mts-sm.wikispaces.comde+programa.docx · Web viewPrin capitolele destinate Geometriei (Corpuri...

Investeşte în oameni!Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”Titlul proiectului: „Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”Cod contract: POSDRU/ 87/1.3/ S/ 62534Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

PORTOFOLIU DE EVALUAREProgram de formare continuă:

“Abilitarea pe curriculum la decizia şcolii, la nivel interdisciplinar”

NUMELE SI PRENUMELE

CÂNDEA MARIA CORNELIA

SCOALA DE PROVENIENTĂ

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII OCTAVIAN GOGA

SATU MARE

Jud. SATU MARE

GRUPA 1

FORMATOR

Prof. GRECU MARIA OLGA

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”


PORTOFOLIU CURSANŢI

1. Elaborarea unui curriculum la decizia şcolii - inderdisciplinar (o programa de CDS fara suport de curs)

2. Detalierea conţinuturilor unei ore de curs din cadrul CDŞ - ului „Matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

3. Proiectarea unei activităţi de predare – învăţare în cadrul orei de curs pentru care s-au detaliat conţinuturile.

4. Un eseu/argument pe tema Curriculum la decizia şcolii - factor de motivaţie pentru o învăţare de calitate, reprezentând o sinteză a reflecţiilor personale ca urmare a acestei experienţe de formare şi a experienţei didactice.( cerinţe pentru eseu: maxim cinci pagini, format A4, redactate cu TNR 12, la 1,5 rânduri, cu datele de identificare ale cursantului)



Denumirea opţionalului: Matematica aplicată în viaţa cotidiană

Aria curriculară: Matematică şi Ştiinte

Tipul: opţional integrat

Durata: an şcolar- 36 săptămâni

Grupul ţintă: clasa a VIII-a

Mod de desfăşurare: 2 grupe

Propunători: Boroş Adriana- prof. Matematică, gradul II (Notă de prezentare, Argument,

Competenţe cheie, Competenţe generale, Conţinuturile opţionalului, Competenţele specifice şi

conţinuturile asociate, Descrierea temelor)

Cândea Maria- prof. Matematică, gradul I (Competenţe cheie, Competenţe

generale, Valori şi atitudini, Conţinuturile opţionalului, Metode de evaluare, sugestii

metodologice)

Şcoala: Şcoala cu clasele I-VIII Octavian Goga, Satu Mare

Locul desfăşurării: Luni, ora 12, în sala de clasă şi în laboratoare (matematică, fizică, chimie,

biologie, informatică)



NOTĂ DE PREZENTARE

Programa şcolară pentru Matematică aplicată în viaţa cotidiană reprezintă o ofertă

curriculară centrală de disciplină opţională pentru clasa a VIII-a, proiectată pentru un buget de

timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar, adică a 36 săptămâni.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

- Notă de prezentare

- Argument

- Competenţe generale

- Valori şi atitudini

- Competenţe specifice şi conţinuturi

- Sugestii metodologice

Competenţele generale sunt preluate din curriculumul şcolar de trunchi comun,

competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corespondenţa dintre acestea nefiind

biunivocă; o anumită competenţă specifică poate să fie atinsă prin diferite unităţi de conţinut.

Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi

morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea

finalităţilor educaţiei.



Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în

proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul

disciplinei şi cu statutul acesteia de curs opţional.

Capitolele destinate algebrei (Numere reale sau imaginare, Funcţii finite şi infinite, Orice

problemă are o soluţie) conţin activităţi de învăţare pe care un elev mediu este în stare să le

parcurgă fără prea mare efort, din acestă cauză, mai ales ultimul capitol este foarte plăcut

elevilor. Trebuie să amintim aici aplicabilitatea acestor teme în fizică şi chimie, prin

reprezentările grafice, care pot facilita înţelegerea unui fenomen fizic sau chimic.

Prin capitolele destinate Geometriei (Corpuri Geometrice- azi şi în antichitate, Arii,

Volumul ...se măsoară în m3, Micul constructor), programa vrea să reflecte nevoile societăţii şi

solicitările de pe piaţa muncii, ceea ce înseamnă că prin conţinutul său programa este corelată cu

ceea ce se întâmplă la nivelul societăţii şi răspunde unor nevoi provenite din lumea muncii, mai

ales în legătură cu domeniile care cunosc o dinamică deosebită. Având un conţinut cu caracter

practic destul de bine dezvoltat, este foarte bine primit de elevi, le place şi se descurcă bine la

astfel de probleme. Fară o prea mare delimitare, problemele de volum se completează reciproc

dacă sunt privite din cele trei puncte de vedere: matematică, fizică şi chimie.

