Municipiul Bacau1

download Municipiul Bacau1

of 42

Transcript of Municipiul Bacau1

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    1/42

    Municipiul Bacau

    1.Istoricul localitatii

    Orasul Bacau situat la confluenta raurilor Siret si Bistrita, vechi targ, are o istoriede secole, fiind atestat documentar pentru prima data in Evul Mediu, in ciuda dovezilorarheologice ce ii fixeaza radacinile in perioada neolitica (cultura Cucuteni si asezareadacica de la Racatau). Denumirea orasului provine dupa cum sustin unii istorici de la unoarecare Bako, de la zeul Bachos, sau de la "baca" (fructul vitei-de-vie, ce se cultiva prinaceste parti). In documentele straine el mai apare si sub formele: Bacovia, Bacova,Bacow.

    Menionarea oraului pe un act oficial dateaz nc din 1399. n arhiveleVaticanului, pe hrile Evului Mediu precum i n alte documente latine, Bacul aparesub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi delegat a Institutului deCultur Italian, la nceputul secolului XX - mrturisete c Bacul era trecut pe o hartpictat chiar n Palatul Primriei Florena, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este demirare, avnd n vedere c la doar civa kilometri de Bacu, la Srata, romanii extrgeausare, iar n alte localiti din mprejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiarmai vechi, lucru ce atest popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Ag)avem urmele vechilor aurrii dacice, dup cum dovedete N. Densuianu n lucrarea saDacia preistoric, iar teritoriul Bacului cuprindea localiti nc de pe timpulpelasgilor ca: Letca i Leiteni, cuvinte derivate din laton i leton, diviniti din timpuripreistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacic.

    Marele istoricNicolae Iorga, este de prere c denumirea oraului Bacuderiv de la slavul Bc = Zimbru,bour, taur, ceea ce denot c pe aceste meleaguri aufost ntinse pduri n care triau turme de zimbri. Muzeul Moldova din Bacu deine oimportant colecie de documente istorice i vechi manuscrise, precum i un cap dezimbru, un exemplar unic n felul su, gsit lng Bacu, n satul Solon. Un Bc exista nBasarabia, un altul n inutul Vasluiului, iar un altul n inutul Brladului. Pe aceast temse mai poate vedea i etimologia cuvntului Bc n Ispisoace i Zapise de Gh.Ghibnescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldoveneti nainte de tefancel Mare, vol.I i II, publicate de domnul profesor M. Costchescu la Editura FundaiilorRegale, Iai; documentele moldoveneti publicate de N. Iorga.

    Oraul Bacu a fost ocupat o scurt vreme de otile maghiare conduse de MateiCorvin n anul 1467. Localitatea este cunoscuta i datorita importanei sale n relaiilecomerciale dintre Moldova, Transilvania si ara Romneasc, fiind un iportant punct devam. In anul 1476 Stefan cel Mare a poruncit arderea localitatii pentru a nu oferi adapostinvadatorilor otomani, iar in secolului al XV-lea n acest ora s-a stabilit Alexndrel, fiullui tefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curtei Domneti si BisericiiPrecista, celebre monumente istorice. Asadar, orasul a renascut foarte repede, incat inanul 1600 a salutat trecerea pe aici a lui Mihai Viteazul, care realiza pentru prima oaraunirea celor trei tari romane.

    In perioada anului 1832 Bacaul era impartit in doua mahalale, numite "ciastii",care purtau numele de Rosu si respectiv Negru. Ca si in restul tarii, in acea perioada

    1

    http://ro.wikipedia.org/wiki/1399http://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ag%C4%83%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bourhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Taurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vasluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2rladhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C5%9Fihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Corvinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Corvinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1467http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Curtea_Domnesc%C4%83_din_Bac%C4%83u&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_Precista&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_Precista&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1399http://ro.wikipedia.org/wiki/Vaticanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Floren%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ag%C4%83%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorgahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bourhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Taurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vasluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2rladhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C5%9Fihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Corvinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Corvinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1467http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Curtea_Domnesc%C4%83_din_Bac%C4%83u&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_Precista&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_Precista&action=edit&redlink=1
  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    2/42

    luminatul se facea cu felinare fixate de stalpii in care ardeau lumanari de seu. Mai tarziuau aparut lampile cu gaz (in locul lumanarilor) si abia in 1902 strazile au fost luminate cuajutorul lampilor electrice.

