MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte...

76
MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM !

Transcript of MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte...

Page 1: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM !

Page 2: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

A

lmpreuna pe un singur drum!

Un folose~ i n

, Rolarlcl Maroteaux ~~ 8 dan aiki jutsu, 7 dan jujutsu, 6 dan aikido

~·· ·if!

'1~1094 500 680

Page 3: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

lnterviu in­exclusivitate pentru revista noastra, acordat de soke Shoto Tanemura.

Campionatul European de Karate pentru Copii

llmu sau magia Penchak Silat

0 calatorie in Japonia -+

Cilprins Suras de copil -------------------- 3 Campionatulna~ional de

taekwondo __ :_ __________________ 4

Campionatului mondial de kendo------------------------------ !)

Campionatul Sabaki Spirit - 7 Festivalul de arte mar~iale,

Bra~ov 1999 ---------------- 7 Kiire~. sportul celor

puternici ------------------------- 8 Campionatul European de

Karate pentru Copii ----- 1 0 Budo Kai -------------------------- 11 Soke Shoto Tanemura ----- 13 Bujinkan Ninpo Koppo

Juts u ---------------------------- 19 Mingea de fier ------------------ 21 Korokai ---------------------------- 22 Ryogen Ryu Heiho Bugei - 24 Scrierea japoneza ---------- 27 Sarno Hung-------------- 29 Kyokushin Karate-------- 30 Budo Internet ----------- 32 0 calatorie In Japonia ------ 33 Oferta Budo Best---------- 36 Scrisoare de multumire---- 37 imbunata~irea tehnicilor de

picior --------------------- 38 llmu sau magia Penchak Silat ------------------ 39 Nihon-to --------------------------- 42 Uchi Deshi Ia Marotokan

Dojo ---------------------------- 46 Wing Chun ---------------------- 48 intelegerea artelor martiale _________ ;.. ______________ !>0

Goju Kensha --------------------- 53 Serviciul privat de paza ~i

protec~ie -------------------- 55 Gyokko Ryu Ninpo ---------- 58 Caiet tehnic ------------------ 61 Din artele mar!:iale ... ------- 66 Ronin ------------------------ 67 Po~ta redac~iei ---------------- 69 Agenda cu adrese------------- 70

Page 4: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

r. ·~.

ARTE MARTIALE I

ARTE MARTIAJ~Jj£~©' BUDO KUNG FU M:AGAZIN

EDITOR

GARELL PUBLISHING HOUSE

ROMAN fA

Jit ifi BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

BUC'U~Tl, STR. VALDEMAR LASCARESCU NR. 4, SECTOR 5, COD 76634

TEL/FAX- 011780 'ii54 Telefon- 094500680; E-miUI- garell@xne,Lro

DIRECTOR GABYOANCEA

DIRECTOR EXECUTIV ELENA OANCEA

REDACTOR!: MIHAl IONESCU LEONARD

.· CRISTJAN OZON CLAUD:iu SGANDAR

CONSTA:NTINDIMCiu. • . ADRIAN DEJANU :•

AU COLABORAT LA ACESTNUMAS: FLORIAN FRAZZEI

IONGARBEA MIHAl MIHAILOVICI

LIVIU TILICA DRAG()~ CHIRJ'C

CRIST:tAN LA1BER FLORIN MAGERlU . COSTIN TRIFAN TUDOR STANCIU

DIFUZARE- RODIPET SA DIRECTOR DIFUZARE GPH- GHEOJ3.QHE OANCEA

IMPRIMASE GARELL POLIGRAPHIS srl

intreaga responsabilitate, pdvintlorice implicaJie revitJe aut?[ilor acestw;a .

.... ,

Reproducerea i~tegrala, sau ~artiaia, ind~~~ent p~n tehnic, amaterialelor ~i fotografiilor diiJ'aces(jp:ag autorizarea scrisa a editorclui este interz~sa, fi' pe epSl

c.onform:tygiloi';lll vigq~rl!~ . REVISTE PE CARE iNCA LE

Nr. 17, 18, 20, 21, 22, 24,

Pentru cei care nu ~i-au putut procura intreaga colec­tie, va aducem la cuno~tinta cain depozitul editurii inca se mai gasesc exemplare din numerele aparute. Pretul unui numar vechi este de 10.000 lei. ·

Page 5: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 fftm ••

~

SURAS DE COPIL ••pE CEI NEVINOVATI ... ••

Care este tara cea mai democratica din lume? Cine promoveaza conceptul de j ustitie plecand de !a prezumtia de "nevinovatie" §i buna credinta.

Statele Unite ale Americii. Cine ne da note de buna purtare §i ne face parinte§te

cu degetul cand i se pare ca am gre§it? Unchiul Sam. Noi avem copii handicapati de care nu avem grija,

a vern chiar §i mineri care se razvratesc §i mai facem cate­odata §i contrabanda cu petrol.

Insa doar putin sa se i'ncrunte unchiu', ca §i remediem situatia.

Pe !a ei, pe acolo ... Mai nimic. Eh, cate un pic de segregatie rasiala (nu

pe hartie, doamne fere§te, ca doar Ku Klux Klan-ul nu se ocupa de birocratie §i apoi ce mai osteneala sa transformi copacul in hartie, cand pentru spanzurat negri poate fi folosit §i in natura). Ia §i ni§te mafioti §i diver§i traficanti. Mai un portorican 1mpu§cat de un politist nervos sau niscai copii uci§i cu pistolul de alti copii, mai unsex oralla Casa alba...

In rest toate bune. Pentru ei . Pleaca unde vor, sunt primiti peste tot, sunt regii lumii.

Ce se intampla cand un roman vrea sa piece ... nu va mai spun, ca deja §titi.

Ce ar trebui i'nsa sa se intample cand o delegatie a Romaniei vrea sa plece in SUA, pentru a-§i apara cu onoare §i demnitate un titlu §i sa-§i vada 1ncununata munca de un an? Suntem tratati ca suboameni.

Cred ca a venit vremea sane recapatam demnitatea. Nu sunt antiamerican, vreau sa precizez din capul

locului. Sunt chiar un admirator §i un iubitor al Americii. Dar sa opre§ti echipa de kendo a Romaniei sa participe la campionatul mondial pe motiv ca nu pr-ezinta garantii ca se va mai i'ntoarce, mi se pare hilar.

Domnilor, plecati de la prezumtia de nevinovatiei. ,Si chiar daca, prin absurd, ar fi ramas cineva, s-ar fi zdrun-

, cinat administratia americana din aceasta cauza? Nu uitati ca o delegatie oficiala a unei tari este simbolul, esenta in ace! domeniu al tarii respective. 0 palma pe obrazul unei delegatii este un afront ad us acelei tari. In plus nu sunt de acord cain numele unui control al emigratiei, sa aiba de suferit foarte multa lume de buna credinta. Nu ne puneti pe umeri o vina colectiva. Prindeti-i pe vinovati "taiati-le capul" §i trimiteti-i mapoi cu interdiqia de mai intra vreodata in tara dumneavostra. Ma intreb ces-ar mtampla daca peste trei ani ar fi organizatoare a campionatului mondial "X" Romania §i sportivii americani pentru a participa la acesta ar avea nevoie de viza romaneasca. ,Si nu ar primi-o. Probabil c3. ne-am trezi direct in NATO­sau mai bine zis ar veni NATO la noi din toate partile.

,Si apoi, domnilor funqionari de la ambasada, nu uitati ca eel care v-a construit o echipa de gimnastica, adevarata, s-a nascut pe aceste meleaguri. Pe el nu-l trimiteti i'napoi? Ah, am inteles, preferati doar desertul. ..

In incheiere ctoream sa va anunt cu bucurie ca in curand, este anuntata aparitia unei noi reviste de arte martiale, care se va adauga eel or trei deja existente (Arte Martiale, Samurai §i Panoramic Kung Fu).

Incercarea mea mi-a actus aminte de surasul unui copil. .. Sincer §i nevinovat.

De ce? Pai, in timp ce eu doream sa le spun "bun venit", stimatii domni se ocupau cu racolarea redactorilor de la revista noastr3.... Nu de alta, dar se §tie ca sunt cei mai competenti, iar demersul "colegilor" nu a racut decat sa-mi i'ntareasca aceasta parere.

Domnilor, daca doriti sa apareti sub formatul unui supliment al revistei Arte Marfiale spuneti. Noi va ajutam cu mare placere. Oricum, nu rna a§teptam sa doriti desfiintarea unei reviste, pentru av-o face pe-a dumnea­voastra. Acest lucru vorbe§te ceva des pre caracter. A ten tie cititori, la caracterul unora ...

,Si totu§i eu va doresc succes. La buna citire!

Page 6: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

itii ARTE MARTIALE , JEt )i BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Evenimente nedorite Ia EH ~ ~

national de taekwondo£ I

es.. Constantin Dimciu

Nationalele de juniori ~i seniori, aflate la a III-a editie au debutat in dimineata zilei de 7 martie in

frumosul municipiu Cluj Napoca. In fapt, debutull-a constituit campionatul

juniorilor, care, dupa efectuarea regulamentara a verificarii categoriei de greutate, 1~i cautau cu infrigurare numele pe grilele de competitie afi~ate, pentru a vedea ce adversar le-au atribuit sortii pentru primul meci. Faptul ca una din cerintele participarii la acest campionat a fost ca sportivii sa detina minimum centura ro~ie, a dus la un nivel foarte ridicat al tehnicilor de lupta, juniorii confirmand ~i de aceasta data ca ~coala romaneasdi de taekwondo este intr-o continua ascensiune. De asemenea, arbitrii au racut fata ritmului alert al desra~urarii campionatului cu toate ca multi dintre ace~tia abia ie~isera de pe bancile ~colii in urma unui curs condus de domnul Voicu Valeriu.

Data de 8 martie a insemnat demararea campionatului de seniori, care similar cu juniorii ~i conform regulamentului WTF, au efectuat "cantarul" la categoriile ce urmau sa lupte in ziua respectiva. In mod normal spectacolul a crescut in mod deosebit, viteza ~i tehnicile demonstrate de sportivi denotand pregatirea asidua, dar ~i dorinta sportivilor de a ca~tiga. Problemele care au existat au fest de organizare, constand in lipsa buletinelor de arbitraj, a timpului efectiv de competitie cat ~i a unor materiale promise de organizator.

Dar, cu toate acestea, competitia i~i urma cursu! rara ~ exista probleme care sa afecteze buna desfa~urare. Odata cu ziua de 9 martie, la efectuarea verificarii categoriei au aparut probleme: un sportiv a "ocolit" cantarul oficial. Pana la ora

08:00, cand de fapt era planuit sa inceapa competitia, acesta nu s-a prezentat la cantar, ba mai mult, pana la intrarea categoriei pe care era incadrat, a fost rugat sa execute aceasta verificare, deoarece se putea vedea clar ca sportivul, care de altfel este cunoscut ca un competitor deosebit de tehnic, avand totodata multa experienta competitionala, verificata in decursul multor campionate la nivel national ~i international, unde s-a clasat pe Iocuri merituoase, avea mult peste categoria la care fusese incadrat, neputand fi vorba de o cre~tere accidentala a greutatii. De neinteles, organizatorul a incercat sa impiedice anuntarea descalificarii sportivului respectiv, provenit din propriul club, devenind chiar violent. Sustinatorii clujeni, destul de infierbantati au incercat ~i ei "sa dea 0 mana de ajutor" prin "altoirea" ~efului colegiului de arbitri pentru a-1 "Iini~ti".

In aceste conditii, foarte multe delegatii s-au speriat, majoritatea loturilor avand in componenta copii, au abandonat competitia ~i au parasit Ioculin fierbere in eel mai scurt timp, cu toate incercarile arbitrilor de a mai continua eel putin inca dheva categorii.

La scurt timp, printr-o convocare a adunarii generale, s-a decis suspendarea organizatorului, care indeplinea ~i functia de vicepre~edinte ~i trimiterea lui in comisia de disciplina cat ~i schimbarea din functie a pre~edintelui. Pana la alegerile generale a fost ales pre~edinte interimar domnul Cristian Apostol.