Cunoştinţele despre rapoarte, proporţii, procente sunt indispensabile elevilor pentru

studiul legilor gazelor, densităţii relative, legii echivalenţilor chimici şi pentru rezolvarea

problemelor cu amestecuri de soluţii solide (aliaje), lichide sau gazoase.

Programa posedă şi coerenţă externă, exigenţă care îi ajută pe elevi să parcurgă şi să

înţeleagă alte discipline cum ar fii Fizica sau Chimia. Datorită acestui fapt putem spune că

programa favorizează interdisciplinaritatea, ceea ce înseamnă că în componenţa programelor

sunt incluse şi teme care pot fi abordate din mai multe perspective; se creează astfel posibilitatea

ca elevii să-şi formeze mai uşor o imagine globală asupra unei teme sau subiect care pot fi tratate

prin implicarea mai multor discipline.



Scopul opţionalului este de a dezvolta la elevi gândirea, logica şi de a-i pregăti pentru

viaţă.

Argument

Dinamica socială şi economică înregistrată la nivel naţional a determinat apariţia unor

schimbări semnificative în sistemul educaţional românesc. Astfel, şcolile şi comunităţile, în

special cele din mediul rural, se confruntă cu o serie de provocări ce vizează nevoile reale ale

beneficiarilor de servicii educaţionale. Pentru depăşirea unor astfel de situaţii, atât şcolile, cât şi

comunităţile pot beneficia de sprijin specializat, în cadrul unor proiecte/programe.

O tendinţă importantă ce se manifestă în evoluţia invăţămâtului contemporan este

interdisciplinaritatea. Aceasta oferă posibilitatea corelării conţinuturilor conceptuale,

metodologice şi practice ale diferitelor discipline. Marile succese ale tehnicii, adânc pătrunse în

viaţa oamenilor, sub toate formele ei, au contribuit la recunoaşterea rolului fundamental al

matematicii. Din acest motiv, interesul pentru matematică a crescut mereu şi, odată cu acesta,

necesitatea de informare asupra acestei ştiinţe, a naşterii şi dezvoltării ei, a oamenilor de seamă

ce au reuşit să crească prestigiul matematicii la rangul de „regină a ştiinţelor”.

De asemenea, având în vedere că matematica este probă scrisă la toate examenele

naţionale trebuie luată în vedere creşterea motivaţiei elevilor pentru învăţare, devenind necesară

introducerea unei ore care le va capta atenţia, le va face mai plăcută învăţarea şi totodată mai



utilă. Scopul acestui opţional este de a prezenta matematica în strânsă legătură cu Ştiintele,

pentru ca elevul să descopere problemele comune materiilor înrudite.

Prin acest opţional se urmăreşte:

formarea la elevi a unor competenţe în folosirea corectă a terminologiei specifice

matematicii în contexte variate de aplicare;

cultivarea deprinderii pentru munca independentă prin deplasarea accentului pe

antrenarea capacităţilor intelectuale ale elevilor, pe descoperirea prin implicare directă în

proiecte sau experimente;

încurajarea elevilor prin stimularea încrederii în forţele proprii, în privinţa creativităţii şi

spontaneităţii;

formarea unei gândiri logice şi flexibile ;

stimularea capacităţii elevilor de a se exprima, în limbaj matematic, liber şi coerent;

creşterea motivaţiei elevilor pentru studiu în general .

formarea unor abilităţi precum capacitatea de observare, măsurare, comparare, clasifice,

deducţie, investigaţie de folosire a cunoştinţelor în diverse situaţii practice;

orientarea spre activităţi cu caracter practic;

Orele vor constitui o destindere psihică şi mentală, stârnind totodată interesul şi

curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri.

Elementul de joc, care face ca matematica să fie recreativă, poate lua diverse forme: o

enigmă, un truc, un paradox, o eroare logică sau pur şi simplu matematică, cu unele trăsături

curioase sau amuzante.

Şi la urma urmelor ce altceva este matematica, decât o rezolvare de enigme? Şi ce altceva

este ştiinţa, dacă nu un efort sistematic de a da răspunsuri la enigmele pe care ni le propune

natura?



Misterioasă şi fermecătoare, satisfăcând nevoia universal umană de distracţie, matematica

ţine de frumosul pur, de cea mai profundă trăire omenească – misterul. Iar interesul multor minţi

luminate ale lumii pentru jocul matematic nu este greu de înţeles, deoarece gândirea creatoare

care se dăruieşte unor astfel de subiecte este de aceeaşi natură cu tipul de gândire care duce la

descoperirea în ştiinţă.

Societatea cunoaşterii se bazează pe o abordare ştiinţifică a procesului de învăţare. Astfel,

învăţarea ştiinţelor trebuie realizată metodic, algortimizat. Nivelul superior al cunoaşterii este

atins şi prin interdisciplinaritate. În acelaşi timp, interdisciplinaritatea implică o îmbinare de

metode şi procedee specifice disciplinelor ariei curriculare matematică şi ştiinţe.

“ Ceea ce – ţi stimulează fantezia este : în geometrie – figura, în algebră şi analiză matematică –

calculul, în fizică şi chimie – experimentul. Dar toate acestea nu fac decât să ajute fantezia, nu

s-o înlocuiască.” ( Grigore Moisil)

Competenţe cheie

Competenţe

cheieDescrierea competenţelor cheie

Comunicare în

limba maternă

Activităţile de învăţare asociate programei implică educabilul la nivel

participativ, cu încurajarea exprimării propriilor opinii, într-un mod asertiv,

critic şi argumentat; implicarea educabilului în activităţi de echipă este

premisa dezvoltării abilităţilor de comunicare interpersonală şi

interrelaţionare.

Faptul că una dintre variabilele programei este reprezentată de conţinuturi,

secvenţa de colectare şi selectare a informaţiei va fi utilizată în procesul de

Comunicare în

limbi moderne



instruire în vederea dezvoltării competenţelor de comunicare în limbi

moderne.Competenţe

matematice, în

ştiinţe şi

tehnologii

Temele propuse implică dezvoltarea în sistem integrat a competenţelor

matematice, ştiinţifice şi tehnologice, dublate de dezvoltarea de competenţe

de învăţare care presupun:

a învăţa să înveţi (learn to learn);

a învăţa să faci (learn to do).

Competenţe

digitale

Identificarea, selectarea, prelucrarea şi prezentarea conţinuturilor reprezintă

secvenţe care pot fi optimizate prin implicarea tehnologiei informaţiei şi

comunicării: PPT, baze de date, internet, fişiere media, e-mail, forum,

platforme educaţionale etc.

Competenţe

metacognitive (a

învăţa să înveţi)

Acordăm atenţie acestui domeniu cheie prin activităţile de învăţare propuse

în prima temă a cursului, activităţi care au la bază abordarea sistematizată a

cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice.

Competenţe

interpersonale,

interculturale,

sociale şi civice

Bazate pe comunicarea asertivă şi pe asumarea de roluri şi responsabiolităţi

în echipă, activităţile de învăţare favorizează dezvoltarea atitudinilor

pozitive: respectarea opiniei în relaţia de comunicare, recunoaşterea muncii

coechipierului, oferirea de sprijin în rezolvarea de sarcini, toleranţă,

asumarea reuşitelor/nereuşitelor. Identificarea legaturilor dintre tema studiata

si zonă, impactul temei asupra colectivitatii, găsirea unor oportunitati de

îmbunătăţire a vieţii colectivităţii legate de tema studiată.

Competenţe

antreprenoriale

Asumarea de roluri şi sarcini în echipă, implicând diferite metode activ

participative reprezintă premise ale dezvoltării unei personalităţi

independente, critice şi autocritice, responsabile şi adaptabile la nou.

Sensibilizare şi Variabilitatea conţinuturilor este factorul de implicare a specificului



exprimare

culturalăcultural al grupului de educabili cărora li se adresează cursul.

Competenţele generale

1. Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în activitatea cotidiană;

2. Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode specifice matematicii şi ştiinţelor;

3. Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de raţionamente inductive şi

deductive;

4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în formularea explicaţiilor, în

conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor;

5. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi

comunicarea lor;

6. Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza relaţionării cunoştinţelor

interdisciplinare din aria curriculară matematică şi ştiinţe;

7. Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări.