    Bacaul a fost dintotdeauna un centru dezvoltat din punct de vedere comercial, insecolul al XIX-lea fiind deja orientat economic spre fabrici de hartie (1841), de cherestea,

    tabacarii si manufacturi de prelucrare a pieilor, fabrici de spirt si de caramizi, tigle siolane. In 1923 Ateneul isi deschide portile cu sprijinul dat de George Bacovia si GrigoreTabacaru. Mari figuri ale culturii si stiintei romanesti au numele legat de Bacau: VasileAlecsandri, George Bacovia, biologul Ion Borcea.

    2.Reperele care sunt folosite in diagnoza unei localitati si anume

    2.1 Organizarea territorial-administrativa

    Municipiul Bacu, reedina judeului cu acelai nume, se afl n Nord-Estul rii,n partea central-vestic a Moldovei, la doar 9,6 Km n amonte de confluena Siret-

    Bistria. Geografic, se afl la interferena meridianuluide 26 55' longitudine estic cuparalela de 46 35' latitudine nordic. Este strabatut de rul Bistrita, care asigura o partedin energia electrica necesara.

    Din punct de vedere administrativ se nvecineaza cu comunele Hemeiusi siSaucesti, n Nord, cu comuna Letea Veche, n est, la sud cu comunele Luizi-Calugara,Magura si Margineni. ntre aceste limite orsul ocupa o suprafata de 4186, 23 ha, fiindsituat la altitudini de 151-181m.

    Relieful este variat, datorita distributiei egale a muntilor, dealurilor, platourilor sicampiilor, orasul fiind asezat la 170 m altitudine. Reteaua hidrografica este alcatuita inprincipal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construitepe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret.

    2.2 Cadrul natural

    Hidrogrfie

    Reeaua hidrografic este reprezentat de cele dou ruri, Siret i Bistria, i deafluenii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeulcu afluenii si Brnat i Negel - pentru Bistria. Datorit influenei antropice regimulhidrologic al celor dou ruri a fost complet modificat, amenajrile hidroenergeticecontribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistria au fost create lacurile de acumulareLilieci, erbneti cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundaiilor,alimentarea cu ap potabil i industrial, practicarea sporturilor nautice.

    Valea comuna a celor doua ruri are aspectul unui vast uluc depresionar cuorientare nord-sud, cu o deschidere laterala spre vest, spre valea Bistrtei, si o ngustarespre sud, "poarta Siretului", suprapunndu-se contactului dintre Colinele Tutovei siculmile subcarpatice Pitricica-Barboiu.

    2

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    3/42

    Clima si precipitatii

    Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, verisecetoase i clduroase, rezultatul aciunii unui complex de factori naturali (circulaiageneral a atmosferei, radiaia solar, relieful) i antropici, oraul nsui avnd un rol

    esenial n crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifest constant(materialele de construcie, profilul accidentat, spaiile verzi), respectiv prin intermediulunor factori secundari (nclzirea artificial, poluarea atmosferei). Aciunea comun aacestora determin perturbri ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului,consecina direct fiind disconfortul urban.

    Temperatura medie anuala este de 9C, oscilnd ntre -4C, n luna ianuarie, si20,6C, n luna iunie, constatndu-se o usoara modificare a regimului termic n ultimiiani datorita lacurilor de acumulare, ncalzirii globale si poluarii atmosferei.Cantitateamedie anuala de precipitatii este de 541 mm/m/an, existnd diferente ntre sezonul cald(82,8 mm-luna iunie) si cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente n lunileiulie-august.

    Flora si fauna

    Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. ntr-o zon ncare pdurile deineau 70-80% din suprafa s-a ajuns ca n prezent coeficientul dempdurire s fie de 25,7%, formaiunile dominante fiind cele de step i luncile rurilori pdurile de foioase din jurul oraului folosite n scop recreativ.

    Clasificare: fauna acvatica, conditonata de biotopurile specifice Bistritei, Siretului si apelor

    statatoare; fauna de lunca (animale care si cauta hrana n apa sau la marginea apei); fauna de terase si versanti, alcatuita din specii de rozatoare mici, animale si pasari

    specifice padurilor de foioase.Fauna zonei periurbane prezinta o nsemnata valoare cinegetica; unele animale

    sunt vnate pentru blana, altele, pentru carne.Condiiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, n general brune i

    brune argiloiluviale, cu un coninut de humus de 1-5, ce asigur o fertilitate mediebun pentru terenurile agricole. ntre solurile intrazonale se remarc cele hidromorfe,lcovitile i solurie aluviale n diferite stadii de evoluie.

    2.3 Demografie

    Pe parcursul celor 6 secole de existen, Bacul a cunoscut att perioade decretere demografic dar i de regres, consecin a condiiilor economice, socio-culturalei istorice care au caracterizat fiecare etap a evoluiei sale. O importan deosebit o are

    3

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    4/42

    sfritul secolului XX-lea, care a adus noi orientri i tendine demografice. n mai puinde 10 ani numrul locuitorilor oraului a crescut cu aproximativ 26,000 loc. (de la138,201 loc., n 1988, la 209,051 loc., n 1997) att datorit unui bilan natural pozitiv,dar mai ales fluxurilor migratorii, prin aceasta demostrndu-se puterea de atracie aoraului. Climatul economic, viabilitatea industriei, trecerea rapid la proprietate privat,

    programele sociale ntreprinse dar i iniiativele legislative locale au transformat Baculntr-un ora atractiv.Conform datelor recensmntului din 1930, municipiul Bacu numra n acel an

    31.138 de locuitori. Dintre acetia 19.421 s-au declarat romni, 822 maghiari, 406germani, 9.424 evrei .a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodoci,161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici .a.Odinioar nfloritoarea comunitate evreiasc din ora s-a stins n urma celui de-al doilearzboi mondial.

    La ultimul recensmnt, din 18 martie 2002, structura etnic a populaieimunicipiului Bacu a fost evideniat astfel: 173.041 romni, 1.605 igani, 191 maghiari,118 evrei, 83 germani, 80 ceangi, 53 italieni .a. Fiecare din celelalte etnii era compus

    din mai puin de 50 de pesoane. Distribuia populaiei stabile pe confesiuni religioase:153.849 Ortodoci, 19.094 romano-catolici, restul confesiunilor nedepind fiecare 500de adepi.

    Conform recensmntului din 1930 populaia Bacaului era de 31.138 de locuitori,dintre care:

    19.421 Romni822 Maghiari406 Germani9.424 Evrei s.a.

    Sub aspect confesional populaia Bacaului era alctuit din:

    19.091 Ortodoci1.893 Romano-catolici161 Greco-catolici144 Luterani9.593 Mozaici

    Municipiul Bacu are, potrivit recensmntului din 2002, o populaie de 175500locuitori. Structura etnic a acesteia este urmtoarea:

    173.041 Romni1.605 igani191 Maghiari83 Germani80 Ceangi53 Italieni

    Sub aspect confesional populaia Bacului este alctuit din:153.849 Ortodoci19.094 Romano-catolicirestul confesiunilor nu depesc 500 de adepi

    4

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    5/42

    2.4 Economie

    Ocupand al saselea loc in topul productivitatii industriale , judetul Bacau

    realizeaza 4.5 % din productia totala a tarii. In perioada 1 Ianuarie - 30 Aprilie a anului2001 , productia industriala a crescut cu 7,2 % , fata de aceeasi perioada a anului 2000 .

    Sectorul agricol , foarte important in activitatea economica a judetului , detine2,62 % din productia de cereale si 3,4 % din productia din ramura zootehnica .

    Suprafata totala cultivabila a judetului Bacau este de 323.113 hectare , distribuiteastfel :

    culturi cerealiere si leguminoase - 54,7 % culturi de vita-de-vie - 2,4 % livezi - 1.1 % fanete - 26,5 % altele - 12,6 %

    Principalele culturi :

    grau si porumb - 93,5 % orz si secara - 5 % floarea-soarelui - 0,7 % altele - 0,8 %

    Principalele ramuri ale industriei sunt : industria extractiva ( petrol , gaze naturale , carbune , sare ) industria chimica si petrochimica unic producator de cauciuc sintetic principalul producator de acid sulfuric si ingrasaminte industria constructoare de masini industria lemnului industria alimentara industria hartiei ( unic producator de hartie de ziar ) industria usoara

    In judetul Bacau se afla unicul producator si exportator de carne de pui si deporc , agreat de Comunitatea Europeana

    Exporturile reprezinta 21,9 % din productia industriala a judetului , pricipaleleproduse comercializate peste granite fiind : ingrasaminte , cherestea , mobile , hartie ,materiale textile , produse alimentare , produse de imbracaminte si incaltaminte .

    La momentul actual , mai mult de 24000 de companii sunt inregistrate la Camerade Comert a judetului Bacau, cu capital social total de 1,3 miliarde $ ( in anul 2000 ).

    5

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    6/42

    Capitalul strain insumeaza mai mult de 43,4 milioane $ , provenind din 48 de tari ,fiind investit in 702 companii din care 90 % sunt implicate in activitati de productie .

    2.5 Agricultura

    Judetului Bacau dispune de o suprafata de 320.597 ha. Padurile, care ocupa osuprafata de 267.000 ha, reprezinta una din bogatiile cele mai mari ale judetului.

    2.6 Echiparea teritoriala

    Transport

    Oraul Bacu reprezint un nod feroviar,un punct de intersectie dintre doua liniide cai ferate majore. Gara Bacu, situata pe magistrala 500, este una din cele mai

    aglomerate din ar (momentan intrat ntr-un vast proces de modernizare). Astfel laBacu se intersecteaza magistrala Bacau-Bicaz cu magistrala Suceava-BucuretiBacul este un important nod rutier. Drumurile care se intersecteaza aici sunt:

    Drumul european E85, cel mai important drum ce trece prin ora, pentru c l leag deBucureti, Ploieti, Suceava i Iai; De subliniat faptul c acest drum este un drum formatdin patru benzi (excepie fcnd partea dintre Roman i Suceava). Acest lucru duce la oscdere a timpului parcurs ntre localitai, timp care este direct proporional cu viteza demers i de ce nu i de modelul mainii.

    n Planul de Sistematizare Teritorial a Romniei, n ceea ce privete sistemulrutier, autostrada Bucureti Suceava Ucraina va trece prin municipiul reedin Bacui n acelai proiect de lege propus de guvern mai este inclus i autostrada Tg. Mure

    Piatra Neam Roman Iai. Dac lum n considerare construirea n perioada imediaturmtoare a celor 2 osele de centur din jurul municipiilor Bacu i Roman seprefigureaz ca distana dintre Bacu i autostrada Tg. Mure Iai s fie de 20-25kilometri. Prin municipiul Bacu se va face accesul att la autostrada care leag Sudul deNordul rii ct i la cea care face legtura dintre Vest i Est.

    Drumul naional DN 2F leag Bacul de municipiul Vaslui spre Est iar spre Vest,municipiul Bacu comunic prin drumul naional DN11 (E577) cu municipiul Braov. Seface legtura, aadar, spre coridoarele de circulaie spre Ungaria, Austria, Germania,Italia, Frana, Spania.

    Transportul aerian, n Bacu, funcioneaz la 6,5 Km sud de municipiu, unaeroport care are ca obiect asigurarea transportului de pasageri i de mrfuri, precum iasigurarea proteciei navigaiei aeriene i zborului tuturor aeronavelor care survoleazspaiul aerian ce-i revine.

    Aeroportul Bacu, al doilea mare aeroport din Moldova din punct de vedere altraficului de cltori i unul dintre cele mai mari ale rii deservind nu numai locuitoriioraului Bacu, ns i pe cei din judeele alturate : Neam, Vaslui, Vrancea, Covasna,Galai. Aeroportul se afla la 10 km fa de centrul oraului Bacu, in partea sudic aacestuia. Sunt disponibile zboruri directe interne spre Bucureti, Timioara, i

    6

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    7/42

    internaionale spre aeroporturi din Italia i Germania, zboruri efectuate de companiile:TAROM, Carpatair i Blue Air).

    Pe durata anului 2005 pe aeroportul Bacau au aterizat 19.265 pasageri i s-auimbarcat 19.701 pasageri. Aceast cretere a numrului de pasageri ce sunt deservii dectre aeroportul Bacu a cerut realizarea unor investiii semnificative pentru deservirea

    acestora. Astfel in cadrul anului 2006 a fost renovat complet aerogara aeroportuluiaceasta ridicndu-se acum la standardele internaionale.Municipiul Bacu este un foarte important nod de cale ferat, cu infrastructur

    modern pentru traficul de cltori i marf. El este un punct de intersectie dintre doualinii de cai ferate majore. Gara Bacu, situata pe magistrala 500, este una din cele maiaglomerate din ar (momentan intrat ntr-un vast proces de modernizare). Astfel laBacu se intersecteaza magistrala Bacau-Bicaz cu magistrala Suceava-Bucureti

    Exist conexiuni feroviare, chiar i InterCity cu Suceava, Botoani, Iai, PiatraNeam, Adjud, Ploieti i Bucureti, intreinute de compania naional de transportferoviar de cltori, CFR. n urma cu caiva ani, s-a inceput o campanie de imbuntaire acondiilor de cltorie. Multe garnituri de tren au fost modenizate, dar au fost cumparate

    i vagoane noi, aa-numitele Sgeata Albastr, care se deplaseaz din Bucureti . Pe aicicircul i trenuri internaionale, spre Ucraina i Bulgaria.

    Constructii

    In inima Moldovei, la Bacau, se ridica cel mai mare spital duhovnicesc dinRomania, dar si din sud-estul Europei. Lacasul Domnului are ca termen de finalizare2010, iar ctitorul ei doreste sa-i poleiasca cupola in aur. Aceasta e viitoarea CatedralaInaltarea Domnului si care va deveni cel mai mare lacas de cult din Romania, dar si dintot Balcaniul. Desi vantul incepe sa bata din ce in ce mai des prin buzunarele

    moldovenilor, protejata de statuia lui Stefan cel Mare care vegheaza piata si vrand parcasa sfideze vremurile, catedrala se ridica incet, dar sigur.n ciuda dificultilor financiare, construcia Spitalului Municipal continu. Se

    efectueaz, asadar, lucrri la suprastructura Spitalului Municipal, construcia ajungnd lanivelul al III-lea. Suprafaa total desfurat este de 23.293 metri ptrai, i este dispuspe 5 niveluri la care se adaug parterul i subsolul. n paralel se execut i lucrri pentrualimentarea cu energie electric a Spitalului Municipal.

    Un nou club pentru pensionari va fi amenajat pe strada oimului. Acesta va purtaaceeai denumire i va avea o capacitate de 100 de persoane. Decizia Executivului de afinana un nou obiectiv dedicat exclusiv pensionarilor bcuani vine ca urmare anumrului mare de pensionari. n anul care a trecut de la predarea acestui obiectiv

    asociaiilor de pensionari, zilnic aici sunt organizate activiti dintre cele mai diverse: ah,rummy, dansuri populare, cor, kinetoterapie, croitorie. Totodat, periodic au loc aciunicare se adreseaz persoanelor defavorizate, iar lunar este organizat cte o petrecerepentru pensionarii bcuani.

    7

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    8/42

    Canalizare, deseuri, statii de epurare

    DeseuriDupa Bucuresti si Brasov, colectarea selectiva a deseurilor se extinde in Bacau.

    La eveniment,Eco Rom Ambalaje SA impreuna cu autoritatile locale si partenerii de

    management al deseurilor au lansat sistemul prin care bacauanii pot contribui la reciclare,prin selectarea deseurilor.Pe baza rezultatelor foarte bune obtinute intr-un program experimental realizat s-a

    hotarit extinderea unui program de colectare selectiva a deseurilor menajere la nivelulintregului oras. Colectarea recipientelor de sticla, hirtie si plastic este insotita de ocampanie de informare si educare a populatiei.

    Statia de epurareDemarata in septembrie 2005 si proiectata a se incheia in noiembrie 2007,

    reabilitarea Statiei de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau va mai dura cel putinun an. In 2007, inca inainte de luna noiembrie, lucrarile au fost intrerupte, deoarece

    executantul, o firma germana, nu a respectat graficul de lucrari, fiind in mare intrziere.El a fost dat in judecata la Curtea Europeana de Arbitraj, investitia fiind finantata in mareparte de catre BERD. Curtea Europeana nu s-a pronuntat inca, dar intre timp a fostorganizata o noua licitatie pentru acest obiectiv, care a fost cstigata de catre aceeasifirma germana, PWT. Aceasta a reluat lucrarile in august 2008 si s-a angajat prin noulcontract ca le va finaliza in martie 2010. De retinut este faptul ca reabilitarea Statiei deepurare a apelor uzate face parte din Programul ISPA, care include si montarea unei noiconducte de aductiune de la Poiana Uzului, constructia unei statii de tratare a apei,precum si inlocuirea a 11,4 km din reteaua de canalizare a Bacaului.

    Canalizare

    In prezent aproximativ 80 km din reteaua de canalizare a municipiului Bacau areo vechime de peste 30 de ani si necesita supraveghere atenta. Alte defecte majoreidentificate sunt subdimensionarea diametrelor conductelor retelei si sparturile laimbinarile acestora, care conduc la frecvente blocaje si cresterea debitelor de infiltratie siexfiltratie. "Reabilitarea retelei de canalizare" este o investitie finantata din fonduri ISPA.Tot in cadrul acestei investitii se include achizitionarea de echipamente cum ar fi: utilajede spalare a canalizarii, utilaje pentru sapare santuri, camere video pentru inspectii,computere si programe hidraulice pentru reteaua de canalizare.

    Aceasta investitie va conduce la reducerea infiltratiilor actuale cu aproximativ20%, ceea ce inseamna 10 000 de mc/zi si, astfel, reducerea riscurilor privind sanatateapopulatiei. Investitia se preconizeaza a se finaliza in anul 2009.

    Energii alternative

    Energiile alternative nu se regsesc pe lista de prioriti a municipalitii. Dei peplan mondial se fac investiii majore n domeniul energiei de tip verde, n Bacuadministraia local nu a fcut prea muli pai spre conceptul eco". Cele dou

    8

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    9/42

    departamente din cadrul Primriei Bacu, nfiinate special pentru identificarea iaplicarea resurselor de energie alternativ, nu au reuit s ntocmeasc nici mcar un planviabil pentru acest domeniu.

    2.7 Social

    Sanatate

    Situaia dificil la nivelul naional n domeniul sntii se nregistreaz i ncadrul judeului Bacu, fiind cunoscut faptul c spitalul judeean Bacu se afl n primelease judee din ar cu datori mari la furnizori, valoarea total fiind de 54 de miliarde delei. La crearea acestei situaii din judeul nostru, o contribuie nsemnat o are i politicasanitar necorespunztoare a Direciei de sntate public Bacu, care nu colaboreaz cufinanatorul sistemului, respectiv Casa de Asigurri de Sntate, mai mult, msurileorganizatorice instituite conduc la o acutizare a situaiei.

    Cultura

    Departe de a fi doar centru comercial-industrial aflat n plin ascensiune, Baculeste i un ora al tradiiilor i al culturii.Obiectivele turistice includ Casa memorialGeorge Bacovia sau Complexul Muzeal de tiinele Naturii Ion Borcea. Observatorulastronomic al Bacului este unul dintre puinele din Romnia, iar foarte aproape decentrul oraului se afl statuia lui tefan cel Mare.

    n ora se afl i cea mai mare catedral catolic din Estul Europei, Casamemorial George Bacovia i Casa memoriala Nicu Enea.

    Educatie

    Bacaul nu se poate lauda cu un centru universitar foarte vechi, dar se poate laudacu faptul ca aici se intalnesc atat forme de invatamant universitar de stat cat si privat,existand o varietate mare de specializari pentru invatamantul la zi cat si la distanta.Renumite sunt in acest sens Universitatea Bacau si Universitatea George Bacovia, existadtotodata si mici filiale ale unor universitati din Galati, Sibiu si Iasi.

    In ceea ce priveste invatamantul liceal, Bacaul se poate lauda cu o traditie in ceeace priveste participarile si premiile la nivel de concursuri si olimpiade nationale siinternationale. Recunoscute in acest sens sunt liceele : Colegiul National VasileAlecsandri, Colegiul National Ferdinand I, Colegiul National Gheorghe Vranceanu, dar si

    restul lor.Cat despre gradinite, se poate preciza ca numarul lor depaseste cifra 25 si sunt deasemenea foarte diversificate : se pot intalni atat gradinite de stat cat si particulare, cuprogram scurt sau lung, ori cu iz romanesc sau american.

    SportSportul n Bacu are o mare tradiie, a fost i este iubit de publicul bcuan ntr-un

    mod particular. n ce privete fotbalul, echipa de tradiie a oraului este FCM Bacu, care,

    9

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    10/42

    n prezent, evolueaz n Liga a II-a, fiind prima echip din Romnia care a atins fazasferturilor de final ale unei competiii europene. Alte ramuri sportive, reprezentativepentru Bacu, sunt handbalul, voleiul dar si inotul care se remarca prin bazinul olimpic,considerat unul dintre cele mai moderne din tara. La recomandrile Federaiei Naionalede Nataie, bazinul a fost construit cu materiale recunoscute internaional, iar pentru

    acoperi s-a ales un material durabil, care rezist procesului de ruginire. Noul bazin, cu olungime de 50 de metri i o lime de 25 de metri, va putea gzdui competiii europene imondiale de not, polo sau srituri. Capacitatea tribunelor este de aproximativ 500 delocuri.

    Siguranta cetateanuluiContribuie i tu la sigurana oraului tu! Acesta este mesajul transmis de

    poliiti bcuanilor n cadrul unui program de informare care se va desfura in perioada11- 15 mai 2009. n cadrul acestui program vor fi amplasate n zonele cele maiaglomerate ale oraului corturi unde bcuanii vor putea contribui cu sfaturi, sugestii isesizri pentru poliiti.

    Poliitii se vor afla n aceast sptmn n mijlocul bcuanilor pentru a luapulsul strzii n cadrul unui program de informare, iniiat de IPJ Bacu n urmarezultatelor unui sondaj realizat la nivel naional cu privire la percepia romnilor laadresa infracionalitii, asta dei la nivel judeean numrul infraciunilor a sczut cu 5%n primul semestru al lui 2009 fa de aceeai perioad a anului trecut.

    2.8 Obiective turistice

    Ora industrial i al serviciilor, Bacul beneficiaz i de un diversificatpotenial turistic, n cea mai mare parte antropic. Fiecare din cldirile reprezentative

    ale oraului prin valenele istorice, culturale i arhitecturale, dar i parcurile,grdinile, lunca Bistriei pot cpta valene turistice printr-o promovare corespunztoare.n prezent Bacul este doar un punct de tranzit n marile circuite naionale. O primcategorie de obiective estereprezentat de biserici, marea majoritate a acestora datnd dinsecolele XVIII XIX:

    Biserica PrecistaBiserica Precista (str. 9 Mai, nr. 48) monument istoric de importan naional,

    este cea mai veche construcie din Bacu. Ctitorie a lui Alexndrel, unul din fiii lui tefancel Mare, a fost construit la sfritul secolului al XV-lea, din piatr, n stilulmoldovenesc. mpreun cu Turnul-locuin i Curtea domneasc formeaz Complexul

    medieval, nconjurat de un zid din crmid, ce pstreaz arhitectura feudala;Biserica Sf. Ierarh NicolaeBiserica Sf. Ierarh Nicolae (Bd. Unirii, nr. 4) a fost construit n prima jumtate

    a secolului al XIX-lea de cminarul Pavel Cristea i de protoiereul Ioan Enache Petrovici.Paraclisul a fost zidit n 1871, iar pictura a fost efectuat n 1897 de un pictor necunoscut.n imediata vecintate au fost descoperite ruinele unei bisericue datnd din perioada luitefan cel Mare sau din primele decenii ale secolului al XVI-lea, ocrotite azi,reprezentnd un important obiectiv turistic al municipiului.

    10

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    11/42

    Biserica CatolicBiserica Catolic (str. Ana Iptescu, nr. 4) monument de arhitectur, datnd din

    prima jumtate a secolului al XIX-lea a fost construit de enoriaii din Bacu cu ajutorulfinanciar din partea mpratului Imperiului Habsburgic. De o parte i de alta a bisericii se

    afl statuile Sfntului Francisc de Assisi i a Sfntului Iosif. n prezent acest edificiu estecompletat de noua Catedral, o prezen impuntoare, cu o arhitectur modern. Deasemenea, casele memoriale - Vasile Alecsandri (str. George Apostu, nr. 3), GeorgeBacovia (str. George Bacovia, nr. 13), Nicu Enea (str. Nicu Enea, nr. 31), incitcuriozitatea, introducndu-te parc ntr-o alt lume, de mult apus. Universul tiinific,literar i artistic este completat printr-o suit de edificii, fiecare cu specificul su.

    Muzeul Judeean de Istorie Iulian AntonescuCreat la 1 aprilie 1957 sub denumirea de Muzeul Regional de Istorie Bacau, acum

    purtand denumirea de Muzeul Judetean de Istorie "Iulian Antonescu" aceasta institutie aavut menirea, inca de la inceput, sa valorifice patrimoniul cultural local. Din 1990

    institutia beneficiaza de un sediu modern, singurul din tara conceput special pentru a fiutilizat ca muzeu de istorie.Muzeul de tiinele Naturii cu mai multe secii: Seciatiinele Naturii (Parcul Cancicov), Observatorul Astronomic (str. Trotu nr.8), Vivariul(str. Popa apc nr. 3); Expoziia permanent de Art (str. Nicolae Titulescu nr. 23),Galeriile de Art (str. Mreti, nr

    Teatrul George BacoviaTeatrul George Bacovia se detaeaz prin bogia elementelor decorative, fiind

    dotat cu o sal de spectacole cu o capacitate de 330 de locuri, decorat n stil Italian. nBacu teatrul are vechi tradiii, primul spectacol teatral a avut loc n 1946, cnd s-a pus nscen o pies de Vasile Alecsandri. La nceput, neavnd un spaiu propriu, reprezentaiile

    se ineau n nite barci de scnduri. Abia n 1948 i s-a repartizat actuala cldire,construit n 1923 ca sediu al hotelului Athenee Palace.

    Centrul de cultur i art George ApostuCentrul de cultur i art George Apostu este cea mai tnr instituie de art din

    municipiu, al crei scop declarat l reprezint promovarea valorilor culturale. Potenialulturistic al oraului e completat prin existena celor dou parcuri : Cancicov, Trandafirilor,a Insulei de agrement, a Parcului de la Gherieti i, mai recent, de pista de kartingSelena Motor Sport, una din cele mai performante din ar. De asemenea, unicitateaspecificului turistic al municipiului Bacu, este dat de prezena n intravilan, a unei ariinaturale protejate, Lacul Bacu II, sit Natura 2000, cu o suprafa de 202 ha, ceadpostete peste 147 specii de psri, fiind o zon extrem de important n cadrulculoarului de migraie est european.

    Statuia lui tefan cel MareStatuia lui tefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale

    oraului. Aceasta a devenit celebr nc de la inaugurare, datorit dificultilor

    11

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    12/42

    ntmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al Romniei la data inaugurrii, ncontextul dezvelirii statuii.

    Statuia lui George BacoviaApoi. statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-

    1995), e amplasat n centrul oraului, lng Biblioteca Judeean.. Statui ale unorpersonaliti celebre ale Romniei se afl n Parcul Cancicov.

    Parcul dendrologic HemeiuiParcul dendrologic Hemeiui, situat la nord de Bacu are o suprafa de 47,5 ha.

    Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

    Insula de agrementInsula de agrement - Este o insul artificial, creat n mijlocul unui lac format de

    rul Bistria, amenajat pentru agrement, cu locuri de plaj i pentru practicareasporturilor n aer liber. Se pot face plimbri cu barca n jurul insulei.

    Ateneul Mihail JoraDeasemeni, un alt eveniment are loc la Ateneul Mihail Jora unde se tine Festivalul

    Obiceiurilor de Iarna ce adun artiti populari din regiune n preajma Crciunului.

    12

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    13/42

    13

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    14/42

    14

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    15/42

    15

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    16/42

    16

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    17/42

    17

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    18/42

    18

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    19/42

    19

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    20/42

    20

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    21/42

    21

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    22/42

    22

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    23/42

    23

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    24/42

    24

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    25/42

    25

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    26/42

    26

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    27/42

    27

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    28/42

    28

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    29/42

    29

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    30/42

    30

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    31/42

    31

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    32/42

    32

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    33/42

    33

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    34/42

    34

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    35/42

    35

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    36/42

    36

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    37/42

    37

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    38/42

    38

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    39/42

    39

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    40/42

    40

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    41/42

    41

  • 8/8/2019 Municipiul Bacau1

    42/42