mts.romts.ro/wp-content/uploads/2015/07/Propuneri-lege-69-final-22-iulie1.pdf · Nr. crt. Forma...

Nr. crt. Forma iniţială Amendamente propuse Motivarea amendamentelor propuse Autorul

amendamentelor propuse

Anexa Propuneri privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000



Art.1.(1) Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România

Nemodificat.

Art.1.(2)

În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică şi sport se înţelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel.

1. La Art. 1. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: În sensul prezentei legi, prin educație fizică și sport se înțeleg toate formele de activități fizice care, printr-o participare organizată sau independentă au drept obiectiv expresia sau ameliorarea condiției fizice și psihice, dezvoltarea relațiilor sociale, dobândirea unor rezultate pozitive în competiție.

Din motive de armonizare cu legislaţia europeană în domeniu, se va putea folosi definiţia statuată prin tratatul de la Lisabona. Prevederilor tratatului de la Lisabona, au fost prevăzute în „Carta Albă privind Sportul” şi asumate de statele membre.

Senat Ministerul Tineretului şi Sportului

Alineat nou (3)

2. La Art. 1. se introduce un nou alineat, alin. (3) cu următorul conţinut: Educația fizică și sportul sunt un instrument fundamental în dezvoltarea fizică, menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate, dar și pentru dobândirea valorilor necesare coeziunii sociale şi dialogului intercultural.

Tratatul de la Lisabona a conferit competenţă statelor membre să desfăşoare acţiuni de sprijinire, cooperare, abordând aspectele economice sociale educaţionale şi culturale ale sportului. Sportul produce o stare de bine la nivel emoţional şi poate contribui semnificativ la spiritul de solidaritate fiind unul dintre factorii care aduc stabilitate, cooeziuune sociala şi dialog intercultural în cadrul intercomunităţilor

Liga Profesionistă de Fotbal Ministerul Tineretului şi Sportului

Art.1.(3) Termenii folosiţi în textul legii au semnificaţia stabilită în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

3. Art. 1. alin. (3) renumerotat devine alin. (4) şi rămâne nemodificat.

Art.2.(1)

Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat.

4. Art. 2. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional susţinute de stat.

Educația fizică și sportul sunt activități de interes national, susținute de stat deoarece reprezintă un element important pentru educație, cultură, integrare și viață socială.

Federaţia Română de Haltere, Federaţia Română de Rugby, Senat.



Alineat nou (2)

5. La Art. 2. se introduce un nou alineat, alin. (2) şi va avea următorul conţinut: Statul garantează dreptul oricărei persoane de a practica activități fizice sportive în mod independent, în cadru organizat, într-un mediu curat și sigur.

Ministerul Tineretului şi Sportului a elaborat un portofoliu de programe în domeniul sportului care au ca scop următoarele: - valorificarea aptitudinilor individuale într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, precum şi îmbunătăţirea stării de sănătate publică prin crearea unui cadru social şi organizatoric favorizant; - promovarea sportului şi educaţiei fizice drept elemente esenţiale pentru o educaţie de calitate, acestea reprezentând toate formele de activităţi fizice care printr-o participare organizată, au drept obiectiv expresia sau ameliorarea condiţiei fizice şi psihice; - susţinerea disciplinelor şi a probelor sportive, în funcţie de tradiţia şi de gradul de dezvoltare a fiecărei discipline pentru fiecare categorie de participanţi.

Ministerul Tineretului şi Sportului

Alineat nou (3)

6. La Art. 2. se introduce un nou alineat, alin. (3) cu următorul conţinut: Statul prin măsuri legislative, financiare și administrativ-organizatorice contribuie la asigurarea resurselor materiale, a resurselor umane și la crearea structurilor care să permită organizarea și dezvoltarea educației fizice și sportului de performanță și pentru sănătate dar și pentru dobândirea valorilor necesare coeziunii sociale și dialogului intercultural.

Art.2.(2)

Statul recunoaşte şi stimulează acţiunile organizatorice şi de promovare a educaţiei fizice şi sportului, desfăşurate de autorităţile administraţiei publice şi, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învăţământ, în structuri ale apărării naţionale, ordinii publice, siguranţei naţionale, în sănătate, în societăţi comerciale, precum şi în alte sectoare ale vieţii sociale, potrivit reglementărilor legale.

7. Art. 2. alin. (2) renumerotat devine alin. (4) se modifică şi va avea următorul conţinut: Statul recunoaşte, stimulează şi susține acţiunile organizatorice şi de promovare a educaţiei fizice şi sportului, desfăşurate de autorităţile administraţiei publice centrale și locale, după caz, de organismele neguvernamentale, în structuri din învăţământ, ale apărării naţionale, ordinii publice, siguranţei naţionale, în sănătate, în societăţi comerciale, precum precum şi în alte sectoare ale vieţii sociale, potrivit reglementărilor legale.

Sportul are potențialul de a crea locuri de muncă și de a sprijini dezvoltarea economică locală, prin construirea și întreținerea de facilități sportive, organizarea de evenimente sportive, prin activități desfășurate pe piața industriei articolelor sportive și a serviciilor sportive, precum și prin activități conexe din alte sectoare. Infrastructura legată de evenimente și activități sportive (de la nivel local), atunci când este planificată atent cu un scop multifuncțional și cu o viziune clară asupra viitorului său rol funcțional, poate contribui la stabilizarea și dinamizarea economiei.




Art.2.(3)

Educaţia fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi: educaţia fizică, sportul şcolar şi universitar, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic.

8. Art. 2. alin. (3) renumerotat devine alin. (5) se modifică şi va avea următorul conţinut: Educaţia fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi: educaţia fizică, educația fizică profesională și pentru persoane cu nevoi speciale, educația fizică militară, sportul şcolar şi universitar, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, sportul din sistemul de apărare, ordine publică și siguranța națională, exerciţiile fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic.

Se impune menționarea în textul de lege a sportului pentru persoanele cu nevoi speciale deoarece acest segment este de interes general. Activitatea sportivă pentru persoanele cu nevoi speciale este destul de vastă, fapt ce atrage după sine lărgirea preocupărilor în acest sens. Pentru ca practicarea exerciţiilor fizice cu scop de întreţinere şi profilaxie sunt obiective ale sportului pentru toţi iar cele cu scop recuperatoriu şi terapeutic aparţin kinetoterapiei.

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Bistriţa Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Harghita Federaţia Română Sportul pentru Toţi

Art 2.(4)

Statul garantează exercitarea funcţiilor sectorului public şi ale sectorului particular în domeniile educaţiei fizice şi sportului, în conformitate cu principiile colaborării responsabile dintre toţi factorii interesaţi.

9. Art. 2. alin. (4) renumerotat devine alin. (6) se modifică şi va avea următorul conţinut: Statul garantează exercitarea funcţiilor sectorului public şi ale sectorului privat în domeniile educaţiei fizice şi sportului, în conformitate cu principiile colaborării responsabile dintre toţi factorii interesaţi.

Se înlocuieşte sintagma particular cu privat, pentru armonizarea cu legislaţia în domeniu.

Art.2.(5)

Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă şi voluntară şi se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative.

10. Art. 2. alin. (5) renumerotat devine alin. (7) se modifică şi va avea următorul conţinut: Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă şi voluntară şi se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive de drept public sau de drept privat.

Propunem menţinerea eliminării sintagmei asociative, dar susţinem completarea structurile sportive de drept public sau privat, delimitând astfel regimul asociativ al fiecărei structuri. Aplicabilă structurile sportive ce vor deveni în subordinea Consiliilor locale în perspectiva descentralizării.

Ministerul Tineretului şi Sportului Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Bistriţa

Art.2.(6) Statul recunoaşte şi garantează persoanei fizice şi juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive

Nemodificat.

Art.3.(1)

Autorităţile administraţiei publice, unităţile şi instituţiile de învăţământ, instituţiile sportive, precum şi organismele neguvernamentale de profil au obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunităţile locale.

11. Art. 3. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale ,,unităţile scolare şi instituţiile de învăţământ, unităţile şi instituţiile sportive, precum şi persoanele juridice de drept public şi privat de profil au obligaţia să sprijine sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi să asigure condiţiile organizatorice şi materiale de practicare a educaţiei fizice şi sportului în comunităţile locale.

Susţinem această propunere considerând că a fost actualizat cadrul organizatoric în domeniu.

Ministerul Tineretului şi Sportului Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori



Art.3.(2)

Autorităţile administraţiei publice şi instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să asigure, cu prioritate, copiilor de vârstă preşcolară, tinerilor şi persoanelor în vârstă condiţii pentru practicarea exerciţiului fizic, în vederea integrării sociale.

12. Art. 3. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Autorităţile administraţiei publice şi instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să susţină cu prioritate, copiilor de vârstă preşcolară şi tinerilor condiţii pentru practicarea exerciţiului fizic şi să asigure condiţii pentru persoanele în vârstă, în vederea întreţinerii stării de sănătate şi integrării sociale.

Asigurarea condiţiilor de practicare a exerciţiului fizic poate constitui un factor determinant în prezenţa pe terenurile de sport a unui număr cât mai mare de beneficiari ai exerciţiului fizic. Consideram necesar diferenţierea finalităţii practicării exerciţiului fizic pe categorii de vârsta, în sensul menţinerii şi întreţinerii stării de sănătate precum şi integrării sociale.

Clubul Sportiv Municipal Arad Ministerul Tineretului şi Sportului

Art.3.(3)

Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic şi mixt, în scopul dezvoltării personalităţii lor şi integrării în societate, precum şi mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate lor.

13. Art. 3. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să susţină practicarea educaţiei fizice şi sportului de către persoane cu nevoi speciale în scopul dezvoltării personalităţii lor şi integrării în societate, precum şi mijloacele care să asigure acestora participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate lor.

Așa cum am subliniat și mai sus, se impune acordarea unei importanțe deosebite sportului pentru persoane cu nevoi speciale deoarece acesta reprezintă un domeniu de interes general.

Liga Profesionistă de Fotbal

Art.6.(2)

Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate este coordonată de Federaţia Sportului Şcolar, respectiv de Federaţia Sportului Universitar.

14. Art. 6. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate se desfășoară sub autoritatea Ministerul Educației și Cercetării Științifice şi sub coordonarea Federaţiei Sportului Şcolar și Universitar.

S-a reactualizat cadrul organizatoric Ministerul Educației și Cercetării Științific şi Ministerul Tineretului şi Sportului



Art.6.(3)

Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia Sportului Universitar, înfiinţate în condiţiile legii, au următoarele atribuţii: a) promovarea valenţelor educative ale sportului; b) iniţierea şi organizarea de programe şi acţiuni de atragere a elevilor şi studenţilor la practicarea sportului; c) coordonarea competiţiilor sportive desfăşurate în unităţile şi instituţiile de învăţământ, organizate de asociaţiile sportive şcolare şi universitare; d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a competiţiilor locale, zonale şi naţionale ale reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ; e) deţinerea competenţei exclusive pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale organizate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi universitar.

15. Art. 6. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, înfiinţată în condiţiile legii, are următoarele atribuţii: a) elaborarea și susținerea strategiei organizării și dezvoltării activității sportive școlare și universitare, reprezentarea intereselor Ministerului Educației Naționale în raport cu federațiile sportive naționale; b) promovarea valenţelor educative ale sportului; c) iniţierea şi organizarea de programe, acţiuni și evenimente de atragere a elevilor şi studenţilor la practicarea sportului; d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a competiţiilor locale, zonale şi naţionale ale reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ; e) deţinerea competenţei exclusive pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale organizate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi universitar.

Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Art.6.(4)

Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Federaţiei Sportului Universitar se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului, iniţiate de Agenţia Naţională pentru Sport şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

16. Art. 6. alin. (4) se modifică şi va avea următorul conţinut: Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se stabilește prin hotărâre de Guvern.




Art.6.(5)

Finanţarea Federaţiei Sportului Şcolar, respectiv a Federaţiei Sportului Universitar, se face prin alocaţii de la bugetul de stat, pe bază de programe, precum şi prin venituri extrabugetare. Pentru susţinerea programelor de reprezentare la competiţiile internaţionale oficiale, desfăşurate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi sportului universitar, Federaţia Sportului Şcolar, şi respectiv Federaţia Sportului Universitar, pot beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale.

17. Art. 6. alin. (5) se modifică şi va avea următorul conţinut: Finanţarea Federaţiei Sportului Şcolar și Universitar, se face prin alocaţii de la bugetul de stat sau venituri proprii.


Alineat nou (6)

18. La Art. 6. se introduce un nou alineat, alin. (6) şi va avea următorul conţinut: Pentru susţinerea programelor de reprezentare la competiţiile internaţionale oficiale, desfăşurate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi sportului universitar, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, poate beneficia, cu prioritate, de alocaţii guvernamentale.


Art.6.(6)

Participarea la sistemul competiţional pentru elevii şi studenţii din unităţile şi instituţiile de învăţământ se face exclusiv pe baza legitimaţiei şcolare/de student şi a avizului medical la zi.

19. Art. 6. alin. (6) renumerotat devine alin. (7) se modifică şi va avea următorul conţinut: Participarea la sistemul competiţional școlar şi universitar pentru elevii şi studenţii din unităţile şi instituţiile de învăţământ se face exclusiv pe baza legitimaţiei şcolare/de student şi a avizului medical la zi.

Art.6.(7) Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare.


Art.6.(8)

Toate unităţile de învăţământ, de stat sau particulare, existente sau nou-înfiinţate, au obligaţia să dispună sau să aibă acces la bazele şi instalaţiile sportive, pentru a permite desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii.




Art.6.(9)

Bazele şi instalaţiile sportive proprii pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu plată, comunităţilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligaţia respectării desfăşurării normale a programelor şi activităţilor de învăţământ şi ale cluburilor sportive şcolare şi universitare.

22. Art. 6. alin. (9) renumerotat devine alin. (10) se modifică şi va avea următorul conţinut: Bazele şi instalaţiile sportive aparținând unităților școlare și/sau instituțiilor de învățământ pot fi puse la dispoziţie, gratuit sau cu plată, comunităţilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligaţia respectării desfăşurării normale a programelor şi activităţilor de învăţământ şi ale cluburilor sportive şcolare şi universitare.

Art.6.(10)

Sportul de performanţă pentru elevi şi studenţi se organizează, de regulă, în cadrul cluburilor sportive şcolare şi universitare. Elevii şi studenţii pot practica sportul de performanţă şi în alte cluburi sportive.

23. Art. 6. alin. (10) renumerotat devine alin. (11) se modifică şi va avea următorul conţinut: Sportul de performanţă pentru elevi şi studenţi se organizează, de regulă, în cadrul cluburilor sportive şcolare şi universitare, cu respectarea statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale de specialitate. Elevii şi studenţii pot practica sportul de performanţă şi în alte cluburi sportive.

Art.7.

Educaţia fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută în planul de instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi continuu, pe întreaga perioadă a săptămânii, a procesului de instrucţie şi învăţământ, în limita a cel puţin 3 ore săptămânal, fiind condusă de cadre militare sau civile de specialitate.

24. Art. 7. se modifică şi va avea următorul conţinut: Educația fizică militară este o componentă fundamentală a procesului de instrucție şi învătământ militar care valorifică sistematic ansamblul formelor de activitate Ministerul Tineretului şi Sportului sau individuală ce se desfășoară în vederea formării, dezvoltării și menținerii capacității motrice, contribuind la îmbunătățirea stării de sănătate fizică și psihică a personalului de specialitate.

Situaţia actuală a instituţiilor de învăţământ din reţeaua M.Ap.N. şi M.A.I. nu mai corespunde actualelor precizări din acest capitol – Educaţia fizică militară şi profesională.

Federaţia Română de Orientare

Alineat nou (1)

25. La Art. 7. se introduce un alineat, alin. (1) cu următorul conţinut: Managementul educației fizice militare este asigurat de specialiști și structuri de specialitate din sistemul național de apărare.



Alineat nou (2)

26. La Art. 7. se introduce un nou alineat, alin. (2) şi va avea următorul conţinut: Specialiștii în educație fizică militară, respectiv ofițerii / subofițerii, profesorii, antrenorii, instructorii, sportivii de performanță și instructorii de educație fizică militară realizează programe de pregătire în concordanță cu nivelul dezvoltării motrice a grupului și cu misiunile pe care aceștia urmează să le îndeplinească.

Art. 8.

Educaţia fizică profesională se organizează în domeniile de activitate care implică diferite forme de practicare a exerciţiilor fizice, în scopul dezvoltării şi menţinerii unei bune condiţii fizice. Educaţia fizică profesională este reglementată prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.

Nemodificat.

Art. 9.

Exerciţiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structurează diferenţiat pe domenii, în funcţie de alte obiective urmărite, în afara celor specifice educaţiei fizice şi sportului. Ele pot fi de întreţinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.

Nemodificat.

Art.10.(1)

Sportul pentru toţi reprezintă un complex de activităţi bazate pe practicarea liberă a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat ori independent.

Nemodificat.

Art. 10.(2)

Sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a recreării şi socializării cetăţenilor.

27. Art. 10. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei publice locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a recreării, integrării sociale şi socializării cetăţenilor.



Art.10.(3)

Pentru coordonarea aplicării Programului naţional «Sportul pentru toţi» se constituie Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate, educaţie şi recreare, organism consultativ în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport, a cărui organizare, funcţionare şi componenţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

28. Art. 10. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Pentru coordonarea aplicării Programului naţional «Sportul pentru toţi» se constituie Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate, educaţie şi recreare, organism consultativ în cadrul Ministerul Tineretului şi Sportului, a cărui organizare, funcţionare şi componenţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Reactualizată denumirea ministerului

Art.11.(1)

Finanţarea programului naţional «Sportul pentru toţi» se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat şi din fonduri de la bugetele locale.

Nemodificat.

Art.11.(2)

Mijloacele financiare necesare pentru susţinerea subprogramelor derulate de Federaţia Sportivă Naţională «Sportul pentru toţi» se asigură din fonduri prevăzute distinct în bugetul de stat.

Nemodificat.

Art.11.(3)

Subprogramele propuse de celelalte instituţii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activităţilor Fizice Sportive pentru Sănătate, Educaţie şi Recreere, sunt finanţate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internaţionale, din sponsorizări, donaţii şi legate, precum şi din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevăzute cu destinaţia pentru activitatea sportivă şi de tineret.

Nemodificat.

Art.12.(1)

Sportul de performanţă constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea sportivă pe plan naţional, îndeplinind o importantă funcţie reprezentativă pentru România în competiţiile sportive oficiale cu caracter internaţional

Nemodificat.



Alineat nou (2)

29. La Art. 12. se introduce un nou alineat, alin. (2) şi va avea următorul conţinut: Sportul de înaltă performanţă îndeplineşte o importantă funcţie reprezentativă pentru România în competiţiile sportive oficiale cu caracter internaţional.

Se propune introducerea sportului de înaltă performanţă ca fiind o etapă superioară de reprezentativitate a sportului de performanţă.

