BOGDAN-PETRICEICU

MUNTELE +I VALEA

HASDEU

Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cuPe copert[: Legenda muntelui G[ina de Dimitrie Gavrilean (colaj)

Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir ZmeevIlustra\ii: Emil Childescu

REFER IN|E I STORICO-L ITERARE :

George C[linescu, Pompiliu Constantinescu,Tudor Vianu, Teodor V`rgolici, Nicolae Manolescu,

Ion Negoi\escu, Ionel Opri=an,Ion Ciocanu, Nicolae Romanenco,

Mihai Cimpoi, Zigu Ornea,

CZU 821.135.1H 34

ISBN 973-8358-08-6 © LITERA INTERNA|IONAL, 2001ISBN 9975-74-351-X © LITERA, 2001

Textele pentru edi\ia de fa\[ au fost reproduse din volumele:B.P. Hasdeu, Scrieri alese, 1. Edi\ie de prof. J. Byck. Cu un studiu introductiv

de George Munteanu. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1968; B.P. Hasdeu, Scrieriliterare. Postfa\[ =i bibliografie de Paul Cornea. Editura Minerva,

Bucure=ti, 1989. Tabelul cronologic — dup[: B.P. Hasdeu, Ursita. Edi\ie ]ngrijit[,prefa\[, curriculum vitae =i bibliografie de Constantin Mohanu. Editura Gramar,

Bucure=ti, 1994 =i B.P. Hasdeu, Poezie. Proz[. Dramaturgie, GrupulEditorial Litera, Chi=in[u, 1997. Au fost f[cute o seam[

de redact[ri pur ortografice, date fiind rigorileunei edi\ii destinate tineretului studios.

Prezenta edi\ie a apã[ut ]n anul 2001 ]n versiune tip[rit[=i electronic[ la Editura „Litera Interna\ional“ =i

Grupul Editorial „Litera“.Toate drepturile rezervate.

Editori: Anatol =i Dan Vidra=cuLector: Ion Ciocanu

Corector: Raisa Co=codanTehnoredactare: Marin Popa

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[uComanda nr. 11221

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\iiHasdeu, Bogdan-Petriceicu

Muntele =i valea: / B. P. Hasdeu; conc. col. =i cop. Vladimir Zmeev — Ch.:Litera, Bucure=ti: Litera Int., 2001. (Combinatul Poligr.). — 344 p. — (Bibl. =co-larului: ser. nou[, nr. 226)

ISBN 4975-74-351-XISBN 973-8358-08-6821.135.1

Editura „Litera Interna\ional“O.P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia

tel./fax (01) 3303502; e-mail: info@litera.ro

Grupul Editorial „Litera“str. B. P. Hasdeu, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova

tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61;e-mail: manager@litera-publishing.com

CUPRINS

Tabel cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

P O E Z I E

Frunzele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Cranul lui Mihai cel Viteaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24La Iulia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Muntele =i valea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Viersul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Complotul bubei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Lilica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Od[ la ciocoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Dorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41S[r[cia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Vornicul Iancu Mo\oc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Luntrea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Bradul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Lui N. Nicoleanu (1866) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Adev[ratul poet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51O doin[ postum[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52S[ vorbim rom`ne=te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Sunt rom`n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

P R O Z {

Ioan-vod[ cel Cumplit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

D R A M A T U R G I E

R[zvan =i Vidra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186

Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 332

7

Muntele =i valea

TABEL CRONOLOGIC

1838 26 februarie Se na=te Tadeu Hasdeu ]n comuna C`rstine=ti(Cristine=ti) l`ng[ Hotin, ]n Basarabia. (Mai t`rziu ]=i va schimbaprenumele din Tadeu ]n Bogdan — corespondentul rom`nesc pentrupolonezul Tadeu —, ad[ug`nd la nume =i Petriceicu, voind s[ arate]nrudirea cu +tefan Petriceicu, domnitor ]n Moldova ]n secolul al XVII-lea, ]n anii 1672—1674). Este fiul lui Alexandru Hajdeu (H`jdeu) —n[scut ]n 1811 — =i al Elisabetei Dauszka (Dauc=), fiica unui locotenent,nobil lituanian, Teofil Dauszka, =i a unei moldovence, Melania, n[scut[Mor\un. Aceast[ Melanie a tr[it p`n[ ]n 1889, ]n ultima parte a vie\iifiind c[lug[ri\[ la M[n[stirea Pas[rea de l`ng[ Bucure=ti.Arborele genealogic al Hasdeilor urc[ mult ]n istorie, familiaboiereasc[ Hajdeu (H`jdeu) fiind atestat[ ]nc[ din timpul lui +tefancel Mare. Bunicul scriitorului — Tadeu Hajdeu (1769-1835) —,str[nepot al lui Gheorghe Lupa=cu Hajdeu, ]=i recap[t[ drepturileasupra mo=iilor str[mo=e=ti din \inutul Hotinului =i se stabile=te laCristine=ti. Acest Tadeu Hajdeu era om instruit, poliglot, poet delimb[ polon[, a tradus din scriitorul german August von Kotzebue]n polonez[ =i a cules literatur[ popular[ rom`neasc[. Un unchi alscriitorului — Boleslav —, de=i de profesie naturalist, se ocupa =i cuscrisul, fiind autor de proz[ de inspira\ie istoric[. Tat[l scriitorului— Alexandru Hajdeu — a fost un c[rturar de seam[ al timpului =iscriitor (]n rus[, polon[ =i rom`n[). Dup[ ce ]nv[\ase la pensionulfiilor de nobili de pe l`ng[ Seminarul teologic din Chi=in[u,urmeaz[ Facultatea de Drept de la Universitatea din Harkov, f[c`ndparalel =i studii de =tiin\e ale naturii =i filologie (anticipeaz[ studiilefiului). Continu[ studiile la Lemberg =i la München, unde ]=i iadoctoratul ]n filozofie. }n afar[ de munca de profesor a practicat =iavocatura. A avut preocup[ri de drept, filologie, istorie, folclor,filozofie =i de literatur[. S-a dovedit un mare patriot, ]n preocup[rilesale istorice =i literare f[c`ndu-=i loc cu preponderen\[ trecutulMoldovei =i al ]nstr[inatei Basarabii. Ca efor al +coalelor din \inutul

CUPRINS

8

B. P. Hasdeu

Hotinului, la 25 iunie 1837 — la ]nchierea anului =colar — \ineun discurs Vechea glorie a Moldovei, care ]i va aduce multe necazuri,c[z`nd ]n dizgra\ia autorit[\ilor ruse=ti. Dup[ 1841 va fi nevoit s[predea ca porfesor la gimnaziile din Vini\a, Cameni\a =i Rovno.}nfrunt`nd despotismul guvernatorului din Cameni\a, esteconsiderat „tulbur[tor al lini=tii publice“, cer`ndu-i-se exilarea.Alexandru Hajdeu era o prefigurare spectaculoas[ a fiului s[u.Preocup[rile tat[lui au favorizat dezvoltarea unei atmosfereintelectuale cu totul deosebite ]n casa p[rinteasc[.Tat[l c[l[uze=te primii pa=i spre ]nv[\[tur[ ai micu\ului Tadeu(Bogdan), d[ruindu-i Gramatica rom`neasc[ a lui I. HeliadeR[dulescu, pe care o va p[stra cu sfin\enie. Copilul, receptiv, ]nva\[ cutat[l s[u limbile =tiute de acesta: greaca, latina, slavona, franceza,italiana, engleza, germana, rusa, polona, bulgara. „Singurul meudasc[l a fost tat[l meu“, va afirma mai t`rziu B.P. Hasdeu.

1845—1850 Face studii gimnaziale ]n diverse ora=e din Podolia =i Volinia(Vini\a, Cameni\a, Rovno), unde tat[l Alexandru Hajdeu era mutatca profesor. T`n[rul gimnazist vorbea polona perfect. Vacan\ele =ile petrece ]n casa p[rinteasc[ de la Cristine=ti.

1848 La Cameni\a (]n Polonia) ]nceteaz[ din via\[ mama sa, la o v`rst[p`n[ ]n 30 de ani.

1850 Alexandru Hajdeu se stabile=te la Chi=in[u. Fiii s[i Tadeu (Bogdan) =iNicolae (n[scut ]n 1840) devin elevi ai liceului „regional“ al fiilor denobili din Chi=in[u. O educa\ie aleas[ primesc cei doi tineri de la tat[llor, Alexandru Hajdeu, care poseda — a=a cum scrie admirativ I.Heliade R[dulescu — o bibliotec[ de mare valoare, ]n care la loc decinste erau c[r\ile =i manuscrisele rom`ne=ti.La Chi=in[u era =i poetul Constantin Stamati, rud[ ]ndep[rtat[din partea mamei, care ]l ]ncurajeaz[ ]n ale scrisului. De acumdateaz[ primele ]ncerc[ri poetice: Doin[, +tefan cel Mare („domn=i erou/}n gloriosul veac de aur“), dar predominante devinpreocup[rile pentru istoria Moldovei =i a rom`nilor ]n general.

1852 Cu prilejul anivers[rii a jum[tate de mileniu de la ]ntemeiereaMoldovei, B.P. Hasdeu public[ o evocare a desc[lec[rii lui Drago=,scriere pe care o dedic[ lui Constantin Stamati, „patriarhul poe\ilormoldoveni“.Din anul 1852 dateaz[ ]nsemn[rile personale ale lui B. P. Hasdeuprivind preocup[rile asidue pentru istorie: „De mult m[ ocup deistoria Moldovei“, „M-am ocupat ]n primul r`nd de adunareamaterialului pentru istoria \[rii mele...“.

9

Muntele =i valea

}n vara lui 1852 B.P. Hasdeu se ]nscrie ca student la Universitateadin Harkov, unde, p`n[ ]n 1854, face studii de drept, audiind =icursuri de istorie =i filologie. La Harkov are profesor de drept ro-man pe Al. Mickiewicz, fratele poetului romantic polonez AdamMickiewicz. La cursurile de filologie este coleg cu viitorul filolog rusA. Potebnea.Ca student, desf[=oar[ o bogat[ activitate literar[ =i =tiin\ific[:organizeaz[ o mic[ „societate literar[“; avea gata o lucrare despremitologia dacilr; ducea coresponden\[ cu Pogodin, secretarulSociet[\ii pentru istoria =i antichit[\ile ruse din Moscova, c[ruia ]ianun\a mai multe lucr[ri =tiin\ifice.}ncepe s[ scrie un Jurnal intim, pe care ]l va \ine p`n[ ]n anul1856. Din acest jurnal afl[m c[, spre sf`r=itul anului 1852,cunoa=te o t`n[r[ polonez[ Alina Merjeewski de care se]ndr[goste=te fulger[tor.

1853 „Desperat de tr[darea Alinei“ (cf. Jurnalului s[u), se hot[r[=te s[intre ]n armat[. La ]mpotrivirea tat[lui s[u, ]ncearc[ o sinucidere.Sc[pat de moarte (pistolul a c[rui \eav[ =i-o v`r`se ]n gur[ ]naintede a trage nu era ]nc[rcat), „nu =i-a mai permis s[ mai ]ncerce odat[ voin\a Celui de Sus“.Un „vr[jitor“ de l`ng[ Chi=in[u ]i prezice c[ „]nc[ din tinere\e vaajunge la cele mai ]nalte onoruri“.

1854 mai }nso\it de tat[l s[u, mama vitreg[, bunica Valeria =i de frateleNicolae, merge la Dub[sari (la grani\a Basarabiei), unde se ]nroleaz[]n regimentul feldmare=alului conte Radetzki ]n care fusese primit.Merge apoi la Mirgorod, unde se afla „statul major al Diviziei derezerv[ a cavaleriei u=oare“, ]n care fusese trecut, =i de acolo laNoua Odesa.La Nikolaev provoac[ la duel pe un Meyendorf, baron finlandez, pecare ]l \inte=te ]n um[r, Hasdeu sc[p`nd nev[t[mat.Prime=te scrisori de la tat[l s[u care ]l ]ndeamn[ s[ nu p[r[seasc[„ocupa\iile literare“, „s[ se cultive =i s[ ]nve\e neap[rat germana“.Ca iunker va participa pentru scurt timp la R[zboiul Crimeii.

1857 An hot[r`tor pentru ]ntreaga sa activitate viitoare: la 16 februarietrece Prutul ]n Moldova, la mo=ia cneazului Moruzi =i apoi la Ia=i.Venit ]n Moldova cu pa=aport rusesc, ]=i sf`=ie pa=aportul =i ]l trimitela Consulatul rusesc de la Ia=i. Guvernul \arist ]l condamn[, ]nlips[, la exisl ]n Siberia; totodat[ ]l dezmo=tene=te de drepturileasupra averii p[rinte=ti =i asupra averii unchiului s[u Boleslav carenu avea al\i mo=tenitori (]n total 30.000 de galbeni).

10

B. P. Hasdeu

}nc[ din 1852 ]=i schimb[ prenumele din Tadeu ]n Bogdan =i adaug[la nume Petriceicu, ]n amintirea lui +tefan Petriceicu (domn alMoldovei ]n secolul al XVII-lea); de acum va fi cunoscut sub numelede Bogdan Petriceicu-Hasdeu.

1858 8 martie Vogoride (caimacan al Moldovei) ]l nume=te judec[tor laCahul (jude\ul Cahul, ]mpreun[ cu jude\ele Ismail =i Cetatea Alb[, reveniseRom`niei dup[ R[zbiul Crimeii). Refuz`nd s[ devin[ „unealta politic[“ alui Vogoride, este destituit peste pu\in timp de c[tre oamenii lui Vogoride.Re]ntors la Ia=i, colaboreaz[ la revista unionist[ Zimbrul =i vulturul.Cu pa=aport moldovenesc, pe numele „comisului Bogdan PetriceicuHasdeu“, face o vizit[ la Chi=in[u, de unde aduce cea mai mareparte din biblioteca tat[lui s[u.11 noiembrie Scoate prima sa revist[ Rom`nia (unionist[), scris[]n ]ntregime de Hasdeu (dou[ numere p`n[ la sf`r=itul anului).Public[ primul s[u studiu (]n num[rul dint`i al revistei) DespreIo ]n titlul domnilor rom`ni ai Moldovalahiei =i Bulgariei.

1859 ianuarie Continu[ revista, sub titlul Rom`nia. Revist[ ebdomadar[sub redapciunea dlui Bogdan Petriceicu-H`jd[u (mai apar numaitrei numere).septembrie D[ruie=te Bibliotecii +coalelor din Ia=i circa 4000 vo-lume. Scoate Foaea de istoria rom`n[. Sub redapciunea lui BogdanPetriceicu H`jd[u (patru numere).octombrie Este numit custode al Bibliotecii +coalelor din Ia=i.

1860 ianuarie Este numit profesor de istorie, geografie =i statistic[ la=coala real[ din Ia=i.martie-iunie Editeaz[ Foi\[ de istorie =i literatur[ (cinci numere).}n revist[ public[ Perit-au dacii?, studiu ce anun\[ viitoarele cercet[riale lui Hasdeu asupra originii poporului rom`n.Face o c[l[torie la Chi=in[u pentru a achizi\iona c[r\i =i manuscrise.Este numit ]n Comisia pentru alc[tuirea unei h[r\i a daciei vechi,]mpreun[ cu Simeon B[rnu\iu =i Nicolae Ionescu.Consulatul rus din Principatele Rom`ne intervine pentru extr[darealui Hasdeu, dar va fi ocrotit de c[tre Partidul Liberal.Spre sf`r=itul anului este ]nl[turat din func\iile avute, ]n urma unorintrigi =i inamici\ii pe care le st`rnise printre politicieni =i istorici.Se stinge din via\[ Nicolae, fratele lui B.P. Hasdeu, se pare ]n urmaunei ]ntemni\[ri politice. (Se n[scuse ]n 1840.)

1861 Colaboreaz[ la revistele ie=ene.iulie-septembrie Este trimis ]n Polonia, ]ntr-o misiune pentrudocumentare asupra istoriei rom`nilor. Despre c[l[toria ]ntreprins[

11

Muntele =i valea

relateaz[ ]n studiul Luca Stroici. Fragment din „C[l[toriile]ntreprinse ]n p[r\ile Gali\iei“ (publicat ]n Ateneul Rom`n,septembrie-octombrie 1861).Tot ]n Ateneul Rom`n reproduce texte rom`ne=ti vechi, public[versuri =i o traducere din Tristele lui Ovidiu.Colaboreaz[ la Tribuna rom`n[, Dacia, Trecutul.+coala la care fusese numit profesor desfiin\`ndu-se, ]nfiin\eaz[un „Institut privat de educa\iune“, la care renun\[ ]n 1862.}=i reia postul de bibliotecar =i pe cel de profesor la Gimnaziulcentral.

1862 Editeaz[ revista Din Moldova (de la nr. 10 ]i schimb[ titlul ]nLumina). }n Lumina public[ Duduca Mamuca, scriere care ducela suprimarea revistei =i-i atrage protestul Ministerului Cultelor=i Instruc\iunii Publice pentru „frivolit[\ile“ cuprinse ]n nuvel[ =iapoi destituirea din postul de profesor de istorie =i bibliotecar.Urmeaz[ un proces de pres[ (3—4 iunie) pentru „imoralitate“,de mare r[sunet ]n epoc[, ]ncheiat cu achitarea lui. B.P. Hasdeu,]n urma unei str[lucite pledoarii a acuzatului. Nu-i va uita pe ceicare l-au atacat: Titu Maiorescu =i V. A. Urechia.

1863 }n var[ se mut[ la Bucure=ti, fiind numit ]n Comisia mo=iilorm[n[stire=ti =i ]n Comisia istoric[.3 noiembrie La Bucure=ti editeaz[ Aghiu\[. Revist[ umoristic[ =icritic[ (apare p`n[ la 17 mai 1864). Colaboreaz[ la reviste deistorie =i lingvistic[ de peste hotare.

1864 februarie Se tip[re=te prima lucrare a lui B. P. Hasdeu: Luca Stroici,p[rintele filologiei rom`ne (dup[ ce ap[ruse mai ]nt`i ]n„Foiletonul Buciumului“).martie }n „Foiletonul Buciumului“ =i apoi ]n bro=ur[ public[Filozofia portretului lui |epe=.}mpreun[ cu istoricul bulgar G.S. Rakowski, fondeaz[ ziarul poli-tic Viitorul, scris ]n rom`n[ =i bulgar[.}n revista Aghiu\[, apoi ]n volum, public[ Micu\a. Trei zile =i treinop\i din via\a unui student, forma ref[cut[ a nuvelei DuducaMamuca (1863), prin atenuarea unor asperit[\i care indignaser[pudoarea conven\ional[ a epocii. Nuvela reprezint[ un momentimportant ]n afirmarea prozei realiste.17 mai Gazeta Aghiu\[ este suspendat[ din ordinul primului-ministru Mihail Kog[lniceanu.2 iunie-18 august }n „Foiletonul Buciumului“, public[ textul ]nso\itde note al primei versiuni din Ursita, cel dint`i roman istoric

12

B. P. Hasdeu

rom`nesc. Ini\ial, acest prim episod intitulat Ursita, precum =iProcopseala (un fragment din Episodul II, tip[rit tot ]n Buciumul]n continuare) f[ceau parte dintr-un proiect de roman istoric dintrecutul Moldovei: Copil[riile lui Iancu Mo\oc.8 august Ministerul Instruc\iunii ]l ]ns[rcineaz[ pe B.P. Hasdeu s[ editezeArhiva istoric[, colec\iune critic[ de documente asupra trecutului istoricrom`nesc, din care va tip[ri patru volume ]ntre 1865 =i 1867.

1865 27 februarie La Ateneul Rom`n \ine o conferin\[ despre Talmud.aprilie |ine dou[ conferin\e la Ateneu: despre stadiul cercet[riiistorice rom`ne=ti =i despre scriitorii N. Filimon =i Al. Dep[r[\eanu.10/22 iunie }n biserica Sf. Ilie Gorgani se cunun[ cu Iulia Faliciudintr-o familie de mo\i din Ro=ia Abrudului.|ine conferin\e foarte apreciate la Ateneul Rom`n: despre sp[tarulMilescu =i alta despre trei tipuri ]n dramaturgia european[: Shyloc,Gobsec =i Moise, conferin\[ publicat[ ]n volum ]n acela=i an: Treiovrei: jup`nul Shyloc al lui Shakespeare, domnul Gobsec al luiBalzac =i jup`nul Moise al lui Alecsandri.Public[ una din cele mai valoroase monografii istorice rom`ne=ti:Ion Vod[ cel Cumplit: aventurile, domnia, rezbelele, moartealui; rolul s[u ]n istoria universal[ =i ]n via\a poporului rom`n(1572—1574) (]n colec\ia „Oamenii mari ai Rom`niei“). Bazat[pe o documenta\ie minu\ioas[ =i corect[, scrierea nu are precedentla noi; deschide un drum ]n cercetarea istoric[.

1866 6 februarie—5 iunie La Bucure=ti editeaz[ ziarul Satyrul, carecontinu[ linia revistei Aghiu\[.Dup[ lovitura de stat de la 11 februarie ia atitudine ]mpotrivaprincipelui str[in.Societatea Academic[ Rom`n[ ]l nume=te pe Alexandru Hajdeuprintre membrii ei, dar autorit[\ile ruse din Basarabia ]i interzic s[vin[ la Bucure=ti =i s[ fac[ parte din Academia Rom`n[. Va fiprimit membru de onoare ]n 1870.La Teatrul Na\ional, la ]nceputul stagiunii de toamn[, are loc premieradramei istorice Domni\a Ruxanda, sub direc\ia lui C. Demetriad,printre interpre\i fiind Costache Caragiale =i +tefan Velescu.Printre articole ca Fraternitatea =i unirea, Unirea, Hasdeu pledeaz[pentru ideea de unitate a Transilvaniei cu Muntenia =i Moldova.octombrie La Ateneul Rom`n B.P. Hasdeu ]ncepe cursul publicIstoria dreptului constitu\ional al rom`nilor.Public[ ]n volum conferin\a \inut[ la Ateneu: Talmudul, caprofesiune de credin\[ a poporului israelit.

13

Muntele =i valea

1867 10 februarie Are loc premiera piesei R[zvan Vod[, ]n interpretareatrupei lui M. Pascaly; piesa se public[ mai ]nt`i ]n ziarulPerseveren\a, apoi ]n volum: R[zvan Vod[. Dram[ istoric[ ]ncinci acte, ]n versuri. Edi\ia a II-a apare ]n 1867; Edi\ia a III-aapare ]n 1869 cu titlul schimbat ]n R[zvan =i Vidra, ca =i la edi\iaa IV-a din 1895 care apare cu o introducere de P. P. Carp.1 martie La Ia=i apare revista Convorbiri literare.}n vara lui 1867 c[l[tore=te ]n Transilvania, z[bovind ]n Mun\iiApuseni, ]n \inuturile natale ale so\iei.Face parte din Comitetul de conducere al Societ[\ii „Transilvania“.Din toamn[ colaboreaz[ cu Partidul Liberal, scriind articole politice=i polemice ]n Rom`nul.}n decembrie c[l[tore=te ]n Basarabia de Sud; este ales deputat laColegiul III de la Bolgrad.

1868 Are o activitate parlamentar[ bogat[: discursuri ]n Camer[ privindLegea organiz[rii armatei.}ncepe atacurile deschise ]mpotriva Junimii.Public[ Istoria toleran\ei ]n Rom`nia. Edi\ia a doua rev[zut[ =iadaus[ (scrierea se tip[rise mai ]nainte ]n foiletonul ziaruluiRom`nul, ]ntre 28 ianuarie =i 28 februarie). (}n 1876 va fi tradus[]n francez[ de Federic Damé =i Bonifaciu Florescu.)iunie—august }ntreprinde c[l[torii de studii ]n Austro-Ungaria, Serbia,Boemia, Bavaria =i Fran\a. Cu acest prilej ]l cunoa=te pe Iosif Vulcan.La Biblioteca Na\ional[ din Paris descoper[ un exemplar prescurtatal Basilicalelor ]n limba greac[ (fusese folosit ]n |[rile Rom`ne ]ntimpul lui Mircea cel B[tr`n =i Alexandru cel Bun).

1869 16 aprilie Editeaz[ revista Traian (respectiv 16 aprilie 1869 — 14februarie 1870); programul revistei continu[ ideile de la Dacia literar[.La 16 octombrie 1869 renun\[ la postul de director, r[m`n`nd numaicolaborator la revista Traian. Public[ studii =i documente istorice,lingvistice =i folclorice. Public[ Oda la boieri, 1848—1869.C[l[torie de studii la m[n[stirile din Serbia.august La alegerile pentru primiri de noi membri ]n SocietateaAcademic[ Rom`n[ este respins; au contribuit la aceasta =inumeroasele polemici ]n care se angajase B. P. Hasdeu.2/14 noiembrie Se na=te singurul s[u copil, Iulia; este botezat[ deIon C. Br[tianu. A fost un copil excep\ional: la 3 ani =tia s[ citeasc[;la 8 ani vorbea franceza, germana =i engleza; tot la 8 ani treceexamenele pentru clasele primare.15 noiembrie Este ales pre=edinte al Societ[\ii „Rom`nismul“.

14

B. P. Hasdeu

1870 2 martie Apare prestigioasa revist[ Columna lui Traian (director=i proprietar B.P. Hasdeu). (Aici public[ Od[ la ciocoi.) Cu dou[numere pe s[pt[m`n[, revista va fi o prezen\[ vie ]n publicisticarom`neasc[ p`n[ ]n mai 1875, reluat[ apoi din ianuarie 1876p`n[ ]n decembrie 1877 =i iar reactivat[ din ianuarie 1882 p`n[]n 1883. B.P. Hasdeu public[ numeroase articole antimonarhice.8 august B[nuit c[ ar fi implicat ]n complotul Candiano-Popescu(Republica de la Ploie=ti), este arestat pentru 9 zile =i ]nchis laV[c[re=ti.La Societatea „Rom`nismul“ roste=te discursul Cosmopolitism =ina\ionalism.aprilie La Bucure=ti apare sub conducerea lui B.P. Hasdeu FoaiaSociet[\ii „Rom`nismul“, care ]=i propune s[ ]nt[reasc[ con=tiin\ana\ional[ a publicului cititor. (Revista apare p`n[ ]n august 1871).

1871 6 iunie }n cadrul serb[rilor organizate de Societatea „Rom`nismul“pe C`mpul Cotrocenilor, pentru s[rb[torirea a 50 de ani de laRevolu\ia lui Tudor Vladimirescu, roste=te un discurs.iulie-august C[l[torii de studii ]n Serbia, unde la Belgrad descoper[prima parte din Pravila lui Matei Basarab, =i ]n Ungaria, prilej dea identifica, la Budapesta, Anonymus Logoshiensis.septembrie }n Columna lui Traian ]ncepe s[ publice vastul studiuistoric Vladislav Basarab. Via\a politic[, social[, militar[, religioas[,juridic[, economic[ =i literar[ a rom`nilr din Muntenia ]ntreanii 1350 =i 1380.octombrie }ncepe s[ scrie Istoria critic[.decembrie Printr-un articol publicat ]n revist[ anun\[ transfor-marea Columnei lui Traian ]n revist[ =tiin\ific[.

1871—1872 }n Columna lui Traian public[ Orthonerozia (Trei craide la r[s[rit), savuroas[ comedie de limbaj ]mpotriva latinismuluiexagerat =i stric[torilor de limb[.

1872 30 aprilie }n numele presei rom`ne=ti, roste=te o cuv`ntare la]nmorm`ntarea lui Ion Heliade R[dulescu.9 noiembrie Se stinge din via\[, la Cristine=ti l`ng[ Hotin, tat[lscriitorului: Alexandru Th. B. Hajdeu (n[scut ]n 1811), marepatriot rom`n din Basarabia =i om de mare cultur[ (filozofie,literatur[, folcloristic[), membru de onoare al Academiei Rom`ne.Fiul afl[ despre moartea p[rintelui s[u de-abia pe 20 ianuarie1873, f[r[ s[-=i poat[ explica „motivul unei ]nt`rzieri at`t demonstruoase“.Apar primele dou[ fascicule din Istoria critic[ a rom`nilor.

15

Muntele =i valea

1873 3 februarie I se decerneaz[ Marea medalie de aur pentrucontribu\iile sale la studiul istoriei na\ionale. Public[ Istoria critic[a rom`nilor din ambele Dacie ]n secolul XIV. Tom. I. P[m`ntul|[rii Rom`ne=ti ]n secolul XIV. Parlamentul Rom`niei voteaz[ unpremiu lui B.P. Hasdeu pentru continuarea Istoriei critice arom`nilor. Regele Carol ]l decoreaz[ cu „Medalia de aur“.}i apare volumul de versuri intitulat Poesie.

1874 }n timpul verii ]ntreprinde o c[l[torie de studiu ]n Transilvania,care dureaz[ trei luni.Continu[ publicarea volumului II din Istoria critic[ a rom`nilor.14 octombrie La Facultatea de Litere din Bucure=ti deschide cursulde Filologie comparat[ „]mbr[\i=`nd limbile sanscrit[, zendic[,armean[, elen[, latin[, albanez[, celtic[, germanic[, slavica =ilimbile romanice, toate ]n raport cu limba rom`n[“.

1875 Apare volumul I din Istoria critic[ a rom`nilor (edi\ia a 2-a„rev[zut[ =i foarte adaus[“), ]nso\it de vlumul II: Reac\iuneaomului contra naturii.Titu Maiorescu, ministrul Instruc\iunii, ]i suspend[ cursul deFilologie comparat[.Public[ Principie de filologie comparativ[ ario-europea (cursul\inut la Facultatea de Litere).

1876 15 februarie-15 mai Director la Revista literar[ =i =tiin\ific[ ]ncare, ]n numerele 2—3, tip[re=te a doua edi\ie, rev[zut[ =i ad[ugit[,a romanului Ursita.17 mai Este numit director al Arhivelor Statului, func\ie ]n care var[m`ne p`n[ la 1 aprilie 1900.5 iunie La Universitate ]=i ]ncepe cursul de Filologie comparat[,re]nfiin\at de noul ministru al Instruc\iunii Gh. Chi\u.septembrie }n misiune =tiin\ific[ la Cracovia, trimis de MinisterulInstruc\iunii Publice.Public[ ]n bro=ur[ studiul Baudouin de Courtenay =i dialectulslavoturanic din Italia. Cum s-au introdus slavismele ]n limba rom`n[?Colaboreaz[ =i la alte reviste ale timpului: Familia, Sentinelarom`n[, Rom`nul, Perseveren\a, Ghimpele.

1877 13 septembrie Este ales membru al Societ[\ii Academice Rom`ne,Sec\ia Filologic[, pre=edinte al Academiei fiind Ion Ghica.Public[ studiul istorico-lingvistic Dina Filma. Go\ii =i gepizii ]n Dacia.

1878 septembrie Ca delegat al Rom`niei, particip[ la al IV-lea CongresInterna\ional al Orientali=tilor, \inut la Floren\a.Public[ Obiceiele juridice ale poporului rom`n (studiu reeditat]n 1882).

16

B. P. Hasdeu

1878—1881 Public[ Cuvente din b[tr`ni. Tom. I-III. Tom. I: Limbarom`n[ vorbit[ ]ntre 1550 =i 1600; Tom II: C[r\ile poporaneale rom`nilor ]n secolul XVI ]n leg[tur[ cu literatura poporan[cea nescris[; Din Tom III public[ doar partea introductiv[:Conspectul =tiin\elor Filologice; Lingvistica ]n general.2 octombrie Este numit profesor titular la catedra de filologiecomparat[ a Universit[\ii din Bucure=ti, post pe care ]l va onorap`n[ ]n anul 1900.

1879 3 ianuarie Stagiunea teatral[ de la Na\ionalul din Bucure=ti seinaugureaz[ cu Trei crai de la r[s[rit, comedie ]n dou[ acte(ap[rut[ ]n Columna lui Traian ]n 1871—1872). Printreinterpre\ii piesei: +tefan Iulian, Frosa Sarandi =i Aristi\a Romanescu.La a doua reprezenta\ie a participat =i familia regal[. }n acela=i anpiesa se tip[re=te ]n volum.Este ales membru al Academiei Literare din Belgrad. Devine secretargeneral al Academiei Rom`ne =i secretar al Sec\iei Literare (func\ii]n care va r[m`ne timp de 7 ani).

1880 10 aprilie Academia Rom`n[ ]i acord[ premiul „Ion HeliadeR[dulescu“ (5000 lei aur) pentru primele dou[ tomuri din Cuventedin b[tr`ni.Vara }ntreprinde o c[l[torie =tiin\ific[ la Londra, unde studiaz[manuscrisul Evangheliarului de 1574, p[strat la British Museum.

1881 Admirator al lui Heliade =i unul din ini\iatorii ridic[rii unui monument]n cinstea lui, B. P. Hasdeu roste=te un discurs cu prilejul dezvelirii statuiilui I. Heliade R[dulescu ]n fa\a Universit[\ii din Bucure=ti.Iulia Hasdeu, la 11 ani, termin[ cursul secundar la Liceul „Sf.Sava”; ]nso\it[ de mama sa, pleac[ la Paris, unde urmeaz[ cursurileColegiului Sévigné.

1882 4 februarie Este ales ]n unanimitate membru al Societ[\ii deLingvistic[ din Paris.7 februarie Este ales membru al Societ[\ii Enciclopedice Rom`ne.13 iulie Trimis la Paris pentru a reprezenta Rom`nia la dezvelireamonumentului lui Jules Michelet, B. P. Hasdeu roste=te un discursreprodus =i comentat elogios de cele mai importante ziare pariziene.La re]ntoarcere, viziteaz[ Italia, la Arhivele din Genova identific`ndun document emanat de la un str[mo= de al s[u.

1883 La Bucure=ti ia fiin\[ „Societatea presei“, B. P. Hasdeu fiind alespre=edinte al Comitetului.2 aprilie Academia Rom`n[ ]l desemneaz[ pe B.P. Hasdeu ca s[realizeze dic\ionarul Etymologicum Magnum Romaniae.

17

Muntele =i valea

}n aprilie candideaz[ la alegerile parlamentare de la Craiova, darnu ob\ine voturile necesare.Public[ studiul Din istoria limbei rom`ne.11 iunie Ia parte la dezvelirea monumentului lui +tefan cel Marede la Ia=i, unde roste=te un entuziast discurs; dezvelirea festiv[ amonumentului se face ]n prezen\a regelui Carol.}n var[ c[l[tore=te la Budapesta =i Paris.29 decembrie Este ales membru al Academiei Imperiale de +tiin\edin Petersburg.C[l[torie de studii la Budapesta.

1884 }n vara acestui an ]ntreprinde o c[l[torie de studii la Viena, Miinchen=i ]n special ]n Elve\ia pentru a studia organizarea =i func\ionarea]nv[\[m`ntului.noiembrie Este ales deputat de Craiova.Public[ Oltene=tele. Patru discursuri (1869—1871).

1885 }ncepe lucrul la Etymologicum Magnum Romaniae; la 2 martie prezint[Academiei un raport asupra desf[=ur[rii lucr[rilor la Dic\ionar.

1886 La Viena se stinge din via\[ unchiul s[u Boleslav, l[s`ndu-imo=tenire documentele familiei Hasdeu =i mo=ia din Basarabia.2 octombrie La Viena particip[ la cel de al doilea Congres alOrientali=tilor, unde \ine comunicarea Sur les éléments turcsdans la langue roumanie (studiu lingvistic tip[rit ]n bro=ur[ ]nacela=i an).iulie Iulia Hasdeu ia bacalaureatul ]n litere la Sorbona =i se ]nscriela Facultatea de Litere, urm`nd cursuri =i la École des HautesÉtudes. Scrie versuri ]n francez[.Public[ primul Tom din Etymologicum Magnum Romaniae.

1887 15 decembrie Scoate Revista nou[, care va fiin\a p`n[ ]n septembrie1895 (una din cele mai prestigioase reviste ale timpului).Iulia Hasdeu, la Paris, este ]ncercat[ de primele semne de ftizie.

1887—1888 Editeaz[ opera fundamental[ Etymologicum MagnumRomaniae. Tom I-IV, volumele apar respectiv ]n anii: 1887(reeditarea Tomului I din 1886), 1883 (dou[ volume) =i 1888.

1888 La Paris, Iulia Hasdeu ]ncepe s[-=i preg[teasc[ teza de doctrat, av`ndca tem[ Filozofia ]n literatura nescris[ a poporului rom`n. Cu o]nzestrare extraordinar[, scrie versuri ]n francez[, are preocup[rimuzicale =i de pictur[. Dar boala de pl[m`ni se agraveaz[, fiind dus[de tat[l ei la tratament la Montreux, ]n aprilie, apoi ]n var[ la Agapia.Cu toate ]ngrijirile (la Agapia a stat ]n permanen\[ cu p[rin\ii), boalase agraveaz[ =i se stinge din via\[ la 17/29 septembrie, ]nainte de a

18

B. P. Hasdeu

]mplini 19 ani. Este ]nmorm`ntat[ la cimitirul Bellu, printre cei prezen\ila ceremonie fiind M. Kog[lniceanu =i I. C. Br[tianu. }n num[rul din15 noiembrie 1888, Revista nou[ public[ un studiu al lui Ionescu-Gion despre opera literar[ a Iuliei Hasdeu, iar B. P. Hasdeu public[prima scriere dup[ moartea Iuliei: Povestea crinului. Cutremurat demoartea fiicei sale, Hasdeu va tr[i de acum ]ncolo cu credin\acomuniunii mistice cu fiin\a disp[rut[. }ncepe s[ traduc[ =i s[ publicedin opera fiicei sale.

1889 15 martie }n Revista nou[, B. P. Hasdeu public[ A=tept`nd (ceadint`i poezie dup[ moartea Iuliei).Apare primul volum postum din opera Iuliei Hasdeu, Bourgeonsd’Avril, cu o introducere de Angelo de Gubernatis.noiembrie Se ]ntrev[d primele preocup[ri spiritiste ]n comentariilela O introducere ]n istoria universal[ (republicarea unor capitoledin Istoria critic[, vol. II, ap[rute ]n Revista nou[).

1890 Este suplinit de Laz[r +[ineanu la catedra sa de la Facultatea deLitere.

1891 Cea mai mare parte a activit[\ii sale din acest an este dedicat[elabor[rii scrierii Sic cogito (tip[rit[ succesiv ]n Revista nou[).Public[ Anonymus Lugoshiensis. Cel mai vechi dic\ionar al limbiirom`ne, dup[ manuscriptul din Biblioteca Universit[\ii din Pesta.

1892 Public[ ]n volum studiul de filozofie spiritist[ Sic cogito. Ce evia\a? Ce e moartea? Ce e omul?Apare Strat =i substrat. Genealogia popoarelor balcanice(Introducerea la Tomul III din Etymologicum MagnumRomaniae).9 februarie Inaugureaz[ la Ateneul Rom`n seria de conferin\e cutema „Noi ]n 1892“.}=i reia Cursul general de filologie comparat[ la Facultatea deLitere (manuscrisul redactat de un student dup[ notele luate laprelegeri a fost descoperit de Mircea Eliade la Arhivele Statului).20 decembrie La Ateneul Rom`n inaugureaz[ seria conferin\elor„Noi =i voi“.

1893 19 septembrie }n =edin\[ solemn[, la Academia Rom`n[ cite=tedarea de seam[ asupra dic\ionarului Etymologicum MagnumRomaniae.}ncepe construc\ia castelului de la C`mpina, ridicat ]n amintireafiicei sale Iulia.Aproape tot anul sus\ine polemici cu Titu Maiorescu, Al. Vlahu\[,C. Dobrogeanu-Gherea, Al. Philippide.

19

Muntele =i valea

1894 9 aprilie La Academia Rom`n[, de fa\[ fiind =i regele Corol, B. P.Hasdeu cite=te studiul s[u asupra Basmului. Public[ studiulBasarabii. Cine? De unde? De c`nd?}n Revista nou[ public[ noi studii spiritiste.decembrie }n Revista nou[ public[ poemul Dumnezeu. Apareedi\ia a doua din Ion Vod[ cel Cumplit (1572—1574)

1895 Este ales membru onorific al Academiei de +tiin\e din New York,titlu care se adaug[ celorlalte distinc\ii academice acordate deacademii de la Paris, Petersburg, Belgrad, Sofia =.a.

1896 }n amintirea fiicei sale Iulia, face o dona\ie de 50.000 lei, din care,o dat[ la trei ani, s[ se distribuie premii pentru scrieri literare. LaFacultatea de Litere ]ncepe cursul Elemente dacice ]n limbarom`n[. (Caietele cursului au fost descoperite de Mircea Eliade laArhivele Statului). Este terminat Castelul „Iulia Hasdeu“ de laC`mpina, o construc\ie aparte a c[rui proiect — spunea Hasdeu— i l-ar fi transmis chiar fiica sa Iulia prin efluvii de natur[ ocult[.B. P. Hasdeu devenise un preot la templul fiicei sale.

1897 Apare Sarcasm =i ideal. 1887—1896. Ultimii nou[ ani de literatur[.Multe din poeziile publicate aici, ca =i Sic cogito (ap[rut ]n 1892),sunt m[rturii ale m[cin[rii l[untrice dup[ pierderea fiicei sale.martie Academia Rom`n[ ]i retrage sarcina de a mai continuaDic\ionarul limbei rom`ne (Etymologicum).Se retrage la C`mpina. La Bucure=ti vine numai pentru a-=i \inecursul Elemente dacice ]n limba rom`n[.}n var[ I. L. Caragiale ]l viziteaz[ la C`mpina =i public[ ]n Epoca(27 iunie-1 iulie 1897) reportajul O vizit[ la castelul Iulia Hasdeu.

1898 La universitate \ine cursul Dezvoltare asupra principalelor punctedin vocalismul „ea“ =i „oa“.Public[ Negru Vod[. Un secol =i jum[tate din ]nceputurile statului|[rei Rom`ne=ti.

1899 Se retrage din func\ia de director la Arhivele Statului. Este decorat=i i se acord[ o pensie viager[ de 1500 lei pe lun[.

1900 februarie |ine un ciclu de lec\ii universitare despre Elementeledacice ale limbii rom`ne. (Manuscrise ale cursului au fost g[sitede Mircea Eliade la Arhivele Statului).martie Se retrage de la catedra universitar[ prin pensionare.

1901 Public[ studiul Cine sunt albanezii?7 decembrie |ine o conferin\[ la Ateneul Rom`n contrapropagandei ruse=ti: Papa de la Neva (conferin\[ tip[rit[ =i ]nbro=ur[).

20

B. P. Hasdeu

1902 13 ianuarie |ine un discurs la Academia Rom`n[ despre I. HeliadeR[dulescu.19 iunie/2 iulie Se stinge din via\[ so\ia sa.Din ianuarie p`n[ ]n iulie conduce ziarul Ap[rarea na\ional[, ]ncare public[ ultimele sale articole politice.

1903 Public[ O nevast[ rom`nc[ ]n traiul p[m`ntesc =i-n via\a eidup[ moarte, scriere care cuprinde elemente spiritiste.

1904 Prefa\eaz[ volumul Studii al lui N. I. Apostolescu (este ultima sascriere).

1906 23 noiembrie B. P. Hasdeu ]=i scrie testamentul.1907 25 august Singur =i uitat, se stinge din via\[ ]n Castelul s[u de la

C`mpina.27 august Corpul ne]nsufle\it al lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu esteadus =i ]nmorm`ntat ]n cavoul de la cimitirul Bellu, al[turi de celedou[ Iulii: so\ia =i fiica. Roste=te un discurs funerar istoricul D.Onciul din partea Academiei Rom`ne =i a Arhivelor Statului.}n 1909, la Academia Rom`n[, ]n Discursul de recep\ie ]nchinatlui B.P. Hasdeu, N. Gane declara: „Hasdeu e dintre acele f[pturialese care n-ar fi trebuit s[ moar[, c[ci e p[cat s[ se risipeasc[ ]nneant at`tea mari ]nsu=iri izvor`te din d[rnicia divin[... Hasdeu n-a murit =i nu putea s[ moar[. Prin ]ns[=i poarta mor\ii el a intrat]n nemurire. El e mai viu dec`t oric`nd ]n amintirea =i inimilenoastre, deoarece ast[zi figura lui ]nseninat[, dezbr[cat[ de hainap[m`nteasc[, apare mai frumoas[ privit[ prin prisma drepteijudec[\i. Numele lui va r[m`ne deci pururea nu numai sub aceast[str[lucit[ cupol[, ci =i ]n orice loc =i ]n orice timp c`t va tr[i gintarom`neasc[ pe coaja p[m`ntului...“.

Constantin MOHANU

P O E Z I E

22

B. P. Hasdeu

F R U N Z E L E

„Precum ]n codri frunzele se scutur[cu anii ce trec,/+i ]nt`ile n[scutese duc acolo dint`i...”

HORATIUS

Bubuie furtuna,Una c`te unaFrunzele r[pite

Cad =i r[t[cesc:

Arborul suspin[,}ns[ nu se-nchin[,}nfrunt`nd ispite

Pieptu-i b[rb[tesc!

+i la prim[var[,O verdea\[ iar[Mugurind ]mbrac[

Falnicul stejar;

V`ntul url[-geme,Trunchiul nu se teme,Foile c`nd pleac[ -

Altele r[sar!

Arboru-i ideea,Frunzele-s aceeaCe-nviaz[ \ara

+i-o ridic[ sus:

C`nd furtuna muge+i fricosul fuge,Al\ii iau povara

Celor ce s-au dus!

CUPRINS

23

Muntele =i valea

24

B. P. Hasdeu

CRANUL LUI MIHAI CEL VITEAZ

Sus la Deal ]n mon[stireSe p[streaz[

O trunchiat[ suvenire,De trei secoli pref[cut[}ntr-un negru putregai.

Pleac[-\i capul, m[i rom`ne,+i ofteaz[,

C[ci din gloria trecut[,Ce z`mbise o minut[,Ast[zi tot ce-\i mai r[m`neEste ceafa lui Mihai!

Ba ridic[ m`ndra frunte -+i nainte!

F[ din g`ndul t[u o punte,Ca s[ legi cu b[rb[\ieTimpul vechi cu noul trai;

+i privind aceste oase,Oase sfinte,

Tu s[ crezi c-o s[ mai fiePentru biata Rom`nieAlte zile mai frumoase+-un al doilea Mihai!

* * *C`ndu-i iarn[, c`nd nu-i soare,

C`ndu-i cea\[, -Nemerind uscata floare,Omul st[ =i se g`nde=te;D-a= ajunge p`n’la mai!

O s-ajungi =i tu, rom`ne,Iar la via\[!

CUPRINS

25

Muntele =i valea

Iute, neaua se tope=te,Iaca, fulgerul tr[sne=te,Vai de liftele p[g`ne;Tun[ groaznicul Mihai!..

LA IULIA

C`nd v[z o floareLucind la soare

Ca o lumin[ din curcubeu,M[ fac o raz[,Ce coloreaz[

Flori =i mai m`ndre pe chipul t[u!

C`nd pe sub sear[}n prim[var[

Previghetoarea c`nt[ cu dor,Pentre suspineG`ndind la tine,

Te-auz, iubito, =optind amor!

C`nd luna-n undeGale= s-ascunde,

V[rs`nd ]n valuri mii de sc`ntei,Eu jur, Iulie,C[-i mult mai vie

V[paia dulce din ochii t[i!

C`nd ]n altareVin cu-ntristare

S-ador ]n pace pe Cel-de-Sus,V[z pe icoan[S`nta Madoan[,

+i bietul cuget la tine-i dus!

CUPRINS

26

B. P. Hasdeu

Nimic nu-mi place!Anima tace,

Dar mintea-ntreab[ de multe ori:S[ fii tu oareMai dalb[ floare

Dec`t at`tea sublime flori?

Sc`ntei pl[p`nde,Stelu\e bl`nde,

S[ nu mai fie ca-n ochiul t[u?S[ fii tu oareLun[ =i soare,

Lun[ =i soare =i Dumnezeu?...

Suflet, junie+i poezie

Astfel se-nchin[ la z`na lor,Pe l`ng[ careTotul se pare

O noapte neagr[, un negru nor!

Suflet, junie+i poezie

Sunt c[l[toare pe-acest p[m`nt:Orice le placeVor s[-l ]mbrace

}n haina \[rii de unde s`nt!

Suflet, junie+i poezie

Din cer ]n lume c`nd r[t[cesc,Aduc cu sineForme divine

+i prin iubire le r[sp`ndesc!

27

Muntele =i valea

MUNTELE + I VALEA

Nebun, nebun de mii de oriAcel ce cat[ gr`u =i floriPe mun\ii r[t[ci\i ]n nori:Sunt tari: sunt nal\i, sunt de granit,Dar fruntea lor cea triumfal[Abia rode=te cu sfial[Un mu=chi m[nunt =i otr[vit.

Privi\i, privi\i aceste v[i,De r`ule\e =i de c[i,De busuioace =i de cl[iBr[zdate ca un curcubeu:Se scald[ struguru-n lumin[,+i iese mierea din albin[,+i totu-i plin de Dumnezeu!

Nu sus, nu sus la cei avu\i,}n norii fumului pierdu\i,Se nasc fecundele virtu\i.Poporul ce suspin[ josE singur valea roditoare,}n care cre=te gr`u =i floare,

Bun =i frumos!...

V I ERSUL

Homer c`nta m`nia divinului Ahille,+i Dante Tartarul c`nta;

Poetul, c`nd se na=te ]n am[r`te zile,Amar =i el ca lumea, nu c`nt[ pe copile,Nici cupa baccanal[ nu-l poate ]mb[ta!

CUPRINS

28

B. P. Hasdeu

+i eu c`teodat[ smulg harpa din t[cere,C`nd sparge muza pieptul meu,

C[ci inima zdrobit[ r[sun[ prin c[dere+i salt[ desperat[ ]n spasmuri de durere,Sco\`nd din agonie un \ip[t scurt =i greu;

O poezie neagr[, o poezie dur[,O poezie de granit,

Mi=cat[ de teroare =i palpit`nd de ur[,Ca vocea r[gu=it[ pe patul de tortur[,C`nd o silab[ spune un chin nem[rginit!

Ar fi o ironie s[ c`nt eu flori =i stele}n veacul nostru pe p[m`nt,

C`nd ele sunt o larv[ grimat[ cu v[psele,Iar adev[rul geme tempeste =i rezbele,Blestem, urgie, neguri, pucioas[ =i morm`nt!

L[sa\i pedestrei poze minciuna curtezan[!Al c`ntului entuziasm

Respinge veselia spoit[ =i viclean[,C`nd totul ]mprejuru-i printr-o imens[ ran[Exal[ din cangren[ un colosal miasm!

Homer c`nta m`nia divinului Ahille,+i Dante Tartarul c`nta;

Poetul, c`nd se na=te ]n am[r`te zile,Amar =i el ca lumea, nu c`nt[ pe copile,Nici cupa baccanal[ nu-l poate ]mb[ta!

29

Muntele =i valea

COMPLOTUL BUBEI

„Descrierea pe care anticii ne-au l[sat-o despre lepro=i provoac[ oroare. }n 1321ace=ti nenoroci\i ajunser[ s[ cread[ c[, dac[s-ar g[si un mijloc de a transmite ]ntregiilumi oribilul flagel de care erau contamina\i,ar putea =i ei s[ ajung[ la ranguri ]nalte...”

CIBRARIO

I

Era-ntr-o b[tr`n[ p[dure,Din care vr[jma=a secure

Nu smulse o creang[ de brad:Pe-o st`nc[ de fulger cr[pat[,Pe-o r`p[ de =erpi ]mb[lat[,

Pe-o bezn[ cu fundul ]n iad.

}n cuibul acei v[g[une -Precum ]ntr-o cronic[ spune

Din secolul patrusprezeci -A fost o petrecere mare:Lepro=ii din mii de hotare

Venir[ pe mii de poteci.

Vedeai o icoan[ grozav[!Tot bube, pocnind de otrav[,

Pe bra\e, pe coapse, pe frun\i!Otrepuri, de mult ]nchegate,Lipite pe r[ni destupate,

Ca ni=te oribile pun\i!

Obrajii lor — cronica spune -P[reau ca un foc de t[ciune

Cu spuz[-nvelit ]mprejur,C`nd negrul cu ro=ul se-alung[,Trec`nd pe de l[turi ]n dung[,

Alb, v`n[t, =i galben, =i sur!

CUPRINS

30

B. P. Hasdeu

S-a=az[ pe g`nduri ]n iarb[,+i buba pe bub[ se-ntreab[:

Cum merge =i ce-i de f[cut}n lume s[ nu mai domneasc[T[ria =i fala tupeasc[,

Frumosul c[lc`nd pe cel slut?

Se scoal[ atunci din gr[mad[O fiar[, un monstru, o prad[

A unui sarcasm infernal:At`t de ur`t c[, v[z`ndu-l,N-ai pune pe oameni de-a r`ndul

Cu cel mai hidos animal!

Se umfl[ a scoate cuv`ntul,+i parc[ vuie=te morm`ntul,

R[sun[ un glas din pl[m`ni,Pe care ca to\i s[-l auz[,}l trage prin n[ri =i prin buz[,

Sudoarea curg`nd peste r[ni!

„De prin pu\uri =i izvoareToat[ lumea bea -A=a el zicea -

Fra\ilor, precepe\i oareCugetarea mea?

Apa-i pentru noi sc[pare,Iute la f`nt`ni,Din glezne =i m`ini

Da\i-le cu mic =i marePuroaie din r[ni!

Toate \[rile s[ fieDe sus p`n[ jos+i p`n[ la os

31

Muntele =i valea

Un popor de carne vie:Lepros =i lepros!

Ha, ha, ha! S[ vezi atunceO vi\[ =-un soi}ntocmai ca voi:

Unde-i s`ntul ca s-arunceCu piatra ]n noi?..”

II

Trecu de-abia o lun[,Bubo=ii ]mpreun[Acum din nou se-adun[

}n codrul cel spurcat;Dar nu mai este jale,Ci r`suri triumfale,Sun`nd ]n deal =i-n vale,

Ca dracii ]n sabat!

Aduce fiecareCu sine pe spinareBucata-i de m`ncare

La pr`nzul canibal:Nem[cinate gr`neServind ]n loc de p`ine,Cu vreun ciolan de c`ine

Sau un picior de cal!

Apoi voioasa ceat[,De st`rvuri s[turat[,}ncinge desfr`nat[

Un dan\ neru=inat:Satan r`njind se puneCu pomp[ s[-ncununeCumplita ur`ciune

Cu groaznicul p[cat!...

32

B. P. Hasdeu

Striga\i de bucurie,S[lta\i de veselie,C[ci lepra cu urgie

Se mi=c[ pas la pas:Prin t`rguri =i prin sate,Cu ape-nveninate,Ea \[rile r[zbate,

Pu\in i-a mai r[mas!

Privi\i-o cum p[trunde}n turnurile undeDe-abia se mai ascunde

Seniorul tremur`nd;Bordeiul =i palatul,S[racul =i bogatul,Opinca =i-mp[ratul

O vor sim\i pe r`nd!

Atunci din voi oricareVa fi u=or ]n stare+i el s-ajung[ mare,

C[ci lepra-i chiar pe tron!+i iac[ din nimic[Bubosul se ridic[Marcheze ori vl[dic[,

Sau cel pu\in baron!

+i nu viseaz[ nimeC-o nou[ nobilimeSe urc[ la n[l\ime

Pe feudalul car!O bub[ mo=tenit[,De secoli ]nvechit[,E cea mai str[lucit[:

Lepros ereditar!

33

Muntele =i valea

}n urm[, se-n\elege,Ve\i n[scoci o lege,C[ nimeni nu se-alege

De nu va fi bubos:C[ci este cu dreptateCa prin majoritateRotund s[ mearg[ toate

Sub cerul luminos!

O goan[-nvier=unat[Se va porni pe dat[}n lumea cea curat[

Pe bietul nesupus,Ce nu vrea s[-n\eleag[C[ trebuie o plag[S[ fie \ara-ntreag[

C`nd buba =ade sus!

Printr-un decret se schimb[Orice idee str`mb[,Sco\`ndu-se din limb[

C[ lepra e un r[u;+i dup[ chip =i seam[,Pe p`nz[ =i pe-aram[,Ve\i face f[r[ team[

Bubos pe Dumnezeu!!..

III

Poporul ]nconjoar[ p[durea f[r[ veste+i-i pune foc:

Lepro=ii p`n’ la unul, b[rba\i, copii, neveste,Au ars pe loc.

Memoria lor ]ns[ pe-o lespede funebr[De-atunci s-a scris,

34

B. P. Hasdeu

Pe care se cite=te: „Cre=tini, fugi\i de lepr[Ca de-un abis!”

De c`tva timp ]ncoace, furtuna, pe morminteCutrier`nd,

Se zbucium[ a =terge b[tr`nele cuvinte,Str[bunul g`nd.

De lene uit[ lumea ispitele-i antice.+i iar la sfat

Se gr[m[desc bubo=ii, vis`nd s[ se ridice —P`n’ la palat!...

L I L ICA

C`nd copila=u-mi se lipe=tePl[p`nd la s`nul meu,+i-l port ]n bra\e, =i-mi z`mbe=te,+i-l str`ng, =i-l pup mereu;

}mi pare-atunci c[-s o tulpin[Ce-abia mai sta pe r[d[cin[,Tot sughi\`nd dup[ lumin[De-at`tea ierne-n =ir,+i iat[ c[-ntr-o zi cu soare,Sosind o raz[ iubitoare,F[cu din trestia ce moareS[ ias[ trandafir:

Un copila= ce se lipe=tePl[p`nd la s`nul meu,+i-l port ]n bra\e, =i-mi z`mbe=te,+i-l str`ng, =i-l pup mereu!

CUPRINS

35

Muntele =i valea

OD{ LA CIOCOI

I

Ca lacoma omid[, ce-=i caut[ o prad[Pe fragede ml[di\e,

Ca neagra lipitoare pe s`nul de z[pad[Al dulcii copili\e,

Ciocoiule! un secol, un secol =i mai bine,Setos de du=m[nie,

Sugeai ]n frunz[ sucul =i s`ngele din vine}n bl`nda Rom`nie!

II

De groaz[ =i durere, de munc[ =i b[taie,}n jaf =i-n umilin\[,

Am tot strigat, dar glasul se-neac[ =i se taieDe-at`ta suferin\[;

+i ca prin codri fream[t, ca murmur ]n izvoare,A=a ]n noi suspinul

Mai r[m`nea el singur s[ spun[ cum ne doare,C`t de cumplit e chinul!...

III

+i tu r`deai, jup`ne, cu fal[ =i r`njire:R`deai precum un g`de,

C`nd vede capul jertfei zburat dintr-o izbire,Se laud[ =i r`de;

C[ci nu =tiai c[ via\a, ]nchis[-n nemi=care,E cea mai cu putere;

C[ci nu credeai c-un suflet se face =i mai tare,C[lindu-se-n t[cere!...

CUPRINS

36

B. P. Hasdeu

IV

Suspinul, ca sc`nteia ce cade jos ]n paieSau pe-un covor de spice,

P`ndind o adiere s-o umfle-ntr-o v[paie+i-n slav[ s-o ridice;

Suspinul, c`nd poporul ]ntreg din piept ]l scoate+i-un echo se g[se=te,

Suspinul, ca sc`nteia, turbat cuprinde toate+i-n praf le mistuie=te!

V

Ca un satrap alene lungit ]ntr-o gr[din[}n moale cugetare,

Privind cum se ive=te ]n ziua cea senin[Un nor ]n dep[rtare,

A=a privea ciocoiul cu genele-adormiteSuspinul Rom`niei,

+i iat[ c[-ntr-o clip[ din neguri gr[m[diteD[ flac[ra urgiei!

VI

C[ci el zicea ]n g`ndu-i, ca to\i ap[s[torii}n scurta lor vedere:

„Nu-mi pas[ de nimica! Nu m[-nsp[im`nt[ norii!E aburul ce piere!...”

Da! abur este norul, suspinu-i o suflareCe-n aer r[t[ce=te,

U=oar[, nesim\it[, ginga=[, dar ]n careUn tr[snet locuie=te!

VII

A patruzecea iarn[, a patruzecea var[S-au dus pe-a vremii roat[,

37

Muntele =i valea

38

B. P. Hasdeu

De c`nd prin mii de echuri suspinului din \ar[R[spunse \ara toat[;

C[ci sunt anume timpuri ]n care o idee}=i afl[ un r[sunet,

+-atunci, ori niciodat[, ia foc dintr-o sc`nteie,Suspinul na=te tunet!

VIII

A=a cea sf`nt[ carte a Bibliei ne spune,Prin tainice cuvinte,

C-o tr`mbi\[ de ]nger odat[ va s[ sunePe st`rvuri =i morminte;

+-un sunet, numai unul, va face s[ re-nvie}ncenu=ata fire,

C[ci timpul este totul: o clip[ dintr-o mieAduce m`ntuire!

IX

A patruzecea var[-mbr[case ieri c`mpia}n busuioci =i-n gr`ne,

De c`nd suspinul nostru smulsese Rom`niaDin gheara ta, jup`ne;

A patruzecea iarn[ ]n haina-i de mireas[Se-ndrum[ dup[ var[,

De c`nd suspinul nostru pe litfa n-o mai las[A-=i bate gioc de \ar[!...

X

+i \ara se de=teapt[, voioas[, z`mbitoare,Pl[p`nd[, r[sf[\at[;

Jos florile dezmiard[, se uit[ sus la soare,De raze-nconjurat[;

Sc[ld`ndu-se-n lumin[, din ce ]n ce mai vie,Ca trandafiru-n rou[,

39

Muntele =i valea

O alt[ simte via\[, o veche b[rb[\ie+i o putere nou[!...

XI

Dar ce privesc, o, Doamne! Eu c`nt, =-acum deodat[Cutremurul m-apuc[;

O cea\[ se l[\e=te, o brum[-ntunecat[,O groaznic[ n[luc[:

Ciocoii se ridic[, ca hoituri ]nvechiteDin cripta infernal[,

+i ca-n trecut se-a=az[ pe holdele-nverzite,R[zbi\i de fl[m`nzeal[!...

XII

Nu-i oare vreo p[rere, vreun joc al fantezieiTeribila icoan[?

Tu n-ai fost mort, jup`ne? Sub masca letargieiSc[pat-ai viu din goan[?

A \[rii bucurie la patul mor\ii taleS[ fie o gre=eal[?

Venit-ai iar ]n lume s[-nfrun\i cumplita jaleCu fa\a triumfal[?

XIII

Sau poate c[ natura, s[rind din c[i b[tute,Din legile-i eterne,

C`nd teancul de verdea\[, din mii de flori \esute,Pe \arin[ se-a=terne,

+i filomela c`nt[, =i soarele z`mbe=te,+i dragostea viseaz[,

Atunci deodat[ ninge... dar neaua se tope=teSub c[lduroasa raz[!

40

B. P. Hasdeu

XIV

Un mort, ce-n cursul vie\ii a secerat blesteme,Poporul poveste=te

C[ viermii nu-l m[n`nc[ =i nemiloasa vreme}n veci nu-l putreze=te:

C`nd vine miezul nop\ii, c`nd fulger[ =i tun[,Din gaura-ngrozitoare

Strigoiul dezmor\e=te =i iese la furtun[...S[ fie asta oare?

XV

Mai =tim c[ mort[ciunea se-nt`mpl[ c`teodat[S[ str`ng[ din spr`ncene

Ori ochii s[ deschid[, ori m`na-i ]nghe\at[S-o lase jos alene,

+i frica ne cuprinde... dar am[girea trece+i nu ne mai ]n=al[:

Cadavrul nu se scoal[, cadavrul este rece,Mi=care ma=inal[!...

XVI

O, nu! E viu ciocoiul! Nu-i vis, nu-i r[t[cire,Nu-i nea de prim[var[!

Nu-i spaim[ zbur[toare, n[scut[-n z[p[cire+i gata s[ dispar[!

Nu-i chiar nici letargia, ce las[ o pecetePe tristele-i victime!

O, nu! E viu ciocoiul, cu bube =i cu pete,}ntocmai ca-n vechime!...

XVII

Nu s-a schimbat nimica! Aceea=i fudulieDe na=teri venetice

41

Muntele =i valea

Din oameni f[r[ nume, goni\i de prin Grecie+i prip[=i\i aice.

Aceea=i goliciune la inim[, la minte,la cugete rom`ne;

De jafuri l[comie, dispre\ de cele sfinte+i lips[ de ru=ine!

XVIII

O, nu! E viu ciocoiul! Nu-i mumie, nu-s moa=te:Privi\i-i crunta ghear[!

+i pentru ca de-ndat[ s[-l poat[ recunoa=teNefericita \ar[,

El trage dup[ sine, ca-n zile dinainte,Invazia str[in[,

Chem`nd p[g`ni =i unguri s[ dan\e pe morminte}n patria rom`n[!...

XIX

La lupt[ dar! La lupt[! S[ ne vedem de-aproape!...L[custele-ngropate,

De n-a\i strivit chiar oul, din fundul negrei groape}nvie mai turbate!

Nu mai gre=i de-acuma! Trecutul s[ te-nve\e!La v`n[toare, frate!

La v`n[toare! }ns[... jos pu=tile =i be\e:S[-i ba\i prin libertate!...

DORUL

I

Privind t[cuta und[,Pe g`nduri am r[mas:

CUPRINS

42

B. P. Hasdeu

C`t este de profund[La fiecare pas;+i totu=i izvor[=teDin dep[rtate v[i,Apoi se risipe=tePrin mii =i mii de c[i!

Asemenea-i =i dorul}n pieptul meu s[dit:E dep[rtat izvorulDin care mi-a venit,+i-n multe lumi str[ineC[r[rile-i se-ascund,Dar rev[rsat ]n mineC`t este de profund!

II

C`nd razele din soare,C[t`nd iubirea jos,Pe-mbalsamata floareArunc[ voluptosLumin[ =i c[ldur[,Eu m[ g`ndesc uimitC[ ele str[b[tur[Un spa\iu nefinit!

+i dorul meu ]=i areUn soare n[sc[tor;Un cer f[r[ hotareStr[bate =i-al meu dor;Dar prin ]ntunecime,Pe drumu-i r[coros,El vine din n[l\ime+i cald, =i luminos!

43

Muntele =i valea

III

O raz[ diafan[+i undele de-azurDe nor =i buruian[Lovindu-se-mprejur,O sfer[-nveninat[}nfrunt[ ne-ncetat,Dar flac[ra-i curat[+i valul e curat!

A=a-i =i doru-n lume!}n negur[ =i spin,Menite s[-l sugrume,R[m`ne tot senin;Nu simte =i n-audeSarcasmul trivial:Ispitele-i sunt crude -+i-i pur ca un cristal!

S{R{CIA

S[r[cia cea fl[m`nd[Ca pu=ca=ul st[ la p`nd[,Cu coco=ul ridicat:Dintr-un deget o mi=care,Glon\ul zboar[ cu turbare+i v`natul a picat!

Munca tare, munca deas[Numai d`nsa nu m[ las[Zbucium`ndu-m[ s[ pier:Tocmai astfel alt[dat[O c[ma=[ ferecat[Ap[ra pe-un cavaler!

CUPRINS

44

B. P. Hasdeu

Dar junia mea, o, Doamne,Face loc zb`rcitei toamne:B[tr`ne\ele-au sosit!Zile reci =i f[r[ soare,Ca un negru =ir de cioarePe cadavrul p[r[sit!

Munca geme =i suspin[+i se roag[ la odin[, -Invalid neputincios,Care dup[ lungi campanii,C`nd apar din nou du=manii,F[r[ voie cade jos!

}n zadar ca mai-nainte}mi azv`rl trudita minteColo-n sferele de sus:Ea se-nal\[ o bucat[,+i s-afund[ desperat[,Ca lumina ]n apus!

Totu=i, surd[ la durere,Lumea strig[, lumea cere,Lumea str`nge birul ei!D`ndu-i spirit pentru p`ine,Ea-\i d[ oase ca la c`ine:Schimb de c[rnuri =i idei!

+i de \i-a secat izvorul,Te turte=te cu piciorul,Scuip[ ca-ntr-o c`rp[ rea;C[ci pe lume n-o atingeC[ fitilul, ce se stinge,Ars-a numai pentru ea!...

S[r[cia cea fl[m`nd[St[ ca un pu=ca= la p`nd[,Cu coco=ul ridicat:

45

Muntele =i valea

Dintr-un deget o mi=care,Glon\ul zboar[ cu turbare+i v`natul a picat!...

VORNICUL IANCU MO|OC(Balad[ din secolul XVI)

R[sturn[tor ]n curs de dou[zeci de ani,vornicul Iancu Mo\oc alung[ pe Alexandru-vod[ =i aduce la locu-i pe un str[in dinGermania; dar mai la urm[, d`nd jos =i peacesta, pentru a pune pe tron o nou[ creatur[,poporul nu-l mai ascult[, ci prime=te ]napoi pegonitul Alexandru. Vornicul fuge ]n Polonia,unde ]ns[, dup[ st[ruin\a Por\ii otomane, pieredescapitat ]n capitala Gali\iei. Testamentulacestei triste celebrit[\i se afl[ p`n[ ast[zi laLemberg, ]n Tabula Municipal[, Liber Testame-ntorum, t. 2, ab anno 1554 ad 1578, p. 225.

La cetate Leov, ]n \ara le=easc[,Va t[ia cal[ul pe-un rom`n fugar:Curge tot poporul, lacom s-o priveasc[ -Lacom s-o priveasc[, c[-i un lucru rar.

Solul din Moldova, trimis ca s[ cear[Marfa cump[rat[: capul cel t[iat,St[ cu ner[bdare mai cur`nd s[ piar[ -Mai cur`nd s[ piar[ omul vinovat.

Mii =i mii de glasuri se pornesc deodat[,Ca =i c`nd ora=ul izbucnea de foc;Vine! vine! vine! =i-n sf`r=it se-arat[ -+i-n sf`r=it se-arat[ vornicul Mo\oc.

D`nsul alungase pe trei domni din \ar[,D`nd apoi cununa unui venetic,

CUPRINS

46

B. P. Hasdeu

47

Muntele =i valea

Care-n holda noastr[ ne-mbl`nzit[ fiar[ -Ne-mbl`nzit[ fiar[, nu cru\a nimic.

}nv[\at boierul s[ sufle =i-ndat[A tr`nti pe-un vod[, fie bun sau r[u,Cugeta s[-=i spele fapta-i cea spurcat[ -Fapta-i cea spurcat[: neam\ul n[t[r[u.

Dar s[tul rom`nul, mai crescut la minte,Tot mereu s[-ndure baterea de joc,Nu-l mai am[ge=te, me=ter la cuvinte -Me=ter la cuvinte, agerul Mo\oc.

Cel ce-nstr[inase \ara prin domnie}n str[in[tate cat[ ajutor;}ns[ chiar str[inii sfarm[ cu urgie -Sfarm[ cu urgie pe ciocoiul lor.

„Iancule! ]i zice solul din Suceava,Vezi tu cum p[\e=te cel necredincios?Astfel to\i s[ moar[, cine cuteza-va -Cine cuteza-va s[ dea domnii jos!”

„Min\i, ling[u de c`ine, gata s[ iubeasc[,Fie chiar murdar[, palma de st[p`n!Mul\i tirani zdrobit-au =i-o s[ mai zdrobeasc[ -+i-o s[ mai zdrobeasc[ puiul de rom`n.

Nu-i aci blestemul ce m[ urm[re=te;Vai, cu mult mai groaznic e p[catul meu!Moartea cea mai crunt[ nu m[ pedepse=te -Nu m[ pedepse=te ]ndestul de greu!

C`nd rom`nul nostru e croit s[ fieRamur[ domneasc[, vi\[ de-mp[rat,Eu, nesocotitul, printr-o nebunie -Printr-o nebunie domn str[in i-am dat!”...

48

B. P. Hasdeu

G`dea mi=c[ barda. C`rca se despic[.Ceafa dup[ trepte zuruind c[dea...Ast[zi este timpul ca lumea s[ zic[ -Ca lumea s[ zic[: a=a-i trebuia!

LUNTREA

+i r`de, =i pl`nge, =i-ntocmai ca luntrea u=oar[,Plutind pintre valuriDeparte de maluri

Se zbucium[ inima mea.

C`nd luntrea, o, Doamne, se-nal\[ =i iar se coboar[,Ajunge odat[Mereu leg[nat[

Doritul liman a vedea.

+i eu am o \int[, dar timpul ce fuge =i zboar[L[sa-m[-va oarePe c[i mi=c[toare

S-ajung =ov[ind p`n’la ea?

C`nd luntrii se-nt̀ mpl[ c ̀groaznicul v`nt o doboar[,Cui pas[ s[ =tie}n lumea cea vie:

Cu ce =i-ncotro se ducea?

Ci-n mine se-ascunde ferit[ de to\i o comoar[:De-a fi s[ se-nece}n unda cea rece,

Mai bine, ah, nu se n[=tea!...

+i r`de, =i pl`nge, =i-ntocmai ca luntrea u=oar[,Departe de maluriPlutind pintre valuri

Se zbucium[ inima mea!...

CUPRINS

49

Muntele =i valea

BRADUL

C`nd arde soarele de mai,C`nd v`ntul iernii geme,M[re\ul brad pe naltul plaiSt[ verde-n orice vreme.

O r[d[cin[ de colos+i-a sfredelit ]n st`nc[,+i de pe st`nc[ maiestosMai sfredele=te ]nc[!

De mult cu blocul de granitEl s-a f[cut totuna,+i pe-am`ndoi necontenit}i zguduie furtuna.

+i lemn, =i piatr[ la un loc,Verdea\a-i ne-ntrerupt[,Aspir[ ger, ]ndur[ foc,Cu tr[snetul se lupt[!

La piept cu viforul turbat,La cap cu norul rece,De-at`\ia ani nestr[mutatEl tot a=a petrece.

De-ar fi s[-i da\i ]n v[i ad`nciOdihn[ dezmierdat[,R[pindu-i viscole =i st`nci,L-a\i omor] pe dat[!

C`nd arde soarele de mai,C`nd v`ntul iernii geme,M[re\ul brad pe naltul plaiSt[ verde-n orice vreme!

CUPRINS

50

B. P. Hasdeu

LUI N. NICOLEANU(1866)

R`de omul c`t e june;C`t e june, omul pl`nge;

+i r`z`nd-pl`ng`nd,C`nt[ c`ntece nebune,C`nt[ c`ntece de s`nge,

C`nt[ vr`nd-nevr`nd!

R`su-i o speran\[ plin[,Pl`nsu-i urma de speran\[

Rupt[ din apus:Iar speran\a-i o gr[din[De-unde c`ntecul se nal\[

Drept la Cel-de-Sus!

}ns[ iat[ f[r[ vesteFocu-n spuz[ se preface,

Spuza piere-n v`nt:C`nd speran\a nu mai este,Tace pl`nsul, r`sul tace...

Cum vrei s[ mai c`nt!

Am ajuns o c[z[tur[+i privesc cu nesim\ire

}mprejurul meu:F[r[ team[ de tortur[,F[r[ dor de fericire,

Voi s[ cuget eu!

Suflet ve=ted, minte rece,Mi-a r[mas at`ta-n lume

S-o tot c`nt[resc:Orice \ip[, orice trece,C[ despoi de m`ndru-i nume,

Masca s[-i r[pesc!

CUPRINS

51

Muntele =i valea

Tot ce-i falnic, tot ce-i mare,Tot ce-\i place ]n natur[,

June c`nt[re\,Nu-i a=a precum se pare!Totul merge cu m[sur[!

Totul are pre\!

Ziua zboar[, noaptea vine;C`nd din marea vie\ii june

Vei sosi la mal,O s[ vezi =i tu ca mine,+i ca mine tu vei spune:

Searb[d carnaval!

P`n-atunci r`sul =i jaleaTe-mpresoar[ =i te-mbat[:

C`nt[! Nu-nceta!C`ntecul deschide calea:Cine n-a c`ntat vrodat[

Nu va cugeta!

ADEV{RATUL POET

Doi du=mani f[r-ast`mp[r ]n urgie}n inima poetului se bat:A \[rnei din aproape tiranie,+i-al cerului un eco dep[rtat!

}n jos at`rn[-n greutate lutul;}n sus se-nal\[-al ]nsufl[rii foc...Se rumpe inima la tot minutul:Vr[jma=ii =i-au ales acela=i loc!

Cumplit[-i lupta! ea se poate simte!Dar n-o depl`nge-al graiului penel:

CUPRINS

52

B. P. Hasdeu

El zugr[ve=te plastice morminte,Morm`ntul inimii e-ascuns de el!

Sunt clipe c`nd v[paia cea sublim[Se urc[, str[lucind ca meteor:Se pare c[ splendoarea se d[r`m[Pe elementul, ce-o popre=te-n zbor!

Sunt clipe c`nd povara t`r`toare}ntinde falnic orizontul seu,+i-ascunde-n ad`ncimi m[re\ul soareAl cuget[rilor lui Dumnezeu!

C[zut din sfera de lumini nestinse,Tr`ntit ]n glodul patimei lume=ti,Poetul r`de-n am[r`te pl`nseSau geme el ]n hohote dr[ce=ti!

Idei contrare, cerul =i p[m`ntul,Din inima s[rmanului detun.Se-adun[ gloate spre-asculta cuv`ntul...+i-apoi rostesc os`nda: „]i nebun!”

O DOIN{ POSTUM{

Nu aveam o =chioap[ de p[m`nt s[-mi fieLocul meu... acuma-mi st[p`nesc morm`ntul;+i nu ]ndr[zne=te ciocoiul s[ vie

S[-mi stoarc[ p[m`ntul!

Alergam ca vita, m`nat de porunc[...M[ desf[t acuma-n tihna boiereasc[;Ar vrea =i nu poate ciocoiul la munc[

D-aci s[ m-urneasc[!

CUPRINS

53

Muntele =i valea

M[ b[tea boierul... acum nu m[ bateNici v`ntul, nici raza fierbintelui soare;Timpul n-a =ters ]nc[ semne de pe spate,

Dar nu m[ mai doare!

}mi lipsea c[ma=a pe ger =i pe ploaie,C`nd =edea ciocoiul l`ng[ calda-i vatr[;Acum port o hain[ care nu se moaie:

|[r`n[ =i piatr[!

Fra\ii =i copiii, ce-au r[mas ]n ghear[,Din a lor durere auzindu-mi c`ntul,De la ciocoime at`ta s[ cear[

C`t mi-a dat morm`ntul!

1864

S{ VORBIM ROM~NE+TE

Cugetarea rom`neasc[Are portul rom`nesc:Nu l[sa\i dar s-o cionteasc[Cei ce limba ne-o pocesc.

C`nd rom`nul se-nd`rje=teDin \[r`n[ c`nd mi-l sco\i,El ]\i toarn[ rom`ne=teUn blestem de =apte co\i,C`nd de dragoste se-aprindeEl vrbe=te lin =i bl`nd,}nc`t dorul te cuprindeDulcea-i vorb[ ascult`nd.

Niciodat[ alt[ limb[,De pre buze rom`ne=ti,

CUPRINS

54

B. P. Hasdeu

Nu se-ndoaie, nu se schimb[Dup[ g`ndul ce g`nde=ti.

La m`nie, la iubire,La suspin =i chiuit,Dup[ chiar a noastr[ fireGraiul nostru e croit.La iubire, la m`nie,La chiot =i la suspin,Rom`nia-i Rom`niaCu fagur =i cu pelin.

Sucind limba rom`neasc[,Stric`nd graiul str[mo=esc,Dup[ moda fran\uzeasc[,Sau cu modul latinesc,Neam str`ns min\ile cu fracul+i sim\ul ne-am ]mbr[catCu haina, de unde draculCopiii =i-a ]n\[rcat.

Rom`nimea c`t tr[ie=teGraiul nu =i-l va l[sa;S[ vorbim dar rom`ne=te.Orice neam ]n limba sa!

1879

SUNT ROM~N

Eu din rom`ni ]mi trag sorgintea.C-o sf`nt[ dragoste-i iubesc=i pentru tot ce-i rom`nesc,oric`nd, =i bra\ele =i mintea=i sufletul mi le jertfesc.

CUPRINS

P R O Z {

56

B. P. Hasdeu

IOAN-VOD{ CEL CUMPLIT

Aventurile, domnia, r[zboaiele, moartea lui; rolul s[u ]n istoriauniversal[ =i ]n via\a poporului rom`n.

(1572—1574)

Ainsi d’un peuple entier je feuilletais l’istoire!Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire...Astfel r[sfoiam istoria unui popor ]ntreg: cartefatal[ de doliu, de m[rire, de victorie!

