 167

Articolul 113.00. "Plata mărfurilor şi serviciilor" La 113.01. "Energia electrică" se referă plata pentru energia

electrică (inclusiv penalităţile), consumată pentru iluminatul încăperilor, pentru funcţionarea aparatajului şi dispozitivelor, precum şi în scopuri administrativ-economice, curative etc.

La 113.02. "Gaze" se referă plata pentru gazele naturale (inclusiv penalităţile), utilizate de către instituţiile bugetare în scopuri gospodăreşti, curative, tehnice ş.a.

La 113.03. "Rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gos­podăresc" se referă cheltuielile pentru:

• procurarea rechizitelor de birou, articolelor de desen, cărţilor conta­bile şi statistice, pentru lucrările de secretariat, formularelor, fişelor de evidenţă, legitimaţiilor, certificatelor de orice gen şi altor materiale;

• procurarea materialelor pentru menţinerea curăţeniei în clădiri, curţi şi întreţinerea utilajului;

• desfăşurarea dezinfecţiei, deparazitării, dezinsecţiei şi deratizării încă­perilor şi mobilierului;

• curăţarea covoarelor, draperiilor, altui inventar şi a utilajului; • procurarea becurilor electrice, lămpilor cu neon şi altor aparate electrice; • procurarea veselei; • cheltuieli pentru procurarea materialului semincer, chimicalelor şi

îngrăşămintelor minerale; • procurarea tonerului, încărcarea cu toner a cartuşulului pentru im­

primantă. La acest articol se atribuie cheltuielile pentru procurarea bunurilor, desti­

nate necesităţilor gospodăreşti, care îndeplinesc una din următoarele condiţii: a) preţul unitar este de până la 3000 lei inclusiv, indiferent de termenul

de utilizare; b) termenul de utilizare nu depăşeşte un an, indiferent de costul acestora.

La 113.04. "Energia termică" se referă cheltuielile pentru energia termică (inclusiv penalităţile) necesară, în corespundere cu normele, pentru încălzirea clădirilor, prepararea alimentelor, spălatul lenjeriei şi pentru alte scopuri.

La 113.05. "Manuale, materiale didactice, practica pedagogică şi de specialitate a elevilor şi studenţilor, literatura tehnico-ştiinţifică şi metodică" se referă cheltuielile pentru:

• editarea şi procurarea manualelor, materialelor didactice, procurarea articolelor de birou şi de desen, materialelor şi obiectelor pentru cursuri şi lucrări de laborator ale elevilor şi studenţilor şi utilajului sportiv, utilizate în procesul instructiv-educativ;

Page 85: Nani M Ate Bugetara

168 - Contabilitatea în instituţiile publice-

• editarea literaturii tehnico-ştiinţifice şi ştiinţifico-metodice; • achitarea taxei de închiriere a manualelor pentru copii din clasele I-IX

din familiile social-vulnerabile; • diurna, cazarea şi cheltuielile de transport studenţilor şi elevilor îndreptaţi

la stagiile de practică pedagogică şi de specialitate, precum şi lectorilor repartizaţi la bazele pentru practica pedagogică şi de specialitate. La 113.06. "Cărţ i şi ediţii periodice" se referă cheltuielile pentru

achiziţionarea cărţilor pentru reţeaua de biblioteci, pentru bibliotecile instituţiilor de învăţământ, şcolilor, spitalelor şi ale altor instituţii, achiziţionarea literaturii, ediţiilor periodice pentru bibliotecile publice şi ediţiilor periodice de specialitate pentru alte instituţii bugetare.

La 113.07. "Utilaj şi inventar special" se referă cheltuielile pentm achiziţionarea utilajului şi inventarului neatribuit la categoria de fonduri fixe şi altui inventar pentru subunităţile speciale, inclusiv tehnica şi utilajul militar, armamentul, rachetele şi alte bunuri cu destinaţie militară indiferent de preţ.

La 113.09. "Alimentaţie" se referă: • plata pentru produsele alimentare; • cheltuielile pentru alimentare în instituţiile curativ-profilactice,

sanatorii şi casele copilului, azilurile pentru invalizi, casele de copii, grădiniţe, în grădiniţe-şcoli, şcoli, licee, gimnazii, şcoli-internat, şcoli tehnice profesionale, şcolile de meserii, în instituţiile de învăţământ superior şi în învăţământul superior de scurtă durată (colegii). în afară de aceasta plata serviciilor pentru prepararea hranei de către întreprinderi specializate externe;

• cheltuieli pentru alimentarea specială a donatorilor şi altor persoane, în conformitate cu actele normative. La 113.10. "Medicamente şi consumabile" se referă cheltuielile pentru:

• procurarea medicamentelor, preparatelor bacteriologice şi materialelor pentru pansamente în instituţiile de ocrotire a sănătăţii, de învăţământ, de asistenţă socială şi medico-veterinare;

• achiziţionarea medicamentelor, truselor farmaceutice şi materialelor pentru pansamente pentru alte instituţii bugetare;

• procurarea apei minerale, serurilor, vaccinurilor, vitaminelor, dezin-fectanţilor;

• procurarea peliculei pentru radiografie, materialelor pentru efectuarea investigaţiilor de laborator şi achitarea costului analizelor efectuate în alte instituţii (în cazul în care instituţia nu are laborator propriu);

• achiziţionarea sângelui pentru perfuzii, inclusiv de la donatori;

- Mihail Nani — 169

• completarea rezervelor instituţiilor medicale cu instrumente medicale de dimensiuni mici în valoare de până la 3000 lei pentru unitate, de exemplu: pensete, lanţete, termometre, seringi, ace etc;

• procurarea colbelor, clamelor bisturiurilor şi altor materiale, a epru-betelor pentru laboratoarele bacterioepidemiologice;

• măsuri antiepidemiologice şi antiepizootice; • cheltuieli pentru achiziţionarea gratuită a medicamentelor; • alte cheltuieli pentru procurarea medicamentelor şi materialelor

pentru pansamente. La 113.11. "Servicii de telecomunicaţie şi de poştă" se referă:

• plata pentru serviciile de abonat şi convorbirile telefonice interurbane, inclusiv cele guvernamentale;

• plata pentru toate tipurile de expedieri poştale (scrisori, colete, telegrame, mandate poştale etc. inclusiv plicurile şi timbrele poştale);

• taxa de abonat pentru radio şi antenele de recepţie pentru televiziune; • cheltuieli pentru instalarea telefoanelor.

La 113.12. "Lucrări de cercetări ştiinţifice" se referă cheltuielile pentru:

• procurarea materialelor, reactivelor, chimicalelor, animalelor şi alte cheltuieli destinate cercetărilor ştiinţifice;

• lucrări experimentale şi ştiinţifice efectuate în bază de contract economic de către alte întreprinderi şi organizaţii;

• cheltuielile pentru pregătirea şi susţinerea disertaţiilor. La 113.13. "Servicii de transport" se referă cheltuielile pentru:

• întreţinerea transportului propriu - auto, cu tracţiune animală (inclusiv hrana animalelor) şi a altor mijloace de transport, precum şi reparaţia lor curentă;

• plata taxei pentru drumuri de către deţinătorii mijloacelor de transport, înmatriculate în Republica Moldova, precum şi cheltuielile pentru toate tipurile de asigurări legate de transport;

• închirierea transportului pentru transportarea materialelor şi altor obiecte pentru instituţiile bugetare;

• închirierea mijloacelor de transport pentru transportarea medicilor şi bolnavilor;

• închirierea autoturismelor în scopuri de serviciu; • compensarea pentru utilizarea mijloacelor de transport personale în

interes de serviciu în cazurile prevăzute de legislaţie; • închirierea mijloacelor de transport pentru alte scopuri.