1.1. Colectarea de informaţii utilizând surse variate în scopul documentării

1.2 Descrierea unor obiecte, fapte şi fenomene din lumea reală

2.1. Organizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare

2.2. Clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare

3.1. Identificarea problemelor şi situaţiilor problemă din lumea încojurătoare

3.2. Utilizarea unor modele matematice/ştiinţifice pentru rezolvarea de probleme şi situaţii

problemă din lumea înconjurătoare

3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme şi situaţii problemă

4.1. Selectarea informaţiilor şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/irelevante şi

subiective/obiective

4.2. Decriptarea şi interpretarea textelor ştiinţifice şi transpunerea acestora în limbaj comun

4.3. Utilizarea limbajului specific în întocmirea rapoartelor de investigaţii

5.1. Utilizarea TIC în culegerea informaţiilor şi datelor

5.2. Utilizarea TIC în prelucrarea şi prezentarea datelor

6.1. Exprimarea opiniilor critice şi pertinente în raport fenomenele şi procesele studiate

6.2. Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese, obiecte ale lumii reale

7.1. Valorificarea experienţelor dobândite în asigurarea calităţii vieţii

7.2. Gestionarea optimă a timpului de studiu

7.3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea de probleme



Valori si atitudini

Dezvoltarea curiozităţii şi a respectului faţă de orice formă de viaţă;

Respectul pentru diversitatea naturală şi umană;

Respect pentru adevăr şi rigurozitate în procesul de investigare şi de cunoaştere, în

general;

Interes pentru ameliorarea continuă a propriilor performanţe în domeniul cunoaşterii;

Disponibilitatea pentru învăţarea permanentă, utilizând metode şi tehnici investigative;

Conştientizarea şi implicarea în problemele de interes global;

Disponibilitatea de a considera ipotezele ca enunţuri care trebuie verificate (testate);

Flexibilitate în privinţa punctelor de vedere proprii confruntate cu date noi, argumentate;

Receptivitate şi flexibilitate pentru aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în viaţa cotidiană;



Aprecierea critică a raportului dintre beneficii şi efecte indezirabile în aplicarea

tehnologiilor.

Conţinuturile (temele) opţionalului

1. Numere reale sau imaginare

2. Funcţii finite şi infinite

3. Orice problemă are o soluţie

4. Corpuri Geometrice-azi şi în antichitate

5. Arii

6. Volumul ...se măsoară în m3

7. Micul constructor

8. Evaluare



Competenţele specifice şi conţinuturile asociate

Competenţe specifice Conţinuturi asociate



1. Identificarea unor fenomene, procese şi

procedee întâlnite în activitatea cotidiană;

1.1. Colectarea de informaţii utilizând surse

variate în scopul documentării

1.2 Descrierea unor obiecte, fapte şi

fenomene din lumea reală

Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor

utilizând metode specifice matematicii şi

ştiinţelor;

2.1. Organizarea informaţiilor şi

conceptelor ştiinţifice interdisciplinare

2.2. Clasificarea şi sistematizarea

informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice

interdisciplinare

Rezolvarea de probleme şi situaţii

problemă prin utilizarea de raţionamente

inductive şi deductive;

3.1. Identificarea problemelor şi situaţiilor

problemă din lumea încojurătoare

3.2. Utilizarea unor modele

matematice/ştiinţifice pentru rezolvarea de

probleme şi situaţii problemă din lumea

înconjurătoare

3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la

probleme şi situaţii problemă

Numere reale sau imaginare

Funcţii finite şi infinite

Orice problemă are o soluţie



Comunicarea orală şi scrisă utilizând

limbajul ştiinţific specific în formularea

explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor

interdisciplinare şi în raportarea

rezultatelor;

4.1. Selectarea informaţiilor şi realizarea

distincţiei dintre informaţii

relevante/irelevante şi subiective/obiective

4.2. Decriptarea şi interpretarea textelor

ştiinţifice şi transpunerea acestora în limbaj

comun

4.3. Utilizarea limbajului specific în

întocmirea rapoartelor de investigaţii

Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a

comunicaţiilor în culegerea de date, în

prelucrarea şi comunicarea lor;

5.1. Utilizarea TIC în culegerea

informaţiilor şi datelor

5.2. Utilizarea TIC în prelucrarea şi

prezentarea datelor

Formarea capacităţii de a reflecta asupra

lumii pe baza relaţionării cunoştinţelor

interdisciplinare din aria curriculară

matematică şi ştiinţe;

6.1. Exprimarea opiniilor critice şi

Corpuri Geometrice-azi şi în antichitate

Arii

Volumul ...se măsoară în m3



pertinente în raport fenomenele şi procesele

studiate

6.2. Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate

dintre fenomene, procese, obiecte ale lumii

reale

Dezvoltarea personală prin formarea

gândirii interdisciplinare şi gestiunea

propriei învăţări.

7.1. Valorificarea experienţelor dobândite

în asigurarea calităţii vieţii

7.2. Gestionarea optimă a timpului de

studiu

7.3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea de

probleme

Micul constructor

Descrierea temelor



TEMA Scurtă descriere

Numere reale sau

imaginare

În secolul al XV – lea, limita extremă a calculelor posibile era milionul,

care a rămas multă vreme o „expresie nebuloasă”. Trei sute de ani mai

târziu, astronomii familiarizaţi cu imensitatea cerului aspirau la un număr

şi mai mare – miliardul, cu care sa poată cataloga stelele şi aştrii. La

această temă activităţile pot să fie extrem de diverse, de la rezolvarea de

probleme de matematică legate de proportia de aur, la prezentarea unor

opera de artă, din patrimoniul universal, ce conţin proporţia de aur, la

ascultarea unor opere muzicale (sau fragmente) ce sunt elaborate

respectând proporporţia de aur. Este un bun pretext de a aborda „altfel”

matematica şi de a familiariza elevii cu capodopere ale artei universale,

arhitecturii, muzicii. Elevii vor face referate despre numerele: π, e, i,

proporţia de aur, numere prietene, numere pitagorice, numere prime,

prime între ele şi numere superprime.

Funcţii finite şi

infinite

Lecţiile în laboratorul de informatică, le va da o perspectiva inedită

elevilor, pentru ca vor vedea cum se construieşte pas cu pas graficul unei

funcţii, şi cum variază acesta dacă modificăm un număr. Se vor face

lecturi grafice, care este un domeniu puţin accesibil elevilor de gimnaziu.

Interdisciplinaritatea chimie-matematică se evidenţiază şi în reprezentările

grafice pentru:

-dependenţa vitezei de reacţie de temperatură;

- variaţia vitezei de reacţie în timp;

- reprezentarea grafică a curbelor de neutralizare.

Reprezentările grafice sunt întâlnite şi la fizică, iar în cadrul acestui



capitol se vor urmări anumite fenomene fizice, şi se va reprezenta grafic

relaţia dintre varibile.

Orice problemă are o

soluţie

Cea mai complexă ecuaţie este viaţa însăşi, dar capitolul ne sugerează

existenţa unei soluţii, fie ea chiar soluţia vidă. In acest capitol vor fii

reunite ecuaţii, inecuaţii, sisteme şi probleme care se rezolvă cu ajutorul

ecuaţiilor şi/sau sistemelor. Aplicabilitatea acestui capitol se regăseşte în

fizică, chimie, biologie, dar şi în viaţa de zi cu zi.

Corpuri Geometrice-

azi şi în antichitate

Cele mai vechi urme ale geometriei se găsesc în Egiptul Antic și Babylon,

în jurul anului 3000 î.e.n. Începuturile geometriei au fost marcate de o

colecție de principii empirice în legătură cu lungimea, unghiul, aria, și

volumul, care au fost dezvoltate pentru a putea fi puse în practică în

construcții, astronomie, și alte științe. Printre acestea se numără și câteva

principii sofisticate, iar un matematician din zilele noastre ar putea cu greu

să le redescopere fără a folosi calculul integral și diferențial. De exemplu,

și egiptenii și babilonienii cunoșteau versiunile teoremei lui Pitagora cu

1500 de ani înainte de Pitagora; Egiptenii aveau formula corectă pentru

volumul piramidei cu baza pătrat; Babilonienii aveau un tabel de

trigonometrie.

Cultura chinezească la acea perioada era la fel de avansată, deci este foarte

probabil ca și ei să fi avut o matematică la fel de avansată, dar nici un

document nu a reușit să îndure mileniile, până în ziua de azi. Aceasta se

datorează parțial faptului că foloseau hârtie, în loc de bucăți de lut sau de

pi Perioada grecilor trebuie studiată în detaliu, deoarece geometria este

ceea ce grecii au făcut în majoritatea timpului. Pentru greci, geometria era

"regina" științelor, ajungând la un nivel la care nu au mai ajuns cu nici o


http://ro.wikipedia.org/wiki/Pitagora

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teorema_lui_Pitagora


altă știință. Au extins geometria către noi figuri, curbe, suprafețe și

corpuri; au schimbat metodologia de la încercare-eroare la deducție

logică; au recunoscut că geometria studiază "formele eterne", sau

abstracții, pentru care obiectele fizice sunt doar aproximări; au dezvoltat

ideea unei teorii axiomatice, care pentru mai bine de 2000 de ani a fost

privită ca fiind paradigma ideală pentru toate științele teoretice. Secretele

piramidelor din antichitate nu au încetat niciodatã sã provoace polemici si

discutii. . Intrebări la care se va căuta un răspuns sunt:

Care era destinatia acestor edificii enorme de piatrã?

Cum au fost ele asamblate si înãltate?

Ce este adevãrat si ce nu în povestile despre "blestemul faraonilor"?

De ce acest subiect a fost lãsat în pãrãsire timp de douã mii de ani, ca în

zilele noastre sã fie din nou tratat cu un interes fierbinte?

Se va prezenta un documentar ştiinţific, despre diferite construcţii ale

lumii antice, iar elevii vor trebui să identifice corpurile geometrice apărute

în film, să le descrie, să le deseneze şi apoi să le construiască.

Arii

În matematică, aria este un număr real, în general pozitiv. În fizică,

inginerie, geodezie etc, aria este o mărime fizică și ca atare are asociată o

unitate de măsură. Se va defini aria unui triunghi, aria unui poligon, aria

unui cerc, aria laterală şi totală a corpurilor geometrice, şi de asemenea

aria unei suprafeţe neregulate care poate fi scrisă ca suma/diferenţa a două

sau mai multe arii.

Volumul ...se mă

soară în m3

Volumul desemnează proprietatea unui corp de a avea tridimensionalitate,

volumul unui corp este locul pe care el îl ocupă în spațiu. Noţiunea se

regăseşte la toate materiile din aria Matematică şi Ştiinte, de aceea i se



atribuie un capitol întreg, în care cu ajutorul unei prezentări Power Point

se va prezenta, formula de calcul a fiecărui corp studiat şi vor fi rezolvate

diferite probleme în care intervine volumul

Micul constructor

Elevii vor realiza un proiect amplu în care fiecare grupa va calcula cât îi

va costa să construiască casa în care vizează să locuiască. Costurile vor fi

reale, va necesita documentare, calcul de arii si volume, muncă în echipă.

Tema se abordează la finalul cursului, având un rol integrator al temelor

anterioare.

Metode de evaluare



Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă

şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe. Evaluarea reprezintă o componentă

organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe,

se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative.

Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor

forme şi instrumente complementare, cum sunt:

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea

Evaluarea în perechi

Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

• fişe de observaţie (pentru probe practice);

• fişe test (pentru probe scrise);

• fişe de lucru;

• fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise);

• chestionare;

• liste de cotrol – verificare;

• scări de clasificare.

Sugestii metodologice



Strategii didactice:

- dezbateri în scopul definirii conceptelor

- conversaţie euristică

- investigaţia în grup

- discurs argumentativ

- explorarea interdisciplinară

- discuţia liberă şi dirijată

- controversa constructivă

- problematizarea

- expunerea

- demonstraţia

- jocul de rol

Activităţi de învăţare:

- exerciţii de identificare a termenilor din domeniul ştiinţei şi religiei

- lecturarea unor texte de specialitate

- extragerea unor informaţii din mass-media

- exerciţii de interpretare a unor documente de specialitate

- construirea unui text pe baza informaţiilor selectate anterior

- exerciţii de citire a unor hărţi tematice

Resurse materiale:

- hărţi geografice şi istorice

- fişe de studiu

- mijloace specifice TIC



- website-uri

- cărţi de specialitate

Resurse umane:

- elevi, profesori, specialişti, personalităţi avizate în domeniu

Modalităţi de evaluare:

- probe orale, scrise , practice (testul, eseul, portofoliul, referate tematice, proiecte, etc.)



____________________________________________________________________________________


mts-sm.wikispaces.comde+programa.docx · Web viewPrin capitolele destinate Geometriei (Corpuri...

Documents

Transcript of mts-sm.wikispaces.comde+programa.docx · Web viewPrin capitolele destinate Geometriei (Corpuri...