Munte Negru

239

Transcript of Munte Negru

Page 1: Munte Negru
Page 2: Munte Negru

TURISM ÎN MUNTENEGRU

Page 3: Munte Negru

Traducerea din limba sârbă s-a făcut după textele existente la 31 mai 2003 în site- ul www.visit-montenegro.com al Organizaţiei Turistice a Muntenegrului (Turistička organizacija Crne Gore)

TURISTICKA ORGANIZACIJA CRNE GOREOmladinskih brigada 781 000 PodgoricaTel: ++ 381 (0) 81 230 959, 230 981Fax: ++ 381 (0) 81 230 979E-mail: [email protected]

Copyright © 2003 Duşan BaiskiToate drepturile asupra versunii în limba română îi aparţin lui Duşan Baiski.

Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această carte, pe orice suport tehnic, este posibilă doar cu acordul prealabil scris al lui Duşan Baiski.

Copyright © 2003 Turistička organizacija Crne GoreToate drepturile asupraversiuni sârbe aparţin Organizaţiei Turistice a

Muntenegrului (Turistička organizacija Crne Gore). Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această carte, pe orice fel de suport tehnic, este posibilă doar cu acordul prealabil scris al Organizaţiei Turistice a Muntenegrului (Turistička organizacija Crne Gore)

Page 4: Munte Negru

TURISM ÎN

MUNTENEGRUVersiunea în limba română:

DUȘAN BAISKI

EDITURA ANTHROPOS

Page 5: Munte Negru

5

Turism în Muntenegru

DECLARAŢIE DESPRE STATUL ECOLOGIC MUNTENEGRU

Noi, deputaţii din cadrul Parlamentului Republicii Muntenegru, suntem conştienţi că, din cauza punerii în pericol a naturii, apărarea identităţii spaţiului în care trăim şi ne desfăşurăm activitatea a devenit ocupaţia noastră prioritară.

Conştienţi de datoria faţă de natură, izvorul sănătăţii şi inspiraţiei libertăţii şi culturii noastre, ne dedicăm apărării ei în numele propriei existenţe şi al viitorului urmaşilor noştri.

Acceptăm ideea că nici o deosebire dintre noi nu este atât de mare pe cât de mari sunt schimbările la care este supus mediul nostru înconjurător. Indiferent de convingerile şi sentimentele noastre naţionale, religioase, politice şi de altă natură, ştim şi acceptăm că demnitatea şi sacralitatea fiinţei omeneşti sunt organic legate de sacralitatea şi curăţenia naturii.

După sens şi definiţie, omul şi natura sunt una în profunzimile lor. Drept pentru care abuzurile asupra omului au urmat dintotdeauna abuzului asupra naturii.

De aceea, alegând şi luptând pentru demnitatea omului suntem chemaţi să luptăm şi pentru demnitatea naturii.

Prin adoptarea acestei Declaraţii, Muntenegrul instituie relaţia statală asupra naturii şi cheamă pe toţi oamenii la înţelepciune şi evitarea catastrofei ecologice care ne ameninţă.

20 septembrie 1991Parlamentul Republicii Muntenegru

Page 6: Munte Negru

Turism în Muntenegru

6

DATE

Prin aşezare, Muntenegrul aparţine Mediteranei meridionale, respectiv Europei de Sud.

La sud-est se învecinează cu Albania, iar în sud Marea Adriatică îl desparte de Italia. În nord se învecinează cu Croaţia, Bosnia şi Herţegovina.

Suprafaţa: 13 812 km2

Numărul de locuitori: 662 000Lungimea graniţelor: 614 kmCapitala: Podgorica (173 000 de locuitori) – centru administrativ şi economicCetatea de scaun: Cetinje – centru istoric şi culturalLimba: sârbăLungimea ţărmului mării: 293 kmLungimea plajelor: 73 kmCea mai lungă plajă: Velika plaža, Ulcinj – 13 000 mCel mai înalt vârf: Bobotov kuk (Munţii Durmitor) – 2 522mCel mai mare lac: Skadarsko jezero – 391 km2

Cel mai adânc canion: Râul Tara – 1 300 mCel mai mare golf: Boka KotorskaFusul orar: GMT+1Sistemul electric: 220V/50HzClima: mediteraneanăTemperatura medie a aerului: vara 27o CTemperatura maximă a mării: 27,1 o CNumărul mediu al orelor însorite într-un an: 240Sezonul de baie: 180 de zileMarea: albastru-închisTransparenţa mării: de la 38 la 56 m

Page 7: Munte Negru

7

Turism în Muntenegru

INFORMAŢII IMPORTANTE

Documente necesare pentru călătorie: paşapoarte, asigurare medicalăVize:Pentru o şedere de până la 30 de zile în Muntenegru, viza nu este necesară pentru

cetăţenii următoarelor ţări: Germania, Franţa, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Elveţia, Norvegia, Islanda, Cipru, Monaco, Malta, Lichtenstein, San Marino, Vatican, Andora, Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Slovacia, Polonia, Rusia, Ucraina, Belorusia, Republica Moldova, Albania, Bulgaria, România, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, S.U.A., Canada, Australia, Noua Zeelandă, Japonia şi Israel.

Cetăţenii celorlalte state sunt obligaţi ca, pentru intrarea pe teritoriul Muntenegrului, să obţină viza de la reprezentanţele diplomatice ale Serbiei şi Muntenegrului din străinătate.

Valuta: Muntenegrul a adoptat ca mijloc de plată pe teritoriul său moneda europeană,

respectiv euro (EUR).1 euro = 100 de cenţiMonede: 1, 2, 5, 10, 20, 50 de cenţi şi 1 şi 2 euroBancnote: 5, 10, 20, 50, 100, 200 şi 500 de euroSchimbul celorlalte valute se efectuează la casele de schimb şi la bănci.

BăncileAu program de lucru cu publicul între orele 8 şi 19, iar sâmbăta între 8 şi 13.

Duminica este închis. Schimbarea cecurilor de călătorie este posibilă la Banca Comercială din Budva (Komercialna banka). La Banca Podgorica din Podgorica şi la ghişeele VISA se pot obţine bani lichizi de pe cardurile cu acelaşi nume.

Regulamentul valutarCetăţenii străini pot introduce în Muntenegru sume nelimitate de valută, care însă

trebuie declarate la intrarea în ţară, pentru a putea şi scoate aceste sume. Dacă valuta nu este declarată la intrare, din Muntenegru este permisă scoaterea de valută în limita a 500 de euro.

Shopping:Programul de lucru al magazinelor este între orele 9 şi 21. Magazinele alimentare

lucrează între orele 6 şi 21. În zonele turistice, pe timpul sezonului estival, toate magazinele sunt deschise până la ora 24. Plata prin intermediul cardurilor de tip VISA şi DINERS Club este posibilă în multe unităţi comerciale de pe cuprinsul Muntenegrului.

Page 8: Munte Negru

Turism în Muntenegru

8

TELECOMUNICAŢII:

Numere de telefon importantePrefixul pentru Serbia şi Muntenegru: 381 Poliţia: 92Salvarea: 94Ora exactă: 95Intervenţii rutiere: 987Informaţii poştale: 988Timpul probabil: 9848

Prefixuri urbane:Podgorica şi Kolašin (0)81Cetinje şi Budva (0)86Nikšić şi Savnik (0)83Tivat şi Kotor (0)82Herceg Novi (0)88Bar şi Ulcinj (0)85Pljevlja şi Żabljak (0)872Berane, Rožaje şi Plav (0)871Bijelo Polje şi Mojkovac (0)84

Prefixuri internaţionale: Austria 43Bosnia şi Herţegovina 387Cehia 420 Franţa 33Croaţia 385 Irlanda 353 Israel 972 Italia 390 Ungaria 36 Macedonia 389 Norvegia 47 Germania 49 Polonia 48 Rusia 7Slovacia 421 Slovenia 386

Page 9: Munte Negru

9

Turism în Muntenegru

Elveţia 41 Suedia 46Marea Britanie 44 S.U.A. 1 Apeluri din Muntenegru: 99 + prefixul ţării + prefixul oraşului.

Telefonia mobilăÎn Muntenegru există doi operatori de telefonie mobilă şi anume: Pro Monte GSM (069) Info: 9898Monet GSM (067) Info: 9899Roamingul este posibil cu toate ţările mai mari din Europa şi din lume. Pentru

turişti cel mai bine este să utilizeze cartele preplătite care se pot achiziţiona de la oficiile poştale şi de la unităţile comerciale ale operatorilor de telefonie mobilă etc.

INTERNET

INTERNET CRNE GOREul: Vučedolska 13, 81000 Podgoricatel: (0)81 248844, 248855Numărul pentru dial-up: 9802

INFORMAŢII DE CĂLĂTORIE

Lungimea totală a şoselelor din Muntenegru este de 5 174 km. Cele mai importante două direcţii sunt magistrala adriatică de la Igalo până la Ulcinj (de-a lungul litoralului) şi magistrala Petrovac na moru-Kolašin-Bijelo Polje-graniţa cu Serbia (leagă nordul cu sudul republicii).

PUNCTE DE TRECERE A FRONTIEREI

Cu Croaţia: Debeli brijegCu Bosnia şi Herţegovina: Sitnica, Viluši, Vraćenovići, Šćepan polje şi MetaljkaCu Albania: Božaj, Sukobin

INFORMAŢII RUTIERE

Asigurarea auto şi taxa de drum Asigurarea auto este obligatorie şi se face la punctele de trecere a frontierei. De

la această obligaţie sunt scutiţi cetăţenii statelor cu care Muntenergul are convenţii speciale.

Page 10: Munte Negru

Turism în Muntenegru

10

Cartea verde este necesară în cazul următoarelor state: Albania, Andora, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Maroc, Malta, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Republica Moldova, Norvegia, Portugalia, Polonia, România, Slovenia, Spania, Elveţia, Olanda, Marea Britanie, Tunisia, Turcia, Ucraina, Israel şi Iran.

Combustibili autoStaţii de carburanţi auto se găsesc în toate oraşele şi de-a lungul tuturor şoselelor

importante. La toate staţiile de carburanţi sunt accesibile următoarele sortimente de combustibili:

Benzină Premium Super 98 - 0,90 de euro /1 litruBenzină fără plumb 95 - 0,90 de euro/1 litruMotorină - 0,7 euro/1 litru

Intervenţii auto pe şosele şi informaţii:Telefonul pentru asistenţă rutieră: 987 (Auto Moto Savez Crne Gore – Uniunea

Auto Moto a Muntenegrului)

Rent a car Podgorica: - Montenegro 081/ 265 336- Kompas 081/ 634 249- Putnik 081/ 241 683- Inex 081/ 234 702- Meridian 081/ 234 944Budva: - Aksiom 5 086/451 427- Amon 086/454 566- Kompas Hertz 086/456 467- Putnik 086/ 451 335- Meridian 086/ 454 809- Destra 086/453 130Herceg Novi:- Inter car 069/ 043 667- Topolino 069/ 042 032Bar:- VRS 085/ 316 905- Grmozur 085/ 26 503- Kompas 085/ 317 784

Page 11: Munte Negru

11

Turism în Muntenegru

Ulcinj:- Kompas 069/ 037 350

Staţii de autobuzUlcinj 085/ 413 225Bar 085/ 314 449Sutomore 085/ 72 128Budva 086/ 456 000Petrovac 086/ 461 510Tivat 082/ 672 620Kotor 082/ 325 809Herceg Novi 088/ 21 225Podgorica 081/ 620 430Kolašin 081/ 864 033Bijelo Polje 084/ 21 488Cetinje 086/ 21 052Nikšić 083/ 214 474Berane 0871/ 34 892Żabljak 0872/ 61 318Pljevlja 0872/ 23 040

TRANSPORTUL PE CĂILE FERATE

Ruta CF principală este Bar-Podgorica-Beograd.

Staţii CF:Bar 085/ 312 210Sutomore 085/ 373 257Podgorica 081/ 633 663Kolašin 081/ 865 212Mojkovac 084/ 472 130Bijelo Polje 084/ 32 951Nikšić 083/ 213 697

TRANSPORTURILE AERIENE Transporturile aeriene se efectuează de pe două aeroporturi internaţionale,

respectiv Podgorica şi Tivat. Operatorul muntenegrean de transporturi aeriene este „Montrenegro Airlines”, care are linii regulate spre Belgrad, Budapesta, Viena, Zürich, Frankfurt, Ljubljana şi Roma. De asemenea, linii regulate sunt asigurate şi de către JAT, Adria Airways şi Pelican Bly Line, care asigură transportul pentru Belgrad, Ljubljana,

Page 12: Munte Negru

Turism în Muntenegru

12

Skoplje şi Bari.Aeroportul Golubovci este situat la o distanţă de 12 km de Podgorica, 80 km de

Kolašin, 170 km de Žabljak, 62 km de Budva şi 65 km de Bar. Informaţii se pot obţine la tel. 081/243 007, 081/244 916Aeroportul Tivat se găseşte la o distanţă de 3 km de Tivat, 20 km de Budva, 20 km

de Herceg Novi, 4 km de Kotor, 60 km de Bar şi 84 km de Ulcinj.Informaţii, la tel.: 082/671 337, 082/671 894

TRANSPORTUL NAVAL

Muntenegrul este legat prin rute maritime cu întreaga lume. Feriboturile şi cursele de mărfuri asigură transportul pe liniile Bar-Bari şi Bar-Ancona. Porturile Bar, Budva, Kotor şi Herceg Novi au statut de porturi pentru comunicaţii maritime internaţionale.

OFERTA TURISTICĂ

Centre turistice pe Litoral: Ulcinj (Velika plaža, Ada), Bar (Sutomore, Čanj), Budva (Petrovac, Miločer,

Sveti Stefan, Becčići), Tivat (Donja Lastva, Radovići), Kotor (Risan, Perast, Prčanj) şi Herceg-Novi (Bijela, Igalo).

Centre montane:Žabljak (Durmitor), Kolašin (Bjelašica), Berane (Lokve), Rožaje (Turjak).Centre de sănătate:Mediteranski zdravstveni centar - Igalo Zavod za rehabilitaciju – Vrmač

TURISMUL CINEGETIC

Terenuri de vânătoare: Skadarsko jezero, Durmitor, Bjelopavlička ravnica, Crmnica, Ulcinj (Sas)

Pescuit: Skadarsko jezero, Crno jezero, Biogradsko jezero, râurile Morača, Tara, Bojana şi Zeta, zona Litoralului

PARCURI NAŢIONALE

În Muntenegru există patru parcuri naţionale şi anume: Parcul naţional „DURMITOR”Suprafaţa: 39 000 ha, tel.: 0872/61-474; fax: 61-346Parcul naţional „BIOGRADSKA GORA”Suprafaţa: 5 400 ha, tel.: 081/865-046; fax: 865-625

Page 13: Munte Negru

13

Turism în Muntenegru

Parcul naţional „SKADARSKO JEZERO”Suprafaţa: 40 000 ha, tel.: 081/634-621Parcul naţional „LOVCEN”Suprafaţa: 6 400 ha, tel.: 086/31-570

BUCĂTĂRIA NAŢIONALĂ

Aperitiv: şuncă afumată cu brânză şi măsline;Meniul principal: produse marine, diferite specii de peşti, miel la tavă, păstrăv;Băuturi: ca aperitiv – rachiu din vin, la prânz – vin Vranac (negru) şi Krstač (alb),

iar ca băutură răcoritoare – bere de Nikšić

Preţuri în restaurante şi café-baruri- cafea, capucino: 0,5-1 euro- bere: 1-2 euro- vin muntenegrean: 6-9 euro- meniul principal din carne (biftec etc.): 5-8 euro- peşte de mare de calitatea I: 1 kg – 30-35 euro

CAZARE

Muntenegrul oferă diferite forme de cazare, de la obiective moderne, mari şi luxoase şi până la apartamente şi camere în cadrul capacităţilor de cazare particulare.

Muntenegrul dispune de peste 240 000 de locuri în toate formele de cazare. Din acestea, 26 000 în hoteluri şi staţiuni turistice, 20 000 de locuri în campinguri, 18 000 în staţiuni de odihnă, iar restul la particulari.

Taxa de şedere este de 0,5 euro/zi.

Rezervarea locurilorSe recomandă ca rezervarea pentru locurile de cazare să se facă înainte, prin

agenţii turistice sau direct la hoteluri. Centrele informative turistice se află la dispoziţia turiştillor pentru toate eventualele întrebări.

CENTRE INFORMATIVE TURISTICE

Turističko informativni centar Herceg Novi Jova Dabovića 12, tel: 088/26 209, 26 619; fax: 088/26 619

Page 14: Munte Negru

Turism în Muntenegru

14

Turističko informativni centar Kotor Stari grad 328, tel: 082/ 325 952; fax: 082/ 325 947

Turističko informativni centar Tivat Palih boraca 8, tel/fax: 082/ 671-324, 671-323

Turističko informativni centar Budva Njegoševa 28, tel/fax: 086/ 451-814

Turističko informativni centar Bar Obala 13. jul b.b., tel: 085/ 31-633, 312-912; fax: 085/12-912

Turističko informativni centar Ulcinj ul. 26. Novembra, tel/fax: 085/ 412 595, 412 295

Turističko informativni centar Podgorica Slobode 47, tel/fax: 081/ 246 698

Turističko informativni centar Žabljak Narodnih heroja 3, tel/fax: 0872/ 61 802

Turističko informativni centar Kolašin M. Vesovića 1 (hotel Bjelašica), tel: 081/ 865 885

Turističko informativni centar Plav Čaršija bb, tel: 0871/ 52 888

Telefonul turistic informativ +381 81 230-959, pentru perioada 1 iunie - 1 octombrie, în fiecare zi de la ora 8 la 20

Page 15: Munte Negru

15

Turism în Muntenegru

ISTORIA MUNTENEGRULUI

Muntenegrul este menţionat pentru prima dată într-un document oficial al regelui Milutin, în 1276. Izvoarele italiene îl amintesc în izvoare scrise în anul 1348, sub forma Cerna Gora, iar cele din Dubrovnik, în anul 1379, ca Cernagora. Sub denumirea italiană Montenegro a intrat în toate limbile occidentale. Cu siguranţă că numele de Crna Gora (citeşte Ţrna Gora, n. tr.) provine din faptul că, în Evul Mediu, Lovčen, ţinuturile premuntoase şi regiunile vechilor munţi muntenegreni au fost acoperite cu păduri dese şi „negre”. O astfel de etimologie populară a fost preluată şi de către ştiinţă. Cu siguranţă se poate spune că, la început, Crna Gora a desemnat o regiune restrânsă a statului medieval Zeta, aşa-numita Crna Gora de sub (muntele) Lovčen.

DukljaBaza teritorială pentru toate fazele organizatorice statale şi politice ale

Muntenegrului a fost constituită de comunitatea statală slavă Duklja (Doclea, denumire derivată din numele oraşului roman din apropiere de Podgorica, care a purtat acelaşi nume ca şi tribul ilir al Docleatilor). „Sclavinia” – cum îi spuneau bizantinii, s-a format la începutul secolului al VII-lea, pe teritoriul anterioarei provincii romane Prevalis, în cadrul graniţelor şi sub suveranitatea formală a Imperiului Bizantin. Prin venirea şi crearea unui stat propriu, slavii au schimbat fundamental starea şi structura democratică a provinciei Prevalis. Duklja a fost fondată într-o regiune compactă din punct de vedere geografic şi istoric, cuprinzând bazinul lărgit al lacului Skadar, înconjurat de ţinuturile muntoase.

La sfârşitul secolului al X-lea, Imperiul Bizantin a recunoscut independenţa Dukljei, iar Vladimir a devenit primul cneaz al noului stat. După ce şi-a dobândit independeţa în anul 1040, Duklja a devenit regat în 1077.

Zeta în timpul Nemanjicilor şi BalšicilorDupă moartea primului conducător din dinastia Vladimir şi Vojislavljević, Zeta

a fost supusă unor permanente conflicte politice ca urmare a lipsei de unitate între triburile care luptau să-şi impună propriul reprezentant pe tron. Consecinţa a fost o nouă

Page 16: Munte Negru

Turism în Muntenegru

16

dominare din partea Imperiului Bizantin, iar în 1885 a fost cucerită de statul sârb Raška şi conducătorul acestuia, marele jupan Nemanja.

Incluzând în statul lor „Regatul Dioklicija şi Dalmacija”, Nemanjicii nu au schimbat regimul care a domnit în viaţa statală independentă a acestuia şi care s-a dezvoltat ca o tradiţie de stat.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea, sub conducerea dinastiei Balšić şi a dinastiei Crnojević, Zeta a devenit independentă de guvernarea statului sârb, iar mai târziu a devenit un stat feudal independent. Balšicii au înfăptuit o lărgire teritorială importantă prin luptele necontenite împotriva vecinilor lor: triburile albaneze, bosniace şi sârbeşti, precum şi împotriva Veneţiei şi Turciei, care deveneau tot mai puternice.

Ascensiunea lui CrnojevićPrin ascensiunea lui Crnojević, Zeta, adică Muntenegrul, a fost formată ca un stat

a cărui orânduire socială era un amestec de elemente feudale şi tribale. De-a lungul acestei perioade, atacurile turceşti deveneau din ce în ce mai dese şi mai puternice şi tocmai de aceea teritoriul statului muntenegrean s-a micşorat, iar poporul s-a retras în masivul muntos Lovčen. Ivan Crnojević şi-a ales ca nou centru administrativ şi politic aşezarea Cetinje, unde a ridicat un castel şi o mănăstire. Cetinje a devenit cetatea de scaun a Muntenegrului diminuat teritorial, dar şi temelia spirituală şi statală a mişcării de eliberare a muntenegrenilor de-a lungul următoarelor cinci secole. Pe timpul domniei fiului său, Đurđe, în 1493, la Cetinje a început să lucreze prima tipografie la slavii sudici, unde, în 1494, a fost tipărită prima carte din Balcani: „Oktoih”. După scurta domnie a lui Đurđe, Muntenegrul a fost cucerit de către turci în 1496.

După instituirea guvernării turceşti, Muntenegrul a intrat în alcătuirea provinciei Skadar. Din 1513, Muntenegrul a fost organizat ca unitate teritorială specială, cu un important grad de autonomie. Puterea locală şi puterea judecătorească s-au aflat iar în mâinile populaţiei autohtone, în vreme ce obligaţiile militare erau îndeplinite doar pe teritoriul muntenegrean. Între timp, starea sa de autonomie a rămas neatinsă până după războiul de la Kandijska (1645-1669), când muntenegrenilor le-a fost înapoiată independenţa totală.

Perioada vlădicilor şi a dinastiei PetrovićPuterea asupra locuitorilor şi conducerea ţării au fost preluate de către vlădicii din

Cetinje, Adunarea Obştească Muntenegreană şi Adunarea Conducătorilor au devenit organele principale ale autorităţii statale, iar conducerea la nivelele inferioare a fost încredinţată adunărilor căpeteniilor.

În anul 1697, Adunarea Muntenegrenilor l-a ales vlădică pe Danilo I. El a fost fondatorul dinastiei Petrović şi de atunci a început lupta organizată pentru unitatea politică şi religioasă în ţara care a fost deseori fărâmiţată de conflictele dintre căpetenii şi prin islamizarea locuitorilor.

Page 17: Munte Negru

17

Turism în Muntenegru

Prin înscăunarea lui Petar I Petrović (1784-1830) care, potrivit părerii majorităţii, a fost cea mai importantă personalitate din istoria muntenegreană, Muntenegrul a făcut paşi mari înspre obţinerea independenţei . Îndeosebi după marile victorii asupra mai puternicei armate turceşti, a fost eliminată întreaga influenţă turcească în Muntenegru şi acesta a devenit un stat independent de facto. Datorită lui Petar I, Muntenegrul a depăşit o îndelungată criză. El i-a unit pe muntenegreni şi triburile acestora. Au fost amplificate influenţa şi legăturile cu locuitorii din aşezările de pe litoralul adriatic, care se aflau sub dominaţie austriacă. În timpul domniei lui Petar I, au fost instituite legi în baza cărora a fost părăsită organizarea tradiţională tribală şi au fost puse bazele unui stat şi ale unei guvernări moderne, de tip european. Datorită lui Njegoš, consolidarea graniţelor de genul celei stabilite prin înţelegerea cu Austria în 1841, a făcut ca marile puteri să accepte tacit Muntenegrul drept stat realmente independent, cu graniţe şi teritoriu recunoscute.

Urmaşul său, cneazul Danilo, a fost orientat mai mult înspre Occident, ceea ce, după marea victorie asupra turcilor, din 1858, de la Grahovac, şi pe lângă consolidarea graniţelor Muntenegrului recunoscute de reprezentanţii marilor puteri la conferinţa de la Constantinopol, din 1858, a contribuit la recunoaşterea formală a suveranităţii Muntenegrului.

Regele Nikola I PetrovićCând, pe parcursul crizei orientale din perioada 1875-1878, Muntenegrul a repurtat

victorii strălucite asupra armatei turceşti (bătăliile de la Vučia dol şi Fundina), în timpul domniei cneazului şi apoi a regelui Nikola au fost atinse câteva dintre ţelurile sale politice: recunoaşterea internaţională deplină la Congresul de la Berlin, dobândirea unei părţi a ţărmului marin prin recâştigarea localităţilor Bar şi Ulcinj, oraşele Podgorica, Nikšić şi Kolašin revenind astfel, în cadrul Muntenegrului. Muntenegrul a fost lărgit şi întărit atât economic, cât şi din punct de vedere demografic. În timpul acestor lărgiri, atât statul, cât şi armata au dovedit toleranţă faţă de locuitori, astfel că un mare număr de albanezi şi musulmani au continuat să trăiască în Muntenegru, bucurându-se de toate drepturile, iar liderii lor au primit importante funcţii statale şi militare. Miculpopor muntenegrean, care a fost singurul care s-a împotrivit victorios Imperiului Otoman şi şi-a păstrat libertatea şi independenţa, a câştigat simpatia şi susţinerea întregii Europe. Acest lucru i-a permis Muntenegrului ca, în 1910, să se proclame regat.

Muntenegrul în secolul al XX-leaMuntenegrul a intrat în primul război mondial încă după declanşarea acestuia,

luptând alături de Serbia şi de aliaţi. După capitularea în faţa Austro-Ungariei, în 1916, regele Nikola Petrović şi guvernul său au plecat în exil în Italia, iar după aceea în Franţa, de unde nu au reuşit nici să se impună ca parteneri la conferinţele pentru pace, nici să promoveze propriul proiect al unei organizări statale federale şi al unirii popoarelor

Page 18: Munte Negru

Turism în Muntenegru

18

iugoslave pe baze egale. În 1918, Serbia a anexat Muntenegrul şi acesta şi-a pierdut independenţa, armata şi dinastia. Deşi stat victorios şi aliat în război, Muntenegrul nu a fost victorios şi în lupta împotriva planurilor şi intereselor Serbiei şi ale unor mari puteri, astfel că, după zece veacuri, numele său a dispărut pentru prima dată de pe harta politică a Europei.

În această perioadă nu au fost împlinite o serie de aşteptări, cele mai importante fiind dezvoltarea economică şi transformarea globală a societăţii muntenegrene, astfel că Muntenegrul a rămas cea mai slab dezvoltată regiune a Regatului Iugoslaviei. Prin dictatură şi, uneori, prin măsuri sângeroase, represive, regimul instaurat în regata încercat să înăbuşe nemulţumirea tot mai mare privind situaţia economică, politică şi naţională din Muntenegru.

Imediat după declanşareacelui de-al doilea război mondial, Regatul Iugoslaviei s-a prăbuşit în faţa Germaniei şi a Italiei fasciste. Tradiţionala iubire de libertate a poporului muntenegrean s-a manifestat prin insurecţia populară împotriva ocupanţilor italieni, pe 13 iulie 1941 şi care, prin amploare şi solidaritate reprezintă un exemplu unic de acest fel din Europa, dar în acelaşi timp a contribuit substanţial la lupta antifascistă din Iugoslavia. Iar cel de-al doilea război mondial, mişcarea antifascistă a refăcut statutul statal şi juridic al Muntenegrului, el devenind una din cele şase republici egale din punct de vedere juridic din cadrul noii federaţii iugoslave.

Actualmente, Muntenegrul face parte, alături de Serbia, din Uniunea Serbia şi Muntenegru.

Page 19: Munte Negru

19

Turism în Muntenegru

MARI BĂTĂLII MUNTENEGRENE

Bătălia de la Ljeskopolje din anul 1604Aceasta este prima victorie importantă a muntenegrenilor asupra turcilor şi cea

dintâi victorie obţinută sub comanda unui vlădică muntenegrean. Vlădica Rufim a plănuit peste noapte să-i încercuiască pe turci din trei părţi. A trimis în spatele acestora câteva grupe a câte trei-patru oameni, în total 50 de oameni. Luând în considerare că muntenegrenii cunoşteau fiecare palmă de teren, ba, mai mult, mişcându-se peste noapte neauziţi cu opincile lor, muntenegrenii au ocupat punctele stabilite, astfel încât turcii nici nu i-au simţit. De cum au început să mijească zorile, au năvălit cu iataganele din toate părţile, strigând cuvinte războinice. Surpriza a fost totală, iar agitaţia şi frica la turci, foarte mare. Aceştia fugeau în toate părţile, însă peste tot dădeau de iataganele muntenegrene. Turcii au fost învinşi pe deplin. Muntenegrenii au tăiat pe câmpul de luptă peste 3 000 de capete turceşti. Comandantul turc Ali-Beg Mimibegovici a fost rănit, iar ajutorul său, Şaban Cehaja, a murit. Pierderile muntenegrene a fost neînsemnate.

Bătălia de la Vrtijelca de lângă Cetinje din anul 1685În momentul cel mai critic pentru Cetinje şi pentru neamurile din Katun, vlădica

Rufim a murit pe neaşteptate (s-a crezut că l-au otrăvit agenţii turci). A apărut o oarecare şovăială, însă căpeteniile Katun nu şi-au pierdut forţele. Au continuat lupta aprig şi cu îndârjire. Au apărat accesul spre Cetinje pas cu pas. Cea mai sângeroasă luptă s-a purtat pe 26 septembrie 1685, pe dealul Vrtijelca de lângă Cetinje. Dealul Vrtijelca era apărat de slăvitul harambaşă Bajo Pivljanin (Nikolić). În această teribilă luptă a pierit Bajo Pivljanin împreună cu 60 dintre tovarăţii lui. Toţi au ales mai degrabă moartea decât retragerea. Pe Vrtjelca s-au aflat atunci şi 400 de oşteni veneţieni, însă de cum a început lupta aceştia s-au refugiat pe pământ veneţian.

Bătălia de la Carev Laz din 17 ulie 1712De îndată ce s-a aflat de concentrarea armatei turceşti în jurul Podgoricăi, vlădica

Danilo a chemat la sfat căpeteniile muntenegrene. Acestea au acceptat propunerea vlădicăi de a apăra Cetinje. De asemenea, au acceptat şi planul de luptă.

Page 20: Munte Negru

Turism în Muntenegru

20

Potrivit planului vlădicăi, era prevăzut să se ocupe poziţii de apărare în jurul zonei de unde izvorăşte pârâul Vlahinja şi a dealurilor Pržnik şi Vranjina. Pentru a se opune unei armate atât de mari şi de bine echipate, muntenegrenii au mobilizat aproximativ 7 000 de oameni, ceea ce înseamnă de opt ori mai puţin decât turcii. Ţinând cont că turcii şi-au aşezat tabăra pe pârâul Vlahinja şi au staţionat acolo vreme de trei zile, neîncercând vreo mişcare de înaintare sau de spionaj, vlădica Danilo a devenit suspicios şi s-a întrebat ce poate însemna una ca asta. Aşteptau turcii întăriri ori cooperarea cu vreo coloană dintr-o altă direcţie? Din această cauză el hotărî să atace prin surprindere înainte de ivirea zorilor, pentru a-i surprinde în somn. Năuci de somn, turcii au început să opună rezistenţă însă, din confuzie, se ucideau ei între ei. În această învălmăşeală, ambele coloane laterale loviră fulgerător flancurile turceşti. Turcii se învârteau ca într-o horă fără de rost. Luaţi prin surprindere şi buimaci, turcii fugeau în toate părţile. Mulţi nu au găsit calea de întoarcere şi s-au refugiat în păduri ori au dat peste stânci de netrecut, iar muntenegrenii i-au căsăpit fără milă. Această teribilă bătălie în învălmăşeală a durat aproximativ cinci ore, de pe la patru dimineaţa şi până la ora nouă înainte de prânz.

Leşurile turceşti zăceau pe câmpul de bătaie ca o pădure tăiată. Şi pentru că oştenii ţarului zăceau aici ca nişte copaci retezaţi, tradiţia spune că locul unde s-a desfăşurat bătălia a fost numit Carev Laz.

În bătălia de la Carev Laz au pierit în jur de 3 000 de turci, iar de partea muntenegreană au fost 300 de morţi. Printre cei ucişi s-a aflat şi comandantul coloanei drepte, Janko Đurašković. Vlădica Danilo a fost rănit grav la piept.

Bătălia de la Kruši din 22 septembrie 1796După înfrângerea de la Martinići, orgoliosul Mahmut-Paşa a pregătit fără întârziere

răzbunarea. Conform descrierii bătăliei făcută de diaconul Aleksije, în lupta de la Kruši au participat 23 000 de oşteni ai lui Mahmut şi 6 950 de muntenegreni. În rezervă, pe diferite poziţii la graniţele Muntenegrului, se aflau 14 660 de albanezi şi 2 978 de muntenegreni. Este evident, consideră istoricii, că cifrele respective despre puterea numerică a ambelor armate sunt exagerate. Bătălia hotărâtoare de la Kruši s-a dat pe 22 septembrie 1796. După descrierea făcută de către diaconul Aleksije, bătălia s-a dat de la ora opt şi jumătate dimineaţa şi până seara. În luptă a pierit însuşi Mahmut-Paşa, „de mână duşmană muntenegreană”, cum a spus fratele acestuia, Ibrahim. Surse orale afirmă că Mahmut a fost ucis de către Bogdan Vukov din Zalaz. Victoria în această bătălie, cu ecou în întreaga Europă, a ridicat spiritul celor din Muntenegru şi Brdo, care au luptat atunci pentru prima dată împreună, şi le-a întărit credinţa în propria putere. Mahmut-Paşa a pregătit cu grijă această campanie. La începutul lui septembrie, el a venit la Doljane, aproape de Podgorica, cu 30 000 de turci. Faţă de această oaste a lui Mahmut-Paşa, vlădica Petar I a adunat 6 000 de luptători şi i-a dispus pe poziţii sub dealul Busovnik, în satul Kruše. În ajunul bătăliei, pe 8 septembrie, de Sfântă Măria Mică, oastea turcească a început să intre în primele sate din Ljesani şi să ocupe poziţii.

Page 21: Munte Negru

21

Turism în Muntenegru

Pe 22 septembrie, în zorii zilei, vlădica Petar I a rostit o rugăciune şi a blagoslovit armata. Apoi a încălecat pe cal şi, cu crucea în stânga şi cu spada în dreapta, i-a condus pe muntenegreni la atac. Strigând cuvinte războinice, muntenegrenii i-au atacat cu putere pe turci cu iataganele şi săbiile. În învălmăşeală s-a produs un măcel înfiorător. Ţipetele şi vaietele se amestecau cu strigătele de luptă ale muntenegrenilor. Aceştia din urmă au străpunsfrontul pe centru ajungând în spatele turcilor. Au întors direcţia de atac izbind armata inamică. În timpul luptei violente, Bogdan Vukov din satul Zalaz îl ucise pe Mahmut-Paşa, îi tăie capul şi-l duse vlădicăi. După pieirea lui Mahmut-Paşa, trupele turceşti începură să se retragă în dezordine. În panica generalizată, turcii se omorau între ei, fiecare crezând că celălalt este muntenegrean.

Teribilul măcel a durat aproxmativ patru ore. În timp ce fugeau, mulţi turci s-au înecat în Morača. Lupta a încetat cînd a trecut şi ultimul turc pe malul stâng al Moračăi. Pe câmpul de luptă au fost găsiţi 4 000 de turci.

Muntenegrenii au înregistrat 132 de morţi şi 237 de răniţi. Au cucerit 15 steaguri de luptă turceşti şi au capturat mult armament şi alte materiale de război.

Bătălia de la Martinići din 11 iulie 1796Bătălia de la Martinići s-a dat pe 11 iulie 1796, lupta purtându-se între oastea

muntenegreană şi aproximativ 18 000 de turci. Împreună cu neamurile din Brdo, şi anume Piper şi Bjelopavlić, muntenegrenii i-au înfrânt pe deplin pe turci şi au repurtat asupra acestora cea dintâi mare victorie în secolul al XVIII-lea, fără vreun ajutor din partea cuiva. Pe câmpul de luptă au rămas sute de turci morţi, rănit fiind însuşi Mahmut-Paşa.

Bătălia de la Grahovo din 1858Victoria de la Grahovo este una dintre cele mai slăvite victorii ale muntenegrenilor

din secolul al XIX-lea. Totuşi, aceasta a avut mai mult o însemnătate politică decât militară, venind în sprijinul solicitării Muntenegrului de a i se recunoaşte independenţa şi a i se trasa graniţa cu Turcia.

Pe 28 aprilie 1858, Husein-Paşa a cucerit Viluše şi Grahovo şi a început grabnica fortificare a acestuia din urmă. Rezistenţa celor din Banje a încetinit pătrunderea turcilor şi a dat timp armatei muntenegrene să se adune pentru bătălie.

Muntenegrul şi-a mobilizat rapid armata. Planul operativ muntenegrean era să se concentreze oastea la Grahovo. În prima etapă trebuia să se staţioneze pe poziţii de apărare, pentru a se urmări intenţiile duşmanului şi pentru a se aştepta prilejul de a se trece la atac. Lupta a început marţi, 29 aprilie, la ora 8. Turcii au trecut primii la atac, cu două batalioane de armată regulată, sub comanda lui Kadri-Paşa, pe sectorul stâng, ocupat de voievodul Petar Vukotić cu unităţile sale. Violenţă cu care s-a purtat lupta în 29 aprilie, o arată cel mai bine pierderile acelei zile. Turcii au avut 3 000 de morţi şi răniţi, iar muntenegrenii 1 000 de morţi şi răniţi.

Page 22: Munte Negru

Turism în Muntenegru

22

Miercuri, 30 aprilie, comandanţii s-au înţeles să permită îngroparea morţilor şi strângerea şi scoaterea celor răniţi de pe câmpul de luptă. Voievodul Mirko nu a acceptat solicitarea lui Husein-Paşa pentru un armistiţiu de opt zile şi i-a dat termen de patru orepentru a-şi aproviziona armata cu apă de la izvorul pârâului Granovska, ce se găsea atunci în partea muntenegreană. De Înălţarea Domnului, pe 1 mai, şi, întâmplător, sărbătoarea musulmană Bairam, armata muntenegreană a trecut la atac pe întreg frontul. S-a desfăşurat atunci o luptă sângeroasă. Vizirul bosniac i-a trimis lui Husein-Paşa în ajutor trei grupări militare. Voievodul Đuro Kusovac le-a aştepat şi a nimicit ajutoarele trimise de vizirul bosniac. O a doua trupă de întărire, pe care o conducea, din Trebinje, Kemal-Efendi, se mişca încet şi era departe, astfel că nu prezenta vreun pericol. În toiul luptei, voievodul Đuro Kusovac, cu garda şi cu cei din Uskoć, a lovit principala armată turcă din spate. Mişcarea mai rapidă a armatei muntenegrene era încetinită de artileria turcă formată din opt tunuri. În atacul asupra acestora pieriră curajosul comandant Đuro Kusovac şi popa Juko Jovović. Atunci, spun sursele, garda şi cei din Uskoć au strigat într-un glas: „Înainte, să-i răzbunăm pe comandanţi!” Căzură atunci în mâinile lor toate cele opt tunuri. Cu asta, soarta bătăliei a fost decisă în favoarea Muntenegrului.

Bătălia de la Vučiji Dol din 16 iulie 1876Bătălia de la Vučiji Dol se află în strânsă legătură cu mişcările şi manevrele

armatelor muntenegreană şi turcă în Herţegovina. De fapt, este o urmare a acestor mişcări şi manevre. Concentrarea armatei muntenegrene s-a finalizat pe 24 iunie, când a sosit şi cneazul Nikola cu statul său major. În aceeaşi zi, aici au sosit şi 4 000 de insurgenţi herţegovineni, care erau comandaţi de Tripko Vukalović, popa Petar Radović, popa Bogdan Zimonović, Simo Raizević şi voievodul Lazar Sočica. Turcii erau de trei ori mai puternici din punct de vedere al numărului de oameni şi al artileriei. Muktar-Paşa a fost informat cu precizie prin spionii săi despre poziţiile armatei muntenegrene în satul Vrbica. El a hotărât să atace urgent armata muntenegreană, să o împresoare şi să o distrugă până ce încă nu este desfăşurată de luptă. Cneazul Nikola şi-a dat seama de intenţia lui Muktar-Paşa şi şi-a grăbit armata să ocupe poziţiile înainte ca turcii să cucerească înălţimile ce dominau Vrbica. Brigăzile s-au îndreptat spre Vučiji Dol, iar cneazul călări până pe muntele Kokot, la cota 1249 m, unde i-a fost locul de comandă pe tot timpul luptelor. Armata a trecut cu repeziciune înălţimile de deasupra satului Vrbica şi a ocupat Vučiji Dol. Graţie ordinului rapid al cneazului, armata muntenegreană a ocupat înălţimile de deasupra de Vučiji Dol cu doar câteva minute înainte de a se ivi armata turcă.

Fără îndoială că hotărârea, rapiditatea şi curajul conducătorului, a cneazului Nikola şi a comandanţilor săi, iar în afară de asta rapiditatea şi manevrarea curajoasă a armatei muntenegrene pe câmpul de luptă în ocuparea punctelor dominante favorabile pe poziţii şi alegerea momentului pentru atacul general au hotărât soarta bătăliei în favoarea oştirii muntenegrene.

Page 23: Munte Negru

23

Turism în Muntenegru

Pierderile turceşti sunt estimate la 8 000 de morţi, inclusiv 220 de ofiţeri. De partea muntenegreano-herţegovineană au fost 70 de morţi şi 118 răniţi

Bătălia de la Fundina din 2 august 1876În bătălia de la Fundina, armata muntenegreană a fost condusă de voievodul Božo

Petrović, preşedintele guvernului muntenegrean şi cel mai educat muntenegrean al timpului său. Locul său de comandă s-a aflat pe muntele de deasupra satului Sjenica. Un ordin al comandantului armatei muntenegrene suna astfel: „În bătălia hotărâtoare de astăzi, care doar ce nu a început, nimeni nu se poate uita după pradă şi nu se poate grăbi să-şi dispute o pradă. Nimeni nu se poate opri pentru a scoate din luptă un rănit, fie el frate sau superior. Îi vom scoate pe răniţi şi ne vom lua prada atunci când îi vom zdrobi pe turci. Astăzi, muntenegreni, gândiţi-vă doar la capete şi steaguri!”

Pe 2 august, în zori, turcii au atacat pe întreg frontul, sprijiniţi fiind de focul artileriei. Armata muntenegreană stătea în faţa turcilor pe poziţii atât de favorabile, încât turcii nici nu o puteau observa în întregime. În vreme ce muntenegrenii îi vedeau bine pe turci, le observau fiecare mişcare, fără a scoate vreun sunet. O asemenea tăcere i-a încurajat pe turci, astfel că au trecut fără prea multe reţineri la atac. Comandantului muntenegrean i-a reuşit pe deplin atragerea armatei turceşti în locuri de netrecut de unde, din toate părţile, de după fiecare stâncă, pe la ora trei după-amiază, a pornit contraatacul muntenegrean hotărâtor. La scurtă vreme după aceasta a fluturat un steag în mâinile vestitului stegar din Kucko, Musika Otašev. Pe el îl urmară toţi stegarii muntenegreni. Întreaga armată muntenegreană trecu la atac cu toate forţele. Rândurile turceşti fură cuprinse de o panică nemaivăzută în vreme ce se retrăgeau în fugă, fără nici o rânduială, în principal spre Fundina, cea mai bună cale de accesînspre Podgorica.

Acest teribil măcel a fost întrerupt de întunericul nopţii în apropiere de Podgorica. Armata turcă fu zdrobită. Comandantul, Mahmut-Paşa, cu grupuri mici ale statului său major, abia au scăpat cu fuga. Astfel au repurtat muntenegrenii una dintre cele mai vestite victorii ale lor. De partea turcă au fost 13 600 de morţi, iar de cea muntenegreană 600.

Bătălia de la Mojkovac din 7 ianuarie 1916În primul război mondial, în timpul retragerii armatei sârbeşti prin Muntenegru

pe direcţia Andrijevica-Podgorica-Skadar, armata muntenegreană a trebuit să apere poziţiile din jurul Mojkovacului „până la ultimul om”, pentru ca trupele austro-ungare să nu taie retragerea armatei sârbeşti. Bătălia hotărâtoare s-a dat pe 6 şi 7 ianuarie 1916. Muntenegrenii au reuşit să-şi menţină poziţiile şi să respingă duşmanul. Bătăliile muntenegrene de la Mojkovac şi Berane din această perioadă au permis armatei sârbeşti să se retragă în direcţia Mării Adriatice fără a fi deranjată de duşman.

Page 24: Munte Negru

Turism în Muntenegru

24

Bătălia de la Pljevlja din 1 decembrie 1941Pentru interconectarea teritoriilor libere din Muntenegru şi Serbia şi întărirea

insurgenţei în Sandžak, la sfârşitul lui noiembrie 1941, din ordinul Statului Major, a fost format detaşamentul muntenegrean de partizani pentru operaţiuni în Sandžak, alcătuit din nouă batalioane, cu 3 690 de luptători. Fără a ţine cont de hotărârea Statului Major, detaşamentul a atacat pe 1 decembrie Pljevlja, unde se găseau 2 000 de italieni laolaltă cu conducerea diviziei „Pusteria”. În lupta care a durat două zile, detaşamentul a ocupat o parte importantă din oraş, însă datorită rezistenţei din punctele puternic fortificate şi susţinuţi puternic de artilerie, italienii i-au determinat pe partizani să se retragă. Detaşamentul avea aproape 500 de morţi şi răniţi, iar inamicul, 74 de morţi şi răniţi, 8 dispăruţi în oraş şi aproximativ 200 de oameni scoşi din luptă la unităţile care au intervenit din alte garnizoane.

După insuccesul de la Pljevlja, cea mai mare parte a luptătorilor din detaşament s-au întors în Muntenegru, la unităţile iniţiale, în vreme ce pe loc au rămas aproximativ 700 de luptători, care au intrat mai târziu în componenţa Brigăzii I Proletare şi în Detaşamentul de partizani – Muntenegru-Sandžak.

Vlădici din diferite neamuri muntenegrene

De la moarteaultimului Crnojević, în 1499, şi până la 1696, când vlădică a fost ales Danilo Petrović-Njegoš, pe scaunul vlădicilor muntenegreni de la mănăstirea de la Cetinje au urmat 14 vlădici din diferite neamuri muntenegrene. Pe timpul lui Crnojevć şi după plecarea lui, vlădică a fost Vavila. După el au urmat, pe rând: German, Pavle, Vasilije, Nikodim, Romil (jumătatea secolului al XVI-lea), Pahomije Komanin (în cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea), Venijamin (la sfârşitul secolului al XVI-lea), Rufim Njeguš (în prima jumătate a secolului al XVII-lea), Mardarije Kornečanin (la jumătatea secolului al XVII-lea), Rufim Boljević (în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea), Vasilije Velekrajski, Visarion Bajica (la sfârşitul secolului al XVII-lea) şi ultimul vlădică din rândul diferitelor neamuri – Sava Kaluđerčić.

Epocavlădicii Visarion BajicaDupă moartea lui Rufim Boljević, în 25 septembrie 1685, scaunul mitropolitan

muntenegrean a stat neocupat vreme de şase luni, lucru care a avut urmări grave pentru relaţiile dintre muntenegreni şi cei din zona Brdo. În martie 1686, adunarea căpeteniilor neamurilor muntenegrene de la Cetinje l-a ales vlădică pe Visarion Borilović din satul Bajica de lângă Cetinje.

Visarion Bajica a încheiat o înţelegere cu veneţienii potrivit căreia aceştia trebuiau

Page 25: Munte Negru

25

Turism în Muntenegru

să-i dea arme şi hrană, iar el cu triburile muntene îi va ajuta în lupta împotriva turcilor, ceea ce vor face, la rândul lor, şi veneţieni.

Vlădica Sava KaluđerčićDupă moartea vlădicăi Visarion, vreme de un an de zile nu a fost ales un vlădică

nou. Turcii şi veneţienii au stăruit prin toate mijloacele pentru ca pe scaunul vlădicăi să fie instalat un om de-al lor. Cu toate aceste amestecuri şi intrigi, conducătorii turci şi veneţieni n-au avut succes. Potrivit tradiţiei, vlădică muntenegrean nu putea deveni cineva străin.

La adunarea din 1694, capii muntenegreni l-au ales vlădică pe Sava Kaluđerčić din Očinić. Acesta a fost un vlădică uman şi promitea mult. Numai că soarta a vrut să fie altfel. Sava Kaluđerčić a stat în scaunul mitropolitan trei ani neîmpliniţi. A murit la începutul primăverii lui 1696.

Ban MitrofanBan Mitrofan, arhiepiscop de Cetinje şi mitropolit de Muntenegru şi Brdo

(Grbalj, 1841 – Cetinje, 30 septembrie 1920). Şcoala elementară a urmat-o la popa Ercegović, în locul natal, iar pregătirea monahală a primit-o la mănăstirile Praskvica şi Savina. La sfârşitul lui 1869, a trecut în Muntenegru unde, până în 1879, a condus mănăstirea Morača. S-a făcut cunoscut în luptele pentru apărarea mănăstirii Morača (1876-1878). A fost numit administrator al Seminarului Teologic din Cetinje în 1882, iar la Cetinje, în 1884, mitropolit. Numirea i-a fost consfinţită la Petrograd, în 1885. A organizat biserica din Muntenegru, a introdus salariile pentru preoţi şi a instituit judecătoriile duhovniceşti. În 1918, a fost ales preşedinte al Soborului de Mijloc pentru unirea Bisericii Pravoslavnice Sârbeşti; în 1920, soborul a înfăptuit unirea bisericilor regionale. A fost cel mai prolific teolog scriitor al timpului său.

Dozić GavriloDozić Gavrilo, patriarh sârb (Vrujici din Morača, 17 mai 1881 – Belgrad, 7 mai

1950). A urmat gimnaziul la Belgrad, Şcoala pentru Teologi şi Învăţători la Prizren şi Ţarigrad, iar Şcoala Teologică Superioară, la Atena. În anul 1911, a fost ales mitropolit de Raška-Prizren, în 1913, a fost instalat mitropolit de Raška-Prizren, iar în acelaşi an, mitropolit de Pećka. În primul război mondial a plecat voluntar în armata muntenegreană (Sandžak), unde a organizat activitatea Crucii Roşii. În 1920 a fost ales mitropolit de Cetinje, iar în 1938, patriarh sârb. S-a aflat în fruntea delegaţiei care a adus în 1918, la Belgrad, hotărârea Marii Adunări Naţionale din Podogrica privind unirea Muntenegrului cu Serbia. A fost internat în lagăr de austrieci în primul război mondial, iar de nemţi în cel de-al doilea răboi mondial.

Page 26: Munte Negru

Turism în Muntenegru

26

LEGENDE

Legenda despre Sfântul Tripun, mucenicul, stegarul şi ocrotitorul Kotorului

Mai mulţi călători veneţieni, străbătând în vechime diferitele părţi ale Orientului, au ajuns pe mare în ţinutul cucernicului mucenic Tripun, ţinut numit Kamesada, în Frigia Mică, unde au înţeles din unele relatări că în Kamesada se află trupul preţios al Sfântului Tripun. Stăruind din toate puterile şi cu sprijinul milei dumnezeieşti, luară sfântul trup, îl duseră până în port şi cu respect îl urcară pe corabie. Întinseră după aceea pânzele şi navigând pe mare insistară să aducă în patria lor trupul Sfântului Tripun, aşa cum au adus înainte trupul Evanghelistului. Dar după trebuinţa Celui căruia nu i se pot împotrivi nici vânturile, nici marea, au navigat pe mări întinse şi, fără să observe, lăsară în urmă toate locurile cunoscute. Când ajunseră până într-un port, crezând că au ajuns la Veneţia, se opriră. Nu au mai putut scoate corabia, chiar dacă au încercat de mai multe ori. Văzând această minune a lui Dumnezeu, şi-au dat seama că sfântul mucenic alesese acest loc creştin ca loc al său. Sfătuindu-se între ei, după exprimarea diferitelor idei şi dorinţe, au decis ce trebuie să facă. Atunci se rugară Celui de Sus astfel:

„Atotputernice Creator, lasă-ne, de se poate, să-l ducem pe acest sfânt peste largul mării pentru ca patria noastră să se grijească şi să se folosească de monumentul lui.”

Se pare că, rugându-se, au prins curaj. Ridicară pânzele şi se căzniră din toate puterile să iasă din port. Dar ce preţ are puterea omenească!

Cunoscând, aşadar, spre mirarea lor, că nu pot nici cu rugăciunile să plece cu sfântul mucenic, chemară nobilii şi orăşenii mai de vază ai aşa-numitului oraş Kotor şi le spuseră întâmplarea astfel:

„Slăviţi şi generoşi prieteni, vă destăinuim o taină care până acum a fost ascunsă. Din Orient l-am adus aici pe Sfântul Tripun mucenicul. Vreme îndelungată ne-am chinuit să ieşim în larg, însă el nu vrea să navigheze mai departe. Priviţi-l, aşadar, pe mucenicul lui Hristos. Mai curând am dori să ne prăpădim cu tot cu averile noastre decât să ne împotrivim acestui sfânt.

La aceste cuvinte, nobilii şi orăşenii răspunseră pe scurt astfel:„Dragii noştri şi nouă cei mai apropiaţi vecini, dacă v-ar sili puterea omenească să

Page 27: Munte Negru

27

Turism în Muntenegru

rămâneţi aici, v-am oferi sfatul şi ajutorul. Dar puterii dumnezeieşti nu vrea nimeni nici un cuvânt să spună, nici nu se încumetă să o contrazică. Ni se pare că există un singur drum adevărat pe care trebuie mers: dacă sfântul nu doreşte să părăsească acest oraş, să fie lăsat aici şi pentru totdeauna respectat. Să ne fie întotdeauna şi nouă şi vouă ocrotitor.

Veneţienii de vază se plecară auzind un sfat atât de înţelept. În clipa aceea se adunară toţi preoţii, nobilii şi poporul, lăudând cu respect bunătatea lui Hristos. Cu bucurie şi cel mai adânc respect îl duseră pe blândul mucenic Tripun la locul pe care i l-au ales. Însă unde i-a convenit lui s-a arătat printr-o minune. În vreme ce-l duceau cu smerenie şi grijă, cu diferite onoruri bisericeşti, pe locul porţilor orăşeneşti el apăsă umărul celor care-l purtau. Din voia lui, de pe acel loc nu-l putură urni nici de câte unii singuri şi nici laolaltă şi nici nu putură să plece. Văzând una ca asta, cel mai bătrân dintre marinari îi spuse cu nerăbdare sfântului câteva cuvinte:

„Aşa te comporţi cu mine, mucenicule Tripun, pentru că te-am adus aici tocmai de la capătul Bizanţului? Nu ai vrut să mergi în patria mea, nici nu-i laşi să te ducă acolo unde au vrut să te ducă.”

Spunând acestea, pentru că l-a jignit pe mucenic, gura i se se întoarse şi se uni cu urechile. Sfântul arătă răzbunându-se că a venit pentru salvare şi, la rugămintea poporului de a-şi arăta puterea, porunci gurii strâmbe să se întoarcă la locul ei.

Pentru că s-au petrecut asemenea minuni şi pentru că au fost rostite mulţumiri, un cetăţean, nobil de sânge şi dintr-o familie bogată şi vestită, pe nume Andrija Saracenis, un om cu foarte mari merite, le înmână marinarilor daruri mari şi de preţ, astfel că ei se întoarseră în patria lor cu mare cinste şi bucurie.

În timpul care a urmat, acelaşi nobil dintr-o familie vestită şi bogată, în acelaşi loc, pe cheltuiala sa precum şi a altor nobili din oraş, construi cum putu mai bine o biserică în cinstea blândului mucenic Tripun, o înzestră şi o înfrumuseţă cu multe odoruri. Atotputernicul Dumnezeu a putut astfel, cu ajutorul străinilor, să-l aducă pe acest sfânt mucenic în locul numit Kotor, drept protector al locuitorilor acestuia.

Un anume Samuilo a fost multă vreme răzvrătit împotriva împăratului bizantin Vasile. Pustii în luptă şi distruse ţinuturile din vecinătate ale bulgarilor, macedonenilor şi unele oraşe dalmate. Şi oastea sa veni la Kotor. Poporul, temându-se pentru viaţa sa, fugi din oraş. După care porunci să i se aducă trupul blândului mucenic Tripun. Dar cum sfântul trup făcea multe minuni atât pe ţărm, cât şi pe mare, vestea despre el se răspândi peste tot.

Prin hotărârea Lui, a cărui putere este deasupra tuturor, duşmanul fu învins şi pacea se reîntoarse în Biserică şi Împărăţie; s-au înapoiat cu toţii la locurile lor. Însă cetăţenii se întristară când nu-l mai găsiră pe Sfântul Tripun. Cunoşteau locul unde fusese sfântul dus, însă nu-l puteau aduce înapoi cu propriile lor puteri. Aleseră dintre ei pe câţiva de neam bogat şi-i trimiseră cu o scrisoare la curtea ţarului de la Ţarigrad, în care se aflau scrise următoarele cuvinte:

„Oraşul Kotor, clericii, nobilii şi poporul îşi exprimă faţă de tine îndatorata lor

Page 28: Munte Negru

Turism în Muntenegru

28

credinţă. Prealuminate stăpân, a cărui dreaptă domoleşte multe dintre cele mai mari puteri şi în faţa căreia popoarele barbare au fost cumplit înfrânte, care cu bunătate conduce lumea, au aşteptat în calitate de slujitori de frunte ai Camerei tale împărăteşti, un ajutor după posibilităţi. Pe lângă alte lucruri orăşeneşti şi pe lângă greaua pustiire, am pierdut cu adâncă durere preţiosul trup al sfântului mucenic Tripun. Am aflat unde a fost dus din porunca acelui tiran. De aceea, cu mare plecăciune, o rugăm pe Înălţimea Voastră să porunciţi să fie înapoiat plecatelor tale slugi, pregătiţi să moară pentru tine la fiecare trebuinţă. Dumnezeu să te apere!”

Citind amintita scrisoare şi milostivindu-se de credincioşii săi, le dete ajutorul său împărătesc. Dădu o scrisoare pecetluită cu pecetea împărătească, prin care le poruncea supuşilor săi, oriunde s-ar afla ei şi oriunde s-ar găsi trupul Sfântului Tripun, acesta să le fie înapoiat fără nici o împotrivire. Mulţumind cu cea mai mare plecăciune, trimişii din Kotor se duseră în oraşul unde ştiau că se află sfântul. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi prin porunca împărătească, trupul sfântului le fu predat aşa cum au dorit. Bucuroşi în sinea lor, îl readuseră cu ajutorul lui Dumnezeu şi al sfântului mucenic, în oraşul Kotor. După povestirile acelora care l-au adus, au fost mari şi fără de număr, cu adevărat, minunile şi semnele pe care le-a făcut la întoarcere, cu ajutorul lui Hristos.

Când a ajuns vestea că se află în apropiere de oraş, se sculă întreg norodul, pregăti ceremonialul bisericesc, cu rânduială în procesiune, aşa cum se face în mod obişnuit, la ceremonial participând oameni din toate neamurile şi de toate vârstele, stând nobilii cu nobilii, bătrânii cu tinerii, femeile cu fetele; toţi cu inimile deschise şi cu faţa scăldată în lacrimi, veniră să-şi întâmpine mucenicul, veselindu-se şi bucurându-se de venirea ocrotitorului lor şi cântând laude către Domnul. La fel cum obişnuiesc să facă copiii şi cei ai casei când îşi aşteaptă părintele şi stăpânul, la întoarcere dintr-un lung surghiun.

Naşterea oraşului Kotor

În timpuri străvechi, când a fost Risan cel mai important loc din Boka Kotorska, aici, unde se află acum Kotorul, a fost o stână şi întrucât Risan s-a scufundat în mare, a început să se construiască la Tor un oraş nou, pe care l-au numit Kotor. Deasupra Kotorului, în muntele stâncos, se vede un fel de groapă ca o peşteră. Acea peşteră a început să fie săpată de către puternicul ţar Stefan, care vrusese să ridice acolo oraşul Kotor, însă o zână i-a spus să nu facă una ca asta, fiindcă nu are acolo nici docuri pentru vase, nici staul pentru cai, ci să-l ridice la marginea golfului. Ţarul ascultă ce-i spuse zâna şi cu ajutorul ei ridică oraşul Kotor. Terminându-l, invită la el mulţi domni, dar şi pe zână. Când a început ţarul să se laude ce oraş frumos a făcut, zâna îl dojeni spunându-i că fără ea nu ar fi putut face nimic. La aceste cuvinte, ţarul se făcu foc şi pară şi o lovi pe zână cu palma peste faţă. La care ea se supără, otrăvi toate izvoarele şi

Page 29: Munte Negru

29

Turism în Muntenegru

fântânile şi îi înnebuni pe toţi oaspeţii ţarului. Când văzu ţarul o asemenea răzbunare, începu să o roage pe zână şi abia o înduplecă să-i vindece oaspeţii de nebunie şi să-i cureţe de otravă măcar izvorul de lângă porţile de miazăzi ale oraşului. Şi de aceea sunt şi acum, îndeosebi vara, când e secetă, toate apele din Kotor sărate, în afară de acel izvor de lângă porţile de miazăzi ale oraşului.

Sora ţarului Dukljan

Se povesteşte că a trăit odată, la Podgorica, un anume ţar Dukljan, care a fost atât de puternic încât nu-i recunoştea nici pe zei a fi mai presus de el. Rude nu avea decât un frate şi o soră. Toţi trei erau atât de robuşti, de puternici, încât oamenii obişnuiţi arătau faţă de ei aşa cum arată astăzi copiii faţă de adulţi. Din această pricină, nici fraţii şi nici sora nu se puteau căsători.

Într-o bună zi, fraţii se hotărâră ca unul dintre ei să se însoare cu sora, însă existau pentru asta două feluri de piedici. Pe de-o parte, fraţii nu se puteau înţelege care o va lua de nevastă, iar pe de altă parte, sora nu voia să meargă după nici unul dintre ei, fiindcă nu se putea împăca cu gândul să devină soţia propriului frate.

După îndelungate discuţii şi tocmeli, sora spuse că va fi a aceluia care va termina cel dintâi treaba ce-i va fi dată să o facă prin hotărârea zarului. Râului Zeta trebuia să-i fie schimbat cursul şi să se scurgă în Morača, iar la confluenţa dintre cele două râuri să se ridice un oraş. Lui Dukljan îi căzu în sarcină construirea oraşului, iar fratelui său mai tânăr săparea noii albii pentru Zeta. Amândoi fraţii lucrau de zor, în vreme ce sora nădăjduia că nici unul dintre ei nu-şi va termina lucrul până la sfârşitul vieţii. Numai că se înşelă, pentru că amândoi fraţii îşi duseră lucrul la bun sfârşit. Abia ce luă Dukljan şi ultima piatră de pe jos pentru a o pune la zidul oraşului pentru ca astfel să termine construcţia, că fratele său termină şi el de săpat canalul care să ducă Zeta în Morača.

Când observă Dukljan acest lucru, în loc să aşeze această ultimă piatră pe zid şi să termine construcţia, el îşi lovi cu ea fratele în cap şi acesta căzu mort la pământ.

Văzând una ca asta, sora sări în Zeta şi se înecă: Dukljan o scoase din apă şi o silui aşa, moartă.

Toată această treabă a lui Dukljan lui Dumnezeu nu-i plăcu defel, astfel că-i porunci Sfântului Ilie să-l lovească pe păcătos cu fulgerul şi cu trăsnetul. Însă fulgerele şi trăsnetele Sfântului Ilie nu au putut să-l omoare pe Dukljan. Ele doar îi stricau oraşele (de aici şi ruinele Dukljei de astăzi), loveau semănăturile şi pomii fructiferi şi provocau mari pagube, însă lui Dukljan nu-i puteau face nimic.

Sfântul Ilie îl lovea zilnic pe Dukljan, însă Dukljan îl ameninţa că, de-l va prinde, îl va supune la cele mai cumplite cazne. Acest lucru dură multă vreme, până ce făcu Dukljan nişte lanţuri de fier pe care le prinse de stânca de deasupra vâltorii de la Podul

Page 30: Munte Negru

Turism în Muntenegru

30

Vizirului, de pe Morača, şi-şi propuse să-l lege cu aceste lanţuri pe Sfântul Ilie şi să-l lase să atârne de stâncă şi să-şi dea sfârşitul, însetat şi înfometat, iar sub sine să privească apa şi, în jur, mănoasa câmpie a Zetei.

Iar când termină de făcut lanţurile şi le prinse de stâncă, îi veni în vizită Sfântul Ilie, îmbrăcat ca un călător de departe. Au vorbit ei doi verzi şi uscate, până când, în cele din urmă, Sfântul Ilie în întrebă:

- Văd că-ţi sunt dărâmate oraşele?!- Păi, există un Sfânt Ilie care-mi bate zilnic ceapa din grădină, însă dacă îl prind,

nu va mai apuca să facă una ca asta – îi răspunse Dukljan, furios.- Şi ce-i faci de-l prinzi? – îl întrebă Sfântul Ilie.- I-am pregătit nişte lanţuri deasupra vâltorii de sub Podul Vizirului şi acolo l-oi

spânzura, să atârne de stânca aceea, până ce crapă de foame şi de sete.- Cum de-ai putut face lanţurile dacă nu ştii cât de gros este gâtul Sfântului Ilie?- Vezi, de asta nu mi-am adus nicidecum aminte, astfel că, de cum vine pe pământ,

o să-mi scape până ce-i pun eu lanţurile.- Eu îl cunosc pe Sfântul Ilie. Este şi el la fel de mare ca tine. Ia măsura lanţurilor

pe tine însuţi şi-i vor fi bune şi lui. - Dar ce, e chiar atât de mare? – se miră Dukljan.- Haide să încercăm imediat lanţurile acelea de la Podul Vizirului.Şi se duseră amândoi acolo.Când ajunseră, Dukljan îşi puse lanţurile în jurul propriului gât, să le încerce.

Atunci, Sfântul Ilie făcu o cruce cu toiagul şi capetele lanţurilor se legară unul de altul, iar stânca de care fuseseră prinse se prăvăli în apă cu tot cu Dukljan.

De atunci, Dukljan se află mereu în acea vâltoare şi roade lanţurile. La fiecare Crăciun, lanţurile ajung atât de subţiri cât un fir de păr de pe cap şi dacă de Crăciun nu ar bate nimeni fierul de fier, Dukljan ar roade întreg lanţul, ar ieşi din apă, l-ar prinde pe Sfântul Ilie, l-ar tăia şi de la sângele acestuia s-ar aprinde întreaga lume.

Naşterea oraşului Nikšić

Pe timpul când banul Ugren, puternic şi bogat, a domnit peste ţinuturile din jurul actualului Nikšić, el se hotărî să ridice un oraş lângă cursul superior al râului Zeta. Astfel că adună muncitorii şi pregăti tot ceea ce era necesar pentru construcţia oraşului. În ajunul zilei când ar fi trebuit să înceapă să sape temelia, în vis i se arătă o femeie toată în aur şi-i spuse: „Dacă vrei să-ţi ţină temelia oraşului, tu să-l ridici şi el să-ţi poarte numele, atunci acel muncitor care începe primul să sape temelia trebuie ca mâine dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, să lovească de trei ori în pământ cu târnăcopul şi să spună de trei ori: „Ajută-i, Doamne, pe Ugren şi pe urmaşii lui Ugren!” Astfel,

Page 31: Munte Negru

31

Turism în Muntenegru

oraşul va fi pentru totdeauna al urmaşilor tăi şi întotdeauna îţi va purta numele!” Banul Ugren făcu totul aşa cum i se spuse în vis, îl luă cu sine pe Nikša, cea mai vârstnică slugă a sa, îi porunci să lovească de trei ori cu târnăcopul şi să spună: „Ajută-i, Doamne, pe Ugren şi pe urmaşii lui Ugren!”, Nikša luă târnăcopul, lovi cu el în pământ şi spuse: „Ajută-i, Doamne, pe Nikša şi pe urmaşii lui Nikša!” „Nu aşa, ci pe Ugren şi pe urmaşii lui Ugren!”, tună banul Ugren. Nikša lovi pentru a doua oară cu târnăcopul şi spuse: „Ajută-i, Doamne, pe Nikša şi pe urmaşii lui Nikša!” Atunci, banul Ugren se înfurie, îl lovi pe Nikša, îi smulse târnăcopul din mâini, lovi singur cu acesta în pământ şi, aşa, supărat, în loc să spună cum trebuie, el repetă: „Ajută-i, Doamne, pe Nikša şi pe urmaşii lui Nikša!” Când văzu ce a făcut, că a confirmat el însuşi ceea ce a spus Nikša, că a fost spus de trei ori numele lui Nikša şi că asta nu se mai putea îndrepta, lepădă târnăcopul şi-i spuse lui Nikša: „Iată-ţi şi oraşul şi numele acestuia: să se numească Nikšić, după Nikša!” Şi aşa a şi rămas.

Zidirea oraşului Skadar pe Bojana

Regele Vukašin, inimă perfidă, şi-a ucis consoarta. Pentru a-l face să aibă remuşcări pentru acest păcat de moarte, de neiertat, în vis i se arătă un bătrân, trimisul lui Dumnezeu, şi-i spuse: „Vukašin, Vukašin, păcatul tău e de neiertat şi de aceea, acolo unde ţi-ai ucis soţia, trebuie să construieşti un oraş. Dacă nu faci asta, vei fi blestemat de Dumnezeu să răsară din tine iarba.” Când se trezi, Vukašin se căi şi adună de îndată o mie de constructori pentru a înălţa un oraş în locul unde i-a spus bătrânul. Şi de cum îi adună pe constructori îi şi duse la locul unde trebuia făcut oraşul. Când ajunseră, văzu înfipt în pământ un băţ acolo de unde trebuia început oraşul.

În vreme ce zidarii înălţau oraşul, Vukašin se plimba prin faţa acestuia. Întâlni aici un pustnic plin de dumnezeire. Şi cum Vukašin ura pe toată lumea, îl privi pe pustnic pe sub sprâncene, cu ochii plini de răutate. Pustnicului îi căzu greu acest lucru, întrucât nu-i greşise cu nimic, astfel că îi spuse: „Să ştii, Vukašin, că nu-l vei construi uşor!” Pustnicul se duse, iar Vukašin rămase să se plimbe ziua întreagă prin faţa oraşului.

Când ridicară meşterii jumătate de oraş, nu au putut continua, fiindcă se făcuse între timp întuneric, astfel că lăsară treaba pentru a doua zi. Când reveniră a doua zi, oraşul era dărâmat. Când văzu asta, Vukašin se miră, dar le spuse din nou constructorilor să reia ziditul. Aceştia începură să ridice un oraş şi mai mare, cu ziduri şi mai groase. Şi în vreme ce ei munceau, Vukašin se plimba prin faţa oraşului. Atunci întâlni o fată ducând un vas plin cu apă. Fata, milostivă din fire, văzându-l pe Vukašin obosit şi asudat, îi întinse vasul să-şi spele faţa, însă se miră când acesta o privi tăios şi-i spuse: „Vukašin, Vukašin, nu-l vei clădi uşor!” Şi fata se duse în drumul ei. Vukašin se plimbă şi pe mai departe prin faţa oraşului. Când fu jumătate ridicat, constructorii lăsară treaba

Page 32: Munte Negru

Turism în Muntenegru

32

pentru a doua zi şi plecară. Când se înapoiară a doua zi, oraşul era dărâmat. Vukašin se miră, dar constructorii se mirară şi mai mult şi începură să zidească un oraş cu ziduri de două ori mai groase şi atât de mare şi de puternic încât să nu aibă asemănare.

Şi în vreme ce zideau, Vukašin se plimba în faţa oraşului. Atunci se întâlni cu o bătrână, a cărei colibă se afla în apropierea oraşului, şi care-i spuse: „Vukašin, zideşti un oraş? Să-ţi fie cu noroc!” Bătrâna se miră când văzu privirea tăioasă a lui Vukašin şi când acesta scoase sabia să o omoare. La care bătrâna îi spuse: „Vukašin, să ştii că nu-ţi va fi uşor să-l construieşti!”, iar apoi porni spre coliba ei. Vukašin continuă să se plimbe ziua întreagă. Când terminară constructorii de zidit oraşul, Vukašin se bucură tare mult, însă când răsăriră zorii, întregul oraş era o ruină. Vukašin adună iar şi mai mulţi constructori şi meşteri, însă ceea ce ridicau ei ziua se dărâma noaptea.

Într-o noapte, lui Vukašin i se arătă în vis acelaşi bătrân şi-i spuse: „Vukašin, nefericitule! Du-te la bătrâna aceea care are o colibă la marginea oraşului, apropie-te pe ascuns şi ascultă ce va spune ea!” Când se trezi Vukašin dimineaţa, le porunci oamenilor să reia ziditul, iar el se furişă până la coliba femeii. Pe la jumătatea nopţii, la bătrână se ivi o zână şi-i strigă: „Bunico, Vukašin nu va construi uşor acest oraş. A început să-l ridice într-un loc blestemat. De aceea nu-i poate rămâne oraşul întreg până ce el nu trece înot râul Bojana!”

Vukašin auzi asta, iar a doua zi se hotărî să treacă râul Bojana înot. Şi-l trecu înot cu mare frică, rugându-se lui Dumnezeu. Oraşul ridicat se prăbuşi din nou peste noapte. Vukašin se furişă iar până la colibă şi ascultă ce va mai fi. Pe la jumătatea nopţii, la bătrână veni o zână şi-i spuse: „Vukašin nu va ridica lesne oraşul, câtă vreme nu se va urca într-o barcă şi nu va străbate lacul.” Vukašin construi iar a doua zi oraşul, apoi luă o barcă şi străbătu lacul. Îndură multă frică dar, rugându-se lui Dumnezeu şi Sfântului Nikola, trecu lacul şi ajunse pe uscat.

Însă şi în noaptea aceea se ruină întreg oraşul. Vukašin îl înălţă din nou, iar noaptea se furişă la coliba femeii. Din nou veni la bătrână, pe la jumătatea nopţii, o zână şi spuse: „Vukašin nu va zidi oraşul atâta vreme cât nu o zideşte în oraş pe mama soţiei sale. Doar astfel îi va rămâne oraşul în picioare!” Vukašin se întristă când auzi una ca asta, dar cum nu exista o altă variantă, el porunci slugilor să i-o aducă pe mama soţiei şi le spuse constructorilor să o zidească în oraş. Când terminară de ridicat oraşul, femeia strigă din zid: „Fraţilor, de ştiţi de Dumnezeu, aduceţi-mi fiica şi fiul, să le dea nefericita mamă să sugă pentru ultima oară!” Constructorii o ascultară, îi aduseră fiul şi fiica şi ea le dădu să sugă, dar împietri în aceeaşi clipă şi doar laptele continuă să picure pe zidul de apărare al oraşului. Când văzură una ca asta, copiii îi leşinară. Când oraşul fu gata, zâna strigă: „Vukašin, Vukašin, nu eşti în stare să zideşti oraşul Skadar!” Aşa-i şi rămase oraşului numele de Skadar (joc de cuvinte: nisi kadar – nu eşti în stare, n.tr.), iar râul Bojana se numi astfel deoarece sângele celor două femei, soţia lui Vukašin şi mama acesteia, curgea pe lângă oraş colorând apa râului în roşu. Înainte de asta, pe-aici curgea un pârâiaş, însă Dumnezeu porunci pârâiaşului să se umfle, acesta se umflă şi se numi Bojana. Aşa a rămas şi în ziua de astăzi: Skadar na Bojani (Skadar pe Bojana).

Page 33: Munte Negru

33

Turism în Muntenegru

Legenda despre naşterea oraşului Budva

Potrivit mitologiei, Kadmo şi soţia sa, Armonia, au părăsit Teba în vremuri demult apuse. Kadmo a ajuns cu o căruţă trasă de boi în ţinutul de astăzi al Budvăi, la enhelei, unde a fondat oraşul Buton, Budva de astăzi, unde enheleii l-au făcut conducătorul lor în lupta de apărare împotriva ilirilor. Cu el în frunte, eheleii i-au înfrânt pe iliri şi, astfel, a devenit Kadmo domnitor al ilirilor. În noul regat i s-a născut fiul Ilirije. Apoi i-a dus pe iliri şi armata enheleilor împotriva grecilor. A cucerit şi dărâmat multe oraşe, până ce armata sa a păcătuit într-un templu al zeiţei Delphi. Atunci, armatele enheleică şi ilirică au suferit mari pierderi. În această înfrângere, însă, Kadmo şi Armonia nu au păţit nimic. La sfârşit, prin hotărârea zeilor, ei au fost prefăcuţi în şerpi şi duşi în poieni, ca aleşi ai acestora. Cea mai veche urmă a acestei legende este însă un izvor pierdut, care cu siguranţă că a fost salvarea vreunui logograf şi din care au băut Herodot, Euripide şi Pseudo-Apolodor. Totuşi, în ceea ce priveşte legătura lui Kadmo cu Budva şi cu acea căruţă cu boi cu care a ajuns la Marea Adriatică, cel mai vechi izvor cunoscut este Filon din Biblos.

Revelaţia Sfântului Vasilije de Ostrog

Lui Rafail Kasierevac, stareţul mănăstirii Župska, i s-a arătat în vis cum îl cheamă sfântul din mormânt, poruncindu-i să-l scoată din pământ, ceea ce Rafail nu a vrut să facă. Aceeaşi închipuire i se arătă de vreo trei-patru ori şi nu-i dădea pace. Odată îl visă pe Sfântul Vasilije cum slujeau împreună liturghia, iar acesta, cădelniţând, îl lovi din întâmplare pe stareţ în frunte. Stareţul se trezi înspăimântat şi le povesti unor preoţi visul său din mai multe nopţi de-a rândul, după care hotărî să deschidă mormântul Sfântului Vasilije. Stareţul Rafail adună preoţii din ţinut, apoi porni cu ei spre mănăstirea Gornji şi, chiar de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în anul 1678, au deschis mormântul şi au găsit trupul întreg şi sfânt, l-au pus în sicriu, după care l-au dus în bisericuţa lui, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, unde odihneşte şi astăzi sfânt şi întreg, făcând nenumărate minuni asupra tuturor celor care vin la el cu o neţărmurită credinţă.

Page 34: Munte Negru

Turism în Muntenegru

34

Şi mort, Petar Cetinjski îi ocroteşte pe muntenegreni

Când au atacat turcii, din Albania, cu o mare oaste, satul muntenegrean Salkovina, acolo se aflau foarte puţini muntenegreni. Şi când simţiră aceştia din urmă iminenţa morţii, turcii făcură stânga-mprejur şi fugiră înapoi, ceea ce, mai pe urmă, a fost astfel explicat: la timpul potrivit, când s-au năpustit turcii asupra muntenegrenilor pentru a-i potopi prin numărul lor mare, dinaintea muntenegrenilor s-a arătat un călăreţ pe un cal alb… Unul dintre turci sări spre el, îl lovi cu sabia dintr-o parte, apoi din cealaltă, însă călăreţul rămase neatins şi din el ţâşni o flacără verde pe care celălalt nu a putut-o suporta şi a fugit spre ai săi strigând: „Lupta e-n zadar când în faţa muntenegrenilor se află Sfântul Petru!”

Ivan-Beg şi Stanislav

La graniţa de răsărit a Gracului, în nahia Ljesan, pe un munte care se numeşte Krivi vrh, se găsesc nişte ruine. Aici – se spune – a intenţionat Ivan Crnojević să ridice un oraş după ce a scăpat din mâinile turcilor în podişul Zeta şi şi-a părăsit cetatea de scaun, Žabljak. Muntele este înalt, iar la vârful său se poate ajunge doar printr-o singură parte şi asta pe o cărare îngustă. Chiar în vârf se află un platou relativ mic şi aici se văd temeliile unui zid vechi, în jurul căruia se găsesc grămezi mari de piatră fasonată şi nefasonată. Când a început Ivan-Beg să construiască, se zice, a privit la cele mai apropiate grădini ale satului numit Rupeš şi a zărit un vrej de cartof deosebit faţă de celelalte. La care întrebă cui se datorează acest fapt, iar cei prezenţi îi răspunseră că pe acel loc a căzut gunoi în timpul aratului, astfel că vrejul a crescut din gunoi. „Ei – zise Ivan-Beg, dacă aici nu se poate cultiva grâu fără gunoi, atunci nu e loc de oraş!” – şi întrerupse construcţia.

Se spune că, atunci, un om din satul acela, pe nume Stanislav, după numele căruia a fost numit mai târziu satul Stanisaljići, şi care se afla printre slugile lui Ivan-Beg, îl rugă pe stăpân să-i dea puţin pământ. Acesta îl întrebă cât anume doreşte, iar Stanislav ceru atât cât poate cuprinde o piele de bou. Şi Ivan-Beg îi dădu. În acea noapte, Stanislav croi o piele foarte subţire şi cu nojiţa făcută din ea înconjură aproape tot pământul pe care locuiesc astăzi cei din Grac (care s-au mutat aici ceva mai târziu). Când i se spuse dimineaţa lui Ivan-Beg, acesta se miră, însă nu-şi retrase promisiunea, dar îl blestemă pe cel care l-a păcălit: „Să dea Dumnezeu niciodată să nu fie în casa ta mai mult de unul, să poată să întâmpine omul fără pregătire şi să poată să-i dea popii birul!” Se zice că urmaşilor lui Stanislav le-a fost până astăzi aşa cum a spus Ivan-Beg să fie.

Page 35: Munte Negru

35

Turism în Muntenegru

Naşterea lui Marko Miljanov

În anul 1820, în satul Liješti, a fost o mare adunare a căpeteniilor, la care s-a aflat şi Mića Martinov, fratele străbunicului lui Marko. Mića a fost un om înţelept şi-l respectau pentru asta cu toţii şi-i ascultau cuvântul. În discuţii, cineva din adunare îl rugă pe Mića să povestească ceva, fiindcă de multă vreme nu le-a mai povestit nimic. La care el le spuse: chiar şi vreau să vă spun ceva, ceva ce simt de mult, însă nu spun nimănui: se va naşte printre noi un om pe care-l va cunoaşte o lume întreagă. La întrebarea din care frăţie va fi, un altul răspunse: „Pe Dumnezeul meu, el ştie, şi acesta va fi din frăţia lor, dar nu vrea să spună”.

La câţiva ani după această adunare din Liješti, într-o noapte, un oarecare Rajić Markov Popović, Drekalović, visă că la Kofe voda, sub Medun, răsare un un brad, iar crengile i s-au întins până peste Zeta şi Albania.

Milja a lui Jankov, mama lui Miljan Jankov, bunica lui Marko, visă într-o noapte a anului 1833 că un călugăr i-a spus lui Miljan, fiul ei, că i se va naşte un fiu, care va fi numit Marko şi va fi botezat de către popa Spasoje Jokov, Drekalović.

Cu două-trei zile înainte de naşterea lui Marko, mama lui, Borika, când o apucă somnul de slăbiciune iar baba Milja o întrebă ce are, ea îi spuse că visează des cum cade câte-o stea de pe cer şi când îi ajunge aproape se face bucăţi.

Duelul dintre Njegoš şi arab

A plecat Njegoš la Ţarigrad, la discuţii cu sultanul şi i-a cerut acestuia din urmă să traseze graniţa dintre Muntenegru şi Turcia. Sultanul a tărăgănat, s-a eschivat, apoi a acceptat, de dragul păcii la frontiere şi sperând că, în acest fel, va pune capăt incursiunilor muntenegrenilor în Bosnia, Herţegovina şi Albania. Întrebă sultanul: cum vede Njegoš aceste graniţe şi pe unde ar trece acestea? Njegoš îi spuse că nu caută nimic altceva, ci doar ceea ce se vede de pe vârful Lovčen, acesta fiind, zise, un munte nu prea mare în mijlocul Muntenegrului. Sultanul se gândi că de pe vârful Lovčen nu se poate vedea departe dacă acesta este înconjurat de munţi şi mai mari, care ascund orizontul. Şi nu poate fi decât cel mult ceva ce aparţine deja Muntenegrului şi mai bine ar accepta pentru a se mai odihni după războaiele cu muntenegrenii. Atunci sultanul porunci să se scrie un firman împărătesc: consulii marilor puteri, împreună cu reprezentanţii muntenegrenilor şi turcilor, să stabilească graniţele, astfel că este muntenegrean tot ceea ce se poate vedea cu ochiul liber de pe vârful Lovčen. Când primi acest firman, Njegoš îl dete popei Joko Kusovac, care-l însoţea, să îl ducă, apoi porniră cu corabia până la Corfu, iar de aici trebuiau mai departe, spre Muntenegru.

Page 36: Munte Negru

Turism în Muntenegru

36

Când plecară Njegoš şi popa Joko Kusovac, abia atunci află unul dintre vizirii sultanului ce fel de graniţă acceptase sultanul. Astfel că se văită în faţa acestuia: cum l-a păcălit vlădica muntenegrean că de pe vârful Lovčen se poate vedea întreg Muntenegrul, laolaltă cu litoralul, că Turcia va pierde toate oraşele pe care le are pe pământul muntenegrean şi multe alte pământuri. La care sultanul căzu pe gânduri supărat: cum să-şi încalce cuvântul fără să pară apoi mincinos în faţa regilor şi împăraţilor? Vizirul îl sfătui să-i trimită lui Njegoš, în Corfu, un duelist arab, unul dintre cei mai buni, pe care să nu-l fi învins nimeni în duel, iar obrazul muntenegrean al lui Njegoš nu i-ar permite acestuia să evite duelul. Astfel, arabul îl va ucide, îi va lua firmanul şi-l va duce la Stambul! Sultanul îl ascultă pe vizir şi arabul îi ajunse din urmă pe Njegoš şi pe popa Joko. Aici, el îi spuse lui Njegoš să aleagă: ori îi predă firmanul, ori acceptă duelul. Njegoš nu dădu firmanul, deci acceptă duelul. În zadar încercă popa Joko să-l facă să se răzgândească şi să-l lase să-l înlocuiască în duel. În cele din urmă, îi spuse că mai bine înapoiază firmanul, să-l ia dracul de firman, să-i rămână vlădicăi capul pe umeri, între muntenegreni. După care smulse firmanul, îl rupse în bucăţi şi-l aruncă la pământ. Njegoš strigă la popă de ce a trebuit să facă una ca asta, scoase sabia şi se năpusti asupra arabului. Se urmăriră multă vreme unul pe altul în duel. Arabul îl atinse pe Njegoš cu vârful săbiei la sprânceana stângă, acestei tăieturi cunoscându-i-se urma până la mormânt, dar îl tăie şi la coaste şi-i răni ficatul, rană care-i provocă lui Njegoš moartea atât de tânăr, însă cu toate acestea Njegoš îl învinse pe arab şi-l ucise. După ce-şi obloji rănile, se urcară într-o corabie şi ajunseră în Muntenegru. Lui Njegoš îi păru rău multă vreme după acel firman şi fu supărat pe popa Joko pentru că l-a rupt în bucăţi şi l-a aruncat şi astfel s-a dus pe apa sâmbetei tot ceea ce a dobândit de la sultan.

Galbenul sau capul

Imediat la începutul veacului al XVIII-lea, vizirul Ćuprilić prădă cu oastea sa Muntenegrul şi ajunse şi la Bjelica să-l prădeze şi pe acesta şi să-l supună haraciului. Îşi trimise înainte seizul la voievodul Vukota Mrvaljević cu porunca de a-i trimite în numele Bjelicăi, drept haraci, un galben .

- Bjelica nu a plătit niciodată tribut nici ţarului, nici cezarului şi nu va plăti nici astăzi – răspunse Vukota.

Seizul duse răspunsul vizirului, iar Vukota, ştiind ce-l aşteaptă, fugi împreună cu oamenii săi într-o peşteră din Stavor. Turcii înconjurară peştera şi-l prinseră pe Vukota, îi prinseră şi pe cei doi fii ai săi şi-i aduseră în faţa lui pentru a-i tăia de vii.

Fiul mai tânăr strigă:- Tată, ce vor să facă?- Nimic fiule, asta trece imediat, însă acel galben drept haraci nu ar fi trecut

Page 37: Munte Negru

37

Turism în Muntenegru

niciodată.

Şi-a făcut treaba precum Petronije la Brajice

Într-o anume mănăstire, stareţul, împărţind seara tinerilor sarcinile pentru a doua zi, îi spuse unui oarecare Petronije:

- Tu, Petronije, vei merge mâine la Brajice.Când se iviră zorile, Petronije, fără a mai aştepta să-i spună stareţul de ce anume

trebuie să plece la Brajice, îşi puse puşca pe umăr şi – direcţia Brajice. Şi petrecându-şi acolo întreaga zi, se întoarse din nou, către seară, la mănăstire. Stareţul, care-l căutase de dimineaţă să-i spună ce să facă la Brajice, îl întrebă:

- Unde-ai fost, Petronije?Acesta îi răspunse:- Am fost la Brajice, aşa cum mi-ai spus tu aseară.

Đoko, nu te lăsa!

La Drobnjaci trăia odată Đoko Tomić, un erou vestit şi om neobişnuit de frumos, care ţinea nespus de mult la vitejia şi armele sale.

Când muri, fratelui său Tripko, trăitor într-un sat din vecinătate, i se trimise să vină să-şi ia rămas bun de la el.

Când acesta sosi, lumea urmări să vadă cum îşi va jeli fratele şi aşteptă să audă tânguirile sale. Însă Tripko se aşeză la marginea mormântului fratelui său şi începu să vorbească pe un ton ca de gheaţă:

- Đoko, trezeşte-te, nu te lăsa! Unde ţi-e hangerul?

Page 38: Munte Negru

Turism în Muntenegru

38

NATURA

În puţine locuri din lume, veşnica luptă dintre stihiile naturii a format faţa pământului cu atâta ardoare. Ţărmul Adriaticii, împărţit cu imaginaţie, oferă o infinită varietate a plajelor, văilor, golfurilor şi insuliţelor la care aţi visat. Şi vă încredinţează că realitatea poate fi cu mult mai exotică decât promisiunile dulcege din prospectele turistice. Scutul dur al munţilor carstici Rumija, Sutorman, Orjen şi Lovčen înconjoară splendoarea mediteraneeană a celui mai sudic şi cu siguranţă celui mai cântat fiord din lume, Golful Boka Kotorska, precum şi întregul Litoral. Peste ţinutul calcaros pitoresc şi peste câmpia Zetei şi a Bjelopavličkăi se ajunge din nou până la esenţa identităţii muntenegrene, munţii: munţii înalţi, Durmitor, Bjelašica, Komovi şi Visitor, cu lacuri ascunse, cu numeroase păşuni şi păduri, cu vârfuri stâncoase, cu o bogată floră şi faună, cu râuri repezi de munte.

În coloritul muntenegrean predomină trei culori: albastrul azuriu, verdele smaragd şi cenuşiul pietrelor, combinate şi amestecate într-un mod ciudat. Luându-se în considerare nepreţuitele frumuseţi naturale, Muntenegrul a fost declarat stat ecologic. Cea mai mare bogăţie o reprezintă cele patru parcuri naţionale: Parcul Naţional Durmitor, care se află sub protecţia UNESCO, Parcul Naţional Biogradska gora, Parcul Naţional Skadarsko jezero şi Parcul Naţional Lovčen.

Pe aceste meleaguri sălăşuiesc numeroase specii endemice de plante şi animale rare. Sunt îndeajuns trei ore de mers cu automobilul pentru ca de la clima caldă, mediteraneeană, să ajungeţi la poalele munţilor acoperiţi de zăpadă şi să simţiţi răsuflarea muntelui.

Cu siguranţă că Dumnezeu a fost deosebit de inspirat când a creat Muntenegrul, fiindcă pe un spaţiu foarte mic şi-a manifestat o creativitate aflată la graniţă cu provocarea. Pe doar 13 812 km2 vă aşteaptă cele mai tulburătoare contraste naturale. Nu e de mirare că o serie de botanişti şi geografi, aflându-se în Muntenegru, uitau de misiunea lor exploratorie şi scriau transpuşi jurnale de călătorie.

Page 39: Munte Negru

39

Turism în Muntenegru

Flora şi fauna

Botanistul Italian Baldiaci a descris natura muntenegreană ca fiind „poetică şi patetică”, gândindu-se la pateticul contrastelor şi la poeticul eterogenităţii reprezentate în Muntenegru. Această terminologie neobişnuită pentru un om de ştiinţă defineşte valorile tezaurului ecologic muntenegrean, acestea nefiind multe ca număr, ci însemnând diversitatea speciilor vegetale şi animale. Impresionanta bogăţie a conţinutului floristic a reprezentat dintotdeauna o provocare pentru biologii străini şi autohtoni. Aici au făcut cercetări botanice mari botanişti muntenegreni, ca de pildă J. Pančić, L. Adamović şi N. Kasanin, precum şi numeroşi oameni de ştiinţă de peste hotare.

Încă în anul 1929, botanistul englez Taryl a constatat în flora muntenegreană 270 de specii endemice, din care cea mai mare parte sunt relicte. Aici au fost descoperite până acum de două ori mai multe plante decât în Marea Britanie şi Germania. Doar pe Biogradsko jezero cresc 86 de specii de arbori. Amintim în acest caz molidul, bradul, fagul, ulmul, stejarul, arţarul, frasinul şi teiul, care sunt arbori caracteristici pentru ţinuturile muntoase. Alături de Peručica din Bosnia, este unica pădure seculară din Europa sau, oricum, cel mai tipic reprezentant al rămăşiţelor pădurilor seculare de pe continent. Încă domnitorii muntenegreni de demult au văzut în ea unicitatea şi importanţa şi au pus-o sub protecţia legi şi prin acest gest au anticipat într-un fel dezvoltarea culturii ecologice în Muntenegru. Mulţi arbori din acest parc au peste 500 de ani.

Pe Durmitor, Sinjavina şi Prokletije creşte rara floare numită albumeală sau floare-de-colţ (Leontopodium alpinum). În satul Borkovići din zona Pivăi, O. Blau a descoperit în 1869 albăstreaua, o rară plantă montană, dar şi J. Pantoček, călătorind prin Muntenegru, a descoperit multe specii de plante noi. Pe Komovi a descoperit două noi specii de viorele, uneia dintre ele punându-i numele regelui Nikola. În arealul cuprins între Durmitor şi Komovo, Pantić a descoperit şi studiat opt noi specii de plante.

Sub protecţia unei vegetaţii atât de pitoreşti se găsesc şi numeroase animale sălbatice. La Biogradsko jezero se pot zări în mod obişnuit, la adăpat, căprioare, iar în înălţimi zboară vulturii. Din braţele mlăştinoase se poate audi grohăitul porcilor mistreţi, dar şi ursul este un oaspete frecvent. În zonele rurale mai înalte, unde s-a păstrat un stil de viaţă seminomad şi obiceiul de a se duce peste vară animalele la păşune în munţi, ciobanii au întîlniri dese cu lupii şi urşii care uneori devin atât de îndrăzneţi încât coboară noaptea până la cătune, la ţarcurile cu animale domestice. Cea mai reprezentativă pasăre este vulturul sur din Prokletije.

Să menţionăm aici şi neobişnuitul vertebrat, o specie rară de guşter de apă care se află în atenţia numeroşilor zoologi şi care trăieşte în Bukumirsko jezero, la 1 430 m deasupra nivelului mării. În Muntenegru se găsesc trei pătrimi din ornitofauna Europei. Skadarsko jezero este cea mai mare rezervaţie de păsări din Europa. Aici se pot găsi colonii de pelicani, precum şi de cormorani şi de bâtlani, boul de apă, ibisul negru

Page 40: Munte Negru

Turism în Muntenegru

40

şi multe alte păsări. Sub suprafaţa liniştită a lacului, pe care plutesc nuferi albi, se ascunde o numeroasă populaţie de peşti – crapul, obletele şi păstrăvul fiind deosebit de cunoscute, ultimele două foarte rare ori chiar lipsind în alte părţi ale Europei.

Masivul Durmitor

Indiferent dacă alegeţi sezonul de vară sau cel de iarnă pentru a vizita Durmitorul, nu veţi rămâne lipsiţi de privelişti montane unice. Parcul naţional Durmitor ocupă 39 000 ha şi, din 1980, 20 000 ha din suprafaţa sa sunt înscrise în patrimonial universal al UNESCO. Aici, la înălţimea de 1456 m, se află cel mai înalt oraş din Balcani – Žabljak. Acesta este înconjurat de 23 de vârfuri montane de peste 2 300 m. Pe teritoriul Durmitorului se găsesc 17 lacuri glaciare care se numesc în popor „ochiuri ale munţilor”. Cel mai cunoscut este Crno Jezero (Lacul Negru), acoperit iarna cu gheaţă şi fulgi de nea îngheţaţi. Pe la mijlocul verii, în el se poate face baie. În ameţitoarele zănoage dintre versanţii munţilor ori apărată de cercuri verzi de plante se ascunde frumuseţea magică a lacurilor Riblje, Vražje, Modro, Barno etc. Panorama întregului Muntenegru e dominată de vârful Bobotov kuk, înalt de 2523 m.

Geograful austriac Oskar Baumann a fost primul om care a urcat pe vârful Bobotov kuk sau, cum îi spune el în text, Čirova pećina. În notele sale intitulate „Primul pas pe Čirova pećina” el spune: „La est de noi se întindea o vale pustie, plină de carsturi şi troiene de zăpadă, în vreme ce din partea cealaltă ne saluta peisajul verde al lacurilor... Aici l-am lăsat pe Đura, care suferea de ameţeală, şi cu un cioban am pornit atacul vârfului principal. Ghidul şi-a descălţat opincile şi mergea desculţ. După un ceas şi jumătate de urcat am dat ocol vârfului şi am ajuns pe creasta dintre So şi Kablino. De la o înălţime ameţitoare am privit la căldarea unde ne-am aflat ieri şi de unde lucea, în afară de Skrčko, şi Malo jezero. Semănau cu nişte ochi de un albastru închis.”

Cel mai adânc canion din Europa, canionul râului Tara, precum şi canioanele Sušicăi şi Komarnicăi completează frumuseţea Durmitorului. Din îndepărtatul trecut geologic a fost păstrată o floră bogată, cu peste 1500 de specii, iar lumea animală este de asemenea diversă, îndeosebi prin cele 130 de specii de păsări, dintre care ies în evidenţă vulturii. Urşii şi lupii sunt la fel de frecvent locuitori ai pădurilor de pe Durmitor.

În sezonul de vară, iubitorii naturii se pot bucura de înălţime pe vârfurile munţilor, de plimbările prin păduri şi livezi, de culesul roadelor pădurii, de pescuit şi vânătoare, ori de navigat pe râul Tara, iar iarna de schiatul alpin şi nordic. Iarna, Žabljak devine ceea ce este Sveti Stefan vara – loc de întâlnire al elitei Uniunii Serbia-Muntenegru şi epicentrul vieţii publice active.

Un fenomen natural fascinant îl reprezintă Ledena pečina (Peştera de Gheaţă), care se găseşte sub vârful Obla Glava, la 2 100 m deasupra nivelului mării. Până la ea

Page 41: Munte Negru

41

Turism în Muntenegru

se ajunge relativ uşor, pe o cărare marcată. Chiar şi în toiul verii vă puteţi bucura în interiorul ei de „muzeul” de gheaţă al stalactitelor şi stalagmitelor.

În zonele mai înalte ale Durmitorului, vara întreagă puteţi întâlni nămeţi de zăpadă, iar în zona Velika Kalica, numită Debeli namet, se poate schia şi în mijlocul veri.

Numeroase manifestări, cafenele, restaurante cu specialităţi naţionale şi întâlniri cu cei îndrăgostiţi de mulţi ani de Durmitor, toate acestea vor da sejurului dumneavoastră o patină deosebită.

Lacul Biograd şi pădurea seculară

Încă din 1872, regele muntenegrean Nikola a prevăzut că Biogradska gora reprezintă o moştenire ecologică inestimabilă pentru generaţiile viitoare şi a protejat-o prin lege. Este una dintre ultimele trei păduri seculare din Europa, cu cea mai tipică vegetaţie de pădure seculară. Parcul naţional ocupă o suprafaţă de 5 400 ha din partea centrală a muntelui Bjelašica, între râurile Tara şi Lim. Pădurea acoperă 80% din această suprafaţă. Mulţi arbori au o vârstă de peste 500 de ani. Aici există 26 de ecosisteme de plante, 86 de specii de arbori şi peste 220 de diferite plante. Arborii seculari au o înălţime de 40-50 m. Dintre arborii caracteristici pentru regiunile montane aici cresc molidul, bradul, fagul, ulmul, stejarul, arţarul, frasinul şi teiul... Iubitorii de păsări şi ornitologii se pot bucura privind zborul vulturilor şi al cocoşilor de munte şi al încă 150 de specii de păsări. Cerbii, căprioarele, caprele negre, urşii, lupii, porcii mistreţi, vulpile, iepurii şi vidrele îşi au ascunzătorile în darnica protecţie oferită de Biogradska gora. În acest parc au fost identificate şi 350 de specii de insecte.

Intensa activitate glaciară a diferenţiat această zonă în diferite forme geomorfologice, de la văi şi până la vârfurile montane, dintre care unele sunt de peste 2 000 m. Cel mai cunoscut şi mai mare lac din această zonă este Biogradsko jezero, care se află la o altitudine de 1 094 m deasupra nivelului mării şi ocupă un loc central al parcului.

Biogradska gora nu este atractivă doar pentru cercetători, ea este şi ţinta predilectă a numeroşilor excursionişti. Inspiraţi cu nesaţ văzduhul despre care nu aţi ştiut că există şi întâlniţi-vă cu o natură aşa cum nu se mai află niciunde.

Lacul Skadar şi râul Crnojević

Unul dintre ultimele locuri din Europa cu pelicani, cea mai mare rezervaţie ornitologică din Europa, una dintre ultimele mlaştini de apă dulce din Bazinul Mediteraneean, cel mai mare lac din Balcani, una dintre cele mai mari atracţii naturale

Page 42: Munte Negru

Turism în Muntenegru

42

şi istorice din Muntenegru! Proprietarul tuturor acestor superlative este lacul Skadar.Lacul se află în căldarea Zeta-Skadar, la o depărtare de 7 km de mare. Două treimi

din lac îi revin Muntenegrului, iar o treime Albaniei. Adâncimea lacului variază, în funcţie de nivel, între 370 şi 530 m. Partea muntenegreană a lacului şi zona de ţărm, în suprafaţă de 40 000 m2, sunt declarate parc naţional. Lacul este o criptodepresiune, cea ce înseamnă că unele părţi ale fundului său sunt sub suprafaţa mării. Există treizeci asemenea locuri şi se numesc ochiuri. Cel mai adânc ochi este Radus, de cel puţin 60 m. Adâncimea medie a lacului este de 6 m. Cu prilejul navigării pe lac, vă puteţi convinge de caracterul fracţionat al malurilor sale, cu numeroase golfuri, mici insule şi peninsule. Ţărmul este mlăştinos, acoperit cu un larg brâu de trestie, iar suprafaţa lacului e acoperită de un covor de plante de baltă. Partea de sud este pietroasă şi păstrează câteva păduri de castan sălbatic.

Lacul Skadar constituie un adăpost important pentru păsările de apă. Prin Convenţia de la Ramsar din 1996, a fost înscris pe lista mlaştinilor de importanţă internaţională. Iubitorii de bird watching se pot bucura aici pe deplin, pe lacul Skadar găsindu-şi adăpost 270 de specii de păsări, multe dintre acestea fiind ameninţate cu dispariţia sau chiar pe cale de dispariţie. Semnul de protecţie al lacului este pelicanul. În lac trăiesc şi 40 de specii de peşte, dintre care cele mai interesante sunt speciile autohtone de crap şi oblete, dar interesant este şi faptul că sunt prezente şi unele specii marine: ţiparul de mare, chefalul, somonul şi altele. Vânătorii şi pescarii sunt, în sezoanele neprohibite, oaspeţi numeroşi. În bazinul lacului Skadar se găseau douăzeci de complexe mănăstireşti, astfel că această zonă a fost supranumită „Zetska Sveta Gora” (Muntele Sfânt al Zetei). Lesendro şi celelalte fortificaţii sunt o mărturie a luptelor purtate aici între muntenegreni şi turci. Mănăstirile, bisericile, fortificaţiile şi monumentele sacrale amintesc în principal de vechii domnitori, Balšići şi Crnojevići.

InsuleNumeroasele insule sunt interesante şi ca adevărate paradisuri pentru păsări, dar

şi în calitate de monumente cultural-istorice ce constituie o mărturie a importanţei de odinioară a acestui ţinut.

Insula Vranjina este o pitorească aşezare de pescari . Aici se găseşte mănăstirea Sfântul Nikola, pe care nu demult a renovat-o, cu propriile sale mâini, părintele Nikola, care vreme de zece ani a fost trezorier la mănăstirea Hilandar. Fiicele regelui Nikola veneau deseori să-şi petreacă vara la conacul ce se afla pe insulă şi care astăzi este în ruină.

Insuliţa Grmozur e supranumită şi „Alcatrazul muntenegrean”. Este o insulă cu urme ale unei foste fortificaţii turceşti, pe care regele Nikola a utilizat-o ca închisoare pentru acei adversari politici ai săi care, după cum se spune, nu ştiau să înoate. De asemenea, Grmozur este şi o insulă a păsărilor.

Page 43: Munte Negru

43

Turism în Muntenegru

Pe insula Starčevo se găseşte, reconstruită, o biserică din secolul al XIV-lea, un conac renovat şi mormântul primului tipograf al cărţilor în cirilice, Božidar-Vuković-Podgoričanin.

Krajinski arhipelag este un şir de aproximativ cincizeci de insule şi stânci lângă malul de sud-vest al lacului.

Insula Galeb este locul cu cele mai multe cuiburi de pescăruşi argintii din Muntenegru. Curiozitatea constă în faptul că păsările cuibăresc pe o insulă de apă dulce. Aici este permis a se înregistra, filma şi fotografia, însă este interzis a se lua sau a se umbla la ouă întrucât pescăruşii sunt o specie ocrotită.

Pe insula Beška se află o biserică ce reprezintă ctitoria Jelenei Balšić. Dacă aveţi noroc, pe această insulă puteţi urmări stoluri de porumbei sălbatici ori vreo pereche de ciuhurezi. Cincisprezece minute de navigat în direcţia sud-est de insula porumbelilor şi ajungeţi la insula bâtlanilor. Insula este cunoscută sub numele de Omerova gorica. Printre trunchiurile de dafin s-a instalat o colonie de aproximativ 40 de perechi de bâtlani cenuşii, care, pe la mijlocul anilor ’70, a fost descrisă ca fiind singura colonie cunoscută ce cuibăreşte într-un asemenea loc. În ultimii ani, bâtlanilor cenuşii li s-a alăturat şi bâtlani albi mici. Bâtlanii sunt o specie ameninţată şi de aceea protejată prin lege, astfel că nu aveţi voie să umblaţi la ouăle acestora.

Cel mai bine e să terminaţi turul insulelor printr-o vizită pe Murička plaža. Este unica plajă de nisip de pe lac, care prin frumuseţe nu cedează în faţa celor mai frumoase plaje adriatice. Pe plajă se găseşte un obiectiv de cazare, iar un crap de Skadar vă va pica bine după oboseala navigatului. Pe plajă puteţi să închiriaţi de la pescarii localnici o barcă pentru o vizită pe „insulele păsărilor”. Dacă nu vă place navigatul de lungă durată, pe plajă puteţi ajunge şi pe un drum de uscat.

Pe malurile lacului se află capitala de odinioară a statului medieval muntenegrean – Rijeka Crnojevića. Această micuţă aşezare pescărească a fost cândva chiar şi un centru comercial. Domnitorii muntenegreni s-au bucurat aici de o climă binefăcătoare. Aici a fost tipărită cea dintâi carte în cirilice din sudul slav. Marea bogăţie a acestui colţ au constituit-o şi păşunile de pe lângă ochiurile de apă, din care există multe în această zonă şi care sunt foarte bogate în peşte. Înainte de războaiele balcanice, Rijeka a fost plină de ateliere manufacturiere şi chiar aici a fost deschisă cea dintâi farmacie din Muntenegru, precum şi primul atelier pentru făcut arme. În fabrica „Marica” se produceau mărgele din solzi de peşte.

Navigatul pe lac, vizitarea insulelor şi un eventual prânz în stilul etno muntenegrean, preucum şi un şir de programe complementare de excursii constituie oferta agenţiei turistice „Montenegroexpress”, tel. 081 245470.

Page 44: Munte Negru

Turism în Muntenegru

44

Masivul muntos Prokletije

„Cel mai încâlcit, cel mai inacesibil şi cel mai sălbatic grup muntos din Peninsula Balcanică, dar al doilea din Europa, după Alpi,.”

J. Petrović

„Pe om îl cuprinde fiorul şi teama privind la imaginea aspră şi sălbatică a acestui uriaş grup muntos.”

Jovan Cvijić

Când ajungeţi pe Prokletije, în aceeaşi clipă în faţa dumneavoastră se deschid uşile unui tulburător tezaur ecologic. Dacă sunteţi sătui de goana milenară şi de maniile consumatoriste, dar aveţi un spirit îndeajuns de aventurist pentru o întâlnire de aproape cu urmările facerii lumii, Prokletije este ceea ce aţi visat.

Prokletije muntenegrean este doar o mică parte a acestui lanţ muntos, din care cea mai mare parte se găseşte în Albania. Cununile munţilor se ridică în trepte în direcţia sud-vest – nord-est, de la margine de Zeta-Skadar, zonă aflată sub nivelul mării, şi se termină prin împletirea celor mai înalte masive ale Bogičevicăi, până la Čakor şi Rugov, în lungime de aproape 70 km, unde se afă cele mai înalte creste, Maja jezerce (2 694 m) pe teritoriul albanez, Đeravica (2 656 m) pe teritoriul sârb şi Bogičevica (2 358 m) pe teritoriul muntenegrean. Acest masiv ansamblu montan se continuă geomorfologic în direcţia nord printr-un şir de cununi montane înalte, prin Nedžinat (2341 m), Čakor ( 2 046 m), Mokra planina (1 932 m), Hajla (2 403 m) şi Mokra gora (2 154 m).

Cea mai puternică şi mai intensă glaciaţiune din spaţiul Balcanilor a lăsat aici urme adânci ale eroziunii sub forma circurilor în care au rămas zece lacuri şi albii adânc crestate. Jovan Cvijić a susţinut că „nici într-o regiune a Peninsulei Balcanice, gheţarii nu au lăsat urme atât de adânci de eroziuniune ca pe Prokletije. După Alpi, acesta a fost muntele cel mai plin de gheţari din Europa”.

Urmele activităţii gheţarilor, cu o valoare naturală aparte, reprezintă o atracţie estetică de excepţie. Creste colţuroase, vârfuri inaccesibile, circuri adânci, stânci verticale, abrupte, numeroase izvoare de râuri – nimic din capriciile naturii nu a fost stricat de mâna omului.

Punctul de plecare pentru excursiile montane pe Prokletije este Valea Grbaj, unde se găsesc două refugii montane. La poalele munţilor există două locuri pitoreşti: Plav şi Gusinje. În apropiere de Gusinje se găsesc izvoarele lui Ali Paşa, unde în mod tradiţional, în fiecare an, se adună cei din Plav. Cu prilejul respectiv vin să-şi aducă aminte de rădăcinile lor chiar şi cetăţeni americani originari din Plav.

Ţinta excursiilor o reprezintă numeroasele lacuri montane, cele mai cunoscute fiind Plavsko, Ridsko şi Visitorsko. Plavsko este cel mai mare, Ridsko este considerat

Page 45: Munte Negru

45

Turism în Muntenegru

a fi cel mai frumos dintre lacurile montane din Muntenegru şi nu numai, iar Visitorsko jezero este interesant îndeosebi prin insula plutitoare formată pe suprafaţa sa. Legenda, amestecată cu un dram de adevăr, spune că insula s-a născut dintr-o plută făcută de către crescătorii de vite pentru a-şi proteja animalele de sălbăticiuni. Cum pluta a fost gunoită, pe ea a crescut iarbă din abundenţă, iar prin intrarea acesteia în descompunere s-a creat lângă mal un strat gros de aproximativ 80 m.

De mai multă vreme, se doreşte protejarea muntelui Prokletije ca parc natural.

Canionul TaraUnicul rival al Canionului Colorado

Tara, „Lacrima Europei”, un râu tumultuos, limpede şi sălbatic, este o uriaşă masă de apă provenită din topirea zăpezii şi din ploi. Se găseşte în cadrul Parcului Naţional „Durmitor”.

Izvorăşte într-un masiv muntos, în nordul ţării, şi are o lungime de 140 km. După confluenţa cu râul Piva, la Šćepan Polje, la graniţa cu Bosnia-Herţegovina, creează râul Drina, unul dintre cele mai lungi şi bogate ape curgătoare din Balcani. Milenii de-a rândul, Tara a săpat cu puterea sa solul calcaros şi moale prin care curge, dându-i o formă sculpturală plină de strâmtori, praguri masive şi prăpăstii. Îndelungata eroziune a solului a dus la formarea unui canion de 82 km, fiind astfel, după Canionul Colorado, al doilea ca mărime din lume. În unele zone, adâncimea sa ajunge la 1 300 m. Malurile sunt abrupte, cu păduri care se caţără din răcoarea şi adâncimea canionului aidoma unor limbi de foc.

Doar în unele locuri, foarte rare, Tara dă impresia unui râu domol. Rare sunt şi locurile unde poate călca piciorul omului. Nu departe de Bistrica, albia Tarei e într-un loc atât de îngustă încât, după cum povestesc localnicii, cândva se trecea pe-aici dintr-o singură săritură. Acest loc neobişnuit se numeşte Đavolje laži (Minciunile dracului).

Imediat lângă râu creşte o vegetaţie specifică zonelor stâncoase: pinul negru, carpenul negru, frasinul negru, ulmul, uneori şi teiul, iar pe locurile înalte, deasupra stâncilor, cresc stejarul, carpenul comun, arţarul şi fagul. În cele mai înalte locuri ale canionului, la peste 1 000 m, se găsesc păduri întinse de brad şi molid. O mare bogăţie o constituie pădurile de pin negru. Dar pădurea de pin negru cu cea mai mare valoare este „Crna poda”, cu arbori maiestuoşi, cu trunchiuri groase. Unii sunt înalţi de până la 50 m şi ating vârsta de 400 de ani.

Astăzi, Canionul Tara atrage turişti dornici de aventură şi senzaţii tari, de contact direct cu natura. Atracţiile acvatice din cele mai renumite parcuri de distracţii rămân doar imitaţii palide faţă de trăirile reale prilejuite de un periplu pe Tara, de pildă.

Coborârea cu pluta de-a lungul întregului curs al râului amplifică la maximum

Page 46: Munte Negru

Turism în Muntenegru

46

trăirile. Plutele sunt realizate din trunchiuri de lemn şi sunt conduse îndeosebi de oameni curajoşi şi îndemânatici care s-au ocupat cândva cu operaţiunile de transport al materialului lemnos pe cursul inferior al râului. Cel care se încumetă la o astfel de acţiune va ţine minte întreaga viaţă un răsărit de zi în canion ori o noapte în care unicele lumini au fost cărarea îngustă a cerului înstelat şi roiurile de licurici.

Canionul Mrtvica

Se găseşte la 35 km de Kolašin, înspre Podgorica, şi are o lungime de 9 km. Malurile râului Mrtvica, un afluent drept al râului Morača, care izvorăşte de sub Trebijes, sunt înalte şi acoperite de vegetaţie. În unele locuri ating înălţimea de 1 100 m. Prin canion este tăiată o cărare îngustă, de străbătut cu piciorul. O atracţie deosebită o reprezintă izvoarele „Bjeli nerini”. Pe Mrtvica, la Zeleni vir, se află un pod vechi pe care l-a ridicat cneazul Danilo drept ctitorie dedicată mamei sale. Apele cristaline ale acestui râu sunt bogate în păstrăvi şi lostriţe.

Canionul Nevidio

În cenuşiul stâncilor muntenegrene, acolo unde cu mii de ani în urmă, cu prilejul frământărilor geologice, s-au confruntat versanţii munţilor Durmitor şi Vojnik, tăiat prin stâncărie, se află Canionul Komarnica, ultimul canion cucerit al Europei. Abia în 1965, iubitorii muntelui muntenegreni au cucerit cu mult chin acest canion. Simbolica numelui său, Nevidio sau Nevidbog, cum i se mai spune, aminteşte de misterioasa inaccesibilitate a canionului care vreme îndelungată a rămas ascuns de ochiul omului. Canionul e lung de 3,5 km şi se află la 50 km de Žabljak, în direcţia localităţii Šavnik. La aproximativ o sută de metri înainte de intrarea în canion se găseşte marea cascadă Grabovina. Stâncile verticale, cascadele, strâmtorile, şuvoaiele înspumate, canalele înguste şi o adevărată galerie de figuri de piatră sunt actorii poveştii despre Nevidio.

Peştera Vražni virovi

Peştera de lângă locul cunoscut sub denumirea de Vražni virovi, una dintre cele mai impozante peşteri din Uniunea Serbia-Muntenegru, atrage speologii prin tainele adâncurilor sale încă necercetate. Se află în apropiere de Bijelo Polje, în canionul râului Bistrica. În susul apei, prin clisura Đalovica, pe partea stângă a văii, în locul unde

Page 47: Munte Negru

47

Turism în Muntenegru

aceasta se uneşte cu defileul, se găseşte cel mai de jos dintre lacurile denumite Vražni virovi. În partea superioară a văii se află cea mai mare dintre cele trei intrări în peştera situată deasupra de Vražni virovi. Până acum au fost exploraţi 11 750 m de peşteră.

Partea explorată este constituită dintr-un mare număr de galerii, treceri şi încăperi care, prin poziţia, direcţia şi caracteristicile morfologice de bază, se pot împărţi în patru părţi: Canalul cu Lacuri, Marele Labirint, Canalul Lung şi trecerile ce unesc galeriile inferioare cu cele superioare.

Canalul cu Lacuri iese în evidenţă prin marele număr de lacuri, atât permanente (în jur de 15), cât şi temporare (20-30), dar şi prin stalactitele şi stalagmitele de mici dimensiuni.

Marele Labirint este o împletire de aproximativ 15 galerii, de diferite dimensiuni. În el se află cea mai abundentă concentrare de sedimente chimice, dar iese în evidenţă şi prin bogăţia de culori şi forme în raport cu alte părţi ale peşterii.

Canalul Lung domină celelalte părţi ale peşterii prin dimensiunile şi lungimea sa. Lăţimea medie a galeriei este de aproximativ 8 m, deşi aceasta atinge şi 20 m, iar înălţimea medie este de 20 m, iar în unele locuri şi de 50 m. În afară de încăperea numită Catedrala, în care se află o mare stalagmită, în această parte se găsesc şi două canale, adânci de 30 şi 25 m. Canalul Lung aparţine părţii superioare a peşterii, la fel şi Marele Labirint, însă mult mai numeroase ape-lacuri, canale, ba chiar şi pârâiaşe. Aici există şi mult pietriş acoperit de calcar, ca şi mari depuneri de nisip mărunt. Depunerile de calcar sunt deseori de mari dimensiuni, iar din cauza dimensiunilor peşterii, nu ies atât de mult în evidenţă ca în Marele Labirint.

Cel de-al patrulea întreg morfologic este alcătuit din trecerile care leagă nivelul superior (Marele Labirint şi Canalul Lung) de cel inferior (canalul cu lacurile). Particularităţile acestor treceri sunt un amestec al celor două nivele amintite, unele părţi fiind similare părţii superioare, iar altele – părţii inferioare.

Chiar dacă Marele Labirint şi Canalul Lung au forme diferite, ele se pot examina ca un întreg, în comparaţie cu Canalul cu Lacuri care este diferit atât din punct de vedere morfologic, cât şi genetic.

Peştera nu este însă accesibilă pentru turişti, astfel că la încăperile sale au acces doar exploratorii.

Page 48: Munte Negru

Turism în Muntenegru

48

Cel mai sudic fiord al Europei

„Mă şi mir de soare cum poate apune când asemenea frumuseţi nu va găsi nicăieri”

Lj. Nenadović

De pătrundeţi în Golful Boka Kotorska de pe uscat ori de pe mare, vi se va întâmpla acelaşi lucru – Boka vă va vrăji şi vrăjit veţi rămâne şi când îl veţi părăsi. Călătorului i se pare că munţii parcă s-au deschis şi le-au permis norilor să-i pătrundă. Acesta este cel mai sudic fiord din Europa. Peste linia îngustă a ţărmului s-au ridicat munţi înalţi care-l apără de clima aspră din nord. Şi din această cauză Boka Kotorska este o oază de vegetaţie mediteraneeană – agave, palmieri, mimoze, leandri, kiwi, plante medicinale... Iar în vreme ce pe crestele munţilor e zăpadă, în vale, în acelaşi timp, înfloresc trandafirii.

Golful este în mod natural împărţit în patru golfuri mai mici: Herceg Novi, Risan, Kotor şi Tivat. Aidoma unor mărgele, pe ţărmurile sale se înşiră oraşele, tezaure de istorie, artă şi frumuseţe. Kotor este un vechi centru maritim şi cultural. Veacuri de-a rândul a fost răscruce de drumuri comerciale şi s-a aflat sub puternica influenţă a Republicii Veneţiene. Este separat de munţi printr-un zid solid de apărare ridicat încă pe vremea Bizanţului.

Dobrota este un orăşel în care s-au păstrat numeroase palate ale vechilor marinari şi proprietari de vase. Perast e locul de naştere al multor marinari renumiţi în lume şi un exemplu de oraş care, prin întreaga sa soartă, a fost orientat spre mare. Prin stilul de viaţă amintea de Veneţia, cu care a avut vii legături comerciale şi culturale. E plin de urme ale palatelor nobiliare vechi, care doar indică strălucirea şi bogăţia de odinioară. Într-unul dintre acestea, în Palatul Bujović, se află Muzeul Orăşenesc. Este interesantă povestea din vechime care spune că în Perast ar fi venit boieri ruşi pentru a învăţa tainele marinăritului şi că acest loc este considerat a fi leagănul flotei ruseşti. În faţa Perastului se găsesc două insuliţe – Gospa od Škrpjela şi Sf. Đorđe, care sunt puncte de atracţie turistică deosebită. Risan este cunoscut prin vestigii ale culturii antice. În el au fost descoperite urmele vilei unui patrician roman, cu mozaicuri pe pardoseală, care, prin frumuseţea lor, nu sunt cu nimic mai prejos decât cele lucrate în palatele romane din acele vremuri.

Herceg Novi este un oraş care se află la însuşi capătul golfului. Înfăţişarea sa este o ilustrare a furtunoasei sale istorii. E un amestec simpatic de stiluri romanic, bizantin şi oriental împachetate în imaginea mediteraneeană a oraşului. Astăzi este un oraş al florilor, întrucât toate ferestrele sale sunt întoarse spre mare şi spre soare. Este unul dintre cele mai calde oraşe de pe Adriatica. Aici trebuie vizitate muzeul şi arhiva oraşului, galeria de artă modernă, oraşul vechi şi Sahat-Kula.

Page 49: Munte Negru

49

Turism în Muntenegru

Atmosferă de Amazon

Mulţi consideră Ada Bojana drept o rezervaţie de genul unui parc naţional. Este o insulă de râu, se găseşte la capătul Plajei Mari, în locul unde o părăseşte râul Bojana. Insula este realizată artificial. Din pricina unei furtuni, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, aici a naufragiat vasul „Merito”. În acest loc au existat şi două insule mici. Ani de-a rândul, în jurul epavei şi a celor două insuliţe s-a adunat material aluvionar, de la care a luat mai întâi naştere un banc de nisip, iar apoi şi insula. Ieşind la suprafaţa apei, insula a împărţit râul în două braţe. Are o formă triunghiulară, cu două părţi udate de râu şi cu o a treia udată de Marea Adriatică, înspre care se află întoarsă o plajă lungă de 2 880 m, ce poate primii 13 000 de persoane. Braţul drept desparte insula de Plaja Mare. Plaja şi fundul mării sunt acoperite de nisip mărunt. Pe plajă sunt înşirate umbrele împletite din trestie şi nuiele. Ada Bojana e cea mai frumoasă în amurg când, înainte de apusul soarelui, se naşte un joc incredibil al culorilor ce contopesc într-o imagine unică marea, nisipul şi cerul. Este un adevărat rai pentru windsurf, ski nautic, călărie pe plajă pentru robinsoni şi îndrăgostiţi… Este cea mai îndrăgită destinaţie a nudiştilor germani.

Malurile udate de râul Bojana sunt cunoscute prin căsuţele de lemn, de unde localnicii pescuiesc în stil tradiţional şi specific peştele ce poate fi de îndată gustat în restaurantele construite, de asemenea, într-o ambianţă atractivă.

Ada Bojana este înfrumuseţată de o vegetaţie atât subtropicală, cât şi mediteraneană, iar unele din speciile de plante şi animale sunt unice în Europa. Vegetaţia deasă şi luxuriantă îi conferă Adei vraja Amazonului şi, laolaltă cu neobişnuita lume a animalelor, o transformă într-un spaţiu microecologic aparte.

Pentru împătimiţii sporturilor de elită este bine de ştiut că Ada Bojana este un loc special pentru windsurf. Vânturile favorabile creează valuri deosebite, care permit un windsurf de calitatea celui din Hawaii.

Pe Ada Bojana se află o şcoală de windsurf, care posedă echipamentul cel mai nou, de vârf, pentru noul mileniu. Potenţialele Adei Bojana îi satisfac atât pe amatori, cât şi criteriile aspre ale profesioniştilor. Începătorilor li se potriveşte linia dreaptă a unui mic lac, unde se învaţă primii „paşi” în acest sport. Chiar şi un unic curs de şapte zile la unul dintre profesionişti le permite învăţăceilor să se bucure de valuri, iar după o lună de pregătire aceştia au la dispoziţie vânturile de la marea deschisă.

Din 1975, la Ada Bojana există şi o şcoală de călărie.

Muntele Lovčen

Lovčen nu este doar un ţinut frumos, Lovčen este un far muntenegrean istoric. Ceea ce pentru vechii greci însemna Olimpul, înseamnă şi Lovčen pentru muntenegreni.

Page 50: Munte Negru

Turism în Muntenegru

50

Motivele istorice şi culturale au fost hotărâtoare pentru ca Lovčenul să fie declarat parc naţional.

Crestele Lovčenului se înalţă în sud-vestul Muntenegrului, ca un fundal pentru anticul oraş Kotor, dar şi ca scut de nădejde peste Golful Boka Kotorska. Parcul naţional Lovčen cuprinde partea centrală şi cea mai mare parte a masivului Lovčen, cu o suprafaţă de 6 400 ha. Numeroasele şi diversele forme de relief se găsesc cu precădere în partea de mijloc a muntelui, unde Lovčenul s-a şi înălţat cel mai mult prin vârfurile Stirovnik şi Jezer. Padinile muntelui sunt pietroase, cu numeroase cavităţi şi viroage adânci. Situându-se la graniţa dintre două cu totul diferite întreguri naturale, mare şi continent, Lovčenul suportă influenţele ambelor tipuri climatice. Un aspect arhitectonic specific îl reprezintă faimoasele serpentine. Vechiul drum de la Kotor şerpuieşte lângă Lovčen până la Njeguši, un sat pitoresc, unde se găseşte casa natală a lui Petru II Petrović Njegoš şi, respectiv, cea a regelui Nikola I Petrović. Se spune că în dimineţile senine de pe Lovčen se vede chiar şi Italia.

Pe vârful Lovčenului se găseşte mausoleul celui mai mare domnitor şi poet, Petar II Petrović Njegoš. Ultima dorinţă a lui Njegoš a fost să fie înmormântat în bisericuţa de pe vârful Jezer, pe Lovčen. Dorinţa sa testamentară nu i-a fost imediat îndeplinită din motive de reală primejdie de a-i fi profanat mormântul. Cneazul Danilo a îndeplinit această dorinţă şi, alături de cei mai vestiţi muntenegreni, a purtat pe mâini, până pe vârf, rămăşiţele pământeşti ale acestuia.

Din cauza importanţei pe care a avut-o bisericuţa pentru muntenegreni în lupta pentru libertate, ea a fost mereu ţinta turcilor şi a austriecilor. În 1916, austriecii au făcut-o una cu pământul. Atunci au fost exhumate osemintele lui Njegoš şi predate mitropolitului din Cetinje. În locul vechii biserici, în 1925 s-a ridicat o nouă capelă, unde Petar II Petrović Njegoš a fost înmormântat pentru a doua oară. Atunci a apărut ideea construirii unui mausoleu monumental. După dorinţa regelui Aleksandar Karađorđević, sculptorul Ivan Meštrović a gândit proiectul mausoleului. La realizarea acestuia s-a ajuns abia în 1951, la o sută de ani de la moartea lui Njegoš. Figurile masive de granit şi blocurile au fost urcate la înălţimea de 1654 m şi mausoleul a fost deschis în anul 1974.

Singur cuvântul Lovčen trezeşte în fiecare muntenegrean exaltarea patriotică, iar versurile cântecului popular spun: „Lovčenul ne este sfânt altar”. Relaţia muntenegreanului cu acest munte şi cu cel înmormântat pe vârful lui este efectiv una religioasă.

Litoralul Budva

Sub vârfurile stâncoase ale Lovčenului care se ridică din mare, se întinde Litoralul Budva. Ancorate pe ţărm, după Budva, regina Mediteranei, se înşiră în toată splendoarea

Page 51: Munte Negru

51

Turism în Muntenegru

lor oraşele: Sveti Stefan, Miločer şi Petrovac. Integrate armonios în luxurianta vegetaţie mediteraneeană şi scăldate în generozitatea soarelui, patruzeci de aşezări omeneşti şi douăzeci de plaje îşi aduc prinosul acestui colţ de rai. Privind versanţii Lovčenului, inspirând parfumul pădurilor de chiparos şi bucurându-se de graţia fetelor de pe Litoral, şi cei mai pesimişti trebuie să-l creadă pe Dostoievski care afirma că frumuseţea va salva lumea.

De pe mare, imediat sar în ochi două caracteristici ale acestei părţi de litoral: ţărmul ce se întinde neregulat şi partea de dealuri şi munţii din spate.

Când se ajunge din largul mării la câteva mile marine de ţărm, se poate observa alternarea destul de frecventă a stâncilor înalte ce se ridică deasupra nivelului mării cu bancurile scunde de nisip. Frumuseţea permanentelor schimbări ale reliefului şi ale peisajului în ansamblu în acest spaţiu mediteraneean poate observat cel mai bine dacă se porneşte pe jos de-a lungul ţărmului. Marea a acţionat selectiv: în flişul moale a creat golfuri ovale, iar în calcarul dur – colţi stâncoşi. Astfel a făcut 17 plaje predominant nisipoase de cea mai bună categorie. După calitatea nisipului şi lungimea în metri ies în evidenţă: Jaz 1 200, Mogren 350, Slovenska plaža 1 600, Bečići 1 950, Kamenovo 330, Pržno 260, Miločer 280 Sveti Stefan 700, Drobni pijesak 240, Petrovac 600, Lučice 220 şi Buljarica 2 000. Lungimea totală a celor 17 plaje este de aproximativ 13 km. Plaja din Bečići este încă din 1935 declarată cea mai frumoasă plajă din bazinul mediteraneean.

Mica insulă stâncoasă Sveti Stefan este legată prin istm de ţărm ca printr-un adevărat pod şi reprezintă o atracţie naturală şi locul cel mai exclusivist de pe litoral. Temperatura medie a aerului în această zonă este în ianuarie de 7,70 C, iar în iulie, de 24,10 C. După temperatura medie anuală, Budva se află înainte de Nisa (Budva 15,80 C, iar Nisa 15,20 C). Sezonul de plajă durează din mai până la mijlocul lui octombrie.

Natura s-a îngrijit şi de supravieţuirea plantelor. O mare parte a acestora au frunze cerate şi groase, ce rezistă la radiaţia solară puternică. Sub influenţa însoririi îndelungate şi încălzirii aerului, în plante se adună diferite răşini şi uleiuri eterice, iar florile se dezvoltă bogate şi împrăştie miresme puternice.

Parcul-pădure din Miločer acoperă 18 ha şi se compune din flori şi arbori exotici: cedru libanez, mimoze tropicale, scoruş japonez, cactuşi, agave...

La Petrovac, chiar mai devreme decât la Miločer, au fost cultivate şi chiar a existat o modă a grădinilor de flori. Marinarii locali au adus de peste mări specii exotice şi rare de plante şi arbori şi le-au plantat pe litoral: palmieri din flora africană, eucalipţi din flora australiană, chiparoşi, leandri şi mimoze din diverse ţinuturi mediteraneene.

Acest ambient devine vara un loc de retragere nu doar pentru turişti, ci şi pentru numeroşi artişti.

Page 52: Munte Negru

Turism în Muntenegru

52

SOARE ŞI PLAJĂ

Litoralul Herceg Novi

De pe terasele de litoral ale pantelor muntelui Orjen, la intrarea în Golful Boka Kotorska, priveşte Herceg Novi, oraşul soarelui, florilor, artiştilor plastici şi al poeţilor. Oraşul de pe ale cărui fortăreţe, scări şi clopotniţe se vede intrarea în Golf şi mai departe, în largul mării.

ŽanjićŽanjić se află în micul golf Mirište, adânc retras în uscatul peninsulei Luštica,

la o depărtare de 3,8 mile marine de Herceg Novi, situat în ambientul albastru-azuriu al mării şi al măslinilor bătrâni. Plaja, din pietre albe, lungă de 300 m şi lată de 15 m, poate primi în jur de 1 000 de turişti. „Ariergardă” sunt livezile de măslini, în care puteţi căuta umbră, puteţi bea un vin bun şi vă puteţi bucura de specialităţile de Luštica. În apropiere se găseşte Plava špilja şi insula Mamula cu o veche fortăreaţă austriacă, până la care puteţi ajunge cu vaporaşele particulare ori prin programele de excursii ale agenţiilor turistice.

Până la plaja Žanjić puteţi ajunge pe uscat, pe la Krašići şi Radovići, dar şi pe mare.

MirišteÎntre micul golf Žanjić şi promontoriul Mirište se găseşte micul golf Mirište,

care reprezintă cea mai atractivă locaţie a litoralului Herceg Novi. În micul golf este construit un loc modern pentru scăldat, care este o asociere de bucăţi de beton şi nisip. Plaja se desparte treptat de livada deasă de măslini şi realizează o legătură unică cu marea, aşa cum numai natura o poate oferi. În alcătuirea ştrandului se află şi o unitate de alimentaţie publică unde puteţi încerca specialităţile acestei zone.

RoseEste o localitate pescărească, cu o arhitectură originală, lipită de mare şi sprijinită

de munte. Situată în chiar vârful peninsulei Luštica, întoarsă înspre Igalo – Rose este

Page 53: Munte Negru

53

Turism în Muntenegru

unul dintre cele mai frumoase locuri de pe litoralul herţegnovinean. Terenul împădurit din spate conţine exemplare splendide de specii arboricole mediteraneene. Ţărmul este stâncos, iar marea adâncă, cu fundul nisipos şi stâncos, o adevărată provocare pentru scafandri şi amatorii de pescuit subacvatic. Rose a fost cândva loc de carantină pentru marinarii lumii, astfel că astăzi se pot găsi aici şi urmaşi ai marinarilor portughezi şi spanioli. Până la Rose puteţi ajunge fie pe mare, fie pe uscat.

IgaloIgalo cuprinde ţărmul oraşului de la râul Sutorina până la restaurantul „Galeb”,

amplasament propice pentru înot şi pentru promenadă. Partea de plajă este nisipoasă, pe alocuri betonată, astfel că permite un scăldat confortabil. Pentru aceia care iubesc ştrandurile hoteliere, Igalo este o alegere bună. Aici se află multe restaurante şi cafenele care atragoaspeţii cu specialităţi pescăreşti, muzică bună şi un ambient prietenos. Din cauza fetelor atractive şi elegant îmbrăcate mulţi consideră acest loc „cea mai lungă pistă de modă” de pe ţărmul Adriaticii. Lungimea litoralului este de 1500 m, iar capacitatea de aproximativ 3 500 de persoane.

Kumbor-KamenariÎn această zonă a litoralului herţegnovinean se află multe şi frumoase plaje,

porturi şi refugii de mici dimensiuni, în spatele cărora se întind plantaţii de portocali, mandarini, măslini şi diferite plante mediteraneene. Plajele sunt particulare, sub casele construite chiar pe ţărm, astfel că dacă vă aflaţi în acest loc al litoralului puteţi beneficia de propria plajă. Lungimea acesti sector este de aproximativ 3100 m, iar capacitatea de 6 000 de persoane.

Litoralul Tivat

Litoralul Tivat are 17 plaje publice, cu o suprafaţă de 31 200 m2. De-a lungul ţărmului se înşiruie golfuri şi văi, cu numeroase obiective de cazare şi turistice. Tivat are şi trei insule: Ostrvo Cvijeća, Sveti Marko şi Gospa od Milosrđa.

Plaja OpatovoSe află la 3 km de centrul oraşului, în apropiere de şosea, este nisipoasă, are o

lungime de aproximativ 200 m şi e împărţită în două de un far.

Donja LastvaSe găseşte la o depărtare de 1,5 km de Tivat. Are o suprafaţă de 1000 m2.

Rt Steljanovo

Page 54: Munte Negru

Turism în Muntenegru

54

Plaja este localizată pe linia dintre Tivat şi Verig, are o suprafaţă de 1700 m2 şi se află la o distanţă de 1 km de Tivat. De o parte plaja este stâncoasă, cu pietre foarte netede pentru scăldători, iar de cealaltă parte, nisipoasă.

BelaneEste o plajă de nisip în centrul oraşului, în apropiere de hoteluri şi de locul de

plimbare. E de tip urban, cu o suprafaţă de 1 200 m2.

ŽupaPlajă de nisip de 500 m2, aproape de centrul oraşului, de hoteluri şi de locul de

plimbare, în spatele căreia se află o pădure de pini şi chiparoşi.

Ostrvo cvećaPlaja are o suprafaţă de 1 200 m2, se desfăşoară circular urmând linia insulei

lungi de 300 m şi late de 200 m, cu numeroase plaje nisipoase de dimensiuni mai mici. Se găseşte la 2 km de oraş. Însuşi numele spune că e vorba de o insulă cu o vegetaţie mediteraneeană luxuriantă, în ale cărei răcoare şi restaurante puteţi descoperi plăcerea în mirosurile şi gusturile produselor mării şi vinului. În imediata apropiere de Ostrvo cveća se află plaja nisipoasă Kalardovo, de 4 200 m2, cu restaurant şi caf é-bar.

Sveti MarkoInsla dispune de o plajă lungă de 4 000 m2. Localitate turistică de tip închis,

exclusiv turistică, în cadrul lanţului „Club Mediteranée” din Paris, cu aproape 1 000 de căsuţe de tip tahitian. Numele l-a primit după cel al bisericii Sv. Marko. Ceea ce o face atractivă sunt numeroasele văi şi depresiuni, în spate acoperite de măslini şi plante subtropicale, accesibile iubitorilor de înot, care vin aici cu bărcile. Această zonă exclusivistă este o adevărată provocare pentru aventurieri.

Plavi horizontiPlavi horizonti se găseşte în fundul văii Pržna, care este considerată una dintre cele

mai frumoase în această parte a peninsulei Luštica, dar şi de pe litoralul muntenegrean. Se află la mare deschisă, lângă hotelul cu acelaşi nume, şi este acoperită de nisip mărunt (radioactiv, terapeutic). Valoarea aparte o constituie pădurile de pini şi măslini de a căror răcoare se bucură numeroşi înotători. Panta mică înaintează mult în mare, apa fiind astfel atractivă pentru copii şi pentru cei care nu ştiu să înoate. Se consideră că Pržna are cele mai multe ore însorite pe an. Plaja are o lungime de 300 m şi poate primi concomitent în jur de 900 de persoane.

KrašićiSe găseşte în apropierea satului cu acelaşi nume, nu departe de Radovići, la 15

Page 55: Munte Negru

55

Turism în Muntenegru

km de Tivat. Dispune de văi mici cu plaje nisipoase şi pietroase. Plaja are aproximativ 1 500 m.

OblatnoValea care se află în apropiere de localitatea Radovići, lungă de 1 200 m, are o

plajă nisipoasă şi una ceva mai mică şi mai atractivă, stâncoasă. În spate, terenul este împădurit şi neatins de construcţii, ceea ce-i oferă locului o valoare deosebită.

Litoralul Kotor

Având în vedere că se găseşte în cea mai adâncă parte a Golfului Boka Kotorska, nu posedă plaje nisipoase lungi care înfrumuseţează alte zone ale litoralului muntenegrean.

MorinjPlajă nisipoasă şi pietroasă, lungă de 1 000 m şi lată de 15 m, în spatele căreia

există o atracţie naturală: un canal retras, care dispune de marină. Plaja se găseşte pe promontoriu, sub autostradă. În apropierea ei se află izvoare de apă dulce, cu vechi mori de apă transformate în restaurante ambientale exclusive.

RisanPlaja Risan se găseşte în partea de ţărm dintre Risan şi Strp. Este pietroasă, lungă

de 1 000 m, lată de 10 m, potrivită pentru turismul terapeutic şi recreativ. În apropiere se află hotelul „Teuta”.

Bajova kulaO plajă atractivă şi loc preferat de către cetăţenii Kotorului. Numele şi l-a primit

după legendarul erou Bajo Pivljanin, care a construit un turn pentru a avea un loc de retragere între războaie. Se află pe drumul înspre Perast, este pietroasă, lungă de 60 m, cu o apă marină deosebit de limpede şi de curată. În spate se află o vegetaţie luxuriantă de arbust de laur, al cărui miros completează bucuria înotului şi a statului la soare. Într-o parte a plajei se găseşte un port mic, unde cei din Kotor şi cei care iubesc acest loc îşi leagă ambarcaţiunile. Aici se poate veni pe mare sau pe uscat.

OrahovacEste, de asemenea, un loc favorit al celor din Kotor. Plaja e însorită de-a lungul

întregii zile, iar apa mării e curată, cristalină. Se găseşte în apropiere de Kotor, înspre Perast. Este pietroasă, lungă de 1 000 m şi deosebită o face zona din jur – o asociere armonioasă a ţărmului şi mării cu pontoanele şi casele marinăreşti făcute din piatră, înconjurate de plante mediteraneene luxuriante. La fel ca plajele din vecinătate, şi

Page 56: Munte Negru

Turism în Muntenegru

56

aceasta dispune de o apă deosebit de curată, lucru dovedit şi de câmpurile marine pentru cultura scoicilor comestibile.

Markov rtEste una dintre cele mai cunoscute locaţii pentru turismul balnear şi de reabilitare.

Are o plajă deosebit de bine amenajată, folosită îndeosebi de clienţii de hotel. Plaja este pietroasă, lungă de 1 000 m, iar lângă ea se află o colonie hotelieră de tip bungalow. Markov rt se află pe drumul dintre Prčanj şi Stoliv, în partea kotoriană a Golfului Boka Kotorska.

ŽukovaVale ce aparţine localităţii Donji Grbalj şi reprezintă una dintre atracţiile acestei

părţi a ţărmului. Ea însăşi este un centru al altora mai mici, care gravitează în jurul ei,. Până la ea se ajunge pe un drum de macadam, care completează ambientul naturii neatinse. Ţărmul este înclinat uşor înspre mare, pietros, lung de 200 m, iar în spate e acoperit de un machi des.

TrstenoValea Trsteno reprezintă una dintre cele mai frumoase plaje din zona Donji Grbalj

şi se află printre cele mai frumoase nouă plaje ale litoralului muntenegrean. Este adânc retrasă în uscat şi ferită astfel de valurile mari şi de vânturi. Loc retras, ţărmul lung de 200 m, acoperit cu nisip fin, cu o mare limpede şi albastră-azurie, cu un fund marin nisipos, cu un mediu înconjurător neatins de mâna omenească, este doar o parte a ceea ce vă aşteaptă pe plaja Trsteno. Până aici se poate ajunge pe o şosea asfaltată prin care Trsteno este legată, peste valea Jaz, de şoseaua magistrală Herceg-Novi – Bar.

BigovoValea Bigovo aparţine şi ea de Donji Grbalj şi se află pe drumul dintre Budva şi

Tivat. Este adânc retrasă în uscat şi datorită acestei poziţii a fost cândva port pescăresc în care se adăposteau pescarii pe timp de furtună. Astăzi este o aşezare-port permanent locuită, cunoscută prin nămolul terapeutic descoperit chiar la capătul golfului Bigovo, prin plaja pietroasă, prin peştii gustoşi şi altele.

Litoralul Budva

Dansul milenar al valurilor cu ţărmurile a creat o ordine unică a golfurilor ovale în zonele mai flişoase şi cele mai stâncoase, care sunt din calcar dur. Această irepetabilă frumuseţe a neîncetatelor schimbări permite trăiri frumoase pe minunatele plaje ori pe stâncile abrupte.

Page 57: Munte Negru

57

Turism în Muntenegru

După calitatea nisipului, plajele litoralului Budva sunt de cea mai înaltă categorie. Se întind pe 38 km de ţărm împărţit în multe văi, plaje de nisip, capuri şi insuliţe.

JazPlaja Jaz se află printre cele mai mari trei potenţiale ale litoralului muntenegrean.

Se întinde în Câmpia Mrčevo, fiind străbătută de râul sezonier Drenovštica. De ambele părţi este apărată de munţii Grbalj şi Straža. Plaja se află la o distanţă de 2,5 km de Budva, în direcţia Tivat, şi este alcătuită din două părţi, una de 500 m şi una mai mică, de 300 m, pe care o folosesc nudiştii. Este vorba despre o plajă pietroasă în apă şi pe ţărm, în vreme ce în adâncime este nisipoasă, ceea ce-i dă apei un ton divin de turcoaz. În spatele celei mai mari părţi a plajei, în vegetaţia mediteraneeană, se află un camping auto cu o capacitate de 2 000 de locuri. Această plajă este protejată ca bun natural şi se bucură de un tratament de categoria I.

Mogren I şi IIAceste două plaje se întind de la Capul Mogren până la Hotelul „Avala”. Condiţiile

naturale ale Mogrenului le situează în categoria celor mai atractive plaje cu nisip cu o granulaţie medie, pe uscat şi pe mare. Plaja are o însorire deosebită şi este expusă la vântul din sud. În partea din spate este protejată de muntele Spas, acoperit cu o pădure deasă de pini şi stejari. Accesul la plajă este posibil doar pe lângă complexul hotelier „Avala”, ceea ce-i conferă un caracter de exclusivitate. Se află la o depărtare de 150 m de oraşul vechi. Mogren este alcătuită din două plaje nisipoase cu o lungime de 350 m, unite între ele printr-un tunel pînă la care duc două cărări de beton. Numele şi l-a primit după cel al marinarului spaniol Mogrini, care a naufragiat şi a ajuns pe una dintre cele două plaje. Acesta, în semn de recunoştinţă, a ridicat o biserică închinată Sfântului Anton.

Plajele orăşeneşti – Gradske plažeUna se găseşte între oraşul vechi şi hotelul „Avala”, iar cea de-a doua între oraşul

vechi şi portul Budva. Sunt pietroase şi situate imediat lângă meterezele oraşului vechi.

Slovenska plažaSe întinde de la portul orăşenesc până la hotelul „Park”, pe o lungime totală de

aproximativ 1 600 m. În 1920 a fost declarată loc de baie, iar cehii care şi-au petrecut aici vara anului 1935 i-au spus Slovenska plaža, aşa cum se numeşte şi astăzi. Plaja este pietroasă, atât pe ţărm, cât şi în mare. În spate se află un complex hotelier cu acelaşi nume, cu apartamente, dependinţe, restaurante şi cafenele, cu parcuri aranjate şi înfrumuseţate de diferite plante mediteraneene.

Page 58: Munte Negru

Turism în Muntenegru

58

GuvanceEste o plajă mică de nisip, care se găseşte lângă o cărare ce duce spre Bečići,

aproape de tunel, lungă fiind de 80 m. Vă puteţi bucura de intimitatea şi frumuseţea acestei micuţe plaje.

Plaja BečićiEste considerată a fi una dintre cele mai mari şi mai frumoase plaje din partea de

sud a Mării Adriatice. Este nisipoasă, lungă de 1950 m şi se întinde de sub Zavala până la Djevistenje. Această plajă a primit în 1935, la Paris, Grand Prix/marele Palm D’Or, fiind socotită cea mai frumoasă plajă europeană. Câtă importanţă i se dă acestei plaje stă mărturie şi faptul că cehii au organizat o expoziţie cu nisip cules de la faţa locului. În spate se află o aşezare turistică complexă. O putem considera drept o zonă pentru băi cu toate componentele aferente: ca zonă de sport, recreaţie şi odihnă în parcuri amenajate şi cu terenuri de sport de toate felurile şi, evident, ca o zonă cu toate modalităţile de cazare.

KamenovoPlaja Kamenovo este prima dintr-un şir de 16 mai mici, fiind una dintre foarte

atractivele plaje ale litoralului Budva, pe linia către Perazić Do. Se află între Bečići şi Pržno. Este pietroasă, ca şi fundul mării, astfel că-i conferă apei limpezi când o nuanţă turcoaz, când una azurie. Este orientată înspre sud-est şi se bucură de un mare număr de ore însorite. Plaja Kamenovo are o lungime de 730 m şi e accesibilă datorită apropierii de autostradă.

PržnoSe află în faţa picturalei localităţi tipice de litoral cu acelaşi nume, ceea ce-i

conferă plajei un farmec deosebit. Se întinde de la Capul Pržno până la Capul Miločer. Pržno este o combinaţie între o parte de plajă nisipoasă şi una pietroasă, cu o lungime de 350 m. În spatele ei se află măslini cu o valoare deosebită, din această cauză localitatea se regăseşte pe lista rezervaţiilor naturale protejate.

În imediata apropiere se află hotelul „Maestral”, iar câteva ospătării şi cafenele ambientale oferă clipe gastronomice minunate.

Aici, la faţa locului, vă puteţi convinge de realitatea unui exotic apus de soare.

Plaža MiločerSe găseşte mai jos de reşedinţa de vară de altădată a familiei regale Karađorđević,

construită în anul 1934, despărţită de şosea prin două porţi, una spre Pržno, iar cealaltă spre ieşirea către Sveti Stefan.

Plaja este lungă de 280 m, iar în spate are pădurea Miločer care cuprinde 18 ha, cu specii rare de arbori exotici, aşa cum sunt cedrul libanez, mimozele tropicale, scoruşul

Page 59: Munte Negru

59

Turism în Muntenegru

japonez, cactuşii, agavele...Plaja Miločer este una dintre plajele nisipoase de înaltă categorie şi, pe lângă

un fundal minunat şi un hotel exclusivist, reprezintă o operă desăvârşită a naturii şi mâinilor omeneşti.

Plaja reginei – Kraličina plažaSe află imediat lângă plaja Miločer şi, prin atractivitatea sa, se include în ambientul

acesteia. Plaja are o lungime de 200 m, cu măslini şi chiparoşi în fundal.Numele şi l-a primit datorită faptului că a fost plaja preferată a reginei Marija Karađorđević.

Sveti StefanPe această plajă, considerată a fi cel mai atractiv loc de pe ţărmul Mării Adriatice,

găsim o creaţie naturală rară în lume – tombola. Este vorba despre un istm ce uneşte ţărmul cu stânca pe care e ridicat oraşul-hotel exclusivist Sveti Stefan.

În stânga şi dreapta tombolei se întind două plaje nisipoase, cu un nisip de culoare roşietică şi cu o lungime de 1 170 m.

În spate, într-un parc amenajat în stil mediteraneean, se găsesc un hotel, restaurante, cafenele, un club de scafandri şi un parking. Sveti Stefan este o locaţie de lux pe ţărmul muntenegrean, iar exclusivismul său e de multă vreme cunoscut în lume. Aici se odihnesc cu plăcere personalităţi cunoscute, iar printre oaspeţi s-au numărat Willy Brandt, Boby Fischer, Sofia Loren, Monica Vitti, Silvester Stalone, Claudia Schiffer... Printre premiile internaţionale se numără şi „Mărul de Aur” al magazinului „Life” (1964).

Drobni pijesakSpre sud, înspre Petrovac, terenul are o asemenea configuraţie încât s-au format

mai multe plaje retrase, acesibile doar de pe mare. Aici iese în evidenţă Drobni pijesak, o plajă aşezată într-o vale discretă, lungă de 250 m. Nisipul de o culoare galbenă-albă îi conferă aspectul unei adevărate plaje tropicale, iar în spate este acoperită de machi şi măslini. Chiar pe plajă există un izvor de apă potabilă şi câteva obiective pentru cazare. Drobni pijesak este locul de ieşire preferat de către localnici. Aici se ţinea în trecut „Bankada”, adunarea căpeteniilor Pastrović.

Perazića DoPlaja Perazića Do se găseşte lângă mănăstirea Rezevići, sub şoseaua magistrală.

Mica plajă nisipoasă este retrasă într-o vale adâncă. Lângă plajă se află şi minunatul hotel „As”, precum şi un debarcader pentru şalupe mici.

Petrovačka plažaEste o plajă nisipoasă, lungă de aproximativ 600 m, de culoare roşietică, una dintre

Page 60: Munte Negru

Turism în Muntenegru

60

cele mai vizitate plaje de pe litoralul Budva. Farmecul aparte i-l conferă micile insule Katić şi Sveta Nedelja, care sunt o adevărată provocare pentru iubitorii adâncurilor marine. Petrovačka plaža face parte din rândul rezervaţiilor naturale protejate. Partea ei pentru scăldat este mărginită de o promenadă cu restaurante, cafenele şi mici magazine pentru suvenire. În spate se află hotelurile „Palas” şi „4 Jul”.

LučiceO minunată localitate care, şi pe lângă numărul mare de vizitatori, a rămas intactă

din punct de vedere natural. Plaja Lučice se află la o depărtare de 500 m de Petrovac, spre sud. Are forma unui mic golf, e lungă de 220 m, este nisipoasă pe ţărm şi pe fundul mări, cu o adâncime mică a apei care se întinde înspre larg, şi cu o pădure de pini şi chiparoşi în fundal. Aici se găsesc şi două obiective de cazare.

BuljaricaBuljarica deţine probabil cel mai mare potenţial turistic al ţărmului muntenegrean.

Câmpul Buljarica şi padinile muntelui Dubovica sunt potrivite pentru dezvoltarea tuturor formelor de turism. Valea Buljarica se întinde de la Capul Resovo până la Dubovica şi este cea mai mare plajă a litoralului Budva. Se află la o depărtare de 1 km de Petrovac, în direcţia Bar, are o lungime de 2 250 m, fiind acoperită cu pietriş. În spatele plajei se află mai multe campinguri auto şi locuri de odihnă.

Insula Sveti NikolaInsula Sveti Nikola este cea mai mare atracţie turistică pentru cei din Budva.

Ţărmurile insulei coboară perpendicular în mare. Se află între mai multe mici văi retrase – o provocare pentru persoanele singuratice, aventurieri şi romantici. Pe insulă există trei plaje nisipoase, cu o lungime totală de 840 m. Insula este acoperită cu diferite plante mediteraneene, ceea ce face ca plajele şi văile să fie atractive prin aspectul lor „sălbatic”. Este potrivită atât pentru şederea de zi, cât şi pentru cea de noapte. Se află la mai puţin de un kilometru de Budva. În timpul sezonului estival, până aici se poate ajunge cu vaporaşele care transportă zilnic persoane de pe plajele litoralului Budva. Însă până la cele mai frumoase plaje, care se găsesc în partea de sud a insulei, se poate ajunge exclusiv cu bărcile.

Litoralul Bar

Kraličina plaža Se găseşte în imediata apropiere de staţiunea Čanj, în nordul acestui loc turistic.

Până la această mică şi atractivă plajă se poate ajunge doar pe mare. Este înconjurată de stânci sedimentare. Datorită ambientului, nisipului minunat şi apei curate şi cristaline

Page 61: Munte Negru

61

Turism în Muntenegru

a mării, a fost plaja favorită a reginei Milena în timpul sejururilor acesteia la palatul Topolica.

Biserna obala ČanjBiserba obala sau plaja Čanj este una dintre cele mai frumoase de pe litoralul

muntenegrean. Plaja e împărţită în două de o creastă de munte. Este acoperită de depuneri groase de nisip fin de diferite culori pe ţărm şi pietricele rotunjite de apă, după care şi-a şi primit numele (biser – perlă). Lungimea celor două părţi de plajă este de 1 800 m, ele putând găzdui 9 000 de amatori de baie. În spate se află un hotel, restaurante şi cafenele înconjurate de chiparoşi, pini şi plante mediteraneene.

Până acum câţiva ani i se spunea Španska plaža (Plaja spaniolă). Pe la mijlocul anului 1936, aici s-au adunat în jur de 300 de comunişti, voluntari muntenegreni pentru Spania, cu intenţia de a fi transportaţi pe câmpurile de luptă din Spania. Însă în loc să ajungă la nava franceză care-i aştepta în golf, ei au sfârşit în închisorile Regatului Iugoslaviei.

MaljevikValea Malevik, cu o vale mai mică în vecinătate, de care o desparte Capul Kličevac,

este o plajă mică, pietroasă, între Čanj şi Sutomore. Are o lungime de aproximativ 100 m, iar marea este extrem de curată. În apropiere se află Crni rt (Capul Negru), în a cărui parte subacvatică se găsesc mari cantităţi de obiecte cu valoare arheologică – un adevărat rai pentru cercetătorii adâncurilor marine.

Sutomorska plažaSutomorska plaža se găseşte în apropiere de Bar. Are o lungime de 1250 m,

în prelungirea ei aflându-se plaja Zlatna obala (Ţărmul de Aur), lungă de 850 m, cu un complex hotelier purtând acelaşi nume. Ambele plaje sunt nisipoase, de culoare aurie, ceea ce conferă acestui loc o frumuseţe deosebită. Şederea pe plajă micşorează dificultăţile persoanelor cu boli reumatice. În spatele plajei se află hoteluri şi complexe particulare de apartamente, restaurante şi cafenele, situate în pădurea deasă de pini şi chiparoşi. În urmă cu trei veacuri, aici se scăldau cu plăcere şi contesele veneţiene.

Crvena plažaCrvena plaža (Plaja Roşie) se află într-o mică vale între Sutomore şi Bar. Numele

şi l-a primit după pronunţata culoare roşie a nisipului, respectiv a pietricelelor rotunjite de ape, care acoperă ţărmul şi fundul marin. Este lungă de 1 000 m şi are în spate păduri dese de pini. Ceea ce o face deosebită este neobişnuita împreunare dintre culorile mării, nisipului şi pădurilor de pin. E ştrandul preferat al Barului. De ea se leagă şi legenda potrivit căreia pe stânca înaltă de deasupra plajei se adunau nimfele marine - nereidele - care se pieptănau cu piepteni de coral. Râsetele şi cântecele lor se auzeau până departe,

Page 62: Munte Negru

Turism în Muntenegru

62

însă despre acestea era interzis să se vorbească, fiindcă oamenii ar fi devenit muţi...

ŽukotrljicaEste o plajă pietroasă, lungă de aproximativ 1 000 m, aflată lângă Crvena plaža.

Este acoperită de pietricele rotunde, iar în spate, de plante mediteraneene şi păduri de pin. Numele şi l-a primit de la faptul că aici se scufundau plantele de bucsău (Spartium funceum) pentru a se muia, a se mieliţa şi a se pregăti astfel pentru ţesut.

Gradska plaža TopolicaSe află chiar în oraş, în faţa hotelului „Topolica”, şi se întinde de la râul Željeznica

până la Portul Bar. Are o lungime de 500 m, este acoperită cu pietricele rotunde şi pe uscat, şi în mare. În spate, lângă hotel, se găsesc terenuri de sport şi un parc. Chiar la capătul plajei se află portulBar, cu o capacitate de 850 de locuri de acostare.

Crvena stijena (Stânca Roşie)Este o plajă micuţă, retrasă, situată după dealul Vlujić, nu departe de Bar. Este

stâncoasă, iar în spate a fost acoperită de un desiş de mărăcini.

Veliki pijesakVăile Veliki şi Mali pijesak se găsesc în sudul comunei Bar, la o depărtare de 10

km în direcţia Ulcinj. Plajele sunt ocrotite ca rezervaţii naturale. Au o bază de nisip fin atât în apă, cât şi pe ţărm. Datorită poziţiei deosebit de bune, după-amiaza târziu vă puteţi bucura de minunate apusuri de soare. Plajele sunt lungi de 600 m, fiind legate de şoseaua principală printr-un drum de macadam. În spatele lor se află o aşezare de weekend, ridicată într-o pădure bătrână de stejari şi măslini.

UtjehaDespre această plajă mulţi spun că este o adevărată bijuterie, poate pentru că în

spatele ei se întinde o mare de măslini, până la autostradă şi mai departe, spre orizont. Este cunoscută prin frumuseţe, însorire şi apă de mare curată, din ale cărei adâncuri izvorăşte şi apă dulce, amestecându-se în nuanţe turcoaz neobişnuit de luminoase. Plaja Utjeha se află între Bar şi Ulcinj, are o lungime de 800 m şi este acoperită de pietricele rotunde de culoare albă.

MurićiPlaja Murići este cea mai mare plajă de pe lacul Skadar. Se află în josul satului

Donji Murići, pe partea de nord-vest a ţărmului lacului Skadar. Plaja este nisipoasă şi lungă de aproximativ 600 m, lată de 7 m. Adâncimea mică a apei la ţărm înaintează mult în lac, fundul fiind acoperit cu nisip. Pe plajă se găseşte o fântână cu apă curată şi rece, iar în spatele ei se află o pădure veche şi deasă de stejari şi castani. Murići este un loc

Page 63: Munte Negru

63

Turism în Muntenegru

căutat pentru vacanţe, unde turiştii se bucură de specialităţile lacului – crapi şi anghile, precum şi de o minunată natură bogată în elemente unice de floră şi faună. Lacul Skadar este unul dintre parcurile naţionale ale Muntenegrului.

Litoralul Ulcinj

Litoralul Ulcinj are o lungime de 32,7 km, se întinde de la Capul St. Ulcinj până la vărsarea râului Bojana în Marea Adriatică. Ţărmul este înfrumuseţat de 18 văi micuţe în partea stâncoasă, peninsulele Marjan şi Mandra, plaja Valdanos, două plaje nisipoase – Velika şi Mala şi, ca o atracţie deosebită, rezervaţia naturală Ada Bojana.

Prin frumuseţea, mărimea şi mediul înconjurător, ies în evidenţă plajele Velika şi Mala, Ada Bojana, Valdanos şi plajele de lângă pădurile de pin. Plajele litoralului Ulcinj fac parte din rândul celor mai însorite de pe litoralul Mării Adriatice şi podoabă deosebită le este vegetaţia subtropicală luxuriantă. Din cauza configuraţiei ţărmului, litoralul Ulcinj are posibilităţi deosebite pentru organizarea tuturor sporturilor de apă şi de uscat.

ValdanosPlaja Valdanos cu fundalul său reprezintă o adevărată rezervaţie de măslini. Este

acoperită cu pietre rotunde mari pe uscat şi în apă. În spate se află o aşezare turistică de bungalowuri, aşezate printre măslini, dar şi cu obiective de cazare. De asemenea, posedă şi un spaţiu pentru corturi, ce e drept, nu prea mare.

Plaja are o lungime de 400 m, iar la capetele ei există şi o parte stâncoasă, un adevărat vis pentru pescari, scafandri şi cercetători ai adâncurilor marine. Marea este curată, de culoare verde-închis. În vale bat vânturi prielnice pentru navigaţie cu ambarcaţiuni cu pânze.

Plaja Mică – Mala plažaEste o plajă urbană, cu nisip din cel mai fin, de înaltă calitate, ceea ce-i dă apei

o culoare albastru-verde închis. Din această cauză, dar şi datorită nisipului, este foarte potrivită pentru copii. Mala plaža e lungă de 360 m şi poate primi în jur de 2 500 de amatori de înot. Chiar la capătul plajei, sub oraşul vechi, ale cărui ziduri răsar parcă direct din mare, se găseşte micul port Ulcinj (360 m), cu un debarcader bine organizat. În spate se află restaurante, berării şi cafenele şi, în trepte, înspre interior, în stilul oriental de litoral, oraşul Ulcinj, cel mai sudic punct al litoralului.

De-a lungul pădurii de pini, între hotelurile „Galeb” şi „Albatros”, cu o lungime de 1 km, se află un şir de plaje mai mici, naturale sau amenajate, de hotel: Skalice,

Page 64: Munte Negru

Turism în Muntenegru

64

Borići, Ludvigova plaža, Ženska plaža... În prelungire urmează un şir de plaje pietroase şi stâncoase pentru cei care doresc un colţ tainic şi liniştit, într-un ambient natural desăvârşit: Maslinjak, Opaljice, Džemilina plaža, Ljana, Crnogorsko guvno. În faţa acestor plaje se află zone potrivite pentru pescuitul subavatic.

Ženska plažaChiar lângă mare, într-o minunată pădure seculară de pini, în imediata apropiere de

hotelurile „Galeb” şi „Albatros”, pe Ženska plaža izvorăşte o apă minerală sulfuroasă, despre care se crede că are acţiuni miraculoase. Se susţine că apa respectivă, bogată în minerale, este recomandată femeilor care nu pot procreea, astfel că, mulţumită ei, multe asemenea femei au devenit mame.

Velika plažaVelika plaža reprezintă un fenomen natural deosebit prin frumuseţe şi varietate. Se

află la o depărtare de 5 km de Ulcinj, are o lungime de 13 km şi o lăţime medie de 60 m, astfel că localnicii îi spun „Capacabana de Ulcinj”. Se întinde de la Capul Djeran până la Ada Bojana. Este acoperită cu cel mai fin nisip (diametrul grăuntelui de nisip variază între 0,1 şi 5 mm) şi se estimează că poate să primească în jur de 150 000 de amatori de plajă. Calitatea nisipului este astfel încât i se atribuie calităţi terapeutice – este bogat în minerale şi e recomandat celor care suferă de boli reumatice şi de alte afecţiuni. Caracteristic pentru Velika plaža este un foarte lung brâu de apă marină puţin adâncă. În spatele plajei, imediat lângă ea, în verdele plantelor mediteraneene şi ornamentale, la 100 m de mare, se găseşte un complex hotelier cu terenuri de tenis, fotbal, baschet, volei, handbal... Sub Capul Djeran, chiar la începutul plajei, se află portul„Porto Milena”, adânc retras în uscat, unde se găsesc nenumărate colibe de lemn pe apă, pentru pescuit în stil tradiţional, pe care localnicii le denumesc „kalimere”.

Pe plajă se pot închiria diferite rechizite sportive. Puteţi să navigaţi cu ambarcaţiuni cu pânze, să practicaţi surful, să schiaţi, să jucaţi fotbal ori volei pe nisip... Foarte popular este pescuitul sportiv.

Ada BojanaMulţi consideră Ada Bojana drept o rezervaţie naturală de tip parc naţional. Este

vorba de o insulă de râu creată artificial. După o mare furtună de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, aici a naufragiat vasul „Merito”. În acest loc au existat şi două insuliţe. Ani de zile, în jurul epavei şi a celor două insule s-a adunat material cărat de râu, de la care mai întâi s-a format un banc de nisip, apoi insula. Ieşind la suprafaţa apei, insula a împărţit râul în două braţe. Are o formă triunghiulară. Două părţi sunt udate de apele râului, iar cea de-a treia, de apele mării, înspre care se află întoarsă şi o plajă de nisip lungă de 2 880 m şi care poate primi aproximativ 13 000 de persoane. Braţul drept al râului Bojana desparte insula de Velika plaža. Plaja şi fundul marin sunt acoperite de

Page 65: Munte Negru

65

Turism în Muntenegru

nisip mărunt. Pe plajă sunt construite umbrele din trestie şi nuiele împletite. Ada este cea mai frumoasă în amurg când, înainte de apusul soarelui, se naşte un incredibil joc de culori pe care marea, nisipul şi cerul le unesc într-o imagine unică. Este un adevărat rai pentru schiatul pe apă, călăritul pe plajă, pentru robinsoni şi îndrăgostiţi... Este destinaţia preferată a nudiştilor germani.

Ţărmurile udate de Bojana sunt cunoscute prin căsuţele de lemn de unde localnicii pescuiesc în stil tradiţional şi specific. Peştele îl puteţi gusta imediat în restaurantele pescăreşti construite, de asemenea, într-un ambient atractiv. Insula Ada Bojana este înfrumuseţată şi de plantele subtropicale şi mediteraneene, iar unele dintre speciile de plante şi animale sunt unice în Europa. Vegetaţia deasă şi luxuriantă îi conferă insulei o vrajă de Amazon şi laolaltă cu lumea neobişnuit a lumii animale o transformă într-un spaţiu microecologic deosebit.

Iubitorii sporturilor de elită trebuie să ştie că Ada Bojana este un loc de elită pentru windsurf. Vânturile prielnice creează valuri minunate, care permit un windsurf de calitate hawaiană.

Pe Ada Bojana se află o şcoală care posedă cel mai nou şi mai performant echipament pentru noul mileniu. Posibilităţile oferite de Ada Bojana satisfac atât amatorii, cât şi profesoniştii cei mai pretenţioşi. Pentru începători este potrivit luciul apei unui mic lac, unde se învaţă primii paşi în acest sport. Deja după şapte zile de antrenamente cu instructori profesionişti, se poate trece la windsurf pe valuri mai mari, iar după o lună de zile vă puteţi bucura de vântul şi valurile mării deschise.

Încă din 1975, pe Ada Bojana activează şi o şcoală de călărie.

Page 66: Munte Negru

Turism în Muntenegru

66

ORAŞE ŞI STAŢIUNI

LITORAL

BudvaBudva este considerată una dintre cele mai vechi aşezări de pe malul Mării

Adriatice. Potrivit legendei, a fost fondată de către Kadmo, fiul regelui fenician Agenor. După ce a fost izgonit din Teba, el a ajuns pe aceste meleaguri pe un car cu boi şi a pus piatra de temelie a oraşului Budva de astăzi.

Oraşul vechi Budva e aşezat pe o mică peninsulă. Este înconjurat de ziduri înalte, construite la sfârşitul secolului al XV-lea. Acestea au fost ridicate după sistemul medieval de fortăreţe, cu porţi orăşeneşti, cu ziduri de apărare şi turnuri. Din punct de vedere urbanistic, oraşul are o structură de străduţe înguste şi piaţete, cu valoroase monumente aparţinând diverselor culturi mediteraneene care i-au marcat istoria şi dezvoltarea.

În Budva se poate vedea vechea Citadelă, ridicată ca un obiectiv fortificat în Evul Mediu.

Bečići

Se află la aproximativ un kilometru sud-est de Budva.

Petrovac

Doar ceva mai la sud de Sveti Stefan, s-a cuibărit şi Petrovac, un atractiv loc turistic. Şi aici există numeroase monumente culturale, dintre acestea evidenţiindu-se un mozaic din secolul al III-lea, deosebit de bine păstrat.

Page 67: Munte Negru

67

Turism în Muntenegru

Sveti Stefan

Ca o corabie de piatră răsucită, în partea de mijloc a litoralului Budva a „ancorat” Sveti Stefan. Cândva un sătuc pescăresc, menţionat pentru prima dată în documente scrise în 1441, din 1960 este un oraş-hotel cunoscut pe plan mondial, cu vile confortabile şi apartamente. Potrivit unei surse populare, Paštrovicii au construit aşezarea cu bani smulşi de la turci, în secolul al XV-lea. Câteva secole mai târziu, Sveti Stefan a fost capitala Paštrovicilor, unde s-a întrunit şi a dat verdicte şi tribunalul popular „Bankada”. Această tradiţie s-a păstrat până astăzi. Ocupându-se în principal cu pescuitul şi cultivarea măslinilor, locuitorii de altădată ai acestei insuliţe, mânaţi de viaţa grea şi de nevoi, au părăsit-o în căutarea unei vieţi mai bune şi au luat drumul Ţarigradului, iar mai târziu al Americii şi Australiei. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, insuliţa era aproape pustie. Graţie ideii unor eminenţi artişti plastici, precum Lubarda şi Milunović, oraşul-hotel şi-a primit primii oaspeţi cu peste patruzeci de ani în urmă. Repede primeşte şi titlul de loc de vacanţă exclusivist. Oameni de stat, mari politicieni, industriaşi, stele de cinema, sportivi de renume sunt în principal clienţii săi. Îndeosebi ai vilei „118”, unde chiria pe o zi ajunge şi la 1 500 de dolari.

„...Parcă m-am întors în oraşul celor mai frumoase basme ale copilăriei mele” – a spus, într-o vizită la Sveti Stefan, diva filmului italian Sofia Loren.

Kotor

Vechiul oraş Kotor este una dintre cele mai bine păstrate ansambluri urbanistice medievale din această parte a Mediteranei, care a reuşit să-şi conserve structura tipică pentru oraşele din secolele XII-XIV. Ansamblul asimetric al străzilor înguste şi al pieţelor abundă de monumente ale arhitecturii medievale, care au contribuit, pe lângă alte frumuseţi, la faptul ca oraşul Kotor să fie inclus pe lista UNESCO „Patrimoniul natural şi cultural universal”. Moştenirea culturală a acestui oraş este alcătuită din construcţii deosebite prin stilul arhitectonic. Este o îmbinare unică, în felul său, cu mediul înconjurător. Sistemul de fortificaţii al Kotorului, protejat ca valoare mondială, este alcătuit dintr-un zid lung de 4,5 km, înalt până la 20 m şi cu o lăţime de până la 15 m. Meterezele au fost începute încă în vremea ilirilor şi dezvoltate până în secolul al XVIII-lea. Din cele trei porţi orăşeneşti cea mai veche este cea de sud, parţial construită în secolul al IX-lea, în vreme ce poarta de nord şi cea centrală sunt construite în stilul renascentist de la jumătatea secolului al XVI-lea. Monument reprezentativ al arhitecturii romanice în spaţiul Adriatic este splendida catedrală Sv. Tripun, ridicată în 1166 pe ruinele unei biserici din secolul al IX-lea. În ea se găsesc rămăşiţele unor fresce din secolul al XIV-lea şi un tezaur bogat, cu lucrări ale bijutierilor locali şi veneţieni din secolele XIV-XX. Lângă catedrală, în perimetrul oraşului, este păstrată o bogată

Page 68: Munte Negru

Turism în Muntenegru

68

moştenire a arhitecturii sacrale dintre secolele XII şi XX:- Biserica romanică Sv. Luka, construită în timpul domniei marelui jupan Nemanja

şi a fiului acestuia Vukan, în 1195;- Biserica romanică Sf. Ana, de la sfârşitul secolului al XII-lea, cu fresce din

secolul al XV-lea;- Biserica romanică Sv. Marija, din 1221. În ea se găsesc rămăşiţele unor fresce

monumentale, precum şi un baptisteriu din epoca creştinismului timpuriu;- Biserica gotică Sf. Mihajlo, ridicată pe ruinele unei mănăstiri benedictine din

secolul al VII-lea, cu fresce din secolul al XV-lea;- Biserica Sf. Klara, din secolul al XIV-lea, cu altare de marmoră deosebit de

frumoase, operă a lui Francesco Cabiance din secolul al XVIII-lea;- Biserica Gospa od Zdravlja, din secolul al XV-lea;- Biserica ortodoxă Sf. Nikola, de la începutul secolului al XX-lea.În oraş există şi numeroase palate: palatul Drago, cu fresce gotice din secolul al

XV-lea; palatul Bizanti din secolul al XVII-lea; palatul Pima cu forme renascentiste şi baroce din secolul al XVI-lea; palatul Grubonja, cu stema inserată a unei vechi farmacii din Kotor, înfiinţată în anul 1326; palatul Grgurina din secolul al XVIII-lea, astăzi clădirea ce adăposteşte Muzeul Maritim, precum şi Sat kula (Turnul cu ceas) din secolul al XVI-lea, alături de care se află un stâlp al infamiei din Evul Mediu.

Dobrota

Dobrota s-a dezvoltat lângă Kotor şi i-a împărtăşit şi soarta când, în 1704, cu acordul veneţienilor, a devenit o comună autonomă. Ca localitate ce se întinde de-a lungul a şapte kilometri pe litoral, e menţionată încă în secolul al XII-lea. Cândva, a avut cele mai multe corăbii de cursă lungă, cu pânze, şi, mulţumită căpitanilor săi, a fost una dintre cele mai bogate locuri din Boka Kotorska. Despre aventurile lor de pe oceane şi mări stau şi astăzi mărturie palate şi biserici, construite în stilul baroc din secolul al XVII-lea şi până în secolul al XIX-lea. Cele mai vechi monumente ale Dobrotăi sunt bisericile Sf. Ilija şi Gospa od Milosrđa din secolul al XIV-lea. Iar prin monumentalitatea sa aici iese în evidenţă biserica Sf. Eustahija din secolul al XVIII-lea, cu un bogat tezaur în care se păstrează numeroase icoane de valoare şi obiecte de ceramică, dar şi trofee de război din lupta împotriva turcilor pe mare şi pe uscat. Altarul acestei biserici este împodobit de mai mult de un deceniu cu un mozaic impozant având o suprafaţă de o sută de metri pătraţi, lucrare a cunoscutului artist croat Eda Murtić.

Page 69: Munte Negru

69

Turism în Muntenegru

Perast

Se află la o distanţă de 12 km la vest de Kotor şi reprezintă cel mai bine păstratul ansamblu baroc de pe ţărmul muntenegrean al Mării Adriatice. Prin întărirea flotei în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, a atins apogeul dezvoltării. În aceste timpuri a fost construită majoritatea celor mai frumoase clădiri ale vechiului oraş. Palatele unor faimoşi lupi de mare aparţin stilului baroc şi dintre acestea se evidenţiază: Bujović, din anul 1693, Zmajević, Badović şi Smekja.

Dintre monumentele culturale ies în evidenţă:- Biserica Sf. Nikola, ridicată în perioada secolelor XV-XVII. Deţine un bogat

patrimoniu bisericesc.- Biserica parohială, a cărei construcţie a început în anul 1740, după planurile

arhitectului veneţian Giuseppe Beati. Mai există doar clopotniţa şi cupola bisericească, în vreme ce forma bisericii ca întreg se cunoaşte graţie unui model din lemn, bine păstrat.

- Biserica Sf. Đorđe, ridicată pe insula din faţa Perastului. Aparţine mănăstirii benedictine, construită în secolul al XII-lea.

- Gospa od Skrpjela (Maica Domnului de Skrpjela), biserică romano-catolică în stil baroc, ridicată în anul 1630, pe o insulă artificială, în faţa Perastului, pe care anterior a existat doar o capelă. Adăposteşte o colecţie muzeeală cu minunate lucruri artistice ale unor pictori italieni. Biserica este împodobită cu 68 de picturi realizate de Tripe Kokolja, un pictor din Perast, unul dintre cele mai cunoscute nume ale picturii baroce muntenegrene din secolul al XVII-lea. De asemenea, aici se poate vedea o interesantă icoană cusută în goblen, în loc de aţă fiind folosit păr uman de diferite nuanţe.

Prčanj

Prčanj e menţionat încă în secolul al XIII-lea sub numele de Perzano sau Persano, şi este locul de baştină al multor războinici vestiţi ai Golfului Boka Kotorska, dar şi al unor marinari iscusiţi care, încă din secolului al XVII-lea, au asigurat comunicaţiile poştale între Veneţia şi Ţarigrad. Astăzi, Prčanj are în tezaurul său multe monumente cultural-istorice care, prin arhitectura şi bogăţia lor culturală, încântă vizitatorii. Printre acestea se numără îndeosebi importanta biserică a comitatului închinată Naşterii Maicii Domnului, de pe padina muntelui Vrmač, fiind, de altfel, şi cea mai mare din Boka Kotorska. Este construită din piatră fasonată de Korčula, după proiectul arhitectului veneţian Bernardino Macaruci, în anul 1789. Astăzi, în biserică se găsesc şi busturile lui Njegoš, Andrija Zmajević, Josip Juraj Štrosmajer, Andrija Kačić-Miošić, Franjo Ucelini, cel al lui Jožo Đurović, căpitan şi conducător al renaşterii naţionale în Boka Kotorska, precum şi bustul vestitului Ivo Vizin, marinar care, navigând, a străbătut întreaga lume.

Page 70: Munte Negru

Turism în Muntenegru

70

În afară de marea sa vechime, Prčanj atrage astăzi prin ambientul său mediteranean şi prin prea frumoasele sale plaje.

Risan

Risan a apărut în secolul al III-lea î.Hr., fiind considerat cel mai vechi oraş din Golful Boka Kotorska. Judecând după relatările antice, l-au fondat membrii tribului ilir Risoniti. Potrivit tradiţiei orale din zonă, a fost centru maritim, meşteşugăresc şi comercial al statului ilir. Iar potrivit legendei, după atacul romanilor, aici s-a ascuns regina iliră Teuta. Dar cum Risinium nu a făcut faţă atacatorilor, în cele din urmă, deznădăjduită, Teuta a sărit în mare şi a murit.

Oraşul nu a dispărut prin venirea romanilor. Ba, dimpotrivă, a devenit centru al provinciei romane şi a primit statut de municipiu. Din acea perioadă parvin ruinele de palate, construite dintr-o frumoasă marmoră grecească, împodobită cu sculpturi şi mozaicuri bogate. Astfel, într-un palat din secolul al II-lea d. Hr., au fost descoperite mozaicuri ce se numără printre cele mai frumoase monumente europene de acest gen. Mozaicurile din Risan sunt în multe culori. Iar cele mai frumoase dintre ele reprezintă figura lui Hypnos, zeul somnului, culcat în patul său. Cunoscătorii afirmă că este vorba despre unica figură din mozaic cunoscută a zeului somnului.

La răscrucea drumurilor, pe lângă cunoscutul spital de afecţiuni ale oaselor, se află fundaţia localnicului Vasa Čuković şi hotelul „Teuta”. Risan este şi un loc turistic atrăgător pe harta Bokăi Kotorska.

Herceg Novi

Cu mai multe decenii în urmă, în broşurile turoperatorilor scria că Herceg Novi este „o fotografie în piatră şi o capodoperă a civilizaţei, însă şi o luxuriantă grădină botanică.” Verdele său mediteranean, această ciudată scenografie de după „Poarta Bokăi”, şi l-a căpătat în principal mulţumită generaţiilor de marinari care au adus puieţi sau seminţe de palmieri, leandri, eucalipţi, agave, cactuşi, bambus, magnolii şi alte plante exotice. În calitate de „oraş al veşnicului verde, al soarelui şi scărilor” l-a descris la timpul său şi Ivo Andrić, laureat al premiului Nobel pentru literatură, care, asemenea multor scriitori, şi-a lăsat „toamna vieţii” la Herceg Novi.

A fost fondat de către regele bosniac Tvrtko I, în primăvara lui 1382. Oraş îl va face abia urmaşul acestuia şi nepotul de frate Stjepan Vukčić-Kosača, cunoscut sub numele de Herceg Stjepan, după care îşi va primi oraşul actualul nume. Alături de vecinul Dubrovnik, Herceg Novi devine repede un important centru economic, politic şi cultural la mare.

Page 71: Munte Negru

71

Turism în Muntenegru

În afară de turci, pentru el s-au bătut şi spaniolii, veneţienii, francezii, englezii, ruşii şi austro-ungarii... Fiecare imperiu şi mare putere şi-a lăsat aici urmele propriei civilizaţii în numeroasele fortificaţii, dar şi în construcţiile sacrale şi de alt tip. Astfel că astăzi Herceg Novi este un tezaur de stiluri populare, de la arhitectura orientală până la baroc. Oraşul este dominat de turnurile Forte Mare, Španiola, Kanli-kula... Astăzi, acestea sunt în principal scene de vară pe care se desfăşoară programe ale unor festivaluri deja tradiţionale de film, muzică şi teatru. Monumentele reprezentative moştenite de la administraţia de o sută de ani a Austro-Ungariei se află pe mica insulă Mamula, respectiv pe Prevlaka şi Arza, chiar la intrarea în Golful Boka Kotorska.

Dintre obiectivele sacrale un loc dominant îl ocupă mănăstirea Savina, una dintre cele mai frumoase edificii ale arhitecturii baroce de pe Adriatica, prin biserica sa mică fiind începută încă din 1030. Din timpul administraţiei veneţiene, un loc important îl ocupă şi bisericile Sf. Jeronim, Sf. Antun, Sf. Franjo, iar după importanţă, alături de acestea se află şi biserica Sf. Leopold Mandić, născut Novljanin.

În măsura în care aveţi ambiţii de pictor sau scriitor, Herceg Novi este un adevărat atelier în care imaginaţia se transformă uşor în faptă. Fiindcă în afară de scriitori şi oameni din lumea filmului, acesta este înainte de toate şi un oraş al pictorilor, cu zece galerii particulare şi numeroase manifestări artistice de-a lungul întregului an. Printre acestea se numără şi prestigiosul Salon hibernal de artă plastică.

Cel mai vechi festival din oraş este „Sărbătoarea mimozelor” din lunile ianuarie şi februarie. Sărbătoarea în cinstea acestei flori ţine săptămâni întregi. Iubitorilor de istorie bogatele colecţii ale Muzeului Regional le oferă cea mai bună imagine despre moştenirea culturală a oraşului Herceg Novi.

Prin plajele atractive şi locurile pitoreşti pentru excursii, cum sunt Žanjić pe peninsula Luštica sau Borica pe padinile Orjenului, Litoralul Herceg Novi le oferă numeroşilor oaspeţi efectiv multiple posibilităţi pentru o odihnă activă şi reabilitare. Şi cei mai pretenţioşi căutători de frumuseţi ale globului pământesc pot găsi aici frumuseţi pe promenadele şi pe numeroasele scări din vechiul centru al oraşului... Fiecare pas este aici, de fapt, o descoperire şi o nouă poveste.

Topla

Topla se află între Herceg-Novi şi Igalo. Însuşi numele arată că această oază însorită este „semănată” cu numeroase monumente culturale. În Topla au fost construite şi bisericile Sf. Đorđe şi Sf. Spas, în apropierea cărora se află şi o veche clădire de şcoală. Sub acoperişul acestei antice construcţii de piatră, reconstruită în 1999, se păstrează şi amintirea despre primele zile de şcoală ale poetului şi vlădicii muntenegrene Petar II Petrović Njegoš. Aici, la călugărul Josip Tropović, şi-a dobândit educaţia şcolară elementară viitorul poet de renume mondial şi întemeietorul Muntenegrului.

Page 72: Munte Negru

Turism în Muntenegru

72

Igalo

Este un loc unde mulţi au venit în cărucioare pentru invalizi, consideraţi cazuri fără speranţă, şi s-au întors acasă sănătoşi, pe propriile picioare. Igalo este deja de decenii întregi unul dintre cele mai cunoscute centre de sănătate din Muntenegru şi din lume. Până prin anii şaizeci ai secolului al XX-lea, Igalo nu era decât un sătuc cu case împrăştiate, pentru ca în ultimele cinci decenii să crească într-un orăşel care practic s-a unit cu Herceg Novi. Din Igalo se ajunge repede cu vaporaşele la Njivice, Zanjić, respectiv la Plava špilja (Grota albastră), pe care mulţi au trăit-o ca pe un „templu al zeului mării”.

Datorită nămolului dovedit lecuitor de la Igalo a fost construit un centru modern recuperare medicală, în care se pot trata şi odihni concomitent mai mult de o mie de pacienţi. Acesta este cunoscut îndeosebi pentru tratamentele bolilor reumatice. Tradiţional, cei mai frecvenţi utilizatori ai binecuvântatului nămol de Igalo sunt scandinavii, îndeosebi norvegienii. Leac pentru bolile lor reumatice şi de altă natură au căutat aici şi multe personalităţi, capete încoronate, prinţi şi regi. Oaspete des a fost şi preşedintele fostei R.S.F.I., Josip Broz Tito. Pentru uzul său, pe lângă Institut a fost construită vila „Galeb”, astăzi obiectiv rezidenţial al Guvernului Republicii Muntenegru pentru oaspeţii de seamă.

BijelaPoarta de răsărit a litoralului

Bijela este ţinutul natal al multor constructori de nave din Boka Kotorska. Şantierul naval a existat aici încă de pe vremea întemeietorului oraşului Herceg Novi, regele Tvrtko. Ştiinţa construirii de nave le-a fost transmisă meşterilor locului cel mai adesea de către meşterii oaspeţi din vestita şcoală de la Korčula. Pe această tradiţie se bazează şi actualul colectiv al companiei „Jadransko brodogradilište”, care se ocupă în principal cu repararea şi întreţinerea vaselor, de la nave transoceanice şi până la cele mai mici ambarcaţiuni. Dacă aveţi un yaht propriu, veţi găsi la docurile Bijelăi servicii de cea mai înaltă clasă.

Dar dacă există ceva deosebit în Bijela, atunci este oricum vorba despre biserica „Riza Bogorodice” din secolul al XIV-lea, cu fresce deosebit de importante, renovată şi protejată din anul 1998.

Hotelurile „Park” şi „Delfin”, pe lângă tot mai multele pensiuni particulare, i-au hărăzit localităţii un viitor de interesant şi atractiv loc turistic. Pe lângă Kamenara, unde căile de comunicaţie leagă Novi de Tivat, Bijela este şi ea un al doilea stâlp al „porţii de

Page 73: Munte Negru

73

Turism în Muntenegru

răsărit” al litoralului hercegnovinean.

Tivat

Cel mai tânăr oraş din Golful Boka Kotorska s-a născut pe o întindere netedă, la poalele muntelui Vrmač. Dacă e să judecăm după arhivele din Kotor, în acest loc, în secolul al XIV-lea, sunt menţionate denumirile de Teuda, Theoda şi Theuda, ceea ce duce la legătura cu numele reginei Teuta. Din nefericire, sunt puţine urmele scrise despre întâmplările din această localitate din timpul Nemanjićilor, Balšićilor, Crnojevićilor, veneţienilor, francezilor şi austriecilor. În timpul Evului Mediu şi mai târziu, zona fertilă şi însorită a Tivatului a aparţinut în principal nobililor din Kotor, Prčanj şi Dobrota. Aici s-au aflat marile lor posesiuni, palate şi reşedinţe de vară, precum şi biserica Sf. Antun din anul 1373. O parte a acestei moşteniri, cândva a celei mai bogate familii Buča, este astăzi şi o reşedinţă de vară în care se află muzeul din Tivat şi o galerie de artă. Pe Prevlaka, între secolele XIII şi XV, s-a aflat sediul mitropoliei de Zeta.

Tivat devine o aşezare urbană abia la sfârşitul veacului al XIX-lea, prin construirea, în 1889, a Arsenalului Maritim. O jumătate de secol mai târziu, va fi „cucerit” de turişti. „Plavi horizonti”, „Mimoza”, „Kamelija” şi „Palma” sunt doar câteva nume de hoteluri care, prin activitatea lor, pot primi până la opt mii de oaspeţi. Un punct de atracţie îl constituie aşezarea turistică „Sf. Marko”, ridicată pentru nevoile Clubului Mediteranée din Paris. Este formată din o sută de căsuţe ascunse în verdele luxuriant, pentru odihna atractivă a oaspeţilor şi în deplină armonie cu natura.

Din 1971, Aeroportul Tivat a fost înzestrat cu o pistă modernă şi a devenit astfel un aeroport important pentru traficul aerian intern şi internaţional. Tivatul trebuie doar să-şi valorifice la maximum potenţialul turistic. Doar văile din apropierea Prevlakăi, precum şi cele de la Župa şi Kaliman oferă condiţii deosebite pentru construirea de porturi şi cluburi de yahting, cu toate că în Tivat există şi astăzi un loc minunat pentru navigatori.

Ostrvo Cveća (Insula Florilor)Printre apartamentele complexului turistic Ostrvo Cveća şi printre desele straturi

arheologice, în uşa mare a bisericii se odihneşte şi o neobişnuită poveste despre o femeie mai deosebită, care a trăit înaintea timpului său... Este vorba despre contesa Ekaterina Vlastelinović din familia cunoscutului poet şi preot din Zadar, Jovan Sundečić, măritată după bogatul Ilija Veselinović din Risan. Fără urmaşi, ea a rămas văduvă la 25 de ani . Pe lângă jurământul că nu se va mărita niciodată, această doamnă stilată a cumpărat de la urmaşul familiei Druško din Kotor, cu 400 de ducaţi, o treime din Prevlaka. Averea de invidiat şi bogăţia şi le-a „zidit” în renovarea obiectivelor sacrale ruinate de pe mica insulă. Cu toate că nu a purtat veşmintele, ea a devenit călugăriţă şi ctitor de mănăstire.

Page 74: Munte Negru

Turism în Muntenegru

74

Pentru sfârşitul vieţii distinsa contesă a ales postul. Părinţii spirituali spun: „A îmbrăţişat smerenia şi ascultarea, milostiva văduvă devenind prin aceasta logodnica lui Hristos!” Presimţindu-şi sfârşitul vieţii, contesa Ekaterina i-a lăsat lui Petru II Petrović Njegoš, prin testament, întreaga sa avere. Cu acest spirit muntenegrean ales, susţin cronicarii, s-a aflat în contacte dese, la fel ca şi cu Sf. Petru de Cetinje. A murit de la un glonte tras de un criminal necunoscut, pe 2 martie 1842, pe Prevlaka, unde odihneşte şi astăzi.

Krašići

Se află la aproximativ doi kilometri sud-vest de Tivat.

Bar

„M-am mutat la Bar fiindcă, de altfel, sunt un irecuperabil om al barului”, îşi amintesc localnicii de cuvintele unui concitadin anonim al lor, un foarte îndrăgostit al unei „picături bune”, un fost lucrător portuar. Înainte de toate, Bar este un important port al acestei părţi a Balcanilor şi importantă destinaţie feroviară.

Însă Bar are un frate mai vârstnic pe partea italiană a Mării Adriatice – Bari. Această paralelă se pomeneşte lângă Stari Bar (Barul Vechi), mutat la 5 km de port, pe padinile muntelui Rumija. După decenii întregi de singurătate, ruinele Barului vechi sunt astăzi un centru cultural. De aveţi prilejul, vizitaţi atelierul cunoscutului pictor Naod Zorić, dar şi ale altor artişti din casele de piatră renovate. Aici se află relativ bine păstrate rămăşiţele unui turn, ale unor străduţe şi metereze urbane. Îndeosebi catedrala Sf. Đorđe şi biserica Sf. Nikola din secolele al XIII-lea şi al XIV-lea. Aici se află şi palatele cu urme de picturi, un amam turcesc...

Mai puţin poetic, însă curat şi armonios se întind spre port noile aşezări. Barul nu este, evident, doar un port, ci şi un oraş turistic. Cu plajele ce încep nu departe de port şi şerpuiesc până la Sutomore, oraşul este un important centru turistic. Nu departe se află cunoscutele plaje ale localităţii Sutomore, precum şi valea Čanj, cu un lanţ de hoteluri şi locuri de odihnă.

Breasla cultivatorilor de măslini şi cea a producătorilor de ulei se pot lăuda şi cu cel mai bătrân măslin, răsărit în urmă cu două mii de ani! Pe lângă portul care creşte mereu în dimensiuni, măslinul este un simbol dominant al oraşului. Sub forma acestui măslin este realizată şi placheta festivalului internaţional de televiziune care se ţine anual în acest oraş iubitor de pace. Legenda spune că, în Evul Mediu, nici un locuitor al Barului nu se putea căsători până ce nu sădea măcar zece exemplare din acest nobil pom mediteraneean. După tradiţie, măslinul nu se sădeşte pentru sine, ci pentru urmaşi,

Page 75: Munte Negru

75

Turism în Muntenegru

nepoţi şi strănepoţi. Fiindcă până la primul rod se aşteaptă zece şi chiar mai mulţi ani, mulţi măslini bătrâni poartă şi astăzi numele celor care i-au sădit şi ale celor care i-au îngrijit, astfel că există măslinii lui Rada, Đura, Todor, Rista... Măslinii seculari, care dau cel mai bun rod la vârsta de o sută de ani, păstrează şi astăzi numele proprietarilor lor. Pe ţărmul muntenegrean cresc mai mult de o jumătate de milion de măslini, cel mai des plantaţi fiind cei din ţinutul Barului.

Čanj

Biserna plaža sau Čanj are o plajă lungă de 1 800 m şi poate primi 9000 de persoane. În spate, pini şi chiparoşi.

Sutomore

Mică aşezare turistică, una dintre cele mai atractive destinaţii în această parte a litoralului muntenegrean, înconjurată de munţi înalţi şi plaje lungi ce se îmbăiază într-o mare Adriatică de un albastru caracteristic, Sutomore a atras dintotdeauna mulţi turişti.

În satul Gornja Brca, în secolul al XVIII-lea, cu minunate case de piatră, cu volte, terase şi curţi împrejmuite cu fier forjat, a fost atât de frumos încât aici îşi căutau odihna şi contesele din bogata şi îndepărtata Veneţie, care cunoşteau frumuseţile şi efectele tămăduitoare ale tuturor locurilor de odihnă mai importante din Europa acelor timpuri. Un secol mai târziu, lângă potcoava plajei, a început să răsară Sutomore de astăzi. Acesta şi-a luat cel mai probabil numele după numele Sfintei Maria, însă există şi alte interpretări.

Pe teritoriul oraşului există patru plaje bune pentru baie. Până la ele se ajunge uşor, în vreme ce altele sunt mai greu accesibile şi de aceea şi-au păstrat aspectul original şi prezintă exemple de natură neatinsă şi locuri potrivite pentru cei cu spirit de aventură.

Ulcinj

Dacă doriţi o vacanţă în costumul lui Adam şi al Evei, adevărata adresă este Ulcinj, cel mai sudic oraş al litoralului muntenegrean. Cele mai lungi plaje cu nisip fin, îndeosebi cea de pe estuarul Bojanei, sunt un adevărat loc pentru atingerea repetată şi adevărată cu Mama Natură. Şi pentru o pătimaşă îmbrăţişare de dragoste, chiar şi la vârste înaintate. Într-un fel miraculos, zona Ulcinj readuce energia vitală şi emoţiile înăbuşite. „Abia aici ne-am dat seama că viaţa este într-adevăr frumoasă”, susţine o perehe de germani care deja de ani de zile îşi petrec aici fiecare anotimp. „Noi ne-

Page 76: Munte Negru

Turism în Muntenegru

76

am cununat cu Ada”, spun cei doi, bronzaţi de soare şi miraculos întineriţi cu două-trei decenii. Ulcinj se aşterne lângă mare în forma unui arc încordat. Oraşul este chiar ceea ce a rămas din aşezarea Colhidium sau Olcinium de altădată. Deja de la prima privire îşi descoperă trecutul bogat şi dramatic de trei milenii, fiind unul dintre cele mai vechi oraşe de pe ţărmurile Mării Adriatice. Astăzi există aici multe ruine ale unor minunate construcţii zidite din piatră. Abia câte un ornament bine păstrat mai aduce aminte de vremurile luxoase ale goticului şi Renaşterii. Totuşi, unele s-au păstrat, ca de pildă Turnul Balšićilor sau biserica-geamie, în stil renascentist, care adăposteşte muzeul orăşenesc. Şi astăzi dominant este stilul oriental. În acest tezaur al culturii se intră prin două porţi, una dinspre mare, iar cealaltă dinspre uscat.

Parcă pierdută în zare, se întinde pe 12 km Velika plaža, cu un nisip fin asemenea făinii. Nu departe de râul Bojana, curiozitatea turiştilor este stârnită şi de lacul Skadar, bogat în peşte, dar şi de rămăşiţele anticului oraş Svac. Acesta este totodată şi cel mai atractiv şi mai mare „oraş mort” de pe Adriatica, susţin cunoscătorii. Dacă nisipul Ulcinjiului arde prea tare, refugiul trebuie găsit în multicolora aşezare lacustră de pe malurile Bojanei. Pe lângă modul străvechi de prins peşte, potrivit pentru diferite specialităţi culinare, veţi găsi aici un refugiu dumnezeiesc.

CONTINENT

Cetinje

„Aceasta este o preafrumoasă gură de rai!”, a exclamat impresionată de panoramă o prinţesă engleză în timp ce se apropia de Cetinje. Cu siguranţă că asta se întâmpla pe Orlov krš (Stânca Vulturului), de unde se oferă şi cea mai frumoasă privelişte asupra cetăţii de scaun a Muntenegrului. Aşezarea nu are fortificaţii aidoma multor străvechi oraşe regale, întrucât natura a înconjurat Cetinje cu munţi stâncoşi, ca nişte străjeri puternici.

Oraşul a fost fondat în anul 1482, când Ivan Crnojević, ultimul conducător al puternicului stat medieval Zeta, şi-a ridicat un castel sub Orlov krš, iar după aceea şi o mănăstire ca sediu al mitropoliei Zetei. A făcut aceasta în primul rând convins fiind că din acest ambient inaccesibil îşi va apăra cu mai mult succes ţara de duşmani. Ca un cuib al libertăţii, Cetinje a rezistat în faţa numeroaselor atacuri ale marilor puteri şi a rămas neînvins. În aceste vremuri a luat naştere şi tezaurul spiritualităţii muntenegrene. De fapt, la numai 40 de ani de la inventarea, de către Gutenberg, a tiparului, Đurađ

Page 77: Munte Negru

77

Turism în Muntenegru

Crnojević a fondat în anul 1494 vestita tipografie de la Cetnje, de sub teascurile căreia va ieşi „Oktoih prvoglasnik”, cea dintâi carte din Balcani şi din sudul slav tipărită cu litere cirilice.

Cetinje a rămas veacuri de-a rândul o dovadă a modului cum şi-au creat şi păstrat muntenegrenii într-o mână bogăţia culturală, iar în cealaltă au ţinut obligatoriu arma. Este efectiv vorba de un oraş-muzeu, cu cele mai bune şi mai bine păstrate colecţii de arme şi alte valori din Balcani, care reprezintă frumuseţea artei acestui meşteşug.

Chiar dacă astăzi pe umbroasele uliţe ale oraşului Cetinje nu se mai plimbă domnitori, voievozi şi membri ai gărzilor personale ale acestora, ambasadori şi consuli, ele sunt şi în continuare martore ale trecutului plin de slavă al Muntenegrului. Cel ce doreşte să trăiască măcar o parte din lucrurile astea, cel mai bine ar fi să coboare de pe Orlov krš pe Mala guvno (Mica Arie), spaţiul dintre două monumente principale, mănăstirea şi Biljarda. Acesta aminteşte de faimosul târg „Car zvona” din Moscova, fiind chiar o copie fidelă a imaginii acestuia. La Biljarda, cândva cancelaria Senatului, a fost creat inegalabilul poem „Cununa munţilor” al lui Njegoš... Muzee, galerii, arhive, evenimente artistice, toate astea fac şi astăzi din Cetinje unul dintre cele mai atractive centre turistice ale Muntenegrului contemporan.

Şi cea mai scurtă şedere la Cetinje presupune vizitarea obligatorie a vârfului Lovčen. În monumentalul mausoleu, operă a cunoscutului sculptor de renume mondial Ivan Meštrović, odihnesc rămăşiţele pământeşti ale lui Njegoš, poet, înţelept, filosof şi conducător care a spus că omul este „scânteia pentru cer creată”, iar viaţa „o luptă neîncetată...”

Njeguši

La Njeguši, locul natal al marelui scriitor şi conducător al Muntenegrului, Petar II Petrović Njegoš, se poate ajunge pe un drum vechi şi pe numeroase serpentine săpate în partea dinspre Kotor a munţilor. Secole de-a rândul, acest drum a fost unica legătură a cetăţii de scaun Cetinje cu Litoralul. De pe această „cărare celestă” se oferă cea mai frumoasă panoramă înspre Golful Boka Kotorska, care se vede ca-n palmă. De aceea, un drum până la Njeguši este o excursie atractivă pentru oaspeţii veniţi în staţiunile din Boka Kotorska şi pe Litoralul Dubrovnik. Cel mai frumos popas este cel la casa natală a lui Njegoš, din satul Herakovići. O simplă clădire din piatră în tradiţionalul stil muntenegrean păstrează amintirea creatorului „Cununii munţilor”, pe care mulţi critici literari îl aşează alături de celebrii Puşkin şi Lermontov, Goethe sau Heine...

Tradiţional de primitoarele gazde din Njeguši îşi vor da silinţa ca fiecare oaspete venit pe aceste locuri vizibil sărăcăcioase să rămână cu amintiri frumoase. A cunoaşte aici istoria înseamnă obligatoriu şi o gură de mied tămăduitor, de prima clasă, din Njeguši, o băutură răcoritoare specifică. Iubitorii de delicatese se pot bucura aici de vestita şuncă de calitate superioară de Njeguši, respectiv de brânza şi smântâna şi de

Page 78: Munte Negru

Turism în Muntenegru

78

mâncărurile pregătite în mod tradiţional pe vatră.Datorită climei plăcute, şi în cele mai fierbinţi zile sunt numeroşi cei care-şi petrec

chiar şi întreg concediul în această „staţiune a văzduhului”, cel mai des pe Ivanovo korito. De aceea, nu este ciudat că şi renumitul sculptor Ivan Meštrović, ca onorariu pentru monumentul închinat lui Njegoš, a solicitat numai „un bulgăre de brânză şi şuncă”, deci doar ceea ce a mâncat şi Njegoš cel mai adesea, cât s-a aflat în viaţă.

Podgorica

Situat pe ţărmurile a nu mai puţin de şase râuri, oraşul Podgorica primeşte zilnic formele şi însemnele unui oraş european contemporan. Metropolă, sediu administrativ al Muntenegrului, prin noile edificii oraşul i se pare unui musafir că ar fi coborât pentru o clipă pe malurile râurilor Morača, Ribnica, Zeta, Sitnica, Mareža şi Cjevna pentru a se răcori... Dincolo de imaginea de oraş modern se pot uşor vedea urmele şi spiritul unei îndelungate tradiţii, pentru asta fiind îndeajuns o ieşire în prima stradă din centru, de pildă pe Hercegovačka.

Încă acum două mii de ani, la vărsarea Ribnicăi în Morača, aici se afla oraşul ilir şi roman Birziminium, iar acolo unde Zeta se uneşte cu Morača, luxoasa Duklja, şi astăzi o atractivă localitate arheologică. Oaspeţilor Podgoricăi mai trebuie să li se spună că oraşul şi-a primit numele actual în 1326, după numele muntelui Gorica, care se află în partea de nord. Numele de Titograd l-a purtat între 1946 şi 1990. Cea mai convingătoare imagine a vechiului oraş Podgorica oaspetele o poate găsi în aşezarea Varoš, acolo unde-l va conduce, aidoma unui far, înaltul turn cu ceas, Sat-kula, de altfel încă un simbol al oraşului.

Podgorica este şi un centru mediteraneean localizat pe deosebit de „norocosul” loc de 44 m deasupra mării, la o depărtare de o sută de kilometri de cunoscutele staţiuni de pe Litoral şi de foarte atractivele centre de turism hibernal de pe Bjelašica. Aşadar, în doar două ore de condus schiatul pe apă poate fi înlocuit cu schiatul pe zăpadă. În apropiere de oraş se află şi lacul Skadar care, alături de însorita Vale a Zetăi, face o adevărată „grădină a raiului”. De înţeles că un asemenea mediu dă şi un vin de prima calitate şi deosebit de tămăduitor, aşa cum sunt „Vranac” şi „Prokorden”, respectiv cunoscuta ţuică de struguri „lozovača” sau „apa vieţii”, cum i se mai spune...

Oaspetele se poate caza confortabil la hotelurile „Crna Gora”, „Podgorica”, „Ljubović” şi „Zlatica”, precum şi la hotelurile particulare mai mici din oraş şi din apropiere. Ca şi centru comercial deschis, Podgorica oferă o mare varietate de mărfuri de import, înainte de toate din Italia. Pauzele în shopping se pot umple cu specialităţi ale restaurantelor ori cu vizite la una dintre multele galerii de artă, la teatru, muzeu, arhive... În forfota cotidiană, printre cei 150 000 de locuitori ai Capitalei Muntegrului, oaspetele va simţi foarte repede ospitalitatea metropolei proeuropene.

Page 79: Munte Negru

79

Turism în Muntenegru

Nikšić

„Nikšić a fost cazanul în care în ultimele şase veacuri a fermentat fără întrerupere”, a notat demult Jovan Cvijić, un cunoscut om de ştiinţă, lucru de care omul se poate convinge la un pahar de bere rece de Nikšić – „Nikšićko pivo”, recunoscută şi pe plan mondial. Aceasta este o localitate în jurul căreia secole de-a rândul au apărut şi au dispărut aşezări omeneşti, fapt dovedit şi de rămăşiţele medievalului Onogost, precum şi de fortăreaţa cunoscută în popor sub numele de Bedem. Sub aceasta din urmă s-a născut şi oraşul, care e menţionat pentru întâia oară sub numele de Nikšić într-un document din Dubrovnik din 1355.

Primele contururi ale Nikšićului contemporan, al doilea oraş muntenegrean după mărime, au fost trasate de către cneazul Nikola, care l-a angajat pe renumitul urbanist Josep Slade. Slade a terminat în 1883 planul oraşului după modelor celor din Europa apuseană, iar pe baza proiectului său, în 1900, a fost ridicat în stil renascentist palatul cneazului, astăzi muzeu şi galerie de artă. Biserica Sobornicească, operă a arhitectului rus Mihail Mihailovici Preobrazenski, domină de pe deal oraşul. Din acea vreme datează şi un frumos pod de piatră cu 16 arcade, de peste râul Zeta. Letopiseţele Nikšićului scot în evidenţă anul 1896, când a fost construită fabrica de bere „Onogost”. Aceasta a reprezentat începutul producţiei industriale nu doar aici, ci şi în cnezatul Muntenegru de atunci. La finele secolului al XIX-lea şi la începutul celui de-al XX-lea, Nikšić a fost şi centru cultural şi spiritual deosebit de important al acestei părţi a Muntenegrului.

Astăzi, Nikšić este un oraş neobişnuit de dinamic, atrăgător pentru turiştii cărora gazdele foarte primitoare le oferă poveşti între mit şi legendă. Cei din Nikšić, oameni spirituali, sunt întotdeauna pregătiţi să glumească, inclusiv pe seama lor.

Danilovgrad

Hotărârea de a termina ori a începe o vizită în Valea Bjeloplavička cel mai bine e să fie luată în bogatul ţinut în izvoare şi locuri de odihnă Glava Zete. Pe terasa motelului cu acelaşi nume care, în afară de înzestrarea standard de care dispune, inclusiv de un bazin de dimensiuni olimpice, trebuie să te cinsteşti cu o porţie de păstrăv de râu de cea mai bună calitate, abia pescuit în apa cristalină a râului. Pe lângă celelalte specialităţi şi un pahar de bere rece de la mica berărie din zonă, oaspetele, abia aşa „pregătit”, poate pleca într-o aventură de-a lungul râului Zeta.

Page 80: Munte Negru

Turism în Muntenegru

80

Cu deosebire în lunile de vară, la o asemenea călătorie cel mai bine este să se pornească cu tradiţionala barcă de râu ori cu o luntre de fabricaţie autohtonă. Şi în vreme ce se pluteşte legănat pe relativ liniştitul drum de apă, privirii i se oferă o verdeaţă deasă şi plaje nisipoase. Cel mai cunoscut loc de baie se află pe Slap.

După zece kilometri, un pod mare de piatră cu zece arcade anunţă sosirea la Danilovgrad, nepredestinata capitală a Muntenegrului. Pentru a uni şi mai mult neamurile muntenegrene, „nordul” şi „sudul” Muntenegrului, Njegoš a recomandat serios pentru rangul de capitală acest loc aflat la o răscruce naturală de drumuri. Însă moartea prematură l-a împiedicat să-şi ducă ideea la capăt. Dorinţa lui a încercat s-o realizeze cneazul Danilo Petrović, însă acesta va sfârşi tragic de glonţul unui atentator în 1860, la Kotor. O mutare concretă va face urmaşul său, cneazul Nikola, dorind ca din orăşelul Danilovgrad să facă o capitală după modelul oraşelor europene. Lucrarea a încredinţat-o arhitectului Dragutin Milutinović, omului care, la fel, s-a aflat şi el „înaintea timpului său”. Rezolvările sale urbanistice, cu bulevarde largi şi străzi cu şiruri de arbori, cu clădiri după măsura şi gustul mediteranean, sunt actuale chiar şi astăzi. Din păcate, tradiţionalul şi balcanicul „surplus al istoriei” şi războaiele nu i-au permis să termine cu succes această idee după dorinţa casei domnitoare a Petrovićilor. Danilovgrad, care poartă numele după cel al cneazului-iniţiator, este astăzi centrul zonei Bjelopavlička, cu o industrie deosebit de dezvoltată a prelucrării pietrei, dar şi cu un potenţial turistic atractiv. Deja de decenii există aici o colonie de artă plastică unde sculptorii din întreaga lume realizează lucrări artistice din piatra vestită şi valoroasă a acestui loc. Astfel s-a şi născut o foarte bogată colecţie internaţională de sculpturi aflate în proprietatea oraşului. În mod special trebuie vizitată şi mănăstirea Ždrebaonik, aflată la doar doi kilometri de oraş şi a cărei curte este minunată pentru reculegere.

MUNTE

Kolašin

„Nu se poate închipui ceva mai frumos decât ceea ce a dăruit natura acestui colţ”, ar spune mulţi despre Kolašin şi împrejurimi. Orăşelul se află „la nivel înalt”, la 960 m deasupra nivelului mării. Lui îi închină cerul albastrul vârfurilor Bjelašica, Vučje şi Ključ. Pădurile, nesfârşitele păşuni, verzi vara, iar iarna „basm de nea” de neuitat, sunt completate de cascade şi lacuri. „O Elveţie neatinsă”, a scris în 1998 un ziarist german extaziat, după un sejur de iarnă la Kolašin. Şi, indiferent de ceea ce ar dori oaspetele, cu adevărat îi este totul la îndemână. Doreşte la ski, la săniuş, aici sunt padinile Bjelašicăi şi de netăgăduit de bine aranjatele pârtii de ski şi săniuş cu ski-lifturi. Şi instructori de ski pricepuţi, evident. Dacă optează pentru o aventură la pescuit, are la îndemână ape bogate în păstrăvi, ori vânători căliţi şi ghizi de încredere pentru vânătoare de

Page 81: Munte Negru

81

Turism în Muntenegru

sălbăticiuni mici şi mari. Dacă nu optează pentru cele de mai sus, îi rămân alte atracţii cu nimic mai puţin actractivele plimbări, contactu cu natura sălbatică la fiecare pas. Cel mai adesea de aici se porneşte şi într-o croazieră emoţionantă pe râul Tara. Cele mai cunoscute locuri pentru excursii sunt Biogradsko şi Šiško, ori Ursulovačka şi Pešica, cele două lacuri de pe Bjelašica, sau Rikavac, de deasupra izvorului Tarăi, lacurile Kapetanovo şi Mahnito de pe Trebješ… Iar asemenea unei bijuterii cu totul aparte, se arată în faţa ochilor oaspetelui vrăjit vestitul lac Biogradsko, până la care duce un drum asfaltat solid.

Altminteri, oraşul este dominat de hotel. Prin arhitectura sa în armonie cu mediul înconjurător, hotelul „Bjelašica”, dispune de 340 de locuri de cazare pentru turiştii străini şi autohtoni care vin aici în orice perioadă a anului.

Din fericire, în ultimele decenii lipsit de o industrie prea dezvoltată, în afară de câteva firme de prelucrare a lemnului, Kolašin şi-a subordonat dezvoltarea turismului montan şi recreativ. Pe lângă sporturile de iarnă, aici baschetul se află totuşi pe primul loc. De altfel, de regulă înalţi şi bine făcuţi, tinerii din zonă sunt predestinaţi în mod natural acestui sport de elită, astfel încât Kolašin este „pepiniera” din care au ieşit numeroase stele ale baschetului.

Iubitorii speciilor de plante trebuie neapărat să viziteze în Kolašin grădina botanică, ce dispune de sute de exemplare de plante montane care cresc şi sunt studiate metodic pe o suprafaţă mai mare de o mie de metri pătraţi.

Toate acestea sunt motive pentru a vă încredinţa odihna localităţii Kolašin şi împrejurimilor acesteia. Că acolo nici o aspirină nu este efectiv necesară şi acţionează mai cu seamă „sedativele” montane universale veţi simţi deja în prima pădure, să zicem că pe Bjelašica…

Žabljak

Nici un orăşel din Balcani nu se află la o asemenea înălţime aşa cum se află Žabljak, care s-a „căţărat” până la 1465 m pe masivul Durmitor. „Cea mai frumoasă asprime a naturii”, a notat unul dintre scriitorii călători ai lumii despre deja de demult cântatul munte înalt şi a adăugat: „Natura a creat acest munte în exaltarea sa cea mai furtunoasă, dând formă haoticului ei relief ce tulbură şi poartă în sine o teamă atrăgătoare…” De aceea nu e întâmplător acest munte şi ţinut al naşterii multor legende despre eroii munţilor, chiar şi despre vestitul Marko Kraljević.

Centru al zonei Durmitorului, Žabljak este de altminteri şi „metropola” turismului montan din Muntenegru. Poate găzdui în hotelurile sale şi la persoanele particulare până la o mie de turişti. Pentru aceia care caută aer curat, apă potabilă de izvor, orizonturi minunate şi liniştea luminişurilor verzi, susurul izvoarelor montane, muntele este un magnet şi, totodată, o provocare. Acesta este, bineînţeles, şi locul potrivit pentru o

Page 82: Munte Negru

Turism în Muntenegru

82

reconfortare cu mâncăruri tradiţionale: vin fiert, caş, lapte acru din covată, caimac din albie, mămăligă fierbinte, lipie caldă ori porumb în spuză…Totuşi, ceea ce-l vrăjeşte pe oaspete este întreaga „horă” a vârfurilor muntoase, în frunte cu cel mai mare şi pe care-l numesc Meded. Însă şi în afară de cele de mai sus, oraşul mai are o întreagă salbă de bijuterii, platouri înierbate şi văi, gheţari şi zăpadă chiar şi în mijlocul verii, zone cu minunate păduri de conifere, colonii de jnepeni, sate şi cătune picturale… Tot aici, asemeni unor bijuterii prin luminişuri şi zănoage, se înşiră lacurile pe care localnicii le-au denumit din vechime „ochiuri ale muntelui”. Există aici 18 asemenea lacuri, iar cele mai accesibile şi mai vizitate sunt Crno şi Zminje, în vreme ce restul se găseşte departe de drumuri şi la ele se ajunge pe poteci marcate, însă şi cu un anumit efort, ca şi, de altfel, până la fiecare frumuseţe neatinsă.

Astfel că, deloc întâmplător, în anul 1980, o parte restrânsă a Durmitorului şi Canionul Tara, cu o suprafaţă de aproximativ 36 000 de hectare, au fost înscrise în registrul patrimoniului universal UNESCO şi declarate parc naţional. Evident, Žabljak are grijă de toţi cei care doresc să cunoască, să se bucure ori să studieze acest colţ al naturii. În hotelurile „Planinka”, „Jezera”, „ Žabljak” şi „Durmitor” se pot caza în orice moment al zilei şi al anului în jur de o mie de oaspeţi. Evident, cazarea este organizată şi pe la gospodăriile ţărăneşti, moteluri şi campinguri. În afară de potecile aranjate şi marcate, ce duc până la înălţimile Durmitorului, oaspeţilor le stau la dispoziţie şi două instalaţii de cablu cu o lungime mai mare de 2 000 m şi care duc de la hotelul „Durmitor” până la Mali Stuoc şi Savin Kuk. Pe lângă pârtiile amenajate pentru ski şi săniuş, iubitorilor de sporturi de iarnă le stau la dispoziţie şi trei ski-lifturi.

Iar drumul ce înconjoară muntele, lung de 56 km, care trece prin podişurile Piva şi Tara, prin zone minunate, oferă posibilitatea unei trăiri de neuitat în acest colţ şi al legendarului Durmitor.

Plav

La 906 m altitudine, Lacul Plavsko este cel mai mare şi mai accesibil lac montan din Muntenegru, el situându-se într-o „scoică” a lanţurilor muntoase Prokletije şi Visitor. Orăşelul turistic Plav şi lacul parcă s-au creat unul pe celălalt. Lacul se întinde în direcţia nord-sud, pe o lungime de 2,16 km, cu o lăţime medie de 920 m şi cu cea mai mare adâncime de nouă metri. Pe partea de sud primeşte râul Ljuca, iar în nord, râul Lim, astfel că cele două râuri fac lacul curgător şi limpede-albastru. De unde şi numele de Plavsko. (plav-albastru). Natura a fost şi aici generoasă şi a dăruit acest loc şi cu alte frumuseţi: izvoare, cascade şi alte lacuri, cum sunt Ridsko şi Visitorsko. Lacul Ridsko se află la o depărtare de 18 km faţă de Plavsko şi anume în Prokletije, sub vârful Bogičević, la 1790 m faţă de nivelul mării. Până nu demult, la el se ajungea numai pe jos, însă acum se poate ajunge şi cu autoturismul. E înconjurat de conifere înalte şi este

Page 83: Munte Negru

83

Turism în Muntenegru

încă un preafrumos „ochi montan” pe bogata hartă a lacurilor muntenegrene. „Este un dar dumnezeiesc”, spune legenda potrivit căreia zeii au creat acest lac pentru a se scălda în el zeiţele şi pentru a se face frumoase, departe de ochii omului. Din legendă se trage şi credinţa în puterea supranaturală a lacului Ridsko, astfel că şi astăzi se scaldă în el, goale, fetele şi tinerele femei pentru a deveni mai frumoase, sănătoase şi fertile. Cei care fac baie în Ridsko lasă în apă câte un bănuţ ori aruncă în unde vreo bijuterie sau chiar haine!

Pe celălalt munte, pe Visitor, ceva mai mic, se află lacul Visitorsko, la o altitudine şi mai mare, respectiv de 1 820 m. Vara e limpede şi albastru, iarna se acoperă cu gheaţă. În acest colţ se găsesc şi cascada temporară Skakavica şi, respectiv, izvoarele tămăduitoare ale lui Ali-paşa. Cele două hoteluri aflate lângă Lacul Plavsko pot găzdui în jur de 400 de persoane.

Meterizi, Medun, Redžepagića, Sabovića sunt denumiri ale unor mahalale vechi din Plav, în care turiştii pot observa pe lângă magazinele noi şi unele vechi, ateliere meşteşugăreşti şi cafenele. Vor vedea şi turnuri vechi şi cerdacuri, însă cel mai original monument păstrat al acestei arhitecturi rare este Kula Redžepagića, cea mai veche construcţie din Plav, conservând încă cu elemente orientale.

Rožaje

Hajla, Žljeb, Mokra gora, Krstac şi Turjak sunt munţii ce înconjoară Rožaje, o localitate aşezată în valea săpată de râul Ibar. Locul, aflat la capătul de nord-est al Muntenegrului, este cel mai împădurit din Peninsula Balcanică. Este o „mare împădurită”, a afirmat un scriitor inspirat, surprins de întinderile de necuprins ale suprafeţelor de conifere. Orăşel la aproximativ 1 000 m deasupra nivelului mării, a fost construit pe locul unde drumurile se încrucişau încă din vechime: din Valea Limskăi în cea a Ibarului şi de aici spre Kosovo, la nord spre Serbia, iar la sud spre căldarea Zetei şi a Skadarului, spre Marea Adriatică. De aceea, Rožaje a fost dintotdeauna un loc de repaus pentru numeroasele caravane comerciale şi diferite migraţii istorice ale popoarelor.

Potrivit istoricului turc Hamer, localitatea Rožaje de astăzi a fost fondată în anul 1683 de către Duce-paşa. În jurul fortăreţei sale s-a dezvoltat oraşul unde pe vremea aceea au locuit agale bogate, dughengii, meşteşugari şi chirigii. Cea mai mare bogăţie a fost adunată din creşterea animalelor şi prin comerţ, iar mai târziu, printr-o industrie a lemnului tot mai dezvoltată.

Oaspeţii pot fi cazaţi în două hoteluri. Chiar în oraş se află hotelul „Rožaje”, cu o sută de paturi. Hotelul „Turjak” dispune de o capacitate de 230 de paturi, el având şi un camping, o casă de vânătoare şi un sistem de cabluri pentru pârtiile de ski. Este construit într-un ambient minunat, lângă muntele cu acelaşi nume – Turjak, peste care trece şi şoseaua magistrală.

Page 84: Munte Negru

Turism în Muntenegru

84

ARTĂ ŞI CULTURĂ

Oraşe vechi, fortificaţii şi turnuri

La răscrucea dintre Orient şi Occident, în istoria antică şi medievală, oraşele îi sunt Muntenegrului mărturie şi monumente ale bogăţiei patrimoniului său multicultural.

Aceste rămăşiţe ale vremurilor trecute şi ale modului de viaţă deseori au fost distruse fie de războaie, fie de catastrofe naturale. Acum, ele sunt umbre ale unor civilizaţii apuse care au alternat pe teritoriul Muntenegrului de astăzi, începând din preistorie şi până în noua eră.

Apropierea şi legătura Muntenegrului cu Marea Mediterană se va dovedi hotărâtoare pentru deschiderea lui faţă de influenţele majorităţii marilor civilizaţii ale acestui cerc. A fi la mare însemna a fi în centrul lumii. Din aceste motive, începuturile urbanizării încep undeva prin secolul al V-lea înainte de Hristos, de când există ruinele oraşelor Budva, Risan, Ulcinj şi Medun.

În statele muntenegrene medievale Duklja şi Zeta, activitatea de construcţie indică amestecul influenţelor bizantine şi romane. În perioada domniei dinastiei Nemanjićilor, mănăstirile devin centre ale vieţii spirituale şi publice şi ele sunt ridicate în duhul ortodoxiei. Perioada noii ere pe Litoral s-a aflat sub influenţa guvernării veneţiene. Din secolul al XV-lea, în construirea palatelor, a clădirilor publice şi a obiectivelor sacrale se vor ivi stilurile renascentist şi baroc. Din secolul al XVI-lea, în mai multe rânduri, oraşele de coastă ajung sub stăpânire turcească. Urmele elementelor islamice se găsesc şi pe arhitectura sacrală şi pe cea profană din Herceg Novi, Bar, Ulcinj şi Bijelo Polje.

Kotor

Oraşul vechi Kotor este una dintre cel mai bine păstrate aşezări medievale urbane din această parte a Bazinului Mediteranean. A reuşit să-şi conserve structura tipică pentru oraşele din secolele XII-XIV. Structura asimetrică a străzilor înguste şi a pieţelor, bogate în valoroase monumente de arhitectură medievală, pe lângă alte frumuseţi, a

Page 85: Munte Negru

85

Turism în Muntenegru

contribuit la decizia ca oraşul Kotor să fie inclus în registrul UNESCU al patrimoniului cultural şi al frumuseţilor naturale. Moştenirea culturală a acestui oraş, îndeosebi stilurile arhitectonice şi contopirea perfectă cu mediul înconjurător, fac din Kotor un oraş deosebit al Muntenegrului. Sistemul de fortificaţii al Kotorului este considerat de valoare mondială. Este constituit dintr-un zid de apărare lung de 4,5 km, înalt de 20 m şi lat de 15 m, care reprezintă apărarea faţă de pericolele dinspre mare. Construcţia zidului a început pe vremea ilirilor şi a continuat până în secolul al XVIII-lea. Dintre cele trei porţi orăşeneşti, cea de sud este şi cea mai veche, fiind construită în secolul al IX-lea, în vreme ce poarta de nord şi cea principală au fost construite la mijlocul secolului al XVI-lea, în stil renascentist. Un exemplu tipic al arhitecturii romantice pe ţărmul Mării Adriatice este impozanta Catedrală Sf. Tripun, ridicată în anul 1166, pe rămăşiţele unui lăcaş de cult din secolul al IX-lea. În această catedrală se găsesc fresce din secolul al XIV-lea şi un bogat patrimoniu cu lucrări ale bijutierilor locali şi veneţieni din secolul al XIV-lea până în secolul al XX-lea. În afară de catedrală, în interiorul oraşului a mai fost păstrată o moştenire a arhitecturii sacramentale din perioada secolelor XII-XX.

Biserica în stil romantic Sf. Luka a fost zidită pe timpul domniei marelui jupan Nemanja şi al fiului său Vukan, în anul 1195.

Biserica în stil romantic Sf. Ana datează de la finele secolului al XII-lea, cu fresce din secolul al XV-lea.

Biserica în stil romantic Sf. Marija, din anul 1221, conservă urme de fresce monumentale şi ale unui baptisteriu din perioada creştinismului timpuriu.

Biserica în stil gotic Sf. Mihovil a fost zidită pe ruinele unei mănăstiri benedictine din secolul al VII-lea (cu fresce din secolul al XV-lea). Biserica Sf. Klara datează din secolul al XIV-lea, cu deosebit de frumoase altare de marmură care au fost făcute de către Francesco Cabiance, în secolul al XVIII-lea.

Biserica ortodoxă Sf. Nikola, de la începutul secolului al XX-lea, oferă vizitatorilor o bogată colecţie de icoane.

Dar în oraş există şi alte numeroase locuri ce merită a fi vizitate: Palatul Drago, cu ferestre în stil gotic din secolul al XV-lea; Palatul Bizanti, din secolul al XVII-lea; Palatul Pima, cu forme tipic baroce şi renascentiste, din secolul al XVI-lea; Palatul Grubonja, din anul 1326; Palatul Grgurin din secolul al XVIII-lea (care adăposteşte astăzi Muzeul Maritim, precum şi turnul oraşului, aflat astăzi lângă stâlpul infamiei.

Perast

Se află la o distanţă de 12 km la vest de Kotor şi reprezintă ansamblul baroc cel mai bine păstrat de pe ţărmul muntenegrean al Mării Adriatice. Prin întărirea flotei în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, a atins apogeul dezvoltării. În aceste timpuri a fost construită cea mai mare parte a clădirilor vechiului oraş. Palatele unor faimoşi căpitani

Page 86: Munte Negru

Turism în Muntenegru

86

de mare aparţin stilului baroc şi dintre acestea se evidenţiază: Bujović, din anul 1693, Zmajević, Badović şi Smekja.

Dintre monumentele culturale ies în evidenţă:- Biserica Sf. Nikola, ridicată în perioada secolelor XV-XVII. Deţine un bogat

patrimoniu bisericesc.- Biserica parohială, a cărei construcţie a început în anul 1740, după planurile

arhitectului veneţian Giuseppe Beati. Mai există doar clopotniţa şi cupola bisericească, în vreme ce forma bisericii ca întreg se cunoaşte graţie unui model din lemn, bine păstrat.

- Biserica Sf. Đorđe, ridicată pe insula din faţa Perastului. Aparţine mănăstirii benedictine, construită în secolul al XII-lea.

- Gospa od Skrpjela (Maica Domnului de Skrpjela), biserică romano-catolică în stil baroc, ridicată în anul 1630, pe o insulă artificială, în faţa Perastului, pe care anterior a existat doar o capelă. Adăposteşte o colecţie muzeeală cu minunate lucruri artistice ale unor pictori italieni. Biserica este împodobită cu 68 de picturi realizate de Tripo Kokolja, un pictor din Perast, unul dintre cele mai cunoscute nume ale picturii baroce muntenegrene din secolul al XVII-lea. De asemenea, aici se poate vedea o interesantă icoană cusută în goblen, în loc de aţă fiind folosit păr uman de diferite nuanţe.

Budva

Budva este considerată a fi una dintre cele mai vechi aşezări de pe malul Mării Adriatice. Potrivit legendei, a fost fondată de către Kadmo, fiul regelui fenician Agenor. După ce a fost izgonit din Teba, el a ajuns pe aceste meleaguri pe un car cu boi şi a pus piatra de temelie a oraşului Budva de astăzi.

Oraşul vechi Budva e aşezat pe o mică peninsulă. Este înconjurat de ziduri înalte, construite la sfârşitul secolului al XV-lea. Acestea au fost ridicate după sistemul medieval de fortăreţe, cu porţi orăşeneşti, cu ziduri de apărare şi turnuri. Din punct de vedere urbanistic, oraşul are o structură de străduţe înguste şi piaţete, cu valoroase monumente aparţinând diverselor culturi mediteraneene care i-au marcat istoria şi dezvoltarea.

În Budva se poate vedea vechea Citadelă, ridicată ca un obiectiv fortificat în Evul Mediu, a cărei formă actuală se datorează stăpânirii austro-ungare.

Oraşul găzduieşte şi patru biserici şi anume:Biserica Sf. Ivan, care datează din secolul al VII-lea, cu picturi şi icoane realizate

de către pictori veneţieni din secolele XV-XVII. Aici există o bibliotecă şi o arhivă cu exemplare valoroase şi bine păstrate ale unor vechi cărţi religioase.

Biserica Sf. Maria in punta, din anul 840, a fost ridicată de benedictini.Biserica Sf. Sava, a fost zidită pe vremea dinastiei Nemanjicilor, în secolul al

XIV-lea. Prima oară a fost pomenită în anul 1413, într-un act oficial al domnitorului

Page 87: Munte Negru

87

Turism în Muntenegru

Balsa al III-lea al Zetei.Biserica Sf. Treime a fost construită în anul 1804. În faţa lăcaşului se află mormântul

cunoscutului scriitor Stjepan Mitrov Ljubiša. Biserica se află în faţa Citadelei, în Oraşul Vechi.

Sveti StefanEste un orăşel pitoresc înconjurat de apele mării. În Evul Mediu, a fost centru

comercial şi politic al Paštrovićilor. A fost ridicat pe o mică peninsulă, aflată aproape de ţărm. Fondarea acestei aşezări e menţionată întâia oară în documente scrise în secolul al XV-lea, când a fost construită o fortificaţie cu douăsprezece case ce aparţineau fiecare câte unei frăţii a Paštrovićilor. Cu timpul, fortificaţia a devenit un orăşel în care-şi desfăşura şedinţele tribunalul popular „bankada”. În vreme de război, aici erau adăpostiţi cei inapţi de luptă. Astăzi, este un orăşel-hotel exclusivist. Tot aici se găsesc trei monumente sacrale:

Biserica Sf. Stefan, după care a primit numele şi orăşelul, este cea mai veche. A fost ridicată pe cel mai înalt loc. Este o construcţie cu o singură navă, din secolul al XV-lea.

Biserica Aleksandar Nevski a fost construită lângă Biserica Sf. Stefan. Are un portal împodobit cu profile, rozetă şi clopotniţă. Iconostasul i-a fost pictat de către pictorul local Marko Gregović.

Biserica Uspenja Bogorodice se află imediat la intrarea în orăşel. Este de mici dimensiuni şi, cândva, împreună cu o clădire alăturată, făcea parte dintr-un complex monastic.

Herceg Novi

Oraşul a fost întemeiat în 1382, de către regele Tvrtko I Kotromanović, în ţinutul Dračević din Golful Topla, care i-a şi dat numele de Sveti Stefan. Oraşul a fost întemeiat cu scopul de a ajuta la realizarea legăturilor comerciale cu ţările vecine şi pentru a fi concurat oraşul Dubrovnik, actualmente în Croaţia. Deoarece era cel mai tânăr oraş de pe ţărmul Mării Adriatice, a fost numit Novi. Numele actual de Herceg Novi l-a primit sub administraţia herţegului Stjepan Vukčić Kosače, când a şi cunoscut o perioadă de înflorire. Istoria sa este o ilustrare a domniei multor puteri asupra acestor ţinuturi. În secolul al XV-lea, este luat de turci, cărora le urmează, în secolul al XVII-lea, veneţienii, iar în secolul al XVIII-lea, de Austro-Ungaria, sub dominaţia căreia va rămâne până în 1918, când se va forma Regatul Iugoslav. Oraşul vechi a fost construit treptat. În faţa primejdiilor care-l pândeau dinspre mare, va fi înconjurat de ziduri ridicate în perioada secolelor XIV-XIX şi va fi apărat de fortăreaţa Forte Mare, care datează din secolul al

Page 88: Munte Negru

Turism în Muntenegru

88

XIV-lea (astăzi, cinematograf de vară). De pe vremea ocupaţiei turceşti se trag citadelele Kanli, din secolul al XV-lea (astăzi, teatru de vară) şi Spanjola. Din timpul domniei veneţiene au rămas mănăstirea Sf. Franjo şi spitalul.

Partea centrală a vechiului centru urban e formată din două pieţe mari: Piaţa Hercegului Stjepan, cu biserica Sf. Arhanghel Mihai, şi Piaţa Mića Pavlović, cu biserica Sf. Jeronim. În oraş se găsesc instituţii importante, între acestea arhiva orăşenească, câteva galerii de artă şi biblioteca publică. Cu diferitele stiluri arhitectonice, oraşul este un ansamblu urban armonios şi reprezintă o imagine relativ fidelă a istoriei sale tumultuoase şi bogate în elemente culturale.

Bar

Barul Vechi (Stari Bar), este aşezat la poalele muntelui Rumija, pe un greabăn stâncos, inaccesibil din trei părţi. Se pare că această inaccesibilitate dar şi izvorul de apă potabilă au fost principalele motive pentru care Barul Vechi, spre deosebire de alte oraşe maritime, a fost construit la 5 km depărtare de ţărmul mării. Acest oraş, ai cărui locuitori au trăit din meşteşuguri, comerţ şi cultivarea măslinilor, s-a menţinut cu succes de-a lungul veacurilor. Cea mai mare vechime o au părţile medievale ale oraşului, situate pe greabănul proeminent unde se găsesc şi porţile oraşului din secolele X-XI, cu o faţadă datând din secolul al XIV-lea, construite pe vremea administraţiei bizantine. În secolul al XV-lea, oraşul este ocupat de veneţieni, iar un veac mai târziu, intră sub stăpânirea turcilor, aceştia rămânând aici până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Obiectivele din interiorul zidurilor de apărare sunt construite din piatră fasonată, iar în ceea ce priveşte construcţiile oficiale, aici au existat palate ale comunei şi cnejilor, ridicate pe vremea veneţienilor şi puternic afectate. De pe timpul turcilor se păstrează ruine ale hamamului (băii de aburi), pulberăriei şi turnului cu ceas:

- Biserica Sf. Teodor, din secolul al IX-lea, care a fost ulterior transformată în biserica Sf. Đorđe;

- Biserica Sf. Marko, din secolul al XIII-lea;- Biserica Sf. Veneranda, din secolul al XIV-lea.

Ulcinj

Vechiul oraş Ulcinj se găseşte în sudul extrem al litoralului muntenegrean şi este unul dintre cele mai vechi aşezări ilirice de pe malul Adriaticii. A fost fondat de grecii din Kolhidium în timpul fondării de noi colonii greceşti în secolul al V-lea î.Hr. Acest lucru este dovedit de cel mai vechi zid al Oraşului Vechi, construit din blocuri gigantice şi supranumit „Zidul lui Ciclop”.

Page 89: Munte Negru

89

Turism în Muntenegru

Vechiul oraş este centrul moştenirii cultural-istorice a oraşului Ulcinj. Se împarte în două platorui şi anume: cel de sus (citadela, cu destinaţie militară) şi cel de jos (partea civilă). Pe platoul de sus al fortificaţiei, în spatele intrărilor de nord, se găsesc complexul muzeeal şi cele mai interesante monumente din diferite perioade de timp. Acolo se află şi o unică biserică-geamie, astăzi în funcţiunea Muzeului de Arheologie. O atenţie deosebită merită altarul antic cu o inscripţie dedicată zeiţei Artemisa. Imediat după muzeu se găseşte turnul lui Balšić (astăzi un loc destinat unei galerii de artă). În faţa muzeului se află o piaţă micuţă utilizată ca piaţă de robi. Dinaintea intrării în muzeu există o cişmea turcească din anul 1749.

Până la platoul de jos al fortăreţei se poate ajunge prin numeroasele stradele. Pe acest platou, dinaintea intrării de sud a oraşului, se găseşte biserica ortodoxă a Macii Domnului din secolul al XII-lea, transformată mai târziu în biserica catolică Sf. Marko. În apropiere se află un mare rezervor urban ridicat în timpul stăpânirii veneţiene. Ceva mai departe se găseşte pulberăria turcească din secolul al XIII-lea. Pe acest platou există şi două palate construite pe timpul veneţienilor şi aici se afla sediul magistraţilor. Astăzi, acestea au fost transformate în hoteluri: Palatul „Veneţia” şi Palatul „Balšićilor”.

Cetinje

Oraşul a fost fondat de către Ivan Crnojević, ultimul domnitor al puternicului stat medieval al Zetăi. După părăsirea vechiului oraş-capitală (Žabljak al lui Crnojević, pe lacul Skadar) în faţa invaziei turceşti, Ivan Crnojević şi-a ridicat în 1482, un palat pe padinile Munţilor Lovčen. După doi ani a construit şi mănăstirea dedicată Maicii Domnului, unde a instalat mitropolia muntenegreană. Valea Lovčenului din pădurile de sub Lovčen a devenit centrul noului stat Muntenegru.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, în anul 1697, a fost ales drept vlădică Danilo Petrović, ceea ce a însemnat începutul domniei dinastiei Petrović, care a durat până la capitularea, în 1916, a Muntenegrului în primul război mondial. Pe timpul dinastiei Petrovićilor au fost schimbaţi şapte domnitori. Fiecare dintre aceştia a contribuit în felul său la eliberarea, recunoaşterea şi dezvoltarea Muntenegrului ca stat.

În împrejurimile oraşului Cetinje există mai multe monumente. Simple după stil şi materialele din care au fost realizate, acestea reprezintă o importantă moştenire culturală care demonstrează bogata tradiţie a ţinutului Cetinje.

Žablaj – capitala dinastiei Crnojević – este localizat pe partea de nord a lacului Skadar, pe muntele care domină Câmpia Zetei. Aici a fost biserica Sf. Đorđe, iar mai târziu, pe locul ei a fost construită o şcoală. Oraşul a fost solid fortificat pentru a îngreuna astfel accesul şi permiţând controlul asupra întregii regiuni până în anul 1478, când a fost ocupat de trupele turceşti.

- Biserica valahă, cea mai veche construcţie din Cetinje, a fost înălţată pe la 1

Page 90: Munte Negru

Turism în Muntenegru

90

450. Au ridicat-o păstorii valahi.- Mănăstirea Sf. Petru Cetinjski. Pe locul unde a fost palatul lui Ivan Crnojević,

vlădica Danilo a ridicat în 1701 noua mănăstire închinată Sfântului Petru. Mănăstirea a fost şi este şi în ziua de astăzi sediul mitropoliei muntenegrene, iar pe timpul dinastiei Petrovicilor a fost şi un centru cultural şi educaţional. Potrivit documentelor scrise, încă din 1704 copii au învăţat aici să scrie şi să citească. Mai târziu, Njegoš a înfiinţat aici cea dintâi şcoală din Muntenegru, în anul 1834. Un an mai devreme, aici a fost pusă în funcţiune prima tiparniţă destinată tipăririi de cărţi pentru trebuinţă şcolară. Monumentele mai importante din istoria muntenegreană sunt păstrate în mănăstire. În clădirea rezidenţială a vlădicăi se află tezaurul, iar pentru că mănăstirea a servit şi de cimitir al dinastiei Petrovicilor, în ea se află, de asemenea, şi mormintele membrilor familiei domnitoare.

- Casa în care s-a născut Njegoš se găseşte aproape de Cetinje, în satul Njeguši, pe şoseaua Cetinje-Kotor. Acesta este locul de unde provin toţi membrii dinastiei Petrović care a domnit peste Muntenegru de la 1696 până la 1918. Aici se găseşte şi casa părintească a vlădicăi şi poetului Petar II Petrović Njegoš.

- Biljarda – a fost construit de către Njegoš pentru nevoile Senatului, în 1838, după întoarcerea din Rusia.

- Palatul regelui Nikola a fost construit în 1867. Din 1925, în acest palat a fost mutat Muzeul Naţional, unde se păstrează numeroase obiecte ale dinastiei Petrović.

- Teatrul – Casa Zetei, ridicat în anul 1888.- Muzeul Njegoš se găseşte în vârful masivului muntos Lovčen, în locul numit

Jezerski Vrh.

Duklja antică

Rămăşiţele acestui oraş antic se află nu departe de Podgorica (fostul Titograd). Cândva, acesta reprezenta centrul tribului ilir Docleat şi, din mica fortificaţie de la începutul secolului I î.Hr. devine centrul militar şi administrativ al provinciei sudice dalmaţiene denumite Prevalis. Doclea se găsea la răscrucea importantelor drumuri Skadar-Narona. O perioadă de înflorire o cunoaşte pe vremea lui Domitian şi Traian, când primeşte statutul de municipiu.

A fost distrus în secolul al V-lea de către triburile gotice. În secolul al VI-lea este ruinat de un cutremur, după care este reconstruit de către administraţia bizantină. Doclea îşi pierde caracterul antic odată cu venirea slavilor pe aceste meleaguri.

În secolul al IX-lea, oraşul devine din nou capitală a ţinutului care poartă numele de Duklja. A fost bine apărat natural, însă este înconjurat şi de ziduri. Au fost descoperite şi cercetate majoritatea complexelor şi obiectivelor – un forum dreptunghiular, cu o bazilică, câteva construcţii sacrale (templul Dianei), terme, vile, străzi cu arcuri

Page 91: Munte Negru

91

Turism în Muntenegru

triumfale, necropole. Din secolul al VI-lea provine o bazilică cu trei nave, iar în locul ruinelor unei alteia a fost construită o biserică medievală.

Cula lui Redžepagić

Este cel mai vechi şi mai bine păstrat monument al culturii arhitectonice islamice. Se găseşte în centrul Plavăi şi a fost construită în secolul al XVII-lea. Are o formă dreptunghiulară, cu ziduri groase (în unele locuri şi de un metru lăţime). Pe partea din sud se află o intrare scundă, deasupra căreia sunt ambrazuri. Etajul al treilea este construit din lemn şi a servit de locuinţă.

Anderva – NikšićÎn timpul romanilor, cel mai vechi oraş de pe aceste meleaguri se numea

Anderva sau Anderba. Numele i-a fost consemnat pe monumente din secolele III şi IV (Itinerarium Antonini), care conţine şi o listă a drumurilor militare şi navale ale Imperiului Roman, precum şi numele principalelor staţii ale acestora, însă şi pe o hartă a principalelor căi de comunicaţie ale Imperiului Roman, realizată prin secolul al III-lea – Tabula Penntigeriana.

Trecutul localităţii Nikšić a fost întîia oară cercetat de către cunoscutul învăţat englez Arthur Evans, care a intrat în oraş în anul 1877, după eliberarea de sub turci, împreună cu armata muntenegreană. Potrivit descoperirilor sale, Nikšić a fost o construcţie romană din perioada antică, ceea ce înseamnă că a fost fondat între secolele III şi IV. Este posibil ca Anderva (respectiv Anderba) să fie o localitate şi mai veche, care a existat în vremea lui Iulius Cezar, dar poate că e chiar şi mai veche. Potrivit lui Evans, acest oraş roman a fost un castru roman, respectiv o fortificaţie alcătuită din două părţi:

1) Zidurile de apărare (citadelle) care sunt o construcţie lungă, sinuoasă, ridicată pe un greabăn ce se înalţă deasupra oraşului de jos;

2) Oraşul de jos se află pe câmpia de sub fortăreaţa care-l închide dinspre vest. Din celelalte trei părţi a fost înconjurat de metereze înalte.

Dealtfel, acest oraş roman a avut de suferit în faţa năvalei popoarelor barbare. Zidurile sale au fost luate prin surprindere de către goţi care, pregătindu-se de război împotriva Bizanţului, şi-au ridicat pe temeliile acestui oraş roman propria lor fortificaţie în secolele V şi VI – Oraşul Gotic, Anagustum, după numele conducătorului lor de oşti, Anagust. Acest nume al oraşului, cunoscut astfel în toată perioada Evului Mediu, a fost transformat în Onogost, vechiul nume al Nikšićului.

Page 92: Munte Negru

Turism în Muntenegru

92

Palate

În perimetrele zidurilor de apărare ale oraşelor de pe litoralul muntenegrean al Mării Adriatice există o serie de palate medievale şi baroce. Istoria acestei părţi a Muntenegrului a fost veacuri de-a rândul legată de mare şi de statele-oraş vecine, astfel că şi aici a fost valabilă zicala că de trăit nu este obligatoriu, însă de navigat este.

Înfăţişarea oraşelor şi modul de viaţă al lor amintesc de oraşele de pe litoralul italian. Pe lângă clădirile sacrale şi oficiale, cele mai frumoase locuri ale lor au fost ocupate de palatele căpitanilor de vase şi de cele ale nobililor, ale familiilor de vază ale căror membri proeminenţi au avut cel mai important rol în istoria acestei părţi a ţărmului. Prin stilul arhitectonic şi al decorului interior, palatele au imitat exemple din ţările de peste mare, îndeosebi din Veneţia, mărturie stând şi colecţiile muzeale care în marea lor majoritate provin din bogăţia lor.

Astăzi, unele dintre ele sunt părăsite de propria istorie şi de familiile cărora le-au aparţinut şi a căror slavă şi reuşită le-au servit. Unele sunt chiar aproape dărâmate, fără acoperişuri şi parcă aşteaptă ziua în care să fie luate de mare. Însă în multe viaţa curge în continuare, ele fiind transformate în muzee, în case comunitare ori aşteaptă noi proprietari a căror reputaţie să le-o servească şi astăzi, mândre şi pline de taine de prin vremuri demult apuse.

KOTORPalatul BizantiComplexul de palate ale prestigioasei familii nobiliare Bizanti din Kotor pătrunde

cu o aripă în principalul târg orăşenesc - „de muniţie”, iar cu o alta în strada care duce spre catedrală şi spre piaţa vecină. Izvoarele din arhive îl amintesc în secolul al XIV-lea, iar cele mai vechi vestigii ale construcţiilor din ansamblul palatului aparţin lumii romanice. Cele mai importante adaptări au intervenit după marele cutremur din 1667. Palatul s-a extins cu anexele înspre partea de sud, astfel că în ansamblu a intrat şi biserica Sf. Nikola, din secolul al XIV-lea, care a fost cândva sediul marinarilor din Kotor.

Palatul BučaEste situat între părţile principale ale oraşului şi catedrală, în piaţa cunoscută

cândva sub numele de „Piaţa de făină”. Cunoscuta familie Buča din Kotor a dat pe parcursul secolelor XIV şi XV o serie de personalităţi cunoscute: economişti, finanţişti, diplomaţi, teologi… Cel mai cunoscut dintre aceştia este Nikola Buča, trezorier al ţarului Dušan. Cel mai vechi nivel al clădirilor aparţine romano-goticului, iar celelalte sunt în spiritul goticului târziu.

Palatul Vrakjen

Page 93: Munte Negru

93

Turism în Muntenegru

Se află la sud de catedrala din Kotor, este construit în maniera goticului târziu, iar parţial se păstrează decoraţiunile de pe ziduri şi mozaicul de pe pardoseală.

Palatul GrgurinaA fost construit în maniera tipică a goticului târziu. Este situat în partea de mijloc a

centrului civic. Familia Grgurin s-a mutat în Kotor în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, venind din Kopar.

Palatul DragoEste situat în Piaţa Sf. Tripun, lângă palatul episcopal, fiind ridicat de cunoscuta

familie nobiliară Drago. Poartă pecetea goticului târziu. Are console foarte frumos sculptate în trecerea boltită pe sub palat. Este vorba de ornamente florale, capuri de îngeri şi blazoane de familie.

Palatul PimaEste o impozantă construcţie din Piaţa Mică, aflată între porţile principale ale

oraşului şi catedrală. A aparţinut familiei nobiliare cu acelaşi nume, a cărei prezenţă activă în viaţa Kotorului se poate urmări din secolul al XIV-lea până în al XVIII-lea. Fascinantă este faţada principală, cu o triremă proeminentă şi cu o terasă vastă din piatră. Este frumos realizată din piatră prelucrată.

Palatul DabinovićAcest edificiu baroc ceva mai mic se găseşte la o depărtare de 4,5 km de Kotor.

A fost înălţat în locul numit „Galinice” (cocoşi), după care a şi fost poreclit. Este foarte armonios proporţionat, fiind proiectat după un model din lemn care a fost vreme îndelungată în proprietatea acestei familii. Palatul a fost ridicat la sfârşitul secolului al XVII-lea sau la începutul celui de-al XVIII-lea.

Palatul IvanovićSe găseşte la capătul Dobrotei, la 5,5 km de Kotor. Complexul reprezintă un

ambient baroc deosebit de armonios, fiind înconjurat de un zid de apărare. În palat se intră printr-un portal pompos, deasupra căruia se află blazonul familiei – un şarpe cu un copil între fălci. Aici au trăit fraţii Marko şi Jožo care, în 1756, prin lichidarea piratului Hagi Ibrahim în portul Pireu, au realizat cea mai mare faptă de vitejie a marinarilor muntenegreni pe marea acelor vremuri. Aici a tras şi Njegoš, în iunie 1833, înainte de plecarea sa la Petrograd pentru a fi uns vlădică.

Palatul MiloševićEste aşezat lângă mare, la 2 km de Kotor şi e cel mai mare şi cel mai noupalat din

Dobrota. A fost ridicat la începutul secolului al XIX-lea ca edificiu nobil dual. Are două

Page 94: Munte Negru

Turism în Muntenegru

94

faţade reprezentative, însă a fost păstrat şi turnul de pază. Din cauza mărimii şi întinderii sale a fost supranumit de popor „marele palat”.

Palatul Radimir-DabinovićAcest palat a fost înălţat în partea centrală a Dobrotăi, la 4 km de Kotor, fiind

cunoscut şi sub numele de „Krivi palac” (Policarul strâmb). Acest nume l-a primit din pricina imaginii neobişnuite a faţadei principale dinspre vest şi este astfel înclinat încât a primit forma unui triunghi obtuz. Această construcţie armonioasă a cunoscut trei faze, începutul fiind legat de prima jumătate a veacului al XVIII-lea. La mijlocul secolului al XIX-lea, a trecut, pe linie feminină, în proprietatea familiei Dabinović, iar proprietarul, Bož Dabinović din Monaco, după cutremurul din 1979, a făcut o restaurare de amploare.

Palatul TripkovićEste unul dintre cele mai reprezentative palate căpităneşti din Boka. A fost

construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, ca un întreg baroc armonios, alături de care se află o grădină frumos aranjată şi un debarcader propriu pentru vase.

PERASTPalatul BujovićUnul dintre cele mai frumoase edificii baroce de pe litoralul muntenegrean se

găseşte la capătul Perastului. Arhitectul veneţian Giovani Batista Fonte l-a construit în anul 1694 pentru fraţii Bujović, drept recunoştinţă din partea Republicii Veneţiene faţă de vitejia lui Vičko Bujović la luarea de la turci a oraşului Herceg Novi. Despre asta vorbesc şi trei texte în limba latină, înscrise pe faţadă.

Palatul ZmajevićSe află în partea de mijloc a Perastului, ceva mai departe de mare, dar din locul

unde se află oferă o privelişte frumoasă asupra golfului. Este cunoscut şi sub denumirea de „episcopie”, fiind construit de către Andrija Zmajević, arhiepiscop de Bar, în anul 1664. Pe faţada edificiului construit într-un stil ce aminteşte de cel baroc sunt înscrise diferite maxime şi mesaje etice în limba latină.

Palatul SmekjaE situat în partea de vest a Perastului, chiar la marginea ţărmului. Pe palat se află

un blazon – o mână ţinând o rămurică – a familiei Smekja, având înscris anul 1764.

RISANPalatul IvelićSe găseşte în partea centrală a localităţii Risan, la o sută de metri de mare.

Această familie a dat, cu începere din secolul al XVII-lea, numeroşi marinari de

Page 95: Munte Negru

95

Turism în Muntenegru

frunte, comercianţi şi diplomaţi, precum şi pe Marko, un general al armatei ruse. Drept recunoştinţă pentru serviciile lor au câştigat tiltul nobiliar de conte. A fost realizat în stil baroc şi este înconjurat cu ziduri de apărare construite ceva mai târziu. A servit ca loc de adunare pentru mulţi muntenegreni care, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, au migrat în masă în Rusia ţaristă.

PRČANJPalatul Trei SuroriEste aşezat lângă mare, în partea de răsărit a localităţii Prčanj. E menţionat pentru

întâia oară drept Villa trium sororum, iar această denumire i-a rămas până în ziua de astăzi. A servit de reşedinţă de vară pentru membrii familiei nobiliare Buča, ceea ce se vede după blazoanele lor de pe edificiu. Construcţia are aspect şi dimensiuni neobişnuite, fiind unicul palat gotic din Boka Kotorska situat în afara oraşului Kotor.

Page 96: Munte Negru

Turism în Muntenegru

96

MĂNĂSTIRI

Mănăstirea Sfântul Petar CetinjskiLa doi ani după terminarea palatului, în 1484, Ivan Crnojević şi-a terminat pe

Cipur cunoscuta sa ctitorie – mănăstirea Crnojevića, unde a fost mutată mitropolia de la Vranjine Zetske. În anul 1692, ocupanţii turci au distrus mănăstirea până la temelie (paşa de Skadar, Suleiman Bušatlia) şi referitor la imaginea sa de atunci există două documente: o gravură din „Oktoihul” din Cetinje şi un plan al inginerului veneţian Barbieri. După reconstrucţie, complexul mănăstiresc a ocupat o suprafaţă de 1 400 m2. Era înconjurat de şanţuri umplute cu apă şi apărat de un zid cu 62 de ambrazuri. În interiorul zidurilor se aflau conacele, o biserică mai mică, cu hramul Sf. Petar, şi o basilică mare cu hramul Maicii Domnului, care era înconjurată de un pridvor cu 18 stâlpi.

Mănăstirea a fost reconstruită de către vlădica Danilo – întemeietorul neamului Petrovićilor, însă în altă parte decât castelul Crnojevića. În afară de o parte din materialul de la vechea mănăstire, a fost dusă şi lespedea cu stema de stat a Crnojevićilor. După reconstruirea mănăstirii, aceasta a fost de câteva ori dărâmată şi incendiată. Complexul mănăstiresc este, de fapt, un întreg oraş, o fortăreaţă mai mică. La începutul secolului al XVIII-lea, au fost construită o biserică, chiliile, sala de mese şi turnul-clopotniţă. De mai multe ori adaptată şi refăcută, imaginea de astăzi a nucleului compact datează din perioada anilor 1925-1927. Nucleul este alcătuit de biserica Naşterii Maicii Domnului, o construcţie modestă, cu o singură navă. În ea a fost pus sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Petar Cetinjski, după al cărui nume şi-a primit şi mănăstirea numele. În complexul mănăstiresc se află şi chilia sa de sihastru. La sud de biserică se găsesc conacele de câte două etaje, cu cununi în formă de arcade. Până la ele, în aşa-zisul conac al lui Njegoš, se află tezaurul mănăstirii, după bogăţie una dintre cele mai importante instituţii de acest gen din Muntenegru. Aici a găsit Njegoš inspiraţie pentru multe scene din „Cununa munţilor”.

Mănăstirea este mai mult decât un ansamblu arhitectonic. Ea a fost centrul culturii muntenegrene. Aici a fost păstrat patrimoniul spiritual şi istoric; aici a funcţionat cea dintâi şcoală elementară (1834), prima tipografie muntenegreană de după Crnojević (1833). Aici a existat o şcoală de copiatori de la începutul secolului al XVI-lea. Ea

Page 97: Munte Negru

97

Turism în Muntenegru

constituie pentru Muntenegru un simbol al spiritualităţii, istoriei, dragostei de libertate şi educaţiei.

Mănăstirea SavinaSavina este una dintre cele mai frumoase mănăstiri ortodoxe ce se găsesc în

Golful Boka Kotorska. Se află la 2 km depărtare de Herceg Novi. Mănăstirea Savina e alcătuită din două biserici, amândouă fiind închinate Adormirii Maicii Domnului, din două conace cu sală de mese şi din încă o biserică, separată, închinată Sfântului Sava. Mica biserică Adormirea Maicii Domnului (Uspenje Bogorodice) este importantă prin frescele care prezintă marile sărbători şi naşterea lui Hristos, acestea fiind lucrate de către cunoscutul pictor Lovro Dobričević din Kotor. Ele constituie un exemplu al împletirii dintre iconografia bizantină şi modalitatea gotică de exprimare. Biserica cea mare datează din secolul al XVIII-lea. A fost realizată de Nikola Foretić din Korčula. Pe biserică iese în evidenţă clopotniţa cu deschideri, cununi, rozete şi balustradă, dând faţadei o siluetă barocă. Tezaurul mănăstirii posedă icoane ruseşti, italiene, documente oficiale şi o „Evanghelie” ferecată.

Mănăstirile PaštrovićilorComplexul de mănăstiri ortodoxe care se găsesc în partea de litoral dintre Budva

şi Petrovac sunt cunoscute sub numele de Paštrovićki manastiri. Ele reprezintă o legătură unică între stilul de construcţie artistic, istorie şi ambientul mediteraneean care le înconjoară.

PraskvicaSe găseşte pe dealul de deasupra de Miločer şi Sveti Stefan. Numele şi l-a primit

după cel al izvorului din apropiere, a cărui apă miroase a piersici, pe care poporul le numeşte aici „praske” Mănăstirea a fost centrul spiritual şi politic al Pastrovićilor, iar fondarea ei este, după cum spune tradiţia, legată de secolul al XI-lea. Principala biserică a mănăstirii, închinată Sfântului Nikola, datează din secolul al XV-lea, lucru dovedit şi de un act oficial al domnitorului Balša al III-lea. Pe ruinele ei a fost ridicată, în secolul al XIX-lea, o construcţie mai spaţioasă, care a păstrat însă urme de fresce ale vechii biserici. Cea de-a doua biserică a mănăstirii se află pe deal şi este închinată Sfintei Treimi (Sv. Trojica) şi datează din secolul al XVII-lea. Cea mai mare valoare artistică a ei o constituie frescele, acestea fiind lucrate de către Radul, şi un iconostas argintat al lui Dimitrije Daskal din secolul al XVII-lea. În cadrul complexului mănăstiresc se găsesc un conac şi o clădire în care a funcţionat cândva o şcoală unde, la vremea lor, călugării i-au învăţat pe copiii Pastrovićilor scrisul şi cititul. Bisericile posedă curiozităţi deosebite: icoane, vechi manuscrise şi documente ruseşti. Aici se păstrează

Page 98: Munte Negru

Turism în Muntenegru

98

şi o „Evanghelie” scrisă de mână,legată în coperţi de argint, care, după cum se spune, a fost dăruită Pastrovićilor de către vlădica muntenegrean Danilo. Foarte atractivă pentru vizitatori este şi masa mare din piatră în jurul căreia s-a adunat, decenii de-a rândul, completul de judecată al Pastrovićilor, aşa-numita „bankada”.

ReževićiDe fondarea mănăstirii Reževići este legată şi o poveste din 1226, din timpul

Nemanjićilor. Trecând prin aceste locuri, regele Stevan Provjenčani s-a îmbătat rău cu vinul Pastrovićilor. După o mahmureală urâtă şi după trezire, a poruncit ca exact în acel loc să fie ridicată o biserică. Complexul mănăstiresc se găseşte la 2 km de Petrovac. Este alcătuit din două biserici, un conac şi o construcţie anexă. Mica biserică a Adormirii Maicii Domnului este interesantă prin fresce, de unde se presupune că aici se află îngropat ctitorul şi donatorul bisericii. Biserica mai mare este închinată Sfintei Treimi, a fost ridicată în secolul al XVIII-lea şi are armonios zidită o clopotniţă. Iconostasul din biserică este operă a pictorului local Marko Gregović, de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

StanjevićiSe află în sus de Budva. A fost construită la sfârşitul secolului al XVII-lea şi mai

mult de o sută de ani a avut rolul de centru cultural şi politic al acestei zone. Aici a fondat vlădica Petar I Petrović o şcoală pentru pregătirea de preoţi şi călugări. La mijlocul secolului al XIX-lea, Njegoš o vinde austriecilor, care fac din ea un obiectiv fortificat. În timpul răzmeriţei din Boka Kotorska din 1869, mănăstirea a fost cucerită de către cei din Pobor care, în momentul retragerii, au minat-o pentru a nu mai servi în interese militare. Din vremea aceea, mănăstirea stă în ruine.

GradišteMănăstirea se găseşte în apropiere de Petrovac na moru (Petrovac la mare). A

fost construită pe ruinele unei construcţii antice. Pentru întâia oară se pomeneşte în anul 1305 într-un document al regelui Milutin. E formată din trei biserici şi un conac. Biserica principală, închinată Sfântului Nikola, este o construcţie cu o singură navă, cu clopotniţă în furcă. Importanţa deosebită i-o conferă frescele din secolul al XVII-lea, lucrate de popa Strahinja din Budimlje. Tot el a pictat şi biserica mai mică închinată Adormirii Maicii Domnului, cu scene care reprezintă viţa Nemanjićilor şi Evanghelii de Paşti.

DuljevoMănăstirea se găseşte mai sus de Sveti Stefan. Potrivit tradiţiei, a fost fondată

de către ţarul Dušan, al cărui chip se află pictat într-o scenă ctitoricească. De-a lungul istoriei, această mănăstire a fost un important centru spiritual. În ea s-a călugărit Arsenije

Page 99: Munte Negru

99

Turism în Muntenegru

al III-lea Čarnojević. A fost jefuită şi ruinată atât de către cuceritori, cât şi de cutremure. Astăzi este renovată parţială şi este activă. Principala biserică mănăstirească, închinată Sfântului Stefan, a fost ridicată în secolul al XIV-lea şi de atunci provin şi frescele care împodobesc întreaga biserică, lucrate în stilul ce se leagă de pictores graeci, pictura din Kotor.

PodostrogMănăstirea se află la 2 km de Budva. Conţine un complex de clădiri sacrale, de

locuit şi de apărare. Este înconjurată de un zid înalt cu ambrazuri şi un turn rotund de apărare. Înscrisul de deasupra intrării în biserica mică a Adormirii Maicii Domnului vorbeşte despre 1630 ca fiind anul renovării complexului. Această mică biserică, neobişnuită şi parţial săpată în pământ, este acoperită pe întreaga sa suprafaţă interioară cu fresce. Cea de-a doua, biserica mai mare, e de asemenea închinată Adormirii Maicii Domnului. Este construită în secolul al XVIII-lea. Prin frumuseţea detaliilor, pe faţadă se disting portalurile, împodobite cu basoreliefuri cu plante ca motive decorative. În mijlocul buiandrugului se află o stemă muntenegreană – un vultur bicefal ce ţine în gheare un şarpe.

Mănăstirea a fost fondată de către Crnojevići şi a fost reşedinţă a vlădicilor muntenegreni. Aici a murit şi a fost îngropat vlădica Danilo în 1735. Aici a tras adeseori şi Njegoš. Pagini întregi din „Cununa munţilor” au fost scrise şi aici.

PodmaineMănăstirea s-a aflat în apropiere de Budva. A avut o importanţă istorică fiind loc

de adunare a neamurilor Maini. A avut o soartă similară cu a mănăstirii Stanjevići, pătimind în timpul răzmeriţei marinei din Boka Kotorska şi din întregul complex a fost renovată doar mănăstirea închinată Sfintei Petka (Vineri).

VojnićiSe afă în satul cu acelaşi nume de mai sus de Bečići. Biserica principală a fost

realizată în stitlul arhitectonic al bisericilor de pe Litoral. A fost pictată, însă prăbuşirea acoperişului a afectat cea mai mare parte a frescelor. Frescele datează din secolul al XVI-lea şi sunt de o înaltă calitate artistică.

Mănăstirile de pe lacul SkadarÎn timpul domniei asupra Zetei, dinastia Balšićilor este cunoscută, printre altele,

şi prin ctitorirea de mănăstiri ortodoxe pe insulele de pe lacul Skadar – Starčevo, Beška şi Moračnik.

Cea mai veche mănăstire, închinată Adormirii Maicii Domnului, a fost ridicată pe Starčevo, între anii 1376 şi 1378. Fondarea mănăstirii este legată de bătrânul

Page 100: Munte Negru

Turism în Muntenegru

100

Makarije care, probabil, a trăit ca pustnic pe această insulă ce şi-a primit numele de Starčeva gorica. Biserica mănăstirii este o construcţie mai mică, cu o singură navă, cu o cupolă centrală. Pe lângă biserică, complexul mănăstiresc este alcătuit şi dintr-un conac şi clădiri anexe. Este înconjurat de un zid înalt, cu poartă. În faţa bisericii se află mormântul cunoscutului tipograf Božidar Vuković-Podgoričanin.

Mănăstirea ridicată pe insula Beška este alcătuită din două biserici, cea mai veche închinată Sfântului Đorđe, iar cea mai nouă, Maicii Domnului. Nu există informaţii mai precise despre construcţia bisericii mai vechi, dar se poate presupune că ctitorul ei a fost Đurđe al II-lea Stanimirović-Balšić, deci a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIV-lea. Este vorba despre o construcţie mai mare, cu o singură navă, cu o cupolă, cu pridvor spaţios şi o clopotniţă mare. Biserica mai mică, închinată Maicii Domnului, a fost ridicată de către Jelena Balšić în 1440, pentru a-i servi de mausoleu, aşa cum este înscris deasupra uşii. Biserica are dimensiuni mai mici, o singură navă cu o boltă uşor frântă, trăsătură comună prentru bisericile ridicate pe timpul Crnojevićilor. În biserică se găseşte şi mormântul ctitorului, respectiv Jelena Balšić. Aidoma celei de pe Starčevo, şi mănăstirea Beška a jucat un rol important în viaţa spirituală a Zetei, aceasta având în vedere că aici s-a derulat o intensă activitate de copiere.

Mănăstirea Moračnik a fost înălţată pe insula cu acelaşi nume, împreună cu biserica Adormirii Maicii Domnului. Este menţionată pentru întâia oară în anul 1417 într-un document oficial al lui Balša al II-lea, care e posibil să-i fi fost şi ctitor. Alături de biserică, complexul mănăstiresc este alcătuit dintr-un conac, o sală de mese şi un turn înalt cu patru etaje. Mănăstirea e înconjurată de un gard de piatră, cu o poartă monumentală.

Toate bisericile din perioada Balšićilor au fost pictate, mărturie fiind şi urmele păstrate pe pereţii acestora. După renovarea conacului, în mănăstirea Starčevo s-a întors din nou viaţa, pe când celelalte două sunt în continuare părăsite.

Mănăstirea DajbabaDajbaba este o mănăstire ortodoxă închinată Adormirii Maicii Domnului şi se

găseşte nu departe de Podgorica, în apropiere de satul după care şi-a luat şi numele. A fost fondată în 1897 şi ca spaţiu pentru biserică a fost folosită o formă naturală de peşteră. Mai târziu, peştera a fost lărgită, pentru a se ajunge la forma fundaţiei bisericii. Există şi capele ajutătoare. Unica parte vizibilă a bisericii se află în afara peşterii. Interiorul mănăstirii a fost pictat de către pictorul ei, călugărul Simeon Popović, care a adaptat scenele la forma stâncilor naturale. La realizarea picturii călugărul a lucrat până la sfârşitul vieţii sale, în 1941.

Page 101: Munte Negru

101

Turism în Muntenegru

Mănăstirea MoračaMănăstirea Morača este unul dintre cele mai deosebite şi de valoroase monumente

ortodoxe medievale ale Muntenegrului. A fost ridicată pe malul drept al râului Morača, în partea mai largă a canionului, pe o suprafaţă naturală netedă, într-un peisaj pictural. Obiectivul a fost construit în 1252 de către Stefan, fiul regelui Vukan şi nepot al lui Nemanja, ceea ce se menţionează într-un înscris aflat deasupra portalului de vest.

Complexul mănăstiresc e alcătuit din biserica sobornicească Adormirea Maicii Domnului, dintr-o mică biserică închinată Sfântului Nikola şi dintr-un conac. Curtea mănăstirii este înconjurată de un zid înalt cu două porţi. Biserica sobornicească este o construcţie mare, cu o singură navă, realizată în stilul bisericilor din Raška, cu o apsidă semirotundă, cu cupolă şi, spre deosebire de stilul bisericilor de pe Litoral, zidurile îi sunt acoperite cu mortar. Lângă naos este construit un pridvor spaţios. Portalul principal e realizat în stilul romanic.

Pe lângă arhitectură, o importanţă deosebită a mănăstirii Morača o reprezintă şi pictura. Din pictura de la început, din secolul al XIII-lea, a fost păstrată doar o parte. Ies în evidenţă prin monumentalitate şi puterea de expresie unsprezece compoziţii ilustrând scene din viaţa Proorocului Ilie. Puterea şi monumentalitatea acestor picturi depăşeşte tot ceea ce s-a făcut în domeniul frescei şi picturii, înainte de Sopočani, în Muntenegru în secolul al XIII-lea. Cealaltă parte a picturii a fost distrusă în prima jumătate a secolului al XVI-lea, când mănăstirea a fost devastată de către turci, care au luat cu ei acoperişul de plumb.

În prima jumătate a secolului al XVII-lea, la pictarea mănăstirii iau parte pictori cunoscuţi – preotul Strahinja din Budimlje, Đorđe Mitrofanović şi îndeosebi maestrul Kuzma care, în 1639, pictează biserica cea mică, închinată Sfântului Nikola. Acelaşi maestru a pictat şi majoritatea icoanelor de pe iconostasul mare şi bogat în gravuri.

Din cândva bogatul tezaur mănăstiresc, astăzi s-au mai păstrat doar câteva obiecte de ceremonial importante şi cărţi bisericeşti, printre care se află şi un exemplar din „Oktoih prvoglasnik”. Una din perlele artistice ale bisericii mănăstirii sunt şi porţile pridvorului şi ale naosului. Acestea se află printre cele mai frumoase lucrări de intarsie în lemn.

Mănăstirea OstrogSe află aproape de Nikšić şi a fost construită într-o stâncă uriaşă, de unde se oferă

o panoramă splendidă a câmpiei Bjelopavlička. Această mănăstire este cel mai cunoscut loc de pelerinaj din Muntenegru. A fost fondată de către mitropolitul muntenegrean Vasilije, în secolul al XVII-lea. El şi este înmormântat aici şi proclamat ca sfânt făcător de minuni. Trupul îi odihneşte într-un mormânt din biserica din peşteră. Mănăstirea însăşi a fost reconstruită între anii 1923 şi 1926, după un incendiu de care bisericuţele din peşteră au scăpat. Ele reprezintă principala valoare monumentală. Biserica închinată

Page 102: Munte Negru

Turism în Muntenegru

102

Intrării în Biserică a Maicii Domnului este pictată cu fresce la sfârşitul secolului al XVII-lea. Biserica Sfintei Cruci se găseşte la nivelul superior al mănăstirii şi a fost pictată de către maestrul Radul, care a adaptat frescele la forma naturală a stâncilor. În jurul bisericilor sunt conacele şi împreună formează un obiectiv armonios unit cu ambientul natural.

Mănăstirea ortodoxă Ostrog face parte dintre cele mai vizitate din Balcani. Aici vin credincioşi din toate colţurile lumii, individual sau în grupuri. Este loc sfânt pentru toate cele trei confesiuni: ortodoxă, catolică şi musulmană, deoarece se crede că moaştele Sfântului Vaslije de Ostrog sunt făcătoare de minuni. Potrivit pelerinilor, rugăciunile le-au ajutat multora să se însănătoşească ori să le domolească suferinţele provocate de viaţă.

Mănăstirea Đurđevi stupoviComplexul mănăstiresc ortodox Đurđevi stupovi se află nu departe de Berane, la

marginea unei padini domoale ce scoboară brusc în partea de răsărit a bisericii şi la ale cărei poale ţâşneşte izvorul Vrelo. Biserica mănăstirească închinată Sfântului Đurđe a fost ridicată de către jupanul Prvoslav, neam cu Stefan Nemanja, la sfârşitul secolului al XII-lea. Lângă biserică s-a aflat sediul mitropoliei de Budim, aceasta până în secolul al XVII-lea, când mitropolia a fost desfiinţată de către administraţia turcească. Importanţa ei ca monument constă în frumuseţea rezolvării arhitectonice. A fost construită în trei perioade de timp. Prima biserică a fost o construcţie cu o singură navă, cu o cupolă octogonală. Mai târziu, a fost construit pridvorul cu două turnuri mici şi unul înalt între cele două. La mijlocul secolului al XIV-lea a fost înălţat şi pridvorul exterior.

Mănăstirea PivaUnul dintre deosebit de importantele complexe mănăstireşti ortodoxe din

Muntenegru este mănăstirea Piva, care a fost ridicată la izvoarele râului Piva. Pentru a se permite formarea lacului de acumulare necesar hidrocentralei Piva, mănăstirea a fost mutată pe o altă locaţie. Lucrările pentru mutare au durat mai mult de un deceniu, respectiv între anii 1970 şi 1982. De pe zidurile mănăstirii au fost daţi jos şi din nou aplicaţi 1 260 m2 de pictură. Însăşi construcţia a fost refăcută piatră cu piatră şi din nou înălţată pe noul loc, la 9 km de Plužine.

Biserica mănăstirească închinată Adormirii Maicii Domnului a fost ridicată între 1573 şi 1586, prin grija mitropolitului hercegnovinean Savatije, mai târziu patriarh sârb. Biserica este o construcţie cu trei nave, cea centrală mai înaltă, fără cupolă. Pe lângă arhitectură, valoarea ei o reprezintă şi pictura. Partea principală a obiectivului a fost pictată de către pictori anonimi greci, în anii 1604 şi 1605. Zona superioară a pridvorului a fost pictată de către pictorul muntenegrean popa Strahinija din Budimlje, care a pictat în cel mai bun loc „Akatistul”, imnul Maicii Domnului. Zonele inferioare

Page 103: Munte Negru

103

Turism în Muntenegru

sunt lucrări ale pictorului Kozma, din anul 1626. Acelaşi pictor a realizat şi majoritatea icoanelor de pe bogat gravatul iconostas. Icoanele închinate Maicii Domnului, lui Hristos şi Adormirii Maicii Domnului le-a făcut pictorul Longin.

După bogăţia obiectelor de ceremonial şi a cărţilor religioase, cunoscut este şi tezaurul mănăstiresc, o parte a acestuia fiind expusă în muzeul mănăstirii. Mănstirea Piva, deşi de mai multe ori incendiată şi făcută una cu pământul, reprezintă unul dintre cele mai autentice monumente ale culturii Muntenegrului.

Mănăstirea Sfintei Treimi (Svete Trojice)

Se află nu departe de centrul Oraşului Pljevlja, în ambianţa naturală a micului râu Breznica. Această mănăstire ortodoxăeste menţionată pentru întâia oară în anul 1537, iar imaginea ei de astăzi a primit-o la sfârşitul secolului al XIX-lea. Biserica principală, închinată Sfintei Treimi, are o rezolvare arhitectonică interesantă şi bogată de construcţie, de tip Raška. A fost decorată cu fresce de către preotul Strahinja din Budimlje, aproximativ la 1600. Frescele prezintă scene cu sfinţii războinici din neamurile Nemanjićilor, ale marilor sărbători religioase şi ale patimilor lui Hristos.

Tezaurul mănăstirii este unul deosebit de valoros. Aici se păstrează multe valori bisericeşti; o colecţie de icoane realizate de pictorul autohton Andrija Raicević, obiecte ale meşteşugurilor artistice şi, ca o relicvă deosebită, toiagul Sfântului Sava, montat în 1606. Biblioteca mănăstirii posedă exemplare valoroase de cărţi manuscrise, precum şi de exemplare rare de cărţi tipărite, printre care se află şi „Trebnik” din tipografia Crnojevićilor.

De-a lungul istoriei, mănăstirea a jucat rolul de centru cultural şi educaţional, de centru pentru copierea şi împodobirea cărţilor cu imagini, pentru realizarea de sculpturi în lemn şi de diferite alte obiecte artistice şi meşteşugăreşti.

Biserica Sfintei TeklaBiserica se găseşte la 1 km de mare, în apropiere de Sutomore. Se presupune că

a fost construită în secolul al XIV-lea. Este o construcţie simplă, cu o singură navă, cu o clopotniţă în furcă, aidoma celorlalte biserici de pe Litoral. Lângă iconostas şi altarul ortodox, în biserică, în partea de apus, se găseşte şi un altar catolic, ceea ce dovedeşte faptul că biserica a fost folosită în acelaşi timp şi de credincioşi ortodocşi, şi de către cei catolici. Dovadă e şi cimitirul bisericesc, unde sunt înmormântaţi credincioşi din ambele confesiuni.

Biserica Sfântului IvanSe găseşte între zidurile oraşului vechi Budva. Biserica catolică de astăzi este

Page 104: Munte Negru

Turism în Muntenegru

104

ridicată pe ruinele unei biserici din secolul al VII-lea. Forma ei de astăzi parvine din secolul al XV-lea. După tipul său, este o basilică cu trei nave, cu detalii gotice pe faţadă. Clopotniţa înaltă, cu ceas, este construită în anul 1867. Lângă ea, pe partea de sud, a fost construit palatul episcopal.

În interiorul bisericii, precum şi în sacristie, se păstrează valori precum icoanele cu Maica Domnului cu Hristos, cunoscută ca Maica Domnului de Budva. După cum se spune, este legată de Sfântul Luka, ceea ce a dus la lărgirea cultului pentru ambele confesiuni. Potrivit analizei specialiştilor, biserica aparţine totuşi stilului bizantin din secolul al XIII-lea. Dintre celelalte picturi merită a fi amintite icoana Sf. Petru şi Pavel, operă a şcolii lui Carrapacci, icoane de provenienţă grecească, respectiv icoana Sf. Luka, operă a pictorului autohton maestrul Anastas Bočarić.

Biserica Sfântului LukaSe află în Plazza Greca din Kotor şi prin istoria sa stă mărturie despre viaţa

armonioasă dintre locuitorii catolici şi ortodocşi. Este o construcţie romanică, de dimensiuni reduse şi armonioase. A fost ridicată şi pictată la sfârşitul secolului al XII-lea. Până la mijlocul secolului al XVII-lea a fost catolică, dar apoi, din cauza războaielor şi a marelui aflux de populaţie în Kotor, a fost cedată spre folosinţă locuitorilor ortodocşi. Din acea perioadă datează iconostasul, lucrare a unor cunoscuţi maeştri locali, ale cărui părţi au fost lucrate şi de cunoscuţi bijutieri din Kotor.

Biserica Sfintei KlaraEste o mănăstire franciscană, aşezată chiar lângă meterezele Kotorului. E compusă

din biserica închinată Sfintei Klara şi anexele grupate în jurul curţii închise. Biserica însăşi a fost de mai multe ori aranjată şi imaginea de astăzi a căpătat-o în secolul al XVIII-lea. Suprafeţele au fost rezolvate în manieră renascentistă. Partea ei cea mai valoroasă din punct de vedere artistic se găseşte în partea de nord şi e vorba despre un altar sculptat în marmoră colorată, în stil baroc. Acesta a fost lucrat de maestrul veneţian Francesco Cabianca. În jurul părţii principale a unei icoane italo-bizantine este ilustrată în manieră barocă o scenă cu treizeci de îngeri, redaţi în mişcări ample şi cu jocuri de lumini şi umbre. Realizarea altarului a fost finanţată de Ivan Bolić.

În tezaurul bisericesc se păstrează mai multe picturi şi icoane de valoare, cum este pictura intitulată „Ecce homo”, atribuită pictorului spaniol Morales El Divino.

Valoarea cultural-istorică deosebită a mănăstirii este biblioteca sa, cu un bogat fond de cărţi manuscrise şi tipărite.

Page 105: Munte Negru

105

Turism în Muntenegru

Gospa od Škrpjela (Maica Domnului de Škrpjela)Biserica Gospa od Škrpjela a fost ridicată în 1630, pe o insuliţă artificială, în faţa

Perastului, în Golful Boka Kotorska. După cum spune legenda, pescarii din Perast au găsit, după un naufragiu, pe o stâncă marină, o icoană cu Maica Domnului cu Hristos şi s-au jurat să ridice pe acel loc o biserică închinată acestei icoane a Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor şi pescarilor.

Interiorul bisericii e împodobit cu un altar de marmoră realizat în anul 1796 de Antonio Capelano, un sculptor din Genova. Pe acesta se află cunoscuta icoană dedicată Maicii Domnului de Škrpjela, operă de la mijlocul secolului al XV-lea a cunoscutului pictor Lovro Dobričević.

Zidurile şi plafonul bisericii sunt acoperite cu picturi pe pânză ale lui Tripe Kokolj, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori baroci autohtoni. El le-a lucrat la comanda lui Andrija Zmajević. Şaizeci şi opt de picturi, dintre care unele în format foarte mare, fac ca biserica Gospa od Škrpjela să fie considerată în felul ei o galerie de pictură barocă în zona Adriaticii de Sud. Cele mai frumoase compoziţii sunt dedicate vieţii Maicii Domnului şi se găsesc pe părţile de sus ale zidurilor şi pe plafon: Încununarea Mariei, Moartea Mariei şi Ridicarea la Cer a Maicii Domnului.

Între picturile lui Kokolj, pe zidurile laterale au fost puse plăcuţe de argint votive, cu imagini în relief ale corăbiilor din Boka Kotorska pe care, aşa cum se crede, Maica Domnului de Škrpjela le-a ocrotit şi le-a ajutat în vremuri de furtună.

În clădirea bisericii se găseşte şi o colecţie de exponate arheologice, portrete pictate ale corăbiilor şi obiecte ale artelor meşteşugăreşti şi cotidiene.

Catedrala Sfântului TripunCatedrala Sfântului Tripun este cel mai important monument al Kotorului

medieval. A fost ridicată şi sfinţită în anul 1166 pe locul unde, la începutul secolului al IX-lea, a fost construită o biserică preromanică mai mică, dedicată aceluiaşi sfânt. Catedrala a fost construită în spiritul romanicului ca o basilică cu trei nave, cu o navă centrală de două ori mai lată decât celelate două şi cu o apsidă semicirculară la capăt. De faţada de sud sunt lipite două clopotniţe înalte. Catedrala a avut mult de suferit în urma cutremurelor distrugătoare din secolul al XVI-lea. În renovarea care a urmat între anii 1584 şi 1613, interiorul a căpătat o înfăţişare renascentist-barocă. La cutremurul din 1667 au fost distruse clopotniţele romanice care, împreună cu partea de vest a construcţiei, au fost refăcute în stil baroc. Şi, în final, la ultima renovare care a urmat încă unui cutremut devastator, cel din 1979, anumitor elemente ale catedralei le-a fost înapoiată imaginea de la început.

Catedrala posedă exemplare valoroase de mobilier şi obiecte artistice. Iese în evidenţă un ciboriu înalt din cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea, operă a unui maestru din atelierul lui fra Vita Kotoranin. În apsidele laterale sunt aşezate sculpturi

Page 106: Munte Negru

Turism în Muntenegru

106

gotice, iar cele patru altare de marmoră din secolul al XVIII-lea sunt lucrate la Veneţia.Aici se găseşte şi un paloş de argint aurit, o capodoperă a bijutierilor din Kotor.În tezaurul catedralei se păstrează exemplare valoroase de picturi, compoziţii

religioase ale unor autori locali (Lovro Dobričević) şi străini (Basan Bătrânul, Michael Neudlinger). În relicvariul bisericii se păstrează numeroase relicve – relicvele de argint şi „sfântul cap” al Sfântului Tripun. Aici se găsesc şi obiecte votive, lucrări ale bijutierilor din Kotor, care au fost realizate în intervalul dntre secolele al XV-lea şi al XX-lea.

Geamia lui Husein PašaSe află în centrul oraşului Pljevlja. Are cel mai înalt minaret din Uniunea Serbia-

Muntenegru (42 m). Este o capodoperă a culturii islamice în Balcani, realizată la sfârşitul secolului al XVI-lea, datorită lui Husein Paša Boljanić, de loc din satul Boljanć de lângă Pljevlja. Înainte de a se muta de la Plevlja la Ţarigrad, Husein Paša a îndeplinit o serie de funcţii. Geamia a fost construită din piatră fin cioplită, cu o bogată ornamentaţie interioară, iar zidurile sunt împodobite cu detalii florale şi citate din „Coran”.

În geamie, alături de cărţi şi manuscrise se află şi o carte manuscrisă a „Coranului”, scrisă cu ortografie arabă, împodobită cu miniaturi, care cu siguranţă provine din secolul al XVIII-lea. După cutremurul din 1911, minaretul din partea de sud a fost reconstruit mai suplu şi mai înalt.

Page 107: Munte Negru

107

Turism în Muntenegru

MUZEE

Tezaurul mănăstirii CetinjeMuzeul este adăpostit în tezaurul mănăstirii Cetinje. În el se află obiecte de

valoare din epoca medievală: patrafirul lui Sava Nemanjić, coroana lui Stefan Dečanski, steagul bisericesc al Balšicilor, pecetea şi sceptrul lui Ivan Crnojević. Aici există şi o valoroasă colecţie de icoane şi manuscrise medievale, pe pergament sau hârtie, şi multe cărţi rare, printre care şi „Octoihul”, tipărit în 1493/94, în prima tipografie cirilică a lui Ivan Crnojević.

Muzeul adăposteşte şi două relicve creştine: Mâna Sfântului Ioan Botezătorul şi Aşchia Sfintei Cruci.

Muzeul lui Njegoš - BiljardaO impozantă clădire de piatră, cu etaj, pe care a ridicat-o Petar II Petrović Njegoš

în 1838 pentru a servi drept cancelarie a Senatului de atunci, dar şi sieşi pentru locuit. Astăzi este un muzeu în care se păstrează cu grijă amintiri despre acest vestit domnitor, duhovnic şi poet. Numele de Biljarda clădirea a primit-o după biliardul pe care l-a adus Njegoš dintr-o călătorie în Italia şi pe care l-au cărat cu mâinile, pe bucăţi, de la Kotor la Cetinje, cincizeci de flăcăi. După renovarea din 1951, la împlinirea a o sută de ani de la moartea acestui mare poet, sub acest acoperiş se află două muzee: cel al lui Njegoš şi cel de Etnografie, respectiv o galerie cu lucrări ale unor artişti plastici dedicate lui Njegoš.

Aici se păstrează obiecte folosite de Njegoš, respectiv manuscrise, cărţi, o bibliotecă bogată, bani, arme... Galeria dispune de mai mult de câteva sute de obiecte pe care le-au donat artiştii, la timpul lor, acestui tezaur, din mare respect pentru creatorul inegalabilei cărţi „Cununa munţilor”.

Lângă curtea Biljardei, în partea de sud, se află un pavilion ce adăposteşte o mare hartă în relief a Muntenegrului, după dimensiuni şi precizia lucrării - unică în Europa. A fost lucrată de către specialiştii militari austrieci în anii 1916-1917. Aceştia au marcat pe lucrare, din raţiuni militare, evident, până şi cel mai mic sat sau drum din acea vreme.

Page 108: Munte Negru

Turism în Muntenegru

108

Castelul regelui NikolaA fost fondat în 1950. Este un muzeu cu caracter istoric, în interiorul căruia s-a

păstrat ambientul de castel. Cele mai valoroase colecţii sunt de: arme (îndeosebi trofee), steaguri, numismatică, ordine şi decoraţii, fotografii, documente şi cărţi.

Camera Odžaklija este locul unde se adunau conducătorii şi unde se luau cele mai importante hotărâri de stat.

Colecţia etnografică are păstrate hainele regelui Nikola şi pe cele ale reginei Milena, saloane cu basoreliefuri şi mobilier stil bogat ornamentat.

Muzeul de Artă CetinjeMuzeul se află în clădirea a ceea ce a fost cândva Casa Guvernului, o construcţie

monumentală proiectată astfel încât, prin imaginea şi dimensiunile sale, să reprezinte această instituţie de stat. Arhitect i-a fost italianul Coradini. Muzeul a fost amenajat în sălile mari, care repetă fastul ornamental nobil al faţadei. În ele se găsesc expuse mai multe colecţii de lucrări de artă:

- Colecţia de artă plastică iugoslavă; printre lucrări se regăsesc şi cele semnate de Paja Jovanović, Vlaho Buhovac, Đura Jakšić şi lucrări ale altor mari artişti plastici din spaţiul fostei Iugoslavii.

- Colecţia muntenegreană, care prezintă cronologic arta plastică modernă de la Bočarić, Mile Milunović, Petar Lubarda şi până la cei contemporani.

- Colecţia de icoane şi copii de fresce.- Colecţia monumentală a Milicei Šarić-Vukomanović, în care se află şi opere

ale lui Picasso, Chagal şi alţii.

Arhiva Muntenegrului CetinjeÎn Arhiva din Cetinje se păstrează materiale începând din secolul al XII-lea şi până

în zilele noastre. Reprezintă unica arhivă de pe aceste meleaguri care uneşte timpurile lui Nemanjić, Balšić şi Crnojević. Arhiva posedă 75 de fonduri cu peste 4,5 milioane de documente, ceea ce constituie o valoare inestimabilă pentru cercetări ştiinţifice în diverse domenii.

Cetinje are şi patru biblioteci. Pe lângă Biblioteca Centrală „Đurđe Crnojevć” există biblioteca mănăstirii Cetinje, biblioteca Muzeului de Stat şi Biblioteca „Njegoš”. Pe lângă uriaşul fond de carte, aici se păstrează şi numeroase cărţi în manuscris din secolul al XIII-lea şi până în secolul al XVIII-lea.

Mausoleul de pe LovčenMausoleul lui Njegoš este situat pe însăşi „căciula” vârfului Jezer de pe Lovčen,

Page 109: Munte Negru

109

Turism în Muntenegru

la o altitudine de 1 660 m deasupra nivelului mării. Temelia sa se află la şase metri adâncime în stânca muntelui. Până la acest monument măreţ duce un drum din Cetinje lung de douăzeci de kilometri. Însă pentru a ajunge la mausoleu omul trebuie să urce 461 de trepte.

Capela este partea cea mai impresionantă a mausoleului. Este vorba despre o încăpere boltită cu şase nişe laterale şi una centrală, ridicată din cea mai frumoasă marmoră de Bokelja şi Brac. La înălţimea de nouă metri, bolta este acoperită cu un mozaic fascinant, din 200 000 de plăci aurite. Figura măreaţă a lui Njegoš, operă a cunoscutului sculptor Ivan Meštrović, domină în faţa nişei centrale, acolo unde se află şi sarcofagul cu rămăşiţele lui Njegoš. Sarcofagul aminteşte de tradiţionalele morminte muntenegrene, cu stema de stat şi cu o cruce săpate în piatră, ca simboluri ale puterii duhovniceşti şi laice ale lui Njegoš. Cu un înscris simplu: NJEGOŠ 1813-1851.

Mausoleul vlădicii DaniloPe Orlov krš, un deal ceva mai mare ce se ridică şi domină partea de sud-vest a

mănăstirii Cetinje, se găseşte mausoleul vlădicii Danilo, întemeietorul dinastiei Petrović-Njegoš. A fost ridicat în 1896, după ideea şi schiţa cneaghinei Jelena, în colaborare cu arhitectul francez Frousé şi cu sculptorul M. Vautier.

Prin rezolvări arhitectonice reuşite, monumentul parcă a crescut din Orlov krš, făcând din el simbol recunoscut şi dominant al oraşului Cetinje. Monumentul a fost ridicat pe un platou format artificial, amenajat ca un mic parc, chiar la margine, în colţul de nord-est, pentru a putea fi bine văzut din oraş.

Sarcofagul monumental de piatră, cu o cruce pe placa de piatră, cu un înscris, stă pe un postament amplu din piatră, la care duc trei trepte. Pe placa de sus a sarcofagului sunt reprezentate în relief simbolurile domniei duhovniceşti şi laice ale vlădicii Danilo, iar pe părţile laterale există ornamente cu simboluri stilizate – o cruce, un cerc şi o floare. Pe partea de răsărit, într-un medalion rotund, este aplicat un basorelief ce reprezintă capul din profil al vlădicii. Până pe platoul cu monumentul duce un drum asfaltat trasat din partea de sud-vest a dealului Orlov krš.

Muzeul Maritim KotorBogata istorie maritimă a Golfului Boka Kotorska şi a litoralului muntenegrean se

poate vedea în sălile şi în colecţiile Muzeului Maritim din Kotor. Pe lângă numeroasele zapisuri istorice şi exponate, pe vizitator îl încântă machetele bătrânelor corăbii cu pânze şi de vapoare, pe care marinarii acestor locuri au navigat prin toată lumea. Portretele lor, imagini cu nave, numeroase fotografii, părţi de nave şi instrumente vechi stau mărturie despre dezvoltarea marinei şi navigatului şi fac această colecţie unică şi în lume. Sub acoperământul acestui muzeu, printre altele, fiecare curios poate cunoaşte istoria şi tradiţia multiseculară a vestitei marine din Boka Kotorska.

Page 110: Munte Negru

Turism în Muntenegru

110

Arhiva istorică KotorArhiva istorică Kotor face parte dintre cele mai bogate tezaure mediteraneene cu

cele mai vechi documente scrise şi este locul de unde şi-au dobândit cunoştinţele şi le folosesc în fiecare zi numeroşi oameni de ştiinţă şi istorici, dar şi cercetători mai tineri, care abia acum pătrund în lumea ştiinţei. Despre naşterea acestui oraş, dar şi despre multe schimbări istorice şi influenţe pe plan mondial stau mărturie voluminoasa arhivă orăşenească şi documentele oficiale, letopiseţele, cronicile şi monografiile din diferite perioade. Aceste „culegeri ale trecutului”, le-au lăsat aici în urma lor ilirii, romanii, bizantinii, cei din Duklja, Nemanjicii, regii unguri şi bosniaci, veneţieni, turcii, austro-ungarii, ruşii şi francezii… Aceste mărturii de încredere, pe lângă ajutorul profesionist al personalului arhivei, le stau la dispoziţie tuturor celor interesaţi.

Muzeul oraşului PerastSe află în palatul aflat odinioară în proprietatea vestitei familii Bujović. Muzeul

oraşului Perast le oferă vizitatorilor prilejul de a vedea numeroase lucruri de valoare din slăvitul şi furtunosul trecut al acestui „cuib de marinari”. Printre cele mai atractive exponate se numără şi spada lui Vuksa Stepanović de la sfârşitul secolului al XVI-lea, împodobită cu incrustaţii, pietre preţioase şi trei inscripţii aurite. Sala centrală este dominată de portretul căpitanului Marko Martinović, omul care i-a învăţat pe cnejii şi boierii ruşi tainele navigaţiei pe mare. De asemenea, aici se găsesc şi portretul amiralului Matija Zmajević şi spada sa cu stema familiei, precum şi autoportretul cunoscutului pictor baroc Tripe Kokolj din Risan, dar şi alte portrete ale oamenilor de vază din marină din această parte de ţară. Pe lângă trofeele de arme, port popular şi alte podoabe, aici se păstrează şi modele ale vechilor corăbii şi arhiva Perastului de la 1441 până la 1945.

În alcătuirea Muzeului oraşului Perast intră şi Muzeul memorial al familiei Višković unde, alături de exponate de o certă valoare, există şi o bogată bibliotecă, cu numeroase titluri din domeniul marinei.

Page 111: Munte Negru

111

Turism în Muntenegru

GALERII

„Galeria Modernă” din BudvaSe găseşte în Oraşul Vechi şi este o galerie publică. În cei peste treizeci de ani

de funcţionare, a organizat expoziţii ale renumiţilor artişti plastici iugoslavi cum sunt Lubarda, Milunović, Vlaho Buhovac, Milan Knjović şi mulţi alţii de pe teritoriul fostei Iugoslavii. Pe parcursul întregului an se pot vedea aici lucrări ale artiştilor contemporani din Serbia şi Muntenegru, însă galeria organizează şi foarte valoroase retrospective.

Galeria posedă mai multe colecţii:- Expresionişti contemporani (opere ale unor artişti plastici din Anglia, Belgia,

Spania, Germania, Franţa şi din fosta Iugoslavie);- Artă plastică naivă;- Lucrări ale unor artişti regionali.

Galeria „Josip-Bepo Benković” din Herceg NoviGaleria, înfiinţată în 1966, este publică. Are o activitate în mai multe domenii:- se ocupă cu urmărirea şi organizarea de expoziţii ale artiştilor plastici

contemporani (în această galerie au expus artişti iugoslavi proeminenţi: Dado Đurić, Mića Popović, până la cei mai tineri, cum ar fi Anka Burić);

- posedă o colecţie permanentă cu lucrări ale artiştilor din spaţiul fostei Iugoslavii;- deţine o colecţie obţinută prin testament al artistei plastice Milena Sotra;- organizează manifestarea „Salonul de iarnă de artă plastică”, realizată de

selecţioneri din Serbia şi Muntenegru, cunoscute nume ale criticii de artă plastică.Salonul se organizează după principiul participării egale a artiştilor plastici

din ambele republici. Juriul decernează un premiu anual celor mai valoroşi artişti ai sezonului. „Salonul de iarnă” este una dintre cele mai importante manifestări de acest gen din Serbia şi Muntenegru.

Centrul de Artă Modernă a Muntenegrului, PodgoricaSe află în Palatul Petrovićilor din Podgorica şi este un centru expoziţional cu

Page 112: Munte Negru

Turism în Muntenegru

112

caracter public. S-a înfiinţat în 1995, prin unirea a două instituţii culturale. Conţine trei spaţii expoziţionale:

- Palatul Petrovićilor, care urmăreşte scena artei plastice muntenegrene şi care organizează bienala pentru tinerii plasticieni licenţiaţi;

- Galeria Centar, unde se organizează expoziţii individuale sau de grup ale unor artişti plastici muntenegreni renumiţi (Dimitrije Popović, Luka Tomanović, Nikola Vujošević);

- Perjanički Dom , unde se organizează expoziţii colective cu lucrări ale copiilor sau ale artiştilor plastici amatori.

Centrul deţine un fond de lucrări primite în dar de la artiştii plastici care au expus aici, dar şi o bogată colecţie de opere ale unor artişti plastici din statele membre ale mişcării de nealiniere din Europa, Asia, Africa şi America de Sud.

Galeria „Nikola” din NikšićGaleria este situată în spaţiile palatului regelui Nikola I, al cărui nume îl şi poartă.

Se ocupă de organizarea de expoziţii ale artiştilor plastici contemporani şi de realizarea de retrospective, precum şi de activitatea editorială. Este o galerie publică. În cadrul său există o expoziţie permanentă cu lucrări ale lui Ilija Sobajić. Fondul galeriei este alcătuit din lucrări ale celor mai eminenţi artişti plastici iugoslavi: P. Lubarda, V. Stanić, Peđa Milosavljević, F. Filipović, M. Konjović, V. Radović. O parte a fondului este constituită din colecţia de lucrări de artă industrială „Montex”.

În domeniul editorial, Galeria „Nikola” a editat „Mapa lui Petar Lubarda”, pentru care a fost distinsă cu premii importante din domeniul designului şi activităţii grafice.

Galeria „Pizana”Această renumită galerie particulară, care organizează de doisprezece ani pentru

locuitorii din Podgorica o serie de întâlniri cu artiştii plastici şi cu lucrările lor, se află în chiar centrul oraşului, pe str. Hercegovačka. Spaţiul său expoziţional este împărţit pe trei nivele. La parter se găsesc obiecte de artă aplicată din sticlă, ceramică, lemn, precum şi replici de mobilă antică lucrate în ateliere mici de familie din Italia.

La primul şi cel de-al doilea etaj se găsesc sectorul comercial şi o expoziţie permanentă alcătuită din tablouri ale cunoscuţilor artişti muntenegreni: Voja Stanić, Uroš Tošković, Srđan Vukčević, Dimitrije Popović, precum şi tablouri ale unor tineri creatori.

Telefonul galeriei: 00381 81 225880.E-mail: [email protected]

Page 113: Munte Negru

113

Turism în Muntenegru

GASTRONOMIE

Pentru a pătrunde în sufletul Muntenegrului este necesar să încercaţi specialităţile bucătăriei naţionale. Diversitatea naturii muntenegrene şi multietnicitatea au lăsat urme şi asupra bucătăriei. În consecinţă, fie de mâncaţi la un prieten într-o gospodărie muntenegreană autentică, fie într-un restaurant, veţi da de aceeaşi primire caldă.

În nordul Muntenegrului puteţi să încercaţi coacăze şi zmeură, pe care aveţi ocazia să le culegeţi cu propriile dumneavoastră mâini într-una din plimbările montane. Ceaiurile montane tămăduitoare şi ciupercile gustoase vă garantează de asemenea o dublă bucurie: culesul plăcut şi plăcerea gastronomică ulterioară. Aici puteţi să încercaţi tot ceea ce s-a găsit veacuri de-a rândul în meniul eroilor muntenegreni încă şi acum amintiţi în basme şi legende. Clasica lipie muntenegreană, papara (o mâncare unică, care se pregăteşte în mod obişnuit pentru micul dejun sau pentru cină şi se face din lapte, pâine, unt şi brânză şi care se amestecă şi se fierb împreună), taci-şi-înghite, mămăliga, brânza de casă, smântâna, toate acestea se consumă cu o mare plăcere, însă de asemenea ridică şi nivelul energetic şi vă dau puterea necesară pentru provocările montane. Evident, adevăratul gurmand ia toate acestea drept aperitiv şi uvertură la felul principal de mâncare şi nu va pleca de pe Durmitor dacă nu încearcă vestita friptură de miel la tavă! Simplicitatea acestei bucătării nu-i micşorează caracterul picant.

Skadarsko jezero este un adevărat tezaur pescăresc, astfel că în sarcina restaurantului cade felul în care vor fi pregătite crapul, păstrăvul, anghila sau obletele. La Podgorica puteţi încerca crapul pregătit după reţeta locului, cu prune uscate şi frunze de viţă-de-vie. O specialitate aparte o constituie crapul afumat, dar cu nimic mai prejos nu sunt nici obleţii uscaţi. Toate astea trebuie udate cu vestitul vin de Crmnik.

La poalele munţilor Lovčen se găseşte satul Njeguši, cunoscut prin numeroasele sale specialităţi: şunca, carnea de oaie uscată şi cârnaţul. Specialităţile din Njeguši primesc un gust şi o aromă deosebită mulţumită lemnelor care se ard pentru afumarea lor. Taina producerii lor se transmite din generaţie în generaţie. Aici, la cafeneaua „Kod Pera”, în Božovići, puteţi încerca şi miedul, o veche băutură slavă. Despre calitatea şi păstrarea specialităţilor stă mărturie şi informaţia că sculptorul Ian Meštrović a solicitat de la oficialităţile muntenegrene, drept onorariu pentru realizarea Mausoleului de pe Lovčen, un bulgăre de brânză de Njeguši şi şuncă. Pe Litoral vă veţi bucura de

Page 114: Munte Negru

Turism în Muntenegru

114

specialităţile marine, prăjite în ulei de măsline şi alături de inevitabilele măsline şi vin. Cunoscutul peşte Saint Pierre, dar şi alte specii de peşte mare şi mic, raci şi scoici se servesc în mod obişnuit alături de uleiul de măsline şi cu multe condimente. Se spune că peştele înoată de trei ori: prima dată în mare, a doua oară în ulei şi a treia oară în vin. Nu veţi greşi dacă veţi alege un vin alb sau roşu.

În Muntenegru oamenii se bucură şi astăzi ca şi altădată de viaţă şi închină cu prietenii un pahar de băutură bună. Lungile seri de iarnă sunt mai vesele alături de o societate bună şi un gust atrăgător de vin autohton, dar fără o băutură bună nu sunt de conceput nici festivalurile de vară şi nopţile de iulie pe plajă. Din viile de pe Cemovsko polje se produc vin şi rachiu de o calitate unică. Dacă e să ne luăm după ceea ce spun bătrânii, rachiul de struguri este adevărat dacă după ce l-aţi băut auziţi mii de tunete dinspre muntele Lovčen. O asemenea ţuică este şi „Montenegro”, care se produce din struguri negri, ce se coc pe dealurile muntenegrene, sub un soare cald. Doar cei aleşi ştiu cum să obţină din strugurii culeşi, printr-o îndelungată veghere şi printr-o distilare ritualică, în doar 6 000 de sticle anual, ţuica „Montenegro”. „Kruna” este un rachiu exclusivist care se obţine din cei mai buni struguri din Muntenegru, distilându-se după o metodă veche, în cazane mari de cupru, sub care ard lemne, corzi şi butuci de viţă-de-vie de pe Cemovsko polje. Se bea rece împreună cu un pahar de vorbă cu prietenii. Nu uitaţi nici de rachiul „Prvjenac”!

„Vranac” şi „Merlot” sunt două vinuri negre de cea mai bună calitate. În condiţii bune de coacere (se recomandă vinul mai vechi de trei ani), se pot compara după buchet cu vinul franţuzesc de Bordeaux.

„Vranac Pro Cordem” este o nouă generaţie de vinuri negre bune şi, în afară de un gust deosebit, acesta posedă şi calităţi tămăduitoare dovedite. Este excelent alături de o mâncare unsuroasă. Din cauza ridicatei temperaturi locale, se recomandă o răcire lentă (16-180 C) pentru ca vinul să-şi păstreze aroma şi să miroasă în pahar. Beţi-l pentru o viaţă mai bogată, mai lungă şi mai sănătoasă. „Krstač” este un reprezentant de cinste al vinurilor albe muntenegrene. Este obligatoriu pe masă alături de mâncărurile din fructe de mare. O băutură dragă şi foarte populară în Muntenegru este unica bere „Nikšićko pivo”. Se bea în toate ocaziile. Alegeţi şi...

Sănătate!

Page 115: Munte Negru

115

Turism în Muntenegru

CAFENELE

GREENWICHPodgoricaCafeneaua care a fost declarată drept cea mai bună cafenea în 2000 la Podgorica

este un loc preferat al podogicenilor care gândesc şi trăiesc urban. Principalul „vinovat” pentru deosebit de plăcutul ambient este Boris Tajkovac, omul care a gândit şi imaginat ambientul câtorva dintre cele mai atractive cafenele din Serbia şi Muntenegru, renumit în domeniul amenajării interioarelor. Legenda criticii rock muntenegrene, Nebojša Vujović, se îngrijeşte ca alegerea muzicii să fie întotdeauna pe direcţie bună. Atmosfera este constant deosebită, iar momentele de vârf se ating în serile în care se cântă live. Oaspeţi au fost Rambo Amadeus, Dejan Čukić, Vasil Hadžimanov, Neverne bebe, Tanja Jovičević, Ana Stanić... Cafeneaua are propriul record la băutul berii, însă noi v-am recomanda să încercaţi un capucino cu frişcă în grădină şi cu ochelarii de soare pe ochi.

Adresa: Njegoševa 27, Podgorica

GRAND CAFFEPodgoricaEste unul dintre cele mai renumite locuri din Podgorica pentru o ieşire de zi sau de

noapte. Se găseşte pe partea circulată a bulevardului Lenin, aproape de nucleul oraşului. Grand caffe se recunoaşte uşor după cele mai noi automobile de lux parcate în faţa lui. Atmosfera dă impresia de „a fi şi a fi văzut” şi aminteşte de cluburile pentru bărbaţi. La intrare vă întâmpină un ospătar în uniformă, care vă conduce printr-un ambient spaţios, luxos şi neîncărcat cu detalii, până la masa la care puteţi lua loc confortabil, puteţi bea un whisky, puteţi fuma o ţigară şi puteţi să vă lansaţi în discuţii, indifferent dacă e vorba despre o afacere abia încheiată, un ultim antrenament la sala de forţă sau o discuţie de natură intimă. Vara, acest loc este cunoscut şi pentru grădina sa, una dintre cele mai răcoroase din oraş, protejată de copaci şi de artezienele răcoritoare, lucru deosebit de important pentru Podgorica!!! Preţurile: potrivit renumelui – înalte.

Page 116: Munte Negru

Turism în Muntenegru

116

MASAPodgoricaO cafenea-grădină pe care o puteţi uşor recunoaşte după acoperişul de unverde

neon sub care se găseşte un ambient spaţios, climatizat, tipic unei cafenele de oraş. Se găseşte în partea circulată a bulevardului Lenin. Se comandă cafea, colacul de după-amiază ori îngheţată. Important pentru nefumători: intraţi în zona plăcerilor balcanice – fum de ţigară, cafea şi discuţii. Preţuri: acceptabile.

CITY HALLPodgoricaEste unul dintre cele mai cunoscute localuri din Podogrica. Se găseşte în verdele

unui parc orăşenesc, chiar pe malul râului Morača. Proprietarul său, Mimo, este înbdrăgostit de tot ceea ce este cubanez. Are energia generaţiei de rockeri şi-şi consideră afacerea ca fiind unica posibilă dacă se lucrează cu entuziasm. De aceea, cafeneaua – one man show – de la mobilier, decor în ritm latino şi până la organizarea programelor muzicale. Aici au evoluat: Rambo Amadeus, Dejan Čukić, Havana Vispred, Ortodox Celts şi Ibrica Jušić. Iar pentru vara fierbinte aici se organizează un festival de jazz şi se pregăteşte un barman pentru cocteiluri latino. Preţuri: acceptabile.

MILLENIUMBudvaCafeneaua care se gšsečte đn hotelul „Avala” din Budva şi care a fost declarată

în 1998, de către revista „Kuća Stil” drept cea mai bine amenajată din Iugoslavia. Nici nu e de mirare avându-se în vedere că a fost proiectată de către prestigiosul arhitect iugoslav Brana Mitrović. Arată ca locurile la modă bine gândite de casa „Dolce & Gabbana”, cu o combinaţie de mobilier minimal şi o construcţie ce aminteşte de metal şi de transparenţa orizontalelor şi verticalelor din plexiglass şi sticlă. Însă toate acestea sunt pentru cei care suferă de exces de rafinament în alegerea locurilor pentru ieşire. „Millenium” este şi un loc la modă. Aici se bea cea mai bună cafea, iar de pe terasă te poţi bucura de cea mai bună panoramă a largului mării. Cu siguranţă sunt destule motive pentru a veni aici. Preţuri: mari.

RAFFAELLOBudva

Unde se află locul unde puteţi să întâlniţi „oameni în negru”, să vedeţi cele mai plăcute fete îmbrăcate după moda zilei şi să vă gândiţi că vă aflaţi în fierbinţeala iami-ului? La Budva, pe promenada de pe Slovenska plaža, na dintre multele, însă cea mai puternică – este „Raffaelo”. Cea mai mare cafenea-discotecă de pe litoralul muntenegrean, care are cea mai mare cantitate de senzaţii ce vă bombardează

Page 117: Munte Negru

117

Turism în Muntenegru

concomitent. Este locul ideal pentru uriaşa cantitate de tinereţe care doreşte să trăiască „până la podea ori deloc”. Preţurile: mari.

LA MIRAGERafailovići„LA MIRAGE” este o cafenea-cofetărie şi se află în cea mai frumoasă parte din

Bečići, cunoscută sub numele de Rafailovići. Se găseşte chiar pe ţărmul mării. Vă puteţi considera fericit dacă reuşiţi să vă faceţi rost de un loc la una din mesele acestui ambient fenomenal. După degustarea prăjiturii sau a îngheţatei, gustul ce rămâneva rămâne de durată pe lista trăirilor fermecate ale vieţii dumneavoastră. Acest gust nu este nicidecum întâmplător. Este urmarea unei tradiţii recunoscute pe multe meridiane. Raportul dintre calitatea produselor, preţurilor acestora şi serviciile excelente este aproape incredibil. De ce ne-aţi crede? Porniţi la o plimbare dulce până la vcitrina lui „LA MIRAGE” şi convingeţi-vă singuri. Preţurile: accesibile.

Adresa: Bečićka plaža 51.Web site: http://www.cg.co.yu/www.lamirage.cg.co.yu

ALEXANDAR KAFFE-BAR PICERIJA RafailovićiUnică pe litoralul muntenegrean: un cuptor de pizza, cu lemne! Pizza are un gust

surprinzător de bun. Calitatea este ireproşabilă. Ambientul, lângă mare, cu posibilitatea de a alege sau la soare, sau la umbră, deci totul. Nu trebuie să scăpaţi ocazia să mâncaţi o pizza cea mai... Preţurile: accesibile.

Adresa: Bečićka plaža 31, RafailovićiTel.: 086 55 971Web site: www.alexandar.cg.co.yu

Page 118: Munte Negru

Turism în Muntenegru

118

RESTAURANTE

ČATOVIĆA MLINIMorinj - Boka KotorskaRestaurantul se află în sătucul Morinj, în Golful Boka Kotorska. Este situat într-

un verde pitoresc şi retras, aproape de drumul ce înconjoară Golful. În ambientul unei vechi mori de apă, prin care trece un pârâiaş, veţi găsi acest restaurant care, după părerea multora, este cel mai frumos din Muntenegru. Meniu său este constituit în principal din mâncăruri din bucătăria marină: diferite specii de peşti, scoici etc. Pregătite după reţete locale. Puteţi însă comanda şi unul dintre felurile tradiţionale de mâncare, care, în marea lor majoritate, se prepară din carne. Vă recomandăm ca pe lângă acestea să consumaţi un vin local. Preţuri: moderate până la înalte.

Tel: 082-72-030

GALIONKotorDrept cel mai cunoscut restaurant din Kotor, „Galion” posedă tot ceea ce face

renumele unui restaurant bun: o alegere deosebită de specialităţi de peşte, un loc deosebit pe chiar ţărmul mării şi un ambient deosebit al însuşi restaurantului. De vă aflaţi la Kotor, vizitaţi-l! Preţuri: moderate .

Tel: 082-325-054

STARI GRADBudvaUn restaurant tipic de litoral, pe care-l veţi găsi între zidurile oraşului vechi

Budva. Şeful bucătăriei vă recomandă specialităţile lor de calitate în stil local, iar dumneavoastră gustaţi obligatoriu unul dintre peştii proaspăt prinşi. Peştele pe care-l alegeţi trebuie obligatoriu să-l scăldaţi în vin negru sau alb autohton, de calitate. Dacă optaţi pentru rezervare, atunci puteţi comanda şi gusta una dintre specialităţile locale.

Page 119: Munte Negru

119

Turism în Muntenegru

Noi v-am recomanda „makarule” şi dulce din... coajă de portocale. Preţurile: de la mari spre moderate.

Tel.: 081-454-443

RESTAURANTUL CHINEZESC„HONG KONG” – BudvaUnicul restaurant în care mâncarea se pregăteşte după reţete ale bucătăriei

chinezeşti. Cei care s-au obişnuit cu asemenea mâncăruri îşi vor da repede seama că mâncărurile ce se prepară aici au, pe lângă metoda tradiţională de preparare, şi gusturi adaptate standardelor europene, astfel că, în afară de sosurile de soia, aici veţi găsi şi acele condimente tari prin care este cunoscută bucătăria chinezească. Dar asta nu înseamnă că mâncărurile nu sunt gustoase. Carnea de pui cu migdale este felul preferat al semnatarilor acestor rânduri şi-l recomandăm celor care apreciază o mâncare bună. Restaurantul se găseşte între zidurile oraşului vechi Budva. Preţurile: moderate .

Tel.: 086-452-725

DEMIŽANABudvaEste un restaurant pescăresc tipic, pe care-l puteţi găsi în apropiere de oraşul vechi

Budva. Pe terasa lui puteţi mânca specialităţi de peşte proaspăt preparate în sti local, puteţi bea vin autohton şi vă puteţi bucura privind fetele bronzate pe promenada ce se întinde chiar în faţa dumneavoastră. Ambientul este tipic de litoral, din piatră şi lemn. Mâncarea e deosebită, gustoasă şi de calitate constantă. Preţurile: mari.

Tel.: 086- 455-028

TRI RIBARARafailovići, BudvaRestaurantul se găseşte în mica localitate pescărească Rafailovići, pe plaza Bečići,

care, în 1935, a fost declarată cea mai frumoasă plajă din bazinul mediteranean. „Tri ribara” este proprietatea unei familii care de generaţii de-a rândul se ocupă de pescuit. Ambarcaţiunile lor ies şi astăzi în fiecare zi în largul mării şi aduc de-acolo peşte proaspăt. Ambientul restaurantului a păstrat simplitatea vieţii de aici: o casă mică de piatră, bănci de lemn şi mese pe terasă, plase pescăreşti agăţate pe ziduri şi o ospitalitate sinceră. Bucătăria lor oferă peşte pregătit în mod deosebit şi toate acele suplimente şi salate care merg lângă peşte. Preţurile: moderate .

Tel.: 086-451-436Web site: www.3ribara.cg.co.yu

Page 120: Munte Negru

Turism în Muntenegru

120

KOD MIŠKAUlcinjRestaurantul construit pe un barcaz de lemn pe râul Bojana este cunoscut prin

faptul că oferă delectare atât în hrană, cât şi prin ambientul casnic şi servicii. Peisajul ce-l înconjoară aminteşte puţin de pădurea seculară a Amazonului. Restaurantul oferă toate felurile de specialităţi de peşte, iar şeful bucătăriei vă recomandă să consumaţi obligatoriu pe lângă peşte şi pilaf negru ori roşu sau una dintre salatele de fructe de mare. Preţurile: moderate .

Tel.: 069 –022-868

RIBLJA ČORBAUlcinjAcest restaurant îl veţi găsi aproape de podul ce duce spre cjunoscuta aşezare

turistică Ada. Aidoma celorlalte restaurante ce se află în apropierea lui este şi el construit pe un barcaz de lemn. Îl conduce o familie de pescari, care face din peşte şi din celelalte roade ale mării diferite feluri de mâncare foarte gustoase. Recomandarea lor este ciorba de peşte, fără de care nici să nu vă începeţi masa aici. Preţeurile: moderate .

Tel.: 085-81-517

MASAPodgoricaEste un restaurant tipic urban. Se găseşte în centrul comercial cu acelaşi nume din

Podgorica, pe bulevardul Lenin. Pentru străini, precum şi pentru mulţi oameni de afaceri de aici, acesta este un loc preferat pentru masa de prânz sau cină. Vă recomandăm ca în ambientul intim şi plăcut al acestui local să încercaţi ceva din bucătăria muntenegreană sau italiană. Preţurile: de la moderate până la înalte.

Tel.: 081- 224-460; 081- 225-450

KARUCPodgoricaSe află în centrul capitalei Podgorica şi în afară de toate celelalte avantaje aici se

poate găsi o bogată ofertă de peşte de lac şi de râu, aşa cum sunt crapul şi anghila. Pe lângă aceste mâncăruri nu uitaţi de vinul autohton, făcut din struguri copţi în dogoarea soarelui de-aici. Preţurile: moderate .

Tel.: 081-243-561

Page 121: Munte Negru

121

Turism în Muntenegru

MAREŽAPodgoricaRestaurantul se găseşte într-un loc preferat al celor din Podgorica, la şase kilometri

de oraş. Este cunoscut drept locul unde se prepară mâncăruri din bucătăria naţională, din care vă recomandăm friptură de miel şi păstrăv la grătar. Dacă sunteţi dispuşi să încercaţi altceva, personalul amabil al loocalului vă va oferi ajutor la alegerea vreunui fel din bogatul lor meniu.

VODENICA KolašinRestaurantul se găseşte în cunoscutul centru turistic montan Kolašin, pe locul

unde a fost cândva o moară de apă pentru măcinatul boabelor de grâu. Vechea moară a fost transformată într-un ansamblu ambiental de restaurant unde puteţi încerca vreuna din specialităţile bucătăriei montane locale: carne de miel fiartă sau friptă la tavă, smântână cu pâine de casă... Cea mai frumoasă recoomandare pentru acest local a făcut-o scriitorul belgrădean Momo Kapor. Pentru el Muntenegrul este:

- un taci-şi-înghite (talmeş-balmeş) la „Vodenica”, un prilej de a mânca o specialitate pe care cândva o mâncau doar zeii

- lostriţe pe jar prinse în pârâul ce curge pe sub „Vodenica”- vin „Vranac” şi cântecul greierilor în mijlocul verii.Preţuri: moderate .Tel.: 081-865-338

KATUNŽabljakRestaurantul „Katun” îl veţi găsi pe chiar malul lacului Crno jezero, pe Žabljak.

În inima naturii neatinse puteţi permite simţurilor dumneavoastră să se bucure de specialităţile bucătăriei la care au crescut veacuri de-a rândul muntenii din aceste locuri. Vizita la acest restaurant începeţi-o obligatoriu cu un păhărel de „lozovača” (tescovină), iar când aceasta vă deschide apetitul, vă recomandăm o friptură de miel la tavă, alături de care merge mămăliga, o specialitate ce se face din cartofi şi făină de porumb integrală. Ca o completare la mâncare este obligatoriu să luaţi smântână (kaimak) de burduf. Preţurile: moderate

Tel.: 0872- 61-144

Page 122: Munte Negru

Turism în Muntenegru

122

SHOPPING

Din grija pentru propria înfăţişare, muntenegrenii nu se deosebesc cu nimic de celelalte popoare mediteranene. Le place să-şi „împacheteze” bine şi să-şi arate înălţimea şi talia. De aceea, oraşele muntenegrene au un aspect şi un şarm aparte.

Când vă aflaţi pentru întâia oară într-unul din ele, primul lucru care vă sare în ochi e numărul mare de oameni de pe străzile centrale ale oraşelor. Acest râu de oameni trece pe lângă magazinele mici, bine aranjate, pe lângă restaurante şi cafenele picturale. Dacă intraţi în vreunul din aceste buticuri, veţi observa că sunt foarte bine aprovizionate din import, cu marfă la moda zilei şi purtând mărci de renume mondial cum sunt „Versace”, „Ferre”, „Nike” şi „Addidas”. Aici veţi găsi mărfuri autohtone şi străine, haine de o calitate şi un design deosebite.

În oraşele de pe Litoral, asemenea magazine sunt cel mai adesea situate în vechile centre urbane, cu program de lucru până târziu în noapte, astfel că se poate întâmpla ca ieşirea la cumpărături să vi se transforme într-o petrecere de noapte. Locurile de unde puteţi cumpăra fructe şi legume proaspete, carne ori produse finite, unde în afară de cumpărături vă puteţi amesteca în aglomeraţia dintre tejghele, strigătele vânzătorilor, unde puteţi schimba impresii şi poveşti – acestea sunt aşa numitele pieţe verzi orăşeneşti. Majoritatea vânzătorilor sunt proprietarii unor ferme ori gospodării de prin împrejurimi, care îşi aduc în fiecare zi la piaţă marfa proaspăt culeasă. Fructe încă pline de rouă, abia culese de pe crengi, afine de pe padinile munţilor, peşti abia scoşi din mare, brânză apetisantă ori caimac – şi multe alte produse din natura neatinsă se găsesc pe tejghelele acestor pieţe verzi muntenegrene.

În cadrul pieţelor verzi se găsesc aproape zilnic sectoare unde se vinde marfă mai ieftină şi mai modestă din punct de vedere calitativ. Prin înfăţişarea lor, amintesc de pieţele de vechituri (de pureci) din oraşele europene mai mari. Cea mai cunoscută piaţă de acest fel se află în apropiere de Podgorica, în locul numit Tuza. Aici se vine pentru a se cumpăra marfă ieftină, în general adusă din Turcia şi Italia, pentru tehnică albă de mărci mai puţin cunoscute sau marfă pentru amenajarea casei. Ceea ce lasă o impresie deosebită este însăşi atmosfera acestui loc – cu un şarm aproape oriental – aglomeraţie, praf, inevitabilii mici şi berea. Comercianţii vă vor oferi aici marfă povestindu-vă deschis şi amabil şi propria lor povestea propriei lor vieţi, deseori legată de evenimentele din ultimele războaie. Aici vă veţi satisface fără probleme curiozitatea de turist, consumator sau scriitor.

Page 123: Munte Negru

123

Turism în Muntenegru

TRANSPORTURI

Doar o oră de zbor de la Roma sau Budapesta sau o oră şi jumătate de la Zürich vă desparte de această mică ţară din sudul Adriaticii, una dintre cele mai picturale destinaţii europene. Podgorica, capitala Muntenegrului, se află, în linie dreaptă, de Roma la o depărtare de 500 de kilometri, de Paris şi Berlin la 1 500 de kilometri, de Moscova la aproape 2 000 de kilometri, iar de New York la aproape 2 500 de kilometri. Muntenegrul este o destinaţie aviatică deosebită, cu un trafic charter accentuat pe timpul sezonului turistic. Cel mai frecvent trafic aerian pe liniile regulate este întreţinut de companiile Montenegroairlines şi JAT, însă în timpul sezonului turistic şi alte companii aeriene desfăşoară trafic pe aeroporturile Podogorica, Tivat şi Dubrovnik (Fisher, Aeroflot etc…).

Transporturile aeriene

COMPANII AVIATICE

MONTENEGRO AIRLINES81000 Podgorica, Beogradska 10tel:+381 (0)81 230641, 230648

Transportatorul aerian muntenegrean „Montrenegro Airlines’’ are trafic de pe două aeroporturi internaţionale: Tivat şi Podgorica. Biletele pentru zborurile acestei companii se pot cumpăra de la biroul „Montrenegro Airlines’’ din Podgorica.

Biroul din Podgorica:Slobode 2381000 Podgorica, tel: +381 (0)81 224231, 224406, 9804fax: +381 (0)81 246207

Orarul curselor „Montrenegro Airlines’’ Orarul curselor este supus schimbărilor, de aceea vă rugăm ca, înainte de

cumpărarea biletelor, să contactaţi serviciul de booking la tel. 081 9804.

Page 124: Munte Negru

Turism în Muntenegru

124

Taxele A/P se plătesc direct pe aeroport.

COMPANIA IUGOSLAVĂ DE TRANSPORTURI AERIENE JATJUGOSLOVENSKI AERO TRANSPORT (JAT)Compania Iugoslavă de Transport Aerian (JAT), al cărei sediu se află la Belgrad,

are, de asemenea, trafic pe două aeroporturi, la Tivat şi, respectiv, Podgorica.Birouri:PodgoricaTrg Ivana Milutinovića 20, tel: +381 (0)81 244248, 241440, 242748;BudvaMediteranska 2, tel: +381 (0)86 451210, 451662, 451641TivatObala Maršala Tita, tel: +381 (0)82 671237, 672206KotorTrg od oružja, tel: +381 (0)82 325189, 325193

În cazul României, turiştii şi toţi cei interesaţi pot apela la reprezentantul JAT pentru România, respectiv „Aero Expres Group” din Timişoara, str. Eugeniu de Savoya nr. 7, tel. 0256-195 747, 437 441, fax 0256-195 749.

Plecări: de la Timişoara, cu microbuzul sau autocarul până la Belgrad, iar de la Belgrad la Tivat – cu avionul;

Sosiri: de la Tivat la Belgrad, cu avionul, iar de la Belgrad la Timişoara – cu microbuzul sau autocarul, în funcţie de numărul de pasageri.

Există şi posibilitatea curselor charter Timişoara-Tivat şi retur.

Birourile din Serbia şi Muntenegru ale JAT-ului şi „Montenegro Airlines’’ sunt deschise în fiecare zi lucrătoare de la 8 la 20, iar sâmbăta de la 8 la 14. Duminica, biletele se pot cumpăra de la aeroport.

PELICAN BLUE LINETrafic aerian de pe aeroporturile din Podgorica, Bari (Italia) şi Skopje (Macedonia)

are şi compania „Pelikan Blue Line”.Orarul curselor aeriene:Din Bari spre Podgorica: 10.30, ziua 1 (a săptămânii), 18.30, ziua 3Din Skopje spre Podgorica:10,00; 10.50, ziua 2 şi 6 Din Podgorica spre Bari: 08.15; 09.15, ziua 1, 3, 5Din Podgorica spre Skopje 08.00 08.50, zilele 2, 6 Informaţii: Reprezentant general „Oki Air International” .Telefon: +381 (0)81 241-154; (0)69 032704

Page 125: Munte Negru

125

Turism în Muntenegru

ADRIA AIRWAYS Informaţii detaliate despre orarul curselor aeriene ale acestei companii către toate

destinaţiile primiţi la adresa www.adria.siOrarul curselor din Ljubljana spre Podgorica:14.30; 15.35, zilele 3, 5Orarul curselor din Podgorica spre Ljubljana:16.15; 17.30, zilele 3, 5Reprezentantul general al companei aeriene slovene este „Oki Air International”Ivana Vujoševića 46PodgoricaTel: 081/241-154 şi 069/032-704 CROATIA AIRLINESUna dintre cele mai rapide moduri de a ajunge în Muntenegru este prin aeroportul

Čilipi din Dubrovnik, care se află la 68 km depărtare de Budva. Traficul aerian de pe aeroporturile din lume este asigurat de către compania „Croatia Airlines”.

AEROPORTURI Traficul aerian pentru persoane se desfăşoară de pe două aeroporturi internaţionale

din Muntenegru, respective Podgorica şi Tivat, şi de pe unul din Croaţia, respectiv Dubrovnik.

Aeroportul Podgorica Se află la o distanţă de 12 km de centrul capitalei Podgorica, 80 km de Kolašin,

170 km de Žabljak, 62 km de Budva şi 65 km de Bar.Servicii aeroportuare: schimb valutar, cofetărie, restaurant, magazine de suveniruri,

birou turistic şi servicii de transport (autobuz până în centrul oraşului ori taximetru). Pe relaţia Podgorica-Belgrad şi retur există zilnic două curse aeriene. Orarul de

zbor şi numărul curselor pe zi variază în funcţie de sezon (orarul de vară şi orarul de iarnă). De asemenea, există şi mai multe linii internaţionale: Ljubljana, Roma, Budapesta, Frankfurt, Zürich…. În sezonul de vară, numărul de legături internaţionale este legat de câteva zboruri charter din străinătate.

Informaţii: +381 (0)81 242912Primirea şi pregătirea pasagerilor: +381 (0)81 244916Cargo: +381 (0)81 243007 Aeroportul TivatSe află la o distanţă de 4 km de centrul oraşului Tivat, 20 km de Budva, 20 km de

Herceg Novi, 58 km de Bar, 73 km de Ulcinj şi 80 km de Podgorica.Servicii aeroportuare: cabine telefonice, magazine de suveniruri, birou turistic,

Duty free shop, cofetărie şi servicii de transport (autobuze până la Herceg Novi şi

Page 126: Munte Negru

Turism în Muntenegru

126

Budva şi taxi).Pe relaţia Tivat Belgrad şi retur a fost introdusă o linie permanentă, pe care se

rafichează de două ori pe zi, în timp ce numărul de zboruri şi orarul curselor se stabilesc pentru fiecare sezon turistic. Pe timpul sezonului de vară, pe acest aeroport trafichează mai multe curse charter internaţionale.

Informaţii: +381 (0)82 671550, 671570Dispecer: +381 (0)82 337195 Aeroportul DubrovnikSe găseşte pe Čilipi, la 20 km distanţă de Dubrovnik, 24 km de herceg Novi, 44

km de Tivat şi 68 km de Budva. Turiştii care ajung în Muntenegru cu zboruri charter pe aeroportul Čilipi au asigurat transport organizat cu autobuze şi transferul până la hotel.

Transporturile feroviare

Lungimea căii ferate prin Muntenegru este de 249 km. Traficul se desfăşoară pe o cale cu ecartament normal. Principalele direcţii feroviare sunt Bar-Podgorica-Belgrad, cu o ramificaţie Podgorica-Nikšić şi Podgoriţa-Skadar (Albania).

Pe relaţia Bar-Beograd circulă zilnic cinci trenuri de călători cu plecări din Bar şi acelaşi număr cu plecări din Belgrad. Din numărul total al trenurilor de călători într-o singură direcţie circulă: trei trenuri rapide, unul de serviciu, un automotor şi unul cu vagoane de dormit.

Pe relaţia Bar-Subotica şi retur circulă zilnic un tren de călători cu vagoane pentru dormit.

Din Belgrad spre:Bar-Podgorica10.10 (rapid)14.10 (de serviciu)21.50 (rapid)23.00 (automotor)din BAR spre:Belgrad10.35 (rapid)14.00 (de serviciu)19.50 (rapid)21.25 (rapid)22.35 (automotor)Novi Sad – Subotica (cu vagoane pentru Niš)

Page 127: Munte Negru

127

Turism în Muntenegru

19.50 (rapid)Podgorica05.25 (local)06.25 (local)10.35 (rapid)11.45 (local)14.00 (de serviciu)14.30 (local)16.30 (local)18.30 (local)19.50 (rapid)21.25 (rapid)Bijelo Polje05.25 (local)10.35 (rapid)14.00 (de serviciu)16.30 (local)21.25 (rapid)din PODGORICA spre:Belgrad11.30 (rapid)15.00 (de serviciu)22.30 (rapid)23.35 (automotor)Novi Sad – Subotica (cu vagoane pentru Niš)20.50 (rapid)Bar05.00 (local)05.32 (rapid)06.30 (rapid)08.40 (local)10.25 (local)14.50 (local)17.00 (local)18.15 (rapid)20.00 (local)21.50 (de serviciu)Bijelo Polje06.35 (local)11.30 (rapid)

Page 128: Munte Negru

Turism în Muntenegru

128

13.50 (local)15.00 (de serviciu)17.15 (local)20.50 (rapid)22.30 (rapid)Nikšić06.45 (local)14.55 (local)

STAŢII C.F.:

Bar: 085 312210Sutomore: 085 373257Podgorica: 081 633663Kolašin: 081 865212Mojkovac: 084 72130Bijelo Polje: 084 22951Nikšić: 083 214480Belgrad: 011 645288

Pe relaţia Bar-Belgrad, trenurile de călători au legături la trenurile internaţionale pentru Budapesta, Viena, Bucureşti, Atena etc.

În timpul sezonului estival, pe linia Belgrad-Bar se măreşte numărul de trenuri, acestea circulând după orarul de vară.

Forul tutelar:JP ŽELJEZNICE CRNE GORE Trg Golootočkih žrtava 81000 Podgoricatel.: 081 233498fax: 081 233957

Transportul naval

Muntenegrul este legat de lume şi prin liniile maritime. Feribotul circulă regulat pe liniile: Bar-Bari şi, respectiv, Bar-Ancona.

Page 129: Munte Negru

129

Turism în Muntenegru

din BARI spre:BAR Hornbeam - 22.00 08.00 – 2..4..6Alba - 21.00 08.00 – 4..6Sv. Stefan - 22.00 08.00 – 1..3..5KOTORMarlines - 23.00 07.00 – 2..4..5..6din ANCONA spre:BARExpresso Venezia - 18.00 09.00 - 3din BAR spre:BARI Hornbeam - 22.00 08.00 – 1..3..5Alba - 21.00 08.00 – 1..5Sveti Stefan - 22.00 08.00 – 2..4..7ANCONAExpresso Venezia - 18.00 10.30 – 4..5(din 19.06-17.09.)KOTORDacis Marlines -11.00 19.00 – 2..5..623.30 08.00 – 3..7 Zilele:1-luni, 2-marţi, 3-miercuri, 4-joi, 5-vineri, 6-sâmbătă, 7-duminică

Informaţii şi rezervări de bilete:

Prekookeanska plovidba (Alba, Sveti Stefan)Bar, Obala 13 jula, tel: +381 (0)85 312366; 311645Mercur - Adriatica & Co (Expreso Venezia, Egitto Venezia)Bar, Obala 13 jula, tel.: +381 (0)85 313617, 313570, fax: +381 (0)85 313618Vektar (Hornbeam)Bar, Obala 13 jula, tel.: +381 (0)85 317202, 317204 Jugoagent (Hornbeam, Sveti Stefan)Podgorica, tel.: +381 (0)81 241810, 243756 Jadroagent Bar, Obala 13 jula, tel: +381 (0)85 315091 Marlineswww.marlines.com

Page 130: Munte Negru

Turism în Muntenegru

130

Pe relaţia Lepetane-Kamenari, transportul autoturismelor şi călătorilor se face cu bacul, al cărui orar de mers este următorul:

- în perioada 30 septembrie – 1 iunie, între orele 5 şi 24;- în perioada 1 iunie – 30 septembrie, între orele 0 şi 24.Distanţa dintre Lepetane şi Tivat este de 5 km, iar între Kamenari şi Herceg Novi,

de 12 km.

Informaţii privind traficul naval:„Pomorski saobracaj ‘’- Kamenari, tel.: +381 (0)88 82258

PUNCTE DE TRECERE A FRONTIEREI (navale):- Bar, Kotor, Budva şi Zelenika

PORTURIPorturi pentru transportul călătorilorPortul Bar, legat de tipul şi lungimea navelor, poate deservi 14-20 de nave

concomitent. Tel.: +381 (0)85 312733, 311382Portul Kotor, căruia, din punct de vedere geografic, îi revin: zona din jurul

oraşului Kotor, cu un ţărm operativ de 216 m lungime şi cu o adâncime între 3 şi 12,8 m, cu terminalul Lipci cu o lungime a ţărmului operativ de 75 m şi micul port Bigovo, care se află în afara Golfului Boka Kotorska, la mare deschisă. Tel.: +381 (0)82 325573, 325569

Portul Zelenika, este un port pentru mărfuri a cărui activitate de bază este de vânzări-depozitare. Lungimea ţărmului operativ este de 270 m.Tel.: +381 (0)88 78092

MARINAMarina UlcinjCăpitănia portuară Ulcinj, tel: +381 (0)85 82710Marina Bar are o capacitate de 900 de legături pe mare şi 250 pe uscat;Căpitănia portuară Bar , tel.: +381 (0)85 12733, 11382 Marina Budva este utilizată pentru adăpostirea şalupelor şi a celorlalte feluri de

ambarcaţiuni de categorii mai mici, cu o capacitate de 300 de legături; Căpitănia portuară Budva , tel.: +381 (0)82 14950, 13053Marina Kaliman - Tivat este utilizată pentru adăpostirea şalupelor şi a celorlalte

feluri de ambarcaţiuni de categorii inferioare, cu o capacitate de 240 de şalupe pe mare şi 50 pe uscat.

Căpitănia portuară Tivat , tel.: +381 (0)82 61271Marina Kotor este prevăzută pentru legarea a 87 de ambarcaţiuni de categorii

inferioare.Căpitănia portuară Kotor , tel.: +381 (0)82 325578, fax: 325581

Page 131: Munte Negru

131

Turism în Muntenegru

Marina Meljine - Herceg Novi , tel.: +381 (0)88 22344. Căpitănia portuară Herceg Novi , tel.: +381 (0)88 43739Porturile Bar, Budva, Kotor şi Herceg Novi au statut de port pentru trafic

internaţional, ceea ce înseamnă că sunt capabile să primească toate felurile de ambarcaţiuni. Acest lucru se referă îndeosebi la porturile Bar şi Kotor, care au în componenţa lor şi marine pentru iernarea şalupelor şi iahturilor.

„UNIVERZAL” PP Franović, Kotor, tel.: +381 (0)82 12374 „SVETI NIKOLA”, Bar, tel.: +381 (0)85 313911, Mišo Ostojić „NAVAR”, Bijela, Zgradić BrankoIahturile şi şalupele străine pot să navigheze şi să staţioneze în zona ţărmului

doar dacă primesc autorizaţie pentru navigaţie sau staţionate emise de către căpităniile portuare, cu acceptul din partea organelor competente pentru controlul trecerii frontierei de stat, pentru una sau mai multe intrări.

Pentru formularul unei asemenea autorizaţii se plăteşte la căpitănia portuară o taxă şi anume:

pentru şalupe cu motor: - de la 3m lungime, 3 euro- 3-4m lungime, 4 euro- 4-5m lungime, 5 euro- 5-6m lungime, 6 euro- pese 6m lungime, 7 euro

pentru iahturi:- de la 6m lungime, 12 euro- 7-8m lungime, 13 euro- 8-9m lungime, 19 euro- 9-10m lungime, 22 euro- 10-11m lungime, 24 euro- 11-12m lungime, 30 euro- 12-15m lungime, 31 euro- 15-20m lungime, 32 euro- 20-30m lungime, 50 euro- peste 30m lungime, 60 euro

Iahturile şi şalupele care navighează sub pavilion străin plătesc la primirea autorizaţiei de navigare în zona ţărmului o taxă anuală de câte 5 USD pentru fiecare metru lungime.

Pentru a se acorda sus-amintita autorizaţie este necesar ca iahtul sau şalupa străină să deţină actele legale eliberate în ţara de origine, membrii echipajului să posede documente personale valabile în ţara ai cărei cetăţeni sunt, precum şi documente

Page 132: Munte Negru

Turism în Muntenegru

132

care să ateste pregătirea lor pentru navigare, iar membrii echipajului şi pasagerii au paşapoarte valabile.

Căpitănia portuară Bar, tel.: +381 (0)85 211382, fax. 313382Căpitănia portuară Kotor, tel.: +381 (0)82 325578, fax. 325581Plovput Bar, tel.: +381 (0)85 313240, 312957 Forul tutelarJP ZA UPRAVLJANJE MORSKIM DOBROM CRNE GORE

Obiectul de activitate: conducerea şi exploatarea bunurilor maritime, încheierea de contracte în exploatarea bunurilor maritime, construcţia şi întreţinerea obiectivelor de infrastructură pentru întrebuinţarea bunurilor maritime.

85310 Budva, Mainski put bb, tel.: +381 (0)86 52709, 51716, fax: 52685

COMPANII MARITIME„PREKOOKEANSKA PLOVIDBA’’ - Bar Are în alcătuirea sa nouă nave comerciale cu o capacitate totală de 159 163 de

tone.85350 Bar, Maršala Tita 42, tel.: +381 (0)85 12963, 11411

„JUGOOCEANIJA’’ - Kotor Are în alcătuirea sa 14 nouă nave comerciale cu o capacitate totală de 509 694 de

tone.85330 Kotor, Njegoševa bb, tel.: +381 (0)82 325121

TRANSPORTURILE TERESTRE

INFORMAŢII DE CĂLĂTORIE Lungimea totală a şoselelor din Muntenegru este de 5 174 km. Cele mai importante

două direcţii sunt magistrala adriatică de la Igalo până la Ulcinj (de-a lungul litoralului) şi magistrala Petrovac na moru-Kolašin-Bijelo Polje-graniţa cu Serbia (leagă nordul cu sudul republicii).

PUNCTE DE TRECERE A FRONTIEREI Cu Croaţia: Debeli brijeg Cu Bosnia şi Herţegovina: Sitnica, Viluši, Vraćenovići, Šćepan polje

Page 133: Munte Negru

133

Turism în Muntenegru

şi Metaljka Cu Albania: Božaj, Sukobin INFORMAŢII RUTIERE ASIGURAREA AUTO ŞI TAXA DE DRUM Asigurarea auto este obligatorie şi se face la punctele de trecere a frontierei. De

la această obligaţie sunt scutiţi cetăţenii statelor cu care Muntenergul are înţelegeri speciale.

Cartea verde este necesară în cazul următoarelor state: Albania, Andora, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Maroc, Malta, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Republica Moldova, Norvegia, Portugalia, Polonia, România, Slovenia, Spania, Elveţia, Olanda, Marea Britanie, Tunisia, Turcia, Ucraina, Israel şi Iran.

Combustibili auto Staţii de carburanţi auto se găsesc în toate oraşele şi de-a lungul tuturor şoselelor

importante. La toate staţiile de carburanţi sunt accesibile următoarele sortimente de combustibili:

Benzină Premium Super 98 - 0,90 euro/1 litru Benzină fără plumb 95 - 0,90 euro/ 1 litru Motorină - 0,7 euro/1 litru Intervenţii auto pe şosele şi informaţii: Telefonul pentru asistenţă rutieră: 987 (Auto Moto Savez Crne Gore– Uniunea

Auto Moto a Muntenegrului) Rent á carPodgorica:- Montenegro 081/ 265 336 - Kompas 081/ 634 249 - Putnik 081/ 241 683 - Inex 081/ 234 702 - Meridian 081/ 234 944 Budva:- Aksiom 5 086/ 451 427 - Amon 086/ 454 566 - Kompas Hertz 086/ 456 467 - Putnik 086/ 451 335 - Meridian 086/ 454 809 - Destra 086/ 453 130 Herceg Novi: - Inter car 069/ 043 667 - Topolino 069/ 042 032 Bar:

Page 134: Munte Negru

Turism în Muntenegru

134

- VRS 085/ 316 905 – Grmozur 085/ 26 503 - Kompas 085/ 317 784Ulcinj: - Kompas 069/ 037 350 Staţii de autobuz Ulcinj 085/ 413 225 Bar 085/ 314 449 Sutomore 085/ 72 128 Budva 086/ 456 000 Petrovac 086/ 461 510 Tivat 082/ 672 620 Kotor 082/ 325 809 Herceg Novi 088/ 21 225 Podgorica 081/ 620 430 Kolašin 081/ 864 033 Bijelo Polje 084/ 21 488 Cetinje 086/ 21 052 Nikšić 083/ 214 474 Berane 0871/ 34 892 Żabljak 0872/ 61 318 Pljevlja 0872/ 23 040

AUTOTRANSPORTATORI MAI MARI Herceg Novi:- Autosaobraćaj 088/ 21-260 Kotor:- AutoBoka 082/ 22-111 Bar:- Rumijatrans 085/ 312-400 Cetinje:- Tara 086/ 31-024 Podgorica:- Podgoricaexpres 081/ 634-147 - Minić 081/ 624-340 Nikšić:- Autoprevoz 083/ 24-553 - Nibus 083/ 22-067 Pljevlja:- Prevoz Pljevlja 0872/ 81-150

Page 135: Munte Negru

135

Turism în Muntenegru

CAZARE ÎN ZONA DE LITORAL

HOTELURI

Bar

HOTELUL „TOPOLICA” - Bar - deschis pe tot parcursul anului- categoria B, situat la malul mării- 300 de paturi- restaurant, aperitiv şi snack bar, bazin deschis, sală de conferinţe, terenuri de

sport- tel.:+381 (0)85 311 013, 311 244 - fax:+381 (0)85 312 510, 312 731

HOTELUL „KORALI” - Sutomore - categoria B, lângă plajă de nisip- 832 de paturi- restaurant, aperitiv bar, bar de noapte, terenuri de tenis, sporturi pe apă- tel.:+381 (0)85 373-465, 372-266 - fax:+381 (0)85 373-438

HOTELUL „JUŽNO MORE” - Sutomore - categoria B, lângă hotelul „Korali”- 160 de paturi- restaurant- tel.:+381 (0)85 373-180

HOTELUL „SOZINA” - Sutomore - categoria B- 88 de paturi- restaurant, grădină de vară, parcare- tel.:+381 (0)85 373-322, 373-434 - fax:+381 (0)85 373-424

HOTELUL „13. JUL” - Virpazar

Page 136: Munte Negru

Turism în Muntenegru

136

- deschis pe tot parcursul anului- categoria B, pe malul lacului Skadar, la 25 km depărtare de Podgorica- 54 paturi, 25 camere cu baie şi terasă- restaurant, cafenea, restaurant naţional- tel.:+381 (0)81 711-120

HOTELUL „INEX ZLATNA OBALA” - Sutomore - categoria B, pe plaja mării- 800 de paturi- bazin închis, săli pentru 300 persoane- tel.: +381(0)85 313 781, 313-786 - fax: +381(0)85 312 249

HOTELUL „SIDRO” - Bar - deschis pe tot parcursul anului- categoria B- 230 de paturi- 2 restaurante, 2 terase, tavernă, terenuri de sport- tel.:+381 (0)85 312-200, 311-916- fax:+381 (0)85 312-425- e-mail: [email protected]

HOTELUL „NIKŠIĆ” - Sutomore - categoria B, situat pe plajă- 287 de paturi în 106 camere şi 8 apartamente- restaurant, terasă, club de noapte, parcare- tel.:+381 (0)85 373-402, 373-422- fax:+381 (0)85 374-256- e-mail: [email protected]

HOTELUL „SVETI NIKOLA” - Sutomore - deschis pe tot parcursul anului- 300 m de plajă - 70 de paturi- restaurant, terasă, parcare- tel.:+381 (0)85 374-222- fax:+381 (0)85 373-142

HOTELUL „NIŠ” - Čanj - categoria B, 12 km depărtare de Bar

Page 137: Munte Negru

137

Turism în Muntenegru

- 210 de paturi- restaurant, aperitiv, bar, terasă, discotecă, parcare- tel.:+381 (0)85 373-503 - fax: +381 (0)85 373-504

HOTELUL „VIDIKOVIĆ” - Utjeha - deschis pe tot parcursul anului- categoria B, cafenea, 12 km depărtare de Bar în direcţia Ulcinj- 40 de paturi în camere cu două paturi- restaurant, terasă, parcare- tel.:+381 (0)85 458-178- fax:+381 (0)85 313-055

HOTELUL „LOVČEN” - Sutomore - deschis pe tot parcursul anului- categoria B, la 300 m de mare- 182 de paturi- restaurant, terasă, parcare- tel.:+381 (0)85 374-444 - fax:+381 (0)85 374-111

MOTEL „RUMIJA” - Ostroš - 18 paturi- restaurant, terasă- tel.:+381 (0)85 67-101, 67-118

Budva

GRAND HOTELUL „AVALA” - deschis pe tot parcursul anului- categoria A, se află în imediata apropiere a oraşului vechi Budva- 440 de paturi ( 220 de camere cu două paturi şi 5 apartamente)- restaurant, tavernă, aperitiv bar, coctail bar, discotecă, sală de conferinţe cu 200

de locuri, salon galben cu 50 locuri, salon albastru cu 26 locuri, sală TV, bazin deschis şi închis, salon de frizerie, biliard, buticuri, garaje şi spaţiu pentru parcare

- tel.:+381 (0)86 451-022, 451-458- fax:+381 (0)86 451-540- e-mail: [email protected]

Page 138: Munte Negru

Turism în Muntenegru

138

HOTELUL „MOGREN” - Budva - deschis pe toată durata anului- categoria B, se află în centrul oraşului, la 100 m de plajă - 105 paturi (45 de camere cu două paturi şi 4 apartamente)- restaurant, terasă, cofetărie, sală de întâlniri, parcare- tel.:+381 (0)86 451-780- fax:+381 (0)86 451-750

HOTELUL „ADMIRAL” - se află în apropiere de Slovenska plaža, la 300 m de mare- 64 de paturi (32 de camere cu două paturi)- restaurant, aperitiv bar, terasă,

parcare.- tel.:+381 (0)86 453-627, 453-628 - fax:+381 (0)86 453-632- e-mail: [email protected]

HOTELUL „ALEKSANDAR” - categoria B, se găseşte pe Slovenska plaža- 188 de paturi ( 33 de camere cu două paturi, 120 paturi în apartamente 1/2,

1/3,1/4 şi 1/5)- restaurant, aperitiv bar, două săli pentru banchete, bazin, parcare- tel.:+381 (0)86 455-711, 452-953

HOTELUL „BUDVA” - se află în centrul oraşului, aproape de Slovenska plaža - 72 de paturi (36 de camere cu două paturi)- restaurant, aperitiv bar, terasă, parcare- tel.: +381 (0)86 451-856, 451-288

HOTELUL „VELZON” - deschis pe tot parcursul anului- se află în apropiere de Slovenska plaža, Mainski put- 49 de paturi (10 apartamente, camere cu 1/3, 6/4, 2/5, trei cu două paturi)- restaurant, aperitiv bar, parcare- tel.:+381 (0)86 454-500, 452-085- fax:+381 (0)86 453-400- e-mail: [email protected]

HOTELUL „AQVAMARIN” - deschis pe tot parcursul anului

Page 139: Munte Negru

139

Turism în Muntenegru

- se află în aşezarea Potkošljun, aproape de Centrul de afaceri- 46 de paturi, ( 6 camere cu două paturi şi 17 apartamente cu două paturi)- restaurant, aperitiv bar, terasă-restaurant. parcare- tel.:+381 (0)86 454-824, 454-823- fax:+381 (0)86 454-825- e-mail: [email protected]

HOTELUL „LOZA” - se află în apropiere de Slovenska plaža, Mainski put- 133 de paturi ( 11 camere cu două paturi, 21 cu trei paturi, 7 cu patru paturi şi 4

cu cinci paturi)- restaurant, terasă, pivniţă, club de noapte- tel.:+381 (0)86 452-668- fax:+381 (0)86 451-667

HOTELUL „PARK” - se află imediat lângă Slovenska plaža- 900 de paturi ( 118 paturi la hotel - 8 cu două paturi, 104 cu trei paturi şi 6 cu

patru paturi; 150 de paturi în vilele Park; 41 de paturi în vilele EDB-ului)- două restaurante, aperitiv bar, terasă-restaurant, salon, sală TV, terenuri de sport

pentru volei, handball, baschet, fotbal, parcare- tel.:+381 (0)86 451-882, 452-866- fax:+381 (0)86 451-971

TURISTIČKO NASELJE „SLOVENSKA PLAŽA” - categoria A, în vile, complex de apartamente lângă plajă de nisip - 2536 de paturi, apartamente cu 2-8 paturi- terenuri de sport: 14 terenuri de tenis, volei, baschet, fotbal, sporturi de apă- tel.: +381 (0)86 451-822, 451-654- fax: +381 (0)86 451-267- e-mail: [email protected]

HOTELUL „MONTENEGRO” – Bečići - categoria B, se găseşte pe Bečićka plaža- 344 de paturi (168 de camere cu două paturi şi apartamente 4/4)- mai multe restaurante, cofetărie, bar de noapte cu terasă, express restaurant,

aperitiv bar, terenuri de tenis şi mini golf, parcare- tel.:+381 (0)86 451-644, 451-644- fax: +381 (0)86 451-032

Page 140: Munte Negru

Turism în Muntenegru

140

HOTELUL „SPLENDID” - Bečići- categoria B, se găseşte pe Bečićka plaža - 397 de paturi (154 cu două paturi, 25 cu trei paturi, 5 apartamente business cu

două paturi, 2 apartamente de lux cu două paturi)- restaurant, aperitiv bar, restaurant pescăresc, pizzerie, sală de conferinţe cu 500

locuri, salon TV, parcare- tel.:+381 (0)86 451-774- fax:+381 (0)86 451-797- e-mail: [email protected] web site: http://www.splendidmn.com/

HOTELUL „BELLEVUE” - Bečići- categoria B, se găseşte pe Bečićka plaža - 654 de paturi în 3 pavilioane (16 camere cu un pat, 313 cu două paturi şi 5

apartamente)- două restaurante, tavernă, trei aperitiv baruri, cofetărie, pizzerie, bazin bar, două

bazine deschise, salon de frizerie, parcare, terenuri de sport pentru tenis, golf, baschet, ambulanţă

- tel.:+381 (0)86 453-494, 451-078 - fax:+381 (0)86 451-149- e-mail: [email protected]

HOTELUL „MEDITERAN” - Bečići- categoria B, se găseşte pe Bečićka plaža - 500 paturi ( 220 cu două paturicamere şi 2/4 apartamente)- nacionalni restaurant, terasă, aperitiv bar, discotecă, pab- tel.:+381 (0)86 451-634, 451-313- fax: +381(0)86 451-423- e-mail: [email protected]

HOTELUL „MONTENEGRO A” - categoria B, se găseşte pe Bečićka plaža - 508 paturi (182 de camere cu două paturi la hotel, 53 de camere cu două paturi

în vile şi 12 apartamente 5/2 şi 7/4)- tel.:+381 (0)86 451-566, 451-625- fax:+381 (0)86 455-074- e-mail: [email protected]

HOTELUL „ALET” - Bečići- se află în Bečići, la 150 m depărtare de plajă

Page 141: Munte Negru

141

Turism în Muntenegru

- 600 de paturi (131 de camere cu două paturi şi 69 de apartamente cu două paturi)- restaurant, terenuri de baschet, volei, handbal, fotbal- tel.:+381 (0)86 451-722, 451-685- fax:+381 (0)86 452-767

HOTELUL „PANORAMA” - Bečići- categoria B, se află în partea de mijloc a plajei Bečićka, deasupra magistralei

auto - 400 de paturi (129 de camere cu două paturi şi 7 apartamente)- restaurant, restaurant terasă, aperitiv bar, salon TV, sală de conferinţe, cabinete

de lucru, terenuri pentru fotbal, sală de billiard, parcare- tel.:+381 (0)86 662-662- fax:+381 (0)86 453-096- e-mail: [email protected] web site: http://www.milocer.cg.yu/

HOTELUL „ŠUMADIJA” - se află în Rafailovići- 114 camere cu două paturi şi trei paturi- restaurant, aperitiv bar, terasă, parcare- tel.:+381 (0)86 451-799- fax: +381 (0) 86 454-096

HOTELUL „SVETI STEFAN” - hotel-oraş categoria lux- 80 de căsuţe cu camere de lux şi apartamente, 266 de paturi (18 camere cu un pat,

76 cu două paturi şi 15 apartamente).- restaurant, câteva baruri, restaurant terasă, salon TV, bazin deschis, cazinou,

galerie, garaje, parcare, shopping center, plajă de hotel. Lângă oraş se află terenuri de tenis, mini golf şi echipament pentru sporturile pe apă

- tel.:+381 (0)86 468-090, 468-118, 468-609- fax:+381 (0)86 452-145- e-mail: [email protected]

HOTELUL „MAESTRAL” - Pržno - categoria A, se află în Pržno, la 2 km depărtare de Sveti Stefan, în imediata

apropiere a plajei- 294 de paturi (154 de camere, 20 cu un pat, 134 cu două paturi, 3 apartamente

cu două paturi)- restaurant, aperitiv bar, bar terasă, sală de conferinţe, bazin deschis şi închis,

Page 142: Munte Negru

Turism în Muntenegru

142

terenuri de tenis, plajă de hotel, parcare- tel.:+381 (0)86 468-010, 468-034- fax:+381 (0)86 468-031

HOTELUL „MILOČER” - Miločer - categoria A, se află în parcul Miločer, chiar pe plajă, cândva rezidenţă a reginei

Marija Karađorđević- 55 paturi luxoase (4 camere cu un pat, 15 cu două paturi şi 6 apartamente)- restaurant, salon TV, resoran-terasă, plajă de hotel, parcare- tel.:+381 (0)86 468-242, 468-051- fax:+381 (0)86 468-242- e-mail: [email protected] web site: http://www.milocer.cg.yu/

HOTELUL „KRALJIČINA PLAJA” - Miločer - categoria A, se află mai sus de Kraličina plaža, în Miločer- 104 paturi (33 de camere cu două paturi, 2 APP în cadrul hotelului şi două vile

exclusive cu 5 APP şi 6/2 camere)- două restaurante, aperitiv bar, salon TV, bazin închis, saună, salon cosmetic,

plajă de hotel, parcare. Hotelul dispune de climatizare. În cadrul hotelului există un restaurant-belvedere Kraljičina stolica

- tel.:+381 (0)86 453-394- fax:+381 (0)86 452-069 - e-mail: milocer.cg.yu

HOTELUL „PALAS” - Petrovac - categoria A, se află în Petrovac, la 20 m depărtare de plaje- 366 de paturi (149 cu două paturi, 18 cu trei paturi, 2/3 apartamente şi 2/4

apartamente)- restaurant, cafenea, 3 baruri, mai multe saloane, sală de conferinţe, 3 terase,

bazin închis şi deschis, saună, sală de biliard, popicărie, parcare- tel.:+381 (0)86 461-078- fax:+381 (0)86 461-433- e-mail: [email protected]

HOTELUL „4. JUL” - Petrovac - categoria B, se află în centrul Petrovacului, la 50 m depărtare de plaje- 262 de paturi (23 camere cu două paturi, 72 cu trei paturi)- restaurant cu terasă, aperitiv bar, pivniţă, sală TV, salon. Obiectivul dispune de

încălzire centrală, bazin închis, căzi pentru masaj subacvatic, încăperi pentru inhalaţii,

Page 143: Munte Negru

143

Turism în Muntenegru

electroterapie, kinetoterapie şi reabilitare cu servicii medicale de specialitate, EKG, farmacie, parcare, garaje

- tel.:+381 (0)86 461-054- fax:+381 (0)86 461-062

HOTELUL „KASTEL LASTVA” - Petrovac - categoria B, se află în centrul Petrovacului, aproape de plajă- 362 de paturi (151 camere cu două paturi şi 20 cu trei paturi)- restaurant, terasă a la carte, aperitiv bar, salon, terasă, parcare- tel.:+381 (0)86 461-418- fax:+381 (0)86 461-422

HOTELUL „RIVIJERA” - Petrovac - categoria B, se află în centrul Petrovacului, la 70 m depărtare de plajă- 205 paturi ( 12 jednokrevetnih, 32 cu două paturi camere, 43 cu trei paturi)- restaurant, terenuri de tenis, sporturi pe apă- tel.:+381 (0)86 461-314 - fax:+381 (0)86 461-143

HOTELUL „AS” - Perazića Do - categoria A, se află în locul nmit Perazića Do, chiar pe plajă, la 5km depărtare

de Petrovcac- 267 de paturi la hotel (123 de camere cu două paturi) şi 120 de paturi în vile (27

de camere cu două paturi, 10 cu trei paturi şi 9 cu patru paturi)- restaurant, sală pentru micul dejun, terasă restaurant, snack bar pe plajă, aperitiv

bar cu terasă, discotecă, sală de jocuri de noroc, tavernă, sală de conferinţe, sală TV, bazin deschis şi închis, saună, popicărie, sală de biliard, mini golf, tereni de baschet, volei, handbal, fotbal, marină cu 20 de legături

- tel.:+381 (0)86 461-110, 461-098

MOTEL „JAZ” - Budva, Prijevor 29- 43 de camere cu două paturi camere şi 5/4 apartamente- restaurant, terasă, aperitiv bar- tel.:+381 (0)86 451-935, 443-103

MOTEL „BUDVA” - localitatea Babin Do, Praska 1, Proprietar: Radonjić Mišo- 20 de paturi, (camere cu două paturi şi cu trei paturi)- restaurant, terasă

Page 144: Munte Negru

Turism în Muntenegru

144

- tel.:+381 (0)086 455-898, 455-897

„PINUS VERDE” Petrovac - hotelul are 85 de paturi, APP şi cu două paturi - camerele dispun de climatizare, TV şi mini bar, saună- restaurant şi mini bar- plajă de hotel la 100 m depărtare de obiectiv- tel.: +381 86 466 306; 466 305- e-mail: [email protected]

HOTELUL „OBALA” - Rafailovići- Bečićka plaža 25- proprietar:Rafailović Vaso- tel.:+381 (0)86 451-315, 451-214 -- e-mail: [email protected] web site: http://www.obala.cg.co.yu/

HOTELUL „MIRENZA” Budva- categoria A- tel./fax:+381 (0)86 457-310, 457-403- între 01.10 şi 01.05:+381 (0)86 453-499- web site: http://www.mirenza.cg.co.yu/

HOTELUL „DANICA “ Petrovac- tel.: +381 86 466 306; 466 305- e-mail: [email protected] web site: http://www.hotel-danica.cg.co.yu/

HOTELUL „AZIMUT “ Sveti Stefan- tel.: +381 86 468 992, 468 9993- web site: http://www.azimut.cg.co.yu/

Herceg Novi

HOTELUL „PLAŽA” - deschis pe tot parcursul anului- categoria A, chiar pe ţărmul mării- 650 de paturi (32 apartamente, 225 de camere cu două paturi, 22 cu un pat, 8 cu

trei paturi)

Page 145: Munte Negru

145

Turism în Muntenegru

- restaurant, sală de conferinţe pentru 200 persoane, bazin închis, saună, sporturi pe apă

- tel.:+381 (0)88 22-151, 23 772, - fax:+381 (0)88 21-072

HOTELUL „IGALO” - categoria B, la Igalo, la 2 km depărtare de centrul oraşului Herceg Novi- 540 de paturi, 7 apartamente- bazin închis, teren de tenis, sporturi pe apă, săli pentru banchet- tel.:+381 (0)88 22-772, 23-026- e-mail: [email protected]

HOTELUL „TAMARIS” - categoria B, la Igalo - 280 de paturi şi 6 apartamente- bazin închis cu apă caldă şi tămăduitoare, solariu- tel.:+381 (0)88 32-055, 32-066

HOTELUL „TOPLA” - categoria B, în centrul oraşului Herceg Novi- 470 de paturi- terenuri de tenis, şcoală de navigaţie şi schi nautic- tel.:+381 (0)88 21-456, 44-740

HOTELUL „CENTAR” - categoria B cu 6 vile- 200 paturi şi 7 apartamente- sală de amfiteatru pentru 200 persoane- tel.:+381 (0)88 21-422, 22-200

HOTELUL „PARK” - categoria B, la Bijela, la 12 km depărtare de Herceg Novi- 105 paturi- plajă naturistă- tel.:+381 (0)88 32-077, 32-076

HOTELUL „RIVIJERA” - categoria B, la 4 km depărtare de Herceg Novi- 486 de paturi- plajă pentru nudişti, navigaţie şi schi nautic, terenuri de tenis

Page 146: Munte Negru

Turism în Muntenegru

146

- tel.:+381 (0)88 73-024, 73-013

„MEDITERANSKI ZDRAVSTVENI CENTAR” a) hotel de categoria A la Igalo - bazin închis, fizioterapie, hidroterapie, kinetoterapie şi electroterapie, inhalacii,

acupunctură, ambulatoriu specializat, cosmetică medicală, chirurgie estetică, reabilitare bolnavi de inimă, personae cu boli reumatice, reabilitare după accidente etc.

- 440 de camere, 820 de paturi- tel.: +381(0)88 58-112, 58-113 - fax: +381(0)88 52-916- e-mail: [email protected] web: http://www.igalospa.com/b) hotel categoria B - 336 camere, 640 lezade paturijevac) secţie pentru copii - 150 de paturi

„CENTAR ZA ODMOR, REKREACIJU I LIJECENJE” (Centrul pentru odihnă, recreere şi terapie) - Igalo

- categoria B- terapie fizică, hidroterapie, bazin- apă minerală- tel.:+381 (0)88 23-411, 24-680- fax:+381 (0)88 21-841- e-mail: [email protected]

HOTELUL „DELFIN” - Bijela - categoria B, se află în Bijela, la12 km depărtare de Herceg Novi- 120 de camere cu 450 de paturi- 4 săli, fitness, terenuri pentru sporturi de sală- tel.:+381 (0)88 71-116, 72-215- fax:+381 (0)88 71-730

HOTELUL „METALURG” - categoria B, se află în Igalo- 350 de paturi- tel.:+381 (0)88 23-666- fax:+381 (0)88 25-211

HOTELUL „XANADU” - Kumbor

Page 147: Munte Negru

147

Turism în Muntenegru

- categoria A, se află în Kumbor, la 6km depărtare de Herceg Novoi- 150 de paturi în camere şi apartamente- restaurant, bazin, saună, sală de forţă, parcare- tel.:+381 (0)88 76-006, 76-243; - fax:+381 (0)88 76-043- e-mail: [email protected] web: www.xanadu-hotel.com

HOTELUL „PERLA” -categoria A, se află în Herceg Novi, pe promenada 5 Danica- 51 de paturi de lux în camere şi apartamente- restaurant, mini-bar, parcare, TV, climatizare- tel.:+381 (0)88 22 276; 22 282- fax:+381 (0)88 22 269- e-mail: [email protected] web: http://www.perla.cg.yu/

Kotor

HOTELUL „FJORD” - categoria A, pe plaja mării, în apropierea oraşului vechi- 363 de paturi- restaurant, aperitiv şi snack bar, bazin deschis şi închis, sală pentru conferinţe,

terenuri de tenis- tel.: + 381 (0)82 325-011, 325-018 - fax: + 381 (0)82 325-061- Email: [email protected]

HOTELUL „VARDAR” - deschis pe tot parcursul anului- categoria B, în oraşul vechi Kotor- 81 de paturi- restaurant, aperitiv bar, sală de banchete- tel.: +381 (0)82 325 018, 325-086- fax:+381 (0) 82 325-061- e-mail: [email protected]; [email protected]

HOTELUL „MARIJA” - deschis pe tot parcursul anului

Page 148: Munte Negru

Turism în Muntenegru

148

- categoria B, în oraşul vechi Kotor- 40 de paturi- restaurant, aperitiv bar - tel.: +381 (0)82 325 162; 325 063- fax: +381 82 325-073

HOTELUL „TEUTA” - Risan - categoria B, la 17 km depărtare de Kotor- 310 de paturi- restaurant, bazin, saună, terenuri de tenis- tel.: +381 (0)82 71-740, (0)83 246014- fax: +381 (0)82 71-315, (0)83 246014- e-mail: [email protected]

„INSTITUT ZA REHABILITACIJU VRMAČ” (Institutul de reabilitare Vrmač) - Prčanj

- categoria B, în Prčanj, la 8 km depărtare de Kotor- 550 de paturi- bazin închis, fizioterapie, hidroterapie, electroterapie, inhalaţii, ambulatorii

specializate, secţie de cosmetică medicală, chirurgie estetică, reabilitarea blnavilor de inimă, a oamenilor cu boli reumatice, reablitare duă accidente etc.

- tel.: +381 (0)82 325-963, 325-977, fax: +381 (0) 82 325-987

Tivat

HOTELUL „KAMELIJA” - categoria B, la Donja Lastva, pe plaja mării, la 1,5 km depărtare de Tivat- 250 de paturi în camere cu două şi trei paturi- restaurant, bazin deschis, aperitiv bar, plajă, sport- tel.:+381 (0)82 671-533, 671-536 - e-mail: [email protected]

HOTELUL „PINE” - deschis pe tot parcursul anului- categoria B, în centrul oraşului, pe plaja mării- 66 de paturi (12 cu două paturi şi 14 cu trei paturi)- restaurant, tavernă, lactobar- tel.: +381 (0)82 671-391, 671-305- fax: +381(0)82 671-305

Page 149: Munte Negru

149

Turism în Muntenegru

- e-mail: [email protected]

HOTELUL „MIMOZA” - categoria B, lângă mare- 166 de paturi, 72 de camere cu 140 paturi- restaurant, o sală cu 100 delocuri, aperitiv bar- tel.:+381 (0)82 672-250, 672-393- fax: +381 (0)82 671-305- e-mail: [email protected]

HOTELUL „PALMA” - categoria B, în centrul oraşului, chiar pe ţărmul mării- 274 de paturi în toate tipurile de camere (3 1/1, 94 1/2,17 1/3 şi 4 apartamente)- 2 restaurante, aperitiv şi snack bar, sală TV- tel.:+381 (0)82 672 288, 672-342- fax: +381+(0)82 672-175- e-mail: [email protected] web site: http://www.primorje.cg.yu/

HOTELUL „TIVAT” - categoria B- 56 de paturi în 26 camere- restaurant, terasă, sală TV, parcare- tel.:+381 (0)82 671 394- e-mail: [email protected]

HOTELUL „PLAVI HORIZONTI” - categoria B, localizat în valea de lângă plaja Pržno, 12 km depărtare de Tivat- 650 paturi- 2 restaurante, sală de conferinţe, autoservire, plajă, terenuri de sport, sporturi pe

apă- tel.:+381 (0)82 77-166, (0)86 452-243- fax: +381 (0) 86 451-386- e-mail: [email protected] web site: http://www.primorje.cg.yu/

Ulcinj

HOTELUL „GALEB”

Page 150: Munte Negru

Turism în Muntenegru

150

- categoria A, în Ulcinj, la 200 m depărtare de Gradske plaže- 300 de paturi la hotel şi 60 în vile- restaurant, bazin închis, saună, popicărie, discotecă- tel.: +381 (0)85 423-176- e-mail: [email protected] web site: http://www.ulcinjska-rivijera.cg.yu/

HOTELUL „OTRANT” - categoria A, pe Velika plaža- 544 de paturi (284 la hotel şi 260 în vile)- restaurant, terenuri de tenis şi sporturi de sală- tel.:+ 381 (0)85 81-161, 81-755- e-mail: [email protected] web site: http://www.ulcinjska-rivijera.cg.yu/

HOTELUL „OLIMPIC” - categoria B- 252 paturi- bazin închis, sală de conferinţe- tel.: +381 (0)85 81511- e-mail: [email protected] web site: http://www.ulcinjska-rivijera.cg.yu/

HOTELUL „LIDO” - categoria B, pe Velika plaža- 472 paturi în bungalowuri - tel.:+381 (0)85 81-111, 81-263- e-mail: [email protected] web site: http://www.ulcinjska-rivijera.cg.yu/

HOTELUL „GRAND LIDO” - categoria A- 112 paturi, 52 de camere cu două paturi şi 4 apartamente- restaurant, terasă, aperitiv bar, bar de noapte- tel.:+381 (0)85 81-033- e-mail: [email protected] web site: http://www.ulcinjska-rivijera.cg.yu/

HOTELUL „BELLEVUE” - categoria B, pe Velika plaža

Page 151: Munte Negru

151

Turism în Muntenegru

- 770 paturi u tri paviljona- restaurant, aperitiv bar, lactobar, terasă, discotecă, sală de forţă- tel.:+381 (0)85 81-711- e-mail: [email protected] web site: http://www.ulcinjska-rivijera.cg.yu/

HOTELUL „MEDITERAN” - categoria B, în centrul Ulcinjului, la 100 m depărtare de Gradske plaže- 506 de paturi- restaurant, sală pentru banchete, tavernă- tel.:+ 381 (0)85 423-225- e-mail: [email protected] web site: http://www.ulcinjska-rivijera.cg.yu/

TURISTIČKO NASELJE „ADA BOJANA” - la 20 km depărtare de Ulcinj, pe insula Ada, la vărsarea râului Bojana în Marea

Adriatică, destinat nudiştilor- e-mail: [email protected] web site: http://www.ulcinjska-rivijera.cg.yu/

HOTELUL „ADA LUX” - categoria A, pe insula Ada, la 20 km depărtare de Ulcinj, la vărsarea râului

Bojana în Marea Adriatică- desinat nudiştilor- 540 de paturi în vile şi bungalowuri- restaurant, tenis, sporturi pe apă- tel.: +381 (0)85 81-351- e-mail: [email protected] web site: http://www.ulcinjska-rivijera.cg.yu/

HOTELUL „ALBATROS” - categoria A, localizat în Ulcinj- 520 de paturi, din care 160 în bungalowuri- bazin închis, plajă, sală pentru banchete pentru 200 de persoane- tel.: +381(0)85 51-188, 51-268- fax: +381(0)85 81-910 - web site: http://www.hoteli-albatros.cg.yu/

Page 152: Munte Negru

Turism în Muntenegru

152

VILE ŞI PENSIUNI PE LITORAL

VILA „POSEJDON” - Jaz- se află chiar pe plajă- proprietar: Kovačević Gojko- 50 de paturi (camere cu două paturi şi cu trei paturi)- restaurant, terasă ŕ la carte, aperitiv bar, parcare.- tel.: +381 (0)86 454-076

VILELE „AVALA” - categoria B - tel.: +381 (0)86 451-022, 451-458 - fax: +381 (0)86 451-450- e-mail: [email protected]

VILA „JOVANA” - Budva - Budva polje, I proleterska bb.- activează în cadrul „Maestral-tours”, Budva- 65 de paturi (6 camere cu un pat, 24 cu două paturi, 3 cu trei paturi şi 3 cu patru

paturi APP)- restaurant, terasă, aperitiv bar, parcare.- tel.: +381 (0)86 454-578, 454-579, 451-067, 454-552- fax: +381 (0)86 454-578- e-mail: [email protected]

VILA „PINKI” - Budva - se află în centrul oraşului, Trg sunca- proprietar: Pejović Đuro

42 paturi (2 camere cu un pat , 10 cu două paturi, 4 cu trei paturi şi 2/4 APP)- restaurant naţional, terasă-restaurant, aperitiv bar.- tel.: +381 (0)86 454-793- fax: +381 (0)86 452-300

Page 153: Munte Negru

153

Turism în Muntenegru

VILA „TOMI” - Budva - Jadranski put bb- proprietar: Seslak Tomo- 54 paturi (13 /2, 7 /4 apartamente)- Aperitiv bar, parcare mai mic- tel.: +381 (0)86 453-288- fax: +381 (0)86 453-292

VILA „GALEB” - Budva - Jadranski put- proprietar: Zec Ljubo- 36 paturi (camere cu două paturi şi apartamente)- tel.: +381 (0)86 452 –212, 562-205

VILA „LUX” - Budva - se află în centrul oraşului , Jadranski put- proprietar: Šekularac Dragan- 1 camneră cu un pat, 17 cu două paturi şi 4/4 APP- climatizare, aperitiv bar.- tel.: +381 (0)86 455-950, 455-951

VILA „KORAL” - Budva - se află în centrul oraşului, în cartierul Babin Do, Prvomajska 8- proprietar: Delić Duško- 31 locuri de cazare (2 camere cu două paturi, 3 cu trei paturi şi 2 cu patru paturi,

3 APP)- restaurant-cârciumă.- tel.: +381 (0)86 455-009, 454-453

VILA „SUZANA” - Budva - se află în apropiere Slovenske plajă , Jadranski put- proprietar: Pribilovic Branko- 150 paturi, cu două paturi, cu trei paturi camere şi APP- restaurant, manji parcare.- tel.: +381 (0)86 458-578- fax: +381 (0)86 458-587

VILA „ANITA” - Budva - se află în apropiere de Slovenska plaža, Jadranski put- proprietar: Bujković Dragan

Page 154: Munte Negru

Turism în Muntenegru

154

- 72 de paturi (15 camere cu două paturi, 14 cu trei paturi) - restaurant, terasă ŕ la carte, parcare mai mică - tel.: +381 (0)86 458-607, 458-611

VILA „BEOGRAD” Budva - Velji vinogradi b.b.- activează în cadrul Agenţiei „Talas tours” din Bar- 80 de paturi în camere cu

două patur şi cu trei paturi - tel.: +381 (0)86 458-558, 458528

VILA „CENTAR” Budva - Mainski put 46- proprietar: Zec Marko- 90 de paturi în camere cu două paturi şi cu trei paturi -

restaurant, terasă, parcare- tel.: +381 (0)86 451-139

VILA „MORE” Budva - se află în centrul oraşului , 250 m de plajă, Dositejeva bb- proprietar: Zec Marko- 50 de paturi în camere cu un pat, cu două paturi şi cu trei paturi.- restaurant, sală TV, - tel.: +381 (0)86 451-771, 454-608

VILA „KOZOMARA” - Budva - Mainski put- proprietar: Kovačević Čedo- 40 de locuri de cazare tip apartament- tel.: +381 (0)86 452-840, 457-190- fax: +381 (0)86 452-841

VILA „JOLLY” - Budva - se află în apropiere de Slovenska plaža, Jadranski put- proprietar: Miranović Darko- 7 apartamente, cu un pat, cu două paturi şi cu trei paturi - Aperitiv bar, terasă. climatizare - tel.: +381 (0)86 452-840, 457-190- fax: +381 (0)86 452-841

VILA „PEROVIĆ “ - Velji vinogradi Budva

Page 155: Munte Negru

155

Turism în Muntenegru

- proprietar: Perović Mišo- 50 de locuri de cazare tip apartament- restaurant-terasă, aperitiv bar, parcare- tel.: +381 (0)86 458-550,458-685

VILA „KORNIĆ” - Budva - Vojvođanska 27- proprietar: Kornić Mile- 50 de camere cu două paturi, cu trei paturi şi cu patru paturi.- tel.: +381 (0)86 453-734- fax: +381 (0) 86 455-262

VILA „PALMA” - se află în centrul oraşului , ul. Nikole Tesle- proprietar: Fam. Pribilović- 80 de camere cu două paturi şi cu trei paturi - restaurant, terasă-restaurant, aperitiv bar.- tel.: +381 (0)86 451-400

VILA „RAJKOVIĆ” - Budva - Stari grad Budva, Njegoševa 16- proprietar: R. Rajković- 12 locuri de cazare - 6 apartamente cu două paturi - tel.: +381 (0)86 452-080

VILA „BALKAN” - Budva - Stari grad Budva, Vuka Karadžića 1- proprietar: Vujošević Branko- 15 locuri de cazare (5 apartamente a câte trei paturi )- pivniţă, terasă. - tel.: +381 (0)86 454-401

VILA „IVANOVIĆ “ - Budva - Naselje Potkošljun, Mornarska 4- proprietar: Ivanović Predrag- 25 locuri de cazare (7 camere cu două paturi, 2 cu trei paturi şi apartament 1/3)- tel.: +381 (0)86 458-030, 459-209

VILA „JELKA” - Bečići - în Ivanovići, la 150 m de Bečićka plaža- proprietar: Mira şi Slavko Sarvan

Page 156: Munte Negru

Turism în Muntenegru

156

- 17 locuri de cazare (1/3 , 1/4 APP şi 5 camere cu două paturi) - tel.: +381 (0)86 452-446

VILA „BJANKA” - Sveti Stefan - proprietar: Sofić Nikola- 7 apartamente (cu două paturi, cu patru paturi şi cu şase paturi), climatizare.- tel.: +381 (0)86 468-692, 468-683- fax: +381 (0) 86 468-850

VILA „HARA” - Sveti Stefan - Turistička 3- proprietar: Mikić Radmila- 44 locuri de cazare tip apartament (2/2 , 1/4, 5/4, 1/6 APP), climatizare.- tel.: +381 (0)86 468-628, 468-532- fax: +381 (0)86 468-627

VILA „ZORAN” - Sveti Stefan - Sumet, Slobode 27- proprietar: Stanković Zoran- 30 locuri de cazare în apartamente cu două paturi, cu trei paturi şi cu şase paturi.- bazin, aperitiv bar, terasă, parcare. - tel.: +381 (0)86 468-420, 468-530

VILA „LOLA” - Rafailovići - Udaljenost de plajă 70 m.Pastrovska 5- proprietar: Flanjek-Jovanović Brana- 35 paturi (cu două paturi şi cu trei paturi camere)- Usluge polupensiunea, aperitiv bar, restaurant.- tel.: +381 (0)86 468-925, 468-974

VILA „OBALA” - Rafailovići - Bečićka plaža 25- proprietar: Rafailović Vaso- 50 cu două paturi apartamente, climatizare- restaurant, terasă, parcare- tel.: +381 (0)86 451-315, 451-214

VILELE „OLIVA” - Petrovac - categoria B, în centrul Petrovacului- vilele aparţin de „Budvanska rivijera”

Page 157: Munte Negru

157

Turism în Muntenegru

- 318 de locuri de cazare (39 de camere - 13/2, 26/3, 55 apartamente)- restaurant, terasă ŕ la carte, aperitiv bar, parcare.- tel.: +381 (0)86 461-194, 461-198- fax: +381 (0)86 461-422- e-mail: [email protected]

VILA „KATARINA”- 5 camere de lux cu două paturi şi 5 cu trei paturi şi 3 apartamente- se află în locul numit Pržno, în imediata apropiere de Sveti Stefan, la 80 m de

plajă - climatizare, televiziune prin cablu, mini bar, telefon- tel.: 381 (0) 86 468 - 261, 468 - 848- mobil: 381 (0) 69 080 – 621- e-mail: [email protected] web site: www.villakatarina.cg.yu

VILA „ADROVIĆ”- se află pe Sveti Stefan, la 100 m de plajă - 22 apartamente de lux- climatizare, TV, cafe-bar- tel.: +381+86/468-876, +69/322-195- e-mail : [email protected] web site: www.vilaadrovic.cg.yu

VILA „MORE” Budva - se află în centrul oraşului, la 250 m de plajă , - tel.: +381 (0)86 451-771, 454-608- web site: http://www.more.cg.co.yu/

VILA-pensiune „PORAT” Rafailovići - categoria A - proprietar: Jovan Soljaga- Bečićka plaža bb- Tel/fax:+381 (0)86 468-933- mobil:+381 (0)69 028-279- web site: http://www.porat.cg.co.yu/

VILA – PENSIUNE „PALMA” Rafailovići - categoria A - Bečićka plaža bb

Page 158: Munte Negru

Turism în Muntenegru

158

- tel.: +381 (0)86 455-906,- tel.: +381 (0)67 317-544- web site: http://www.vilapalma.cg.co.yu/

VILA „KUC” Rafailovići - categoria A - Bečićka plaža bb- D - tel.: +49201 25 66 92, fax: 23 22 30- mobil 0171 20 90 293- YU - tel.: +381 (0)86 468-948,fax:468-947- e-mail: [email protected] web site: http://www.vila-kuc.co.yu/

VILA „LJILJA” Rafailovići - categoria A - Pastrovska 25- tel.: +381 (0)86 000-000, 000-000- web site: http://www.ljilja.cg.co.yu/

VILA „Tri Ribara-ILIJA” Rafailovići - categoria A - Pionirska bb- tel.: +381 (0)86 456-458- mobil:+381 (0)69 628-798- e-mail: 3ribara.cg.yu- web site: http://www.triribara.cg.co.yu/

VILA „Tri Ribara-ZARKO” Rafailovići - categoria A - Bečićka plaža 51- tel.: +381 (0)86 455-917- mobil::+381 (0)69 080-624- e-mail: 3ribara.cg.yu- web site: http://www.triribara.cg.co.yu/

VILA „Tri Ribara-BRANKO” Rafailovići - categoria A - Bečićka plaža 23- tel.: +381 (0)86 454-866- mobil::+381 (0)69 267-467

Page 159: Munte Negru

159

Turism în Muntenegru

- e-mail: 3ribara.cg.yu- web site: http://www.triribara.cg.co.yu/

VILA „MISA” Bečići- categoria B- camere cu două şi cu trei paturi, terase, vedere la mare- tel.: +381 (0)86 457-449- web site: http://www.misa.netweb.co.yu/

VILA „BelMare” Bečići- categoria A- Bečići - Boreti- tel.: +381 (0)86 453-363, 081/ 623-130- mobil: +381 (0)69 013-115 şi 310-645- web site: http://www.vilabelmare.cg.co.yu/

VILA „SOFIJA” Bečići- categoria A- Bečići - Boreti- camere cu două paturi, cu trei paturi, apartamente, climatizare, telefon, bucătării,

minibar, televiziune prin satelit, balcoane - 2002 a fost primul sezon, totul este nou- tel.: +381 (0)86 454-741, 069/ 040-561- fax: +381 (0)86 454-741- web site: http://www.vilasofija.cg.co.yu/

VILA „BALIC” Sveti Stefan- categoria A- tel.: +381 (0)86 468 356, 069/ 066 470- fax: +381 (0)86 468 226- web site: http://www.vila-balic.cg.co.yu/

VILA „OBRADOVIC” Budva- categoria A- tel.: +381 (0) 069/ 066 470- web site: http://www.vilaobradovic.cg.co.yu/

VILA „GALEB”- categorie de lux, situată într-un parc foarte frumos, cu vedere spre Golful Boka

Page 160: Munte Negru

Turism în Muntenegru

160

Kotorska- 6 camere cu un pat, 6 cu două paturi şi 5 apartamente. Fostă reşedinţă prezidenţială - restaurant, terapie, bazin închis, sală pentru întâlniri- tel.: +381 (0)88 58-555

VILA „MARGOT” - în Herceg Novi, la 50 m de mare - 6 apartamente de lux 1/3 plus 4 camere 1/2. - camere cu vedere la mare, cu TV, telefon, balcon - restaurant, bazin, saună- tel./fax:+381 (0)88 24021, 26219

VILA „ALEKSANDAR” - pe ţărm, lângă hotelul „Plaža”- 14 camere 1/2. Camerele dispun de TV, telefon, balcon.- cafe-restaurant, bazin, terasă şi plajă- tel.: +381 (0)88 21509

VILA „LABAN” - 8 lux apartamente - climatizare, TV satelit, telefon- plajă în imediata apropiere, cu posibilitatea de a primi o navă de 15 m- tel.: (+381) 88 32 023- fax: (+381) 88 32 024- e-mail:[email protected] web site: www.laban.cg.yu

VILA „NAUTICA” - în apropiere de hotelul „Plaža”, la 50 m de mare - 20 de paturi în 4 apartamente şi 4 camere (TV, telefon, climatizare)- tel.: +381 (0)88 22635, 22752- e-mail: [email protected]

VILA „MIRELLI” - Bijela - pe malul mării - 60 de locuri de cazare în 25 camere. Camerele dispun de TV, telefon, balcon- restaurant, aperitiv bar, plajă, parcare- tel.: +381 (0)88 72240, 72242

VILA „ALEKSANDAR”

Page 161: Munte Negru

161

Turism în Muntenegru

- chiar pe malul mării, lângă promenada Pet Danica- 16 camere de lux- cafe-restaurant, bazin, terase, plajă proprie şi restaurant „Aquarius”- fax: 21-482

VILA „AZZURO” - Bijela - Na obali mare - mai multe apartamente şi camere (TV, telefon, balcon)- restaurant, terasă- tel.: +381 (0)88 72101- e-mail: [email protected]

VILA „PERAST”- categoria B, în minunatul ambient al Perastului, la 13 km de Kotor - 35 de paturi- restaurant şi tavernă - tel.: (0)82 72-098, 72-092

VILA „PANONIJA” - în Dobrota- 35 de paturi- restaurant şi tavernă- tel.: +381 (0)82 325-755- fax: +381 (0)82 325-756

VILA „MARIJA” - Prčanj - categoria B, la 5 km de Kotor, pe ţărmul mării- 40 de paturi, 14 camere, restaurant, grădină, excursii cu vaporul- tel.: +381 (0)82 11-115

VILA „STOLIV” - în Stoliv, la 10 km de Kotor - 40 de paturi- restaurant şi tavernă- tel.: +381 (0)82 15-034

VILA „VERONA” - în Risan, la 17 km de Kotora- 100 de paturi- restaurant şi taverna

Page 162: Munte Negru

Turism în Muntenegru

162

- tel.: +381 (0)82 71-042

VILA „FAVORIT” - în Risan, la 17 km de Kotora- 20 de paturi- restaurant şi tavernă - tel.: +381 (0)82 72-098

VILELE „PARK”- situate în parcul de lângă hotelul ‘’Kamelija’’- 162 de paturi şi 6 apartamente- plajă, restaurant, sporturi pe apă, teren de tenis, două bazine deschise- tel.: (0)82 761-533, 672-532- fax: (0)82 671-072

VILA „DVORI BALŠIĆA”- categoria A, situată în oraşul vechi Ulcinj- 20 de paturi, în locuri de cazare tip apartament- restaurant, bar, vinoteka, plajă- tel.: +381 (0)85 81635

PALATA „VENECIJA” - categoria A, situată în oraşul vechi- 42 de paturi, în locuri de cazare tip apartament - restaurant, bar, vinotecă, plajă- tel.: +381 (0)85 81635

VILA „DRAGO” - proprietar: Djurišić Drago- la 50 m de Gradska plaža- 45 de locuri de cazare în apartamente şi camere- restaurant, bar- tel.: +381 (0)85 412-488

VILA „ZEC” - se află mai sus de Gradska plaža, la 200 m de mare - 16 paturi în apartamente de lux- tel.: +381 (0)85 51751, 82828

VILA „HODŽIĆ”

Page 163: Munte Negru

163

Turism în Muntenegru

- proprietar: Bisera Hodžić- la 300 m de mare - 14 locuri de cazare în apartamente- tel.: +381 (0)85 82733

VILA „DERMAJA” - proprietar: Samir Dermaja- se află pe Velika plaža, la 300 m de mare - 23 de locuri de cazare în camere cu două paturi şi cu trei paturi - restaurant, bar- tel.: +381 (0)85 455357

VILA „BINDI” - proprietar: Valentina Kovačević- la 300 m de mare - 45 locuri de cazare în apartamente şi camere- restaurant, bar, terasă- tel.: +381 (0)85 412-488

VILA „PRAG” - proprietar: Branko şi Ludmila Mihailović- la 100 m de plajă - 25 locuri de cazare în apartamente- tel.: +381 (0) 85 412-357, 412-959

COLONII TURISTICE PE LITORAL

TN „ZLATNA OBALA” - Sutomore- categoria B, pe ţărmul mării- 850 paturi în bungalowuri (mici vile a câte 6 până la 8 camere)- restaurant, aperitiv bar, bazin închis, plajă, parcare- tel.: +381(0)85313-780,313-781,313-784- Fax.+381(0)85 312-249

TN „BISERNA OBALA” - Čanj - categoria B, pe ţărmul mării

Page 164: Munte Negru

Turism în Muntenegru

164

- 2 100 paturi în trei hoteluri- restaurant, aperitiv bar, plajă, parcare- tel.: +381 (0)85 373-449, 663-645, 663-663 - Fax. +381(0)85 373-449

TURISTIČKO NASELJE „SLOVENSKA PLAŽA”- categoria B, la o depărtare de de plajă de 30-50 m. Mici căsuţe de odihnă. - 2 536 de paturi în camere şi apartamente cu 2-8 paturi.- restaurante: pensiune, marin , naţional, vânătoresc, pizzerie, fast food, vinotecă,

snack baruri, rent a car, frizerie, salon cosmetic, terenuri pentru tenis, volei, fotbal, baschet, tennis de masă, toate formele de sporturi pe apă, parcare.

- tel.: +381 (0)86 451-822, 451-434,451-304- fax: +381(0)86 451-267- e-mail: [email protected]

TURISTIČKO NASELJE „PUTNIK” - Bečići - se află în Bečići, deasupra şoselei- 160 de camere cu două paturi şi cu trei paturi .- tel.: +381 (0)86 452-221- fax: +381 (0)86 451-050

TURISTIČKO NASELJE „SVETI MARKO”- insula “Sveti Marko” în apropiere de Tivat- 1 000 de paturi în 500 caza (căsuţe de trestie de tip polinezian)- plaje de nisip şi de beton, 2 restaurante, miniclub, amfiteatru, butic, poştă, bancă- toate felurile de sport - 10 catamarane, 5 sandoline, 10 costume de scafandru, 20

de ambarcaţiuni mari cu pânze, 30 scânduri pentru navigare, 9 glisere pentru schiat pe apă, 7 terenuri de tenis, terenuri pentru volei, fotbal mic, minigolf, tir, tenis de masă, arc cu săgeţi, aerobic, piste pentru alergare

- tel.: +381 (0)82 61-541

TURISTIČKO NASELJE „ADA BOJANA”- la 20 km de Ulcin, pe insula Ada, la vărsarea râului Bojana în Marea Adriatică - destinată nudiştilor- categoria B- 408 de paturi în bungalowuri- restaurant, autoservire, parcare discotecă, tenis, sporturi pe apă - tel.: + 381 (0)85 81874, 81352

„BRATSVO-JEDINSTVO”

Page 165: Munte Negru

165

Turism în Muntenegru

- categoria B, pe Velika plaža, la o depărtare de 8 km de Ulcinj.- 930 paturi în bungalowuri- restaurant, autoservire, poştă, terenuri de sport- tel.: +381 (0)85 81-857, 621-970- fax: +381 (0)85 81-828, 621-992

HOTELURI PENTRU TINERET PE LITORAL

Turismul pentru tineretOrganizatorul de bază al turismului pentru tineri în Muntenegru este „Ferijalni

savez Crne Gore” (MONTENEGRO YOUTH HOSTEL ASSOCIATION), una dintre organizaţiile neguvernamentale cele mai vechi şi mari pentru tineri.

Ferijalni savez Crne Gore este o organizaţie neguvernamentală non profit, înfiinţată în anul 1920. godine, care reuneşte copii şi tineret şi organizează pentru aceştia diverse activităţi şi programe.

„Ferijalni savez Crne Gore” este membru al următoarelor organizaţii internaţionale:- Youth Card - EURO <26- IYHF - International Youth Hostel FederationÎn iulie 2000, au fost pusele bazele colaborării cu FIYTO - Federation of

International Youth Turist Organizations şi cu ISIC - International Student Identity Card.

FERIJALNI SAVEZ CRNE GOREMONTENEGRO YOUTH HOSTEL ASSOCIATION - 81000, Podgorica, Lenjinov bulevar 9- tel.: +381(0)81 225 458- Tel-fax:+381(0)81 241 906- e-mail: [email protected]

HOTELUL “DELFIN” - Bijela - categoria B, se află la în Bijela, la 12 km de Herceg Novi- 120 de camere cu 450 paturi- 4 săli, fitness, terenuri pentru sporturi cu puţini participanţi- tel.: +381 (0)88 71116, 72215 - fax: +381 (0)88 71730

HOTELUL „LOVCEN” - Sutomore

Page 166: Munte Negru

Turism în Muntenegru

166

- categoria B, la 300 m de mare - 182 de paturi - restaurant, terasă, parcare- tel.: +381 (0)85 374 444- fax: +381 (0)85 374 111

DOM SOLIDARNOSTI CRVENOG KRSTA CRNE GORE - în Sutomore, la 6 km de Bar- 200 de paturi- restaurant- tel.: +381 (0)85 373 608, 373 124

ODMARALIŠTE „JUŽNI JADRAN” – Meljine

CAMPINGURI PE LITORAL

Budva

„JAZ” - Jaz- se află în spatele plajei Jaz- capacitate: 100 de unităţi de campament, cu obiectivele aferente- tel.: +381 (0)86 451459

„OLIVA” - Budva - Jadranski put 63, la 200 m depărtare de mare - proprietar: Knezević Risto- capacitate: 30 deunităţi de campament, cu obiectivele aferente- tel.: +381 (0)86 451841

„AVALA” - Bečići - Jadranski put bb, Borete, 200 m de plajă - proprietar: Ivanović Vaso- 300 unităţi de campament- restaurant, terasă.- tel.: +381 (0)86 451205- fax: +381 (0)86 451467

Page 167: Munte Negru

167

Turism în Muntenegru

„CRVENA GLAVICA” - Sveti Stefan - se află într-o livadš de măslini, în apropiere de Sveti Stefan, la 50 m de mare - capacitate: 2 200 de unităţi de campament, cu obiectivele aferente- două restaurante- tel.: +381 (0)86 468302

„BULJARICA” - Buljarica - se află în imediată apropiere de plajă .- proprietar: Armenko B.- capacitate: 200 de unităţi de campament, cu obiectivele aferente- tel.: +381 (0)86 461197

„MASLINA” - Petrovac-Buljarica - se află aproape de plajă, la 350 m de mare - proprietar: Zaradić Petar- capacitate: 200 de unităţi de campament, cu obiectivele aferente- tel.: +381 (0)86 461215, 461216

Herceg Novi

Auto kamp ZELENIKA- se află în Zelenika, la o depărtare de 50 m de mare - 80 de unităţi de campament pentru cazarea a 250 persoane- prize pentru apă, curent electric şi gaz - tel.: +381 (0)88 43361

Auto-kamp „MELJINE” - se află în Meljine- proprietar campingului este „Turist”, o societate din Meljine- tel.: +381 (0)88 43940

Kotor

STOLIV- la Stoliv, 10 km de Kotor- capacitate: 17 unităţi de campament- tel.: +381 (0)82 12415

MORINJ

Page 168: Munte Negru

Turism în Muntenegru

168

- U Morinj, la 20 km de Kotor- capacitate: 17 unităţi de campament- tel.: +381 (0)82 72603

Tivat

AUTO KAMP „PRŽNO”- se află în valea Trast, la 12 km de Tivat- 50 unităţi de campament pentru cazarea a 200 de oaspeţi. O suprafaţă de 2.000

m2 pentru corturi- toate rulotele sunt prevăzute cu frigider şi cuptor- restaurant, autoservire, terenuri de tennis şi pentru sporturi cu puţini jucători - tel.: +381 (0)82 77165, 672 342

AUTO KAMP „ČIPARIS” - se află în Donja Lastva. La 1,5 km de centrul oraşului şi la 100 m de mare - posibilităţi pentru cazarea a 600 de turişti - restaurant, autoservire- tel.: +381 (0)82 672 532, 671 533

KAMP „LOVCEN” - proprietar: Stevović M.- se află lângă drumul spre Lepetane, la 3 km de centrul oraşului- 30 campinguri de rulote, 10 cabine de duş, WC- tel.: +381 (0)82 62890

KAMP „RAČICA” - proprietar: Perović Nikola- se află în imediata apropiere de centrul oraşului, chiar lângă mare- spaţiu pentru 30 de rulote, tus kabine, WC- tel.: +381 (0)82 61103

KAMP „OLIVA” - proprietar: Antović J.- se află în aşezareaRadovići, la 11 km de centrul oraşului- 10 unităţi de campament, cabine de duş, WC- tel.:+381 (0)82 77041

Bar

Page 169: Munte Negru

169

Turism în Muntenegru

„OLIVA”- se află la kilometrul 12 pe şoseaua Bar-Ulcinj, în valea Utjeha.- capacitate de campare pentru 35 de unităţi- situat chiar pe ţărmul mării, într-un parc de măslini- campingul dispune de cabine de WC, cabine de duş, spaţiu pentru spălarea

veselei - e-mail: [email protected] web site: www.oliva.cg.yu

Ulcinj

„NEPTUN”- Situat pe Velika plaža, la o depărtare de 150 m de mare - 60 de rulote şi şi posibilitatea pentru instalarea a 1 200 de corturi, posibilitate de

găzduire pentru 3 000 de persoane- restaurant, magazin, poştă, ambulanţă- tel.: +381 (0)85 81888

„ADA” - la o depărtare de 20 km de Ulcinj, pe insula Ada, la vărsarea râului Bojana în

Marea Adriatică - destinată nudiştilor- 500 de corturi pentru cazarea a 1 000 de oaspeţi- restaurant, tenis, volei, sporturi pe apă- tel.: + 381 (0)85 81874, 81909

„VALDANOS” - situat în valea Valdanos, la o depărtare de 3 km de Ulcinj- 200 unităţi de campament pentru cazarea a 600 de oaspeţi- restaurant, discotecă, poştă, autoservire, bazen,terenuri pentru tenis, baschet,

volei, minigolf- tel.: +381 (0)85 412-947, 412-052- fax: +381 (0) 85 412-126

Page 170: Munte Negru

Turism în Muntenegru

170

HOTELURI ŞI MOTELURI ÎN ZONA CONTINENTALĂ

Bjelo Polje

HOTELUL „BIJELA RADA” - categoria B - 97 de paturi- 220 de locuri în restaurant şi 480 de locuri în grădina de vară- tel.: (084) 22-302- fax: (084) 22-037

Cetinje

HOTELUL „GRAND” - categoria A- 162 camere şi 8 apartamente cu 420 paturi, bazin închis, kongresna sala cu 420

locuri , tenis tereni, discotecă, nacionalni restaurant, sauna, bilijar, kuglana- tel.: (086) 21-108, 21-104, 21-762- fax: (086) 21-213

Danilovgrad

HOTELUL „ZETA” - 20 de camere, 40 de paturi- în centrul oraşului Danilovgrad- restaurant, bar de noapte şi cafenea - tel.: (081) 812-730, 811403

Nikšić

HOTELUL „ONOGOST” - categoria B, în centrul oraşului - 189 de camere cu 364 de paturi- săli de banchete, sală de jocuri de noroc- tel.: (083) 241-217, 242-870- fax: (083) 242-870- e-mail: [email protected]

Page 171: Munte Negru

171

Turism în Muntenegru

MOTELUL „TREBJESA” - 16 paturi, restaurant cu 120 de locuri , cafenea şi terasă cu 40 de locuri - se află într-o pădure deasă de pini, pe muntele Trebjesatel.: (083) 212-021

MOTELUL „GLAVA ZETE” - categoria B - 24 paturi- tel.: (083) 212-666

Plužine

HOTELUL „PIVA” - pe malul lacului Pivsko, în centrul oraşului Plužine- 20 de camere, 40 de paturi- tel.: (083) 71-132, 71-129- fax: (083) 71-129

Pljevlja

HOTELUL „PLJEVLJA” - categoria B - 60 de paturi, 2 apartamente- tel.: (0872) 81-144- fax: (0872) 81-117

Podgorica

HOTELUL „CRNA GORA” - categoria A, în centrul oraşului - 290 de paturi, 142 camere şi 7 apartamente- 4 saloane cu 750 locuri - cazinou- tel.: (081) 634-271- fax: (081) 634-294- e-mail: [email protected] web site: http://www.hotelcg.com/

HOTELUL „PODGORICA”

Page 172: Munte Negru

Turism în Muntenegru

172

- categoria B, pe malul râului Morača, care împarte oraşul în două părţi- 59 de camere cu 108 paturi- tel.: (081) 242-050- fax: (081) 242-244

HOTELUL „LJUBOVIC “ - categoria B, la 500 m de centrul oraşului- 82 camere cu 206 paturi- tel.: (081) 631-503

HOTELUL „ZLATICA” - categoria B, în pădure de pini, la 3 km de centrul oraşului- 60 de camere cu 150 de paturi- tel.: (081) 611-096- fax: (081) 611-096

HOTELUL „EMINENT” - categoria Lux, în chiar centrul oraşului - 8 apartamente 1/1, TV, telefon, climatizare, mini bar- restaurant- tel.: (081) 241-300- e-mail: [email protected]

HOTELUL „EVROPA” - „GARNI” hotel, în apropiere de staţia de autobus şi de gară - 42 de locuri de cazare (12 camere cu un pat, 12 cu două paturi (din care 3 camere

cu paturi franţuzeşti şi 2 apartamente care, pe lângă climatizare, TV şi antenă de satelit, telefon, conţin şi prize pentru Internet), 2 camere cu trei paturi

- restaurant cu 40 de locuri , kafe-bar cu 40 locuri , 2 terase a câte 40 locuri şi parcare cu 20 locuri , room service, bucătărie naţională

- tel./fax: 081/ 623-444; 621-184; 621-889;- e-mail: [email protected] web site: http://www.hotelevropa.cg.yu/

HOTELUL „KOSTAS” - categoria A de lux, la 850 m de centrul oraşului- 22 apartamente cu TV, telefon, internet şi climatizare- restaurant, salon, club de noapte, sală pentru întâlniri- tel.: +381 81 626 702 - e-mail: [email protected]

Page 173: Munte Negru

173

Turism în Muntenegru

- web: http://www.hotelkostas.com/

HOTELUL „LOVCEN”- 30 locuri de cazare în camere cu un pat, două paturi şi cu trei paturi - TV, climatizare, telefon- restaurant- tel./fax: + 381 81 634-747, 635-219

MOTELUL „SAROVIC”- 21 de locuri de cazare în camere cu un pat, cu două paturi şi cu trei paturi - restaurant- tel.: + 381 81 611-608

APARTMANI „BOJA TOURS”- 7 apartamente şi 2 camere cu un pat - tel.: + 381 81 623 349, 621-153

Savnik

HOTELUL „BOAN” - în Boanu - categoria C- 38 de locuri, restaurant cu 40 locuri , cafenea cu 120 locuri , salon vânătoresc cu

30 de locuri, sală TV, terasă cu 100 de locuri - tel.: (083) 68-276

HOTELUL „SAVNIK” - categoria C - 48 paturi, restaurant cu 60 locuri , cafenea cu 120 de locuri şi sală de banchete

cu 30 locuri - tel.: (083) 66-227, 66-110

HOTELULURI ÎN ZONA MONTANĂ

Berane

HOTELUL „LOKVE” - la o depărtare de 14 km de Berane

Page 174: Munte Negru

Turism în Muntenegru

174

- 160 de paturi, restaurant cu 360 de locuri - terasă deschisă cu 120 de locuri, terenuri de schi- tel.: (0)871 62-46-- fax: (0)871 61-089

HOTELUL „BERANE” - categoria B, 100 paturi- restaurant cu 460 de locuri, aperitiv bar, saloane, terasă deschisă cu 380 locuri - tel.: (0)871 61-089, 61-822- fax: (0)871 61-089

Kolašin

HOTELUL „BJELASICA” - categoria B - 360 paturi- restaurant, aperitiv bar, sală TV, bazin închis, popicărie, sală de forţă, terenuri de

sport, terenuri de schi- tel.: (0)81 865-300, 865-320- fax: (0)81 865-3610

HOTELUL „GARNI” - categoria B - 30 de paturi- restaurant, cafe-bar, parcare- tel.: (0)81 865-484, 865-021

MOTELUL „KOLASIN” - 60 de paturi- tel.: (0)81 865-512

„DOM MLADIH” şi „GORSTAKA” - categoria B, în centrul oraşului - 60 de locuri de cazare (10 apartamente, 2 cu trei paturi, 3 cu opt paturi)- tel.: (0)81 865-456

„CILE” - categoria B, în centrul oraşului - 25 de paturi (camere 1/2 şi 1/3)- toate camerele au TV

Page 175: Munte Negru

175

Turism în Muntenegru

- restaurant cu 50 locuri, parcare- tel.: (0)81 865-039- fax: (0)81 865 065- web: www.zlatnido.com- e-mail: [email protected]

Mojkovac

HOTELUL „MOJKOVAC” - categoria B - 80 de paturi- tel.: (0)84 72018 - fax: (0)84 72104

MOTELUL „RAVNJAK” - se află la 18 km de Mojkovac, în direcţia Žabljak- 19 locuri de cazare în 5 camere cu două paturi şi 3 apartamente- restaurant, sală de banchete, terasă- tel.: (0)69 372 150

Plav

HOTELUL „PLAVSKO JEZERO” - categoria B - 172 de paturi, dependinţe cu 55 paturi- restaurant cu 200 locuri , cafe-bar- tel.: (0)871 51-212, 51-443- fax: (0)871 51-110

Rožaje

HOTELUL „TURJAK” - categoria B, la 4 km de Rožaje- 37 camere cu 150 paturi, 3 apartamente, 4 bungalowuri- restaurant, salon, bar, popicărie, sauna, terenuri de schi- tel.: (0)871 71-178 - fax: (0)871 71-530

HOTELUL „ROZAJE” - categoria B,

Page 176: Munte Negru

Turism în Muntenegru

176

- 35 camere cu 69 paturi şi 2 apartamente- restaurant cu 286 de locuri , night club, saloane, sală TV- tel.: (0)871 71-335 - fax: (0)871 71-530

MOTELUL „BOGAJE” - categoria B, - 7 km de Rožaje, lângă şoseaua magistrală - 24 de locuri de cazare, din care 3 apartamente- tel.: (0)871 72-704

Žabljak

HOTELUL „JEZERA” - categoria B - 100 de camere cu 238 de paturi- bazin, saună, solariu, terenuri de sport, terenuri pentru schiat, cablu (1,5 km)- tel.: (0)872 61-103, 61-206, 61-246- fax: (0)872 61-579

HOTELUL „PLANINKA” - categoria B, - 143 camere cu 235 de paturi- sală de conferinţe cu 300 de locuri - terenuri pentru schiat (1,5 km)- tel.: (0)872 61-344, 61-304, 61-324 - fax: (0)83 61-579

HOTELUL „ZABLJAK” - categoria B, - 70 de paturi în 32 de camere- restaurant, popicărie, terenuri de schi- tel.: (0)872 61-300, 61-800- fax: (0)83 61-579

HOTELUL „DURMITOR” - categoria B - 58 decamere cu 143 paturi- restaurant, aperitiv bar, terenuri de schi

Page 177: Munte Negru

177

Turism în Muntenegru

- tel.: (0)872 61-278- fax: (0)872 61-579

MOTELUL „BJELOBOR” - categoria B, la intrarea în Žabljak - 50 paturi- restaurant, aperitiv bar- tel.: +381 (0)872 61-635

MOTELUL „RADOVAN LUKA” - în canionul râului Tara, în partea Parcului Naţional „Durmitor”, la o depărtare de

23 km de Žabljak. Accesibil cu autoturisme de teren peste Ćurevac.- 42 paturi- deschis în perioada maj-septembar- tel.: +381 (0)872 61-474, 61-346

MOTELUL „ŠUŠICA” - în canionul râului Šušica, în partea Parcului Naţional „Durmitor”- la 30 km depărtare de Žabljak- 18 paturi- tel.: +381 (0)872 61-346, 61-474

MOTELUL „MOST NA TARI” - în canionul râului Tara, la 23 km depărtare de Žabljak- 10 paturi- tel.: +381 (0)872 61-346, 61-474

VILE ŞI PENSIUNI ÎN ZONA MONTANĂ

Kolašin

VILA „JELKA”- categoria B, în centrul oraşului - 26 paturi (2 camere cu două paturi, 2 cu trei paturi şi 4 cu patru paturi)- restaurant- tel.: +381 (0)81 865-533

PENSIUNEA „ZLATNI DO”

Page 178: Munte Negru

Turism în Muntenegru

178

- categoria B, în centrul oraşului - 10 paturi (2 camere cu două paturi şi 2 cu trei paturi)- restaurant, parcare- tel.: +381 (0)81 865-039

PENSIUNEA „DALIBORKA” - categoria B- 14 locuri de cazare (2 camere cu două paturi şi 2 cu trei paturi)- restaurant, parcare- tel.: +381 (0)81 865-039

Žabljak

VILELE „JEZERA”- în cadrul hotelului „Jezero”- 18 vile cu 108 paturi- tel.: +381 (0)872 61-556, 61-746 - fax: +381 (0)872 61-579

VILELE „DURMITOR” - 12 vile cu 48 paturi- tel.: +381 (0)872 61-278 - fax: +381 (0)872 61-579

PENSIUNEA „MB TURIST” - categoria B, chiar în oraş- 26 locuri de cazare în apartamente şi camere cu două paturi - restaurant, TV- tel.: +381 (0)872 61-601, 61-602

APARTAMENTE ŞI CAMERE PARTICULARE ÎN ZONA MONTANĂ

Kolašin

„SPORT TURIST”- categoria B

Page 179: Munte Negru

179

Turism în Muntenegru

- 10 locuri de cazare (2 camere cu două paturi şi 2 cu trei paturi)- restaurant, parcare- tel.: + 381 (0)81 865-039

Žabljak

TA „SV. ĐORĐE”- 4 vile cu şase locuri (3/2 camere, sufragerie, bucătărie, baie)- 2 vile cu cinci locuri (1/3 şi 1/2 camere, sufragerie, bucătărie, baie)- 3 apartamente cu patru paturi (2/2 camere, sufragerie, bucătărie, baie)- 10 camere cu două paturi, 3 cu trei paturi şi 1 cu un pat - camerele sunt de categoria a II-a- tel.: +381 (0)872 61-367

CAMPINGURI ÎN ZONA MONTANĂ

Kamp „BIOGRADSKO JEZERO”- se află lângă Bigradko jezero 17 km de Kolašin- 8 paturi în 4 bungalowuri- tel.: + 381 (0)81 865-046

Kamp „BRSTANOVICA”- în canionul râului Tara, la 15 km de Sćepan polje- tabără pentru 100 de corturi- deschis în perioada iunie-septembrie

Kamp „ŠUŠICA” - în canionul râului Šušica, în partea Parcului Naţional „Durmitor”- tabără pentru 55 de corturi- tel.: +381 (0)872 61-346, 61-474

Page 180: Munte Negru

Turism în Muntenegru

180

AGENŢII TURISTICE

ULCINJ (0)85

MAXIMPEXtel: 412-079; 412-425

MCMtel: 411-664, 411-774e-mail: [email protected]

BONAVIATURStel: 455-306

MONTENEGROtel: 411-522; 413-300; 411-522; 401-040mobil: 069/022-952e-mail: [email protected]

MONTENEGROEXPRESStel: 423-229

OMEGAmobil: 069/067-860; 067/803-873

REAL ESTATEtel: 412-201; 412-082; 412-774e-mail: [email protected] web: http://www.realetate.cg.yu/

TRANSPEDtel: 412-019e-mail: [email protected]

DINA TRAVELtel: 401-024mobil: 069/323-994e-mail: [email protected]

Page 181: Munte Negru

181

Turism în Muntenegru

FOKUS TOURStel./fax: 401-048mobil: 686-598e-mail: mailto:[email protected]

BAR (0)85

ADRIATIC MERCURtel: 313-618, 313-617

ADRIATURStel: 313-621

TALASTURStel: 312-182, 312-182,e-mail: [email protected]: http://www.talasturs.crnagora.com/

TAMILAtel: 12-170; 12-482, e-mail: [email protected]

EUROTOURStel: 22-788

PUTNIKtel: 311-588; 311-605

REKREATURStel: 312-659, 316-530

MONTENEGROEXPRESStel: 311-133

MERCUR-INTURStel: 317-514

MARTINA LTDtel: 311-181e-mail: [email protected]

Page 182: Munte Negru

Turism în Muntenegru

182

PANTERTURStel: 313-116

VEKTRAtel: 317-202

BUDVA (0)86

ASTAKOS TRAVEL CLUBtel: 452 - 258; 456 - 637fax: 452 - 852mobil: 069 / 052 - 258e-mail: [email protected]: http://www.astakos.com/

ADRIATIC CLUB INTERNATIONALtel: 452 - 251; 452 - 808; 456 - 848mobil: 069 / 401 - 287e-mail: [email protected]

ADRIATIC EXPRESStel: 455 - 181fax: 455 - 182e-mail: [email protected]: http://www.adraex.cg.yu/

AKSIOM 5tel: 451 - 427fax: 451 - 474mobil: 069 / 012 - 841e-mail: [email protected]

APOLOTOURStel: 454 - 841fax: 454 - 098mobil: 069 / 412 - 624e-mail: [email protected]

Page 183: Munte Negru

183

Turism în Muntenegru

AMON EXPRESStel: 451 - 893fax: 451 - 874mobil: 069 / 040 - 173e-mail: [email protected]

BE-RINGtel: 86 452 004mobil: 69 590 048e-mail: [email protected]

BONAMItel: 454 - 191fax: 451 - 636mobil: 069 / 063 - 425e-mail: [email protected]

GLOBTOURtel: 451 - 020; 451 - 228fax: 452 - 827mobil: 069 / 037 - 283e-mail: [email protected]: www.budva.com/globtour

INTOUR MTGtel: 452 243fax: 451 386e-mail: [email protected]

JAMBtel: 452 - 992fax: 452 - 451mobil: 069 / 026 - 396e-mail: [email protected]: http://www.jamb.budva.com/

KOMPAS MONTENEGRO, d.o.o.tel: 457-133, 452-251fax: 457-134, 452-251e-mail: [email protected]

Page 184: Munte Negru

Turism în Muntenegru

184

MAESTRAL TOURStel: 452 - 250; 452 - 260; 452 - 270mobil: 069 / 012 - 332e-mail: [email protected]: http://www.maestraltours.cg.yu/

MERCURtel: 452 - 041; 451 - 710fax: 452 - 092e-mail: [email protected]

MONTENEGRO EXPRESStel: 451-697; 452-220; 451-116 fax: 451-280e-mail: [email protected]

OLIMPIJA EXPRESStel: 451-567; 451-718mobil: 069-022-840e-mail: [email protected]

REST tel: 451-226mobil: 069/032- 203e-mail: [email protected]

MONTERA-Tourstel: +381 (0) 86, 459 104fax: +381 (0) 86, 459 100web: www.monteratoours.cg.co.yue-mail: [email protected]

EVRO TOURStel./fax: +381 (0) 86 455 830; 455 005web: www.evrotours.cg.yue-mail: mailto:e-mail:[email protected]

Page 185: Munte Negru

185

Turism în Muntenegru

BECICI (0)86

EXCLUSIVE TOURStel: +381 86 456-120tel./fax: +381 86 452-303mobil: 069 062 348web: http://www.exclusive-tours.cg.yu/www.exlusive-tours.nete-mail: [email protected]

TALAS-Mtel: 451 797e-mail: [email protected]: www.talas-m.com

SVETI STEFAN (0)86

CIPA TRAVELtel: 468-196fax: 468-150e-mail: [email protected]

LEVANTINtel: 468-206fax: 468-479mobil: 069/028-436e-mail: [email protected]

MITROVIC tel: 468-246; 468-419fax: 468-503e-mail: [email protected]

PETROVAC (0)86

MORNAR

Page 186: Munte Negru

Turism în Muntenegru

186

tel: 461-455; 461-880fax: 461-410mobil: 069/017-020

SILVER HOLIDAY tel: 452-005; 451-390; 461-439e-mail: [email protected]

TIVAT (0)82

AURORAtel: 671-443; 672-889e-mail: [email protected]

MIMOZAtel: 671-867fax: 671-305e-mail: [email protected]

MONTENEGRINOtel: 674-900fax: 674-899

PRIMORJEtel: 672-342fax: 672-175e-mail: [email protected]

KOTOR (0)82

ANFORAtel: 71-671

MONTENEGROEXPRESStel: 325-627

Page 187: Munte Negru

187

Turism în Muntenegru

MERCUR-INTURStel: 322-113; 325-113

MERIDIAN tel./fax: 11-188; 11-226e-mail: [email protected]

HERCEG NOVI (0)88

AVIOBOKAtel./fax: 23-688

FONTANAtel./fax: 26-210; 22-231

GORBIS tel: 26-085fax: 24-423e-mail: [email protected]: http://www.gorbis.com/

HENO TOURStel: 25-134; 24-092

INTER CAR COmobil: 069/ 051-753; 069/ 043-667

INIGtel./fax: 26-300; 59-047e-mail: [email protected]

JEDRO TOURStel: 26-153

KAISAtel: 71-179

LABOSTA

Page 188: Munte Negru

Turism în Muntenegru

188

tel: 25-487e-mail: [email protected]

MEDITERAN TRAVELtel: 21-133

PALMAtel: 22-363

PRLAINtel./fax: 43-563; 22-217

RIVIJERAtel: 24-242; 21-800

SANTOURStel: 43-926

GAMBET TOURStel: 26 306; 23 817e-mail: [email protected] site: http://www.gambet-tours.cg.yu/

PODGORICA (0)81

ALLIANCE TOURStel: 230-993; 230-992

BOJA TOURStel: 623-349; 621-153; 621-223; 634-477e-mail: [email protected]

GEA TOURStel./fax: 633-583; 621-058mobil: 069/074-133

GORBIStel: 230-624; 230-625; 230-847

Page 189: Munte Negru

189

Turism în Muntenegru

e-mail: [email protected]: http://www.gorbis.com/

MONTENEGROEXPRESStel: 234-789; 234-787

MONTEXtel./fax: 622-860; 622-910e-mail: [email protected]

MERCUR-INTURStel: 225-985; 245-595; 243-593e-mail: [email protected]

OKI AIR INTERNATIONALtel: 241-154mobil: 069/032-704e-mail: [email protected]

OVERLANDtel: 234-234; 235-235e-mail: [email protected]

PELIKAN BLUE LINE tel: 201-270; 248-851e-mail: [email protected]

VISA Tel/fax: 631-188mobil: 067/212 357e-mail: [email protected]

INTOURStel: +381-81-243-593tel./fax: +381-81-243-595e-mail: [email protected]

KOLASIN (0)81

Page 190: Munte Negru

Turism în Muntenegru

190

JELKA TOURStel./fax: 865-533mobil: 069 031-392; 067 532-415e-mail: [email protected]: http://www.exploremontenegro.cg.yu/

ZABLJAK (0)872

SVETI DORDIJEtel./fax: 61-367

FAETON tel./fax: 61-088e-mail: [email protected]

PLAV (0)871

MIMOZAtel./fax: 51 - 565mobil: 067/ 551 - 456

NIKSIC (0)83

ITAS TURS tel./fax: 215 346mobil: 067/ 546 215e-mail: [email protected]

CETINJE (0)86

SANDA TOURS

Page 191: Munte Negru

191

Turism în Muntenegru

tel: 33-478e-mail: [email protected]

TUROPERATORI DIN STRĂINĂTATE

într-ale căror cataloage sunt publicate oferte turistice pentru Muntenegru

AUSTRIAFALCON TOURS 1050 WIEN, Margaretenguertel 110tel.:++ 43 154 54390e-mail: [email protected]

TERRA REISENwww.terra-reisen.com

KOMPAS TOURISTIK Ges.m.b.H.1090 WIEN, Zimmermann Gasse 13tel.:+ 43 (0)1 402-2042fax: + 43 (0)1 402-2825 e-mail: [email protected]

BELGIAwww.jetair.be

BOSNIA ŞI HERŢEGOVINAUNIS TURIST71000 SARAJEVO, Ferhadija 16tel.: + 387 (0)33 445 037fax: + 387 (0)33 209 089

BOSNIA TOURS71000 SARAJEVO, Titova 54tel.: +387 (0)33 202 207fax: +387 (0)33 202 206

Page 192: Munte Negru

Turism în Muntenegru

192

KOMPAS71000 SARAJEVO, Titova 2tel.: +387 (0)33 208 014

AVIO EXPRESS71000 SARAJEVO, Zelenih beretki 22tel.: +387 (0)33 208 333fax: +387 (0)33 208 334

CENTROTRANS71000 SARAJEVO, Ferhadija 14tel.: +387 (0)33 205 481

GLOBUS71000 SARAJEVO, Dolina 2tel.: +387 (0)33 230 365fax: +387 (0)33 206 298

MAREA BRITANIESTEPPES EASTCAST EATON, Svindon,Wiltshire SN6 6JUtel.:+44 (0)1285 810267fax: +44 (0)1285 810693www.steppeseast.co.uk

THE ULTIMATE TRAVEL COMPANYLONDON,16-18 Denbigh StreetPimlicoSW1V 2ERtel.: (44) 20-7828 7778fax: (44) 20-7828 4856VB TRAVEL UK LTD

Montenegro specialist23 Stanley RoadBRIGHTONBN1 4NJtel.: 01273-685 487fax: 01273-685 581

Page 193: Munte Negru

193

Turism în Muntenegru

e-mail: [email protected]

REPUBLICA CEHĂADRIA TRAVEL spol. s r. o.381 01 CESKY KRUMLOV, Rooseveltova 49tel.: +420 337 709911fax: +420 337 709920, 709919Montenegro department: +420 337 709912e-mail: [email protected]@visit-montenegro.czwww.adriatravel.cz,www.visit-montenegro.cz

CEDOK11 135 PRAHA 1, Na Prikope 18tel.: +420 2 241 971 21fax: +420 2 242 163 24e-mail: [email protected]

KOMPAS PRAHA, Spol. s r.o.11000 PRAHA, Ul.Rytirska 26/ II Patrotel.: +420 2 24 23 50 70fax: +420 2 24 23 88 72e-mail: [email protected]

FISCHER11000 PRAHA, Celetna 9tel.:+420 (0)2 21 63 66 66www.fischer.czGLOBTOUR116 30 PRAHA 1, Jachymova 4tel.: +420 2 248 120 59fax: +420 2 231 23 82e-mail: [email protected]

KOVOTOTOURPLUS

Page 194: Munte Negru

Turism în Muntenegru

194

OSTRAVA, Ul. Nadrazni 22tel.: +420 69 611 38 15+420 69 612 23 42fax: +420 69 612 24 06e-mail: [email protected]

INEX301 25 PLZEN, Klatovska 2tel.: +420 (0)19 722 07 98e-mail: [email protected]

GONG TOUR751 51 PREROV, Komenskeho 23tel.: +420 (0)641 217 574fax: +420 (0)641 307 060e-mail: [email protected]

NEAN TOUR99 01 MILEVSKO, Riegrova 145tel.: +420 (0)368 522 555fax: +420 (0)368 521 089e-mail: [email protected]

WENZEL TRAVELPRAHA 2, Sokolska 46tel.: +420 2 961 826 19ax: +420 2 242 669 94e-mail: [email protected]

ALTELING CS70900 OSTRAVA, Premyslovca 42tel.:+420 69 661 2992www.volny.cz/atitourco

QUICK TOUR

Page 195: Munte Negru

195

Turism în Muntenegru

370 01 CES. BUDEJOVICE, Biskupska 12tel.: +420 (0)38 635 02 20fax: +420 (0)38 635 02 18e-mail: [email protected]

RETUR690 02 BRECLAV, J. Palacha 17tel.: +420 (0)627 324 386fax: +420 (0)627 213 02e-mail: [email protected]

POZNANI530 02 PARADUBICE, trida 17. listopadu 229tel.: +420 (0)40 653 57 77www.poznani.cz

MH TRAVEL12000 PRAHA 2, Blanicka 13tel.:+420 (0)2 225 14 731fax: +420 (0)2 225 10 157

DELTA TOUR 75701 VALASSKE MEZIRICI, Namesto 71tel.: +420 651 616 430fax: + 420 651 615 530e-mail: [email protected]

LADATOURS110 00 PRAHA, Truhlarska 10tel/fax: +420 2 231 49 91e-mail: [email protected]: [email protected]

MEDEA60200 BRNO, Basty 2tel.: +420 5 4221 3776fax: +420 5 4221 4605, +420 5 4212 0123e-mail: [email protected]

Page 196: Munte Negru

Turism în Muntenegru

196

www.ckmedea.cz

VALASKA75701 VALASSKE MEZIRICI, Polaskova 2/409Tel/fax: + 420 651 611 221, +420 651 615 144e-mail: [email protected]/valaska

TOUR LINE60200 BRNO, Skrivanova 7/33761300 BRNO, Jugoslavska 13tel.: +4205 4524 5025fax: +4205 574 877e-mail: [email protected]

GT TOUR60200 BRNO, Milady Horakove 8tel.: + 420 5 4524 5741fax: + 420 5 4524 5898e-mail: [email protected]

KOMPAS TOUR58601 JIHLAVA, Komenskeho 7Tel/fax: +420 66 731 00 31

TIME TRAVEL14000 PRAHA, Na Zamecke 6/409tel.: +420 2 6121 9136 19fax: + 420 2 6121 9320e-mail: [email protected]

DEAN INTERNATIONAL12000 PRAHA, Lipova 16tel.: +420 2 2491 9489Tel/fax: + 420 2 2492 041730113 PLZEN, Bezrucova 1tel.: + 420 19 722 7513fax: + 420 19 722 0317

Page 197: Munte Negru

197

Turism în Muntenegru

e-mail: [email protected]

VITKOVICE TOURS12000 PRAHA, Myslikova 10tel.: + 420 2 2492 0705Tel/fax: + 420 2 2492 055612099 PRAHA, Vinohradska 12tel.: + 420 2 2423 5508fax: + 420 2 2422 8011e-mail: [email protected]

M-TOURS19000 PRAHA 9, vysocanska 572tel./fax: + 420 2 888 911IRLANDACONCORDEDUBLIN, 47 Capel Streettel.:+353 01 872 7066fax: +44 (01) 872 5973e-mail: [email protected]

ITALIAAGESTEA70126 BARI, Via Liside 4tel.:+39 080 558 4943fax: +39 080 553 3333

VIAGGI PROSPETTIVE20158 MILANO, Via degli Imbriani 54tel.:+3902 393 362fax: +3902 393 226

EUROTRAVEL11020 QUART (Aosta), Torrent de Maillod 15tel.:+39 0165 773 285fax: +39 0165 773 289

Page 198: Munte Negru

Turism în Muntenegru

198

KOMPAS 30124 VENICE, San Marco 1497tel.: +39 041 240-5600fax: +39 041 520-6184 e-mail: [email protected] 00185 ROME, Piazza dell Esquilino 8/Gtel.: + 39 06 4782-4267fax: + 39 06 4891-6042e-mail: [email protected]

ISRAELFLYING CARPETUNGARIAADRIA - KON TIKI TOURStel.: +36 (6)2 426 922fax: +36 (6)2 421 885e-mail: [email protected]

KOMPAS HOLIDAYStel: +36 (0)1 267 8961fax:+36 (0)1 268 1454www kompas-holy.com/hungary

QUAESTOR TRAVEL1054 BUDAPEST, Bathori u.6tel.: +36 (0)1 302 5010fax: +36 (0)1 312 0295www.quaestor.hu/travel

KOMPAS TOURISTIK Kft1072 BUDAPEST, Rakoczi ut 14tel.: +36 (0)1 268-1486, 268-1821fax: +36(0)1 268-1479, 268-1454e-mail: [email protected]

MACEDONIADELTA TOURStel.: +389 (0)91 121166fax: +389 (0)91 133385

Page 199: Munte Negru

199

Turism în Muntenegru

FERO TURISTtel.: +389 (0)91 162079fax: +389 (0)91 162223

GERMANIATUI www.world-of-tui.deNECKERMANNwww.neckermann-reisen.de

ITS www.its.de

TJAEREBORG www.tjaereborg.de

MONTENEGRO TRAVEL 60439 FRANKFURT, Spiels Gasse 2tel.: + 069 956 32 798 fax: + 069 956 32 802 www.montenegro-travel.de e-mail: [email protected]

RUSIAR-TOURSMOSCOWtel.:+7 095 124 1389fax: +7 095 124 4496

TRAVEL CENTERMOSCOWtel.:+7 095 937 5354fax: +7 095 937 5355e-mail: [email protected]

TALAS-MMoscowtel.:+709 5 4311763e-mail: [email protected]

Page 200: Munte Negru

Turism în Muntenegru

200

MOSINTUR109172 MOSCOW, Boljsie Kamensiki 19tel.:+7 095 276 2675, 276 2677fax: +7 095 912 8024e-mail: [email protected]

BE-RINGMOSCOW, 119034, Precistenskii per.,22/4,office 11tel.: +7 095 244 05 06+7 095 241 57 55fax: +7 095 244 77 50e-mail: [email protected].: + 381 69 590 048+ 381 86 452 004e-mail: [email protected]

KOMPAS MOSCOW125047 MOSCOW, 3-rd Tverskaya-Yamskaya 24/1tel.: + 7 095 251-3236, 251-6795fax: + 7 502 937-4240e-mail: [email protected]

INTOUR MTGBudva, 86310Slovenska plaza bbtel.: + 381 86 452 243fax: +381 86 451 386e-mail: [email protected]

SLOVACIAGLOBTOURBRATISLAVA 85102, Rovniakova 34tel.: +421 (0)2 6381 4727fax: +421 (0)2 6381 4734e-mail: [email protected]

SATUR811 01 BRATISLAVA 1, Jesenskeho 5-9

Page 201: Munte Negru

201

Turism în Muntenegru

tel.: +421 (0)7 5441 0128, 5441 0131fax: +421 (0)7 5441 0138e-mail: [email protected]: [email protected]

KOALA TOURSBRATISLAVA PSC 83104, Kalniacikova 27tel.: +421 (0)2 444 55 826fax: +421 (0)2 444 55 827

GOLDEN ROY AL TOURKOSICE 040 01, Tovarenska 6tel./fax: +421 (0)95 623 1785e-mail: [email protected]

DELFIN TOUR PLUS97401 BANSKA BISTRICA, Kapitulska 12tel.:+421 (0)48 415 3886e-mail: [email protected]

SENECA TOURS90301 SENEC, Namestie 1.maja 2tel.: +421 2 4592 8043fax: +421 2 4592 7122e-mail: [email protected]

PEGAS TOUR91101 TRENCIN, Mierove namestie 16tel.: +421 32 7440 350, + 421 32 7444 473fax: +421 32 7431 795e-mail: [email protected]

VD AMIGO85244 BRATISLAVA, Haanova 35tel.: +421 2 6241 1849, +421 2 62240401

Page 202: Munte Negru

Turism în Muntenegru

202

fax: + 421 2 6241 1257e-mail: [email protected]

CK N.I.K. SLOVAKIA83103 BRATISLAVA, Vajnorska 3tel.: + 421 2 4463 5141, + 421 2 4446 0900fax: + 421 2 4463 5132www.nik-slovakia.sk

SUN TRAVELtel.: +421 37 65 559 66fax: + 421 37 74 151 50e-mail: [email protected]

KOMPAS HOLIDAYSwww.kompas-ba.sk

TIP TRAVEL / TARA TOURwww.tiptravel.sk.www.tatratour.sk

CESTOVNA KANCELARIA LEA96001 ZVOLEN, Namestie SNP 75/26tel./fax: +421 45 5324360

AEOLUSwww.aeolus.sk CK JUNIORBRATISLAVA 811 01, Gercenova 11tel.: +421 (0)7 6345 1432, 6345 3702e-mail: [email protected]

SLOVENIAKOMPAS Corporation, Headquarter1514 LJUBLJANA, Prazakova 4tel.: + 386 61 1327 127, 1334 180

Page 203: Munte Negru

203

Turism în Muntenegru

fax: + 386 61 317 180e-mail: [email protected]

GLOBTOUR1000 LjUBLJANA, Baragova 5tel.:+ 386 (0)1 588 4400e-mail: [email protected] republike 1tel.: ++386 (01) 2513 843fax: ++386 (01) 4254 277Slovenska 52tel.: ++386 (01) 2311 164fax: ++386 (01) 2329 797

INTERFLESMARIBORtel.:+386 (0)68 461 000fax: +386 (0)68 45 931e-mail: [email protected]

ODISEJ1000 LjUBLJANA, Pot k sejmiscu 32tel.:+386 (0)1 580 0250fax: +386 (0)1 580 0249www.odisej.net

SUN HOLIDAYS1000 LJUBLJANA, Kopaliska 4tel.: +386 1 280 30000fax: +381 1 280 3007e-mail: [email protected]

ATLAS AIRTOURS1000 LJUBLJANA, Pot za brdom 1 be-mail: [email protected]

UCRAINAZAGORJE

Page 204: Munte Negru

Turism în Muntenegru

204

01025 KIEV 11, Vladimirskaya str.tel: +44-463-70-10; +44-234-01-45fax: +44-462-52-12e-mail: [email protected]

EURO TOUR GmbH TRAVEL COMPANY01004, KIEV, Rognidynska str., 1/13 of. 2tel./fax: +380 44 22 777 13Hot Montenegrian Line: +380 44 23 722 23e-mail: [email protected],[email protected],[email protected]

MOMA TURSUZGOROD, 88000pr.Svobodi 36/3tel./fax: +38 03122 2 45 28tel.: 38 03122 2 94 30e-mail: [email protected]

BEOGRAD, 11000+381 11 423 132+381 11 417 555e-mail: [email protected]@teleporgroup.net

Page 205: Munte Negru

205

Turism în Muntenegru

INFORMAŢII GENERALE

CLIMAExistă o strânsă legătură între relief şi climă. În vreme ce pe litoralul muntenegrean

domneşte o climă mediteraneană, în imediata apropiere, la numai zece kilometri în linie dreaptă, veţi întâlni deja o climă continentală. Cununa dinarică a munţilor Orjen, Lovčen şi Rumija se înalţă abrupt deasupra ţărmului mării şi, ca o perdea uriaşă, împiedică pătrunderea climei mediteraneene spre interior.