Art.12.(2)

Organele administraţiei publice centrale cu atribuţii în sport şi autorităţile administraţiei publice locale asigură mijloacele necesare pentru pregătirea sportivilor de performanţă, acordarea sprijinului ştiinţific şi medical necesar, precum şi pentru încadrarea lor în sistemul de educaţie şi deplina integrare socială şi profesională.

30. Art. 12. alin. (2) renumerotat devine alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Organele administraţiei publice centrale cu atribuţii în sport şi autorităţile administraţiei publice locale asigură mijloacele necesare pentru promovarea, selecția, pregătirea, participarea sportivilor de performanţă în competițiile naționale și internaționale, acordarea sprijinului ştiinţific şi medical necesar, precum si sprijinul pentru incadrarea lor in sistemul de educatie in vederea integrarii sociale si profesionale dupa incetarea carierei sportive de performanta.

Ţinând cont de recomandările UE cu privire la cariera sportivilor de performanţă statele membre au obligaţia să asigure mijloacele necesare pentru încadrarea în sistemul de educație, pregătirea continuă, în vederea integrării sociale și profesionale după încetarea carierei sportive.

Ministerul Tineretului şi Sportului, Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport şi Senat

Art.12.(3)

Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administraţiei publice centrale de specialitate asigură sportivilor de performanţă condiţii pentru continuarea pregătirii, precum şi pentru participarea la concursurile sportive interne şi internaţionale


Art.13.(1)

Prin sportul de performanţă se urmăreşte valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi obţinerea victoriei

Nemodificat.

Art.13.(2)

Sportivii de performanţă sunt persoanele care practică sistematic şi organizat sportul şi participă în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepăşire sau record

32. Art. 13. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Sportivii de performanţă şi de înaltă performanţă sunt persoanele care practică sistematic şi organizat sportul şi participă în competiţii cu scopul de a obţine victoria asupra partenerului, pentru autodepăşire sau record.

Armonizat cu legislaţia în domeniu.



Art.13.(3)

Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale un sportiv de performanţă trebuie să fie legitimat la un club sportiv.

33. Art. 13. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale, naţionale sau internaţionale, un sportiv de performanţă sau înaltă performanţă trebuie să fie legitimat la o asociaţie sportivă sau un club sportiv afiliat la asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, sau la un club sportiv afiliat la federaţia sportivă naţională care coordonează ramura de sport, disciplina sau proba de concurs respectivă.

Condiţionarea participării unui sportiv de performanţă în cadrul unei competiţii oficiale organizate de asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramura de sport, este dată de afilierea obligatorie a asociaţiei sportive şi a clubului sportiv sau de afilierea obligatorie a clubului sportiv la federaţia sportivă naţională.

Federaţia Română Yachting, Ministerul Tineretului şi Sportului

Art.13.(4)

Evidenţa legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenţa federaţiilor sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

34. Art. 13. alin. (4) se modifică şi va avea următorul conţinut: Evidenţa legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenţa federaţiilor sportive naţionale, a ligilor profesioniste şi a asociaţiilor regionale, judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

Datorită faptului că Ministerul Tineretului şi Sportului solicită o evidenţă periodică din teritoriu cu numărul sportivilor legitimaţi. Fiindcă asociaţiile regionale, judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport nu au obligaţia legală de a informa Direcţiile Judeţeană pentru Sport şi Tineret respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a municipiului Bucureşti privind situaţia reală a sportivilor legitimaţi, instituţiile publice din sistem se confruntă cu greutăţi în a colecta datele reale a sportivilor legitimaţi.

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Brăila, Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori

Punct nou (41)

35. La Art. 13. alin. (4) se introduce un nou punct, (41) şi va avea următorul conţinut: La legitimarea sportivilor este necesară acordarea unui aviz de luare în evidenţă statistică de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a municipiului Bucureşti, anterior legitimării la federaţiile sportive naţionale.

Art.13.(5)

Sistemul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat şi organizat de federaţiile sportive naţionale, potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.

36. Art. 13. alin. (5) se modifică şi va avea următorul conţinut: Sistemul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport ale căror practicare în România este recunoscută de către Ministerul Tineterului şi Sportului sau se află în scopul şi obiectul de activitate al federaţiilor sportive naţionale deţinătoare de Certificat de Identitate Sportivă, este elaborat şi organizat potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.

Organizează competiţii sportive persoane fizice, societăţi comerciale, organizaţii sindicale, partide politice, care nu cunosc regulamentele de organizare ale competiţiilor sportive.

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Argeş şi Ministerul Tineretului şi Sportului



Alineat nou (6)

37. La Art. 13. se introduce un nou alineat, alin. (6) şi va avea următorul conţinut: Compeţitiile sportive oficiale pot fi organizate doar de structuri sportive posesoare de Certificat de Identitate Sportivă cu avizul federaţiilor sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport şi ale ligilor profesioniste recunoscute de Ministerul Tineretului şi Sportului.

În teritoriu se organizează competiţii sportive fără respectarea regulamentelor, majoritatea cu scop material.


Art.14.(1)

În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale, sportivii de performanţă pot fi: a) amatori; b) profesionişti.

Nemodificat.

Art.14.(2)

Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv îndeplineşte următoarele condiţii: a) are licenţa de sportiv profesionist; b) încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă sau o convenţie civilă în condiţiile legii.

38. Art. 14. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are licenţa de sportiv profesionist; b) încheie cu o structură sportivă, în formă scrisă, un contract individual de muncă sau un contract de prestari servicii cu respectarea specificităţii sportive şi a normelor impuse de organismele naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.

Este necesară păstrarea posibilităţii încheierii de contracte de prestări servicii, întrucât legislaţia dreptului muncii nu acoperă situaţiile specifice din raporturile contractuale între sportivi, în special pentru sporturile individuale. Mai mult, contractele trebuie să ţină cont de normele sportive impuse internaţional. Corelarea dispoziţiilor legale cu situaţiile întâlnite în practică.

Federația Română de Fotbal

Punct nou (21)

39. La Art. 14. se introduce un nou punct, alin. (21) şi va avea următorul conţinut: Cluburile, asociaţiile sportive şi sportivul profesionist se obligă prin contractul încheiat între părţi să respecte prevederile specifice din normele, regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă şi care au ca obiect activitatea de selecţie, pregătirea, performanţa şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.

Elemente ce au fost preluate în OUG 2/2015 Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori



Art.14.(3)

Sportivului profesionist, care a încheiat cu o structură sportivă o convenţie civilă, i se asigură, la cerere, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat, în condiţiile legii.

40. Art. 14. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Sportivului profesionist care a încheiat cu o structură sportivă un contract individual de munca/un contract de prestari servicii, i se asigură dupa caz, participarea şi plata contribuţiei la un sistem de pensii, public şi/sau privat, în condiţiile legii.

Se înlocuieşte convenţia civilă cu contract de prestări servicii conform legislaţiei în vigoare

Art.14.(4) Licenţa de sportiv profesionist se obţine în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale.

Nemodificat.

Art.14.(5) Sportivii străini pot desfăşura activitate ca sportivi profesionişti la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condiţiile legii.

Nemodificat.

Art.14.(6)

Federaţiile sportive naţionale asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti din ramura de sport respectivă

41. Art. 14. alin. (6) se modifică şi va avea următorul conţinut: Federaţiile sportive naţionale asigură organizarea evidenţei sportivilor profesionişti şi amatori din ramura de sport respectivă.

Corelarea dispoziţiilor legale cu situaţiile întâlnite în practică. Federaţiile asigură evidenţa tuturor sportivilor, nu doar ai celor profesionişti.


Art.14.(7)

Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi în contractele sau convenţiile, după caz, încheiate între părţi.

42. Art. 14. alin. (7) se modifică şi va avea următorul conţinut: Drepturile şi obligaţiile sportivului profesionist sunt cele prevăzute în statutele şi în regulamentele federaţiilor sportive naţionale, precum şi în contractele individuale de muncă sau de prestări servicii, după caz, încheiate între părţi.

Se înlocuiesc sintagmele contractele sau

convenţiile cu contractele individuale de muncă

sau de prestări servicii, conform legislaţiei în

vigoare

Art.14.(8) Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale

Nemodificat.

Art.14.(9)

Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Agenţia Naţională pentru Sport, la propunerea federaţiilor sportive naţionale.

43. Art. 14. alin. (9) se modifică şi va avea următorul conţinut: Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de organul administrației publice centrale de specialitate, la propunerea federaţiilor sportive naţionale.

Se face referire la organul organul administrației publice centrale de specialitate



Art.14.(10)

Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive naţionale, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Sport".

44. Art. 14. alin. (10) se modifică şi va avea următorul conţinut: Condiţiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federaţiilor sportive naţionale, cu avizul organului administrației publice centrale de specialitate.

Se face referire la organul organul administrației publice centrale de specialitate

Art.15.(1)

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă, după caz, pe întreaga perioadă a carierei sportive.

45. Art. 15. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă, pe perioada carierei sportive şi după încheierea acesteia.

În conforitate cu recomandările UE, autorităţile administraţiei publice locale sprijină pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă, pe perioada carierei sportive şi după încheierea acesteia.

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vâlcea

Art.15.(2)

În sensul prevederilor alin. (1), unităţile sau instituţiile de învăţământ asigură, după caz, pentru sportivii de performanţă scutiri de frecvenţă, sesiuni de examene deschise şi condiţii de înscriere în învăţământul universitar, potrivit legii.

Nemodificat.

Alineat nou (1)

46. La Art. 16. se introduce un nou alineat, alin. (1) şi va avea următorul conţinut: Sportul pentru persoanele cu nevoi speciale reprezintă un complex de activităţi desfăşurate în condiţii specifice în grup sau individual de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic şi mixt .

Introdus prin modificarea Legii la Parlament de către Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret.

Alineat nou (2)

47. La Art. 16. se introduce un nou alineat, alin. (2) şi va avea următorul conţinut: Sportul pentru persoanele cu nevoi speciale poate fi practicat atât în scopul dezvoltării personalităţii şi integrării în societate a persoanelor cu nevoi speciale cât şi în scopul participării la competitiile naţionale şi internaţionale.




Alineat nou (3)

48. La Art. 16. se introduce un nou alineat, alin. (3) şi va avea următorul conţinut: Programul naţional Sportul pentru Toţi trebuie să cuprindă un subprogram dedicat sportului pentru persoanele cu nevoi special.


Alineat nou (4)

49. La Art. 16. se introduce un nou alineat, alin. (2) şi va avea următorul conţinut: Persoanele cu nevoi speciale care practică sportul sistematic şi organizat în scopul participării al competiţii şi obţinerii victoriei asupra partenerului sunt considerate sportivi de performanţă.


Alineat nou (5)

50. La Art. 16. se introduce un nou alineat, alin. (2) şi va avea următorul conţinut: În îndeplinirea atribuţiilor privind premierea sportivilor Ministerul Tineretului şi Sportului va respecta principiul nediscriminării acordând premii egale sportivilor care au obţinut medalii la competiţiile organizate pentru sportivii cu nevoi speciale cu cele ale sportivilor medaliaţi la Jocuri Olimpice, campionate mondiale şi campionate europene.


Art.17.(1)

Ministerul Tineretului şi Sportului este organul administraţiei publice centrale de specialitate care coordonează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege

Nemodificat.

Art.17.(2)

Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent: a) activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile şi instituţiile de învăţământ, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4-6 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare; b) activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile militare şi de învăţământ militar, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 7 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare.

Nemodificat.



Art.18.(1)

Ministerul Tineretului şi Sportului se organizează şi funcţionează potrivit legii şi are următoarele atribuţii principale în domeniul sportului: a) elaborează şi susţine strategia generală a organizării şi dezvoltării activităţii sportive şi reprezintă interesele statului în raport cu federaţiile de specialitate; b) iniţiază, elaborează şi avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul educaţiei fizice şi sportului; c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de stat; d) conlucrează cu ministerele şi cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare şi cu unităţile de învăţământ şi sanitare de specialitate pentru organizarea şi dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului; e) conlucrează cu Comitetul Olimpic Român în finanţarea şi derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului; f) administrează patrimoniul din domeniul public şi domeniul privat al statului, încredinţat Agenţiei Naţionale pentru Sport; g) supraveghează menţinerea destinaţiei

51. Art. 18. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Ministerul Tineretului şi Sportului se organizează şi funcţionează potrivit legii şi are următoarele atribuţii principale în domeniul sportului: a) elaborează şi susţine strategia generală a organizării şi dezvoltării activităţii sportive. a1) reprezintă interesele statului în raport cu federaţiile sportive naţionale; b) iniţiază, elaborează şi avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul educaţiei fizice şi sportului; c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului; d) conlucrează cu ministerele şi cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile de cercetare şi cu unităţile de învăţământ şi sanitare de specialitate pentru organizarea şi dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului; e) conlucrează cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român şi cu Comitetul Naţional Paralimpic în finanţarea şi derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice/Paralimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului; f) administrează patrimoniul din domeniul public şi domeniul privat al statului, încredinţat Ministerului Tineretului și Sportului; g) supraveghează menţinerea destinaţiei

Referitor la pct. e) Modificarea a survenit prin propunerea legislativă a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret. Referitor la pct. g) Se face uniformizarea în conformitate cu politicile mondiale anti-dopind. Referitor la pct. u) si v) Practica şi experienţa celor 15 ani de aplicare a prevederilor legii au condus la necesitatea partajării unor elemente esenţiale în organizarea activităţii structurilor sportive, cluburi, asociaţii, federaţii sportive naţionale, ligi profesioniste pornind de la recunoaşterea practicării unei ramuri de sport în România, infiintarea structurilor sportive, recunoaşterea şi afilierea acestora precum şi măsurile şi metodele de aplicare. S-a conchis că este necesară o delimitare clară a conceptelor de disciplină sportivă, ramură de sport, probe sportive şi alte forme de expimare sportivă pentru a elimina confuziile şi a conduce la evitarea unor inadvertenţe ale unui sistem supradimensionat având corespondente internaţionale fără fundament pentru sistemul sportiv romanesc. Referitor la pct. j) În ultimii 10 ani a avut loc o explozie a formelor de organizare şi manifestare sportivă care pe de o parte reprezintă un lucru benefic pentru mişcarea sportivă mondială dar pe de altă parte a dat posibilitatea existenţei unor produse sportive supradimensionate, o piaţă sportivă la care oferta a fost mai mare decât cererea. Astfel s-au ramificat stiluri, probe, departamente care au condus la conflicte de interes şi au permis extrapolarea fenomenului sportiv, multiplicarea sa în forme de organizare ceea ce a condus la multiple afilieri internaţionale şi nu în ultimul

Ministerul Tineretului şi Sportului Ministerul Tineretului şi Sportului



bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat după 1989; g1) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor şi/sau instalaţiilor sportive care au aparţinut domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale şi care, ulterior, au fost dobândite ca active patrimoniale destinate activităţii sportive sau vândute către societăţile comerciale. h) propune structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat; i) repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru: - activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa; - federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a programelor sportive ale acestora; - premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive internaţionale oficiale; j) autorizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale de profil şi la alte foruri continentale sau mondiale, precum şi afilierea altor organizaţii cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate. k) supraveghează şi controlează respectarea de către structurile sportive a dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi în actele de constituire a acestora; l) organizează sau sprijină, potrivit legii,

bazelor sportive omologate din domeniul public sau privat al statului aflate în administrarea Ministerul Tineretului şi Sportului, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat după 1989; g¹) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor şi/sau instalaţiilor sportive care au aparţinut domeniului public sau privat al statului aflate în administrarea Ministerul Tineretului şi Sportului, şi care, ulterior, au fost dobândite ca active patrimoniale destinate activităţii sportive sau vândute către societăţile comerciale; h) propune structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat şi din venituri proprii ale Ministerul Tineretului şi Sportului; i) repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru: - activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa; - federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a programelor sportive ale acestora; - premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive internaţionale oficiale; j) autorizează afilierea federaţiilor sportive naţionale pe o singură ramură de sport incluzând disciplina sportivă împreună cu toate probele sportive la un singur organism mondial sau continental corespendent şi reprezentantiv; k) supraveghează şi controlează respectarea de către structurile sportive a dispoziţiilor legale în vigoare şi a prevederilor cuprinse în statutele şi în actele de constituire a acestora; l) organizează sau sprijină, potrivit legii,

rând la finanţarea din partea statului pentru competiţii sportive internaţionale organizate sub egida numeroaselor organisme sportive, pe regulamente şi statute adaptate noului produs sportiv ramificat. Dincolo de aceste considerente ale existenţei unui sistem transparent, corect şi coerent merită să salutăm forma de exprimare asociativă care a avut loc după 1989 în Romania şi nu a ocolit nici sistemul sportiv românesc.



formarea, pregătirea profesională şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu instituţiile şi cu organismele de specialitate din ţară şi din străinătate; m) elaborează şi aduce la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanţă de interes naţional şi internaţional; avizează normativele tehnice în materie de baze şi instalaţii sportive; n) recunoaşte sau revocă, în sensul prezentei legi, existenţa unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv; o) avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora; p) elaborează criteriile de acordare şi atribuie distincţiile şi titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege; q) sprijină organizarea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în domeniul sportiv; r) autorizează desfăşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale şi europene organizate în străinătate, precum şi la campionatele regionale;

formarea, pregătirea profesională şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu instituţiile şi organismele de specialitate din ţară şi din străinătate, respectiv cu federațiile sportive naționale; m) elaborează şi aduce la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de modernizare a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanţă de interes naţional şi internaţional; avizează normativele tehnice în materie de baze şi instalaţii sportive; n) recunoaşte sau revocă, în sensul prezentei legi, existenţa unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul Sportiv; o) avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni, respectiv retrage avizul de funcţionare a acestora; p) elaborează criteriile de acordare şi atribuie distincţiile şi titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege; q) sprijină organizarea şi promovarea cercetării ştiinţifice şi asistenţei medicale în domeniul sportiv; r) autorizează desfăşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale şi europene organizate în străinătate, precum şi la campionatele regionale;



s) promovează măsurile de prevenire, control şi reprimare a folosirii substanţelor interzise şi a metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor; ş) adoptă măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la manifestările sportive; t) reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme sportive internaţionale; negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte ţări, pe baza prevederilor legale în vigoare; ţ) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul sportului, pentru susţinerea sportului pentru toţi şi de performanţă, asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea dopajului.

s) colaborează cu Agenția Națională Anti-Doping și Comitetul Olimpic și Sportiv Român în vederea implementării politicilor anti-doping la nivel național; ş) adoptă măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la manifestările sportive; t) reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme sportive internaţionale; negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte ţări, pe baza prevederilor legale în vigoare; ţ) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale şi cu alte organe ale administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul sportului, pentru susţinerea sportului de performanţă şi a programului sportul pentru toţi, respectiv pentru asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi combaterea dopajului; u) recunoaşte, în sensul prezentei legi, practicarea unei ramuri de sport în România, la propunerea Comisiei de recunoaştere prin ordin al ministrului tineretului şi sportului; Ramurile de sport pot fi monodisciplinare sau multidisciplinare; u1) ramura de sport are în componenţa discipline sportive care la rândul lor au în componenţă probe de concurs;



u2) o ramură de sport, o disciplină sportivă şi/sau o probă de sport nu se poate regăsi decât în cadrul unei singure federaţii sportive naţionale; v) sintagmele ramură de sport, disciplină sportivă, probă sportivă sau altă formă de exprimare sportivă ce se regâsesc în sistemul sportiv actual, se vor reglementa conform prevederilor statutelor şi regulamentelor Comitetului Internaţional Olimpic şi al altor foruri sportive internaţionale recunoscute de Sport Accord.

Art. 18.(2)

Ministerul Tineretului şi Sportului poate îndeplini şi alte atribuţii prevăzute în actele normative în vigoare.

Nemodificat Nemodificat

Art. 18¹.

Prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, se pot repartiza sume din bugetul local pentru: a) finanţarea activităţii instituţiilor cu specific sportiv din subordinea sa; b) finanţarea activităţilor sportive de interes naţional, altele decât cele de interes general, ale cluburilor sportive şi asociaţiilor sportive participante în competiţiile sportive naţionale şi internaţionale, se face exclusiv în baza contractelor de finanţare a programelor sportive, încheiate conform prevederilor art. 69. Activităţile sportive de interes naţional sunt acţiunile de selecţie, pregătire şi participare în competiţii incluse în sportul de performanţă; c) premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive internaţionale oficiale.

52. Art. 18¹. se modifică şi va avea următorul conţinut: Prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, se pot repartiza sume din bugetul local pentru: a) finanţarea activităţii instituţiilor cu specific sportiv din subordinea sa; b) finanţarea activităţii structurilor sportive locale de drept privat constituite ca structuri non profit în condiţiile legii, precum şi a structurilor sportive locale de drept public, participante la competiţiile sportive locale, regionale, naţionale şi internaţionale, organizate în conformitate cu statutul şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale pe ramura de sport, se face în baza contractelor şi a programelor sportive ale acestora care prevăd promovare, selecţie, participare, pregătire, organizare de competiţii şi evenimente sportive. Din sumele alocate se pot finanţa toate tipurile de cheltuieli aferente contractelor şi programelor sportive, inclusiv cele de natură salarială. c) premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive naționale și internaţionale oficiale.

Text preluat din raportul celor două camere ale Parlamentului. Prevederile art. Art. 18¹ lit.b), astfel cum a fost modificat prin proiectul legii de aprobare a O.U.G. nr. 2/2015, nu sunt inaplicabile pentru toate celelalte structuri sportive participante în competiţii sportive regionale, naţionale şl internaţionale. Mai mult, prevederile art. 69 din nr.69/2000 - legea educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare, prevede faptul că numai structurile sportive fără scop patrimonial şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive în baza unor contracte încheiate între aceste structuri sportive şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz. În concluzie, în lipsa unor precizări clare în conţinutul legii, referitoare la sfera de cuprindere a noţiunii de “structură sportivă locală", interpretarea acesteia va avea caracter echivoc, putând da naştere la aplicări neconforme ale Legii nr.69/2000, iar introducerea acestui nou criteriu ar permite accesul doar al unor structuri sportive la o anumită sursă de finanţare a activităţii, ceea ce ar crea un tratament discriminator.

Parlament Clubul Sportiv al Armatei Steaua



Art. 19. Abrogat prin litera b) din Ordonanţa nr. 15/2010 începând cu 25.07.2010.

Abrogat.

Art. 20.(1)

Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii principale în domeniul sportului: a) ţin evidenţa structurilor sportive fără personalitate juridică din judeţ, prin înscrierea acestora în Registrul sportiv; b) finanţează, pe bază de contract, programele sportive ale asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport şi ale cluburilor sportive de drept privat, aflate în raza administrativ-teritorială respectivă, în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli cu această destinaţie; c) colaborează cu consiliile locale, în scopul utilizării eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de performanţă în teritoriu; d) elaborează şi aduc la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de îmbunătăţire a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general şi a sportului de performanţă în teritoriu, finanţează unele programe speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din raza administrativ-teritorială; e) colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ şi cu instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi dezvoltarea sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a instructorilor sportivi;

53. Art. 20. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Direcţiile pentru tineret și sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii principale: a) ţin evidenţa structurilor sportive fără personalitate juridică din judeţ, prin înscrierea acestora în Registrul Sportiv; b) finanţează, pe bază de contract, programele sportive ale asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, ale cluburilor sportive de drept privat afiliate federaţiilor sportive naţionale sau afiliate la asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, discipline sau probe sportive, aflate în raza administrativ-teritorială respectivă, în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli cu această destinaţie; c) colaborează cu consiliile locale, în scopul utilizării eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de performanţă în teritoriu; d) elaborează şi aduc la îndeplinire, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, planurile de construire şi de îmbunătăţire a bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general şi a sportului de performanţă în teritoriu, finanţează unele programe speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din cadrul unor cluburi sportive aflate în raza administrativ-teritorială, afiliate unor federatii sportive naţionale sau afiliate la asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, discipline sau probe sportive. e) colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ şi cu instituţiile de învăţământ superior pentru organizarea şi dezvoltarea sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a instructorilor sportivi;

În prezent, finanţarea se face discreţionar la 1-2 asociaţii şi mai ales la cluburi care au altă sursă de finanţare. Referitor la lit. b) Administraţiile publice locale acordă de cele mai multe ori finanţări numai structurilor sportive înfiinţate pe lângă acestea. În mod obiectiv, administraţiile publice locale trebuie să acorde finanţări publice tuturor structurilor sportive organizând concursuri de proiecte, conform legii. Administraţiile publice locale nu posedă de cele mai multe ori structuri interne specializate pe domeniul sportiv, nu posedă expertiză şi nu are o strategie privind dezvoltarea sportului în cadrul comunităţilor locale sau la nivel judeţean. Administraţiile publice locale nu colaborează cu Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret din teritoriu din raţiuni politice sau se invocă autonomia locală. Structurile sportive nu sunt bine informate în privinţa fondurilor publice la care au acces, în mod legal, provenite de la Administraţiile publice locale; Referitor la lit. d) Administraţiile publice locale sau investitorii privaţi nu informează Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret atunci când construiesc o baza sportivă nouă sau investesc în modernizarea unor baze sportive deja existente. Bazele sportive nou construite nu trec printr-un proces de înregistrare în Registrul naţional al bazelor sportive, fiindcă legea nu prevede obligativitatea furnizării de informaţii privind bazele sportive cu caracter privat, solicitările scrise în acest sens (ale Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret) nu primesc nici un răspuns.

Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori

lnk:ORD%20GUV%2015%202010%200



f) iniţiază măsurile necesare pentru prevenirea violenţei la manifestările sportive organizate în raza lor teritorială, precum şi a dopajului în sport; g) sprijină cu mijloace materiale şi financiare practicarea sportului pentru toţi; h) îndrumă şi controlează, din punct de vedere tehnico-metodic şi de specialitate, structurile sportive din judeţ; i) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat.

f) iniţiază măsurile necesare pentru prevenirea violenţei la manifestările sportive organizate în raza lor teritorială, precum şi a dopajului în sport; g) sprijină cu mijloace materiale şi financiare practicarea sportului pentru toţi; h) îndrumă şi controlează, din punct de vedere tehnico-metodic şi de specialitate, structurile sportive din judeţ; i) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor care au aparţinut domeniului public şi au intrat în circuitul privat.

Ministerul Tineretului şi Sportului solicită informaţii periodice privind bazele sportive din teritoriu; Referitor la lit. h) Nefiind prevăzut clar de lege, (în prezent) controlul şi/sau verificările efectuate de reprezentanţii Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret la structurile sportive de drept privat, este privit ca o intruziune din partea instituţiei noastre în activitatea structurii private. Există situaţii de refuz din partea unor structuri sportive de a pune la dispoziţia Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret documente care reflectă activitatea sportivă a structurii respective. Legea trebuie să specifice în ce condiţii se fac aceaste verificări, ce anume se verifică şi la ce mijloace de acţiune avem acces atunci când se constată nereguli; Referitor la lit. i) Nu există pârgii legale pentru a putea verifica şi solicita sancţionarea detinătorilor de baze sportive care schimbă destinaţia acestora.

Art. 20.(2)

Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

Nemodificat.

Art.20¹.(1)

Comitetul Olimpic Român este o asociaţie de interes naţional care se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice şi ale prezentei legi.

54. Art. 20¹. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este o asociaţie de interes naţional care se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice şi ale prezentei legi.

Actualizare denumire

Art.20¹.(2)

Comitetul Olimpic Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi nonprofit.

55. Art. 20¹. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi nonprofit.




Art.20¹.(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

Nemodificat.

Art.20¹.(4)

Comitetul Olimpic Român deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea ţării la Jocurile Olimpice şi la celelalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Român este unicul deţinător pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor şi a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică şi în alte documente normative ale mişcării olimpice.

56. Art. 20¹. alin. (4) se modifică şi va avea următorul conţinut: Comitetul Olimpic şi Sportiv Român deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea ţării la Jocurile Olimpice şi la celelalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este unicul deţinător pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor şi a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică şi în alte documente normative ale mişcării olimpice.


Art.20¹.(5)

Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele Comitetului Internaţional Olimpic, însemnele şi emblema Comitetului Olimpic Român şi alte drepturi de proprietate intelectuală olimpice decât cu acordul Comitetului Olimpic Român.

57. Art. 20¹. alin. (5) se modifică şi va avea următorul conţinut: Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi proprietăţile olimpice naționale şi internaţionale, definite conform Chartei Olimpice, legislaţiei naționale și internaţionale, precum și cele înregistrate conform prevederilor legale în vigoare, decât cu acordul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român și / sau Comitetului Internaţional Olimpic.

Necesitatea adaptării reglementărilor privind protecţia proprietăţilor olimpice raportat la prevederile Chartei Olimpice. Crearea unui cadru legal naţional care să permită protecţia împotriva campaniilor de ambush-marketing şi a oricăror acţiuni de utilizare neautorizată a proprietăţilor olimpice.

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român

Art.20¹.(6)

Comitetul Olimpic Român organizează şi coordonează activitatea Academiei Olimpice Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

58. Art. 20¹. alin. (6) se modifică şi va avea următorul conţinut: Comitetul Olimpic și Sportiv Român organizează şi coordonează activitatea Academiei Olimpice Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.


Art.202.(1)

Pentru realizarea obiectului său de activitate, Comitetul Olimpic Român colaborează cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, asociaţii şi organizaţii de drept public sau privat.

59. Art.202. alin (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Pentru realizarea obiectului său de activitate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român colaborează cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, asociaţii şi organizaţii de drept public sau privat.




Art.202.(2)

Comitetul Olimpic Român susţine financiar, pe bază de contracte de finanţare, activitatea centrelor naţionale de pregătire a juniorilor. Federaţiile sportive naţionale conduc, organizează şi coordonează activitatea acestor centre. Agenţia Naţională pentru Sport, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colaborează şi sprijină activitatea centrelor olimpice naţionale de pregătire a juniorilor

60. Art. 202. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Comitetul Olimpic și Sportiv Român susţine financiar, pe bază de contracte de finanţare, activitatea centrelor naţionale olimpice de pregătire a juniorilor. Federaţiile sportive naţionale conduc, organizează şi coordonează activitatea acestor centre. Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colaborează şi sprijină activitatea centrelor olimpice naţionale de pregătire a juniorilor.


Art.202.(3)

Sursele de finanţare ale Comitetului Olimpic Român pot fi: a) sume de la bugetul de stat; b) venituri proprii; c) alte surse.

61. Art. 202. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Sursele de finanţare ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român pot fi: a) sume de la bugetul de stat; b) venituri proprii; c) alte surse.


Art.202.(4)

Nivelul alocaţiilor bugetare, precum şi categoriile de cheltuieli ce urmează a fi finanţate din acestea se aprobă prin legile bugetare anuale.

Nemodificat.

Art.202.(5)

Comitetul Olimpic Român poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru îndeplinirea programelor olimpice.

62. Art. 202. alin (5) se modifică şi va avea următorul conţinut: Comitetul Olimpic și Sportiv Român poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru îndeplinirea programelor olimpice.


Art.202.(6)

Comitetul Olimpic Român poate deţine în proprietate, concesiune sau folosinţă imobile, baze şi instalaţii sportive de interes naţional.

63. Art. 202. alin (6) se modifică şi va avea următorul conţinut: Comitetul Olimpic și Sportiv Român poate deţine în proprietate, concesiune sau folosinţă imobile, baze şi instalaţii sportive de interes naţional




Art.202.(7)

Acţiunile în justiţie pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Comitetului Olimpic Român sunt scutite de taxă de timbru.

64. Art. 202. alin. (7) se modifică şi va avea următorul conţinut: Acţiunile în justiţie pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român sunt scutite de taxă de timbru.


Art. 21.(1)

În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive: a) asociaţiile sportive; b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor; c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport; d) ligile profesioniste; e) federaţiile sportive naţionale; f) Automobil Clubul Român, pentru activitatea de automobilism sportiv şi karting sportiv; g) alte organizaţii sportive naţionale

65. Art. 21. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive: a) asociaţiile sportive; b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor; c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport; d) asociaţiile regionale; e) ligile profesioniste; f) federaţiile sportive naţionale; g) alte organizaţii sportive naţionale h) structuri sportive locale

Referitor la lit. d) Noua formă de organizare va asigura dezvoltarea sportivă la nivel regional, va facilita obţinerea de finanţări nerambursabile, va facilita organizarea de competiţii, va micşora cheltuielile aferente deplasărilor în cadrul competiţiilor. Referitor la eliminarea lit. f) Considerăm că se impune eliminarea acesteia întrucât menţinerea acestor dispoziţii legale creează confuzii în legătură cu structura sportivă care este abilitată prin lege să gestioneze activitatea de automobilism sportiv şi karting la nivel naţional. În acest sens, în momentul de faţă, nu se mai impune menţinerea dispoziţiilor legale prevăzute la Art.21. alin. 1 lit. f), deoarece în România, încă din anul 2005 funcţionează în mod legal Federaţia Română de Automobilism Sportiv, înregistrată în Registrul Federaţiilor conform Certificatului de Înscriere a Persoanei Juridice nonprofit nr. 5819 din 3 august 2005, având Certificatul de Identitate Sportivă nr. 01597 din 12 octombrie 2005 şi numărul de identificare din Registrul Sportiv B/C/00002/2005. Confuzia creată în perioada 2005 – 2006 a generat litigii în instanţă. Relevanţa pentru stabilirea unei ierarhii este Decizia 45 /2006 care menţionează că Asociaţiei Automobil Clubul Român nu i se poate conferi atribuţii de autoritate publică (vezi decizia anexată). Asociaţia Automobil Clubul Român este o organizaţie de drept privat fara utilitate publică. Arătăm că de la înfiinţarea Federaţiei Române de Automobilism Sportiv, Automobil Clubul Român nu mai are sportivi legitimaţi ori structuri sportive afiliate, activitatea sa rezumându-se la obiectul principal: asistenţa rutieră.

Federaţia Română Automobilism



În consecinţă, atâta timp cât la nivel naţional există înfiinţată o federaţie de specialitate, care are atribuţiile menţionate la Art.37. din Legea 69/2000, nu se mai impune menţinerea prevederilor Art. 21. alin. 1 lit. f). De altfel, în momentul de faţă Automobil Clubul Român deţine Certificat de Identitate Sportivă ca organizaţie sportivă naţională, nefiind astfel necesară menţionarea în mod expres a Asociaţiei Automobil Clubul Român. Referitor la lit. d) Conform prevederilor Art. 21. alin. (1) din Legea nr.69/2000 - legea educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate structuri sportive următoare: Asociaţiile sportive, Cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor; Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, Ligile profesioniste, Federaţiile sportive naţionale şi alte organizaţii sportive naţionale. Prevederile art.26 alin. (2) din legea mai sus meţionată, clasifică cluburile sportive în: cluburi sportive-persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni şi cluburi sportive - persoane juridice de drept public. Cluburile de drept public au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale, conform prevederilor art. 29 alin (1) din Legea nr.69/2000. Prin urmare, am constat neexistenţa unei precizări exprese a noţiunii de structură sportivă locală iar singurele “structuri sportive locale” care ar îndeplini această condiţie, în opinia noastră, ar fi numai Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, având în vedere că sunt singurele structuri sportive care sunt înfiinţate şi funcţionează la nivel local.

Clubul Sportiv al Armatei Steaua



Art. 21.(2) Dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice

66. Art. 21. alin. (2) se elimină deoarece se regăsește la Art. 2. alin. (6).

Art. 21.(3)

Ministerul Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta lege, evidenţa structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare şi Certificatul de identitate sportivă.

Nemodificat.

Art. 22.(1)

În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociaţii de drept privat sau instituţii de drept public, constituite sau înfiinţate, după caz, în scopul organizării şi administrării unei activităţi sportive şi care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de către membrii lor şi participarea la activităţile şi competiţiile sportive

Nemodificat.

Art. 22.(2)

Pentru scopurile şi în condiţiile stabilite prin lege pot funcţiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea organelor administraţiei publice centrale sau locale.

Nemodificat

Art. 23.

Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridică, se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare şi de atribuire a Certificatului de identitate sportivă şi a numărului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Nemodificat.

Art. 24.(1)

Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se dovedeşte prin Certificatul de identitate sportivă, eliberat în condiţiile prezentei legi.

Nemodificat.



Art. 24.(2)

Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează: a) la asociaţiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competiţiile oficiale locale; b) la federaţia sportivă naţională corespunzătoare, constituită potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competiţiile oficiale naţionale sau internaţionale.

67. Art. 24. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Structurile sportive oficial recunoscute se vor afilia în termen de şase luni de la obţinerea certificatului de identitate sportivă, după cum urmează: a) la asociaţiile regionale şi judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competiţiile oficiale locale/judeţene/regionale; b) la federaţia sportivă naţională corespunzătoare, constituită potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competiţiile oficiale naţionale sau internaţionale.

Participarea în competiţiile locale, judeţene, regionale, naţionale, internaţionale, a structurilor sportive oficial recunoscute este condiţionată de afilierea la asociaţiile regionale şi judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport şi la federaţiile sportive naţionale recunoscute de Ministerul Tineretului şi Sportului. În acest sens introducerea termenului de 6 luni, oferă posibilitatea acestora să-şi definitiveze documentaţia necesară afilierii.


Art. 25.(1)

Asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică. Asociaţiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca societăţi civile particulare, potrivit legislaţiei în vigoare. Constituirea unei asociaţii sportive fără personalitate juridică dă dreptul acesteia la obţinerea unui certificat de identitate sportivă, precum şi la afilierea la asociaţia judeţeană, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea participării la competiţiile sportive oficiale locale.

68. Art. 25. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică. Asociaţiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca societăţi civile particulare, potrivit legislaţiei în vigoare. Constituirea unei asociaţii sportive fără personalitate juridică dă dreptul acesteia la obţinerea unui certificat de identitate sportivă, precum şi la afilierea la asociaţia regională sau judeţeană, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea participării la competiţiile sportive oficiale locale judeţene/regionale.

Reactualizare în vederea regionalizării.

Art. 25.(2) Asociaţii sportive se pot constitui şi în cadrul instituţiilor publice sau private, ca unităţi fără personalitate juridică.

Nemodificat

Art. 25.(3) În cadrul instituţiilor publice sau private se poate constitui o singură asociaţie sportivă ca unitate fără personalitate juridică

Nemodificat



Art. 26.(1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în condiţiile legii.

Nemodificat

Art. 26.(2)

Cluburile sportive pot fi: a) persoane juridice de drept privat, structuri nonprofit sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni; b) persoane juridice de drept public

Nemodificat

Art. 27.

Cluburile sportive de drept privat, nonprofit, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono sau polisportive.

69. Art. 27. se modifică şi va avea următorul conţinut: Cluburile sportive de drept privat, persoane juridice de drept privat, constituite în conditiile legii, pot fi structuri mono sau polisportive în a căror scop şi obiect de activitate se află ramuri de sport oficial recunoscute în România, sau ramuri de sport ce se află în obiectul de activitate al federaţiilor sportive naţionale recunoscute de Ministerul Tineretului şi Sportului.

Există cazuri în care cluburi sportive de drept privat obţin hotărârea judecătorească din care rezultă acordarea personalităţii juridice şi sunt respinse la Registrul Sportiv Naţional în urma constatării unor nereguli în actele constitutive. Ex: ramuri de sport din statut care nu sunt oficial recunoscute în România.

Ministerul Tineretului şi Sportului.

Art. 28.(1)

Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii

Nemodificat.

Art. 28.(2) Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii

Nemodificat.

Art. 28.(3)

Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaţiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului şi Sportului

Nemodificat.

Art. 28.(4) Abrogat prin punctul 15. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004.

Abrogat prin punctul 15 din Legea nr. 472 din 2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 28.(5) Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face în condiţiile legii.

Nemodificat.

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200



Art. 28.(6)

Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă.

70. Art. 28. alin. (6) se modifică şi va avea următorul conţinut: Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport/disciplina sportivă, împreună cu toate probele din cadrul acestora.

În decursul ultimilor ani au existat nenumărate cazuri în care identitatea şi drepturile de organizare a competiţiilor sportive conferite de lege forurilor sportive naţionale recunoscute de Ministerul Tineretului şi Sportului, au fost folosite ilegal de către persoane fizice şi juridice neautorizate cu scopul de a obţine foloase materiale.


Punct nou (61)

71. La Art. 28. se introduce un nou punct, alin. (61) şi va avea următorul conţinut: Cluburile sportive pot organiza competiţii sportive oficiale pentru ramuri de sport/discipline şi probe de concurs care se afla în obiectul de activitate al federaţiilor sportive naţionale oficial recunoscute de către Ministerul Tineretului şi Sportului, cu avizul expres al acestora sau cu avizul expres al Ministerul Tineretului şi Sportului până înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale.

Art. 29.(1)

Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat, şi au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.

72. Art. 29. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor administraţiei de stat centrale sau locale, instituțiilor de învățământ superior de stat şi au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii naţionale şi internaţionale.


Art. 29.(2)

Cluburile sportive de drept public mono sau polisportive se organizează şi funcţionează după regulamente proprii, elaborate conform legii.

73. Art. 29. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Cluburile sportive de drept public mono sau polisportive se organizează şi funcţionează după regulamente proprii, în baza statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

Caracterul sportiv al acestor structuri sportive impune respectarea regulamentelor şi statutelor federaţiilor sportive naţionale oficial recunoscute de Ministerul Tineretului şi Sportului.




Art. 29.(3)

Înființarea, organizarea și funcționarea cluburilor sportive de drept public în subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat se face prin ordin al ministrului educației naționale, la solicitarea acestora.

Nemodificat.

Art. 30.

Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinţă gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive.

74. Art. 30. se modifică, capătă alin. (1) şi va avea următorul conţinut: Cluburile sportive de drept public pot primi în administrare sau în folosinţă gratuită imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive.

Prepoziţia schimbată.

Alineat nou (2)

75. La Art. 30. se introduce un nou alineat, alin. (2) şi va avea următorul conţinut: Bazele şi instalaţiile sportive primite spre administrare şi folosinţă sunt considerate patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba destinaţia sportivă fără aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.


Art. 31.(1)

Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociaţii nonprofit sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni, care au obţinut licenţa din partea federaţiei sportive naţionale, emisă în conformitate cu statutele şi regulamentele federaţiilor internaţionale pe ramura de sport.

76. Art. 31. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociaţii nonprofit sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni, cluburi sportive de drept public, care au obţinut licenţa din partea federaţiei sportive naţionale, emisă în conformitate cu statutele şi regulamentele federaţiilor internaţionale pe ramura de sport.

Corelare a dispoziţiilor în materie, care au omis până acum să includă şi cluburile de drept public în această categorie, deşi este o formă de organizare permisă.


Art. 31.(2)

Cluburile sportive profesioniste se organizează numai pentru o singură disciplină sportive.

77. Art. 31. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Cluburile sportive profesioniste se organizează pentru una sau mai multe ramuri de sport ce conţin una sau mai multe discipline împreună cu probele de concurs. Condiţiile de practicare a profesionismului în ramura de sport, la propunerea federaţiei sportive naţionale se face în conformitate cu statutul şi regulamentele federaţiei internaţionale la care aceasta este afiliată.

Importanţa promovării prezentei iniţiative legislative rezidă din faptul că, în momentul de faţă, semnalăm existenţa, în ţară, a unor cluburi cu caracter polisportiv puternice şi de tradiţie, cum ar fi: Dinamo, Steaua, Universitatea Cluj, Universitatea Craiova, cluburi cu multe secţii care, prin aplicarea strictă a art. 31 alin. 2 din Legea nr. 69/2000, în forma actuală, s-ar farămiţa, prin desprinderea acelor secţii care ar dori să dobândească statutul de profesionist.




Cluburile sportive profesioniste se organizează numai pentru o singură disciplină sportivă, ceea ce exclude din start promovarea celorlalte discipline sportive care ar trebui să fie organizate într-o entitate profesională care să le reprezinte interesele în relaţiile cu statul, mass-media, sponsorii, agenţii de promovare, etc. Prin prezenta iniţiativă legislativă, cluburile sportive profesioniste cu caracter polisportiv vor figura ca societăţi sportive comerciale pe acţiuni şi cărora li se va aplica statutul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile Legii nr. 69/2000. Altfel spus, România trebuie să ia exemplul altor ţări precum Spania, Germania, unde cluburile profesioniste detin, pe lângă echipele de fotbal şi echipe de volei, handbal, baschet si au reprezentare şi în sporturile individuale.

Art. 31.(3)

Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca asociaţii nonprofit, li se aplică regimul juridic al acestui tip de asociaţii, iar cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societăţi sportive comerciale pe acţiuni, li se aplică regimul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile din prezenta lege.

Nemodificat.

Art. 31.(4)

Abrogat prin punctul 20. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004. Alineat reintrodus (4)

78. Art. 31. Se reintroduce alineatul (4) şi va avea următorul conţinut: Pentru participarea la competitiile sportive profesioniste, cluburile sportive profesioniste trebuie să se afilieze la federaţia sportivă naţională în cadrul căreia se practică în mod oficial ramura/disciplina respectivă împreună cu probele de concurs.

Art. 32.(1) Capitalul social iniţial al cluburilor sportive profesioniste se constituie în condiţiile legii

Nemodificat.

Art. 32.(2) Abrogat prin punctul 22. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004

Abrogat prin punctul 22 din Legea nr. 472 din 2004 începând cu 19.11.2004

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200




Abrogat prin punctul 22 din Legea nr. 472 din 2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 32.(4) Reorganizarea cluburilor sportive se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.

Nemodificat.

Art. 32.(5)

Pot fi acţionari ai societăţilor comerciale sportive pe acţiuni persoane fizice şi juridice române, precum şi persoane fizice şi juridice străine. Participarea persoanelor fizice şi juridice străine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depăşi 49% din totalul acţiunilor

Nemodificat.

Federaţia Română Fotbal

Art. 32.(6)

Nici o persoană fizică sau juridică dintre cele menţionate la alin. (5) nu poate deţine acţiuni din capitalul social, în mod simultan, la două sau mai multe societăţi comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi ramură de sport

Nemodificat.

Art. 32.(7) Statutul societăţilor comerciale sportive pe acţiuni nu va putea cuprinde nici o altă limitare pentru libera transmitere a acţiunilor

Nemodificat.

Art. 33.

Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicării sportului, aflate în proprietatea societăţii comerciale sportive pe acţiuni, se face în condiţiile legii, fără schimbarea destinaţiei sportive.

79. Se introduce conţinutul la Art. 79. alin. (2).

Art. 34.(1)

Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport respectivă la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, cu respectarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale.

80. Art. 34. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Asociaţiile regionale sau asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activităţii în ramura de sport respectivă la nivelul regiunii/judeţului sau al municipiului Bucureşti, se înfiinţează şi funcţionează cu respectarea statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale şi cu avizul expres al acestora, sau după caz, cu avizul expres al Ministerul Tineretului şi Sportului până înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale.

Prin prisma atribuţiilor conferite de Legea 69/2000, federaţiile sportive naţionale trebuie să avizeze desfăşurarea tuturor competiţiilor sportive la nivel naţional sau local, pentru a se asigura astfel un cadru coerent şi unitar la nivel naţional pentru desfăşurarea activităţilor sportive. Pentru ca desfăşurarea tuturor competiţiilor sportive sub egida Asociaţiile regionale / judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, înaintea înfiinţării federaţiilor sportive naţionale. Ministerul Tineretului şi Sportului este singura instituţie abilitată să vegheze la respectarea regulamentelor în baza cărora se desfăşoară această ramura de sport.

Federaţia Română Automobilism Ministerul Tineretului şi Sportului

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200



Art. 34.(2)

Asociaţiile judeţene "Sportul pentru toţi" şi "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare judeţ.

81. Art. 34. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Asociaţiile regionale/judeţene "Sportul pentru Toţi" şi Asociaţiile regionale/judeţene "Sportul pentru persoanele cu nevoi speciale" se constituie prin asocierea persoanelor fizice şi juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare judeţ.

Reactualizare denumire ramura de sport.

Art. 34.(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii, ca organizaţie-asociaţie nonprofit.

Nemodificat.

Art. 34.(4)

Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt constituite din secţiile asociaţiilor şi cluburilor sportive cuprinse în sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea.

82. Art. 34. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport sunt constituite din asociaţiilor sportive şi cluburilor sportive ale căror secţii au corespondenţă pe ramura de sport şi vor fi cuprinse în sistemul competiţional judeţean/municipal.

Se impune delimitarea constituirii asociaţiilor judeţene în ceea ce priveşte membrii fondatori pe de-o parte şi pe de altă parte condiţiile de afiliere la acestea.


Punct nou (41)

83. La Art. 34. se introduce un nou punct, alin. (41) şi va avea următorul conţinut: Afilierea structurilor sportive la acestea este condiţionată de corespondenţa pe ramură de sport.

Prin această modificare se elimină interpretarea cu privire la condiţiile de constituire şi de afiliere a struturilor sportive.

Alineat nou (5)

84. La Art. 34. se introduce un nou alineat, alin. (5) şi va avea următorul conţinut: Asociaţiile regionale sunt constituite din minim trei asociaţii judeţene pe ramură de sport. Afilierea asociaţiilor judeţene la acestea este condiţionată de corespondenţa pe ramură de sport.

Se impune delimitarea constituirii asociatiilor regionale in ceea ce priveste membrii fondatori pe de-o parte si pe de alta parte conditiile de afiliere la acestea. Prin aceasta modificare se elimina interpretarea cu privire la conditiile de constituire si de afiliere a asociatiilor judetene.


Art. 34.(5)

Obiectivele, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din puterea delegată de către acestea.

85. Art. 34. alin. (5) renumerotat devine alin. (6) se modifică şi va avea următorul conţinut: Obiectivele, drepturile şi obligațiile asociaţiilor / regionale, judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport decurg din statutele şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare, precum şi din puterea delegată de către acestea.

În cazul regionalizării.



Art. 34.(6)

La nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui, pentru o ramură de sport, o singură asociaţie judeţeană

86. Art. 34. alin. (6) renumerotat devine alin. (7) se modifică şi va avea următorul conţinut: La nivelul regiunii / judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se poate constitui, pentru o ramură de sport, o singură asociaţie regională/judeţeană.

În cazul regionalizării.

Art. 34.(7)

Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, care funcţionează în raza lor teritorială.

Nemodificat.

Art. 35.(1)

Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport.

87. Art. 35. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Federaţiile sportive naţionale sunt structuri sportive de interes naţional, constituite prin asocierea cluburilor sportive. Asociaţiile regionale pe ramură de sport, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, pot fi membrii afiliaţi exercitându-şi dreptul de vot cu titlu consultativ în adunările generale.

Existenţa asociaţiilor judeţene ca membrii ai federaţiilor crează redundanţă reprezentativă în sensul în care cluburile care au deja reprezentare în Adunarea Generală a Federaţiei de specialitate (şi deci, drept de vot), mai sunt reprezentate şi de către asociaţia judeţeană şi municipală sau după caz regională, lucru ce dublează inutil dreptul de a fi reprezentat.

Ministerul Tineretului şi Sportului, Federaţia Română Yachting

Art. 35.(2)

Potrivit prezentei legi federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice şi nonprofit.

Nemodificat.


Art. 35.(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

Nemodificat.

Art. 36.(1) Federaţiile sportive naţionale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului.

Nemodificat.

Art. 36.(2)

Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie sportivă naţională.

88. Art. 36. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie sportivă naţională. În cadrul unei ramuri de sport se pot regăsi mai multe discipline sportive / secţii / probe / departamente / stiluri / activităţi sportive.

Practica şi experienţa celor 15 ani de aplicare a prevederilor legale, au condus la necesitatea partajării unor elemente esenţiale în organizarea activităţii federaţiilor sportive naţionale, astfel s-a conchis că este necesară o delimitare clară ce elimină confuziile şi conduce la evitarea inadvertenţelor unui sistem supradimensionat, având corespondenţe internaţionale fără fundament



pentru sistemul sportiv românesc.

Punct nou (21)

89. La Art. 36. alineatul (2) se introduce un nou punct, alin. (21) şi va avea următorul conţinut: Este interzis ca în scopul şi obiectul de activitate al unei federaţii sportive naţionale să existe ramuri de sport / discipline / secţii/ probe / departamente / stiluri / activităţi sportive, de natură asemănătoare până confuzie cu cele aflate în scopul şi obiectul altor federaţii sportive naţionale, constituite potrivit prevederilor prezentei legi.

Punct nou (22)

90. La Art. 36. se introduce un nou punct, alin. (22) şi va avea următorul conţinut: Este interzisă includerea în scopul şi obiectul de activitate al unei federaţii sportive naţionale a unor ramuri de sport / discipline / secţii / probe / departamente / stiluri / activităţi sportive, deja existente şi organizate în cadrul altor federaţii sportive naţionale.

Punct nou (23)

91. La Art. 36. se introduce un nou punct, alin. (23) şi va avea următorul conţinut: Nu se pot constitui federaţii sportive naţionale care să aibă ca obiect de activitate ramuri de sport/discipline sportive sau probe de concurs deja existente şi organizate în cadrul altor federaţii sportive naţionale.

Art. 36.(3)

Prin excepţie, se pot constitui Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic, pentru persoanele cu dizabilităţi, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.

92. Art. 36. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Prin excepţie, se pot constitui Federaţia Română Sportul pentru Toţi şi Comitetul Naţional Paralimpic, pentru persoanele cu nevoi speciale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.

Federaţia Română Sportul pentru toti



Art. 36.(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor sportive naţionale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului

Nemodificat.

Art. 36.(5)

Federaţiile sportive naţionale se organizează şi funcţionează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutele federaţiilor internaţionale corespondente.

Nemodificat.

Federaţia Română de Fotbal

Art. 36.(6)

Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de drept.

Art. 36. alin. (6) se modifică şi va avea următorul conţinut: Constituirea federaţiilor sportive naţionale, fără respectarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la neacordarea Certificatului de Identitate Sportivă.

Eliminarea practicilor uzuale ale unor federatii sportive national, de a se adresa instantelor de judecata fara avizul expres al Ministerul Tineretului şi Sportului.


Punct nou (61)

93. La Art. 36. Alineatul (6) se introduce un nou punct, alin. (61) şi va avea următorul conţinut: Modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (4) se sancţionează cu suspendarea temporară a Certificatului de Identitate Sportivă.

Punct nou (62)

94. La Art. 36. se introduce un nou punct, alin. (62) şi va avea următorul conţinut: Pe perioada suspendării Certificatului de Identitate Sportivă se sistează finanţarea din partea Ministerul Tineretului şi Sportului şi nu se mai acordă autorizaţii de participare la competiţiile internaţionale.

Art. 37.(1)

Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii principale: a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport şi controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;

95. Art. 37. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii principale: a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport şi controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret trebuie să raspundă solicitărilor de informaţie publică, referitoare la competiţiile oficiale organizate pe plan local/judeţean/ naţional. Ministerul Tineretului şi Sportului solicită periodic informări privind activităţile/ competiţiile sportive desfăşurate la nivel




b) organizează, conduc, controlează şi supraveghează activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi regulamentelor adoptate; c) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare; d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare a sportivilor de performanţă români din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile internaţionale; e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit statutelor şi regulamentelor proprii; f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului şi Sportului; g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi/sau cu instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului; h) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise şi al metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel naţional, în concordanţă cu reglementările federaţiilor internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce contravin reglementărilor mai sus menţionate

b) elaborează şi adoptă regulamentele şi normele de organizare pentru activitatea proprie; c) acordă avizul expres la constituirea asociaţiilor judeţene şi asociaţiilor regionale pe ramură de sport. d) acordă avizul pentru orice modificare, completare a actelor constitutive ale membrilor afiliaţi; e) înființează, după caz, centre de dezoltare, pe ramura de sport respectivă; f) organizează, conduc, supraveghează şi controlează activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi regulamentelor adoptate; g) organizează, desfășoară şi colaborează, după caz, cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul Educaţiei Naţionale, alte Ministere de resort şi/sau cu instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului; h) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecţionarea continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare; i) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare a sportivilor de performanţă din cadrul reprezentativelor naţionale la competiţiile internaţionale; j) exercită supravegherea, controlul şi autoritatea disciplinară în domeniul său de activitate potrivit dispoziţiilor legale, a statutelor şi regulamentelor proprii; k) înființează, reglementează și organizează, după caz, comisii juridice arbitrale cu caracter

judetean (inclusiv activităţile/competiţiile aflate în organizarea altora) Cluburile nu sunt obligate (de lege) să informeze Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret privind rezultatele sportive, competiţiile din cadrul calendarelor competiţionale naţionale la care participă. Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret are solicitări privind informaţiile publice referitoare la programele de pregătire şi instruire ale federatiilor sportive naţionale; Orice competiţie organizată de Federaţii la nivelul judeţelor necesită implicarea infrastructurii Direcţiilor Judetene pentru Sport şi Tineret (hoteluri, restaurante, săli de sport);



sunt nule de drept; i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea sportivă.

jurisdicțional competente în soluționarea litigiilor din sau în legătură cu activitatea sportivă, în conformitate cu dispozițiile legale, statutele și regulamentele federațiilor naționale și internaționale aferente; l) organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului şi Sportului; m) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii substanţelor interzise şi al metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel naţional, în concordanţă cu reglementările federaţiilor internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce contravin reglementărilor mai sus menţionate sunt nule de drept; n) întreprind măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei, precum şi pentru promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea sportivă. o) acordă competenţe organizatorice membrilor afiliaţi pentru competiţiile sportive oficiale organizate la nivel naţional.

