Ziua de 1 martie a început rău pentru vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Radu Ionescu. În timp ce se afl a la serviciu, a primit mandat de aducere la DNA Ploieşti. După mai multe ore de audieri, procurorii DNA Ploieşti i-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile.

Concret, vicepreşedintele Consiliului Judeţean

Prahova Radu Ionescu este acuzat că, în cursul lunii noiembrie 2006, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, a pretins şi primit de la un om de afaceri (denunţător în cauză) un autoturism marca Volkswagen Golf, în valoare de 22.347 euro, în scopul de a sprijini societatea acestuia din urmă referitor la derularea unor contracte de

lucrări încheiate cu Consiliul Judeţean Prahova şi efectuarea la timp a plăţilor aferente. „Autovehiculul în cauză a fost primit prin intermediul unei alte fi rme care, în perioada 22.12.2006 - 11.05.2009, a achitat ratele de leasing din sumele virate de societatea omului de afaceri, în baza unui contract fi ctiv încheiat între cele două societăţi”, se arată în ordonanţa de

reţinere a procurorilor DNA. Radu Ionescu a fost adus miercuri în faţa instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

Reamintim faptul că Radu Ionescu a obţinut la alegerile din iunie 2012 un mandat de consilier judeţean pe

listele PDL. În baza ordonanţei 55, acesta a trecut la UNPR, unde a devenit vicepreşedinte al organizaţiei judeţene. În aprilie 2015, Ionescu a fost numit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova.

La capitolul avere, Radu Ionescu a menţionat, în declaraţia depusă în 2015 la Consiliul Judeţean Prahova, că deţine un teren (714 mp) şi o casă primite moştenire. Potrivit aceleeaşi declaraţii de avere, Ionescu nu a menţionat că deţine autoturisme ori bunuri de valoare. Totodată, Ionescu a precizat că a obţinut în 2014 un

venit de 18.043 de lei ca director marketing la fi rma Montplast SRL, la care, potrivit declaraţiei de interese, deţinea 40% din

acţiuni. În 2014, fi rma la care

Radu Ionescu a fost acţionar a executat lucrări de reabilitare la Spitalul Câmpina, în cuantum de 52.738 lei, dar şi lucrări de construcţie la Primăria Ploieşti, în cuantum de 21.754 lei.

Nr. 1733 • 3 - 9 martie 2016 • 12 pagini - 1,5 lei Nr. 1733 • 3 - 9 martie 2016 • 12 pagini - 1,5 lei Ploieşti, str. Diligenţei nr. 18, tel./fax: 0244 546 501Ploieşti, str. Diligenţei nr. 18, tel./fax: 0244 546 501

“OMUL PUS ÎN CINSTE ȘI FĂRĂ PRICEPERE ESTE CA DOBITOACELE CARE PIER”Psalm 49,20

Ziarul Ploiestii,

pagina 6Actualitate

Culese de Tata „Hristoşii apar rar, asemenea unei comete,

dar de-alde Iuda sunt mulţi ca ţânţarii.”Vasilii Kliucevski (1841-1911, istoric rus)

P. NIŢOIwww.ziarulploiestii.ro

Elena ŞERBANwww.ziarulploiestii.ro

pagina 10

Maria BOGDANwww.ziarulploiestii.ro

Citiţi în pagina 3Citiţi în pagina 3

Citiţi în pagina 3

Cutremur în Prahova!Dosar redeschis cu nume grele din Poliţie şi Parchete

pagina 9 Ţara de dincolo de ţarăCeaiuri monahaleCeaiuri monahalepentru afecţiuni pentru afecţiuni vascularevasculare

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie s-a orientat, pentru anii următori, la investiţii fi nanţate din fonduri europene. Deocamdată sunt în stadiul de pregătire şi promovare două proiecte: extinderea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea

infrastructurii de primiri urgenţe şi reabilitarea termică şi creşterea efi cienţei energetice a clădirii. Pentru primul proiect, scenariul optim prevede realizarea unui corp de clădire nou P+E, care va cuprinde o cameră de primire urgenţe complet utilată şi echipată şi

sistematizarea incintei (acces auto pentru ambulanţă, din str. Mihai Bravu, asfaltare, rampe etc.). Reabilitarea termică nu presupune doar termoizolarea pereţilor exteriori, a soclului, planşeului, a teraselor, înlocuirea tâmplăriei, refacerea fi nisajelor, ci şi reabilitarea

În calitate de acţionar unic, Consiliul Judeţean Prahova a aprobat achiziţionarea de către SC „Plopeni Industrial Parc” a unor servicii juridice de asistenţă, consultanţă şi reprezentare în procesele penale şi civile în care parcul este implicat. Vorbim

despre o casă de avocatură care să apere PIP Plopeni în instanţă. De ce este nevoie de servicii exterioare? Pentru că juristul parcului este martor în proces, deci nu poate fi concomitent şi apărător, iar CJ Prahova, deşi are un compartiment juridic format din 9 persoane, probabil nu poate/vrea să facă faţă unui astfel de proces ori să se

încurce în acest tip de cauze. PIP Plopeni este implicat încă de anul trecut într-un proces care vizează vânzările din 2008 ale terenului şi clădirilor din fosta cazarmă de la Ciuperceasca, preluată de CJ Prahova şi trecută în patrimoniul PIP Plopeni, la preţuri considerate mult subevaluate. Chestionate în acest dosar, două societăţi comerciale,

„Wam Romania” SRL si SC „Mdm Det Euroconstruct”, au formulat acţiuni împotriva SC „Plopeni Industrial Parc” SA prin care solicită instanţei să verifi ce condiţiile de legalitate în care s-au încheiat contractele de vânzare-cumparare.

Secţie de primiri-urgenţe, din fonduri UE, la MaternitateSJU se rezumă la banii asiguraţi din bugetul judeţului

PIP Plopeni angajează casă de avocatură pentru dosarul Ciuperceasca

Totul este deocamdată în stadiul de aspiraţie. Se vorbeşte despre o depunere a candidaturii pentru anul 2026, deci ar trebui în acest an să ne hotărâm dacă facem sau nu faţă unei astfel de competiţii, mai ales că oraşul şi-a păstrat faima de localitate industrială şi mai puţin culturală. Autorităţile au avut o primă întâlnire cu şefi i instituţiilor de cultură pe această temă, solicitându-le acestora planuri, idei, concepte pentru un eventual calendar cultural. Oraşul are câteva piese de rezistenţă, cum ar fi Muzeul Ceasului, unic în ţară, mai multe festivaluri internaţionale ( de poezie, teatru, folk, jazz), fi larmonică, teatru, multe muzee etc.; totul ar fi să ne schimbăm atitudinea faţă de actul cultural în sine, noi nefi ind nicicum melomani, de exemplu. Sau măcar foarte ordonaţi (cu referire la menţinerea curăţeniei pe străzi).

Ploieştiul candidează pentru titlul de capitală

culturală europeană

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova Radu Ionescu a fost reţinut de procurorii DNA

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti

au dispus marţi, 1 martie, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, a vicepreşedintelui

Consiliului Judeţean Prahova, acuzat de luare de mită.

DL În

Cocă şi oPd

vdiMpipp

ac

Redacţia vă doreşte o primăvară frumoasă!Redacţia vă doreşte o primăvară frumoasă!

t l t d d tă î

Trup, minte, sufl etCine se teme Cine se teme la Chişinău la Chişinău de SISde SIS

2

ACTUALITATE

Săptămâna pe scurt • Săptămâna pe scurt • Săptămâna pe scurt În timp ce politicienii încep, timid, să-şi lanseze candidaturile ori să comenteze pe tema unor viitoare proiecte, Prahova nu a fost lipsită de accidente rutiere, incendii, dar nici de percheziţii. Emoţii au avut şi au mai mulţi şefi din Poliţie şi Parchete, după ce magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au redeschis dosarul care are ca obiect constituirea unui grup infracţional organizat, luare şi dare de mită, dar şi favorizarea făptuitorului.

El. ŞERBANwww.ziarulploiestii.ro

Urmărire ca în filme la Ploieşti!

S-au tras focuri de armă

Un conducător auto care conducea o maşină înmatriculată în Bulgaria nu a oprit la semnalul regulamentar al poliţiştilor din Ploieşti. Totul s-a întâmplat pe o stradă din municipiu. Poliţiştii au pornit imediat în urmărirea conducătorului auto. Cum şoferul nu dădea semne că are intenţia să oprească, un poliţist din echipele participante la acţiunea de urmărire a tras un foc de avertisment în plan vertical, apoi trei focuri în direcţia pneurilor maşinii. Autoturismul şi-a continuat însă deplasarea, poliţiştii reuşind blocarea acestuia cu autospecialele din dotare. Dar asta nu a fost tot. Şoferul a vrut să scape, schimbând locul cu pasagerul din dreapta. Cei doi, dar şi un al treilea ocupant din maşină, au fost conduşi la sediul poliţiei, iar în urma cercetărilor s-a stabilit, potrivit IPJ Prahova, că şoferul autoturismului nu avea permis auto. Poliţiştii continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără permis.

Persoane condamnate la închisoare, prinse

în libertate

Şase prahoveni au fost depistaţi de poliţiştii din Prahova în timp ce se sustrăgeau executării pedepsei dispuse de instanţe. Printre respectivele persoane se numără şi un bărbat din Podenii Noi, condamnat la patru ani de închisoare,

acuzat de aderare la un grup infracţional organizat. Individul a fost depistat de poliţiştii Secţiei 1 Ploieşti. Bărbatul a fost încarcerat la Penitenciarul Mărgineni. Acesta nu este însă singurul caz. Poliţiştii de la Secţia 2 Ploieşti au depistat o femeie domiciliată în municipiu, pentru care exista un mandat de executare a pedepsei

cu închisoarea, de patru ani şi şase luni, pentru infracţiuni economice. Femeia a fost dusă la Penitenciarul Târgşor. Alte trei persoane au fost depistate de Poliţiştii Secţiei Rurale nr. 3 Blejoi. Poliţiştii au descins în mai multe locaţii din Târgşoru Vechi, unde bărbaţii au fost şi descoperiţi. Doi dintre ei aveau de executat o pedeapsă de patru ani şi şase luni de închisoare, iar cel de-al treilea de patru ani de închisoare, aceştia fi ind reţinuţi şi încarceraţi în Penitenciarul Mărgineni.

Dosar penal pentru opere muzicale copiate

Ofi ţerii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat un control la o societate comercială din Breaza. Agentul economic difuza opere muzicale, în incinta restaurantului, fără a deţine licenţe şi autorizaţii eliberate de organismele de gestiune colectivă din domeniul dreptului de autor, potrivit IPJ Prahova. Dar aceasta nu a fost singura problemă. În incinta punctului de lucru, poliţiştii au descoperit 26 de suporţi optici tip CD, toţi conţinând opere muzicale copiate şi stocate fără acordul sau consimţământul titularilor drepturilor de autor, bunuri care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor. În cauză s-a întocmit dosar penal, potrivit IPJ Prahova.