Zone climaticeClima de litoral (mediteraneană) Litoralul, ca un fel de brâu, cuprinde o parte îngustă lângă Marea Adriatică şi se

întinde începând de la Herceg Novi, în vest, şi până la vărsarea râului Bojana, în est. Este întrerupt de crestele munţilor care, în unele locuri, se înalţă până la 1 700 de metri şi nu permit influenţa mării asupra sectorului continental. În zona litoralului, temperaturile medii ale văzduhului variază în luna iulie între 23,4 oC şi 25,6 oC. Verile sunt de obicei lungi şi uscate, iar iernile scurte şi blânde. Numărul mediu de ore însorite pe litoral este de 2 500. Cazul extrem s-a înregistrat la Ulcinj şi a fost de 2 700 de ore pe an.

Clima montanăRegiunea minunaţilor munţi începe la nord şi la est de râurile Piva, Komarnica şi

Morača. Este alcătuită din depresiuni mici şi bine întreţinute la o înălţime medie de 1 700 de metri. De pe aceste suprafeţe terasate se ridică vârfurile muntoase care ating şi 2 000 de metri de la suprafaţa mării.

În regiunea montană, clima este tipic subalpină, cu ierni reci, cu zăpadă şi cu veri temperate. În vreme ce zăpada este o adevărată raritate pentru litoralul muntenegrean şi pentru bazinul lacului Skadar, în masivul Durmitor ajunge şi la cinci metri. În zonele din nordul Muntenegrului, îndeosebi în munţii înalţi, datorită temperaturilor scăzute, zăpada persistă mai multe luni, uneori chiar şi întregul an.

Clima continentalăÎn partea meridională a Muntenegrului, în regiunea Zeta şi Câmpia Bjeloplavička,

temperaturile medii ale lunii iulie sunt de 26,40 C la Podgorica şi de 25,40 C la Danilovgrad.

Page 206: Munte Negru

Turism în Muntenegru

206

Maximul absolut ajunge uneori la 400 C. În Valea râului Bojana, peste bazinul Lakului Skadar şi de-a lungul râului Morača, reuşeşte să pătrundă un curent de aer mai cald, care face din Podgorica cel mai fierbinte oraş din Muntenegru. Temperaturile medii de iarnă variază în jurul a 50 C, în vreme ce minima absolută este de -100 C.

Sistemul politic

Muntenegrul este republică suverană în cadrul Uniunii Serbia-Muntenegru. Potrivit Constituţiei, Muntenegrul este un stat democratic, social şi ecologic. Forţa sa o constituie cetăţenii, care îşi exprimă suveranitatea direct şi prin reprezentanţii săi aleşi prin vot liber.

Preşedintele Republicii este ales prin vot direct şi secret pentru o perioadă de cinci ani, în baza dreptului la vot universal şi egal.

Parlamentul exercită puterea legislativă, fiind compus din parlamentari aleşi de către cetăţeni în timpul alegerilor parlamentare multipartite.

Guvernul fixează şi conduce politica internă şi externă, propune şi urmăreşte executarea legilor, a altor reglementări şi acte de bază, aduce hotărâri, ordine şi alte acte normative pentru executarea legii, încheie acorduri internaţionale aflate în competenţa Republicii, propune planul de lungă durată, bugetul şi bilanţul Republicii, stabileşte organizarea şi modul de lucru a administraţiei de stat, execută supravegherea asupra activităţii ministerelor şi a altor organe ale administraţiei, anulează şi întrerupe acţiuni ale acestora.

Membrii tuturor religiilor din Muntenegru au statut egal şi libertatea opţiunii religioase. Libertatea credinţei şi convingerii, apărarea integrităţii fizice şi psihice a omului, intimitatea şi demnitatea acestuia, libertatea gândirii şi manifestării publice, libertatea asocierii pe baze naţionale, libertatea culturii şi folosirea limbii şi scrierii materne, libertatea presei şi a altor mijloace de informare în masă sunt garantate.

Muntenegrul ca stat apără mediul înconjurător; libertatea câştigului şi libertatea afacerilor vor fi interzise dacă nu se respectă şi nu se apără mediul înconjurător.

Legislaţia muntenegreană este bazată pe legislaţia ţărilor cu o economie de piaţă dezvoltată; se apără pe deplin siguranţa averii, investiţiilor şi profitului, acordându-se activităţii antreprenoriale cea mai mare prioritate.

Page 207: Munte Negru

207

Turism în Muntenegru

Reprezentanţe diplomatice ale Muntenegrului în străinătate

Trgovinska misija Crne Gore - WashingtonZorica Marić - Đođević, v. d. Šefa Misijetel: + 1 202 234 6110, 234 6108, fax: + 1 202 234 6109N.W. Washington D.C. 20009e-mail: [email protected]

Misija Crne Gore u SlovenijiBranko Perović, šeftel: +386 1 439 5365, 439 5364, fax: +386 1 439 5360Rešeljeva cesta 40, 1000 Ljubljanae-mail: [email protected]

Misija Crne Gore u ItalijiLjubiša Perović, šeftel: +39 06 85354994,fax: +39 06 8541412Viale Rossini 26, 00198 Romae-mail: [email protected]

Misija Crne Gore u Briselutel: +32 2 223 5561,fax: +32 2 223 602834, Rue Marie Therese 1210 Brusselse-mail: [email protected]

Misija Crne Gore u Velikoj BritanijiBojan Šarkić, šeftel.: +44 207 935 2125,fax: +44 207 487 3461Flat 1, 1.Mandeville Place. Alt. 1., London, W1 U 3AWe-mail: [email protected]

Misija Crne Gore u NjujorkuŽeljko Perović, šef

Page 208: Munte Negru

Turism în Muntenegru

208

tel: +121 28670966,fax: +121 28670966346 West 56th Street #2A New York, N.Y. 10019e-mail: [email protected]

Trgovinsko-informativna misija - Sarajevodr Novak Kilibarda, šeftel.: +387 33 218 247,fax: +387 33 218 248Kranjčevičeva 13, Sarajevoe-mail: [email protected]

Misija Crne Gore u FrancuskojNikola II Petrović Njegoškontakt osoba Dragica Ponoractel.: + 331 454 93419, fax: +331 454 9012921 Avenue du Maine 75015 Paris, Francee-mail: [email protected]

Misija Berlin - NjemačkaIvan Saveljić, šef Misijetel.: + (030) 520055920,52005592,52005593,fax: + (030) 52005591Wallstrasse 23/24 10179 Berlin Deutchlande-mail: [email protected]

Misija Zagreb - HrvatskaJusuf Fetahović, šef Misijetel: + 3851 4830 059, fax: +3851 4830 061Hotel Opera, Kršnjavoga 1, Zagreb

Misija Skoplje - MakedonijaMilan Lakić, v.d. šefa Misijetel: 9938970592741Narodnog fronta 5, Skoplje

Reprezentanţe ale Uniunii Serbia şi Muntenegru în lume

Page 209: Munte Negru

209

Turism în Muntenegru

www.mfa.gov.yu

Reprezentanţe diplomatico-consulare în Muntenegru

Generalni konzulat Republike Italije Ul. Maršala Tita bb, Bartel. ++381 (0)85 313-707fax. ++381 (0)85 13-702

Generalni konzulat Republike Grčke Helen Zorbalas, consul generalHotel “Crna Gora”, Podgoricatel. ++381 (0)81 634-515fax. ++381 (0)81 634-294

Generalni konzulat Ruske Federacije Vjeceslav P. Durnjev, generalni konzul (consulul general)Ul. B. Vučinića 9tel./fax ++381 (0)81 622-809

Generalni konzulat Republike Hrvatske Petar Poljanić, generalni konzul (consulul general)Kotorska biskupija, Kotortel./fax ++381 (0)82 323-127

Generalni konzulat Republike SlovenijeStefan Cigoj, generalni konzul (consulul general)13. jula bb, Podgoricatel.: ++381 (0)81 20 80 20

Počasni konzul V. Britanije (consulul onorific al Marii Britanii)Dragan VugdelićUl. Brace Zlaticanina 10, Podgoricatel.: ++381 (0)81 625-816fax: ++381 (0)81 622-166

Počasni konzul Francuske (consulul onorific al Franţei)Dušan Lekić

Page 210: Munte Negru

Turism în Muntenegru

210

tel.: ++381 (0)81 225 022

Počasni konzul Austrije (consulul onorific al Austriei)Milan MrvaljevićHotel Mogren, Budvatel./fax: ++381 (0)86 51 633

Centru informativ-culturale în Muntenegru

Američki informatino-dokumentacioni centarHilda Zakrajšek, predstavnik USISBul. Oktobarske revolucije 100, Podgoricatel.: ++381 (0)81 632-538fax: ++381 (0)81 634-946

Kulturno-informativni centar V. Britanije Dragan Vugdelić, direktorUl. Brace Zlatičanina 10, Podgoricatel.: ++381 (0)81 625-816fax: ++381 (0)81 622-166

Francuski kulturni centarRudolphe Courpied, direktorUl. Njegoševa 21, Podgoricatel.: ++381 (0)81 225 022

TURISM

ORGANE GUVERNAMENTALE ŞI ORGANIZAŢII

Pentru dezvoltarea, organizarea şi promovarea turismului în Muntenegru răspund, în numele statului, Ministerul Turismului şi Organizaţia Turistică a Muntenegrului.

Ministerul Turismului Republicii Muntenegru realizează munci de conducere care se referă la: condiţii de câştig în turism; măsuri sistematice şi măsuri în politica economică actuală în domeniul turismului; dezvoltarea sectorului privat în turism;

Page 211: Munte Negru

211

Turism în Muntenegru

formarea de zone turistice; categorizarea şi clasificarea obiectivelor turistice; tendinţe turistice pe pieţele internă şi internaţională; colaborarea cu asociaţiile turistice din ţară şi cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale; valorificarea parcurilor naţionale din punct de vedere turistic şi valorificarea avantajelor ecologice; programe pentru pregătirea cadrelor din turism; urmărirea investiţiilor, organizareaa, mijlocirea, aprovizionarea zonelor turistice şi structura consumului turistic; conducerea evidenţei numărului de turişti, a locurilor de cazare, a intrărilor valutare şi a rezultatelor afacerilor; restructurarea întreprinderilor din acest domeniu, control administrativ în domeniile pentru care a fost înfiinţat Ministerul, precum şi alte probleme care îi intră în competenţă.

Organizaţia Turistică a Muntenegrului (Turisticka organizacija Crne Gore – T.O.C.G.) programează, organizează şi transpune în practică activitatea turistică, de cazare, informativă şi de propagandă a Republicii în ţară şi în străinătate; urmăreşte şi analizează mişcările pe piaţa turistică internă şi internaţională şi organizează studii ale pieţei turistice, creează condiţii şi asigură mijloace în scopul afirmării valorilor turistice şi a posibilităţilor Republicii prin activitatea editorială, prin participarea la târguri şi manifestări turistice etc.; participă la formarea şi dezvoltarea unui sistem informaţional unic în turismul Republicii şi asigură interconectarea acestuia cu alte sisteme informaţionale din ţară şi din străinătate; coordonează şi unifică activitatea informaţional şi de promovare a tuturor subiectelor în domeniul turismului şi colaborează cu organizaţiile turistice din ţară şi străinătate; înfiinţează reprezentanţe turistice în străinătate etc.

În componenţa sa, T.O.C.G. are o Direcţie şi centre turistice informative în zece comune.

Adresa Ministerului Turismului:MINISTRASTVO TURIZMA VLADE REPUBLIKE CRNE GORECetinjski put bb81000 Podgoricatel.:++381 (0)81 482 333fax: ++381 (0)81 234 168e-mail: [email protected]: [email protected] Adresa Organizaţiei Turistice a Muntenegrului:TURISTIČKA ORGANIZACIJA CRNE GOREOmladinskih brigada 781 000 Podgorica

Page 212: Munte Negru

Turism în Muntenegru

212

tel.: ++ 381 (0) 81 230 959,230 981fax: ++ 381 (0) 81 230 979e-mail: [email protected]

CENTRE TURISTICE INFORMATIVETURISTIČKI - INFORMATIVNI CENTRI

Turističko - informativni centar Podgorica Ul. Slobode 4781000 Podgoricatel./fax: ++ 381 (0) 246 698Programul de lucru: 08.00 - 15.00

Turističko - informativni centar Budva Njegoševa 2885310 Budvatel./fax: ++ 381 (0) 86 451 814Programul de lucru: 08.00 - 14.00

Turist biro Njegoševa 28Programul de lucru: 09.00 - 13.00 i 17.00 - 21.00

Turističko - informativni centar Herceg-Novi Jova Dabovića 1285340 Herceg-Novitel.: ++ 381 (0)88 26209, 26619fax: ++381 (0)88 26619Programul de lucru: 08.00 - 14.00web site: www.hercegnovi.cc

Turist biroNjegoševa 66tel.: ++381 (0)88 26833Programul de lucru: 08.00 - 20.00

Page 213: Munte Negru

213

Turism în Muntenegru

Turističko - informativni centar Kotor Stari grad 32885330 Kotortel.: ++ 381 (0)82 325 952fax: ++381 (0)82 325 947Programul de lucru: 08.00 - 14.00

Turističko - informativni centar Tivat Palih boraca 885320 Tivattel.:++381 (0)82 671 323, 671 324fax: ++381 (0)82 671 323Programul de lucru: 08.00 - 19.00

Turističko - informativni centar Bar Obala 13. jul85000 Bartel.: ++381 (0)85 312 912, 311 633fax: ++ 381 (0)85 312 912Programul de lucru: 08.00 - 14.00

Turističko - informativni centar Ulcinj29.novembar 85361 Ulcinjtel./fax: ++ 381 (0)85 51 595Programul de lucru: 08.00 - 14.00

Turističko - informativni centar Žabljak Trg durmitorskih boraca84220 Zabljaktel./fax:++381 (0)872 61 802Programul de lucru: 08.00 - 14.00

Turističko - informativni centar Kolašin Hotel “Bjelasica”81210 Kolašintel./fax: ++381 (0)81 865 885Programul de lucru: 08.00-15.00

Turističko - informativni centar Plav

Page 214: Munte Negru

Turism în Muntenegru

214

Čaršija bb84325 Plavtel./fax:++ 381(0) 871 52 888

ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE

Pe lângă sectorul guvernamental, de dezvoltarea şi promovarea turismului se ocupă, în scopuri non profit, şi numeroase organizaţii neguvernamentale, creind un nou sector în organizarea naţională a turismului. Acesta este compus din următoarele organizaţii profesionale şi de afaceri la nivel local şi naţional:

Asociaţia Turistică Naţională MuntenegruNACIONALNA TURISTIČKA ASOCIJACIJA CRNE GORE –N.T.A. 85310 Budvatel.: ++ 381 (0)86 52 103fax: ++ 381 (0)86 52 295

Uniunea de Vacanţe a MuntenegruluiMONTENEGRO YOUTH HOSTEL ASSOCIATION)FERIJALNI SAVEZ CRNE GORE Bulevar Lenjina 981000 Podgoricatel.: ++381 (0)81 241 906

Asociaţia Şefilor de Bucătării MuntenegruASOCIJACIJA ŠEFOVA KUHINJE CRNE GORE85310 Budvatel./fax: ++381 (0)86 68 124

Asociaţia Barmanilor MuntenegruASOCIJACIJA BARMENA CRNE GORE85300 Petrovactel./fax: ++ 381 (0)86 61 081

Uniunea Agenţiilor Turistice BudvaUDRUŽENJE TURISTIČKIH AGENCIJA BUDVE – U.T.A.85310 Budva

Page 215: Munte Negru

215

Turism în Muntenegru

tel./fax: ++381 (0)86 51 020

Uniunea Agenţiilor Turistice Herceg NoviUDRUŽENJE TURISTIČKIH AGENCIJA HERCEG-NOVOG85340 Herceg-Novitel./fax: ++381 (0)88 25 495

Uniunea Ghizilor Turistici MuntenegruUDRUŽENJE TURISTIČKIH VODIĆA CRNE GORE85340 Herceg-Novitel./fax:++381 (0)88 70 137

Mass-media

COTIDIANE

„POBJEDA” Bulevar Revolucije 11, Podgorica tel.: 081/246-701, 244-473fax: 244-475, 224-901e-mail: [email protected]: http://www.pobjeda.co.yu

„VIJESTI”Bulevar Revolucije 9, Podgoricatel.: 081/224-992, 242-214fax: 242-306e-mail: [email protected]: http://www.vijesti.cg.yu

„DAN”Ul. 13. jula 10, Podgoricatel.: 081/246-923; fax: 246-926e-mail: [email protected]: http://www.dan.cg.yu

„PUBLIKA”

Page 216: Munte Negru

Turism în Muntenegru

216

Crnogorskih serdara 8, Podgoricatel.: 081/601-430, 625-389fax: 625-123e-mail: [email protected]: http://www.publika.co.yu

„GLAS CRNOGORCA”4.jula 5, Podgoricatel.: 081/ 622-130fax: 622-244e-mail: [email protected]

PUBLICAŢII PERIODICE

„MONITOR”Ul. 19. decembra 19, Podgoricatel.: 081/242-739, 224-007e- mail: [email protected]: http://www.monitor.cg.yu

„POLIS”Bulevar Lenjina 9, Podgoricatel.: 081/224-186, 244-586

AGENŢII DE PRESĂ

„MONTENA FAX”Ul. 19. decembra 19, Podgorica tel.: 081/225-093fax: 222-638

PUBLICAŢII PE INTERNET

MEDIJA KLUBwww.medijaklub.cg.yu

MONTENEGRO NEWS

Page 217: Munte Negru

217

Turism în Muntenegru

www.mnnews.net

SECRETARIATUL PENTRU INFORMAŢII AL REPUBLICII MUNTEMNEGRU

SEKRETARIJAT ZA INFORMACIJE REPUBLIKECRNE GORE Bulevar Lenjina 9, Podgoricatel.: 081/242-566, 245-086fax: 081/242-852Internet: http://www.rsi.cg.yu

CENTRUL INTERNAŢIONAL DE PRESĂMEDJUNARODNI PRES CENTAR tel.: 081/242-830

SĂNĂTATE

Asigurarea şi apărarea sănătăţii revin unui întreg şir de instituţii de sănătate:

ZAVOD ZA ZDRAVSTVENU ZAŠTITU (institut de sănătate)Podgoricatel.: 081/241-214fax: 081/243-728

SPITALE

Klinicko-bolnicki centar Crne GorePodgorica081/225-123, 243-726

Opšta bolnica-Bar085/21-317, 13-428, 22-277

Opšta bolnica-Bijelo Polje084/22-411

Page 218: Munte Negru

Turism în Muntenegru

218

Opšta bolnica-Berane0871/33-306, 33-310

Opšta bolnica-Kotor082/16-548

Opšta bolnica-Nikšić083/44-216

Opšta bolnica-Pljevlja0872/81-883

Opšta bolnica-Cetinje086/31-369

SPITALE SPECIALIZATE

Specijalna bolnica za psihijatriju (pshiatrie)Dobrota, Kotortel.: 082/14-430

Specijalna bolnica za plućne bolesti (pentru boli de plămâni)Brezovik, Nikšićtel.: 083/22-111, 22-163

Specijalna bolnica za ortopediju, neurohirurgiju i neurologiju (pentru ortopedie, neurochirurgie şi neurologie)

Risan, Kotortel.: 082/72-099, 14-461

Institut za fizijatriju i reumatologiju Dr Simo Milošević (fiziatrie şi reumatologie)Igalo, Herceg Novitel.: 088/58-111, 59-355

Djecija bolnica (pentru copii)Podgoricatel.: 081/225-123, 243-726

CASE DE SĂNĂTATE (DOMOVI ZDRAVLJA)

Page 219: Munte Negru

219

Turism în Muntenegru

Dom zdravlja-Bar085/11-197, 12-546, 11-150

Dom zdravlja-Bijelo Polje084/22-840

Dom zdravlja-Budva086/51-542

Dom zdravlja-Danilovgrad081/812-106

Dom zdravlja-Berane0871/33-324

Dom zdravlja-Kolašin081/865-140, 865-120

Dom zdravlja-Kotor082/14-655, 16-633

Dom zdravlja-Mojkovac084/72-165

Dom zdravlja-Nikšić083/44-617

Dom zdravlja-Pljevlja0872/81-355, 86-171, 81-883

Dom zdravlja-Plav0871/51-542

Dom zdravlja-Rožaje0871/71-347

Dom zdravlja-Podgorica081/832-884, 632-929

Dom zdravlja-Tivat

Page 220: Munte Negru

Turism în Muntenegru

220

082/61-144

Dom zdravlja-Ulcinj085/81-424

Dom zdravlja-Herceg Novi088/44-244

Dom zdravlja-Cetinje086/31-464, 31-426, 31-336

Telecomunicaţii

NUMERE DE TELEFON IMPORTANTEPrefixul pentru Serbia şi Muntenegru: 381Poliţia: 92 Salvarea: 94 Ora exactă: 95 Intervenţii rutiere: 987 Informaţii poştale: 988 Timpul probabil: 9848

PREFIXURI URBANE Podgorica şi Kolašin (0)81 Cetinje şi Budva (0)86 Nikšić şi Savnik (0)83 Tivat şi Kotor (0)82 Herceg Novi (0)88 Bar şi Ulcinj (0)85 Pljevlja şi Žabljak (0)872 Berane, Rožaje şi Plav (0)871 Bijelo Polje şi Mojkovac (0)84

PREFIXURI INTERNAŢIONALEAustria 43 Bosnia şi Herţegovina 387 Cehia 420Franta 33

Page 221: Munte Negru

221

Turism în Muntenegru

Croaţia 385Irlanda 353Israel 972Italia 390Ungaria 36Macedonia 389Norvegia 47 Germania 49Polonia 48Rusia 7 Slovacia 421Slovenia 386Elveţia 41Suedia 46 Marea Britanie 44S.U.A. 1

Apeluri din Muntenegru: 99 + prefixul ţării + prefixul oraşului. TELEFONIA MOBILĂ În Muntenegru există doi operatori de telefonie mobilă şi anume: Pro Monte GSM (069) Info: 9898 Monet GSM (067) Info: 9899 Roamingul este posibil cu toate ţările mai mari din Europa şi din lume. Pentru

turişti cel mai bine este să utilizeze cartele preplătite care se pot achiziţiona la oficiile poştale, la unităţile comerciale ale operatorilor de telefonie mobilă etc.

INTERNET INTERNET CRNE GORE ul: Vučedolska 13, 81000 Podgorica tel.: (0)81 248844, 248855 Numărul pentru dial-up: 9802

Page 222: Munte Negru

Turism în Muntenegru

222

ACTIVE & EXTREME

Dumneavoastră sunteţi un vânător de feeling, aventura este chemarea dumneavoastră, iar riscul vă e stilul de viaţă. Pentru o odihnă bună vă trebuie viteză şi sută la sută activitate, iar fără aflux de sânge adrenalina pur şi simplu nu funcţionează. Şi, evident, hobby-ul dumneavoastră îl constituie sporturile extreme.

Dacă este aşa, bine aţi venit în Muntenegru!

ÎNOTUL SUBACVATIC

Înotul subacvatic s-a dezvoltat în Muntenegru ca disciplină sportivă abia după cel de-al doilea război mondial. Primii scufundători profesionişti de pe aceste meleaguri au fost pregătiţi în anul 1927, la Tivat, în cadrul Marinei Regale de Război.

Discipline:- înotul subacvatic cu labe de scafandru şi înotul subacvatic rapid- orientarea subacvatică- abilităţi subacvatice (o împletire de jocuri subacvatice)- hochei subacvatic

Uniunea Scufundătorilor Muntenegru RONILAČKI SAVEZ CRNE GORE Anul înfiinţării: 1992tel.: +381 (0)81 230056e-mail: [email protected]: Ul. Moše Pijade br.72, 81000 Podgorica Oferta de profil din Muntenegru Cluburi care au şcoli de scufundători:

Page 223: Munte Negru

223

Turism în Muntenegru

R.K. “ NEPTUN - MIMOZA”, Tivat Data înfiinţării: 22. 02. 1993Predarea se face în limbile: sârbă, engleză şi rusă. Adresa centrului: TIVAT, hotel „KAMELIJA” Donja Lastva

Bazen “PIZANA”, Budva Organizează:- cursuri de scufundare P-1 i P-2- excursii pentru scufundători pe poziţii atractive în Golful Boka Kotorska şi la

marea deschisă - cercetări arheologice - pescuit subacvatic - fotografii subacvatice- scufundări de noapte Clubul dispune de echipament modern şi de compresoare.tel.: (0)82 64500, mobil: 069 044 225

R.K.”DEEP&BLUE”, Sveti Stefan Dispune de echipament modern. Organizează excursii pentru scufundători în

împrejurimile oraşului-hotel Sveti Stefan.tel.: 069 030 003tel./fax: 086 68-231 R.K. “HOBOTNICA”, Bar Organizează excursii pentru scufundători în împrejurimile oraşului Bar şi

scufundări la navele scufundate.tel.: 069 020 660

R.K. “SEBASTIJAN”, H. Novi Organizează excursii pentru scufundători. e-mail: [email protected]

Ronilački kamp “ROSE” Dispune de echipament pentru 30 de scufundători şi de un restaurant. Oferă

servicii scufundătorilor individuali, grupelor şi cluburilor, pe parcursul întregului sezon.tel.: (0)88 87132, mobil: 069 021 674

PoziţiiLitoralul muntenegrean este caracterizat de ţărmuri stâncoase calcaroase, cu

Page 224: Munte Negru

Turism în Muntenegru

224

o mulţime de grote şi peşteri de mici dimensiuni, foarte potrivite pentru adăpostirea peştilor.

Adâncimea din zona de litoral este în jur de 35 m, de unde se trece la un fund nisipos. Terenul stâncos de sub apă şi padinile nisipoase sunt bogate în floră.

Bogată este şi fauna. Scufundătorilor li se oferă prilejul să fotografieze o mulţime de specii de peşti. Temperatura mării oscilează vara între 21 şi 250 C, ceea ce permite scufundări plăcute, în timp ce iarna temperatura mării rar coboară sub 130 C. Salinitatea mării este de 36 ‰, iar vizibilitatea de 15-35 m. În zona litoralului muntenegrean (care încă nu este complet cercetat) există câteva amplasamente hidroarheologice cum sunt: Golful Risan, Capul Kalja la Risan, Njivice lângă Herceg Novi, valea Bigovo, Capul Platamuni, Capul Volujica lângă Bar, vechiul Ulcinj.

Dintre navele scufundate, pentru scufundători mai interesante sunt: „Szent Istvan” la intrarea în Golful Boka Kotorska, nava de patrulare maritimă din valea Zanjić, nava necunoscută de la Capul Platamuni, distrugătorul militar „Zenta” din cel de-al doilea război mondial, scufundat lângă Petrovac, iahtul regelui Nikola şi vasul de război austriac „Dag” din primul război mondial, ambele scufundate în portul Bar, şi vasul de război austriac scufundat în zona Velika plaža de la Ulcinj.

Toate navele amintite sunt accesibile scufundătorilor mai uşor pregătiţi, mai puţin „Zenta”, care se află la două mile marine de Petrovac, la o adâncime de 70 m.

Pentru siguranţa scufundătorilor se îngrijesc oameni foarte bine pregătiţi şi cu o experienţă bogată, iar centrul hiperbaric, dotat cu echipamente moderne şi cu personal profesionist, se află la Meljine, lângă Herceg Novi.

Scufundătorii străini, individual sau în grupuri, pot face scufundări în zona muntenegreană a Adriaticii în organizarea unuia dintre cluburile de profil din Muntenegru. Aceştia au obligaţia de a poseda legitimaţie de scufundător de la una dintre federaţiile de scufundători din lume (C.M.A.S., P.A.D.I., N.N.I., S.S.I. şi altele) drept dovadă că sunt pregătiţi în domeniu.

TENIS DE CÂMP

Începuturile interesului pentru sportul alb datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, când în Muntenegru vin diplomaţi străini. Prima partidă de tenis de pe aceste meleaguri a jucat-o regele Nikola Petrović în 1894, la Cetinje, îmbrăcat în costumul naţional muntenegrean.

Acest sport este foarte popular în Muntenegru, iar pe numeroasele terenuri situate de-a lungul ţărmului, în partea continentală şi chiar în munţi, de tenis se bucură atât profesioniştii, cât şi amatorii.

Page 225: Munte Negru

225

Turism în Muntenegru

Backhand - forhand!

TENISKI KLUB “AS” – PODGORICAul. D. Kokoti 1, Podgoricatel./fax: ++ 381(0)81 891666

TENISKI KLUB “TIVAT” – TIVATul. Seljanovo bbtel.: ++381 (0)82 64 984 ++381 (0)340 260e-mail: [email protected]

TENISKI KLUB “HERCEG NOVI” - HERCEG NOVIIgalotel.: ++381 (0)88 41265, 25939e-mail: [email protected]

TENISKI KLUB “BUDVA”ul. Dositejeva 26, Budvatel.: ++ 381 (0)86 451131fax.: 52487

FREE CLIMBING

O disciplină atractivă care cucereşte Muntenegrul. Deocamdată sunt marcate linii de căţărare la Kotor şi Podgorica. Deja de mai mulţi ani se organizează concursul „Rock Masters”, dificultăţile liniilor de căţărare fiind de la 6+ până la 8-. O curiozitate aparte o constituie linia de pe Đurđevića Tara, în canionul râului Tara, care este cea mai lungă linie de căţărare din Serbia şi Muntenegru.

La Podgorica este înregistrat clubul de sporturi extreme „MX”, ai cărui membri se preocupă, în afară de căţărări, şi de disciplinele de scufundare.

e-mail: [email protected]

Page 226: Munte Negru

Turism în Muntenegru

226

OBSERVAREA PĂSĂRILOR

În sudul Europei, în ţara naturii neatinse şi a unui număr mic de locuitori se află un adevărat rai pentru birdwacher-i. Diversitatea habitatelor – litoral, insule, mare, lacuri, mlaştini, păduri, păduri seculare, munţi – protejează abundenţa speciilor împărăţiei păsărilor.

Multitudinea de specii din lumea păsărilor atrage atât experţii ornitologi, cât şi vizitatorii care doresc să combine odihna anuală într-un ambient minunat cu un interes special – observarea păsărilor (birdwatching).

Ce şi unde se poate vedea?Pe lacul Skadar – în cinci rezervaţii (Manastirska tapija, Grmozur, Omerova

gorica, Crni žar, Pančevo oko) – pelicani, cormorani (a doua colonie ca mărime din Europa);

Pe lacul Šasko (în apropiere de Ulcinj), în afară de speciile existente pe lacul Skadar, aici se pot observa şi unele păsări mediteraneene;

La Stoj, pe Velika plaža, pe Ada Bojana şi Salina Ulcinj – păsări mediteraneene;În zonele cu lacuri muntoase de la mare altitudine – cocoşi de munte, ciocârlii de

munte.Indiferent ce zonă din Muntenegru veţi alege pentru acest hobby, vă veţi întâlni cu

localnici amabili, cu locuri de cazare şi restaurante bune.

BICICLISM

Profesorul german Kurt Hasert nota încă în 1900 că bicicleta nu este o raritate în Regatul Muntenegru.

Muntenegrul oferă toate condiţiile pentru dezvoltarea eco-turismului, a cărui inseparabilă parte o constituie şi acest sport. A te ocupa de biciclism în Muntenegru, sportiv sau recreativ, înseamnă o trăire deosebită datorită mediului natural, aerului curat şi puterii pe care ţi-o dă hrana naturală.

Uniunea Biciliştilor Muntenegru BICIKLISTIČKI SAVEZ CRNE GOREul. M. Kučevića, P.F. 130, 84000 Bijelo Poljetel.: ++381 (0)84 21838, 27910fax. + 381 (0)84 27 910

Page 227: Munte Negru

227

Turism în Muntenegru

Concursul de biciclism „PUTEVIMA KRALJA NIKOLE” (Pe drumurile regelui Nikola)

Competiţie internaţională, mare manifestare sportivă, acesta reprezintă o unire reuşită între tradiţional şi modern. Se află în calendarele marilor competiţii de biciclism din lume, are caracter internaţional, lucru dovedit de participarea a reprezentaţiilor naţionale din 30 de ţări din Europa, Asia, Africa şi America.

BOWLING

Tivat4 piste la hala – Kaliman1 terenuri a câte două piste - Donja Lastva, Gradiošnica, Kalimanj, Mazina1 pistă - Gornja Lastva, Radoševići, Češljar

Kotor1 teren cu două piste - Stoliv, Dobrota, Kotor, Perast

Herceg-Novi1 teren cu două piste - Bijela, Baošići, Đenovići, Meljine, Herceg-Novi

Budva1 teren cu patru piste - Slovenska plaža

Podgorica1 teren cu două piste

Federaţia de Bowling Muntenegru Tivat, ul. Nikole Đurkovićatel./fax: ++381 (0)88 61-509, (0)82 674-885

PESCUIT

Pescuitul este un sport asociat de către mulţi cu apa liniştită şi cu aşteptatul mişcării plutei ori a băţului. Numai că în Muntenegru pescuitul are cu totul alte trăsături. Înainte de toate, puteţi alege între lacuri, râuri şi mare.

Page 228: Munte Negru

Turism în Muntenegru

228

Apele lacurilor sunt liniştite şi bogate în peşte. Pe malurile lor puteţi să vă bucuraţi de umbra pădurilor seculare de pini – pe Crno jezero sau în ultima pădure seculară din Europa, în jurul lacului Biogradsko. Undiţa trebuie oricum aruncată şi pe cel mai mare lac din Balcani, respectiv Skadarsko jezero, aşteptând în barcă ori pe mal ca vreun crap, oblete sau anghilă să înghită momeala dumneavoastră.

Cursurile râurilor Morača, Piva şi Bojana poartă cu ele de departe vestiţii păstrăvi, existenţi aici din belşug. Dacă aceştia nu vor la undiţă, atunci vor vrea lipanii sau clenii. Se pescuieşte îndeosebi la muscă şi la nadă.

Marea Adriatică este o poveste în sine. Puteţi pescui de pe ţărm, din barcă, puteţi arunca plase ori chiar instala vârşe. Speciile pe care le puteţi pescui sunt nenumărate.

Plase pline!Federaţia Asociaţiilor de Pescuit Sportiv Muntenegru administrează toate apele de

pescuit, mai puţin parcurile naţionale.Permisul de pescuit se poate primi în toate entităţile administrative-teritoriale de

pe teritoriul Muntenegrului.

Federaţia administrează apele montane limpezi şi reci în care cele mai importante specii de peşti sunt cele din familia salmonide, însă sunt prezente şi multe specii endemice, importante pentru o anumită apă sau pentru o anumită regiune. În bazinele râurilor Tara şi Lim şi în lacurile ce aparţin de aceste bazine se pot pescui următoarele specii:

Salmo trutta m.fario L.Salmo trutta m.lacustris L.Salmo marmoratus Cuv.Hucho hucho L.Thymallus thymallus L.

Prezente sunt şi:Salmothymus optusirostris (în Zeta şi Morača)Amiurus nebulosus Le Sueur (în acumulările din Nikšić) Leuciscus leuciscus L. (în acumulările din Nikšić)

Sediul Federaţiei: Podgorica, Sportski centar “Morača” Tariful unui permis de pescuit de o zi: 15 euro. Telefoane de contact: Andrijevica +381 871 43 610 Berane +381 871 32 939 Bijelo Polje +381 84 32 556, 31 223 Danilovgrad +381 81 811 155 Mojkovac +381 84 72 611

Page 229: Munte Negru

229

Turism în Muntenegru

Nikšić +381 83 241 417 Plužine +381 83 71 152 Podgorica +381 81 623 227 Rožaje +381 871 71 331 Savnik + 381 69 217 601 Žabljak +381 872 61 348

Toate asociaţiile sunt pregătite ca, în funcţie de necesităţile oaspeţilor, să organizeze locuri de cazare, însoţitori şi activităţile complementare.

Este interzis pescuitul tuturor speciilor de salmonide între 1 noiembrie şi 1 aprilie, iar Hucho hucho şi Thymallus thymallu, între 1 aprilie până la 1 iunie.

Asociaţia de Pescuit Sportiv Bojana UlcinjSPORTSKO RIBOLOVNO DRUŠTVO BOJANA ULCINJtel.: +381 85 81 897

Asociaţia de Pescuit Sportiv Kolašin SPORTSKO RIBOLOVNO DRUŠTVO KOLAŠIN tel.: ++381 67 560 875.e-mail: [email protected]

Asociaţia de Pescuit Sportiv pe Mare şi Activităţi Subacvatice „Zubatač” KotorDRUŠTVO ZA SPORTSKI RIBOLOV NA MORU I PODVODNE

AKTIVNOSTI

„ZUBATAČ” KOTOR Ul. Plagenta, Kotortel.: +381 82 12 504, 14 593

VÂNĂTOARE

Datorită faptului că este un bun adăpost pentru viaţa şi reproducerea animalelor sălbatice, Muntenegrul are şi condiţii deosebite pentru dezvoltarea vânătorii turistice.

Rezervaţii de vânătoare:

„Skadarsko jezero” În acest parc naţional trăiesc temporar sau permanent unele dintre speciile rare

de sălbăticiuni şi 270 de specii de păsări: pelicani, bâtlani cenuşii, cormorani, dar cele

Page 230: Munte Negru

Turism în Muntenegru

230

mai numeroase sunt speciile de raţe. Aici puteţi vâna: raţe sălbatice, prepeliţe, raţe cenuşii, iar dintre sălbăticiuni, vulpi, iepuri, lupi, mistreţi. Vânătoarea este interzisă în rezervaţiile speciale.

„Podgorica”În această locaţie puteţi vâna: prepeliţe, turturele, porumbei sălbatici, raţe, becaţe,

iar dintre sălbăticiuni: vulpi, iepuri, lupi şi mistreţi.„Danilovgrad”Aici se vânează: prepeliţe, fazani, porumbei sălbatici, raţe, iar dintre sălbăticiuni:

vulpi, iepuri, lupi. „Nikšić”Aici se vânează: raţe sălbatice, prepeliţe, potârnichi de stâncă, porumbei sălbatici,

iar dintre sălbăticiuni: porci mistreţi, vulpi, iepuri şi lupi. „Ulcinj”Aici se vânează: raţe sălbatice, prepeliţe, potârnichi de stâncă, iar dintre

sălbăticiuni: porci mistreţi, vulpi şi iepuri. „Kolašin”Aici se vânează următoarele sălbăticiuni: căprioare, lupi, urşi, iepuri şi porci

mistreţi. „Žabljak”Aici se vânează: lupi, urşi, porci mistreţi, căprioare, iepuri, iar dintre păsări:

cocoşul mare de munte.

Calendarul de vânătoare:

raţa sălbatică 15.08. - 28.02.fazanul 01.10. - 31.01.prepeliţa 15.08. - 31.12.căpriorul 01.05. - 30.09.becaţina 01.10. - 28.02.potârnichea de stâncă 01.10. - 30.11.turtureaua 15.08. - 30.09.cocoşul de munte 15.04. - 15.05.iepurele 01.10. - 31.12.porcul mistreţ 01.10. - 20.02.lupul 01.10. - 01.03.

SOCIETATEA VÂNĂTOREASCĂ PodgoricaLOVAČKO DRUŠTVO – PodgoricaBulevar revolucije 48, PodgoricaTel./fax: 081 242 213

Page 231: Munte Negru

231

Turism în Muntenegru

FOTBAL

Dejan Savičević, Predrag Mijatović, Ivica Kralj, Jokanović, Brnović, Saveljić... sunt aşi ai fotbalului crescuţi pe terenurile Muntenegrului. Şi aici este fotbalul cel mai important accesoriu. Pe lângă fotbalul „mare”, popular este şi cel „mic” şi cel de pe plajă, deoarece conţinutul nisipului de pe plajele litoralului, îndeosebi cel de la Budva, oferă posibilităţi deosebite pentru acest sport - PRO BEACH SOCCER.

Federaţia de Fotbal MuntenegruFUDBALSKI SAVEZ CRNE GOREUl. 19. decembar 21, Podgoricatel.: +381 81 252212fax: 245374

OFF ROAD

Pantele abrupte ale Muntenegrului le oferă iubitorilor mersului în viteză cu autoturisme de teren piste sălbatice şi atractive.

Pe platoul montan Krnovo, Centrul sportiv recreativ (Sportsko rekreativni centar) din Nikšić organizează raliul off-road rally Montenegro Trophy

Montenegro Trophywww.monttrophy.cg.yue-mail: [email protected]: +381 (0)83 258334

SRC Nikšićtel.: +381 (0)83 231124

Discovery ToursAgenţie de turism care oferă în programul său excursii atractive de mai multe zile

prin frumuseţile naturale ale Muntenegrului (lanţuri muntoase, lacuri, peisaje marine). Programul excursiilor presupune transportul cu maşini de teren pe terenurile greu accesibile.

Proprietar: Nikezić Miroslavtel.: 081/635-236; 069/310-283

Page 232: Munte Negru

Turism în Muntenegru

232

PARAPANTISM

Muntenegru are câteva destinaţii deosebite pentru parapantism. Cele mai cunoscute sunt Brajići, masiv la 760 m deasupra nivelului mării şi cu aterizare pe lunga plajă din Bečići. Direcţia de zbor este sud, sud-est, sud-vest şi pe parcursul întregii veri oferă o minunată privelişte a celei mai frumoase porţiuni a litoralului muntenegrean, incluzând aici vizibilitatea deosebit de bună a cunoscutului hotel-oraş Sveti Stefan. Nu departe de Budva se află locaţia Vrmač, deasupra Kotorului, la o altitudine de 550 m. O a treia locaţie interesantă se află deasupra de Herceg Novi, pe Dizdarica (850 m), iar aterizarea se face la Zelenika sau Igalo, pe ţărmul mării. Încă un loc atractiv pentru decolare este de pe muntele Lovčen, coborârea făcându-se de la 1 660 m la doar 20. Direcţia de zbor este vest-sud-vest şi permite o frumoasă vedere asupra Golfului Boka Kotorska.

În pregătire se află şi o locaţie pe Durmitor, cu posibilităţi de pregătire pentru începători.

Clubul de parapantism „Orao” Budva PARAGLAJDING KLUB „ORAO” - BUDVA(clubul dispune şi de instructori)

CLUB MONTENEGROEXTREMEe-mail: [email protected]

NAVIGAŢIE

Prima regată de ambarcaţiuni cu vele din Muntenegru s-a desfăşurat în anul 1924, iar cea mai mare competiţie este Jadranska regata.

Montenegro kup - Budva (Bar) şi Tivat

Federaţia de Navigaţie MuntenegruJEDRILIČARSKI SAVEZ CRNE GORE Stari grad 37285330 Kotortel.: +381 (0)82 16-762 e-mail: [email protected]

Federaţia a fost înfiinţată în anul 1948 şi este alcătuită din cinci cluburi de profil: „Lahor” din Kotor, „Delfin” din Tivat (e-mail [email protected]), „Jovo Dabović” din

Page 233: Munte Negru

233

Turism în Muntenegru

Baošići, „Jedro” din Meljine, „Jugole Grakalić” din Herceg Novog şi „Jadran” din Bar. Activitatea de bază o constituie organizarea de regate de ambarcaţiuni cu vele

pentru ambarcaţiuni sportive mici (clasele: Laser Standard, Laser Radijal, Evropa, Optimist) şi clasa Croazieră.

Anual se organizează în jur de cincisprezece regate, majoritatea pentru ambarcaţiuni mici, dar şi pentru clasa Croazieră. Cea mai importantă regată pentru ambarcaţiuniule mici este „ Montenegro Kup”, iar pentru aceste ambarcaţiuni fiecare club organizează propria sa regată memorială.

Secţia pentru clasa Croazieră organizează câteva regate: la Herceg Novi (unională), „Regata Adriaticii de Sud” între Herceg Novi şi Bar, „Regata Transadriatică” între Poljane na moru şi Petrovac na moru.

VOLEI

Voleiul a început să fie jucat în Muntenegru prin anii ’30 ai secolului al XX-lea. Este un sport foarte popular printre muntenegreni. Multe cluburi au jucători reprezentativi populari în întreaga lume.

În ultimii ani, tot mai popular este beach volley, îndeosebi pe plajele de nisip unde condiţiile sunt ideale pentru practicarea acestui tip de volei.

Cluburi de volei:

ODBOJKAŠKI KLUB “BUDVANSKA RIVIJERA” - BUDVAMediteranski sportski centar, Budvatel./fax: ++381 (0)86 455333

ODBOJKAŠKI KLUB “BUDUĆNOST” - PODGORICAul. Đura Salaja bb, Podgoricatel.: ++381 (0)81 247558, 247754

ODBOJKAŠKI KLUB “LUKA BAR” - BARul. Obala “13. jula” bb, Bartel.: ++381 (0)85 312625, 312213

Page 234: Munte Negru

Turism în Muntenegru

234

WINDSURF

Litoralul muntenegrean este parcă anume creat pentru windsurf. Vânturile care suflă aici oferă condiţii ideale pentru practicarea acestui sport, deci şi trăiri pe măsură.

Alegeţi-vă singuri locaţia, fiindcă orice loc aţi alege nu veţi greşi: Ada Bojana, Velika plaža, Litoralul Budva, Golful Boka Kotorska şi nu de multă vreme acest sport îl puteţi practica şi pe lacul Skadar. Vânt bun!

Windsurfing Klub “PELIKAN”În mai 2001 a început sezonul oficial de windsurf pe lacul Skadar şi aceasta în

organizarea Clubului „Pelikan”. Acest club mai nou se ocupă de organizarea instruirii şi de antrenamentele de windsurf, închiriind echipamente, dar şi organizând participarea la concursuri în acest popular sport.

Adresa clubului: Vranjina, Skadarsko jezerotel.: 069/020-549069/424-013

SCHI

Două mari centre pentru turism de iarnă, cu posibilităţi pentru schi alpin şi nordic, sunt doi munţi minunaţi, Durmitor şi Bjelašica, cu orăşelele de la poale, Žabljak şi Kolašin. Durmitor se află sub zăpadă 120 de zile pe an, are câteva pârtii de schi, cele mai atractive fiind Savin kuk, Štuoc şi Javorovača. Savin kuk dispune de două instalaţii de cablu, schi lift, beby schi lift şi schi service. Lungimea pârtiei este de 3 500 m. Štuoc are o pârtie mai scurtă, de 2 630 m, însă mai interesantă. Javorovača este pentru turiştii care preferă pârtiile mai scurte, fiind de numai 80 m. Există însă şi câteva piste speciale, între 3 şi 12 km.

Schiatul în costume de baie? În iulie?Bineînţeles, sub Velika kalica există zăpadă de 2-3 m, ceea ce permite schiatul şi

în iulie. Concursuri tradiţionale de schi-fond sunt „Angel kup” şi „Kup Durmitor”, precum

şi „ Kriterijum prvog snijega” (Criteriul primei zăpezi), concurs naţional de schi-fond. În cadrul a două cluburi de schi, respectiv „Žabljak” şi „Planinarsko-smučarsko društvo Durmitor” există deja de multă vreme şcoli de schi.

Terenuri ideale au padinile munţilor Bjelašica şi Sinjajevina. Căderile de zăpadă

Page 235: Munte Negru

235

Turism în Muntenegru

sunt abundente, iar prima zăpadă cade în noiembrie şi ţine până în mai, pe pârtiile însorite chiar mai mult. Grosimea stratului de nea este între 1 şi 3 m. Pârtiile de schi încep de la altitudinea de 1 980 m şi se termină la altitudinea de 1 420 m. Lungimea totală a pârtiilor este de 15 km, dar acestea sunt adaptabile şi pentru întrecerile recreative şi sportive. Pârtiile şi echipamentele centrelor de schi permit schiatul concomitent pentru 4 00 de schiori. Toate pârtiile se află în partea de nord a muntelui Bjelašica, iar cea de bază e lungă de 4,5 km. Există o instalaţie de cablu lungă de 1 840 m, cu o capacitate de 1 200 de schiori pe oră, precum şi trei schi lifturi lungi de câte 500 m, cu o capacitate de 200 de schiori pe oră. Este posibil şi schiatul nocturn, deoarece pârtia este prevăzută cu reflectoare. Pârtiile se găsesc la o depărtare de 8 km de Kolašin, iar în oraş activează două, „Bjelašica” şi „Trebaljevo”. Pe Bjelašica este tradiţional concursul „Zlatna lasica” (Hermelina de aur), iar în cadrul festivalului de schi se organizează întreceri şi în snowbord. În timpul sezonului, în toate centrele de schi sunt pregătite de acţiune primul ajutor şi echipele de salvare.

Federaţia de Schi-fond MuntenegruSMUČARSKI SAVEZ CRNE GORE Ul. Danila Bojovića 3, Nikšićtel.: +381 83 44649

SNOWBOARD CLUB “SAVIN KUK”Sediul clubului se află la Žabljak. În cadrul activităţilor acestuia intră şi organizarea

a „Snowboard Ride & Fun Party”, cu întreceri în slalom paralel, slalom uriaş şi boarder cross, precum şi sărituri din elicopter pe snowbord de pe vârful muntelui Savin kuk.

Adresa: Podgorica, P.F. 400tel.: +381 69 477 677

NAVIGATUL PE TARA

O stare sufletească incredibilă pentru aventurieri şi iubitori ai naturii le este oferită acestora de navigatul pe râul Tara, al cărei canion este adânc de 1,3 km, fiind cel mai lung şi mai adânc din Europa şi aflându-se sub protecţia UNESCO, ca parte a patrimoniului universal. În canion se găsesc mai mult de 80 de peşteri mai mari. De-a lungul canionului alternează terasele stâncoase cu zonele netede, plajele de nisip, locurile de acostare, vâltorile, stâncile înalte. Tara este cel mare rezervor european de apă potabilă, iar în timp ce coborâţi pe curenţii lui puteţi bea şi apă!

Page 236: Munte Negru

Turism în Muntenegru

236

Puteţi să coborâţi cu bărcile, canoele sau plutele de lemn pe cea mai frumoasă şi impresionantă parte a Tarăi, lungă de 100 km. Se pleacă de pe Splavište, de unde se văd cascadele Ljuticăi, podul de pe Tara (înalt de 165 m), vechea trecătoare romană, iar apoi vă aşteaptă pădurile de fag sălbăticite Funjiči şi Bijele ploče, veţi trece Mišovo vrelo unde canionul este aproape cel mai adânc (1 100 m), pe sub vârful Čurevac (1 650 m) şi cascada râului Draga. Partea ce urmează îi opreşte omului răsuflarea prin frumuseţea naturii şi prin puterea curenţilor iuţi – cascadele Tepačkăi, canionul Sušicăi, cascadele de pe Brstanovica. Navigatul se termină la Šćepan Polje.

În funcţie de programul ales, prânzul şi cina se organizează în natură, lângă râu, unde puteţi încerca specialităţile gastronomice ale acestei părţi de lume: caimac, brânză, carne de miel şi pâine la tavă.

O asemenea călătorie de una, două sau trei zile se organizează la locurile de plecare: Splavište, Radovan luka şi Brstanovica.

O călătorie de o zi de la Brstanovica până la Šćepan Polje, cu o lungime de aproximativ 18 km, durează 2-3 ore. Pe această cea mai scurtă dar mai impresionantă parte a canionului există şi cea mai mare diferenţă de nivel între locul de plecare şi cel de sosire. Pe acest sector există 21 de cascade din cele 50 câte sunt pe Tara. Acestea sunt Brstanovički, Pečine, deosebit de periculoasa cascadă Celije, Vjernovički… Vă dorim clipe cât mai plăcute pe Tara!

Parcul Naţional „Durmitor”Nacionalni park „Durmitor” tel.: 0872 61 346, 61 474

Centrul de schi „Durmitor”Ski centar „Durmitor”tel.: 0872 61 144, 61 569

„Tara tour” - Grubac Danilo tel.: 083 71 359

Vila „Jelka”tel.: 081 865 533

Page 237: Munte Negru

237

Turism în Muntenegru

CAZINOURI

KAZINO „PODGORICA”Cazinoul „Podgorica” se găseşte în hotelul omonim, pe malul râului Morača, în

chiar centrul capitalei muntenegrene. Aici puteţi juca ruletă americană la trei mese, iar la o masă, ruletă caraibiană. Cazinoul organizează şi jocuri precum poker şi bacara. Lângă cazinou se află bar pentru aperitive, cu o terasă cu vedere spre râu.

Programul de lucru: 20-06.

PODGORICA „HIT”Acest cazinou mic şi echipat modern se găseşte în str. Hercegovačka. Aici puteţi

juca ruletă rusească, la maşini slot şi la pariuri sportive. Programul de lucru: 24 de ore.

BUDVA „AVALA”Este unul dintre cele mai vechi cazinouri din Muntenegru şi se găseşte la hotelul

„Avala”. Este deschis întreg anul. Are o ofertă standard: organizează poker şi bacara, are o ruletă americană, black jack şi maşini slot.

Programul de lucru: 21 – 05

DISCOTECI

Fenomenul culturii urbane şi specificul local al distracţiei „până la podea ori nimic” cel mai bine se pot vedea în două locuri: la Budva şi la Podgorica.

Ţărmul Slovenska din BudvaCele mai cunoscute disco cluburi-cafenele de pe litoralul muntenegrean – „

Raffaelo”, „ Trocadero”, „ Majami”, şi „ Renesance” se găsesc chiar pe malul mării, pe promenada ce leagă oraşul vechi de cele mai frumoase plaje ale Litoralului Budva. Când le priviţi de aproape, arată ca un şirag uriaş de scoici ori nişte cochilii gigantice părăsite de crabi şi transformate în construcţii High-Tech. Dacă vă aflaţi în ele în fierbinţeala vreunei nopţi de vară, ele vi se vor părea o imagine virtuală compusă din trupuri amestecate, efecte de lumină, muzică la un volum ca de avion care decolează şi impresia că totul trebuie să ardă până dimineaţă de la energia purată în sine. Aici veţi auzi şi vedea cele mai mari stele de muzică folk ori pop din Serbia şi Muntenegru cum se amestecă cu publicul, cântându-şi dragostea nefericită pe ritmuri orientale. Veţi întâlni „oameni în negru”, cele mai frumoase fete, îmbrăcate la ultima modă şi veţi

Page 238: Munte Negru

Turism în Muntenegru

238

crede că aţi ajuns într-un film despre nopţile fierbinţi de la Miami. Disco-cluburile de pe ţărmul Slovenska poartă în sine cea mai puternică şi mai mare cantitate de senzaţii de vară, care vă bombardează toate în acelaşi timp şi sunt locul ideal pentru uriaşa cantitate de tinereţe care doreşte să trăiască „până la podea ori deloc”.

Discoteca „STIJENE” din RafailovićiNou-deschisa discotecă se găseşte într-un ambient deosebit chiar la capătul plajei

Bečićka. În fiecare seară, până-n zori, iar marea se află aproape pentru cei care obosesc. Trăirea este unică. Web site: www.stijene.cg.co.yu

Page 239: Munte Negru

239

Turism în Muntenegru

CUPRINS

DECLARAŢIE DESPRE STATUL ECOLOGIC MUNTENEGRU / 5DATE / 6ISTORIA MUNTENEGRULUI / 15MARI BĂTĂLII MUNTENEGRENE / 19LEGENDE / 26NATURA / 38SOARE ŞI PLAJĂ / 52ORAŞE ŞI STAŢIUNI / 66ARTĂ ŞI CULTURĂ / 84MĂNĂSTIRI / 96MUZEE / 107GALERII / 111GASTRONOMIE / 113CAFENELE / 115RESTAURANTE / 118SHOPPING / 122TRANSPORTURI / 123CAZARE ÎN ZONA DE LITORAL VILE ŞI PENSIUNI PE LITORAL / 152COLONII TURISTICE PE LITORAL / 163HOTELURI PENTRU TINERET PE LITORAL / 165CAMPINGURI PE LITORA / 166AGENŢII TURISTICE / 180TUROPERATORI DIN STRĂINĂTATE / 191INFORMAŢII GENERALE / 205CENTRE TURISTICE INFORMATIVE / 212SĂNĂTATE / 217ACTIVE & EXTREME / 222CAZINOURI / 237DISCOTECI / 237