Art. 37.(2)

Federaţiile sportive naţionale asigură reprezentarea României în competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care sunt afiliate.

Nemodificat.

Art. 38.(1)

Federaţiile sportive naţionale se înscriu în Registrul sportiv, pentru obţinerea Certificatului de identitate sportivă.

96. Art. 38. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Federaţiile sportive naţionale recunoscute de Ministerul Tineretului şi Sportului, se înscriu în Registrul Sportiv, pentru obţinerea Certificatului de identitate sportivă şi pentru dobândirea calităţii de structură sportivă.




Art. 38.(2)

Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului şi Sportului.

97. Art. 38. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale, la alte foruri europene sau mondiale, doar cu avizul Ministerul Tineretului şi Sportului. În condiţiile prezentei legi, o federaţie sportivă naţională poate participa şi reprezenta anual România cu avizul Ministerul Tineretului şi Sportului la un singur campionat mondial / european pe probă de concurs / disiplină /ramură de sport.

Introducerea condiţiilor de participare şi reprezentare anuală la nivel competiţional a federaţiilor sportive naţionale, motivat fiin de faptul că în ultimii 10 ani a avut loc o explozie a formelor de organizare şi manifestare sportivă care pe de o parte reprezintă un lucru benefic pentru mişcare sportivă mondială, dar pe de altă parte a dat posibilitatea existenţei unor produse sportive supradimensionate, o piaţă sportivă la care oferta a fost mai mare decât cererea, astfel s-au ramificat stiluri, probe, departamente, care au condus la poluri de interes şi au permis extrapolarea fenomenului sportiv, multiplicarea sa în formede organizare ceea ce a condus la multiple afilieri internaţionale şi nu în ultimul rând, la finanţare din partea statului a unor competiţii sportive internaţionale organizate sub egida numeroaselor organisme sportive, pe regulamente şi statute adaptate noului produs sportiv ramificat.

Art. 39.(1)

Federaţiile sportive naţionale au organisme proprii de administrare şi gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum şi propriilor statute şi regulamente

Nemodificat.

Art. 39.(2) Federaţiile sportive naţionale se supun verificărilor financiare, potrivit legii şi statutelor proprii

Nemodificat.

Art. 39.(3)

Federaţiile sportive naţionale dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut şi pot elibera titluri de credit, cu condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate

Nemodificat.



Art. 39.(4) Federaţiile sportive naţionale pot greva sau înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanţate total sau parţial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinaţia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Nemodificat.

Art. 40. În cazul dizolvării unei federaţii sportive naţionale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

Nemodificat.

Art. 41.

Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic beneficiază de drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe naţionale, finanţate prioritar de la Guvern

Nemodificat.

Art. 42.(1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport

Nemodificat.

Art. 42.(2) Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice şi nonprofit.

Nemodificat.

Art. 42.(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

Nemodificat.

Art. 42.(4)

Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federaţiilor sportive naţionale, îşi desfăşoară activitatea în baza statutelor şi regulamentelor proprii

Nemodificat.

Art. 42.(5)

Statutele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale şi se avizează în mod obligatoriu de federaţiile sportive naţionale şi de Agenţia Naţională pentru Sport

Nemodificat.

Art. 42.(6)

Înfiinţarea ligilor profesioniste ca structuri sportive şi dobândirea personalităţii juridice se fac în condiţiile legii, în baza acordului federaţiei sportive naţionale corespunzătoare şi a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului şi Sportului.

Nemodificat.

Art. 42.(7)

Pentru o ramură de sport se poate constitui o singură ligă naţională profesionistă. Prin excepţie, se pot înfiinţa ligi profesioniste, pe niveluri competiţionale, în cadrul aceleiaşi ramuri de sport.

Nemodificat. Federația Română

de Fotbal



Art. 42.(8)

Înfiinţarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nulă de drept.

98. Art. 42. alin. (8) se modifică şi va avea următorul conţinut: Înfiinţarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nulă de drept. Prin excepţie se pot înfiinţa ligi profesioniste pe ramuri de sport cu acordul a 2/3 din cluburile sportive participante la nivelul competiţional respectiv.

Una dintre condiţiile esenţiale pentru a asigura reprezentativitatea unei astfel de entităţi sportive, este asigurarea acordului unui procent considerabil al cluburilor care participă în eşalonul competiţional respectiv.


Art. 42.(9)

Ligile profesioniste au următoarele atribuţii: a) organizează competiţia oficială profesionistă în ramura de sport respectivă şi la nivelul stabilit de federaţia sportivă naţională; b) controlează şi exercită puterea disciplinară asupra membrilor, în limitele stabilite de prezenta lege şi de federaţia sportivă naţională corespunzătoare; c) negociază şi încheie contractele Ministerul Tineretului şi Sportului e de muncă, conform legii; d) alte atribuţii acordate de federaţiile sportive naţionale corespunzătoare, în sensul lit. a).

Nemodificat.

Art. 44. Abrogat prin punctul 28. din Legea nr. 472/2004 începând cu 19.11.2004.

Art. 45.(1)

Structurile sportive şi Comitetul Olimpic Român deţin exclusivitatea: a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statică şi în mişcare a sportivilor lor în echipament de concurs şi de reprezentare, când participă la competiţii în numele respectivei structuri; b) dreptului de folosinţă asupra siglei/emblemei proprii, precum şi asupra denumirii competiţiei pe care o organizează;

99. Art. 45. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Structurile sportive şi Comitetul Olimpic și Sportiv Român deţin exclusivitatea: a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statică şi în mişcare a membrilor delegației în echipament de concurs şi de reprezentare, când participă la competiţii în numele respectivei structuri; b) dreptului de folosinţă asupra siglei/emblemei proprii, precum şi asupra denumirii competiţiei pe care o organizează;


lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200



c) drepturilor de reclamă, publicitate şi de transmisie radio şi televiziune la competiţiile pe care le organizează sau la care participă, după caz

c) drepturilor de reclamă, publicitate şi de transmisie radio şi televiziune la competiţiile pe care le organizează sau la care participă, după caz.


Art. 451.

Drepturile prevăzute la art. 45 alin. (1) pot fi cesionate, cu excepţia drepturilor federative ale sportivilor, care pot fi cesionate exclusiv la o altă structură sportivă

Nemodificat.

Art. 46.(1)

Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin şi legitim potrivit: a) competenţelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi control al structurilor sportive de către organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport; b) statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale, asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste şi Comitetului Olimpic Român.

100. Art. 46. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin şi legitim potrivit: a) competenţelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi control al structurilor sportive de către organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport; b) statutelor şi regulamentelor federaţiilor sportive naţionale, asociaţiilor regionale, asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste şi Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

Potrivit art. 20, alin. (1) lit. h), si directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucureşti au competente privind controlul structurilor sportive. Autoritatea disciplinară se realizează întotdeaua de către organizatorul competiției, adică de către federație. Prin delegare autoritatea disciplinară se poate realiza și de către Ligile profesioniste.

Complexul Sportiv Naţional Snagov şi Liga Profesionistă de Fotbal

Art. 46.(2)

Puterea disciplinară dă titularilor legitimi, enumeraţi la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga şi, după caz, de a sancţiona persoanele şi instituţiile în culpă

Nemodificat.

Art. 47.

Modalitatea de exercitare a autorităţii disciplinare se realizează prin: a) un sistem coerent de sancţiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat, în funcţie de gravitatea faptelor; b) diferenţierea graduală a faptelor, aplicarea sancţiunilor, excluderea posibilităţii dublei sancţiuni pentru aceeaşi faptă, excluderea retroactivităţii în

Nemodificat.

lnk:LEG%20PRL%20472%202004%200



aplicarea sancţiunilor şi interdicţia de a da sancţiuni pentru fapte săvârşite anterior momentului comiterii faptei în cauză; c) cauze sau împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului şi cerinţele pentru stingerea sau suspendarea sancţiunii; d) competenţele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii; e) garantarea dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancţiunilor aplicate.

Art. 48.(1)

Revocarea recunoaşterii funcţionării oricărei structuri sportive este de competenţa Agenţiei Naţionale pentru Sport şi se va produce în următoarele cazuri: a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale; b) structura sportivă, fără a fi autorizată, urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat; c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive şi ale legii; d) revocarea de drept a recunoaşterii funcţionării, ca urmare a dizolvării şi lichidării unei structuri sportive.

101. Art. 48. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Revocarea recunoaşterii funcţionării oricărei structuri sportive este de competenţa Ministerului Tineretului și Sportului şi se va produce în următoarele cazuri: a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale; b) structura sportivă, fără a fi autorizată, urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat; c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor constitutive şi ale legii; d) revocarea de drept a recunoaşterii funcţionării, ca urmare a dizolvării şi lichidării unei structuri sportive; e) dizolvarea şi lichidarea unei structuri sportive se face prin radiere de drept; f) modificarea statutelor şi a actelor constitutive în ceea ce priveşte scopul şi obiectul de activitate, fără avizul Ministerul Tineretului şi Sportului.

Art. 48.(2) 102. Art. 48. alin. (2) se modifică şi va avea



Revocarea recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, pe baza constatărilor rezultate din supravegherea şi controlul organelor enunţate la art. 46 şi are ca efect, după caz, suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective

următorul conţinut: Revocarea recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, pe baza constatărilor rezultate din supravegherea şi controlul organelor enunţate la art.46 şi constă în radierea din Registrul Sportiv a structurii sportive respective. Revocarea recunoaşterii va fi pusă în aplicare de drept sau după un termen de şase luni de la data suspendării temporare a avizului de funcţionare.

Art. 48.(3)

Împotriva ordinului de revocare a recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), cel care se consideră nedreptăţit se poate adresa instanţei de judecată în termen de 30 de zile.

Nemodificat.

Art. 48.(4)

De la data declanşării acţiunii de atac menţionate la alin. (3) şi până la pronunţarea hotărârii definitive a instanţei de judecată, ordinul de suspendare temporară a Certificatului de identitate sportivă sau de revocare a structurii sportive în cauză se suspendă.

103. Art. 48. alin. (4) se modifică şi va avea următorul conţinut: De la data declanşării acţiunii de atac menţionate la alin. (3) şi până la pronunţarea hotărârii definitive a instanţei de judecată, ordinul de suspendare a avizului de funcţionare îşi va înceta aplicabilitatea iar ordinul de revocare a Certificatului de Identitate Sportivă structurii sportive în cauză se suspendă.

Art. 48.(5)

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului şi Sportului sesizează instanţa competentă, în vederea pierderii personalităţii juridice a structurii sportive.

Nemodificat.

Art. 49.(1)

Ministerul Tineretului şi Sportului exercită supravegherea şi controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi şi regulamentului de aplicare a acesteia.

Nemodificat.

Art. 49.(2)

Prin delegare, acţiunea de supraveghere şi control se poate exercita şi de:

104. Art. 49. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Prin delegare, acţiunea de supraveghere şi control se poate exercita şi de:

Propunerea de completare presupune o pârghie la îndemâna direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, utilă pentru a se evita „derapajele” la care sunt expuse asociaţiile

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea



a) direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru asociaţiile şi cluburile sportive din zona teritorială; b) federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile sportive, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectivă.

a) direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru asociaţiile şi cluburile sportive din zona teritorială; b) federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile sportive, asociaţiile regionale, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectivă; c) Federaţia Română Sportul pentru Toţi direct şi prin structurile sale teritoriale au obligaţia de a monitoriza activităţile sportive desfăşurate de organizaţiile neguvernamentale de profil precum şi entităţile economice pentru serviciile sportiv-recreative pentru populaţie.

judeţene pe ramuri de sport şi pentru a se putea interveni util şi eficient când aceste structuri sportive s-ar îndepărta de scopul pentru care au fost constituite. Această completare la lege s-ar dovedi utilă cu atât mai mult cu cât federaţiile sportive naţionale, în unele cazuri, nu-şi exercită dreptul de control efectiv asupra asociaţiilor judeţene pe ramuri de sport.

Federaţia Română Sportul pentru Toţi

Art. 50.

În înţelesul prezentei legi, supravegherea şi controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federaţiile sportive naţionale, asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, precum şi de asociaţiile şi cluburile sportive, ligile profesioniste şi cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii.

Nemodificat.

Art. 51.

Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmăreşte: a) ameliorarea programelor de educaţie fizică şi mărirea eficienţei sociale a sportului pentru toţi; b) ridicarea nivelului performanţei sportive prin mijloacele specifice cercetării; c) fundamentarea metodico-ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei, antrenamentului şi

105. Art. 51. se modifică şi va avea următorul conţinut: Asistenţa şi cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmăresc: a) îmbunătățirea continuă şi adaptarea programelor de educație fizică şi mărirea eficienței sociale a sportului pentru toți; b) ridicarea nivelului performanţei sportive prin mijloacele specifice cercetării și asistenței stiintifice; c) fundamentarea metodico-ştiinţifică şi

Cercetarea ştiinţifică în domeniul educaţiei fizice şi sportului urmăreşte: a) imbunatatirea continua si adaptarea programelor de educaţie fizică şi mărirea eficienţei sociale a sportului pentru toţi; b) ridicarea nivelului performanţei sportive prin mijloacele specifice cercetării stiintifice; c) fundamentarea metodico-ştiinţifică şi medico-biologică a selecţiei, antrenamentului şi participării sportivilor la competiţii; d) valorificarea rezultatelor cercetării din

Senat si Institutul National de Cercetare pentru Sport



participării sportivilor la competiţii; d) valorificarea rezultatelor cercetării în educaţie fizică şi sport, în folosul tuturor categoriilor populaţiei.

medico-biologică a selecţiei, antrenamentului şi participării sportivilor la competiţii; d) valorificarea rezultatelor cercetării din educaţie fizică şi sport, în folosul tuturor categoriilor populaţiei; e) susținerea conceptelor europene privitoare la viața activă și creșterea calității vieții. f) îmbunătățirea programelor de formare profesională în sport.

educaţie fizică şi sport, în folosul tuturor categoriilor populaţiei e) sustinerea conceptelor europene privitoare la viata activa si cresterea calitatii vietii

Art. 52.(1)

Programele de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport, de interes naţional, se includ în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare

106. Art. 52. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Programele de asistență şi cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport, de interes naţional, se includ în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare.

Inexistența acestei prevederi a făcut ca domeniul să nu fie menționat explicit în programele de cercetare în perioada 2000 -2012 ceea ce a atras dificultăți în dezvoltarea cercetării în domeniu, cercetare cu puternic caracter interdisciplinar în care ar putea contribui cercetători și cercetători din alte domenii. Programele de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport, de interes naţional, se includ explicit ca domeniu distinct în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare.

Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport

Art. 52.(2)

Finanţarea şi atribuirea programelor de cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

107. Art. 52. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Finanţarea şi atribuirea programelor de asistență şi cercetare ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport se fac în conformitate cu prevederile

legale în vigoare pentru toate programele Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare.

Institutul National de Cercetare pentru Sport

Art. 52.(3)

Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale pot iniţia şi susţine programe de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi sport, atribuite în condiţiile legii.

108. Art. 52. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Ministerul Educaţiei Naţionale şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale și locale pot iniţia şi susţine programe proprii de asistență şi cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi sport, atribuite în condiţiile legii.

Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport

Art. 53.(1)

109. Art. 53. alin. (1) se modifică şi va avea Institutul Naţional de



Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetării şi asistenţei ştiinţifice pentru educaţie fizică şi sport se înfiinţează Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport ca instituţie publică, în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Activitatea Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport este finanţată din venituri extrabugetare şi din alocaţii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului

următorul conţinut: Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a asistenţei şi cercetării ştiinţifice pentru educaţie fizică şi sport este înfiinţat Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport ca instituţie publică, în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Cercetare pentru Sport

Art. 53.(2)

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotărâre a Guvernului

Nemodificat.

Art. 54.

Controlul şi asistenţa medicală în activităţi de educaţie fizică şi sport sunt obligatorii.

110. Art. 54. se modifică şi va avea următorul conţinut: Asistenţa şi controlul medical în activităţile de educaţie fizică şi sport sunt obligatorii.

În enunț nu a fost modificat nimic, s-au schimbat doar ordinea termenilor folosiți, în vederea accentuării importanței asistenței medicale, care include și asistența medicală intracompetițională și cea din timpul pregătirii și nu doar controalele periodice.

Institutul Naţional de Medicină Sportivă

Art. 55.(1) Practicarea exerciţiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu aviz medical.

Nemodificat.

Art. 55.(2)

Pentru a participa la antrenamente şi competiţii sportivii legitimaţi trebuie să efectueze controlul medical periodic şi ori de câte ori este nevoie la unităţile de medicină sportivă

Nemodificat.

Art. 55.(3)

Participarea sportivilor legitimaţi la antrenamente şi/sau înscrierea lor la competiţiile sportive sunt condiţionate de existenţa avizului medical favorabil, eliberat numai de unităţile de medicină sportivă.

Nemodificat.

Art. 55.(4)

Organizatorul competiţiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligaţia să asigure, în timpul competiţiei, cel puţin o echipă de prim-ajutor calificat, care utilizează ambulanţe tip B, conform standardelor şi normelor naţionale şi europene în vigoare. Cheltuielile prezenţei

Nemodificat.



echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de către organizatori

Art. 56.(1)

Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor şi studenţilor în vederea participării la lecţiile de educaţie fizică.

111. Art. 56. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor şi studenţilor în vederea participării la lecţiile de educaţie fizică precum şi normele privind acordarea scutirilor medicale.

Aspectul stabilirii normelor eliberării scutirilor medicale este tot de competența medicinii sportive.


Art. 56.(2)

Ministerul Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează normele tehnice privind: a) controlul medical al sportivilor; b) asistenţa medico-sportivă în complexurile sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice; c) asistenţa medicală la bazele sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor.

Ministerul Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, elaborează normele tehnice privind: a) asistenţa medico-sportivă în complexurile sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice; b) asistenţa medicală la bazele sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor; c) controlul medical al sportivilor.