Page 86: Nani M Ate Bugetara

170 - Contabilitatea în instituţiile publice -

La 113.14. "Inventar moale şi echipament" se referă cheltuielile pentru achiziţionarea lenjeriei, îmbrăcămintei, încălţămintei, echipamen­tului, accesoriilor de pat.

La acelaşi articol se atribuie şi cheltuielile pentru procurarea (confec­ţionarea) costumelor pentru instituţiile de învăţământ, cultură şi sport.

De asemenea, la acest articol se atribuie compensaţia bănească în schimbul echipamentului.

La 113.15. "Hrana animalelor" se referă cheltuielile pentru hrana animalelor în instituţiile întreţinute de la buget, în afară de animalele utilizate ca mijloc de transport şi pentru cercetări ştiinţifice.

La 113.16. "Servicii de cercetare în domeniul ştiinţei şi inovării efectuate prin contract de către instituţiile la autogestiune" se referă cheltuielile pentru lucrări de cercetări ştiinţifice efectuate prin contract de către instituţiile la autogestiune.

La 113.17. "Reparaţii curente ale clădirilor şi încăperilor" se referă cheltuielile pentru:

• reparaţia parţială şi vopsitului încăperilor interioare şi faţadelor clădirilor, scărilor şi burlanelor de scurgere a apei, reparaţia uşilor şi ferestrelor, acoperişurilor şi hogeagurilor;

• reparaţia parţială a jgheaburilor şi ieşindurilor cornişelor; • consolidarea balustradelor şi barelor de sprijinire ale scărilor,

reparaţia parţială a pardoselilor şi podesturilor; • reparaţia unor părţi ale canalelor de ventilaţie; • reparaţia şi înlocuirea robinetelor de distribuţie a apei de la chiuvete,

lavoare şi căzi; • mici reparaţii ale lifturilor (ale reţelei electrice din casa liftului,

îngrăditurilor, reglarea funcţionării închizătoarelor uşilor, reparaţia contactelor, îndreptarea devierilor cablurilor şi alte lucrări);

• alte lucrări de reparaţii, reparaţii urgente ale avarierilor accidentale de proporţii mici ale clădirilor şi încăperilor;

• alte lucrări aferente reparaţiilor curente (garduri, curţi, căi de acces la clădiri etc);

• cheltuieli pentru achiziţionarea materialelor de construcţie în vederea efectuării în regie proprie a reparaţiilor curente ale clădirilor şi încăperilor;

• spălarea sistemelor de încălzire. La 113.18. "Reparaţii curente ale utilajului şi inventarului" se

referă cheltuielile pentru serviciile de reparaţie a utilajului şi inventarului, prestate de alte întreprinderi şi organizaţii:

• profilactica tehnicii de calcul, a altor aparataje şi instalaţii tehnice;

- Mihail Nani — 171

• alte cheltuieli ce ţin de reparaţia curentă a inventarului şi utilajului. La 113.19. "Arendarea bunurilor" se referă cheltuielile pentru

achitarea chiriei / arendei bunurilor, precum şi plăţile pentru serviciile comunale, aferente încăperilor luate în chirie.

La 113.20. "Simboluri de stat şi locale, semne de distincţie de stat" se referă cheltuielile pentru procurarea şi confecţionarea drapelului de stat, stemei de stat, ordinelor şi medaliilor, insignelor şi diplomelor de onoare, acordate de către organele autorităţii supreme de stat.

La 113.21. "Formare profesională" se referă cheltuielile instituţiilor bugetare pentru trimiterea persoanelor cu funcţii de răspundere şi specia­liştilor în instituţiile de reciclare a cadrelor, în ţară şi peste hotarele ei (inclu­siv deplasarea, cazarea, diurnele, bursa), precum şi cheltuielile ce ţin de invi­tarea specialiştilor pentru ridicarea calificării cadrelor din instituţiile bugetare.

La 113.22. "Servicii editoriale" se referă cheltuielile pentru: • plata serviciilor editoriale şi tipografice, prestate de către alte

instituţii, pentru tipărirea cărţilor inclusiv contabile şi statistice, pentru lucrările de secretariat, formularelor şi borderourilor, a altor documente. La 113.23. "Cheltuieli de protocol" se referă cheltuielile pentru

recepţiile delegaţiilor şi alte recepţii oficiale. La 113.24. "Ediţii periodice departamentale" se referă cheltuielile

de editare a ediţiilor periodice departamentale. La 113.26. "Combustibil" se referă cheltuielile pentru combustibilul

solid şi lichid, cu excepţia gazelor (inclusiv penalităţile) necesar, în cores­pundere cu normele, pentru încălzirea încăperilor, pregătirea alimentelor, spălatul lenjeriei şi alte scopuri.

La 113.27. "Procurarea şi instalarea contoarelor" se referă chel­tuielile pentru procurarea şi instalarea contoarelor pentru determinarea volumului de energie electrică, gaze şi apă consumate.

La 113.28. "Amenzi" se referă cheltuielile pentru plata amenzilor şi penalităţilor aplicate de către organele administrative şi alte organe, autori­zate de legislaţie.

La 113.29. "Paza interdepartamentală" se referă cheltuielile pentru plata serviciilor de pază interdepartamentală, precum şi cheltuielile pentru instalarea sistemelor de pază.

La 113.30. "Lucrări de informatică şi de calcul" se referă cheltuielile pentru plata serviciilor de calcul şi informatică, plata serviciilor de acces la reţeaua Internet, procurarea pachetelor de programe informatice cu preţul de achiziţionare de până la 3000 lei pe o unitate.

Page 87: Nani M Ate Bugetara

172 - Contabilitatea în instituţiile publice -

La 113.31. "Serviciile avocaţilor" se referă cheltuielile pentru achita­rea serviciilor acordate de avocaţi pentru asistenţa juridică garantată de stat.

La 113.32. "Amestecuri din lapte pentru copii" se referă cheltuielile pentru livrarea gratuită a preparatelor lactate copiilor în primul an de viaţă, alimentaţi artificial sau mixt, din familiile cu mulţi copii sau puţin asigurate.

La 113.33. "Protezare" se referă cheltuielile pentru plata tuturor tipuri­lor de protezare, precum şi pentru reparaţia protezelor şi alte servicii de protezare.

La 113.34. "Apă şi canalizare" se referă cheltuielile pentru plata serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare (inclusiv penalităţile) la decontările cu sistemul gospodăriei comunale.

La 113.35. "Salubritate" se referă cheltuielile pentru plata serviciilor de evacuare a gunoiului, de asanare, de dezinfectare, de spălare a colectoa­relor de gunoi, containerelor (inclusiv penalităţile).