In ce prive~te Campionatul National, s-a hotarat continuarea lui la Bucure~ti la o data ce urmeaza a se stabili.

Fara a trage vreo concluzie ~i Iasand cititorii sa faca aceasta, incheiem sperand ca in cele din urma totul va fi bine ~i afirmarea taekwondo-ului in Romania va continua in acela~i ritrri alert.

Page 7: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE--,

Romania, marea absenta a------------

Campionatului mondial de ken do

~Ion Garbea

Campionatele mondiale de ke?do au loc din trei in trei am.

Anul acesta, in perioada 24-26 martie, in ora~ul Santa Clara - Califor­nia, s-a desfa~urat a XI-a editie a Campionatului Mondial de Kendo.

Din lotul national al Romaniei faceau parte subsemnatul (Ion Garbea), loan Craciunel, Octavian Cisma~, Sorin Zahan ~i Remus Nistorel. Eram o echipa mult mai putemica decat lotul care a obtinut medalia de bronz la Campionatul Mondial din Japonia (1997).

Pregatirea pentru acest campionat a fost efectuata in ora~ul Bra~ov (nu in Poiana Bra~ov!),

in sala de sport a Liceului Unirea, pe parcursul a 7 zile - 6 ore pe zi antrenament. Perspectivele erau deosebit de bune.

Surpriza cea mai mare a venit din partea angajatilor Ambasadei SUA la Bucure~ti, care nu ne-au acordat viza de intrare in SUA, cu toate di am prezentat toate documentele necesare.

La inceput am crezut ca este o gluma, o neintelegere; am mers la ambasada Japoniei pentru

a ne ajuta intr-un fel. Am trimis e-mail la International Kendo Federation (IKF) ~i Federatia Americana de Kendo care a ~i rugat ambasada sane acorde vize.

Dupa toate acestea, am fost chemati din nou la interviu; am platit pentru a doua oara la Banca Agricola taxa de interviu de 860.000 lei de sportiv (faceti un calcul ~i vedeti cat costa doua interviuri de sportiv ~i inmultiti cu cinci -8.600.000 lei. Toti ace§ti bani au fost platiti practic

Page 8: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

,-

ARTE MARTIALE I

lit it BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

pentru a fi refuzati patru sportivi care nu prezentau garantii di se vor mai intoarce in Romania - dupa spusele angajatilor ambasadei. Dar toate acestea au fost mediatizate la vremea respectiva fara nici un efect, astfel ca vreau sa uit cat mai repede acest episod nefericit. Este foarte dureros sa fi eliminat inainte de a incepe competitia, cand speri sa-ti aperi cinstit locul trei cucerit in Japonia.

Deplasarea in California am racut-o impreuna cu domnul Mircea Boldea - secretarul general al FRAMC, caruia ii aduc multumiri pe aceasta cale pentru efortul depus in obtinerea biletului de avion ; precizez ca toata echipa am avut rezervate bilete.

M-am intors de la acest campionat cu un regret enorm, din cauza neparticiparii la competitia pe echipe, unde aveam mari §anse de a ne califica pe un Joe destul de bun. Eram desemnati cap de serie intr-o grupa de patru echipe.

Au participat 43 de tari la festivitatea de deschidere. Recunosc ca nu m-am simtit prea bine cand am vazut ca majoritatea tarilor aveau delegatii formate din minim 5 §i maxim 20 de sportivi, iar eu eram singur - primind aplauze din partea oficialilor care §tiau de aventura Asociatiei Romane de Kendo (apro­pos, echipa Iugoslaviei a luat vize pentru America din Budapesta - nici lor nu le venea sa creada cele lntamplate cu echipa Romaniei, spunandu-mi di, in cazullor, ambasada ar fi avut motive sa nu le acorde vize, "dar voua, de ce?", se intrebau iugoslavii.

Am participat la concursul indi­vidual, fara a obtine performante deosebite. Nu vreau sa-mi caut scuze (plecand de la ideea di cine se scuza , se acuza), dar este neplacut sa rogi

alte echipe, din tari diferite, sa te lase sate indilze§ti cu ei (cu toate di sunt foarte amabili, cunoscandu-ne de mult timp ), in sa fiecare avea programul sau.

Finalele campionatului mondialla indi­vidual masculin §i feminin au fost "finale japoneze".

La echipe a ca§tigat tot Japonia, dar nu fara emotii, invingand in finala Coreea, reeditandu-se finala Campionatului Mondial din J aponia.

Pe locul trei s-au clasat echipele Canadei §i Braziliei, in care in proportie de 100% erau

sportivi de origine japoneza. In continuare, anuntam cititorii revistei ca

intreaga Asociatie Romana de Kendo §i-a canalizat toata energia pentru pregatirea "Cupei Romaniei la Kendo", ce s-a desfa§urat in data de 13-14 mai 2000. Cu amanunte despre aceasta competitie, vom reveni in numarul urmator.

Inainte de a incheia. vreau sa multumesc dornnului prqedinte a1 Seqiei Romane I.P.A. (International Police As ociation), general de divizie dr. Co rica oicu. pentru ajutorul acordat la acest campiooat mondial.

Programul ARK pentrn anul2000: • 10-16 iulie - stagiu internationalla

Constanta cu participarea urmatoarelor tari: Olanda, Rusia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Jugoslavia, Moldova, Slovacia, Austria. Totodata va avea loc §i "Cupa Marii Negre".

• 18-22 iulie- Cupa Ungariei- Budapesta. • octombrie- Cupa Bra§ovului- participare

intemationala. • noiembrie- Campionatul National -

Bucure§ti.

11TH WORLD K,ENDO CHAMPIONSHIP

Page 9: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

Asociatia Romana Ashihara Karate ____________ _

Campionatul Sabaki Spiri ~ Adrian Dejanu

Asociatia Romana Ashihara Karate a organizat prima editie a competitiei "Sabaki Spirit- Junior" care s-a desra~urat pe data de 25-26 martie 2000 Ia ~coala generala nr. 197 din Drumul Taberei ~i a fost dedicata in special copiilor sub '14 ani . In prima zi a competitiei copiii au dat dovada de spirit de luptatori, de curaj ~i indarjire, nevrand sa-§i dezamageasca suporterii §i parintii veniti acolo pentru a-i incuraja. Competitia s-a desfa§urat pe categorii de varsta, respectiv : 6-8 ani, 9-11 ani , 12-14 ani §i doua grupe de fete : 7-10 ani §i 11-14 ani. S-au clasat pe podium urmatorii: Baieti 6-8 ani: 1. Pal Vladut, 2. Florea Adrian , 3. AI Zimbak AiHami

9-11 ani: 1. Mirica Ionut, 2. Acsinte Alexandru, 3. Cristoloveanu Alexandru 12-14 ani: 1. Capuzu Cristian 2. Olaru Bogdan 3. Racaru Sebastian Fete: 7-10 ani: 1. Pantilie Roxana 2. Dragna Claudia 3.Draghici Andreea 1-14 ani: 1. Rucaru Veronica, 2 . Tentu Izabela, 3. Torok Alexandra

Aceasta competitie s-a dorit a fi un bun plilej de a !ega noi prietenii, un prilej de a arata parintilor nivelul de pregatire a! copiilor lor ~i de asemenea un mod de a-~i demonstra nivelul propriilor cuno~tinte acumulate in timpul antrenamentelor.

Dupa competitie s-au desra~urat in ambele zile seminarii de pregatire unde s-au predat bazele stilului nostru , cautand sa perfeqionam toate tehnicile predate pana atunci.

Aceasta competitie s-a bucurat de un public numeros.

festivalul ~e arte martiale, ~rasov 1 ~~~ ~ Adrian Dejanu 1 1

In perioada 13-17 XII 1999, a avut Joe in ora§ul de Ia poalele Tampei, un festival de arte martiale care a urmarit in principal sa demonstreze publicului larg adevarata fata a artelor martiale, excluzand latura lor comerciala (exploatata de obicei in filme) .

La acest important eveniment ~i-au dat concursul cluburi §i asociatii precum A.S. Long Tien Bra~ov (organizatoarea festivalului) A.R. Ashihara Karate, A.R. Kyokushin Karate, etc.

Debutul acestui eveniment a avut loc Ia "Sala Activa" printr-un stagiu deschis publicului, stagiu Ia care ~i-au dat intalnire peste 100 de practicanti din diferite arte martial e. S-au demonstrat in acea zi tehnici de Ashihara Karate ~i aikido ~i au fost predate in acela~i timp curs uri in aceste 2 stiluri. Tehnicile de Ashihara Karate au fost predate de catre subsemnatul, iar tehnicile de aikido de catre sensei Nelu Miricii (trebuie sa precizez aici ca ambele demonstratii au avut o mare priza la publicul asistent).

In a doua zi a festivalului, a avut loc Ia sale de festivitati a Liceului Hidromecanica o expozitie de fotografii, echipamente

~i ciiqi din domeniul artelor martiale. Echipamentele Budo Best au fost prezentate de subsemnatul (reprezentantul pentru Transilvania a! firmei). De asemenea stilul qwankido a fost reprezentat de domnul Gabriel Dima, aikido-ul de domnul Nelu Miridi, karate-ul (Kyokushin) de domnul Sorin Ungureanu ~i kendo-ul de domnul Sorin Zahan .

Pe 15 XII, deci in cea de-a treia zi , Ia Sala Tractorul , a avut Joe stagiul cu expunerea "Qwankido".

In urmatoarea zi, Ia Sal a Activa, s-a desra~urat ultima parte a stagiului in cares-au racut demonstratii de karate (Kyokushin) ~i qwankido.

Vineri, Ia orele 18, Ia Sala Sporturilor, a avut loc gala demonstrativa a tuturor stilurilor: karate (Ashihara, Kyokushin, Shotokan), kendo, iaido, qwankido, aikido, taekwondo , covodao.

Acest eveniment a fost mediatizat prin presa §i televiziune ~is-a bucurat de un real succes.

Page 10: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

M:M it it! ARTE MARTIALE , it jj! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Vechi tradilii de lupta din Romania

K ii re,, sportul celor puternici ~ Florian Frazzei

Pe data de 5-7 mai 2000, sub conducerea Federatiei Romane Sportul Pentru Toti ~i a Direqiei pentru Tineret ~ i Sport a judetului Constanta, s-a organizat Festivalul Sporturilor Traditionale Romane~ti "Marea Neagra".

Manifestatia nu a cuprins numai intreceri sportive ci a imbinat armonios aceasta activitate cu aspecte culturale, cantece ~i dansuri ale etniilor care convietuiesc pe teritoriul Dobrogei.

S-a'tl prezentat dansuri tatare~ti (ansamblul Karadenisie), cantece armene~ti, dansuri ~i cantece grece~ti. cantece lipovene~ti ~i altele. S-a remarcat prin vitalitatea exprimarii scenice grupul folcloric "Floricica de la munte" din judetul Neamt.

Pe plaja de la Mamaia, din dreptul hotelului Pare, s-au facut diferite demonstratii ale jocului de oina, preluate dintr-o faza arhaica, de inceput.

Astfel, echipele din Baia Mare ~i Hunedoara, au prezentat un joe simplificat cu doar doi coechipieri. Dupa bataia mingii, alergau atat eel care a lovit-o cu bata cat ~i camaradul sau din partea opusa; la mijlocul terenului se intalneau ~i-~i loveau bastoanele, bineinteles, daca adversarul nu a reu~it inca sa prinda mingea.

Desigur ca punctul forte al acestei manifestari populare au fost intrecerile de hire~.

Stramo~ii tatarilor de astazi, stabilindu-se pe aceste meleaguri de peste 800 de ani, au adus, printre alte bogatii culturale ~i pe cele sportive. Istoricul acestui sport releva ca luptatori de mare valoare faceau parte din armatele lui Gingis Han, Timurlenk sau ale Hoardei de Aur.

Din pacate nu s-a tiparit un regulament de

Page 11: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

lupta mai precis, ceea ce conduce la interpretari de arbitraj. Interventia juriului peste deciziile date de arbitri a iscat multe conflicte ~i dezaprobari din partea publicului. 0 situatie discutabila se creaza cand adversarul este trantit dar nu ajunge cu spatele pe sol. Regulamentul prevede prinderea ambelor maini de centura (koion-koltiic). Situatia cand este permisa eliberarea prizei de centura este ko~bel, adica incenturarea mainilor prinzandu-se una de alta. Din pacate regulamentul nu permite desprinderea mainilor. Din aceasta cauza ambii luptatori cad fara sa poata intinde bratul. Or aceasta este o faza periculoasa. Dupa cum se ~tie, in judo tocmai aceasta tehnica fere~te de traumatisme. De obicei se prefera gardajoasa. De~i pare pasiva, este pozitia de tatonare. Se stipuleaza sa nu intre in competitie sportivi de mare valoare, caracterul acestui sport fiind de masa ~i sa nu se introduca procedee tehnice din alte sporturi de lupta (lupte clasice, libere sau judo). Totu~i, am 1ntalnit ~i unii dintre combatanti care foloseau elemente de judo, ca de pilda uchi-mata, o-soto-gari, ~i altele.

Este de remarcat ca la inceputurile sale ki.ire~ul se desfa~ura dupa un regulament arhaic. Luptatorul ramanea in mijlocul arenei pana cand era 1nvins de catre unul dintre participanti, care-i lua locul.

De~i nu este delimitat in spatiu, 1mpingerea intentionata in afara suprafetei de concurs este contraindicata.

0 mare hiba o constituie nelirnitarea in timp. Se ajunge la situatii in care competitorii continua lupta la nesfar~it. Ar trebui introdus un paragraf de regulament care sa interzica aceasta, eventual eliminarea ambilor concurenti din lipsa de

ARTE MARTIALE ,

combativitate. Este drept ca aceste intreceri aveau un caracter traditional ~i erau adevarate sarbatori campene~ti care se derulau "zi de vara, pana-n seara ... ".

Concursul s-a desra~urat in localitatea Basarabi, pe un tap~an de iarba situat la marginea unei mici paduri.

La buna organizare a acestei 1ntreceri a contribuit domnul Ablez Aidan din partea Uniunii Democratice a Tatarilor Turco Musulmani din Romania.

Din partea Federatiei Sportul pentru Toti, doamna secretar federal Suciu Aurelia a ramas o inimoasa organizatoare.

Rezultatele tehnice sunt urmatoarele: • categoria 18-22 ani: Nasurla Eldis a

luat un berbecut: • categoria peste 22 de ani: batalul a fost

ca~tigat de Asan Genler. La final s-a incins o hora mare, ca un adevarat

sentiment al prieteniei dintre popoare. Se tineau 1nlantuiti tatari, armeni, greci, lipoveni ~i multi alti i ~i bineinteles romani din diferite judete.

- - ---'--------~

Page 12: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

MttM it m ARTE MARTIALE , it )i BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Campionatul European de Karate pentru Copii

0 delegatie de karate, din cadrul Federatiei Romane de Arte Martiale (FRAM), condusa de sensei Aurel Patru - 5 dan §i Aurel Giurgea - 3 dan in calitate de antrenor, a participat la Campionatul European de Karate pentru Copii (SKKUN) in data de 01.04.2000 §i la Cupa Internationala Vitus pentru seniori in data de 02.04 2000, in Germania.

Ca urmare a performantelor deosebite obtinute de sportivii romani, delegatia FRAM a obtinut locul I in clasamentul generalla Campionatul European §i locul II la Cupa lnternationala Vitus.

I. Campionatul European de Karate pentru Copii

Sportivii romani au obtinut urmatoarele

rezultate: Individual • Toth Cornel - loc I kata individual (8-11

ani); • Niculae Cristian - loc I kata individual +

kumite individual (12-14 ani); • Todira§ Radu - loc II kata individual, loc III

kumite individual (12-14 ani); • Burlacu Constantin - loc I kata individual,

loc III kumite individual (15-17 ani); • Enache Marius -loc II kata individual (15-

17 ani) .

Echipe • Kata echipe- locI (12-14 ani); • Kata echipe -locI (15-17 ani); • Kumite echipe -locI (11-14 ani); • Kumite echipe - locI (15-17 ani).

II. Cupa Vitus La aceasta cupa s-au

obtinut urmatoarele rezultate:

• Fusaru Daniel - loc I kata individual;

• Apetre Ciprian -locI kata individual;

• Dinisoe Catalina - loc I kumite individual + loc II kata individual;

• Kata echipe seniori -loc III.

0 parte din delegafia FRAM: (de Ia stfinga spre dreapta), sus- Fusaru D., Giurgea A., Piitru A., Apetre C., Pfrloc I., jos - Enache M, Todiras R., Dinisoe C, Niculae Cr. , Toth C, Burlacu C.

In total, delegatia FRAM a obtinut 11 medalii de aur, 3 de argint §i 3 de bronz, lasand o buna impresie §i facand o buna propaganda karate-ului roman esc.

Page 13: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE I it m: •••

Kyokushin ~~ -

~ Mihai Mihailovici Budo Kai Un nou eveniment Kyokushin Budo Kai

Conform traditiei Asociatiei de Kyokushin Budo Kai Karate, ~i anume aceea de a organiza eel putin 2 stagii de pregatire ~i 2 concursuri pe an, in perioada 15-18 aprilie 2000 a avut loc "Stagiul de primavara" de Kyokushin Budo Kai ~i "Cupa AKBK". Participarea la stagiu a fost peste a~teptari- mai mult de 100 de practicanti. In mod evident, invitatul de onoare a fast shihan Leonardo Voinescu 6 dan Kyokushin Budo Kai, promotorul acestui stil in Romania.

Rezultatele Ia "Cupa AKBK" :

. 85kg 1- Marius lmurluc- Seishin Dojo II- Dinu Velicu- Silvestru Ill- Adi Osiac- Hermina IV- Dan Bozan- Silvestru

-75kg 1- Constantin Stoian- Chimia Gaie$ti II -Bogdan Dragan- Silvestru Ill- Cristian Lepadatu- Bugei Dojo IV- Andrei Epurescu - Bugei Dojo

·65kg I - Fanel Panaite- Shin Seishin II - Paul Pantofaru- Hermina Ill- Florin Lepadatu -Bugei Dojo IV- Florin Mana- Seishin Dojo

Pregatirea pentru competitie.

lncepand cu acest numar, AKBK intentioneaza sa prezinte 0 serie de articole dedicate metodologiei de' antrenament, 1n special dedicate pregatirii pentru competitiile full contact.

Pentru a obtine rezultate 1n concursuri nu sunt suficiente talentul ~i dorinta de a ca§tiga. Evident, dorinta de a ca§tiga este o trasatudi de baza care ii caracterizeaza pe marii campioni, insa aceasta trebuie dublata de o pregatire conform unui program bine pus la punct.

Metodologia pregatirii luptatorului pentru competitie este deosebit de importanta in special in

~ -- ------------------------~

Page 14: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

••• iit i!i ARTE MARTIALE I

ift J!i BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

competitiile full contact, unde efortul fizic este considerabil. In principal sunt 3 aspecte ce trebuiesc minutios urmarite:

· pregatirea fizica; · pregatirea tehnica specifica competitiei; · pregatirea psihologica. Toate cele 3 sunt prezente pe toata perioada de

pregatire dar ponderea lor variaza pe masura ce se apropie data concursului.

Pentru participarea lao competitie intemationala de mare importanta, pregatirea trebuie inceputa cu aproximativ un an inainte. Pentru competitii locale sunt In general suficiente 3-4 luni. Dupa ce a fost stabilit nivelul competitiei ~i obiectivul de atins, trebuie planificat a tent programul de pregatire. Scopul acestui program este de a va aduce in forma fizica ~i psihica maxima exact in perioada concursului. Lipsa unei planificari poate sa conduca la nesincronizarea perioadei de forma sportiva cu perioada concursului.

Pregatirea fizica Aici a vern in vedere a tat pregatirea fizica generala

cat ~i cea specifidi. Termenul de pregatire fizica face referire la forta, rezistenta §i elasticitate.

Calitatile fizice ce trebuiesc dezvoltate sunt: forta musculadi, rezistenta musculara, flexibilitatea, rezistenta la efort anaerob §i aerob. Aerob inseamna "cu oxigen" iar anaerob inseamna "fara oxigen". Exercitiile aerobice includ: alergarea, gimnastica sustinuta, etc. - ~i sunt de intensitate scazuta §i durata crescuta. Exercitiile anaerobice includ: ridicarea greutatilor, sprinturile, etc. §i sunt de intensitate mare §i durata scurta. Specificul efortului in concursurile full contact este atat aerob cat §i anaerob, insa cu o anumita predominanta a efortului anaerob (durata unei reprize

neral.

este in general de 3 minute in car luptatorul trebuie sa depuna efor: maxim). De aceea §i tehnicile de respiratie pe durata luptei constituie ur. punct cheie in obtinerea succesul . com petitional.

In prima etapa a pregatirii pentr_ concurs (saptamanile 1-4) antren a­mentul trebuie sa cantina 70% conditi~

fizica generala §i 30% antrenamentt:.. tehnicilor. Pregatirea fizica general~

consta in: alergare, forta cu greutap forta cu propria greutate a corpulu: gimnastica pentru mobilitate_ articulatiilor. Sunt antrenate grupel: musculare mari ~i rezistenta Ia efort g -

Scopul acestei perioade este acela de a pun bazele calitatilor fizice necesare executarii in mod ' mai eficient a tehnicilor. In general, sunt suficiente • 6 saptamani pentru a intra intr-o forma fizica gener<L. buna (depinde §i de programul de antrenament -competitorului in perioada dintre competitii - daca _ facut o pauza prelungita, evident ca revenirea la forn: de concurs va necesita o perioada mai lunga).

Etapa a doua (saptamanile 5-8) consta :­pregatirea fizica specifica, adica antrenarea ace! mu~chi care sunt solicitati in competitie §i adaptar lor tipului de efort specific. in aceasta perioada 5 din timpul de antrenament este destinat pregatirii fizi specifice §i 50% tehnicilor. Se va aloca mai mult tirr. antrenamentului la sac, durificarilor musculare sp -ring-ului cu contact dur.

In ultima perioada de pregatire (saptamanile 12) accentul trebuie pus pe exersarea tehnicilo­Aceasta presupune sparring, lovituri la palmare §i ' sac. Concomitent se perfeqioneaza §i viteza de reaq: §i de executie. In timpul acestei perioade 30% din tim trebuie dedicat mentinerii conditiei fizice ~i 70% d. timp dezvoltarii §i perfeqionarii tehnice.

In partea finala a perioadei de pregatire se pu accentul pe pregatirea psihologica §i stabilire strategiilor de lupta. Se va evita sparring-ul cu conta dur §i se vor face exercitii predominant pentr pregatirea fizica specifica. Trebuie sa acordati o rna atentie accidentarilor. 0 accidentare aparuta mai al in aceasta ultima perioada va poate compromite intr efortul depus pana acum.

In numarul urmator: pregatirea tehnica specifi competi[iilor de Kyokushin Budo Kai.

Page 15: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU M AGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

lnterviu in exclusivitate cu

oto . anemura & Cristian Ozon

Tanemura Tsunehisa Minamoto no Shoto soke maestrul celor 21 de traditii martiale

I I

Mare1e maestru Shoto Tanemura s-a nascut 1a data de 28 august 194 7 in micu1 ora~ Matsubushi, situat in prefectura Saitama, Japonia. Prenume1e sau a fost Tsunehisa 1a inceput, dar mai tarziu 1-a schimbat cu "Shoto", care in traducere inseamna "Legea Sabiei".

Tata1 sau, Sadatsune Tanemura, expert in kenjutsu - 5 dan Ono-Ha Itto Ryu, 6 dan in jukenjutsu (arta 1uptei cu pu~ca cu baioneta), maestru in jujutsu (Shizen Ryu) ~i ninjutsu (sistemu1 familiei Takeda) , a1 XVII-1ea soke pe 1inie familiala ce i~i trage radacini1e din imparatu1 Uda ~i Seiwa ~i mai tarziu din faimoase1e fami1ii Sasaki ~i Takeda, 1-a initiat pe fiul sau

Page 16: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE , :it ifi BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Stampa reprezentand pe ShiroTakatsuna Sasaki

in artele martiale de la varsta de 9 ani. Tanarul Tanemura i~i incepe astfel antrena­

mentele cu tatal ~i cu unchiul sau Kakunosuke Yamazaki, care era 8 dan Ono-Ha Itto Ryu, in fiecare zi studiind kenjutsu, jujutsu ~i ninjutsu.

Antrenamentele erau foarte serioase ~i deseori aveau loc in aer liber, fara a fi incaltat, indiferent de vreme. Partenerullui sensei Tanemura era un domn de 32 de ani. De foarte multe ori era facut K.O. ~i

trezit cu o galeata de apa rece aruncata peel. Odata treaz, trebuia sa-~i continue imediat antrenamentul.

Spiritul lui sensei Tanemura a fost intotdeauna de neiJ!i~cat. De la varsta de 9 ani, de cand ~i-ainceput antrenamentele, a avut multe accidente.

Odata, un profesor de kenjutsu 1-a lovit cu shinai-ul (sabia de bambus) in cap atat de putemic !neat ~i-a pierdut cuno~tinta . Delao proiectare a avut mai multe probleme cu respiratia. De la tehnici de ninpo ~i jujutsu ca: saka otoshi - ~i-a rupt gatul, onikudaki- ~i-a dislocat umarul, cu oyagoroshi i-a fost rupt degetul mare ~i cu zutsuki ~i-a fracturat nasul. La un antrenament de bo jutsu a primit o lovitura la fluierul piciorului, care s-a umflat instantaneu foarte rau. Durerea intensa facea mersul foarte dificil, dar in drum spre casa spunea ca nu are nimic. Cu o yari (sulita) a fost taiat la o mana. Indiferent cat de ranit era, daca putea sa mearga, facea antrenamentul.

In ciuda atator rani, niciodata nu a fost ingrijorat fiind invatat ca adversarul nu va arata mila pentru rani intr-o lupta reala ~i ca este o mare gre~eala sa fii descurajat de cateva oase rupte.

La varsta de 15 ani, sensei Tanemura incepe sa studieze Shindo Muso Ryu Kenpo cu. renumitul maestru Seishiro Saito. Acum realizeaza importanta artelor martiale pentru viata sa. Tot in acela~i timp incepe sa practice ~i Asayama Ichiden Ryu Taijutsu, Takagi Yosliin Ryu Jujutsu, Gikan Ryu Koppojutsu precum ~i alte cateva ~coli vechi (koryu).

Antrenamentele erau atat de intense !neat a primit Menkyo Kaiden in Shinden Fudo Ryu ~i

Kukishin Ryu la numai 20 de ani, in prezent sensei Tanemura fiind dupa 44 de ani de practica, Menkyo Kaiden ~i soke in urmatoarele ~coli:

1. Amatsu Tatara Budo ~i Shintoism - al 58-lea mare maestru (soke);

2. Shinden Tatara Ryu Taijutsu- al55-lea soke; 3. Shinden Kito Ryu Bojutsu - al 55-lea soke; 4. Hontai Y oshin Takagi Ryu Jujutsu - al 18-

lea soke; 5. Hontai Kukishin Ryu Bojutsu- al18-lea soke; 6. Tenshin Hyoho Kukamishin Ryu- al 18-lea

soke;

Marele maestru Sato Kinbei, practicand arte marfiale chineze~ti'

Page 17: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Sake Toshitsugu Takamatsu demonstriind o tehnicii: de shime-waza pe elevul sii:u Shoto Tanemura

7. Gikan Ryu Ninpo Koppojutsu- al14-lea soke; 8. Gyokko Ryu Ninpo Kosshi Jutsu- al 28-lea

soke; 9. Asayama Ichiden Ryu Taijutsu - al 18-lea

soke; 10. Bokuden Ryu Jujutsu- al 16-lea soke; 11. Pakka - arte martiale chineze~ti - al 5-lea

mare maestru; 12. Tenshin Koryu Kenpo - al 10-lea maestru

(shike); 13. Shinden Fudo Ryu Taijutsu - al 27-lea

maestru; 14. Kukishinden Ryu Happo Biken Jutsu - al

22-lea maestru; 15. Togakure Ryu Ninpo- a1 35-lea maestru; 16. Koto Ryu Ninpo Koppo Jutsu - al 20-lea

maestru; 17. Kijin Chosui Ryu Daken Taijutsu- al41-

lea maestru; 18. Itten Ryushin Chukai Ryu Jujutsu- al3-lea

maestru; 19. Araki Shin Ryu Jujutsu- al18-lea maestru; 20. Hakko Ryu Jujutsu - al 3-lea maestru; 21. Yagyu Shingan Ryu Heiho - Menkyo

Shih an. In timpul universiHitii, sensei Tanemura 11

cunoa~te pe Sato Kinbei sensei ~i incepe sa practice diverse koryu cu acesta. Cu toate ca sensei Sato preda arte maqiale la un public foarte numeros, putini ~tiau ca a fost elevullui soke Toshitsugu Takamatsu.

In iarna lui 1989, sensei Sato 1-a numit soke pe sensei Tanemura in Takagi Y oshin Ryu, Bokuden Ryu, Gikan Ryu, Kukishin Ryu, Pakka, etc.

In afara antrenamentelor din dojo, sensei

ARTE MARTIALE I

Tanemura se antrena oricand avea timp pentru a-~i perfeqiona tehnica. Toti profesorii sai erau de "moda veche", fiind foarte stricti cu dezvaluirea secretelor ascunse de kata. Orice mi~care o aratau doar de cateva ori, lasand apoi elevul sa descopere singur cum trebuie sa1unctioneze acea waza (tehnica) intr-o lupta real a.

Pentru a stapani tehnicile, sensei Tanemura le repeta de mii de ori, facand ca aceasta sa devina parte naturaUi din fiinta sa. Orice loc, padure, campuri de orez, malul raurilor, 11 folosea ca pe propriul dojo. ajutandu-se de obiectele naturale, copaci, stanci. pentru a-~i dezvolta loviturile cu bratele ~i picioarele. adesea lovind un copac sau stanca pana cand 1i, sangerau mainile ~i picioarele.

Mai tarziu, profesorul de ninpo al lui sensei Tanemura, Takamatsu Toshitsugu sensei i-a spus ca daca mainile sunt calusate, adversarul i~i poate da seama ce ~coala de arte martiale practica ~i ca un adevarat practicant de arte martiale trebuie sa treaca neobservat prin multime. Chiar ~i modul in care sta sau merge un budoka, poate dezvalui multe despre felul in care se antreneaza. Intr-o lupta, cu cat adversarul va ~ti mai putin despre punctele forte ~i

cele slabe, cu atat ~ansa de a supravietui este mai mare.

Noaptea, sensei Tanemura practica yari ~i

rokushaku-bo, lovind cu varful catre centrullunii sau frunze purtate de vant pen tru a-~i imbunatati acuratetea.

Sensei Tanemura practiciind antrenamentul de fortificare a miiinilor, prin lovirea unei stiinci

Page 18: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE , :lit if! BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Sensei Tanemura Ia Academia de Polifie din Milwaukee (SUA)

Cu animalele (de obicei caini) folosea taisabaki in momentul in care vroiau sa-l mu~te, pana cand renuntau pur ~i simplu.

Sensei Tanemura a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Hosei, dar, in loc sa devina jurist, ~i-a dorit o cariera care sa-i permita sa foloseasca cuno~tintele de ninpo ~i jujutsu pe strazi, pentru a-i proteja ~i ajuta pe oameni. Cand sensei Tanemura tocmai decidea ce sa faca cu viata sa, a fost implicat intr-un accident teribil. Un camion a intrat in plin in ma~ina sa ~i !anile (bucati de geam infipte in fata, de exemplu), aratau atat de grav, in cat cineva, din gre~eala, a spus ca este mort. In spital, gan­dindu-se ca scurta sa viata se va termina in curand, a cerut ajutorul Cerului ~i a promis ca va schimba gandurile egoiste ~i ca dore~te sa-~i dedice restul vietii p~ntru a-i proteja pe oameni ~i pentru a-i invata sa se apere.

Sake Shoto Tanemura Ia un sragiu fn Belgia, fmpreunii cu sensei Guy Aerts

Astfel, ~i-a prezentat demisia ~i a ie~it din politie cu gradul de locotenent. Imediat ce a ie~it din politie, a fondat la data de 28 noiembrie 1984 Genbukan World Ninpo Bugei Federation, pornind la drum cu "o mana" de elevi (printre care ~i sensei Guy Aerts).

Acum, instructorii sai predau la mii de oameni, sensei Tanemura fiind invitat in fiecare an pentru seminarii in toata lumea.

Sensei Shoto Tanemura este pre§edintele Gen bukan World Ninpo Bugei Federation, director executiv al Kokusai Jujutsu Renmei , pre~edintele executiv al Japan Jujutsu Federation ~i direc­tor pe regiunea Saitama al Japan Chinese Martial Art Federation.

in continuarea acestui portret facut marelui maestru Shoto Tanemura, va voi prezenta un interviu acordat In exclusivitate revistei noastre, pe care i l-am solicitat In data de 17 aprilie, anul curent.

La varsta de 22 de ani intra in Tokyo Metropolitan Police Depart­ment. La inceput a fost agent de circulatie, mai apoi detectiv, munca sa ca ofiter de politie permitandu-i sa utilizeze ~i sa testeze ceea ce

Tiiniirul maestru Tanemura Tsunehisa Shoto

Cristian Ozon: Sensei, ce ne puteti spune despre traditia martiala a familiei Tanemura?

l'nvatase in dojo, avand multe ocazii sa-~i foloseasca abilitatile ~i nedand gre~ niciodata.

Observandu-i talentul, superiorii sai i-au permis lui sensei Tanemura sa predea ninpo §i jujutsu la un dojo special de arte martiale pentru politi§ti.

Mai tarziu va deveni oficial profesor la Academia de Politie.

Dupa 15 ani de munca in cadrul politiei, sensei Tanemura a considerat ca telul sau in viata este de a pastra integritatea adevaratelor arte martiale ~i de a le transmite nu numai in Japonia, ci in intreaga lume.

Shoto Tanemura: Familia Tanemura se trage din familia Takeda (Shingen Takeda este faimos pentru Takeda Ryu Gunryaku) ~i familia Sasaki (Shiro Takatsuna Sasaki fiind foarte cunoscut pentru Yoshitsune Ryu Gunryaku Heiho) . Ambele familii sunt pe linie imperiala.

C.O.: Copiii dumneavoastra practidi artele martiale?

S.T.: Toti cei trei copii ai mei practica artele martiale. Fiul meu, Kotara Tanemura are 2.1 de ani ~i

Page 19: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Antrenament de kuji kiri al elevilor lui soke Takamatsu (in imagine, al doilea din stanga este sensei Tanemura)

este 4 dan renshi. C.O.: Cand ati avut prima intalnire cu practicanti

de arte martiale nejaponezi? S.T.: Am inceput sa cunosc practicanti occidentali

de arte martiale la 19 ani cand am §i inceput sa predau, fiind la acea vreme 4 dan §i Menkyo.

C.O.: Cum era vazut ninpo in trecut §i cum este in zi lele noastre?

S.T.: In toata lumea exista o mare confuzie privitoare la ninpo §i inca nu este bine vazut in lumea artelor martiale. Noi, cei din Genbukan, vom sustine adevarata cale a ninpo-ului intotdeauna.

C.O.: Sensei, multi oameni considera ca artele martiale practicate de catre ninja erau total diferite de cele practicate de samurai. Puteti clarifica aceasta problema?

S.T.: Pentru adevaratii samurai, ninjutsu reprezenta partea secreta, ultimul nivel §i mari samurai ca Miyamoto Musashi, Yagyu Jubei, etc. erau mae§tri in ninjutsu.

C.O.: Ce ne puteti spune despre legatura dintre Bumon §i Shumon?

S.T.: Bumon se refera la artele martiale, iar Shumon Ia spirit, filosofie . Un practicant complet de ninpo sau alte arte martiale trebuie sa invete §i sa stapaneasca Bumon (poarta martiala) §i Shumon (poarta spirituala).

C.O.: ~tiu ca ati fost atacat de nenumarate ori, luand parte la confruntari reale. Ne puteti relata cateva lntamplari din viata de zi cu zi?

S.T.: Cand aveam vreo 20 de ani, faceam curatenie in gradina Academiei de Politie din Tokyo, cand deodata, din spatele unor tufi~uri, un cadet (care era un practicant experimentat de arte martiale) ~i-a scos sabia ~i a strigat: "Hei, Tanemura, se spune ca e§ti maestru ninja. Sa vedem de ce e~ti in stare", apoi m-a atacat cu sabia cu sakki (intentie de a ucide). In

ARTE MARTIALE ,

momentul atacului am sarit intr-o parte §i l-am a§teptat fara frica sa rna atace din nou. Daca m-ar fi atacat inca o data, atunci !-a~ fi lovit foarte serios , dar din fer icire, vazand cam-am ferit de prima taietura, a renuntat; dupa aceasta intamplare a devenit unul dintre cei mai buni colegi. Dupa ce a absolvit facultatea, s-a retras din politie la n~mai doi ani. Cred ca nu era facut sa fie ofiter de politie.

C.O.: Extraordinar, dar aceasta este o alta poveste; eu auzisem o istorioara cu un elev a! dumneavoastra ...

S.T.: Da, mi s-a intamplat demult cu un coleg de la politie, un kendoka pe nume Y.M. Mergeam lini~tit ~i deodata a sarit in spatele meu incercand sa rna stranguleze. L-am simtit ~i cand tocmai initiase atacul, l-am proiectat in fata multimii care a ramas incremenita. Alta data faceam antrenament de kendo in dojo-ul politiei ~i nu a putut sa rna atinga deloc, iar dupa keiko m-a atacat din nou pe la spate cu sabia de antrenament (shinai). Am scapat.

Dupa aceasta intamplare m-a rugat sa-l accept ca elev, dar am spus: "Nu, multumesc". M-a rugat de foarte multe ori, dar i-am spus ca de~i este foarte talentat, interiorullui nu este bun ~i nu are nici respect, nici loialitate. "Daca vrei sa inveti de Ia mine, iti dau un ragaz de §ase luni, timp in care voi fi cu ochii pe tine. Daca reu§e~ti sa-ti schimbi atitudinea, poate te voi accepta ca elev."

Astfel, o jumatate de an mi-a facut diverse servicii. Imi aducea apa, prosoape, etc. F.oarte multe lucruri a facut pentru mine. Dar nu ceea ce facea pentru mine era extrem de important, ci adevaratul respect §i increderea pe care incepuse sa le aiba pentru mine. Dupa ~ase luni, sufletullui se schimbase ~i l-am acceptat ca elev .

C.O.: Sensei, ne puteti spune cateva intamplari din activitatea dumneavoastra de la Tokyo Metropolitan Police Department?

S.T.: Imi pare rau, dar nu pot dezvalui inca pentru

Sato Kinbei ~i Shoto Tanemura doi mari mae~tri, un arc peste timp pentru continuarea

tradi[iei mar[iale

Page 20: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

Ml:M lit (1 ARTE MARTIALE I

publicullarg !ntampHiri din vremea cand eram ofiter de politie.

• C.O.: Ce parere aveti despre artele martiale sportive, competitionale?

S.T.: Artele maqiale competitionale sunt sporturi pentru ca au un sistem de punctare ~i reguli. Adevaratele arte martiale traditionale sunt diferite ~i ~tii ~i tu asta foarte bine. Cel care te ataca cu adevarat nu tine cont de reguli, iar o lupta reala este pe viata ~i pe

moarte. C.O.: Ce ~titi despre

artele martiale din Romania. Care a fost prima legatura cu aces tea?

_ S.T.: Prima legatura cu artele maqiale din Romania s-a realizat prin intermediul Karyu Dojo, care a fost primul dojo de Genbukan ~i KJJR din Romania.

C.O.: Cum va petreceti timpulliber?

S.T.: Nu prea am timp liber. In fiecare zi rna antrenez, pr~dau ~i fac munca de birou. Tot ceea ce fac este parte din antrenamentul meu ~i sunt foarte fericit.

C.O.: Exista un actor preferat al dumneavoastra sau un film care v-a impresionat?

S.T.: Filmul care a avut un impact foarte mare asupra mea a fost filmul japonez "Shinobi No Mono" cu actorul Raizo Ichikawa, care a studiat special (de la Takamatsu sensei) cateva tehnici de ninpo, pentru acest film.

Soke Shoto · Tanemura fmpreunii cu superstarul filmelor de acJiune Sho Kosugi

C.O.: Care este mancarea dumneavoastra preferata? Mancati numai mancare japoneza sau preferati ~i bucataria occidentala?

S.T.: Pot sa mananc orice fel de mancare, din orice tara, datorita faptului ca nu sunt vegetarian . Imi place sa fiu o persoana normala, un om obi~nuit.

C.O.: Sensei, va multumesc foarte mult pentru amabilitatea dumneavoastra de a ne acorda ace.st interviu In premiera pentru artele maqiale din Romania.

S.T.: Si eu 1ti multumesc pentru buna idee de a solicita acest interviu pentru cititorii romani..

Page 21: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nt. 26 ARTE MARTIALE I

Stagiu International de

BUJINKAN NINPO KOPPO JUTSU

"&. Cristian Laiber

La inceputullunii aprilie a avut loc la Cercul C. Tissier din Paris un stagiu international de Bujinkan Ninpo Budo axat pe koppo jutsu, tehnicile specifice luptatorilor ninja de ruperi ~i dizlocari ale articulatiilor. Stagiul a fost condus de shihan Arnaud Cousergue, Bujinkan shihan, Chuden Menkyo recent intors dupa o noua perioada de antrenamente intense cu soke in Japonia.

Tema acestui an stabilita de soke Hatsumi este chiar koppo jutsu specific ~colilor Koto Ryu, Gikan Ryu ~i Gyokushin Ryu. Anual , Bujinkan Budo se studiaza detaliat pe anumite teme alese de Hatsumi sensei pentru eli dat fiind domeniul atat de vast, arta nu poate fi parcursa macar (ca sa nu mai spunem, inteleasa cu adevarat) intr-un timp mai scurt. Shihan Cousergue a explicat modul de antrenament traditional in Japonia: se pleaca de lao tehnica de baza- (kihon), apoi soke explica interpretarile transmise de Takamatsu pe marginea vechilor texte (makimono), este vorba de acea invatatura orala (kuden) transmisa de la maestru la discipol, fara de care textul in sine sau forma tehnica nu sunt de nici un folos . .. aplicatiile sunt pur mecanice ... tehnica trebuie traita ~i aceasta face din­tr-un kobudo (arta martiala veche) ceva aplicabil ~i

viabil oricand, dincolo de bariere temporale ... De multe ori soke aduce la antrenament vechi densho-uri ale ~colilor pe care le-a studiat cu Takamatsu ~ i al diror conduditor a devenit in prezent, pentru a explica subtilitatile ~i chiar capcanele pe care vechile texte de arte martiale le includ. Soke insista mereu pe faptul d i tehnica este doar un mijloc ~i eli nu trebuie sa ne lasam prin~i de numeroasele posibilitati ~i combinatii, punand pe un plan secund eficienta tehnica ~i spirituala. Pe cei care cauta cu infocare eficienta tehnica soke ii pune sa "se joace" cu tehnica ... Motivul este eli ei cauta atat de infocati ~i de disperati !neat nu au cum sa vada ceva ce este chiar langa ei ... Eficienta este mereu ceva simplu ~i banal, "tehnicile secrete" sunt doar rezultatul multor

Page 22: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

-ARTE MARTIALE

I it m BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

ani de antrenament progresiv, ghidat de un maestru de calitate. A gasi aceasta naturalete banala este de multe ori foarte greu, renuntarea Ia tipare este foarte dificila ... pentru ca tiparele sunt incon~tiente sau mai bine zis subcon~tiente ...

Stagiul s-a desfa~urat pe 3 parti, ninpo koppo taijutsu, ninpo kobujutsu ~i apoi in final tehnici de relaxare, masaj ~i meditatie specifice unei alte ~coli mai putin cunoscute in general, Amatsu Tatara Ryu, de care am mai avut ocazia sa amintesc in articolul publicat in numarul trecut a! revistei Arte Martiale. Tehnicile de koppo jutsu sunt extraordinar de puternice, ~i chiar daca seamana cu karate-ul diferenta este foarte mare. Loviturile sunt scurte §i seci, cele mai multe fara sa fie bazate pe reculul pumnului (hikite). Se aplica astfel de lovituri doar dupa o anumita pozitionare a corpului astfel ca sa se atinga puncte vitale, din unghiuri "moarte" ceil pun Ia adapost pe practicant de eventuale riposte spontane ~i neprevazute ale adversarului. Koppo jutsu este o arta straveche considerata chiar sacra de unele ~coli de ninjutsu ce inca mai exista in Japonia ~i asupra carora vom reveni pe viitor. Arta koppo jutsu nu consta doar in tehnici de lovire, dupa cum s-ar putea intelege in mod eronat. .. Arta ninpo koppo jutsu acorda o mare importanta posturilor care genereaza aceasta forta extraordinara de lovire, de asemenea, deplasarile sunt in~elatoare ~i permit o dezechilibrare a adversarului, paradoxa! fara.atingerea acestuia ... Faptul ca se aplica lovituri puternice este deja ceva secundar, comparativ cu faptul ca adversarul este deja invins psihologic ... ~i ar mai fi important de subliniat ca

loviturile puternice nu au nimic in comun cu forta fizica .. !! Hatsumi sensei spune ca fundamental este sa ajungi sa love§ti spiritul adversarului ~i ca acesta este adevaratul sens a! koppo jutsu.

Partea de arme - kobujutsu, a fost foarte interesanta, s-au abordat tehnici de arme scurte destul de putin cunoscute, ~i foarte multe aplicatii cu shaken ~i shuriken de la distanta medie §i mica. S-au explicat atat tehnici mortale, cat ~i tehnici specifice ninja de luare de prizonieri fara a-i ucide.

Stagiul s-a bucurat ~i de participarea unor shidoshi britanici, elevi ai lui shihan Chris Roworth, Menkyo Kaiden in Amatsu Tatara Ryu §i astfel in final au fost explicate tehnici de nivel Shoden (primul nivel al ~colii) ale acestei §Coli, tehnici de respiratie pentru diverse scopuri, atat martiale cat ~i terapeutice, precum ~i o serie de tehnici de masaj pentru recuperare (kappo) dupa puternicele §Ocuri primite Ia prima parte de koppo jutsu. S-a facut ~i o scurta introducere in ninpo meiso, tehnicile de meditatie de inspiratie shinto-budista din aceasta §Coala .

In final s-a desfa~urat o scurta ceremonie de acordare a unor diplome japoneze, semnate de Hatsumi sensei, ocazie cu care am primit §i eu certificatul de yondan Bujinkan (4 dan) in urma testului sustinut anul trecut cu shidoshi Dominique Thibault, in Romania.

Se poate spune ca a fost un stagiu extrem de reu~it ~i mai ales de complet, pentru ca s-au studiat atat

Page 23: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

tehnici de "cum sa ucizi" dar ~j complementarele- de "cum sa dai viat3.'', pentru ca artele martiale sunt un tot unitar, global.

Am avut ocazia sa li solicit lui shihan Cousergue ~i un interviu In exclusivitate pentru revista noastra care va fi probabil publicat lntr-un numar viitor.

Nouta~i de ultima ora de Ia BUJINDEN HONBU DOJO ...

• Denumirea Honbu Dojo al Bujinkan, condus de soke Hats umi de Ia Noda, s-a schimbat putin, In Bujinden Dojo: soke a moti vat aceasta prin misiunea pe care a primit-o In timp In micul sau dojo pentru ca a fost surprins de cati oameni au venit de-a lungul timpului sa studieze acolo, sa se dedice cu sinceritate lnvataturilor Bujin kan Ninpo transmise de Takamatsu sensei. Soke transmite mai departe aceste lnvataturi sacre (shinden) ~ i de aici ~ i noul nume - Bujinden . Organizatia mondiala l~ i pastreaza mai departe numele de Bujinkan.

• La s fir~itullui 1999 ( 22 noiembrie) lui soke Hatsumi i s-a facut deosebita onoare de a i se acorda o noua distinqie imperiala "Shakai Bunka Kouroushou". Acest premiu deosebit este acordat anual de "Japan Cultural Promoting Association " ~ i este instituit de familia imperiala. El a fost acordat ca o noua recunoa~tere a meritelor Bujinkan-ului In promovarea adevaratei culturi traditionale japoneze pe calea budo. Bujinkan Ninpo Budo a fost recunoscuta de lmparatul J aponiei ca ~coal a unica purtatoare a vechilor traditii ale ninja (koryu ninpo) . Sa nu uitam ca Hatsumi sensei a fost recunoscut cu mai mult timp lnainte ca "tezaur national In viat3.' ' (lnalt titlu specific de noblete nipon). Hatsumi sensei a declarat cu aceasta ocazie ca meritul este al tuturor membrilor Bujinkan care au muncit cu pasiune pentru a face aceste lucruri posibile." Trebuie sa fim cu totii mandrii de arta noastra, o meritam .. " a mai spus soke.

ARTE MARTIALE ,

Mingea de er

~ Adrian Dejanu

Mingea de fier - cunoscuta ca una din cele 3 comori din Baoding (China) este un produs traditional, foarte popular In tara de origine, dar ~i In strainatate.

Inceputul producerii sale se situeaza In timpul dinastiei Ming (1368 -1644) ~i a fost realizata meticulos de mae§tri Baoding de-a lung ul veacurilor.

La origine, a fost o minge solid a §i a poi s-a hotarat ca aceasta sa fie goala. intr-o pereche de mingi , una sun a inalt §i una jos. E un obiect valoros pentru cei in virsta; l§i construiesc puterea fizica ~i lndeparteaza bolile cu ajutorul bilelor. Potrivit traditiei chineze§ti a teoriei medicale a lui Jingluo (care se refera Ia canalele principale §i colaterale- considerate a fi o retea de pasaje prin care circula energia vitala §i de-a lungul dirora s-<m distribuit punctele In acupunctura) cele 10 degete sunt legate cu inima, cu nervul cervical §i cu organele vitale ale corpului, incluzand: inima, ficatul, splina , plam anii, rinichii, stomacul §i intestinele, etc. Prin mi§carea bilelor de fier cu degetele, acestea pot stimula di fe rite puncte de acupunctura de pe mana, realizand deblocarea circulatiei energiei vitale §i a sangelui in organism. Poate duce Ia deblocarea canalelor Uingluo) iar prin ele, energia vitala §i sangeJe Sa funqioneze J:n armonie, mU§Chii Sa fie vioi, oasele puternice, mintea iute, se revigoreaza circulatia sangelui §i se pot preveni §i vindeca diferite boli cronice. Daca faci exercitii zilnice timp de luni sau ani, iti poti mentine creierul sanatos , cu o inteligenta inalta §i o buna memorie, indepartand oboseala, grijile §i prelungind viata. Mingile de fier se folosesc astfel: se a§eaza in pereche (2) In palma §i se indoaie §i lntind cele 5 degete pe rand pentru a face bilele sa se rotesca §i sa se lntoarca fie In sensu! acelor de ceas, fie invers. In felul acesta, toata lncheietura mainii este mereu in mi§care - iar astfel mu§chii antebratului se contracta §i se relaxeaza armonios. La lnceput poti seleqiona mingi de fier de marime mica, iar cand te-ai perfeqionat, poti alege bile tot mai mari. Poti exersa cu ambele maini alternativ .

Bilele de metal se pastreaza la loc uscat §i curat §i se va evita o lovire violenta. Daca se pastreaza pentru mai mult timp, inveliti-le cu ceara sau grasime pentru pastrare §i sigilati-le. ·

Page 24: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

' ARTE MARTIALE , JEt iJ! BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

~ prof. antr. Mihai Ionescu Leonard

A§a cum probabil ati observat

. . . ~:caas~~ ~~;r~=e~~~~~:t=~~ristei com petitional Korokai, pomind de Ia elementele de regulament §i incheind, chiar in numarul trecut, cu 0

retrospectiva a competitiilor ce s-au desfa§urat anul trecut.

· Cu toate acestea, se pare ca unii . · colegi de-ai no§tri nu au inteles

. tocmai exact ce este §i ce obiective i§i propune Korokai-ul. In numele

") Consiliului de Conducere al Korokai, voi incerca sa prezint §i sa detaliez acele puncte din demersul nostru care se pare ca nu au fost foarte clar intelese:

Ce este Korokai? Korokai este o asociatie

sportiva de arte martiale care i§i desfa§oara activitatea conform legilor in vigoare, avand hotarare judecatoreasca §i avizul Ministerului Tineretului §i Sportului .

Trebuie precizat faptul ca este o asociatie independenta, nefiind afiliata Ia nici una din cele cinci federatii de arte martiale existente in acest moment Ia noi in tara.

De ce? Au existat doua motive determinante pentru care conducerea Korokai a hotarat ca asociatia sa ramana independenta:

• nu promovam un stil anume, cum ar fi de exemplu qwankido, karate, etc.

• ne-am dorit sa nu facem parte din acele structuri care se framanta §i sunt angrenate intr-o lupta nevazuta pentru conducerea unei federatii sau a alteia §i a§a mai departe ...

Ce reprezinta denumirea Korokai?

Ko vine de Ia kobudo, insa trebuie precizat ca prin kobudo noi nu ne referim doar Ia artele martiale originare din Okinawa, ci Ia arte martiale in general, indiferent de tara de origine. Totu§i a fast aleasa denumirea japoneza intrucat este mai sonora, avand §i semnificatia de "arte martiale vechi ", un concept promovat de asociatia noastra. Un alt motiv a fast acela ca foarte multa lume asociaza denumirea de kobudo cu practicile de lupta cu armele traditionale cares-au dezvoltat in Okinawa, insula aflata pe rand atat sub dominatie chineza cat §i japoneza, lucru care a permis jonqiunea celor doua culturi, inclusiv a stilurilor de arte martiale.

Ro este silaba care desemneaza tara noastra, Romania.

Kai reprezinta denumireajaponeza pentru asociatie.

Ce obiective i~i propune Korokai? In cadrul Korokai sunt promovate doua direqii

competitionale majore: • amatorismul, care vizeaza o masa larga de

practicanti, care doresc participarea Ia activitatile (competitiile, stagiile, demonstratiile) organizate de Korokai;

• profesionismul, care se adreseaza doar celor cu aptitudini deosebite, "varfurilor", celor ce doresc sa-§i faca o profesie din practicarea artelor martiale cu caracter sportiv, promovarea sportivilor romani pe arenele intemationale, in cadrul competitiilor de renume.

Care este ideologia proprie a acestei as0ciatii?

Page 25: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Imi voi permite ca la aceasta lntrebare sa va raspund cu un citat din viitoarea mea carte ce va apare In cadrul Coleqiei Budo: "Korokai, concept alluptei integrale" .

In artele martiale ce au §i caracter sportiv, lupta este !imitata de anumite reguli al caror rol este de a proteja combatantii care sunt direqionati sa lupte lntr-un mod sportiv, aqiunile tehnice nefiind finalizate cain cazul unei lupte de tip militar de exemplu, In care victoria este reprezentata de eliminarea totala sau partiala a inamicului.

Cele doua sisteme, militar §i sportiv, au fost create in urma unei comenzi sociale moderne, pe baza artelor martiale traditional e.

Multitudinea stilurilor existente In artele martiale este rezultanta exprimarii variatelor tipuri de personalitati In concordanta cu diferite conditii geo-psiho-sociale §i chiar politice In care fiinta umana a trebuit sa se dezvolte. Elaborarea

ARTE MARTIALE I

unitatile de lnvatamant §i chiar In structurile mili tare; c. crearea unui departament pentru sportivii §i

antrenorii profesioni§ti In domeniul artelor martiale; d. chiar §i pe plan mondial se manifesta din ce In

ce mai mult aceasta noua tendinta a competitiei care sa cuprinda a~a numita "lupta integrala".

A§adar, plecand de la aceste premise, am creat sistemul competitional denumit Korokai. De§i Ia nivel mondial exista mai multe variante, eel mai mediatizat fiind UFC, dezvoltat In SUA, sau Free Fight, care a ajuns §i Ia noi In tara, putem afirma ca sistemul Korokai ofera mult mai mult decat organizarea unor competitii In care au acces sportivi ce au sau nu o anumita valoare, obiectivele Korokai fiind mult mai ample decat acelea ale unei afaceri profitabile.

Astfel, conceptul de arte martiale este structurat pe mai multe probe, adaptate pentru toate varstele promovand conceptul de "lupta integrala".

sistemelor competitionale a fost consecinta In egala masura a tat a evolutiei societatii, dar §i a necesitatii popularizarii unei

Una din principala caracteristicii a meciurilor fn sistem Korokai este spectaculozitatea

Acest concept se refera la posibilitatea practicantului de arte martiale de a nu fi strans in limitele sti lului pe care il practica, deoarece pregatirea pentru viata trebuie sa fie multilaterala, situatiile neobi§nuite

astfel de activitati de maxima importanta In domeniul bio-psiho-social, cre~terea performantei psihice §i fizice, a disciplinei interioare prin cea mai veche §i mai complexa activitate: lupta.

Sistemul competitional Korokai are rolul de a interveni In dubla relatie sportiv-public. De fapt, Korokai reprezinta scena neutra pe care se pot lntalni toate stilurile din artele martiale, lntr-o singura competitie, caci lupta este unica, doar metodele de abordare pot fi diferite. Crearea acestui sistem competitional s-a realizat plecandu-se de la urmatoarele premise:

a. campionii erau liderii diferitelor sisteme pe care le practicau, izolati ca lntr-un turn de filde§, fiind, mai mult sau mai putin, corelati cu realitatea cotidiana a eficientei pure a luptei reale;

b. concretizarea conceptului de arte martiale prin crearea sistemului Korokai, care presupune unitate prin diversitate, rezultand astfel o activitate cu maxima eficienta In domeniul educational, putand fi introdusa In

aparand In orice moment. Nivelul de rezolvare a acestor probleme depinde

atat de multilateralitatea educatiei, dar §ide capacitatea individului de a adapta la cerintele practice cuno§tintele acumulate. Acesta este rolul principal al Korokai, fiindca eel ce se integreaza acestui sistem se instruie§te atat In lupta cu mainile goale cat §i In cea cu anne traditionale, studiind §i anumite concepte filosofice pe care Korokai este fundamentat.

A§adar, Korokai nu este un stil ci un sistem competitional, chiar §i un sistem de evaluare, care masoara CUnO§tintele generale, creand un fel de numitor comun pentru toate stilurile de arte martiale .

Esenta Korokai este unitate prin diversitate, de aceea competitiile sunt foarte spectaculoase, sportivii provenind din diferite stiluri.

In speranta ca micile nelamuriri au fast clarificate, lnchei cu speranta ca, daca mai exista unele nelamuriri, aceste vor fi risipite la aparitia manualului anuntat­Korokai .

Page 26: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE • I

Jl:t if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

0 noua ~coala de arte mar~iale tradi~ionale, in Romania -------

0 Ryogen Ryu Heiho Bugei 8 {§. Cristian Ozon

I. Ryogen Ryu Ryogen Ryu este o ~coala

de arte maqiale fondata de soke Hayashi Sansei (1914-1995), maestru de bujutsu (kendo-kenjutsu, iaido-iaijutsu, yarijutsu, suijutsu, naginatajutsu, jujutsu, s.a.) ~i profesorullui soke Ono Takashi .

Sensei Ono a fost elevul lui Ryuso (fondatorul ~colii) Hayashi in tinerete ~i ca ceilalti elevi mai vechi ai lui soke Hayashi a fost interesat numai de kendo-kenjutsu, singurul elev allui soke Hayashi care a invatat ~i iaido-iaijutsu fiind un alt elev vechi pe nume Ueda.

In 1995, soke Hayashi moare fara sa numeasca un

Subsemnatul, in 1995, impreunii cu unul din elevii lui soke Hayashi,

Tsujita Hiroyuki sensei

Demonstra[ie de Ryogen Ryu Iaikenpo fn Fran[a ( soke Ono Takas hi ~i subsemnatul)

succesor, deci nelasfmd nici un densho (document) al ~colii, totul devenind astfel numai kuden (traditie orala).

Elevii vechi ~i apropiati ai lui soke Hayashi, sensei Ono, Tsujita, Ueda, au primit cate o scrisoare de la soke Hayashi in care scria ca atunci cand va muri, sa se intalneasca ~i sa stea de vorba, ace~tia fiind o perioada despartiti, fiecare urman­du-~i propria cale.

In timpul reuniunii au discutat printre altele ~i problema succesiunii ~colii. Atunci, fiecare 1-a numit pe celalalt soke ~i in acest fel nu au ajuns la nici o concluzie, luand decizia ca ~coala lui soke Hayashi sa-~i inchida portile, lucru neacceptat de sensei Ono, care in cele din urma, dupa lungi discutii cu subsemnatul a acceptat ca ~coala Ryogen Ryu sa nu moara, devenind Ryogen Ryu Heiho Bugei, sensei Ono scriind pentru Ryogen Ryu Heiho Bugei un densho de Ryogen Ryu Iaikenpo §i doua caligrafii.

II. Takashi Ono Sensei Takashi Ono s-a nascut la 30

decembrie 1957. In cepe sa practice artele martiale de la 0 varsta foarte frageda, fapt ce i-;;t adus 7 dan

Page 27: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Takashi Ono, Cristian Ozon, Saiki Takaharu

~i titlul de Kyoshi in kendo la numai 30 de ani, fiind eel mai tanar posesor al gradului 7 dan, Kyoshi, din Japonia la acea vreme.

Sensei Takas hi Ono a terminat faimoasa Universitate Waseda ca profesor de sport cu specializarea kendo. In timpul facultatii a studiat pe langa Ryogen Ryu cu soke Hayashi ~i ~coala de kenjutsu Ono-Ha Itto Ryu cu penultimul soke al ~colii, tatal actualului soke.

Soke Ono a fost, de asemenea, ~i elevul maestrului Yasuhiko Okada, fiul celebrului mare maestru de arte martiale ~i caligrafie (shodo), fondatorul dojo-ului Shodokan, Okada Morihiro (1893-1984) 8 dan Hanshi in trei discipline: kendo, iaido ~i jodo, unul dintre cei mai apropiati discipoli ai celui de-al 16-lea soke Muso Shinden Ryu, Nakayama Hakudo (1869-1958)- vezi nr. 12 Arte Martiale - articolul Hayashizaki Muso Ryu Batto Jutsu.

ARTE MARTIALE ,

Ill. Ryogen Ryu Heiho Bugei Ryogen Ryu inseamna intelegerea prin

practica martiala a tuturor principiilor artelor martial e.

Sensei Ono imi spunea ca Ryo era tradus de soke Hayashi prin corect, iar Gen, folosind

intelesul unui alt kanji (gen- }JfJ, prin origine.

In viziunea lui soke Hayashi importanta este originea artelor martiale intr-o epoca in care totul este in schimbare.

Ryogen Ryu dore~te sa reliefeze esenta artelor martial e.

Ryogen Ryu Heiho Bugei reprezinta "pasarea Phoenix" a ~colii Ryogen Ryu ~i a fost creaHi pe fundamentul ~colii lui soke Hayashi, fiind o continuare a acesteia ·pe linie directa prin soke Ono Takashi.

Ryogen Ryu Heiho Bugei se nume~te astfel pentru a se demarca de alte tendinte care au existat in Japonia in trecut cand Ryogen Ryu era cunoscut ca fiind Ryogen Ryu Kendo.

Noul concept Ryogen Ryu Heiho Bugei imbina vechea traditie razboinica prin aportullui soke Ono cu elemente noi propuse de subsemnatul.

Ryogen Ryu Heiho Bugei are ~i un alt sistem

-

Page 28: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE ' , it if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Sensei Ono executand o tehnici'i articuladi

de organizare, diferit de forma originaHi. Gradele sunt atribuite in sistemul modern japonez - kyu­dan; pentru kyu in ordine desGrescatoare 6-1 kyu, pentru dan in ordine cresditoare 1-5 dan (nivel maxim), intre kyu ~i dan existand gradul shodan­ho, sau aspirant la centura neagra (shodan), dar ~i in sistemul traditional japonez prin folosirea menkyo-urilor pentru fiecare nivel in parte: Shoden, Chuden, Okuden, Kaiden.

Ryogen Ryu Heiho Bugei este compusa din doua parti: omote ~i ura.

Partea de omote este format din urmatoarele discipline:

Disciplina principala: • Iai Kenpo- metoda de lupta cu sabia

japoneza care imbina elemente de iaido-iaijutsu ~i kendo-kenjutsu:

Discipline anexe: • Joho - disciplina care cuprinde tehnici de:

jodo-jojutsu (baston mijlociu) ~i tanjojutsu (baston scurt);

• Karate Ju Kempo- forma de lupta tara arme. In ura intra o alta disciplina anexa: • Shinobi Bujutsu .

.... .A. {' ,, >0 ~ ..:. '.i_'>.,. ,&-... /.1-

'"' ->· /.; .. _,t, 1' 0 -a:. •A --$:

~' li Pi~ it': !:'1: ill ''"-• ~ .;, i:R -~ ;t ,,,._ t ~- 1:! ~ g 7J 7.J JJ l: 11 JJ }) ?1 J~ ...+.-A!. ~·I .\ f. l A'r- ·~ 't :t i'& ..... .,_

· · - ~ .. ~-~ 4'j ~ -iJ.,

~ ! , -~

Densho-ul de Ryogen Ryu lai Kenpo, caligrafiat de sensei Ono

IV. Budo Kun In continuare va voi prezenta unul din kuden­

urile lui sensei Ono, invatamintele de arte martiale scrise de Kiichi Hogan.

:INVATAHINTE r;:.. E ART£ 11ARJlAlE

twu1 un om a.r ven;, rl lnto.mpin.

Dc.tcO: pl.:ac5. , stl p Ieee .

Zece , ctd;cO.. ci rl t.i c..u. cinci.

Zece J ad; ca. do; cu. cpt

Ze.c.e , ad rut Wl~ w TlOUll.

tfJ.t'•tiP. ')_~: _ ,C;?_lQt' >"•fr· ' 'f 1 ·I ·' • • '· -r ' ·''J: lt'l ell.

f"lt:re o rapt locw ... i ;;; d;n:c~ii '; i rrt

nisip nu iflcape 'lli.m iC.

Vt·c~r $1 mor~i S(.lnt dipe Vremj aw:a,ptit .$i

o.cceptd schun bO.ri.

Attmci C5.hd ln.l.dmp;no.1i lucrurile nu ~ovO:i rj' ~--- - ..__ ---- -· -- ------- - ...... -· -- - ..., __ - ........ - ....... - ....... - ......... - ...__ - ---,

Budo kun aparJinand lui Kiichi Hogan caligrafiat In limba romanii de sake Takashi Ono

Acela~i budo kun aparJinand lui Kiichi Hogan caligrafiat In limba japoneza de

sake Takashi Ono

Page 29: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

{\

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

Nihon no kurasu

Sc:r,ierea . " Jap,oneza

~ Mihai Dimofti & Adrian Dejanu

Yom incepe acest curs cu o leqie introductiva In care va fi descris sistemul japonez de scriere. Pe parcursul leqiei vor fi prezentate ~i semnele de baza care vor trebui invatate pana la leqia urmatoare pentru a p_utea continua cu studiul deoarece incepand cu leqia urmatoare toate exercitiile, exemplele ~i textele de studiat vor fi scrise folosind doar acest sistem de scriere.

1. Un sistem de scriere mixt Limba japoneza este scrisa folosindu-se o

combinatie de kanji (caractere chineze~ti sau ideograme) ~i doua seturi de silabe fonetice numite kana, cunoscute ~i sub numele de hiragana ~i katakana . In afara de cateva exceptii cum ar fi cartile de copii (scrise in hiragana), alfabetul Braille japonez (bazat pe hiragana) sau telegramele (traditional scrise in katakana) aceste componente ale scrierii japoneze sunt rareori folosite indepen­dent in text.

Kanji, hiragana ~i katakana nu sunt deci sisteme separate de scriere ci doar trei parti diferite dar complementare folosite in conjunctie cu sistemul de scriere japonez. Folosirea lor poate fi definita pe larg dupa cum urmeaza:

( 1) Kanji. Folosit pentru elemente ce au un inteles de sine statator (sau continut) cum ar fi substantivele, radacinile verbelor ~i adjectivele.

(2) Katakana (sau kana angular) folosit similar cu utilizarea caracterelor italice ~i ghilimelelor in scrierea romaneasca ~i anume: pentru neologisme, pentru anumiti termeni ~tiintifici ~i tehnici (cum ar fi nume de specii), ~i pentru scoaterea in evidenta anumitor cuvinte sau

fraze in cadrul unui text. ( 3) Hiragana (Kana cursiva) folosita pentru

elemente functionale ce exprima relatii gramaticale (particule, conjunqii, etc.) ~i terminatii inflexional e.

Deci , kanji ~i katakana pot fi grupate ca exprimand unitati cu continut (de multe ori sunt comparate cu caramizile), iar hiragana este folosiUi pentru a tine unitatile impreuna (caramizile) in propozitie, ca un liant (mortar) .

Kono kaisha no chokoreeto ha taihen oishii desu.

~ r.J) ~ U. r.J) ~J- :1 •=z I/ - !--- kl!::. ~ ', ....... k :¥:: n;; L ' • --; Ciocolata acestei lirme este toarte gustoasa.

Aici, substantivul kaisha "firma" ~i radacina adjectivului oishii "gustos" sunt scrise in kanji. Cuvantul strain chokoreeto "ciocolata" este scris In katakana iar elementele gramaticale cum ar fi: determinantul kono "acesta", adverbul taihen "foarte", particula ha ~i verbul desu "a fi" sunt scrise in hiragana.

In aceasta prima leqie vor fi expuse cele doua seturi de silabare ~i vor fi date indicatiile necesare in legatura cu citirea lor pentru ca incepand cu leqiile urmatoare, dupa cum am amintit mai sus, toate exercitiile vor implica scriere cu caractere japoneze.

In tabelele cu silabe anexate veti observa ca sunt dispuse pe coloane marcate cu consoane ~i linii marcate cu vocale. Fiecare semn se cite§te In ordinea urmatoare: consoana + vocala.

Exemplu: "/]) = K (coloana) +A (linia)

= KA Semnele cu citiri Speciale sunt marcate cu

cenu~iu ~i sunt urmatoarele:

Page 30: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE I

JEt iJ! BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

l =SHI

B =CHI

~ =TSU

k=FU Conventia fonetica folosita pentru a traduce

citirile semnelor japoneze in Romaji (caractere I a tine) este urmatoarea:

SH = "S" TS = "T" CHI= "CI" JI = "DGI"

GI = "GHI" GE = "GHE" U = "A" (de fapt mai corect este sa se

formeze buzele pentru A ~i sa se scoata sunetul U, astfel rezultatul va fi o combinatie intre A ~i U)

Toate aceste semne ~i sunete speciale sunt comune atat pentru hiragana cat ~i pentru katakana.

Tabelele anexate pot fi folosite drept dictionar de caractere. La fiecare numar al revistei va fi anexat pe langa cursul propriu-zis din cadrul publicatiei ~i o pagina de acela~i format care va contine caracterele folosite in lectie. Aceste foi, este recomandabil, a fi tinute toate impreuna (de exemplu intr-un caiet mecanic) putand fi folosite ~i ca dictionar de caractere - desu are o multitudine de sensuri ~i poate fi folosit intr-o multitudine de feluri - se scrie totdeauna in hiragana. Aici - "a fi,.

HIRAGANA

K G S

A ~ tr~ iJ) ~ I ~ ··~

u 'J ~_,~~~~~-+~~

E oj:)~(_

A I

u E 0

K G S Z

KAT AKANA

D N y

~ "-.. l_j ---.......

:J_

R w '(} ), ;b ~-:>

t) ·~ fi'

;t ~ ~

R w -....-

7 .fJ '7 :-'Y

v t;

9 -T

Page 31: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

--------------~---

BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 -ARTE MARTIALE ,

Cinematograful artelor mar~iale

Sa.· .. · ~ .. ·m······.:. ··.-· .:g·: ~~ .. fl.·. ~ · ~U_0;%.~v · ;·.•·~~n··e ··~2-g.T .. . - /' . : ·n, ·v ·:.:-.. ··:-: -I ,,.,:--- L ; -- l:-': :~: _· ~;;.:.- > . .

. -_L, ·:if:;_. · · .- -,> '

~ Gaby Oancea

Sarno Hung este probabil unul dintre cei mai iubiti ~i apreciati actori ~i regizori, mai ales de cei ce inddigesc filmele de aqiune, filme al diror subiect includ ~i desfa~urarea de lupte utilizand elemente de arte martiale.

Sarno s-a nascut in anul 1950, in Hong Kong ~is-a pregatit sub indrumarea maestrului Yu Jim Yuen, avandu-1 coleg pe la fel de celebrul Jackie Chan.

Sarno Hang (in mandarina Hong Jinbao, in cantoneza Hung Kam-bo ), a aparut in filme pana in anii '70 sub numele de Zhu Yanlong.

Pe langa un foarte bun regizor ~i actor, este recunoscut ca un mare coregraf al scenelor de lupta, avand un simt deosebit al detaliilor, dar ~i o inventivitate extraordinara.

In cinema a debutat la frageda varsta de 11 ani in filmul Education of Love.

In tinerete a urmat cursurile Operei Peking, asemenea lui Yuen Biao ~i Jackie Chan, acolo construindu-se o prietenie ce dureaza de o viata.

In anul 1971, putem vedea inclinatia sa deosebita pentru dirijarea scenelor de lupta, materializata intr-un film ce se numea The Fast Sword.

De asemenea, in 1973, apare alaturi de Bruce Lee in Enter The Dragon.

Continuand de atunci sa lucreze lao multitudine de filme, fie in calitate de actor, de regizor sau de coregraf, Sarno Hung a dovedit ca este o mare vedeta, fiind acceptat pana ~i de cinematografia americana (in general o casta ce accepta cu greu actorii asiatici ca pe ni~te parteneri egali).

Nu cu foarte mult timp in urma incheiatul serial "Specialistul" a confirmat ~i spectatorilor romani, daca mai era nevoie, ca Sarno Hung mai are foarte multe de spus in domeniul filmului de aqiune.

lata in continuare o filmografie a peliculelor

de care Sarno ~i-a legat numele:

Swno Hung fn 1975, filmul Hand of Death

I. Filrne In care Sarno a fost actor (seleqie): A Touch of Zen ( I970 ), Enter The Dragon ( I97 3 ), Hand of Death (1975), Enter The Fat Dragon (1978) , Incredible Kung Fu Master (1979), Project A (1983 ), First Mission (1 985 ), Dragons Forever (1988), China's Last Eunuch (1988) , Spooky, Eight Taels of Gold (I989) , Shanghai, Shanghai (1990), Skiny Tiger and Fatty Dragon ( I990 ), Slicker VS Killer (199I ), Ghost Punting (1992), The Moon Warriors (1992), Blade of Fury (1993), The Kung Fu Master ( I993 ), Don't Give a Damn ( I995 ), Somebody Up There Likes Me (1996).

II. Filrne regizate de Sarno Hung (seleqie): The Iron Fisted Monk ( I977), Warriors Two ( I978 ), My Lucky Stars ( I985 ), Eastern Condors ( I987) , Ghost Punting ( I992), The Moon Warriors (1992), Blade Of Fury (1993), Don't Give A Damn ( I995).

II. Coregraf al scenelor de lupta (seleqie): Hap-Ki-Do (1972), When Taekwondo Strikes (1973), The Manchu Boxer (1974), The Dragon Tamers (1975), Game Of Death (1978- coautor), Dirty Tiger, Grazy Frog ( I978), Drunken Master (1978- coautor), The Kung Fu Cult Master (1993 ), Dongcheng Xiju (1993), Ashes OfTime (1994).

Hand of Death (1975) Titlul filmului in mandarina este Shaolin Men

(in cantoneza Siu Lam Moon), traducerea literara fiind Scoala Shaolin .

Studioul care a realizat acest film este Golden Harvest producator fiind renumitul Raymond Chow. Durata filmului este de 98 de minute.

lata cativa din actorii care au jucat in Hand of Death alaturi de Sarno Hung: Dorian Tan, James Tien Chun, Jackie Chan, Chu Ching, Yang Wei, Kao Chiang, Chin Chi-chu, John Woo, Cheng Feng-chen ~i Yuen Biao.

Subiectul filmului: Un grup de luptatori din Shaolin sunt alungati

din templu ~i incearca sa-~i recucereasca onoarea. ·

Page 32: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

-ARTE MARTIALE

I it if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Kyokushin

~ Claudiu Sgandar

ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE I I

KARATE (I.K.0.1)

Denumirea de Organizatia IntemationaHi de Karate (I.K.O.) ~i Kyokushin Kkaikan sunt sinonime, deoarece amfmdoua organizatiile au

l

"

Karate

acela~i scop, acela de a populariza Kyokushin Karate-Do.

Fondatorul IKO Kyokushin Kaikan ~i al Kyokushin Karate-Do a fost £osai Masutatsu Oyama (1923 - 1994).

Dupa trista disparitie din aprilie 1994 a fondatorului I.K.O., Sosai Masutatsu Oyama, succesorullui, Kancho Shokei Matsui - 8 Dan, a fost contestat de o parte din branch chief, mai ales in Japonia.

De~i Sosai 1-a desemnat personal pentru a conduce I.K.O., ~i a duce mai departe numele de Kyokushin, nu toti conducatorii de ramuri au agreat aceasta decizie ~i drept urmare a aparut sub aceea~i denumire de I.K.O. (numita generic I.K.0.2, dupa ordinea aparitiei) o a doua organizatie, condusa de shihan Yukio Nishida. Dupa o perioada de timp a aparut ~i o a treia organizatie denumita tot I.K.O. (I.K.0.3). Astazi, toate cele trei organizatii (I.K.0.1, I.K.0.2, I.K.0 .3) folosesc acelea~i semne ale ~colii de Kyokushin Karate ~i organizeaza stagii de pregatire, examene de grad, concursuri ~i campionate nationale ~i intemationale, ducand mai departe spiritul Kyokushin.

Pre~edintele I.K.O.l ~i pre~edintele Kyokushin Kaikan sunt una ~i aceea~i persoana, iar in prezent, succesorul desemnat de Sosai este Kancho Shokei Matsui.

Kancho Matsui s-a nascut in anul 1963 ~i ~i-a inceput faimoasa cariera in karate la varsta de 13 ani. Foarte repede ~i-a construit o rep~tatie de luptator cu exceptionale calitati ~i abilitati, cu un

Page 33: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

.stil personal de lupta extrem de tehnic. El a luat tehnicile de baza invatate in dojo ~i printr-un antrenament intens le-a adaptat aducandu-le lao forma de executie specifica. ~i astazi, practicantii din intreaga

lume incearca sa ajunga in antrenamentele proprii la esenta stilului de lupta allui Kancho.

Rezultatele exceptionale obtinute in cariera de luptator, in special pe parcursul celor trei ani consecutivi (1985,1986,1987) 1-au racut pe Sosai Oyama sa-l numeasca "un campion adevarat". Astfel, in 1985, la varsta de 22 de ani, a ca~tigat al 12-lea Campionat Open al Japoniei, in 1986 a ca~tigat al 13-lea Campionat Open al J aponiei, iar in 1987 a ca~tigat al 4-lea Campionat Mondial de Karate Open. In plus, in 1986 a trecut Testul eel or 100 de kumite (Hyakunin kumite), obtinand eel mai mare numar de victorii prin knock -down.

Prin aceste rezultate, Shokei Matsui s-a impus ca eel mai bun produs al ~colii de Kyokushin Karate ~i prin desemnarea lui de catre Sosai Oyama ca succesor, conduce in prezent cea mai mare organizatie de Karate din lume.

Cartierul general (Honbu) al I.K.0.1 este situat in Tokyo, J aponia la urmatoarea adresa:

2-38-1, Nishi-Ikebukuro, Toshima-ku, Tokyo 171-0021,

Japan; Tel: 813-5579-7733

Fax: 813-5579-9600 I

~ . ~ . ' ARTE MARTIALE

I - , 1

E-mail: [email protected], iar pentru informatii suplimentare puteti vizita

Website-ul: http://www.kyokushin.eo.jp/

Scopul propus al I.K.0.1 este dublu, ~i anume de a participa la formarea unor caractere putemice, la dezvoltarea fizica ~i mentala a membrilor societatii prin practicarea caii Kyokushin Karate ~i de a contribui la pacea mondiala prin promovarea relatiilor de prietenie dintre tari.

De aceea, in Kyokushin Karate-Do nu exista prejudecati ~i nu se practica nici un fel de discriminari etnice, rasiale, politice, religioase,

sexuale sau de varsta ~i se recunoa~te faptul dl toti oamenii au acelea~i drepturi.

Spiritul Kyokushin imprimat de Sosai Masutatsu Oyama este urmatorul: Pastreaza-Ji capul plecat (sa fii intotdeauna modest) , privirea ridicata (sa fii ambitios), rezervat fn vorbire (folose~te cu precadere limbajul mintii), ~i inima deschisa (trateaza pe oricine cu respect ~i fii intotdeauna politicos).

Organizatia lnternationaHi de Karate are in Japonia:

• Ramuri: 67; • Dojo-uri: 363; • Grupe speciale: 43; Total membri: 500.000, iar

in toata lumea: · Tari: 12o; • Ramuri: 114; Total membri: 12.000.000.

Page 34: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE it if! BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 I

Budo Internet 'Cs_ Cristian Laiber

A m pliicerea sa continui pentru moment excelenta rubrica initiata de dl. Bogdan ~ovar ~i am sa tree in revista cateva site-uri de pe Internet, foarte bine

realizate, dedicate artelor martiale.

ALMA (A Little about Martial Arts) http://www.spheral.com/alma/ Este unul dintre cele mai interesante ~i mai complexe site­

uri des pre arte martiale traditionale realizat in franceza ~i engleza. Site-ul a fost initiat de Fabien Sena, un francez stabilit in Japonia ~i pasionat de arte martiale chineze~ti!! Site-ul a debutat ca o imensa arhiva de text ~i imagine legata de artele martiale din Shaolin, dar acum aceasta baza de date s-a imbogatit ~i cu diferite kata de karate, forme vietnameze ~i de arte interne precum ~i numeroase articole istorice ~i tehnice despre artele martiale traditionale. In prezent site-ul con tine peste 130 de forme (tao, kata, quyen) ~i chiar aplicapi frumos prezentate ca animatii (GIF­uri animate) ; are colaboratori in intreaga lume. 0 parte din site a devenit accesibila acum doar membrilor, pe baza unui abonament lunar.

Adaugam numeroaselor premii cu care acest site a fost dis tins, ~i sincerele noastre felicitari echipei conduse de Fabien Sen a.

~ r~, ~ .tllu

IWAMA RYU AIKIDO

T AKEMUSU AIKI- Iwama Ryu Aikido http://www .multimania.com/iraf/ Acesta este considerat de multi ca stilul autentic practicat

de 0 Sensei Ueshiba ~i pastrat inca Ia Dojo-ul din lwama de catre maestrul Saito sub denumirea utilizata chiar de Ueshiba : Takemusu Aiki. Site-ul prezinta in detaliu particulariilitile acestei ~coli de aikido precum ~i link-uri catre alte site-uri similare ce cuprind ~i serii tehnice de Aikido, Aikijo ~i Aikiken.

TUKONG MOOSOL - sistemul trupelor speciale coreene

http://www.tukong.com La adresa aceasta se pot gasi date despre un sistem de

lupta destinat fortelor speciale sud coreeene, numit Tukong Moosul. