Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

download Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

of 22

Transcript of Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    1/22

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    2/22

    CuprinsIntroducere

    1. Activităț ile agricole

    1.1 Premiseledezvoltării agriculturii1.2 Mutații în structurile terenurilor agricole1.3 Structura culturilor și producțiilor agricole

    2. Activităț ile industriale

    2.1 Factori favorabili de apariție2.2 Activitățile industriale și diversificarea economică în perioada comunistă 2.3 Restructurareaeconomică; Modificările intervenite după 1990 în viața socio-

    economică; Procesul de privatizare2.4 Restrângerea activității și apariția șomajului 2.5 Evoluția numărului de salariați

    3. Impactul transporturilor asupra așeză rilor umane

    3.1 Transport rutier3.2 Transport feroviar3.3 Transport aerian

    4. Turismul – o alternativă de dezvoltare a așezărilor

    4.1. Potențialul turistic – caracterizare generală

    4.1.1. Potențialul turistic natural 4.1.2. Potențialul turistic antropic

    4.2. Infrastructura turistică

    4.2.1. Structurile de primire turistică 4.2.2. Capacitatea de cazare existentă 4.2.3. Numărul sosirilor turistice

    4.2.4. Numărul de înnoptări 4.3. Tipuri de turism practicate

    5. Analiza SWOT

    6. Concluzii

    Bibliografie

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    3/22

    Introducere

    Fălticeni este un municipiu din județul Suceava, în nord-estul

    României. Larecensământul din anul2011, localitatea avea o populație de24.619 locuitori, fiind al doilea centruurban ca marime al județului. A fostdeclarat municipiu în anul 1995,împreună cu alte 2 localități din județulSuceava: Rădăuți și CâmpulungMoldovenesc. Înainte de reformaadministrativă din anul 1950 a fostresedința fostului județ Baia. Fălticenise remarcă prin numărul ridicat deoamenide cultură și oameni de științăromâni care s-au născut, au locuit, austudiat ori au creat în acest oraș.

    Sursa: http://4.bp.blogspot.com /harta_suceava_big.jpg

    1. Activitățile agricole

    1.1 Premise ale dezvoltării agriculturii

    Agricultura deține doar 2 % din totalul cifrei de afaceri a economiei municipiuluiFălticeni, potrivit Planului local de dezvoltare durabilă.

    Conform ultimei statistici realizate de Primăria Municipiului Fălticeni, după modul deutilizare agricolă fondul funciar ocupă o suprafață de 2200 ha, respectiv76.5 %. Rezultă ungrad ridicat de valorificare agricolă a suprafeței cultivabile.

    S pecificație Suprafață (ha) Pondere (%)Teren arabil 1161 52,8

    Pășuni 300 13,6Fânețe 205 9,3

    Vii și livezi 534 24,3

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    4/22

    Cea mai mare parte a suprafeței agricole este ocupată de terenurile arabile (52,8%).Acesteasunt întrebuințate de către locuitori preponderent pentru agricultura de subzistență.

    Viile și livezile ocupă, de asemenea, o suprafață considerabilă a fondului funciar agricolDintre acestea, cele care se remarcă sunt livezile. Potrivit datelor obținute de la Primăriamunicipiului Fălticeni, în prezent sectorul agricol de stat deține o suprafață de 504 ha de livezireprezentate de Stațiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru pomicultură. Potrivit fostului directoral stațiunii, Gheorghe Iacobuță, aici au fost omologate două soiuri de meri, cu un grad de productivitate și o calitate foarte mare: soiurile Fălticeni și Rădășeni.

    Sectorul agricol privat deține în total o suprafață de 1300 ha de teren agricol, din aceastalivezile ocupând aproximativ1000 de ha. O bună parte este obținută de la Stațiunea pomicolăFălticeni, de la fostele IAS Fălticeni și de la Asociația intercooperatistă Fălticeni.

    Stațiunea pomicolă Fălticeni a apărut în anul 1939 în urma transformării pe piniereiFălticeni - Rădășeni. În perioada regimului comunist această stațiune a fost reînființată șiredenumită Stațiunea de dezvoltare și producție pomicolă, SCPP, perioadă în care a obținutrecolte considerabile.Unitatea a beneficiat de acțiuni de dezvoltare și modernizare continui, lanivelul anului 1989 aceasta deținând 650 ha cu plantații pomicole din 850 haexistente(Nistoreasa 2007).Din păcate, la momentul actual, Stațiunea Pomicolă este în regres

    față de ceea ce se înregistra în perioada ante-decembristă. Aceasta nu mai oferă material genetic pentru fermieri iar pepinieranu se mai află în propritatea SCPP.1Totodată, în prezent stațiunea