Angajată acuzată că fura pui de la ferma unde lucra

Două persoane au fost surprinse de

poliţiştii Secţiei nr. 10 Valea Călugărească, în timp ce aveau asupra lor un sac din rafi e plin cu pui. Cele două persoane sunt din satul Magula, comuna Tomşani şi au fost depistate pe DN1D, în localitatea Albeşti Paleologu. „Din primele verifi cări s-a stabilit că la data de 26.02.2016, în jurul orei 23.00, o angajată la o fermă avicolă din Albeşti Paleologu ar fi sustras pui dintr-o hală a fermei, pe care i-ar fi depozitat într-un sac de rafi e, iar, în jurul orei 23.30, aceasta s-ar fi deplasat în spatele fermei şi ar fi aruncat peste gard sacul cu pui, de unde fi ica acesteia împreună cu un bărbat i-ar fi luat, deplasându-se ulterior pe marginea DN1D unde au fost depistaţi”, a precizat IPJ Prahova. În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt.

Produse contrafăcute la vânzare

Poliţiştii din Ploieşti au efectuat o razie în Obor şi în Piaţa de la Halele Centrale, pentru prevenirea comercializării produselor contrafăcute. Nu au lipsit amenzile, după ce au fost verifi caţi 10 agenţi economici. Poliţiştii au aplicat zece sancţiuni contravenţionale, în cuantum de 45.000 de lei, fi ind confi scate bunuri în cuantum de 2.100 de lei, respectiv articole

de îmbrăcămite şi încălţăminte.

Femeie fără identitate! Sunaţi la 112 dacă o

cunoaşteţi

Femeia a fost descoperită de poliţiştii din Prahova, însă nu avea documente de identitate şi nici nu a putut oferi date cu privire la domiciliu. Potrivit IPJ Prahova, femeia este în vârstă de 50 – 60 de ani, are părul vopsit blond, de lungime medie, prins în coadă şi înălţimea de 1,65 – 1,70 m. Este îmbrăcată cu o geacă de culoare neagră, o haină scurtă bej, pulover de culoare

cafenie şi papuci de culoare neagră. Persoanele care pot oferi informaţii care să conducă la identifi carea femeii sunt rugate să sune la numărul unic de urgenţă – 112 ori să anunţe cea mai apropiată unitate de Poliţie, este apelul IPJ Prahova către populaţie.

Incendiu mortal la Scorţeni

O femeie în vârstă de 80 de ani din Scorţeni a avut parte de un sfârşit tragic. Cadavrul a fost descoperit carbonizat, după ce casa i-a luat foc. Două autospeciale cu apă şi spumă din cadrul ISU Prahova s-au deplasat la faţa locului, unde au localizat şi stins incendiul. Se pare că focul a izbucnit din cauza unui coş de fum amplasat

ori neprotejat termic. Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Ploieşti, pentru efectuarea necropsiei.

Victimele şoselelor

În decurs de o săptămână, pe raza judeţului Prahova au avut loc mai multe accidente rutiere soldate şi cu victime, dar şi cu pagube materiale.

Unul dintre accidente s-a produs sâmbătă, în jurul orei 15.00, la ieşire din Ploieşti (km. 6), ca urmare a tamponării a două autoturisme, precum şi a unui autobuz de la TCE Ploieşti. Din fericire, în autobuz nu erau călători, iar accidentul s-a soldat numai cu pagube materiale. În aceeaşi zi, aproape la aceeaşi oră, un alt accident s-a produs pe DN1, la ieşire din Comarnic, după ce un autoturism s-a răsturnat. De data aceasta, două persoane au fost rănite.

Duminică dimineaţă, în jurul orei

5.20, a avut loc un accident rutier la Mizil. Două persoane, un bărbat în vârstă de 31 de ani, şi un altul de 43 de ani, au fost transportaţi la Judeţean, cu diverse traumatisme. În aceeaşi zi un alt accident s-a produs în Ploieşti, la intersecţia străzii Poştei cu strada Ion Creangă, după ce două autoturisme au intrat în coliziune. Două persoane au fost rănite. Este vorba despre un bărbat de 72 de ani, care s-a ales cu un traumatism cranio-cerebral minor, şi de o femeie în vârstă de 69 de ani, lovită la cap, dar care prezenta şi un traumatism la umărul stâng. Ambele persoane au ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Ploieşti.

Tentativă de suicid la Ploieşti

O femeie în vârstă de 60 de ani a ameninţat vineri după-amiază că se aruncă de la etajul nouă al unui bloc situat pe strada Măgurii din Ploieşti. La faţa locului s-a deplasat o autospecială cu scară, dar şi un echipaj al SMURD. Din fericire, femeia a fost convinsă să renunţe la gest şi a fost trasă în interiorul apartamentului. În urma consultului s-a stabilit că femeia avea tensiune, dar se afl a şi într-o stare de depresie. Într-un fi nal, femeia a fost transportată la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Ploieşti.

Incendiu la o staţie de transformare defectă

Flăcările au izbucnit la staţia de transformare care aparţine societăţii Protan, amplasată pe strada Corlăteşti din Ploieşti. La faţa locului s-au deplasat mai

multe echipaje ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova. Locuitorii din zonă s-au speriat mai ales din cauza fumului gros. Incendiul a fost stins, iar specialiştii din cadrul ISU Prahova continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a cauzei care a condus la izbucnirea focului.

Accident pe pasarela de la Gara de Sud

Un copil de şapte ani, domiciliat în zona Rafi norilor din Ploieşti, a fost accidentat luni de un autoturism. La faţa locului s-au deplasat echipaje ale Poliţiei, dar şi ale Ambulanţei. Potrivit primelor cercetări se pare că minorul ar fi traversat neregulamentar. Poliţia efectuează în continuare cercetări pentru a stabili cu exactitate modul în care s-a produs evenimentul rutier.

ACTUALITATE

3

Maria BOGDANwww.ziarulploiestii.ro

Un candidat poate folosi banii, fără să depăşească limitele impuse de lege, pentru afi şe electorale, apariţii în emisiuni TV sau în presa scrisă, broşuri, pliante. La sumele pe care le pun la bătaie cei care se înscriu în cursa electorală (venituri/surse proprii, donaţii şi împrumuturi), partidele pot contribui cu bani, dar tot în limita unui plafon admis. Fiindcă vorbim despre alegerile locale, haideţi să vedem câţi bani are voie să cheltuiască un candidat:

• 5.250 lei (5 salarii minime brute pe ţară, calculate la 1.050 lei) pentru fi ecare candidat la funcţia de primar al

comunei;• 7.350 lei (7 salarii

minime brute pe ţară) pentru fi ecare candidat la funcţia de primar al oraşului;

• 10.500 lei (10 salarii de bază minime brute) pentru un candidat la funcţia de primar al municipiului;

• 52.500 lei lei ( 50 de salarii de bază minime brute) pentru fi ecare candidat la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ;

• 1.050 lei (un salariu minim brut) pentru fi ecare listă de candidaţi la consiliul local al comunei;

• 3.150 lei (3 salarii minime brute) pentru

fi ecare listă de candidaţi la consiliul local al oraşului;

• 5.250 lei ( 5 salarii minime brute) pentru fi ecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului;

• 31.500 lei (30 de salarii) pentru fi ecare listă de candidaţi la CL al municipiului reşedinţă de judeţ;

• 105.000 lei (100 de salarii minime brute) pentru fi ecare listă de candidaţi la consiliul judeţean.

Partidele pot suplimenta doar cheltuielile pentru lista de candidaţi de la consiliile judeţene în limita a 50 de salarii minime brute (52.500 lei).

Materiale de propagandă

permisePartidele, alianţele

politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie.

În campania electorală, se pot utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

- afi şe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 x 350 mm;

-afi şe electorale prin care se convoacă o reuniune

electorală (400 x 250 mm); -materiale de propagandă

electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;

-publicitate în presa scrisă;

-materiale de propagandă electorală online;

-broşuri, pliante şi alte materiale tipărite, din aceeaşi categorie.

Un material de propagandă electorală scris, audio sau video trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri sau referendum, clar identifi cat; este utilizat în perioada campaniei electorale stabilită potrivit

legilor privitoare la organizarea alegerilor; are obiectiv electoral şi se adresează publicului larg; depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului.

Pe materiale de propagandă se vor înscrie, obligatoriu, următoarele date: denumirea partidului politic, a alianţei politice sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau numele candidatului independent care le-a comandat, după caz; denumirea operatorului economic care le-a realizat; codul unic de identifi care primit de la Autoritatea Electorală Permanentă; tirajul materialelor.

Câţi bani au voie candidaţii să „toace” în

Am ajuns, în articolul nostru despre finanţarea activităţii partidelor politice şi a

campaniilor electorale, la cel mai interesant capitol, cel al cheltuielilor electorale şi al materialelor de propagandă

pe care candidaţii au voie să le folosească. Vestea bună este că ţara a scăpat de mesh-urile cât blocurile şi de mita electorală sub formă de bani, galoşi, pături, costume de sport, canadiene din fâş, carne, băutură, mese

câmpeneşti, fripturi servite în stradă, mici, fasole cu cârnaţi etc.

campania electorală (III)

Consiliul Judeţean Prahova a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru asfaltarea (îmbrăcăminte bituminoasă uşoară) DJ 206, Breaza -Talea, pe un tronson de 1,26 km. De fapt, anul acesta sunt alocaţi bani (50.000 lei) doar pentru proiectare şi

avize, lucrările propriu-zise urmând să fi e realizate în 2017. Segmentul de drum se afl ă în interiorul comunei Talea şi, în prezent, este pietruit, dar distrus de viituri. „Din cauza lipsei parţiale a dispozitivelor de colectare şi dirijare a apelor pluviale (şanţuri şi rigole)- se

scrie în expunerea de motive- apele provenite din precipitaţii s-au scurs pe platforma drumului, antrenând materialul din pietruire (balast), formând gropi, denivelări, făgaşe, ravene şi porţiuni pline cu argilă. În timp, Primăria comunei Talea a intervenit pentru refacerea

pietruirii, dar lucrările de întreţinere au avut un caracter provizoriu, cu durată limitată în timp. Trafi cul auto şi pietonal pe acest tronson de drum se desfăşoară în condiţii improprii de circulaţie, cu difi cultate şi pericol sporit de producere a accidentelor. Situaţia se

poate agrava la următoarele precipitaţii, putând conduce la întreruperea circulaţiei şi izolarea locuitorilor riverani. În prezent, drumul prezintă caracteristici mai apropiate de un drum de pământ decât de un drum pietruit, fi ind aproape impracticabil circulaţiei auto”.

De închiriatHală industrială 400

mp + birouri + parcare 900 mp, utilităţi (apă, gaze, lumină), situată în zona industrială Blejoi, str. Inului nr. 276, la 3 km de Ploieşti.

50.000 lei proiect +avize pentru 1,26 km drum!

Reamintim că procesul a fost deschis la o distanţă de 7 ani de la vânzarea loturilor din fosta unitate militară, cu aprobarea CJ şi AGA, dar fără licitaţie publică, unui număr de 9 companii. Curtea de Conturi stabilea, în 2010, că este un vorba despre un prejudiciu de 17,68 milioane de lei, diferenţă de preţ dintre valoarea de preluare (15 euro/mp) şi cea de vânzare (1,18 euro/mp teren, 5 euro/mp construcţii şi 0,4 euro/mp pădure). Cele două societăţi care au acţionat PIP Plopeni în instanţă au cumpărat următoarele suprafeţe: SC MDM Det Euroconsult SRL(fi rma, al cărei profi l este pregătirea detectivilor particulari, are un unic asociat, Miclea Alexandra, din Ţânţăreni-Blejoi, probabil din familia chestorului de

poliţie Damian Miclea): lotul 12, suprafaţa de 7.740 mp, din care 455,25 mp construcţii, preţ-106.500 euro fără TVA (67.600 euro clădiri şi 39.000 euro teren); SC Wam Romania SRL (societate care aparţine Wamgroup, o companie multinaţională venită în România în 2002, având în Prahova două sedii de producţie): lot 14, suprafaţa de 96.150 mp, din care 8.425,8 mp construcţii, preţ- 1.667.972,24 euro fără TVA ( 1.360.972,24

euro clădiri şi 307.000 euro teren). Interesant este că Wam România a cumpărat a doua suprafaţă ca mărime, dar a plătit şi preţul cel mai mare, aproape dublul sumei încasate de la celelalte 8 companii (550.400 euro -cele 8 companii, faţă de 1.667.972,24 euro- Wam România), pentru 23,89 % din tot terenul vândut (total vândut-402. 412mp) şi pentru 59,47% din totalul clădirilor tranzacţionate (14.166 mp construcţii).