Alineat nou (1)

112. La Art. 57. se introduce un nou alineat, alin. (1) şi va avea următorul conţinut: Ministerul Sănătăţii controlează respectarea la nivel naţional a normelor specifice medicinei sportive prin Institutul Naţional de Medicină Sportivă.

S-a introdus pentru ca Ministerul Sănătății să exercite un control eficient și unitar al respectării normelor medicinii sportive. Fără existența unui control, nu s-ar cunoaște în ce măsură aceste norme sunt respectate în toate unitățile medicale de pe teritoriul țării.

Art. 57.(1)

Controlul şi asistenţa medicală de specialitate pentru persoanele care participă la activităţile sportive menţionate la art. 55 alin. (1) şi (2) se acordă conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.

113. Art. 57. alin. (1) renumerotat devine alin. (2), se modifică şi va avea următorul conţinut: Asistenţa şi controlul medical de specialitate pentru persoanele care participă la activităţile sportive menţionate la art. 55 alin. (1) şi (2) se acordă conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.

În enunț nu a fost modificat nimic, s-au schimbat doar ordinea termenilor folosiți, în vederea accentuării importanței asistenței medicale, care include și asistența medicală intracompetițională și cea din timpul pregătirii și nu doar controalele periodice.

Art. 57.(2)

114. Art. 57. alin. (2) renumerotat devine alin. (3), se modifică şi va avea următorul conţinut:

Termenul de policlinică a fost înlocuit, în sistem, cu cel de ambulatoriu de specialitate.




Ministerul Sănătăţii realizează controlul şi asistenţa medicală a sportivilor prin: a) Institutul Naţional de Medicină Sportivă, ca unitate medicală de asistenţă şi cercetare medico-sportivă, pentru loturile naţionale şi olimpice; b) policlinicile judeţene de medicină sportivă, pentru toţi sportivii din raza lor teritorială; c) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritorială; d) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul complexurilor sportive naţionale şi al cluburilor sportive, la antrenamente şi competiţii

Ministerul Sănătăţii realizează asistenţa şi controlul medical al sportivilor prin: a) Institutul Naţional de Medicină Sportivă, ca unitate medicală de asistenţă şi cercetare medico-sportivă, pentru loturile naţionale şi olimpice; b) ambulatorii judeţene de specialitate, pentru toţi sportivii din raza lor teritorială; c) cabinete medicale de specialitate, organizate în ambulatoriilor de specialitate, pentru sportivii din raza lor teritorială.

Nu mai există instituții medicale numite policlinici, în prezent.

Alineat nou (4)

115. La Art. 58. se introduce un nou alineat, alin. (1) şi va avea următorul conţinut: Cabinetele medicale, organizate în cadrul complexurilor sportive naţionale şi ale cluburilor sportive au compentenţă doar asigurarea asistenţei medicale la antrenamente şi competiţii.

Cabinetele medicale din cadrul complexurilor sportive nu au în totalitate dotarea necesară pentru a-și asuma răspunderea eliberării unui aviz medico-sportiv, conform standardelor legale existente.


Alineat nou (1)

116. La Art. 58. se introduce un nou alineat, alin. (2) şi va avea următorul conţinut: Formarea, perfecționarea și promovarea antrenorilor și a altor specialiști din domeniul sportului reprezintă obiectul de activitate al Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Concordanță cu legislația în vigoare, H.G. nr.11/2013 privind organizarea și funcționarea M.T.S. și a H.G. nr. 343/2011 privind aprobarea Statutului Antrenorului

Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor

Alineat nou (2)

117. La Art. 58. se introduce un nou alineat, alin. (2) şi va avea următorul conţinut: Activitatea Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor este finanţată din venituri extrabugetare şi din alocaţii acordate




de la bugetul de stat.

Alineat nou (3)

118. La Art. 57. se introduce un nou alineat, alin. (4) şi va avea următorul conţinut: Organizarea, funcționarea și atribuțiile Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor se stabilesc conform prevederilor legale în vigoare.


Art. 58.

Predarea educaţiei fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, se asigură numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condiţiile legii.

119. Art. 58. renumerotat devine alin. (4), se modifică şi va avea următorul conţinut: Predarea educaţiei fizice sau pregătirea sportivă, în forme organizate, se asigură numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condiţiile legii.

Concordanţă cu H.G. Nr. 343 din 30 martie 2011 privind aprobarea Statutului Antrenorului în baza "Revizuirii structurii pe 5 niveluri a Uniunii Europene pentru calificarea şi recunoaşterea calificărilor de antrenor", in conformitate cu reglementarile Consiliului European al Antrenorilor, subcomitet al Reţelei Europene pentru Ştiinţa Sportului, Educaşie şi Forţă de Muncă.


Art. 59.(1)

Formarea licenţiaţilor în educaţie fizică şi sport, a profesorilor de educaţie fizică, a antrenorilor, a managerilor şi a kinetoterapeutilor se realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii.

120. Art. 59. alin. (1), se modifică şi va avea următorul conţinut: Formarea licenţiatilor în educaţie fizică şi sport, a profesorilor de educaţie fizică şi a kinetoterapeuţilor se realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii.



Art. 59.(2)

Antrenorii se pot forma şi în cadrul şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate în condiţiile legii.

121. Art. 59. alin. (2), se modifică şi va avea următorul conţinut: Formarea antrenorilor se realizează în cadrul: a) Instituţiilor de învăţământ superior, cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport, acreditate sau autorizate în condiţii legii prin studiile de licență cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport; b) Instituțiilor de învățământ superior, acreditare sau autorizate în condițiile legii prin





studiile de masterat cu specializare/aprofundare într-o ramură de sport; c) Ministerului Tineretului și Sportului de către Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, în colaborare cu federaţiile sportive naţionale prin cursul de formare a antrenorilor cu durata de 2 ani; d) Altor instituţii de formare a antrenorilor acreditate sau autorizate ca furnozori de formare profesionala în condiţiile legii, a școlilor postliceale de antrenori prin cursuri de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani.

Art. 59.(3)

Instructorii sportivi se formeaza în cadrul liceelor cu program sportiv, în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri organizate de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de alte persoane juridice interesate, în condiţiile legii.

122. Art. 59. alin. (3), se modifică şi va avea următorul conţinut: Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv, în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri organizate de furnizorii de formare profesională a adulților.

Concordanţă cu O.G. 129/2000 privind formarea profesională a aduților și Standardul Ocupaţional pentru calificarea de instructor sportive şi Legea nr. 1/2011 - Legea Educaţiei naţionale


Art. 59.(4)

Standardele de evaluare in domeniul educatiei fizice si sportului, in vederea acreditarii sau autorizarii unitatilor, institutiilor de invatamant, a cursurilor de pregatire si perfectionare profesionala a adultilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, in colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului si, dupa caz, cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

123. Art. 59. alin. (4), se modifică şi va avea următorul conţinut: Standardele de evaluare în domeniul educaţiei fizice, în vederea acreditării sau autorizării unităţilor, instituţiilor de învăţământ, a cursurilor de pregătire, formare și perfecţionare profesională a adulţilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Ministerul Educației Naționale şi, dupa caz, cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Concordanţă cu noile denumiri ale Instituţiilor abilitate


Art. 59.(5) Alineat nou (5) 124. La Art. 59. se introduce un nou alineat, alin. (5) şi va avea următorul conţinut:



Acreditarea și autorizarea instituțiilor prevăzute de articolul 59 va fi realizată în condițiile legislației în materie de către Ministerul Educației Naționale și de Ministerul Tineretului și Sportului, după caz.

Art. 60.(1)

Formarea continuă a specialiştilor cu studii superioare se face în condiţiile legii. Formarea continuă a antrenorilor se face prin cursuri de perfecţionare şi stagii de pregătire, organizate de federaţiile sportive naţionale împreună cu instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii.

125. Art. 60. alin. (1), se modifică şi va avea următorul conţinut: Formarea continuă a specialiştilor cu studii superioare în educație fizică și sport se face în condiţiile legii.

Concordanta cu HG 343/2011 privind aprobarea statutului antrenorului.


Art. 60.(2)

Sistemul de clasificare şi promovare a antrenorilor se stabileşte prin statutul antrenorului, aprobat prin hotărâre a Guvernului

126. Art. 60. alin. (2), se modifică şi va avea următorul conţinut: Formarea continuă a antrenorilor se face prin cursuri de perfecţionare şi stagii de pregătire, organizate de Federaţiile sportive naţionale în colaborare cu Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor.

Concordanţă cu H.G. Nr. 343 din 30 martie 2011 privind aprobarea Statutului Antrenorului.

Alineat nou (3)

127. La Art. 60. se introduce un nou alineat, alin. (3) şi va avea următorul conţinut: Sistemul de formare, clasificare şi promovare a antrenorilor se stabileşte prin statutul antrenorului, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Concordanţă cu H.G. Nr. 343 din 30 martie 2011 privind aprobarea Statutului Antrenorului

Art. 61.(1)

Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, ai şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot obţine carnetul de antrenor pe baza licenţei, diplomei sau a certificatului de absolvire, după caz, care atestă specializarea în

128. Art. 61. alin. (1), se modifică şi va avea următorul conţinut: Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, ai şcolilor postliceale de antrenori, precum și absolvenții furnizorilor de formare profesională a adulților pot obţine carnetul de antrenor pe baza diplomei de licenţă, diplomei sau a

Concordanţă cu HG 343/2011 privind aprobarea statutului antrenorului si OG 129/2000 OG 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor şi Standardul ocupaţional pentru calificarea de instructori sportivi şi cu Legea nr 1/2011 În acest moment trebuie corelate legislaţiile




ramura de sport respectivă. certificatului de absolvire sau a certificatului de calificare profesională după caz, care atestă specializarea și/sau calificarea în ramura de sport respectivă, în baza protocolului încheiat de acestea cu Ministerul Tineretului și Sportului și Federațiile sportive naționale.

legate de învăţămîmtul superior şi sistemul Bologna şi Legea Sportului. Spre exemplu un alt absolvent de studii superioare de 3 ani şi apoi de masterat nu poate obţine carnetul de antrenor după cum susţine Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor.

Art. 61.(2)

Carnetul de antrenor se eliberează de către Agenţia Naţională pentru Sport şi conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutul antrenorilor, statutele şi regulamentele federaţiilor.

129. Art. 61. alin. (1), se modifică şi va avea următorul conţinut: Absolvenţii Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor pot obţine carnetul de antrenor pe baza diplomei de absolvire, a certificatului de absolvire sau a certificatului de calificare profesională după caz, care atestă specializarea și/sau calificarea în ramura de sport respectivă

Federaţiile sportive nu au un sistem de formare a antrenorilor bine pus la punct, ele fiind ONG –uri cu atribuţii naţionale şi nu instituţie a statului.


Art. 61.(3)

Carnetul de antrenor atestă ocupaţia de antrenor, care se va exercita în condiţiile legii.

130. Art. 61. alin. (1), se modifică şi va avea următorul conţinut: Absolvenţii unor cursuri de formare a antrenorilor, cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, pot obtine carnetul de antrenor în condiţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

În prezent eliberarea carnetelor de antrenor se face de către Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, prin Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor.


Alineat nou (4)

131. La Art. 61. se introduce un nou alineat, alin. (4) şi va avea următorul conţinut: Carnetul de antrenor se eliberează de către Ministerul Tineretului și Sportului, prin Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutul şi în regulamentele federaţiei.



Alineat nou (5)

132. La Art. 61. se introduce un nou alineat, alin. (5) şi va avea următorul conţinut: Carnetul de antrenor cu viza anulă la zi a federației sportive naționale atestă ocupaţia de antrenor, care se va exercita în condiţiile legii.

Alineat nou (6)

133. La Art. 61. se introduce un nou alineat, alin. (6) şi va avea următorul conţinut: Carnetul de instructor sportiv se eliberează de către Ministerul Tineretului și Sportului prin Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutul şi în regulamentele federaţiei.

Completează cu lipsa legislaţiei în domeniu, lipsa reglementării acestei calificări.


Alineat nou (7)

134. La Art. 61. se introduce un nou alineat, alin. (7) şi va avea următorul conţinut: Carnetul de instructor sportiv cu viza anuală la zi a federației sportive naționale atestă ocupația de instructor sportiv, care se va exercita în condițiile legii.

Completează legislaţia în domeniu Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor

Articol nou Art.61¹. alin. (1)

135. Se introduce un nou articol, Art.61¹. alin. (1) şi va avea următorul conţinut: Licența de antrenor specializat într-o ramură de sport trebuie să aibă valoarea unui sistem de înregistrare şi recunoaştere supravegheat şi validat de către federaţiile sportive naţionale sprijinit de federaţiile internaţionale şi, dacă este nevoie, de Ministerul Tineretului şi Sportului.



136. Se introduce un nou articol, Art.61¹. alin. (2) şi va avea următorul conţinut: Licența de antrenor reprezintă criteriul de bază pentru recunoaşterea studiilor antrenorilor, atât în ceea ce priveşte cerinţele practice cât şi a competenţelor de a antrena în sport. Dacă nu există un sistem de licențiere la nivel european sau mondial care să fie implementat la nivel




național, se recomandă stabilirea unui sistem național de licențiere transparent pentru verificarea competenţelor antrenorilor și demonstrarea competenţei de a antrena la un anumit nivel de experienţă (antrenor asistent, antrenor, antrenor senior şi antrenor maestru).


137. Se introduce un nou articol, Art.61¹. alin. (3) şi va avea următorul conţinut: Licența de antrenor este o cerinţă obligatorie pentru a activa ca antrenor in sistemul competițional al unei federații sportive naționale, nivelurile licențelor de antrenor trebuie de asemenea, să ţină seamă de specificul fiecărei ramuri de sport.



138. Se introduce un nou articol, Art.61¹. alin. (4) şi va avea următorul conţinut: Licența de antrenor se acordă de către Federațiile sportive naționale şi conferă titularului drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutul şi în regulamentele federaţiei.


Art. 62.

În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe lângă profesorii cu diplomă de licenţă sau de absolvire, antrenori, instructori şi managerii din domeniu, pot funcţiona ca specialişti şi alte persoane calificate pentru asistenţa medicală, cercetare şi asistenţa ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică, precum şi pentru alte ocupaţii complementare specificate în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

139. Art. 62. se modifică şi va avea următorul conţinut: În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe lângă profesorii cu diplomă de licenţă sau de absolvire, antrenori, instructori sportivi, preparatori sportivi şi managerii din domeniu, pot funcţiona ca specialişti şi alte persoane calificate pentru asistenţa medicală, cercetare şi asistenţa ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică, precum şi pentru alte ocupaţii complementare specificate în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Concordanță cu O.G. 129/2000 privind formarea profesionala a adulților şi Legea nr. 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale


Art. 63.

Sportivii de performanţă beneficiază de drepturile de asigurare socială, de asistenţă

140. Art. 63. se modifică şi va avea următorul conţinut: Sportivii de performanţă şi de înaltă performanţă beneficiază de drepturile de

Coroborat cu legislaţia în vigoare. Ministerul Tineretului şi Sportului



socială, de asigurare socială de sănătate, precum şi de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, în condiţiile legii.

asigurare socială, de asistenţă socială, de asigurare socială de sănătate, precum şi de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, în condiţiile legii.

Art. 64.(1)

Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale şi europene de seniori probe olimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră

141. Art. 64. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice/al Jocurilor Paralimpice și/sau o medalie de aur la campionatele mondiale şi europene de seniori probe olimpice sau paralimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la rentă viageră.

Importanţa şi apropierea valorică a performanţelor de la campionatele de cele olimpice. Introdus prin modificare făcută de Parlament.

Federaţia Română Haltere

Art.64¹.(1) Articol nou Art.64¹. alin. (1)

142. Se introduce un nou articol, Art.61¹. alin. (4) şi va avea următorul conţinut: Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur la campionatele mondiale şi /sau campionatele europene de seniori, la o probă sportivăă ce a fost inclusă cel puţin o data în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice are dreptul la cerere, la rentă viageră.


Art. 64.(2)

Renta viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie.

143. Art. 64. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Renta viageră prevăzută la alin. (1) se calculează în funcție de nivelul perfromanței sportive și a numărului de medalii obținute, conform alin. (5) și alin. (6).


Art. 64.(3)

Pentru stabilirea rentei viagere se utilizează salariul mediu brut pe economie comunicat de

144. Art. 64. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Pentru stabilirea cuantumului rentei viagere se ia în calcul câștigul salarial mediu brut utilizat




Comisia Naţională pentru Statistică pentru luna anterioară celei în care se face plata drepturilor

pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin lege pentru anul în care se face plata.

Art. 64.(4)

Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a prezentei legi.

Nemodificat.

Art. 64.(5)

În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum urmează: a) 100% pentru prima medalie de aur obţinută la jocurile olimpice; - 80% pentru prima medalie de argint obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale; - 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene; b) 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru următoarele medalii de aur obţinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.

145. Art. 64. alin. (5) se modifică şi va avea următorul conţinut: În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii brute /pe economie dupa cum urmează: a) 100% pentru prima medalie de aur obţinută la Jocurile Olimpice/Paralimpice; - 80% pentru prima medalie de argint obţinută la Jocurile Olimpice/Paralimpice sau pentru medalia de aur obţinută la campionatele mondiale; - 70% pentru prima medalia de bronz obţinută la Jocurile Olimpice/Paralimpice sau pentru prima medalia de aur obţinută la campionatele europene; b) 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru medaliile de aur şi argint obţinute la jocurile olimpice/paralimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.

Modificat de Parlament

Art. 64. (6)

Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic şi cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţa inferioară, potrivit

146. Art. 64. alin. (6) se modifică şi va avea următorul conţinut: Pentru sportivii care cumulează titlul de campion sau vicecampion olimpic/paralimpic şi cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru



nivelurilor prevăzute la alin. (5) lit. b). performanţa inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la alin. (5) lit. b). Valoarea maximă a rentei viagere calculată potrivit alin. (5) nu poate depăși echivalentul a cinci câștiguri salariale medii brute.

Art. 64. (7)

Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute în prezentul articol se alocă de la bugetul de stat şi se plătesc de Ministerul Tineretului şi Sportului

Nemodificat.

Art. 64. (8)

Modalităţile de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului şi sportului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Nemodificat.

Art. 64. (9) Renta viageră prevăzută în prezentul articol se plăteşte lunar în lei şi nu este impozabilă

Nemodificat.

Art.64.(10) În perioada revenirii în activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspendă

Nemodificat.

Art. 65.(1)

Sportivii legitimaţi care participă în competiţii incluse în calendarul intern sau internaţional sportiv sunt obligaţi, după caz, să posede asigurarea în caz de accidente, în ramura de sport în care sunt legitimaţi.

Nemodificat.

Art. 65.(2)

Cluburile sportive pot încheia, pentru sportivii lor legitimaţi, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit în cadrul competiţiilor sportive sau al pregătirii în vederea participării la competiţii.