VICTOR HUGO, oda Ubi defuit orbis

PREFA|A LA A II-A EDI|IUNE

Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, ]n casele lui Mircousch dinPia\a Teatrului, am scris pe Ioan-vod[ cel Cumplit.

Eram t`n[r =i scriam a=a cum nu mai sunt ]n stare de a scrie ast[zi, dartocmai de aceea, reproduc`nd lucrarea mea de atunci, o las cum a fost,f[r[ a cuteza s[-i ]mb[tr`nesc tinere\ea, c[ci orice adaos ar fi un benghi,orice scurtare — o zb`rcitur[.

F[r[ a ad[oga, f[r[ a scurta, f[r[ a schimba textul, mi-am permis totu=ia =terge pe t[cute c`teva mici sc[p[ri din vedere, care nu ating ]ntru nimicnici caracterul organic peste tot, nici diapazonul de expresiune ]n parte.Orice oper[ literar[ este p`n[ la un punct o icoan[ a autorului; dar ]ntr-unportret, fie originalul b[tr`n, fie t`n[r, nu e nevoie de a p[stra o jubruli\[trec[toare.

27 septembrie 1893

CUPRINS

57

Muntele =i valea

PREFA|A PRIMEI EDI|IUNI

Istoricul este un uvrier =i un artist totodat[. Ca uvrier, el adun[; ca artist,el d[ brutei materii acea sublim[ expresiune, care face c[ statuile luiCanova sau cur\ile Alhambrei nu sunt din piatr[, c[ Madona lui Rafael nueste o p`nz[ sau o sc`ndur[ ]mbuibat[ de ni=te sucuri vegetale.

Sculptorul, pictorul, arhitectul sunt numai arti=ti: ei las[ vulgului sarcinaproviziunii.

Istoricul, din contra, el singur str`nge, singur scoate piatr[, \ese p`nz[,taie sc`ndur[, fierbe culori; =i apoi tot el singur sculp[, edific[, pinge!

De aceea sunt destui sculptori, destui arhitec\i, destui pictori; de aceeasunt prea pu\ini istorici.

Unii gr[m[desc, f[r[ a avea geniul de a crea; cei mai mul\i cre[, f[r[s[ fi avut r[bdarea de a gr[m[di.

Unii fac temelie f[r[ edificiu, al\ii fac edificiu f[r[ temelie.La rom`ni, am v[zut pe neobositul +incai colind`nd cu desagi pe

spate, pentru a culege un haos de petice, bune =i rele, pre\ioase =i netrebnice.Am v[zut pe at`\ia „Bolintineni” cl[dind mereu pompoase palaturi ]n aer.B[lcescu, numai neuitatul B[lcescu, fu un adev[rat istoric, un adev[rat

uvrier =i artist al nostru; dar vai! moartea ]l secer[ tocmai atunci c`ndcrisalida devenea flutur.

Pe c`nd to\i imberbii din giuru-ne se laud[ a fi ascultat pe ilustra\iunileprofesorale de la Berlin =i de la Paris, fie-ne permis nou[ a avea o m`ndriemult mai modest[: noi am auzit pe B[lcescu.

Mai ]nt`i de toate, ]n curs de mai mul\i ani ]ngrop`ndu-m[ ]n biblioteci=i arhive str[ine =i na\ionale, str[nsei ]n sudoarea fe\ei gr[mezi de mate-rial, ]n leg[tur[ direct[ cu obiectul acestei c[rticele.

Apoi supusei indigesta proviziune la trei scalpeluri de art[: critic[,perspectiv[ =i colorit.

Scopul criticii este de a dezmorm`nta adev[rul. Astfel, m[ decisei odat[ pentru totdeauna a nu m[ baza dec`t numai pe izvoare, adic[ pem[rturii contemporane, adesea oculare, limpezite prin confrunta\iuni =iprin analize.

58

B. P. Hasdeu

Nu v[ voi oferi nici o aser\iune pe care s[ n-o justifice o not[ ]n josulpaginii; iar dac[ cita\iunea ar fi prea lung[ pentru a putea ]nc[pea acolo,c[uta\i-o mai la vale: ]n Dezvolt[ri analitice sau ]n textul Pieselordocumentale.

Perspectiva se cuprinde ]ntru a dispune toate p[r\ile ]ntregului, a=a]nc`t s[ nu v[ ]nt`mpine lacune esen\iale al[turea cu detalii superflue;nimic s[ nu fie de prisos, nimic s[ nu fie descusut; cele importante s[ reias[]n relief pe primul plan, cele secundare s[ se umbreasc[ pe planul aldoilea, cele accesoare abia s[ mijeasc[ mai ]ncolo.

Tabloul cat[ s[ aib[ un fond sau un cer: la ]nceputul operei schi\ar[m]n c`teva cuvinte generale starea Europei de atunci.

Apoi apare figura cea curat rom`neasc[ a eroului; =ov[ie=te dindep[rtare, cre=te =i se caracterizeaz[ din ce ]n ce mai bine apropi]ndu-sede \int[, aci ia propor\iuni gigantice =i... pierde cump[tul!

Dar privi\i-o chiar ]n pulberea c[derii: ea tot ]nc[ este mult mai maredec`t tremur`nzii pigmei, care calc[ sub picioare cadavrul!

}n fine, c`nd eroul nu mai este, spectatorul urm[re=te cu fiori cum seprevale una dup[ alta majestoasele crea\iuni ale stinsului geniu, p`n’ce unfunest ]ntuneric ]nf[=ur[ tot orizontul.

Mai r[m`ne o speran\[: ]nvierea mor\ilor!Atare fur[ principiile criticii =i ale perspectivei noastre: judeca\i ]n=iv[

dac[ am fost ]n stare sau, mai bine, dac[ avui noroc de a le \inea credin\[.}nc`t prive=te coloritul, =tiu at`ta, c[ inima sim\ea ]n ad`ncul s[u ceea

ce scria condeiul; iar c`nd inima simte, condeiul devine scurt, laconic,iute ca b[t[ile pulsului...

28 februarie 1865

59

Muntele =i valea

INTRODUC|IUNE

Europa ]n a =aptea zecime a secolului XVI

Propter illa quae aliquid significant, etiamea quac nihil significant attexunlur; solo enimvomere terra proscinditur, sed ut hoc fieri possit,etiam caetera aratri membra sunt necessaria.

}n favoarea punctului principal se mai anin[c`te ceva accesoriu, precum toate p[r\ileplugului sunt neap[rate, de=i numai fierul cellung serve=te a br[zdui p[m`ntul.

ST. AUGUSTIN, De Civ. Dei; XVI, 2

1. Guizot, ]n studiul s[u asupra lui Shakespeare, ]ncepe povestirea prino lung[ digresiune despre Adam =i Eva.

Suntem mai discre\i: scriind istoria lu Ioan-vod[, ne m[rginim a aruncamai ]nt`i o repede c[t[tur[ numai asupra Europei =i numai ]n momentulprecis.

Dup[ ce astfel ne vom fi familiarizat cu organismul ma=inii ]ntregi, neva fi lesne apoi a ]n\elege acea mic[ parte din ea care ne preocup[ ]nspecie.

2. Spania ajunsese penru o clip[ a fi statul cel mai puternic de pecontinentul european.

Sub sceptrul monarcului de la Madrid se grupaser[ toate provinciilemauresce, castilane =i aragoneze, Portugalia, Sicilia, Sardinia, Neapole,Neerlandele =i America.

Nici un principe nu poseda un teritoriu at`t de ]ntins; nici un principenu primea un venit at`t de colosal; nici un principe nu avea ni=te generaliat`t de abili.

+i cine oare era acel fericit p[stor al popoarelor?Fiul marelui Carol V, micul Filip II.Prin dou[ p[cate mortale el sf[rm[ pentru totdeauna piedestalul m[ririi

spaniole: prin fanatism religios =i prin ura democra\iei.

60

B. P. Hasdeu

Neerlandele erau protestante =i autonome; Filip II a=ez[ ]n ele oinchizi\iune contra du=manilor catolicismului =i o sp`nzur[toare contradu=manilor absolutismului; neerlande=ii ridicar[ steagul revoltei =i Filippierdu pe cei mai industrio=i =i cei mai cul\i dintre supu=ii s[i.

Anglia era reformat[ =i constitu\ional[; Filip II porni s-o striveasc[ prinfor\a brut[ =i pierdu ]n lupt[ toat[ marina Spaniei.

}n Fran\a cre=tea partitul ugheno\ilor; Filip II cheltuise milioane pentrua aduce extermina\iunea lor =i, drept rezultat, v[zu ]ncoron`ndu-se acoloun principe ughenot: Enric IV.

}n fine, el muri dispre\uit de to\i, poate chiar de sine ]nsu=i, l[s`ndfinan\ele secate, armata demoralizat[, teritoriul dezmembrat, na\iuneaofticat[...

3. }mp[rat al Germaniei era Maximilian II, una din acele figuriflegmatice, at`t de ereditare pe tronul austriac, ]nc`t le-ai putea crede c[sunt una =i aceea=i persoan[ nemuritoare, ca Dalai-Lama din Tibet.

Tributar al Por\ii otomane, b[tut de o m`n[ de poloni, ]nfruntat de unprin\u=or din Transilvania, el nu =tiu s[ merite nici m[car deviza cea defurc[ a dinastiei habsburgice: „Al\ii combat; tu te c[s[tore=ti, fericito Austrie!al\ii dob`ndesc regate prin sabie, tu prin zestre!”...

4. }n Fran\a domnea regele Carol IX.Gre=esc: el nu domnea.Domnea mum[-sa Caterina Medici; domnea ducele de Guise; domnea

principele de Conde; domnea papa; domnea Calvin; domnea toat[ lumea....afar[ de regele Carol IX.

Un singur eveniment de genul aceluia prin care se ilustrase oarec`ndIerostat face s[ tr[iasc[ ]n istorie numele acestui somnoros Neron.

Cine oare nu se ]nfioar[ numai c`nd i se pare c[ aude cuv`ntul „LaSaint-Barthelemy”?

}n zece r`nduri Carol IX se aruncase ]n bra\ele partitului papista= alGuisilor, =i iar ]n zece r`nduri ]ntinsese o m`n[ de ]nfr[\ire partitului calvinal lui Conde; ]n zece r`nduri se silise a scutura tirania matern[ a CaterineiMedici, =i iar ]n zece r`nduri s[rut[ lan\urile ce-l sugrumau; p`n[ ce ]ntr-ozi, vreau s[ zic ]ntr-o noapte, desperat de con=tiin\a nulit[\ii sale, el sehot[r] a dovedi lumii ce poate un rege: 30.000 de francezi fur[ m[cel[ri\iprin cea mai m`r=av[ tr[dare!

Se zice — oroare! — cum c[ ]nsu=i principele ar fi ucis vreo c`\iva cupropria sa m`n[!

Peste pu\in el muri ]n v`rst[ de 24 de ani: juc[ria partitelor, c[l[u alsupu=ilor s[i, enigm[ pentru posteritate!

5. Un frate al acestui Carol IX fu ales rege ]n Polonia, aruncat[ decur`nd ]n anarhie prin moartea lui Sigismund-August.

61

Muntele =i valea

R[posatul principe fusese sfiicios; tremura de turci, tremura demoscovi\i, tremura de t[tari; dar se distinsese prin pruden\a administra\iunii,prin protec\iunea literelor, prin o toleran\[ religioas[ nepilduit[ ]n celelaltestate catolice.

Noul rege tremura =i el de turci, de moscovi\i, de t[tari; dar pe l`ng[astea, mai adause o suprem[ incapacitate administrativ[, un superb dispre\pentru literatura na\ional[, o ur[ fanatic[ pentru tot ce nu era sanc\ionatde scaunul apostolic de la Roma...

Enric de Valois aduse ]n Polonia moda hainelor scurte =i a dan\urilorpariziene: at`ta!

6. Moscovia era o imens[ p[dure prin care s[lta o fiar[ s[lbatic[,numit[ Ivan cel Groaznic.

Porecla de „Groaznic” e prea moale pentru a caracteriza pre acestcurios principe: era mai bine a se zice „Ivan cel nebun”.

Urcat pe tron ]n etatea de 4 ani, sub tutela unei mume desfr`nate;dint`i insultat de aman\ii \arinei, apoi corupt de lingu=itorii puterii;n[scut cu o inim[ impresionabil[, ]nveninat prin aerul ce-l respirasedin leag[n, r[nit de unii =i z[d[r`t de al\ii, nu e de mirare dac[ el ]=ipierdu min\ile.

+ahul Persiei ]i trimisese ]n dar un elefant: \arul ]l t[ie ]n buc[\i fiindc[bietul animal nu vru s[ stea ]n genunchi dinaintea majest[\ii moscovite.

Pe patul mor\ii el cugeta... cum s[ violeze pe nor[-sa.Aceste dou[ exemple sunt de ajuns.Cu toate astea, el smeri pe poloni, pe suezi, pe t[tari; deveni spaima

otomanilor, l[\i hotarele \[rii sale... dar cum? prin devotamentul moscovi\ilor,pe care ]i biciuia f[r[ ca ei s[ oboseasc[ de a se gudura cu umilin\[,ling`nd c[lc`ile st[p`nului!

El ]nsu=i, niciodat[ nimeni nu-l v[zu m[car ]n apropierea unui c`mpde b[t[lie.

7. De la muscal trecem la turc.Marele Soliman, principe demn de apoteoz[, nu mai era; ]l urm[ fiu-

s[u Selim.El f[cu c`teva cuceriri; dar victoriile sale, ca =i acele moscovite, erau

o consecin\[ a for\ei na\ionale interne, nu a geniului princiar.Selim, tot ca Ivan, nu =tia ce este o b[t[lie.Administra\iunea se afla pe m`inile vizirului =i ale unui favorit... ovreu!Sultanul nu ie=ea din harem, ]nchin`nd mereu frumuse\ilor circaziene

cupe cu vin de Malvasia.}n cronicele turce el este cunoscut sub porecla de „cel be\iv”.8. Italia, ]ntruc`t nu o cotropir[ armele spaniole, asculta pe un pop[ =i

pe un negu\itor: Roma =i Vene\ia.

62

B. P. Hasdeu

Dar papatul deveni abia o slab[ umbr[ a trecutei sale m[riri: ra\iunea]=i redob`ndi o mare parte din terenul ce-i uzurpase supersti\iunea; Lutherzgudui p`n-]n fundamente tronul Hildebranzilor; mai toat[ Germania,Anglia, jum[tatea Fran\ei, jum[tatea Poloniei ]mbr[\i=ar[ luminaprotestantismului =i numai Spania mai r[m`nea neclintit[ ]n orbul s[udevotament c[tre p[pu=eria catolic[.

Nemaiput`nd a dicta legi lumii, papa Grigori XIII reforma calendarul.Vene\ia de demult nu mai era dictatricea comercial[ a Europei:

descoperirea lui Vasco da Gama =i acea a lui Columb str[mutar[ sceptrulm[rilor ]n m`na spaniolilor =i a portughezilor.

Acum ea primi o nou[ =i teribil[ lovire: turcii cuprinser[ Chiprul =iCicladele.

C[derea Vene\iei nu se poate atribui necapacit[\ii unui monarc, c[ciera o republic[ aristocratic[; dar e cu at`t mai trist c[ ]ntre mul\imeacapetelor ce o c`rmuiau nu-=i ridic[ fruntea nici un cap.

9. La bariera opus[ a Europei, ]n Svezia =i Danemarca, doi regi ]ncinser[o lupt[ de exterminare.

Pentru ce?Pentru c[ fiecare din ei pretindea s[ poarte pe sigiliu una =i aceea=i

emblem[.Energica na\iune scandinav[ c[zu ]n copil[rie.10. E ciudat a zice c[ fu un moment ]n care singurul principe adev[rat

mare, din c`\i conduceau atunci popoarele cele mai civilizate sau celemai puternice ale Europei, era o femeie.

Regina Elizabeta ]nflori marina, comer\ul, literatura Angliei.Regina Elizabeta sf[rm[ colosul spaniol.Regina Elizabeta zdrobi idolatria papista=[.Regina Elizabeta fund[ Unirea britanic[...11. Acesta este inventarul capetelor coronate ]n momentul ce ne

preocup[.}n Spania, ]n Germania, ]n Italia, ]n Svezia, ]n Danemarca, ]n Polonia,

]n Rusia, ]n Turcia... vedem sceptrurile m`nuite de popi, de copii, de zero,de nebuni, de be\ivi.

Tocmai atunci ]ntr-o \[ri=oar[ rom`n[ apare un principe pe care numaicea mai neagr[ tr[dare ]l putu opri de a nu da o alt[ fa\[ Europei, fund`ndpe Peninsula Balcanic[ un nou imperiu latin.

Un mare administrator!Un mare politic!Un mare general!

63

Muntele =i valea

I

AVENTURIERUL

Elefantul, oric`t de june, se face res-pectat de ceilal\i locuitori ai codrului.+arpele din ziua na=terii amenin\[ cuveninul acului s[u. Regii, din leag[n, ]=isimt puterea ]nn[scut[ de a c`rmuineamul omenesc.

CALIDASA, drama Vicrama =i Urvasi

1. Dup[ +tefan cel Mare domni fiu-s[u, Bogdan cel Chior;dup[ Bogdan cel Chior, fiu-s[u +tefan cel T`n[r; acesta murindf[r[ urma=i, de aci ]nainte se joac[ pe scena istoriei moldoveneo lung[ tragedie de lupte ]ntre feluri\i copii naturali ie=i\i dintrupina domneasc[.

2. Erau mul\i acei copii naturali! erau mul\i, c[ci rom`nii,str[muta\i din Italia =i a=eza\i ]n Dacia deja ]n epoca dec[deriianticei moralit[\i romane, aduseser[ cu sine din prima patrieni=te idei ciudate asupra leg[m`ntului c[s[toriei; ni=te ideipe care nu le putu st`rpi ]n \ara noastr[ lumina cre=tinismului=i care apoi, fire=te, devenir[ cu at`t mai \epene cu c`t maimult le ]nr[d[cina deprinderea =i mersul timpului.

}n Imperiul roman din zelele lui Traian familia era o juc[rie.M[riti=ul pierdu cu totul primitivul caracter sacru =i so-

lemn care-l distingea sub republica roman[ =i ajunse a fi o]nso\ire per usum: a=a ]l numesc legile imperiale.

„Era o simpl[ ]nvoial[ din ]mbe p[r\ile, lipsit[ de oriceconsecra\iune civil[ sau religioas[, =i prin care nici unul dintreso\i nu se credea ]ndatorat ]ntr-un mod serios.”

}ns[, ceea ce-=i permiteau to\i rom`nii, f[lindu-se cu originalor din destr[mata Rom[ imperial[, trebuia s[ fi fost permis dezece, de o sut[ de ori mai mult rom`nilor celor cu for\a ]nm`n[; pe c`nd unui simplu \[ran i se d[dea facultatea de aschimba femeie peste femeie, cunun`ndu-se ]n toate zilele,cu aceea numai ca pentru fiecare nou divor\ s[ pl[teasc[visteriei suma de 12 bani; tot atunce v[ pute\i ]nchipui sau,

64

B. P. Hasdeu

mai bine, nu v[ pute\i ]nchipui, c`t de ]ntins[ cat[ s[ fi fostlatitudinea principilor rom`ni ]n privin\a m[riti=ului!

Unii din ei, bun[oar[ +tefan cel Mare, avur[ c`te cincisau =ase femei legitime — cele nelegitime nu se mai num[r[— imit`nd astfel pe faimosul str[bun Mecenate, despre caremoralistul roman zicea: „s-a ]nsurat ]n o mie de r`nduri”.

Unde demoraliza\iunea na\ional[ se pogoar[ la o asemeneatreapt[, acolo ar fi comic de a mai c[uta m[rginiri legalecontra copiilor nelegali, care formau ca =i majoritateapoporului: e de mirare numai cum de mai fiin\au oamenicununa\i, dup[ ce rezultatele cununiei pierduser[ orice fel deprestigiu, posteritatea din flori devenind deopotriv[ ]n drepturicu acea din biseric[, ba ]nc[ de cele mai multe orinelegitimitatea a=ez`ndu-se cu m`ndrie pe tronul \[rii!

3. +tefan cel Mare, Bogdan cel Chior, +tefan cel T`n[r,fiecare din ei n-a trecut cu vederea de a l[sa din parte-i maimul\i copii naturali, arunca\i prin bordeile pescarelor, prinpr[v[liile negu\itorilor, ba p`n[ =i prin p[durile celenestr[b[tute ale Basarabiei, unde locuiau celebrii prin vitejialor codreni =i nu mai pu\in celebrele prin frumuse\ea lorcodrence.

Trei din acei „spurii” — cum ]i numeau vechii romani —]mplur[ un semisecol din istoria Moldovei.

+tefan cel Mare uitase ]n lume un bastard, pe Petru Rare=,care, deja ]ntr-o v`rst[ ]naintat[, mai bine de 20 de ani dup[moartea p[rintelui s[u, apuc`nd domnia, se ar[t[ unul din ceimai ilu=tri principi rom`ni, iubit ]n[untrul \[rii, groaz[ pentrustr[ini =i muri l[s`nd fiilor s[i tronul Moldovei.

Atunci r[t[cea un alt bastard, al lui Bogdan cel Chior,Alexandru L[pu=neanul: form`ndu-=i un partid ]n \ar[ =i intr`nd]n fruntea unei o=tiri str[ine, el ucise p[ v[rul s[u, fiul luiRare=; sugrum[ pe m[tu=[-sa, v[duva lui Rare=, =i pe vara sa,fiica lui Rare=, =i-o lu[ femeie, zidind pe temelia acestormonstruozit[\i un nou regim at`t de s`ngeros, ]nc`tcontemporanii ]l asem[nau cu al regelui Diomed din anticitate,care ]=i hr[nea caii cu carnea oamenilor.

65

Muntele =i valea

}n tot cursul domniilor bastarde a lui Petru Rare= =i apoi alui Alexandru L[pu=neanul, un al treilea bastard, ]n a=teptarede a domni =i el la r`ndul s[u, cre=tea necunoscut ]n str[in[tate:fiul lui +tefan cel T`n[r din femeia unui armean numit Serbega.

4. }n plec[rile =i chiar ]n exteriorul lui Ioan se r[sfr`nsetiparul p[rin\ilor.

Caracterul t[t`ni-s[u cronica \[rii ]l zugr[ve=te ]n urm[torulmod: „Acest +tefan-vod[ cel T`n[r ]ntru tot sem[na cu fireamo=u-s[u, lui +tefan-vod[ celui Mare, c[ la r[zboiae ]i mergeacu noroc, c[ tot izb`ndea =i lucrul s[u ]l =tia a-l purta, m[carc[ era t`n[r de zile, =i era om m`nios, =i prea lesne v[rs[torde s`nge”.

Vitejia, agerimea min\ii =i cruzimea trecur[ ca mo=tenirepatern[ ]n natura lui Ioan.

De la mum[-sa, de alt[ parte, el c[p[t[ o figur[ camarmeneasc[, fa\[ ]nchis[, p[r des =i negru ca pana corbului;nas coroiat ]ntr-o form[ oriental[, ceva ca nasul faimosuluiAttila, dup[ c`t ]l cunoa=tem de pe monete; o frunte ]nalt[,lat[ ]n r[d[cin[ =i str`mt`ndu-se ]n partea superioar[: fruntefrumoas[, dar nerom`neasc[.

Poporul, dup[ na\ionalitatea mumei, ]l numi Ioan Armeanul,]ntocmai precum Alexandru-vod[ fu L[pu=nean, ca fiu al uneiL[pu=nence, sau precum Petru-vod[ fuse Rare=, dup[ poreclamumei sale: bastardul nu are tat[.

5. }n 1561, deja ]n v`rsta aproape de patruzeci de ani,strecura\i ]n obscuritate, Ioan ne apare deodat[ pentru primaoar[.

Atunci se cl[tina pe tron cumplitul L[pu=nean, amenin\atde c[tre un Iacob Despota, serb ]nrudit de pre muieri cu dinastiadomneasc[.

Era timp ca Ioan s[-=i aduc[ aminte cum c[ =i el este fiude domn din Moldova, av`nd drepturi egale cu aleL[pu=neanului =i mai mari dec`t ale lui Despota.

El ]ncepu a da semne de via\[.Pe c`nd Despota curta de magnatul Laski, Ioan se adres[

c[tre un alt magnat, nu mai pu\in puternic: Firlei.

66

B. P. Hasdeu

}ntr-un stat aristocratic electiv ca Polonia, regele era nimic,magna\ii erau tot; ei st[p`neau ]n administra\iune, dispun`nd]n adun[ri legislative de voturile cump[rate ale numero=ilorboierina=i s[raci; ei st[p`neau ]n armat[, conduc`ndnumeroase steaguri feudale proprii; ei aveau cur\i ale lor,rivaliz`nd cu curtea regal[ =i adesea ]ntrec`nd-o prinsplendoare =i prin mul\ime. Regele, fiind unul, se temea de ei,pe c`nd ei, fiind mul\i, nu se temeau de nimene.

Laski reu=ise a introduce pe Despota ]n Moldova, fug[rindde acolo pe L[pu=neanul; Firlei, mai pu\in ]ntreprinz[tor, sc[p[ocaziunea de a ]n[l\a pe prietenul s[u Ioan; dar ne ajunge acunoa=te deocamdat[ leg[tura lor am`ndurora; magnatul polonera luteran, partizan aprins al Reformei, cap al tuturorprotestan\ilor din Polonia; =i e ]nvederat c[ pentru a puteac[p[ta gra\iile sale, Ioan trebuia s[ se fi ar[t`nd =i el amic aldoctrinelor lui Luther.

Aceasta fu prima cunoscut[ apostazie a eroului nostru,carele, ]n tot cursul vie\ii sale, trecea necontenit de la o legela alta, schimb`ndu-le asemenea hainelor.

6. V[z`nd moliciunea lui Firlei, Ioan pleac[ din Polonia =iapare ]n Cr`m, refugit la curtea hanului, unde captiveaz[simpatia mo=tenitorului tronului, Mehmed-Calga, pe carecronica t[t[reasc[ ]l descrie ca pe un ilustru viteaz.

To\i oamenii cu sufletele mari se ]nrudesc: aventurierulrom`n pl[cu principelui t[tar.

Hanul se afla atunci ]n lupt[ cu moscovi\ii; Mehmed-Calgaconducea o=tile t[t[re=ti; pesemne =i amicul s[u Ioan, ]nso\indu-l]n acele expedi\iuni, se va fi distins prin eroicul s`nge rece =iteribila putere a bra\ului, care ]l f[cur[ mai ]n urm[ at`t degroaznic pe un c`mp de b[t[lie; e mai mult dec`t probabil;oricum s[ fie, leg[tura ]ntre Mehmed-Calga =i Ioan deveniat`t de str`ns[, ]nc`t, la plecarea lui Ioan din Cr`m, Mehmed-Calga ]i dete ]n 1563 o scrisoare c[tre regele polon Sigismund-August: „Te rog foarte mult s[ binevoie=ti a \inea ]n gra\iiletale pe acest fiu de domn din Moldova”.

7. Polonia era ca =i tributar[ t[tarilr.

67

Muntele =i valea

}n to\i anii regele trimitea hanului, sub numele de pe=che=,bani, postavuri, m[t[s[rii, felurite produceri ale manufacturii.

Frica polonilor era cu at`t mai legitim[ cu c`t hanul Devlet-Ghirai ]=i f[cuse un mare nume prin succesele sale militare:t[tarii ]i daser[ pompoasa porecl[ de „cuceritor al \[rilor”.

Prin urmare, Ioan avea dreptul de a crede c[ recoman-da\iunile t[t[re=ti ]i vor da roduri.

Zadarnic[ speran\[!Regele primi scrisoarea, z`mbi lui Ioan, dar ]n loc de a-i

da o oaste, cu care s[-=i cucereasc[ tronul str[mo=esc, el i-arfi r[spuns, credem noi, cam dup[ urm[torul tipic: „Caut[ unmagnat care s[ te duc[ ]n Moldova, precum Laski dusese peDespota; acel magnat lesne va =ti s[ r[spunz[ ]naintea celorlal\idin adunarea na\ional[; iar[ la caz dac[ ne va amenin\a turcul,ne vom scuza c[ nu e culpe=[ \ara, nici eu, nici camera, ci evinovat un singur nobil, turbur[tor de ordinea public[“.

8. Ioan nu se mai adres[ c[tre magna\i, c[ci unul era Laski,ceilal\i erau ni=te Firlei; el nu mai st[rui nici pe l`ng[ ni=teregi tari ]n vorbe =i slabi ]n fapte, ca Sigismund-August; pentruo bucat[ de timp ]i pierdem urmele. }n acel interval o teribil[tragedie se juca ]n Moldova: Despota fu r[sturnat =i ucis dec[tre un +tefan Tom=a; +tefan Tom=a fu r[sturnat =i fug[rit dec[tre Alexandru L[pu=neanul, c[ruia sultanul binevoi a-i]ntoarce domnia Moldovei; toate acestea se petrecur[ ]n cursde c`teva luni.

C`nd s`ngerosul L[pu=nean se rea=ez[ pe tron, deodat[noi revedem pe Ioan; =i unde? la Viena.

9. Germanii afl`ndu-se ]n necurmat[ lupt[ cu turcii,]mp[ratul Maximilian II se bucur[ de ocaziunea de a avea lacurtea-i un pretendent rom`nesc, pe care s[-l \in[ ca o sc`nteiede revolt[ dun[rean[.

El dede lui Ioan un serviciu ]n armata austriac[ =i-i promi-se ]n gura mare 7 sau 8 mii de oaste, pentru ca ]n fruntea lor s[alunge pe L[pu=neanul din Moldova.

Erau numai promisiuni, simple promisiuni, promisiuni curatnem\e=ti.

68

B. P. Hasdeu

Cu toate astea, Poarta otoman[ ]ncepu a se cam ]ngriji.Un ceau= fu expediat la Viena cu aparen\a negocia\iunilor

cu Maximilian, dar mai cu seam[ pentru a atrage cumva laConstantinopole pe periculosul Ioan.

Ceau=ul ]i descrise perfidia =i debilitatea nem\ilor, care=tiu numai a f[g[dui =i pe care turcii ]i ]nfr`nseser[ ]n at`tear`nduri; ]i zugr[vi generozitatea =i puterea sultanului; pentrucare e o nimic[ toat[ de a da Moldova, ba =i zece \[ri caMoldova, la cel mai de pe urm[ sclav al s[u; ]n fine, ]i asigur[mun\i de aur din partea sultanului.

Ioan p[\ise deja cu cre=tinii ]n Polonia =i avuse a face =i cumahometanii ]n Cr`m.

El se ]ncrezu ]n cuvintele ceau=ului, fugi ]n tain[ din armataaustriac[, trecu Dun[rea =i iat[-l ]n Constantinopole.

10. Popoarele orientale ador[ frumuse\ea fizic[ cu careMahomet ]=i ]mpoporase paradisul.

Ioan avea o statur[ uria=[, cu o constitu\iune v`noas[, o]nf[\i=are b[rb[teasc[, ]n care se vedea c[ fierbe puterea.

A=adar[, figura eroului nostru produse acum asupra turcilorefectul ce-l produsese mai nainte asupra t[tarilor.

Vizirul Mehmed-Socolli — zise agentul francez ]n raportuls[u c[tre Curtea parizian[ — „f[c`nd cuno=tin\[ cu Ioan, ]lprimi foarte bine, ]n a=teptare de a-l recomanda sultanului”.

Dar nu trecu nici o lun[ de zile =i, cu toat[ amicia vizirului,politica Por\ii otomane ceru dep[rtarea lui Ioan; pe de o parte,sultanul str`ngea o=ti pentru a merge contra ]mp[ratuluiMaximilian =i, prin urmare, avea trebuin\[ de a men\ine ]nlini=te provinciile Turciei; pe de alt[ parte, L[pu=neanul,rea=ezat prin o=tile turce=ti pe tronul Moldovei, se ar[ta ]n adoua sa domnie mai turc dec`t turcii =i, prin urmare, aveadreptul de a cere ca sultanul s[ nu proteag[ pe un pretendentrival.

Ioan fu trimis la insula Rodos.11. Aci, ]n patria =erpilor =i a trandafirilor, cunoscut[ la

greci sub numele de Makara, adic[ \ar[ fericit[; aci, undefiecare piatr[, fiecare pe=ter[, fiecare colnic conservau ]nc[

69

Muntele =i valea

proaspete suveniri =i urme de eroismul crucia\ilor jerusale-mitani; aci Ioan petrecu un an =i mai bine.

Sultanul Suleiman cel Mare muri ]n 1566 =i-i succese fiu-s[u, Selim II.

Tot atunci se auzi din Moldova cum c[ L[pu=neanul,pesemne pentru pedeapsa crimelor sale, sl[bi ]n corp, pierduvederile =i c[zu ]ntr-un fel de copil[rie periodic[, mai trist[dec`t ]ns[=i moartea.

Profit`nd de aceste ocaziuni, vizirul Mehmed-Socolli,r[mas la putere, chem[ din exil pe amicul s[u Ioan.

12. Petrecerea lui Ioan ]n Constantinopole, ]n curs de treisau patru ani, ne prezint[ date foarte sigure, dar pe care noinu le putem explica.

Aventurierul ne apare deodat[ ca milionar, ca cel mai avutcomerciant de pietre scumpe ]n capitala Turciei, ]ntunec`ndprin bog[\iile =i luxul s[u pe pa=ale =i pe agale!

}n comer\ ne ]nt`mpin[ lucruri extraordinare, minuni pu\inprobabile =i, cu toate astea, foarte adev[rate; principiile decredit, de circula\iune, de concuren\[ etc., etc., acele prin-cipii, oric`t de l[rgite, oric`t de elastice, tot ]nc[ se refuz[ dea ne limpezi unele mistere: negu\itorul, ca =i popa, pretindes[-l credem.

13. Un german care, peste un secol mai ]n urm[, scrise prima]ncercare critic[ asupra vie\ii eroului nostru, observ[, ]ntre altele:„Ioan deveni domn din pr[v[lia=, precum ]n vechime la romani=i sarma\i plugarii se urcau la c`rma statului sau precum ast[zi]n Belgia comercian\ii devin capi ai marinei”.

Aceste exemple sunt frumoase; dar Ioan el ]nsu=i, desigur,nu cuget[ vrodat[ de a imita nici pe romani, nici pe sarma\i,nici pe belgi.

Planul s[u era mult mai prozaic.El avea ]naintea ochilor probe de ceea ce poate o marf[, =i

mai ales o piatr[ scump[, asupra Por\ii otomane.Cu treizeci de ani mai nainte, d[ruind fiicei sultanului

Suleiman un simplu giuvaer, Petru Rare= ]=i redob`ndise domniaMoldovei.

70

B. P. Hasdeu

Chiar ]n timpul lui Ioan, un ovreu din Portugalia,introduc`ndu-se prin m[rfuri pe l`ng[ sultanul Selim, ajunsedeodat[ duce de Naxos.

Giuvaergiii schimbau un rubin pe o coroan[: comer\ul pl[cului Ioan; =i, ca s[-l poat[ exercita =i mai cu succes, el ]=ilep[d[ religiunea pentru a doua oar[.

Crescut ]n armenism, luteranizat apoi de c[tre polonulFirlei, Ioan ]mbr[\i=[ acum mahometismul.

14. Amic cu viziul, cunoscut cu pa=alele mai de frunte,familiar cu ]nsu=i sultanul Selim, el p`ndea cu ner[bdare numaiprima ocaziune pentru a apuca de mult visatul tron al Moldovei,unde, dup[ moartea L[pu=neanului, se instal[ fiu-s[u Bogdan,copil de 15 ani, despre care cronicarei zic c[ iubea dou[ lucrurinena\ionale: glumele =i pe poloni.

}n chip de negu\itor, Ioan cutreiera ne]ncetat hotarele \[rii,c`nd prin Gali\ia, c`nd prin Podolia, c`nd la Prut, c`nd la Nistru.

Un amic devotat =i nedesp[r\it, boierul moldovenesc IeremiaGolia, emigrat ]nc[ sub L[pu=neanul, ]l ]nso\ea =i-i ]nlesnea]n\elegerea cu to\i cei nemul\umi\i de domnia lui Bogdan.

Se form[ astfel un partit puternic, ]n fruntea c[ruia se puser[to\i boierii cei mari, =i carele adres[ o pl`ngere c[tre Poartaotoman[.

15 Sultanul de mult a=tepta o asemenea manifesta\iunena\ional[.

Bogdan era tr[d[tor oficial ]n privin\a Turciei.}ndat[ dup[ moartea p[rintelui s[u, el ]ncheiase un tractat

cu Polonia, prin care se recuno=tea vasal al regelui Sigismund-August, =i de atunci ]ncoace medita numai asupra momentuluipentru a ]nceta de a mai pl[ti tribut Turciei.

Sultanul, ]ncurcat ]n lupt[ cu Vene\ia, se f[cea deocamdat[c[ nu =tie nimica, tem`ndu-se de a mai aprinde un alt r[zboi]n p[r\ile Dun[rii, la caz dac[ moldovenii vor voi a sus\ine peprincipele lor.

C`nd scrisorile boierilor sosir[ la Constantinopole, cut`nguiri contra lui Bogdan =i cer`nd pe Ioan, sultanul se gr[bia-l trimite la Moldova.

71

Muntele =i valea

Turcia tot se mai ferea ]ns[ a-=i atrage cumva un r[zboi dinpartea Poloniei; numirea lui Ioan la domnia Moldovei r[masesecret[, =i plecarea-i c[tre Dun[re fu divulgat[ a fi pentrutreburi comerciale.

}l ]ntov[r[=ea numai o mic[ oaste sau, mai bine zic`nd, ocaravan[ de turci, ca ]n chip de escort[ contra nesiguran\eidrumurilor.

Trec`nd prin Tesalia =i Bulgaria, Ioan mai ademeni ]nserviciul s[u o seam[ de voluntari serbi, greci, bulgari.

Dar ]n orice caz, for\a numeric[ a armatei sale nu putea]ntrece cifra de 4 p`n[ la 5 mii de oameni.

Nici at`\ia nu-i trebuiau, c[ci ]l chema \ara.16. C`nd Ioan trecea Dun[rea, Bogdan cu to\i ai s[i se

gr[bi a fugi, sc[p`nd din m`na boierilor deci=i a-l extradaTurciei.

De la Gala\i p`n[ la Suceava nu se v[zu un singur adversar.La intrare ]n capital[, ]l ]nt`mpinar[ bierii =i poporul

aclam`ndu-l dup[ anticul obicei str[mo=esc „p[rinte alMoldovei”, ]ntocmai precum vechii ]mp[ra\i romani se numeaupatres patriae.

Acest m[re\ titlu moldovenii ]l d[deau acelor principi careveneau s[-i scape de jugul vreunui tiran: Despot[ ]l primisedup[ alungarea cruntului L[pu=nean; Ioan ]l c[p[t[ prinsurparea nepopularului Bogdan, pe care, precum ziser[m, \aranu-l putea suferi din cauza gusturilor sale pentru glume =i pentrupoloni.

17. Pe c`nd acestea se petreceau ]n Moldova, Bogdan,]nchiz`ndu-se ]n cetatea Hotinului, cer=itorea sprijinul regeluiSigismund-August =i al magna\ilor amici din Polonia.

Regele f[cu tot ce putu, s[rmanul: trimise o ambasad[ laPoarta otoman[, dar ambasadorul se ]ntoarse ]napoi f[r[ niciun rezultat, afar[ numai c[ fuse luat ]n r`s de c[tre Ioan-vod[,care-l l[s[ s[ treac[ ]n lini=te prin Moldova, dup[ ce ]ns[ ]ntr-oaudien\[ ]l regalase cu o c[t[tur[ at`t de furioas[, ]nc`t bietuldiplomat ]ncepuse a tremura, recunosc`nd c[ n-a v[zut o alt[mai ]nfrico=at[.

72

B. P. Hasdeu

}n adev[r, eroul nostru avea ni=te ochi mici =i negri, ]n carese r[sfr`ngeau cu o deosebit[ energie =i repeziciune toatepasiunile =i toate mi=c[rile sufletului: ]n momente de mul\umire,prin expresiunea cea mai simpatic[, ]n momente de m`nie seumpleau de s`nge, fulger`nd din umbra unor stufoase spr`ncenece se ]mbinau, zburlite prin convulsiva ac\iune a nervilr.

Magna\ii, cuscri ai lui Bogdan, ispr[vir[ ceva mai multdec`t regele. Cu vai, cu chiu — cum se zice — ei reu=ir[ aaduna ca la 3000 de lupt[tori ale=i, unul ca altul, to\i juni dinfamiliile cele mai ilustre ale Poloniei.

18. Pe l`ng[ st[p`nirea Hotinului, cea mai puternic[fort[rea\[ a \[rii, =i pe l`ng[ ajutoare polone, Bogdan, ca to\iprincipii destrona\i, mai num[ra vreo c`\iva partizani ]ntre boieri.

Pentru a se feri de du=mani casnici, Ioan-vod[ ]i puse peto\i sub sabie.

Aristocra\ia se ]nfior[, v[z`nd ]n m`na \iganilor, careexercitau ]n Rom`nia profesiunea de c[l[i, pe boierii cei maide frunte, pe st`lpii nobilimii, mai cu seam[ pe b[tr`nulIona=cu Zbierea, mare vornic al |[rii-de-Jos =i dintr-un neamde cele mai antice ale Moldovei.

Capul s[u se rostogoli la picioarele g`delui tocmai ]n ziuade Pa=ti.

Ioan-vod[ vru s[ arate c[ nu poate fi scuteala s[rb[toriipentru a pedepsi orice amenin\[ siguran\a statului.

|ara mai ]nt`i de toate; Pa=tile mai pe urm[!19. Noul vornic de |ara-de-Jos, Dumbrav[, era de neam

mic, dar avea o inim[ mare:Ioan-vod[ ]l ]ns[rcin[ a respinge invaziunea polon[.Instruc\iunea ce-i dete domnul cu aceast[ ocaziune ne aduce

aminte de principiul marelui Scipion: „Las[ du=manului nunumai mijlocul de a fugi, dar ]nc[ ]nsu\i ]nlesne=te-i calea”.

Dumbrav[ avea vreo 6000 de osta=i ale=i, din districtele|[rii-de-Jos, Soroca, Orhei, F[lciu, din vechime renumite cacele mai belicoase ]n Moldova; c[tre care se mai adause uncontingent de turci basarabieni, veni\i, dup[ cererea lui Ioan-vod[, sub comanda sangiacului de Akkerman.

73

Muntele =i valea

Cu atare o=ti era lesne de a sf[r`ma pe cei 3000 de poloni,azarda\i ]ntr-o \ar[ str[in[ =i antipatic[; dar domnul Moldoveinu avea nici un zor de a-=i atrage ura unui puternic regat]nvecinat, a c[rui amicie, din contra, el prevedea deja c[-i vaputea servi la un timp de nevoie.

Astfel, Dumbrav[ primise ordinul de a cru\a pe du=mani.20. Polonii trecur[ Nistrul mai sus de Hotin =i ]ncepur[ a se

pogor] spre Prut, trec`nd prin faimosul Codru de la Cosmin.Un codru teribil!Acolo, cu optzeci de ani mai nainte, str[mo=ul lui Ioan-

vod[, +tefan cel Mare, strivise floarea armatei polone; =i oaselecelor secera\i ]n acea zi r[m`neau p`n[ acum elocven\imartori; form`nd numeroase movile de schelete albe pentruverdea\a cea viu[ a arborilor.

Tot pe acolo intrase, cu zece ani mai nainte, polonul Laski,aduc`nd la domnie pe Despota contra L[pu=neanului.

Tactica polonilor era de a alege totdeauna acea trist[ cale]n invaziunile lor asupra Moldovei; curagiul lor se aprindeaprin sim\ul de r[zbunare, c[ci nu se afla nici unul din ei ac[rui familie s[ nu fi pl`ns vreo victim[, un tat[, un bunic]ntre cei c[zu\i din m`na marelui +tefan!

21. }n capul polonilor se afla Mielecki, cel mai bun gene-ral al lor de atunce, pe care, cu c`teva luni mai ]n urm[, eic`t p-aci erau s[ =i-l aleag[ rege, numai ]n favoarea str[lucitelorsale merite personale.

Lipsit de artilerie, el trimise la Hotin de aduse toate tunurilecet[\ii, =i apoi p[=i la vale pe \[rmul Prutului, p`n[ ]n dreptul+tef[ne=tilor, adic[ pe aceea=i linie cu Suceava, punctulobiectiv al invaziunii.

Aci vornicul Iona=cu Zbierea, s[ mai fi tr[it, era s[ uneasc[oastea moldoveneasc[ din |ara-de-Jos cu acea polon[ =i apoiurma s[ mearg[ cu to\ii asupra lui Ioan-vod[.

Moartea tr[d[torului, de care Mielecki se ]n=tiin\[ prea t`rziu,d[rm[ planul du=manilor: ]n loc de Zbierea, ei g[sir[ pe Dumbrav[.

Avantposturile moldovene, ]mpr[=tiate pe ambele \[rmuriale fluviului, se retr[geau mereu denaintea polonilor =i, ]n

74

B. P. Hasdeu

fine, trecur[ Prutul ]n speran\[ de a-i atrage dup[ sine asupracorpului armatei moldovene, ascuns ]n ni=te p[duri nestr[b[tutemai sus de H`rl[u: acolo du=manul ar fi fost silit de a depunearmele chiar f[r[ v[rsare de s`nge.

Polonii ]n\eleser[ gre=eala =i, ]nfiora\i de suvenirea infer-nal[ a codrilor Moldovei, ]ncepur[ a da dos pe o cale maiscurt[ drept spre Hotin.

Atunci Dumbrav[ se puse a-i urm[ri, sup[r`ndu-i din c`nd]n c`nd prin juc[ria unor mici atacuri de avantgard[, ]n careel \inea ]nadins tot pe turci, pentru ca s[ dea a ]n\elege, ]n c`tprive=te pe ]n=i=i moldovenii, c[ ei ar fi bucuro=i de a nu aveadu=m[nie cu regatul polon.

}n acest mod, ajung`nd p`n[ la Nistru, Mielecki se rezem[de cetatea Hotinului.

Dumbrav[ se opri =i el.Pozi\iunea inamicilor devenea din ce ]n ce mai critic[; ei nu

puteau a se ]nchide ]n fort[rea\[, unde caii lor ar fi pierit defoame; nu puteau furagea din cauza exploratorilor lui Dumbrav[,ce-i p`ndeau ]n toate unghiurile; nu puteau a se ]ntoarce ]n Polonia,c[ci Nistrul se afla tocmai atunci ]n periodul s[u de cre=tere.

Str`n=i ]n chingi, bie\ii fugari se adresar[ cu rug[min\i c[trecapul contingentului turc, cer`nd permisiunea de a se retrage]n Polonia =i jur`ndu-i de a nu se mai v`r] ]n trebile Moldovei.

Poate s[ fi fost =i bani la mijloc; orientalii, ]ncep`nd de lasultan =i p`n[ la ultimul dervi=, nu fac nimic f[r[ daruri.

Oricum s[ fie, sangiacul de Akkerman se dede cu oastea-i]n l[turi.

Dumbrav[, credincios politicii lui Ioan-vod[, f[cea chipc[ ]mpu=c[ ]n du=mani; dar ]n realitate glon\ii alunecau totdasupra capetelor.

}n curs de cinci zile polonii abia putur[ opera trecereafuriosului fluviu; =i c`nd se v[zur[, ]n fine, pe \[rmul opus, eise ]ngenuchear[ =i mul\umir[ lui Dumnezeu.

22. „Evenimentele se repet[“, zise marele Shakespeare.}n zilele noastre Moldova privi re]nnoindu-se o alt[

]ncercare polon[, sor[-geam[n[ cu acea din timpii lui Ioan-

75

Muntele =i valea

vod[; cu simpla diferen\[ c[ ]n locul unui Mielecki era unMilkowski: precum vede\i, azardul asem[n[ p`n[ =i numelecapilor!

}n ambele cazuri o m`n[ de oameni nesocoti\i cutezar[ a]nfrunta o \ar[.

}n ambele cazuri polonii — cei din 1572 prin afi=areapersoanei lui Bogdan-vod[, cei din 1863 prin proclama\iuni ]nziarul Rom`nul — ne ]ncredin\au c[ vin ca amici, nu cadu=mani.

}n ambele cazuri, domnii rom`ni, deopotriv[ baza\i peconsidera\iuni de o ]nalt[ politic[, recomandar[ generali-lor — ]n 1572, vornicul Dumbrav[, ]n 1863, colonelul C[lines-cu — de a menagia nebunia adversarilor.

}n fine, ]n ambele cazuri, polonii retr[g`ndu-se cu ru=ine,]=i g[sir[ totu=i admiratori: pe cei din 1572 ]i celebrau istoriciilor na\ionali, pe cei din 1863 — vai nou[! — ]i celebrasechiar un rom`n, al c[rui nume ]l d[m t[cerii pentru a nu hulipe cine nu ne poate r[spunde!

23. Hotinul tot r[mase ]n posesiunea polonilor.Despre apus ]l ap[rau muri foarte ]nal\i =i =an\uri foarte

ad`nci; despre r[s[rit — st`ncile Nistrului.Un c[l[tor care-l vizitase chiar ]n zilele lui Ioan-vod[ ]l

asem[n[ cu Kockenhausen ]n Liflandia; un alt c[l[tor, cuConvay ]n Anglia; un al treilea, cu Rumilihissar de l`ng[Constantinopole.

O naiv[ tradi\iune na\ional[ ]ncredin\eaz[ c[ primafunda\iune a fort[re\ei se urc[ ]n epoca pe c`nd domnul Hristosumbla pe p[m`nt.

Tem`ndu-se ca polonii s[ nu re\in[ acest bulevard al \[riica o baz[ de opera\iuni ]n a=teptare ca destronatul Bogdan s[-=iadune o alt[ oaste mai puternic[, Ioan-vod[ trimise peepiscopul Isaia R[d[u\eanul cu al\i deputa\i de frunte pentru anegu\a un tractat de pace.

Polonii sim\ir[ deja ce fel de bra\ \ine c`rma Moldovei.Cu o amabilitate nepilduit[ p`n[ atunci din parte-le, ei se

gr[bir[ a ]ndestula toate cererile lui Ioan-vod[.

76

B. P. Hasdeu

Fugarul Bogdan ar fi fost extr[dat s[ nu fi fugit din Polonia;]n lips[-i fu remis ]n m`inile ambasadorilor moldoveni un frateal s[u, pierit apoi f[r[ veste ]n robia turceasc[.

Cetatea Hotinului fu ]napoiat[ Moldovei.Pentru a ar[ta toat[ importan\a acestei achizi\iuni,

c[p[tate at`t de lesne contra speran\ei, Ioan-vod[ numip[rc[labi doi b[rba\i pe care punea temei ca pe sine ]nsu=i;socru-s[u, boierul Lupea Hurul, =i cel mai intim al s[u amic,Ieremia Golia, cu care-l v[zur[m m`nc`nd ]mpreun[ p`ineastr[in[t[\ii...

II

DOMNUL

Era grato alli amici, alli nimici ter-ribile; giusto con i sudditi, infedele conli esterni...

Era iubit de amici, teribil pentruinamici, just cu supu=ii, perfid custr[inii...

MACCHIAVELLI, Vita di Castruccio

1. }n fine, eroul nostru se v[zu st[p`n lini=tit al Moldovei.Hotinul era asigurat.Pe turci ]i avea patroni, pe poloni — amici.Rivalul Bogdan r[t[cea prin lume: din Polonia trecu la

Viena, din Viena la Drezda, din Drezda la Paris, din Paris laCopenhaga, ]n sf`r=it, la Moscova, unde se poveste=te c[ \arul,cos`ndu-l ]ntr-un sac, l-ar fi aruncat ]n fluviu.

2. Un filozof antic zise, sunt acum dou[ mii de ani:„C`nd cerul voie=te a ]ncredin\a unui om ales o mare

misiune, el ]ncepe totdeauna prin a ispiti sufletul =i cugetuls[u ]n am[r[ciunea zilelor grele; ]i obose=te mu=chii =i oaseleprin lucr[ri dureroase; ]i arunc[ fiin\a ]n toate lipsele s[r[ciei=i ale nevoii; vrea ca faptele lui s[ capete tot rezultate contrarecelor dorite; ]n sf`r=it, ]i a\`\[ inima, ]i ]nt[re=te firea, ]i m[re=te

77

Muntele =i valea

=i adauge for\ele prin o energie f[r[ care el n-ar fi fost ]n starede a-=i ]mplini ]nalta ursit[“.

A=a fu trecutul lui Ioan-vod[ p`n[ a dob`ndi tronulMoldovei: ]n curs de o jum[tate de secol, el nu cunoscusedec`t vagabonde colind[ri din \ar[ ]n \ar[; speran\e la tot pasulam[gite; dureri morale =i munc[ fizic[!

S[ vedem care fu misiunea cea mare ce-i ]ncredin\ase cerul.3. Armenist din leag[n, luteran din Polonia, turcit ]n

Constantinopole, Ioan-vod[ se ar[t[ cre=tin ortodox ca domnal Moldovei, precum s-ar fi ar[tat catolic s[ fi domnit ]n Spania.

Cezar ]n Galia ador[ pe zeii druizilor.Napoleon ]n Egipt se ]nchin[ ]n geamia mamelucilor.Oamenii cei mari, Cezarii =i Napoleonii, nu au to\i dec`t

o singur[ religiune: religiunea nestr[mutat[ ]n fundul inimiilor ca albia m[rii, pe c`nd cultul exterior se alunec[ pemarginile buzelor, ca undele ce se joac[ pe suprafa\[.

4. }n mai pu\in de doi ani de domnie ]n pace, Ioan-vod[introduse ]n \ara sa urm[toarele cinci reforme, afar[ de c`tene mai r[m`n p`n[ acum necunoscute:

1. controlul personal al actelor emanate din cancelariadomneasc[;

2. schimbarea capitalei;3. eliberarea poporului de jos din jugul aristocra\iei clericale

=i laice;4. baterea monetei na\ionale de aram[;5. stricte\ea contribu\iunilor fiscale.+i toate astea Ioan-vod[ le f[cuse f[r[ ajutorul unei „camere

legislative”: camerele legislative nu fac un „2 mai”.5. P`n[ la 1572 nu g[sim asupra tranzac\iunilor ]n interiorul

\[rii nici un document subscris cu m`na domneasc[.Am v[zut cu ochii no=tri cel pu\in vreo zece mii de

documente originale: vorbim dupre c`te am putut vedea.Marele logof[t, ca prim cancelar al statului, ]ntip[rea pe

h`rtie sigilul princiar ]n josul crisoavelor sau ]l anina pe =var[de m[tas[ c[tre pergamen[; apoi uricarul, adic[ scrib[, ]=isubsemna numele undeva ]n coad[; =i, ]n fine, f[r[ vreo alt[

78

B. P. Hasdeu

formalitate, documentul, care putea s[ fi fost chiar pe o sut[de mo=ii, trecea bun dat ]n m`inile celui ]n drept.

Se ]nt`mpla, fire=te, c[ marele logof[t, ca om =i mai alesca ministru, abuza de sigilul princiar: domnul nu =tia nimica.

Ioan-vod[, cel dint`i, v[z`nd nedrept[\ile ce se puteauface f[r[ =tirea-i, ]ncepu a subscrie el ]nsu=i, specific`nd uneoricu propria sa m`n[ p`n[ =i data documentului.

}n primul an al domnirii sale el schimb[, unul dup[ altul,doi mari logofe\i: cel al treilea nu mai cuteza a glumi cu]ncrederea lui vod[.

6. P`n[ la 1572 capitala Moldovei fu Suceava.Ea se bucur[ de aceast[ prerogativ[ ]n curs de trei sute de

ani, avea 16000 de case, 40 de biserici, mai multe palaturi,un fluviu limpede, o pozi\iune pitoreasc[ =i un castel care, cuun secol mai nainte, respinsese toat[ furia unei puternice armatepolone.

Totul dar[ se p[rea a-i asigura lini=tita posesiune a vechilorsale drepturi, coons`n\ite prin o tripl[ paragrafie „imemorial[“.

Deodat[, peste c`teva luni de domnie, Ioan-vod[ str[mut[scaunul \[rii la Ia=i.

Acesta era un or[=el mic =i f[r[ ap[.Domnii cei vechi, c[rora le pl[cea a cl[di palaturi oriunde

se opreau c`te dou[-trei zile pe an, desf[t`ndu-se cu v`natulprin codrii ]nvecina\i, zidiser[ =i aici un frumos castel de piatr[la cap[tul sudic al t`rgului, pe margine unei r`pe, ]nc`t s[poat[ servi la nevoie =i ]n timp de r[zboi.

Mai avea Ia=ul o capi=te armeneasc[, o capel[ catolic[ =itrei biserici rom`ne.

}n fine, ]l ]mpodobea o baie de piatr[ de arhitectur[ orien-tal[.

Astfel, se p[rea c[ nimic nu putea prevesti acestui t`rgu=orun viitor str[lucit ]ntre ora=ele Moldovei.

Se na=te ]ntrebarea: care cauz[ s[ fi putut ]mpinge pe Ioan-vod[ de a p[r[si Suceava? de a ]mbr[\i=a Ia=ul?

Suceava se afla a=ezat[ prea aproape de hotarele polono-ungare, prea departe de turci =i de t[tari, ]nc`t principele, ]n

79

Muntele =i valea

caz de r[zboi, lesne putea fi surprins prin o invaziune dinpartea Gali\iei sau a Transilvaniei, pe c`nd, totdeodat[, el nuputea ajunge la timp pentru a ]mpiedeca o invaziune de pesteNistru sau de peste Dun[re.

Ia=ul sta ]n mijlocul Moldovei.Acest suprem avantagiu strategic era de ajuns pentru a

determina alegerea lui Ioan-vod[.Decis a impune respect tuturor vecinilor, el c[ta s[-=i ridice

un cuib central, de unde s[ poat[ veghea ]n toate p[r\ile, cavulturul ce de pe v`rful st`ncii p`nde=te =i pe pu=ca=ul decare trebuie s[ se fereasc[, =i biata turm[ din care ]=i va ochio victim[.

7. Strigat-au oare sucevenii contra Ia=ului ]n 1572, precumstrig[ acum ie=enii contra Bucure=tiului?

E sigur c[ prin retragerea capitalei, Suceava, care nu maiare nici 1000 de case, pierduse peste 90 la sut[.

E sigur c[ atunci nu era pus[ ]n joc sublima cestiune aunirii, pentru care salt[ orice inim[ rom`n[.

E sigur c[ Ioan-vod[ nu l[s[ Sucevei drept m`ng`iere, nicim[car o curte de apel sau o universitate.

E sigur... =i, cu toate acestea, istoria nu ne arat[ s[ se fipl`ns sucevenii.

8. Tot ce r[m[sese fostei capitale din antica-i str[lucireera sicriul cu moa=tele unui s`nt.

Ioan cel Nou — a=a-i zicea pe nume — era trapezunteande origin[; c[ci rom`nii, ei singuri ]ntre toate popoarelecre=tine, nu produser[ nici un s`nt calendaristic din propriullor s`n, l[s`nd aceast[ sarcin[ oficial[ muscalilor =i grecilor,]ntre care cei vrednici de ]mp[r[\ia cerului se num[rautotdeauna cu milioane.

Cu vreo doi secoli mai nainte, un domn foarte religioscump[r[, aduse ]n Moldova =i a=ez[ ]n biserica mitropolitan[de la Suceava moa=tele fericitului, pe care-l declar[ a fi pa-tron al \[rii.

De atunci ]ncoace, mai mult din patriotism dec`t dinbigotism, s`ntul cel cu diploma de na\ional deveni obiectul

80

B. P. Hasdeu

celei mai ]nfocate venera\iuni din partea moldovenilor; la ziualui, Suceava se umplea de numeroase gloate de b[rba\i, femei,copii, veni\i ]n peregrinagiu de prin toate unghiurile \[ri.

Str[inii afirmau cum c[ tot cultul moldovenilor se m[rginea]n adora\iunea lui Ioan cel Nou: ]n adev[r, noi ne ]nchinamnumai aceluia pe care-l credeam c[ ne ap[r[ \ara.

Moa=tele s`ntului formau unul din principalele venituri aleSucevei; Ioan-vod[ respect[ aceast[ proprietate; =i s[rmaniisuceveni, atin=i la sl[biciune, r[maser[ mul\umi\i.

9. Privind asupra st[rii sociale a \[rii sale, eroul nostruvedea o na\iune mare zbucium`ndu-se sub ap[sarea unei clasemici, asemena atletului mu=cat de un =erpe: era statua luiLaocoon, dar o statu[ vie =i de propor\iuni imense!

De o parte sta ceea ce cronicele noastre numesc \ar[; dealt[ parte sta ceea ce nu era „\ar[“: boierii =i c[lug[rii.

|ar[ erau mul\i, erau aproape to\i, dar vai! curat numai„suflete”.

Boierii =i c[lug[rii erau pu\ini, erau vreo c`\iva, dar„materie”: toate p[m`nturile, toate veniturile, toate folosurileerau ale lor; =i oricine nu era din ei nu avea nici at`ta locpropriu c`t trebuie pentru ]nmorm`ntare.

Rezultatul acestei st[ri de lucruri ]l descrie cronica \[rii:„}n Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pierf[r[ jude\, f[r[ vin[, f[r[ seam[!”

|i se pare c[ auzi r[sunetul c`ntecelor \[r[ne=ti din]ntunericul feodal al evului mediu: „St[p`nii ne fac numair[ut[\i; ei nu ne dau nici cuv`nt, nici dreptate; ei au toate, iautoate, m[n`nc[ toate, l[s`ndu-ne a tr[i ]n s[r[cie =i ]n durere“...

}ntre cronica lui Urechea =i c`nteculu lui Robert Wace estela mijloc o distan\[ de trei secoli; dar ]ntre cl[ca=ii rom`ni =iservii feodali noi nu vedem nici o distan\[.

10. }ntr-un stat astfel constituit, principele putea s[-=i aleag[numai una din trei c[i: sau s[ \in[ cu boierii =i c[lug[rii con-tra poporului, ori s[ \in[ poporul contra boierilor =i c[lug[rilorsau, ]n fine, s[-i ]mpace unii cu al\ii.

C`te=itrele metodele fur[ ]ncercate.

81

Muntele =i valea

Cu poporul contra boierilor =i c[lug[rilor \inuse Petru Rare=;el muri pe tron, dup[ o domnie glorioas[ aproape de dou[zecide ani.

Cu boierii =i c[lug[rii ]mpotriva poporului \inuse AlexandruL[pu=neanul ]n prima sa domnie: fu tr[dat, r[sturnat =i alungat.

A ]mp[ca poporul cu boierii =i c[lug[rii se silise IacobDespota: atr[g`ndu-=i o ne]ncredere din ambele p[r\ile, el pierisub loviturile unei coali\iuni universale.

Aceste trei exemple erau toate proaspete; av`ndu-lepl[p`nde denaintea ochilor, Ioan-vod[, chiar din egoism, ]=ialese calea prin care sc[p[ na\iunea din ghearele clasei, pecei mul\i din m`inile celor pu\ini, pe turm[ din gura lupului.

11. Am v[zut cum un mare vornic pieri sub cu\itul c[l[uluichiar ]n ziua de Pa=ti.

Al\i boieri ]i urmar[ unul dup[ altul, de=i nu to\i avuser[pl[cerea de a muri ]nfrupta\i de ou[ ro=ii.

„De pre boierii de cinste =i cei mai de jos sabia lui Ioan-vod[ nu lipsea, ci cu multe feluri de mor\i ]i omora”, zicecronica \[rii.

12. Monastirile consumau ]n tr`nd[vie =i ]n desfr`n[risudoarea Moldovei.

Ioan-vod[ dede o pild[ neauzit[ p`n[ atunci ]n istoriarom`nilor.

Un vl[dic[ fu convins de crima celei mai negrenemoralit[\i; divanul domnesc execut[ ]ntocmai o legiuiredin Codicele Teodosian; „Sodomitul s[ piar[ prin fl[c[ri ]nprezen\a poporului”; m[r=avul episcop fu ars de viu; Ioan-vod[\inea prea mult, pesemne, la litera dreptului roman!

Mitropolitul, putred de bog[\ii, adunate prin v`nzareacuv`ntului lui Dumnezeu, sc[p[ de cazn[ =i de moarte fugindla mun\i.

Un boier, care dint`i tr[dase pe trei domni ]n =ir, apoi sef[cuse c[pitan de haiduci de codru =i, ]n fine, crezu a-=i ascundeur`tul trecut ]mbr[c`nd haina cea f[\arnic[ a monachismului,fu ]ngropat de viu ]n p[m`nt.

„Temni\ele erau pline de c[lug[ri”, zice cronica \[rii.

82

B. P. Hasdeu

Fariseii ]=i r[zbunar[ ]ntr-un mod curios: nici ]ntr-o monastirea Moldovei nu ni s-a ]nt`mplat a g[si portretul lui Ioan-vod[sau numele s[u ]nscris ]n vreun pomelnic; iar[ peste o sut[ deani mai ]ncoace, un mitropolit ]l =terse chiar din cataloguldomnilor \[rii, pe care-l scrisese ]n versuri =i ]n care, bun[oar[,c`nta ]n urm[torul mod virtu\ile L[pu=neanului:

Domni =-acesta bine, =i-n Slatina-=i fece„Monastire frumoas[, pe toate le-ntrece!”Apoi de!13. Ura sa pentru boieri =i c[lug[ri, dispre\ul s[u pentru

aristocra\ia de tot felul, Ioan-vod[, ]n unele cazuri, =tia s[ lemanifeste =i f[r[ ajutorul gela\ilor.

}n toat[ Moldova cei mari ]=i mascau faptele celeneevangelice prin cea mai zeloas[ p[zire a posturilor; pe c`nd\[ranii, din contra, destul de stor=i numai prin ap[sare se fereaude a mai sl[bi =i mai mult prin l[s[ri de carne =i, de br`nz[ —dac[ aveau cumva, din ]nt`mplare, vreuna din acestea.

„La munteni, boierii =i poporul sunt deopotriv[ religio=i, ziceun c[lug[r oriental ]n interesanta sa c[l[torie; dar ]n Moldovachiar postul cel mare ]l observ[ numai clasale de sus; iar[ ]nc`tprive=te pe cei de jos, ei de loc nu-l bag[ ]n seam[, =iireligiozitatea lor, cea mai mult dec`t t[t[reasc[,merge p`n[acolo ]nc`t patriarcul de Antiochia c`nd intra ]n casele lor, einu ie=eau ]naintea lui nici m[car cu f[r`m[tur[ de p`ine“...

Ei bine! Ioan-vod[ era ]ntocmai ca \[ranii cei nelegiui\i ai\[rii sale.

Un cronicar mare-logof[t strig[ cu un fel de spaim[ bigot[:„nu cred s[ fi fost cre=tin pravoslavnic, c[ de ar fi fost cre=tin,nu s-ar fi ]nsurat ]n postul mare!

Un cronicar mitropolit ]l nume=te: „Ioan cel R[u”.+i mare logof[t =i mitropolitul aveau dreptate... din punctul

lor de vedere.14. Uciz`nd pe boieri =i pe c[lug[ri, p`n[ atunci at`t de

puternici, Ioan-vod[, pentru o deplin[ siguran\[, lu[ m[surica s[-i ]mpiedice de a-=i uni for\ele contra tronului; m[car c[orice lig[ e prea slab[ c`nd nu o sus\ine poporul de jos.

83

Muntele =i valea

84

B. P. Hasdeu

Precum ziser[m, to\i aristocra\ii, at`t clerici, cum =i laici,aveau un singur Dumnezeu: egoism, interes personal, ban.

Ioan-vod[ ]=i dede un frumos spectacol f[c`ndu-i s[ se bat[unii cu al\ii, pe c`nd el ]i b[tea pe to\i deopotriv[.

Lu`nd, bun[oar[, o mo=ie monastireasc[, el o dedea unuiboier: iat[ c[lug[rii \ip`nd contra boierimii!

Sau, lu`nd proprietatea vreunei monastiri, o dedea uneialte: iat[ cele dou[ monastiri intr`nd ]n lupt[!

Sau, ]n fine, lu`nd de la boierul cutare, dedea unui altboier; iat[ boierii ]n=f[c`ndu-se de p[r!

|ara r`dea v[z`nd c`t de proast[ e lumea!15. Ioan-vod[ nu ]mpropriet[ri pe \[rani; nu! c[ci se ferea

de o criz[ ale c[rei efecte, pe de o parte, nu erau destul delimpezi, iar[ pe de alta, nu puteau s[-=i manifeste fructele lorcele bune dec`t numai doar[ dup[ un =ir ]ndelungat de ani,str[cura\i ]n trist[ =ov[itur[.

}mpropriet[rirea \[ranilor din proprietatea cea uzurpat[clerico-boiereasc[ este o buc[\ire ]n urma c[rei, ca rezultatimediat, cei pu\ini boga\i sunt foarte s[r[ci\i =i cei mul\i s[racinu sunt de loc ]mbog[\i\i: zecimi de ani trebuie s[ treac[ mainainte de a reveni lucrurile la o nou[ stare normal[, mai bun[,fire=te, dec`t starea normal[ cea veche... dar p`n[ atunci?p`n[ atunci egalitatea pentru to\i =i ]n toate!

Ioan-vod[ ]mpropriet[rea nu numai pe \[rani, ci chiar pe\igani, c`nd acei \igani aveau mijloace de a-=i pl[ti pe=in oproprietate; c`nd nu, nu: ci-i ]nzestra ]ncet-]ncet cu ni=te ataremijloace, ]ntrebuin\`nd un metod prin care, departe de a pro-duce o criz[, el, din contra, ]nflorea finan\ele statului.

Secretul eroului nostru era de o simplitate nespus[; el nul[s[ pe boieri =i pe c[lug[ri s[ abuze c`t un fir de p[r demunca \[ranului.

Ioan-vod[ vedea c[ ciocoiul ia aproape tot c`=tigul\[ranului, despoind astfel totdeodat[ vistieria \[rii, c[reiaboierii =i c[lug[rii nu-i d[deau nimica, iar[ ceilal\i nu maiaveau de unde s[-i dea.

Jos abuzul! — numai at`ta.

85

Muntele =i valea

16. Aice e locul de a analiza cestiunea propriet[\ii teritorialela rom`ni, dup[ vechile noastre legi, nescrise, dar cu at`t maira\ionale, bazate nu pe imagina\iunea vreunui jurist, ci pe]ns[=i natura cea intim[ a poporului.

Boierii sau monastirile nu erau proprietari, ci numai ni=teposesori ereditari ai respectivelor por\iuni teritoriale, caredentru-nt`i le-au fost acordate lor din partea domniei ca locuride=erte =i f[r[ valoare, pentru a le coloniza cu oameni =i de ale da astfel o utilitate.

Domnul \[rii r[m`nea totdeauna adev[ratul proprietar al]ntregului teritoriu na\ional, ]nc`t boierul sau monastirea, av`ndfacultatea de a vinde, de a schimba, de a ipoteca, de a d[ruimo=iile lor, pentru fiecare din atare tranzac\iuni trebuia s[capete o nou[ special[ ]ncuviin\are domneasc[, condi\ionat[printr-o dare ]n bani sau ]n natur[, =i ]n care principele ]nt[reaachizi\iunea noului posesor prin urm[toarele caracteristicecuvinte: „i-l d[m lui acel sat etc.”.

Pe baza acestei constitu\iuni a propriet[\ii teritoriale, \[raniirom`ni aveau duble ]ndatoriri; unele c[tre fiscul domnesc,altele c[tre posesorul ereditar, din care cele principale erau:

}ndatoririle \[r[ne=ti c[tre fisc:1. D[ri =i gloabe judiciare, precum, de pild[: bani de divor\,

bani de m[riti=, gloabe pentru furturi, du=egubine pentruomoruri etc.

2. O mic[ sum[ b[neasc[ anual[ =i dijm[ ]n natur[ de oi,de porci, de miei.

Din toate aceste venituri ale fiscului, posesorul mo\iei ]=ire\inea, ca un fel de r[splat[ pentru munca percep\iunii, c[teo a treia parte.

}ndatoririle \[r[ne=ti c[tre posesor:1. Trei zile de lucru, anume: una ar`nd, alta cosind, a treia

secer`nd.2. De dou[ ori pe an, la Cr[ciun =i la Pa=ti, daruri numite

„cinste”, anume: ou[, g[ini, ca=uri.Sub domni de principie aristocratice, fie prin concesiuni

formale, fie prin ]ng[duiri tacite, boierii =i c[lug[rii reu=ir[,

86

B. P. Hasdeu

pe de o parte, a uzurpa toate folosurile, c`te se cuveneaufiscului =i din care ei nu aveau drept dec`t numai asupra uneitreimi; pe de alt[ parte, de a =terge cu des[v`r=irecondi\ionalitatea obliga\iunilor \[r[ne=ti, silind pe s[teni s[ lelucreze =i s[ le dea mai ]n toate zilele!

Fiscul se fecunda mai ales prin confisca\iuni; prin v[mi,c`te nu ]nc[puser[ ]nc[ ]n m`inile particularilor; prin dijmade cear[ =i de miere. D[rile teritoriale, adev[rata avu\ie aunui stat bine constituit, erau ca =i nule.

Restr`ng`nd cu totul drepturile cele abuzive ale senioruluiasupra c`=tigului \[r[nesc, Ioan-vod[ ajungea la trei scopuride o importan\[ suprem[:

1. }mbog[\ea pe \[rani, adic[ pe cei mul\i sau, =i mai bine,pe cei „to\i”.

2. Lu`nd de la \[rani numai 1/5, 1/10 din c`te le r[peaseniorul, umplu visteria ca niciodat[.

3. Reu=i a deveni idolul acelora ce erau „\ar[“.+i, cu toate astea, el nu ]mpropriet[rise pe \[rani!17. Un alt fact concurge a proba geniul administrativ al lui

Ioan-vod[.Pentru tranzac\iuni importante, privitoare mai cu seam[ la

clasa de sus, Moldova ]ntrebuin\a bani str[ini de aur =i deargint, care intrau ]n \ar[, ]n mare c[time, ]n schimb pentruexporta\iunea vitelor.

Dar banii de aram[ erau pu\ini, ]nc`t \[ranul, ]ntranzac\iunile sale cele mici, se vedea for\at de a operamai mult ]n natur[ — moneta cea mai nedreapt[ =i mainesigur[.

Domnii preceden\i, Despota =i L[pu=neanul, f[cur[ banina\ionali de argint, ei nu se g`ndir[ la nevoile \[ranilor.

Ioan-vod[ pricepu pe dat[ toate avantajele monetei dearam[, a c[rei fabrica\iune, cost`nd pu\in statului, aduceatotodat[ foloase prin ]mbog[\irea \[ranilor — vrea s[ zic[ afiscului.

Gologanii na\ionali ]ncepur[, ]n fine, a circula prin toateunghiurile Moldovei.

87

Muntele =i valea

Pe l`ng[ altele, ei familiarizau \ara cu icoana frumoaseifigure a principelui, ]n giurul c[reia se citea patrioticul titlu:„P[rintele Moldovei”.

E de observat c[ ei fur[ la noi nu numai cei dent`i bani dearam[, ci ]nc[ cei dent`i cu o inscrip\iune rom`neasc[, nulatineasc[, ca pe ai lui Despota =i ai L[pu=neanului, nicislavoneasc[, ca pe cei anteriori.

Boierii =i c[lug[rii vorbeau latine=te =i slavone=te; \[ranul— rom`ne=te.

18. Puternicul patronagiu, acordat poporului de jos contraclaselor de sus, avea ]n ideea lui Ioan-vod[, precum lesne ne-am putut convinge, mai cu deosebire o \int[ financiar[.

El f[cu acum ]n privin\a \[ranilor ]ntocmai ceea ce regiioccidentali f[cuser[ mai nainte ]n privin\a comunelormunicipale, eliber`ndu-le din jugul seniorilor feudali: imenseleabuzuri neregulate ale aristocra\ilor izola\i se pref[cur[ ]ntr-unvenit periodic al fiscului, mai moderat individualmente =icolosal ]n totalitate; cursul apei fu schimbat =i canalizat ]nprofitul tronului, astfel ]nc`t p`raiele cele ]mpr[=tiate,numeroase =i umflate, se reduser[ deodat[ la propor\iunile unuisingur fluviu de aur.

A=adar, e vederat c[, ]mbun[t[\ind soarta \[ranilor, Ioan-vod[ avea dreptul de a cere din parte-le nu numai orecuno=tin\[ moral[, ci ]nc[ pe acea material[, manifestat[prin exactitate =i sinceritate ]n plata d[rilor fiscale, care formauacum o mic[ parte din c`te le storceau obicinuit boierii =ic[lug[rii.

Lipsa sau abundan\a financiar[ a unui stat, ]n cele maimulte cazuri, nu depind de s[r[cia sau avu\ia \[rii, ci numai=i numai de modul percep\iunii impozitelor; ]nc`t un popors[rac poate s[ aibe un fisc abundant din cazua unei percep\iunienergice =i bine organizate, pe c`nd, din contra, un poporavut poate s[ aibe un fisc lipsit din cauza unei percep\iunimole=ite =i r[u organizate.

Ioan-vod[ reu=i de a face ca banii s[ curg[, a=a zic`nd, dela sine, ]n visteria domneasc[, f[r[ concursul unei miriade de

88

B. P. Hasdeu

agen\i salaria\i, f[r[ directorate statistice, f[r[ comptabiliatefrancez[, f[r[ inspectori financiari: el se mul\umi a aplica ]ntoat[ rigoarea teribila lege penal[ contra neplatei d[rilor.

Mai bine legi pu\ine, dar bine executate!Iat[ tabloul ce-l d[ un biograf contemporan al lui Ioan-

vod[:„Dac[ cineva vindea f[r[ =tirea domneasc[ un strugur din

vie sau ori=icare lucru supus censului, pe unul ca acela Ioan-vod[, ]nfig`ndu-i o verig[ prin n[rile nasului, cu m`inile legatela spate, ]l d[ c[l[ilor, ca s[-l biciuiasc[ pe pie\e publice, =iapoi cadavrul l[s[ z[c`nd f[r[ ]nmorm`ntare, hran[ c`inilor!”

Ast[zi legile noastre pedepsesc cu temni\a pe debitorulunui particular, de cele mai multe ori ale unui grec sau ovreu,c[ci rom`nii nu prea au bani de dat cu ]mprumut... debitorulstatului r[m`ne nepedepsit.

Prefer sistemul lui Ioan-vod[.19. Istoricii incrimineaz[ cruzimea eroului nostru.Sunt nedrep\i.Iat[ ce zise peste doi secoli =i jum[tate Napoleon cel Mare,

c`nd istoricii ]l incriminau =i pe el de cruzime:„Am \inut totdeauna cu majoritatea poporului; la ce, oare,

mi-ar fi putut servi crima?”O logic[ sublim[!Ioan-vod[ \inuse =i el totdeauna cu majoritatea poporului.Majoritatea poporului ]l iubea, ca nici pe unul din c`\i l-au

proces =i i-au succes pe tronul Moldovei.}n=i=i istoricii cei ]ncriminatori recunosc, to\i ]ntr-o voce,

suprema popularitate a lui Ioan-vod[.Deci unde e crima?Nu e crud acel principe care, cu pre\ul c`torva capete

aristocratice =i cu ne]mbl`nzita p[zire a legii, ]=i cump[r[idolatra iubire a \[rii ]ntregi.

20. Miraculosul rezultat al administra\iunii lui Ioan-vod[se poate exprima prin pu\ine cuvinte.

}n 1572, la intrarea-i ]n domnie, toate calamit[\ile eraugr[m[dite asupra Moldovei.

89

Muntele =i valea

O teribil[ cium[ zeciuia prin sate =i prin ora=e!Un comet speria imagina\iunea poporului!O furioas[ inunda\ie devasta c`mpiile.Visteria era secat[ prin nebuniile lui Bogdan-vod[, care se

plimba cu tr[suri acoperite cu argint =i aur.Turcii =i t[tarii, veni\i ]n ajutorul lui Ioan-vod[, nu se putur[

re\ine, fire=te, de a nu comite jafuri, violin\e, omoruri.}n fine, era un potop de rele!}n curs de doi ani, principele nostru realiz[ visul domnilor

celor mai mari; finan\ele erau ]n floare =i contribuabilii —mul\umi\i.