La 113.36. "Compensaţia bănească în schimbul raţiei alimentare" se referă sumele compensaţiilor băneşti acordate în baza actelor legislative corespunzătoare.

La 113.37. "Arendarea circuitelor şi emiţătoarelor" se referă chel­tuielile pentru achitarea serviciilor de arendă a circuitelor, precum şi chel­tuielile în cazul arendei emiţătoarelor.

La 113.38. "Compensaţia pentru cheltuielile de transport" se referă cheltuielile legate de achitarea compensaţiei pentru acoperirea cheltuielilor de transport ale deputaţilor şi altui personal din autorităţile şi instituţiile publice, care conform actelor normative beneficiază de acest drept.

La 113.39. "Compensaţia cheltuielilor pentru chiria spaţiului loca­tiv" se referă cheltuielile legate de compensarea cheltuielilor pentru chiria spaţiului locativ, de către deputaţi, personalul misiunilor speciale peste hotarele republicii, şi altui personal din autorităţile şi instituţiile publice, care conform actelor normative beneficiază de acest drept.

La 113.40. "Bilete de tratament sanatorial" se referă cheltuielile pentru procurarea biletelor de tratament sanatorial gratuit sau parţial gratuit pentru categoriile de beneficiari, stabilite prin actele normative în vigoare.

La 113.45. "Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate" se referă cheltuielile pentru:

• desfăşurarea acţiunilor sportive, concursuri şi festivaluri de diferit gen; • organizarea conferinţelor şi breafingurilor; • organizarea expoziţiilor provizorii de artă;

- Mihail Nani - 173

• desfăşurarea măsurilor de protecţie civilă; • menţionarea elevilor cu diplome, medalii, precum şi a participanţilor

la competiţiile sportive, concursuri şi festivaluri de diferit gen şi pentru tineret - cu distincţii;

• plata serviciilor prestate de spălătorii şi curăţătoriile chimice; • cheltuieli pentru îndeplinirea programului de lucrări statistice,

efectuarea sondajelor şi altor lucrări statistice şi sociologice; • desfăşurarea măsurilor în legătură cu sărbătorile oficiale; • plata preţului de cost al ambalajului la livrarea produselor alimentare

şi medicamentelor; • plata serviciilor pentru broşarea cărţilor şi documentaţiei de serviciu; • cheltuieli pentru păstrarea, repararea, expedierea şi transportarea

bunurilor confiscate, fără stăpân, luate la evidenţă de către organele fiscale, trecute cu drept de succesiune în gestiunea statului, şi a comorilor până la transmiterea lor instituţiilor de comerţ sau altor instituţii, precum şi alte cheltuieli;

• plata impozitelor şi taxelor de stat în conformitate cu legislaţia în vigoare;

• cheltuieli pentru realizarea programului de stat pentru asigurarea funcţionării limbilor, cheltuieli pentru centralizarea dărilor de seamă contabile;

• alte cheltuieli ce nu pot fi atribuite altor alineate. La 113 50 "Documente executorii" se referă cheltuielile aferente per­

ceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti prin ordin incaso de la conturile bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor finanţate de la buget, prezentate trezoreriei de stat şi trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor de către organele de executare.

Articolul 114.00. "Deplasări în interes de serviciu" La 114.01. "Deplasări în interiorul ţării" se referă cheltuielile de

deplasare, diurne şi cazare pentru deplasările în ţară, în corespundere cu legislaţia în vigoare.

La 114.02. "Deplasări peste hotare" se referă cheltuielile de deplasare, diurne şi cazare la deplasările peste hotare, în corespundere cu legislaţia în vigoare.

La 114.03. "Indemnizaţiile personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale peste hotare" se referă cheltuielile legate de plata indem­nizaţiilor angajaţilor misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada

Page 88: Nani M Ate Bugetara

174 - Contabilitatea în instituţiile publice -

aflărilor lor în misiune, precum şi indemnizaţiile pentru întreţinerea membrilor familiilor lor care îi însoţesc în misiune.

Articolul 115.00. "Emisia şi vânzarea valorilor mobiliare de stat" include cheltuielile serviciilor pentru emisia şi realizarea valorilor

mobiliare de stat.

Articolul 116.00. "Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni"

La 116.01. "Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni în interiorul ţării" se referă cheltuielile patronilor pentru plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate în interiorul ţării, în cuantumul şi de la titlurile de remunerare a muncii, stabilite în conformitate cu actele normative.

La 116.02. "Prime de asigurare medicală achitate de patroni peste hotare" se referă cheltuielile patronilor pentru plata primelor de asigurare medicală, achitate peste hotare, în conformitate cu actele normative.

Articolul 117.00 "Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de Guvern"

include cheltuielile pentru achitarea primelor pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de populaţie neangajate, pentru care calitatea de asigurat o are Guvernul.

130.00. Transferuri curente Articolul 131.00. "Transferuri pentru produse şi servicii" La 131.01. "Transferuri pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi

tarif se referă cheltuielile pentru recuperarea diferenţelor de preţ şi tarif întreprinderilor şi instituţiilor pentru produsele comercializate şi serviciile prestate la preţuri fixe, conform legislaţiei în vigoare.

La 131.02. "Transferuri pentru acoperirea pierderilor suferite prin acordarea de înlesniri la transport" se referă compensarea pierderilor suportate de organizaţiile de transport în legătură cu acordarea de înlesniri unor categorii ale populaţiei.

La 131.03. "Transferuri pentru acoperirea diferenţei de preţ la cărbunele realizat unor categorii de populaţie" se referă cheltuielile pentru compensarea furnizorilor a diferenţei de preţ la cărbunele, lemnele realizate unor categorii de populaţie, care beneficiază de dreptul la înlesniri în conformitate cu legislaţia în vigoare.

- Mihail Nani - 175

La 131.04. "Transferuri pentru acoperirea diferenţei de preţ la gazul realizat unor categorii de populaţie" se referă cheltuielile pentru compensarea furnizorilor a diferenţei de preţ la gazele, realizate unor categorii de populaţie, care au dreptul la înlesniri în conformitate cu legislaţia în vigoare.

La 131.05. "Transferuri pentru amenajarea teritoriului" se referă cheltuielile pentru:

• reparaţia curentă a tuturor tipurilor de acoperire rutieră a părţii carosabile a drumurilor, trotuarelor, aleilor, precum şi alte lucrări de reparaţie a străzilor şi drumurilor locale, care constituie obiecte ale amenajării;

• întreţinerea şi reparaţia curentă a parcurilor, scuarurilor, bulevardelor, a altor obiecte ale gospodăriei spaţiilor verzi;

• îngrijirea plantaţiilor verzi (stropitul, curăţatul, afânarea solului, măsuri antiincendiare ş.a.);

• însămânţarea gazoanelor cu iarbă şi răsădirea plantelor multianuale, florilor şi arbuştilor şi îngrijirea lor;

• salubrizarea şi curăţarea străzilor, pieţelor, podurilor, viaductelor, scuarurilor şi altor locuri publice;

• întreţinerea plajelor publice; • întreţinerea şi reparaţia curentă a cimitirelor, mormintelor frăţeşti şi

memorialelor "Focul veşnic"; • plata pentru iluminatul străzilor; • întreţinerea şi reparaţia curentă a vitrinelor pentru ziare şi reviste,

afişarea ziarelor în locuri publice, inclusiv plata de abonare; • achiziţionarea, instalarea şi aranjarea pomului de Crăciun, amenajarea

oraşelor şi municipiilor pentru sărbători; • reparaţia şi întreţinerea maşinilor, mecanismelor şi utilajului, utilizate

pentru executarea lucrărilor de amenajare, înverzire şi salubrizare; • confecţionarea şi instalarea plăcilor comemorative în legătură cu

acordarea denumirilor de străzi; • confecţionarea şi instalarea tăbliţelor cu denumirile străzilor şi nume­

rele clădirilor; • alte cheltuieli pentru întreţinerea obiectelor amenajării.