PIP Plopeni angajează casă de avocatură pentru dosarul Ciuperceasca

instalaţiilor termice ori instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei (panouri solare). În schimb, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti se rezumă, în 2016, la fi nanţările asigurate de proprietarul clădirilor şi

administratorul unităţii, CJ Prahova. Deocamdată unitatea şi-a schimbat parţial necesarul de apartură/dotări cu echipamente pentru acest an. A renunţat la un sterilizator cu aburi scump în favoarea unei centrale de detecţie şi

semnalizare incendii pentru secţia Psihiatrie de la Buna Vestire şi a unui aparat hemodiafi ltrare, patru aparate ventilaţie şi cinci seringi automate pentru Secţia A.T.I. -Nord. Suma totală alocată pentru echipamente este de 1,94 de milioane de lei din care se vor mai achiziţiona, în afara aparaturii de mai sus, un ecograf şi un modul suplimentar aparat RX. Cele mai mari sume de bani sunt alocate pentru modernizarea corpurilor A+B de la Nord (5 milioane de lei) şi reparaţii la secţia de Oftalmologie de la Buna Vestire (0,896 milioane de lei).

Urmare din pagina 1Urmare din pagina 1Urmare din pagina 1Urmare din pagina 1

Secţie de primiri-urgenţe, din fonduri UE, la Maternitate

ATITUDINI

4

Maria BOGDANMaria BOGDANwww.ziarulploiestii.rowww.ziarulploiestii.ro

Mobil: 0740.375.535, Tel./Fax: 0244.546.501

FONDATOR: Ioan MARINESCU

DIRECTOR GENERAL: Marius MARINESCUDIRECTOR EDITURĂ: Grigoraş NIŢĂDIRECTOR TEHNIC: Dan Ionuţ MARINESCU

DTP: Magdalena MACOVEISENIOR EDITOR: Maria BOGDANREDACTORI: El. ŞERBAN, P. NIŢOI, V.D. TOTH, Cristina NECULAI, Alexandru NECULAI, Octavian BĂLTEANU, Preot Marian ŞERBAN, Miruna BOGDĂNESCU, Victor COBĂSNEANU, Marcel CHIRIŢESCU.CORESPONDENT REPUBLICA MOLDOVA: Nicolae MISAILCULEGERE: Pia ROTARUTIPOGRAFIE/PUBLICITATE: Gabriel CĂLIN, Georgiana MARINESCU, Iolanda STOICA, Claudia CRUCEANU, Gabriela RAICU, Andrei SOTIR, Costin MÂRZEA, Raluca IONESCU, Laurenţiu IONESCU, Cristinel STOICA.

OFERTĂ DE PUBLICITATE ÎN ZIARUL PLOIEŞTII

ADRESA: Ploieşti, str. Diligenţei nr. 18

www.ziarulploiestii.roPotrivit art. 206 COD PENAL, răspunderea pentru conţinutul

textelor publicate aparţine autorilor.

e-mail: ziarul_ploiestii@yahoo.com

Caseta publicitară pe prima pagină: • tipar policromie - 3 RON/cm2 + TVACaseta publicitară pe pagină interior: • tipar o culoare - 1 RON/cm2 + TVACaseta publicitară pe ultima pagină: • tipar policromie - 2 RON/cm2 + TVAMateriale de promovare: • 2300 caractere, font 15 pt - 150 RON + TVA / 1/4 pagină de interior

EDITOR: SC Sprinten Infomar SRL

ISSN: 1223 2653Ziarul Ploiestii,

Marcel CHIRIŢESCUMarcel CHIRIŢESCUwww.ziarulploiestii.rowww.ziarulploiestii.ro

Ştiţi, mi-e greu să vă înţeleg. S-o spun pe şleau, nici nu mă muncesc prea mult s-o fac, adică să vă desluşesc, nu mă interesează campania voastră electorală, nici nu mă mişc din casă la vot, ţin televizorul pe mute, vă bag pe toţi la grămadă, cum şi voi ne trataţi ca pe o masă amorfă. Dar aud fără să vreau drăcii. Uneori îmi vine să intru sub masă de ruşinea voastră, însă îmi revin repede, fi indcă pe voi nu vă doare, nici nu ştiţi să faceţi diferenţa dintre decenţă şi caraghioslâc, n-aveţi simţul măsurii. E din mai rău în mai rău în politica asta a voastră. Asta care are prelungire şi-n online, pe site-uri cu dedicaţie şi reţelele de socializare, Doamne, să mutăm fabrici, uzine şi ogoare pe net, România toată...Am şapte dandanale de-ale voastre:

1E un băieţaş, nu ştiu cum îl cheamă, care scrie ode pentru Cristi Ganea şi marea familie a PSD pe cale a fi pierdută din cauza drogaţilor şi a creierelor spălate. Eu am creierul spălat şi-s drogată. Aşa ceva n-am văzut nici pe timpul lui Ceaşcă, naibii, după ce s-au dus ăia cu facultăţi la patru clase, s-au ivit totuşi nişte inşi cu mintea acasă, cu simţul ridicolului. Măcar era bine scrisă o odă. Dar tinerelul acesta, neforţat, neobligat, neconstrâns de nimeni, compune nişte elogii lipicioase de-ţi stă capu-n loc şi burta pe dos. El vrea să fi e serios, sobru, matur, dar din creier îi ies nişte fraze confuze, lungi şi dulci, o urâţenie pe care n-am văzut-o nici la cea mai tembelă compunere de copil întârziat. No, hai, el ca el, nu-l duce ce n-are, dar cum s-o fi simţind Ganea, adulat în acest fel? Sau nu (se) simte? Cum s-o fi simţind şeful familiei căruia i se pot imputa multe, dar nu şi faptul că n-ar avea inteligenţă, dimpotrivă? Vă daţi seama, ţâncul ăsta zice că are o facultate, s-a înşurubat pe lângă partid şi te pomeneşti cu el, mâine-poimâine, director la primărie sau consiliul judeţean... Cine sfântul l-a adus pe el în anturajul politic sau, mai rău, cum va arăta insul promovat de acest cântăreţ...Viitorul sună rău-rău!

2Eu am zis că faceţi un haz fi nuţ la adresa unor colegi când l-aţi propus pe Caragiale la titlul de cetăţean de onoare al oraşului. Nu mi-ar fi trecut prin minte nici după cinci secole de gândire că vorbiţi serios şi treceţi la fapte. Când am citit că aţi comis-o, m-am uitat în gol şi mi-am dat o palmă peste frunte, of, nu se poate! Şi n-am râs, deşi e de caricatură! Bag seamă că nu ştiu să vă explic, voi nu sunteţi BOR să-l faceţi pe Brâncoveanu...Cel Sfânt, adică nu sunteţi o religie să-i faceţi un hatâr lui nenea Iancu, băgându-l în seamă postum - şi ce postum!-cu un titlu, iar noi nu ne vom închina la diploma aia, cum o facem

totuşi în biserică, la icoane, în general. În literatură sunt alte repere, iar Caragiale e universal, opera sa aparţine patrimoniului cultural, e nemuritoare prin personaje, e ceva complex, infi nit mai presus decât un...cetăţean de onoare... Ne închinăm la el altfel, cu mintea, spiritul, cititul...Na, mă mir că nu-i facem cetăţeni de onoare pe poporul dac, Sfi nxul din Bucegi, Harap Alb, Zamolxis etc., că tot atât de legendari sunt cât Caragiale şi Caţavencii lui. Miticilor!

3 V-am auzit (Radu Popescu, Cătălin Beciu, Marius Fenichiu, Cătălina Bozianu etc. ) pomenind despre faptul că veniţi cu un sufl u nou în politică. Nu, dragă, nu mai merge! Adică staţi într-un partid mult şi bine, vă învechiţi acolo, iar când plecaţi şi vă daţi fi e independenţi, fi e reformatori, vă credeţi trufandale! Vezi, Doamne, partidul v-a asuprit, v-a pus mâna la gură să nu ziceţi nimic, v-a legat creierul cu lacătul, să nu judecaţi decât cu mintea altuia, iar acum, o dată scăpaţi de sub jugul sclaviei, vă puteţi exprima ca voi, liber, deştept, frumos, altfel, cu talent.

4 Punctul trei se aplică tuturor parfumaţilor şi Arielaţilor care s-au plimbat din partid în partid, ca cioara din cracă-n cracă.

5 Iulian Bădescu e singurul tip cu tinichele de coadă care a avut o fărâmă de demnitate şi nu s-a ţinut gaia-maţu de funcţie! În rest, e ruşinea de pe pământ să avem atâtea instituţii conduse de inşi cu cătuşe la mâini ori cu condamnări defi nitive cu suspendare. Cum naiba, frate, fac legi sau ne conduc unii cu bau-baul în traistă, au şi bugetele la dispoziţie, aşa ne trebuie, dacă-i mai şi ridicăm în slăvi ori le permitem să apară-n faţa noastră!

6 Vecina mea are 5 ani şi jumătate. Când vede câte un scuipat pe stradă se ţine de nas şi face...oac!, adică-i vine să vomite. Aşa zic şi eu acum... oac!, faţă de toţi ăştia din partide care se trezesc peste noapte dereftori în companii de stat şi ne spun nouă despre cât de deştepţi, competenţi, valoroşi, experţi sunt ei şi cât de mult au studiat/luptat să promoveze examenul de ocupare a postului. Marş!

7 Un ins de la punctul 6, pe numele său Niculae, spunea, deunăzi vreme, că el vine la Primăria Ploieşti cu gândul de a schimba felul de a se face administraţie şi pentru a reda oraşului nu ştiu ce rang de altădată. De parcă partidul lui Oprea ar fi fost până acum în ceruri, ci nu în două guvernări, iar la Ploieşti n-am fi avut un vice uneperist, care a schimbat administraţia până a luat el una cu suspendare!

dandanaleUnde sunt „frumoşii tineri”?

Sunt foarte mulţi ani de când nu trece o zi fără să auzi că în cutare loc a avut loc un „tragic” accident, soldat cu victime omeneşti, morţi, răniţi ori schilodiţi pe viaţă. Auzim de eveniment, luăm ori ba act de el, ne mirăm de el, eventual murmurăm mărunt din buze un „Dumnezeu să-l sau să-i ierte”, şi mergem mai departe.