147. Art. 65. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Cluburile sportive au obligația să încheie, pentru sportivii lor legitimaţi, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit în cadrul competiţiilor sportive sau al pregătirii în vederea participării la competiţii.


Art. 65.(3)

Pe durata convocării sportivilor în loturile naţionale ale României, obligaţia plăţii primelor de asigurare revine federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia situaţiilor în care

148. Art. 65. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Pe durata convocării sportivilor în loturile naţionale ale României, obligaţia plăţii primelor de asigurare revine federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia situaţiilor în care

Modificat de Parlament



regulamentele internaţionale au alte prevederi. Aceeaşi obligaţie revine Comitetului Olimpic Român pentru loturile care participă la Jocurile Olimpice sau la alte competiţii organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic.

regulamentele internaţionale au alte prevederi. Aceeaşi obligaţie revine Comitetului Olimpic și Sportiv Român respectin Comitetului Naţional Paralimpic pentru loturile care participă la Jocurile Olimpice/Paralimpice sau la alte competiţii organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic.

Art. 65.(4)

Prima de asigurare care urmează a fi stipulată în contractul de asigurare se stabileşte în limita bugetului anual propriu al structurilor sportive şi al Comitetului Olimpic Român

149. Art. 65. alin. (4) se modifică şi va avea următorul conţinut: Prima de asigurare care urmează a fi stipulată în contractul de asigurare se stabileşte în limita bugetului anual propriu al ministerelor de resort, structurilor sportive şi al Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

Art. 66.

Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază şi de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate.

150. Art. 66. se modifică şi va avea următorul conţinut: Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază şi de celelalte drepturi conferite de legea cu privire la sindicate.


Art. 67.(1) Veniturile, indiferent de sursă, şi cheltuielile de orice natură ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.

Nemodificat.

Art. 67.(2)

Administrarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli se face astfel: a) potrivit competenţelor stabilite în statutele şi regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii; b) potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale, pentru finanţarea programelor structurilor sportive de drept privat nonprofit, de utilitate publică; c) în condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice, pentru alocaţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale, acordate de organele

Nemodificat.

lnk:LEG%20PRL%2054%201991%200



administraţiei publice centrale şi locale structurilor sportive de drept public, precum şi pentru veniturile proprii ale acestora.

Art. 67.(3)

Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz: a) venituri proprii; b) sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele administraţiei publice centrale sau locale pentru finanţarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, nonprofit, de utilitate publică; c) alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administraţiei publice centrale şi locale; d) alte surse.

Nemodificat.

Art. 67. (4)

Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează: a) de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat; b) de organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, pentru structurile sportive de drept public

Nemodificat.

Art. 67.(5)

Structurile sportive nonprofit sunt scutite de impozite şi taxe locale.

151. Art. 66. se modifică şi va avea următorul conţinut: Structurile sportive nonprofit și Comitetul Olimpic și Sportiv Român sunt scutite de impozite şi taxe locale.


Art. 67.(6)

Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.

Se elimină din textul legii

Dispoziţiile legale prevăzute la pct. 5-9 din tabelul de mai sus au devenit inaplicabile, ţinănd cont de interpretarea dată acestora urmare controalelor efectuate de organismele

Complexul Sportiv National Snagov



abilitate. Se propune consultarea Ministerului Finanţelor Publice în ceea ce priveşte aplicabilitatea dispoziţiilor respective astfel încât să se evite de către entităţile în cauză încălcarea legii ca urmare a existenţei unor dispoziţii contradictorii.

Art. 68.

Abrogat prin litera m) din Legea nr. 414/2002 începând cu 01.07.2002.

152. Se reintroduce Art. 68. şi va avea următorul conţinut: (1) Veniturile obţinute din transferurile sportivilor sunt neimpozabile şi nu fac parte din categoria veniturilor pentru care se datorează T.V.A; (2) Structurile sportive cu personalitate juridică nonprofit sunt scutite de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puţin 80% din veniturile obţinute din orice sursă în scopul realizării obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investiţii şi dotări, precum şi pentru cheltuieli de funcţionare; (3) Societăţile comerciale sportive pe acţiuni sunt scutite de orice impozite faţă de bugetul de stat şi faţă de bugetele locale pentru activităţile economice legate exclusiv de obiectul lor social, în condiţiile prevăzute la art.31 alin.(1), astfel: a) 100% pe o perioadă de un an calendaristic de la data adoptării acestei forme de organizare, respectiv data emiterii certificatului de înmatriculare de către Registrul Comerţului; b) 50% pentru încă 2 ani calendaristici următori perioadei prevăzute la litera a); (4) Profitul obţinut de societăţile comerciale sportive pe acţiuni din alte activităţi comerciale, care este destinat în exclusivitate finanţării activităţilor sportive, este scutit de impozit, în

Întrucât jucatorii nu pot fi asimilaţi unor bunuri, plata de TVA în cazul unui transfer nu poate fi justificată.

Federaţia Română de Fotbal Camera Deputatilor

lnk:LEG%20PRL%20414%202002%200



condiţiile prevăzute la alin.(3); (5) Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal şi cele realizate pentru promovarea şi dezvoltarea activităţilor sportive neprofesioniste din propria structură; 6) Sunt scutite de impozit terenurile şi clădirile deţinute de instituţiile sau unităţile care funcţionează sub coordonarea Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi cele deţinute de Cluburile Sportive de drept privat, cu excepţia terenurilor şi încăperilor care sunt folosite pentru activităţi comerciale; 7) Sunt scutite de impozit clădirile federaţiilor sportive naţionale cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; 8) Nu sunt venituri impozabile: - premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice/paralimpice; - premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor,antrenorilor,tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă; clasarea pe locurile 1-6 la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice/paralimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică precum şi la jocurile olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor sportive; - primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor,antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competiţiile

Referitor la pct. 6) Pentru a inlatura discriminarea de tratament fiscal intre bazele si cluburile sportive din domeniul public si cele din domeniu privat, conform noului cod fiscal Referitor la pct. 6) Propuneri Noul Cod Fiscal Referitor la pct. 7) Propuneri Noul Cod Fiscal

Comisia pentru Buget Finante si Banci din Senat Comisia pentru Buget Finante si Banci din Senat



internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României; - primele acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie din sumele încasate de cluburi urmare calificării şi participării la competiţii intercluburi oficiale, europene sau mondiale.

Art. 69.(1)

Structurile sportive fără scop patromonial şi Comitetul Olimpic Român, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz

153. Art. 69. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Structurile sportive nonprofit şi Comitetul Olimpic și Sportiv Român, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz.

Se preia pe tot parcursul legii sintagma

nonprofit pentru ONG-urile care nu desfasoara

activitati economice aducatoare de profit

conform scopului si obiectului de activitate.

Art. 69.(2)

Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul şi volumul activităţilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanţarea programelor, defalcată pe obiective, activităţi şi naturi de cheltuieli, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite şi controlul financiar se fac în condiţiile legii.

Nemodificat.

Art. 69.(3) Prevederile contractului au putere deplină pentru cele două părţi, constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar şi administrativ.

Nemodificat.

Art. 69.(4)

Structurile sportive de drept public pot beneficia şi de alte surse de venituri, astfel: a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale simpatizanţilor; b) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizări;

154. Art. 69. alin. (4) se modifică şi va avea următorul conţinut: Structurile sportive de drept public pot beneficia şi de alte surse de venituri, astfel: a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale simpatizanţilor; b) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizări;

O sursă de finanţare importantă a cluburilor sportive o reprezintă veniturile obţinute din închirierea bunurilor aparţinând domeniului public. Procentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, între 20%/50% este nesemnificativ, în raport cu cheltuielile privind organizarea procedurilor de atribuire a

Clubul Sportiv Municipal Sibiu



c) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate; d) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole; e) veniturile obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

f) indemnizaţiile obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive; g) indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor.

c) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate; d) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole; e) veniturile obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora, inclusiv veniturile realizate din închirierea bunurilor aflate în domeniul public al statului și în administrarea structurilor sportive de drept public;

f) indemnizaţiile obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive; g) indemnizaţiile obţinute din transferurile sportivilor.

contractelor de închiriere, cheltuirea şi administraţiei spaţiilor cu impozitele pe clădiri datorate.

Art. 69.(5)

Veniturile obţinute din activităţile structurilor sportive de drept public se gestionează şi se utilizează la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat

Nemodificat.

Art. 70.(1)

Ministerul Tineretului şi Sportului îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive din: a) alocaţii de la buget, stabilite de administraţia publică centrală şi locală; b) venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite potrivit legii; c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice; d) donaţii şi sponsorizări; e) alte venituri, în condiţiile legii;

155. Art. 70. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Ministerul Tineretului şi Sportului îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive din: a) alocaţii de la buget, stabilite de administraţia publică centrală şi locală; b) venituri provenite din taxele de licenţiere al jocurilor de noroc şi din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite potrivit legii; c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice vor fi distribuite astfel: - 0,75% Ministerul Tineretului și Sportului; - 0,25% Comitetul Olimpic și Sportiv Român; d) donaţii şi sponsorizări; e) alte venituri, în condiţiile legii;

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa Federaţia Română Atletism Comitetul Olimpic şi Sportiv Român



f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent. g) Abrogată prin litera f) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2009 începând cu 26.06.2009

f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent; g) 1% din impozitul pe dividende, datorat de contribuabili cu destinație expresă pentru reabilitarea și dotarea bazelor sportive proprii, ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român şi ale structurilor sportive de utilitate publică, precum şi pentru finanţarea evenimentelor sportive organizate în acestea.

Art. 70.(2)

Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive de interes local din: a) alocaţia bugetară anuală stabilită de administraţia publică centrală şi locală; b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfăşurate pe teritoriul judeţului respectiv; c) 15% din valoarea de piaţă a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinaţia, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judeţului respectiv; c1) veniturile obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi cu obiectul de activitate ale unităţilor de administrare a bazelor sportive; d) donaţii şi sponsorizări; e) alte venituri, în condiţiile legii; f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent.; g) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

Nemodificat.

Art. 71.(1)

Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale provin din: a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele

156. Art. 71. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale provin din: a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele

În calitate de organizator al competitiilor pe ramura de sport, orice federaţie are dreptul de a obţine o cotă parte din activităţi economice şi venituri obţinute din exploatarea competiţiilor organizate de această instituţie. În speţă, întrucât fără evenimentele sportive


lnk:ORU%20GUV%2077%202009%200



încheiate cu organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz; b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora; c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor statutelor şi regulamentelor proprii; d) donaţii şi sponsorizări; e) Abrogată prin litera f) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2009 începând cu 26.06.2009. f) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi internaţionale ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanţare a activităţii sportive pentru copii şi juniori, inclusiv a celor din cluburile şcolare; g) alte venituri, în condiţiile legii; h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent; i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

încheiate cu organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz; b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora; c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor statutelor şi regulamentelor proprii; d) donaţii şi sponsorizări; e) 20% din încasările nete realizate din pariuri și pronosticurile sportive, ca urmare a utilizării de competiţii de gen pentru ramura respectivă, organizate în campionatele naţionale din alte ţări, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale și competiții de gen pentru ramura respectivă organizate la nivel național de către federația sportivă națională de pe teritoriul României; f) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi internaţionale ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanţare a activităţii sportive pentru copii şi juniori, inclusiv a celor din cluburile şcolare; g) alte venituri, în condiţiile legii; h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent; i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

organizate, companiile de pariuri şi pronosticuri sportive nu ar putea genera profituri, considerăm că Federaţiile sunt îndreptăţite să primească o cotă parte din aceste venituri.

Art. 71.(2)

Sursele de finanţare a cluburilor sportive provin din: a) subvenţii de la bugetul de stat şi bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de către organele administraţiei publice centrale şi/sau locale în subordinea cărora se află, precum şi de organele administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;

Nemodificat.

lnk:ORU%20GUV%2077%202009%200



b) sume destinate finanţării programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organele administraţiei publice locale, după caz; c) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură directă cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora; d) cotizaţii, contribuţii şi penalităţi aplicate membrilor săi, sportivilor, antrenorilor şi celorlalţi tehnicieni, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii; e) sume obţinute din transferurile sportivilor; f) donaţii şi sponsorizări; g) alte venituri, în condiţiile legii; h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent. i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora; j) venituri obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive.

Art. 71.(3)

Sursele de finanţare a asociaţiilor sportive fără personalitate juridică se asigură prin: a) aportul membrilor; b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor sau unităţilor în cadrul cărora s-au constituit; c) alte surse.

Nemodificat.

Art. 72.

Sursele de finanţare a asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, se asigură din: a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu direcţiile pentru tineret şi sport

Nemodificat.



judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau cu organe ale administraţiei publice locale, după caz; b) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii; c) veniturile obţinute din activităţile economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora; d) donaţii şi sponsorizări; e) alte venituri, în condiţiile legii; f) sume rămase din exerciţiul financiar precedent

Art. 73.(1)

Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni realizează venituri proprii din activităţile prevăzute la art. 31 alin. (1).

Nemodificat.

Art. 73.(2)

Gestionarea patrimoniului propriu şi exerciţiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementărilor aplicabile pentru societăţile comerciale.

Nemodificat.

Art. 74.

Sursele de finanţare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din: a) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii; b) veniturile obţinute din activităţile realizate în legătură directă cu statutul şi obiectul de activitate ale acestora; c) donaţii şi sponsorizări; d) Abrogată prin litera f) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2009 începând cu 26.06.2009.

157. Art. 74. se modifică şi va avea următorul conţinut: Sursele de finanţare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din: a) cotizaţii, taxe de licenţiere sportivi, taxe de licenţiere antrenori, taxe de licenţiere evenimente şi competiţii sportive, contribuţii, penalităţi, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii, aprobate de federaţiile sportive naţionale; b) veniturile obţinute din activităţile realizate în legătură directă cu statutul şi obiectul de activitate ale acestora; c) donaţii şi sponsorizări; d) 20% din încasările nete rămase după deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele


lnk:ORU%20GUV%2077%202009%200



e) 5% din încasările rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competiţiile sportive oficiale organizate de ligă; f) 2% din încasările rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclamă, publicitate şi drepturi TV; g) alte venituri, în condiţiile legii; h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

de pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea competiţiei sportive profesioniste respective; e) 5% din încasările rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competiţiile sportive oficiale organizate de ligă; f) 2% din încasările rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive profesioniste pentru drepturi TV; g) alte venituri, în condiţiile legii; h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

Art. 75.

Sursele de finanţare a Comitetului Olimpic Român se constituie din: a) sume de la bugetul de stat; b) timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestările sportive; c) venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite potrivit legii; d) donaţii şi legate; e) sponsorizări; f) venituri realizate din acordarea dreptului de

158. Art. 75. se modifică şi va avea următorul conţinut: Sursele de finanţare a Comitetului Olimpic Român se constituie din: a) sume de la bugetul de stat; b) timbrul olimpic, reprezentând 3% din valoarea netă a încasărilor pe care organizatorii de evenimente sportive le obțin din vânzarea biletelor de acces la manifestările sportive desfășurate la nivel local, național și internațional, organizate în România. Persoanele fizice și juridice care vând bilete la manifestările sportive au obligația să imprime pe fiecare bilet mențiunea „timbru olimpic 3% din valoarea netă”. Valoarea netă reprezintă suma încasărilor după deducerea T.V.A. și a altor taxe aplicabile în acest domeniu; c) 5% din încasările realizate de Compania Naţională ”Loteria Română”; d) donaţii şi legate; e) sponsorizări; f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a emblemei Comitetului Olimpic și

Comitetul Olimpic si Sportiv Roman



folosinţă a emblemei Comitetului Olimpic Român şi a altor drepturi de proprietate intelectuală olimpice; g) contribuţii din partea Comitetului Internaţional Olimpic şi a Solidarităţii Olimpice; h) venituri din organizarea şi exploatarea pronosticurilor şi pariurilor sportive, în condiţiile legii; i) alte venituri, conform legislaţiei în vigoare; j) sume rămase din exerciţiul financiar precedent; k) o pătrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c)

Sportiv Român şi a altor drepturi de proprietate intelectuală olimpice; g) contribuţii din partea Comitetului Internaţional Olimpic şi a Solidarităţii Olimpice;

h) venituri din organizarea şi exploatarea pronosticurilor şi pariurilor sportive, în condiţiile legii; i) sume rămase din exerciţiul financiar precedent; j) 0,25% din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) litera c); k) 20% din încasările autorităților publice locale reprezentând taxa pe spectacole și manifestări sportive, cu destinație expresă către filialele locale ale Academiei Olimpice Române, asociațiile județene pe ramuri de sport și structurile sportive fără personalitate juridică din raza teritorială; l) 10% din încasările autorităților publice locale reprezentând taxe de emitere a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construcție, cu destinație de construcție, întreținere, reabilitare, modernizare și dotarea bazelor sportive, cu destinație expresă către filialele locale ale Academiei Olimpice Române, asociațiile județene pe ramuri de sport, și structurile sportive fără personalitate juridică din raza teritorială; m) alte venituri, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 76.

Abrogat prin litera c) din Legea nr. 241/2007 începând cu 27.07.2007

159. Art. 76. se modifică şi va avea următorul conţinut: Ministerul Tineretului și Sportului, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și structurile sportive sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru importul, precum și de la plata T.V.A. achizițiile de bunuri și servicii, în legatură cu participarea

Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Constanta Federaţia Română Atletism Comitetul Olimpic si Sportiv Roman

lnk:LEG%20PRL%20241%202007%200



la competițiile internaționale oficiale: Jocurile Olimpice, Jocurile Europene, Jocurile Olimpice de Tineret, campionate și cupe mondiale și europene

Art. 77. Abrogat prin linia din Ordonanţa nr. 7/2001 începând cu 01.01.2002

Art. 78.(1)

În sensul prezentei legi baza materială sportivă cuprinde totalitatea terenurilor şi spaţiilor, precum şi amenajările, instalaţiile şi construcţiile care sunt destinate organizării şi desfăşurării activităţii de educaţie fizică şi sport.

Nemodificat.

Art. 78.(2) Bunurile menţionate la alin. (1) aparţin, după caz, proprietăţii publice sau private

Nemodificat.

Art. 78.(3)

Bazele sportive din domeniul public şi privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se înscriu obligatoriu în Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.

160. Art. 78. alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: Deținătorii de baze sportive omologate, au obligația de a le înscrie în Registrul bazelor sportive omologate.


Art. 781.

Autorităţile administraţiei publice şi societăţile comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive sunt obligate să păstreze destinaţia acestora şi să le menţină în stare de funcţionare.

Nemodificat.

Art. 79.(1)

Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea prealabilă a altor

161. Art. 79. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului, numai după ce au fost construite

Motivam aceasta propunere si modificare prin faptul ca la mahoritatea bazelor sportive care au fost scoase din patrimonial Ministerului Tineretului si Sportului, Ministerul Tineretului şi Sportului, Agentiei Nationale pentru Sport si transferate altor institutii au ajuns intr-o stare avansata de degradare si nu au fost construite

Complexul Sportiv National Izvoru Muresului

lnk:ORD%20GUV%207%202001%200



baze sportive similare celor desfiinţate. și date în folosință baze sportive similare celor desfiinţate.

alte baze in loc conform art. 79 al 1.