La 131.06. "Transferuri pentru compensarea veniturilor ratate în urma acordării de înlesniri la plata pentru energia electrică" se referă cheltuielile pentru compensarea furnizorilor de energie electrică a pierderilor în urma livrării energiei electrice unor categorii de populaţie care beneficiază de înlesniri.

Page 89: Nani M Ate Bugetara

176 - Contabilitatea în instituţiile publice —

La 131.08. "Transferuri pentru compensări la lapte" se referă sumele compensării acordate populaţiei pentru fiecare litru de lapte colectat de întreprinderile prelucrătoare din republică.

La 131.09. "Alte transferuri pentru produse şi servicii" se referă cheltuielile pentru susţinerea producţiei unor tipuri de mărfuri şi prestarea serviciilor, care nu pot fi atribuite altor alineate.

Articolul 132.00. "Transferuri în scopuri de producţie" La 132.01. "Transferuri pentru irigarea pământuri lor" se referă

cheltuielile pentru desfăşurarea acţiunilor de ameliorări funciare şi exploatare a sistemelor de irigare, inclusiv pentru energia electrică utilizată la irigarea pământurilor.

La 132.02. "Transferuri pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice" se referă cheltuielile pentru întreţinerea şi reparaţia curentă a drumurilor publice naţionale şi locale.

La 132.03. "Transferuri pentru susţinerea sectorului agrar, neatribuite la alte alineate" se referă cheltuielile pentru finanţarea măsurilor de dezvoltare a sectorului agrar, neatribuite la alte alineate ale articolului dat, în conformitate cu legislaţia în vigoare (cu excepţia cheltuielilor capitale).

La 132.04. "Transferuri pentru susţinerea cinematografiei" se referă cheltuielile pentru susţinerea de stat a cinematografiei, în corespundere cu legislaţia în vigoare.

La 132.05. "Transferuri pentru susţinerea uniunilor de creaţie" se referă cheltuielile pentru susţinerea de stat a uniunilor de creaţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

La 132.06. "Transferuri pentru susţinerea redacţiilor ziarelor şi revistelor" se referă cheltuielile pentru susţinerea de stat a redacţiilor de ziare şi reviste, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

La 132.08. "Transferuri pentru evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare" se referă cheltuielile pentru evaluarea şi reevaluarea bunurilor imobiliare, ce aparţin statului, efectuate de către organele abilitate.

La 132.09. "Alte transferuri în scopuri de producţie" se referă alte cheltuieli în scopuri de producţie, care nu pot fi atribuite altor alineate.

La 132.10. "Transferuri pentru susţinerea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier)" se referă mijloacele financiare alocate pentru acoperirea cheltuielilor agenţilor economici efectuate în scopul creşterii producţiei ecologice.

- Mihail Nani — 177

La 132.11. "Transferuri pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice locale" se referă cheltuielile pentru întreţinerea şi reparaţia curentă a drumurilor publice locale din domeniul de responsabilitate a autorităţilor publice locale.

La 132.12. "Transferuri pentru servicii de sănătate" se referă chel­tuielile pentru serviciile de sănătate prestate de către instituţiile medico-sanitare care activează în condiţii de autofinanţare, precum şi altor cheltuieli curente (medicamente, alimentaţie, reparaţii curente etc.) destinate insti­tuţiilor medico-sanitare publice, fondatorul cărora este Ministerul Sănătăţii sau autorităţile administraţiei publice locale.

La 132.13. "Transferuri pentru promovarea exportului" se referă cheltuielile pentru susţinerea de stat a promovării exportului, în cores­pundere cu legislaţia în vigoare.

La 132.14. "Transferuri pentru realizarea măsurilor de conservare a energiei" se referă cheltuielile destinate realizării programelor şi măsurilor ce ţin de domeniul conservării energiei.

La 132.15. "Transferuri pentru subvenţionarea lucrărilor agricole" se referă cheltuielile legate de subvenţionarea lucrărilor agricole.

Articolul 135.00. "Transferuri către populaţie" La 135.01. "Pensii şi indemnizaţii viagere" se referă pensiile şi

indemnizaţiile lunare viagere achitate de la bugetul de stat categoriilor de beneficiari, stabilite prin lege.

La 135.02. "Alocaţii lunare de stat invalizilor de război, participanţilor la ce de-al doilea război mondial şi familiilor lor" se referă alocaţiile stabilite prin Legea nr.l21-XV din 03 mai 2001 "Cu privire la protecţia suplimentară a invalizilor de război, a participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi familiilor lor", alocate prin intermediul sistemului de asigurare socială.

La 135.03. "Suplimente la pensiile invalizilor" se referă cheltuielile pentru plata din buget a suplimentelor la pensiile invalizilor.

La 135.04. "Compensarea averii persoanelor represate şi ulterior reabilitate" se referă cheltuielile pentru recuperarea valorii averii persoanelor represate şi ulterior reabilitate sau pentru prejudiciul cauzat.

La 135.05. "Compensarea unică membrilor familiilor persoanelor reabilitate" se referă cheltuielile pentru plata compensaţiei unice pentru fiecare persoană executată sau decedată în timpul represiunilor politice.

La 135.06. "Transferuri pentru instruirea elevilor şi pregătirea cadrelor peste hotare" se referă cheltuielile pentru instruirea elevilor, stu-

Page 90: Nani M Ate Bugetara

178 - Contabilitatea în instituţiile publice -

denţilor, doctoranzilor, precum şi cheltuielile destinate pregătirii specia­liştilor pentru economia naţională peste hotarele Republicii Moldova.

La 135.07. "Burse" se referă: • cheltuielile pentru plata burselor elevilor, studenţilor, doctoranzilor,

sportivilor şi altor categorii de persoane autohtone care beneficiază de burse;

• plata burselor pentru persoanele care îşi fac studiile postuniversitare pe lângă instituţiile de învăţământ superior, instituţiile de cercetări ştiinţifice şi alte instituţii, precum şi cheltuielile din fondul de burse pentru premiere şi plata indemnizaţiei unice elevilor în conformitate cu actele normative în vigoare. La 135.08. "Transferuri pentru indexarea eşalonată a depunerilor

cetăţenilor în Banca de Economii" se referă cheltuielile pentru plata sumei indexate deponenţilor Băncii de Economii.

La 135.09. "Transferuri pentru indexarea primelor de asigurare" se referă cheltuielile pentru indexarea primelor de asigurare ale populaţiei conform contractelor de asigurare benevolă pe termen lung.

La 135.10. "Plata chiriei şi serviciilor comunale" se referă cheltuielile pentru chirie, combustibilul necesar la încălzirea locuinţelor şi compensarea cheltuielilor pentru consumul energiei electrice, în conformitate cu actele normative.

La 135.11. "Ajutor acordat populaţiei care a suferit în urma calamităţilor naturale" se referă cheltuielile pentru acordarea ajutorului bănesc cetăţenilor care au suferit în urma calamităţilor naturale.

La articolul 135.12. "Burse pentru studenţii de peste hotarele republicii" se referă cheltuielile pentru plata burselor elevilor, studenţilor, rezidenţilor, medicilor secundari, magistrilor din alte state în baza acordurilor internaţionale de colaborare în vigoare.

La articolul 135.13. "Compensarea costului biletelor de călătorie pentru elevi şi studenţi" se referă cheltuielile pentru compensarea costului biletelor de călătorie în transportul auto şi feroviar interurban elevilor şi studenţilor, cu excepţia celor, care îşi au domiciliu permanent în localitatea de reşedinţă a instituţiei de învăţământ sau în suburbiile acestei localităţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

La 135.15. "Transferuri pentru reparaţia mijloacelor de transport pentru invalizi" se referă sumele transferate invalizilor pentru reparaţia mijloacelor de transport specializate.

La 135.16. "Transferuri în fondul învăţământului general şi asigurării sociale a elevilor" se referă transferurile realizate în vederea

- Mihail Nani - 179

susţinerii sociale a elevilor din familiile socialmente vulnerabile (oferirea alimentaţiei gratuite, asigurarea cu îmbrăcăminte, manuale etc).

La 135.17. "Transferuri pentru procurarea mijloacelor de transport pentru invalizi" se referă transferurile legate de achiziţionarea mijloacelor de transport pentru invalizi.

La 135.18. "Compensarea cheltuielilor de transport invalizilor" se referă compensarea cheltuielilor de transport invalizilor, precum şi a cheltuielilor pentru combustibil, reparaţie şi deservirea tehnică a autovehiculelor, la piesele de schimb pentru ele invalizilor care au primit autovehiculele şi motocicletele cu ataş gratuit sau cu reducere de preţ.

La 135.19."Compensaţii nominative" se referă cheltuielile, legate de plata compensaţiilor băneşti unor categorii de populaţie puţin asigurate, cu excepţia transferurilor în bugetul asigurărilor sociale de stat.

La 135.20. "Ajutoare unice populaţiei conform dispoziţiilor Guvernului" se referă ajutoarele băneşti de o singură dată acordate persoanelor fizice din fondul de rezervă sau altă sursă prin deciziile Guvernului.

La 135.21. "Ajutoare unice populaţiei conform deciziilor autori­tăţilor administraţiei publice locale" se referă ajutoarele în scopurile men­ţionate în art. 135.20 şi acordate prin deciziile autorităţilor administraţiei publice locale.

La 135.22. "Servicii bancare şi poştale de distribuire a plăţilor către populaţie" se referă cheltuielile pentru serviciile instituţiilor bancare şi poştale pentru distribuirea prestaţiilor sociale (pensii, indemnizaţii etc), achitate de la buget prin intermediul autorităţilor publice de rigoare.

La 135.23. "Indemnizaţii familiilor bolnavilor de tuberculoză" se referă indemnizaţiile în scopul ameliorării situaţiilor familiilor bolnavilor de tuberculoză stabilite prin acte legislative şi normative.

La 135.24. "Compensaţia cheltuielilor pentru călătorie cu transportul în cadrul ţărilor membre ale CSI" se referă plăţile băneşti stabilite prin lege pentru compensarea cheltuielilor de transport categoriilor de cetăţeni beneficiari de înlesniri.

La 135.25. "Alte transferuri către populaţie" se referă cheltuielile pentru:

• plata indemnizaţiilor, ajutoarelor şi compensarea cheltuielilor ce ţin de transportarea bunurilor personale ale militarilor la transferarea lor în alt loc de serviciu;

• plata indemnizaţiilor şi cheltuielilor de deplasare în cazul repartizării la lucru în instituţii preşcolare, şcoli, instituţii cultural-educative şi

Page 91: Nani M Ate Bugetara

180 - Contabilitatea în instituţiile publice -

medicale a tinerilor specialişti, care au absolvit instituţii de învăţământ superior, colegii şi şcoli tehnico-profesionale;

• compensarea prejudiciilor cauzate angajaţilor din vina instituţiilor şi organizaţiilor;

• plata subvenţiilor băneşti pentru copiii aflaţi sub tutelă sau curatelă; • plata subvenţiei pentru copiii orfani care sînt educaţi în case de copii

de tip familial; • compensarea prejudiciului cetăţenilor stabilit prin hotărârile definitive

ale instanţelor judecătoreşti; • ajutor material acordat elevilor şi studenţilor; • indemnizaţii lunare viagere pentru titlurile de membru titular şi

membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; • indemnizaţii lunare viagere pentru oameni de creaţie cu merite deose­

bite în crearea şi promovarea valorilor naţionale în domeniul culturii; • premiile sportivilor.

La 135.26. "Ajutoare băneşti refugiaţilor" se referă ajutoarele băneşti acordate persoanelor cu statut de refugiat.

La 135.27. "Compensarea cheltuielilor legate de organizarea funeraliilor veteranilor şi invalizilor de război" se referă cheltuielile legate de organizarea funeraliilor veteranilor şi invalizilor de război, cu onoruri militare şi instalarea pietrelor funerare pe morminte.

La 135.28. "Compensaţia bănească în schimbul biletelor de trata­ment sanatorial" se atribuie cheltuielile pentru plata compensaţiei în schimbul biletelor de tratament sanatorial gratuit pentru categoriile de beneficiari, stabilite prin actele normative în vigoare.

La 135.29. "Compensaţii pentru procurarea (construcţia) locuin­ţelor" se referă cheltuielile pentru plata compensaţiilor unice pentru procu­rarea (construcţia) locuinţelor familiilor tinere.

La 135.30. "Compensaţii pentru chirie" se referă cheltuielile pentru plata compensaţiilor lunare pentru chirie familiilor tinere.

Articolul 136.00. "Transferuri peste hotare" La 136.01. "Transferuri către guvernele şi organizaţiile inter­

naţionale" se referă cheltuielile pentru plata cotizaţiilor în organismele interparlamentare şi internaţionale, a căror parte este Republica Moldova.

La 136.02. "Plata cotizaţiei de membru al C.S.I." se referă cheltuielile pentru întreţinerea curentă a reprezentanţelor Republicii Moldova în organismele C.S.I., stabilite prin devizul de cheltuieli pentru întreţinerea lor.

- Mihail Nani — 181

La 136.03. "Alte transferuri peste hotare" se referă plăţile peste hotare, altele decât cele reflectate în alineatele 01 şi 02.

Articolul 137.00. "Transferuri în fondul de risc" include mijloacele transferate de la buget în conformitate cu legea

bugetului pentru anul în curs. Mijloacele fondului de risc sînt utilizate pentru plata dobânzilor şi rambursarea creditelor acordate cu garanţia statului.