    1 http://www.monitorulsv.ro/Local/2011-11-12/Statiunea-de-Cercetare-si-Dezvoltare-pentru-Pomicultura-Falticeni-readusa-pe-linia-de-plutire

    52.80%

    13.60%

    9.30%

    24.30%

    Terenuri agricole

    Teren arabil

    Pășuni

    Fânețe

    Vii și livezi

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    5/22

    funcționează sub patronarea Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru pomicultură Iași și numai reprezintăo entitate.2

    Îngrijorător este faptul că livezile de pe teritoriul orașul, cele care au fost în proprietateastatului și au fost retrocedate ocupă în prezent suprafețe din ce în ce mai reduse. Livezile au fost

    distruse iar locuințele au luat locul culturilor de pomi fructiferi3.În cadrul fondului funciar agricol, suprafețe mult mai reduse sunt ocupate de pășuni și

    fânețe respectiv 22,9, fapt datorat gradului ridicat de ocupare cu construcții destinate locuirii șidesfășurării activităților industriale.

    1.2 Mutații în str ucturile terenurilor agricole

    În perioada regimului comunist, în urma adoptării Decretului 84 referitor la colectivizarterenurilor, terenurile agricole private au intrat în proprietatea statului. După 1990 au fostemise o serie de legi prin care se dorea restituirea terenurilor către populație. În perioada detranziție aceste mutații în structurile agricole au fost înregistrate la nivelul întregii țări, deci asupra fondului funciar al municipiului Fălticeni.

    Potrivit datelor preluatede la Primăria Municipiului Fălticeni, în urma aplicării legiifondului funciar L-18/1991 au fost retrocedate către populație 1,82 ha de păduri ( Anexa 15)247,7553 ha de izlazuri (Anexa 16). De asemenea, conform Hotărârii Comisiei Județene nr44 au fost restituite terenurile preluate de la IAS (SC. POMIFAL SA. FĂLTICENI) cu osuprafață de 116 ha. Pe baza aceleiași legi, prin anexele 2B, 2A, 3 și 19 au mai fost restituîn total 1606,82 ha.

    Legile 169/1997, 1/2000, 245/2005 și 165/2013 au adus o serie modificări fonduluifunciar existent în cadrul teritoriului orașului în favoarea locuitorilor care au fost deposedațde ternurile lor înainte de 1989.

    2 Conform Legiii 45 din 2009 și Legii 72 din 2011 referitor la cercetarea agricolă. 3 http://www.recolta.eu/arhiva/dezastru-la-statiunea-pomicola-din-falticeni-7289.html

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    6/22

    Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

    Suprafața predominantă a fondului funciar din Municipiul Fălticeni este reprezentată decea agricolă care se menține la valori aproape constante pe parcursul anilor 1990-2014, fiindurmată de suprafețele arabile care ocupă locul doi în fondul funciar al municipiului, urmate delivezi, pepiniere pomicole și pășuni.

    1.3 Structura culturilor și producți ilor agricole

    Conform recensământului agricol din noiembrie 2002 – ianuarie 2003 a rezultat un numărtotal de 3406 gospodării agricole individuale cu o suprafață de 1503,07 ha. Municipiul dispunde 16unități cu personalitate juridică care desfășoară activități agricole iar suprafața agricolăutilizată de acestea este de 645,79 ha, cea mai mare parte a teritoriului, respectiv 504 haaparținând Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru pomicultură Fălticeni. Suprafața agricolăutilizată totală este de 2166,9 ha iar cea din raza administrativă a municipiului este de 1965 ha(Agenda locală 21 – Planul local de dezvoltare durabilă)

    0

    500

    1000

    1500

    2000

    2500

    1990 1995 2000 2005 2010 2014

    Suprafața fondului funciar din Municipiul Fălticeni(1990 - 1995 - 2000 - 2005 - 2010 - 2014)

    Agricola (ha)

    Arabila (ha)

    Pasuni (ha)

    Finete (ha)

    Livezi si pepinierepomicole (ha)Terenuri neagricole total(ha)Paduri si alta vegetatieforestiera (ha)Ocupata cu ape, balti (ha)

    Ocupata cu constructii(ha)Cai de comunicatii si caiferate (ha)

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    7/22

    Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

    Dupa cum se observă în graficul de mai sus, principalele culturi din Municipiul Fălticensunt grâul, secara, porumbul boabeși cartofii care au înregistrat valori mari în anul 1990,legumele împreună cu sfecla de zahăr înregistrează cele mai mici valori pe parcursul anilor 199-2003. În anii 1995 – 2000 – 2003, se observă o evoluție ascendentă a culturilor de porumb boabeși a cartofilor, celelalte culturi înregistând valori nesemnificative.

    Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

    Cele mai mari producții agricole din Municipiul Fălticeni sunt reprezentate de culturilede cartofi care au înregistrat cele mai mari valori pe parcursul anilor 1990 – 2003, urmate decultura porumbului boabe și delegume.