21. Cronicarul Urechea servise ]n tinere\ile sale, ca uricarsau scrib[, la curtea lui Ioan-vod[; dar era aristocrat din unadin familiile cele mai ilustre ale Moldovei, ]nrudit cu ceilal\iboieri, devotat c[lug[rismului =i, prin urmare, du=mansistematic al st[p`nului s[u.

Ei bine! cu toat[ ura-i personal[, ce respir[ mai ]n toater`ndurile povestirii sale, ]nc`t nu se teme de a r`de p`n[ =i demoartea viteazului, ei bine, cu toate astea, ]nsu=i cronicarulUrechea se simte for\at a caracteriza pe Ioan-vod[ ]n urm[torulmod: „Era la minte ascu\it, la cuv`nt gata, =i se vedea a fi nunumai de domnia acestei \[ri, ci =i altor \[ri s[ fie cap =i maimare”.

Atare cuvinte din gura unui inamic!22. Nu mai pu\in dibace fu politica exterioar[ a lui Ioan-

vod[; de=i, din nenorocire, noi nu cunoa=tem din ea, p`n[acum, dec`t numai o singur[ cestiune, ]n care diploma\ia ceamachiavelic[ a unui mic principe rom`n era c`t p-aci s[arunce ]ntr-un grozav labirint de complica\iuni trei din statelecele mai ponderoase ale Europei: Turcia, Fran\a =i Polonia.

23. Cur`nd dup[ intrarea lui Ioan-vod[ ]n Moldova muriseb[tr`nul rege polon Sigismund-August.

El fu ultimul din dinastia iagelon[ =i, tronul r[m`n`nd va-cant, mai mul\i principi str[ini se gr[bir[ a se prezinta capretenden\i la coroan[, ]ntre care =i Enric de Valois, frateleregelui francez Carol IX.

90

B. P. Hasdeu

Poarta otoman[ sprijinea aceast[ candidatur[.}n Polonia o sus\inea, mai cu deosebire, faimosul Laski,

care ajutase odat[ lui Despota, dar acum se dumeri de a seface mai bine domn el singur dec`t s[ fac[ pe al\ii, =i cereacoroana Moldovei de la influin\a francez[ ]n Constantinopole,ca r[splat[ a serviciilor sale ]n cesiunea lui Enric de Valois.

Fran\a ]ncepu a negu\a ]n tain[ destituirea lui Ioan-vod[.Astfel, politica moldovean[ se afla pus[ ]n lupt[ cu acea

francez[.S[ urm[rim peripe\iile intrigii.24. }ndat[ dup[ moartea lui Sigismund-August, Ioan-vod[

expedi ]n acela=i moment doi ambasadori: unul laConstantinopole, c[tre vizirul Mehmed-Socoli; altul laCracovia, c[tre Camera polon[.

Ambasadorul trimis ]n Turcia solicit[ un ajutor de t[tari, ]nfruntea c[rora Ioan-vod[ promitea, cu m`ndrie, c[ lesne vacuceri toat[ Polonia, sl[bit[ prin anarchie.

Domnul =tia prea bine c[ sultanul, legat prin amicie cuFran\a, nu-i va ]ncuviin\a cererea.

}n adev[r, vizirul se gr[bi a-i r[spunde de a se opri de laorice ]nc[lcare contra Poloniei; ]ns[, totodat[, ]i l[ud[ zelul=i ]ndr[zneala.

De alt[ parte, ambasadorul trimis ]n Polonia ]ncredin\a cumc[ o armat[ de 100.000 de turci, t[tari =i munteni, profit`ndde moartea lui Sigismund-August, erau gata de a n[v[li ]nGali\ia; ]ns[, din mila lui Dumnezeu, ]i ]mpiedec[ Ioan-vod[prin rug[min\ile sale pe l`ng[ vizirul Mehmed-Socoli.

Polonii, p[trun=i de spaim[, nu =tiau cum s[ mul\umeasc[mai bine generosului principe al Moldovei.

Drept r[splat[ pentru pre\iosul serviciu ce zicea c[ lef[cuse, Ioan-vod[ cerea de la Camera cracovian[ dou[ lucruri:

1. }napoierea Pocu\iei.+tefan cel Mare o cucerise de la poloni =i o re\inu p`n[ la

moarte; Bogdan cel Chior o pierdu; Petru Rare= o redob`ndi =iiar[=i o sc[p[ ]n vreo c`teva r`nduri; urma=ii s[i o l[sar[, f[r[protesta\iune, ]n curs de patruzeci de ani, sub sceptrul Poloniei;

91

Muntele =i valea

p`n[ ce, ]n fine, demn str[nepot al marelui +tefan, Ioan-vod[]=i ridic[ glasul.

„Pocu\ia e un patrimoniu al meu”, scria el c[tre Camerapolon[.

2. }napoierea tezaurelor moldovene, confiscate ]n Polonia.}n 1564, fugind denaintea L[pu=neanului, care intra ]n \ar[

cu o oaste turceasc[, +tefan-vod[ Tom=a, uciga=ul lui Despota,fu prins de c[tre poloni =i descapitat ]n Lemberg, din ordinearegelui Sigismund-August, sau, mai bine zic`nd, dup[ poruncaunui expres ambasador turc.

Tom=a ducea cu sine toat[ visteria \[rii: polonii — c[l[i ]nserviciul sultanului — confiscar[ sacii cu aur ai victimei,m`ng`indu-se cu metalul pentru ru=inea de a se fi supus orbe=tevoin\ei p[g`nilor, contra fr[\iei cre=tine =i contra legilor ospitalit[\ii.

Ioan-vod[ pretindea acum restituirea acelei propriet[\ina\ionale.

Ambasada moldoveneasc[ ]=i ]mplini misiunea cu o a=am`ndrie =i demnitate, ]nc`t Camera cracovian[, cuprins[ demirare, ]i ar[t[ mai mult respect dec`t chiar Ambasadeiimperiale de la Viena.

Polonii nu cutezar[ a ne t[g[dui dreptul asupra Pocu\iei,nici asupra averilor lui Tom=a; ci, recurg`nd la calea am`n[rii,ei promiser[ a r[spunde ]ndat[ dup[ ce-=i vor fi ales un rege.

Ioan-vod[ =tia de mai nainte c[ polonii nu-i vor ]napoiaPocu\ia, pentru care ei v[rsar[ at`ta s`nge ]n curs de un secol;=i c[ de ar vrea, tot ]nc[ n-ar putea s[-i ]ntoarc[ tezaurele luiTom=a, de demult ]mp[r\ite, cheltuite =i uitate; dar nu Pocu\ia,nici Tom=a formau adev[rata \inut[ a ambasadei moldovene.

At`t ]n Constantinopole, unde st[ruise contra Poloniei,precum =i ]n Cracovia, unde intrigase contra Turciei, Ioan-vod[ reu=i deplin ]n planurile sale:

}n Constantinopole el se ]nt[rea ]n buna opiniune aotomanilor, pentru ca nu cumva s[ fie destituit dup[ uneltirileFranciei;

}n Cracovia, atribuind turcilor, cu o fine\[ diabolic[, celezise de el ]nsu=i, ]i compromitea ]n ochii polonilr, ceea ce-i =i

92

B. P. Hasdeu

trebuia pentru a surpa candidatura protegiatului otoman Enric=i Valois.

25. Peste pu\in timp, Ioan-vod[ r[pezi alte dou[ ambasade,iar[=i una la Constantinopole =i alta la Cracovia.

Ambasadorul trimis la Constantinopole ]n=tiin\[ Poartaotoman[ cum c[ destronatul Bogdan-vod[ adun[ ]n Polonia,cu ajutorul magna\ilor, o numeroas[ oaste pentru a n[v[li dinnou asupra Moldovei; =i c[ se =i apropie deja de fort[rea\aHotinului...

Ambasadorul trimis la Cracovia rug[ Camera de a nu suferinici o ]ncercare din partea lui Bogdan.

Pretextul ambelor ambasade era de tot imaginar.Bogdan de mult nu se mai afla pe teritoriul polon.Cu toate astea, turcii se ]nfuriar[ contra Camerei

cracoviane, iar[ Camera cracovian[, crez`nd c[ ]n adev[rBogdan s-ar fi \in`nd ascuns undeva ]n Polonia, r[sp`ndi ]ntoate direc\iunile curieri =i emisari, pentru a prinde penenorocitul fugar; at`t de groaznic =tiuse a deveni Ioan-vod[fa\[ cu unul din cele mai puternice regate ale Europei.

Care s[ fi fost scopul cel secret al domnului moldovenesc]n aceste dou[ ambasade?

1. De a provoca ]n Constantinopole din partea otomanilorvreo demonstra\iune du=man[ contra polonilor, f[c`nd astfelo lovire indirect[, dar dureroas[, ]n candidatura lui Enric deValois;

2. Sub aparin\a de a urm[ri pe Bogdan, s[ c`=tige timpul =iocaziunea de a lucra prin ambasadorul s[u ]n Cracovia,]mpr[=tiind bani =i intrige contra politicii franceze.

26. V[z`nd c[ Turcia, dup[ solicita\iunile Cur\ii de la Paris,tot mai cru\[ hotarele Poloniei, Ioan-vod[ expedi un al treileaambasador la Constantinopole.

Reproducem chiar cuvintele agentului francez pe l`ng[Poarta otoman[ ]n scrisoarea sa c[tre Enric de Valois:

„M-am ]n=tiin\at c[ domnul Moldovei trimise aice un ceau=,carele asigur[ c[ \arul moscovit fu primit ]n Vilna =i ]n toat[Litvania, cu voia =i ]ng[duirea \[rii ]ntregi, =i c[ este de temut

93

Muntele =i valea

c[ =i Camera polon[ i se va supune, =tiindu-l armat =i a=a deaproape; care veste a fost turburat foarte mult pe turci, f[c`n-du-i s[ hot[reasc[ ]n divanul de ieri un r[zboi contra Poloniei.”

Iat[ dar[ c[ diploma\ia lui Ioan-vod[ era c`t p-aci s[r[stoarne candidatura lui Enric de Valois, dac[ polonii nu s-arfi gr[bit a risipi b[nuielile Turciei.

27. }n fine, pu\in mai nainte de momentul decisiv alelec\iunii de rege, sosi =i la Cracovia un al treilea trimismoldovenesc.

Ioan-vod[ reu=ise a pune m`na pe dou[ scrisori turce=ti dinpartea vizirului Mehmed-Socolli, una c[tre Cameracracovian[, cealalt[ c[tre episcopul Montluc, ambasadorulfrancez ]n Polonia.

}n epistola-i c[tre Camer[, vizirul poruncea polonilor de aalege pe Enric de Valois, ]nchei`ndu-o a=a: „s[ nu ]nt`rzia\icu ]mplinirea ordinilor sultanului”; ]n epistola c[tre Montlucm[rturisea ]nalta solicitudine a Turciei pentru intereseleFranciei.

Scandalul fu universal.P[g`nul dedea porunce „inclitului” regat polon!Enric de Valois ap[rea ca un cireac al sultanului!O indigna\iune general[ cuprinse pe m`ndrii magna\i, cu at`t

mai v`rtos c[ trimisul moldovenesc le mai citi ]n =edin\[ plenar[urm[toarea ironic[ scrisoare din partea lui ]nsu=i Ioan-vod[:

„Din cele al[turate afla\i porunca m[riei-sale sultanuluide a pune ]n capul vostru pe fratele craiului fran\uzesc; ve\i fiav`nd, credem, destul[ pricepere ca s[ pute\i ]n\elege c[m[ria-sa sultanul nu lucreaz[ pentru binele cre=tin[t[\ii.”

Speriat prin efectul vicleniei lui Ioan-vod[, Montluc striga,jura, =optea, zbucium`ndu-se a dovedi cum c[ cele dou[epistole sunt n[scocite din capul moldovenilor.

Totu=i, secretarul Ambasadei franceze, Jean Choisnin,recunoa=te ]n memoriile sale c[ infernala diploma\ie aprincipelui rom`n pusese candidatura lui Enric de Valois ]ntr-unpericol extrem, din care abia-abia o putu sc[pa renumitaabilitate politic[ a lui Montluc.

94

B. P. Hasdeu

28. Oare pe cine s[ fi dorit Ioan-vod[ de a vedea pe tronulPoloniei?

Pe Ernest, fiul ]mp[ratului Maximilian?Nu; c[ci el apre\uise deja o dat[, prin propria experien\[,

caracterul nedecis =i egoistic al austriacilor.Pe Sigismund, fiul regelui Sveziei?Nu; c[ci venea prea de departe...Simpatiile lui Ioan-vod[ erau c`=tigate anume pentru acela de

care mai cu deosebire se temeau otomanii ca nu cumva s[ apucecoroana Poloniei: \arul moscovit, faimosul Ivan cel Groaznic.

Cu acest scop, episcopul Isaia R[d[u\eanul, — inteligentuldiplomat pe care vi-l aduce\i aminte la ]nceputul istoriei noastrenegu\`nd tractatul de pace cu Polonia, — fu trimis ]n tain[ laMoscova.

Ce va fi inspr[vit acolo? Nu =tim.29. Astfel, principele Moldovei, ]n cei doi ani ai domniei

sale, desf[=ur[ o activitate diplomatic[ de o fine\e rar[, de o]ntindere extraordinar[, =i ale c[rei toate mi=c[rile manifestaudin ce ]n ce mai clar m[re\ul vis al eroului:

Scuturarea jugului musulman!...

30. Moldova pl[tea Turciei un tribut anual de 40 000 degalbeni; dar m[iastra administra\iune a lui Ioan-vod[ o aduse]ntr-o stare at`t de ]nflorit[, ]nc`t Poarta otoman[ se crezuacum ]n drept de a pretinde o dare mult mai mare.

Sultanul Selim II =i vizirul s[u Mehmed-Socolli erau atuncidoi oameni cei mai lacomi de pe fa\a p[m`ntului.

Un ceau= prezint[ lui Ioan-vod[ ]nalta porunc[ de a pl[ti80 000 de galbeni.

„Patruzeci mii s[ pl[te=ti ca bei al Moldovei, iar celelaltepatruzeci mii ca ghiaur, de vreme ce ai cutezat a te lep[da decredin\a lui Mahomed”, scria epistola viziral[, ascunz`ndm`r=ava aviditate sub o sofism[ bigot[.

Trimisul turcesc sosi la Ia=i tocmai ]n ziua ]n care Enric deValois primea ]n Cracovia coroana regal[ a Poloniei; fatalitatea

95

Muntele =i valea

vru s[ triumfe ]n acela=i moment, la nord =i la sud, du=maniilui Ioan-vod[.

31. Pentru alegerea domnului, pentru facerea legilor, pentrucestiuni de o mare importan\[, rom`nii procedau princonvocarea unei Adun[ri Ob=te=ti, a=ezate ]n principiu pe ni=tebaze mult mai largi dec`t chiar „votul nostru universal”.

}n termeni generali luau parte la deciziuni, ca =i dup[ legeaactual[, „boierii, popii =i \ara”; dar analiz`nd cu am[nuntulaceast[ defini\iune, descoperim ]n ea elemente dezmo=teniteast[zi de anticul lor vot.

Nobilimea electoral[ se compunea atunci din to\i boieriif[r[ distinc\iune: boierii cei mari, cei de clasa a doua, cei declasa a treia, cei ]n demisiune, boierna=ii de prin jude\e =i to\icapii militari.

Clerul electoral se compunea din mitropolit, to\i episcopii=i to\i egumenii.

}n fine, „toat[ \ara”.Cu toate astea, nu numai ini\iativa, ci ]nc[ discu\iunea

proiectelor era o sacr[ prerogativ[ ministerial[, AdunareaOb=teasc[ fiind strict m[rginit[ ]n dreptul de a pronun\a oafirma\iune sau o nega\iune.

Divanul domnesc, adic[ cei opt sau nou[ mini=tri, hot[raude mai nainte ]n ascunsul cabinetului; apoi mitropolitul orimarele logof[t, sau chiar ]nsu=i domnul ie=ea pe esplanadacur\ii princiare =i, adres`ndu-se c[tre gloatele gr[m[dite pepia\[, ]i ]ntreba: „Vre\i lucrul cutare?”

Poporul r[spundea din inspira\iune: „da” sau „ba”, f[r[dezbateri, f[r[ =icane, f[r[ amendamente.

Era just.Gloatele nu ra\ioneaz[; dar ele pricep foarte bine, prin un

fel de instinct, tot ce e bun =i ce e r[u. £...¤A=adar[, legisla\iunea noastr[ cea veche era bazat[ ]n

aceasta pe o profund[ cuno=tin\[ a naturii umane: majoritatea,adic[ instinctul adev[rului cel ]nn[scut =i spontaneu, aprobasau dezaproba minoritatea, adic[ ra\ionamentul cel supuserorilor sistemei =i ale interesului.

96

B. P. Hasdeu

Inima sanc\iona mintea.„Inima este care simte pe Dumnezeu!” zise marele Pas-

cal.Am putea ad[ugi: „Inima este care simte pe Satana”.Cu alte cuvinte, ]n planurile min\ii, inima simte c`nd pe

Dumnezeu, =i zice „da”, c`nd pe Satana, =i zice „ba”.Da sau ba... nu cere\i alta de la un vot universal, care nu e

=i nu poate fi dec`t un juriu ]n cauzele na\iunii ]ntregi.23. Istoria ne-a conservat propriile cuvinte ale lui Ioan-

vod[ c[tre Ob=teasca Adunare a \[rii67:„Dragii mei boieri =i voi, iubitele mele slugi!Greul de ast[zi ]ntrece toate grelele de mai nainte.L[comia turcilor cere un haraci ]ndoit.De-l vom da, ea nu va z[b[vi a ne stoarce =i mai mult,

p`n[ ce ne va stinge cu totul, c[ci aceasta o vrea p[g`nul.De nu vom da, ne a=teapt[ r[zboi, stricarea \[rii, foc =i

sabie.Cugeta\i =i alege\i!Supun`ndu-ne orbe=te vr[jma=ului nostru, vom pieri desigur,

=i vom pieri ca mi=ei; scul`ndu-ne asupra-i, chiar de nu vomizbuti pentru p[catele noastre, tot ]nc[ vom avea m`ng`iereade a pieri b[rb[te=te, noi, femeile noastre, copiii... cu to\ii!

Voi =ti\i c[ haraciul nu-l pl[tesc eu; ci voi =i ai vo=tri.Pu\in dar[ mi-ar p[sa de nu m-ar durea inima pentru \ar[!Mi-e mil[ de voi, =i pentru voi ]mi voi pune capul meu,

dragilor mei tovar[=i!S[ chem[m pe Dumnezeu ]ntr-ajutor, ca s[ plece pe

vr[jma=ii no=tri sub picioarele noastre.S[ tr[im slobozi ori s[ ne piar[ p`n’=i urma noastr[!Fi\i cu mine =i cu noi va fi izb`nda!”...33. Pentru a putea ]n\elege impresiunea produs[ prin

electrica voce a principelui asupra numero=ilor s[i ascult[tori,trebuie mai ]nt`i s[ cunoa=tem poporul moldovenesc din 1574.

Tocmai atunci un c[l[tor polon cutreier[ Moldova ]n toatedirec\iunile, vizit[ ora=ele, avu curiozitatea de a vedea unelemonastiri, petrecu prin case boiere=ti =i prin bordeie de \[rani

97

Muntele =i valea

=i ]nv[\[ un c`ntec pe care-l auzise ]n at`tea r`nduri, ]nc`tchiar f[r[ voie i se ]ntip[rise ]n memorie.

Vre\i a aprofunda caracterul unui popor? Studia\i poezia sana\ional[.

C`ntecul moldovenesc, memorat de acel c[l[tor =i reprodusde el polone=te, fu:

+tefan, +tefan, domn cel mare,Seam[n pe lume nu are:Seam[n pe lume nu are,Dec`t numai m`ndrul soare!

+tefan, +tefan, domn cel mare,La Suceava cuibu-=i are:La Suceava cuibu-=i are,+i din el ades el sare!

+tefan, +tefan, domn cel mare,Pune pieptul la hotare:Pune pieptul la hotare,Ca un zid de ap[rare!

+tefan, +tefan, domn cel mare,Bate oardele t[tare:Bate oardele t[tare,+i turcii pe zmei c[lare!

+tefan, +tefan, domn cel mare,Bate le=i f[r[ cru\are:Bate le=i f[r[ cru\are,+i unguri f[r[-ncetare!

+tefan, +tefan, domn cel mare,Are-o \ar[ mic[ tare:|ara-i mic[, \ara-i tare,De st[ lumea la mirare!

Ioan-vod[, marele str[nepot al acelui mare +tefan, seadresa acum c[tre ni=te oameni deprin=i a celebra ]n toate

98

B. P. Hasdeu

zilele, cu sonul al[utei, suvenirul str[lucitelor victorii de laLipine\, de la Racova, de la Cozmin, de la Baia!

Trecuse abia =eptezeci de ani dup[ moartea viteazului:ici-colea mai ]nt`lneai ]nc[ centenari, care au servit o dat[sub steagurile sale =i ale c[ror povestiri volcanizau inimilenoii genera\iuni.

Ioan-vod[ =tia c[tre cine vorbe=te!34. N[scu\i cu tradi\iuni eroice ]n piept =i pe buze;

entuziasma\i prin tonul, prin cuvintele principelui; ]mb[ta\iprin iluziunea unui viitor glorios, moldovenii strigar[ cu glasurimari — scrie cronica \[rii: „Vom pieri to\i l`ng[ m[ria-ta! to\ivom pieri!”

Fu adus s`ntul Evangeliu.„Nu cer s[-mi jura\i mie, — sun[ Ioan-vod[, — nu mie, ci

jura\i unul altuia.”A jura unul altuia se zicea a se face „fra\i de cruce”; una

din cele mai nobile institu\iuni cavalere=ti d-ale str[bunilorno=tri, care se ]nso\ea de simbolica formalitate a gust[riidintr-o p`ine f[cut[ ]n forma crucefixului; cei lega\i prin unasemenea jur[m`nt deveneau nedesp[r\i\i la via\[ =i lamoarte.

To\i jurar[.Jurar[ c[, dac[ vreunul din ei ]=i va vicleni credin\a, atunci

s[-l bat[ p[m`ntul, focul, apa, v[zduhul, p`inea, vinul, sabia,Dumnezeu =i Maica Domnului!

A=a era jur[m`ntul osta=ului rom`n.Sunt momente sublime ]n trecutul nostru!35. Ioan-vod[ promisese a nu-=i cru\a via\a pentru libertatea

patriei.Trebuia dar[ a se asigura, mai ]nt`i de toate, situa\iunea

Moldovei, la caz dac[ o lovitur[ du=man[ va precurma zilelegenerosului principe.

Adunarea Ob=teasc[ ]ncuviin\[ dou[ m[suri:1. Tezaurul \[rii =i familia domneasc[ fur[ trimise la

fort[rea\a Hotinului, unde se gr[bir[ a refugi =i casnicii boierilor,sub paza socrului princiar, p[rc[labul Lupea-Huru.

99

Muntele =i valea

2. Pruncul Petru, fragedul fiu al lui Ioan-vod[, fu declaraterede al tronului moldovenesc, =i numele s[u ]ncepu a figura]n documente al[turea cu al p[rintelui.

Patriotismul, trezit din amor\ire ]n fa\a pericolului, ]n\elesenecesitatea eredit[\ii tronului: fie-ne drept ]nv[\[tur[!

36. Ioan-vod[ chem[ atunci pe ceau=ul turcesc.„Pleac[! ]i zise cu m`ndrie principele rom`n.Pleac[ =i spune ]mp[ratului t[u c[ de azi nainte necum s[-i

pl[tim optzeci mii de galbeni, dar nu va vedea nici c`t primeap`n-acuma: cu banii haraciului ]mi voi face o=ti =i apoi... apoivom vorbi.

Pleac[!”

III

C{PITANUL

...Aber der Krieg laesst die Krafterscheinen.

Alles erhebt er zum Ungemeinen!...Dar r[zboiul face s[ apar[ for\a,

]nal\[ toate p`n[ la sublim!

SCHILLER, Die Braut von Messina.

1. }nfrico=at[ era pozi\iunea Moldovei.}n |ara Rom`neasc[ =i ]n Transilvania st[p`neau doi vasali

orbi =i mu\i ai Turciei.}n Polonia se ]ncoronase Enric de Valois.Germania era departe; muscalii — =i mai departe...Niciodat[ istoria nu ne arat[ un popor mai mic =i mai izolat,

chem`nd f[r[ sfial[ la o lupt[ de moarte pe un du=man maiputernic!

2. +ti\i cine erau turcii ]n 1574?Iat[ ce zice faimosul Robertson:„O lung[ succesiune de principi ageri dede o a=a vigoare

=i t[rie guvernului otoman, ]nc`t el ajunse ]n secolul XVI laputincioasa culme a dezvolt[rii sale; pe c`nd statele cele mari

100

B. P. Hasdeu

ale cre=tin[t[\ii erau ]nc[ departe de a se urca ]n sfera lor la otreapt[ analoag[.

Tot atunci oastea turc[ se bucura de toate avantajele c`tese nasc din superioritatea disciplinei militare.

La ]ntronarea lui Suleiman, corpul ienicerilor era deja vechide un secol =i jum[tate; =i p[=ea, f[r[ contenire, tot nainte pecalea disciplin[rii.

Ceilal\i solda\i, recruta\i de prin provinciile imperiului, fur[\inu\i ne]ncetat sub arme ]n diferite r[zboaie ale sultanilor,aproape f[r[ nici un interval de pace.

Contra unor armate astfel organizate =i exercitate, for\elestatelor cre=tine ie=eau la lupt[ cu un mare dezavantagiu.

Autorii cei mai inteligen\i =i cei mai nep[rtinitori din secolulXVI recunosc =i depl`ng inferioritatea militar[ a cre=tinilorfa\[ cu turcii”...

Ambasadorul francez ]n Constantinopole scria ]n 1572 c[treCurtea parizian[:

„Niciodat[ n-a= fi crezut c[ turcii sunt at`t de groaznici,s[ nu-i fi v[zut cu ochii”...

Dup[ calculul unui matematic de atunci, venitul anual alsultanului se compunea din =esezeci butoaie mari cu aur...

Iat[ pe ce fel de du=man cutez[ a-l ]nfrunta domnulMoldovei, de=i-l cunoscuse de aproape!

3. Primind insolentul r[spuns ce i-l adusese bietul ceau=,revenit cu ru=ine, sultanul Selim destitui pe Ioan-vod[ =i numidomn ]n locu-i pe Petru, poreclit cel +chiop, fratele domnuluimuntenesc =i care, dup[ mum[, descindea din s`ngele vechilordomni moldoveni.

Acesta era un june crescut ]ntre greci, amic al boierismului:prin urmare, ur`t poporului.

El promisese Turciei un tribut ]ndoit.Pe dat[ Poarta otoman[ expedi ordini la sangiacul de Nicopole,

la munteni =i la transilvani de a intra cu o=tile lor ]n Moldova.Sultanul trimisese =i la Enric de Valois, dar moldovenii

surprinser[ pe ceau=, c[ci altfel cine =tie dac[ turcofilul regeal Poloniei nu s-ar fi gr[bit a lua parte la v`natul leului rom`n.

101

Muntele =i valea

Fost-a cineva s[ ajute lui Ioan-vod[ contra acesteiformidabile coali\iuni?

|[ranii moldoveni =i... o m`n[ de cozaci!4. Peste Nistru, la marginea Poloniei cu \ara T[t[reasc[, se

formase cu vreo cincizeci de ani mai nainte o mic[ republic[de oameni despera\i, a c[ror deviz[ era nimicirea du=manilorcre=tinit[\ii.

Acea cavalereasc[ republic[ se contopise din trei popoare]nvecinate: rom`ni, poloni =i moscovi\i, care uitau aci urilelor na\ionale pentru a nu mai ur] cu to\ii dec`t numai premahometani.

Ei vorbeau ]n o limb[ amestecat[, pe care lesne o ]nv[\auc`te=itrele na\iunile.

}n to\i anii sau, mai bine, pentru fiecare expedi\iunemilitar[, ei ]=i alegeau prin sufragiu universal c`te un capnumit „hatman”.

Re=edin\a lor era la gurile Niprului, unde ei ]=i ]nchipuir[ omic[ flotil[ de luntri sau „seice”, cu care devastau, f[r[ fric[,\[rmii Cr`mului =i al Turciei.

Erau c[l[re\i, pede=tri, marinari, de toate pe r`nd, dup[cum le venea mai la socoteal[: c[l[re\i pe c`mpie, pede=tri]n mun\i, marinari pe ap[.

Cetele lor se compuneau din c`te o sut[ de oamenicomanda\i de centurioni sau „sotnici”.

Strategia lor era mai mult t[t[reasc[, tactica — mai multpolon[.

Via\a lor se petrecea ]ntr-un ne]ncetat vagabundagiu lap`nda vr[jma=ului; armele erau arc, sabie, suli\[, dar mai alespu=ca, din care nu =tiau a da gre=.

To\i erau b[ie\i f[r[ femei =i f[r[ copii, re]nnoindu-se mereuprin voinici, prin criminali, prin aventurieri, care se ad[posteauaci din toate p[r\ile.

Astfel, ei devenir[ groaznici sub numele de cozaci, adic[oameni u=ori ca o c[prioar[.

5. Pe ace=ti nelegiui\i — outlaws — ]i chem[ Ioan-vod[,cu leaf[ mare, la lupt[ contra sultanului Selim.

102

B. P. Hasdeu

Dou[sprezece centurii de bravi venir[ la chemare.Era pe la mijlocul lui martie; prim[vara rom`n[ ]ncepea

a-=i dezboboci frumuse\ile; Ioan-vod[ se afla ]n coorturi lamarginea Ia=ului, pe ]ntinsa c`mpie de la Copou.

El f[cu cozacilor o primire str[lucit[: le ie=i ]ntru]nt`mpinare, ]ncungiurat de floarea boierimii, cu ]mpu=c[turiletunurilor =i zgomotoasa armonie de tr`mbi\e, tobe, fluiere,t`mpene...

Urm[ un pr`nz, dup[ care to\i cozacii c[p[tar[ generoasedaruri de aur =i de argint.

+ase bu\i cu vin fur[ desfundate pentru scumpii oaspe\i,care le de=ertar[ cu veselie ]n s[n[tatea lui Ioan-vod[.

„Nu sunte\i dec`t o mie dou[ sute — le zise principele —dar fiecare sut[ face c`t o mie!”

6. Cu toat[ pu\in[tatea mijloacelor sale, deciziunea luiIoan-vod[ de a sf[rma robia otoman[ era bazat[ nu petemeritate, ci pe cea mai profund[ convic\iune c[ va puteareu=i:

El =tia ce poate el ]nsu=i!El =tia ce pot rom`nii!7. Ioan-vod[ studiase arta militar[ la poloni, la t[tari, la

germani, la turci; =i imensa-i inteligen\[, apropiindu-=i ]n sintez[toate rezultatele progresului epocii, merse =i mai departe.

Astfel, noi vedem cu admira\iune c[ principiile saleost[=e=ti, elaborate prin propriul s[u geniu, diferesc, ]n mareparte, de ale tuturor domnilor rom`ni de mai nainte; diferesc,]n mai multe privin\e, chiar de starea lucrurilor de atunci lapopoarele cele mai civilizate; =i se ]nrudesc de minune cuperceptele =tiin\ei de ast[zi.

Ne va fi permis a da aci din capul locului dou[ exemplemai generale.

Pe c`nd ]n Fran\a artileria era ]nc[ at`t de pu\in apre\uit[,]nc`t abia peste treizeci de ani mai ]n urm[ Enric IV izbuti aavea ]n arsenalul de la Paris 100 guri de foc, ei bine! Ioan-vod[, ]n scurta-i domnie de doi ani, ]=i ]nzestr[ armata cu unnum[r ]ndoit mai mare.

103

Muntele =i valea

Pe c`nd ]n toat[ Europa nu era ]nc[ destul de sim\it[predomnitoarea importan\[ a infanteriei ]n compara\iune cucavaleria — de=i celebrul Machiavelli se silise de demult adezam[gi aceast[ r[t[cire — ei bine! Ioan-vod[ ajunge dejala concluziunea cum c[ oastea c[l[rea\[ trebui s[ formezenumai o mic[ parte din cifra total[ a armatei.

Artileria =i infanteria ca temelie, cavaleria ca accesoriu— a=a credea eroul nostru; cavaleria ca temelie, artileria =iinfanteria ca accesoriu — a=a crezuser[ +tefan cel Mare, |epe=,Petru Rare=, Alexandru L[pu=neanul; ba a=a credeau pe la 1574mai to\i generalii italieni, francezi =i germani.

Pute\i judeca cine era Ioan-vod[.8. Armata moldoveneasc[ se ]mp[r\ea din timpii cei mai

vechi ]n arca=i, sau infanterie, =i c[l[ra=i, sau cavalerie.Unii =i al\ii devenir[ celebri.Arcul moldovenesc era de dimensiuni mari; dar osta=ul ]l

m`nuia cu at`ta art[, ]nc`t „]ntrecea v`ntul prin r[peziciuneazborului =i cov`r=ea z[pada prin mul\imea desc[rc[turilor”,dup[ expresiunea unei balade germane din evul mediu.

Numai doar[ renumi\ii arca=i englezi ar fi putut intra ]nrivalitate cu arca=ul moldovean.

Ast[zi, c`nd pu=ca ]nlocui cu totul ]ntrebuin\area arcelor,s-a calculat c[, ]n fiecare b[t[lie, se pierde ]n de=ert aproape1 500 de gloan\e sau 80 oca de plumb p`n[ a ucide sau r[niun singur du=man; oare un bun arca= de mai nainte nu ]ntreceaprin rezultate pe un pu=ca= modern?

Turcii =i t[tarii p[strar[ uzul arcelor mai p`n[ mai d[un[zi:s[ge\ile lor f[ceau =irurilor cre=tine ni=te pierderi cel pu\inegale cu efectul pu=telor.

Arcul costa mai nimica: ]nc]t nu era poate nici unmoldovean care s[ nu fi avut aceast[ arm[ =i s[ nu se fiexercitat din ea a=a zic`nd din leag[n.

Pu=ca posed[ oare un asemenea avantagiu?Toate aceste supreme ra\iuni erau cauza c[ arcul prea cu

anevoie s-a putut dezr[d[cina din oastea moldoveneasc”, =inici p`n” la 1700 nu-l alungase ]nc[ muschetul sau arcabuza.

104

B. P. Hasdeu

+-apoi, curios lucru: epoca gloriei noastre militare fu tocmaiepoca arc[=iei!

Pe l`ng[ arce, infanteria moldoveneasc[ mai avea ciomege,care, ca arm[ curat na\ional[, merit[ un cuv`nt aparte.

Ele se numeau „ghioage” =i „fu=turi”.Erau sub\iri ]n m[nuchi, groase =i ghintuite cu cuie la

cap[tul opus.Ciomagul era ]n privin\a arcului ceea ce baioneta este ]n

privin\a pu=tii: teribilul s[u aspect, ]ntr-un atac de pedestrime,arunca spaim[, demoraliz`nd curagiul du=manilor.

Cu aceast[ arm[ \[ranul era deprins de mic =i o fabrica elsingur: dou[ mari avantaje.

}n fine, unele p[r\i din infanterie erau ]narmate cu coase,cu care secerau c`nd picioarele cailor inamici, c`nd peprizonieri: de acolo se n[scu expresiunea „a snopi prevr[jma=i”.

Erau ni=te snopi glorio=i pentru \ara noastr[!Caveleria moldoveneasc[ se compunea din to\i proprietarii

teritoriali, mari =i mici, numindu-se oaste neme=easc[.Caii, str[pun=i la n[ri pentru ]nlesnirea r[sufl[rii, se

deosebeau nu prin m[rime sau frumse\e, ci prin repeziciune =ineoboseal[.

Unde este ast[zi acea m`ndr[ ras[, care a\`\a odat[admira\iunea str[inilor =i era oprit[ cu totul de a se exportaafar[ din hotarele Moldovei?

Unde este? unde, ah! unde sunt multe lucruri!Cavaleria nu costa statului nici un ban: era un serviciu

feudal.9. Din legea mar\ial[ a vechilor moldoveni cunoa=tem un

singur articol:„Fugarul carele va l[sa c`mpul b[t[liei s[ fie pedepsit cu

o moarte mai cumplit[ dec`t aceea ce i s-ar fi putut ]nt`mpla]n lupt[ din partea vr[jma=ului.”

10. Vom aduce o serie de m[rturii despre proverbiala bravur[a moldovenilor ]n secolul XVI.

105

Muntele =i valea

Cit[m numai o mic[ parte din c[te lesne s-ar putea cita.1. Graziani:„Ei se bat cu o a=a ]ndr[zneal[, cu un a=a dispre\ pentru

du=man, cu o a=a ]ncredere ]n sine, ]nc`t adesea cu o m`n[de oameni ]nfr`nser[ mari armate ale vecinilor”...

2. Vigenére:„E un popor totdeauna foarte ciudat, capri\ios, \`fnos; dar

at`t de dur =i r[zboinic, ]nc`t nu o dat[ a dat ]nv[\[tur[ acelorace nu-l l[sau ]n pace”...

3. Reichersdorf:„Neamul moldovenesc e feroce, cam barbar, dar foarte ager,

dup[ propria sa manier[, ]n arta militar[“...4. Ruggieri:„Sunt oameni foarte vitejji, dar nu prea au arme,

]ntrebuin\`nd ]n ofensiv[ mai ales arce”...5. Veranzio:„Moldovenii ]ntrec pe munteni ]n bravur[: dar muntenii

]ntrec pe moldoveni ]n ospitalitate”...6. Bielski:„Osta=ii moldoveni sunt viteji =i me=teri de a m`nui suli\a

=i a se ap[ra cu scutul, de=i sunt ni=te \[rani pro=ti lua\i de laplug”...

7. Miedzieleski:„Domnul Moldovei are 30 000 de solda\i, din care 15 000

sunt osta=i de cei mai buni =i lupt[tori de cei mai viteji”...8. Gorecki:„Fiecare moldovean, p`n[ =i cel mai s[rac, cat[ s[ aib[

un cal, pe care-l ]ncalec[ pentru prad[ =i pentru r[zboi”...9. Orzechowski:„Sunt oameni groaznici =i foarte viteji; =i nici c[ este pe

fa\a p[m`ntului un alt popor care pentru gloria r[zboinic[ =ieroism s[ apere o \[ri=oasr[ mai mic[ contra mai multordu=mani, atac`ndu-i sau resping`ndu-i f[r[ ]ncetare”...

11. Dar ceea ce f[cea pe un osta= moldovean formidabil ]nochii vr[jma=ilor era nu at`t furioasa-i vitejie, precum o vir-tute a anticului legionar roman.

106

B. P. Hasdeu

Scipionii, Metelii, chiar str[bunul nostru Traian ]=imul\umeau stomacul, ]n timpi de r[zboi, cu o buc[\ic[ desl[nin[ =i cu o f[rmitur[ de ca=.

Un burduf de br`nz[ =i o p`ine de gr`u ajungeau soldatuluimoldovean pentru o expedi\iune.

Chem`ndu-i sub steaguri, principele ]i ]n=tiin\a de mai naintede num[rul zilelor pentru care trebui s[ se aprovizioneze cuhran[; niciodat[ ei nu luau mai mult dec[t ceea ce puteauac[\a de =a sau a purta de-a umeri.

Astfel, istoria nu ne arat[ nici un singur caz unde armatamoldovean[ s[ se fi pl`ns sau ar fi suferit din lipsa proviziunii.

F[r[ aceast[ frugalitate cu greu ne-am putea explicailustrele campanii ale lui +tefan cel Mare =i Petru Rare=.

12. Artileria rom`n[, de=i prea pu\in[ ]n num[r p`n[ ladomnia lui Ioan-vod[, totu=i, ar merita prin caracterul s[u omen\iune de tot aparte ]n istoria artei militare moderne.

Se =tie c[ fusese rom`n acela carele dirigease tunurilesultanului Mahomed la luarea Constantinopolei: constat[maptitudinea na\ional[, jelind ]ns[ din inim[ ]mpregiurarea princare ]=i dob`ndise primul s[u lustru.

Me=teri ]n artileria de asediu, rom`nii se distinser[ =i maimult ]n privin\a artileriei de c`mp.

R[posatul B[lcescu f[cu cel dent`i urm[toarea profund[observa\ie, pe care o reproducem ]ntreag[: ea este de B[lcescu!

„Artileria la rom`ni a fost mult mai ]n bun[ stare dec`t lacele mai multe neamuri.

La aceste, tunurile fiind prea mari, capii nu puteau, nici nu=tiau a le schimba pozi\ia dent`i, =i astfel de multe ori ajungeaua fi nefolositoare ]n b[t[lie.

Pentru aceea, ]n Europa sc[zu mult artileria =i ]ncepu a se]ntrebuin\a mai cu seam[ ]n izbirea =i ap[rarea cet[\ilor; astfela urmat p`n[ ]n veacul al XVII.

Tunurile rom`ne=ti erau mici: de aceea erau mai mobile =ile putea trage tot folosul dintr-]nsele.

}n planurile din cartea lui Georgio Tomasi se v[d tunurilerom`ne=ti =i moldovene=ti t`r`te numai de doi cai, ]n vremece cele ]mp[r[te=ti sunt t`r`te de patru cai.”

107

Muntele =i valea

Vom completa aceast[ pre\ioas[ noti\[ prin cuvintele unuiautor polon din epoca lui Ioan-vod[, =i care vorbe=te nu deprea auzite, ci ca martor ocular:

„Tunurile moldovene=ti de c`mp sunt de fier.Ele se formeaz[ din c`te =ase sau c`te opt tuburi, a=ezate

numai pe dou[ roate mici, ]n a=a mod ]nc`t, d`ndu-se focunuia din tuburi, pe dat[ izbucnesc pe r`nd =i celelalte, urm`nd=ase sau opt detunete.

Cartu=ele sunt ]nv[lite ]n h`rtie.}nc[rcarea se face cu mult[ u=urin\[.Lungimea tuburilor e ceva peste un cot.Gloan\ele sunt de fier sau de plumb, cum se ]nt[mpl[.Nimic nu poate fi mai bun =i mai trebuincios pentru

infanterie dec`t aceste tunuri, care lesne se str[mut[ din loc]n loc, ]nc`t o oaste pedeastr[, ]ncungiur`ndu-se ]n mar= deun atare zid, ]nfrunt[ orice atac de cavelerie...”

Iat[ dar[ c[ moldovenii cunoscur[, sunt acum trei secoli,nu revolvere cele ]n miniatur[ din zilele noastre, ci tunuri-revolvere!

Aci admira\iunea devine prea vie pentru ca s-o putemexprima prin cuvinte...

13. Am ar[tat cine era Ioan-vod[.Am v[zut ce fel era oastea moldoveneasc[.}nchipui\i-v[ acum o oaste moldoveneasc[ sub un Ioan-

vod[!14. Sultanul Selim uit[ c[, cu un secol mai nainte, +tefan

cel Mare cu 40 000 de moldoveni b[tuse 120 000 de turcicondu=i de ]nsu=i sultanul Mahomet; =i c[ mult mai ]ncoaceilustrul sultan Suleiman crezu de trebuin\[ 300 000 de otomanipentru a putea alunga din Moldova pe Petru Rare=.

Dormit`nd pe sofalele haremului sub vaporile vinului de Chipru,el credea c[ o armat[ de =esezeci mii de ba=ibunzuci lesne vac[lca ]n picioare morm`ntul lui +tefan cel Mare =i al lui PetruRare=, prinz`nd =i leg`nd cot la cot pe bezmeticul Ioan-vod[.

20 000 de turci de la Nicopole, 40 000 de munteni cudomnul lor ]n frunte =i vreo 20 000 de secui trimi=i din partea

108

B. P. Hasdeu

beiului transilvan p[=eau cu sunetele tabulhanalei, duc`nd cutriumf pe Petru cel +chiop pentru a-l a=eza pe tronul Moldovei...

15. Ioan-vod[ pr`nzea.Erau ]ntinse dou[ mari mese: la una =edea principele, av`nd

la dreapta-i pe marele logof[t, la st`nga pe hatmanul =i ]n giurpe c[peteniile cozacilor; la acealalt[ mas[ =edea boierimea\[rii.

Deodat[ un c[l[ra= aduce =tire despre mi=carea du=manilor.Ioan-vod[ se scoal[ din mijlocul pr`nzului.El are aduna\i l`ng[ sine, deocamdat[, numai 9 000 de

cavalerie =i cele dou[sprezece cete de cozaci.Dar nu se sperie Ioan-vod[: planul s[u e gata.El cheam[ pe credinciosul vornic Dumbrav[, cunoscut deja

prin artistica respingere a invaziunii polone.„Ia pe cozaci; zboar[ cu r[peziciunea v`ntului =i apuc[

pe nea=teptate str[jile vr[jma=ului...”Zis, f[cut.}nsu=i eroul, cu r[m[=i\a cea mai grea a micii sale o=tiri,

urmeaz[ mai ]ncet pe Dumbrav[...16. }n jude\ul Slam-R`mnicului, pe malul r`ule\ului R`mna,

]n o dep[rtare aproape egal[ de la hotarele turce, transilvane=i moldovene, se afl[ satul Jili=te.

Acolo fu punctul natural unde se concentrar[ muntenii,secuii =i otomanii, pentru a n[v[li asupra lui Ioan-vod[.

Dosul armatei lor era spre vadul R`mnei, fa\a privea spreFoc=ani, avantposturile se ]ntindeau p`n[ la \[rmii Siretului.

Plini de ]ncredere ]n puterea for\ei numerice, siguri c[moldovenii sunt prea slabi pentru a se putea opune, baza\i peura aristocra\iei c[tre Ioan-vod[, inamicii sperau c[ vor ajungela scopul lor chiar f[r[ v[rsare de s`nge.

Astfel, oprindu-se la Jili=te, Petru cel +chiop trimise poruncila to\i boierii Moldovei s[ vin[ a i se ]nchina la marginea\[rii, primindu-l ca pe un st[p`n nou, venit cu steag de domniede la ]nalta ]mp[r[\ie.

P`n[ atunci, ]n a=teptare, domnul muntenesc bea vin deDr[g[=ani ]n s[n[tatea fr[\`ne-s[u; turcii beau ha=i= ]n

109

Muntele =i valea

onoarea prorocului; secuii beau ce g[seau pentru a nur[m`nea nici ei ]n urm[...

Tab[ra era f[r[ =an\uri.Str[jile st[teau la o mare distan\[...Ce le p[sa lor, fie oricum va fi, c`nd victoria era at`t de

sigur[?17. Vornicul Dumbrav[, ]naint`nd ]n cea mai mare t[cere,

surprinse ]ntr-amurgul serii, ]nconjur[ =i dezarm[ 400 munteni,care p[zeau de departe intrarea taberei.

Mai nainte de zori sose=te Ioan-vod[ cu grosul o=tii.Afl[ num[rul, spiritul =i dispozi\iunea vr[jma=ilor; =i

concerteaz[ la moment, cu sc`nteia giganticului s[u geniu,schi\a ac\iunii.

Diminea\a era brumoas[, ca mai totdeauna ]n ]nvecin[rileapelor.

Inamicii dormeau ]n lini=te, iar caii lor p[=teau ]n voie pec`mp.

Ioan-vod[ trimite ]nainte pe bravul Dumbrav[ cu cozacii,pentru a ]ncungiura tab[ra =i a lovi din dos despre vadulR`mnei.

El ]nsu=i ]=i desf[=ur[ armata ]ntr-o singur[ linie pu\inprofund[, re\ine centrul, ]nainteaz[ aripele =i se r[pede asuprainamicilor din celelalte trei p[r\i, izbind cu centrul s[u fa\ataberei, cu aripa st`ng[” pe acea dreapt[ =i cu aripa dreapt[pe cea st`ng[ a vr[jma=ilor.

18. Tab[ra du=man[, dup[ maniera turc[, introdus[ atunci=i la munteni, era a=ezat[ ]n urm[torul mod.

Parcul, compus din c[ru\e =i c[mile, forma dosul.Mai ]ncoace, spre mijlocul taberei, se aflau corturile

c[peteniilor, ]n jurul c[rora st[tea ]n cuadrat infanteria.Baterii de tunuri o acopereau: unele denainte, celelalte la

spate.Cavaleria se lungea ]n dou[ linii perpendiculare parcului,

]n interiorul c[rora era ]nchis[ toat[ tab[ra, ca ]ntre dou[ ziduriparalele.

19. Inamicii visau.

110

B. P. Hasdeu

Visuri dulci de victorie, de triumf, de prad[!Turcii visau paradisul lui Mohamed pe undoiosul s`n al

frumoaselor roabe moldovence.Muntenii =i secuii, smeri\i tovar[=i ai otomanilor, dob`ndeau

]n vis tot ce nu trebuia p[g`nului: turme de porci!Deodat[, c`nd abia se lumina de zi, ]i treze=te o muzic[

infernal[: strig[te de furie, \ipete de durere, tropotul cailor,z`ng`nitul armelor...

Vornicul Dumbrav[ sfarm[ parcul =i p[trunde p`n[ lacorturile capilor; iar unde nu e vornicul Dumbrav[, acolo esteIoan-vod[: Ioan-vod[ din fa\[, Ioan-vod[ din dreapta, Ioan-vod[ din st`nga!

20. Las pe oamenii de atunce a face tabloul m[celului:„Era un spectacol hidos; spa\iul c`mpului sta a=ternut de

cadavre, pres[rat de arme, ]mbuibat de s`nge; numai pealocurea vedeai c`te un r[nit mai zbucium`ndu-se ]nc[ ]ntrevia\[ =i moarte, vr`nd s[ fug[, vr`nd s[ se \in[ pe picioare,]ncerc`nd a se ridica din \[r`n[ =i iar[=i c[z`nd”...

Orgolioasa armat[ a lui Satana, zdrobit[ de m`nia cerului,]n poemul lui Milton!

21. Cincizeci de mii de inamici ]=i deder[ sufletele,invoc`nd ]n agonie unii pe Crist, al\ii pe Mohamed.

Petru cel +chip scap[, nu se =tie cum, la ]nvecinata Br[il[.Frate-s[u, domnul muntenesc, fugi la Floci, datorind

m`ntuirea vie\ii eroismului unei ilustre familii, ]n care virtu\ilese par a fi fost ereditare.

Cu treizeci de ani mai ]nainte vesternicul Radu Golescufuse celebru prin vitejiile sale.

El l[s[ doi fii demni de tat[: clucerul Alb =i vornicul Iva=cuGole=ti.

Ace=tia sunt care sc[par[ ]n b[t[lia de la Jili=te zileledomnului muntenesc, precum o m[rturisea mai ]n urm[ el ]nsu=i]ntr-un act oficial: „Mai mare dragoste am v[zut de la jup`nulIva=co vel-vornic =i de la frate-s[u, jup`nul Alb vel-clucer dec`tde la to\i ceilal\i; fiind foarte bucuro=i a-=i pune ei capetelelor pentru capul domniei mele, c[ci s[ nu se fi ]ntors ei asupra

111

Muntele =i valea

o=tii moldovene=ti cu suli\ele, apoi capul domniei mele ar fic[zut; =i atunci jup`nul Iva=co vel-vornic a sc[pat din r[zboir[nit; iar jup`nul Alb vel-culcer =i-a l[sat capul s[u acolo, lavadul ce se zice R`mna, l`ng[ satul Jili=te, pentu capul domnieimele”...

Gole=tii, nu Petru cel +chiop, meritau de a se bate cu unIoan-vod[... o, nu! fericit[ ar fi fost Rom`nia dac[ tocmai ceiale=i ai s[i n-ar fi ridicat niciodat[ o fratricid[ arm[ unul asupraaltuia!

22. Pe c`nd boieri munteni sc[pau via\a domnului lor,domnul moldovenesc sc[p[ vie\ile boeirilor s[i.

P[rc[labul Ieremia Golia, de care avur[m deja ocaziuneade a vorbi ]n vreo c`teva r`nduri =i vom mai vorbi =i mai lavale, comb[tea cu o deosebit[ bravur[ al[turea cu Ioan-vod[,adic[ acolo unde lupta era mai cr`ncen[, rezisten\a mai]nver=unat[, pericolul mai mare.

O arm[ inamic[ se ridic[ asupra viteazului boier.}n focul b[t[liei nu e chip a te feri de toate loviturile.}nc[ o clip[, =i p`rc[labul era mort.Ioan-vod[ preveni acea clip[; buzduganul principelui turti

pe ]ndr[zne\ul du=man.Ieremia Golia r[mase viu...23. Pentru a mic=ora gloria eroului nostru ]n str[lucita

victorie de la Jili=te, un critic mali\ios ar putea, la prima vedere,s-o reprezinte ca un rezultat al ne=tiin\ei =i al neglijen\ei capilorarmatei celei biruite.

1. De ce oare s[ se fi oprit ei la Jili=te, pe c`nd trebuia s[p[=easc[ drept ]nainte asupra Ia=ului?

2. De ce, oprindu-se cum au f[cut, ei nu-=i ]nt[rir[pozi\iunea?

Aceste dou[ imput[ri, ce se par a fi capitale, devin pu\inserioase ]n fa\a unei aprofundate expozi\iuni de motive.

Era for\a major[ ca du=manii s[ se opreasc[ la Jili=te, =idac[ nu era de asemenea o for\[ major[, cel pu\in era oputernic[ ra\iune militar[ ca ei s[ nu se retran=eze ]npozi\iunea lor.

112

B. P. Hasdeu

S[ analiz[m.24. 1. Armata lui Petru cel +chiop se compunea din trei

elemente eterogene, turci, munteni =i secui, care, venind dindiferite p[r\i, nu puteau n[v[li ]n Moldova mai nainte de a sefi ]nt`lnit =i concentrat undeva afar[ din hotare: Jili=tea fu,prin natura sa, punctul cel mai nimerit pentru atare opera\iune.

Sosirea c`te=trelor deta=amente nu putea ocurge ]n aceea=izi, fiind plecate din distan\e =i ]n ]mprejur[ri variate; astfel ]nc`tdeta=amentul sosit la Jili=te cel dint`i trebuia s[ a=tepte acolososirea celui de al doilea, =i apoi ambele s[ adaste p`n[ la sosireacelui de al treilea: iat[ deja un interval de mai multe zile.

Turcii veneau de departe, secuii de peste Carpa\i, chiarmuntenii nu erau to\i de pe aproape, cele mai brave fiindtocmai de la Olt; ]nc`t, dup[ un mar= foarte ]ndelungat p`n[la Jili=te, le trebuia tuturora deopotriv[ un timp de odihn[.

}n acest mod se respinge acuza\iunea strategic[ cea maigrav[ ce se putea face armatei lui Petru cel +chiop: de ce numerse ]nainte?

2. De la Foc=ani p`n[ la Ia=i este o distan\[ de 18 mile demar= ordinar, 8 zile de mar= for\at pe drum mare, 6 zile demar= for\at pe drumuri l[tura=e; iar cu toate ]nlesnirile c`te semai pot procura prin un sezon frumos — cel pu\in 5 zile.

Astfel, o dep[rtare minimum de 5 zile se ]ntrepunea ]ntrearmata de la Jili=te =i re=edin\a lui Ioan-vod[.

C[tre aceast[ considera\iune se mai adaog[ o alt[ =i maiponderoas[: Petru cel +chiop =tia c[ domnul moldovenesc nuavusese ]nc[ timpul de a-=i aduna o armat[, de care se afla ]no prea mare lips[, deoarece se v[zuse sislit a alerga la sprijinulc`torva sute de cozaci.

Neav`nd de cine a se teme =i mai fiind =i de tot dep[rtat[de la dezarmatul s[u adversar, contra cui oare s[-=i fi retran=attab[ra armata de la Jili=te?

}n fine, p`n[ =i ]ntr-o necesitate vegheat[, tot ]nc[ fortificareataberei ar fi fost prea v[t[m[toare, d`nd celor retran=a\i o ideeexagerat[ de puterea adversarului =i de propria lor sl[biciune,ceea ce i-ar fi demoralizat de mai nainte.

113

Muntele =i valea

25. Care dar[ s[ fi fost gre=eala celui b[tut?Geniul, numai geniul aceluia ce-l b[tuse!26. Prin minunata exerci\iune a ordinilor lui Ioan-vod[, vornicul

Dumbrav[ fu principalul instrument al victoriei de la Jili=te.Ambele sale misiuni, aceea de a surprinde avantposturile

inamicilor =i aceea de a-i lovi ]n dos, fur[ deopotriv[ de ogreutate extraordinar[.

S[ fi sc[pat un singur om din avantposturi, vr[jma=ii s-ar fipreg[tit, =i atunci totul era pierdut!

S[ fi ]nt`rziat o singur[ clip[ lovirea din dos — du=maniiar fi avut spa\iul deschis ca s[ fug[ peste R`mna, unde ar fiputut a se reorganiza.

Pentru a izbuti ]n aceste dou[ artistice opera\iuni, prinrepeziciunea mersului, t[cerea mi=c[rii, calculul timpului,apropozitul atacului, se cerea din partea capului deta=amentuluiinteligen\a cea mai vie unit[ cu s`ngele cel mai rece.

27. Dar sublimul victoriei const[ ]n modul ]n care ]nsu=iIoan-vod[ atac[ pe vr[jma=i.

}n arta militar[ acea specie de atac se nume=te „ordineconcav[“.

Din cauza acestei ordini Annibal fu biruitor la Canna,Narses la Casilino, Eduard III la Crecy.

Tot din cauza acestei ordini, Petru Rare= fu biruit la Obertin.Ea prezint[, prin urmare, =i avantaje =i dezavantaje, pe

care le pot apre\ui ]n minutul decisiv numai crierii unuiadev[rat general.

Iat[ ce zice renumitul Montecuculli:„Ordinea concav[ reu=e=te mai cu sam[ pe un timp nouros,

c`nd e praf, c`nd e fum, sau ]n alte asemeni ocaziuni, c`ndadversarul nu poate observa mi=c[rile tale.”

Ce e dreptul, ]ntinz`ndu-\i prea mult fruntea armatei, ca s[]ncingi pe vr[jma=i, r[re=ti peste m[sur[ =irurile =i le expui afi rupte.

Aceasta se putea aplica mai cu deosebire c[tre oastea luiIoan-vod[, care era mai mult dec`t mic[ ]n compara\iune cuacea a rivalului.

114

B. P. Hasdeu

De aceea nici eroul nostru nu recurse la ordinea concav[dec`t numai o singur[ dat[: c`nd avea a face cu ni=te du=maniorbi\i prin somn =i prin bruma dimine\ii. El ghicise peMontecuculli!

28. Victoria de la Jili=te dezleag[ una din problemelepolitice cele mai vitale: un principe poate el oare a punetemei pe o armat[ mic[ =i compus[ din recru\i?

Ast[zi Rom`nia are sub arme ]ntreit at`\ia cu c`\i Ioan-vod[ ]nfr`nsese pe Petru cel +chiop.

Petru cel +chiop avea o oaste de =ase ori mai numeroas[dec`t acea a lui Ioan-vod[.

Dac[ atunci 10 000 de moldoveni b[tuser[ 60 000 deinamici, de ce oare acuma 30 000 de rom`ni n-ar fi ]n stare dea bate 180 000 de du=mani?

Atunci, ca =i acuma, ]nving[torii erau aduna\i ]n prip[, r[udisciplina\i, nedeprin=i cu focul, f[r[ experien\[.

Atunci ei aveau ]n fruntea lor un c[pitan mare; un c[pitanmare ne trebuie=te acuma...

29. Imense fur[ consecin\ele acestei prime b[t[lii:1. Ea supuse lui Ioan-vod[ toat[ |ara Rom`neasc[;2. Ea topi una din cele mai frumoase armate du=mane;3. Ea fu c`=tigat[ mai f[r[ nici o pierdere din partea

moldovenilor...O asemenea victorie merit[ cu tot dreptul de a fi

recunoscut[ ca una din cele mai remarcabile din istoria mo-dern[.

3. Ioan-vod[ r[mase patru zile pe c`mpul de b[t[lie:}ngrop[ pe cei c[zu\i, ]ntre care avu despl[cerea de a nu

g[si =i pe Petru cel +chiop;]mp[r\i ]ntre osta=i bogata prad[, surprins[ ]n tab[ra

inamicului;dete obositei sale armate un timp de repaos;se mai ]nt[ri ceva=i prin noi solda\i de prin jude\ele mai de

aproape ale Moldovei.Apoi se mi=c[ spre centrul |[rii Rom`ne=ti; arz`nd, t[i`nd,

jefuind toate ]n cale-i, dup[ obiceiul timpului; c[ci Hugo Grotius

115

Muntele =i valea

nu venise ]nc[ pentru a respinge setea s`ngelui la propor\iunilestrictei necesit[\i.

Astfel, Ioan-vod[ ajunse la Bucure=ti.31. Eroul nostru era al doilea domn moldovenesc c[ruia i

s-au ]nchinat \[rmii D`mbovi\ei.Cu o sut[ de ani mai nainte, bucure=tenii v[zur[ aci pe

str[mo=ul s[u, marele +tefan, care, dup[ ce b[tuse pe domnulmuntenesc de atunci ]ntr-o b[t[lie general[ de pe la marginea\[rii, merse cu iu\eala s[ge\ii, ]ntocmai ca Ioan-vod[, dreptasupra capitalei: o regul[ de strategie.

Dar ]n acele timpuri Bucure=tiul fusese mai tare: pe]n[l\imile malului nordic al D`mbovi\ei, unde r[mase p`n[ ]nzilele noastre memoria „Cur\ii Vechi”, se afla o citadel[, numit[„Cetatea D`mbovi\ei”, care ]n curs de o zi ]ntreag[ respinsesearmata lui +tefan cel Mare.

Vechile fortifica\iuni risipindu-se de atunci ]ncoace, Ioan-vod[ putu intra acum ]n Bucure=ti f[r[ a fi ]nt`mpinat ceamai mic[ opozi\iune, nu de o zi, ci ast[ dat[ nici m[car deo or[.

32. Studiind istoria rom`n[, adesea ne cuprinde mirareacum de n-a luminat niciodat[ ]n mintea str[bunilor no=tri, de=iocaziuni au fost prea destule, m`ntuitoarea idee de unireadministrativ[ a unor \[ri mai mult dec`t surori.

V[zur[m steaguri moldave ]n Bucure=ti, v[zur[m steagurimuntene ]n Suceava =i ]n Ia=i; dar unire tot nu era.

Mircea cel Mare a fost cuprins Moldova =i, ]n loc s-o]ncorporeze pentru totdeauna cu |ara Rom`neasc[, el semul\umise a-i da un domn din m`na =i sub protec\iunea sa.

+tefan cel Mare imit[ acest exemplu ]n privin\a muntenilor.Mult mai t`rziu Mihai Viteazul reu=i a ]ntruni sub sabia sa

Transilvania, |ara Rom`neasc[ =i Moldova; ei bine! el ]=i l[s[sie numai Transilvania, d`nd |ara Rom`neasc[ unui fiu =iMoldova unui nepot de frate.

De unde oare s[ fi provenit acea curioas[ tendin\[tradi\ional[, pe care abia-abia o putu st`rpi ieri-alalt[ierimurmurul Europei ]ntregi?

116

B. P. Hasdeu

33. R[uvoitorii rom`nilor reprezint[ acest fenomen ca ocnsecin\[ a unei antipatii care ar fi desp[r\ind din timpii ceimai vechi pe munteni de moldoveni.

Dar s[ fi fost a=a, Mircea =i Mihai n-ar fi dat moldovenilorun domn separat, nici +tefan muntenilor; ci fiecare din ei =i-arfi ]nt[rit propriul jug, f[r[ care nu putea s[-=i exercite ura.

Purtarea lui +tefan, Mihai, Mircea fu simpatic[, nu antipatic[.Muntenii se b[teau cu moldovenii, precum ]n anticitate

atenienii se b[tuser[ cu bae\ianii, spartanii cu arcadianii, toateor[=elele Eladei unul cu altul, f[r[ a rumpe prin atare„petreceri” leg[m`ntul fr[\iei grece.

C`nd venea vorba de un Omer, to\i elinii gr[beau a strigacu m`ndrie: al nostru.

La munteni =i moldoveni sentimentul gloriei na\ionalepanrom`ne fu, poate, =i mai dezvoltat.

Vom da un singur exemplu.+tefan cel Mare strivise ]n mai multe r`nduri pe munteni;

dar el ilustrase prin eroismul s[u numele tuturor rom`nilor; =imuntenii, uit`nd toate c`te au fost suferit din parte-i, nu numaic`ntau c`ntece ]n onoarea-i, ci ]nc[ portretul s[u ]l g[si ]nsu=iIoan-vod[ ]n palatul domnesc din Bucure=ti, f[cut fresco chiarpe peretele ietacului princiar, ]n toat[ statura, cu coroana pecap =i cu un toiag ]n m`n[.

Cronicele muntene merser[ =i mai departe: ele pretind c[viteazul Moldovei ar fi domnit =asesprezece ani asupra |[riiRom`ne=ti.

Unde dar[ fost-a vreodat[ antipatie? numai doar[ ]nimagina\iunea cabinetului vienez sau ]n alucina\iunile Turciei!

34. Mircea, +tefan, Mihai fur[ oameni de geniu: ei nu puteaua nu fi ]n\eles supremele avantaje ale unei uniri, prin care seduplicau for\ele lor =i se mic=urau ]n acela=i grad acele aledu=manilor; prin urmare, cat[ s[ fi fost o cauz[ foarte serioas[,pentru ca s[-i fi ]mpiedicat pe ei de a pune culme m[ririi na\ionale.

Noi, unii, ]ntrevedem ]n misteriul trecutului aceea=i trist[cauz[ care era c`t p-aci s[ z[d[rniceasc[ realizarea Unirii ]nzilele de acum: aristocra\ia.

117

Muntele =i valea

Boierii preferau s[ fie mai multe tronuri, mai multe logofe\ii,mai multe vornicii, mai multe visterii, mai multe postelnicii,mai multe „locuri boiere=ti”.

Boierii munteni se temeau de rivalitatea boierilor moldoveni=i viceversa.

Boierii din ambele \[ri doreau a se \ine mai ]n familie,pentru a fi cu at`t mai tari.

}n fine, boierii, de la ]nceput =i p`n[ mai deun[zi, formau unzid nestr[b[tut contra a orice ]ncercare de unire administrativ[.

}n 1859 opozi\iunea boiereasc[ fu ]nvins[, pentru c[ boieriinu mai erau dec`t o fantom[ a trecutului lor; dar ]n secolii XV=i XVI ]i ap[rau ]nc[ dou[ arme formidabile:

1. Fiecare boier nutrea sute de slugi ce-i lingeau tipsiile =ijurau ]n numele s[u;

2. fiecare avea facultatea de a rev[rsa ]n tot momentulasupra \[rii sale o invaziune turc[, maghiar[, polon[.

+i la 1859 boierii ar fi vrut s[ lucreze tot prin slugi, =i prininvaziuni; dar slugile se ]mpu\inar[, se mole=ir[, se s[turar[de at`ta slug[rit; iar politica Europei ]nchise calea invaziunii,pentru a nu se c[lca „echilibrul” — idee necunoscut[ ]n zilelelui +tefan, Mihai, Mircea.

35. Ioan-vod[ f[cu =i el ]n cestiunea unirii tot ce-i permiteastarea ]mpregiur[rilor.

El vroia s[ vad[ |ara Rom`neasc[ dent`i mul\umit[ =i aldoilea unit[ cu Moldova prin cea mai str`ns[ leg[tur[.

Pentru a satisface pe munteni, el le dede un principe dintreei =i din neam domnesc; ]ns[, fire=te, dintr-o familie du=man[de moarte cu acea a lui Petru cel +chiop.

Cu vreo dou[zeci de ani mai nainte, domnise acolo unbastard — bastarzii erau prea mul\i nu numai ]n Moldova —un bastard renumit prin caracterul s[u bl`nd =i pa=nic, =i care,otr[vit de c[tre boierii s[i, de=i ei ]n=i=i ]i recunoscuser[ titlulde „cel Bun”, l[s[ orfani trei fii:

1. Petru Cercel;2. Mihai cel Viteaz;3. Vintil[.

118

B. P. Hasdeu

C`te=itrei r[maser[ despoia\i de tron, pe care-l apucase oalt[ dinastie de asemenea bastard[, anume: tat[l lui Petru cel+chiop.

}n interval, cei trei fra\i dezmo=teni\i cercau valurile lumiisub orizonturi str[ine: Petru Cercel c[l[torea prin Italia =i Fran\a,]nv[\[ aproape toate graiurile Europei, scria versuri ]n limbalui Tasso =i atr[gea asupr[-=i, prin maniere =i ]nv[\[tur[,admira\iunea curtezanilor celor mai rafina\i =i a oamenilorcelor mai instrui\i ai epocii; Mihai cel Viteaz era ]nc[ mic,dar deveni gigant peste treizeci de ani; Vintil[ ]=i g[sise unrefugiu ]n Moldova, =i Ioan-vod[ ]l puse acum domn al |[riiRom`ne=ti.

Devotamentul acestui nou principe muntenesc era asiguratnu prin recuno=tin\a ce o datorea binef[c[torului s[u, — c[cirecuno=tin\a, de cele mai multe ori, e muma vr[jm[=iei, —ci-l asigura sim\ul ereditar de r[zbunare contra familiei luiPetru cel +chiop: amicii cei mai buni sunt tocmai aceia ceuresc ]mpreun[ acela=i lucru.

Cu toate astea, ]ntr-o cestiune at`t de ginga=[, eroul nostrunu se mul\umi cu o singur[ garan\ie; spre deplin[ lini=te, ell[s[ ]n Bucure=ti, pe l`ng[ Vintil[, pe gloriosul vornicDumbrav[ cu vreo c`\iva moldoveni, ca s[-l apere, s[-islujeasc[... s[-l preveghieze.

Era oarecum o semiuniure.36. Dup[ patru zile de odihn[ ]n capitala |[rii Rom`ne=ti,

Ioan-vod[ sun[ acum tr`mbi\a plec[rii =i conduse triumf[toarea-iarmat[ la Br[ila, unde se afla refugit rivalul s[u, Petru cel+chiop.

37. Ne ]ntrerupem aci un pic pentru a face o observa\iuneasupra muvementului numeric al o=tirii moldovene: altfel cugreu ne-am putea orienta ]n urmarea acestei campanie.

Am v[zut c[, ]n lupta de la Jili=te, Ioan-vod[ avuse 9 000 deai s[i, cavelria grea, =i peste 1 000 de cozaci, cavalerie u=oar[:infanteria ]i lipsea cu des[v`r=ire, =i nici c[ i-ar fi fost de vreunfolos, at`t din cauza miraculoasei r[peziciuni a mersului, precum=i din acea a caracterului curat ecvestru al luptei.

119

Muntele =i valea

Dar el se g`ndise la importan\a pede=trimii chiar din ziuadeclara\iunii de r[zboi: „crainicii”, adic[ heralzii domne=ti,umblau din jude\ ]n jude\, din ora= ]n ora=, din sat ]n sat,chem`nd oameni buni care s[ mearg[ cu leaf[ mare s[serveasc[ principelui lor contra urgiei p[g`ne.

Era timpul lucrului de c`mp, dar oricum s[ fi fost, tot ]nc[voinici s-au g[sit destui =i se ]nmul\eau mereu pe zi ce mergea.

Astfel, vreo c`teva mii din infanterie ajunser[ la Ioan-vod[]n intervalul repaosului dup[ victoria de la Jili=te; cei maimul\i, desigur, din ]nvecina\ii mun\i ai Vrancei, popor totdeaunavestit ca cel mai d`rz ]ntre moldoveni.

Apoi ]n cursul trecerii prin \ara Rom`neasc[ =i ]n timpul=ederii ]n Bucure=ti, infanteria moldoveneasc[ crescu prin unmare num[r de munteni, veni\i unii de bun[ voie, pentru a sedistinge sub stindardele viteazului; al\ii din antipatie contrafostei dinastii; o seam[ pu=i sub arme din obliga\iune de alian\[din partea lui Vintil[-vod[.

}n acest chip, sosind sub murii Br[ilei, Ioan-vod[ avea dejaaproape 14 000 de infanterie.

38. Cu o sut[ de ani mai nainte un istoric bizantin numeaBr[ila „cea mai celebr[ pia\[ ]n toate \[rile rom`ne”.

Nego\ul era at`t de ]ntins, ]nc`t ]n cursul evului mediu ovizitau p`n[ =i vasuri spaniole, venite din dep[rtatele \[rmuriale Barcelonei.

Turcii, cuprinz`nd-o, dup[ ce alungaser[ pe faimosul |epe=,nu numai nu desfiin\ar[ comer\ul Br[ilei, ci ]nc[ ]l ]n[l\ar[p`n[ la culme.

Pentru a-=i asigura aceast[ important[ pozi\iune, ei]ncongiurar[ ora=ul cu un parcan =i zidir[ pe o st`nc[ a Dun[riio formidabil[ citadel[ cu cinci bastioane.

Un bei comanda garnizana.39. Ca =i la Bucure=ti, Ioan-vod[ fu al doilea domn

moldovenesc venit sub murii Br[ilei.Cu un secol mai nainte ea fusese ars[ de c[tre +tefan cel

Mare, pe ale c[rui urme p[=ea acum viteazul s[u str[nepot.40. Ioan-vod[ ceru extr[darea lui Petru cel +chiop.

120

B. P. Hasdeu

Capul cet[\ii trimise patru turci cu zece ghiulele, zecegloan\e =i dou[ s[ge\i, pentru ca s[ spun[ domnuluimoldovenesc c[-l va osp[ta cu acest fel de m`nc[ri, dac[ nuse va gr[bi a se retrage cu pace denaintea Br[ilei.

Ioan-vod[ dede pe cei trimi=i pe m`nile cal`ilor; le t[ien[rile, buzele =i urechile; ]i r[stigni cu cuie de fier pe opr[jin[, cu capetele ]n jos; =i-i expuse astfel ]n fa\a]nsp[ima\ilor or[=eni, strig`nd c[ aceea=i soart[ a=teapt[pe to\i p[g`nii.

Apoi, f[r[ a l[sa pe uimi\ii spectatori ai teribilului suplicius[ revin[ din ]nlemnirea lor, el porunci pedestrimii a escaladamurii.

Sc[rile de asediu erau gata: imitate dup[ acele]ntrebuin\ate atunci ]n Germania, ele conservar[ ]n limbanoastr[ militar[ p`n[ =i numele lor cel nem\esc „loitre” de laleiter.

Infanteria moldoveneasc[ nu avusese ]nc[ ocaziuni de ase distinge sub ochii eroicului principe.

Pe de alt[ parte, ea =tia din fam[ c`t de avut[ era negu\[-toreasca Br[il[.

Amorul propriu =i l[comia unite f[cur[ minuni: pedestra=iise aruncar[ asupra zidului cu at`ta furie, risipir[ pietrele =if[cur[ o lat[ bre=[ cu at`ta iu\eal[, ]nc`t garnizoana turc[ nuavuse nici timpul, nici curagiul de a respinge turbatul asalt:c`\i putur[ fugir[ ]n citadel[.

Virtutea infanteriei noastre la escaladarea Br[ilei egal[ peacea a cavaleriei la surprinderea taberei de la Jili=te.

Arca=ul era demn de c[l[ra=, c[l[ra=ul era demn de arca=.41. Ioan-vod[ dede acum armatei sale o deplin[ libertate

de a se sc[lda cu to\ii ]n s`ngele vr[jma=ului, de a se r[sf[\a]n prad[, de a se ]mbuiba ]n p[cate.

Jaful Br[ilei fu din acela=i secol =i avu acela=i caracter cufaimosul jaf al Romei, despre care un istoric italian ne l[s[urm[torul tablou:

„Dup[ luarea ora=ului, solda\ii se ]mpr[=tiar[ ]n toatedirec\iunile.

121

Muntele =i valea

Trec`nd pe poduri, ei v[zur[ pe p[rin\i, ta\i =i mume =ez`ndpe pragurile locuin\elor, pl`ng`nd moartea copiilor uci=i ]nlupt[ =i jelind calamitatea patriei.

Ace=ti nenoroci\i, ]mbr[ca\i ]n haine de doliu, ofereausoldatului casele, mobilele, toate avu\iile lor, cer`nd cu o vocesf`=ietoare =i cu lacrime pe gene numai gra\ia vie\ii.

}n zadar!}mpin=i la m[cel prin sunetul tobelor =i al tr`mbi\elor,

s[lbaticii ]nving[tori se aruncar[ asupra bietelor victime =i lebuc[\ir[, sub distinc\iune de sex sau de v`rst[, pe strade, princase, sub altarele bisericelor.

Apoi urmar[ scene nu mai pu\in oribile.Vedeai copile azv`rlindu-se ]n bra\ele nefericitelor mume,

care, despletite, apucau pe solda\i de barb[, de p[r, silindu-se]n de=ert a-i opri de la crim[: irita\i =i mai mult prin rezisten\[,ei dezonorau femeie peste femeie =i apoi le m[cel[reau petoate sub ochii p[rin\ilor sau a b[rba\ilor, pe care ]i \ineaulega\i, mu\i, ]n\epeni\i, desufle\i\i ca ni=te statui — privindcumplitul spectacol!

Unele mume ]=i scoaser[ ochii cu degetele, ca s[ nu fiemartore acestor scene!

Iat[ =i un alt tablou, mai scurt, dar mai energic, asuprajafului Br[ilei: „Nimene nu fu cru\at; s`ngele curgea p`r[u ]nDun[re; nu r[mase nu numai un om, ci nici m[car un c`ineviu; nu r[mase piatr[ pe piatr[; pojarul nimici tot ce sc[pasede sabie...”

A=a erau oamenii pe atunci.Dac[ Ioan-vod[ fu barbar, snopind pe musulmani, apoi cu

c`t oare mai barbar fusese ducele de Bourbon, aduc`nd o armat[de g`zi asupra grandioasei capitale a cre=tin[t[\ii!

Pentru a judeca de gradul civiliza\unii unui popor nu trebuies[ ne baz[m pe propriile noastre idei moderne, ci s[-lconfrunt[m, f[r[ preven\iune, cu toate celelalte popoare dinaceea=i epoc[.

42. Dup[ obiceiul s[u, Ioan-vod[ permise armatei salenumai patru zile de odihn[.

122

B. P. Hasdeu

Patru zile la Jili=te.Patru zile la Bucure=ti.Patru zile la Br[ila.Acest interval de patru zile de repaos dup[ o izb`nd[ se

pare a fi fost una din regulile militare d-ale lui Ioan-vod[.+tefan cel Mare, ]n asemenea cazuri, se odihnea totdeauna

numai trei zile.43. Citadela Br[ilei r[mase ]n posesiunea otomanilor.Ioan-vod[ o l[s[ ]n pace din urm[toarele cauze:1. Petru cel +chiop nu mai era acolo, fiind fugit peste

Dun[re la Constantinopole;2. Asediul ar fi adus mult[ sc[dere ]n cifra armatei

moldovene;3. Generalii cei mari, ]ncep`nd de la Alexandru =i p`n[ la

Napoleon I, nu-=i pierdu niciodat[ timpul denaintea cet[\ilor,ci b[teau pe adversar ]n c`mp deschis; =i apoi fort[re\ele celemai tari, r[m`n`nd f[r[ speran\[ de sprijin, se ]nchinau de lasine.

44. Asigurat din partea |[rii Rom`ne=ti prin victoria de laJili=te, ruina Br[ilei =i instalarea amicului s[u Vintil[, Ioan-vod[ nu mai avea temeri din aceast[ parte.

Dar acum ]l mai amenin\a R[s[ritul: turcii =i t[tarii seconcentrau ]n sandjacaturile otomane de peste Prut, gata arev[rsa „ceambulurile” lor asupra Moldovei.

Ioan-vod[ ]=i mi=c[ armata, al c[reia num[r sporeanecontenit pe drum prin ]nrolarea noilor amatori de glorie =ide prad[.

}n avantgard[ mergea hatmanul domnesc Sl[vil[ cu cozacii=i cu 8 000 din cavaleria moldoveneasc[.

Dup[ el urma ]nsu=i principele cu toat[ infanteria.R[m[=i\a cavaleriei ]nchidea mersul =i voltigea, pentru paz[,

la flancurile o=tirii.45. Teatrul luptei se str[mut[ ]n Basarabia.Ast[zi sub acest nume se ]n\elege tot teritoriul rom`nesc,

lungit ]ntre Prut =i Nistru, cu picioarele muiate ]n Marea neagr[=i cu fruntea umbrit[ la poalele Carpa\ilor.