Articolul 138.00. "Transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat"

La 138.01-138.5 se referă transferurile de la bugetul de stat pentru plata prestaţiilor sociale unor categorii de populaţie, stabilite prin actele legislative şi normative, plata cărora se efectuează prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat.

La 138.17. "Servicii bancare şi poştale" se referă cheltuielile pentru acoperirea costurilor de distribuire a prestaţiilor sociale, achitate din bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat.

La 138.25. "Alte plăţi" se referă prestaţiile sociale efectuate din bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat, care nu pot fi atribuite altor alineate.

200.00. CHELTUIELI CAPITALE

240.00. Investiţii capitale şi reparaţii capitale Articolul 241.00. "Investiţii capitale" La 241.01 "Investiţii capitale în construcţia locuinţelor" se referă

cheltuielile pentru construcţia caselor de locuit, căminelor şi reţelelor ingi­nereşti aferente lor, cheltuieli pentru amenajarea teritoriului destinat construcţiei de locuinţe.

La 241.02. "Investiţii capitale în construcţia obiectelor de produc­ţie" se referă cheltuielile pentru construcţia obiectivelor şi complexelor de producţie. Construcţiile industriale efectuate din contul mijloacelor bugetare în cadrul întreprinderilor în funcţiune se clasifică la fel ca "Transferurile de capital".

La 241.03. "Investiţii capitale în construcţia obiectelor social-culturale" se referă cheltuielile pentru construcţia grădiniţelor de copii, şcolilor, spitalelor, policlinicilor, azilurilor de bătrâni şi invalizi, caselor de cultură şi altor obiecte de menire social-culturală.

Page 92: Nani M Ate Bugetara

182 - Contabilitatea în instituţiile publice -

La 241.04. "Investiţii capitale în construcţia clădirilor admini­strative" se referă cheltuielile pentru construcţia edificiilor cu destinaţie administrativă.

La 241.05. "Investiţii capitale în construcţia obiectelor comunale" se referă cheltuielile pentru construcţia cazangeriilor raionale, reţelelor termice magistrale, conductelor de apă, canalizării, obiectelor de gazificare şi termoficare, reţelelor electrice de uz comun, podurilor şi cheiurilor în oraşe şi a altor obiecte ale gospodăriei comunale.

La 241.06. "Investiţii capitale în construcţia conductelor de gaz" se referă cheltuielile pentru construcţia conductelor de gaz magistrale şi a conductelor de gaz-ramificaţii.

La 241.07. "Investiţii capitale în construcţia altor obiecte" se referă cheltuielile pentru construcţiile, care nu pot fi atribuite altor alineate.

La 241.10. "Investiţii capitale în plantaţii multianuale" se referă cheltuielile pentru investiţii capitale ce ţin de realizarea proiectelor de înfiin­ţare a plantaţiilor multianuale şi îngrijirea acestora până la intrarea integrală în rod, precum şi realizarea proiectelor înfiinţării plantaţiilor forestiere.

La articolul 242.00. "Procurarea mijloacelor fixe" se referă: • cheltuielile pentru procurarea obiectelor a căror valoare unitară este

mai mare de 3000 lei, iar termenul de funcţionare (utilizare) este mai mare de un an: clădiri, construcţii speciale, instalaţii de transmisie, maşini şi utilaje, mijloace de transport, unelte de producţie, instrumente, mobilier, animale de muncă şi de producţie, fonduri de bibliotecă, tehnologii informaţionale, alte obiecte, cu excepţia tehnicii şi utilajului militar, armamentului, rachetelor şi altor bunuri cu destinaţie militară indiferent de preţ care se atribuie la art. 113.07. "Utilaj şi inventar special";

• procurarea bunurilor cu destinaţie dublă; • precum şi cheltuielile legate de instalarea utilajului.

Dacă costurile legate de transportarea şi instalarea utilajului de către vânzător sînt indicate separat în bonul de trăsură pentru procurarea utilajului, atunci aceste cheltuieli vor fi reflectate la articolele 113.13 şi 113.45 respectiv".

Articolul 243.00. "Reparaţii capitale" La 243.01. "Reparaţia capitală a fondului de locuinţe" se referă

cheltuielile pentru:

- Mihail Nani - 183

• rezilierea totală sau parţială şi consolidarea pereţilor exteriori din cărămidă, care nu au legătură cu supraconstrucţia clădirii, conso­lidarea fundaţiilor clădirilor de piatră;

• restaurarea tencuielii exterioare cu vopsirea ulterioară a faţadelor clădirilor, plăcilor de finisaj, a faţadelor clădirilor;

• restaurarea şi înlocuirea burlanelor, hogeagurilor; • înlocuirea pardoselilor de lemn, parchet, linoleum, scărilor şi podestu-

rilor existente, a balustradelor şi barelor de sprijinire ale scărilor; • restaurarea şi amenajarea de noi trotuare din asfalt; • instalarea încălzirii centrale în locul sobelor; • adaptarea pentru cazangerii a încăperilor existente; • instalarea în locuinţe a aparaturii de gaz suplimentare; • gazificarea unor locuinţe aparte, înlocuirea unor porţiuni ale

conductelor de gaz; • instalarea ascensoarelor, montarea şi demontarea utilajelor lifturilor în

legătură cu executarea lucrărilor antifon în încăperile locative; • alte lucrări de reparaţie capitală a încăperilor de locuit, nemenţionate

mai sus; • cheltuieli pentru achiziţionarea materialelor de construcţie pentru

efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale. La 243.02. "Reparaţia capitală a obiectelor de producţie" se referă

cheltuielile pentru efectuarea reparaţiei capitale a obiectelor de producţie. La 243.03. "Reparaţia capitală a obiectelor social-culturale" se

referă cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor aflate în gestiunea instituţiilor din învăţământ, cultură, ocrotire a sănătăţii şi de asistenţă socială; cheltuieli pentru achiziţionarea materialelor de construcţie pentru efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale.

Din contul mijloacelor alocate pentru reparaţia capitală, în confor­mitate cu legislaţia în vigoare, pot fi executate lucrări de restaurare a monu­mentelor de istorie, cultură şi de cult.

La 243.04. "Reparaţia capitală a clădirilor administrative" se referă cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor cu destinaţie administrativă aflate în gestiunea instituţiilor publice, precum şi achiziţionarea materialelor de construcţie pentru efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale.

La 243.05. "Reparaţia capitală a mijloacelor de transport" se referă cheltuielile pentru reparaţia capitală a mijloacelor de transport ale instituţiilor bugetare, precum şi cheltuielile pentru achiziţionarea pieselor de

Page 93: Nani M Ate Bugetara

184 - Contabilitatea în instituţiile publice -

schimb, blocurilor de piese şi agregate pentru efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale ale mijloacelor de transport

La 243.06. "Reparaţia capitală a altor obiecte" se referă: • cheltuielile pentru reparaţii capitale, care nu pot fi atribuite altor

alineate, inclusiv reparaţia capitală a utilajului şi consumabilului durabil, care fac parte din fondurile fixe;

• cheltuielile pentru achiziţionarea materialelor de construcţie pentru efectuarea în regie proprie a reparaţiilor capitale.