    0

    100

    200

    300

    400

    1990 1995 2000 2003

    Suprafața cultivată cu principalele culturi dinMunicipiul Fălticeni (ha)

    (1990 - 1995 - 2000 - 2003)

    Grau si secaraPorumb boabe

    Sfecla de zahar

    Cartofi

    Legume

    0

    1000

    2000

    3000

    4000

    5000

    1990 1995 2000 2003

    Producția agricolă vegetală la principaleleculturi din Municipiul Fălticeni (tone)

    (1990 - 1995 - 2000 - 2003)

    Grau si secara

    Porumb boabe

    Sfecla de zahar

    Cartofi

    Legume

    http://statistici.insse.ro/shop/http://statistici.insse.ro/shop/http://statistici.insse.ro/shop/http://statistici.insse.ro/shop/

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    8/22

    2. Activitățile industriale 2.1 Factorii favorabili de apariție

    Existența resurselor naturale este un prim element care contribuie la apariția șidezvoltarea activităților industriale, astfel la nivelul zonei Fălticeni putem vorbi despre resurse

    de lemn,in, cânepă, fructe, cereale, pește. Totodată, la dezvoltarea industriei în oraș a contribuitindustrializarea din perioada comunistă, pentru că înainte de această dată putem vorbi doar deatelierelemeșteșugărești.

    2.2 Activitățile industriale și diversificarea economică în perioada comunistă

    Municipiul Fălticeni constituie centru de polarizare pentru activitățile economicedesfășurate în comunele învecinate. Față de perioada regimului comunist când industria era încontinuă dezvoltare, în prezent un mare număr de fabrici au fost închise sau, în cel mai bun caz privatizate.Acest fapt a cauzat pierderea locului de muncă pentru un număr mare de locuitori,șomajul înregistrând cote mult peste cele normale. La nivelul anului 2014, rata șomajului erade13,7 %, potrivit INSSE. Astfel, în toată această perioadă de tranziție, de după căderea regimuluicomunist nu s-a reușit să se mai ajungă la randamentul industrial atins înainte 1989.

    Cu toate acestea, la nivelul orașului ramura industrială deține cei mai mulți anga jați, 48,9% din populația activă a orașului, iar ca subdiviziune a acesteia, industria textilă continuă sădețină monopolul. Fabricile de confecții și tricotaj aparțin în momentul de față domeniului privdupă ce ani la rând acestea au fost coordonate de stat. Investitorii străini sunt cei careau preluatafacerile și s-au axat pe această zonă în principal datorită faptului că mâna de lucru este foarteieftină.

    Potrivit Planului Local de dezvoltare durabilă al municipiului Fălticeni realizat în 2004,alături de industria textilă se remarcă cea a lemnului, astfel că aici are loc prelucrarea în stare brută și impregnarea lemnului și realizarea de mobilier. În cadrul industriei constructoare demașini se realizează utilaje agricole, forestiere, construcții metalice, în industria chimică încă sobțin produse chimice, deși Fabrica de Chimie la momentul actual este în paragină. Totodată, sfabrică produse farmaceutice (Fabrica Alevia) , vopsele, detergenți și produse de întreșinere,articole din material plastic. În cadrul ramurilor industriale întâlnite în sectorul economic alorașului se află atât industria băuturilor, băuturi alcoolice distilate și nealcoolice cât și ceaalimentară ce se bazeză pe fabricarea produselor de patiserie și panificație, produse pe bază decarne, lactate și brânzeturi, prelucrarea și conservarea legumelor și fructelor, a peștelui și preparatelor obținute.

    Din păcate, unele dintre aceste ramuri industriale la momentul actual doar mai pot fiamintite că au existat cândva în sectorul economic deoarece au devenit inexistente, așa cum escazul producției chimice sau celei de prelucrare și conservare a fructelor și legumelor.

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    9/22

    2.3 Restructurarea economică; M od ificările intervenite după 1990 în viața socio -economică ; Procesul de privatizare

    Odată cu înlăturarea regimului comunist au avut loc o serie de modificări în structura

    socială și economică la nivelul întregii țări și inevitabil și în cadrul municipiului Fălticeni.Această restructurare a determinat din păcate, declinul vieții economice a orașului și care până prezent nu a fost depășit. Multe dintre fabrici au intrat în regres, au fostînchise și lăsate în paragină sau au fost privatizate.

    În cadrul modificărilor cele mai evidente se constată restrângerea activităților economicși apariția fenomenului de șomaj ce prezintă valori mult peste media normală chiar și în prezen13,7 %. Caurmare a acestui fapt cea mai mare parte a populației active a fost nevoită să părăsească teritoriul orașului, îndreptându-se spre alte localități, precum Iași, București sau înstrăinătate.