Puţini sunt aceia care caută să înţeleagă fenomenul, pentru că „accidentul” a devenit azi în România, un veritabil fenomen, chiar de masă aş cuteza să zic, să-i determine cauzele în vederea găsirii unor soluţii de prevenire. Aş dori să mă explic. Din punctul meu de vedere înţeleg prin accident orice fel de eveniment, în urma căruia rezultă pierderi de vieţi omeneşti, ori de bunuri materiale, producând în acest mod multă durere pentru alţii, rămaşi să sufere. Accidente se petrec pe drumurile publice, în întreprinderi industriale, în spitale, locuri de distracţie şi agrement, în anumite confl icte sociale, şi în multe astfel de situaţii şi împrejurări. Accidente deosebit de grave reprezintă şi abandonurile zilnice de copii, ori mizeria şi ignoranţa în care trăiesc prin canale şi catacombe, mii de copii ai ţării. Da, şi astea reprezintă accidente ale vieţii.

Am decis să abordez subiectul, intrigat de indiferenţa şi modul cel puţin bizar în care opinia publică, dar şi autorităţile statului, le manifestă faţă de unele dintre accidentele majore petrecute în ultima vreme, că despre cele cotidiene, de o mai mică amplitudine ce e drept, nici nu poate fi vorba.

Mă gândeam doar la accidentul mai vechi în timp, în urma căruia la maternitatea Giuleşti, şi-au găsit un sfârşit tragic, fi ind arşi de vii mai mulţi nou-născuţi, la cel de la Clubul Colectiv, din acelaşi „bolnav Bucureşti”, unde au murit în acelaşi mod mult mai mulţi oameni, de data aceasta, şi la episodul de actualitate, cu moartea în spitale a mai multor bebeluşi, ucişi în mod misterios de o „bacterie necunoscută”, aşa după cum declară guvernul tehnocrat al lui Iohannis, mai degrabă al autorităţilor comunitare de la Bruxelles, impus samavolnic prin debarcarea unui guvern legitim, Guvernul Ponta, care ajunsese să mai facă câte ceva şi pentru România şi cetăţenii acesteia. Totul a fost posibil cu ajutorul unei mişcări de stradă, bine concepute şi orchestrate, pornind de la revolta aşa-zişilor tineri frumoşi faţă de tragedia de la Clubul Colectiv, ajungându-se într-un fi nal să declare vinovat guvernul şi să-i ceară demisia sau demiterea.

Nu ştiu cât de tineri şi frumoşi erau respectivii demonstranţi, dar gândindu-mă doar la cum arătau, gândeau şi mai cu seamă vorbeau, una din rânduielile lor care ajunsese să pretindă, şi chiar fusese

cooptată în guvernul tehnocratului horticultor Cioloş pentru portofoliul de ministru al justiţiei, am mari îndoieli privind veridicitatea şi concreteţea sintagmei respective. Aş înclina mai degrabă să accept ideea că acolo, în stradă, se găsea o masă eterogenă de cetăţeni, de vârste şi profesii diferite, sau mai degrabă fără veo ocupaţie, ajunşi acolo pentru a-şi striga fi ecare durerile şi necazurile, sau unii chiar din pură curiozitate. Ei bine, de ei au profi tat din plin domnul Iohannis şi stăpânii săi de la Bruxelles, care i-au incitat şi manipulat împotriva unui guvern, al ţării, legitim, repet, pe care Iohannis şi-l declarase duşman, pentru că „îmi doresc la conducere un guvern al meu”, şi pe care până la acel moment, cu toate eforturile depuse, nu reuşise să-l îngenuncheze legal. Că aşa au stat lucrurile a demonstrat-o acelaşi Iohannis, prin spusele „a trebuit să moară oameni pentru ca Guvernul Ponta să plece”…

Celor din piaţă, doritori de sânge, le-a plăcut ideea, şi conform celor ce le-a fost sugerat, au cerut „reformarea clasei politice”, „un guvern provizoriu tehnocrat” până la împlinirea primului deziderat, deşi fi e vorba între noi, câţi dintre ei cunoşteau înţelesul cuvântului tehnocrat.

Am obţinut ce? Ce au vrut de fapt cei care i-au manipulat, iar ei au rămas cu ţeapa.Şi uite că azi aceeaşi societate, cu

aceiaşi tineri, dar cu un alt guvern, unul tehnocrat, pe care şi l-au dorit şi impus, se confruntă cu un accident, cel puţin la fel de grav ca şi cel de la Clubul Colectiv, ce e drept cu un număr de victime mult mai redus, dar important prin faptul că sunt copii absolut cu nimic vinovaţi. Aşa stând lucrurile nu pot să nu întreb, unde sunt azi acei aşa-zişi frumoşi tineri şi deştepţi pe deasupra, preocupaţi de schimbare şi de binele poporului?

Răspund tot eu. Şi azi ca şi atunci se găsesc pe nicăieri. Fiecare pe la casele lor, preocupaţi doar de micile griji şi necazuri personale, puţin ori chiar deloc cunoscători ai problematicii sociale, economice şi politice din ţară, capabili a ieşi în stradă doar atunci când sunt incitaţi, manipulaţi, şi de ce nu şi plătiţi de unii şi de alţii, folosiţi ca masă de manevră, mai mereu în scopuri deloc ortodoxe şi cu nimic spre folosul României.

Tocmai datorită acestei triste realităţi, de atâta amar de vreme, mai nimic bun nu se întâmplă. De unde atâtea reforme şi schimbare? De unde democraţie şi bunăstare, atâta vreme cât noi înşine nu luptăm pentru a le obţine, pentru că avem dreptul?

Răspunde tinere frumos, deştept şi priceput, doar tu reprezinţi speranţa şi viitorul neamului.

Este şi asta o provocare, dă-i curs!

7

ACTUALITATE

5TIPOGRAFIE OFERIM TOATĂ GAMA DE SERVICII DE TIPAR OFFSET: fl yere, pliante, broşuri, reviste, ziare (documentare, redactare, machetare şi tipărire), cataloage, mape de prezentare, cărţi de vizită, foi cu antet, plicuri, afi şe,

orice tip de formular fi nanciar-contabil personalizat, agende şi calendare personalizate!0244.546.501

Mă doare-n băşcălie! Parol,pamfl et de E. Pilaff www.ziarulploiestii.ro

La 164 de ani de la naştere şi 104 ani de la trecerea în lumea...literaturii universale, Ion Luca Caragiale a fost, în sfârşit, recunoscut şi la Ploieşti, fi ind distins post-peste-centenar-mortem cu titlul de cetăţean de onoare al oraşului. Iniţial, propunerea a părut o glumă. Şi ar fi fost una reuşită, dacă rămânea în acel stadiu. Dar... nu, oamenii au vorbit serios. L-au luat pe nenea Iancu, după un secol, din Marea Enciclopedie a Literaturii Române şi Universale, din memoria neamului, din nemurire, din legendă, să zic aşa, şi l-au pogorât la stadiul de cetăţean, fi e el sau nu de onoare, fi ind validat astfel de nişte în-vecii-vecilor-ne-ne-Caragiale şi împodobit cu o diplomă mică-micuţă, târzie şi deplasată, în raport cu eternitatea operei maestrului. La această ilustră adunare, dramaturgul neputând să participe din motive obiective, au luat totuşi parte, în calitate de invitaţi, Miţa Baston, Leonida, Goe, Mamiţa, Nae, Mache, Didina, Mitică, Chiaric, Costică, Spiridon, Veta şi, evident, Bubico...Bietul, a lătrat cât a lătrat, dar tot degeaba...Lucrurile în CL s-au desfăşurat în felul următor:

Consilier Gagamiţă Sorindache (iniţiatorul proiectului): No, aţi auzit voi, draji coleji, despre unul Carajiale? Cine este deci insul acesta?

Escu-Ionescu: Carajiale iaşti...Gagamiţă: No că-z ce iaşte? Că-z doar

iaşte un lucru mare, naţionalu`, planetariu!Escu-Ionescu se răculeje şi răspunde:

Carajiale a fost un politician...Gagamiţă: Iaşti pă mă-ta politician! Zi

tu, Escu-Popescu!Escu-Popescu: E Superman... E ăla

care a scris amu un secol şi ceva despre cum suntem noi azi.

Gagamiţă: Bravo, prostovanule! No, acuma spune tu, coană Joiţico, Carajiale e viu sau mort?

Coana Joiţica (inoţentă cumu-i, ea nu poate răspunghe imeghiat): Io nu l-am văzut prin Ploieşti, dar zic că-i viu... Prea ne vede toate mişcările, monşer, cum suntem şi ce facem, aia, aia...

Rică Prosturiano (din sală): Lucrează la SRI, vă zic egzact, ne ascultă nenorocitu` telegraful, telefonul adică, e doar acoperit ca mort. Nu e aşe, Ziţo?

Ziţa (fâstâşită): De unde să stiu io?,

amorul meu, treci înapoi în pat... bancă... nu te băga...

Jupân Găgănache: E mort, draji coleji, am fost io cu fl ori la statuia lui. E la fel de mort ca Deşebal, Mihai Viteazu`, Eminescu, Ştefan şel Mare, Nichita Stănescu. Dar în aşelaşi timp e şi viu prin noi, adică prin personajili lui, care-s leit noi, parol!

Gagamiţă: Da, aşa e, jupân Găgănache! Dar ce a scris el, ce a vrut să zică?

Titirică Inimă-Rea: Carajiale era un fel de baba Vanga, o mama-Omida, vedea în viitor. A văzut năravurile boborului politic, despre cum îi prostovim noi pe oameni, moravurile epoşii noastre, cum îi care va să zică furăcim...

Lae Kaţavencu (înşet): Al dracu`, ne-a tradus!

Gagamiţă: Ce zici, onorabile?Lae Kaţavencu: Iată, am zis, să nu

mă combaţi, Carajiale m-a tradus, a zis că mă face deputat şi i-os abia consilier municipal...Şi ne-a tradus pe toţi, nu vezi cum n-a vrut să se înscrie în partide, n-a venit la şpăji... dar ne-a pârât în cărţi!!?

Gagamiţă (după ce se potoleşte sala): Onorabilă adunare, să ascultăm ce are de zis stimabilul Didi Farfurie.

Didi Farfurie: Daţi-mi voie! Stimabili, onorabili, faceţi tăcere! La una mie optsute şinzăşi şi doi s-a născut, din mă-sa şi din tac-su, pe numele său I.L. Carajiale. El a văzut ziua la Haimanale şi moartea la Berlin, dar e get-beget ploieştean. Copilăria petrecută aicişa l-a marcat aşe de mult încât ce a văzut aşe a scris în schiţe şi piese de teatru...

Tipă T.Escu: Aoleo, cât de mult a văzut? Ştie şi de noi?

Coana Joiţica: Normal, că doar suntem ploieşteni de-ai lui...

Didi Farfurie: Nu mă-ntrerupe! Deci el a văzut multe... Epoca sa era plină de amploaiaţi, politicieni şi partide corupte, de moftangii şi Mitici, Dandanache şi alţi Trahanache, cum se întâmplă şi-n zilele noastre, vai, pe ce mâini a încăput ţărişoara mea, oraşul meu, zici că Carajiale e viu şi ne vede.

Lae Kaţavencu: Zău, el chiar ne vede! Ne cunoaşte parcă ne-ar citi ca pe o carte deschisă.

Rică Prosturiano: V-am zis, el e un mort acoperit, lucrează... e sufl eor... e

omul (dă din cap când înspre stânga, când înspre dreapta) lu`... ştiţi voi... şi a lu`...

Didi Farfurie: De-aia zic, stimabililor, e datoria faţă de România, faţă de partidele noastre, faţă de oraşul nostru, să-i închidem gura cu titlul de cetăţean de onoare. Poate retrage şi el de pe piaţă „O scrisoare pierdută” în care, aţi văzut, ne critică pe toţi, vai-vai, ce ne face!

Tipă T.Escu: Păi, se potoleşte cu-n titlu? Mai bine-l facem ministru`!

Jupân Găgănache: Ei, aş! Cum să faci un...înţeleji mata...decedat... ministru? Noi ne adrinsăm memoriei lui Carajiale... Adică spiritului... Nu-ş cum să spun...El e viu, deşi e mort...

Didi Farfurie: Ei bine, ce zice soţietatea noastră?

Lae Kaţavencu: Ce zicem noi?... Iată ce zicem: ca orice român, ca orice fi u al ţării sale... în aceste momente solemne... (de abia se mai stăpâneşte) mă gândesc... la Carajiale... ce-o să zică el, ce-o să mai scrie el, dacă noi ne... emoţiunea mă cuprinde...dacă noi îl facem cetăţean de onoare.

Cetăţeanul turmentat: Hâc! Nu mă împinţe, c-ameţesc! Carajiale ăsta ţine e?

Gagamiţă: E...un mare...dramaturg...Cetăţeanul: Drama...ţe?Gagamiţă: Unul care a scris despre noi

de-amu o sută şi ceva de ani.Cetăţeanul: Si mai scrie, să mor io?Gagamiţă: Nu...Cetăţeanul: Si e mare, Mare-Mare?Gagamiţă: Mare.Cetăţeanul: Mort?Gagamiţă: Mort .Cetăţeanul: Mare si mort ca Mihai

Viteazu`? Gagamiţă: Da.Cetăţeanul: Si l-ai făcut ţetăţean de

onoare şi pe Viteazu`? Gagamiţă: Nu, că Mihai Viteazu` n-a

scris despre noi ca Carajiale!Cetăţeanul: Aha... hâc... înţeleg...

Carajiale ăsta e un fel de Dumnezeu al literaturii. De ţe nu-l faci si pe Dumnezeu-Dumnezeu ţetăţean de onoare? Sau pe Carajiale sfânt...

Gagamiţă: Păi...n-are nevoie!Cetăţeanul: Si ţe, Carajiale are nevoie?

Adică, dacă e Dumnezeu al literaturii încă de amu un secol, îi oferim noi, ilustre gângănii, pardon, ţelebrităţi de Ploiesti, recunoaştere...E ca si cum o furnică îl ziţe elefantului, bravo, mă, ţe mare esti...Hâc... io zic că eşti prost! (în sală, rumoare). Ţe te uiţi... hâc... si tu eşti prost...Ţine

urmează? Faţeţi Cosmosul, Luna şi Soarele ţetăţeni de onoare?

Tipă T.Escu şi Jupân Găgănache: Afară, canalie!

Coana Joiţica (abia ce vine de-afară, de pe hol): Nu, până nu găsim scrisoarea, lasă-l, Tipă.T.Escule, că-mi ucizi onoarea!

Tipă T.Escu şi Jupân Găgănache: Ruşine pentru noi, să tremurăm în faţa unui mişel!...

Lae Kaţavencu (către Cetăţean, împăciuitor): Onorabilul Turmentat n-a înţeles despre ce e vorba... Îl facem cetăţean pe Carajiale ca să nu mai scrie urât despre noi... ca infami...de tine ca beţiv şi prost...e ca o mită...înţeleji?

Cetăţeanul: Păi, n-ai zis că-i mort?Tipă T.Escu şi Jupân Găgănache: Ba

da.Cetăţeanul: Si poate să mai scrie?Tipă T.Escu şi Jupân Gâgănache: Nu.Cetăţeanul: Păi, vezi? De ţe îi daţi

diplomă si nu-i ardeţi cărţile? Tipă T.Escu şi Jupân Găgănache:

Inutil. S-au dus pe Internet.Cetăţeanul: Ardeţi Internetul!Tipă T.Escu şi Jupân Găgănache: Am

vrut, dar Ghiţă (fost Pristanda)nu poate.Gagamiţă: Deci, onorabililor! Să

votăm...Numără tu, Ghiţă!Ghiţă: 10 de la Partidul Scrisorilor

Pierdute, 8 Nopţi Furtunoase, 2 de la Moftangii, 5 de la Năpasta, 3 de la spital, 4 de la nebuni, 9 de la incultură... Trecut!

Cetăţeanul: Hâc... io nu votez... hâc... mă doare-n pălărie de-atâta băşcălie...

Magistraţii de la Curtea de Apel Ploieşti au hotărât condamnarea inculpatului Ion Cărămidaru, inspector vamal (consilier superior)

în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor

Publice Ploieşti – Direcţia Regională Vamală Ploieşti,

la data faptelor, la o pedeapsă de patru ani de

închisoare.

Magistraţii de la Curtea de Apel Ploieşti au dispus şi interzicerea, atât în timpul cât şi pe o perioadă de patru ani după executarea pedepsei închisorii, a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, în formă continuată şi trafi c de infl uenţă. Instanţa a ţinut cont la stabilirea pedepsei, de prevederile articolului privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei, potrivit căruia, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. Instanţa

a mai dispus confi scarea de la inculpat a sumei de 5.500 de lei. Decizia este defi nitivă.

Inculpatul a fost trimis în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti la data de 3 noiembrie 2015, când procurorii au reţinut că, „în perioada 18 – 29 iulie 2015, inculpatul Cărămidaru Ion, în calitate de inspector vamal (consilier superior) în cadrul Direcţiei Generale Regionale

a Finanţelor Publice Ploieşti – Direcţia Regională Vamală Ploieşti, a solicitat şi primit cu titlul de împrumut, de la un om de afaceri (denunţător în cauză) la care fusese desemnat să efectueze un control vamal, suma de 5.500 lei în mai multe tranşe”. „Această sumă de bani a fost cerută în modalitatea de mai sus în legătură cu activitatea de control desfăşurată de inculpat, în sensul de a o exercita contrar îndatoririlor sale de serviciu, într-un mod favorabil fi rmei verifi cate. În acelaşi context, la data de 15 august 2015, inculpatul Cărămidaru Ion a pretins de la acelaşi om de afaceri suma de 2.000 euro, din care 1.000 euro erau pentru sine, iar alţi 1.000 euro erau destinaţi unei persoane din cadrul instituţiei abilitate să aprobe actul său de control, la care urma să intervină în acest scop şi pe lângă care a lăsat să se creadă că are infl uenţă”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Inspector vamal, condamnat la închisoare El. ŞERBANwww.ziarulploiestii.ro

a mai dispus confiscarea de la inculpat

ACTUALITATE

6

Miruna BOGDĂNESCUMiruna BOGDĂNESCUwww.ziarulploiestii.rowww.ziarulploiestii.ro

Pe lista celor care au calitatea de intimat fi gurează şi fostul chestor al IPJ Prahova, Viorel Dosaru, numit, în urmă cu două săptămâni, secretar de stat în MAI. Pe aceeaşi listă fi gurează fostul director al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Prahova, Cristian Daniel Petre, şi adjunctul instituţiei Cătălin Ştefan Dinu, precum şi şefi ai IJP Prahova, Poliţiei Ploieşti şi ai unor parchete.

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus vineri, potrivit site-ul ÎCCJ, redeschiderea urmăririi penale „în dosarul 324/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei faţă de numiţii Mihăilă Aurelian Constantin, Manea Gelu Cristian, Dinu Cătălin Ştefan, Zecheru Nicolae, Ispas Constantin, Cosma Vlad Alexandru, Dosaru Viorel, Matei Liviu, Botnaru Ionuţ, Saghel Mihail Emanuel, Petre Daniel, Cosma Mircea şi Gîrbea Gheorghe, dispusă

prin Ordonanţa nr.36/C1/2016 din 9 februarie 2016 emisă de procurorul

şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 Cod penal, art.12 lit.b din Legea nr.78/2000, luare de mită prev. de art.289 Cod penal, dare de mită prev. de art.290 Cod penal şi favorizarea făptuitorului prev. de art.269 Cod penal”. Decizia instanţei este defi nitivă.

Poveste vecheTotul ar fi ieşit la iveală

în momentul arestării omului de afaceri Răzvan Alexe. Acesta ar fi apelat, prin interpuşi, să afl e date cu privire la anchetă, oferind anumite sume de bani. Pentru parte dintre persoanele care au calitatea de intimat, DNA Ploieşti a demarat urmărirea penală în alte dosare care se afl ă pe rolul instanţelor.

Petre Daniel, fostul şef al ANAF, a fost trimis în judecată, fi ind acuzat de luare de mită. Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA Ploieşti, acesta, în

perioada aprilie - mai 2012, „având calitatea de director executiv adjunct la Direcţia Economică din cadrul Consiliului Judeţean Prahova, cu atribuţii delegate de ordonator principal de credite şi administrator

public, a primit în mod repetat, în trei rânduri, de la o persoană, denunţător în cauză, sumele de 20.000 lei, 10.000 lei respectiv 20.000 lei (în total 50.000 lei), pentru ca, în calitatea deţinută, să facă demersuri pentru favorizarea unei societăţi comerciale la care denunţătorul avea interese economice, în sensul atribuirii unei lucrări privind modernizarea unui drum judeţean, fi nanţată din fondurile Consiliului Judeţean Prahova”. Totodată, se arată în

rechizitoriul procurorilor, Petre ar fi promis „că va face demersuri şi în legătură cu efectuarea cu prioritate a plăţilor către această societate şi suplimentării cu 20% din valoarea totală a lucrării, pe parcursul derulării contractului. Ulterior, în cursul lunii aprilie 2013, înaintea sărbătorilor Pascale, inculpatul Petre Daniel Cristian, în calitate de director executiv în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova,

a primit de la acelaşi denunţător suma de 10.000 lei, pentru a favoriza aceeaşi societate comercială, cu ocazia unui control derulat de către inspectorii din subordinea sa”.

Constantin Ispas, comisar şef de poliţie şi şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, la data faptelor, este acuzat de procurorii DNA Ploieşti de luare de mită, trafi c de infl uenţă, efectuarea de operaţiuni fi nanciare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, precum şi de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, precum şi de spălare de bani şi cercetare abuzivă.

Mihail Saghel, ofi ţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef al BCCO, la data faptelor, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, trafi c de infl uenţă, şantaj şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Trimişi în judecată de procurorii DNA Ploieşti sunt şi Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, precum şi deputatul Vlad Cosma, într-un dosar în care apare şi numele omului de afaceri Răzvan Alexe, dar şi cel al fostului director al Consiliului Judeţean Prahova, Daniel Alicsandrescu.

Cutremur în Prahova! Dosar redeschis cu nume grele din Poliţie şi Parchete

Subiectul nu este unul nou. A reapărut însă în atenţie în momentul în care pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie

şi Justiţie s-a aflat redeschiderea dosarului, clasat la începutul anului 2014 de DNA Bucureşti, pe motiv că nu

au fost săvârşite faptele reclamate.

bli i i î d rechizitoriul procurorilor

adlsods

cşA

Poliţiştii de investigare a criminalităţii economice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, împreună cu procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, au efectuat 59 de percheziţii la sediile unor societăţi comerciale din municipiul Bucureşti şi din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, dar şi la locuinţele unor persoane bănuite de evaziune fi scală, a anunţat IGPR Prahova. Potrivit cercetărilor, în perioada 2008-2015, persoanele bănuite, prin intermediul fi rmelor, ar fi derulat activităţi de prestări servicii, de regulă în domeniul construcţiilor, înregistrând

în evidenţa contabilă o serie de achiziţii de bunuri şi servicii de la diverse societăţi comerciale de tip fantomă. „Pentru justifi carea achiziţiilor, cei în cauză ar fi întocmit facturi în valoare de 5.000 de lei (plafon maxim acceptat de legislaţia în vigoare pentru efectuarea plăţilor cu numerar). Astfel, aceştia ar fi simulat derularea unor operaţiuni comerciale fi ctive, cu scopul de a diminua obligaţiile de plată către bugetul de stat”, precizează sursa citată. Poliţiştii au ridicat 43.450 de lei, 10.900 de dolari, 3.200 de euro, 1 kg. de bijuterii din aur, 26 de autovehicule, un buldoexcavator, peste 1 kg. de tutun şi peste 8 kg. de

materiale pirotehnice - clasa a II-a. Prejudiciul cauzat este estimat la peste 6.000.000 de lei, iar în vederea recuperării acestei sume, sunt în curs de derulare procedurile de aplicare a sechestrului asigurator pe mai multe bunuri imobile şi mobile. „În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fi scală şi complicitate la evaziune fi scală”, a anunţat IGPR. La acţiune au participat şi jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „Matei Basarab” din Ploieşti şi de la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Prahova.

Zeci de percheziţii! Prejudiciul: peste 6 milioane de lei

ACTUALITATE

7PRODUCŢIE PUBLICITARĂ

Vrei un stil personal de prezentare? Impreună vom găsi soluţii inovatoare, capabile să-ţi promoveze efi cient imaginea!

• bannere şi rollup-uri • etichete autocolante • fi rme luminoase• obiecte promoţionale personalizate • colantări auto0244.546.501

Dr. Ing. A. ŢURCANUwww.ziarulploiestii.ro

„JURNALUL EVENIMENTELOR” ÎN CAZ DE CUTREMUR,

Predicţia şi cuantifi carea cutremurelor în etapa actuala de dezvoltare a ştiinţei reprezintă operaţii practic imposibile. Cea mai importantă certitudine constă în faptul că pe toată durata de existenţă a omenirii se vor produce cutremure, mai mult sau mai puţin violente. Tot în categoria certitudinilor pot fi considerate şi preocupările deosebite ale inginerilor constructori şi cercetătorilor, inclusiv eforturile autorităţilor competente şi responsabile, de a contribui la limitarea urmărilor catastrofale generate de acţiunea cutremurelor puternice.

Protecţia antiseismică a construcţiilor este considerată o acţiune de interes naţional, priorităţile în domeniul reducerii riscului seismic constituindu-le: Clădirile de locuit înalte cu structură de rezistenţă din beton armat şi zidărie din caramidă, construite înainte de 1940; Clădirile înalte construite înainte de 1977, care deţin spaţii publice la parter sau la alte niveluri ale clădirii; Clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă.

Riscul seismic reprezintă

probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii şi pierderi de vieţi omeneşti sau materiale în cazul producerii unui cutremur puternic, luând în considerare o anumită perioadă de referinţă.

Factorul uman nu poate interveni asupra hazardului seismic şi, în general, nici asupra expunerii construcţiilor care sunt fi xe. Vulnerabilitatea acestora poate fi redusa prin interventii (reparatii / consolidari), astfel încât riscul să fi e cât mai redus.

Inventarierea, investigarea, evaluarea structurilor de rezistenţă şi încadrarea în clasele de risc trebuie făcute cu mult discernământ, deoarece fi ecare clădire reprezintă un caz particular cu comportare specifi că. Analizarea unei clădiri afectate de cutremur comportă mai multe faze de verifi care şi control: observaţii directe; prelevarea de probe pentru testări în laborator; testări instrumentale şi analize numerice.

Decizia privind încadrarea în clasa de risc seismic şi tipul intervenţiei pentru clădirea analizată poate fi : reparaţie, consolidare sau

demolare. Sunt cazuri în care consolidările clădirilor existente afectate de cutremure puternice conduc la operaţii costisitoare, greu de efectuat cu costuri destul mari, fara a avea certitudinea ca lucrările executate vor conduce la o comportare corespunzătoare la un viitor cutremur puternic, optându-se pentru demolarea acestora, pe amplasamentele respective putând fi construite cu costuri acceptabile clădiri noi conform codurilor şi normativelor tehnice afl ate în vigoare.

Proprietarii (persoane fi zice/autorităţi publice locale sau centrale) clădirilor încadrate în clasele de risc seismic RsI şi RsII trebuie să conştientizeze expunerea în cazul declanşării unui cutremur puternic, aceştia fi ind cei în măsură să aplice soluţiile specifi cate în Rapoartele de Expertiză Tehnică.

Având în vedere cele prezentate, potrivit legislaţiei afl ate în vigoare (Legea Nr. 10 /1995 - Calitatea în Construcţii, cu completările ulterioare; H.G. Nr. 273/1994 - Regulament de Recepţie a Lucrărilor de Construcţii şi Instalaţii aferente acestora,

cu completările ulterioare; Normativul P 130/1999 - Comportarea în timp a construcţiilor etc.) imobilele, indiferent de destinaţie (clădiri publice, spitale, unităţi de învăţământ, săli de spectacole, hoteluri, blocuri de locuinţe, locuinţe unifamiliale etc.) trebuie să deţină şi să fi e completat la zi “Jurnalul Evenimentelor“, acesta fi ind parte integrantă a Cărţii Tehnice a Construcţiei.

“Jurnalul Evenimentelor“ aferent unui imobil trebuie să conţină datele de identifi care ale acestuia respectiv (proprietar/utilizator sau chiriaş, suprafaţa imobilului, structura de rezistenţă, fi nisaje, instalaţii etc.) şi a intervenţiilor (reparaţii, consolidări, extinderi, recompartimentări etc.) care care s-au succedat pe durata de exploatare a imobilului respectiv.

Acest document este foarte necesar, deoarece furnizează date cat mai complete în cazul producerii unor evenimente nedorite (cutremure; explozii; incendii; inundaţii etc.), specialiştii putând identifi ca mult mai uşor cauzele producerii pagubelor.

OBLIGATORIU, DAR IGNORAT

Întârzieri de doi ani şi în exerciţiul bugetar 2014-2020

Chemată la raport în plenul Senatului, Aura Răducu, ministrul Fondurilor Europene, a arătat că România se afl ă pe ultimul loc în Uniune în ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor UE. Ea şi-a propus să ducă acest procent înspre 80%, dar acest lucru nu este sigur că va reuşi. „Aceste programe-a spus ministrul-au avut mari probleme de-a lungul implementării lor între 2007 şi 2015, pe tot parcusul, de la elaborarea ghidurilor şi selecţia proiectelor, până la implementarea lor”. Sesiunea 2007-2013 se va închide, culmea, tocmai în 2017, când va fi efectuată o ultimă plată a programului. Pentru exerciţiul bugetar european 2014-2020, unde România are deja întârzieri de doi ani, Aura Dobre şi-a propus, ca priorităţi: îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante pentru atragerea fondurilor europene, cu termen de fi nalizare în octombrie; transparenţă totală a implementării programelor şi proiectelor, prin publicarea pe site-ul ministerului a informaţiilor relevante despre gestionarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) 2014-2020;crearea unui cadru prin care MFE să aibă un rol activ în punerea programelor în practică; simplifi carea procedurilor de implementare şi standardizarea documentelor; organizarea unor întâlniri între reprezentanţi ai ministerului cu structuri regionale ale proiectelor fi nanţate; accelerarea implementării programelor FESI 2014-2020, prin fi nalizarea acreditării pentru autorităţile implicate în gestionarea programului; lansarea apelurilor de proiecte şi contracararea proiectelor aprobate până în octombrie; revizuirea cadrului normativ/ procedural privind proiectele de infrastructură mare. Vicepremierul Vasile Dâncu susţine că Executivul ar trebui să creeze programe speciale destinate administraţiei publice locale, astfel încât fi ecare instituţie din teritoriu să dispună de personal pregătit în absorbţia fondurilor europene.

Suntem ultimii din UE la atragerea fondurilor europene

Exclus din PNL anul trecut, consilierul local Paul Palaş s-a alăturat echipei ALDE, a anunţat Graţiela Gavrilescu. În mod normal, pentru ambele opţiuni, Palaş ar fi trebuit să-şi piardă mandatul de ales, dar acesta a contestat în instanţă decizia foştilor colegi liberali, iar cum nu s-a dat un verdict fi nal, acesta şi-a îngăduit să se înscrie în alt partid. Săptămâna trecută, fostul secretar de stat Cătălin Beciu l-a convins şi pe pugilistul Adrian Diaconu să îmbrăţişeze politica, acesta devenind membru ALDE. În schimb, la Valea Doftanei, organizaţia ALDE a trecut în bloc la PNL. Copreşedintele PNL, George Ionescu, a confi rmat că 11 din cei 13 consilieri locali, inclusiv viceprimarul localităţii, şi-au manifestat dorinţa de a sprijini candidatul PNL la primăria comunei. PSD s-a lepădat de trei membri: consilierul judeţean Adrian Manta, pe motiv că s-a implicat în campania electorală a lui Sorin Teju, la Vălenii de Munte, şi viceprimarii din Mizil şi Urlaţi, care deja îşi pierduseră calitatea de consilieri locali.

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, îşi propune -nu se ştie dacă va reuşi- să depolitizeze şcolile de numirile directorilor pe criterii subiective, gen simpatii ori afi nităţi politice. În consecinţă, tehnocratul Guvernului Cioloş a sugerat că va organiza un test naţional online pentru ocuparea funcţiilor de conducere în şcoli. În ce va consta acesta nu se ştie, dar va fi un pas preliminar depunerii dosarelor pentru concurs. Ofi cialul a declarat, luni, în faţa deputaţilor din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret

şi sport:„concursurile pentru directori de şcoli au fost de la început şi sunt o prioritate, lucrăm cu un grup puternic care fac resurse umane în multinaţionale (...). Am încredere ca vom putea veni, în prima etapă a concursului de director, cu un test online naţional, astfel încât să aibă încredere că pot aplica toţi. Va fi acest test de resurse umane online general şi, după ce-l trec, profesorii vor putea să-şi depună dosarele pentru concurs”. Cât despre desfi inţarea inspectoratelor şcolare, Curaj s-a opus categoric unui asemenea demers:

„cu privire la desfi inţarea inspectoratelor şcolare, îmi pare rău, am spus clar nu!, pentru că, într-un fel sau altul, noi discutăm despre descentralizare. Inspectoratele şi cei care le conduc sunt aproape de ce se întâmplă în realitate!” În ianuarie 2016, propunerea legislativă de suprimare a inspectoratelor şcolare a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Legea are susţinerea unor organizaţii/reprezentanţi din interiorul sistemului, care consideră inspectoratele şcolare drept „instituţii toxice, comuniste şi corupte”. În viziunea iniţiatorului, deputatul Cornel Comşa, administraţia locală, care deţine deja terenurile şi clădirile în care funcţionează şcolile, va prelua atribuţiile de administrare, în

baza resurselor proprii şi a fi nanţărilor de la minister. Directorii ar urma să fi e numiţi direct de către consiliul de conducere al şcolii, iar concursurile de ocupare a posturilor didactice s-ar organiza în cadrul unităţii de învăţământ. Inspecţia şcolară va cădea în sarcina Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii Învăţământului Preuniversitar (ARACIP), care va monitoriza şi „calitatea activităţilor de predare-învăţare, respectarea standardelor naţionale şi a indicatorilor de performanţă, prin inspecţie şcolară”. Expertul Marian Staş susţinea că inspectoratele şcolare sunt piedica principală în descentralizarea sistemului de învăţământ, numindu-le structuri toxice, comuniste şi corupte.

Ministrul Curaj se opune desfi inţării inspectoratelor şcolare

Tehnocratul lui Cioloş introduce teste naţionale pentru numirea directorilor

i i l Ed i i i il

Maria BOGDANwww.ziarulploiestii.ro

Mişcări politice în Prahova

l di PNL l t t ili l l l

8

TRUP, MINTE, SUFLET

Prof. dr. Alexandru BĂDULESCUwww.ziarulploiestii.ro

- Care este situaţia acum? (Nicolae Ceauşescu)

„Castelul Peleş a fost construit de la început într-o zonă cu multe ape subterane. Protejarea fundaţiilor şi a subsolurilor împotriva apelor amintite s-a obţinut prin realizarea unui interesant sistem de drenaje, la adâncimi între 4-20 metri, ale cărui planuri nu se mai găsesc.

Sunt evidente infi ltraţii de apă, acoperişul este deteriorat în cea mai mare măsură, iar pentru protecţia sa – când sunt zăpezi mari, se folosesc stâlpi de lemn aşezaţi la mansardă. Instalaţiile electrice, sanitare şi de canalizare sunt cele vechi din vremea Regelui Carol I, oricând fi ind posibile incendii şi deoarece Castelul are multe lucrări din lemn, poate să fi e distrus într-un timp record.

Muntele apasă şi este evidentă o alunecare de teren care ar deplasa Castelul Peleş spre albia râului cu acelaşi nume, fapt ce va produce un adevărat dezastru natural ce va face ocolul pământului”.

- Dar cine administrează în prezent castelul Peleş? (N.C.) Consiliul Judeţean Prahova, tovarăşe secretar general.

- Şi de ce nu se ocupă cu toată răspunderea de soarta

acestui palat? (N.C.)Tov. secretar general,

Consiliul Judeţean Prahova are în subordine un trust de construcţii, care în general trebuie să realizeze anual peste 3000 de apartamente şi 3-4 cooperative de reparaţii care nu au ce căuta, din punct de vedere tehnic, la un asemenea monument. Castelul Peleş este unicat în arhitectura română, europeană şi printre puţinele din lume, şi a fost construit la vremea respectivă de cei mai vestiţi arhitecţi, ingineri, meşteri din Viena, Germania, Cehia etc.

Atunci dacă Consiliul Judeţean Prahova nu este în stare să administreze acest Castel, să ne ocupăm cât mai urgent noi de salvarea lui. (N. Ceauşescu).

A doua zi după această vizită întreprinsă de Nicolae Ceauşescu la Castelul Foişor (spre sfârşitul lunii septembrie 1975), prof. arh. Bujor Gheorghiu a informat conducerea Secţiei Gospodăriei de Partid, personal pe Mihai Gere – şeful secţiei, precum şi despre problemele referitoare la situaţia gravă în care se afl ă, din punct de vedere fi zic Castelul Peleş. A redat – după afi rmaţia transmisă la întâlnirea din 25 martie 1976, aproape

în totalitate, dialogul cu Nicolae Ceauşescu privind întreaga situaţie a Castelului Peleş şi a clădirilor anexă ce fac parte din patrimoniul statului, clădiri declarate monumente istorice şi de arhitectură, prin hotărârile Consiliului de Miniştri nr. 660 şi 1160 din 1955.

În acelaşi timp, prof. arh. Bujor Gheorghiu a adus la cunoştinţa conducerii Secţiei Gospodăriei de Partid „indicaţiile” secretarului general Nicolae Ceauşescu, privind restaurarea, consolidarea şi asigurarea funcţionalităţii Castelului Peleş şi în general, a Ansamblului Peleş de către Secţia Gospodăriei de Partid, întrucât Consiliul Judeţean Prahova, care de la 1 octombrie 1971, în baza HCM 1346 avea în administrare Castelul Peleş, nu este în măsură – din punct de vedere tehnic, să realizeze lucrările necesare salvării de la o inevitabilă catastrofă a acestui edifi ciu emblematic al culturii, arhitecturii şi artei româneşti şi universale.

Pentru a rezolva, cât mai urgent, aceste acute probleme, conducerea Secţiei Gospodăriei de Partid a constituit 3-4 colective de specialişti din elita personalului Trustului

de Construcţii „Carpaţi”, la care au fost invitaţi, în calitate de consilieri, personalităţi marcante de la Uniunea Arhitecţilor din România şi Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” (prof. univ. dr. arh. Cezar Lăzărescu – rector şi prof. univ. dr. arh. Valentin Iorga), dar şi de la Muzeul Naţional de Artă, Uniunea Artiştilor Plastici, Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural din Ministerul Culturii etc.

Aceste colective de specialişti s-au deplasat la Sinaia şi au efectuat ample studii şi cercetări privind situaţia construcţiei Castelului Peleş, a instalaţiilor electrice, sanitare, de încălzire, de canalizare etc, precum şi a zonei exterioare a monumentului. Studii preliminare au fost efectuate şi pentru celelalte obiective din zona Ansamblului Peleş: Castelul Pelişor, Cazinoul, Hotelurile Palace, Caraiman, fosta gară regală etc.

Concluziile rezultate din aceste studii şi cercetări au fost prezentate conducerii Secţiei Gospodăriei de Partid în ziua de 9 octombrie 1975, împreună cu o listă generală de lucrări ce urmau să fi e realizate pentru restaurarea, consolidarea şi asigurarea funcţionalităţii

Ansamblului Peleş - Sinaia.Nota generală împreună

cu cele trei anexe au fost analizate de forurile centrale de decizie, iar în ziua de 20 ianuarie 1976, s-a întocmit anexa nr.4, cuprinzând titularii de investiţii care urmau să primească fonduri centrale în vederea realizării lucrărilor de restaurare, conservare şi de asigurarea funcţionalităţii Ansamblului Peleş-Sinaia: Ofi ciul Economic Central „Carpaţi”, Ministerul Culturii, Consiliul Popular Prahova, Ministerul Economiei Forestiere şi Materiale de Construcţii, Ministerul Turismului, Ministerul Energiei Electrice, Ministerul Minelor Petrolului şi Geologiei, Ministerul Transporturilor

şi Telecomunicaţiilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul de Interne.

Nota generală împreună cu cele patru anexe (afl ate în arhiva personală a semnatarului acestor rânduri) au fost examinate în şedinţa din 5 februarie 1976 a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al PCR, care a aprobat executarea acestor lucrări, coordonarea generală revenind Ofi ciului Economic Central „Carpaţi”.

Prin hotărârea respectivă s-au stabilit o seamă de măsuri şi responsabilităţi la nivel central şi judeţean, la care ne vom referi în următoarele episoade.

- Va urma -

-Aţi visat vreodată să fi ţi o mare solistă, o Irina Loghin, de exemplu?

-Cine nu visează la aşa ceva? Între timp însă mi-am dat seama că doar îmi place să cânt. Mai important este să ştiu ce, cum şi unde cânt. Dar aş fi vrut să fi u Ileana Sărăroiu! Mi-a fost şi-mi este model, reperul meu în tot ceea ce înseamnă interpretare, repertoriu, autenticitate, valoare.

-Când v-aţi dat seama că viaţa dvs. este legată de muzică, de cântec?

-La mine acasă, în Vâlcăneşti-Prahova, am urcat pe scenă ca oricare alt copil,

la serbările şcolare. Mai târziu am activat în cadrul Ansamblului „Brâuleţul”. Cred că atunci am ştiut precis că tot restul vieţii mele vreau să fac muzică. Am fost admisă la Liceul de Artă „Carmen Sylva”, din Ploieşti, unde nu exista decât o secţiune de canto clasic. În acel an conducerea şcolii a decis să înfi inţeze o clasă de folclor, eu fi ind prima elevă înscrisă la canto popular. L-am avut profesor pe dl. Leonida Brezeanu, cel care coordona şi Ansamblul „Marama”, renumit la acea vreme. Dânsul mi-a îndrumat paşii către dna Maria Văduva, cunoscuta interpretă de muzică populară din Muntenia, pe care o admir fără rezerve. Fiul domniei sale, naistul Romeo Văduva, m-a învăţat primele noţiuni de teorie a muzicii. În timpul liceului am mers o vreme la Şcoala Populară de Artă (clasa.prof. dr. Maria Tănase Marin), la Palatul Copiilor (prof. Victoria Catană), iar cu „Marama” am fost în turnee în Turcia, Italia şi în ţară. Mi s-a părut natural apoi să urmez o facultate de muzică, iar acolo am avut şansa de a-l avea profesor pe dl. Gheorghe Oprea, cel care mi-a coordonat lucrarea de licenţă, dar în plus a mai făcut două lucruri: m-a făcut

să doresc să urmez o carieră didactică şi m-a învăţat ce înseamnă muzică de calitate. Îmi place grozav munca de profesor. Ador copiii, iubesc folclorul, deci s-ar putea spune că mi-am împlinit vocaţia.

-Aţi câştigat şi câteva premii la concursuri de folclor („Irina Loghin”, „La izvor de dor şi cântec”, „Mioriţa”).

-Da, însă nu am perseverat, fi indcă mi-am dat seama că nu am un repertoriu distinct şi din acest motiv am de pierdut. În jurii erau specialişti faimoşi (prof. Emilia Comişel, prof. Gheorghe Oprea), care îmi spuneau, e-n ordine, ai o voce foarte frumoasă, interpretezi bine, riguros, dar n-ai o muzică a ta, o identitate. Şi-atunci am lucrat la acest aspect. Nu imediat însă. Am vrut întâi de toate să am o stabilitate, m-a interesat să mă titularizez la catedră, mi-am obţinut gradele didactice şi abia apoi am pornit la munca de a culege folclor. N-am avut foarte mare noroc, am găsit fragmente de piese la sătenii din Ceraşu, unde locuiesc acum, la mama, la bunicul meu, cântăreţ şi el la armonică, le-am îmbunătăţit, păstrând structura de bază însă, iar cele şapte melodii

sunt imprimate în radio, cu Orchestra Naţională, condusă de maestrul Adrian Grigoraş. Iar marea mea mulţumire este că toate au fost incluse în arhiva radio, ceea ce înseamnă mult, e ca şi cum aş fi trecut cel mai important examen din viaţă. E confi rmarea că munca mea este de calitate.

-În afară de a vă asculta la radio, de a vă vedea la televizor, unde vă mai pot întâlni iubitorii de muzică? Ce planuri muzicale aveţi?

-Concertez numai cu Ansamblul „Poieniţa”, condusă de dl. Marin Văcărelu, iar dânsul are multe parteneriate în judeţ şi în ţară ori cu Republica Moldova. Nu merg separat în spectacole pentru că nu am timp: şcoala îmi ocupă mare parte din zi, am o familie foarte frumoasă, mă ocup de educaţia fetiţei mele de 9 ani, care are şi ea o voce tare frumoasă, iar cât răgaz îmi rămâne îl folosesc pentru a imprima un următor material la radio. O să vă miraţi, nu vreau să-mi fac un CD fi indcă, în opinia mea, acesta nu refl ectă nici calitatea interpretativă a unui solist şi nici valoarea repertoriului.

O voce care poate fi ascultată pe undele radioului public

40 de ani de la o istorică hotărâre prezidenţială: restaurarea, conservarea, consolidarea şi asigurarea funcţionalităţii Ansamblului Peleş - Sinaia (IV)

IOANA DAN n-a putut despărţi cariera didactică de dragostea pentru folclor. Predă muzica la şase şcoli gimnaziale din Ceraşu, Drajna şi Poseşti, ca

profesor titular, este profesor-îndrumător al grupului vocal de adulţi din cadrul Ansamblului „Poieniţa”, din Drajna, cântă în spectacole, este invitată

în emisiuni folclorice la posturile locale şi naţionale de televiziune, dar izbânda cea mai mare se leagă de faptul că piesele sale au fost incluse în arhiva radioului public. Tânăra ştie că o mai completă recunoaştere decât

cea a specialiştilor de la Radiodifuziunea Română, poate singurul loc unde se mai triază corect valorile, nu poate exista pentru un interpret.

IOANA DAN d ă i i did i ă d d

Maria BOGDANwww.ziarulploiestii.ro

TRUP, MINTE, SUFLET

9EDITURĂ

0244.546.501

• broşuri • reviste • cărţi • ziare • cataloage • broşuri • reviste • cărţi • ziare • cataloage ((documentare, redactare, machetare şi tipăriredocumentare, redactare, machetare şi tipărire) )

M. MARINwww.ziarulploiestii.ro

Babele Sunt personaje ale

mitologiei populare româneşti, vestitoare ale primăverii. În unele zone se spune că aşa cum sunt zilele între 1 şi 9 martie, mohorâte sau înseninate, aşa va fi tot restul anului, ploios sau cu vreme frumoasă. În altele, ziua este legată de sufl etul omului ori de dispoziţia lui de peste an: dacă afară e vreme urâtă, cu vânt, ploaie sau frig, aşa este caracterul (închis) sau aşa va fi anul, trist, cu multe probleme; dacă afară e frumos, senină este şi inima ori vesel va fi anul. Femeile îşi aleg, în acest interval, o zi oarecare, la întâmplare, sau îşi fi xează baba în funcţie de ziua de naştere. Ce trece

peste zece se calculează în felul următor: data naşterii, 23, 2+3=5 sau 29, 2+9=11, 1+1=2 etc. Legenda populară leagă babele de Baba Dochia sau Sf. Evdochia. Sunt trei versiuni ale poveştii:

• Baba Dochia, o soacră rea, îşi trimite nora să culeagă fragi. Căutând şi negăsind nimic, fata rătăceşte în munţi, neîndrăznind să se întoarcă în sat. Întâlneşte pe drum un moneag, poate chiar pe Dumnezeu, care îi oferă o mână de fragi. Dochia crede că a venit primăvara şi urcă muntele, cu oile sale. Pe drum se încălzeşte şi leapădă cele 9 cojoace (12, în anumite zone), dar când ajunge în vârf, vremea se înrăutăţeşte, femeia şi mioarele îngheaţă, fi ind

transformate în stane de piatră.

• Baba Dochia a avut un fi u care s-a însurat împotriva voinţei ei. Pentru a-şi necăji nora, într-o zi rece de la sfârşitul lunii februarie, i-a dat un ghem de lână neagră şi a trimis-o la râu, să spele fi rele până devin albe. Fata a spălat o zi, două zile, i-au îngheţat mâinile, a plâns mult, până când a auzit-o Iisus Hristos. Domnul i-a dat o fl oare, i-a zis s-o pună pe lână, iar fi rul s-a făcut alb ca neaua. Fericită, s-a întors acasă, iar Dochia pleacă la munte şi îngheaţă.

• Ultima variantă este un pic mai dreaptă cu Dochia, care devine personaj feminin pozitiv. Aşadar Dochia este frumoasa fată a lui Decebal. După

ce romanii au cucerit Dacia, Traian a dorit să o ia de soţie. Iubind un alt bărbat, tânăra l-a refuzat şi, de teamă să nu fi e luată cu forţa, s-a refugiat în munţi. Dar chiar la început de martie a venit un ger năprasnic şi frumoasa copilă a îngheţat. Altă variantă spune că chiar fata s-a rugat lui Zamolxis s-o transforme în stană de piatră tocmai pentru a nu cădea în mâinile duşmanului.

MăciniciiZiua de Măcinici este

hotarul dintre iarnă şi primăvară, între zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor. Pe 9 martie, când se serbează Măcinicii, se suprapun

două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia, când aceasta moare şi se preface în stană de piatră şi prima zi a Moşilor, jertfi ţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar pentru credinţă. De Măcinici, se prepară alimentul denumit „sfi nţi, sfi nţişori, bradoşi sau măcinici”, unii ar crede că se beau şi 44 de pahar de vin, în timp ce religia spune că acum s-ar deschide mormintele şi porţile Raiului. E vorba însă şi despre o înnoire, o curăţenie, o eliminare a răului, prin aprinderea focului în care sunt arse

resturile vegetale adunate din curte, grădină şi poieni sau apărarea de rele (ori şerpi), prin arderea unor cârpe la fi ecare colţ exterior al casei. În unele locuri, copiii practică şi azi obiceiul magic de alungare a frigului şi scoatere a căldurii din sol. În timp ce bat cu nişte beţe în pământ, alături de un foc, aceştia strigă: „Intră frig şi ieşi căldură,/Să se facă vreme bună/Pe la noi, pe bătătură!” În Transilvania se aprind grămezi de paie, iar fl ăcăii sar peste fl ăcări, iar în Banat, băieţii scurmă cu ciomegele focul şi apoi bat cu ele în pământ, ca să se încălzeacă mai repede.

Tradiţii populare româneşti: BABELE ŞI MĂCINICII

Între 1 şi 9 martie, în afară de frumoasele sărbători legate de mărţişor şi Ziua femeii, tradiţia populară, păstrată în mediul rural şi preluată de orăşeni, reţine în calendar alte două obiceiuri, Babele şi Măcinicii ori Moşii de primăvară, ultima, cu influenţe religioase.

d ă ă bă i d î i il l d

Ceai de cătină pentru

avitaminoză şi boli alergice

Cătina creşte din abundenţă pe albia râurilor, dar şi în locuri stâncoase şi abrupte din regiunile deluroase. Frunzele sunt verzi-albicioase, iar fl orile de culoare galben-ruginie, pentru ca în fi nal să ne bucurăm de buchetele de fruct galben-portocaliu, care încântă privirea. La o primă vedere, cătina este un arbust cu multiple ramifi caţii, pe suprafaţa căruia predomină perii stelaţi şi o mulţime de spini. Fructele de cătină se pot culege într-o perioadă destul de lungă, începând cu luna august şi până în plină iarnă, odată cu primul îngheţ. Pentru fructe cât mai bogate în

vitamina C se recomandă lunile august – octombrie. În vederea conservării, fructele se usucă numai pe cale artifi cială, la o temperatură de 70 de grade Celsius. Fructele de cătină conţin vitaminele C, E, B1, B2, PP; carotenoide (provitamina A), fl avonoide (vitamina P); proantociani, pectine, fi tosteroli, ulei gras, catehină, acizi triterpenici. Din fructele de cătină proaspete sau uscate se poate prepara o infuzie miraculoasă. Peste două linguriţe de plantă se toarnă o cană cu apă clocotită şi se lasă la infuzat timp de 15 minute. Se beau 2-3 căni cu ceai pe zi, înaintea meselor principale, iar cura de vitaminizare durează trei luni şi se recomandă de două ori pe an. Efecte benefi ce se obţin în afecţiuni precum avitaminoză, astenie, nevroză, ulcer gastric şi

duodenal, hepatită, boli alergice, psoriazis, afecţiuni ale prostatei. De asemenea, cei afl aţi în convalescenţă au mare nevoie de tratament prelungit cu ceai de cătină.

Ceaiul de isop reduce fragilitatea

vaselor capilareIsopul este menţionat

până şi în Sfânta Scriptură, afl ând despre el în Psalmii lui David. Florile au o aromă proaspătă, înviorătoare, ceea ce a făcut ca monahii să o folosească înainte vreme ca plantă de leac.

Această plantă din grădina Domnului are proprietăţi terapeutice foarte puternice, fi ind un leac sigur împotriva

hipertensiunii arteriale şi un bun adjuvant în tratarea fragilităţii vaselor capilare. Pentru obţinerea acestui ceai se vor folosi numai frunze şi fl ori uscate. Într-o cană cu apă clocotită se va pune o linguriţă cu isop şi se va lăsa la infuzat timp de 8 minute. În situaţia în care, datorită anumitor disfuncţii, reţineţi apa în organism, tratamentul cu infuzie de isop va favoriza eliminarea acesteia, purifi când fi catul. Tratamentul durează minimum 14 zile şi se poate repeta la intervale de o lună. Se recomandă consumarea a două căni cu ceai pe zi, ceea ce va ajuta la eliminarea apei şi a toxinelor din organism. Acest leac este efi cient şi în tratarea afecţiunilor respiratorii, fi ind bronhodilatator,

antiasmatic, antiseptic, antiviral, tonic respirator şi digestiv, dar şi stomahic, carminativ şi vasodilatator.

Ceai de afine pentru vedere

şi diabetCălugării spun că

cele mai bune afi ne sunt acelea care au un aspect ca şi cum ar fi prăfuite şi recomandă spălarea lor doar în momentul în care sunt consumate, în caz contrar ele pierzându-şi proprietăţile. Frunzele de afi n conţin fl avonoide care protejează pereţii vasculari şi previn apariţia varicelor şi durerile articulare. Consumul de afi ne ajută mult în tulburările de vedere, ateroscleroză şi afecţiuni ale sistemului digestiv. Frunzele şi fructele de afi n au proprietăţi astringente datorită taninului. Afi nele conţin

vitaminele A, B1, B2, C, E, F, PP şi antioxidanţi precum fl avonoizi (care protejează organismul împotriva infecţiilor) şi antocianină (care îmbunătăţeşte acuitatea vizuală). Ceaiul din frunze şi fructe de afi n este unul dintre puţinele ceaiuri în care se pun împreună şi frunze şi fructe. Fie verzi, fi e uscate, cantităţile pentru o cană de ceai sunt: o linguriţă de frunze şi o lingură de afi ne, peste care se toarnă 250 ml de apă clocotită şi se lasă 10 minute la infuzat. Ceaiul se strecoară şi se bea călduţ, doar două căni pe zi, cu 30 de minute înaintea micului dejun şi a cinei. O cură de ceai de afi n poate dura 30 de zile şi se repetă din trei în trei luni. Aceasta poate regla dezechilibre ale metabolismului glucidelor şi ale sistemului circular, crescând rezistenţa capilarelor, dar tratează şi afecţiuni precum enterocolita, parazitozele intestinale sau chiar durerile generale de gută.

Ceaiuri monahale pentru afecţiuni vasculareLa noi, la români, ceaiul este o licoare a anotimpurilor reci, în lumea monahală însă acestea se consumă tot timpul, puterea

lor vindecătoare fiind la mare preţuire. Maica Pelaghia, pe care am cunoscut-o pe Muntele Măslinilor, fiind ucraineancă, aşteaptă întotdeauna pachete cu plante de pe meleagurile natale: „Cel mai mult îmi lipsesc urzicile – a mărturisit măicuţa -,

dar şi afinele, cătina şi floarea de soc”. Ne-a împărtăşit şi nouă câteva dintre reţetele monahale care tratează de la banalele răceli până la boli ale ochilor