250.00. Crearea rezervelor de stat Articolul 251.00. "Crearea rezervelor de stat" include cheltuielile privind procurarea materialelor pentru crearea

rezervelor de stat, în conformitate cu actele normative, precum şi cheltuielile pentru transportarea şi păstrarea lor.

Articolul 252.00. "Crearea tezaurului de stat" include cheltuielile pentru achiziţionarea metalelor şi pietrelor

preţioase, precum şi pentru restaurarea şi păstrarea lor şi alte cheltuieli.

260.00. Procurarea de pământ şi de active nemateriale Articolul 261.00. "Procurarea de pământ" include cheltuielile pentru procurarea de pământ, păduri, ape interne şi

terenuri care conţin zăcăminte şi bogăţii minerale. Articolul 262.00. "Procurarea de active nemateriale" include procurarea dreptului de exploatare a bogăţiilor subsolului,

administrare a pescuitului în anumite raioane, încheiere a contractelor pe termen lung privind arendarea pământului, utilizarea drepturilor de autor, brevetelor şi emblemelor comerciale.

- Mihail Nani - 185

Anexa 4

Anexa nr. 1 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova

Categoriile personalului detaşat pentru stabilirea normelor de diurne şi plafoanelor de cazare

I. Categoriile personalului pentru stabilirea normelor de diurne

1. Categoria I în această categorie se încadrează personalul detaşat în străinătate

pentru: c) schimb de experienţă, specializare, stagieri şi instruire; d) elaborări de lucrări sau documente; e) încheierea sau semnarea contractelor; f) alte acţiuni care nu sunt specificate la categoria I I .

2. Categoria II în această categorie se încadrează personalul detaşat în străinătate

pentru: a) efectuarea vizitelor oficiale la invitaţia organelor guvernamentale

ale altor state; b) participarea la adunările generale şi speciale, la sesiunile secţiilor

de lucru ale ONU, precum şi ale altor organizaţii internaţionale sau instituţii specializate ale acestora;

c) participarea la negocieri în vederea încheierii sau semnării acor­durilor la nivel inter guvernamental;

d) îndeplinirea misiunilor diplomatice. în această categorie sunt incluşi, de asemenea, jurnaliştii (ziariştii), curierii

diplomatici, persoanele destinse cu titlu onorific: „al poporului", „emerit", precum şi sportivii de performanţă şi antrenorii lor, detaşaţi pentru participarea la competiţii internaţionale.

3. Categoria III Această categorie include: Preşedintele Republicii Moldova, Preşedin­

tele şi vicepreşedinţii Parlamentului Republicii Moldova, Prim-ministrul şi viceprim-miniştrii, deputaţii în Parlament, Ambasador al Republicii Moldo­va, Directorul Cancelariei de Stat şi adjuncţii lui, directorul general al aparatului Parlamentului şi adjuncţii lui, şeful direcţiei generale a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, preşedintele Curţii Constituţionale,

Page 94: Nani M Ate Bugetara

186 - Contabilitatea în instituţiile publice -

preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, membrii Curţii Constituţionale şi Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General al Republicii Moldova şi locţiitorii lui, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate şi adjuncţii lui, preşedintele Curţii de Apel şi adjuncţii lui, preşedintele Judecătoriei Economice a Republicii Moldova şi adjuncţii lui, preşedintele Curţii de Conturi, membrii Curţii de conturi, miniştrii şi vice-miniştrii, Guvernatorul şi Preşedintele Adunării Populare a Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri), consilierii Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului şi Prim-ministrului Republicii Moldova, Guvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a Moldovei, directorii şi vicedirectorii departamentelor de pe lângă Guvern, primarii municipiilor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol; academicienii şi membrii corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi preşedintele, vicepreşedintele şi directorul general executiv al Confederaţiei Naţionale a Patrimoniului, preşedinţii şi vicepreşedinţii Confederaţiei Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţiei Sindicatelor Libere din Republica Moldova „Solidaritate".

Diurna se majorează în conformitate cu cota procentuală din mărimea ei normată, astfel:

cu 25 la sută - pentru viceprim-ministru şi vicepreşedinţii Parlamentu­lui Republicii Moldova;

cu 50 la sută - pentru Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republicii Moldova.

I I . Stabilirea limitei mărimilor plafoanelor de cazare

1. Se stabilesc două nivele ale plafoanelor de cazare, simbolizate A şi B. 2. Plafonul A se aplică pentru personalul prevăzut la I-a şi a Il-a categorie

de diurne. 3. Plafonul В se aplică pentru personalul prevăzut la categoria a IlI-a de

diurne.

- Mihail Nani - 187

Anexa 5 Anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor

întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova

N O R M E L E D I U R N E L O R Ş I P L A F O A N E D E C A Z A R E P E C A T E G O R I I A P E R S O A N E L O R D E T A Ş A T E

Page 95: Nani M Ate Bugetara

188 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Anexa 6 Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autorităţi lor publice,

alese în funcţie conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova

Funcţia Cuantumul salariului lunar, lei

Preşedinţia Republicii Moldova Preşedinte al Republicii Moldova 9600

Parlamentul Republicii Moldova Preşedinte al Parlamentului 8800 Vicepreşedinte al Parlamentului 8000 Preşedinte al comisiei permanente; membru al Biroului permanent 7700 Vicepreşedinte al comisiei permanente 7300 Secretar al comisiei permanente 7200 Deputat 7100

Primării şi consilii Primar general al municipiului Chişinău 7100 Preşedinte de raion (cu peste 100000 locuitori) 6000 Preşedinte de raion (cu 50000-100000 locuitori) 5700 Preşedinte de raion (cu până la 50000 locuitori) 5500 Primar al municipiului Bălţi, Bender, Tiraspol 6000 Primar al municipiu (cu peste 30000 locuitori) 4500 Primar al municipiu (cu până 30000 locuitori) 4000 Primar de oraş, sat (comună) (cu peste 9500 locuitori) 4000 Primar de oraş, sat (comună) (cu 6500-9500 locuitori) 3800 Primar de oraş, sat (comună) (cu 3500-6500 locuitori) 3700 Primar de oraş, sat (comună) (cu până la 3500 locuitori) 3500 Viceprimar al municipiului Chişinău 6000 Vicepreşedinte de raion (cu peste 100000 locuitori) 5500 Vicepreşedinte de raion (cu 50000-100000 locuitori) 5200 Vicepreşedinte de raion (cu până la 50000 locuitori) 5000 Viceprimar al munivipiului Bălţi, Bender, Tiraspol 5500 Viceprimar de municipiu (cu peste 30000 locuitori) 4000 Viceprimar de municipiu (cu până la 30000 locuitori) 3600 Viceprimar de oraş, sat (comună) (cu peste 9500 locuitori) 3600 Viceprimar de oraş, sat (comună) (cu 6500-9500 locuitori) 3400 Viceprimar de oraş. sat (comună) (cu 5000-6500 locuitori) 3300

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia Guvernator (başcan) 7100 Preşedinte al Adunării Populare 6500 Vicepreşedinte al Adunării Populare 5500 Preşedinte al comisiei permanente a Adunării Populare 4500