    Fabrici care au fost închise sunt: Fabrica de sticlă, Fabrica de Chimie, Fabrica deConserve – CLF, Filatura de in și cânepă. În spațiul fostei filaturi au fost înființate noi secții deconfecții ce se află în sectorul privat, ca de exemplu Fabrica Robitext deținută de o firmă deorigine belgiană.

    Prin adoptarea legii 15/1990 fostele întreprinderi care erau în posesia statului pe perioadaregimului comunistau devenit regii autonome sau societăți comerciale.

    Privatizarea a atins aproape toate ramurile industriale. Fabrica de panificație Mopan,fabrica de confecții Zimbru – transformată în SC. Lovers SRL, combinatul de prelucrare allemnului – în prezent Forestfalt SA.

    Se constată în prezent redresarea economiei orașului, pe locul unora dintre vechile uzinece erau lăsate în paraginăconstruindu-se complexe comerciale. De exemplu, fabrica de prelucarea lemnuluiForestfalt SA Fălticeni a intrat în declin și acum ocupă mai puțin de jumătate dinsuprafața deținută inițială, o parte din teritoriu fiind vândută pentru construirea supermarketuluKaufland.Are loc astfel procesul de conversie economică.

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    10/22

    2.4. Restrângerea activității și apariția șomajulu i

    Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

    Numărul șomerilor înregistrați în lunile ianuarie, iulie și decembrie ale anului 2010 acunoscut o creștere foarte mare cu valori cuprinse între 1.411 – 1240 – 1237, fapt datoratrepercursiunilor crizei economice din anul 2007, însă în anul 2015 situația s-a mai redresat,înregistrând valori mai mici, precum 568 în luna ianuarie, 423 în luna iulie și 421 de șomeri înluna decembrie.

    2.5. Evoluția numărului de salariați

    Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

    În graficul de mai sus se observă o scădere continuă a numărului de salariați dinMunicipiul Fășticeni pe parcursul anilor 1995 – 2014. Evoluția numărului mediu de salariați acunoscut un trend descendent, astfel din 15.055 de salariați care s-au înregistrat în anul 1995 s-aajuns în anul 2014la valoarea de 4.509 de salariați.

    14111240 1237

    568423 421

    0200400600800

    1000120014001600

    Lunaianuarie

    2010

    Luna iulie2010

    Lunadecembrie

    2010

    Lunaianuarie

    2015

    Luna iulie2015

    Lunadecembrie

    2015

    Șomerii înregistrați la sfârșitul lunii în Municipiul Fălticeni(2010 - 2015)

    Total sexe

    15055

    78786452

    4415 4509

    0

    5000

    10000

    15000

    20000

    1995 2000 2005 2010 2014

    Numărul mediu al salariaților din Municipiul Fălticeni(1995 - 2000 - 2005 - 2010 -2014)

    Nr. Persoane

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    11/22

    3. Impactul transporturilor asupra așezărilor umane

    3.1 Transportul rutier

    Rețelele rutiere importante sunt dezvoltate în lungul direcțiilor N-S și V-E:

    DN 2 Suceava – București (E85) Dj 208 Dolhasca-Pașcani DJ 209 Fălticeni-Gura Humorului

    În municipiul Fălticeni există două baze de transport călători cu autobuze sau microbuze spcele 18 comune arondate, județele învecinate și curse regulate spre capitală sau alte orașe maridin țară. În Fălticeni mai operează 4 firme autorizate pentru transportul intern și internațional d persoane, precum și transport local cu taximetre. Se remarcă o creștere ușoară, însă constantă, toate categoriile de autovehicule.

    3.2 Transportul feroviar

    Transportul feroviar de călători și marfă se desfășoară pe calea ferată secundară Fălticen-Dolhasca, cu legături spre nodurile feroviare naționale.

    3.3 Transport aerian

    La 37 km distanță de Fălticeni, în apropierea municipiului Suceava, se află aeroportul”Ștefan cel Mare” din Salcea, deschis și traficului internațional.

    4. Turismul o altern ativă de dezvoltare a așezărilor

    4.1. Potențialul turistic – caracterizare generală

    Aflat la intersecţia drumului european 85 (Siret – Bucureşti) cu drumurile de interesturistic Târgu Neamţ – Boroaia – Fălticeni şi Păltinoasa – Fălticeni, municipiul nostru oferă posibilitatea efectuării unor incursiuni turistice spre mănăstirile din împr ejurimi - Probota, Buciumeni, Slatina, Râşca - dar şi spre alte obiective cum ar fi Muzeul de artă Ion Irimescu, Muzeul Apelor Mihai Băcescu, Casa Memorială Mihail Sadoveanu , Casa Memorială Nicolae Labiş de la Mălini etc.

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    12/22

    4.1.1. Potențialul turistic natural

    Cadrul natural al zonei Fălticeni, bogat în reţele hidrografice şi cu o vegetaţie abundentăoferă oportunităţi pentru desfăşurarea acţiunilor de vânătoare şi pescuit sportiv.

    Lacurile Fălticeni reprezintă un complex de acumulări de apă amenajate în amonte deFălticeni pe cursul râului Şomuzul Mare (afluent al Siretului). Primul lac este chiar în oraşulFălticeni (fiind compus din trei bazine de apă), după care urmeazălacul Pocoleni , laculMihăieşti şi lacul Moara. Aceste complexe lacustre formează 85% din suprafaţa sitului şi suntînconjurate de terenuri agricole, păşuni, fâneţe şi livezi. În unele zone ale lacurilor s-au formatstufărişuri compacte care creează condiţii bune pentru cuibăritul diferitor specii de păsări.Vegetaţia specifică acestor zone este formată preponderent din stuf, papură, stânjenel de baltă,crin de baltă, mană de apă, alior de baltă, piciorul cocoşului şi pipiriguţ. Aici cuibăresc specii d păsări protejate în spaţiul comunitar precum: stârcul pitic (20-30 de perechi), buhaiul de baltă(până la patru perechi) şi eretele de stuf (până la cinci perechi).

    Sursa foto: http://judetulsuceava.ro/files/2014/02/lacurile-falticeni.jpg

    4.1.2. Potențialul turistic antropic

    Municipiul Fălticeni, cuprins între vaste livezi pomicole,este situat în partea de sud-est a judeţului Suceava, la 25 km de municipiul Suceava şi 405 km faţă de Bucureşti. În partea de eeste scăldat de apele iazului Şomuz, o adevărată "Nadă a Florilor" cum o defineaSadoveanu.Municipiul Fălticeni s-a impusca centru spiritual numit de cunoscători "WEIMAR al Moldovei",un oraş muzeu în care peste 100 de mari personalităţi ale culturii, artei şi ştiinţei naţionale s-aunăscut, au trăit, au creat şi şi-au lăsat roadele activităţii lor în această oază de spiritualitateromânească.Potenţialul turistic antropic pe care îl oferă zona este diversificat, astfel:există128de locuri şi case memoriale, 4 muzee – dintre care două de importanţă naţională – colecţii deartă.

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    13/22

    Obiective turistice:

    Muzeul de Artă „IonIri mescu” – pune la dispoziţia publicului o bogată şi valoroasă

    expoziţie permanentă de artăcontemporană, constituită dindonaţia maestrului IonIrimescu, artist centenar;

    Sursa foto:http://ionirimescu.files.wordpress.com/2012/09/muzeul-de-arta-ion-irimescu-dupa-reabilitare.jpg

    Clădirea muzeului, monument istoric, a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea șia avut destinații diverse, până în 1974 când a fost cedată muzeului de artă. În 1974, din inițiatși donațiile sculptorului Ion Irimescu, a fost înființat muzeul, la început ca secție a MuzeuluiOrășenesc. Ulterior valoarea colecției a crescut, în prezent fiind cea mai bogată colecție deautor, iar în 1991 s-a constituit înmuzeu. Expoziția permanentă oferă cea mai reprezentativăcreație a sculptorului IonIrimescu (1903 -2005), peste 300 de sculpturi și cca. 500 dedesene: portrete, compoziții; proiecte de monument, realizate în tehnica ronde-bosse sau altoreliefuri, îngips, lemn, teracotă, marmoră, bronz sau plastilină, lucrări de grafică, donate special pentrumuzeul de artă fălticenean. Clădirea dispune de zece încăperi, o parte din acestea fiind destinat picturilor unor artiști locali.

    Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” – fondat de academicianul Mihai Băcescu, prieten şi colaborator al oceanografuluiJacques-Yves Cousteau şi elev alsavantului Emil Racoviţă.Muzeul prezintă lumea apelor. În muzeu există osală a acvariilor, un glob terestru în relief(inclusiv relieful marin) cu diametrul de1,50 m, lucrări de grafică şi un valorosfond documentar;

    Sursa foto:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cf/Falticeni_-_Muzeul_Apelor_Mihai_Bacescu_(8).jpg

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    14/22

    Muzeul prezintă lumea cercetătorilor Emil Racoviță, Grigore Antipa, Paul Bujor, IonBoreca și Mihai Băcescu, exponatele de aici reliefând contribuțiile științei românești în domenhidrobiologiei. Muzeuldeține și colecții de: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carteveche, numismatică și fotografii. Un punct de atracție reprezintă trăsurica, un exponat de marevaloare, executată de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag, și expusă în 1937 înexpoziția universală de la Paris. Participând la numeroase expoziții oceanice, descoperindnumeroase specii de pești și crustacei, academicianul Mihai Băcescu a dăruit muzeului peste 7de exponate. Toate acestea sunt expuse în două săli, ca un omagiu adus savantului MihaiBăcescu (1908- 1999). Zestrea muzeului este îmbogățită pe deplin și cu un glob geografic(executat de profesorul de geografie I. Neculai din Vadul Moldovei), unic în lume, prin faptul căredă la scară, alături de relieful uscatului, configurația reliefului subacvatic.Muzeul are ocolecție de moluște, pești, corali, crustacee, adunate din trei oceane, precum și din Marea Neagrăși Marea Mediterană.

    Galeria Oamenilor de Seamă dinFălticeni – oferă vizitatorilor oincursiune în atmosfera spirituală aFălticenilor şi a oamenilor săi decultură: scriitori, pictori, actori,muzicieni, oameni de ştiinţă (peste 140de personalităţi de valoare naţionalăsau internaţională);

    Sursa foto: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/eb/Falticeni_-

    _Galeria_Oamenilor_de_Seama_(1).jpg/280px

    Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” – prima casă construită de marele scriitor, păstrează atmosfera specifică opereisadoveniene.

    Construită în anul 1908, după schițelescriitorului Mihail Sadoveanu, care a locuitaici între1909 și 1918, casa a fosttransformată în muzeu în 1987. Sunt expusedocumente, cărți, fotografii și obiecte personale care au aparținut scriitorului. LaFălticeni, Sadoveanu și-a petrecutadolescența,tinerețea și primii ani ai maturității. Avea 38de ani când a plecat din Fălticeni și o treime

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    15/22

    din întreaga sa operă este scrisă aici. În fiecare an, în luna noiembrie, în semn de omagiu,iubitorii operei sadoveniene se întâlnesc la Fălticeni în cadrul Zilelor Sadoveanu.

    Sursa foto: http://www.bucovinacazare.ro/wp-content/uploads/2013/05/casa_memoriala_mihail_sadoveanu_

    falticeni_bucovina.jpg

    Mănăstirea Buciumeni - începuturileexistenţei mănăstirii sunt prezentateintr-un document vechi din anul 1424, prin care se precizează prezenţa unei biserici de lemn. Această biserică,monument istoric, a fostclădită din

    lemn în 1765.

    Sursa foto: http://festivaluriromanesti.ro/uploads/obiectiv/l1mVzulO_manastirea-buciumeni_1.jpg

    Mănăstirea Probota - situată încomuna Probota este o construcţierealizată în 1530 de către prinţul PetruRareş. Inscripţiile comemorative de pezidul mănăstirii ca şi de pe poartaturnului menţionează anul 1530. Seconsideră că biserica a fost terminataîn 1530 şi pictată în 1532. Recentelesăpături arheologice în componentelemănăstirii sugerează ca celelalteconstrucţii au fost terminate câţiva animai târziu. Celelalte clădiri alemănăstirii au fost construite între anii1530 şi 1550, iar zidurile ce oînconjoară în 1550. Pe peretele din

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    16/22

    exterior al porţii turnului există reminiscenţe a unei fresce cu opt figuri,cel mai probabilPetru Rareş, familia sa şi cei doi arhangheli. În mijloc este o nişă cu figura pictată aSfântului Nicolae, protectorul acestei biserici.

    Sursa foto: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/94/Manastirea_Probota2.jpg/300px- Manastirea_Probota2.jpg

    4.2. Infrastructura turistică

    4.2.1. Structuri de primire turistică

    Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

    Din graficul de mai sus, putem observa că structurile de primire turistică din MunicipiulFălticeni nu sunt numeroase, astfel în anul 1990 exista doar un hotel și o cabană turistică, în an1995 și 2000 se menține același hotel, dar dispare cabana turistică, de abia din anul 2005 seobservă o ușoară creștere a numărului de structuri de primire turistică, însă nu este foarte

    semnificativă, în 2005 exista doar un singur hotel și apar 2 pensiuni turistice, numărul lor semenține constant și în anul 2010, iarîn anul 2015se mai adaugă încă o unitate de cazare de tipulhotelului, pensiunile turistice păstrând aceeași valoare ca și în anul 2010.

    1 1 1 1 1

    2

    1

    0 0 0 0 00 0 0

    2 2 2

    0

    0.5

    1

    1.5

    2

    2.5

    1990 1995 2000 2005 2010 2015

    Structuri de primire turistică cu funcție de cazare turistică dinMunicipiul Fălticeni

    (1990 - 1995 - 2000 - 2005 - 2010 - 2015)

    Hoteluri

    Cabane turistice

    Pensiuni turistice

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    17/22

    4.2.2. Capacitatea de cazare existentă

    Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

    Capacitatea de cazare existentă pe tipurile de structuri de primire turistică din MunicipiuFălticeni nu este foarte dezvoltată, astfel după cum observăm în graficul de mai sus, în anul 19existau doar 71 de locuri în cadrul hotelului și 40 de locuri în singura cabană turistică existentă

    aceea vreme. În anul 1995, numărul de locuri din cadrul hotelului s-a diminiuat la 69, iar cabanaturistică n-a mai funcționat. În anii 2005 și 2010 numărul locurilor de cazare din cadrul hotelulua rămas constant la 71, apar pensiunile turistice cu un număr de locuri de 47 în anul 2005,scăzând în anul 2010 la 42. În anul 2015 se observă o ușoară creștere a numărului de locuri dincadrul unității de primire turistică de tip hotel (101 locuri), fapt datorat dezvoltării unui alt hote pensiunile turistice ajung în anul 2015 la 45 de locuri.

    71 69

    54

    71 71

    101

    40

    0 0 0 0 00 0 0

    47 42 45

    0

    20

    40

    60

    80

    100

    120

    1990 1995 2000 2005 2010 2015

    Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri

    de primire turistică din Municipiul Fălticeni(1990 - 1995 - 2000 - 2005 - 2010 - 2015)

    Hoteluri

    Cabane turistice

    Pensiuni turistice

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    18/22

    4.2.3. Numărul sosirilor turistice

    Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

    Dupa cum se observă pe grafic, numărul sosirilor turistice în Municipiul Fălticeni nu est

    foare ridicat și oscilează de la an la an, astfel în anul 2001 s-au înregistrat 3.438 de sosiri încadrul unității de primire turistică de tip hotel, în anul 2005 situația se mai îmbunătățește, seînregistrează 6.457 de sosiri în hotel și 1.212 în pensiunile turistice. În anul 2010, numărulsosirilor turistice de diminuează brusc, în hoteluri se înregistrează doar 1.725 de sosiri și in pensiunile turistice - 1.047 de sosiri.În anul 2014, situația se mai redresează, hotelurileînregistrând 3.458 de sosiri, iar pensiunile turistice 2096 de sosiri, aproape dublu decat în anul2014.

    0

    1000

    2000

    3000

    4000

    5000

    6000

    7000

    2001 2005 2010 2014

    3438

    6457

    1725

    3458

    0

    1212 1047

    2096

    Numărul sosirilor turistice în Municipiul Fălticeni

    (2001 - 2005 - 2010 - 2014)

    Hoteluri

    Pensiuni turistice

    http://statistici.insse.ro/shop/http://statistici.insse.ro/shop/http://statistici.insse.ro/shop/http://statistici.insse.ro/shop/

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    19/22

    4.2.4. Numărul de înnoptări

    Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shop/

    Numărul de înnoptări în municipiul Fălticeni este mult mai ridicat decat numărulsosirilor, astfel în anul 2001 se înregistrează 8.519 înnoptări în cadrul unității de primire turistide tip hotel, în anul 2005 numărul înnoptărilor cunoaște un trend ascendent, se înregistrează

    9.055 de înnoptări în cadrul hotelului și 1.745 de înnoptări în pensiunile turistice. În anul 2010înregistrează o scădere bruscă a numărului de înnoptări în Municipiul Fălticeni, doar 1.753 deînnoptări în hotel, iar în ceea ce privește numărul de înnoptări în pensiunile turistice s-aamplificat, ajungând la 2.496. În anul 2014, structurile de primire turistică (hoteluri și pensiunituristice) au înregistrat valoari ridicate în comparație cu anul 2010, de 6.173 de înnoptări – hotel,respectiv 3.176 de înnoptări în pensiunile turistice.

    0

    2000

    4000

    6000

    8000

    10000

    2001 2005 2010 2014

    85199055

    1753

    6173

    0

    17452496

    3176

    Numărul de înnoptări din Municipiul Fălticeni

    (2001-2005-2010-2014)

    Hoteluri

    Pensiuni turistice

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    20/22

    4.3. Tipuri de turism practicate

    Turismul cultural – Municipiul Fălticeni deține un patrimoniu cultural – istoric de mare

    valoare și atractivitate turistică. (Muzeul de Arta Ion Irimescu, Casele memoriale etc) Turismul religios – formă de turism care există de secole și care mai păstrează încă uneletrăsături în privința pelerinajului propriu-zis, turismul religios este astăzi un fenomencomplex care se află într -o continuă transformare și diversificare , păstrându-și însăelementul de bază care l-a consacrat: religia.(Mănăstirea Probota, Buciumeni)

    Turismul rural și agroturismul –este încă la început în municipiul Fălticeni. Turismul de recreere și de odihnă Turism de vânătoare și pescuit

    Priorităţi în domeniul turismului:

    • marketing agresiv şi eficient al oraşului;

    • stabilirea listei extinse de obiective turistice din municipiul Fălticeni ce vor beneficia defonduri pentru reparaţii, renovare, restaurare, dotare, modernizare şi identificarea posibilelorsurse de finanţare;

    • direcţionarea turismului spre valorificarea oportunităţilor specifice ale oraşului: turismulcultural, de afaceri, de tranzit şi stimularea evenimentelor culturale naţionale şi internaţionale;

    • impunerea unor standarde superioare de calitate a ofertei şi a serviciilor turistice, prin asistaraşi stimularea ofertanţilor de servicii turistice;

    • perfecţionarea pregătirii agenţilor economici locali implicaţi în turism, în special în tehnici d promovare a ofertei, studii de piaţă, marketing intern şi extern;

    • perfecţionarea pregătirii personalului muzeistic în vederea efectuării unei activităţi moderne,adaptate cerinţelor mileniului III;

    • pregătirea de personal cu calificare medie, adaptat cerinţelor turismului actual, prin clase în

    cadrul liceelor şi prin cursuri de specialitate postliceale;• adaptarea unor potenţiale modele oferite de oraşele central-europene ce oferă condiţii similare(turism atipic);

    • antrenarea agenţilor economici în conservarea şi întreţinerea mediului, ca element de bază alofertei turistice

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    21/22

    5. Analiza SWOT

    Puncte tari

    - Poziția geografică favorabilă;

    - Existența peisajelor naturale atractive;

    - Relief foarte variat;

    - Existența unui patriomoniu cultural bogat;

    - Infrastructură rutieră modernizată;

    - Existența aeroportului Suceava la mică distanțăfață de municipiu;

    - Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni,hoteluri, moteluri) cu respectarea standardelorinternaţionale.

    Puncte Slabe

    - Insuficiența valorificare și dezvoltare a potențialului turistic de care dispune zona;

    - Insuficiența pregătire a specialiștilor dinindustria ospitalității;

    - Promovarea insuficientă a unor obiectiveturistice (număr redus de centre de informare,lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite gratuit în unitățile de cazare);

    - Lipsa unor ghiduri culturale din care turistul săafle activitățile și evenimentele culturale dinzonă;

    - Măsuri insuficiente luate pentru păstrareamonumentelor istorice şi culturale;

    - Lipsa organizării evenimentelor care să pună inevidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune;

    - Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, lipsamagazinelor cu articole de specialitate pentruturişti(suveniruri, hărţi, ghiduri, pliante).

    Oportunități

    - Susţinerea proiectelor care introduc valoare

    turistică, obiective şi evenimente culturale şispirituale din Bucovina;

    - Încurajarea unor noi forme de turism şivalorificarea moştenirii istorice, culturale,spirituale şi de tradiţie;

    - Modernizarea, extinderea şi refacereainfrastructurii de transport rutier.

    Amenințări

    - Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltareeconomică şi socială pe fondul accentuăriilipsei de încredere a populaţiei in redresareaeconomică a ţării;

    - Degradarea monumentelor de artă şiarhitectură;

    - Lipsa de colaborare intre regiuni pentrudezvoltarea turismului (promovarea unuiturism care să includă zona Maramureş şiBucovina;

    -

    Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune dea prelua costuri specifice de utilizare şiintreţinere a infrastructurii reabilitate,modernizate sau construite, datorită posibilităţilor materiale şi financiare reduse;

    - Infrastructura de utilităţi implică costuri foarteridicate.

  • 8/17/2019 Municipiul Fălticeni - Dinu Maria-Andreea, gr.306, Turism.pdf

    22/22

    6. Concluzii

    În concluzie, o biectivele turistice din municipiul Fălticeni şi împrejurimi necesită o popularizare mai eficientă prin materiale promoţionale diversificate. În plus trebuie avută învedere diversificarea serviciilor şi prestațiilor (cazare, transport) pentru turişti. Cifra de afaceri

    din servicii şi turism, deşi în creştere, ramâne totuşi infimă faţă de potenţialul turistic pe care îloferă zona: 128 de locuri şi case memoriale, 4muzee -dintre care două de importanţă naţională-colecţii de artă, apropierea de mănăstirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vânătoare (urs, căprior, mistreţ etc.) pescuit sportiv.

    Bibliografie

    Planul local de dezvoltare durabilă al municipiului Fălticeni Nistoreasa, V., 2007, Fălticeni – repere în timp, Ed. Accent Print, Suceava http://www.obiectivdesuceava.ro/local/forestfalt-sa-se-cere-in-insolventa/ http://lege5.ro/Gratuit/gy3dgmbu/legea-fondului-funciar-nr-18-1991 http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-in-falticeni-si-in-se-judetului

    suceavadoc.html