Art. 79.(2)

Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi societăţilor comerciale care deţin active patrimoniale destinate activităţii sportive ce au aparţinut statului.

Nemodificat.

Alineat nou (3)

162. La Art. 79. se introduce un nou alineat, alin. (3) şi va avea următorul conţinut: Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicării sportului, aflate în proprietatea societăţii comerciale sportive pe acţiuni, se face în condiţiile legii, fără schimbarea destinaţiei sportive.


Art. 80. (1)

Baza materială pentru activitatea sportivă, aflată în patrimoniul statului şi în folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Tineretului şi Sportului

Nemodificat.

Art. 80.(2)

Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern. În acelaşi timp se reintegrează fără plată şi imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu modificările şi completările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol.

Nemodificat.

Art. 80.(3)

Abrogat prin litera a) din Ordonanţa de urgenţă nr.77/2010 începând cu 01.07.2010

163. Se reintroduce Art. 80. alin. (3) şi va avea următorul conţinut: Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului, se face pe bază de contract încheiat în condiţiile legii, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în

Problemele bazei materiale pentru activitatea sportivă care s-a aflat, înainte de anul 1989, în patrimoniul statului şi în folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie fizică şi Sport persistă din punct de vedere juridic actual, situaţie care creând o stare de incertitudine nu face decât să îndepărteze

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vrancea

lnk:LEG%20PRL%2015%201990%200

lnk:ORU%20GUV%2077%202010%200



conformitate cu metodologia stabilită prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

dezideratul de reintegrare a acestuia în patrimoniul statului şi în administrarea succesorului de drept, A.N.S.T. Pe de altă parte, eforturile financiare şi nu numai, din partea D.J.S.T.-urilor, a cluburilor sportive departamentale, etc. generate de acţiuni în justiţie, acţiuni ale căror finalitate presupun un anumit grad de incertitudine, determină luarea măsuri concrete, ferme şi concertate la nivelul întregii ţări, pentru ca patrimoniul sportiv să fie redat cu adevărat sportului.

Art. 80.(4)

Abrogat prin litera a) din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2010 începând cu 01.07.2010.

164. Se reintroduce Art. 80. alin. (4) şi va avea următorul conţinut: Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile alin. (3) se face cu prioritate pentru activităţi sportive.

Art. 80.(5)

Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (1) şi (2), care urmează să fie reintegrate în patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Sport, sunt obligaţi să pună la dispoziţie împuterniciţilor acesteia toate documentele care atestă proprietatea, evidenţele contabile, precum şi documentele necesare, în vederea înregistrării. Agenţia Naţională pentru Sport, prin împuterniciţii săi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuză semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxă de timbru

165. Art. 80. alin. (5) se modifică şi va avea următorul conţinut: Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (1) şi (2), care urmează să fie reintegrate în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului, sunt obligaţi să pună la dispoziţie împuterniciţilor acesteia toate documentele care atestă proprietatea, evidenţele contabile, precum şi documentele necesare, în vederea înregistrării.

Alineat nou (6)

166. La Art. 80. se introduce un nou alineat, alin. (6) şi va avea următorul conţinut: Ministerului Tineretului și Sportului, prin împuterniciţii săi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuză

lnk:ORU%20GUV%2077%202010%200



semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate.

Art. 80.(6)

Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor prevăzute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxă de timbru şi cererile de chemare în judecată privind acţiuni în prestaţie tabulară, radiere, anulare sau modificare a înscrierilor din cartea funciară înaintate de instituţiile sau persoanele prevăzute la alin. (5).

167. Art. 80. alin. (6) renumerotat devine alin. (7), se modifică şi va avea următorul conţinut: Întabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor prevăzute de lege.

De asemenea, sunt scutite de taxă de timbru şi cererile de chemare în judecată privind acţiuni în prestaţie tabulară, radiere, anulare sau modificare a înscrierilor din cartea funciară înaintate de instituţiile sau persoanele prevăzute la alin.(5) și (6).

Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara considera ca taxele, despre care se face vorbire in textul de lege nu sunt acelasi lucru cu “tarifele” prevazute in Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 371/2007 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de ANCPI si unitatile sale subordinate. Astfel, suntem obligate sa platim aceste tarife, pentru ca nu sunt considerate taxele prevazute in textul de lege actual al Legii ed. fiz. si sportului nr. 69/2000 modificat si completata.

Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Dolj

Art. 80.(7)

Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxă de timbru.

Nemodificat.

Art. 80.(8) În condiţiile alin. (7) şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportivă

Nemodificat.

Art. 80.(9)

Ministerul Tineretului şi Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din subordinea sa, precum şi prin unităţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

168. Art. 80. alin. (9) se modifică şi va avea următorul conţinut: Ministerul Tineretului şi Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din subordinea sa precum si prin direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din subordinea sa, în condiţiile legii.

Conform legislaţiei în vigoare Ministerul Tineretului şi Sportului

Art.80.(10) Complexurile sportive naţionale sunt persoane juridice, înfiinţate prin hotărâre a Guvernului ca

Nemodificat.



instituţii publice în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi organizării competiţiilor sportive de nivel naţional şi internaţional. Complexurile sportive naţionale se organizează şi funcţionează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

Art.80.(11)

Unităţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, funcţionează ca unităţi fără personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea bazelor sportive de interes naţional, precum şi prestarea de servicii pentru activitatea sportivă şi de tineret

Se abrogă

Art.80.(12)

Sursele de finanţare a complexurilor sportive naţionale provin din: a) subvenţii de la bugetul de stat; b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi cu obiectul de activitate ale acestora; c) donaţii şi sponsorizări; d) alte venituri, în condiţiile legii; e) sume rămase din venituri extrabugetare din exerciţiul financiar precedent. f) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

Nemodificat.

Art.80.(13)

Veniturile obţinute din activitatea complexurilor sportive naţionale şi a unităţilor judeţene de administrare a bazelor sportive se gestionează şi se utilizează integral la nivelul unităţilor respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la

169. Art. 80. alin. (9) se modifică şi va avea următorul conţinut: Veniturile obţinute din activitatea complexurilor sportive naţionale şi se gestionează şi se utilizează integral la nivelul unităţilor respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la

Dispoziţiile legale prevăzute la pct. 5-9 din tabelul de mai sus au devenit inaplicabile, ţinând cont de interpretarea dată acestora urmare controalelor efectuate de organismele abilitate. Se propune consultarea Ministerului Finanţelor Publice în ceea ce priveşte aplicabilitatea dispoziţiilor respective astfel încât să se evite

Complexul Sportiv Naţional Snagov



bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.

bugetul de stat. de către entităţile în cauză încălcarea legii ca urmare a existenţei unor dispoziţii contradictorii.

Art.80.(14)

Comitetul Olimpic Român şi federaţiile sportive naţionale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, pot primi în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

170. Art. 80. alin. (14) se modifică şi va avea următorul conţinut: Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi

federaţiile sportive naţionale, ca persoane

juridice de drept privat, de utilitate publică, pot

primi în folosinţă gratuită, pe termen limitat,

bunuri imobile din patrimoniul statului şi al

unităţilor administrativ-teritoriale.

Reactualizare denumire

Art.80.(15)

Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, poate fi transferat în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, după caz, în condiţiile legii.

171. Art. 80. alin. (15) se modifică şi va avea următorul conţinut: Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în administrarea Ministerul Tineretului şi Sportului, poate fi transferat în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, după caz, în condiţiile legii.

Reactualizare denumire

Alineat nou (16)

172. La Art. 80. se introduce un nou alineat, alin. (16) şi va avea următorul conţinut: Acţiunile prevăzute la Art. 80 sunt scutite de taxă de timbre.

Art. 81.(1)

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă în planurile de urbanism şi amenajare rurală suprafeţe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educaţiei fizice şi sportului comunitar.

Nemodificat.

Art. 81.(2)

Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, în condiţiile legii.

173. Art. 81. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să contribuie, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte baza materială pentru activitatea sportivă, în condiţiile legii.


Art. 82. 174. Art. 82. se modifică şi va avea următorul



Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic Român, federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive care deţin bazele sportive nautice au dreptul de folosinţă gratuită şi prioritară a luciului de apă pentru activitatea de pregătire şi competiţională.

conţinut: Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive, care deţin bazele sportive nautice, au dreptul de folosinţă gratuită şi prioritară a luciului de apă pentru activitatea de pregătire şi competiţională.

Art. 83.

Regimul de gestionare şi administrare a bunurilor mobile şi imobile, achiziţionate ca urmare a derulării unor programe sportive, se reglementează pe baza contractului încheiat între părţi.

Nemodificat.

Art. 831. Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive pot efectua cheltuieli privind contracte de asigurare a acesteia.

Nemodificat.

Art. 832.

Deţinătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive evidenţiate în patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Sport au obligaţia obţinerii anuale a autorizaţiilor de funcţionare, conform prevederilor legale, şi sunt scutiţi de plata tuturor taxelor necesare obţinerii acestor autorizaţii

Nemodificat.

Art. 84.(1)

Activitatea sportivă în România se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play şi sportivitate în toate locurile în care se desfăşoară astfel de acţiuni

Nemodificat.

Art. 84.(2)

Modalităţile concrete de acţiune în acest domeniu, pe plan naţional şi local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenţiei europene privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.

Nemodificat.

Art. 85.(1)

175. Art. 85. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:



Se înfiinţează Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport, ca organism de reglementare, control şi supraveghere, format din reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, reprezentanţi ai federaţiilor sportive naţionale, reprezentanţi ai ligilor profesioniste şi reprezentanţi ai direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Organismul de reglementare, control şi supraveghere în acest domeniu este Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport.

Art. 85.(2)

Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport are, în principal, următoarele atribuţii: a) stabileşte normele obligatorii privind organizarea spectacolelor şi manifestărilor sportive şi de prevenire a violenţei cu ocazia desfăşurării acestora; b) supraveghează şi controlează modul în care normele obligatorii sunt respectate şi aplicate de organizatorii de spectacole sportive şi de administratorii de baze sportive în cadrul cărora se desfăşoară aceste spectacole; c) stabileşte şi aplică sancţiuni, altele decât cele cuprinse în statutele şi în regulamentele structurilor sportive; d) ia măsuri pentru prevenirea violenţei fizice exercitate în timpul pregătirii sportivilor.

176. Art. 85. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Comisia Naţională de Acţiune împotriva Violenţei în Sport este formată din reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, reprezentanţi ai federaţiilor sportive naţionale, reprezentanţi ai ligilor profesioniste şi reprezentanţi ai direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti și are în principal, următoarele atribuţii: a) stabileşte normele obligatorii privind organizarea spectacolelor şi manifestărilor sportive şi de prevenire a violenţei cu ocazia desfăşurării acestora; b) supraveghează şi controlează modul în care normele obligatorii sunt respectate şi aplicate de organizatorii de spectacole sportive şi de administratorii de baze sportive în cadrul cărora se desfăşoară aceste spectacole; c) stabileşte şi aplică sancţiuni, altele decât cele cuprinse în statutele şi în regulamentele structurilor sportive; d) ia măsuri pentru prevenirea violenţei fizice exercitate în timpul pregătirii sportivilor.

Art. 85.(3)

Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Acţiune Împotriva Violenţei în Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului

Nemodificat.



Tineretului şi Sportului

Art. 86.(1)

Structurile sportive de orice nivel, sportivii şi tehnicienii îşi vor desfăşura activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor şi metodelor care sporesc în mod artificial performanţele sportive şi prejudiciază sănătatea sportivilor şi etica sportivă.

177. Art. 86. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Structurile sportive îşi vor desfăşura activitatea respectând prevederile legislației naționale în vigoare, privind prevenirea și combaterea dopajului în sport și a angajamentelor internaționale în domeniu asumate.

Art. 86.(2)

Pentru punerea în aplicare a politicii şi acţiunilor cuprinse în Programul naţional antidoping se înfiinţează Agenţia Naţională Antidoping, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, coordonată de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat

Nemodificat.

Art. 86.(3)

Agenţia Naţională Antidoping elaborează şi pune în aplicare Programul naţional antidoping, conform prevederilor Convenţiei antidoping a Consiliului Europei, Agenţiei Mondiale Antidoping şi Codului mondial antidoping. Programul naţional antidoping se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Se abrogă

Art. 86.(4) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale Antidoping se stabilesc prin hotărâre a Guvernului

Nemodificat.

Art. 86.(5)

Normele tehnice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping şi sancţiunile care se aplică pe linie de sport persoanelor dovedite că sunt implicate în cazuri de dopaj sunt în conformitate cu reglementările federaţiilor sportive internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale Antidoping

Se abrogă

Art. 87. Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă,

Nemodificat.



contravenţională sau penală, după caz

Art. 88.

Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: a) încălcarea dispoziţiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de către organizatori a participării la competiţiile sportive oficiale înscrise în calendarele federaţiilor sportive naţionale pe ramuri de sport; b) participarea la activităţile sportive organizate a sportivilor care nu prezintă avizul medical, conform prevederilor art. 55; c) prezentarea unor declaraţii sau documente inexacte în baza cărora s-a operat înscrierea la competiţii potrivit prevederilor lit. a) este sancţionabilă cu amendă, dacă, potrivit legii, fapta nu constituie infracţiune; d) îngrădirea de către deţinătorii de baze sportive a accesului celor îndreptăţiţi să le utilizeze; e) organizarea manifestărilor sportive fără a asigura condiţiile prevăzute prin regulamentul federaţiei sportive naţionale respective; f) administrarea necorespunzătoare a bazelor şi a instalaţiilor sportive de către deţinătorii acestora sau de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă asupra lor, sancţionabilă cu amendă, potrivit legii, dacă fapta nu constituie infracţiune; g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele şi autorizaţiile de funcţionare; h) neaducerea la îndeplinire, la termenele

Nemodificat.



stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Tineretului şi Sportului. i) neachitarea contravalorii timbrului olimpic către Comitetul Olimpic Român; j) neînregistrarea bazelor sportive în Registrul bazelor sportive; k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (1) lit.g).

Art. 881.

În situaţii deosebite de încălcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, Agenţia Naţională pentru Sport poate dispune convocarea adunării generale extraordinare pentru structurile de utilitate publică.

178. Art. 881. se modifică şi va avea următorul conţinut: În situaţii deosebite de încălcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, Ministerul Tineretului şi Sportului poate dispune convocarea adunării generale extraordinare pentru structurile de utilitate publică.

Datorită numeroaselor încălcări de statut ce afectează grav activitatea structurilor private de drept public.

Clubul Sportiv Municipal Brasov

Art. 89.(1)

Contravenţiile prevăzute la art. 88, săvârşite de persoanele fizice şi persoanele juridice, se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c); b) cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. d)-f), i), j) şi l); c) cu amendă de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 3.000.000 lei la 9.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. g) şi h); d) cu amendă de la 200.000.000 lei la 500.000.000 lei, pentru persoanele juridice, faptele prevăzute la art. 88 lit. k).

Contravenţiile prevăzute la art. 88 , săvârşite de persoanele fizice şi persoanele juridice, se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 600 lei la 3.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 300 lei la 1.500 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art.88 lit. a)-c); b) cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. d)-f), i), j) şi l); c) cu amendă de la 600 lei la 1.500 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 300 lei la 900 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art.88 lit. g) şi h); d) cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, pentru persoanele juridice, faptele prevăzute la art.88 litera k).

Se propune eliminarea lit. d) urmare abrogarii dispozitiilor de la lit. g) a alin. (1) al art. 70, prin OUG 77/2009 si, implicit, a lit. k) de la art. 88.


Art. 89.(2) Cuantumul amenzilor se actualizează prin Nemodificat.



hotărâre a Guvernului

Art. 90.

În cazul săvârşirii repetate a contravenţiilor prevăzute la art. 88, pe lângă amendă se vor aplica şi sancţiunile specifice autorităţii disciplinare în sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.

Nemodificat.

Art. 91.(1)

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 89 se fac de: a) personalul autorizat din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport; b) directorii direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene sau/şi a municipiului Bucureşti, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritorială aferentă; c) alte persoane împuternicite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

179. Art. 91. alin. (1) se modifică şi va avea următorul conţinut: Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 89 se fac de: a) personalul autorizat din cadrul Ministerul Tineretului şi Sportului; b) directorii direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene sau/şi a municipiului Bucureşti, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritorială aferentă; c) alte persoane împuternicite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

Corelarea cu prevederile propuse la art. 20 alin.(1) lit. h)


Art. 91.(2)

Persoanele autorizate prevăzute la alin. (1) constată încălcările legii şi aplică sancţiuni în raport cu gravitatea lor, pe bază de proces-verbal. Amenzile se constituie în alte venituri la bugetul Agenţiei Naţionale pentru Sport, respectiv al direcţiilor de sport judeţene şi a municipiului Bucureşti.

180. Art. 91. alin. (2) se modifică şi va avea următorul conţinut: Persoanele autorizate prevăzute la alin. (1) constată încălcările legii şi aplică sancţiuni în raport cu gravitatea lor, pe bază de proces-verbal. Amenzile se constituie în alte venituri la bugetul Ministerul Tineretului şi Sportului, respectiv al direcţiilor de sport judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Art. 92.(1)

Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Nemodificat.

lnk:ORD%20GUV%202%202001%200

lnk:LEG%20PRL%20180%202002%200



Art. 92.(2)

Nerespectarea dispoziţiilor art. 781 şi 79 de către autorităţile administraţiei publice şi societăţile comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive, prin schimbarea destinaţiilor acestora, se sancţionează prin reîntoarcerea de drept a bazelor şi/sau instalaţiilor sportive în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Nemodificat.

Art. 93.

Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6) ale art. 36 alin. (2) şi ale art. 42 alin. (7) determină nulitatea actului de înfiinţare a structurii sportive în culpă.

Nemodificat.

Art. 94.

În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia. *) Potrivit art. unic din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 240/2000, termenul prevăzut la art. 94 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, se prorogă la data de 31 decembrie 2001.

Se abrogă

Art. 95.

Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice

Nemodificat.

Art. 96.

În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României Ministerul Tineretului şi Sportului elaborează şi propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi.

Nemodificat.

lnk:LEG%20PRL%2069%202000%200

lnk:LEG%20PRL%2069%202000%200

lnk:ORD%20GUV%2026%202000%200

lnk:LEG%20PRL%2031%201990%200

lnk:DEC%20MAN%2031%201954%200



Art. 97.(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Nemodificat.

Art. 97.(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţie contrară se abrogă

Nemodificat.

mts.romts.ro/wp-content/uploads/2015/07/Propuneri-lege-69-final-22-iulie1.pdf · Nr. crt. Forma...

Documents

Transcript of mts.romts.ro/wp-content/uploads/2015/07/Propuneri-lege-69-final-22-iulie1.pdf · Nr. crt. Forma...