Nota: Salariile lunare pentru preşedintele şi vicepreşedinţii raionului Dubăsari, primarii şi viceprimarii localităţilor din stânga Nistrului ale raionului Dubăsari, satului Varniţa al raionului Anenii Noi şi satelor Copanca şi Hagimus ale raionului Căuşeni se stabilesc cu o majorare de până la 20%

- Mihail Nani - 189

Anexa 7 Salariile lunare ale persoanelor din cadrul autorităţilor publice, numite în

funcţie conform legii, şi ale persoanelor care deţin funcţii publice de rangul întâi

Funcţia Cuantumul salariilor lunar, lei

Guvernul Republicii Moldova Prim-miriistrii 8800

Prim-viceprin-ministru 8400

Vicpprirn-™iriistrii 8000 L. • •

M i n i s t m 7100

Vicemin^trn 6500

Curtea Constituţională Preşedinte 8800

Judecător 7500

Judecător-asistent 5350

Curtea Supremă de Justiţie Preşedinte 8800

Vicepreşedinte 7500

Judecător 6000

Prim judecător-asistent 5350 -> - —

Tudecător-a si «îtpnt 5200

Curtea d r C o n t u r i Preşedinte 8300

Vicepreşedinte 7500

Membru 6400

Procuratura Genială Procuror general 8300

Prim-adjunct al Procurorului General 7100

Adjunct al Procurorului General 6400

Procurator, şef al Aparatului Procurorului General 6200

Procuror, şef direcţie 6000

Procuror, şef secţie 5600

Procuror cu misiuni speciale 5600

Procuror, şef serviciu 5150

Procuror al direcţiei; procuror al secţiei; procuror al serviciului 4 1 5 0 ; 3 9 0 0 ; 3800

1 etc.

Page 96: Nani M Ate Bugetara

190 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Anexa 8 CONTRACT № 33/C

cu privire la răspunderea materială deplină

mun. Chişinău „15" ianuarie 20

Instituţia publică „Şcoala sportivă", denumită în continuare „asigurător" în persoana directorului Popescu A. acţionând în numele unităţii, pe de o parte şi angajatul Manolache I. funcţia magaziner numit în continuare „angajat", pe de altă parte, în scopul asigurării integrităţii bunurilor materiale încredinţate ( ) şi conform art.339 CMRM, au încheiat prezentul Contract cu privire la:

1. „angajatuF îşi asumă răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise lui de către „angajator''' şi se obligă:

a) să aibă atitudine gospodărească faţă de valorile transmise şi să ia măsuri de prevenire a prejudiciului;

b) să informeze la timp „angajatoruV despre toate circumstanţele care ameninţă integritatea valorilor ce i-au fost transmise;

c) să ţină la evidenţă, să întocmească şi să prezinte, în modul stabilit, dările de seamă financiar - materiale şi alte dări de seamă cu privire la circulaţia şi soldurile valorilor ce i-au fost transmise;

d) să participe la efectuarea inventarierii, reviziei, altor controale asupra integrităţii valorilor ce i-au fost transmise.

2. Pentru asigurarea de către „angajat" a integrităţii ce i-au fost transmise „angajatoruV se obligă: a) să creeze „angajatului'1'' condiţii normale pentru muncă şi pentru asigu­

rarea integrităţii valorilor transmise acestuia; b) să aducă la cunoştinţa „angajatului" legislaţia în vigoare cu privire la răs­

punderea materială a angajaţilor pentru prejudiciul cauzat „angajatorului''', precum şi regulamente de ordine interioară referitor la modul de păstrare, recepţionare, prelucrare, vânzare (livrare), transportare, folosire în procesul muncii şi efectuare a altor operaţiuni cu valorile ce i-au transmise „angajatului;

c) să efectueze în modul stabilit, inventarierea, revizia, alte controale asupra integrităţii şi stării valorilor ce i-au transmise „angajatului".

3. Stabilirea mărimii şi repararea prejudiciului cauzat „angajatorulur de către „angajat" se efectuează în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

4. „angajatur nu poartă răspundere materială, dacă prejudiciul nu s-a produs din vina lui, precum şi în cazul existentei circumstanţelor prevăzute de art. 334 CMRM.

- Mihail Nani - 191

5. Prezentul Contract îşi începe acţiunea din data semnării lui. 6. Acţiunea prezentului Contract se extinde asupra întregii perioade în care

„angajatur'' lucrează cu valorile transmise lui de angajator. 7. Prezentul Contract este întocmit în două exemplare, având aceeaşi putere

juridică, unul dintre care se păstrează la „angajatur, iar cel de-al doilea la „angajat".

8. Modificarea condiţiilor prezentului Contract, completarea sau rezilierea lui se efectuează printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia.

„ANGAJATOR" Şcoala sportivă Mun. Chişinău, str. Hânceşti c/f 1005600000560 ВС Victoriabanc SA MFO AGRNMD2X419

CUIO 40188016 tel. serviciul personal

semnătura

„SALARIAT" Manolache I. data, anul naşteri: 20.01.1988 adresa: Chişinău, str. Acad. Saharov eliberai: 29.08.2002 1DNO 2008008096846

tel. fix:

semnătura

Page 97: Nani M Ate Bugetara

192 - Contabilitatea în instituţiile publice -

Seria BN

№ 646169

Data eliberării 12.12.20

Valabilă până la 26 12 2 0 _

Funcţia şi N P delegatului

Catlabugani G

Denumirea furnizorului şi adresa

S R L „Aspectum"

Codul fiscal al furnizorului

Nr şi data contractului (acordului şa . )

Semnătura delegatului

Menţiuni privind executarea obligaţiei

Anexa 9

Formular tipizat M-2a

40489016 Delegafia este valabila până la 26 decembrie 20_

Şcoala Sportivă fiscal

Cod 1006600000660 beneficiar, adresa

str Hânceşti fiscal

Cod

pliililor. adresa

Contnr 226182288 in Vicloriabanc MD denumirea banei

D E L E G A Ţ I E Seria BN nr. 646169 Data emiterii |3 decembrie 2 0 _

Catlabugani Griyore - manager

iiiuuclc. prenumele, funcţia

legitimat cu buletinul de identitate: seria Д nr. 04084478 din 09 Qlj.06

emis de of, 4 poliţiei

este delegat la _ ..Aspectum" SR L

denumirea organizaţiei

Pentru a ridica valorile în mărfuri şi materiale conform nr. şi ciula bonului de comanda, facluni

verso delegaţiei Lista valorilor în mărfuri şi materiale

Nr. crt.

Valori în mărfuri şi materiale Unitatea

de masuri

Cantitatea (în Iitrrea9

1 Materiale de construcţii

2. Materiale de uz gospodăresc

certificăm spccnncnlul dc seninaluru a delegatului

Contabil-$ef

Semnat pentru tipar 15.07.2010 Coli editoriale 19,0. Coli de autor 14,2

Coli de tipar 20,5. Format 70 * 100 1/16. Comanda 107/10. Tirajul 450 ex.

Centrul Editorial-Poligrafic al USM str. A.Mateevici, 60. Chişinău, MD 2009