123

Muntele =i valea

}n vechime, numai partea sudic[ a acestei regiuni se numeaBasarabie, nordul purt`nd un singur nume cu restul Moldovei.

}ntr-o vreme, mai ales p`n[ la moartea lui Mircea cel Mare,tot \[rmul Dun[rii, de la Severin p`n[ la gura Nistrului,ap[r\enea muntenilor, a c[rora \ar[, dup[ porecla dinastieiprinciare, se numea Basarabie sau |ara Basarabilor.

Dup[ ce moldovenii se l[\ir[ cu ]ncetul, bucat[ c`tebucat[, =i, ]n fine, sub +tefan cel Mare, t[iar[ tocmai la Milcovhotarul |[rii Rom`ne=ti, teritoriul dentre gura Nistrului =iDun[rea conserv[ el singur, ca suvenir, numele de Basarabia.

Sub Petru Rare=, sultanul Suleiman cucerind de la Moldovaacest pre\ios petic de p[m`nt, stabili acolo dou[ sandjacaturiotomane: unde fusese Cetatea-Alb[ a rom`nilor se auzi numeleturcesc de Akkerman, iar[ Tighina moldoveneasc[ deveni Bender.

De atunci ]ncoace, Basarabia pierdu aproape cu totulprimitiva-i popora\iune rom`n[, ]mpl`ndu-se de osmanl`i =i,mai cu seam[, de t[tari, n[v[li\i cu mii de peste Nistru =i care]i deder[ p`n[ =i un nume ]n limba lor: „Bugeac”, adic[ unghi.

Un =an\ antic, cunoscut la popor sub numele de Troian deSus, ]ncep`ndu-se de la Prut mai jos de F[lciu =i sf`r=indu-sela Nistru mai sus de Bender, desp[r\ea Moldova proprie deaceast[ nou[ provincie musulman[.

46. Natura Basarabiei difere=te =i diferea totdeauna cudes[v`r=ire de acea a celorlalte \[ri rom`ne.

}n loc de maiestoase p[duri =i daurite holde nu vezi acolodec`t monotone de=erturi, a=ternute cu luciul nisipului saupres[rate cu debile arbuste, p[ducei sau m[ce=i =i cu s[lbaticeierburi =i buruieni, iar ]ntre ele, ceva caracteristic, fantasticulscaiete, al c[rui cap, rotund ca o mince, spinos ca un arici =iu=ure ca puful, se dezlipe=te toamna de putrezitul s[u trunchi,=i apoi, gonit de cea mai slab[ suflare a v`ntului, rote=te mereud-a lungul pustiului, p`n’ce se ]neac[ ]n Nistru sau ]n Dun[re.

}n loc de posomor`\ii Carpa\i, urie=e sentinele aleMoldovei, nu vezi acolo dec`t pitulate =i ]mpr[=tiategr[mezioare de p[m`nt, care se par a fi ]n[l\ate cu m`naomului, c[ci producerile naturii nu pot fi at`t de meschine.

124

B. P. Hasdeu

}n loc de nenum[rate ape =i r`ule\e, vezi c`te o balt[ s[rat[,c`te un p`r[u efemer ce nu-l vei mai g[si m`ine, sorbit dear=i\a soarelui; sau dai din ]nt`mplare peste un pu\... vei umblamult, s[rmane, p`n[ a-i descoperi o pereche!

47. Ast[zi pacea =i industria ]mpoporar[ Bugeacul cu vreoc`teva or[=ele =i mai multe sate.

}n secolul XVI, sub t`mpitoarea domina\iune turco-t[tar[,afar[ de Akkerman =i Bender, ]mpl`ntate tocmai la margine, nu]nt`mpinai acolo nici o locuin\[ uman[ pe suprafa\a p[m`ntului.

Bordeiele erau s[pate pe sub p[m`nt, =i numai fumul ce sefuri=a din fundul acelor ]ngrozitoare suterane putea conducec`teodat[ pa=ii r[t[citului c[l[tor.

Mai z[reai ici-colea c`te o turm[ albind la picioarelevreunei coline...

Adauge o pestri\[ societate de mierle, ganguri, grauri... =ivei avea o idee complet[ despre toat[ vitalitatea Basarabiei.

48. Mai sus de Bender, cam ]n prejmele L[pu=nei, deja peteritoriul moldovenesc, avantgarda condus[ de hatmanulSt[vil[ surprinse un deta=ament de inamici, turci =i t[tari.

Ei erau siguri c[ Ioan-vod[ se afl[ departe, la Br[ila.Ataca\i ]n prip[ =i descuragea\i chiar ]nainte de lovire,

du=manii fur[ ]nfr`n\i, risipi\i, alunga\i, secera\i.Abia o mie reu=i a sc[pa teferi la Bender, duc`nd cu sine

ciuma spaimei.49. Ioan-vod[, ajung`nd la c`mpul luptei, nu permise nici

un moment de z[bav[.}nainte cu to\ii!Pe =es, sub murii Benderului, st[tea un alt deta=ament de

vr[jma=i, c[tre care se adauser[ acum fugarii de la L[pu=na.Ast[ dat[ ]i lovi ]nsu=i Ioan-vod[.Goni\i p`n[ la por\ile Benderului, ]nvin=ii intrar[ o dat[ cu

]nving[torii.Ora=ul fu cuprins; pu\ini izbutir[ a se ]nchide ]n citadel[.Urm[, fire=te, un jaf frate gemen cu acela de la Br[ila, cu

acea numai deosebire c[, ]n cazul de fa\[, prada, dinnecesitate, fu mai modest[.

125

Muntele =i valea

50. B[taia de la L[pu=na =i cuprinderea Benderului sesucceser[ cu at`ta repeziciune =i se realizar[ cu at`ta u=urin\[,]nc`t nu credem s[ mai fie ]n istoria rom`n[ un alt exempluc[tre care mai bine s[ se poat[ aplica sublimul laconism allui Cesar: „venii, v[zui, vinsei”.

51. Dup[ izb`nd[, eroul nostru, l[s`nd f[r[ asediu citadela,dup[ cum f[cuse la Br[ila, se a=ez[ cu tab[ra denainteaBenderului, cu fa\a spre inamic =i cu dosul spre hotarulMoldovei.

Aci el dede armatei sale, pentru prima oar[, un dublu in-terval de repaos: opt zile.

Aceast[ neobicinuit[ prelungire avea o grav[ cauz[ poli-tic[.

}nc[ la ]nceputul r[zbiului, Ioan-vod[ scrisese c[tre doidintre cei mai puternici din aristocra\ia polon[, rug`ndu-i s[-lajute la nevoie chiar contra poruncilor turcitului lor rege.

Unul era celebrul Laski, prea adesea men\ionat ]n cursulacestei istorii.

Cellalt era principele Ostrogski, gubernatorul Polonieimeridionale.

Laski era furios pe turci pentru c[ ]n locul lui Ioan-vod[puser[ domn pe Petru cel +chiop, iar nu pe d`nsul, dup[ cumst[ruise; era furios pe Enric de Valois pentru c[ nu-=i pusese pel`ng[ Poarta otoman[ toate silin\ele ]n aceast[ cestiune; erafurios =i pe turci, =i pe Enric de Valois =i, prin urmare, din rivalpericulos deveni acum amic devotat al principeluimoldovenesc.

Ostrogski, pe de o parte fiind de rit grecesc, simpatiza cucoreligionarii rom`ni =i dispre\uia fanaticul papism al nouluirege polon; pe de alt[ parte, fiind cap al marginilor meridionaleale Poloniei, el nu se putea r[sufla de necurmatele invaziunitatare =i c[p[t[ o ur[ nestins[ pentru tot ce era musulman;]nc`t rug[mintea lui Ioan-vod[ ]l atinse la coarda cea maidelicat[.

A=adar[, Laski =i principele Ostrogski r[spunser[ am`ndoi]ntr-o voce c[, de=i deosebite ]mpregiur[ri nu le iart[ a veni ]n

126

B. P. Hasdeu

persoan[ ]n ajutorul scumpului prieten, totu=i, se vor gr[bi a-itrimete osta=i, muni\iuni, bani, orice le va sta ]n putin\[.

Ambii magna\i erau ]n stare de a pune sub arme 20 000 deoameni ale=i, c[l[ri sau pede=tri, prev[zu\i cu arme de m`n[,]nso\i\i de artilerie =i condu=i de c[pitani de=tep\i; ei bine!pentru un asemenea contingent, mai frumos dec`t acel alregelui Sardiniei ]n campania de la Crimeea, pentru unasemenea contingent Ioan-vod[ putea pierde patru zile pestenum[r.

Pozi\iunea de la Bender era ]n cazul de fa\[ cea maipotrivit[: pu\in mai sus, de ceea parte a Nistrului, se ]ncepeateritoriul polon, p`n[ la care era abia vreo c`teva ore dedep[rtare.

52. Afl`nd de b[t[lia de la L[pu=na =i de arderea ora=uluiBender, sandjacul de Akkerman trimise 10 000 de p[g`ni ]nsprijinul citadelei, r[mase p`n[ acum ]n m`nile otomanilor.

Ioan-vod[ cheam[ pe Swierczewski, cel mai renumit dintrec[pitanii cozacilor.

„Voiesc a-\i ar[ta ast[zi o deosebit[ a mea ]ncredere, ]izise principele; ia cozacii vo=tri =i trei mii din c[l[rimeamoldoveneasc[; o oaste vr[jma=[ se apropie pentru a nerespinge de aice; a=teapt-o dup[ acele movile, — el ar[t[ cum`na, — a=teapt-o =i zdrobe=te-o; f[ ast[ dat[ ca slava biruin\eis[ fie numai a ta!”

Cozacul se sim\i m[gulit p`n[ ]n ad`ncul amorului propriu:cuvintele lui Ioan-vod[ l-ar fi f[cut erou s[ nu-l fi f[cut erounatura.

53. De ce oare principele nu porni cu toate for\ele sale]ntru ]nt`mpinarea inamicului?

Sau de ce oare, deta=`nd un corp de oaste, el nu-i poruncia merge mai departe, iar de a a=tepta pe du=man chiar ]napropierea Benderului?

Aceste dou[ ]ntreb[ri sunt foarte legitime; un general edator a da seam[ de to\i pa=ii s[i, ar[t`nd limpede pentru ce af[cut a=a cum a f[cut, =i nu altminterea, =i prob`nd l[murit c[trebuia s[ fac[ anume cele f[cute.

127

Muntele =i valea

S[ se fi mi=cat Ioan-vod[ cu ]ntreaga armat[, el l[sagarnizoanei din citadela Benderului facultatea de a-l lovi dindos, ]nc`t s-ar fi pus el singur ]ntre dou[ focuri.

S[ fi ]naintat deta=amentul s[u prea departe, r[m`nea f[r[ sprijinla caz de nenorocire; iar deta=amentul fiind ]nvins, pe de o partedemoralizarea intra ]n toat[ masa armatei moldovene, pe de alt[parte garnizoana din Bender se unea cu contingentul de laAkkerman =i ne ataca cu un adaus de for\[ material[ =i moral[.

A=adar[, Ioan-vod[ fu constr`ns a nu porni cu toate for\elesale, ci numai a dezlipi un deta=ament, poruncindu-i a nu seprea dep[rta cumva de prejmetele Benderului.

54. Locul unde st[tu Swierczewski, a\in`nd calea turcilor,era ]ntr-o a=a distan\[ de la tab[ra lui Ioan-vod[, ]nc`t urc`ndvreo movil[ din acele cu care e acoperit aci ]n abundan\[ totlitoralul Nistrului, principele observa cu ochii s[i toateevolu\iunile b[t[ii.

Citadela de la Bender se afla la mijloc ]ntre dosul deta=amentuluilui Swierczewski =i ]ntre fa\a taberei lui Ioan-vod[.

Aceast[ ingenioas[ dispozi\iune a armatei moldovene ]iasigura victoria chiar mai nainte de a se fi ]ncins lupta; c[ci:

1. S[ fi ie=it garnizoana turc[ din citadel[ pentru a lovi pedind[r[t deta=amentul lui Swierczewski, ]n aceea=i clip[ Ioan-vod[ s-ar fi repezit, lovind-o tot pe dind[r[t pe ea ]ns[=i, ceeace ar fi adus dup[ sine c[derea citadelei ]n m`nile moldovenilor.

2. Contingentul turc, venit de la Akkerman, s[ fi reu=it aturbura deta=amentul lui Swierczewski, Ioan-vod[ pe dat[ arfi mi=cat ]n ajutoru-i alte dou[ sau trei mii de oameni, f[r[ a]nceta de a \inea totodat[ ]nchis[ ie=irea din citadel[.

55. }n b[t[lia de la Bender, Swierczewski fu ceea ce fuseseDumbrav[ ]n b[t[lia de la Jili=te: cel mai inteligent executoral ordinilor unui om de geniu.

F[r[ doi-trei ca ace=tia, oare s-ar fi putut realizamiraculoasele izb`nde ale lui Ioan-vod[?

Atingem o cestiune care intereseaz[ toate popoarele =i to\isecolii ]n genere; =i care ne va interesa m`ine-poim`ine penoi ]n=ine, ]n specie.

128

B. P. Hasdeu

A ]ntreba cum ar fi mers Ioan-vod[ f[r[ un Dumbrav[ sauun Swierczewski este a ]ntreba cum ar fi mers Bonaparte f[r[un Ney, un Murat, un Lannes.

A ]ntreba cum ar fi mers Bonaparte f[r[ un Ney, un Murat,un Lannes este a ]ntreba cum ar fi mers Columb f[r[ busol[.

Columb ar fi inventat busola, =i tot izbutea a merge ]nainte;Bonaparte ar fi descoperit pe mare=alii s[i ]n toate unghiurileFranciei; Ioan-vod[ ar fi creat pe un alt Swierczewski =i pe unalt Dumbrav[.

Prima =i fundamentala tr[s[tur[ a oamenilr mari, ]n oriceram, este c[ lor nu le lipsesc niciodat[ instrumente; prima =ifundamentala tr[s[tur[ a oamenilor mici, iar[=i ]n orice ram,este c[ ei nu v[d instrumentele z[c`nd la picioarele lor =i ]nzadar ]=i fr`ng capul c[ut`ndu-le aiurea.

Sub Ludovic XVI, Ney ar fi murit dogar, Lannes — vezeteu,Murat — birta=; trebuia un Bnaparte ca s[ recunoasc[ ]n eistofa de generali.

Swierczewski nu fusese nimic c`t timp se afla ]n Polonia,Dumbrav[ era necunscut sub predecesorii lui Ioan-vod[...

Oamenii de geniu cre[ tot, tot, p`n[ =i uneltele crea\iunii!Prin dog[rit, prin birturi, prin grajduri, mul\i Nei, Lanni =i

Mura\i rom`ni ofteaz[ ]n tot momentul dup[ un soare care s[p[trunz[ cu razele sale p`n[ la soiosul lor ]ntuneric.

56. Swierczewski ]=i a=ez[ deta=amentul ]n urm[toarea ordine.Cozacii formau linia de b[taie.La aripa st`ng[ patru centurii cu suli\e, ]n centru patru

centurii cu pu=tile, la aripa dreapt[ patru centurii cu arce.La spatele acestora se lungea un =ir de colnice, din dosul

c[rora se ascunser[ trei mii de c[l[rime moldoveneasc[.Dent`i pu=ca=ii =i arca=ii desc[rcar[ o ploaie de s[ge\i =i

de gloan\e, pentru a produce o dezordine ]n centrul =i ]n aripast`ng[ a du=manilor.

Apoi suli\a=ii f[cur[ atac asupra aripii drepte.Inamicii concepur[, =i trebuia s[ conceap[ ideea, pe acest

corp, azardat prea ]nainte, s[-l despart[ de celelalte dou[corpuri cozace, r[mase pe loc.

129

Muntele =i valea

Deci ei ]=i mi=car[ centrul =i dreapta asupra pu=ca=ilor,pun`ndu-se la mijloc ]ntre ace=tia =i ]ntre suli\a=ii cei ]nc[iera\icu aripa dreapt[.

Pe baza at[rii combina\iuni, turcii ]=i ]nchipuiau a fi c[p[tatun avantagiu decisiv, put`nd acum a ]ncongiura pe cei optsute de cozaci, lipsi\i de o arip[, al c[reia teren r[mase gol, =icare, =i aceea, izolat[ la o parte f[r[ nici un sprijin =i compus[numai din patru sute de suli\a=i, c[ta neap[rat a fi t[iat[ ]nbuc[\i.

}n acest mod c`mpul b[t[liei, ]n urma evolu\iunilor,prezenta dou[ grupe: mai ]ncoace, peste 6 000 de turcistr`ng`nd 800 de cozaci; mai ]ncolo, din dos, 400 de cozacistr`n=i de peste 3 000 de turci...

Sosi momentul oportun.Pu=ca=ii =i arca=ii cozaci, precum ziser[m, st[teau r[zema\i

de ni=te colnice, la spatele c[rora se \inea ]n embuscad[cavaleria moldoveneasc[.

C`nd cornurile atacului turc, silindu-se a ]ncinge pe cei800 de cozaci, se apropiar[ de linia colnicelor, deodat[moldovenii s[rir[ cu r[cnete la dreapta =i la st`nga.

Turcii se trezir[ ]nconjura\i ei ]n=i=i.}i cuprinse o panic[.Victoria fu complet[.Lupta durase numai o or[.Toat[ pierderea deta=amentului moldovenesc abia trecea

peste o sut[ de mor\i.Din turci, cei mai mul\i a=ternur[ c`mpul, pu\ini sc[par[

cu fuga, vreo dou[ sute fur[ prin=i.Ioan-vod[, privind din tab[ra de l`ng[ Bender, aplauda pe

copiii geniului s[u.Oare s[ fi aplaudat =i garnizoana turc[, privind la spectacol

=i mai bine din v`rful citadelei?57. Meritul lui Swierczewski se cuprinde ]n urm[toarele:1. El permise turcilor s[ vaz[ ]n voie toat[ pu\in[tatea cetei

cozace, ceea ce-i f[cu a nu se forma ]n dou[ linii, mai l[s`nd=i o rezerv[ dup[ obiceiul lor, ci s[ se grupeze cu to\ii ]ntr-o

130

B. P. Hasdeu

singur[ linie de b[taie, ]n speran\[ de a scurta astfel lupta,turtind ]n clip[ o m`n[ de cozaci sub greutatea mul\imii.

2. El puse ]n risc o arip[ ]ntreag[, mic=ur`ndu-i ]nadinslungimea frontului, ceea ce, ]nlesnind turcilor facultatea de a]ncongiura pe cozaci, ]i ]ndemn[ a profita de o gre=eal[imaginar[ =i-i atrase drept asupra embuscadei.

58. B[taia de la Bender dede na=tere unui episod pe care ]lreproducem aci, ca o poezie purt`nd ca=etul epocii.

Un mare filozof a zis:„C`nd cineva devine faimos ]n bine sau ]n r[u, poporul se

gr[be=te a =i-l ]nchipui ]n cutare sau cutare ]mpregiurare, =iinventeaz[ apoi asupra-i fabule ]n armonie cu caracteruleroului; care sunt minciuni factice, dar verit[\i ideale, c[cigloatele nu imagineaz[ dec`t ceea ce este analog cu realitatea.

Deta=amentul lui Swierczewski prinsese, ]ntre al\ii, pe]nsu=i agaua, capul armatei turce, b[rbat frumos, nalt, plin defarmecul manierelor, =i at`t de bogat, ]nc`t, voind a ser[scump[ra din m`inile cozacilor, pentru ca s[ nu-l duc[denaintea teribilului Ioan-vod[, le-ar fi propus s[-l c`nt[reasc[de =ase ori, contra balan\`ndu-l o dat[ cu m[rg[ritar, de dou[ori cu aur ori cu argint.

M[rg[ritar ]n greutatea unui om trupe=... nu =tim, z[u, dac[Rotschild ar fi ]n stare a se r[scump[ra cu un a=a pre\ s[ fic[zut ]n robia p[g`nilor; dar fabula nu c[uta la atare =icanede detaliu; ea tindea numai a da o idee pitoreasc[ de bog[\iapa=alelor turci de atunci =i, ]n aceast[ privind\[, minciuna eadev[rat[.

Urm[m mai departe cu nara\iunea.Oric`t de splendid[ fuse oferta prinsulu ag[, totu=i, cozacii

nu se l[sar[ a se corumpe, ci-l depuser[ viu ]n m`inile luiIoan-vod[, pun`nd credin\a cea jurat[ principelui mai sus deorice avu\ie.

Nu-i de crezut c[ fidelitatea cozaciloor se va fi urcatvreodat[ tocmai p`n[ la un a=a grad de cavalerism; dar chiarc`t[ a fost, ea tot ]nc[ era prea mare =i, am putea zice,neprobabil[ din partea unei o=tiri mercenare din secolul XVI;

131

Muntele =i valea

]nc`t fabula avea oarecum dreptul de a iperboliza aceaminunat[ fidelitate, caracteriz`ndu-o mai ]n relief.

}n fine, adus denaintea lui Ioan-vod[, nenorocitul ag[ fuinterogat de c[tre principe ]n curs de c`teva zile asupra celorating[toare de Turcia =i apoi dat solda\ilor s[-l taie ]n buc[\icu coasele, de=i nici lui Ioan-vod[, desigur, el nu va fi uitats[-i propun[ cele =ase m[suri de m[rg[ritar, de aur =i de argint.

Mult mai erau ur`\i p[g`nii ]n ochii eroului rom`n: dinacest punct de vedere, bine ]l cunoscu fabula!

59. Pe c`nd Swierczewski triumfa asupra inamicilor,dou[zeci =i cinci de luntri, pogor`ndu-se pe Nistru de lafruntariile polone, aduser[ lui Ioan-vod[ prima mic[ dovad[cum c[ Laski =i Ostrogski sunt ]n adev[r deci=i a-i trimiteajutoare; erau 600 de cozaci pede=tri sub comanda unui vechimarinar, Pokotilo.

Oric`t de slab, acest continget fu de o valoare nespus[pentru trebuin\a momentului.

Ioan-vod[ porunci noilor-veni\i a se re-mbarca ]n luntrilelor, c`te 24 ]n fiecare, l[s`ndu-se ]n josul Nistrului asupraAkkermanului unde nu puteau ]nt`mpina mult[ rezisten\[,preced`ndu-i spaima victoriei de la Bender.

}nsu=i principele r[mase ]n excelenta-i pozi\iune, av`nd laspatele s[u hotarul Moldovei, de unde ]=i procura ]n abundan\[proviziuni =i-=i m[rea cadrele o=tii, =i ]n ]nvecinarea Poloniei,de unde a=tepta pe toat[ oara deplina realizare a promisiunilrlui Laski =i Ostrogski.

S[ se fi mi=cat el singur pe uscat asupra Akkermanului,ariditatea nisiposului sol, lipsa de ap[, ucig[toarea c[ldur[ aacelei semiafricane regiuni, pe care am descris-o cu c`tevar`nduri mai sus, n-ar fi ]nt`rziat a introduce foamete, sete =iboale ]ntr-o armat[ crescut[ deja la o cifr[ destul deconsiderabil[.

Luntra=ii cozaci erau mai potrivi\i pentru atare misiune.Debarc`nd pe nea=teptate la Akkerman, ei surprinser[

ora=ul, m[cel[rir[ orice li s-a p[rut a fi musulman saumusulm[nit, se ]nc[rcar[ de bogat[ prad[, =i, d`nd foc caselor,

132

B. P. Hasdeu

l[sar[ numai citadela, ]n[l\`ndu-se ca un monument funebrudeasupra mormintelor...

60. S[ observ[m c[ Ioan-vod[ fu unicul principe rom`nvictorios pe uscat =i pe ap[.

61. Trecur[ numai dou[ luni de la exploziunea r[zboiului.}n acele dou[ luni fu c`=tigat[ marea victorie de la Jili=te,

fu cucerit[ toat[ |ara Rom`neasc[, fur[ luate Br[ila, Benderul=i Akkermanul; mari deta=amente inamice fur[ fr`nte, o dat[l`ng[ L[pu=na =i de dou[ ori l`ng[ Bender...

}n acele dou[ luni pierir[, de incendiu =i de sabie, celpu\in 200 000 de du=mani, pe c`nd moldovenii nu se vede a fipierdut peste tot nici o mie de oameni...

Trecur[ numai dou[ luni de la exploziunea r[zboiului!62. P`n[ aci avur[m ocaziunea de a analiza numai

resoartele par\iale ale fiec[rei din b[t[liile lui Ioan-vod[,explic`nd victoriile sale una c`te una, f[r[ leg[tur[ cucelelalte.

P`n[ aci v[zur[m cauzele succeselor ]n varietateamijloacelor: diferite terenuri, diferite arme, diferite ordini deb[taie, diferite timpuri...

P`n[ aci ar[tar[m, bun[oar[, cavaleria ilustr`ndu-se ]nordinea concav[ pe =esul de la Jili=te ]n bruma dimine\ii,infanteria culeg`nd lauri prin o furioas[ escaladare a Br[ilei,marina arunc`nd dezola\iune ]n Akkerman, embuscadareu=ind pe terenul unduios de l`ng[ Bender, =i a=a maideparte.

P`n[ aci, ]n fine, nu ne atinser[m de loc de acele principiisintetice care fac s[ reu=easc[ nu o singur[ b[t[lie, — ceeace se poate ]nt`mpla chiar unui general mediocru, prin efectulazardului, — ci care fac s[ reu=easc[ o campanie ]ntreag[ceea ce nu se poate ]nt`mpla dec`t unui geniu militar prinfor\a combina\iunilor...

63. Elementele, adunate mai sus, ne permit acum a atribuiminunile lui Ioan-vod[, ]n \ara Rom`neasc[ =i ]n Basarabia, latrei cauze mari =i generale, care planeaz[ deasupra tuturorcelorlalte, mici =i speciale:

133

Muntele =i valea

1. mar=ul;2. alegerea teatrului luptei;3. manierea personal[ a capului.64. Toate mi=c[rile lui Ioan-vod[ fuser[ astfel ]nc`t inamicii

nu-l puteau surprinde niciodat[, pe c`nd el, din contra, ]isurprindea la tot pasul.

Armata sa mergea ]nchis[ din fa\[, din laturi =i la dos prino ]ntins[ re\ea de a=a-numite str[ji, compuse din oaste u=oar[,=i pe care le str[juiau iar[=i o mul\ime de sentinele, pres[rate]n toate direc\iunile, prin sate, pe ]n[l\imi, ]n str`mtori, latrec[torile apelor...

Cea mai ascuns[ urnire a du=manului era pe minut cunoscut[lui Ioan-vod[, care se azv`rlea asupra-i, ]l sf[rma, ]l m[cel[rea,f[cea s[ se simt[ tr[snetul mai nainte de a se fi v[zut fulgerul.

Principalele rezultate ale acestei extreme repeziciuni,unit[ cu o extrem[ paz[, fur[:

1. for\ele mici ]nvingeau for\e mari;2. inamicii pierdeau mii de oameni, iar ai no=tri r[m`neau

mai-mai intac\i.65. Alegerea teatrului luptei fu =i mai fecund[ ]n

consecin\e.Ioan-vod[ nu l[s[ pe du=mani s[ calce Moldova, ci-i

]nfrunt[ ]n propria lor \ar[, dent`i ]n Muntenia, apoi ]n Bugeac.}n acest chip, el ajunse la trei scopuri de o suprem[

importan\[:1. Moldovenii, scuti\i ]n[untrul patriei de nemul\umirile,

z[p[ceala =i pagubele r[zboiului, r[maser[ ca o nesecat[rezerv[ de bani =i de bra\e.

2. Inamicul, sim\indu-se atacat ]n propriul s[u c[min,primea pericolul asupra-=i ]n loc de a-l da altora, exagera ]nimagina\iune-i puterea adversarului, se descuragea.

3. Afl`ndu-se ]ntr-o \ar[ vr[jma=[, osta=ii lui Ioan-vod[,din care cei mai mul\i f[r[ sold[, aveau drept impulsperspectiva pradei.

66. Un vechi autor polon, care avu bunul-sim\ de a cuprinde=i pe rom`ni ]n tractatul s[u universal asupra artei militare, —

134

B. P. Hasdeu

ceea ce n-a f[cut p`n[ acum nici un autor nou francez saugerman, — zice, ]ntre altele:

„Ioan-vod[ din Moldova, Mihai cel Viteaz din |araRom`neasc[ =i Gustav Adolf, regele Sveziei, =tiau a ]nfr`nape numero=ii lor osta=i numai prin prestigiul elocven\ei =i prinfamiliaritate”...

67. Trebuia oare s[ mai spunem c[ Annibal, Cesar,Wallenstein, Frederic cel Mare, Napoleon nu avur[ nici eialte principii afar[ de cele de mai sus, de=i fiecare le aplica]n modul cel mai potrivit cu ]mpregiur[rile propriei saleepoci?

IV

CATASTROFA

Thus, sometimes, hath the bright-est day a cloud... Sirs, what’s o’clock”

Astfel, uneori ziua cea mai senin[are un nor... Domnilor, c`te ceasuri sunt?

SHAKESPEARE, Henry IV; II, 4

1. Turcia din Europa prezint[ o mare asem[nare cu plantanumit[ senzitiva: de-ndat[ ce atingi cu indiscreta-\i m`n[ unasingur[ din foile sale, toat[ floarea resimte atacul =i se str`ngede durere.

Rom`nii, bulgarii, s`rbii, grecii =i arn[u\ii sunt cele cincifoi\e ale senzitivei otomane: cea mai mic[ mi=care produs[]n vreuna din aceste na\ionalit[\i trage dup[ sine imediataconvulsiune a tuturor celorlalte.

Rom`nii sunt latini, bulgarii =i s`rbii — slavi, grecii — odegenera\iune elenic[, arn[u\ii — o vi\[ tracic[, astfel diferen\as`ngelui ]i dezbin[, dar ]i unesc doi nervi puternici: fr[\iareligioas[ =i fr[\ia de sclavie.

C`nd Mircea cel Mare b[tea pe turci, bulgarii =i s`rbii se]ndesau sub steagurile eroului rom`n, a c[rui memorie r[masep`n[ ast[zi ]n poeziile lor na\ionale.

135

Muntele =i valea

C`nd Petru Rare= se preg[tea a scutura jugul otoman, grecii]i serveau ]n toate modurile cu cel mai curagios devotament.

Armatele lui Mihai cel Viteaz erau pline de s`rbi, bulgari,greci =i arn[u\i...

}n fine, c`te=icinci popoarele recuno=teau totdeaunasolidaritatea intereselr respective fa\[ de faptul comun alap[s[rii turce.

2. Dar din toat[ aceast[ grup[, leg[tura f[r[ ]ndoial[ ceamai str`ns[ =i cea mai trainic[ une=te, din vechime =i p`n[ast[zi, pe rom`ni =i pe bulgari.

}n evul mediu ei formau un singur imperiu, de la AlpiiCarpatici p`n[ la Alpii Balcanilor, sub sceptrul unei glorioasedinastii rom`ne, de care tremura Constantinopole =i pe care olingu=ea Roma.

}n secolul XIII acea grandioas[ monarchie se rupse ]n treitrunchiuri: Moldova =i |ara Rom`neasc[ ]ncepur[ a se na=te,Bulgaria ]ncepuse a muri.

}n loc de un singur suveran apar pe scen[ trei principineat`rna\i; dar tradi\iunea unit[\ii primitive nu fu uitat[:c`te=itrei ad[ugau c[tre propriile lor nume sacramentalulprenume de Ioan, conserv`nd astfel nemuritoarea memorie a]mp[ratului Ioan Asan, fundatorul m[ririi romano-bulgare unite.

}n secolul XIV, Bulgaria c[zu cu des[v`r=ire sub jugulotoman; de atunci ]ncoace neferici\ii s[i fii refugiau ]n to\ianii cu miimi pe teritoriul r[mas pe jum[tate liber al rom`nilor,a=tept`nd cu r[bdare m`ntuirea lor de la aceia dintre careavuseser[ ]ntr-o vreme generozitatea de a-=i primi o dinastie.

Ziarul rom`no-bulgar Viitorul, ap[rut =i din nenorocire apusmai an pe ospetoasele maluri ale D`mbovi\ei, fu cea maiproasp[t[, dar nu ultima manifesta\iune a acelei eterne simpatiiinterna\inale...

3. Inima bulgarilor putea ea, oare, a nu fi tres[rit ]n profunduls[u c`nd fream[tul fluviului-rege le aducea r[sunetulmiraculoaselor fapte ale lui Ioan-vod[?

Serbii, arn[u\ii, grecii r[m`neau ei, oare, de tot surzi ladep[rtatul echo de libertate?

136

B. P. Hasdeu

Un luminos incendiu ardea cu v[paie dencoace de Dun[re;t[ciuni ]nfl[c[ra\i zburau p`n[ la Balcani; vreo dou[-trei sc`nteic[deau =i mai departe; undeva, pe st`ncile Croiei sau pe ruinelePanteonului!

4. Mare fu spaima Por\ii otomane v[z`ndu-se ]n pericol dea pierde, prin o conflagra\iune general[, tot ce uzurpase dinast[ parte a Bosforului.

}n z[p[cirea lor, pe turci nu-i t[ia capul, un prin\u=or vasal,un simplu bei, un sclav cum s[ cuteze el a ]ntreprinde =i cums[ reu=easc[ a conduce o revolt[ at`t de extravagant[, alec[rei consecin\e amenin\au ]ns[=i inima Imperiului otoman.

Sultanul Selim recurse, ]n fine, la trei m[suri:1. Se ruga Alahului =i prorocului s[u Mohamed ]n geamia

S`ntei-Sofie.2. Fulger[ contra guvernului polon, pentru ca s[ curme

orice comunica\iune cu Moldova.3. Trimise asupra lui Ioan-vod[ o nou[ armat[, de care s-ar

fi speriat atunci cel mai puternic monarc al Europei...5. Ahmed-pa=a, beglerbeiul Rumeliei, =i Adel-Ghirai, fratele

hanului Cr`mului, primir[ ordini de a intra cu toate for\ele ]nMoldova; de a prinde viu sau mort pe „nebunul t`r`ie-br`u =iv`ntur[-\ar[“ — a=a numeau pe Ioan-vod[ turcii sup[ra\i pestem[sur[ — =i de a pune domn pe Petru cel +chiop.

O sut[ mii de turci spre Dun[re; o sut[ mii de t[tari p[=eauspre Nistru...

6. Afl`nd dispozi\iunile du=manilor, Ioan-vod[ nu mai putear[m`ne l`ng[ Bender; el trecu Prutul =i-=i puse tab[ra lamarginea Moldovei, ]n Hu=i.

Cu un secol mai nainte, acest or[=el fu desc[lecat de ocolonie de husi\i, alunga\i din Boemia =i din Ungaria, =i pecare +tefan cel Mare, iert`ndu-le eresul ]n favorul industriei,]i primise =i-i c[snicise ]n Moldova.

Fugarii ]=i aleseser[ un cuib care s[ le poat[ amintipierduta patrie: dealurile =i p[durile Hu=ului reproduc p`n[acum imagina\iunii c[l[torului pitore=tile situri de l`ng[Carlsbad.

137

Muntele =i valea

P`n[ a sosi momentul oportun, aceast[ fort[rea\[ fireasc[era, pentru eroul nostru, cel mai nimerit =i, putem zice, uniculpunct de a=teptare.

Pozi\iunea Hu=ului prezenta urm[toarele avantajeprincipale:

1. }nlesnire pentru hran[ =i pentru recruta\iuni din interiorulMoldovei;

2. Apropiare de la fruntaria polon[, de unde Ioan-vod[ tot]nc[ nu despera de a c[p[ta ajutoare mai serioase;

3. Localitate retran=at[ prin ]ns[=i natura =i ]n care nu puteafi for\at ]ntr-un caz de n[val[ neprev[zut[;

4. Facultatea de a porni, ]ntr-un moment, sau la Nistru con-tra t[tarilor, sau la Dun[re contra turcilor...

7. Aici Ioan-vod[ congedie toat[ infanteria compus[ numaidin \[rani.

Fiecare pedestra= fu ]ns[rcinat de a sbura la satul s[u, de aaduce br`nz[ =i f[in[ pentru mai multe zile, de a r[sp`ndi ]n \ar[dulcea poveste despre victoriile deja ob\inute =i de a ]nrola peacei ce ar voi s[ ia parte la gloria =i c`=tigul victorielor viitoare.

Apoi dede porunc[ la cei 600 de cozaci marinari, carearseser[ Akkermanul, s[ se tot plimbe cu luntrile lor pe Nistru,pe Marea Neagr[ =i pe Dun[re, ]n linia dentre Bender =i Br[ila,p`ndind mi=c[rile =i inten\iunile turce =i t[tare.

Celelalte centurii cozace, ecvestre, fur[ r`nduite ]n alt[parte, autoriza\i de a cutreiera Bugeacul ]n toate direc\iunile,t[ind, arz`nd =i apuc`nd tot ce le va sta ]n cale.

}n fine, r[m`n`nd ]n tab[ra de la Hu=i, deocamdat[ numaicu garda personal[ sau curtenii, toat[ cavaleria moldoveneasc[Ioan-vod[ o expedi la Dun[re, cu misiunea de a opri peotomani.

8. Oper`nd ]n unire cu t[tarii, turcii nu se puteau transporta]n Moldova dec`t prin un singur punct, ]ntre Prut =i MareaNeagr[, pe la cetatea Isakcia, numit[ ]n vechile noastrec`ntece istorice: „Vad de la Obluci\[“.

Ceva mai sus, Dun[rea, l[rgit[ prin numeroasele-i guri, numai prezint[ nici o putin\[ de trecere; ceva mai jos, ]ncep`ndu-

138

B. P. Hasdeu

se Prutul, turcii nu puteau trece f[r[ a c[dea ]n imposibilitateade a se ]nt`lni cu t[tarii.

Astfel, st`nd zid ]n fa\a Isakcei, mai fiind sus\inut[ =i princele 25 luntri ale cozacului Pokotilo, cavaleria noastr[ f[r[greutate putea s[ apere trec[toarea Dun[rii ]n curs de maimulte zile, resping`nd cu succes toate ]ncerc[rile turcilor.

9. Pe c`nd Ahmed-pa=a cu otomanii ar fi st[tut ]n nemi=carepe \[rmul opus al Dun[rii, Adel-Ghirai cu t[tarii ar fi trecutNistrul l`ng[ Bender sau l`ng[ Akkerman, unde nimic nu-lputea ]mpiedica, fiind protejat de artileria cet[\ilor.

}n acel interval Ioan-vod[, concentr`ndu-=i toat[ infanteria,garda personal[ =i cavaleria coz[ceasc[, s-ar fi repezit cufurie asupra t[t[rimii, ar fi zdrobit-o =i apoi, cu o oaste deja]naripat[ prin victorie, s-ar fi ]ntors cu iu\eal[ la Dun[re con-tra turcilor.

Aceast[ m[rea\[ combina\iune adera de felul acelora care,cu un secol mai ]n urm[, ilustrar[ pe mare=alul de Luxem-bourg ]n b[t[lia de la Fleurus =i pe celebrul Turenne ]n b[t[liade la Sintzheim.

A preveni unirea duor armate inamice, b[t`nd dent`i pecea mai slab[ =i apoi pe cea mai tare, este una din opera\iunilecele mai frumoase ]n arta militar[.

10. Astfel, toat[ reu=ita campaniei depindea de ladeta=amentul trimis la vad de la Obluci\a.

}n fruntea lui fu pus p`rc[labul Ieremia Golia, care, precumv[zuser[m, se distinsese prin bravur[ ]n b[t[lia de la Jili=te.

El era cel mai intim amic al lui Ioan-vod[;el ]nso\ise pe Ioan-vod[ ]n str[in[tate;el intrigase pentru a procura lui Ioan-vod[ coroana

Moldovei;lui ]i ]ncredin\ase Ioan-vod[ fort[rea\a Hotinului, una din

cheile \[rii;lui, deja ]n timpul r[zboiului, Ioan-vod[ ]i d[rui dou[ mari

mo=ii;lui ]i sc[p[ Ioan-vod[ via\a ]n focul unei b[t[lii, cu pericolul

propriei vie\i;

139

Muntele =i valea

]nainte de a pleca la Dun[re, el jur[ lui Ioan-vod[ pe s`ntacruce =i pe s`ntul Evangeliu de a fi credincios p`n[ la moarte...

Garan\iile erau oare destule?Ei bine! pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda,

p`rc[labul Ieremia Golia, v`ndu o suvenire, un amic, o patrie,o religiune!

11. Turcii trecur[ Dun[rea. Tr[d[torul ]n=tiin\[ pe Ioan-vod[cum c[ ajunsese prea t`rziu pentru ca s[-i fi putut opri; dar c[for\a du=manilor nu se ridic[ peste 30 000 de oastenedesciplinat[.

Planul primitiv e r[sturnat: domnul se vede silit a bate dent`inu pe t[tari, ci pe turci.

Fiecare minut[ e pre\ioas[.El trece Prutul =i zboar[ spre gura Dun[rii...12. Cu toate astea, veselia =i speran\a domnea ]n oastea

eroului.Cu c`teva zile mai nainte, la 2 luni, ea serbase ]n fecundele

podgorii ale Hu=ului o zi mare, na\ional[, de bun ogur: ziuaSf`ntului Ioan de la Suceava, patronul Moldovei =i totodat[patron al viteazului principe.

Acum ea p[=ea la lupt[ cu voioase c`ntece: zgomotoasamuzic[ de tobe, tr`mbi\e, surle, fluiere o ducea la cununie...cu moartea!

13. Apropiindu-se de tab[ra turc[, Ioan-vod[ trimise pehatmanul Sl[vil[, cu cozacii =i c`teva mii de cavaleriemoldoveneasc[, s[ afle num[rul precis =i dispozi\iunileinamicului.

Ei deder[ peste 4 000, ce formau avantposturile armateidu=mane; dar, fug[rindu-i nu putur[ prinde dec`t un singurturc, greu r[nit =i carele expir[ mai nainte de a fi putut r[spundela ]ntreb[rile hatmanului.

Atunci ]nsu=i Ioan-vod[, lu`nd cu sine 5 c[l[re\i, care eraugarda-i personal[, se sui pe o ]n[l\ime, sper`nd a putea judecade cifra inamicilor dup[ spa\iul se va fi ocupat armata lor.

Dar nu v[zu nimic, afar[ de vreo patru cete, care p[zeau]n diferite direc\iuni intrarea taberei p[g`ne.

140

B. P. Hasdeu

Astfel, pentru prima oar[, ]i lipsea acum neap[rata prefa\[a unei b[t[lii: s[ afle puterea, situa\iunea =i planul adversarului.

Norocul ]ncepu a-=i schimba pasul.Dar ]ns[=i fatalitatea dede ast[ dat[ peste un Prometeu

gata a provoca la lupt[ toate fulgerele Olimpului!14. C`nd osta=ii, turbura\i prin fel de fel de =oapte, citind

nedumerire pe frun\ile c[pitanilor =i silabisind ]n propriile lorinimi presim\im`ntul catastrofei, venir[ s[ ]ntrebe pe Ioan-vod[ de num[rul p[g`nilor — „]i vom socoti ]n lupt[!” ler[spunse eroul.

15. Mai r[m`ne la mijloc o noapte!A doua zi se va dezbate cestiunea emancip[rii cre=tinilor

de sub jugul Turciei.P`n[ acum st[p`n al Moldovei, cuceritor al |[rii Rom`ne=ti,

dezrobitor al Basarabiei, Ioan-vod[ m`ine... peri-va?Mai r[m`ne la mijloc o noapte!S[ aromim ]n a=teptarea zilei.Ioan-vod[ m`ine va trece Dun[rea, al c[rei gemet r[sun[

deja p`n[ la tab[ra moldoveneasc[; va ]narma bra\elev`no=ilor bulgari =i, ]n[l\`nd pe culmea Balcanilor steagullibert[\ii, va striga: „Dup[ mine la Constantinopole!”

Mai r[m`ne la mijloc o noapte.16. C`nd se lumin[ de zi, trei boieri lipseau din tab[ra

moldoveneasc[.Le punem aci numile pentru a r[m`ne ]n vecii vecilor

stigmatizate ]n memoria str[nepo\ilor.Fu vornicul Murgu, stolnicul Bil[e =i hatmanul Sl[vil[.}n cursul nop\ii ei fugir[ la turci.Cronicarul Urechea se ]ncearc[ a-i scuza, zic`nd: „Se

temeau s[ nu caz[ ]n primejdie”.Curios!Cronicarul trebuia s[ fi fost boier pentru a scuza pe al\i

boieri cu at`ta naivitate.17. Cu toate dezavantajele sale, ba s[ mai fi fost altele =i

mai mari, Ioan-vod[ fu nevoit de a gr[bi cu orice pre\ b[t[liadin urm[toarele cauze:

141

Muntele =i valea

1. Pentru a preveni sosirea lui Adel-Ghirai cu t[tarii.2. Pentru a profita de prima ardoare a osta=ilor.3. Pentru a curma calea dezer\iunii...18. }n fa\a cet[\ii Isakcia, din ast[ parte a Dun[rii, se lunge=te,

perpendicular fluviului, lacul numit Cahul, ale c[rui maluridespre r[s[rit, unde se petrece scena, prezint[ un cre=tet r[dicat,cu mai multe ramuri l[turale, form`nd v[i =i v`lcele, sau maibine amfiteatruri ]nchise fiecare prin c`te trei pere\i de p[m`nt.

Mai ]nainte de a deveni celebr[ ]n analele rom`nilor,aceast[ localitate ]=i c`=tigase deja un nume istoric din timpiicei mai dep[rta\i: ea se deprinsese a vedea catastrofe!

Aci, undeva ]n apropiere, se afla ]ntr-o vreme un ora= dacic,d[r`mat de macedonii lui Alexandru cel Mare ]n expedi\iunealor dincoace de Dun[re.

Aci per=ii lui Dariu Istasp trecur[ =i retrecur[ Istrul ]nnefericitul lor r[zboi cu nomazii sci\i.

Aci, mai t`rziu, ]mp[ratul roman Valinte o p[\iseazard`ndu-se contra go\ilor.

Aci, p`n[ ast[zi, ]n prejmele satului Cartal, se dezgroap[]n to\i anii din misterul \[r`nei pre\ioase anticit[\i grece =ilatine, testamente ale unei lumi pierdute.

19. La dreapta moldovenilor se ]ntindea ]n lungime lacul,lat de peste 2 000 de st`njeni =i f[r[ vaduri; ]n centru terenulera foarte accidentat; la st`nga se desf[=ura un =es; la spate —o teras[ natural[.

Din partea turcilor lacul era la st`nga; iar[ la dreapta =i ]ncentrul terenului, form`nd o ridic[tur[ cam paralel[ cu frontulmoldovenilor, se pogora ]napoi p`n[ la \[rmul Dun[rii.

Armata noastr[ avea peste vreo c`teva mii de gloat[ saurecru\i; peste 20 000 de infanterie, peste 10 000 de cavalerie,peste 1 000 de cozaci, 80 obuziere =i 60 tunuri de c`mp decele mici moldovene=ti, pe care le-am descris cu o alt[ocaziune; adic[ peste tot p`n[ la 35 000 de oameni =i 140piese de artilerie.

Turcii erau peste 130 000 de oameni, cei mai mul\i, dup[obiceiul lor, cavalerie; =i 120 guri de foc.

142

B. P. Hasdeu

Fiecare moldovean c[ta a se lupta, el singur, c`te cu patrup[g`ni; dar Ioan-vod[, ca un general adev[rat modern, ]=iasigurase un mare avantagiu prin infanterie =i artilerie, maiales av`nd a face pe un c`mp unduios, precum sunt totdeauna\[rmii lacurilor.

Pe l`ng[ astea, fiecare c[l[ra= moldovenesc avea c`te uncal de rezerv[, pentru a ]nlocui pe cel trudit sau ucis.

Parcul abunda ]n arme: s[ge\i pentru infanterie, pentrucavalerie suli\e...

Acestea erau mijloacele respective ale ambelor armate.20. Despre ordinea turcilr avem prea pu\ine indicii dup[

care s[ ne putem orienta.Istoricii o laud[: cu at`t mai r[u trebuia s[ fi fost pentru

Ioan-vod[.Tot ce se =tie este c[:1. Linia lor de b[taie avea la aripa st`ng[ 20 000 de

lupt[tori.2. Artileria nu se afla denaintea frontului, ci la dosul lui,

dup[ coline.3. Armata avea multe linii, lungite, una dup[ alta, p`n[ la

\[rmul Dun[rii.4. Batalioanele =i escadroanele erau profunde...21. Ordinea de b[taie a lui Ioan-vod[ se poate desf[=ura

cu destul[ claritate.}n Rom`nia, ca =i ]n Fran\a, armata na\ional[ se ]mp[r\ea

]n p`lcuri sau regimente c`te de 1 000 de oameni sub c`te unc[pitan, subdivize ]n desp[r\iri c`te 500 de oameni, subhodnogi, vatavi sau locotenen\i.

Ioan-vod[ conserv[ aceast[ diviziune, afar[ numai decozaci, al c[ror num[r nu se putea t[ia dec`t cu cel mult ]ncenturie; afar[ de gloat[, care nu avea nici o organiza\iuneregulat[; =i afar[ de garda personal[, o mic[ unitateexcep\ional[.

Pe aceast[ baz[, principele ]=i ]mp[r\i acum armatamoldoveneasc[ proprie ]n 30 de regimente, 20 de infanterie =i10 de cavalerie; c[uta a da celei una mie de cozaci o a=a

143

Muntele =i valea

pozi\iune, ]nc`t fiecare centurie a lor s[ aib[ efectul unuiregiment rom`nesc; iar gloata o l[s[ a fi deocamdat[ numaispectatrice, c[lindu-se ]ncet =i de departe, ca ]ntr-o =coal[,pentru ocaziuni viitoare, cu focul luptei.

Forma\iunea tactic[ a acestor unit[\i prezenta trei linii,compuse fiecare, ]n propor\iuni diferite, din c`te trei elementeseparate: ]n centru st[tea infanteria, la aripa st[ng[ —cavaleria, la aripa dreapt[ — cozacii.

Toate aceste elemente speciale erau prev[zute fiecare cuun element comun: artilerie.

Prin c`te=itrele liniile treceau trei intervaluri de o l[rgimeegal[: unul desp[r\ind cavaleria de infanterie sau aripa st`ng[]n centru, un altul t[i`nd infanteria sau centrul ]n dou[jum[t[\i, un al treilea desp[r\ind infanteria de cozaci saucentrul de aripa dreapt[.

}n intervalul din mijlocul infanteriei, ]nre prima =i secundalinie, st[tea principele, ]ncongiurat de garda personal[, 500voinici ale=i din toat[ armata.

Acolo, la v[zul o=tii ]ntregi, se ]n[l\a steagul cel mare al\[rii, cu capul unui zimbru ]nstelat pe de o parte =i o cruce perevers.

Compozi\iunea fiec[rei linii diferea de celelalte dou[ prinputere, fiind cu at`t mai tare ]n toate cu c`t mai mult se apropiade sfera ac\iunii inamice: cei mai mul\i oameni =i cele maimulte tunuri se ]ndeseau ]n prima linie, linia secund[ era maipu\in[ =i mai rar[; propor\iunea mai sc[dea ]nc[ ]n linia atreia.

Astfel:Prima linie num[ra 16 000 lupt[tori, anume: 10 000

infanterie, 5 000 cavalerie, 500 cozaci =i 500 garda personal[.Secunda linie num[ra ca la 9 300 lupt[tori, anume: 6 000

infanterie, 3 000 cavalerie, 300 cozaci.A treia linie num[ra ca la 6 200 lupt[tori, anume: 4 000

infanterie, 2 000 cavalerie, 200 cozaci.Prima linie avea 30 tunuri de c`mp, secunda — 18, a

treia — 12.

144

B. P. Hasdeu

Dispozi\iunea precis[ a celor 80 obuziere e necunoscut[,fiind ]ns[ mai mult dec`t probabil cum c[ o parte ocupa]n[l\imea predomnitoare ce se ridic[ pe \[rmul lacului, ladreapta armatei moldovene, adic[ din partea cozacilr; iarr[m[=i\a va fi fost distribuit[, ca =i tunurile de c`mp, ]n calculde c`te dou[ pe regiment.

Prima linie era menit[ a inaugura lupta; secunda trebuias[ re-nceap[ pe prima la caz de retragere sau s-o sus\in[ lacaz de debilitate: a treia forma rezerv[.

Aceast[ caracteristic[ a fiec[rei linii ]ndeosebi implicaluarea urm[toarelor m[suri necesare:

1. Prima linie fu dezv[luit[ ]n lungime, pentru a avea unfront egal frontului inamic.

2. Prima linie avea ]ntre regimente =i centurii intervalurifoarte mici, pentru a prezenta o rezisten\[ compact[.

3. Liniile a doua =i a treia fur[ formate ]n coloane, pentru aputea p[=i mai ]n ordine la ajutorul liniei precedin\i respec-tive.

4. Secunda linie avea ]ntre regimente =i centurii intervalurimari, ]n care s[ se poat[ ]ncadra la nevoie prima linie.

5. Linia a treia avea ]ntre regimente =i centurii intervaluri =imai mari, ]n care s[ se poat[ ]ncadra la nevoie prima =i secunda.

6. Distan\a dintre prima =i secunda era mic[, pentru casprijinul s[ poat[ fi mai grabnic.

7. Distan\a dintre secunda =i a treia era mare, pentru ap[stra rezerva intact[ de lovirile proiectilelor vr[jma=e p`n[la momentul trebuin\ei extreme.

}n fine, afar[ de cele trei linii de mai sus, mai era o a patralinie, suplimentar[, ]ndat[ la spatele rezervei, ]n care se aflaparcul, cai, muni\iuni etc., av`nd la dos un lung br`u de coline,iar gloata la flancuri.

22. Aceast[ ordine primitiv[ de b[taie ni se pare a fi uncap d-oper[ de bun-sim\ militar: nu era cu putin\[ a profitamai bine de toate condi\iile terenului =i de marcata specialitatea diferitelor arme.

}n privin\a terenului:

145

Muntele =i valea

1. Un lac ap[r`nd ]ntr-un mod inaccesibil aripa dreapt[ aoastei moldovene, Ioan-vod[, dup[ un principiu foarte vechi]n tactic[, putu s[-=i str[mute toat[ cavaleria la aripa st`ng[;unde, pe l`ng[ for\a-i numeric[ aglomerat[, ea deveneagroaznic[ iar[=i prin un alt avantagiu natural, pre\ios anumepentru ac\iunea c[l[rimii: =es.

2. La aripa dreapt[, asigurat[ prin pozi\iunea locului =iprin o n[l\ime garnit[ de artilerie grea, Ioan-vod[ crezu preade ajuns a l[sa numai o m`n[ de cozaci, voinici devota\i =icare, fiind c[l[ri sau pede=tri, dup[ trebuin\[, lesne seacomodau cu tot felul de teren.

3. +tiind c[ t[tarii vor putea supraveni chiar ]n cursul b[t[liei,lovindu-l din spate, Ioan-vod[ =i-l acoperi prin c[ru\ele parcului=i prin o ridic[tur[ de teren, l[s`nd, din necesitate, mai descoperit[numai cavaleria din aripa st`ng[, care ]ns[, precum ve\i vedea,era s[ aib[ un rol mai important numai la ]nceputul luptei.

}n privin\a armelor:1. Ioan-vod[ =tiu a se feri de o gre=eal[ comun[ generalilor

europeni din secolul XVI, =i chiar mai t`rziu lui Gustav Adolf,care to\i obicinuiau a amesteca armele la un loc, f[c`ndmonstruoase batalioane ecvestro-pedestre; ]n armata erouluinostru, din contra, cavaleria st[tea la o parte, infanteria la oparte, cozacii — un fel de dragoni — iar[=i la o parte.

2. De=i ]n Europa nu se stinsese ]nc[ uzul feudal din evulmediu de a planta ]n centrul armatei cavaleria, ]n care serveam`ndra nobilime =i pentru care mojica pede=trime abia aveadreptul de a forma aripe; de=i o asemenea ordine se perpetuase,mai cu seam[ la vecinii no=tri unguri =i poloni; totu=i, Ioan-vod[, ghicind prin geniul s[u toate misterele artei militaremoderne, nu se sfii a aborda o cale de tot opus[ obiceiului: elpuse infanteria ]n centru =i cavaleria la aripe.

23. Studiind acum ]n chintesen\[ ]ntregul ordin de b[taieal armatei moldovene, lesne deducem urm[toarele treipuncturi principale:

1. Aripa dreapt[ — cozacii — prin lac =i prin tunuri eratare ]n privin\a defensiv[.

146

B. P. Hasdeu

2. Aripa st`ng[ — cavaleria — prin =es =i prin num[r eratare ]n privin\a ofensiv[.

3. Centrul — infanteria — a=ezat pe terenul accidentat celmai propriu pentru aceast[ arm[ era gata a sus\ine, ofensivsau defensiv, pe oricare din aripele sale.

24. Mai nainte de a ]ncepe b[t[lia, Ioan-vod[ mai urc[,pentru a doua oar[, piscul de pe malul lacului =i v[zu, ast[dat[, toat[ armata turc[ ie=ind ]n ordine din v[i.

Era o mul\ime sp[im`nt[toare!Eroului tot ]ns[ nu-i venea a-=i ]nchipui c[ l-a tr[dat

p`rcalabul Ieremia Golia, acela c[ruia, — dup[ sublimaexpresiune a lui Tacit, — el ]i dase tot ce poate primi un supus!

}n loc de a aresta pe criminalul, el se mul\umi cu scuzelesale; ]n loc de a-i t[ia capul, el ]i l[s[ cea mai important[opera\iune a b[t[liei.

La Waterloo Napoleon cel Mare crezu pe Grouchy!25. Buciumii ]ncepur[ a c`nta.R[sun[ fiorul r[cnet: „Ucide! ucide!”, r[mas nou[, ca

mo=tenire, de la vechii romani, care strigau ]n momentulatacului: „Feri! feri!”

Planul lui Ioan-vod[, precum se putea judeca din ]ns[=idispozi\iunea armatei sale, ]n care una din aripele, aceast`ng[, concentrase ]n sine toat[ for\a ofensiv[, era de a]ncepe b[t[lia ]n a=a-numita ordine oblic[, ca Epaminondala mantinea, Cesar la Farsale, Gustav Adolf la Leipzig,Bonaparte la Marengo.

(26) Admirat deja ]n anticitate, acest gen de atac c[p[t[ni=te sufragie =i mai ponderoase =i se sanc\ion[ prin ni=teexemple =i mai str[lucite ]n timpii moderni.

Frederic cel Mare rezum[ pre\ioasele avantaje ale ordiniioblice ]n urm[toarele c`teva cuvinte:

1. „Cu o oaste mic[ ]nfr`ngi o oaste mare.2. Love=ti pe du=mani din partea de unde ]nsu\i te =tii a fi

mai tare.3. Expui pericolului numai o por\iune din armat[, restul

conserv`ndu-se proasp[t”...

147

Muntele =i valea

Ar putea crede oricine cum c[ eroul prusian justific[ acianume motivele eroului rom`nesc!

27. Ioan-vod[ comanda centrul.Swierczewski — dreapta.St`nga... p`rc[labul Ieremia Golia.28. Precum v[zur[m, aceast[ din urm[ trebuia s[ ]nceap[

atacul.Cele cinci regimente de cavalerie se aruncar[ asupra aripii

drepte a turcilor.}nvecinatele cinci regimente de infanterie se mi=car[

]nainte pentru a sprijini lovirea, amenin\`nd centrul inamicului.Dar vai!Ioan-vod[ vede infanteria retrograd`nd, iar cavaleria

plec`nd steagul, ridic`nd cu=mele pe suli\e =i trec`nd ladu=mani.

}n capul acelei cavalerii, — o mai repet[m o dat[, — fumascatul p`n[ atunci tr[d[tor, care, dup[ ce v`nduse p[g`nuluitrec[toarea Dun[rii, se gr[bea acum a c`=tiga deplin pre\ulpatricidului: fu p`rc[labul Ieremia Golia.

29. Secolul XVI fuse fecund ]n cruzimi: S`nt-Bartelemi,domnia lui Ivan cel Groaznic, furorile Incuizi\iunii ]l]mpestri\eaz[ ca ni=te pete de tigru.

Variet[\ile de pedepse, ]ntrebuin\ate atunci mai la toatepopoarele Europei, ]\i ridic[ p[rul, ]\i ]ncre\esc fruntea =i-\i]ncheag[ s`ngele.

Dar nu fu, nu este, nu poate fi nici o penalitate destul decrud[ pentru a corespunde cu fapta unui v`nz[tor de patrie!

A ]mpinge milioane de fra\i pentru secoli ]n abisul sclavieieste un atentat nu contra unui om, nici chiar contra unei singurena\iuni, ci contra a zece, a dou[zeci de popoare, ce se nascunul dup[ altul =i se numesc genera\iuni.

Crima este at`t de monstruoas[, ]nc`t imagina\iunea serefuz[ a-i inventa o pedeaps[ analoag[: penalitatea cea maipotrivit[ ar fi de a da mizerabilului via\a Jidovului R[t[citor,pentru ca s[ auz[ =i s[ sim\[ ]n curs de o miriad[ de aninecurmatele bl[steme ale posterit[\ii.

148

B. P. Hasdeu

Cain fusese s`nt al[turea de p`rc[labul Ieremia Golia!30. O descurajare general[ cuprinse pe moldoveni.Numai Ioan-vod[ conserv[ o frunte senin[: el devenea cu

at`t mai mare cu c`t mai mare devenea furtuna.Turcii a=ezar[ pe tr[d[tori denaintea liniei lor de b[taie.„Iat[ v`nz[torii no=tri!” strig[ Ioan-vod[, poruncind ca toate

focurile, toate ]mpu=c[turile, toate loviturile s[ fie a\intatespre acea parte.

Mi=eii pierir[ p`n[ la unul; curagiul ren[scu ]n piepturilecelor credincio=i.

Ioan-vod[ ]naint[ cavaleria din secunda linie la locul celeitrecute la du=mani, apropie cavaleria din rezerv[, regul[ dinnou pedestrimea, restabili or`nduiala ]n toate...

31. Folosindu-se de momentana teroare a infanterieimoldovene =i p[=ind pe cadavrele tr[d[torilor, turcii ne atacar[acum ]n ordine conic[, adic[ mi=c`ndu-se cu centrul lor asupracentrului nostru =i a\intindu-=i aripele.

Ei sperau a rumpe armata rom`n[ ]n dou[.Ioan-vod[ era gata.Toate tunurile fiind deocamdat[ desc[rcate, el form[ planul

de a lua din coaste conul cel ]naintat al p[g`nilor, poruncindcozacilor s[-l loveasc[ cu pu=tele din dreapta, pe c`ndcavaleria cea re-nnoit[ din st`nga ]l str`ngea cu suli\ele, iarinfanteria din centru ploua nouri de s[ge\i.

Turcii deder[ jos.Retr[g`ndu-se, inten\iuna lor era de a trage pe moldoveni

asupra bateriilor ascunse dup[ coline.Ei uitar[ c[ Ioan-vod[, fost amic al vizirului Mehmed-

Socolli, cuno=tea toate fine\ile tacticii otomane.Dup[ o scurt[ goan[, moldovenii primir[ ordinul de a reveni

]napoi ]n =iruri str`nse.Turcii nu puteau presupune c[ Ioan-vod[ s[ le fi preg[tit

lor ]ntocmai aceea=i embuscad[ ]n care ei nu reu=ir[ a-lademeni pe d`nsul.

A=adar[, v[z`nd retragerea noastr[, ei se aruncar[ din nou.Deodat[, =irurile moldovenilor se desf[cur[ ]n laturi =i,demasc`nd artileria, fulgerar[, ame\ir[, alungar[ pe inamic.

149

Muntele =i valea

Dou[ atacuri fur[ respinse.Ne=tiind ce s[ mai fac[, turcii n[v[lir[ pentru a treia oar[,

acum cu toat[ linia lor de b[taie, silindu-se a ]ncongiura micaoaste rom`neasc[...

32.Zbor topoarele-aruncate,Zb`rn`i arcele-ncordate,+i s[ge\ile u=oareNoureaz[ m`ndrul soare.Caii salt[ =i necheaz[,Lupta url[, se-ncle=teaz[,+i barbarii to\i gr[mad[Mor\ii crude se dau prad[!Zece cad, o sut[ mor,Sute vin ]n locul lor;Mii ]ntregi se risipesc,Alte mii ]n loc sosesc!Dar viteazul cu-a sa pal[Face drum pintre n[val[,+i p[trunde prin s[ge\i,C[-i rom`n cu =apte vie\i!}n zadar hidra turbeaz[,Trupu-i groaznic ]ncordeaz[,Geme, url[ =i cr`=ne=te,+i-mpregiur se-ncol[ce=te,Fiul Romei se aprinde,Hidra-n m`ine-i o cuprinde,+-o sugrum[, =i o sfarm[,+-o ]nvinge, =i o darm[...*

33. Dup[ un potop de s`nge din ]mbe p[r\ile, turcii,respin=i pentru a treia oar[, fur[ goni\i cu at`ta ]nver=unare,]nc[t garnizoana otoman[ de la Isakcia, pe malul opus alDun[rii, ]n mic[ dep[rtare de la c`mpul luptei, v[z`ndneregulata lor mi=care ]nd[r[t, crezu b[t[lia de tot pierdut[=i rupse la fug[.

* Autor: Vasile Alecsandri.

150

B. P. Hasdeu

34. Pentru ]nlesnirea memoriei, rezum[m aci, prin c`tevacuvinte, ]ntr-un mod plastic, tot mersul ac\iunii ]n aceast[ prim[faz[ a b[t[liei, r[mas[ ]n avantagiul lui Ioan-vod[.

Liniile duble semnific[ armata inamic[; acele simple peai no=tri.

1. Aripa st`ng[ moldoveneasc[, sus\inut[ de jum[tateacentrului, atac[ aripa dreapt[ a turcilor;

2. Centrul inamic, sus\inut de ambele sale aripe, atac[centrul moldovenilor;

3. Ambele aripe moldovene atac[ din coaste centrulturcilor;

4. Ambele aripe turce atac[ pe ambele moldovene;5. Toat[ linia de b[taie a turcilor atac[ pe acea a

moldovenilor.35. Apoi, analiz`nd ]n detaliu muvementul corpurilor

moldovene pe c`mpul b[t[liei, noi admir[m, mai ales,preciziunea =i apropozitul momentului c`nd, dup[ al doileaatac din partea turcilr, aripele noastre, precum ar[tar[m, ]=idespicar[ =irurile, golind focul artileriei: o evolu\iune foartegrea ]n genere, iar mai cu seam[ ]n retragerea unei cavalerii.

P`n[ atunci turcii se credeau oarecum numai ei singuricapabili de a opera aceast[ artistic[ mi=care, pentu care seexercitau ]n specie din timpii cei mai dep[rta\i, socotind-o cape unul din principalele resoarte ale propriei lor tactice, princare c`=tigaser[ mai multe victorii str[lucite asupra cre=tinilor,]ntre altele pe acea de la Mohacs.

V[zur[\i cum c[ moldovenii lui Ioan-vod[ ]i ]ntrecur[ p`n[=i ]n aceast[ privin\[!

36. Dup[ ultimul atac =i dezordinata respingere a p[g`nului,s[ fi avut eroul nostru o c[l[rime proasp[t[, adic[ s[ nu-l fip[r[sit la ]nceputul b[t[liei, prin tr[dara p`rc[labului IeremiaGolia, cele mai alese cinci regimente de cavalerie, victoriaera complet[.

O dat[ ]ntor=i la fug[, turcii trebuiau goni\i f[r[ un minutde z[bav[: linia lor de b[taie, alungat[ =i tot lovit[ cu furie, s-arfi r[sturnat peste celelalte linii, deja descurageate; iar neputin\a

151

Muntele =i valea

de a sc[pa peste Dun[re ar fi topit ]ntr-o clip[ toat[ armata,prin fierul rom`nilor =i prin undele fluviului.

Dar lipsit de floarea =i cea mai mare parte a cavalerieisale, mica r[m[=i\[ fiind stoars[ de oboseal[, ce oare puteaface marele erou al Molodvei?

37. +i, cu toate astea, oricare va fi de aci ]nainte rezultatulfinal al b[t[liei, analele militare trebuie s[ admire cu entuziasmpe acela care, ]nfrunt`nd o armat[ de trei ori mai numeroas[,fiind ]n trei r`nduri v`ndut, dup[ ce sus\inuse trei atacuriteribile, tot ]nc[ p[rea a fi el ]nving[tor.

38. Obosi\i de cr`ncena lupt[, turcii se oprir[; moldoveniise puser[ la repaos din dosul tunurilor.

„+i a=a st`nd =i privind unii la al\ii — zice cronicarulUrechea — a dat o ploaie mare de a muiat praful cel de pu=c[,de unde aveau moldovenii n[dejde de ajutor“.

Precum v[zur[m, numai prin inafanterie =i, mai ales, prinartilerie Ioan-vod[ ]ntrecea pe turci, contrabalan\`nd grozavadispropor\iune a for\ei numerice.

Infanteria era ostenit[; artileria fu abimat[.Elementele se unir[ cu tr[d[torii!39. Ploaia domolind praful, =i ]mpr[=tiind fumul ce s-au

fost r[dicat de sub picioarele lupt[torilor, cai =i oameni, =i dindetunetele artileriei, turcii se ]ncredin\ar[ acum limpede detoat[ pu\in[tatea armatei lui Ioan-vod[.

La aripa dreapt[, ei v[zur[ o adev[rat[ miniatur[; numaivreo c`teva sute de cozaci, pe care ]i ap[raser[ p`n[ atunciformidabile b[t[lii, dar ]n urma ploaiei nu-i mai ap[ra nimica.

Astfel, cei 20 000 de turci care formau aripa st`ng[ ap[g`nilor se gr[bir[ a se azv`rli cu toat[ furia siguran\ei asupravitejilor alia\i ai lui Ioan-vod[.

Contra acestei inunda\iuni de bra\e st[teau peste tot 300de cozaci: 900 c[zuser[ mor\i mai nainte ]n cursul b[t[liei.

Erau 70 de turci pe un singur cozac.40. Spre culmea fatalit[\ii, sose=te ]n acela=i moment Adel

Ghirai cu 100 000 de t[tari, realiz`ndu-se nenorocirea pentru ac[rii ]nl[turare Ioan-vod[ pripise a da b[t[lia cu o or[ mai nainte.

152

B. P. Hasdeu

Pe c`nd aripa dreapt[ a armatei turce n[v[le=te din fa\[asupra restului cavaleriei noastre din st`nga, t[tarii trec terasadin dosul moldovenilor =i lovesc dind[r[t.

Nu aveam ]n totul nici 5 000 de c[l[ra=i, care, pu=i ]ntredou[ focuri, sim\ir[ acum o sut[ de bra\e r[dicate asuprafiec[rui cap!

41. Cozacii aveau pu=te, se sprijineau de o parte de \[rmullacului, de cealalt[ de infanterie, =i erau ataca\i numai dinfa\[: ei rezistar[ contra aripii st`ngi a p[g`nilor.

Cavaleria moldoveneasc[, lipsit[ de arm[ de foc, av`nd ocoast[ descoperit[ =i fiind atacat[ totodat[ din fa\[ =i din dos, det[tari =i de aripa dreapt[ a turcilor, nu era chip a r[m`ne pe loc.

42. Infanteria se conserv[ p`n[ acum din trei cauze:1. prin pozi\iunea-i central[, care nu permitea inamicului

a o distruge mai nainte de a fi nimicit aripele;2. prin parcul ce-i acoperea dosul, ap[r`nd-o de n[vala

t[t[rimii;3. prin naturala-i stabilitate ]n compara\iune cu esen\iala

mobilitate a unei cavalerii.43. Gloata sc[p[ furi=`ndu-se printre c[ru\e.44. R[mas numai cu infanteria, cozacii =i gloata; pierz`nd

o arip[ ]ntreag[; p[r[sindu-l orice speran\[, orice posibilitatede victorie, ce oare mai putea ]ntreprinde Ioan-vod[?

}n acest moment i se ar[t[ la lumin[ toat[ m[rimea desuflet.

El ar fi putut s[-=i scape propria sa via\[.Str[vestit ]ntr-o hain[ \[r[neasc[, ]nc[lec`nd pe un m`ndru

cursier domnesc, nimic nu era mai lesne dec`t a ie=i pe dindosul armatei, a ocoli lacul Cahulului ]n direc\iunea Prutului,pe unde nu p[trunser[ ]nc[ inamicii, a trece ]n Moldova =i afugi d-aci ]n Polonia, recurg`nd acolo la ospitalitatea lui Laskisau a principelui Ostrogski.

Cine =tie dac[, ]n cursul timpului, el nu se va fi reconciliatcu Poarta otoman[?

Cine =tie dac[ nu va fi adus din Polonia, ca L[pu=neanul sauca Despota, o nou[ armat[, cu care s[-=i recucereasc[ \ara...

153

Muntele =i valea

Ei bine! aceste impulsuri egoistice, de=i au putut str[bate]n pieptul unui Pompei sau Carol XII, totu=i, nu-=i g[sir[ loc ]nsublimul cuget al lui Ioan-vod[.

A sc[pa r[m[=i\ele armatei moldovene, f[r[ a se g`ndi unminut la sine ]nsu=i, sau dac[ nu, apoi cel pu\in a pieri cuglorie dempreun[ cu iubita patrie... numai una din aceste dou[putea alege restr[nepotul mumei lui +tefan cel Mare, care]nv[\a pe fiii s[i c[ paserea ]n cuibul s[u piere!

45. T[tarii, ]mpin=i de nenfr`nata lor l[comie, purceser[ ]ngoan[ dup[ ]mpr[=tiata cavalerie, compus[ din boieri =iboierna=i, adic[, mai bine zic`nd, din bl[ni de samur, dins[bii cu pietre scumpe, din lan\uri de aur.

Aceast[ capital[ impruden\[ eliber`nd deocamdat[ spatelearmatei moldovene, Ioan-vod[ — minte limpede ]n ]mpregiur[riturburi — se gr[bi a profita de gre=eala vr[jma=ului.

El descalec[ de pe cal, pedestre=te pe cozaci, grupeaz[gloata cu infanteria =i, strig`nd eroicele resturi ale o=tirii sale:„Fra\ilor! caz[ capul meu unde vor c[dea capetele voastre!”,face un atac at`t de furibund, ]nc`t apuc[ de la turci artilerialor, o stric[ pentru ca s[ nu le mai poat[ servi =i-i las[ ]nlemni\ide ame\eal[ =i uimi\i de admira\iune!

Cu propriile sale m`ini, ]n furia acelui moment suprem, eltrase din mijlocul p[g`nilor un tun de cele mari: at`t de colosal[era puterea fizic[ a acestui Ercule rom`n.

Apoi form`nd o compact[, nestr[b[tut[ coloan[,moldovenii se retraser[ p`n[ la apropiatul munte, pe v`rfulc[ruia fumegau ruinele satului Ro=canii, ars cu c`teva minutemai nainte de c[tre urdiile t[tare.

46. Ultimul atac, mai nainte de a se retrage, ca =i toatecelelalte manevre ale acestei memorabile b[t[lii, este unstr[lucit testimoniu de =tiin\[ militar[.

Mult mai ]n urm[, ilustrul Montecuculli zise:„Cat[ s[ ataci pe du=mani cu o violen\[ extraordinar[ mai

cu seam[ atunci c`nd voie=ti a te retrage.”Pleca\i dar[ fruntea denaintea lui Ioan-vod[, care ]n\elesese

aceasta la 1574, ]n momentul cel mai desperat al unei b[t[lii

154

B. P. Hasdeu

deja pierdute, nu denaintea lui Montecuculli, care rumega cuun secol mai t`rziu ]n lini=tea cabinetului!

47. Din aproape 35 000 de oaste, eroul r[mase abia cu 7 000.Cel pu\in 20 000 de rom`ni au c[zut ]ntr-o jum[tate de zi,

ap[r`ndu-=i cele trei idoluri, pe care le recomandase odat[marele +tefan ]n instruc\iunile sale militare: Crucea, |ara =iSteagul!

48. Scriind aceste r`nduri ]n singur[tatea nop\ii, c`ndmisterul naturii =i t[cerea oamenilor duc imagina\iuneadeparte, departe — la ceea ce nu mai este sau ceea ce nueste ]nc[, uit`nd prezentul =i confund`nd ]ntr-o raz[ trecutul=i viitorul — m[ cutremur[ b[taia inimii, m[ arde focul capului,m[ furnic[ prin s`nge fluvii de for\[, m[ electrizeaz[ o =oapt[ce vine nu =tiu de unde, din mine sau din afar[: „mare eRom`nul!”

Dar deodat[ se aude trosnetul unei birje zdrobind pavelelestradei; m[ arunc la fereastr[; luna ]ntinde o melancolic[lumin[; un june cu m[nu=i albe, cu geam la ochi, cu havana]n gur[, se ]ntoarce palid de oboseal[ dup[ o petrecerenocturn[...

49. A=ez`ndu-se printre d[r[m[turi, Ioan-vod[ ocoli cu=an\uri platoul muntelui; puse ]n fa\a inamicului, ]n giurul a=a-numitei „creste militare” (crête militaire), adic[ pe linia ceamai ]n[l\at[ a pogor`=ului, pe cei mai buni arca=i =i pu=ca=i;]i ]nt[ri prin o secund[ linie; =i, ]n fine, form[ o rezerv[, pentrua sus\ine la caz de trebuin\[ puncturile cele mai amenin\ate.

Cu apropierea nop\ii turcii =i t[tarii, unii revenind dinz[p[ceal[,ceilal\i din goan[ dup[ fug[rita cavalerie, blocar[noua tab[r[ a lui Ioan-vod[.

R[zboialele franceze ]n Algeria probeaz[ p`n[ ast[zi c`t degreu este a ataca o ]n[l\ime chiar lipsit[ de fortifica\iuni =i ap[rat[de un mic num[r de beduini; cu c`t dar[ mai tare era pozi\iuneamoldovenilor, planta\i pe un munte =[n\uit, grupa\i ]n num[r demai multe mii de cei mai bravi =i unind avantajele ]n[l\imii cuni=te avantaje nu mai pu\in pre\ioase ale ruinelor: „atacul unuisat cost[ prea mul\i oameni”, zicea Frederic cel Mare.

155

Muntele =i valea

Mai ad[uga\i c[ Ioan-vod[, ]n ultimul s[u atac, stricase omare parte din artileria turc[; iar c`te tunuri le mai r[m`neaubune, toate ]=i pierdeau ]n zadar gloan\ele printre zigzagurileruinelor, f[r[ a nimeri pe moldoveni, pe c`nd ace=tia, din con-tra, \intind dintr-ascuns =i ]n lini=te, trimiteau p[g`nilor cufiecare desc[rc[tur[ un singur mesagiu de moarte.

50. Istoricii acuz[ pe Ioan-vod[ de a-=i fi ales o pozi\iunef[r[ ap[ =i de a nu fi luat nici o m[sur[ pentru a =i-o procuraprin mijloace artificiale.

Acuza\iunea e bazat[ pe necuno=tin\a localit[\ii:1. }n tot cuprinsul Bugeacului apa e aproape tot at`t de

rar[ ca =i ]n centrul Africii.2. C[ut`nd izvoare pe v[rful unui munte, trebuia s[pat

p[m`ntul p`n[ la o ad`ncime foarte mare.3. Chiar reu=ind ]n asemenea azardoas[ =i grea opera\iune,

o f`nt`n[ n-ar fi ajuns pentru ]ndestularea a 7 000 de oameni...51. }n curs de trei zile =i trei nop\i Ioan-vod[ respinse toate

atacurile a 200 000 de p[g`ni.Lipsi\i de o pic[tur[ de ap[, moldovenii a=teptau venirea

nop\ii pentru a ]ntinde petice de p`nz[ deasupra ierburilor: ei]=i ungeau buzele cu rou[!

Adesea cu Ioan-vod[ ]n frunte, o seam[ ie=eau din =an\uri,se repezeau cu turbare asupra celor mai expuse posturiinamice, t[iau, m[cel[reau, doborau toate dinaintea lor, =iapoi, crun\i de s`nge, se ]ntorceau cu mul\umirea lui Ugolinodin infernul lui Dante c`nd roade capul vr[jma=ului s[uRuggieri!

52. }n cursul acelor trei zile =i trei nop\i, demne de timpullui Ora\iu Cocles, Ioan-vod[, s[ se fi g`ndit el c`t de pu\in lapropria-i siguran\[, sc[pa.

