MUZEUL DE ARHITECTURĂ POPULARĂ „PĂDUREA VERDE ÎN …
of 1
/1
Embed Size (px)
Transcript of MUZEUL DE ARHITECTURĂ POPULARĂ „PĂDUREA VERDE ÎN …
Revista Monumentelor Istorice, 1995, Numarul 1-2, Anul LXIVMUZEUL
DE ARHITECTUR POPULAR „PDUREA VERDE" ÎN ACTUALITATE
Un colectiv de cercettori bneni, entuziati i cu dragoste de profesiunea lor, începea în anul 1961 cercetarea de teren prin satele bogate în cultur etnografic , popular, atât de difereniat, din zonele tradiionale ale Banatului. Strdaniile lor au început s se obiectiveze în transferul, în 1971, în cadrul unei secii din Muzeul Banatului, al priJilelor dou case, al unei gospodrii rneti i cinci oloinie.
ln anul 1975, un ghid al Timiului meniona Secia muzeal de la Pdurea Verde care, în curs de organizare, pe atunci , tezauriza patru case rneti , opt pive, câteva oloinie i vâltori (mori de ap) . De atunci i pân astzi , Muzeul „Pdurea Verde" i-a îmbogit patrimoniul de monumente de arhitectur i civilizaie popular, ajungând s salveze i s protejeze 16 gospodrii tradiionale , la care se adaug 12 instalaii de tehnic popular (viegi , mori, oloinie i ateliere) i centrul civic al satului (cu biserica de la Tapla -1746; coala de la Bama-Lugoj - aproximativ 1860; primria de la Srzani - zona Lugoj i casa naional de la Baba în funciune i astzi, ridicat în anul 1921 ); acesta din urm se va definitiva prin transferarea unui birt din Bâlna, a gospodriei Vaiaga etc.
Cuin la 1824 fiinau trei fabrici de igl i sticl ce se alturau diverselor ateliere fcând dovada existenei unor numeroase meteuguri tradiionale , etnografii bneni i-au propus s foloseasc i s reflecte în muzeul lor atât materialele de construcie de preferin tradiionale, cât i tehnicile de lucru specifice culturii rurale.
Expresive sunt casa cu atelier de olar (sfâritul secolului XIX) de la Birchi, la sud de Mure , lâng Lipova; casa de olar cu coin i vatr deschis de la Jupâneti (secolul XIX).
Muzeul cuprinzând 16,5 ha teren (având astzi împrejmuii 850 m liniari) a fost închis în 1987 pentru renovare, dar câiva ani dup aceea n-a mai beneficiat nici de paz , nici de împrejmuire, oseaua de centur amenajat în 1990 afectându-i parial trasee ale ulielor cu case tradiionale rneti.
Vdit interesat de soarta muzeului etnografic în aer liber, directorul Muzeului Banatului a dezvluit - într-o discuie colocvial - colegilor din reeaua naional i altor invitai aflai la inaugurarea din 19 mai 1995 a redeschiderii Muzeului „ Pdurea Verde" bucuria i sentimentul fericit prilejuite de acest eveniment din viaa colectivului de muzeografi, o dat cu rememorarea procesului de formare i dezvoltare a acestei instituii de tezaurizare a valorilor monumentale tradiionale ale satelor bnene.
Aflam cu aceast ocazie binevenit c procesul de revigorare a activitii muzeului în spe, prin restaurarea i consolidarea valorilor
E. ANCUA-RUINARU
sale, va cuprinde patru etape, pentru care s-au alocat, pentru început, în 1995, 96 milioane lei:
1. cele patru gospodrii , cldiri de vam - sfârit de secol XIX-început de secol XX, restaurate i puse în valoare în prima parte a anului 1995;
2. pân la 15 septembrie 1995 urmau s se efectueze lucrri la obiectivele din centrul civic al muzeului, gospodria de la Zold (sfâritul secolului XIX) , dou ateliere de fierrie i rotrie ;
3. refacerea gospodriilor de la Baba, Jebil i Cvu, transferarea gospodriei de la Slatina-Nera (a doua jumtate a secolului XIX), refacerea seriei de oloinie ;
4. refacerea obiectivelor din sectorul de mori i viegi (stup de btut pnura) din zona Behela, afluent al Begi , ca moara de la Tople, ce face parte dintr-o suit de apte mori , asemntoare cu Rezervaia de la Rudria (judeul Cara-Severin) - zona etnografic Valea Almjului.
Obiectivele etapelor 3-4 erau prevzute s fie definitivate în anul 1996.
Manifestarea redeschiderii muzeului s-a bucurat de prezena unor reprezentani din partea Ministerului Culturii, de la Direcia Muzeelor i coleciilor i de la presa de specialitate, precum i a unor specialiti de la rriuzeele de profil din ar , din judeele : Arge , Dolj, Gorj, Vâlcea .a. . ln cuvântul su, prefectul judeului Timi, Ioan Patiu , a vorbit
despre importana acestui act de cultur , muzeul fiind redat publicului spre vizitare dup muli ani de zile, când porile i-au fost închise, despre strdaniile a dou generaii de muzeografi care au adunat cu minuiozitate valorile monumentale tradiionale, integrându-le în cultura naional , spaiile acestui muzeu de prim rang putând servi drept cadru pentru diferite manifestri , printre care i aceea prilejuit de întâlnirea cu fiii Banatului.
Profesorul Gheorghe Luchescu, consilier ei la Inspectoratul pentru cultur al judeului Timi, arta sugestiv c muzeul, al crui prim nucleu cu casele restaurate tiinific conform ultimelor procedee în acest domeniu, este o expresie a reconsiderrii ideii naionale , a revigorrii unui mit, acela al regsirii identitii prin întoarcerea la creaia tradiional, construciile muzeului sugerând unitatea arhitectural, dar i unitatea de abordri arhaice de tehnic popular.
Obiectele arhitecturale originale prezentate în muzeu, împreun cu desfurarea unor manifestri culturale originale, de bun calitate, se vor altura cu succes, presupunem, aciunilor de activizare a unor meteuguri tradiionale, ce pot avea loc în chiar ambiana muzeului.
89
http://patrimoniu.gov.ro
Un colectiv de cercettori bneni, entuziati i cu dragoste de profesiunea lor, începea în anul 1961 cercetarea de teren prin satele bogate în cultur etnografic , popular, atât de difereniat, din zonele tradiionale ale Banatului. Strdaniile lor au început s se obiectiveze în transferul, în 1971, în cadrul unei secii din Muzeul Banatului, al priJilelor dou case, al unei gospodrii rneti i cinci oloinie.
ln anul 1975, un ghid al Timiului meniona Secia muzeal de la Pdurea Verde care, în curs de organizare, pe atunci , tezauriza patru case rneti , opt pive, câteva oloinie i vâltori (mori de ap) . De atunci i pân astzi , Muzeul „Pdurea Verde" i-a îmbogit patrimoniul de monumente de arhitectur i civilizaie popular, ajungând s salveze i s protejeze 16 gospodrii tradiionale , la care se adaug 12 instalaii de tehnic popular (viegi , mori, oloinie i ateliere) i centrul civic al satului (cu biserica de la Tapla -1746; coala de la Bama-Lugoj - aproximativ 1860; primria de la Srzani - zona Lugoj i casa naional de la Baba în funciune i astzi, ridicat în anul 1921 ); acesta din urm se va definitiva prin transferarea unui birt din Bâlna, a gospodriei Vaiaga etc.
Cuin la 1824 fiinau trei fabrici de igl i sticl ce se alturau diverselor ateliere fcând dovada existenei unor numeroase meteuguri tradiionale , etnografii bneni i-au propus s foloseasc i s reflecte în muzeul lor atât materialele de construcie de preferin tradiionale, cât i tehnicile de lucru specifice culturii rurale.
Expresive sunt casa cu atelier de olar (sfâritul secolului XIX) de la Birchi, la sud de Mure , lâng Lipova; casa de olar cu coin i vatr deschis de la Jupâneti (secolul XIX).
Muzeul cuprinzând 16,5 ha teren (având astzi împrejmuii 850 m liniari) a fost închis în 1987 pentru renovare, dar câiva ani dup aceea n-a mai beneficiat nici de paz , nici de împrejmuire, oseaua de centur amenajat în 1990 afectându-i parial trasee ale ulielor cu case tradiionale rneti.
Vdit interesat de soarta muzeului etnografic în aer liber, directorul Muzeului Banatului a dezvluit - într-o discuie colocvial - colegilor din reeaua naional i altor invitai aflai la inaugurarea din 19 mai 1995 a redeschiderii Muzeului „ Pdurea Verde" bucuria i sentimentul fericit prilejuite de acest eveniment din viaa colectivului de muzeografi, o dat cu rememorarea procesului de formare i dezvoltare a acestei instituii de tezaurizare a valorilor monumentale tradiionale ale satelor bnene.
Aflam cu aceast ocazie binevenit c procesul de revigorare a activitii muzeului în spe, prin restaurarea i consolidarea valorilor
E. ANCUA-RUINARU
sale, va cuprinde patru etape, pentru care s-au alocat, pentru început, în 1995, 96 milioane lei:
1. cele patru gospodrii , cldiri de vam - sfârit de secol XIX-început de secol XX, restaurate i puse în valoare în prima parte a anului 1995;
2. pân la 15 septembrie 1995 urmau s se efectueze lucrri la obiectivele din centrul civic al muzeului, gospodria de la Zold (sfâritul secolului XIX) , dou ateliere de fierrie i rotrie ;
3. refacerea gospodriilor de la Baba, Jebil i Cvu, transferarea gospodriei de la Slatina-Nera (a doua jumtate a secolului XIX), refacerea seriei de oloinie ;
4. refacerea obiectivelor din sectorul de mori i viegi (stup de btut pnura) din zona Behela, afluent al Begi , ca moara de la Tople, ce face parte dintr-o suit de apte mori , asemntoare cu Rezervaia de la Rudria (judeul Cara-Severin) - zona etnografic Valea Almjului.
Obiectivele etapelor 3-4 erau prevzute s fie definitivate în anul 1996.
Manifestarea redeschiderii muzeului s-a bucurat de prezena unor reprezentani din partea Ministerului Culturii, de la Direcia Muzeelor i coleciilor i de la presa de specialitate, precum i a unor specialiti de la rriuzeele de profil din ar , din judeele : Arge , Dolj, Gorj, Vâlcea .a. . ln cuvântul su, prefectul judeului Timi, Ioan Patiu , a vorbit
despre importana acestui act de cultur , muzeul fiind redat publicului spre vizitare dup muli ani de zile, când porile i-au fost închise, despre strdaniile a dou generaii de muzeografi care au adunat cu minuiozitate valorile monumentale tradiionale, integrându-le în cultura naional , spaiile acestui muzeu de prim rang putând servi drept cadru pentru diferite manifestri , printre care i aceea prilejuit de întâlnirea cu fiii Banatului.
Profesorul Gheorghe Luchescu, consilier ei la Inspectoratul pentru cultur al judeului Timi, arta sugestiv c muzeul, al crui prim nucleu cu casele restaurate tiinific conform ultimelor procedee în acest domeniu, este o expresie a reconsiderrii ideii naionale , a revigorrii unui mit, acela al regsirii identitii prin întoarcerea la creaia tradiional, construciile muzeului sugerând unitatea arhitectural, dar i unitatea de abordri arhaice de tehnic popular.
Obiectele arhitecturale originale prezentate în muzeu, împreun cu desfurarea unor manifestri culturale originale, de bun calitate, se vor altura cu succes, presupunem, aciunilor de activizare a unor meteuguri tradiionale, ce pot avea loc în chiar ambiana muzeului.
89
http://patrimoniu.gov.ro