Vorbind turce=te ca un turc, el putea trece ]n crepusculaserii chiar prin mijlocul p[g`nilr, precum deja f[cuse odat[|epe=.

Dar toate demonstr[ c[ eroul nostru, groaz[ numai pentrup[g`ni, pentru ciocoi, pentru c[lug[ri, ]=i iubea \ara mai multdec`t pe sine ]nsu=i.

156

B. P. Hasdeu

53. }n a patra zi turcii ]ncep a parlamenta.Ioan-vod[ arat[ celor trimi=i t[ria pozi\iunii sale =i num[rul

vitejilor ce-i mai r[m`n.„Precum vede\i, — le zice el, — sunt ]n stare de a mai

sus\inea lupta.”Apoi le propune urm[toarele trei condi\iuni:1. M`na du=manilor s[ nu se ating[ de osta=ii moldoveni,

care s[ fie liberi a merge pe la casele lor, f[r[ a fi prigoni\ivreodat[ pentru trecut de c[tre viitorul domn al Moldovei.

2. Cozacii s[ fie l[sa\i a se ]ntoarce la \ara lor.3. }nsu=i principele s[ fie trimis, viu =i nev[t[mat, d-a

dreptul la sultanul Selim...54. P[g`nii primir[ tractatul.Condi\iunile fur[ jurate de =apte ori de c[tre beglerbeiul

Ahmed-pa=a =i de =apte ori de c[tre Petru cel +chiop, devenit]n fine ]n realitate domn al Moldovei.

Ahmed-pa=a le jur[ de =apte ori pe cartea lui Mahomed.Petru cel +chiop le jur[ de =apte ori pe cartea lui Crist...55. Cu lacrimi ]n ochi, f[r[ a putea vorbi de emo\iune,

Ioan-vod[ se desp[r\i de credincio=ii s[i tovar[=i.Cozacilor, oameni str[ini, veni\i a servi pentru plat[, el le

l[s[ toate sculele ce avea l`ng` sine.Moldovenilor, fra\i ai s[i, care se luptau pentru libertatea

patriei, le l[s[ suvenirul de a le fi fost un mare domn =i vagasperan\[ de ]ntoarcere a sa la domnie...

Eroul era convins c[ va reu=i prin profunda-i diploma\ie arec`=tiga gra\iile sultanului Selim, precum alt[dat[, tot ]ntr-oasemenea situa\iune, Petru Rare=, numai prin b[rb[teasca-ielocven\[, reu=ise a ]mbl`nzi m`nia sultanului Suleiman.

Oamenii mari nu desper[ nici chiar pe insula Elba!P`n[ atunci — adio!Cozacii pl`ngeau; moldovenii nu puteau pl`nge: excesul

durerii seca izvorul pl`nsului.56. Capitula\iunea de la Ro=cani aminte=te o alt[, ]ncheiat[

tot cu turcii, nu mai departe dec`t cu vreo trei ani mai nainte,pe c`nd ]nsu=i Ioan-vod[ petrecea ]nc[ ]n Constantinopole.

157

Muntele =i valea

Dup[ o eroic[ ap[rare a cet[\ii Famagusta la Chipru,comandantul Bragadino, redus nu prin arme, ci prin foamete,impusese p[g`nilor condi\iunea de a permite garnizoanei oliber[ retragere.

Seraskirul turc isc[lise f[r[ greutate, =i tot f[r[ greutate segr[bi a-=i c[lca isc[litura: dup[ de=ertarea cet[\ii, viteazulBragadino =i floarea june\ii vene\iene pierir[ ]n torturi.

Cunosc`nd dar[ perfidia otoman[, Ioan-vod[ nu se mul\umicu o simpl[ isc[litur[ a pa=alelor: el ceru =i dob`ndi, cagaran\ie, un septuplu jur[m`nt, mahometan =i cre=tin, dinpartea lui Ahmed-pa=a =i din acea a lui Petru cel +chiop, de lainamic =i de la rival...

Ei bine, prin aceasta tractatul deveni el oare mai sacru?57. Povestir[m tr[darea, s[ povestim sperjuriul.58. Pe l`ng[ persoana lui Petru cel +chiop, pentru a-l instala

cu firman — o inova\iune nepilduit[ p`n[ atunci ]n Moldova —se afla capigiba=i sau prim-u=ierul Por\ii otomane, unpersonagiu deja important, dar care mai ]n urm[ ajunse =i maisus, vizir, ginere =i cumnat al sultanilor...

Era Scipione Cigala, dintr-o familie aristocratic[neapolitan[, renegat sub numele de Djigala-zade: un junemoale, desfr`nat, nestatornic, m`nc[cios, be\iv... dar cu at`t=i mai puternic la curtea unui sultan ca Selim II.

C`nd Ioan-vod[ intr[ ]n cortul beglerbeiului, Ahmed-pa=aera ]ncongiurat de ieniceri, agale, bei, sangiaci, care to\i se]mbulzeau s[ vaz[ pe teribilul erou de la Jili=te, Br[ila,L[pu=na, Bender...

Seraskirul ]ncep`nd cu mustr[ri, Ioan-vod[ ]i r[spunse cutoat[ demnitatea unui principe c[, pe baza capitula\iunilorsale, el nu are a da seam[ dec`t numai c`nd ]l va fi ]ntrebat]nsu=i sultanul.

M`ndria viteazului ]nfior[ pe musulmani; dar grandoarea-ise p[rea a fi ]nl[n\uit bra\ele lor: ei se uitau nedumeri\i unulla altul, ]ndemn`ndu-se care de care a da prima lovitur[, =inimine nu cuteza... trebuia un apostat; trebuia un om]ndobitocit prin excesul banchetelor =i un dobitoc ame\it prin

158

B. P. Hasdeu

furia opiului: trebuia un mosntru pentru a face un asemeneapas contra onoarei =i contra jur[m`ntului.

Acel monstru fu c[pigiba=i Djigala-zade.59. Munteanul Petru cel +chiop aduse armele p[g`nilor

asupra eroului Moldovei.Italianul Scipione Cigala ]i ]nfipse cu\itul ]n inim[.Un muntean, un italian, un moldovean.Se sf`=iau fra\ii: r`dea otomanul, z`mbea neam\ul, se

preg[tea a r`nji muscalul.60. C`nd gigantul fu c[zut sub perfidul pumnar al

neapolitanului Cigala, ienicerii, ]mb[rb[ta\i prin ini\iativ[, seazv`rlir[ asupra victimei, t[iar[ majestosul cap ce-i speriamai deun[zi p`n[ =i-n taina visurilor =i-l ]n[l\ar[ pe o suli\[.

Apoi tem`ndu-se, poate, ca un al doilea cap s[ nu r[sar[cumva pe desfiguratul corp, ei legar[ trunchiul martirului decoadele a dou[ c[mile, care, gonite ]n direc\iuni opuse, ]lrupser[ ]n hidoase fragmente.

61. Dup[ ce finitul spectacolului le r[cise min\ile, p[g`niinu putur[ a nu recunoa=te propria lor nulitate ]n al[turare cusublimul eroism al mortului.

Crez`nd c[ virtutea lui Ioan-vod[ ]=i va fi avut izvorul ]noasele din care fusese \esut =i ]n s`ngele ce-i circulase prinvine, ei ]=i ]mp[r\ir[ ]ntre sine, ca moa=te, f[rm[turile aceloroase =i-=i ]nfruntar[ s[biile ]n acel s`nge, rug`ndu-se lui Allahca s[ le dea =i lor tuturor inima principelui rom`n!

C[l[ii purtau pizma jertfei lor.62. C[t timp a tr[it Ioan-vod[, turcii, boierii =i c[lug[rii

nu-l sufereau deopotriv[.Dup[ ce murise, inamicii str[ini se ar[tar[ mai genero=i

dec`t inamicii casnici.Pe c`nd ienicerii se puser[ a adora r[m[=i\ele viteazului,

ciocoii cei cu i=lice =i cu comanace crezur[ sosit momentulde a-=i bate ]n fine joc de acela denaintea c[ruia ei nu]ndr[zneau p`n[ atunce s[ ridice ochii de la p[m`nt.

Pentru a-i r[pi chiar gloria postum[, ei r[sp`ndeau acum]n popor odioasa anecdot[ cum c[ ]n momentul c`nd ]l

159

Muntele =i valea

rumpeau c[milele Ioan-vod[ s[ fi zis: „Ah! caut[ c[ eu multefeluri de mor\i groaznice am f[cut, iar cazn[ ca aceasta n-am=tiut s[ fac!”

Dar cine oare s[ fi putut rosti aceast[ barbar[ =i atroceglum[: capul cel lipsit de trunchi? sau trunchiul cel lipsit decap?

Nu pentru prima =i nu pentru ultima oar[ o neputincioas[ur[ inventa absurdit[\i!

63. Cronicarul Urechea — o mai ziser[m deja nu o dat[ —este un echo al partitului aristocratic.

A=adar, el nu numai profaneaz[ prin satir[ ultimele divinemomente ale lui Ioan-vod[, ci ]nc[ se ]ncearc[ a scuzam`r=ava tr[dare na\ional[ a p`rc[labului Ieremia Golia.

C`nd vine vorba de v`nzarea trec[torii Dun[rii, analistul-cocon declam[ cu un aer de criminal[ inocin\[: „Cu greu estecelor pu\ini a opri pe cei mul\i =i celor slabi pe cei tari; c[citrec`nd ]nt`i pu=tele cu ieniceri =i cu pedestrimea s[ aperevasele, aci =i toat[ alalt[ oaste turceasc[ a sosit, unde v[z`ndIeremia p`rc[labul c[ nu-i poate opri, s-a ]ntors...”

C`nd ajunge la defec\iunea celor cinci regimente decavalerie, el se fere=te m[car de a men\iona numelep`rc[labului Ieremia Golia, alunec`nd numai ]n treac[turm[toarea fraz[ obscur[ =i diminutiv[: „La ]nceputulr[zboiului zic c[ o seam[ de moldoveni s[ se fi ]nchinat laturci”...

}n=i=i cronicarei otomani sunt mai rom`ni!64. Dup[ m[celul de la Ro=cani, Petru +chiopul se gr[bi a

trimite caimacam la Ia=i, ca s[-i p[zeasc[ tronul, pe unul dinmizerabilii v`nz[tori ai lui Ioan-vod[, stolnicul Bil[e, ]n[l\atacum la demnitatea de mare vornic al |[rii de Jos, ocupat[p`n[ atunci de bravul Dumbrav[.

65. Nu numai vitejii de la Cahul, nu numai „fra\ii de cruce”ai lui Ioan-vod[, dezarma\i prin jur[m`nt =i m[cel[ri\i prinsperjuri, avur[ soarta de a pieri, ca t[lharii cei os`ndi\i lamoarte, f[r[ a se putea ap[ra; nu! nu numai pe \[rmii Cahulului=i pe ruinele Ro=canilor curse cel mai pur s`nge =i c[zur[ cele

160

B. P. Hasdeu

mai nobile capete ale Moldovei; nu! „S-au pornit t[tarii ]nprad[ peste toat[ \ara — zice cronica — c`t n-a fost niciodat[mai mare pustietate dec`t atunce; c[ pre to\i i-au cuprins pela casele lor f[r[ grij[, unde p`n[ ast[zi ]ntre Prut =i ]ntreNistru de atunce a r[mas pustietate, de nu s-a mai ]mplut deoameni...”

Petru cel +chiop, ]n fruntea urdiilor p[g`ne, privea cu osacrileg[ nep[sare cum inamicii rom`nilor =i ai Crucii ]ia=terneau p`n[ la Ia=i o cale domneasc[ de purpur[ din s`nge=i arcuri triumfale din capetele moldovenilor.

66. Moartea lui Ioan-vod[ fu semnal de piere pentru treimini=tri, credincio=i p`n[ ]n fine luceaf[rului libert[\iina\ionale:

Vintil[-vod[,Vornicul Dumbrav[,Episcopul Isaia R[d[u\eanul.67. Fostul principe muntenesc, alungat dimpreun[ cu frate-

s[u Petru cel +chiop, expedi acum o armat[ turc[ s[ cuprinz[Bucure=tiul.

De=i Vintil[-vod[ nu avea l`ng[ sine dec`t pe viteazulvornic Dumbrav[ cu o m`n[ de moldoveni, totu=i, lupta, ]ncins[pe c`mpia unde este ast[zi Radu-vod[, fu at`t de crunt[, ]nc`t]nving[torul crezu de cuviin\[ a-i eterniza memoria, zidind obiseric[ pe locul b[t[liei =i ]nfiin\`nd o serbare anual[, r[mas[p`n[ ast[zi sub numele de „Mo=i”.

O victorie, o biseric[, o serbare care ne aduc aminte deru=inea discordiilor rom`me!

68. Vornicul Dumbrav[ reu=ise a sc[pa ]n Transilvania, av`ndnoble\e de a c[uta refugiu la generozitatea unui inamic alec[rui o=ti se luptar[ contra moldovenilor ]n b[t[lia de la Jili=te.

Un erou muntean fu trimis pentru a cere moartea unui eroumoldovean: Iva=co Golescu mijloci extradi\iunea vorniculuiDumbrav[.

Ce infamie, ce timpuri, o, Doamne!C[lc`nd acele legi, care prin sublimul lor meritar[ ca

oamenii s[ le numeasc[ divine, +tefan Batori, beiul transilvan,

161

Muntele =i valea

dede pe Dumbrav[, legat la m`ini =i la picioare, ]ndispozi\iunea ambasadorului muntenesc.

Sosind la Bucure=ti, demnul tovar[= al lui Ioan-vod[ fudescapitat.

69. Vl[dic[ Isaia R[d[u\eanul nu ]nt`rzie a fi scos dinscaunul episcopal de c[tre Petru cel +chiop; de atunci ]ncoacenumele s[u, ilustrat un moment prin negocia\iuni diplomaticecu Polonia =i cu Moscovia, dispare pentru totdeauna din analele\[rii...

70. Nu putem trece cu t[cerea, ]n acest dureos martirologiu,pe bravul Swierczewski.

F[r[ a fi fost rom`n, el merit[ s[-l punem =i pe el ]n num[ruls`n\ilor: epitet ce poporul nostru ]l dedea ]n vechime nuipocriziei ascetice, ci numai ap[r[torilor \[rii.

Dup[ b[t[lia de la Cahul, Swierczewski nu mai apare pescena istoriei: product al geniului lui Ioan-vod[, el se stinse odat[ cu creatorul s[u...

71. Cellalt cozac, marinarul Pokotilo, ]nving[torul de laAkkerman, dup[ ce se v[zuse ]n imposibilitate de a ap[ra elsingur trecerea Dun[rii contra colosalei armate otomane, l[s[portul Gala\iului, unde se \inuse ]n embuscad[, =i... nu-i g[simurme ]n istorie!

72. Mai pieri atunci, pieri f[r[ de veste, o fiin\[ ginga=[,de care n-am vorbit nimic ]n tot cursul acestei tragedii, plinede caractere sau prea mari, sau prea mici, dar numaib[rb[te=ti: ]i rezervam pateticul finalului.

Era o femeie care iubea at`t de mult pe Ioan-vod[, ]nc`t ]l]ntov[r[=ea ]n toate b[t[liile sale, dempreun[ cu un prunc de\`\[...

Nu v[ m`ndri\i, rom`ncelor: era o str[in[, o s[soaic[, unblond =i melancolic c[p=or german din Transilvania.

}n focul ultimei lupte, cuprins[ de acel presim\`m`nt profeticce ]nso\e=te totdeauna un amor profund =i pur, — fie acel amorpentru un b[rbat, pentru o patrie sau pentru ]nsu=i Dumnezeu!— „ea nu l[sa pe Ioan-vod[ — zice cronica \[rii — s[ stea ]ntreoastea cea c[l[rea\[, tem`ndu-se s[ nu-l vicleneasc[ boierii!”

162

B. P. Hasdeu

C`z`nd prizonier[, v[duv[ a fericirii sale, condus[ ]n robiela Constantinopole, ea se evaporeaz[ din istorie, dup[expresiunea poetului:

Ca o fantasm[ drag[, ce-n vise lungi =i rele,Trec`nd printre morminte, =opte=te: am tr[it!...*

Sugarul s[u, n[scut a=a zic`nd pe un c`mp de b[t[lie,crescu ]n haremul unui pa=[.

Peste d[u[zeci =i cinci de ani, Turcia, sigur[ c[ naturap[rin\ilor degenerase cu des[v`r=ire ]n aceast[ r[mureatransplantat[ a unui neam eroic, ]l trimise domn ]n |araRom`neasc[.

El domni ceva peste un an, nu f[cu nimic =i abia figureaz[]n cronice sub porecla de „cel Surd”.

}n adev[r surd, surd la vocea m[re\ei sale origini: fiudesnaturat al unui tat[ erou =i al unei mame eroine, mai purt`ndspre deriziune numele str[mo=esc al marelui +tefan!

Bruma sclaviei ucide ]n r[d[cin[ chiar florile cele maialese.

73. De la amorul nelegitim, dar pasionat =i poetic al juneigermane, s[ trecem la c[ldu\a proz[ a c[s[toriei lui Ioan-vod[ cu fata marelui boier Lupea Huru.

V[zur[m c[ doamna, dempreun[ cu fiu-s[u Petru, declaratprin votul \[rii mo=tean al tronului moldovenesc, refugise con-tra nelini=tii r[zboiului la marginea Poloniei, dup[ muriiformidabilului Hotin.

}nsu=i socrul princiar comanda cetatea, ca unul ce avea uninteres personal ]n m`ntuirea fiicei sale =i a coronatului s[unepo\el.

Familia celor mai ]nsemna\i boieri cautar[ siguran\a lor pel`ng[ familia domneasc[.

Ajung`nd =tirea despre calamitatea de la Cahul, ei cu to\iitrecur[ Nistrul, duc`nd cu sine tezaurul princiar, ]nso\i\i de200 nobili poloni, care se gr[bir[ a forma o frumoas[ escort[

* Autor: Dimitrie Bolintineanu.

163

Muntele =i valea

]n giurul nefericitelor rom`nce, =i familia domneasc[ se retrasela mo=ia unui magnat, vechi amic al lui Ioan-vod[.

}n zadar Turcia ceruse ]n mai multe r`nduri extradi\iuneafugarilor, mai ales a principesei cu copilul =i cu bog[\iile luiIoan-vod[: ospitalierul magnat, credincios suvenirului amiciei,respinse toate st[ruin\ele Por\ii otomane =i chiar ale regelui polon,p`n[ ce, ]n fine, fiind amenin\at, el se c[s[tori cu v[duva erouluimoldovenesc, =i numai a=a o putu sc[pa de robia p[g`n[.

Doamna Moldovei deveni so\ia lui Cristof Strus.Pe l`ng[ prestigiul s[u de m`ntuitor, noul b[rbat al v[duvei

lui Ioan-vod[ avea o calitate ce-l f[cea demn de o asemenea]nso\ire: el se tr[gia dintr-o familie at`t de eroic[, ]nc`t ]nPolonia devenise proverbial c[ fiecare Strus moare pe c`mpulb[t[liei.

Dou[zeci =i patru din acest neam pierir[ ]n lupte cu p[g`nii.Peste treizeci de ani, fiastrul lui Cristof Strus, eredele lui

Ioan-vod[, str`ng`nd o m`n[ de cozaci, n[v[li ]n Moldova cas[ cuprinz[ tronul p[rintesc, pe c`nd domnul Aron-vod[ seafla atunci dus la Constantinopole: dup[ o domnie de dou[luni, neput`nd s[ reziste unor for\e centuple, el fu silit a se]ntoarce ]n Polonia, fu arestat =i trimis ]n exiliu la fort[rea\aMarienburg.

Prin un azard curios, tot acolo ]n exiliu =i-a fost petrecutjune\ea un str[mo= =i omonim al s[u, faimosul Petru Rare=.

74. A=a finir[ cele dou[ femei =i cei doi fii ai lui Ioan-vod[.

75. Voind a ]ncheia acest registru mortuar, ]mi tremur[m`na, ca =i c`nd prin descrierea crimelor a= resim\i eu, ]nlocul uciga=ilor, remu=c[rile con=tiin\ei!

Pu\in ]n urma b[t[liei de la Cahul, un str[in vizit[Bucure=tiul.

Pe poarta palatului domnesc el v[zu expuse dou[ domne=ticapete.

Unul, de cur`nd secerat, conserva ]nc[ ceva sufletesc,asemenea undei de care ating`ndu-se ]n zbor aripa unei p[s[ri]ntip[rise ]n ea pentru o clip[ o vag[ mi=care.

164

B. P. Hasdeu

Cellalt, cosit de demult =i adus de departe, livid, fix, speriaprin un aer de ironie mortal[, nu din ast[ lume, ci din ni=tesfere superioare: teribila expresiune a capetelor moarte dep`nzele lui Caravaggio!

Acele dou[ infernale trofeuri erau capul lui Vintil[-vod[,domnul |[rii Muntene=ti, =i capul lui Ioan cel Cumplit, domnulMoldovei...

Fra\i p`n[ la moarte, fra\i dup[ moarte: adev[ratul simbolde unire!

V

DUP{ EL...

Tak stróny lutni od tengiergo ciosuZabrzmia i penkna: zmieszanemidzwienki

Zdaja sie glosic poczatek piosenki,Ale jèj konca nikt sie nie spodziewa.Astfel coardele al[utei, lovite prea tare,r[sun[ =i plesnesc: confuzul son se parea promite abia ]nceputul c`ntecului,dar nimene nu se mai a=teapt[ a-i auzisf`r=itul...

MICKIEWICZ, Konrad Wallenrod

1. Era anul 1577: trei ani de la pieirea lui Ioan-vod[.Pe tronul Moldovei, dup[ ce =i-l cump[rase cu un tribut

]ndoit =i cu p`raie de s`nge rom`nesc, domnea ]n lini=te, ca]ntr-un cimitir, Petru cel +chiop, ]ncungiurat de ciocoi, care ]lnumeau „matc[ f[r[ ac”, =i de c[lug[ri, care ]i admiraucuno=tin\ele ]n astronomie =i ]n muzic[.

|[ranii nu aveau ce m`nca.Visteria era seac[.Ienicerii, care formau garda princiar[, erau st[p`ni prin

ora=e =i prin sate.Deodat[ sose=te un curier: cozacii se preg[tesc a trece

Nistrul, av`nd ]n fruntea lor pe un frate al lui Ioan-vod[...

165

Muntele =i valea

2. Mult poate un nume!La Roma era de ajuns ca un Commod sau un Eliogabal s[

se numeasc[ Antonin pentru ca pe dat[ tot imperiul s[-i aclamecu entuziasm, aduc`ndu-=i aminte de ferici\ii timpi sub Antonincel Piu =i sub Marc-Aureliu Antonin!

}n ochii francezilor, unul din cele mai mari merite ale luiNapoleon III fu calitatea sa de nepot al lui Napoleon I.

Judeca\i dar[ de impresiunea produs[ asupra moldovenilorprin vestea venirii unui frate al neuitatului martir de la Cahul!

3. Pretendintele era fiul armencei, mumei lui Ioan-vod[;]ns[ fiu din un alt tat[, un tat[ nedomn =i chiar nerom`n.

Dac[ boierii =i c[lug[rii imputau ca o crim[ origineaarmeneasc[ numai matern[ a lui Ioan-vod[, apoi cu c`t maipronun\at[ cat[ s[ fi fost aversiunea lor pentru acest frate, nufiu domnesc, armean =i de pe tat[ =i de pe mum[!

Prima a=ezare a armenilor ]n Moldova fuse anterioar[desc[lec[rii a=a-numitului Drago=-vod[; dar ]n curs de treisecoli de emigra\iune mica lor colonie nu =tiu a se ]ntruni curom`nii; ea r[mase diferit[ prin religiune, prin limb[, prinobiceiuri, prin ocupa\iuni, prin ]ncuscriri.

Din aceast[ cauz[, moldovenii priveau totdeauna cu undispre\ suprem pe laborio=ii armeni, acufunda\i cu totul ]nnego\ul lor, numindu-i p[g`ni, =i bisericii lor zic`ndu-i capi=te.

Ei bine! un armean, un paria al societ[\ii moldovene fuprimit acum cu bra\ele deschise, numai pentru c[ avuseseaceea=i mum[ cu nemuritorul erou al Rom`niei!

4. Carabied Serbega — a=a-i era numele armenesc — ecunoscut ]n cronicele noastre sub porecla de Ioan Cre\ul, dup[caracterul p[rului, iar ]n analele cozace sub acea de IvanPotcoav[, fiindc[ fr`ngea ]ntre degete potcoava de cal.

Nalt, bine f[cut, av`nd o for\[ extraordinar[, brav p`n[la temeritate, acest domn, adev[rat frate cu Ioan-vod[, fugind]n urma catastrofei de la Cahul, ]=i g[sise un refugiu pesteNistru.

Antipatiile sale =i ale cozacilor erau comune: ]i ]nsufle\eadeopotriv[ acela=i sim\ de r[zbunare contra p[g`nilor.

166

B. P. Hasdeu

A=adar[, ]n cur`nd Potcoav[ ]=i c`=tig[ un renume teribilcare r[suna p`n[-n fundul Moscoviei =i p`n[ la haremurileStambulului; vitejiile sale contra turcilor din Bugeac =i at[tarilor din Cr`m ]l f[cur[ groaza mahometanilor =i „Roland”al poeziei slavo-orientale!

N[scut =i crescut ]n Moldova, frate al unui mare domnmoldovenesc, el se sc`rbea de numele de armean =i se f[leacu acela de rom`n, pe temei c[ e rom`n oricine voie=te =isimte rom`ne=te: la anticii no=tri str[buni doi ]mp[ra\i din ceimai eminen\i, Traian =i Alexandru Sever, a fost unul — barbardin Spania, cellalt — barbar din Siria...

Astfel, gloria personal[ a lui Potcoav[ m[gulea amorulpropriu na\ional al moldovenilor, care ]=i atribuiau =i aveaucuv`nt de a-=i atribui loru=i cu m`ndrie victoriile ]nstr[inatuluiviteaz, =i figura lui ap[rea cu at`t mai mare cu c`t mai mult oexagera faima dep[rt[rii =i cu c`t mai mic[ se vedea deaproape carecatura domneasc` a lui Petru cel +chiop...

5. Dup[ fatala b[t[lie de la Cahul reu=ise a sc[pa ]n patriec[pitanul cozacesc Kopycki, p[str`nd ]n inim[ un devotamentpostum =i religios pentru memoria lui Ioan-vod[.

Tot atunci se retr[sese peste Nistru, de frica persecu\iuniilui Petru cel +chiop, fostul p`rc[lab de Roman, |opa; ]=icump[rase o bucat[ de p[m`nt la hotarul Moldovei; se ]nsurasecu o femeie cozac[ =i, privind cu dor de pe \[rmul fluviului lap[r[sita \ar[, gemea dup[ un trecut, oft[ dup[ un viitor.

Ace=ti doi, Kopycki =i |opa, ]ntreprinser[ acum a da luiPotcoav[ coroana fr[\`ne-su lui Ioan-vod[, ve=tejit[ de treiani pe fruntea unui tr`ndav cirac al Por\ii otomane.

Pe de o parte, ei ]=i formar[ un puternic partit ]n interiorul\[rii, pentre vechile slugi ale glorioasei domnii trecute; pe dealt[ parte, prin bani =i promisiuni, adunar[ c`teva centurii decozaci; ]n fine, ar[t`nd lui Potcoav[ scrisorile moldovenilor,care ]i propuneau cu st[ruin\[ tronul fratern, ]l ]ndemnar[ aprofita de ocaziune.

6. Afl`nd despre mi=carea periculosului rival, Petru cel+chiop ]ncepu a-=i organiza armata, rug`nd totodat[ pe

167

Muntele =i valea

comandan\ii poloni de pe la fruntariile Moldovei ca s[ opreasc[coz[cimea de a c[lca tractatul de pace dintre Polonia =iImperiul otoman.

Potcoav[, Kopycki =i |opa, neav`nd ]nc[ sub arme maimult de 300 de voinici, crezur[ de cuviin\[ a mai am`na]ntreprinderea p`n[ la un moment mai oportun, se retraser[ dela hotarul Moldovei =i se ]mpr[=tiar[ cu scop de a recruta maimulte for\e: Kopycki merse la cetatea Bar, |opa la ora=ulBreslaw, ]nsu=i Potcoav[ se a=ez[ ]n t`rgu=orul cozacescNemirov.

}n acest interval, guvernul polon, str`mtorat de cererile unuiceau= turcesc venit din partea lui Petru cel +chiop, se v[zusilit a aresta pe turbur[tori: un c[pitan fu expedit la Nemirovcu trei escadroane pentru a pune m`na pe Potcoav[.

Viteazul avea pe l`ng[ sine numai 50 de cozaci pede=tricu pu=te; dar ]n pieptul s[u b[tea inima unui frate al lui Ioan-vod[: el nu se ]nfrico=[ a ie=i ]n c`mp ]ntru ]nt`mpinarea unuideta=ament de =ase ori mai numeros, ]nfrunt`nd Polonia ]nmijlocul Poloniei.

Pentru a putea intra ]n Nemirov, c[pitanul polon trebuia s[treac[ un r`ule\; Potcoav[ se puse ]n cale-i, v`r`ndu-se cu ais[i ]n ap[ p`n[ la br`u, cu pu=te a\intate.

Renumele adversarului =i t[ria pozi\iunii ce-=i alesese speriar[pe trimisul regal: el se retrase cu cele trei escadroane f[r[ a fislobozit un singur foc; Potcav[ se ]ntoarse lini=tit ]n t`rgu=or.

Dar orizontul s[u se posomor`se: el nu mai putea r[m`nea]n Polonia.

}n acest moment hatmanul coz[cesc +ah ]i propuseserviciele sale, care, unite cu ale lui |opa =i Kopycki, se ridicau]n totul p`n[ la o mie de osta=i de frunte.

Nu era timp de a se mai g`ndi.Tobele r[sunar[: Potcoav[ trecu Nistrul, l[s`nd la spate

r[zbunarea guvernului polon =i privind ]n fa\[ armata lui Petrucel +chiop...

7. Invaziunea cozacilor ]n Moldova se oper[ prin jude\ulSoroca.

168

B. P. Hasdeu

Popora\iunea acestui district, o amestec[tur[ de rom`ni cut[tarii pecenegi din secolul XIII =i cu o colonie de genovezidin secolul XIV, se distingea prin spiritul s[u r[zboinic.

A=eza\i la hotarul \[rii, ei =tiau totdeauna a-l ap[ra cupieptul lor, c`nd contra polonilor, c`nd contra t[tarilor: abiase ar[ta inamicul pe sacrul \[rm al Nistrului, ]n clip[ soroceniise str`ngeau gr[mad[, ]l r[spingeau =i-l goneau adesea chiardencolo de fluviu.

}n=i=i cozacii o p[\iser[ nu o dat[, =i o p[\iser[ foarte r[u,cu h`nsarii, — a=a se numea brava mili\ie districtual[,cmandat[ de p`rc[labul Sorocei.

Prin urmare, s[ fi fost iubit sau, cel pu\in, s[ fi fost respectatPetru cel +chiop, Potcoav[ cu o mie de aventurieri cu greustr[b[tea prin r[zboinicele maluri ale Nistrului.

Dar sorocenii, ca =i toat[ \ara, ur`nd =i dispre\uind penecapabilul lor domn, cozacii fur[ primi\i ca ni=te amici,Potcoav[ — ca un m`ntuitor...

„Acolo mul\i i s-au ]nchinat”, zice cronicarul Urechea.8. Apropiindu-se de Ia=i, eroul nostru fu oprit de armata lui

Petru cel +chiop, care puse ]n prima-i linie 500 de turci, d`ndu-le ordinul de a trage dent`i din tunuri =i apoi a se arunca ]natac cu arm[ alb[.

Dar Potcoav[ mo=tenise o sc`nteie din acel geniu militarcare caracteriza ]ntr-un grad suprem pe r[posatul Ioan-vod[,f[c`ndu-l s[ prevaz[ =i s[ pre]nt`mpine toate planurileinamicilor.

}n\eleg`nd g`ndul lui Petru cel +chiop, el porunci cozacilora se culca jos la p[m`nt, p`n[ ce gloan\ele tunurilor vor trecedeasupra capetelor.

Atunci, s[rind pe nea=teptate ]n picioare, ei desc[rcar[ ]nturci toate pu=tile: trei sute otomani c[zur[ mor\i.

Petru cel +chiop crezu totul pierdut =i rupse la fug[. Victorie,goan[, m[cel...

9. Moldovenii nu luar[ de loc parte la b[t[lie.Toat[ ac\iunea se petrecuse numai ]ntre cei 500 turci din

prima linie =i cozaci.

169

Muntele =i valea

Dindat[ ce otomanii fur[ b[tu\i, oastea cea curatmoldoveneasc[ a lui Petru cel +chiop se gr[bi a trece laPotcoav[, pe care-l dorea mai denainte.

10. Prin o singur[ victorie Potcoav[ lu[ acel tron pe carePetru cel +chiop nu-l putuse lua cu toat[ armata turc[-maghiar[-muntean[ dec`t cu ajutorul celei mai m`r=ave tr[d[ri, dup[trei luni de o lupt[ necurmat[, unde fusese b[tut =i tot b[tut ]nzece r`nduri; acel tron, pe care ]nc[ mai nainte Ioan-vod[ el]nsu=i l-a fost luat de la Bogdan-vod[ f[r[ a v[rsa o pic[tur[de s`nge.

}n aceast[ cronologie se cuprinde o profund[ lec\iunefilozofic[, la care cat[ s[ se g`ndeasc[ mult, foarte mult to\idomnii de pe fa\a p[m`ntului: tronurile se dob`ndesc lesne =ise pierd cu greu de c[tre acei ce-i vrea \ara, se dob`ndesc cugreu =i se pierd lesne de c[tre acei ce \ara nu-i vrea.

A=a fu, a=a este, a=a va fi totdeauna.11. Intr`nd ]n Ia=i, Potcoav[ fu coronat sub memorabilul

nume de Ioan-vod[.Dar domnia-i fu at`t de scurt[, ]nc`t nu e chip a ne pronun\a

asupra capacit[\ii administrative =i diplomatice a acestui mareosta=.

Prima-i grij[ fu de a trimite ambasadori la Constantinopole,ca s[ cerce de nu cumva vor reu=i a-i scoate ]nvestituradomneasc[.

Apoi eliber[ de prin ]nchisori gloate de prizonieri cre=tini,c[zu\i ]n trecut la m`na p[g`nilor =i p[zi\i ]n capitalaMoldovei, sub prevegherea temnicerului turcesc — Petru cel+chiop.

}n fine, numi boieri: |opa deveni mare vornic al |[rii-de-Jos, Kopycki — p`rc[lab la Hotin, +ah — hatman...

12. Nu trecu mult timp, =i eternul nostru fugar, Petru cel+chiop, reveni cu o puternic[ armat[ de munteni, t[tari dinBugeac, turci din Dobrogea, aduna\i prin firmanul imperial allui Amurat III... uitasem a spune c[ sultanul Selim II nu maiera; el murise de be\ie ]n anul mor\ii celei viteje=ti a lui Ioan-vod[.

170

B. P. Hasdeu

Mai mul\i moldoveni, — moldoveni, vai! de felulp`rc[labului Ieremia Golia, — se adauser[ c[tre oasteap[g`n[, ridicat[ ea singur[ la o cifr[ denaintea c[rei ar fitremurat oricine afar[ de Potcoav[.

Fidel sistemului fratern, acesta nu a=tepta a fi atacat acas[,ci, cu mul\i-pu\ini c`\i avu l`ng[ sine, ie=i cu seme\ie el ]nsu=idrept contra inamicului, ajuns deja ]n prejmele Ia=ului.

13. R[posatul B[lcescu analiz[ b[t[lia de la satul Docolina]n urm[toarele c`teva cuvinte, pline de acea limpeziciunecritic[ care distingea pe nemuritorul nostru istoric:

„La 1578 vedem pe Petru cel +chiop a ]ntrebuin\a aceea=itactic[ ce vestitul catarginez Annibal ]ntrebuin\[ ]n b[t[liade la Zama.

}n lips[ de elefan\i, ]ns[, el puse ]n fruntea liniei sale deb[t[lie cirezi de vaci =i herghelii de cai, pentru ca s[ calcepedestrimea lui Potcoav[.

Lui i se prileji aceea=i nenorocire ce ]nt`mpin[ vestitulbiruitor de la Canne: c[ci cozacii, st`nd pe loc =i l[s`nd s[ seapropie o=tirea lui Petru-vod[, deodat[ slobozir[ focurile ]ntr-]nsa.

Atunci, acea herghelie de cai =i ciread[ de boisp[im`nt`ndu-se, se ]ntoarse ]napoi, =i, n[v[lind peste oastealui Petru-vod[, o puse ]n neor`nduial[.

Cozacii se folosir[ d-aceast[ ]mpregiurare, o izbir[ deodat[d-a dreapta =i d-a st`nga, =i lesne o ]nvinser[“.

14. Ciudat lucru!Petru cel +chiop, carele =tia bine eline=te, citise pe Polybiu

numai pentru a imita gre=elile lui Annibal, d`nd astfel luiPotcoav[ o frumoas[ ocaziune de a birui ]ntocmai ca mareleScipion.

Natura, nu lectura face adev[ra\ii generali, care sunt =i eipoe\i, adesea poe\i sublimi prin varietatea =i m[rimea ideilor,prin frumuse\ea =i armonia formei, prin u=urin\a concep\iunii,prin efectul finalului, prin darul de a imrpoviza.

15. Dup[ victoria de la Docolina, Poarta otoman[ se sperie,]ntocmai ca =i c`nd ar fi v[zut ]nvi`nd din mor\i pe teribilul

171

Muntele =i valea

Ioan-vod[: noi ordini fur[ expedite la munteni, la transilvani,la t[tari =i la beglerbeiul Rumeliei, ca s[ intre cu to\ii ]nMoldova, rea=ez`nd pe tron pe Petru cel +chiop.

16. Caracterul lui Potcoav[ prezint[ un tip de cavalerism dinevul mediu; dispre\ pentru foloase materiale, amor furios de renume.

Cu o m`n[ de oameni, el ar[t[ lumii c[ =tie s[-=i cucereasc[o purpur[.

Cu o m`n[ de oameni, el ar[t[ lumii c[ =tie a ]nvinge ohidr[.

De patru ani ]n lupt[ necurmat[ cu p[g`nii, el nu fu b[tutniciodat[...

Ei bine! dec[t s[-=i ri=te o reputa\iune, c`=tigat[ prin un =irde vitejii minunate, el preferi acuma, dup[ o lun[ de domnie=i dup[ dou[ victorii str[lucite, s[ renun\e de bun[ voie lacoroana fratern[, pierz`nd tronul, dar conserv`nd gloria.

Pe c`nd Petru cel +chiop fuge cu ru=ine =i cu desperare depe c`mpul Docolinei, Potcoav[ adun[ divanul \[rii =i-i declar[,cu demnitatea unui ]nving[tor, c[ el „nu voie=te a mai domni”.

Apoi ia cu sine cele 14 tunuri, cucerite ]n b[t[lia de l`ng[Ia=i =i pe care le socotea cu tot dreptul ca un net[g[duit trofeupersonal, =i se retrage ]n lini=te peste Nistru.

17. Prin capriciul azardului, guvernul polon ]ns[rcin[ cuarestarea lui Potcoav[ tocmai pe generalul Mielecki, acelacare, dac[ v[ mai aduce\i aminte, se ]ncercase cu cinci animai nainte a restabili pe tron pe Bogdan-vod[ =i fuse alungatde pe teritoriul Moldovei de c[tre vornicul Dumbrav[.

Mielecki cunoscuse pe Ioan-vod[, auzise de Potcoav[, =i,p[\it o dat[ de la unul din fra\i, se temea a nu mai p[\i o adoua oar[ =i de la cellalt: astfel, de=i avea la dispozi\iune-itoate for\ele armate ale regatului contra unui singur om, totu=i,el crezu mai demn a birui prin tr[dare.

Am[git cu promisiuni de iertare =i chiar de r[splat[ pentrum[re\ele sale fapte contra vr[jma=ilor numelui cre=tin, Potcoav[se dede el ]nsu=i, cu toat[ artileria =i cu toate tezaurele sale,]n ghearele perfidiei: fu ferecat la m`ini =i la picioare =i aruncat]n temni\[.

172

B. P. Hasdeu

18. Cozacii =i moldovenii fur[ cuprin=i de indigna\iune;dar o resim\ir[ mai cu seam[ Kopycki =i |opa, ]n care o nestins[iubire pentru familia lui Ioan-vod[ se unea cu o ur[ mortal[contra lui Petru +chiopul.

Hatmanul +ah =i de ast[ dat[ se ]n\elese cu d`n=ii. Potcoav[avea un frate bun, mai mic de ani, numit Alexandru; ca =i d`nsul,armean prin s`nge =i rom`n prin cuget; ca =i d`nsul, refugit pesteNistru, ca =i d`nsul, sem[n`nd la caracter cu neuitatul Ioan-vod[.

„}n lipsa potcoavei avem o talp[!” strigar[ cozacii, aduc`nd]n Moldova pe noul pretendinte.

Petru cel +chiop r[mase fidel principiilor sale; el fugisprinten mai nainte de a fi v[zut fa\a inamicului.

Alexandru-vod[ intr[ ]n Ia=i =i primi coroana \[rii.19. Aceast[ domnie, ca =i a lui Potcoav[, \inu abia o lun[.Noul principe nu avuse ]nc[ timpul de a-=i organiza o

armat[, c`nd iat[ o puternic[ oaste turc[, transilvan[ =imunteneasc[ cotrope=te \ara.

Alexandru-vod[, cu vreo c`\iva cozaci, se ]nchide ]n palatuldomnesc, decis a sus\ine un asediu.

20. Pentru un Ioan-vod[ fu de ajuns o zi, o noapte, s[ ia ocetate ca Br[ila sau ca Benderul.

Petru cel +chiop pierdu un =ir de zile =i nop\i f[r[ a puteareduce o cas[!

„A b[tut pregiur curtea din c`=legi p`n[ la meazi-p[r[simi”,zice cronica \[rii.

Lipsit de praf de pu=c[ =i de proviziuni, Alexandru-vod[ tot]ns[ nu capitul[.

Ie=ind cu ai s[i din palat, el str[b[tu ]n ]ntunericul nop\iiprin posturile armatei inamice =i fugi ]n direc\iunea laculuicare scald[ o coast[ a capitalei.

Aci ]ns[ ]l ajunser[ gona=ii.Dup[ o lupt[ furioas[, puiul de erou fu prins =i — oroare! — de-

ja pe jum[tate mort din r[nile primite ]n b[t[lie, el expir[ ]n \eap[.21. Aproape de locul b[t[ii, Petru cel +chiop zidi monastirea

Galata, precum frate-s[u, domnul muntenesc zidise adiniori obiseric[ pe locul b[t[liei cu vornicul Dumbrav[.

173

Muntele =i valea

+i biserica unuia, =i monastirea celuilalt ]nc[pur[am`ndou[ ]n grifele a ni=te greci, ]mbr[ca\i ]n haine dec[lug[ri.

Iat[ cine tr[gea foloase din sinuciderile rom`nilor.22. Dar pe c`nd Alexandru-vod[ moare ]n Ia=i din m`na

unui c[l[u turcesc, ce oare va fi f[c`nd groaznicul Potcoav[,pe care ]l l[sar[m ]n fundul unei pu=c[rii?

Va muri =i el, nu v[ ]ndoi\i; va muri =i el tot din m`na unuic[l[u turcesc: c[ci a=a fu scris ]n cartea destinului pentruc`te=itrei fra\i, lega\i prin s`nge, prin eroism =i prin martiriu!

23. Enric de Valois de demult nu mai domnea ]n Polonia.Chiar ]n anul pierii lui Ioan-vod[ el fugi dintr-un regat ce

nu-l meritase, alerg`nd la tronul Fran\ei, r[mas vacant =i pecare urc`ndu-se dovedi ]n cur`nd =i acolo c[ nu merita nici peacela.

Dup[ ce polonii ]=i aleser[ rege, iar[=i =i iar[=i din ]ndemnulTurciei, pe +tefan Batori... acel bei transilvan, care dint`itrimisese o=ti contra lui Ioan-vod[ =i apoi extr[dase muntenilorpe vornicul Dumbrav[.

24. Cu c`teva zile mai nainte de oribila pieire a luiAlexandru-vod[, regele polon primi de la sultan urm[toareaepistol[, reprodus[ aci dup[ original:

„Etern-victoriosul fiu al lui Selim-han, nepot al lui Suleiman-han, Amurat-han.

L[udatule ]ntre cei mai ale=i monarhi cre=tini! c`rmaciulepopoarelor lui Isus! tu, carele t`r`i dup[ tine poalelegenerozit[\ii =i ale venera\iunii! maiestosule =i respectabilulest[p`n al \[rilor polone! rege +tefan Batori, a c[rui via\[ deaAllah s[ se sf`r=easc[ pe calea cea dreapt[!

Pe dat[ ce aceast[ scrisoare imperial[ va ajunge la m`iniletale, ia aminte ceea ce urmeaz[.

Nu e mult timp de c`nd un turbur[tor al ordinii publice,pun`ndu-se ]n capul unei monstruoase adun[turii de cozacidin Mankerman, din Czerkas, din Kanev =i din Braslav, dent`icucerise Moldova =i apoi, dup[ mii de pustiiri =i deor`nduieli,se ]ntoarse ]napoi ]n regatul s[u.

174

B. P. Hasdeu

De=i mai ]n urm[ hatmanul t[u reu=i a pune m`na pe ceivinova\i, totu=i, gr[bindu-se a merge ]ntru ]nt`mpinareapersoanei tale, el se mul\umi a-i distribui sub paz[ prin feluritecasteluri, o dat[ cu turbur[torul cel de frunte.

Afl`nd noi toate astea, chiar c`nd ne preg[team a cere cust[ruin\[ extradi\iunea capului invaziunii, viu sau mort, iat[c[ tocmai atunci, spre mai marea noastr[ mirare, primim =tiride la legitimul bei moldovenesc =i de la prea onorabilul Daud-bei, sanjac de la Silistria, cum c[ un alt nemernic, ce se zicea fi frate cu acela de mai nainte, n[v[li acum cu vreo 2 000de pu=ca=i cozaci c[l[ri =i pede=tri, t[i`nd =i arz`nd toat[ \araMoldovei =i amenin\`nd ]ns[=i capitala Ia=ii.

+tii bine c[ din timpii respectabililor =i onrabililor str[buniai no=tri, — ale c[ror morminte Allah s[ le ]ncunune cu olumin[ etern[! — =i p`n[-n ziua de ast[zi, ambele noastrepopoare, p[zind strict condi\iunile p[cii, considerau totdeaunatractatul ce ne leag[ a fi un izvor de putere =i o temelie deprosperitate pentru fiecare din ele.

Dar acum, c`nd un ho\ netrebnic, ie=ind din hotarelePoloniei ]n fruntea unei bande de vagabonzi =i t`lhari, cuteaz[a inrumpe ]n Moldova, \ar[ at`rnat[ de posesiunile noastrecele de Dumnezeu ferite, c`nd el o pustie=te ]n mii =i mii demoduri =i apoi se ]ntoarce ]napoi ]n hotarele Poloniei, f[r[ ag[si acolo pedeapsa crimelor sale, oare unele ca acestea nusunt ele o vederat[ c[lcare a tractului nostru de pace?

Mai apoi, c`nd hatmanul t[u, pun`nd m`na pe turbur[torulcel dent`i, ]l l[s[ ]n lini=te, f[r[ a ni-l trimite nou[ la fericitanoastr[ Poart[, viu sau mort, oare to\i vagabonzii =i to\i tr`ntoriidin Polonia nu sunt ei ]ncuragea\i a crede cum c[ ni=teasemenea ho\ii =i amestec[turi nu numai nu vor fi pedepsite,ci ]nc[, din contra, r[spl[tite =i sus\inute?

}n adev[r, nep[sarea =i moleciunea din parte-\i sunt singuracauz[ at`t a cutez[rii primului turbur[tor, precum iar[=i ainvaziunii celui de al doilea!

Adu-\i aminte c[ numai prin ]nalta noastr[ protec\iuneurc`ndu-te pe tronul regal, tu ]nsu\i ne promiteai nou[ un

175

Muntele =i valea

nem[rginit devotament intereselor noastre: oare evenimenteleastea din urm[, ]nt`mplate sub regimul t[u =i prin neglijen\ata, oare ele s[ fie realizarea acelor promisiuni ale tale?

A=adar[, ]ndat[ ce atingerea acestei epistole ]\i va onoram`inile, pruden\a ta =i spiritul amiciei ce ne une=te cerdeopotriv[ ca s[ nu ]nt`rzii a trimite la fericita noastr[ Poart[,viu sau mort, pe turbur[torul Moldovei, care se ad[postise ]nhotarele Poloniei =i se afl[ p`n[ acum ]n a ta dispozi\iune.

}n c`t prive=te pe secundul turbur[tor, apoi \i se cade neap[rat=i nez[bovit a te pune tu ]nsu\i ]n capul o=tilor tale, cu care, dac[po\i, prinde-l =i-l pedepse=te cu to\i ai s[i: iar dac[ al\i inamiciexteriori sau debilitatea for\elor tale sau vreo alt[ ]mpiedicare teva fi oprind de la aceasta, atunci f[-ne cunoscut[ nou[ sl[biciunea-\i, =i noi ]n=ine ]\i vom trimite ]n ajutor nenum[rate armate.

Pe de alt[ parte, ]nt`mpl`ndu-se cumva c[ pov[\uitorulacestor nemernici s[ scape din m`inile o=tirilor noastre =i s[fug[ ]n Polonia, apoi vei fi dator ]n orice chip a-l prinde =i a ni-lexpedi nou[ viu sau mort.

C[ci ]\i declar[m \ie c[ nimic nu te va putea scuza ]nainteanoastr[ la caz de nu ne vei trimite viu sau mort pe capul primeitulbur[ri sau de vei protege ori=icum pe turbur[torul [st de aldoilea: atunci pacea noastr[ interna\ional[ fiind s[pat[ ]n celemai profunde ale sale fundamente, r[zboiul va sf`=ia fericirea=i binele popoarelor!

Prin urmare, ]\i mai recomand[m ]nc[ o dat[ de a nu cru\a=i a nu am`na nici unul din mijloacele c`te se pot ]nchipuiprin energie =i prin ]n\elepciune pentru ca s[ conservibinefacerile p[cii =i ale leg[turilr de vecin[tate de care sebucur[ ambele noastre \[ri.

Scris ]n ultimele zile ale sacrei lune Zil-hidjde, ]n anulhegirei nou[ sute optzeci =i cinci, ]n capitala Constantinopole.”

25. Reproduser[m textual aceast[ curioas[ epistol[, sau,mai bine zis, aceast[ semea\[ porunc[, pentru a ar[ta deplingradul de ]njosor`re vasal[ la care ajunse m`ndra Polonie fa\[cu Poarta otoman[, prin stupiditatea unui Enric de Valois =iprin slug[rnicia unui +tefan Batori.

176

B. P. Hasdeu

26. Soarta gr[bise finitul lui Alexandru-vod[, f[r[participarea regelui polon.

Dar Potcoav[ r[m`nea: a=adar[ fostul persecutor al lui Ioan-vod[ =i al vornicului Dumbrav[ tot ]nc[ mai avea ]n rezerv[ oocaziune de a-=i demonstra acum, ca rege polon, zel =isupunere la ordinele lui Amurat III, precum =i le demonstrasealt[dat[, ca bei transilvan, la ordinele lui Selim II.

27. Scena ce o vom descrie se petrecu ]n Leopole, secularacapital[ a Gali\iei, respectat[ sub toate domina\iunile: rutean[,polon[, austriac[.

Acest ora= se afla totdeauna ]n cea mai str`ns[ leg[tur[ cuMoldova =i chiar cu |ara Rom`neasc[.

C`nd amic, c`nd neamic, istoria lui adesea se confund[cu istoria rom`n[, ]n c`t timp avuse =i el o istorie a sa, =i noio istorie a noastr[.

Aliat[ cu Alexandru cel Bun =i cu Mircea cel Mare, comunaLeopolii se bucura ]n secolii XIV =i XV de ni=te imense pre-rogative comerciale ]n tot cuprinsul Rom`niei, de la Nistru =ip`n[ la Severin.

Apoi +tefan cel Mare, ]n r[zboiul cu polonii, ajunse cu fier=i sabie p`n[ sub murii acestei capitale, pustiind ]ntr-un mod]nfrico=at toate satele dimpregiur =i chiar mahalalele, =i sezice — noi nu ne pronun\[m — se zice c[ ]n jaful palatuluiunui magnat gali\ian ar fi g[sit acolo cea mai veche cronic[moldoveneasc[, descoperit[ — zice-se — ]n anii trecu\i subnumele de Cronica lui Huru.

De aci ]nainte Bogdan cel Chior, p[=ind ]n urmele t[t`ni-s[u, veni =i el cu o puternic[ armat[ a brava zidurile Leopolii=i se ]ntoarse ]nc[rcat de prad[.

Ca antic =i unic depozit al m[rfurilor moldovene ]nPolonia, acest ora= se umpluse ]n cursul timpului denegu\[tori rom`ni, din care unii, ajuta\i dint`i de AlexandruL[pu=neanul, cel mai bigot dintre tirani, fundar[ aice, pela mijlocul secolului XVI, o frumoas[ biseric[ de rit orien-tal, cunoscut[ p`n[ ast[zi sub numele de „biserica mol-doveneasc[“.

177

Muntele =i valea

28. }n 1578 petrecea din ]nt`mplare ]n Leopole un italiandin Floren\a, numit Filip Talducci.

El l[s[ ]n manuscript o nara\iune, p[strat[ p`n[ ast[zi ]nArhivul Mediceu, =i pe care o traduceam aici din liter[ ]nliter[, precum ]n tribunaluri se ]nregistreaz[ f[r[ nici oschimbare depunerile unui martor ocular.

29. „Plec`nd din Var=avia, regele poruncise a ]nchide ]ncastelul Rawa, ]n provincia Masovia, sub cea mai aspr[ paz[,pe fostul domn moldovenesc Potcoav[.

Mai ]n urm[ dede ordin a-l str[muta la Leopole, unde veniseun ceau= turcesc, nu cu alt scop, precum =tia toat[ lumea, cinumai pentru a cere capul lui Potcoav[.

Tot cu aceea=i \int[ sosi =i un ambasador din partea luiPetru cel +chiop, aduc`nd regelui pe=ke= 50 boi, 4 bu\i det[m`ioas[, 2 bu\i din l[m`i s[rate de cele mici =i un frumosarm[sar.

Pe aci luni diminea\a, ]n 16 a lui iuniu, regele se dep[rt[pe dou[ zile din ora=, sub pretext de v`n`toare, dup[ ce mai]nt`i poruncise ca toat[ poli\ia s[ stea sub arme, precum =igarda regal[, iar por\ile ora=ului s[ fie ]nchise.

Ceau=ul turcesc fuse ]ndemnat a ie=i din Leopole at`t pentrua se feri de pericol personal, cum =i pentru a se masca ru=ineavasalit[\ii guvernului ]n privin\a Turciei.

Toate aceste m[suri fur[ ocazionate prin neobicinuitul con-curs de oameni arma\i, veni\i la Leopole sub cuv`nt de a onoraprezin\a regelui, dar ]n realitate, precum se vorbea, mai alespentru a asista pe Potcoav[.

Dup[ plecarea regal[ =i regularea celor poruncite, cevamai ]nainte de ameazi, principele prizonier fu adus pe pia\[,f[r[ ca s[-l \in[ cineva, c[ci ]=i ceruse aceast[ singur[ gra\ie,dup[ ce ]i fusese anun\at[ sentin\a de moarte.

Scena r[sun[ de zgomotul oamenilor =i de vuietul tobelor.Potcoav[ trecu de dou[ ori d-a lungul pie\ei, netezindu-=i

barba =i privind la public f[r[ cel mai mic semn de fric[; apoirug[ s[-l asculte =i, f[c`ndu-se t[cere, rosti polone=teurm[toarele cuvinte:

178

B. P. Hasdeu

„Domnilor le=i! merg la moarte nu =tiu pentru ce, c[ci nu-miaduc aminte s[ m[ fi ]nvrednicit prin faptele mele de un asemeneasf`r=it.

+tiu at`ta, c[ totdeauna m-am b[tut b[rb[te=te =i viteje=te]mpotriva du=manilor numelui cre=tinesc, lucr`nd numai pentrubinele =i folosul \[rii mele, cu hot[r`re de a-i fi ca un zidpentru ca p[g`nii s[ nu poat[ trece Dun[rea.

Dumnezeu =tie de ce nu putui izbuti ]n aceast[ dorin\[;pricina cea de c[pitenie este tr[d[torul care prin ]n=el[ciunem[ aduse ]n starea ]n care m[ aflu.

Dar bun e Dumnezeu! =i c`inele cel v`nz[tor cur`nd ]=i vaprimi plata pentru nevinovatul meu s`nge.

At`ta =tiu; ba mai =tiu ]nc[, mai =tiu c[ trebuie s[ moracuma din m`na acestui c[l[u cre=tin — ar[t[ la acela —c[ci acestuia ]i porunci a=a craiul vostru, iar craiului vostrua=a ]i porunci st[p`nul s[u turcul, c`inele de p[g`n!

Mie unuia pu\in ]mi pas[ de via\a mea; dar \ine\i minte c[peste pu\in timp v[ a=teapt[ =i pe voi ]n=iv[ aceea=i soart[; dec`te ori va vrea c`inele de p[g`n, capetele =i averile voastre,ba =i capetele =i averile crailor vo=tri vor fi trimise la |arigrad!”

30. Ne ]ntrerupem aci, neput`nd a nu ne ]ntrerupe.Ultimele cuvinte din energicul discurs al lui Potcoav[ erau

nu numai o prorocie, ci chiar un fel de a doua vedere; c[ciaproape ]n acela=i moment ]n care fur[ rostite, un nobil polon,amic personal al lui +tefan Batori, fiind trimis din parte-i ]nTucia pentru a cump[ra cai orientali, fu ucis din poruncasultanului, =i banii s[i ]nc[pur[ ]n tezaurul otoman.

Afl`nd mai ]n urm[ aceast[ flagrant[ c[lcare a dreptuluigin\ilor, ]nceputul realiz[rii predic\iunii lui Potcoav[, Poloniapufni de m`nie =i... t[cu!

Revenim la nara\iunea lui Talducci.31. „Apoi, dup[ o scurt[ pauz[, ar[t`nd la opt oameni ce-l

]nso\eau, Potcoav[ zise:„Ace=ti slujba=i =i tovar[=i ai mei fiind tot at`t de isprav[

ca =i mine ]nsumi, oameni cinsti\i =i vrednici prin ni=te slujbef[cute cr[iei-voastre; a=adar[, v[ rog ca, dup[ moartea mea,

179

Muntele =i valea

nu numai s[ nu fie b`ntui\i, ci ]nc[ dimpotriv[ r[spl[ti\i dup[vrednicia lor.”

Apoi adaose:„V[ mai rog ca pe acest om lipsit de cinste — ar[t[ la

c[l[u — carele nu e vrednic a se atinge de trupul meu c`ttimp sunt viu, s[ nu-l l[sa\i a m[ p`ng[ri cu m`na-i nici dup[moarte; ci ]ng[dui\i aceast[ sarcin[ oamenilor mei, care numaipentru ast[ de pe urm[ slujb[ m[ ]nso\ir[ p`n[ aice.”

De aci t[cu.Tot poporul pl`ngea; mai cu seam[ pl`ngeau o mul\ime de

osta=i, veni\i la Leopole numai pentru Potcoav[, dar pe caremarea for\[ de rezisten\[ din partea guvernului ]i ]mpiedicade a sc[pa pe erou.

Pe fe\ele lor se citeau durerile suflete=ti.Unul din ei, — se zice c[ dup[ rug[mintea lui ]nsu=i

Potcoav[, — ]l abord[ cu o mare cup[ de vin.Principele ]i mul\umi, lu[ cupa, o de=ert[ f[r[ a r[sufla =i,

uit`ndu-se ]n ochii aceluia ce-i dase, ]i zise, dup[ obicei, c[bea pentru s[n[tatea lui =i a tuturor tovar[=ilor lui.

Apoi iar[ trecu de dou[ ori de-a lungul pia\ei =i, ]n ajunulmomentului fatal, z[rind o leg[tur[ de paie pe care trebuia s[]ngenunche, strig[ cu indigna\iune:

„O, Doamne! oare s[ nu fiu vrednic de a ]ngenunchea peceva mai bun dec`t asta!”

+i, adres`ndu-se c[tre oamenii s[i, le zise:„Aduce\i covorul ce-mi mai r[mase din lucrurile mele!”C`nd tapetul fu adus, Potcoav[ se puse ]n genunchi cu

demnitate, recit[ rug[ciunea, f[cu cruce dup[ modulgrecesc =i ]nchise ochii, ]n a=teptarea lovirii mortale; darc`nd sim\i c[ g`dele nu se mi=c[, se ]ntoarse c[tre el cu]ntrebarea:

„Ce mai stai?”C[l[ul r[spunse:„St[p`ne! mai ]nt`i haina trebuie a=ezat[ astfel ]nc`t s[

nu m[ ]mpiedece.”„Bine, bine”, zise principele.

180

B. P. Hasdeu

Atunci el singur ]=i a=ez[ haina, invoc[ numele luiDumnezeu, =i, poruncind c[l[ului s[-=i ]mplineasc[ datoria,muri cu lini=tea cea mai senin[.

Unul din oamenii guvernului, voind a ar[ta c[ totul e sf`r=it,ridic[ de trei ori ]n sus, ]n spectacol, destruncheatul cap al eroului.

}n acest moment din toate gurile izbucni un singur \ip[t dedurere.

Indigna\iunea poporului fu at`t de mare, ]nc`t garda re-gal[ apuc[ pu=tele, tem`ndu-se de o revolt[...”

32. Capul lui Potcoav[ fu al doilea cap princiar din Moldovarostoglit pe pia\a Leopolii din m`na unui g`de, ]ntr-un scurtinterval de 14 ani.

}n 1564 fuse descapitat tot acolo, din ordinea regelui Sigismund-August, +tefan-vod[ Tom=a, fugit denaintea lui AlexandruL[pu=neanul: testamentul s[u =i un petic de catifea din mantauadomneasc[ se p[streaz[ p`n[ ast[zi ]n capitala Gali\iei.

Dar ]ntre +tefan Tom=a =i Potcoav[, ]ntre Sigismund-Au-gust =i Batori, ]ntre anul 1564 =i anul 1578 este un abis dediferen\[.

+tefan Tom=a, ]n domnia sa cea de c`teva luni, f[cea parad[de o antipatie febril[ contra Poloniei, merg`nd cuextravagan\a-i p`n[ la aceea ]nc`t pe negu\itorii din Gali\ia,ab[tu\i din ]nt`mplare la Suceava, poruncea arma=ilor s[-i]nece ]n r[u. Descapit`nd pe un asemenea vr[jma= al numeluipolon, regele Sigismund-August executa o r[zbunare na\ional[.

Batori avu el oare vreo umbr[ de scuz[ m[cel[rind pePotcoav[?

33. Archiescop catolic al Leopolii era pe atunci, sau cuvreo cinci ani mai t`rziu, ]nv[\atul Solikowski, carele ne l[s[o interesant[ istorie a timpului s[u.

De=i inamic declarat al ortodoxilor =i, prin urmare, al tuturorrom`nilor, totu=i, el nu se sfie=te a m[rturisi ]n gura mare oprofund[ indigna\iune ]n privin\a mor\ii lui Potcoav[.

„Aproape to\i cet[\enii — zise el — pl`nser[ pieirea acestuiviteaz moldovean; =i nu pu\in pierdu regele chiar ]n stimapopoarelor str[ine...“

181

Muntele =i valea

Atare testimoniu este de o greutate extrem[.34. Depus ]ntr-un cosciug ]mpodobit cu cununi de trandafiri,

cadavrul lui Potcoav[ fu ]nmorm`ntat ]n biserica cearom`neasc[...

Despre Kopycki nu se mai aude nimica; |opa abia pestecincisprezece ani cuteaz[ a se ]ntoarce ]n Moldova; +ah sec[lug[ri =i muri ]ntr-o mon[stire.

35. Petru cel +chiop, afar[ de o scurt[ ]ntrerumpere, ]=iconserv[ letargica domnie p`n[ la anul 1591.

Atunci ]ncepu a cre=te ]n gra\iile Por\ii otomane, refugit laConstantinopole, un frate mai mic al acelui Vintil[, care afost ]mp[r\it ]n bine =i ]n r[u toat[ soarta lui Ioan-vod[; erafaimosul Mihai, cunoscut dent`i sub titlul de mare ban, apoisub porecla domneasc[ de „cel Viteaz”.

+i ca fiu al lui Petra=cu cel Bun, =i ca frate al nenorocituluiVintil[-vod[, ur`nd cu ]nver=unare tot neamul lui Petru cel+chiop, acest nou personagiu nu contenea a-l s[pa mereu ]nopiniunea Turciei, p`n[ ce, ]n fine, reu=i a se face s[ senumeasc[ un alt domn ]n Moldova.

Afl`ndu-se ]n starea ]n care pusese alt[ dat[ pe nemuritorulIoan-vod[, Petru cel +chiop avu el oare inima de a imita pepredecesorul s[u? Chem[ oare la arme pe to\i fiii \[rii? Steteoare ]n fruntea vitejilor? Zbur[ s[ apere cu pieptul hotareleMoldovei? Umplu lumea de fala izb`nzilor sale =i pe p[g`nide teroare?... Nu; el ]=i str`nse catrafusele =i plec[ ]n Germania!

Suflet slab =i minte mic[, om n[scut nu pentru grandoareapurpurii, ci pentru a se supune orbe=te ast[zi la ordinele turcului,m`ini la =oaptele jezui\ilor — pe care el cel dent`i se ]ncercasea-i introduce chiar ]n Moldova — acest principe t`r`tor muripeste pu\in timp ]n exil, devenind catolic =i tocmai atuncic`nd mergea la Roma s[ s[rute papucul papei!

Aci apune secolul lui Ioan cel Cumplit =i r[sare secolul luiMihai cel Viteaz; dou[ s[rb[tori rom`ne at`t de ]nrudite, ]nc`tistoricii cei vechi, care descriser[ pe una din ele, credeau dedatorie a descrie tot ei =i pe cealalt[ geam[n[.

182

B. P. Hasdeu

EPILOG

A=a, druma=ul serei ]n c`mpvr`nd s[ se culce,

E fericit c`nd pleac[ p-o floarefruntea sa...

BOLINTINEANU

1. P]n[ acum Ioan-vod[ juc[ un rol secundar ]n analelerom`ne =i form[ o lips[ ]n istoria universal[.

2. Nu vorbim nimic despre periodul cel aventuros al vie\iisale, sau de tot necunoscut, ori ]n totul desfigurat la Engel,Wolf, +incai, Photinos, Vaillant, Laurian =i la to\i ceilal\i c`\icrezur[ de ajuns o pagin[ sau dou[ pentru a cuprinde un ompe care nu-l putuse cuprinde o \ar[; ne vom pironi toat[aten\iunea noastr[ asupra altor elemente, prin care persoanaindividual[ a lui Ioan-vod[ se contope=te cu persoana ceacolectiv[ a Rom`niei =i atinge colosul umanit[\ii.

3. Ca domn, el fu judecat p`n[ ast[zi numai de pre]nveninatele spuse ale vr[jma=ilor s[i: ciocoi, farisei =i str[ini.

Astfel, marele Julian Apostatul, unul din cei mai sublimi]mp[ra\i ai Romei deja c[zute, z[cea os`ndit f[r[ rezerv[ ]ncursul secolilor, p`n[ ce, ]n fine, trebuia s[ vin[ un Bayle =iun Voltaire pentru ca s[ ]ntoarc[ cezarului ceea ce este al luicezar.

Astfel, de asemenea, uria=ul Napoleon apare =i mai pu\indec`t mic ]n pamfletul lui Victor Hugo; dar nu Victor Hugoeste istoricul lui Napoleon.

4. Ca osta=, Ioan-vod[ fu mic=orat p`n[ ast[zi dup[viclenele rela\iuni ale polonilor, c`nd du=mani neputincio=i,c`nd alia\i perfizi, care, ]n ambele cazurile, voiau a-i r[pi sautoat[ gloria, sau partea-i cea mai frumoas[, ]mp[un`ndu-se ei]n=i=i cu mizerabilul plagiat de pene str[lucite.

Aceast[ soart[ o avur[, vai! to\i eroii Rom`niei.Maghiarii oare nu-=i atribuiau ei loru=i, ]n fa\a nedumeritei

Europe, cele mai falnice =i mai legitime victorii ale lui Mircea,|epe=, +tefan =i Mihai?

183

Muntele =i valea

5. Numai un democrat poate ]n\elege domnia lui Ioan-vod[,a c[rui toat[ administra\iunea fuse ca o luminoas[ presim\irea cuvintelor lui Saint-Simon:

„Nu l[sa\i ca cei s[raci, despoindu-se de pu\inul ce au, s[mai adauge la prisosul celor avu\i.

Nu l[sa\i ca ho\ii cei de frunte s[ fie pu=i judec[tori pestegre=elile cele mici.

Nu l[sa\i ca ne=tiin\a, supersti\iunea, lenea =i desfr`narea,n[scute pe puful saloanelor, s[ calce ]n picioare capacitatea=i moralitatea, ie=ite din ]ntunericul unui bordei...”

6. Numai un soldat poate ]n\elege r[zboaiele lui Ioan-vod[,care se povesteau p`n[ acum ca un lung ]n=ir[-te-m[rg[ritef[r[ plan =i f[r[ succesiune, dar ]n care arta militar[ descoper[cu uimire o prodigioas[ diversitate de mijloace, c`rmuit[ deo minunat[ unitate de direc\iune.

7. Ce e dreptul, ca domn, Ioan-vod[ se ar[t[ c`teodat[prea crud; dar Mircea, +tefan, Mihai fost-au ei, oare, maibl`nzi? dar secolul al =aisprezecelea ]ntreg nu fu el, oare,unul din secolii cei mai ]ncrunta\i ]n toate \[rile lumii, ]nSpania, ]n Francia, ]n Anglia? dar p`n[ =i capii bisericilor,p`n[ =i predicatorii p[cii evanghelice, p`n[ =i Luther =i papaPiu V nu strigau ei, oare, atunci cu furie: „T[ia\i! t[ia\i! t[ia\imereu!”

8. Ce e dreptul, ca osta=, Ioan-vod[, dup[ ce f[cusemiracole, c[zu; dar nu uita\i cuvintele lui Frederic: „Nici ungeniu militar nu poate \inea contra tr[d[rii”; dar nu uita\imoartea lui Cezar, Enric IV, Gustav-Adolf, =i chiar pe a luiMihai; dar nu uita\i Waterloo!...

Nu ]ntotdeauna succesul este ceea ce distinge pe oameniicei mari; c[ci adesea sunt foarte mari tocmai nenoroci\ii, caremor sem[n`nd, pentru ca mediocra posteritate s[ aib[ fericireade a culege mai t`rziu rodul cel ce se coace cu greu.

9. Mircea domnise aproape 40 de ani.+tefan — de asemenea.Mihai tot ]nc[ — cu bine, cu r[u — ]=i tr[g`n[ p`n[ la 9

ani eroica domnie...

184

B. P. Hasdeu

Mircea, +tefan, Mihai, av`nd puternici du=mani, avur[ ]ns[=i puternici amici, regi =i ]mp[ra\i.

Dar c[uta\i cu lum`narea, ca Diogen, nu numai ]n Rom`nia,ci c[uta\i ]n toat[ istoria universal[ un singur principe carelecu mai pu\ine mijloace s[ fi executat ]n pace =i ]n r[zboi, cadomn =i osta=, ]ntr-un interval de dou[zeci =i opt de luni, ni=telucruri mai gigantice dec[t reformele administrative =i b[t[liilelui Ioan-vod[!

10. Fiecare fact istoric este o ]nv[\[tur[ adresat[ la unmoment oarecare ce se va ivi c`ndva ]n viitr, precum ]n poezialui Heine cedrul Livanului se g`nde=te la dep[rtatul brad dincodrii Scandinaviei.

Zilele noastre mi se par a fi anume ora care r[spunde lavechea lec\iune a lui Ioan-vod[: suntem slabi =i dezorganiza\i,nu avem amici, du=manii ne ]mpresoar[, ne amenin\[, nen[bu=esc din toate p[r\ile.

Dar trebuie oare s[ desper[m? Lipseasc[ un p`rc[labIeremia Golia, lipseasc[ ni=te vornici Bil[e =i Murgu, lipseasc[un hatman Slavil[, lipseasc[ negrul stol de lacomi v`nz[tori:=i atunci, sub un alt Ioan-vod[, ne vor ajunge doi ani, numaidoi ani, fra\ilor rom`ni, pentru a r[s[di ]n scumpa noastr[\[ri=oar[ un paradis, p[zit la hotarele sale de mii de ]ngeri cus[bii ]nfl[c[rate!

11. Pentru cine vrea, ]n pu\in timp =i din nimica se facmulte =i mari.

D R A M A T U R G I E

186

B. P. Hasdeu

R{ZVAN +I VIDRA

Poem[ dramatic[ ]n cinci c`nturi

„M[rirea de=art[ =i iubirea deargin\i, acestea sunt ni=te neputin\e iu\iale sufletului...”

MITROP. TEOFIL, Cazania 1644

DEDICA|IUNE

So\iei meleIulia Petriceicu-Hasdeu

Cumplita s[r[cie =-invidia viclean[Dan\au ]n jurul meu:

}n inim[ durere, =-o lacrim[ pe gean[,+i-n piept suspinul greu!

Tu, ]ns[, ca o lamp[ r[mas[ m`ng`iereC]nd faclele s-au stins,

Cu-o raz[ de iubire sorbeai acea durere,Secai amarul pl`ns!

Suspinul singur numai ]mi sta mereu ]n cale:Oftam f[r’s[ voiesc,

Ca umbrele, ce-n fa\a luminii matinaleDe noapte ne-amintesc.

}n zilele acelea de sumbr[ poezie,Cu-o m]n[-n m]na ta,

Am scris aceast[ dram[, ce-n via\[-mi o s[ fieCa floarea „nu-m-uita”!

}n stalactit se-ncheag[ o und[, picurat[,P-o st`nc[ nencetat;

A=a oftarea-mi lung[ aice-i ]nchegat[Suspin cristalizat!

CUPRINS

187

Muntele =i valea

M`nia mizantrop[ a omului ]n goan[,Sarcasmul infernal

Le vezi ]n ast[ carte, ]nfipte-ntr-o icoan[Cu v`rful de pumnal!

+i cui s[-nchin eu oare, c`nd timpul se r[zbun[,Ecoul amor\it

Din nemilosul viscol pe care ]mpreun[Abia l-am resim\it?

O, tu, ce chiar suspinul ]l ]mp[r\eai cu mine,F[c`ndu-l mai u=or:

T[iai oftarea-ntreag[ ]n dou[ mici suspine,Unite prin amor!...

B.P.H.

188

B. P. Hasdeu

C ~ N T U L I

UN ROB PENTRU UN GALBEN

„}n Moldova au cei mici despre cei mariacest obicei de pier f[r[ jude\, f[r[ vin[ =i f[r[seam[. Singuri cei mari judec[tori, singurip`r`=i =i singuri plinitori Legii. +i de acest obiceiMoldova nu scap[...”

URECHE, sub anul 1564

F E | E L E :

R{ZVAN, \igan dezrobit T~RGOVEA|A IIISBIEREA, boier b[tr`n T~RGOVEA|A IVT{NASE, cer=itor T~RGOVE|UL IBA+OT{, mare v[tav T~RGOVE|UL IIDASC{LUL T~RGOVE|UL IIIT~RGOVEA|A I FATA IT~RGOVEA|A II FATA II

SLUJITORI de la v[t[vie

O pia\[ ]n Ia=i, ]n fund o biseric[, mai ]ncoace o piatr[, ]n l[turi case.

T{NASE

(=ez]nd pe piatr[)

Miluie=te-m[, jup`ne! Dumnezeu va da-nzecitSufletelor ce se-ndur[ de-un s[rman nenorocit!

SBIEREA

(oprindu-se ]n drum)

Cum? ce spui? La sut[ mia? O cam[t[ minunat[!De-ar fi astfel, toat[ starea-mi eu \i-a= da-o chiar ]ndat[...S[ =tii ]ns[ c[ d`nd una, n-o mai vezi, n-o mai g[se=ti...

189

Muntele =i valea

T{NASE

(scul`ndu-se)

Miluie=te-m[, jup`ne, cu ce singur socote=ti!+-un b[nu\ o s[-mi ajung[... Iat[, de trei zile-n gur[N-am luat un pic de p`ine, n-am avut o f[rmitur[...

SBIEREA

De trei zile? Ce minciun[!.. +-apoi cine-i vinovat?Pentru mine e totuna de-ai m`ncat sau n-ai m`ncat...Un b[nu\! Cum nu! E lesne!.. B[ni=orii nu s-arunc[.Dec`t cer=itor, mai bine ia toporul =i la munc[.

(R[zvan se arat[ ]n fund =i se opre=te din dosul lui Sbierea)

T{NASE

Vai, jup`ne! vai, jup`ne!.. Nu cer=e=te un rom`n,Nu cer=e=te c`t mai are un pai de n[dejde-n s`n!Nici eu nu cer=eam, jup`ne, pe c`nd aveam viti=oare,+-un p[m`nt c`t trage plugul, =-o prispuli\[ la soare;Dar vecinii, din rea pizm[, la judecat[ m-au tras,+-acum iat[-m[-s, jup`ne, gol pe poduri am r[mas!..Copila=ii pl`ng de foame...

SBIEREA

Copila=ii!... Vrea s[ zic[Tu e=ti un nebun de frunte! Dup[ ce n-ai chiar nimic[,Te mai apuci de pr[sil[. Auzi! }i trebui copii!Un neam de neto\i... D[-mi pace! Duc[-se pe la pustii!

T{NASE

(a=ez`ndu-se)

Of, of, of! +i tu, jup`ne, o s[ dai de vreo ispit[!

(Sbierea face trei cruci mari dinaintea bisericii =i se dep[rteaz[, f[r[ ab[ga de seam[ c[ i-a c[zut o pung[ din chimir.)

190

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

A=a cruci evlavioase, a=a fa\[ r[stignit[,A=a-nchin[ciuni plecate, p`n[ la br`u =i mai jos,Nu f[cea nici sf`ntul Petre, nici ]nsu=i domnul Hristos!...Bre! Jup`nul [sta crede c[ drept la rai o s[ mearg[,Pe c`nd dracii dup[ d`nsul cu limba scoas[ alearg[!...

(Face c`\iva pa=i =i ridic[ de jos punga.)

Aoleu! O punguli\[!... Ba-i un s[cule\ cam greu!...}l va fi pierdut boierul cel cu zor de Dumnezeu...M[i, opre=te-te, jup`ne!... Stai, jup`ne, de m-ascult[!...

SBIEREA

(din afar[)

La naiba! |i-am spus o dat[ c[ nu-mi place vorba mult[!Un singur pas nu po\i face f[r’s[ dai de vreun calic!...Fugi! N-am bani! N-am o gro=i\[! N-am nimic, nimic, nimic!

R{ZVAN

Nimic n-are, s[r[cu\ul! A=a zice! prin urmare,Omul neput`nd s[ piarz[ tocmai lucrul ce nu-l are,Punga nu-i a lui. Atuncea... fie dar a cui o vrea,De vreme ce toat[ lumea mi se leap[d[ de ea...(Num[r[: „unu..., cinci..., opt...”)Dou[zeci, =i to\i cu g[uri! Parc-ar fi s[-mi povesteasc[Cum se dezmierdau, s[rmanii, ]n salba s[rb[toreasc[,Pe-un grumaz de \[r[ncu\[, gr[suliu =i r[sf[\at,P`n’ce gheara ciocoimii din carne i-a ]nh[\at!...De-ar avea banii o limb[, lucrurile ce ne-ar spunePe mul\i albi i-ar face negri, ca cel mai negru t[ciune...Nu! Eu nu vreau ast[ pung[!... +i chiar foame de mi-ar fi,P`inea astfel cump[rat[ m[ tem c[ m-ar otr[vi!...Mo=ule!

191

Muntele =i valea

T{NASE

Ce vrei?

R{ZVAN

Jup`nul nu \i-a dat lescaie fr`nt[?Uite! Eu ]\i dau o pung[. Scoal[, mo=ule, =i c`nt[!

T{NASE

De la un \igan poman[?

R{ZVAN

Dec! +i totu=i, pe boier,De-\i da o sc`rb[ de-aram[, tu l-ai fi urcat ]n cer?

T{NASE

E rom`n, oricum.

R{ZVAN

Jup`nul e rom`n? Vai, ce ocar[!Te-n=eli, mo=ule! El este piatr[, lemn, strigoi sau fiar[,Dar numai rom`n nu-l cheam[, c[ mult mai rom`n sunt eu!...Nu c[ta c[-\i pare searb[d =i p`rlit obrazul meu,C[ nici noaptea nu-i b[lan[, dar p[m`ntul odihne=te;C[ =i p`inea de secar[ este neagr[, dar hr[ne=te+-apoi, mo=ule, eu unul nu-s \igan de r`nd, m[ jur.Nu, nu, crede-m[, ]n pieptu-mi bate suflet de vultur.M[iculi\a fu rom`nc[...

T{NASE

Moldoveanc[?

R{ZVAN

Se-n\elege.

192

B. P. Hasdeu

T{NASE

Moldoveanc[? Ce-auz, Doamne!... Dar asta-i o f[rdelege!Unde s-a aflatC[ s-ampreunatCorbi cu turturele,+erpi cu floricele,Ur=i cu c[prioare+i norii cu soare?...

Orumbi\[ s[-ndure un b[rbat cioroi...

R{ZVAN

Taci, m[i!C[ sim\esc cum intr[-n mine =aptezeci de n[b[d[i!...N-atinge \[r`na mamei, c[ nu mai =tiu ce-o s[ fie!Mi se-nt`mpl[ multe pozne c`nd sunt cuprins de m`nie.Eu nu-s \igan, \i-am mai spus-o!... Nu m[ mai tot z[p[ci!...Mai pe scurt, da, iat[ banii!... Pleac[ dracului de-aci!

T{NASE

De la un =erb nu voi cere, nu voi lua niciodat[:Ursita-mi e neferice, dar a ta-i chiar blestemat[.De mi-ar fi s[ mor de foame, m`na mea n-o voi p[ta,Primind mil[ dintr-o m`n[, care... nici ea nu-i a ta!

R{ZVAN

Eu =erb? Dar bat[-te focul, mitropolitul N[staseNu =tii oare c[ la moarte-i pe to\i robii s[i iertase?...Singurul vl[dic[-n lume, sau cel pu\in la rom`ni,Care nu voia ca fra\ii s[ fie slugi =i st[p`ni,Fiind tot un os =-o carne... A=a scris-a ]n diat[,Poruncind s[ plece slobozi to\i \iganii s[i deodat[;To\i, mo=ule, p`n’la unul: b[rba\i, copii =i muieri...S-a spart lan\ul! De-atunci, iat[, dou[ ierni =i dou[ veriEu zbor ]n st`nga =i-n dreapta, ca voioasa cioc`rliePe care n-o mai popre=te ferecata colivie.

193

Muntele =i valea

T{NASE

E=ti \igan pe jum[tate, nu e=ti rob...

R{ZVAN

Asta-i nimic,Mai este ceva. V[zut-ai?

T{NASE

Ce?

R{ZVAN

Un \igan gr[m[tic?

T{NASE

Gr[m[tic?... nu!... nu, b[iete... N-am v[zut, c[ci nu se vede,+i chiar de-a= vedea cu ochii, pare-mi-se c[ n-a= crede.

R{ZVAN

|iganii sunt tot ce-\i place: =elari, fierari, potcovari...

T{NASE

Cal[i...

R{ZVAN

Adic[, nu-i vorb[, nici c[l[ii nu sunt rari!Dar gr[m[tici, ba... Ei bine! Numai singur eu sub soare,Dintre mii de \ig[nime, =tiut-am s[-nv[\ scrisoare,S`rbeasc[ =i rom`neasc[, ]nc`t ajunsei de mic}n casa mitropoliei cel mai iste\ gr[m[tic...Gr[m[tic, mo=ule drag[!... Acuma ia dar[ banii,+i te rog a nu m[ pune ]ntr-un hal cu to\i \iganii...

194

B. P. Hasdeu

T{NASE

Dar ace=ti bani, m[i b[iete, vor fi un lucru... furat.

R{ZVAN

A=a-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adev[rat!To\i banii din \ara noastr[ poart[, mo=ule, pe sineSemnul furilor ce-i prad[, pintre lacrimi =i suspine,De la noi, de la opinc[, de la omul cel s[rman,+-apoi nu vor s[ ne-arunce ]n obraz un gologan!Zbur[tori ce sug ]n umbr[! Javre, mo=ule, d-aceleaLa care omeneasc[-\i pare numai fa\a, numai pielea,Iar sufletul pe dob`nd[ fu luat de la Satan,Cu tocmeal[ s[ se-ntoarc[ mai murdar =i mai viclean!...

T{NASE

Bine, bine spui, b[iete!

R{ZVAN

Lucru furat! ai dreptate!}ns[ n-oi fi eu acela care va pr[da pe-un frate!Mama, buna m[iculi\[, din morm`nt ar tres[riDe-ar =ti c[-n pieptu-mi se mi=c[ p[catul de-a t`lh[ri!...Dar la naiba frunza verde! Ce s[ mai toc[m degeaba?Iat[ banii, mul\ume=te, du-te, caut[-\i de treab[!Afl[, mo=ule, at`ta: fie banii chiar fura\i,Copila=ii t[i te-a=teapt[ f[r[ pit[ =i-nseta\i!...

T{NASE

(lu`nd punga =i scul`ndu-se)

Bogdaprosti, m[i b[iete!... Bogdaprosti! R[u ]mi pareCa s[ v[z o lighioan[ c-un suflet at`t de mare!De-ai fi rom`n, cale-vale! dar \igan, p[cat! p[cat!Tat-t[u o fi fost, b[iete, o groaz[ de blestematDe-au ]ntortocheat pe m[-ta ]n lingu=irile lui...

195

Muntele =i valea

Multe dragostea mai face pe fa\a p[m`ntului!E curat un fel de boal[, ce de noi c`nd se lipe=te,Pe rom`n mi-l \ig[ne=te, pe \igan mi-l rom`ne=te,Toate lucrurile-n lume cu susul le pune-n jos:}ngerul ur`t se pare, ucig[-l crucea, frumos!...Dar eram s[ uit, b[iete, de-a te-ntreba, cum te cheam[?

R{ZVAN

Pe mine R[zvan, Smaranda chema pe dr[gu\a mam[;Muri an.. ba nu!... tr[ie=te! tr[ie=te-n cugetul meu,+i va tr[i totdeauna, p`n[ voi tr[i =i eu!...

T{NASE

Dumnezeu s[ mi te-ajute, precum tu m-aju\i pe mine;Zilele tale s[ curg[ tot zile lungi =i senine;Iar nevoia s[ doboare pe-oricine-\i va fi du=man!...R[m`i s[n[tos, b[iete!... Ce p[cat c[ e=ti \igan!...

(Pleac[ murmur`nd: „R[zvan, R[zvan, R[zvan”... apoi se ]ntoarce)

+tii ce? Mi-am luat de seam[... Nu-mi trebuie punga- ntreag[,

Mi-ajunge =-un singur galb[n... z[u a=a, R[zvane drag[!Mai sunt mul\i s[raci, b[iete, =i eu n-a= vrea de prisos,Pe c`nd se zbucium[ fra\ii, sim\ind cu\itul la os!

(sco\`nd punga) Na!...

R{ZVAN

Dar, mo=ule...

T{NASE

Ascult[, nu mai face vorb[ lung[!Mai ]mparte tu =-altora p`ine din aceast[ pung[.

(Ia un galb[n =i d[ sacul lui R[zvan.)

196

B. P. Hasdeu

F[ pe g`ndul meu, c[ci altfel, z[u, nu primesc nici un ban.Acuma m[ duc, b[iete... Mare p[cat c[-i \igan!...

(Iese.)

R{ZVAN

Bietul om!.. Ce fudulie! Ce vorbe late! Ce toan[!Cineva, privind, l-ar crede c[-i un ]mp[rat ]n goan[!Ce dispre\! D-abia ne vede... taica lui n-a fost \igan!...

(Se uit[ ]n jur cu paz[, apoi scoate din s`n o h`rtie.)

Lumea-=i bate joc de mine! R`de lumea de R[zvan!...O s[ r`z =i eu de lume!... da, vom r`de fiecare:Ea de mine cu trufie, eu de d`nsa cu turbare!...

(Lipe=te h`rtia pe un st`lp =i iese, pe c`nd u=a bisericii se deschide,venind mai mul\i, dintre care dasc[lul se opre=te l`ng[ h`rtie, iar ceilal\i

se gr[m[desc.)

T~RGOVEA|A I

Uf! Nu mai stau pe picioare de nec[jit[ ce s`nt!Z[u, nu-i prea bun[ z[bava, fie locul c`t de sf`nt.P[rin\elul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,Dar lunge=te, vai!... Te face s[ fugi chiar de cele sfinte.

T~RGOVEA|A II

E mai de=tept popa Tacu de la Sf`ntul Nicolai;}n dou[ vorbe \i-arat[ calea-n iad =i calea-n rai,+-apoi ]\i zice: alege\i-\i! — =i-ntr-o suflare sf`r=e=te!De-\i place iadul sau raiul, cum vrei, el nu te sile=te.

(Dasc[lul, st`nd l]ng[ h`rtie, ]ncepe a r`de cu hohot.)

T~RGOVE|UL I

Dar tu ce r`zi, m[i f`rtate, singur, chiar ca un smintit?Te =tiam om de isprav[! Doar[ n-ai ]nnebunit?Spune: ce scrie pe-acolo?

197

Muntele =i valea

T~RGOVE|ELE

Cine scrie =i cum scrie?

T~RGOVE|UL II

Nu cumva iar[=i vreun c`ntec, r`njind de biata domnie?

T~RGOVE|UL III

Sau poate vreo p[c[leal[, pe vornici? pe logofe\i?

DASC{LUL

E’yuwu, aveyuwu, xateywuE’yuwu, aveyuwu, xateywuE’yuwu, aveyuwu, xateywuE’yuwu, aveyuwu, xateywuE’yuwu, aveyuwu, xateywu1; ni=te cai verzi pe pere\i!...

T~RGOVE|UL I

E=ti nerod, =i pace bun[! Eu nu-s c[rturar ca tine.

T~RGOVE|UL II

Nici eu!

T~RGOVE|UL III

Nici eu!

TO|I

Chiar nici unul!...

DASC{LUL

A=a s[ fie!

TO|I

Vezi bine!

1 +tiu =i r[s=tiu (gr.).

198

B. P. Hasdeu

DASC{LUL

Vai de \ar[!

T~RGOVE|UL I

Tu cite=te!

T~RGOVE|UL II

E=ti dasc[l!

T~RGOVE|UL III

E treaba ta!

T~RGOVEA|A I

Cur`nd! Cur`nd!

T~RGOVEA|A II

Zi odat[!

CELELALTE

Nu mai putem a=tepta!

DASC{LUL

Fiindc[ voi nu =ti\i carte...

TO|I

Ei bine?

DASC{LUL

Dar face\i gur[...

TO|I

Ei bine?

199

Muntele =i valea

DASC{LUL

C[ci, din p[cate, a rom`nului f[ptur[ Este...

TO|I

Ei bine?

DASC{LUL

S[ zbiere cu c`tu-i mai n[t[r[u.

TO|I

Ei bine?

DASC{LUL

De voi mi-e mil[...

TO|I

Ei bine?

DASC{LUL

Voi citi eu.

T~RGOVE|UL I

Cite=te!

T~RGOVE|UL II

Da! Da!

T~RGOVE|UL III

}ncepe!

T~RGOVE|ELE

Ascultare! Ascultare!

200

B. P. Hasdeu

T~RGOVE|UL I

Eu port bumbac ]n ureche. Ridic[-\i glasul mai tare...

T~RGOVE|UL II

Dar nu r[cni, c[ pe mine m[ cam sup[r[ la cap...

T~RGOVE|UL III

Mai ]n sf`r=it, hai odat[, mi=c[-\i barba cea de \ap!

DASC{LUL

(cite=te)

Frunz[ verde de negar[,De c`nd domne=te ]n \ar[Petru-vod[ =chiop =i slut,De r`s \ara s-a f[cut!...

TO|I

De r[s \ara s-a f[cut! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

T~RGOVEA|A I

Petru-vod[ =chiop[teaz[, dar nu-i slut!

T{RGOVEA|A II

Nu, nu, nu este!Ba-i chiar frumu=el la fa\[ ca f[tul cel din poveste!

T~RGOVE|II

T[ce\i, g`=telor, odat[!

T~RGOVE|ELE

Auzi, obraznici, mojici!

201

Muntele =i valea

DASC{LUL

Ori me-\i asculta, sau altfel m[ duc =i v[ =i v[ las aici...

T~RGOVE|II

Ba nu! Cite=te! Cite=te!

T~RGOVE|ELE

Noi g`=te? Noi?... Ce ocar[!

T~RGOVE|UL I

T[ce\i sau pleca\i!

T~RGOVE|UL II

Fire=te!

T~RGOVE|UL III

Da, da! Afar[! Afar[!

DASC{LUL

Vre\i s[ m-asculta\i odat[?

T~RGOVE|UL I

Negre=it! Nu ne pricepi?

T~RGOVE|UL II

Cite=te! Haide! T[cere!

T~RGOVE|UL III

Apoi dar[ ce nu-ncepi?

DASC{LUL

Frunz[ verde de negar[,Vod[ doarme ]n c[mar[,

202

B. P. Hasdeu

Iar boierii, tot fur`nd,}=i fac trebile pe r`nd!

TO|I

}=i fac trebile pe r`nd! Da! da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

DASC{LUL

Frunz[ verde de negar[,Norodul pl`nge =i zbiar[,Dar ]n cer =i pe p[m`ntNu-l aude nici un sf`nt!

TO|I

Nu-l aude nici un sf`nt! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

DASC{LUL

Frunz[ verde de neg...

T~RGOVEA|A I

(]ntrerup`nd)

Haide! iar[=i frunz[ de negar[?Ce Doamne! Tot numai una?... Ca =i cum n-ar fi-ntr-o var[Feluri de feluri de frunze!...

T~RGOVEA|A II

Viorele, rozmarini...

T~RGOVEA|A III

Garofi\e, busuioace...

T~RGOVEA|A IV

Trandafiri, br`ndu=e...

203

Muntele =i valea

TOATE

Crini...

T{RGOVE|UL I

T[ce\i odat[, c[-i pozn[!

T{RGOVE|UL II

O s[ v[ lu[m la goan[!

T~RGOVEA|A I

Auzit-ai soro, vorbe!

T~RGOVE|UL III

Bre! Doar nu e=ti o icoan[?

T~RGOVEA|A II

Dar nici dumneata un vod[, ca s[ ne batjocre=ti!

DASC{LUL

Vre\i s[ citesc mai departe? Nu vre\i...

TO|I

Ba da, s[ cite=ti!

DASC{LUL

Frunz[ verde de negar[,Dec`t un domn de ocar[,Iar boieri mi=ei =i ho\i,Mai bine la dracu to\i!

TO|I

Mai bine la dracu to\i! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

204

B. P. Hasdeu

T~RGOVE|UL I

M[i! Oare tocmai la dracu?... S[ nu fie?... +tii... Mai las[...

T~RGOVE|UL II

Ba nu! Nicidecum! La dracu!

T~RGOVE|UL III

La dracu cei ce ne-apas[!

T~RGOVE|UL I

Fie =i la dracu, totu=i... vreo vorb[ mai cu papuci...De pild[: la cel cu coad[ =i cu coarne s[ te duci;Se-n\elege c[-i tot dracul, dar ocara-i mai cioplit[...

DASC{LUL

A=! Cu carne =i cu coad[ poate s[ fie =-o vit[!Mai bine dar drept la dracu!

T~RGOVE|UL II

Mai bine, pre legea mea!

MAI MULTE VOCI

Ho! }ncet! Vine v[tavul!

T~RGOVEA|A I

O s[ d[m de vreo belea!...(Se arat[ Ba=ot[, ]nconjurat de slujitori.)

DASC{LUL

Sose=te nenorocitul tocmai c`nd vorbeam de vite.Se-nt`mpl[, z[u, c`teodat[, cimilituri potrivite.

205

Muntele =i valea

BA+OT{

Oameni buni! Ce sta\i aice? Ce veste? Ce v-a\i orpit!Cu ce scop!... A! o h`rtie! S[ vedem: ce s-a citit?

T~RGOVE|UL I

Va fi o carte domneasc[...

T~RGOVE|UL II

O cazanie...

T~RGOVE|UL III

O rug[...

BA+OT{

Slujitori! s[ fi\i cu paz[, ca nici unul s[ nu fug[...Parc-a= fi sigur c[-i iar[=i vreun c`ntec neru=inat!

T~RGOVE|UL I

N-a= crede!

T~RGOVE|UL II

Nu-l mai cite=te!

T~RGOVE|UL III

Foarte r[u ne-am ]ncurcat...

BA+OT{

(apropiindu-se de placard =i silabisind: „frun... frunz[... verde... denegar[... de c`nd... dom... dom... domne=te”...)

Cum? }mpotriva domniei? }mpotriva st[p`nirii?+i voi to\i sunte\i ]n gloat[ p[rta=i ai nelegiuirii?A! V-am prins, litfe spurcate! Vi-i drag[ via\a sau ba?S[-mi spun[ dar adev[rul pe cine l-oi ]ntreba!

(Apuc[ de piept pe T`rgove\ul I.)

206

B. P. Hasdeu

Tu ai o fa\[ cam proast[: frunte jos, gur[ c[scat[,Semnele cele mai bune de-o inim[ nestricat[...Pune dar m`na pe cuget =-arat[-mi, cine l-a scrisAcest c`ntec ce cuteaz[ pe-un vod[ s[-l ia ]n r`s?

T~RGOVE|UL I

Iart[-m[, jup`n v[tave... m[ria-ta =i st[p`ne...Eu nu =tiu chiar nimicu\[... dar nu-i a=a, s[ fiu c`ine...Eu am sosit acu=ica... Sunt omul cel mai smerit...Eu nu =tiu carte, jup`ne... Nu eu, altul a citit...

(R[zvan, intr`nd pe nesim\ite, se amestec[ ]n gloat[.)

BA+OT{

A citit? Dar cine-anume? Care dintre to\i!Arat[!

T~RGOVE|UL I

(arat[ la Dasc[l)

Acesta, jup`n v[tave...

BA+OT{

A! Fiin\[ blestemat[!

DASC{LUL

Da, da! Cam a=a, jup`ne! Ce s[ zic? Eu am citit,Dar nu cu voie vegheat[: chiar dumnealor m-au poftit...Cerceteaz[-i =i-i ]ntreab[... Nu sunt eu cel cu pricina.A citi c`nd nu te las[, de! a cui s[ fie vina?

BA+OT{

Oameni buni! Acuma dar[, ca s[ v[z ce-i de f[cut,V[ mai ]ntreb: cum anume a citit acest limbut?

207

Muntele =i valea

T~RGOVE|UL I

Curat pe moldovenie...

T~RGOVE|UL II

Negre=it! Cum se cite=te!

BA+OT{

Drace! nu-i aci-ntrebarea. Eu =tiu c[ moldovene=te,Dar citit-a oare iute? F[r[ a se-nv[lm[=a?R[sfirat? Limpede? Neted? Repede?

MAI MUL|I

A=a! a=a!

BA+OT{

A=a-i, ho\ule!... Ei bine! Acuma ce-mi vei r[spunde?

DASC{LUL

Ho\!, Gvwoi óautóu1 jup`ne. Eu nu doresc a m-ascunde.Citit-am cum este rostul; vezi bine c[ nu-n zadarAm tot ]nv[\at la buche. Sunt dasc[l! Sunt c[rturar!

BA+OT{

Tic[losule! Cum, Doamne, nu \i-e greu, nu \i-e ru=ineS[-mi spui mie la palavre c`nd vorbe=ti tocmai cu mine?...Eu! eu, v[tavul cel mare, m[-n\elegi tu cine-s eu?M`na dreapt[ a lui hatman, carele la r`ndul s[uEste =i el m`na dreapt[ a lui vod[... Prin urmare,Vreau s[-\i spun, cap f[r’ de creieri! c[ eu, v[tavul cel mare,N-a= putea citi prea iute ceea ce al\ii au scris.+-apoi tu! tu s-o po\i face? Ar fi un lucru de r`s!Un d[sc[la=, o nimic[, tu s[ m[-ntreci chiar pe mine?Aceasta-i peste putin\[! Aceasta nu se cuvine!...

1 Cunoa=te-te pe tine ]nsu\i (gr.).

208

B. P. Hasdeu

Deci judecata \i-e scurt[, fiind foarte-nvederatC[ cine-i foarte obraznic este foarte vinovat.Tu ai scris c`ntecul [sta! Te cuno=ti dup[ spr`ncean[:Un nas ascu\it de vulpe, o b[rbiu\[ viclean[,Ochi mici =i buz[ sub\ire... chiar un chip de fariseu!Vezi c[ te-am ghicit? Pe mine nu m[-n=eli tu, f[tul meu!...Slujitorilor, lua\i-l! E bun de sp`nzur[toare!

R~ZVAN

Mai sta\i! De ce-i a=a prip[? Turci, t[tari sunte\i voi oareDe s[ri\i dintr-o n[val[ grabnic a ne sp`nzura?Jup`n v[tav, m`n[ dreapt[! M[ rog nu te sup[ra!S[ fie oare cu cale, ]n \ara moldoveneasc[,A omor] pentru-un c`ntec o fiin\[ omeneasc[?

BA+OT{

|igan! Cioar[! Faraoane!

R{ZVAN

Fie toate cum vei vra,Dar pe bietul om, jup`ne, iart[-l, nu-l mai sp`nzura!El nu-i faraon, nu-i cioar[; e rom`n, ]\i este frate...

T~RGOVE|II

Are dreptate \iganul! |iganul are dreptate!

BA+OT{

O s[-l ]nv[\ eu ]ndat[! S[ m[-nfrunte =-un netot?B[ie\i! Pe-am`ndoi lua\i-i! Sp`nzura\i-i bot la bot!

R{ZVAN

Z[u? Ce spui? A=a-i povestea? De minune! Foarte bine...Atunci l[sa\i-l pe dasc[l =i lua\i-m[ pe mine;El nu-i vinovat, s[rmanul; c`ntecul f[cut-am eu;

209

Muntele =i valea

L-am scris, l-am lipit, =i pace! De nu-i bun, ]mi pare r[u...Ce privi\i a=a la mine? Doar[ nu-s o ar[tare...

MAI MUL|I

Tu ai scris?

R{ZVAN

Chiar eu, fire=te.

BA+OT{

Lucru vrednic de mirare,Un \igan s[ scrie stihuri, n-a= fi crezut-o... Ce-i drept,Mutra-i oarecum arat[ suflet ager =i de=tept...Vrea s[ zic[, =-acea doin[ din s[pt[m`na trecut[?...

R{ZVAN

Foaie verde magheran,Logof[rul e viclean...Da, da, jup`ne v[tave! Tot de mine e f[cut[...

TO|I

Bre!

BA+OT{

Ciudat! S[ =tie carte o jivin[ de \igan!

R{ZVAN

Ba poate c[-ntrec, jup`ne, pe mul\i boieri din divan...

BA+OT{

Slujitori! l[sa\i pe dasc[l, m[car c[ eu cu arcanulPe to\i dasc[lii i-a= prinde =-a= sp`nzura cu toptanul;C[ci ei r[zvr[tesc norodul, ei ]nva\[ pe cei mul\iC-ar trebui ca boierii s[ umble goi =i descul\i;

210

B. P. Hasdeu

+i chiar [st \igan n-ar merge ast[zi la sp`nzur[toareDe n-ar fi fost nici un dasc[l ca s[-l pun[ la scrisoare...Cat[ dar, dasc[le, cat[! Sc[pat-ai cum ai sc[pat,Dar p[ze=te-te de dracul, c-o s[ dai de vreun p[cat!...Acuma tu, faraoane, r[spunde-mi doar deocamdat[,De ce te-apuci tu d-o treab[ poprit[ =i neiertat[?O faci oare de la tine? sau cineva \i-o fi spus?

R{ZVAN

Apoi de, jup`ne v[tave, Stan e jos =i Oprea-i sus!Dumneata mereu ne sp`nzuri, =-astfel tr[ie=ti boiere=te;Eu fac doine =i doini\e, ca s[-mi petrec \ig[ne=te;Fiecare cu ce poate!... Nu-i dat dreptul ori=icuiS[ pun[-n =treang omenirea ]n mijlocul t`rgului!...+-apoi acest drept, jup`ne, dac[ mi s-ar da =i mie,Eu n-a= omor] nici unul, ca s[ pot ierta o mie.

BA+OT{

(sur`z`nd)

+iret \igan!... Dar nu-i lesne a sc[pa pe-un os`ndit!Fapta ce tu ai f[cut-o e un lucru de g`ndit.A necinsti c`rmuirea, a batjocori divanul,Poate numai doar[ vod[ sau m[rie-sa sultanul...Totu=i, dragul meu, o lege, un vechi =i sf`nt obiceiTe-ar scoate din gura mor\ii... E=ti ]nsurat sau holtei!

R{ZVAN

Ba nu-s ]nsurat, jup`ne...

BA+OT{

Mare noroc! E=ti ferice!Ai putea s[ scapi cu zile... }n pravila \[rii ziceCum c[ de-os`nd[ se iart[ pe cine-l ia de b[rbatO copil[, o fecioar[, un suflet nevinovat...

211

Muntele =i valea

A=a-i obiceiul nostru, datina cea str[mo=easc[.Acuma r[m`ne numai vreo fat[ s[ se g[seasc[...

(C[tre t`rgove\e)

Printre noi nu este oare?

FATA I

Sunt eu.

FATA II

+i eu.

BA+OT{

Minunat!Dou[ fete cumsecade? Nu-i a=a? De m[ritat?

FATA I

Negre=it!

FATA II

F[r[-ndoial[!

BA+OT{

Prea bine. Spuen\i-mi, dar[,Care dintre voi, de mil[, nu va l[sa ca s[ piar[De-o cazn[ foarte cumplit[ acest b[iat priceput?}nsumi eu voi face nunta, dup[ cum am mai f[cut.M-e\i fi ciraci...

FATA I

Iert[ciune! Eu una nu vreau, jup`ne!...Un b[rbat \igan! O, Doamne!... Cum se poate!... E ru=ine!

212

B. P. Hasdeu

FATA II

+i nici eu!... Fereasc[ Sf`ntul!... Mai bine foc =i potop!S-ajung de povestea lumii? Eu, fat[ de potropop?

R{ZVAN

A=a-i? Atunci de ce dar[ ie=it-a\i voi am`ndou[,R[s[rind ]n sus deodat[, ca ciupercile c`nd plou[,Ca s[ ne c`nta\i cu ison c[ sunte\i de m[ritat!

FATA I

De ce!... Iat[!... S[ se =tie!...

FATA II

Ce \igan neru=inat!

R{ZVAN

M[i! Le-a\i auzit cu to\ii de la mic =i p`n’la mare!Astfel dar, de-acu-nainte, ve\i =ti bine fiecare,Spun`nd-o-n toat[ Moldova, spre =tiin\a tuturor£...¤ c[ cine sunt dumnealor!Mirese de porunceal[ ce-ar vrea b[rba\i s[-=i g[seasc[...Iar dumneaei mai cu seam[, o fat[ potropopeasc[!

(To\i r`d ]n hohote.)

SBIEREA

(intr`nd)

Ce oameni lipsi\i de minte! S[ r`z[ chiar de prisos:+i f[r[ nici o dob`nd[, =i f[r[ nici un folos.

R{ZVAN

Ai v[zut, jup`n v[tave, c[ nu-i nici o fat[-n lumeCa s[ nu se ]nfioare c`nd aude de-al meu nume...Frumoas[-i legea str[bun[, ce iart[ pe-un vinovatDac[ poate s[-l iubeasc[ un ]nger f[r[ p[cat;Frumoas[-i legea str[bun[ care pricepe c-o cea\[

213

Muntele =i valea

Se pierde c`nd o r[zbate o raz[ de diminea\[;Frumoas[-i legea str[bun[ care crede c[ nu-i r[uAlesul unei fiin\e curate ca Dumnezeu!...Frumoas[-i legea str[bun[... dar d`nsa nu-i pentru mine,Precum ]ntr-o flor[rie nu-i loc unui m[r[cine,Precum ]ntr-o s[rb[toare nu-i loc unui cer=itor,Precum ]n zvonul de r[suri nu-i loc pl`nsului de dor;C[ci numai cerul prime=te, sub strea=ina-i milostiv[,Scai =i floare, catifeaua =i sucmanul deopotriv[!...Eu \igan! eu... o, jup`ne! Dec`t vai, dec`t amar,Mai dulce-i sp`nzur[toarea! Nu mai a=tepta-n zadar!...

(}n acest interval Sbierea, z[rind cap[tul pungii ie=it din c[ma=a luiR[zvan, se pip[ie cu-ngrijire la chimir.)

BA+OT{

Pentru cea dint`i gre=eal[, moartea =treangului e mare...Slujitori, acum deodat[... duce\i-mi-l la-nchisoare.

SBIEREA

(smulg`nd punga din s`nul lui R[zvan)

Sacul meu, jup`n v[tave! Iat[-l, s[cule\ul meu!(Se pune a num[ra banii.)

BA+OT{

Cum? A=a s[ fie oare? L-ai furat? Tu?

R{ZVAN

Ba nu eu.

T~RGOVE|UL I

|iganul la mal se-neac[!

T~RGOVE|UL II

|iganul ]=i dede-n petic!

214

B. P. Hasdeu

T~RGOVE|UL III

Zi c[-i un \igan, =i pace!

T~RGOVE|ELE

Un tic[los! Un besmetec!

SBIEREA

Fost-au dou[zeci de galbeni... Numai nou[spreci mai s`nt!...Unde-i unui? unul? unul... Da\i-mi-l de sub p[m`nt!

BA+OT{

Unde-i galbenul, \igane?

SBIEREA

Un g[lb[na=, rupt din soare,Str[lucitor, f[r[ gaur[, ferecat... M-auzi tu oare?

BA+OT{

De ce nu r[spunzi, \igane?

SBIEREA

De ce m[ nenoroce=ti?

R{ZVAN

Apoi de!... Iart[, jup`ne... Galb[nu-\i nu-l mai g[se=ti...}n locu-i va fi o p`ine ]ntr-o colib[ s[rac[...

SBIEREA

Eu nu te-n\eleg! Eu nu =tiu!... Scoate-mi-l din piatr[ seac[!

BA+OT{

|iganul e prea obraznic. Am fost cu d`nsul prea bl`nd.Slujitorilor, lua\i-l! Sp`nzura\i-l mai cur`nd!

215

Muntele =i valea

SBIEREA

(apuc`nd pe Ba=ot[ de m`n[)

Mai stai, jup`ne v[tave! Nu te gr[bi! Mai a=teapt[...Sp`nzur[-l, dar mai-nainte f[-mi o judecat[ dreapt[.

BA+OT{

Ciudat, boierule drag[! Apoi ce-\i pot face eu?

SBIEREA

Cum ce? Vreau sf̀ nta dreptate!... Cum ce? D[-mi galb[nul meu!...Uitat-ai pravila \[rii? Obicei? Canoane? Lege?

DASC{LUL

}n ce guri ]ncape legea!

SBIEREA

}n gura mea, se-n\elege!...Ascult[, jup`n v[tave... Nu m[ l[sa p[guba=!...Sau \iganul s[-mi ]ntoarc[ acel galb[n... g[lb[na=...Ori de nu, atunci, jup`ne, st[p`nul s[ mi-l pl[teasc[...Astfel este obiceiul, pravila moldoveneasc[...

BA+OT{

Al cui e=ti tu, m[i \igane? Cine e st[p`nul t[u?

R{ZVAN

Sunt \igan iertat, jup`ne: \iganul lui Dumnezeu!

SBIEREA

Iertat? cu at`t mai bine! Dup-a legii gl[suire,B[iatul mi se cuvine ]n loc de desp[gubire,A=a-i, jup`ne v[tave!... Pravila zice curat:Furul s[ se dea acelui de la care a furat.D[-mi-l rob.

216

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Eu rob?

SBIEREA

Vezi bine!

BA+OT{

Adic[, oricum s[ fie,Vrei, boierule, s[-l cape\i jidove=te ]n robie.+tii c-un \igan, chiar de laie, se pl[te=te ori=ic`ndPeste dou[zeci de taleri, pe c`nd [sta nu-i de r`nd:E frumos =i =tie carte...

SBIEREA

+tie carte?

BA+OT{

Foarte bine.

SBIEREA

Tocmai a=a rob ]mi trebui. Este tocmai pentru mine.}mi va \ine catasti=e, socoteli =i daraveli.D[-mi-l dup[ legea \[rii...

DASC{LUL

Cea f[cut[ de boieri!

SBIEREA

Nu =tiu de cine-i f[cut[, dar =tiu c[-i foarte cu cale.

BA+OT{

Atuncea se schimb[ treaba... S[-\i spui verde dumitaleC-a= avea =i eu nevoie de-un \igan a=a de rar,Cam cutez[tor, cam \an\o=, dar de=tept =i c[rturar.

217

Muntele =i valea

Nu-n\eleg, nu pot pricepe =i nu vreau ca el s[ fieBun[ prad[ pentru altul pe c`nd ]mi place =i mie...Deci, ia-\i galb[nul din parte-mi, iar eu pe \igan mi-l iau.

SBIEREA

Nu, jup`ne! Niciodat[! Nu, nu, nu! Nu vreau! Nu vreau!...Vinovatul s[-mi pl[teasc[! Nu altul! Nu ori=icare!

BA+OT{

Boierule! +tii prea bine, cine-i v[tavul cel mare!...

SBIEREA

Dec! +i eu la visterie fost-am ftori-c[m[ra=!

BA+OT{

Boierule! Afl[ dar[ c[ postelnicul mi-e na=...

SBIEREA

Dar apoi =i eu, jup`ne, cu logof[tul sunt rud[...

BA+OT{

Boierule! Nu m-aprinde!... M[ faci s[ plesnesc de ciud[!...

SBIEREA

Plesne=te. Eu nu te-mpiedic... Dar \iganu-i tot al meu!...

BA+OT{

Boierule! Taci din gur[, c[ci m[ jur c[ eu... eu... eu...

R{ZVAN

(c[tre popor)

C`inii osul ca s-apuce, corbii st`rvul ca s[-mpart[,Boierii ca s[ robeasc[, unii cu al\ii se ceart[!...

218

B. P. Hasdeu

T~RGOVE|UL I

Se-n\elege!

TO|I

A=a este!

SBIEREA

}i vezi, jup`ne v[tav!Taie-i pe to\i! Nimice=te mojicimea cu n[rav!Dar pe \igan d[-mi-l mie.

R{ZVAN

Sta\i, boieri! Vorba-i degeab[!Nu me-\i robi voi pe mine! Nu me-\i robi! Mai degrab[Ve\i pune-n lan\uri furtuna, cu tunete =i cu ploi,Dec`t s-ajung eu vreodat[ rob la unul dintre voi!...Jup`ne! Eu cer os`nda. Sp`nzur[toarea m-a=teapt[.Mi-am b[tut joc de domnie: e cea mai groaznic[ fapt[!...Cineva poate s[ r`z[ de sfin\i =i de Dumnezeu,Dar de vod[, nu... Ei, bine! D[-mi, jup`ne, =treangul meu!

BA+OT{

Slujitorilor! Lua\i-l!... Ba nu!...(Lui Sbierea la o parte)

Boierule drag[,Uit[ cearta, c[ci, pe cinste, am glumit, a fost o =ag[,Un nimic. Dumneata, frate, cu logof[tul e=ti neam,+i chiar la logofe\ie eu o judecat[ amCu ni=te r[za=i... Un petic... Nu-i tocmai o treab[ mare...M[-n\elegi... S[ fim prieteni... O pricin[ de hotare...

(Se str`ng de m`ini cu c[ldur[.)

219

Muntele =i valea

R{ZVAN

Ce mai a=tepta\i voi dar[? Ce sta\i? Ce v[ mai g`ndi\i?...C[l[i ce pe robi ucide\i, pe cei slobozi ]i robi\i!

TO|I

Are dreptate \iganul! |iganul are dreptate!

BA+OT{

Slujitori! Da\i-mi afar[ toate gurile c[scate!(Slujitorii gonesc poporul, care se dep[rteaz[ cu nemul\umire.)

T~RGOVE|UL I

Las[-m[, jup`n v[tave, s[ v[z cioroi sp`nzurat!

CEILAL|I

+i eu! +i eu!...

BA+OT{

Ba la naiba!

SBIEREA

Afar[ de la mezat!

BA+OT{

A=a-i! Acum suntem singuri! Nimeni nu-mi mai st[ la spate,Ca s[ strige c[-i cu cale sau c[ nu este dreptate...Slujitorilor, la lucru!... Apuca\i-l pe \igan!

R{ZVAN

(l[s`ndu-se ]n m[inile slujitorilor)

M[ dau eu singur, jup`ne.

220

B. P. Hasdeu

BA+OT{

Treaba merge g[itan.Lega\i-mi-l =i duce\i-l...

R{ZVAN

}ntins la sp`nzur[toare!Omul om, s[ fie slobod; dec[t rob, mai bine moare;+-apoi moartea-i ]nviere pentru cel dispre\uit!

SBIEREA

Aleu! Vorbe=te-ntr-aiurea... Necum s[ fi-nnebunit!...

BA+OT{

Prietene! Ia-\i \iganul, =i nu uita mai cu seam[Pricina cea de hotare...

R{ZVAN

(zbucium`ndu-se cu desperare)

Unde e=ti, o! mam[! mam[!

221

Muntele =i valea

C ~ N T U L I I

R{ZBUNAREA

„|iganul =i cl[ca=ulAu fost g`ndirea mea;St[p`nul, arenda=ul+i legea lor cea grea...”

C. BOLLIAC

F E | E L E:

R{ZVAN, c[pitan de haiduci MO+ T{NASER{ZA+UL HO|UL IVULPOI HO|UL IIV{SCAN GANEA, boier HO|UL IIIVIDRA, nepoata vornicului Mo\oc CIOBANULSBIEREA HAIDUCI

Un cr`ng ]n codul Orheiului ]n Basarabia. }n fund, un p`r[u. Mai]ncoace, un trunchi r[sturnat. }n laturi, st`nci.

HO|UL I

Ian s[-mi spune\i: ce s[ facem ca s[ mai scurt[m din vreme?

HO|UL II

Face-vom ce face frunza c`nd prin codru v`ntul geme;Ori vom face ca izvorul, c`nd arunc[ spuma lui,Sc[p[r`nd argint din und[, pe verdea\a cr`ngului;Sau s[ facem ca securea, c`nd fieru-n copaci love=te,Iar copaciul nu se las[, lupt`ndu-se b[rb[te=te;Frunza, securea, izvorul, toate ne c`nt[ cu dor:S[ c`nt[m =i noi ca frunz[, ca secure, ca izvor!

HO|UL III

C`ntecul s[ fie fream[t, troscot, =oapt[, toate-ntr-una;Bl`nd ca s[rutarea mumei, crunt =i groaznic ca furtuna!

ceau=i de haiduci

222

B. P. Hasdeu

HO|UL I

S[ c`nte R[za=ul dar[!

R{ZA+UL

(oft`nd)

De ce nu, de-a= avea cui,+terg`ndu-mi pl`nsul cu pl`nsul, cum se scoate cui prin cui!...Dar ce zic! Nu sunt eu numai care sufer[ =i pl`nge;N-oi fi singur eu ]n care doina-mi cugetul va fr`nge;Tot ca mine vars[ lacrimi, despuia\i =i nevoia=i,To\i acei ce-n \ara noastr[ se m`ndresc a fi r[za=i,P[str`nd, ca o moa=te sf`nt[, hrisoave, pece\i, urice.Putrezite de vechime =i-n care cu fal[ se ziceC[, sc[ld`ndu-se ]n s`nge, mo=ii =i str[mo=ii lorAu c`=tigat ca r[splat[ c`te-o brazd[ de ogor!...Tune, fulgere, tr[sneasc[, cu potopul =i pojarul!Mult mare mi-este m`nia! Mi-este mare mult amarul!

HO|UL I

Eu am auzit, b[di\[, c-adic[ =i la munteniAr fi r[za=i ca =-ai no=tri, numi\i acolo mo=neni...

HO|UL II

Sunt =i-n Ardeal, m[i f`rtate; ba =i-n |ara Ungureasc[;Le zice chineji, dar este chiar o breasl[ r[z[=easc[.

R{ZA+UL

Apoi oriunde s[ fie, tot o soart[, tot un drac!Tot vecinii mi-i ]n=eal[, tot vecinii mi-i dezbrac;Vecini de cei cu putere, cu c[ftane daurite,Numai fir, numai m[tas[, numai cu samur bl[nite;Vecini dintr-aceia care, c-o-mbr`ncire, c-un cuv`nt,Satul ]ntreg plin de via\[ mi-l prefac ]ntr-un morm`nt!Vecini dintre care acuma, de-i v[z ]n cale-mi, ]i spintec,+i hohotesc spintec`ndu-i...

223

Muntele =i valea

HO|UL III

Dar tu ai uitat de c`ntec.

R{ZA+UL

Ba n-am uitat. Vrut-am numai s`ngele-mi s[-l pui ]n joc,+-astfel, pomenind trecutul, s[ pot c`nta mai cu foc.

(}=i drege glasdul, ]=i apas[ cu=ma pe frunte =i c`nt[.)

Frunz[ verde de s[lcie,Bat-o sc`rba r[z[=ie!Eu credeam c[-i boierie,+i-i curat[ calicie!Ani ]ntregi m-am judecat,S[n[tatea mi-am m`ncat,+i nimic n-am c`=tigat.Eu umblam la judecat[,Copiii-mi pl`ngeau pe vatr[,Nevasta-mi era uitat[!Dar acuma DumnezeuA f[cut pe g`ndul meu,Ca s[-mi mai r[zbun =i eu!Pentru dalba haiduciePentru m`ndra voinicie,M-am l[sat de r[z[=ie,+-am ales judec[toriCei stejari nestr`mb[tori,Ca s[-mi fie fr[\iori!

TO|I

Numai codrule\ul dragD[ dreptate la s[rac!Numai arcul dup[ spateD[ s[racului dreptate!

224

B. P. Hasdeu

HO|UL I

Zi, R[za=ule,-nainte! Zi-nainte! Nu mai sta!C[ s[ =tiu c[ piere lumea, tot cu drag te-a= asculta!

HO|UL II

Zi-nainte! Zi-nainte! S[ te-auz[ sf`ntul soare!

HO|UL III

Uf, uf, uf! R[u m[ fr[m`nt[! Mi-e =i cald, mi-e =i r[coare!

R{ZA+UL

(ia arcul ]n m`n[ =i c`nt[)

Frunz[ verde lemn sucit,+i de c`nd m-am haiducit,Dragu-mi-i drumul cotit+i de umbr-acoperit.C`nd v[z pe ciocoi viind,M[ fac broasc[ la p[m`nt,}mi a=ez s[geata-n v`nt+i mi-l iau la c[utare,De la cap p`n’ la picioare,F[r[ ah, f[r[ cru\are!+i chitesc, =i socotesc,+i cuget, =i m[ g`ndesc,Pe unde s[-l nimeresc:La retezul p[rului,Din dosul i=licului,Unde-i greu ciocoiului!

TO|I

Las’ s[ moar[ ca un c`ine,C[ mult te-a c[znit pe tine!Las’ s[ moar[ ca o fiar[,C[ mult geme biata \ar[!...

(Se arat[, trec`nd puntea p`r[ului, Ganea =i Ciobanul.)

225

Muntele =i valea

HO|UL I

Un boier aice-n codru!

CEILAL|I

(apuc`nd armele)

Un c[ftan... Suntem tr[da\i!

CIOBANUL

Lini=ti\i-v[, c[ doar[ ne cunoa=tem, m[i f`rta\i!Eu vi-l aduc pe credin\[: eu vi-s cheza= =i pova\[;Voi ave\i lips[ de galbeni, el are lips[ de bra\[...

GANEA

Care-i c[pitanul vostru?

R{ZVAN

(ie=ind dintre tufe)

Ce-\i trebuie? Ce pofte=ti?

GANEA

Pe c[pitan...

R{ZVAN

C[pitanul?... sunt eu; dar tu cine e=ti?

GANEA

Dumneata? S[ fie oare? Sabia cea de v[paie,De care tremur[ \ara?

R{ZVAN

Numai pe cei r[i ]i taie.

GANEA

Dumneata R[zvan?

226

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Ei bine, =tii acuma cine-s eu;Spune-mi dar =i tu, jup`ne, cum se cheam[ ciocul t[u?

GANEA

Nu-i vorba de nume...

CIOBANUL

Las[! \i-oi spune eu, c[pitane,Din botez V[scan ]i zice, iar dup[ porecl[ Gane:Feciorul lui Osip Gane, ce fusese c[minar...

GANEA

Eu n-am venit ]n p[dure ca s[ vorbim ]n zadar.Lucrul care m[ zore=te trebui ispr[vit ]ndat[...Nu-ncape nici o z[bav[... Afl[ c[ iubesc o fat[...

R{ZVAN

Atunci du-te la vreun pop[ dintre cei ce pentr-un zlotCunun[ sor[ cu frate =i m[tu=[ cu nepot!N-ai ce c[ta pe la mine,Preo\it de cruda soarteCa s[ cunun alde tineNumai cu duhul de moarte!A=adar pleac[, jup`ne; pleac[, vesel c-ai sc[pat...}ns[ de-ai venit aice cu vreun scop ]nveninat...

(pune m`na pe pumnal.)

CIOBANUL

Nu-l speria, c[ptane... Boierii sunt slabi la fire:Bra\ul, haina, mintea, fa\a, inima, totu-i sub\ire.

R{ZVAN

Urmeaz[-\i vorba, jup`ne. Te-ascult...

227

Muntele =i valea

GANEA

Apoi ]\i spuneamC-am ]ndr[git pe-oarecine, fire=te fat[ de neam;Din nefericire, totu=i, ea n-are mam[, nici tat[,+-unchiu-s[u vrea s[-i r[peasc[ mo=tenirea cea bogat[,Lu`ndu-=i de g`nd s-o-nchiz[ c[lug[ri\[ la schit!...O fapt[ nelegiuit[! Un lucru nepilduit!

R{ZVAN

S[rmana?... Dar zestrea-i mare?...

CHIOBANUL

Avu\ii nenum[rate!...

R{ZVAN

S[rmana!... Mori dup[ d`nsa?

GANEA

(d`nd lui R[zvan o pung[)

Iat[ trei sute de galbeni. Al\i trei sute, negre=it,O s[-\i aduc[ ciobanul, dup[ lucrul s[v`r=it...

R{ZVAN

Cum o cheam[ pe s[rmana?... Pe iubita cea bogat[?

GANEA

Nu-i vorb[...

CIOBANUL

O cheam[ Vidra... +tii?... A lui Mo\oc nepoat[...+i cin-oare n-o cunoa=te!

R{ZVAN

Da! Am auzit =i eu...

228

B. P. Hasdeu

HO|UL I

Un f[toi ce c[l[re=te =i-mpu=c[ chiar ca un zmeu.}ntr-o zi am ]nt`lnit-o alerg`nd la v`n[toare...E voinic[, n-am ce zice! +i-i frumoas[ ca o floare...

R{ZA+UL

+tiut! Dup[ ce-i din osul acelui vornic Mo\oc,De care Moldova-ntreag[ mi se temea ca de foc!

GANEA

C[pitane! Noi ]n vorbe pierdem vremea f[r[ treab[...

R{ZVAN

Se-n\elege! Tu ai sete s-apuci zestrea mai ]n grab[...Spune-mi ]ns[ mai-nante, pentru banii ce ne-ai dat,Ce fel de marf[ anume s[-\i dea codru-ntunecat?

GANEA

Chiar acuma, c[pitane, zece c[l[ra=i ]n sil[T`r[sc la c[lug[rie pe nefericea copil[...M[n[stirea nu-i departe... S-o smulgi din m`inile lor...D[-mi-o mie...

R{ZVAN

Te iube=te?

CIOBANUL

A=a! Nu-i ceva u=or!Vidra-i o fat[ semea\[, b`csit[ cu fudulie,Care n-o s[ bage-n sam[ nici chiar pe sf`ntul Ilie!...S[ iubeasc[ pe jup`nul? Dec! S[-=i pun[ pofta-n cui...Boierul =tiu c-o iube=te, dar nu ea pe dumnealui...

229

Muntele =i valea

GANEA

Dup[ cununie, las[! =i iubirea o s[ vie...Dar gr[be=te, c[pitane...

R{ZVAN

A=a-i! Dup[ cununie!Adev[rat. Eu uitasem c-asta-i legea pe la voi:Numai zestrea ]nainte, iar iubirea mai apoi!...Mai apoi? Ba nu! Iubirea nu mai vine niciodat[,Unde dintre dou[ inimi, una-i boarf[ cump[rat[!...Dar, mai ]n sf`r=it, ce-mi pas[!...

CIOBANUL

Curat a=a zic =i eu:De nu se iubesc boierii, pentru d`n=ii e mai r[u.

R{ZVAN

B[ie\i! Merge\i cu jup`nul. A\i auzit ce pofte=te.Simbria-i destul de bun[: face\i treaba voinice=te...

CIOBANUL

S[n[tate, c[pitane!...

GANEA

Niciodat[ n-oi uitaSlujbuli\a cea frumoas[ ce-o mi-i face dumneata,+i-\i f[g[duiesc pe cinste c[ dac[ din ]nt`mplareVei fi prins de c[rmuire, te scap eu din sup[rare:Sunt cumnat cu p[rc[labul, iar voinicii am`ndoiMi-s cam rude de departe...

R{ZVAN

Ciocii sunt tot ciocoi!(C[tre R[za=ul, care vrea s[ plece cu ceilal\i.)

R[za=ule! mai a=teapt[...

230

B. P. Hasdeu

R{ZA+UL

Porunce=te!

R{ZVAN

(lu`ndu-l deoparte)

Cat[ bine.De-i pricepe c[ miroas[...

R{ZA+UL

A tr[dare? Las’ pe mine!

R{ZVAN

Dar nu v-atinge\i de Vidra... E femeie.

R{ZA+UL

Chiar s[ vrei,R[za=ul nu se pogoar[ la b[taie cu femei!

(Ganea, Ciobanul =i haiducii ies.)

R{ZVAN

Femeie! Precum pojarul se na=te dintr-o sc`nteie,A=a m-aprinde pe mine ciudata vorb[: femeie!...Femeie! De c`nd pe d`nsa o f[cuse Dumnezeu,El nu mai face nimica, fermecat de lucrul s[u,+i privind cu mul\umire la lumea cea z`mbitoare,Zice: eu sunt r[d[cin[, dar femeia este floare!...Femeie!... +i totu=i, omul, de l[comie t`r`t,Iube=te nu pe femeie, ci auru-i c`nt[rit!...Pentru d`nsul e femeie mo=ia cea m[surat[,O scul[ pre\eluit[ sau o pung[ num[rat[!...

(Se aude afar[ glas strig`nd: „R[zvan! R[zvan!!”)

M[ cheam[!... Cine s[ fie!...

231

Muntele =i valea

T{NASE

(ar[t`ndu-se dintr-o parte)

A! Iat[ c[ te-am g[sit!

R{ZVAN

Stai! Tu e=ti... Mi-aduc aminte... E=ti acel nenorocitCarele la Ia=i pe poduri oboseai strig`nd „jup`ne”,P`n’ s[ cape\i o lescaie sau o f[r`m[ de p`ine!...Te cunosc, de=i de-atuncea trecut-a un veac ]ntreg:Trei ani cumpli\i de robie...

T{NASE

Robie? Nu te-n\eleg!Te =tiam slobod, b[iete; sprinten ca o r`ndunic[;B[t`ndu-\i joc de necazuri... Z[u! Nu mai pricep nimic[...

R{ZVAN

Da! O robie de spaim[, cum numai duhul cel r[u,De-ar putea s[ biruiasc[, ar robi pe Dumnezeu!Fost-am =erb, fost-am ]n lan\uri, =-acum inima-mi suspin[}nt`lnindu-te pe tine, c[ci tu, tu ai fost pricin[!...

T{NASE

Eu?

R{ZVAN

Tu, mo=ule! Tu singur! Asta-n veci eu n-oi uita...+-apoi iat[-m[-s ]n codru, haiducind din vina ta;+i m`ini, de-mi va fi ursita s[ mor pe sp`nzur[toare,|i-o voi datora tot \ie...

T{NASE

(f[c`nd semnul crucii)

Pozn[!... Nu glume=ti tu oare?...S[ =tiu c-a=a-i adev[rul, o clip[ n-a= z[bovi,D`ndu-\i pieptul meu drept \int[, s[ te poftesc a lovi...

232

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Tu! da, tu e=ti o unealt[ a puterii f[r[ nume,Care \ese nev[zut[ toate lucrurile-n lume,Astfel c-ades muritorul, bun ca bl`ndul mielu=el,Face rele peste rele, f[r’ s-o =tie singur el!...

T{NASE

Dar ce spui?...

R{ZVAN

|i-aduci aminte nenorocita de pung[,Din care lua=i un galb[n, zic`ndu-mi c-o s[-\i ajung[,C[ sunt mul\i s[rmani ]n \ar[, c[ nu-\i place de prisos,Pe c`nd se zbucium[ fra\ii, sim\ind cu\itul la os?...Mo=ule! F[c`nd aceasta, puteai s[ prevezi tu oareC-o s[ m[ cufunzi pe mine ]n robia-ngrozitoare?...Ei bine! c[zut ]n fiare pentr-un galb[n ce-a lipsit,De primeai tu punga-]ntreag[, eu sc[pam nepedepsit!...Ha, ha, ha! +-apoi mai strige c[p[\`nele-n\elepteC-omul =tie tot ce face, =tie tot ce-o s[-l a=tepte,Uit`nd c-un flutur de sear[, ce trece repede-n zbor,Este-n stare s[ r[stoarne toat[ prevederea lor!...O fapt[ c`t de frumoas[, ca o floare cu otrav[,T[inuie=te c`teodat[ pieirea cea mai grozav[!...}n sf`r=it, tu e=ti pricin[!...

T{NASE

Dar de ce, copilul meu,S[ nu m[ veste=ti ]n clip[, l[s`ndu-m[-n locul t[u}nsu=i eu s[-ncarc robia pe c[runte\ile mele.+i sc[p`ndu-te pe tine, s[ port lan\uri c`t de grele?...Un \igan ce miluie=te pe-un neputincios b[tr`n,Zic[ tot ce-i place lumea, este chiar ca =-un rom`n...

233

Muntele =i valea

R{ZVAN

Haide! Ce-a fost se trecuse... Spune-mi acuma, iubite,De ce-\i t`r[=ti tu la codru oasele cele-nvechite?Cum de \i-ai l[sat copiii?

T{NASE

Ba copiii m-au l[sat.

R{ZVAN

Te-au l[sat? Nu-mi vine a crede!...

T{NASE

S[racii au r[posat.}n \ara noastr[ cea mare =i bogat[, m[i b[iete,Sunt rom`ni ce pier de foame! Sunt rom`ni ce mor de sete!...Astfel ]n toat[ Moldova, p[c[tosului T[nasNici un sprijin, nici un raz[m, nici un scut n-a mai r[mas,Dec`t numai s[-=i ]nsemne pieptul cu cea sf`nt[ cruce+i zic`ndu-=i „Doamne-ajut[!” calea codrului s-apuce;C[ci de-o bucat[ de vreme, cer=itorind pe meidan,Auzeam mereu tot vorbe de c[pitanul R[zvan...

R{ZVAN

Cum? La Ia=i?...

T{NASE

La Ia=i, b[iete, se vorbe=te despre tineFelurite verzi =-uscate, c`te nici ]n cap nu-\i vine!Unii te laud[ foarte, ca pe-un str[lucit viteaz;Al\ii, adic[ boierii, te sf[=ie cu n[caz;Iar \iganii t[i... iertare! O s[-mi pui lac[t la limb[,C-alta orice i-a= mai face, degeaba! tot nu se schimb[!...

234

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Zi, mo=ule! Zi-nainte... Eu nu m[ sup[r de loc.

T{NASE

Ei bine, \iganii zbiar[ c[ tu e=ti al lor proroc:Tu o s[-i sco\i din c[tu=e, tu o s[-i speli de p[cate,}n tine-i toat[ n[dejdea, f[r[ tine nu-i dreptate;O nebun[ de \iganc[ le-a spus c-a visat prin somnC[ tu o s-ajungi odat[ nu numai jude, ci domn!...

R{ZVAN

Ciudat!

T{NASE

O blestem[\ie! Auzi cine s[ domneasc[!}nsu=i dracul nu croie=te minciun[ mai \ig[neasc[.Dar nu-i vorba de \iganc[... Apoi precum ]\i spusei,R[m`n`nd singur ]n lume, f[r[ copila=ii mei,F[r[ mil[ =i-ndurare, f[r[ c[p[t`i =i vatr[,Mai r[u dec`t chiar \iganii ce colindeaz[ cu =atr[,M-am pus pe g`nduri, b[iete; g`nditu-m-am, r[zg`ndit,+-acum iat[-m[-s aicea, bucuros c[ te-am g[sit...M-am b[tut cu multe litfe, care de care mai rele,Ba le=i, ba p[g`ni, ba unguri, ba fr`nci de ai lui Despot.+i ce-am ]nv[\at atuncea n-am uitat ]nc[ de tot...M[ vezi pr[p[dit, dar altfel aceast[ m`n[ secat[Tot ar mai putea trimite du=manului o s[geat[...Dec`t s[ mor ]n ora=e de cruzimea celor r[i,Mai bine voi ]n p[dure prin mine s[ piar[ ei!...O fiin\[ c`t de slab[ spore=te c`nd ]=i r[zbun[.}ncearc[-m[ =i pe mine... Sunt haiduc =i pace bun[!

R{ZVAN

A=a te vreau, mo= T[nase! +-o s[ vezi peste pu\inC-ora=u-i o lighioan[ =i numai codru-i cre=tin...

235

Muntele =i valea

}n ora= totu-i robie; cel mai mic =i cel mai mare,To\i ca unul poart[ lan\uri, to\i ca unul gem ]n fiare;Fiecare slug[re=te, =i nici unul nu-i st[p`n;}nsu=i domnul cu ru=ine pleac[ fruntea la p[g`n!...Pe c`nd aicea stejarul l]ng[ buruian[ cre=te,Dar fie c`t de puternic, el pe d`nsa n-o robe=te;Iar s[lbatecele fiare, ce fl[m`nde r[t[cesc,Omoar[ s[rmana jertf[ pe care mi-o nimeresc,Dar n-o-njur[ cu n[paste, ca fiara cea omeneasc[,Care prada-i n-o ucide =i n-o iart[ s[ tr[iasc[!...}n ora= totul se-ngroap[ =i putreze=te de viu}n locuin\a-i ]ngust[ =i rece ca un sicriu,Unde suflarea se curm[, unde v[zduhul lipse=te,Unde c[r[mid[, lespezi, lut =i piatr[ te-nv[le=te;Pe c`nd aicea verdea\a ne \ine loc de pere\i,Ne-acopere numai frunza =i numai cerul m[re\,Iar jos s-a=terne covorul, v[psit cu mii de v[psele,Ce singur[ firea-l \ese din ierburi =i floricele!...Lumea totu=i de departe ne nume=te cu fioriUciga=i, ]mpu=c[-n-lun[, ho\i, t`lhari, omor`tori...O, nu, mo=ule! Nu crede! A=a fost-a totdeaunaC[ de cel gonit se leag[ clevetirea =i minciuna,Precum mu=chiul se l[\e=te pe-un copaci pe care-l tai,+i nu-l las[ p`n’ ce viermii nu-l prefac ]n putregai!S[racul \[ran ce-=i pierde viti=oarele sau plugul,Robul os`ndit ce fuge, blestem`nd biciul =i jugul,To\i cei slabi, izbi\i de soart[, de nevoi ]nconjura\i,Afl[-n codru m`ng`iere =i ne dau nume de fra\i.C`nd prive=ti Moldova-ntreag[ p[r[sit[-n jaf =i-n sil[,Pe cei buni ]n neputin\[, pe cei r[i f[r[ de mil[,Veneticul =i p[g`nul, cel de neam =i cel bogat,Numai ei av`nd dreptate =i la vod[ =i la sfat,C[ciuli\i de toat[ lumea, f[r[ grij[ de nimic[...O! Atunce-\i pare bine c`nd deodat[ se ridic[Spaima de haiduci ]n \ar[, n[scu\i din al \[rii chin,Precum o durere crud[ na=te-n piept c`te-un suspin!

236

B. P. Hasdeu

T{NASE

Urmeaz[, frate R[zvane! mai vorbe=te! Mai vorbe=te!...Focul cuvintelor tale m-alin[, m[ r[core=te!Sunt vorbe de sus, b[iete, iar nu de-un om p[m`ntean...O, Doamne! S[ ias[ tocmai dintr-o gur[ de \igan!...

VULPOI

(de departe)

C[pitane! C[pitane!

R{ZVAN

Ce veste?

VULPOI

(t`r`nd dup[ d`nsul pe Zbierea)

O caracud[!Am pescuit-o acuma pe-uscat f[r[ mult[ trud[...

R{ZVAN

Sbierea? }n m`inile mele?

SBIEREA

Chiar R[zvan!... Vai!... Sunt topit!...

T{NASE

Te cunosc =i eu prea bine!

SBIEREA

(c[z`nd ]n genunchi)

+i dumneata?... Am murit!...Sfinte Petre!... Sf`nt[ Ana!... Mucenice Spiridoane!...Sc[pa\i-m[ de pieire!... O s[ v[ dau trei icoane,Tot d-aram[ poleit[ cu aur... sau cu argint!...

237

Muntele =i valea

VULPOI

Drace! Nu =tiam eu singur c-am pus m`na chiar pe-un sf`nt!L-am g[sit ]n drum la st`nga, ]ntr-o c[ru\[ stricat[;De gras ce-l vezi, de departe mi se p[ru c[-i o roat[;Dar fiindc[ vrea s[ fug[, ]i d[dui un bob`rnac,+i sim\ii atunci de-aproape c[-n roat[-i ascuns un sac.Deci acuma, c[pitane, po\i s[-i dai r[va= la dracul,C[ tot ce-a fost bun ]ntr-]nsul nu mai este: iat[ sacul!...

SBIEREA

(fr`ng`ndu-=i m`inile)

Taleri trei mii patru sute cincizeci =i =apte =-un ort!...Sunt pierdut!... Preasf]nt[ troi\[! Maic[ Precist[!... Sunt mort!...

T{NASE

Da\i-mi cineva=i o arm[, c[ci poftesc cu pofta mareS[-i num[r, tot unul-unul, vreo zece mii pe spinare!

R{ZVAN

Eu \igan, =i iat[ cine se laud[ c[-i rom`n...Fra\ilor! Privi\i-l bine: eu sunt rob, d`nsu-i st[p`n!...

TO|I

St[p`n?...

R{ZVAN

Boierule, scoal[!... Nu-i frumos =i nu-i cu caleS[-ngenunchezi dinaintea unui rob al dumitale.Jup`nului, ce-i cu dreptul d-a =edea chiar ]n divan,Nu se cade s[ se plece de frica unui \igan...Scoal[ dar ca =-alt[ dat[, scuip[-m[ =i p[lmuie=te,C[ vod[ nu-\i cere sama, =i pravila nu te-opre=te!Scoal[ dar ca =-alt[ dat[, =i pune pe-arga\ii t[iCa s[-mi dea =i d`n=ii palme, ca s[ m[ scuipe =i ei!

238

B. P. Hasdeu

|ara-ntreag[ nu-i a voastr[?... Codru sau ora=, ce-\i pas[?Oric`nd =-oriunde, jup`ne, sunte\i tot la voi acas[!...

(Sosesc Vidra, Ganea, R[za=ul =i ceilal\i ho\i.)

R{ZA+UL

C[pitane! }\i aducem pe nepoata lui Mo\oc,E cam cu n[rav ciocoaica: n-o auzi vorbind de loc...

VULPOI

Bre! Ce de mai boierime! Doi jup`ni =-o jup`neas[!

HO|UL I

Parc[-i la Curtea domneasc[!

HO|UL II

O adunare aleas[!

R{ZA+UL

(privind la Sbierea)

Haida-de! Dar [sta cine-i?... De c`nd maica m-a f[cut,N-am ]nt`lnit niciodat[ om mai pocit =i mai slut!

HO|UL I

O gadin[!

HO|UL II

O =op`rl[!

HO|UL III

O n[p`rc[-nveninat[.

R{ZVAN

T[cere? S[ fi\i cu to\ii martori la o judecat[.{st boier, pe care-acuma ]l vede\i ]ngenuncheat+i care la Ia=i se plimb[ m`ndru ca un ]mp[rat...

239

Muntele =i valea

SBIEREA

Nu, nu, nu...

VULPOI

Taci, caracud[!

R{ZVAN

{st boier prin r[utate}ntrece gadini, =op`rle =i n[p`rci ]nveninate...Ca painjenul ce \ese pe furi= vicleanu-i ciur,+i-l ]ntinde, =i-l anin[, =i-l aca\[ pe-mprejur,+i drept din mijloc p`nde=te, pironit ]n neclintire,A=tept`nd s[-i intre g`za ]n capcana-i cea sub\ire,Apoi lacom se repede, bucuros c-a ]n=elat,+-o tot rumpe, =-o tot v`r[ ]n stomahu-i desfundat,+i iar ]=i c`rpe=te ciurul, =i iar la p`nd[ s-a=az[,+i iar oche=te-n t[cere, nou[ prad[ s[-i mai caz[...Astfel =i boierul [sta e painjenul s[tul,Gata s[-=i mai dreag[ cursa, tot strig`nd c[ nu-i destul!

SBIEREA

Nu, nu...

VULPOI

Taci, c[ te ia naiba!

HO|UL I

Nici iadul n-o s[-l primeasc[!

R{ZVAN

}ns[ din jertfele sale, nu-i alta ca s[-l urasc[Cu furie mai cumplit[, cu foc mai ]nver=unat,De cum R[zvan ]l ur[=te, setos de-a fi r[zbunat!Pentr-un galben, ce pe drumuri l-am g[sit pe nea=teptate,

240

B. P. Hasdeu

El, cu pravila-i ]n m`n[ =i pe buz[-i cu dreptate,M[ ia rob... rob pentr-un galben =i m[ face nev[zut}ntr-un beci, de mucezeal[ ]n mocirl[ pref[cut,Unde m[ leg[se-n zgard[, ca pe-un c`ine-n b[t[tur[...}l ur[sc cu cea mai crunt[ =i nepovestit[ ur[!...

(Vidra face o mi=care de groaz[.)

T{NASE

R[zbunare! R[zbunare!

HO|II

Furc[!

R{ZVAN

Da! voiesc =i euS[-mi r[zbun; dar moartea-n furc[ i-ar fi prea pu\in...

SBIEREA

(c[z`nd jos)

Valeu!

R{ZVAN

Cruce, \eap[, glon\, s[geat[... Nu-i destul[ r[zbunare!Vreau o altfel de pedeaps[: o pedeaps[ =i mai mare...

R{ZA+UL

C[pitane! Ian sf`r=e=te! C[ dec`t s[ mai a=tept,Mai bine-acum dintr-o dat[ s[-i ]nfig m[ciuca-n piept!

R{ZVAN

M[i Vulpoiule, ridic[-l!...

SBIEREA

(c`nd ]l scoal[ Vulpoi)

Vai mie!... R[zvane frate!...M[ jur c-am l[sat acas[ catasti=e ne-ncheiate...

241

Muntele =i valea

Iart[-m[!... Tocmai pe tocmai!... Fost-ai rob, te iert =i eu...De vrei, ]\i voi da =-un zapis... Martor mi-este Dumnezeu!...

R{ZVAN

Vulpoiule, du-l din codru! Scoate-mi-l p`n’ la r[sp`nte,Arat[-i drumul cel mare =i zi-i aceste cuvinte:Iat[ dreapta, iat[ st`nga, iat[ jos =i iat[ sus;Alege la deal, la vale, la r[s[rit, la apus;R[zvan te-avusese-n palm[, =i numai c-un semn de m`n[Ar fi putut s[ te fac[ praf, pulbere =i \[r`n[...Totu=i, uite! Nu-\i lipse=te nici un fir din perii t[i...S[ tr[iasc[ codrul verde!... Pleac[ slobod unde vrei...

(Vidra e foarte mi=cat[.)

T{NASE

Cum? ]l ier\i? }l la=i s[ scape?...

R{ZA+UL

C[pitane! Mi se pareC[ tu-\i cam petreci cu glume =-ai uitat de r[zbunare!

R{ZVAN

R[zbunarea cea mai crud[ este c`nd du=manul t[uE silit a recunoa=te c[ e=ti bun =i d`nsu-i r[u!...

R{ZA+UL

Astea nu se trec la mine! Doar[ nu-s o fat[ mare,Ca s[ cred c[ r[zbunarea nu-i dec`t o s[rutare!...Noi l-am prins, al nostru-i dar[, al codrului, nu-i al t[u!Nu-l iert eu, bat[-l s[-l bat[!...

VULPOI

+i nici eu nu-l iert!

242

B. P. Hasdeu

HO|UL I

Nici eu!

HO|UL II

Bag[ sama, c[pitane! Noi nu te-am ales pe tineCa s[ te pupi cu boierii =i s[ ne dai de ru=ine!

O VOCE

|iganul se prea gurgu\[!

ALT{ VOCE

Se cunoa=te c[-i \igan!

MAI MULTE VOCI

|igan! Chiar \igan!...

R{ZVAN

|iganul nu mai este c[pitan!

(Scoate din br`u o bard[ poleit[.)

C`nd voi m-a\i pus peste codru, d`ndu-mi ]n m`n[ securea,Juratu-mi-a\i s[ m-asculte lunca, drumul =i p[durea.Iat[ barda ce-a p[tat-o jur[m`ntul cel viclean;Da\i-o unui alt mai vrednic, care nu va fi \igan!Pune\i dintre voi pe-acela care-i me=ter s[ v[-nve\eA n[v[li-n sl[biciune, a v[ izbi-n b[tr`ne\e,Sau pe-o singur[ furnic[ s[ da\i iur[= c`te doi!A=a c[pitan v[ trebui, dar R[zvan nu-i pentru voi!

(Arunc[ barda =i voie=te a ie=i.)

R{ZA+UL

Haide, haide, c[pitane! Te iu\e=ti peste m[sur[!Nu te pierdem noi pe tine pentru ast[ pocitur[!

(Prive=te ]ncruntat la Sbierea, ridic[ de jos securea =i o d[ lui R[zvan.)

243

Muntele =i valea

Iat[ barda, ia-\i-o iar[=i, f[ ce-\i place, f[ cum =tii...Dar eu, unul... of, m[icu\[!... l-a= t[ia f[=ii-f[=ii!

VULPOI

S[ tr[iasc[ c[pitanul!

TO|I

C[pitanul s[ tr[iasc[!

T{NASE

Da, da! +i de \ig[nie s[ nu se mai pomeneasc[!

R{ZVAN

(c[tre Sbierea)

St[p`ne, acuma pleac[!...

SBIEREA

S[ plec?... Cum?... Adev[rat!...O, ce om! Ce piatr[ scump[! Ce suflet de matostat!...Dar fiindc[ scapi de moarte pe-un cre=tin foarte cucernic,O s[ te blagosloveasc[ Dumnezeu atotputernic!...

R{ZVAN

Fugi, boierule, de-aice!... F[-mi =i tu pe placul meu!...Mi-e sc`rb[ s-aud din gur[-\i numele lui Dumnezeu!

VULPOI

(]mping`nd pe Sbierea)

Mi=c[! Mi=c[, caracud[!

SBIEREA

Ba nu... M[ rog! F[r[ prip[!...Mai avem o socoteal[... Numai un cuv`nt... O clip[!...

244

B. P. Hasdeu

Da\i-mi sacul meu!... R[zvane!... Nu m[ s[r[ci de tot...Taleri trei mii patru sute cincizeci =i =apte =-un zlot!

(Iese ghiontit de Vulpoi.)

VIDRA

(]naint`nd =i ]ntinz`nd m`na c[tre R[zvan)

A= fi m`ndr[, c[pitane, ca s[ str`ng o m`n[, careNu voie=te s[-=i r[zbune dec`t numai prin iertare!...

R{ZVAN

M`na mea?... Aceast[ m`n[, dezmierdat[ de cu\it,Ars[ de foc =i de v`nturi, b[tut[ necontenit,Sp[lat[ de ploi =i grindini, aspr[ =i neagr[ din fire,Cuteza-va ea s-ating[ m`na-\i alb[ =i sub\ire?...

VIDRA

De c`nd oamenii din codru r[pitu-m-au de pe drum,N-am oftat, n-am zis o vorb[, fost-am mut[ p`n-acum,Oprind lacrima pe gean[ =i-nec`nd ]n piept suspine,Ca s[ nu pogor pe Vidra p`n’ la ei =i p`n’ la tine...Dar nu-i pas[re pe lume s[ nu c`nte mai cu dor,C`nd ziua-i plin[ de soare =i cerul e f[r[ nor;Nu-i femeie s[ nu-=i simt[ inima-i ]n tulburare,C`nd s-a=terne dinainte-i lumin`nd o fapt[ mare!...Rob, \igan, haiduc, de-oriunde soartea s[ te fi adus,Un suflet c-al dumitale ]=i va face loc ]n sus!

(R[zvan r[m`ne a\intit.)

T{NASE

Aferim! Ce mai muiere! De-ar fi mul\i boieri ca tine...

GANEA

Ce fac, drag[ jup`neas[? Cine-ar crede!... E ru=ine!Nepoata marelui vornic =i fiica unui sp[tar,Dumneata s[ stai la vorb[... ce-njosire!... c-un t`lhar!...

245

Muntele =i valea

R{ZA+UL

C[pitane! C[pitane!... F[-\i cu mine o poman[:D[-mi voie m[car dintr-]nsul s[-\i fierb de pr`nz o tocan[!

HO|II

Da, da! S[-l t[iem ]ndat[!...

R{ZA+UL

S[-l buc[\im m[run\el,Ca s[ nu se mai cunoasc[ de-a fost boier sau vi\el!...

R{ZVAN

(ie=ind din g`ndire)

Cum? De ce-i a=a urgie?... L[sa\i-l ]n bun[ pace!...El nu v-a f[cut nimica...

R{ZA+UL

Nu cumva! Iat[ ce-mi place!Doar n-ai fost surd, c[pitane!... Nu-l mai ap[ra-n zadar!...Nu l-ai auzit tu singur c[ te nume=te t`lhar?...

R{ZVAN

Eu t`lhar?... dar cine-a zis-o?... R[zvan nu putea s-auz[,C[ci sim\irea-i se pierduse, r[t[cindu-se pe-o buz[Din care sorbea cu-ncetul cuvinte ce-mi par mereuC[ tot ]nc[ sun[, sun[ =i r[sun[-n jurul meu!O, tu, femeie m[rea\[! tu un ]nger! tu o z`n[!Tu, ivire minunat[ ce-mi r[sai ca o lumin[!S[ te mai auz o dat[ c[ locul meu este sus...A=a c-ai spus-o? Mai spune-mi! Mai spune-mi ]nc[!...

VIDRA

(cu sfial[)

Am spus...

246

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Ai spus!... Eu credeam c[-n lume nu va fi nici o fiin\[Ca s[-=i cufunde privirea sub gunoi de umilin\[,P]n’ la omul care-n via\a-i n-a gustat de nic[iriDec`t dispre\ =i nemil[, batjocur[ =i loviri!...Dar =tii tu oare puterea ce-o au cuvintele tale,Lumin`ndu-m[ cu raza str[curat[ jos ]n vale,Unde de-ale nop\ii umbre, sub un v[l ]ntunecos,Ascundeau ]n adormire tot ce-i bun, tot ce-i frumos?...Tu mi-ai dat o lume nou[, mi-ai deschis o nou[ cale!C-un cuv`nt, c-o vorb[ numai, cu suflarea gurii tale,Ca domnul Hristos pe Laz[r tu din moarte m-ai sculat!...Ce putere! Ce minune!...

R{ZA+UL

C[pitanu-i fermecat!

R{ZVAN

Dar tu stai =i taci acuma?... }\i pare r[u dumitaleC-ai picurat o n[dejde peste un noian de jale?Poate-\i mai aduci aminte cine e=ti?... Ei bine, dar,Nici eu n-o s[ uit atuncea c[ R[zvan e un t`lhar!

(C[tre Ganea.)

Sunt t`lhar!... A=a-i, jup`ne?... Ei, da! Sunt t`lhar! Fire=te!...Am ]n\eles cum m[ cheam[, =i-o s[ m[ port t`lh[re=te...

(Arunc`nd jos o pung[.)

Na, boierule! Ia-\i punga!...

GANEA

Ba nu! Ia-\i-o dumneata...}\i mai datoresc trei sute... Crede-m[ c[ n-oi uita...Ciobanul o s[-\i aduc[.

247

Muntele =i valea

R{ZVAN

Nu-mi pas[ de datorie!Iat[ banii t[i, jup`ne! D[-mi o altfel de simbrie!...Numai c`ntecul deschide cugetul haiducului!

P-un deal, p-un colnic,Mergea un voinic,Voinicul voinicilor}n \ara piticilor:Cu fa\a voinic[+-o inim[ mic[!L`ng[ el mergea,+i la el privea,+i mereu ofta,Poate c[-l iubea,O copil[ dalb[Cu galbeni ]n salb[O dulce feti\[Cu flori ]n cosi\[,Cu rai ]n guri\[!Am`ndoi mergea,+i merg`nd gr[ia,+i gr[ind z`mbea,C`nd iat[Deodat[Pe drum mi s-arat[,St`nd ]n calea lor,V[tavul haiducilor,C[pitanul ho\ilor,Groaza veneticilor!+i cum mi s-arat[,Prive=te la fat[,O vede =i iat[:I se face mil[De biata copil[!+i zice apoi

248

B. P. Hasdeu

C[tre cel ciocoi,C[tre cel voinic,Voinic de nimic:Calea e a ta,M`ndra e a mea,+i de nu mi-o dai,Hai la lupt[, hai!...

(Vidra ]=i pune m`na pe frunte.)

T{NASE

Uf, uf, ce inim[ mare! P[cat, z[u, c[ nu-i cre=tin!...

GANEA

Eu nu-n\eleg, c[pitane... Ce vrei? |i-oi pl[ti deplin...

R{ZA+UL

Nu-n\elegi ce este lupta?

GANEA

Lupta?

R{ZA+UL

Lupta voiniceasc[:Unul pe-altul s[-mi apuce, =-apoi s[ mi se tr`nteasc[!

GANEA

Dar c[pitanu-i mai tare... mai um[ros... mai cu piept...Lesne poate s[ m[ bat[... nu se cade... n-ar fi drept.

R{ZVAN

A! jup`nului, pesemne, ]i place lupta nem\e=te?Da\i-i s[bii dumisale; s[-=i aleag[ ce pofte=te!...Pentru mine-i chiar totuna: ne vom bate cum va vrea;

249

Muntele =i valea

De-oi muri nu-i mare treab[, iar de nu, Vidra-i a mea!

(Scoate palo=ul, pe c`nd R[za=ul d[ pe al s[u lui Ganea.)

Apuc[ spata, jup`ne!...

GANEA

(sco\`nd palo=ul)

Din dragoste!

CIOBANUL

Patru sate!

R{ZVAN

(n[v[lind)

Ap[r[-te!...

VIDRA

(descoperindu-=i fa\a =i pun`ndu-se ]ntre am`ndoi)

Nu, R[zvane!... N-ai cu cine!... Nu te bate!...

250

B. P. Hasdeu

C ~ N T U L I I I

NEPOATA LUI MO|OC

„S[ nu te blesteme cineva: s-ajungi slug[ la cai albi =i st[p`nfemeie s-aibi!”

ANTON PANN

F E | E L E :

R{ZVAN, osta= le=escVIDRA, iubita luiR{ZA+ULVULPOISBIEREA, prins ]n r[zboiHATMANUL

C{PITANI +I OSTA+I LE+E+TI

O tab[r[ le=easc[ la marginile \[rii musc[le=ti: corturi, tunuri, arme...

(Trei osta=i, din care I =i II duc pe cel al treilea, greu r[nit.)

OSTA+UL I

Mul\i muscali ucis-ai oare?

OSTA+UL II

Cu sabie?

OSTA+UL I

Cu ce vrei?

OSTA+UL II

Cu suli\a dou[ sute =i cu palo=ul vreo trei!Opt sau nou[-zece sute... Poate =i mai mult!...

MINSKIPIOTROWSKIISCOADA MUSC{LEASC{OSTA+UL IOSTA+UL IIOSTA+UL III

c[pitani

tovar[=ii lui

251

Muntele =i valea

OSTA+UL I

Desigur!

OSTA+UL II

Dar tu?

OSTA+UL I

N-am ucis nici unul. Nu-mi place. N-am vrut eu singur!...R[nit-am ]ns[ vreo mie... Tu m[ =tii c[-s cam voinic:Tot r[ni de cele mai grele, de la cap p`n’ la buric...

OSTA+UL II

Vezi, a=a suntem noi, le=ii!

OSTA+UL I

Tr[iasc[ |ara Le=easc[!Muscalul, de-ar fi cu dracul, tot nu-i chip s-o biruiasc[!...

OSTA+UL III

Of!... Eu m[ sf`r=esc cu zile... =i voi, ca ni=te nebuni,C`nd nu tremura\i ]n tufe, v[ desf[ta\i ]n minciuni!...Ah! duce\i-m[ la doftor: ]ncai moartea s[ m[ scape...

(C`te=itrei ies la dreapta, pe c`nd la st`nga se arat[ Minski =i Piotrowski.)

MINSKI

Uite, m[i! Inima-n mine plesne=te, gata s[ crape!...S`ngele mi se ridic[ =i se suie ]n obrazDe ciud[, de-nt[r`tare, de durere, de necaz!Cum \i se pare, iubite? ]ntr-o tab[r[ cr[iasc[,Tocmai ]n mijlocul nostru =i-n \ara noastr[ le=easc[,Un str[in, o venitur[, un om f[r[ c[p[t`i,Un n[t[r[u din Moldova s[ fie tot cel dint`i?Pe c`nd eu zac la o parte, l[sat f[r[ nici o treab[,Uitat ca o juc[rie, ca un copil, ca o bab[!

252

B. P. Hasdeu

PIOTROWSKI

Ce vrei! Ut verum dicamus1, m[rturise=te =i tuC-acest vir valachus este strenuissimus...2

MINSKI

Ba nu!Eu nu recunosc aceasta! Nu se cheam[ vitejieA nu se teme de moarte numai din obr[znicie!Un nu =tiu cine ca d`nsul, un mojic necunoscut,Nu-i este iertat a face lucrurile ce-a f[cut!S[ cuteze el s-apuce steagul musc[lesc cel mare...Aceasta m-arunc[-n friguri, ]n furie, ]n turbare!...S[ p[trunz[ chiar ]n cortul voievodului rusesc...O! aceasta-i groz[vie! Sunt gata s[-nnebunesc!Spune singur tu, f`rtate, dac[ nu era mai bineNi=te astfel de izb`nde s[ se fi f[cut de tine?Sau de-un altul ori=icare... iar de mine mai ales!...Spune, spune tu!...

PIOTROWSKI

Fire=te! Non est in dubio res.3

}ns[, caressim’ amice4, a=a va fi totdeaunaC[ virtus nu-i alta-n lume dec`t prospera fortuna5.R[zvan e felix ad casunt6! Totu-i merge g[itan!E noroc. Venti faventes!7

MINSKI

Tot R[zvan! R[zvan! R[zvan!Tab[ra le=esc[-ntreag[ mi-l ]nal\[ =i-l ridic[,

1 Ca s[ vorbim drept (lat.)2 B[rbat valah... foarte s`rguitor (lat.)3 Nu-i nici o ]ndoial[ (lat.)4 Mult iubite prietene (lat.)5 Virtutea... soarta prielnic[ (lat.)6 Fericit din ]nt`mplare (lat.)7 V`nturi prielnice (lat.)

253

Muntele =i valea

Iar despre noi nu s-aude, nu se vorbe=te nimic[!...Dreptu-i oare, ca-ntr-o \ar[, ]n care eu sunt n[scut,Un venetic f[r[ nume s[ fie mai cunoscut?!...Zici c[-i noroc?... Nu-i aceasta!... Nici noroc, nici vitejie!Este altceva, iubite, =i-o s[ \i-o spun numai \ie...Eu sunt sigur =-a= fi gata chiar s[ jur c-acest R[zvanE frate...

PIOTROWSKI

Frate cu cine?

MINSKI

Cu...

PIOTROWSKI

Dic quaeso1!

MINSKI

Cu Satan!

PIOTROWSKI

Ce spui, Domine mi Deus!2... Dar de-unde s-o =tii aceasta?...

MINSKI

O vei =ti =i tu ca mine... Spune-mi, v[zut-ai nevasta}mbr[cat[ b[rb[te=te, — haine negre, chip b[lan,Care ]ntov[r[=e=te ne-ncetat pe-acest R[zvan?

PIOTROWSKI

Am v[zut-o... E frumoas[! Virgo facie concina,Perdecora, pervenusta...3

1 Spune, te rog (lat.)2 Doamne, Dumnezeule! (lat.)3 Fecioar[ cu chip pl[cut, minunat[, foarte frumoas[ (lat.)

254

B. P. Hasdeu

MINSKI

Ha, ha, ha! Asta-i pricina!R[zvan zice c[-i o sor[, dar eu pot s[-\i dovedescC-acea muiere-i chiar dracul, numai botu-i femeiesc!D`nsa-i o fermec[toare ce cu farmecele saleAre puterea pe-oricine s[-ntunece, s[-l ]n=ale,S[-i ia v[zul, s[-l orbeasc[, s[ fac[ noaptea-n amiaz,}nc`t s-o crezi c[-i frumoas[ =i pe R[zvan c[-i viteaz!...

PIOTROWSKI

Ce-i drept, Sanctissimus Thomas, in Summa Theologiae,Firmat1 asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrieCum c[ foemina =i dracul sunt affines2 oarecum:Dracul e foc, iar femeia iese dintr-]nsul ca fum...

MINSKI

Crede-m[ c-acea muiere, orice-i spune, orice-i zice,Orice-i vrea, e ]nsu=i dracul...

PIOTROWSKI

Taci, c[, iat[, vin aiceAlii duo Valachi3, ce-i tot v[d mai-mai de-un anConjunctissime vicendo4 nedesp[r\i\i de R[zvan...

MINSKI

(privind ]n partea de unde vin R[za=ul =i Vulpoi)

Piha! Ce f[pturi ciudate! Ce fiin\i nesuferite!Ce mi=c[ri resping[toare! Ce obrazuri necioplite!Eu unul ]\i spui at`ta c[ de-oi fi vreodat[ crai -Lucrul este cu putin\[ — ei bine, de trei ori vai

1 Afirm[ (lat.)2 Femeia... rude (lat.)3 Ceilal\i doi valahi (lat.)4 Tr[ind foarte str`ns uni\i (lat.)

255

Muntele =i valea

Ce legi aspre n-a= mai face, ca s[ dau peste hotar[+i s[ gonesc ]ntr-o clip[ to\i moldovenii afar[!}ns[ to\i! To\i p`n’ la unul! Nici un om! Nici un picior!Numai pe R[zvan, el singur, l-a= l[sa... ca s[-l omor!

R{ZA+UL

(c`nt`nd de departe)

Vom ]mbl[ti la s[car[P`n[-n m`ndra prim[var[+-om ie=i la codru iar[,}n cap[tul =esului,La marginea drumului,}n calea armeanului!

MINSKI

(dulce)

S[ tr[i\i, voinici!

VULPOI

Prea bine; mul\umim.

R{ZA+UL

+i s[n[tate,C[ci ]n lume s[n[tatea e mai bun[ dec`t toate!

MINSKI

M[ prea bucur[-nt`lnirea... Doream s[ v[ v[z de mult...Eram s[ v[-ntreb un lucru...

R{ZA+UL

De nu-i fi lung, eu te-ascult,Fiindc[ noi, moldovenii, =tim a=a c[ vorba lung[E nebunie de creieri =i s[r[cie de pung[.

256

B. P. Hasdeu

MINSKI

A= dori s-aflu... Pe cinste, R[zvan al vostru mi-i drag,+i... vorbind c-un oarecine... f[cut-am un r[m[=ag...Ca s[ nu-l pierd... m[ pricepe\i... vreau s[ zic... ]mi trebui mie...}n sf`r=it, ce fel de slujb[ sau ce fel de boierieVa fi avut ]n Moldova viteazul cel str[lucit,Osta=ul cel mai de frunte, b[rbatul cel mai vestit,Podoaba taberei noastre, un luceaf[r, o minune!...

VULPOI

Drace! vrei numai at`ta?...

R{ZA+UL

Taci, Vulpoiule; nu-i spune...

VULPOI

(z`mbind)

Ba s[-i spui! De ce s[ piarz[ s[racul un r[m[=ag?Mai v`rtos c`nd =tiu acuma c[ R[zvan ]i este drag!...}nva\[ dar de la mine c[ slujba ce-o avusese}n \ara Moldovei este dintre cele ami alese;O treapt[ at`t de nalt[, ]nc`t era mititelBoierul cel mai puternic c`nd se punea l`ng[ el...

PIOTROWSKI

Admirandum!1

MINSKI

Dar ce slujb[? Cum se cheam[?

R{ZA+UL

M[i, \i-ajung[!C[ ne-am ]n\eles odat[ de-a nu face vorb[ lung[...Sunt cam iute. Bag[ sama!...

1 Este de admirat (lat.)

257

Muntele =i valea

VULPOI

Las’, R[za=ule!... Eu vreauLa toate c`te dore=te s[-i pot r[spunde pe =leau.C[ doar nu ne cerceteaz[ cu vreun scop de r[utate,Mai cu seam[ c`nd iube=te pe R[zvan ca =i pe-un frate...A=adar, m[-ntrebi ce slujb[? Cum se cheam[?... Fel de fel!Unii c[pitan ]i zice, al\i-i zice v[t[=el...Dar treapta-i mult mai de frunte, prin putere =i simbrie,De cum pe la voi aice este chiar o h[tm[nie!...

PIOTROWSKI

Capitaneus pedestris?1

VULPOI

Ba =i c[lare ades:Pedestrime la str`mtoare =i c[l[rime la =es...}n codru se pedestre=te, pe c`mp ]ncalec[ iar[:Astfel este r`nduiala o=tilor la noi ]n \ar[...

MINSKI

Dar avea mo=ii?

VULPOI

Ha, drace! La asta eu nu m-am g`ndit!...

(Dup[ o t[cere.)

C`t poate da o mo=ie, R[zvan cap[t[-nzecit...Adic[ ceva=i ca dijm[, ]n bani, ]n gr`ne =i-n vite,Ce trebuia la porunc[ s[-i dea to\i pe neg`ndite...

PIOTROWSKI

+i-\i fi avut multe pugnas, videlicet2 b[t[lii?

1 Comandant de infanterie? (lat.)2 Lupte, adic[ (lat.)

258

B. P. Hasdeu

VULPOI

O! Se-nt`mpl[ c`teodat[ =i-ntr-o zi dou[ sau trii,C`t \inea vremea de var[, c[ci ]n urm[, la iernatic,Ne hodineam cum fac turcii: obicei ]ndem`natic!

MINSKI

Dar spune-mi, acea femeie...

R{ZA+UL

(cu furie)

La dracu! Las nou[ draci!La nou[ sute!...

MINSKI

Ce-\i trebui? Ce vrei, voinice?...

R{ZA+UL

S[ taci!Bat[-te mama-p[durii! Te mai legi =i de muiere?

MINSKI

Ba nu; doream s[ =tiu numai...

R{ZA+UL

Z[u, mai bine f[-mi pl[cere,Ori ne las[ tu aice, sau noi te l[s[m aici!...

MINSKI

(c[tre Piotrowski)

Haidem, tovar[=e!

PIOTROWSKI

Ergo1...

1 A=adar (lat.)

259

Muntele =i valea

MINSKI

S[ fi\i s[n[to=i, voinici!(Iese cu Piotrowski.)

R{ZA+UL

Bun[ treab[!... Pizma, ura, zavistia, vr[jm[=ia,+i nici un pai de r[splat[ pentru toat[ vitejia,Iat[ c`=tigul cel are, ce R[zvan l-a dob`ndit!De c`nd p[r[sise \ara =i codrul blagoslovit!Vai de dreptatea le=easc[! vai de bun[t[\i str[ine!Ne-am p[c[lit, m[i f`rtate! R[u ne-am p[c[lit!...

VULPOI

(g`nditor)

Vezi bine!...

R{ZA+UL

Mai ]n\elept mo= T[nase, c`nd zicea oft`nd cu foc!Tu f[ ce-\i place, R[zvane, dar eu o s[ stau pe loc;Nu las Moldova, =i pace! foamete, sete, ru=ine,Aice s[ suf[r toate, c[ci e cuibul meu!...

VULPOI

Vezi bine!...

R{ZA+UL

+i eu, Vulpoiule drag[, trebuia verde s[-i spui,Iar nu s[ caut orbe=te buricul p[m`ntului,Uit`ndu-mi de r[z[=ie!... Poate c[ prin judecat[De mai r[m`neam ]n \ar[, tot o c`=tigam odat[.Hrisoavele mele iat[-s!

(Scoate din s`n o leg[tur[.)

Aci trei urice s`ntDe la Alexandru-vod[ =i de la +tefan cel Sf`nt,Pe care le stropesc cu lacrimi, le =terg de praf cu suspine,+i le =tiu pe dinafar[, f[r’ s[ fi citit!

260

B. P. Hasdeu

VULPOI

Vezi bine!...

R{ZA+UL

(s[rut[ =i apoi ascunde leg[tura)

}i ziceam eu: M[i R[zvane, nu pleca! nu fi nebun!Dec`t orice trai ]n lume, traiul codrulu-i mai bun!...Of! Nu vru s[ m[-n\eleag[!... +i tu =tii a cui e vina?A=a-i c`nd tace coco=ul, l[s`nd s[ c`nte g[ina;A=a-i c`nd capra-i ]n frunte, poruncind ]n loc de \ap,A=a-i c`nd b[rbatu-i coad[; a=a-i c`nd muierea-i cap!...Din dobitoacele toate, numai matca la albineN-are cusur ca st[p`n[... Celelalte, vai!

VULPOI

Vezi bine!

R{ZA+UL

Dracul ne trimise-n cale pe nepoata lui Mo\oc!S[rmanul R[zvan acuma nu-i om, ci-i un n[p`rstoc,Pe care Vidra mi-l mi=c[ =i-l ]ntoarce f[r[ preget,+i la dreapta, =i la st`nga, nu cu m`na, ci c-un deget!...+-apoi eu nu dau cu g`ndul, oric`t de mult chibzuiesc,De ce Vidrei nu-i pl[cuse obiceiul haiducesc?

VULPOI

M-am g`ndit =i eu l-aceasta, =-am ajuns drept ]ncheiereS[ cred c[ Vidra-i smintit[, ca ori=icare muiere,Iar R[zvan, de-a fost odat[ cu o minte de b[rbat,De c`nd ascult[ pe Vidra, =i d`nsul s-a deocheat;C[ci nebunia s-aca\[ mai r[u ca un m[r[cine+i trece ca o c[scare de la om la om...

R{ZA+UL

(g`nditor)

Vezi bine!

261

Muntele =i valea

VULPOI

Este-nvederat c[ leahul nu face haz de R[zvan...+-apoi de-ar mai =ti, o, Doamne! c[ nu-i cre=tin, ci-i \igan...Oho! L-ar goni departe! Ba cu d`nsul =i pe tine...Iat[ cum ne duce Vidra, tr[g`ndu-l de nas!

R{ZA+UL

Vezi bine!VULPOI

Le=ii au o lege-anume: un om de neam \ig[nescS[ nu calce cu piciorul pe p[m`ntul cel le=esc...Alte neamuri s[ pofteasc[, ori=ic`nd =i ori=icine...

R{ZA+UL

Vezi bine!ISCOADA

(ar[t`ndu-se din fund)

Cre=tini cucernici...

VULPOI

Ce-\i trebui?

ISCOADA

V-am v[zut, de nu m[-n=el,Umbl`nd cu R[zvan...

R{ZA+UL

La naiba! Nici tu nu te-mpaci cu el?

ISCOADA

Nu m[-mpac? iart[-m[, Doamne! Eu nici nu-n\eleg ce-i ur[;A iubi pe to\i cre=tinii m[-nva\[ Sf`nta Scriptur[...

262

B. P. Hasdeu

A=adar, v[ rog s[-mi spune\i ]ntr-un chip cuviincios,Unde poci oare s[-l aflu, ]n numele lui Hristos?...

(Z[rind pe R[zvan, care se apropie.)

Dar ce v[d! Iat[ chiar d`nsul!... Dumneata e=ti, mi se pare,}n toat[ cre=tin[tatea lupt[torul cel mai tare?Ca sabia lui Arhanghel, ca toiagul lui Aron,Pra=tea lui David prorocul, buzduganul lui Samson...

R{ZVAN

Sunt R[zvan...

ISCOADA

E de nevoie, nimenea ca s[ n-o =tie,S[ vorbim precum vorbise Moise cu Iehova...

R{ZVAN

(c[tre Vulpoi =i R[za=ul, f[c`ndu-le semn s[ plece)

Fie!

R{ZA+UL

Crede-m[ c-ar fi mai bine ca =i pe noi s[ ne la=i.Ai mul\i du=mani... Chiar muscalii nu-\i sunt a=a de vr[jma=iCa leahul cel pizm[tare\, care alta nu viseaz[Dec`t el s[ se ridice =i toat[ lumea c[ caz[...

R{ZVAN

N-ave\i grij[! Fi\i ]n pace!... Pute\i s[ v[ dep[rta\i!Bra\ul meu e l`ng[ mine =i sabia-i l`ng[ bra\...

VULPOI

(dep[rt`ndu-se cu R[za=ul)

Haidem, R[za=ule drag[! S[-i spunem Vidrei aceasta:Cine pe noi nu ne-ascult[ o s-asculte pe nevasta...

263

Muntele =i valea

R{ZVAN

Suntem singuri. Ce vrei?

ISCOADA

Jur[ de-a nu spune nim[nuiTaina cea de m`ntuire ce-am venit ca s[ \i-o spui.

(R[zvan face un semn de ]nvoire.)

Nu-i a=a! Eu vreau anume pe crucea prea l[udat[,Pe cei doisprezeci apostoli =i pe maica cea curat[,Pe cele =apte biserici, pe cei patruzeci de sfin\i,Pe soborul din Nikeia cu trei sute de p[rin\i,Pe-o sut[ cincizeci de psalmuri, pe =aptezeci de t`lcovnici,Pe to\i ferici\ii pusnici =i mucenici =i duhovnici+i pe ieslele la care se-nchinar[ cei trei craiS[-mi juri mai ]nt`i de toate c[ le=ilor nu m[ dai...

R{ZVAN

Tu nu e=ti leah prin urmare?

ISCOADA

(f[c`nd cruce)

Dumnezeu s[ m[ p[zeasc[De-a fi eretic ca le=ii de lege papist[=easc[!...Dar dumneata, ca =i mine, e=ti pravoslavnic curat,Precum zice sf`ntul Pavel...

R{ZVAN

A=a! Iar[=i cele sfinte?£...¤Ce vrei? Ce cau\i pe-aice? De la cine vii =i de-unde?Ce faci ]n oastea le=easc[ =i ce-ai cu mine?... R[spunde!...

ISCOADA

(v[z`nd pe Vidra, care se apropiase =i se pusese ]n fa\a lui)

Acest om... ast[ muiere... muierea nu-i tocmai om,Dup[ cum m[rturise=te fericitul Chrisostom...

264

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Taci!

ISCOADA

Femeia-i cam limbut[: ea nu pricepe ce-i taina;Vorba-i lung[ ca =i coada, coada-i lung[ ca =i haina,Precum arat[ prorocul!

R{ZVAN

(apuc`ndu-l de barb[)

Z[u, nu m[ mai st[p`nesc!

ISCOADA

Nu m[ necinsti!... Sunt preot =i p[rinte sufletesc...

R{ZVAN

Zici c[ e=ti preot?... Dar spune-mi, popii i se cade oareS[-=i arunce jos ve=m`ntul, c[lc`nd rasa sub picioare,+i prin fapta cea mai neagr[ s[ m`njeasc[ sf`ntul dar,Iscoad[-n ]ntreaga lume, preot numai ]n altar?

ISCOADA

Fiule! Eu nu v[d r[ul de-a lucra cu st[ruin\[Pentru sf`ntul \ar =i pentru pravoslavnica credin\[.P[catu-i al dumitale, care, fiind moldovean,}\i dai sufletul ]n gheara leahului celui viclean,Popor dep[rtat de lege, oi r[t[cite din turm[+i pe care-o s[-i striveasc[ judecata cea din urm[,La un loc cu filistenii =i cu Gog =i cu Magog...+-apoi f[c`ndu-le astea, unde-i folosul, m[ rog?

R{ZVAN

Eu caut numai la cinste...

265

Muntele =i valea

ISCOADA

Fleacuri! Treab[ de cuvinte!Folos, cinste, tot aceea, de=i se cheam[ altminte!A=adar, ce fel de cinste dob`ndit-ai de c`nd e=ti?Ca Nemvrodul din Scriptur[, floarea cetei diavole=ti?

VIDRA

Are dreptate, R[zvane! Iat-a treia b[t[lie}n care bra\ul t[u vars[ ploi de s`nge pe c`mpie,+-apoi unde-i mul\umirea =i r[splata ce-o prime=ti,Ridic`nd pe brazda mor\ii cl[i de st`rvuri du=m[ne=ti?...Pe c`nd tu goneai vr[jma=ul, d`nd cu pieptul la n[val[,Al\ii mul\i s-ascund ]n umbr[, de-unde, r[s[rind cu fal[,}i vezi mari, ]i vezi ]n frunte, l[uda\i, sl[vi\i, ale=i,Iar tu r[m`i tot ]n urm[, ca o slug[ printre le=i!...

R{ZVAN

+i tu, Vidro?

ISCOADA

Jup`neasa vorbit-a dumnezeie=te!C`teodat[ prin femeie duhul cel sf`nt ne vorbe=te!De pild[, Ana, Iudita, Estera... mai ]n sf`r=it,Este-nvederat c[ leahul de loc nu te-a r[spl[tit...Rusul =tie mult mai bine s[ dea ori=icui dreptate...

R{ZVAN

Taci! Destul!

VIDRA

Vorbe=te!

ISCOADA

|arul ]\i d[ruie=te trei sate...

266

B. P. Hasdeu

VIDRA

(cu dispre\)

Bog[\ie? Nu-i aceasta!

ISCOADA

Trei sate l`ng[ Kazan,+i, c`t va \ine r[zboiul, o treapt[ de c[pitan...

VIDRA

(mi=cat[)

C[pitan?

ISCOADA

Mai pe deasupra, pentru cre=tineasca fapt[,Dup[ moarte fericirea =-un loca= ]n rai te-a=teapt[...

R{ZVAN

Nu primesc!

VIDRA

Ce spui, R[zvane! Dar de ce s[ nu prime=ti?...Nu-i pu\in c[pit[nia ]n o=tile musc[le=ti.Tu nu e=ti n[scut aice; po\i s[ mergi ]n lumea-ntreag[;De le=i n-ai nici o nevoie =i nimica nu te leag[...Cat[-\i norocul aiurea, dac[ nu-l g[sim aici!

R{ZVAN

Am jurat!

ISCOADA

Dar jur[m`ntul nu se d[ la eretici.Deci mitropolitul nostru pe dat[ o s[-l dezlege,Judec`nd dup[ soboare =i dumnezeiasca lege,

267

Muntele =i valea

Precum anume se scrie ]n sf`ntul Nomocanon,Cite=te cap paisprezece soborul din Chalkedon,Cap treizeci =i trei sau patru sobor din Laodikia,Asemenea capul dou[ sobor din Antiohia...

R{ZVAN

Fugi, pop[ f[r[ credin\[, ce legea \i-o iei ]n r`s!£...¤Fugi, de-aci!...

VIDRA

Dar ui\i, iubite, c[ de-ar fi oricum s[ fieMuscalu-\i d[ chiar ]ndat[ cinstea de c[pit[nie...Vei fi c[pitan, R[zvane!... C[pitan, aceasta-i mult!...

ISCOADA

+i trei sate mari...

R{ZVAN

Lipse=te! Mi-e greu s[ te mai ascult!...

VULPOI

(venind iute, turburat)

Topenie! Groz[vie! Bazaconie!...

R{ZVAN

Ce este?

VULPOI

Lucrul nevisat ]n vise, nepovestit ]n poveste!...Vezi pe hatmanul acolo, st`nd la vorb[ =i la sfat,De toat[ c[pit[nimea ocolit =i-nconjurat?

(Iscoada se uit[ unde arat[ Vulpoi =i fuge ]n partea cealalt[.)

268

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Ei bine, ce m[ prive=te?

VULPOI

(cu necaz)

Ei bine!... Ba z[u nu-i bine!...Ei vorbesc =i pun la cale =i se-ntreab[ chiar de tine...

R{ZVAN

De mine? Ce n[lucire!

VULPOI

C[pitanii ]ntr-un g`nd}\i tot caut[ pricin[ =i te defaim[ pe r`nd;Unul cere s[ te scoat[ din oaste, altul din \ar[,Al treilea chiar din lume te-ar da bucuros afar[,Iar hatmanul mi-i ascult[, neclintit ca un butuc;De multe ce tot aude s-a f[cut =i el n[uc!

VIDRA

Vez[, R[zvane, ce gre=eal[ de-a ne vesteji aice,Pe c`nd ]ntr-o alt[ parte ai putea s[ fii ferice?Hai ]n oastea musc[leasc[! At`ta ne-a mai r[mas...Te-a=teapt[ c[pit[nia, de-i face numai un pas...

VULPOI

Vine hatmanul... Prive=te!... S-au orpit ]n dou[ r`nduri...E posomor`t b[tr`nul: se cunoa=te c[-i pe g`nduri.

R{ZVAN

Fie ce-a fi, las’ s[ fie!... Eu, unul, tot ce-am juratP[strez cu fruntea senin[ =i cu cugetul curat!Jur[m`ntul nu-i o glum[ n[scut[ printre pahare

269

Muntele =i valea

+i, deodat[ cu be\ia, r[suflat[ prin uitare:Jur[m`ntul pentru mine este m`ndrul curcubeu,Ce leag[ josul cu susul =i pe om cu Dumnezeu!...

VIDRA

Ba mai bine-i o unealt[, o p[pu=[, o momeal[,Prin care cel ce nu crede pe to\i ceilal\i ]i ]n=eal[!...

(Se pune deoparte. Vin hatmanul, Piotrowski, Minski, mai mul\i c[pitani,]n urma lor R[za=ul.)

MINSKI

+tiu bine, sunt foarte sigur =i de tot ]ncredin\atC[ tab[ra n-o s[ guste hot[r`rea ce-ai luat...

PIOTROWSKI

Asciscere peregrinos1 multe primejdii aduce:Pe str[ini las[-i ]n coad[, sapientissime duce2...

HATMANUL

Cine pentru noi se lupt[ nu-i str[in, ci-i p[m`ntean...Eu te c[utam pe tine, viteazule c[pitan.

R{ZVAN

Poate m[ iei drept un altul, hatmane prealuminate,Eu nu-s c[pitan...

HATMANUL

Aceasta-i cam pu\in; dup[ dreptateAr trebui s[ fii hatman, c[ci chiar b[t[lia de-azNu eu, tu ai c`=tigat-o, viteazul cel mai viteaz!

1 A admite pe str[ini (lat.)2 Prea]n\elepte duce (lat.)

270

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Iart[-m[...

HATMANUL

(ridic`nd buzduganul)

Deci, ]n puterea semnului de h[tm[nie,R[spl[tind m[car ]n parte minunata-\i b[rb[\ie,C[pitan pe c`mpul luptei te ridic =i te vestesc,}n fa\a taberei mele =i prin numele cr[iesc!

(Muzica militar[ intoneaz[ un mar= triumfal. Vulpoi sare ]n sus, R[za=ul]=i freac[ m`inile.)

R{ZVAN

Eu?... Dar cum... }n ce cuvinte...

MINSKI

(cu c[ldur[)

C[pitane, eu a= cereS[ te fac[ chiar polcovnic! A= le=ina de... pl[cere!O dorin\[-nv[p[iat[ m[ tot roade ne-ncetat,Ca dup-at`tea r[zboaie s[ te v[d... ]naintat!...

PIOTROWSKI

(s[lut`nd pe R[zvan)

Satisfactionis causa1, =i eu te s[rut acuma,+tiindu-te dignum esse chiar amplitudine summa2!...

HATMANUL

}ns[ nici c[pit[nia, m[ jur pe-acest buzdugan,Nu-i ceva destul de mare pentru bra\ul lui R[zvan.La seimul cel mai de-aproape \ara o s[ te primeasc[,Spre mai deplin[ r[splat[, ]n boierimea le=easc[...

1 Din pricina mul\umirii (lat.)2 C[ e=ti demn... de cea mai mare cinste (lat.)

271

Muntele =i valea

Voi st[rui =i eu ]nsumi, =i to\i prietenii mei...Dar p`n’ atunci, c[pitane, spune-mi singur, ce mai vrei?

R{ZVAN

Nu pot mul\umi... n-am vorbe, hatmane prealuminate...

HATMANUL

(z`mbind)

A, da! Mi-am adus aminte! Printre pr[zile luate}n tab[ra musc[leasc[, g[sit-am un moldovan,Un boier, un om de frunte, judec`nd dup[ c[ftan,De=i de mult[ vechime nu mai are nici o fa\[,Iar din ceprazuri sclipe=te ici-colea d-abia vreo a\[...|i-l d[ruiesc...

(R[zvan se ]nchin[, hatmanul =i c[pitanii ]ncep a ie=i.)

MINSKI

(]ntorc`ndu-se iute)

C[pitane! }n veci nu m-oi s[turaToate bunurile lumii cu toptanul a-\i ura,+i v[z`ndu-te pe cale la o treapt[ =i mai-nalt[,Inima-mi de bucurie salt[, salt[, salt[, salt[...

(Iese. R[zvan ]ncruci=eaz[ m`inile pe piept =i r[m`ne nemi=cat peg`nduri. Vidra ]l prive=te ]n t[cere.)

VULPOI

Iat[-n sf`r=it, c[pitane, e=ti chiar c[pitan acum!+i-n p[dure, c[pitane, fu=i c[pitan oarecum,Ast[zi, ]ns[, c[pitane, e=ti mai cu c[pit[nie!

R{ZA+UL

Bat[-l norocul s[-l bat[! hai s[ facem o be\ie!

(T`r[=te afar[ pe Vulpoi, c`nt`nd)

272

B. P. Hasdeu

Frunz[ verde de castan,C[pitanu-i c[pitan!Tan! tan! tan!Tan! tan! tan!C[pitanu-i c[pitan!Frunz[ verde de castan!...

R{ZVAN

Iart[-m[, scumpo iubit[!... Chiar fericirea ne-apas[,C`nd deodat[, ca un fulger, pe s[rmanul om se las[!...Simt ]n mine-o greutate... Doresc =i nu pot s[ crez...Nu-i cumva vreo n[lucire? Poate dorm? Poate visez?...

VIDRA

Cum? At`ta veselie? Pentru ce?... Pentr-o nimic[?C[pitan! Ce mare treab[!... C[pitanu-i o furnic[!...Veseleasc[-se R[za=ul =i Vulpoi, f[pturi de r`nd,Care pentr-un pai sunt gata a se t[v[li c`nt`nd!...Dar tu?... Tu s-o faci, R[zvane?... C[pitanii ]ntr-o oasteSunt at`\ia, c[-n mul\ime se lovesc coaste la coaste...C[pitan!... o juc[rie!... C[pitan!... e un covrig,Dup[ care colindeaz[ bie\ii copila=i pe frig!...

R{ZVAN

Ce? C[pitanu-i o glum[? }ntr-o tab[r[ cr[iasc[?Dar ce fel de lucru-\i trebui care s[ te mul\umeasc[?...Au nu m[-nv[\ai tu, Vidro, a merge chiar la du=man,C`=tig`nd prin viclenie tot cinstea de c[pitan?...Nu-mi spuneai tu dineoare, cu m`nie =i mustrare,C[-ntr-o tab[r[ domneasc[ c[pitanu-i lucru mare?...L[mure=te-m[, iubito, unde vrei tu s[ m-aduci?Nu-i de mult de c`nd ]n codru, cu o ceat[ de haiduci,Numele-mi suna prin \ar[, ca o secer[ ce sun[C`nd reteaz[ buruiana s[ creasc[ iarba cea bun[!Eu credeam atunci c[-n lume nu-i chip s[ fie pe-aiuri

273

Muntele =i valea

274

B. P. Hasdeu

O zodie mai ferice ca traiul unei p[duri,Unde brazii =i stejarii, uria=i din vremea veche,}nfrunt`nd mii de furtune, viteji f[r[ de pereche,Mi se-nchinau cu r[bdare, m-ap[ra =i m-asculta,P`n’ ce din s`nul lor verde nu m-a smuls voin\a ta!...Te v[zui... iubirea =terge tot ce-i place ca s[ =tearg[:L[sat-am c[r[ri ]nguste =-am ie=it la calea larg[,Uitat-am codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut,Venit-am ]n \[ri str[ine, cum ai spus =i cum ai vrut...Ast[zi norocu-mi z`mbe=te: sunt c[pitan =i pe cale...

VIDRA

De-a fi boier ca to\i le=ii: o boierime de jale!

R{ZVAN

Hatmanul m[ socote=te, de ceilal\i sunt c[utat,Numai tu pe bucuria-mi tragi un v[l ]ntunecat,Pe c`nd c-un ceas mai-nainte erai de-o alt[ p[rere...Nu sunt un copil, de care s[-=i bat[ joc o muiere!

VIDRA

Da! O muiere din neamul acelui groaznic b[rbat,Care numai cu-o-mbr`ncire patru domni a r[sturnat,+-al c[ruia falnic s`nge clocote=te cu putere,Ca talazurile m[rii, ]n pieptul meu de muiere!Ah, ascult[-m[, R[zvane! +i-ntre firile de josFoarte mul\i sunt tari de m`n[ =-au un suflet inimos,Dat totu=i r[m`n ca broasca cea cufundat[-ntr-o balt[,De-unde numai c`teodat[, ie=ind pe uscat, tresalt[,Prive=te la m`ndrul soare, se-ntinde pe-un verde strat,Sughi\a-n sine cu poft[ v[zduhul lin =i curat,}nc`t ai crede, v[z`nd-o, c-a priceput ce-i lumina+i nu mai poate s[ guste ]ntunericul =i tina,Pe c`nd n-a trecut o clip[: iat[, broasca ]napoiSe-ntoarce iar[=i ]n noapte, ]n mocirl[ =i-n noroi!...

275

Muntele =i valea

Vitejia cea mai mare, inima cea mai aleas[,Mii de bun[t[\i cu care nu =tiu cine te-nzestras[,Sunt, iubitule, ca fierul ruginit =i f[r[ pre\,P`n[ c`nd ]ncape-n m`na lucr[torului iste\,Ce-l apuc[ str`ns ]n cle=te, ]l cur[\[ pe c[rbune,+i dintr-o gr[mad[ neagr[ mi-l vezi sco\`nd o minune,Str[lucit[ ca oglinda, ginga=[ ]nc`t, sufl`nd,Suflarea-i ]ntip[rit[ pe luciul cel pl[p`nd!Acel lucr[tor, R[zvane se nume=te...

R{ZVAN

Se nume=te?

VIDRA

Setea de-a merge-nainte... Iat[ ceea ce-\i lipse=te,Acea sete care frige =i-nghea\[ inima mea!Dar trebui s-o aibi, R[zvane! Eu voiesc, =-o vei avea...Atunce c`nd buza Vidrei obrazu-\i p`rlit l-atinge,Ochii mei ]n ochii-\i cat[, m`na mea pe m`na-\i str`nge,

Sufletul meu desf[=oar[C`te-o p[rticea mereu,Ce pe furi= se strecoar[Ad`nc ]n sufletul t[u!Vidra-i pentru tine-n lumeCa izvoarele de munteCe fac Dun[rea s[ spumeDin p`raiele m[runte...

VULPOI

(vine =ov`ind)

Hi, hi! Dun[re!... Departe!... C[pitane, eu sunt beat,+-a= vrea s[-\i spui, c[pitane, un lucru foarte ciudat...Adic[-te, c[pitane... z[u, n-are nici o pereche...Dar las[-m[, c[pitane, c[ s[ \i-o spui la ureche...

276

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Spune...

VULPOI

Apoi, c[pitane, =tii leahul cel blestemat?...+tii cela ce-\i str`ngea m`na?... C[pitane, eu sunt beat!...+tii, se v`r[-n om ca musca?... +tii, chiar cu nepus[ masa?...Hi, hi! +tii leahul acela? Iube=te pe jup`neasa!

R{ZVAN

Vidra?

VIDRA

Eu?

VULPOI

Da, da, da, Vidra!... Mi-a spus c[-i place de foc! Z[u a=a! Chiar acu=ica!... Ha, ha, ha! Ce dobitoc!...

(Minski se arat[ ]n fund.)

Dar iat[-l! }ntreab[-l singur! Bat[-l n[b[daica, leahul!Hi, hi, hi!... Mi-e somn!... Mi-e lene!... Ba nu!

M[ doare stomacul!(Iese.)

R{ZVAN

(merg`nd iute ]naintea lui Minski =i apuc`ndu-l de m`n[)

Ascult[-m[, cum te cheam[!... +tii un lucru? +tii sau ba!Noi trebuie s[ ne batem!...

MINSKI

Dar pentru ce?

277

Muntele =i valea

R{ZVAN

Nu-ntreba!...Pentru ce?... Pentru c[... pentru... pentru c[, privind la tine,Sim\esc un fel de sim\ire... mai ]n sf`r=it, nu mi-e bine!...O s[ ne batem chiar ast[zi... Chiar acu=i! M-ai auzit?...

MINSKI

Cum a=a? Nu pot pricepe, tovar[=e preaiubit...Eu nu \i-am f[cut nimica... S[ ne batem nu-i cu cale...Spune mai ]nt`i pricina...

R{ZVAN

(cu furie)

Nu-mi plac ochii dumitale!M[ sup[r[, m[-nt[r`t[, m-aprind... Nu mai pot vorbi!...

MINSKI

(z`mbind cu dulcea\[)

Numai at`ta? Ei bine... atunci, c`nd ne-om ]nt`lni,M[ jur a-mi ]nchide ochii... O s[ m[ feresc de ceart[...Dar sunt gr[bit... Am o treab[... M[ duc... Iart[, iart[, iart[!...

(Fuge.)

R{ZVAN

(cu dezgust)

Ce mi=el!...

VIDRA

M[ mir, R[zvane, v[z`ndu-te tem[tor,Nu cumva m-ai crede-n stare p`n’la viermi s[ m[ pogor?...

R{ZVAN

(lu`nd-o de m`n[ cu aprindere)

+i palaturi aurite, =-un acoperi= de paie,C`nd flac[ra le curpinde, fac tot un fel de v[paie;

278

B. P. Hasdeu

Iubirea-i un foc, iar focul, oric`t de jos ar veni,E grozav c`nd izbucne=te, =i-i lesne a izbucni!Mi-e=ti drag[ =i-n toat[ lumea g[sesc cu putin\[ toate,Dar dragoste f[r[ team[ nu se poate, nu se poate!...

VIDRA

(ar[t`nd ]n urma lui Minski)

Cuget[ acum, iubite, de-i cinste pentr-un R[zvanO biat[ c[pit[nie: =i d`nsul e c[pitan!...

OSTA+UL

(aduc`nd pe Sbierea, care vine cu capul plecat =i num[r[ pe degete)

Robul de la hatman...

(Se ]nchin[ =i iese.)

R{ZVAN

Sbierea!...

SBIEREA

(ridic`nd capul, cu bucurie)

Tu e=ti, R[zv[nic[ drag[?...+i dumneata, jup`neas[?... Parc[ v[d o pung[-ntreag[!...

R{ZVAN

Te rog s[ ne spui =i nou[ prin ce minune-nc[pu=i,A=a departe de \ar[, tocma-n tab[r[ la ru=i?

SBIEREA

}nc[pui ca dou[-n patru... Ce-ntrebare! Nu =tii oareC[ tab[ra musc[leasc[ este foarte-nc[p[toare?+-apoi, mai av`nd necazuri, sl[bisem mai mult de-un =fert:Carnea sp`nzur[ pe mine curat ca un sac de=ert...

279

Muntele =i valea

R{ZVAN

Eu te-ntreb prin ce-nt`mplare te g[se=ti ]n ast[ \ar[?Cum de te-au luat muscalii?...

SBIEREA

De la t[tari m[ luar[...

R{ZVAN

Dar t[tarii?

SBIEREA

M[ robise mai an\[r\, c`nd au trecutPrin mo=ia mea Fl[m`nzii, o mo=ie l`ng[ Prut.Asta n-ar fi fost nimica, s[ nu fi luat cu mineUn chimir cu trei f`=icuri pline, pline, pline, pline:Cel dint`i era cu taleri, altul numai cu florin\i,Al treilea galbeni, galbeni de cei ungure=ti cu zim\i!...Ce chimir!... De piele neagr[, =i bag[ bine de sam[,Avea-n juru-i ac[\ate zece n[stura=i de-alam[...

R{ZVAN

(z`mbind)

T[tarul de la Moldova, muscalul de la t[tar,De la muscal te ia leahul, =-ar fi cu putin\[ iarDe la leah s[ te ia neam\ul, ]nc`t astfel ]ntr-o zi,Deodat[ cine mai =tie prin ce \ar[ te-ai trezi!...Oare nu era mai lesne, cu pu\in[ cheltuial[,S[ te r[scumperi din lan\uri =i s[ scapi de t[rb[ceal[?

SIEREA

Cum? S[ mai pl[tesc? Vai mie? Ar fi mai bine s[ crap!O asemenea prostie nici nu mi-a trecut prin cap!Ce-mi pas[ c[ nu sunt slobod, c`nd st[p`nul m[ hr[ne=te?

280

B. P. Hasdeu

Iar p`n-atunci ]n Moldova venitul meu cre=te, cre=te...+-apoi eu am totdeauna o n[dejde-n Dumnezeu,C[ sf`ntul mereu m[ scap[, f[r[ s[-i dau nici un leu,Dec`t numai c`teodat[ vreo lum`nare de cear[,Care, de frica scumpetei, o fac la mine la \ar[...

R{ZVAN

Du-te, boierule, du-te! N[dejdea te-a m`ntuit...}ntoarce-te la Moldova f[r[ s[ fi cheltuit!Te iert pentr-a doua oar[...

SBIEREA

(f[c`nd cruce)

}n sf`r=it, o, Doamne sfinte!

R{ZVAN

Te-am mai iertat ]n p[dure...

SBIEREA

Bine c[-mi aduci aminte!R[zv[na=e, cer dreptate! Ar fi un p[cat s[ tac...Ho\ii t[i atunci ]n codru m[ despoiar[ de-un sac.Fii =i tu om cumsecade, f[-\i o poman[ deplin[;Nu te bucura, dr[gu\[, de-o avu\ie str[in[...D[-mi ]napoi s[cule\ul!... tu =tii c-a fost peste totTaleri trei mii patru sute cincizeci =i =apte =-un zlot!...

VIDRA

(lu`nd pe R[zvan la o parte)

Vezi! }nva\[ de la d`nsul patima ce vrea s[ zic[!Acest om pentr-o lescaie, acest om pentr-o nimic[Va suferi cu pl[cere, f[r’ s[ scoat[ un suspin,Robie, lan\uri, ru=ine, b[t[i, ]nchisoare, chin...

281

Muntele =i valea

SBIEREA

(z`mbind cu m`ndrie)

O, da, da...

VIDRA

+-orice adaos, orice spor de bog[\ie,}n loc ca s[-l m[rgineasc[, ]i d[ o poft[ mai vie,O dorin\[ mai setoas[ =-un av`nt mai arz[torDe-a vedea lucind ]n lad[-i sun[tor pe sun[tor!

SBIEREA

O, a=a... a=a...

VIDRA

A=terne dinainte-i ca z[pad[Covoare cu pietre scumpe, aur =i argint gr[mad[...

SBIEREA

(cu desf[tare)

+i...

VIDRA

D`nsul tot n-o s[-\i zic[: Stai! acuma-s mul\umit!

SBIEREA

Hai-de-de-de! Na! Fire=te! Doar[ n-am ]nnebunit!

VIDRA

O! Dac[ =i tu, R[zvane, ai sim\i a=a de tareM`ndra patim[ de-a cre=te tot mai mare =i mai mare,Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat,Tu dintr-o c[pit[nie ai ajunge ]mp[rat!...

282

B. P. Hasdeu

SBIEREA

Atunci m-ei da =i dob`nda... Acum ]ns[, deocamdat[,S[ ne r[fuim cu sacul. Fii datornic bun de plat[...R[zv[nic[, sufle\ele, s[ nu ui\i c[ e=ti cre=tin...Numai cam[t[ s-ar face nou[ sute pe pu\in...

R{ZVAN

Nu!... Departe de la mine toate patimile careCu l[comia lui Sbierea au vreun fel de-asem[nare!

VIDRA

(resping`ndu-l cu dispre\)

Fugi! Mi-e mil[ =i mi-e jale! Mic, tot mic =i iar[=i mic!}n de=ert din ]njosire eu m[-ncerc s[ te ridic!Du-te dar de te-nv`rte=te ]n ]ngusta-\i vizuin[:Cearc[-\i mintea-n ]ntuneric, scald[-\i sufletul ]n tin[!Eu te las! Te las, R[zvane! Om t`mpit =i sfiicios!O pr[pastie ne desparte: eu prea sus =i tu prea jos!

(Vrea s[ ias[. R[zvan se repede dup[ d`nsa. Sbierea strig[: „Sacul meu!sacul meu!...)

283

Muntele =i valea

C ~ N T U L I V

}NC{ UN PAS

„Pentru \igani s-au zis multe, ca s[ nu fie primi\i,C[ci ru=ine Eteriei a fi cu \igani uni\i,C[ci lu`ndu-se Elada, de vor fi =i ei osta=i,Vor cere cu tot cuv`ntul =i ei s[ fie p[rta=i...?

BELDIMAN, Jalnica tragodie

F E | E L E :

R{ZVAN, polcovnic le=escVIDRA, nevasta luiR{ZA+UL

Locuin\a lui R[zvan ]ntr-un or[=el le=esc la marginea Moldovei.

R{ZA+UL

Nu mai pot, bat[-l n[pasta! De-at`tica timp ]n =irS[ nu vezi o s[rm[lu\[, ci tot numai bor= cu =tir!Destul[ str[in[tate!

(Arat[ la g`t.)

M-am s[turat p`n-aice:De am[r`t[ ce mi-e via\a, nu mai =tiu cum i-a= mai zice!...+ase veri =i ierni vreo =apte, nu o lun[ sau un an,De c`nd parc-a= fi o umbr[ dup[ pa=ii lui R[zvan:Ba z[u, chiar umbra, f`rtate, c`nd e lumin[ s-ascunde,Pe c`nd eu r[m`n cu d`nsul, am`ndoi oric`nd =-oriunde!...Haiducit-am ]mpreun[ =i-mpreun[ am trecut}n ast[ \ar[ le=easc[, unde dracul s-a n[scut!...

VULPOISBIEREAHATMANULBA+OT{

284

B. P. Hasdeu

VULPOI

(cu displ[cere)

Haide! Cineva te-ar crede c[ numai voi am`ndoiA\i f[cut =i mari =i late! Dar uitat-ai de Vulpoi?

R{ZA+UL

Orice-i zice tu, acuma fostul nostru haramba=aAjuns-a obraz de cinste, c`t un vizir sau un pa=[:E polcovnic, e om mare, =i ca m`ini o s[-l privim}n[l\`ndu-se deodat[ =i mai ceva!... Aferim!Nu-i vorb[... I se cuvine!... N-a c`=tigat de poman[!Chiar s[pt[m`na trecut[ a mai c[p[tat o ran[}n lupta cea cu t[tarii...

VULPOI

A=! D-abia l-au zg`riat?S[rutare de s[geat[... Nu-i lucru de speriat...Dec! A fost r[nit =i d`nsul ]ntr-o singur[ b[taie,Dup[ ce trecuse teaf[r prin dou[zeci de r[zboaie.

R{ZA+UL

Dar s[ l[s[m toate astea... Nu =tiu ce voiam s[-\i zic...Aa! Uite pe fereastr[!... Prive=te!... Nu vezi nimic?...

(C`nt[, ar[t`nd cu m`na.)

Cu miros de viorele,Trandafir =i mic=unele,Bate v`ntul \[rii mele!Bate-ai, v`ntule, curat,S[ alini al meu oftat!Bate-ai, v`ntule, u=or,S[-mi mai treac[ din cel dor!Bate-ai, v]ntule, cu foc,S[ m[ mu\i din acest loc!

285

Muntele =i valea

A=a-i, Vulpoiule drag[! Tare m[ furnic[ dorul!|[ri=oara-i prea aproape: de-i azv`rli cu toporul,Dai de brazda rom`neasc[!... £...¤+-apoi ast[zi ]n Moldova nu mai e nici Petrea +chiopul,Prietenul ciocoimii, bat-o focul =i potopul!Alt vod[ st[tuse-n locu-i, un st[p`n mai omenos,Care =ade sus, dar \ine cu norodul cel de jos!Cic[-l cheam[ Aron-vod[... un voinic, un fl[c[iandru,O vi\[ l[pu=neneasc[: feciorul lui Alexandru...+tii? Cel Alexandru-vod[, ce m`nca boieri de vii,}nc`t ]i f[cea de groaz[ bejenari pe la pustii...A=adar, pe-aci mi-e drumul. Trec prin foc =i prin furtun[!S[ mai stea R[zvan =i singur... nu r[m`i =i pace bun[!...M[ duc la Ia=i cu hrisoave...

(Scoate din s`n o leg[tur[.)

Iat[-le! Aice s`ntIspisoace =i direse chiar de la +tefan cel Sf`nt!...E cam veche leg[tura, de mare-mult ce-i purtat[,Dar n-o las de l`ng[ mine, n-o las cu capul o dat[!O voi str`nge tot la s`nu-mi c`t voi umbla pe p[m`nt,+i-n urm[, d`nd ortul popii, o voi duce =i-n morm`nt!...

(S[rut[ leg[tura =-o ascunde.)

Voi merge iar cu pro\apul, o s[ vorbesc cu domnia,Doar[ va da sf`ntule\ul s[-mi ]ntoarc[ r[z[=ia...

VULPOI

Drace! Nu cumva=i ai crede c-o s[ r[m`i numai eu?Culc[-te pe-acea ureche! Nu cuno=ti tu g`ndul meu.Orice \ipenie-n lume un sf`nt are sau o sf`nt[:Pe tine, vezi bun[oar[, r[z[=ia te fr[m`nt[,Pe mine m[ prigone=te frumuse\ea codrului,C`nd =edeam c`nt`nd din frunz[ la umbra stejarului.Tu a tale, eu a mele, fiecine ale sale!...Uite, z[u, c`nd mi se-nt`mpl[ de-nt`lnesc viind ]n cale

286

B. P. Hasdeu

Un ciocoi ca o feti\[, mititel =i cur[\el,Lins la ceaf[, dres la fa\[, sprintenel =i sp[l[\el,}n sf`r=it, o pocitur[ dintre cele guri c[scate...M[-nvoalt[, m[ r[suce=te ca s[-i dau pe dup[ spate!...C`nd privesc ]ntr-o livad[ cop[celul ofticos,Cu crengi tocite de-omid[ =i cu trunchiul g[unos,Ho\omanul meu de cuget m[ g`dil[ =i-mi =opte=te:Nu-i a=a c[-n codrul nostru ciuperca mai bine cre=te?C`nd aud o p[s[ruic[ ciripind pe vreun z[plaz,Mi se pare ciripirea-i c[, z[u, n-are nici un haz,C[ci mi-aduc aminte bine... of, of, of, mi-aduc aminteCum ciripea dineoare, cum ciripea mai-nainte,Cum ciripea la p[dure prin r[ri=ul cel din cr`ng...+i c`nd mi-o aduc aminte, pe loc ]mi vine s[ pl`ng!

(Intr[ R[zvan, cu bra\ul st`ng oblojit.)

R{ZA+UL

Polcovnice!

R{ZVAN

Ha? Ce treab[?

R{ZA+UL

D[-mi drumul s[ plec de-aice.

VULPOI

+i eu...

R{ZVAN

M[ l[sa\i pe mine?

VULPOI

Ba nu... totu=i... cum am zice...

287

Muntele =i valea

R{ZVAN

Ce? Nu v[ mai place dar[ al armelor me=te=ug?}n loc de sabia lat[ vre\i la sap[ =i la plug?Vi s-a ur`t cu r[zboaie? Pofti\i odihn[?...

R{ZA+UL

Nu ]nc[...

R{ZVAN

Poate vi-i foame? Vi-i sete?... N-ave\i cu=m[ sau opinc[?

VULPOI

Nu...

R{ZVAN

Atunci care-i pricina?

R{ZA+UL

Apoi d[, ce s[ vorbesc!Mi-e dor de \ara Moldovei, de c[minul str[mo=esc...

VULPOI

+i mie...

R{ZVAN

(furios)

A=a, nemernici!... Cum! Vou[ vi-i dor de \ar[!...Dar eu? Ce-s eu? Ce? R[spunde\i! Sunt o gadin[? O fiar[?Oare inima-mi cernit[, ca o raz[ dup-un nor,Nu pl`nge =i ea, s[rmana, de focul acelui dor?Numai voi iubi\i Moldova?... Dor de \ar[!... Dor de \ar[!...R`ndunicele, c`nd pleac[, se g`ndesc la prim[var[,Ca s[ se-ntoarc[ voioase iar la cuiburile lor,

288

B. P. Hasdeu

+i numai omul, el singur, s[ nu simt[ nici un dor!Fugi\i! Lipsi\i dinainte-mi...

VULPOI

Polcovnice...

R{ZVAN

(lovind cu piciorul ]n p[m`nt)

Dor de \ar[!...

R{ZA+UL

(sc[rpin`ndu-se la cap)

Z[u, n-ai cuv`nt s[ te superi...

R{ZVAN

(pun`nd m`na pe sabie)

Ie=i afar[! ie=i afar[!...

(R[za=ul =i Vulpoi ies prin o u=[, pe c`nd Vidra intr[ prin alta.)

VIDRA

Ce-nsemneaz[ ast[ larm[?

R{ZVAN

Dint`i s[ m[ lini=tesc!

VIDRA

E=ti turburat?

R{ZVAN

Nu-i nimica... Nu poci s[ m[ st[p`nesc...Dor de \ar[!... Sunt cam iute...

(Strig[.)

M[i R[za=ule! Vulpoi!...

289

Muntele =i valea

VIDRA

Dar ce vrei s[ faci, iubite?(Vulpoi intr[ cu sfial[.)

R{ZVAN

(d`ndu-i m`na)

Fie pace ]ntre noi!...Celalalt de ce nu vine?...

VULPOI

A=! El fulger[, tr[sne=te,Dup[ cum =tii c[-i e firea: c`nd se sup[r[, plesne=te!

R{ZVAN

Spune-i c[-l rog s[ m[ ierte... Mi-a\i vorbit ]ntr-un ceas r[u.C`t despre plecarea voastr[, o s[ vedem mai t`rziu.

VULPOI

S[ tr[ie=ti!(Iese.)

VIDRA

A= vrea s[ aflu =i eu cu tot dinadinsulCe-i =i cum...

R{ZVAN

Am fost la hatman...

VIDRA

A! +i ce-ai f[cut la d`nsul?

R{ZVAN

Drag[, o s[-\i spui ]n urm[ lucrurile ce-am gr[it;Ajung[-\i acum deodat[ c[ ie=ii foarte m`hnit...

290

B. P. Hasdeu

M-arunc pe cal ca v`rtejul, ]nfig ]n coasta-i un pinten,Murgul scutur[ din coam[, zboar[ vesel, fuge sprinten,+i cu c`t s[lta mai tare, =i cu c`t mai mult s[rea,Mi=carea-i cea furioas[ sim\eam c[ m[ r[corea,P`n[ ce-l l[sai ]n voie, azv`rlind din m`ini c[p[strul. £...¤Ast[zi ]ns[ de nevoie m[ sim\ii ]mpins la mal,C[ci dorul \[rii r[zbate p`n’ =i sufletul de cal!...Nainte-mi se dezvelir[, =erpuind ca un balaur,Holde =i c`mpii, ]n care, juc`nd pintre spice de-aur,Se z[reau, ca pietricele pres[rate pe-un inel,Busuioc =i garofi\[, topora= =i ghiocel,Iar prin ele-n dep[rtare, un rom`n muncind la soare,Falnic, rumen, plin de via\[, se p[rea =i el o floare!...Le v[zui acele locuri =i din v[z le s[rutai:Numai tu po\i ]n\elege, numai tu, Vidro iubit[,Po\i sim\i cu ce durere am trecut eu prin ispit[+i, sc[ld`nd calul ]n spume, de la \[rmul fermecatEu =i d`nsul, f[r[ voie, am`ndoi ne-am dep[rtat!...Viu acas[... d-abia ]ns[ pus-am piciorul, =i iat[,Vin R[za=ul =i Vulpoiul dinaintea mea deodat[,Ne=tiind c[-n pieptu-mi arde cel pojar ]ngrozitor,+i-mi vorbesc de \ara noastr[, =i-mi gr[iesc de-al \[rii dor!Ei s[ plece la Moldova! Dor de \ar[! Dor de \ar[!...Iar[ s`ngele meu fierbe! Furia m-apuc[ iar[!...

VIDRA

Vrea s[ zic[, tu, R[za=ul, calul vostru =i VulpoiSunte\i tocmai deopotriv[, tot un fel =i tot un soi?

R{ZVAN

Cum a=a?...

VIDRA

Inima voastr[ se vaiet[ =i suspin[Dup-o pulbere de=art[, o bucat[ de \[r`n[,

291

Muntele =i valea

Un p[m`nt uscat =i rece, de ierburi acoperit,Printre care o floricic[ de-nt`mplare-a r[s[rit!...Asta-i iubirea de \ar[?... De-a=a iubire mi-e jale,De-a=a fiin\[ mi-e mil[...

R{ZVAN

Tu iar cu visele tale!...

VIDRA

Vise!... Nu oricine poate s[ viseze-al Vidrei vis!...C`nd te-am ]nt`lnit ]n codru =i-nt`lnindu-te mi-am zis:Acest haiduc o s[-ntreac[ tr`nd[vita boierime -Eu visam... =-astfel de vise altul nu viseaz[ nime!C`nd te-am smuls la lumea larg[ din ascunsu-\i ad[post,+-acum eu visez, R[zvane, c`nd mi se pare ciudat[Iubirea \[rii ce numai prin buruieni se desfat[!...Omul ce-=i iube=te \ara cu adev[ratul dorNu-i pas[ de lutul \[rii, ci de-al \[rii viitor!N[zuie=te p`n’ la stele, f[-te tot =i tot mai mare,+i slava-\i o s[ m[reasc[ \ara ta din dep[rtare.Precum luminosul soare,Din l[ca=u-i dep[rtat,Sparge f[r’ s[ se pogoareV[lul nop\ii-ntunecat!...Fie R[zvan ori=iunde, el tot \ara =i-o iube=te,Dac[ prin faptele sale se ridic[ =i uime=te,}nc`t ]mprejuru-i face pe str[in =i pe p[g`nS[ =opteasc[ cu mirare: multe poate un rom`n!...

(Sbierea se arat[ ]n u=[.)

R{ZVAN

Tu, jup`ne? Cum? +-aice?...

SBIEREA

(frec`ndu-=i m`inile)

Da, da! +-aice! +-aice!De ce nu? Viu din Moldova ca s[ te fac mai ferice...

292

B. P. Hasdeu

Jup`neas[ foarte scump[, nu =tii ]nc[, negre=it,C-unche=elul dumitale nu mai este?... S-a sf`r=it:+i-a ]ncheiat catastiful, ispr[vind de cheltuial[,C[ci =i via\a omeneasc[-i tot un fel de socoteal[...

VIDRA

(cu r[ceal[)

A murit? Ce spui, jup`ne? +i dumneata cum o =tii?

SBIEREA

De vreo c`tva timp ]ncoace eram vecini la mo=ii.C`nd m[-ntorsei din robie, cu dob`nzi ]nt`rziateCump[rai pe l`ng[ Nistru ni=te c`mpuri nelucrate...Apoi bine, jup`neas[, dumneata acuma e=tiDeplin[ st[p`nitoare mo=tenirii p[rinte=ti:Patru sate, dou[ iazuri, mii de vite r`m[toare,+epte mori, o herghelie, =-o p[dure... Nu vinzi oare?

VIDRA

Dumneata ai vrea s[ cumperei?

SBIEREA

Ieftin; bani ]n \ar[ nu-s!Cu turcii, cu bir, cu d[jdii, to\i g[lb[na=ii s-au dus...

R{ZVAN

Nu! Noi nu vindem nimica! Voi l[sa pe le=i mai bine+-o s[ m-a=ez rom`ne=te ]n \ara mea =i la mine...

VIDRA

A=a? Nu cumva, R[zvane, s[ ne-nchidem ]ntr-un sat,Gust`nd via\a de c`mpie =i v[zduhul cel curat}ntr-o cu=c[ mojiceasc[, plin[ cu miros de varz[,}n cas[ gr[mezi de teancuri =i pe-acoperi= o barz[?Tu o s[ petreci, iubite, v`n`nd pot`rnichi =i lupi?

293

Muntele =i valea

Eu purt`nd grij[ de turme, de \arin[ =i de stupi,Iar v[tavii, p`rc[labii =i vecinii de mo=ie,V[z`ndu-ne, o s[ zic[: Ce bun[ gospod[rie!...Frumos trai! pl[cut[ soart[! Noi, o Vidr[ =-un R[zvan,S[-nlemnim st`nd la o parte, nemi=a\i ca un bu=tean!...

SBIEREA

Este foarte potrivit[ socoteala dumitale:Dec`t a sta la mo=ie, mult mai bine cu parale...

R{ZVAN

Dar ascult[, drag[ Vidr[, =i-n Moldova, ca =-aici,Se d[ cuvenita cinste la osta=i =i la voinici...

SBIEREA

(cl[tin`nd din cap)

Hem! S-ar putea ca =-acolo s[ te primeasc[ polcovnic...}ns[ la rom`ni o slujb[ nu-i tocmai lucru statornic!

VIDRA

S[ v[d eu cum se-ncovoaie cu sfial[ un R[zvanPe l`ng[ cei mai din coad[ boiera=i de la divanPentru ca dintr-]n=ii unul, c-o inim[ mai miloas[,Ca la un c`ine din curte s[-i arunce ni=te oas[?Ba poate c[ =i pe Vidra, pe nepoata lui Mo\oc,O s[ m[ trimi\i, cu lacrimi s[ m[ duc ]ntr-un norocLa nevasta vreunui vornic sau la vreo logofeteas[,Care n-ar putea la mine s[ fie nici fat[-n cas[!...A=a se cap[t[ slujba c`nd tu te pleci ca s-o cei,}n loc de-a-i sili prin fapte s[ te caute chiar ei!Nu, nu! Las’ ca \ara noastr[ s[ simt[ durerea crud[C[-n s`nu-i omul de frunte ]n de=ert ]l vezi c-asud[,+i din cupa dezn[dejdii b`nd ocar[, b`nd amar,Lucreaz[ =i zi =i noapte, lucreaz[ tot ]n zadar,C[ci mi=eii, ca o straj[, c`rma \[rii ]mpresoar[+i pe-oricine nu-i dintr-]n=ii mi-l resping =i mi-l doboar[!

294

B. P. Hasdeu

SBIEREA

Ca unul =-unul fac dou[, vorbit-ai drept =i frumos!Pe mine, z[u, tot mi=eii din visterie m-au scos!Mul\i mi=ei sunt ]n Moldova! Dumnezeu s[ te fereasc[Eu =-oricare om de treab[ poate s[ se pr[p[deasc[!...

(C[tre R[zvan.)

A=adar, vinde-\i mo=ia, s[ n-ai b[taie de cap:Uite, eu, ca un prieten, a= vrea numai s[ te scap...

R{ZVAN

(lu`nd pe Vidra la o parte)

Iubit[ Vidr[, mai las[... De ce-i ast[ grab[ mare?Eu nu \i-am spus ]nc[ toate... Mai este o-mprejurare...

(Cu r[ceal[, c[tre Sbierea.)

Vino mai t`rziu, jup`ne,... Mai t`rziu!

SBIEREA

(cu umilin\[)

V[ las... V[ las...M[-ntorc ]ntr-o jum[tate, ba nu! }ntr-un sfert de ceas.

(Se dep[teaz[, apoi se opre=te ]n u=[, se mai ]nchin[ o dat[ =i iese.)

VIDRA

(cu t[rie)

Fie! Eu \i-am spus, R[zvane, =-acum ]\i voi spune iar[C[ Vidra nu vrea s[ plece ca s[ se-ngroape la \ar[...

R{ZVAN

Bine! Nu ne vom ]ntoarce!... Vreau =i eu s[-\i dovedescC`t de mare \i-e puterea =i c`t de mult te iubesc.

VIDRA

Dar oare via\a-mi ]ntreag[ nu-i destul s[-\i dovedeasc[,}n toat[ clipa, c[ Vidra =tie =i ea s[ iubeasc[?

295

Muntele =i valea

Eu nu m[ g`ndesc, R[zvane, eu nu mai pot cugeta,Eu nu mai pricep nimica dec`t ]n[l\area ta...

R{ZVAN

Nu vom pleca la Moldova; m[ supun voin\ei tale,Dar lumea-i ]nc[p[toare; s-alegem o alt[ cale;La nem\i, la turci sau aiurea, oriunde-mi vei porunci,At`ta-i cu neputin\[ de-a mai r[m`nea pe-aci...

VIDRA

+i de ce-i cu neputin\[?

R{ZVAN

+tii c-am fost la hatman...

VIDRA

Bine...

R{ZVAN

Acum el n-o mai ascunde =-o spune la ori=icineC-o s[ fie cu Moldova un r[zboi ]nfrico=at...Ast[zi la d`nsul acas[ ne-a chemat pe to\i la sfat,Ne spuse dint`i c[ le=ii sunt r[u cu \ara nem\easc[,+-av`nd leg[turi cu turcii ar dori s[ le p[zeasc[;Ne mai spuse c-Aron-vod[, noul domn moldovenesc,|ine-mpotriva Turciei cu-mp[ratul cel nem\esc;Ne-a mai spus altele multe, ]n=ir`nd vreo patru oare,+i-n sf`r=it, drept ]ncheiere, ne-a ar[tat o scrisoare,}n care craiul ]i zice s[ fie gata pe locA trece hotarul \[rii cu sabie =i cu foc...M-ai l[sa tu oare, Vidro, ca bra\ul meu s[ izbeasc[Un piept de rom`n? S-aprinz[ o colib[ rom`neasc[?...

R{ZA+UL

(intr`nd z[p[cit)

Vine hatmanul! El ]nsu=i!...(Iese)

296

B. P. Hasdeu

VIDRA

Eu te las a cugetaC[... lovind pe-un domn netrebnic, vei sc[pe chiar \ara ta...

(Vidra iese prin o u=[, pe c`nd prin alta intr[ hatmanul.)

HATMANUL

(privind ]n urma Vidrei)

Este sora dumitale? Acea femeie viteaz[,Ce te-nso\e=te-n r[zboaie, ]nfrunt[ moartea, vegheaz[Pe c`mpul de b[t[lie, ]n r`nd cu osta=ii mei,Pe care ades ]i ]ntrece?... Minune dintre femei!

R{ZVAN

Este Vidra...

HATMANUL

Ast[ dat[ cerul a fost cu dreptate,D`nd o asemenea sor[ la un asemenea frate...

(Se a=az[, se g`nde=te, apoi, dup[ o t[cere)

Fiindc[-ast[zi diminea\[ ne certasem oarecum,Tu nu te-a=teptai, sunt sigur, s[ ne mai vedem acum...

R{ZVAN

Nu, hatmane. Nea=teptat[ e numai cinstea cea mareDe-a te vedea-n locuin\a unui om f[r[-nsemnare...

HATMANUL

}n ]nt`lnirea ce-avur[m pare-mi-se c[-mi spuse=i...

R{ZVAN

+i \i-o mai spui ]nc-o dat[ c[-mi dau via\a pentru le=i,+-oriunde m[ vor trimite, le voi sluji cu credin\[,Dar nu m[ bat cu rom`nii... nu; asta-i peste putin\[!...

297

Muntele =i valea

HATMANUL

Polcovnice! Bag[ seama c[, mai mult ca ori=ic`nd,E=ti dator tocmai acuma s[ te jertfe=ti chiar nevr`nd.Ajutorul dumitale, dec`t altul ori=icare,Ni-i cu totul de nevoie ]n aceast[-mprejurare.Dumneata cuno=ti Moldova; \ara =-oamenii cuno=ti,Locurile, r`nduiala, tot ce trebui pentru o=ti...R[zboaiele se c`=tig[ nu numai prin vitejie;Ades mai mult ca prin bra\e se face prin dib[cie...

R{ZVAN

(posomor`ndu-se)

Am ]n\eles! Prin urmare, vou[ vi-i trebuitorUn om v`ndut, o iscoad[, un mi=el, un tr[d[tor...

HATMANUL

A, polcovnice! Se poate s[-mi faci astfel de dojene?Dumneata e=ti leah acuma, c[ci patria ubi bene,Dup[ cum zice latinul, =i nu mai e=ti moldovean:Po\i s[ te ba\i cu Moldova f[r-a te numi viclean...

R{ZVAN

Hatmane, latinul zice... dar fii bun de-mi t[lm[ce=te,}n cuibul meu, la Moldova, nu se-nva\[ latine=te...

HATMANUL

|ara este unde-i bine...

R{ZVAN

A=a?... P[c[tos latin,Cine iubea deopotriv[ pe-un frate =i pe-un str[in,Zic`nd c[ \ara-i o turt[, ]nc`t s[ poat[ stomahulLeah a m[ face pe mine, sau muscal s[ fac[ leahul!Nu, hatmane! Niciodat[!... Fie p`inea c`t de rea,Tot mai dulce mi se pare c`nd o =tiu din \ara mea!...

298

B. P. Hasdeu

HATMANUL

(scul`ndu-se)

Vrea s[ zic[, e=ti statornic ]n hot[r`rea luat[De-a ie=i din s`nul nostru?

R{ZVAN

Da. +-o mai spui ]nc-o dat[,Dar m[ jur c[ de nevoie =i cu p[rere de r[u:Dumneata singur ai face tot a=a la locul meu...

HATMANUL

(a=ez`ndu-se, dup[ o t[cere)

Pe castelanul Piotrowski ]l cuno=ti; rud[ cu mine,}n r[zboaie totdeauna s-a b[tut destul de bine,Fiind dintre cei de frunte =i la lupt[, =i la sfat,Nu-i b[tr`n, nu-i f[r[ stare, este foarte ]nv[\at...Ei bine! Eu, cum s-ar zice, a= putea s[ pun la caleCa nepotul meu Piotrowski s[ ia sora dumitale...

R{ZVAN

(scul`ndu-se)

Pe Vidra? El o iube=te? |i-a spus?

HATMANUL

Nu...

R{ZVAN

El nu \i-a spus?

HATMANUL

Piotrowski o s[ m-asculte: t`n[rul e preasupus...

R{ZVAN

(lini=tindu-se)

Bine! O s[-ntreb pe Vidra... Vom vedea ce-o s[ ne zic[!...El nu \i-a spus c-o iube=te? S[ fi spus... Dar nu-i nimic[...

299

Muntele =i valea

HATMANUL

+-aceasta nu-i ]nc[ totul. Ca s[ leg cu \ara meaPe viteazul cel mai mare din c`\i am putut vedea,Eu, eu, hatmanul, sunt gata s[-\i dau ]n c[s[toriePe fiica mea...

R{ZVAN

(mi=cat)

Cum? pe fiica-\i...

HATMANUL

A=a, polcovnice...

R{ZVAN

Mie?

HATMANUL

Nu m[ mir c[ te uime=te...

R{ZVAN

Da! +-o s[ uimeasc[ pe to\i!Hatmane! Eu ]n Moldova =tii oare ce-am fost?

HATMANUL

Ce?

R{ZVAN

Ho\!

HATMANUL

(scul`ndu-se cu mirare)

Ho\? O, Doamne!...

300

B. P. Hasdeu

R{ZVAN

Ho\ de codru! S[ r[peasc[ =i s-omoare,Nu f[cea bra\ul meu alta... }mi mai dai pe fiica-\i oare?

HATMANUL

Trecutul nu ne prive=te... S[ privim ce este azi:Eu te v[d boier, polcovnic, osta=ul cel mai viteaz;C`nd \ara mea-\i datoreaz[ izb`nde str[lucitoare,Iar cine caut[ pete, le g[se=te chiar ]n soare,Eu ]\i dau pe fiica-mi!

R{ZVAN

}ns[... g`nde=te-te...

HATMANUL

(a=ez`ndu-se)

M-am g`ndit.

R{ZVAN

(dup[ o t[cere)

Hatmane prealuminate! }n Biblie ai cititC[ Faraon din Egipet s-a-nfundat cu p[c[to=iiDin voia dumnezeiasc[ ]n undele M[rii Ro=ii?

HATMANUL

Dar ce-nsemneaz[-ntrebarea?

R{ZVAN

Astfel pieri Faraon;Pu\ini dintr-ai s[i sc[par[ din acel grozav canon;Totu=i, o alt[ pedeaps[ de la urgia cereasc[,O pedeaps[ =i mai crud[ a trebuit s[ primeasc[.Dumnezeu ]i os`ndise, ]n urma celui potop,

301

Muntele =i valea

Mii de veacuri s[ colinde f[r[ \int[, f[r[ scop,Alunga\i din \ar[-n \ar[, din loc ]n loc ca o turm[,Dispre\ui\i de noroade ca lucrul cel mai din urm[,+i-nv`rtindu-se pe drumuri, p`n[ la groaznica ziC`nd tr`mbi\a judec[\ii din cer o vor auzi,+-atunci lumea despletit[, ca muierea vinovat[O s[ strige: Doamne! Doamne! mai iart[-m[ =-ast[ dat[!...

HATMANUL

Polcovnice! Vino-n fire...

R{ZVAN

Acel neam nenorocit,La Dumnezeu ]n os`nd[ =i la oameni huiduit,Sufere cu nep[sare m`nia ursitei sale,B[rba\ii lor nu =tiu alta dec`t s[ fure, s[-n=ale,T[v[lindu-se minciun[, ]n mi=elii cufunda\i,Iar femeile ajut[, =i chiar ]ntrec pe b[rba\i,V`nz`nd druma=ilr floarea tinere\ilor pl[p`nde,+-apoi sufletul Satanei, c`nd alta nu se mai vinde,C[ci soarta lor e s[ v`nd[... nu le pas[ ce =i cui!

HATMANUL

|igani?

R{ZVAN

(=terg`nd sudoarea de pe frunte)

Tat[l dumitale a fost leah?

HATMANUL

Ce vrei s[-mi spui?...

R{ZVAN

}ns[ maica dumitale se zice c-a fost maghiar[?

302

B. P. Hasdeu

HATMANUL

Polcovnice! Ce-ntrebare? Unde mergem?

R{ZVAN

A=adar[,E=ti maghiar?

HATMANUL

Ba leah; dar totu=i prea ciudate mi se parAceste vorbe f[r[ noim[...

R{ZVAN

E=ti leah! Vai, nu e=ti maghiar!...Neamul se ia dup[ taic[!... Dup[ taic[!... Biata mam[De loc nu se socote=te, de loc nu se bag[-n sam[!...S[rmana maic[, ce poart[ copilu-n s`ngele s[u,Ca s[-i dea suflarea vie\ii, duce chinul cel mai greu,Cu c`ntecul ei ne-nva\[, cu laptele-i ne nutre=te;C`nd pl`ngem noi, ea, dr[gu\a, c-un z`mbet ne lini=te=te+i pl`nge de bucurie v[z`ndu-ne c[ z`mbim;Maica, cea dint`i fiin\[ pe care noi o iubim,Cea dint`i ce ne iube=te, nu-i nimic[! Totu-i tat[!...O, dreptate omeneasc[! O, dreptate blestemat[!...

HATMANUL

(cu ]ngrijire)

Polcovnice! Tu m[ sperii... E=ti bolnav... E=ti r[t[cit...

R{ZVAN

Maica mea a fost rom`nc[. Tat[-meu... Mai ]n sf`r=it,Eu... eu sunt \igan!

HATMANUL

O, Doamne! Tu \igan?...Nu-mi place gluma!...

303

Muntele =i valea

R{ZVAN

Da! |igan, \igan!... Ei bine, s[ te mai vedem acuma!...

HATMANUL

(]=i pune m`na pe frunte, se g`nde=te, apoi, dup[ o t[cere, ]n cursulc[reia R[zvan ]l prive=te a\intit)

}ntreaga \ar[ le=easc[...

R{ZVAN

(apuc`ndu-l iute de m`n[)

Taci, hatmane! Nu uitaCine-s eu, =-adu-\i aminte =i cine e=ti dumneata!...}n via\[ numai o dat[ ]nt`lnii ]n neagra-mi caleUna singur[ fiin\[ cu sim\irea dumitale,Ce din falnica n[l\ime a na=terii boiere=ti,Privind cu ochii cu care tu, hatmane, m[ prive=ti,Cu m`na-i ]mi str`nse m`na =i-mi vorbi cu omenie.Acea fiin\[ e Vidra... nu sor[-mea, ci so\ie.

HATMANUL

(scul`ndu-se =i rezem`ndu-se de umerii lui R[zvan)

Am f[cut, ca leah =i hatman, tot ce-n putin\[ mi-a stat,+i nimic, nimic ]n lume din parte-mi n-a= fi cru\at,Ca s[ c`=tig \[rii mele pe iubitul meu tovar[=...Dar nu-i chip! S[ fim prieteni! M`na ta!... spuindu-\i iar[=iC[ primeam cu bucurie un ginere ca R[zvan!...

VULPOI

(intr`nd iute)

Polcovnivce! De la \ar[ un boier... Un moldovan...(Las[ s[ intre Ba=ot[ =i iese. R[zvan face o mi=care de mirare, Ba=ot[,

v[z`nd pe hatman, se opre=te ]n u=[.)

HATMANUL

Boierule din Moldova! Nu te cunosc p`n-acuma,+i totu=i, te rog d[-mi voie ca s[-\i spun o vorb[ numa...

304

B. P. Hasdeu

Norodul vostru se zice c-oare=ic`nd ar fi venit+i s-ar trage tocma-tocma din R`mul cel preavestit;Dar cum oare vre\i ca lumea s[ v-asculte, s[ v[ creaz[,C`nd ]ntreaga firea voastr[ cu totul se dep[rteaz[Din obiceiul acelor oameni ageri =i v`rto=i,Pe care voi cu trufie ni-i ar[ta\i ca str[mo=i?R`mlenii cei din vechime c[utau f[r[-ncetareCa s[ scoat[ la lumin[ tot ce-i bun =i tot ce-i mare,}nc`t la plug =i la sap[ g[seau adesea b[rba\iCu care se f[le=te lumea: pe Catoni =i Cincina\i...La voi, ]ns[, c`nd o raz[De soare p[trunde-n \ar[,To\i se scoal[, to\i turbeaz[,To\i voiesc s-o dea afar[!...

(Arat[ la R[zvan =i iese.)

BA+OT{

(]nchin`ndu-se)

Cer iertare; viu d-a dreptul de la drum =i plin de prav.M[ cheam[...

R{ZVAN

+tiu cum te cheam[, jup`ne mare v[tav!Ne cunoa=tem foarte bine.

BA+OT{

(]nchin`ndu-se)

£...¤ Umplut-ai Moldova-ntreag[ de numele dumitale,+i slava ce-o c`=tigase=i, nu pu\in a mai crescutPrin vestea c[ mai ]n urm[ =i pe t[tari i-ai b[tut;Deci icoana matalu\ei, la Cracovia lucrat[+i care, cum e=ti acuma, ]ntocmai astfel te-arat[,St[p`nu-meu Aron-vod[ o \ine-n palatul s[u,Unde cu mult[ pl[cere putut-am s-o v[d =i eu;+i cum o v[zui, pe dat[ zis-am: mare, mare, mare!

305

Muntele =i valea

Nas de =oim! O frunte-nalt[! Din ochi inima tresare!Mai ]n sf`r=it, toat[ fa\a numai duh =i numai foc!...C[ci pe cei ale=i de soart[ eu unu-i ghicesc pe loc...

R{ZVAN

Nasul meu, ochii =i fruntea vor fi fost de tot altminte;A=adar, nu-i de mirare c[ nu-\i mai aduci aminte!...+-apoi altceva mai este: eu eram at`t de mic,}nc`t v[tavul cel mare, z[rind un s[rman pitic,Nu vrea nici s[-l bage-n sam[ sau d-aproape s[-l priveasc[+-ar fi putut cu piciorul ca pe-o musc[ s[-l turteasc[!Piticul ]ns[ de-atuncea, speriat de-un vis grozav,N-a uitat =i n-o s[-l uite pe-acel puternic v[tav...Dar l[s`nd acestea toate, spune-mi, cinstite jup`ne,Ce-nt`mplare, ce furtun[ te-o fi aduc`nd la mine?

BA+OT{

(]nchin`ndu-se)

M[ria-sa Aron-vod[, din voia lui DumnezeuMo=teanul \[rii Moldovei, domnul =i st[p`nul meu -Ba =i na=, c[ci mai deun[zi, din p[rinteasca sa mil[,Mi-a f[cut nespusa cinste de-a-mi boteza o copil[ -M[ trimite cu solie la polcovnicul R[zvan,Ca s[-i spui c[-l cheam[ \ara, d`ndu-i un loc ]n divan...

R{ZVAN

}n divan?...

BA+OT{

(]nchin`ndu-se)

Suntem ]n lupt[ cu puterile p[g`ne,+i, dup[ c`te se spune, o s[ mai vedem ca m`ineC[ =i leahul trece Nistrul turcului ]n ajutor.Un r[zboi at`t de stra=nic nu-i tocmai lucru u=or!De=i nem\ii =i muntenii sunt lega\i cu noi fr[\e=te,

306

B. P. Hasdeu

De=i o=ti avem destule, de=i hrana nu lipse=te,Totu=i, este trebuin\[ =i de-un hatman ispitit:St[p`nul meu Aron-vod[ la dumneata s-a g`ndit...

R{ZVAN

(iute)

Cum ai spus? Ce zici? Eu hatman? Mai spune dar ]nc-o dat[!...Hatman?... Hatman ]n Moldova?... Ce-nt`mplare nea=teptat[!...

BA+OT{

(]nchin`ndu-se)

S[rut m`na. Merg la gazd[ =i stau gata ori=ic`ndLa porunca dumitale... Cred c-o s[ plec[m cur`nd...

(Iese cu mult[ umilin\[, pe c`nd Vidra se arat[ ]n alt[ u=[, oprindu-sef[r[ a fi v[zut[ de R[zvan.)

R{ZVAN

(dup[ o t[cere)

Acest om f[r[ dreptate de nu m-arunca-n robie,Eu n-a= fi c[tat lumin[ la codru =i-n haiducie;De nu m[ ducea norocul ]n umbra negrei p[duri,Pe minunata mea Vidr[ n-a= fi ]nt`lnit-o aiuri;De nu iubeam o femeie cu o inim[ semea\[,N-a= fi g[sit ]n r[zboaie un nume =-o nou[ via\[!...Acest om, f[r[ s-o =tie, m-a ridicat p`n-aci:O, Doamne! C[ile tale cine le poate ghici!Tu, ce pe du=manii no=tri ades ni-i faci o unealt[,Prin care te-mpingi cu-ncetul la \inta cea mai ]nalt[!...

VIDRA

(apropiindu-se)

Jup`ne! Jup`ne hatman!

R{ZVAN

(str`ng`ndu-i m`na)

Tu o =tii?...

307

Muntele =i valea

VIDRA

|i-a mai r[masS[ faci pe calea m[ririi un singur, un singur pas!

R{ZVAN

Un pas?...

VIDRA

Ca s-apuci cu fal[ scaunul lui +tefan cel Mare+i patruzeci mii de oaste s[ te-a=tepte-n ascultare,Bucuro=i a-nfige lancea ]n ce parte-i va-ndreptaUn deget al m`inii tale, o vorb[ din gura ta!...

R{ZVAN

(turburat)

Scaunul lui +tefan cel Mare?...

VIDRA

+tefan cel Mare, iubite!

R{ZVAN

(pun`nd m`na pe bra\ul cel legat)

+tii tu oare c[ t[tarii poart[ s[ge\i otr[vite?...Ast[ ran[...

VIDRA

(z`mbind)

Ast[ ran[? Ei bine?... Ce-i?... S[ vedem!...Te temi de moarte, R[zvane?... De c`nd asta?...

R{ZVAN

Da, m[ tem!...Nu m[ temeam mai-nainte, p`n[ ce cu desf[tareNu gustai, Vidro iubit[, din faguru de-a fi mare!

308

B. P. Hasdeu

VIDRA

A=a-i, R[zvane, c[-i dulce?...

R{ZVAN

O, nepoata lui Mo\oc!Sufletul meu f[r[ tine n-ar fi cunoscut de locAst[ sim\ire ciudat[, ce-l ]ndeamn[ s[ doreasc[Jos la picioarele sale toat[ lumea s-o priveasc[!...

VIDRA

+i numai tu ca un munte ce prime=te cel dint[iM`ndrul soare, pe c`nd noaptea st[ culcat[ peste v[i!...

R{ZVAN

O, da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea cu gr[mad[Voie=te movile de-aur numai la d`nsul ]n lad[!

(Sbierea scoate capul prin u=a din fund.)

}ns[ rana bra\u-mi arde... O s[geat[ cu venin!

SBIEREA

(]naint`nd)

Vinde\i? Dac[ da\i mai ieftin, eu pl[tesc acum pe=in...

309

Muntele =i valea

C ~ N T U L V

M{RIREA

„A=a s-a pl[tit =i lui R[zvan r[ulce-i f[cuse =i el lui Aron-vod[...”

MIRON COSTIN, cap. II

F E | E L E :

R{ZVAN, hatman moldovenescVIDRABA+OT{SBIEREAUN COPIL, MAI MUL|I C{PITANI +I T~RGOVE|I.

Palatul lui R[zvan la Ia=i.

(R[za=ul =ade g`nditor, flueir`nd o doin[, cu capul plecat pe m`n[.Afar[ se aud din dep[rtare ]mpu=c[turi de tun.)

VULPOI

(intr`nd)

Bun[ ziua, c[pitane!

R{ZA+UL

Ziua rea, nu ziua bun[!Unde vezi tu bun[tate, c`nd tot fulger[ =i tun[?M[i, Vulpoiule, nu-i bine...

VULPOI

Te prea poftesc mai ]nt[iS[ te-nve\i a nu-mi mai zice nici „Vulpoiule”, nici „m[i”!Sunt c[pitan ca =i tine, =i nu-s c[pitan degeaba:Te rog dar s[-mi zici de-acuma: „c[pitane”...

T{NASER{ZA+ULVULPOI+OLTUZUL

c[pitani

310

B. P. Hasdeu

R{ZA+UL

Mare treab[!Nu cumva s[-\i zic „jup`ne”, sau „boierule”? Ce spui?Mai a=teapt[! Deocamdat[, pune-\i, drag[, pofta-n cui!...Leahul ne trimite-ntruna ghiulele peste ghiulele,Noi st[m ]nchi=i ]n cetate ca dobitocul ]n piele,Merinda se-mpu\ineaz[, iarb[ de pu=c[ m[ temC[ peste dou[-trei zile de leac n-o s[ mai avem,+i tu te g`nde=ti acuma, moar[ stricat[! dihane!A da lege =i porunc[ ca eu s[-\i zic: „c[pitane”?...

VULPOI

Te sperie leahul?... Asta-i?... Apoi pe pace s[ fii.Noi ne-am ]nfr[\it cu d`n=ii.

R{ZA+UL

Dar tu de unde o =tii?...

VULPOI

Drace! Vulpoi ce nu =tie? Ascult[, s[-\i spui pe fa\[,M[ria-sa Aron-vod[ trimis-a azi-diminea\[Chiar pe Ba=ot[ v[tavul drept la hatmanul le=esc...

R{ZA+UL

+i crezi tu?...

VULPOI

Cu bun[ seam[! Nicidecum nu m[-ndoiesc!...Le=ii sunt gata la pace... Vrei dovezi? Ei bine, iat[!...Dint`i cetatea Sucevei nu s-a luat niciodat[+i, prin urmare, nici ast[zi nu se ia a=a u=or;Apoi Ba=ot[ v[tavul e un faimos vorbitor,+i deci, ]ndrug`nd la fleacuri, pe le=i o s[-i ame\easc[,C[-i =tiut ce fel de poam[-i ]n\elepciunea le=easc[;

311

Muntele =i valea

}n sf`r=it, du=manul vede c[ nu-i glum[ cu R[zvan,Cunosc`ndu-l din aproape c[-i suflet de ho\oman!...A=adar, la dracu lupta, duc[-se naibii vr[jma=ul,T`rgu-i rupt, pacea-i f[cut[, n-ar strica nici ald[ma=ul;Cr[=m[reasa nu-i departe: o m[sur[, doi =al[i,Cotnar din via domneasc[...

R{ZA+UL

M[i Vulpoiule...

VULPOI

Iar „m[i”?Nu po\i s[ zici „c[pitane”?... Z[u c-o s-ajung[ la ceart[!...

R{ZA+UL

Bre, n-am v[zut p`n-acuma o f[ptur[ mai de=art[,Tr[sni-te-ar c[pit[nia, c[pitane mare fleac!Sunt sute de semne rele, iar bune nu-s nici de leac.Hatmanul nostru, de pild[, c`nd intr[, c`nd vrea s[ ias[...Mereu se tot poticne=te, intr`nd =i ie=ind din cas[...

VULPOI

Dec! Astea sunt semne bune!

R{ZA+UL

Semne bune?

VULPOI

Negre=it!Este r[u c`nd omul cade, iar nu c`nd s-a poticnit...

R{ZA+UL

Vezi c[ =-altceva mai este...

312

B. P. Hasdeu

VULPOI

Ori=ic`te mi s-ar spune,T[lm[cind cum se cuvine, toate semnele sunt bune!

T{NASE

(intr`nd)

O veste, copii!... O veste!...

VULPOI

C[pitani, iar nu copii!Te rog, c[pitan T[nase, ca =i dumneata s-o =tii...Am ajuns =i eu odat[ s[ fiu un obraz ]n lume,+i tocmai acuma nimeni nu vrea s[-mi zic[ pe nume!...

R{ZA+UL

Ce veste?

T{NASE

O veste mare. V[tav Ba=ot[-n sf`r=it}mpac[ treaba cu le=ii, =i domnul a isc[lit...Avem pace chiar la vreme: ne lipseau hrana =i pravul,Nu era chip a mai merge...

VULPOI

Iste\ mai e =i v[tavul!

R{ZA+UL

Cu le=ii?... Asta-i nimic[!... Mai este turc =i t[tar...

VULPOI

Haida-de! Ei sunt departe... Grij[ le por\i ]n zadar...

T{NASE

Ba nu-i vorb[ c[-s departe; dar le=ii se-ndatoreaz[A ne tocmi =i cu d`n=ii...

313

Muntele =i valea

R{ZA+UL

Cine-i nebun ca s[-i creaz[!(Afar[ se aud strig[te: „S[ tr[iasc[ Aron-vod[“.)

VULPOI

Aron-vod[ s[ tr[iasc[... Auzi\i ce chiu? Ce zvon?Mult mai iube=te norodul pe m[ria-sa Aron!

T{NASE

Adic[, orice s-ar zice, e un vod[ cumsecade:Pe s[r[cime o cru\[, pe cei cu caftan ]i rade,Iar nu las[ pe ciocoiul, f[r[ fund =i f[r[ dop,S[ despoaie toat[ \ara, cum f[cea Petrea cel +chiop!...}ns[ nu-i lucru temeinic a norodului strigare.Sunt b[tr`n. V[zui cam multe... Strigau al\ii =i mai tare:„S[ tr[iasc[ L[pu=neanul”, =i-l viclenir[ ur`t:„Despot-vod[ s[ tr[iasc[“, =-apoi mi l-au omor`t;„S[ tr[iasc[ +tefan Tom=a”, =i-l gonir[ ca pe-un c`ine;„Ioan-vod[ s[ tr[iasc[“, =i-l dete-n gheare p[g`ne...}ntr-o clip[ L[pu=neanul, Tom=a, Despot =i IonFur[ jos =i jos deodat[... Vai =i de vod[ Aron!Una crede =-alta spune, iar face din z[p[cireNecrezute =i nespuse: a=a-i rom`nul din fire.

R{ZA+UL

Bine-ar fi s-avem odihn[! Dup[ ce de la divanMi-am c`=tigat judecata mul\umit[ lui R[zvan,Cum a= mai zbura, b[di\[, s[-mi mai v[d de r[z[=ie!...

VULPOI

Nu-\i este greu, c[pitane, ca s[ spui o nerozie?Eu, unul, din ziulica de c`nd m-am c[pit[nit,Uitat-am nu r[z[=ia, ci chiar codrul ]nverzit!...+-aice-s ca =i-n p[dure, av`nd puterea de-a face,

314

B. P. Hasdeu

De fric[ de pedeaps[, tot ce vreau =i tot ce-mi place.Neghiobii, ce nu m-ascult[, stau la p`nd[ de-i ochesc,Apoi mi-i iau la b[taie, mi-i ]nchid =i mi-i globesc...Suntem oameni, c[pitane, pentu care totul e lesne,C[ci lumea cea mai m[runt[ nu ne-ajunge nici la glezne.Venit-a apa la moar[! Vom m[cina c`t putem:S[ ne folosim de timpuri c`nd al\ii de noi se tem!...Ce s[ te mai pl`ngi at`ta pentr-un pai de r[z[=ie,C`nd acuma \ara-ntreag[ e pentru noi o mo=ie!...

R{ZVAN

(intr[ foarte tulburat)

Bine c[ sunte\i aice!... Unde-i Vidra?Asculta\i!...

Merge\i... Pe to\i c[pitanii pe dat[ s[ mi-i chema\i!...Eu v-am fost ca =-un p[rinte!... Aduna\i-i mai ]n prip[!...Timpul zboar[... Mai degrab[!... }ntr-o clip[! ]ntr-o clip[!...

(Iese prin u=a din st`nga.)

VULPOI

Ha, ha! }n\eles-a\i oare vreun singur cuv`nt m[car?M[ tem c[ hatmanul nostru e cu trei roate la car....

R{ZA+UL

Ce-\i spuneam eu dineoar[? Tot la vorba ceea vine:Poticneala-i mare lucru... M[i Vulpoiule, nu-i bine!...

VULPOI

(furios)

M[i? Iar m[i?...

T{NASE

Noi pierdem vremea, tot la fleacuri ]n=ir`nd!...Haidem! pe to\i c[pitanii s[-i adun[m mai cur`nd,Hatmanul =tie ce face. El ]nva\[, el r[spunde.

315

Muntele =i valea

Este datoria noastr[ ca s[-l ajut[m oriunde...Eu =tiu c[-n \ara Moldovei unul e R[zvan, m[ jur!P[cat c[-i \igan... La dracu!... {sta-i singuru-i cusur!

(Ies to\i prin u=a din fund, pe c`nd prin cea din st`nga intr[ R[zvan =iVidra.)

R{ZVAN

Da! S-au ]mp[cat cu le=ii...

VIDRA

+i cu p[g`nii?...

R{ZVAN

Fire=te!

VIDRA

Trebuia tu s[-i dai sfaturi...

R{ZVAN

De la mine nu prime=te...At`ta-i mai r[u! Iubit-o, cat[ drept ]n ochii mei!Drept!... A=a!... Spune-mi, acuma, nu cite=ti nimic ]n ei?...

VIDRA

(cu nedumerire)

Sunt tulburi...

R{ZVAN

Tulburi? At`ta?... Foarte bine! Vrea s[ zic[,Nici Aron-vod[ ]n ochii-mi n-a putut citi nimic[...Ochii mi-au fost cu credin\[...

(Str`ng`nd pumnii =i cu un glas ]necat.)

Vidro! Vidro!... Eu voiescNegre=it una din dou[: sau moarte, ori s[ domnesc!

316

B. P. Hasdeu

VIDRA

Asta-i =i dorin\a Vidrei... }ns[ trebui am`nat[...Nu-i timp...

R{ZVAN

Ast[zi, ast[zi, ast[zi; sau ast[zi, ori niciodat[!Aron se-mpac[ cu le=ii, =i cu ajutorul lorSe-nt[re=te la domnie, pe c`nd eu sughi\ =i mor!Prin du=mani s[ m[ sl[veasc[, iar slava duce la toate!...Aron se-mpac[ cu le=ii... F[r[ nume, f[r[ tron,Ce fac eu?... R[spunde-mi, Vidro!... A=adar[, jos Aron!...

VIDRA

Nu te gr[bi!... m[-ngrije=te o presim\ire ciudat[.+i presim\irea femeii nu se-n=eal[ niciodat[...

R{ZVAN

Vorbe seci!

VIDRA

O, nu, R[zvane! Chiar ast[zi eu am visatO vedenie grozav[, un lucru ]nfrico=at!...Maica ta-n haine cernite din morm`nt p[=ea spre mine,Ochii-i se-necau ]n lacrimi, pieptu-i gemea de suspine.+i durerea-i, pl[m[dit[ cu m`nia la un loc,}mi striga din gura-i moart[: Piei, nepoata lui Mo\oc!...

R{ZVAN

Vise! O nimica toat[! Lupt[torul care-n via\[}nt`lne=te la tot pasul ]ns[=i moartea fa\[-n fa\[,}nc`t i se par acuma deopotriv[ mor\i =i vii,Nu-l tulbur[ o n[luc[ ce sperie pe copii!...+-apoi unde-i acea Vidr[ care-mi tot spunea odat[De-a nu fi ca mici p`raie, ci ca Dun[rea cea lat[?

317

Muntele =i valea

Unde-i acea Vidr[ care zi =i noapte m[-nv[\aC[ p`n’ =i iubirea \[rii e pofta de-a se n[l\a?Unde-i acea mare Vidr[ ale c[reia cuvinte,Ca o s[m`n\[ m[runt[, ]mi c[deau ad`nc ]n minte,+i din tainicele brazde ale sufletului meu,Prinz`nd r[d[cini cu-ncetul, dezvelindu-se mereu,Ie=ir-acuma deodat[, pline de suc =i de via\[,R`z`nd de viscoli, ca bradul ]ncins cu sute de bra\[?Unde-i Vidra?... Denainte-mi st[ un chip tremur[tor,Ce de spaim[ crede-n umbre =i pl`nge de spaima lor...A=a? Tu, ce-ai fost ]n stare, cu-mbr`nciri necontenite,P`n’ la marginea m[ririi s[ m-aduci pe nesim\ite,Tocmai ast[zi, c`nd ajungem la doritul nostru malTe-ngroze=te fa\a m[rii ce ridic[ val pe val?...Afl[ dar[ c[ degeaba unda muge, v`ntul geme;R[zvan, ]mpins p`n-aice, de furtuni nu se mai teme,+i c[lc`nd cu desperare peste und[, peste v`nt,Va =ti s[ mearg[-nainte: sau la tron, ori la morm`nt!...

(Intr[ R[za=ul, Vulpoi, T[nase =i mai mul\i c[pitani.)

VIDRA

M[ duc s[ m[-nchin, R[zvane... Numai ]n zile de goan[Omul uit[ necredin\a =i-n\elege o icoan[!...

(Iese.)

C{PITANII

S[ tr[ie=ti!

R{ZVAN

Nu-i timp de vorbe!... Pe c`nd viteazul MihaiScald[ |ara Munteneasc[ de la Giurgiu p`n’ la plai,}n s`ngele de n[p`rc[ al urdiilor p[g`ne;Pe c`nd Jigmon ungureanul, la hotarele rom`ne,P[scut cu noi ]mpreun[ de =arpele veninos,}=i pune pieptul ]n lupt[ pentru crucea lui Hristos;

318

B. P. Hasdeu

Pe c`nd neam\ul, fr`ncul, papa, \[rile cre=tine toateS-au unit ca s[ doboare spurcata p[g`n[tate,Numai le=ii cei zburdalnici sunt cu turcul ]n\ele=i,Iar domnul Aron al vostru s-a tocmit argat la le=i!Sunte\i rom`ni, =i rom`nii n-au suferit niciodat[Pe fruntea domnilor \[rii m[car o singur[ pat[!Un vod[-i un fel de doftor, =i norodul, fra\ii mei,Nu-i dator s[ fie jertfa doftorilor celor r[i!...Mul\i domni avuse Moldova; cei buni au domnit o via\[,Celal\i au purtat cununa o singur[ diminea\[;C[ci f[c`ndu-se lumin[ =i soarele fiind sus,Poporul da jos pe-aceia pe care poporul i-a pus!...Un vod[, ca ori=icine, ]=i ia plata dup[ fapt[...M-a\i ]n\eles? Vremea trece...

C{PITANII

Jos Aron!...

R{ZVAN

(ar[t`nd u=a)

|ara v-a=teapt[!(C[pitanii ies, afar[ de Vulpoi =i de T[nase.)

VULPOI

S[-l ucidem?...

R{ZVAN

Nu, l[sa\i-l!... Domnii c`nd nu mai domnescS-aseam[n[ cu strigoii: ei umbl[, dar nu tr[iesc...

VULPOI

Bine!...

R{ZVAN

Dup[ ce-l ve\i prinde, s[ da\i semne din pistoale!...

319

Muntele =i valea

VULPOI

}n\eleg!... +-apoi s[ facem ca norodul s[ se scoale+-adun`ndu-se cu gloata, mic =i mare pe maidan,S[ zbiere dobitoce=te: „Tr[iasc[ vod[ R[zvan”...

R{ZVAN

Pe Ba=ot[...

VULPOI

+tiu! Cu d`nsul voi avea chiar eu a face:De mult ]l p`ndesc de-aproape, c[ci nici de fric[ nu-mi place!...

(Iese.)

T{NASE

O s[ plec =i eu ]ndat[, numai o vorb[ s[-\i spui...Faci r[u!...

R{ZVAN

De ce?

T{NASE

Apoi bine, nu se cade oricuiA =edea pe scaunul \[rii...

R{ZVAN

Ce-nsemneaz[?...

T{NASE

Proasta minteAr vrea s[-ndulceasc[ vorba =i nu g[se=te cuvinte...D[-mi voie s[-\i spui pe fa\[...

R{ZVAN

Spune verde, mo= T[nas!

320

B. P. Hasdeu

T{NASE

Despot fu grec, Ioan-vod[ fu armean =i Iancu sas...Dar ori=icum p`n-acilea, din mila dumnezeiasc[,Noi n-am avut nici un vod[... =tii! |ara o s[ c`rteasc[.Ce s[-i faci!... Mai bine hatman. S[ nu fi fost tat[-t[u...

R{ZVAN

(]ncruntat)

Cum?...

T{NASE

Apoi de! B[tr`ne\e!... S[ ne ierte Dumnezeu!...(Iese.)

R{ZVAN

(Se a=az[ cu capul plecat pe m`ini, apoi se scoal[, face ]n t[cere c[\ivapa=i prin odaie, se opre=te pe loc.)

Nu-i greu ]nc[ patru zile de-a ne mai lupta-n cetate,P`n’ ce tab[ra lui Jigmon va lovi pe le=i la spate...Deocamdat[, p`n-atunce, nu ne temem de p[g`ni;Ramazanul lor mai \ine tocmai dou[ s[pt[m`ni...M-am g`ndit bine la toate... C`te griji =i c`te trudeNumai ca s-apuci domnia!...

(Cu turbare.)

Dar pistolul nu s-aude!...

(Ascult`nd.)

Nu!... Tot nu!...(}=i freac[ fruntea, se a=az[ iar[=i pe divan =i pleac[ capul pe m`ini.)

VIDRA

(intr`nd ]ncet)

Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta!Steaua lui R[zvan e mare: ]ncrede-te-n steaua ta!...

321

Muntele =i valea

Fii b[rbat ]n orice soart[: =i-n c[dere =i-n izb`nd[,Privind cu s`ngele rece la r[splat[ sau os`nd[!...

R{ZVAN

(scul`ndu-se)

Tu n-ai auzit pistolul?

VIDRA

De nu vei avea noroc,Blestemul o s[ izbeasc[ pe nepoata lui Mo\oc,Care din cupa m[ririi s-a str[duit s[ te-mbete.+i nici ea nu-i vinovat[! Nu!... Sunt neamuri cu pecete,}n care Dumnezeu s[de=te vreun bine sau vreun p[cat,+-apoi to\i de-acela=i s`nge ]l mo=tenesc ne-ncetat!Neamul lui Mo\oc nu poate s-aib[ alt[ cugetare,Dec`t numai-numai-numai v[paia s-ajung[ mare!...

R{ZVAN

Tu n-ai auzit pistolul?... Pistolul!.... Nu l-ai auzit?Spune!

(Cu furie.)

Ureche! Ureche!...

(Afar[ se aude o ]mpu=c[tur[.)

A! De-acuma s-a sf`r=it!Sunt domn! Tr[iasc[ domnia!...

(Cu am[r[ciune.)

C`t de lesne, c`t de iuteSe r[stoarn[ domnii \[rii, cel mult ]n zece minute!

(C[tre Vidra.)

Dar tu nu mai spui nimica? Mai dinioar[ mi-ai zisNu =tiu ce... ba mi se pare... de!... ]mi povesteai un vis...Mai spune-mi-l ]nc-o dat[...

322

B. P. Hasdeu

VIDRA

(]ngenunchind)

}\i mul\umesc, Doamne sfinte,C-ai auzit cu-ndurare o rug[ciune fierbinte!...

(Se scoal[)

Crezut-ai oare, R[zvane, c[ se poate speriaDe ni=te de=erte vise chiar o inim[ c-a mea?G`ndit-ai oare, iubite, c-o n[luc[ muiereasc[Ar putea glasul m[ririi ]n pieptu-mi s[-l n[bu=easc[?...V`ntule\ul, ce-adiaz[ printre vi\e din l[star,R[m`ne f[r[ putere ]n fa\a unui stejar,Pe care numai furtuna ]l zguduie =i-l sf[ram[...

R{ZVAN

Furtun[?...

VIDRA

Cea mai cumplit[!

R{ZVAN

E=ti doamn[, Vidro...

VIDRA

Sunt mam[!...Aici copilul se mi=c[... Sim\indu-l ]n s`nul meu,Uit toate =i v[d acuma, v[d c[-s femeie =i eu!...

(Afar[ se aud strig[te: „S[ tr[iasc[ R[zvan-vod[!”)

R{ZVAN

Ascult[, iubito Vidr[! Ascult[, scumpo so\ie!...S`ngele nostru din leag[n va mo=teni o domnie!...

(Intr[ +oltuzul =i mai mul\i t`rgove\i.)

323

Muntele =i valea

+OLTUZUL

(]nchin`nd lui R[zvan pe o tabl[ de argint struguri =i spice de gr`u)

Dup[ datina str[bun[, r[mas[ de la mai-mari,Eu, =oltuzul ot-Suceava, cu cei doisprezece p[rgari,Ale=i ca s[ fim ]n fruntea t`rgove\ilor d-aice,Dorim m[riilor-voastre ani mul\i =i via\[ ferice,}nc`t s[-ncinge\i Moldova, asemenea unui br`u,Numai cu livezi de struguri, numai cu c`mpii de gr`u;C[ci norodul, d`nd domnia, se mul\ume=te cu poame,Ca s[ nu piar[ de sete =i s[ nu moar[ de foame.

R{ZVAN

Primesc din m`inile voastre prinosul de bun ogur,+-a fi p[rintele \[rii f[g[duiesc =i m[ jur:Nu voi uita niciodat[ c-a rom`nului t[rieEste plugul =i c`ntarul mai presus de boierie...

+OLTUZUL

Tot dup[ vechi obiceie, p[strate din veac ]n veac,Ales-am din s`nul nostru b[iatul cel mai s[rac,Pentru ca m[riei-tale din gura-i copil[reasc[S[ dea, f[r[ s[ se team[, o pova\[ b[tr`neasc[...Copile, s[rut[ poala ]mbr[c[mintei domne=ti,+i cum vei putea mai bine, ora\ia s-o cite=ti!

B{IATUL

(dup[ ce s[rut[ m`na ce-i ]ntinde R[zvan)

M[ria-ta!Nu te sup[ra,Ci fii bun a ne-asculta!}\i vom spune cam multe

+i m[runte,Dar tot lucruri pl[cute,S[ fie drag ori=icui s[ ne-asculte!

324

B. P. Hasdeu

O sut[ de ani s[ domne=ti,Pe du=mani s[-i biruie=ti,Pe du=mani s[-i pedepse=ti.£.. .. .. .. .. .. .. .. ..¤Dar cu moldovenii t[i,M[car de-o fi =i r[i,M[ria-ta, s[ fii bun cu ei;+i de-i vedea unii =i descul\i,M[ria-ta tot s[-i ascul\i;C[ci norodul e cam n[zdr[van:Face multe pozne ]ntr-u an;+i \ara-i cam nebun[:Face multe pozne =i-ntr-o lun[;Ba le-ndem`n[;+i-ntr-o s[pt[m`n[;Iar de nu te-i p[zi,Chiar ]ntr-o ziMulte-i auzi!

R{ZVAN

(d`ndu-i o pung[)

Destul! S[ tr[ie=ti, b[iete!...(Intr[ R[za=ul, T[nase =i mai mul\i c[pitani.)

R{ZA+UL

M[ria-ta! S[n[tate!Ispr[vit-am toat[ treaba f[r[ mult[ greutate:Pe-Aron-vod[ la r[coare ]n sp[t[rie l-am pus;Boierii, mitropolitul, pe to\i la palat i-am dus;Mai ]n sf`r=it, lucru-i gata!

R{ZVAN

Unde-i Ba=ot[?

R{ZA+UL

El arePe Vulpoi cu toat[ ceata de v`n[tori ]n spinare.

325

Muntele =i valea

R{ZVAN

Bine, dragii mei tovar[=i!... St[p`nirea-mi ]n cur`ndLa to\i =i la fiecare va da r[splat[ pe r`nd...

SBIEREA

(intr`nd iute, speriat, pierz`nd r[suflul, cu o l[di\[ ]n m`n[)

Jup`ne!... M[rite Doamne!... Scap[-m[! Norodul prad[!Sinete, zapise, \ara, lumea-i ]n aceast[ lad[!...

R{ZVAN

Lini=te=te-te, jup`ne. Averea-\i chiar pe maidanO po\i l[sa f[r[ grij[ ]n zilele lui R[zvan...

SBIEREA

(r[sufl`nd mai u=or =i f[c`nd semnul crucii)

}n lad[ tot e mai sigur!... P[r[lu\a cere paz[:Mai bine s-o \ii sub cheie, ca nimene s[ n-o vaz[...

VIDRA

Doamne, so\ule, st[p`ne! Nu m[ mai pot opri!...}ntr-un glas cu \ara-ntreag[, viu a-\i ura =-a-\i doriO domnie fericit[... ba ]nc-a= mai vrea ca m`ineTu s[ legi ]ntr-o cunun[ toate \[rile rom`ne,}nc`t de la Marea Neagr[ p`n’ la falnicul Carpat,S[ nu domne=ti ca un vod[, ci ca R[zvan-]mp[rat!

C{PITANII

Da, da, da! }mp[r[\ie!...

R{ZVAN

(trist)

Ar fi bine deocamdat[S[ r[m`nem cu Moldova!

326

B. P. Hasdeu

SBIEREA

Ce om f[r[ judecat[!Dar Moldova-i s[r[cit[! Nu-i chip astfel s-o c`rpe=tiDec`t unind laolalt[ mai multe \[ri rom`ne=ti...Dou[ =i dou[ fac patru: cea mai dreapt[ socoteal[!...

R{ZA+UL

Vulpoi avuse dreptate... Nu mai cred ]n poticneal[!...Toate semnele sunt bune!... M[ria-ta, la palatNe-a=teapt[ mitropolitul cu to\i boierii din sfat!...

R{ZVAN

S[ mergem! Voiesc acuma din gura domniei-mele|ara s-aud[ n[dejdea d-a sc[pa din zile grele.

SBIEREA

(cu umilin\[)

St[p`ne preamilostive, unde-i merge merg =i eu;Lada mea e-n siguran\[ numai l`ng[ domnul meu!...

(To\i se preg[tesc a ie=i)

VULPOI

(intr`nd cu spaim[)

Pierdu\i!...

TO|I

Ce este?

VULPOI

V[tavul...

TO|I

Ce-i?...

327

Muntele =i valea

VULPOI

Ba=ot[...

TO|I

Zi!...

VULPOI

Tr[dare!Sc[p[ din m`inile mele, deschise poarta cea mare,Le=ii au umplut cetatea!...

(Sbierea cade mort, fulgerat de apoplexie.)

R{ZA+UL

(cl[tin`nd din cap)

Poticneala!...

T{NASE

Eu =tiamC[ nu se c[dea s-apuce scaunul \[rii orice neam...

VIDRA

(lu`nd pe R[zvan de m`n[)

Iubite! Nu sta pe g`nduri... C`nd soarta te prigone=te,Fii m`ndru chiar ]n c[dere!...

C{PITANII

M[ria-ta! Porunce=te!...

VIDRA

+i ce s-a=tepta\i voi oare de la viteazul R[zvanDec`t palo=ul ]n m`n[ =i-nainte la du=man?

R{ZVAN

(sco\`nd sabia)

S[ tr[iasc[ neagra moarte! Ne cunoa=tem foarte bine!...Cine vrea s-o str`ng[-n bra\e, iat[ calea! Dup[ mine!...

328

B. P. Hasdeu

Moartea-i mireas[,Morm`ntu-i cas[,Viermii sunt na=i,Hai la vr[jma=i!

(iese urmat de c[pitani.)

VIDRA

Moarte!... Moarte!... Dar se poate?... Moar[ oamenii cei mici,Precum c[lc`iul turte=te mu=uroiul de furnici;Omul, ]ns[, care lumea pe palma-i ar vrea s-o poarte,Zodia-i scris[ pe frunte, respinge pizma=a moarte!...

(Se g`nde=te.)

Dumnezeule puternic! De ce mai faci uria=iDac[-n r`nd cu to\i piticii prad[ mor\ii vrei s[-i la=i?...Cum? Cereasca ta dreptate se pogoar[ p`n’ la fiar[:Vulturul tr[ie=te veacuri, iar musca d-abia o var[,+i numai omul cel mare, st[p`ne, tu-l os`nde=tiCa s[ moar[ deopotriv[ cu mu=tele omene=ti!...

(Se cutremur[.)

O, nu, nu! R[zvan nu moare!... Orice pai ]n ast[ lumeTrebui s-aib[ vreo ursit[, o \int[, vreun scop anume,La care-i dator s[ mearg[, de v`ntul sor\ii ]mpins,+i cade numai atunce c`nd este semnul atins!...Calea lui R[zvan e lung[ =i de-abia se desf[=oar[:P`n’ la cap[t de departe... R[zvan nu poate s[ moar[!Nici chiar Dumnezeu el ]nsu=i nu schimb[ ceea ce-i scris!...

(Iute.)

}n genunchi, Vidro!...(}ngenuncheaz[ =i ridic[ ochii ]n sus.)

Iertare!...(Cu spaim[, pun`nd m`na la ochi)

Visul meu!... Grozavul vis!(Scul`ndu-se cu t[rie.)

329

Muntele =i valea

+i de ce eu stau aice, c`nd R[zvan ]nfrunt[ focul?Da\i-mi arm[!... L`ng[ d`nsul, ]n primejdie mi-e locul...

(Se repede la arm[tura de pe perete =i se opre=te.)

Dar copilul meu, o, Doamne!(Se cutremur[.)

(Din spa\iu r[sun[ o voce ca un echo: „Dar copilul meu?” Vidra cugroaz[ ]=i ]ntoarce fa\a spre u=[, ca =i c`nd ar vedea pe cineva acolo.)

Muma lui R[zvan!... M[-ntreab[... +i ce-i pot r[spunde eu?(F[c`nd semnul crucii.)

Piei, n[luc[, piei! Sunt mam[!(Face un pas ]nd[r[t.)

Nu te-apropia!...

(R[sun[ iar[=i ecoul: „Sunt mam[!”... Vidra, zdrobit[ de emo\iune, searunc[ pe divan.)

Ea vrea dinte pentru dinte! Muma mumei cere sam[!...(Face o sfor\are =i se scoal[ cu energie.)

Oare nu mai sunt eu Vidra?(Ab[tut[.)

E cumplit al mumei dor!...(Pe prag apare R[zvan, greu r[nit, \inut de Vulpoi =i de R[za=. Vidra se

repede ]niante-i.)

A! Sc[pat! Ce fericire!... Tu!

R{ZVAN

(cu un glas slab, pe c`nd Vulpoi =i R[za=ul ]l pun pe divan.)

Am biruit =i mor!...(Ar[t`nd la cadavrul lui Sbierea.)

Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, s[ fiu ]ntocmai ca Sbierea?Eu cu cinstea =i m[rirea, el cu prada =i averea!

(Vidra ]ngenuncheaz[ =i-=i ascunde fa\a ]n m`ini.)

330

B. P. Hasdeu

Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni ]n gr[mezi?Ce-mi folose=te domnia?... Pe-am`ndoi aci ne veziPraf, pulbere =i cenu=[!... nebuni, ce din l[comie,El pentr-o biat[ lescaie, eu pentr-un ceas de m`ndrie,Necru\`nd nimica-n lume, ne=tiind nimica sf`nt,Uitam c[ via\a-i o punte ]ntre leag[n =i morm`nt!...

(Cu durere.)

Mi se-ntunec[ vederea, dar v[d ceva de departe...O jum[tate din mine de cealalt[ se desparte...Ah! veni\i, veni\i cu to\ii!... Unde-i b[tr`nul T[nas?...

R{ZA+UL

Ap[r`ndu-te pe tine, mort ]n lupta a r[mas!...(Vulpoi pl`nge.)

R{ZVAN

(]n agonie)

|igan!... |igan!... Ap[!... Ap[!...

(Cade mort peste Sbierea.)

R{ZA+UL

Dec`t o a=a domnie,Mii de tunete, mai bine-i un petic de r[z[=ie!...Zmeul zmeilor s[-ncap[ ]ntr-o =chioap[ de morm`nt!...

VULPOI

(cu spaim[)

Nu vezi c[-i moart[ =i Vidra?... N-a zis un singur cuv`nt,Nici o vorb[, nici un \ipet, privind pe R[zvan c[ moare!...

VIDRA

(scul`ndu-se lini=tit[)

Voi pute\i vorbi =-a pl`nge!...

331

Muntele =i valea

VULPOI

Doamn[!...

VIDRA

Pe voi nu v[ doare!...

R{ZA+UL

(cu furie)

Dar tu l-ai ucis, ciocoaic[! Tu la moarte l-aduse=i!O s[ mi-o pl[te=ti acuma, tune-fulgere!...

(Scoate cu\itul =i voie=te s-o loveasc[.)

VIDRA

(cu s`nge rece, ar[t`nd la u=[)

S[ ie=i!

(R[za=ul las[ m`na ]n jos =i pleac[ capul.)

332

B. P. Hasdeu

REFERIN|E ISTORICO-LITERARE

R[zvan =i Vidra... este una din cele mai bune drame din literaturarom`n[. Ideea nu-i f[r[ raport ]n preocup[rile vremii. P`n[ la 1855tinerimea liberal[ fusese agitat[ de problema dezrobirii \iganilor, care serezolv[ par\ial ]n 1844 =i integral ]n 1855. Kog[lniceanu scrisese unstudiu asupra \iganilor... Alecsandri, ]n Istoria unui galben, arat[reprobativ cum se vindeau copiii robilor...

L[s`nd la o parte inten\ia social[, drama r[m`ne ]n sine o oper[admirabil[, cu conflict original. Figura de femeie b[rb[toas[ a Vidrei, care]mpinge pe erou pe calea ambi\iilor, e ]n tradi\ia literaturii, dar nu ea ofer[problema central[. R[zvan nu e un om slab, ]mpins, dincolo de capacitatealui, de o femeie ambi\ioas[. Este dimpotriv[ un om de voin\[ =i de putere =i,dac[ ezit[, face aceasta din cauza unei m[sur[ri juste a condi\iilor. El =tie c[un \igan un poate p[trunde. Iubirea Vidrei, respectul polonilor fa\[ de elde=teapt[ amorul de sine amor\it de prejudecata oarb[ a vulgului...

R[zvan este dar un paria ]mbr[cat ]n hainele efemere ale puterii, ]nlupt[ cu un factor monstruos, de nedefinit, =i ]n condi\ie cu at`t maitragic[, cu c`t admira\ia tuturor se amestec[ cu o compasiune jignitoare.Destinul implacabil din tragedia greac[ a fost ]nlocuit aci cu reaua na=tereap[s`nd asupra geniului...

O fericit[ vioiciune de spirit a ]ng[duit lui Hasdeu s[ pun[ ]n jurul luiR[zvan un num[r de personagii viabile. Sbierea avarul, aci \an\o=, acionctuos, aproape incon=tient de primejdii din cauza patimii lui, inocent ]nvi\iu =i ]n definitiv simpatic, T[nase, \[ran judec`nd numai prin prejudec[\i,leal, t[cut, ]ndr[zne\ la vorb[, =leahticii polaci, pira\i eroici =i nep[s[tori,]ns[ cu mi=c[ri rom`ne=ti, to\i au un contur pe care nu-l vor atinge niciodat[eroii lui Alecsandri. Desf[=urarea scenic[ este petulant[, cu truculen\egra\ioase, ca acel interminabil =i distrat „Vezi bine!” al lui Vulpoi. +i ]nsf`r=it miezul poetic al versurilor este remarcabil.

George C{LINESCU,Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent.Edi\ia a II-a, rev[rzut[ =i ad[ugit[,Editura Minerva, Bucure=ti, 1986, p. 373, 374—375.

CUPRINS

333

Muntele =i valea

Precocitatea intelectual[ a lui Hasdeu este o ramificare simultan[ acomplexelor lui ]nsu=iri. Hasdeu nu este un adolescent exploziv care se vastinge sau se va corecta odat[ cu momentul corespunz[tor crizei;adolescen\a lui spiritual[ este o prim[var[, o prefigurare a maturit[\iipe toate laturile. }ntre ]nceputurile lui =i realiz[rile mature exist[ raportuldintre floare =i fruct; toate florile vor rodi ]nsutit, =i nici un fruct almaturit[\ii nu va fi sterp. }n acest sens, genialitatea hasdeean[ este oevolu\ie organic[. Seva din ramurile tinere va hr[ni arborele, p`n[ ]ntoate celulele lui vii, cu un fel de simetrie l[untric[.

Ceea ce ni se pare abrupt, risipit =i incomplet ]n spiritul matur al luieste totu=i de o rar[ organicitate. Unele ramuri vor cre=te mai viguros,altele mai pl[p`nd, dar toate vor exista, de la ]nceputul p`n[ la fineleevolu\iei. Liricul este completat astfel de poetul epic, a c[rui inspira\ieistoric[ este unitar[ ]n fragmentul de roman Arbore, corespunz[torUrsitei =i lui Ioan-vod[ cel Cumplit, iar din fuziunea Domni\ei Roxanacu Domni\a Voichi\a se presimte drama istoric[ R[zvan =i Vidra. }nIntroducerea care-nso\e=te poemul despre Voichi\a, Hasdeu are intui\iaclar[ a psihologiei Vidrei: „Legenda veche rom`neasc[ ne asigur[ c[malurile Dun[rii au fost c`ndva locuite de un r[zboinic neam de femei,care mult[ vreme s-au luptat cu statul vecin al b[rba\ilor; ]n sf`r=it,prin mijlocirea unei misterioase p[reri, s-au ]mp[cat cu ei, au intrat ]nalian\[, =i ce crede\i? Ce a rezultat de pe urma acestei alian\e? Poporulrom`nesc. Legend[ ciudat[, poate, dar eu sunt gata s-o cred c`nd ]mivin ]n minte vijeliile rom`ncelor de mai t`rziu =i b[rb[\ia vechilor femeiale Daciei, care ni se m[rturise=te nu numai de tradi\iile =i de cronicilerom`ne=ti, ci chiar =i de izvoarele romane =i de Columna lui Traian. Nucred s[ mai existe un popor care mai mult dec`t cel rom`nesc ar puteas[ prezinte pilde de vitejie feminin[ sau, mai bine zis, de b[rb[\ie afemeilor“.

Nu este aci tot mitul dacismului hasdeean, v[zut ]n istorie, ]n filologie=i folclor, ca =i ]n figura Vidrei, mit care va str[bate p`n[ la Vitoria Lipandin Baltagul dlui Sadoveanu? Nu este ]ns[=i structura spiritual[ a erudi\ieicreatoare de ipoteze, de intui\ii =i prefigurat[ cu at`ta siguran\[?Re]ntorc`ndu-ne la raportul dintre Voichi\a =i Vidra, observ[m c[ scenaduelului cu +tefan, a travestirii eroinei ]ntr-un t`n[r lupt[tor (partea atreia a poemului), ca =i dragostea brusc[ pentru voievod, con\in ]n germentoat[ psihologia iubitei lui R[zvan.

Cu inspira\ia istoric[, Hasdeu ]mbin[ erudi\ia, folclorul, pasiuneapentru limbile slavice =i pentru lingvistic[ ]n genere. Spiritul lui se formeaz[nu succesiv, ci simultan, a=a cum ]=i va alterna fe\ele creatoare, lamaturitate, cu o mare putere de asimilare, cu o mobilitate de informa\ie

334

B. P. Hasdeu

=i de sintez[ uimitoare. Geniul hasdeean este o surpriz[ continu[, ]n]nceputurile lui confuze, ca =i-n realiz[rile lui cristalizate.

Pompiliu CONSTANTINESCU,Scrieri, vol. 3,Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1969, p. 121—122.

}ntr-o vreme ]n care erudi\ia istoric[ =i filologic[ lua ]nc[ loc printregenurile literare, scriitorii savan\i aduc contribu\ia lor dezvolt[rii artistice aliteraturii. Dar dintre numele de ]nv[\a\i ai timpului, patru sunt acelea carepot pretinde cu mai multe drepturi a fi luate ]n considerare. Cel dint`i esteacela al lui B. P. Hasdeu, ]n care con=tiin\a artistului n-a ]ncetat niciodat[ asprijini pe aceea a savantului. „Istoricul este un uvrier =i un artist totodat[“,scrie el ]n 1865, ]n prefa\a primei edi\ii a lui Ioan-vod[ cel Cumplit. Acelinteresant text noteaz[ principiile artei sale de istoric, atent nu numai lacritica documentelor, dar =i la compunerea loor ]n ]ntreguri care s[ aib[ o„perspectiv[“ =i un „colorit”. Perspectiva este gradarea episoadelor ]n a=a fel]nc`t din fondul situa\iei generale, abia estompate, s[ ]nainteze planurile dince ]n ce mai luminoase ]n raport cu importan\a lor pentru povestire. „}nc`tprive=te coloritul, adaug[ Hasdeu, =tim at`ta, c[ inima sim\ea ]n ad`nculs[u ceea ce scria condeiul; iar c`nd inima simpte, condeiul devine scurt,laconic, iute ca b[t[ile pulsului”.

Adev[rul este c[ istoricul Hasdeu renun\[ la perioadele ample =i bogate,la caden\ele oratorice ale lui B[lcescu. Alt ritm domin[ aici. Povestirea se]ntrege=te din scurte tr[s[turi contrastante, din antiteze fulger[toare.„+i cine oare era acel fericit p[stor al popoarelor?” se ]ntreab[ istoricul.R[spunsul urmeaz[ numaidec`t: „Fiul marelui Carol V, micul Filip II”(Ioan-vod[ cel Cumplit, ed. 1849, p. XII). Sau: „}n Fran\a domnearegele Carol IX. Gre=esc: el nu domnea. Domnea mum[-sa, CaterinaMedici” etc. C`nd aceste efecte, sporite prin figuri ca aceea care ni-l arat[pe Carol IX „s[rut`nd lan\urile care ]l sugrum[“, nu i se par de ajuns,Hasdeu introduce exclama\ia melodramatic[, reflec\ia general[ =ipatetic[, enumera\ia =i ]ntrebarea retoric[, pentru a completa tabloulunui impenitent stil romantic...

Tudor VIANU, Arta prozatorilor rom`ni,Chi=in[u, Editura Hyperion, 1991, p. 120—121.

Dup[ Radu Buzescu de Ioan Dumitrescu =i Bucur, istoria fund[riiBucure=tilor de Alexandru Pelimon, ambele ap[rute ]n 1858, dintre carenumai al doilea merit[ aten\ie, £...¤ un nou roman istoric se tip[re=te ]n 1862,de c[tre Atanasie M. Marienescu, cu titlul Petru Rare=, principele Moldaviei.

335

Muntele =i valea

Interesant este ]ns[ de re\inut c[, la foarte scurt timp dup[ aceste]ncerc[ri de roman istoric, mai mutl sau mai pu\in izbutite, irumpedeodat[, ]n 1864, cel dint`i mare =i valoros roman istoric rom`nesc dinsecolul al XIX-lea, a c[rui viabilitate n-a ]ncetat nici ast[zi, romanulUrsita de B. P. Hasdeu. £...¤

Prin romanul s[u, B. P. Hasdeu tindea s[ creeze o biografie roman\at[a vornicului Iancu Mo\oc, personaj odios din istoria \[rii noastre, zugr[vit]n culori dure =i de Costache Negruzzi ]n nuvela Alexandru L[pu=neanu.Figura lui Iancu Mo\oc l-a preocupat mult timp pe B. P. Hasdeu, ilustrative]n acest sens fiind poeziile sale +tefan Tom=a-Vod[ =i vornicul IancuMo\oc (ap[rut[ ]n Columna lui Traian, an. I, nr. 16, 30 aprilie 1870, p.2).

}n zugr[virea vie\ii lui Iancu Mo\oc, ]n romanul Ursita, B. P. Hasdeupleac[ de la ideea eredit[\ii negative, a dezvolt[rii ]nsu=irilor odioasemo=tenite prin na=tere, pe m[sura ]naint[rii ]n via\[ a individului.Scriitorul acord[ un rol exclusiv ursitei, fatalit[\ii, destinului implacabil.

Ac\iunea romanului se petrece la sf`r=itul domniei lui +tefan celMare. Postelnicul +earpe, ]ntorc`ndu-se din Cracovia, e atacat ]n codrulCosminului de o ceat[ de t`lhari. Reu=e=te ]ns[ s[ scape =i s[ alunger[uf[c[torii. Ace=tia, ]n fuga lor, uit[ un copil de cinci ani, fiul unuit`lhar. Copilul, care nu e altul dec`t Iancu Mo\oc, e luat de postelnicul+earpe =i dus la curtea domneasc[. }n acea zi ]ns[, Doamna Stanca, so\ialui Bogdan-Vod[, fiul lui +tefan cel Mare, moare la na=terea lui +tef[ni\[.Zodiacul, deci ursita, ]i prezice lui +tefan cel Mare c[ pruncul va fi ucis,mai t`rziu, de cel ce a intrat ]n acea zi ]n Suceava. Uciga=ul avea s[ fie,deci, Iancu Mo\oc.

Romanul Ursita preg[te=te terenul pentru viitoarele evenimente,suger`nd c[ ursita se va ]mplini. Aceasta se va ]mplini ]n mod sigur,deoarece Iancu Mo\oc ]=i dezv[luie, ]nc[ din anii copil[riei, caracterulscelerat. Poart[ ]n el ]nn[scute r[utatea, invidia, sadismul. }n unsoareapentru rana lui Luca, slujitorul postelnicului, Mo\oc pune piper; simte omare pl[cere s[ chinuie insectele =i animalele; ca s[-l omoare pe Luca,cere babei Despa otrav[ etc.

}n Ursita, B. P. Hasdeu =i-a propus, ca prim scop, s[ demonstreze c[dezgust[toarele =i condamnabilele tr[s[turi de caracter ale lui IancuMo\oc, a=a cum au fost cunoscute de istorie, se contureaz[ ]nc[ din aniicopil[riei lui. Paralel cu descrierea copil[riei lui Iancu Mo\oc, romanulzugr[ve=te ]ns[ cu mult[ art[ realist[ epoca de atunci, cu oamenii,r`nduielile =i moravurile ei. Cu o pan[ de talentat prozator, B. P. Hasdeuevoc[ moartea lui +tefan cel Mare, descrie r[scoala m[celarilor la aceast[veste ]mpotriva doctorului italian acuzat c[ l-ar fi otr[vit pe Vod[,

336

B. P. Hasdeu

]ncercarea nereu=it[ a lui Petru Rare= de a prelua domnia, fuga acestuiapeste grani\[ deghizat ]n femeie, apoi certurile pentru domnie, ceremoniaalegerii lui Bogdan ca domnitor etc. Scriitorul se bazeaz[ pe o ampl[documenta\ie istoric[ =i, ca =i Al. Odobescu ]n nuvelele sale, trece ]nsubsolul paginilor toate izvoarele utilizate, ]n note bibliografice com-plete. Al[turi de documenta\ia istoric[ introduce numeroase elementefolclorice, ca proverbe, c`ntece populare, desc`ntece, balade, precum =ic`ntece \ig[ne=ti ]n limba original[.

Bazat tot pe izvoare istorice, indicate ]n subsolul paginii, B. P. Hasdeureconstituie via\a social[, institu\iile, palatele =i cl[dirile particulare,atmosfera specific[ epocii, asigur`nd romanului s[u una dintre ]nsu=irilefundamentale ale romanului istoric, =i anume culoarea local[. Scriitorulprocedeaz[ cu minu\iozitate, alege am[nuntele semnificative,dispun`ndu-le propor\ionat. Prin ]mbinarea iscusit[ a datelor culese dinpagini istorice cu elementele fanteziei, B. P. Hasdeu creeaz[ pagini desugestiv[ evocare, red`nd atmosfera ]n imagini vii, sub peceteaautenticit[\ii.

Romanul Ursita al lui B. P. Hasdeu este superior at`t tuturor ]ncerc[rilorde roman istoric anterioare lui, c`t =i celor ulterioare, p`n[ la apari\iaromanelor de acest gen ale lui Mihail Sadoveanu, de la ]nceputul secolului alXX-lea, r[m`n`nd ]ns[ =i ast[zi interesant, viabil sub multiple aspecte...

Teodor V~RGOLICI, Retrospective literare,Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1970, p. 32—38.

Nu ca dram[ istoric[ ne intereseaz[ R[zvan =i Vidra (plin[ deanacronisme), ci ca dram[ a unei pasiuni general-umane. Nici la Hugo,nici la ceilal\i autori de teatru romantici lucrurile nu stau altfel. +i deaceea nu e adev[rat c[ R[zvan „cade” de la statutul unui revoltat socialaltruist la acela al unui egoist orbit de putere (=i ]nc[ sub influen\aambi\ioasei Vidra): ]n el se afl[ din capul locului germenele „r[ului”fatal. R[zvan e un romantic tipic, m[cinat de ambi\ie ca de o boal[, =icare-=i dezv[luie treptat esen\a demoniac[. El ]=i provoac[ ]n fond =i ]nmod repetat soarta: intervenind ]n discu\ia dintre Ba=ot[ =i t]rgove\i sauiert`ndu-l pe Sbierea de c`te ori ]l are ]n m`n[. Vidra e catalizatorulpatimii lui (femeie, ea ]ns[=i, din aceea=i spe\[ de monomani =i de obseda\i),]ns[ nu mai mult. E gre=it a vedea ]n ea geniul r[u =i dublul impur al luiR[zvan...

Nicolae MANOLESCU, Istoria critic[ a literaturii rom`ne, 1,Editura Minerva, Bucure=ti, 1990, p. 303.

337

Muntele =i valea

R[zvan =i Vidra (1867) este o dram[ istoric[ ]n versuri, de un realdramatism interior, cu m[sur[ transpus ]n \es[tura conflictual[, fluentexprimat[ =i de faptele ]n fa\a noastr[ desf[=urate =i de discursul u=or deacceptat al personajelor. Fiindc[ Hasdeu nu cedeaz[ nici poetiz[rii, niciistorismului, ci se p[streaz[, cu adev[rat[ demnitate stilistic[, ]n dram[.|igan, deci ]n concep\ia rom`nilor suspect religios =i moral, vrednic dedispre\uit =i de alungat, ori ]n cel mai bun caz tolerat =i supus umilin\elor,R[zvan e ]nf[\i=at ca cel mai capabil, mai drept =i mai curat printre rom`niidin jurul s[u, fa\[ de care de\ine pe deasupra =i pecetea alesului, a omului cudestin. El are farmecul naturale\ei calit[\ilor sale, spontaneit[\ii, ingenuului.+i ambi\ioasa boieroaic[, Vidra, care ]l ]mpinge pe tronul Moldovei, e de faptsubjugat[ de farmecul celui ales. Spre deosebire de Satanii ceilal\i ai literaturiilui Hasdeu, care nu sunt niciodat[, romantic, demoni, R[zvan este, singurul,un veritabil ]nger c[zut, de unde incompatibilitatea dintre f[ptura lui spiri-tual[ =i cea material[ (a fi \igan). Iat[ drama lui, =i odat[ cu ea ne afl[m, deast[ dat[, ]n plin romantism, ]n plin[ poezie.

I. NEGOI|ESCU, Istoria literaturii rom`ne, vol. I (1800—1945).Editura Minerva, Bucure=ti, 1991, p. 96—97.

Bazat pe o ]ntins[ documentare, efectuat[ „]n curs de mai mul\iani”, „]n biblioteci =i arhive str[ine =i na\ionale“, „]n leg[tur[ direct[ =iindirect[ cu obiectul“ c[r\ii, dar mai ales pe intui\iile sale critice =i pespecula\iile trezite de lectura proasp[t[ a izvoarelor — multe dintre elenecunoscute ]nainta=ilor —, B. P. Hasdeu punea ]ntr-o cu totul alt[lumin[ domnia lui Ioan Vod[.

Dintr-o figur[ =tears[ a istoriei, prezentat[ denaturat de cronicare, elf[cea un erou na\ional de prim[ str[lucire, capabil s[ adumbreasc[ marilepersonalit[\i europene ale veacului, cu care era comparat nu o dat[.

}n pornirea sa romantic[ de a-=i aureola „personajul“ cu atributeleidealului de conduc[tor ]n\elept, de bun administator =i de geniu militar,autorul supralicita ]ns[ documentele, for\`ndu-le s[ conlucreze cufantezia sa ]nfierb`ntat[, ]nc`t, pe bun[ dreptate, s-a afirmat c[monografia Ioan-vod[ cel Cumplit e mai degrab[ „un poem“ sau oproz[ artistic[ de cea mai pur[ esen\[ ce proiecteaz[ figura voievodului]n mit, dec[t o lucrare =tiin\ific[ ]n ]n\elesul clasic al cuv]ntului.

I. OPRI+AN, Romanul vie\ii lui B. P. Hasdeu,Editura Minerva, Bucure=ti, 1990, p. 270—271.

Temperament polemic neogoit, adept al teoriei imita\iei naturii ]n art[,cunosc[tor al esteticienilor mari, printre care Hora\iu, Belinski, Her\en,

338

B. P. Hasdeu

Cern`=evski =. a., B. P. Hasdeu a insistat ]n repetate r`nduri asupra necesit[\iide a se face deosebirea cuvenit[ ]ntre art[ =i pseudoart[. Inclusiv o parantez[ce pare nevinovat[, din introducerea la tragedia sa R[posatul postelnic, =ianume c[ „poezia poate fi =i f[r[ versuri, precum =i versurile pot fi f[r[poezie“, denot[ dorin\a savantului =i scriitorului de a-l avertiza pe cititorc[ exist[ art[ autentic[, dar numaidec`t =i surogatele acesteia. Un an mait`rziu, ]n 1863, ]n studiul „Mi=carea literelor ]n Ie=i“, el ]ntreprindea oanaliz[ concret[ a mai multor opere literare, a c[rei \int[ principal[ pareanume distinc\ia dintre scriitorul de voca\ie =i cel de... profesie. Scriitorul devoca\ie este „un adev[rat poet; poet din acei ce nascuntur, iar nu fiunt (cenasc, iar nu ce fac. — I. C.); poet prin idee, prin sim\ =i prin armonie“.Calificativele enumerate sunt rostite la adresa unui autor necunoscut ast[zi(Pascali), dar adev[rurile de ordin teoretic emise de Hasdeu ]=i p[streaz[importan\a, mai cu seam[ c[ ]n continuare, f[r[ s[ se refere la carevaautor disp[rut de pe firmamentul literaturii noastre clasice, distinsul scriitor=i savant descifreaz[ at`t no\iunea de „poet adev[rat“, c`t =i nenum[rateprobleme referitoare la „ceea ce e =i ceea ce nu este poezie“.

Anticip`nd expunerea particularit[\ilor esen\iale ale poeziei autentice,consemn[m c[ Hasdeu le nume=te ideea, graiul =i efectul. La un momentdat el observ[ c[ „]n istoria literaturilor ne ]nt`mpin[ prea =i prea pu\ini poe\icare s[ fi ]ntrunit cu des[v`r=ire, din c`nd ]n c`nd, ]ntr-un cap-d’oper[, acestetrei m[re\e \eluri poetice“, c[ „de cele mai multe ori ici vezi profunditateaconceperii, espreas[ (exprimat[. — I. C.) prin un limbaj ne]ndestul[tor; colote robe=te prestigiul cuvintelor =i frazelor ]mbrobodind o idee de r`nd; ]ncheieni=te versuri idealmente =i verbalmente de mijloc“ =i, concomitent, c[ „a fi lipsitde tustrele de odat[ =i ]n aceea=i m[sur[ este a nu fi poet nici c`tu-i negrusub unghie, ci doar[ un st`lpitor de silabe =i aleg[tor de consunan\e, o specie degeometru, despre al c[rui ingeniu, vreau s[ zic ]ngenierie, criticul se roste=te cuOra\iu: “...versus inopes rerum, nugaeque canorae...“ (versuri rupte de realitate,nimicuri r[sun[toare. — I. C.)“.

„St`lpitor de silabe“ va s[ zic[ anume scriitor lipsit de voca\ie, improvizat=i incapabil s[ influen\eze artistic asupra publicului. }n alt[ parte Hasdeuvorbe=te despre incapacitatea versuitorului ordinar de a fi un ecou alsentimentelor =i deilor celor mul\i: „Numai talentele cele m[runte, numaipoe\ii cei de toate zilele ne asurzesc ]ntruna cu propria lor microscopic[personalitate, asemenea clo=tii care umple de zgomot o mahala ]ntreag[dup[ ce a scos un ou, ca =i c`nd oul ei ar interesa universul“.

}n schimb „adev[ratul poet“, despre care ]n poezia cu acest titluHasdeu scrie: „C[zut din sfera de lumini nestinse,/Tr`ntit ]n glodul patimiilume=ti,/Poetul r`de-n am[r`te pl`nse/Sau geme el ]n hohote dr[ce=ti!“,„repercut[ =i reproduce ]ntr-o minunat[ prism[ durerile altora, sufer[

339

Muntele =i valea

suferin\ele aproapelui, u=ureaz[ chinurile neamului omenesc, asum`ndu-=i chintesen\a lor, este un martir al altruismului... Chiar atunci c`nd]nal\[ un imn de fericire, ca =i atunci c`nd tun[ sau c`nd geme, poetulnu este el, ci un ecou“. £...¤ Hasdeu parc[ ar sta ]ntre „poetul adev[rat“=i „st`lpitorul de silabe“, nepermi\`ndu-i celui dint`i s[ coboare la nivelulcelui de-al doilea =i ar[t`ndu-i cititorului pe care s[-l aleag[ =i s[-l aprecieze.Cum anume ]i arat[? Dezv[luind o seam[ de particularit[\i esen\aile =ine]ndoielnice ale poeziei autentice, =i anume ideea poetic[, graiul poetic=i efectul poetic.

Ion CIOCANU, Permanen\e,Ed. Literatura artistic[, Chi=in[u, 1973, p. 77—79.

„Teoria =colii realiste ]n literatur[“ este expus[ de Hasdeu £...¤ ]ncuv`ntarea sa la procesul de pres[ din anul 1863, ce i-a fost intentat cuocazia public[rii nuvelei „Duduca mamuca“: „Un romanist, un poet, unistoric sunt portreti=tii societ[\ii: vinova\i-s ei oare zugr[vind-o cum eaeste? }n vodevilul lui Alecsandri e nemoral privighetorul R[zvr[tescu, iarnu dl Alecsandri; ]n piesa dlui Negruzzi e nemoral cucona=ul Lionescu,iar nu dl Negruzzi; ]n epopeea lui Beldiman sunt nemorali turcii, iar nuBeldiman; =i a=a mai departe. }n romanul meu cine oare este nemorial?acel tip studen\ial, care este ]nf[\i=at ca eroul intrigii; tip ce u=or se poateadeveri, din nenorocire, ]n toat[ universit[\ile Europei; iar nicidecumromanistul! Dezv[luind ]n toat[ goliciunea lor ]naintea poporului atenianm`r=avele desfr`n[ri ale lui Timarc, Eshil zise: „Nu e vina mea, dac[ ]ntabloul unei asemenea vie\i ]mi este cu neputin\[ a alege tr[s[turi =iculori morale“... Iat[ teoria =coalei realiste ]n literatur[!“. Demascarea =isatirizarea viciilor societ[\ii burghezo-mo=iere=ti este considerat[ deHasdeu una din sarcinile principale ale literaturii realiste £...¤

Hasdeu socotea c[ reconstituirea vie\ii din trecut cu mijloacele artisticeeste una din sarcinile primordiale ale fiec[rei literaturi na\ionale. Unautor de nuvele, romane =i piese istorice se adreseaz[ nu numai min\iicititorului, dar =i sentimentelor, imagina\iei lui. „Istoricul, — scrie B. P.Hasdeu ]n prefa\a la prima edi\ie din 1865 a monografiei „Ioan-Vod[ celCumplit“, — este un uvrier =i un artist totodat[. Ca uvrier, el adun[; caartist, el d[ brutei materii acea sublim[ expresie, care face c[ statuile luiCanova sau cur\ile Alhabrei nu sunt de piatr[, c[ madona lui Rafael nueste o p`nz[ sau o sc`ndur[ ]mbuibat[ de ni=te sucuri vegetale“. £...¤

Este firesc deci ca ]n operele literare pe teme istorice, al[turi de eroireali, personalit[\i istorice bine cunoscute, s[ apar[ =i eroi n[scoci\i, careexprim[ anumite raporturi sociale ale vremii =i f[r[ de care nu se poatereda autentic esen\a epocii descrise. }n acela=i timp, nu se poate cere ]n

340

B. P. Hasdeu

toate cazurile ca realitatea istoric[ s[ fie redat[ p`n[ ]n cele mai micidetalii. Pentru concep\iile lui B. P. Hasdeu ]n aceast[ problem[ este gr[itoareintroducerea lui la tragedia R[posatul postelnic: „Tragedia mea esteistoric[ ]n acel ]n\eles, c[ ea reprezint[ caracterul politic =i moral al uneiepoci =i c[ principalele sale personagii poart[ nume reale“. Ace=tia sunt:vornicul Iancu Mo\oc, sp[tarul Petru Spancioc, vel-postelnicul Cozma+erpe. „Celelalte caractere ale tragediei sunt copiate de asemenea dup[natur[; ele apartenesc psihologiei, dac[ nu istoriei proprii“. „Arca=ulM[ciuc[ este duplicatul lui +arpe ]ntr-o sfer[ mai de jos: a=a au fost acei\[rani, ]n fruntea c[rora eroul Moldovei ]nvingea pe to\i megie=iidimprejur! Ciobanul Ghiog[ e ]nc[ om de treab[ pururea =i pretutindeni,ca Eumen al Odiseei!“, „Pentru ca opul meu s[ oglindeasc[ ]n totultimpul =i localitatea ]n chestiune, am pres[rat ici-colo c`te o aluzie laobiceiele n[ciunare de atunci“.

Aceea=i reconstituire a epocii prin caractere =i detalii de via\[ sugestiveHasdeu a ]ncercat-o =i ]n drama R[zvan =i Vidra. Referindu-se la scrierilecronicarelor moldoveni, Hasdeu precizeaz[ c[ sf`r=itul secolului XVI afost o perioad[ din cele mai oligarhice din istoria Moldovei. „Aceast[lupt[ de ur[ ]ntre boieri =i popor, ]ntre cei avu\i =i cei s[raci, ]ntre ceiap[sa\i =i cei ce ap[sau, eu m-am ]ncercat a o face pe c`t se putea maiplastic[ ]n actele I =i II... Afar[ de aceasta pentru a completa tabloulistoric al epocii, am g[sit loc de a schi\a unele instruc\iuni =i obiceie,neatinse de cronicarei no=tri, dar conservate, din ]nt`mplare, ]ndocumente, ]n legisla\ie sau ]n tradi\iuni... }n sf`r=it, m[ vor ]ntrebaunii: de ce n-am l[sat pe R[zvan s[ domneasc[ cinci luni, precum adomnit ]n realitate? +i de ce nu i-am permis a muri ]n \eap[? R[spunsule lesne de f[cut. Pe de o parte, ]ntr-o dram[ cinci luni este un singurmoment, iar pe de alt[ parte, nimic nu poate fi mai pu\in dramatic dec`to \eap[. Istoria ne spune ]n bloc c[ R[zvan domni foarte pu\in =i muri ]ntr-un mod tragic ]n urma unei b[t[lii cu invazia polon[; ei bine! opera meanu contrazice de loc aceste dou[ fapte sintetice“.

Nicolae ROMANENCO, Confrunt[ri literare, Chi=in[u,Ed. Cartea moldoveneasc[, 1973, p. 134—137.

Hasdeu este, dup[ Eliade, printre oamenii de Rena=tere care trebuias[ fac[ ]n secolul XIX rom`nesc tot =i s[ fac[ repede sub semnulmonumentalului, al marilor modele =i planurilor gigantice.£...¤ Peste totd[m, la Hasdeu, de o adev[rat[ manie a monumentalului =i universalului]n aspira\ia de a cunoa=te =i a cuprinde Absolutul, de planuri gigantice =ide realiz[ri pe m[sura lor, de prisme generale =i de Istorii proiectatecondensat ]n c`te un specimen, de legi universale, de un enciclipedism

341

Muntele =i valea

monstruos care seac[ toate „f`nt`nile“ (sursele adic[), ]ntregul volumde informa\ii din trecut =i p`n[ ]n „prezinte“ =i care arunc[ o lumin[ vie„asupra tuturor originilor“. Ac\iunea de „spargere a ]ntunericului“ estedeosebit de efectiv[, Hasdeu fiind marele Lumin[tor, arunc`nd fie razede lumin[ agere, fie fulgere de Jupiter tonans, al esen\elor, universalurilor,chestiunilor esen\iale, ]ntregurilor percepute holografic ]n fragment.

Deci, nici temerara compara\iune cu Demiurgul nu ar spune totul:Hasdeu prezint[ o simbioz[ pe c`t de ciudat[ pe at`t de fireasc[, dat fiindgigantismul =i nebunia, „scelerate\ea cea mai neagr[“ a spiritului s[u,dintre Demiurg =i Satan. De aceea ]=i propune, ]n stilul s[u caracteristic,s[-l corijeze pe Pascal: „Anima este care simpte pe Dumnezeu!“ zice marelePascal. Am putea ad[ogi: „Anima este care simpte pe Satana“ (Ioan-Vod[ cel Cumplit).

Farmecul operei lui st[ ]n acest amestec original de spirit constructiv=i destructiv (de nihil nietzschean), de Demiurg =i Satan, ]n=i=i eroii luifiind — ]n chip romantic — firi superioare ie=ite din obi=nuitul cotidian:ni=te genii care, binecuv`nta\i de ziditorul suprem, dar =i atin=i de aripalui Lucifeer, sunt de fapt ni=te genialoiizi, ni=te ]ngeri care, sfid`ndu-=icreatorul, se transform[ ]n ]ngeri c[zu\i. Asemenea creatorului lorHasdeu, Ioan Vod[ cel Cumplit, R[zvan sunt ni=te creaturi dumnezeie=ti-satanice. £...¤

Figura titanic[ a lui Hasdeu se ]nscrie ]n orizontul de a=teptare acontemporaneit[\ii noastre printr-o contradictorie reac\ie de acceptare-respingere, c[ci el poart[ — programatic — nu numai un palton ponositde om al tradi\iei, ca =i Iorga =i majoritatea scriitorilor basarabeni, ci =i opelerin[ romantic[ =i o hain[ din mai multe stofe prefigur`nd, a=a cumobserva Nicolae Manolescu (]n Istoria critic[...) intertextualitateageneralizat[ a sf`r=itului de secol XX. Retoric, veleitar, programatic =ipragmatic ]n liric[ (ce este dintre toate ramurile ]ncercate cea mai slab[,dup[ aprecierea lui C[linescu, Istoria... ed. II, p. 372) crez`nd gre=it ]nprimordialitatea g`ndului. Pragmatismul lui este cauzat de punereapoeziei ]n serviciul na\ionalit[\ii =i al educa\iei morale, dup[ cum con-sider[ +erban Cioculescu (Istoria... p. 126), el este totu=i un pionier alpoeziei de idei, =i un cultivator al unei estetici energetice, vitaliste, agresivela porunca demoniei din str[funduri care, dup[ Negoi\escu, genereaz[poetica „neagr[“, „dur[“. Privat[ de „un deosebit caracter evocator“(Vianu, Arta prozatorilor rom`ni, 1988, p. 144), proza hasdeian[ secite=te, azi, pentru caracterul ei de frontier[, eseistic, dinamic, economicos,ce sfideaz[ ritmul domol moldovenesc al nar[rii.

Genial ]n ansamblul operei, unde este uvrier =i artist deopotriv[,dep[=ind radical basarabenismul =i chiar rom`nismul programatic printr-

342

B. P. Hasdeu

un har al titanismului creativ, Hasdeu ne d[, ]n domeniul literaturii, at`tfragmente sclipitoare c`t =i ]ntreguri r[u cl[dite.

Mihai CIMPOI, Sfinte firi vizionare,Chi=in[u, CPRI „Anons S. Ungurean“, 1995, p. 98—103.

N-a= spune c[, recitind acum ]ntreaga cera\ie liric[ a lui Hasdeu, atent =icu creionul ]n m`n[, mi-a smuls entuziasme. Modest[, f[r[ ]ndoial[, ea aavut parte, cred, de o eronat[ ]ncadrare sau clasificare. Plachetele lui Hasdeusunt din 1873 (Poezii) =i 1897 (Sarcasm =i ideal). Aceasta a ]ng[duit, nuf[r[ motiv, compararea acestei lirici cu aceea a lui Eminescu =i Macedonski.+i la acest examen comparat, lirica lui Hasdeu — s-o mai spunem? — iesestrivit[. De fapt, ]n ciuda contextualiz[rii strict cronologice, poeziaenciclopedistului apar\ine altei perioade. Afinit[\ile ei o ]ndreapt[ sprepa=optism, ]n spiritul c[reia s-a format =i s-a p[strat p`n[ la sf`r=it. C[ s-ar ficuvenit s[ fie sincron cu lirismul contemporan lui, e f[r[ ]ndoial[. De ce nuam \ine seama ]ns[ ]nt`i de eul poetic, de preferin\ele sale, deschis afirmate?C[ ]n acest fel se condamna la datare sau, s[ rostim cuv`ntul, la anacronism,este probabil. Dar asemenea fenomene de recuren\[ ]nt`rziat[ s-au maiv[zut. Ce-i drept, nu ]n favoarea celui implicat. Oricum, s[ judec[m aceast[poezie ]n spiritul ei. Nu uit[m ]ns[ c[ Mircea Zaciu descoperea aici omodernitate, aflat[ ]n straturile ei suflete=ti. Modelul lui Hasdeu nu a fost celmai mare poet pa=optist, Grigore Alexandrescu, ci Heliade R[dulescu (carenici el nu a r[mas ca un poet deosebit), par\ial Bolintineanu (la care insulelede poezie sunt de o limpezime pregnant[) =i „acel rege al poeziei“ care a fostAlecsandri. Poate c[ fenomenul de model nu epuizeaz[ situa\ia. La aceastatrebuie s[ ad[ug[m imediat structura temperamental[ a poetului. Fireavulcanic[ a savantului s-a definit ]nc[ din indecisa perioad[ a adolescen\ei =ia r[mas una romantic[. Un romantism, cu aplec[ri byroniene =i justi\iarrevoltate. Vianu ]l apropie, pe drept, „Sturm und Drang“-ului rom`nesc.Motivele acestei predispozi\ii lirice sunt evidente, de=i apar amalgamate ]ntr-un cam dens strat de steril. Poetul prefera mi=c[rile dure, materialul deconstruc\ie ap[r`nd ]n forma originar[ ]n ansamblul imaginat. A =i m[rturisitpreferin\a ]n prefa\a la placheta din 1873. „Niciodat[ n-a= fi cutezat a scoatela lumin[ aceast[ anatomie a suferin\elor mele, dac[ nu =tiam c[ unora leplace sumbra =i violenta pictur[ a lui Caravaggio ]n care vezi numai oase =imu=chi ]n loc de fraged[ =i catifelat[ carne. Genul imperios al inspira\iuniimele poetice ofer[ aspra idee sub o form[ dur[.“ Cam aceea=i autom[rturisireo reg[sim ]n acea ars poetica numit[ Viersul scris[ ]n 1872: „Homer c`ntam`nia divinului Ahile/+i Dante Tartarul c`nta:/Poetul, c`nd se na=te ]nam[r`te zile,/Amar =i el ca lume, nu c`nt[ copile,/Nici cupa bacanal[ nu-lpoate ]mb[ta!//+i eu c`teodat[ smulg harpa din t[cere,/C`nd sparge muza

343

Muntele =i valea

pieptul meu,/C[ci inima zdrobit[ r[sun[ prin c[dere/+i salt[ desperat[ ]nspasmuri de durere,/Sco\`nd din agonie un \ip[t scurt =i greu;//O poezieneagr[, o poezie dur[,/O poezie de granit,/Mi=cat[ de teroare =i palpit`nd deur[,/Ca vocea r[gu=it[ pe patul de tortur[,/C`nd o silab[ spune un chinnem[rginit!“ Moravurile vremii au g[sit ]n Hasdeu un condei vitriolat,necru\[tor =i bolov[nos. Complotul bubei (din 1869), republicat apoi subtitlul Conjura\ia lepro=ilor, amintind de pamfletele lui Heliade, viza personajedin coali\ia care l-a detronat pe Cuza. Tonul e de o asprime ne]nduplecat[,sarcastic =i terifiant. Ipochimenii sunt ]nf[\i=a\i drept „bube pocnind deotrav[“, „otrepuri de mult ]nchegate“, st`nd la sfat pentru a pune \ara lacale („S-a=eaz[ pe g`nduri ]n iarb[/+i bub[ pe bub[ se-ntreab[:/Cum merge=i ce-i de f[cut/}n lume s[ nu mai domneasc[/T[ria =i fala trupeasc[“).Astfel de groz[veni, de ast[ dat[ nepamfletare, apar =i ]n Dup[ b[t[lie (din1872). E ]n aceste versuri mult[ durere crud[ necomprimat[, strigat[ pentrua fi perceput[ suferin\a, jalea =i neru=inarea opresoare. E o dezn[dejde ]ncare vibreaz[ un r`set batjocoritor, adesea prea hohotitor. La un alt registrusunt poeziile alegorice precum Bradul, Dorul, Luntrea, ]n care suavitateaizbute=te s[ se desemneze limpede. Citabil[ e, desigur, Bradul. Mai t`rziu, ]n adoua v`rst[ a liricii sale, Hasdeu s-a l[sat acaparat de reflexivitate, poemele salefiind s[r[cite, ]n bun[ parte, de emo\ie, put`ndu-se detecta, cum s-a maiobservat, chiar alunec[ri spre triavilitate. Dar dincolo de acestea, afl[m ]npoezia p[duroas[ a savantului lumini=uri pure, care, g[site, trebuie relevate.

Zigu ORNEA, Interpret[ri,Editura Eminescu, Bucure=ti, 1988, p. 210—212.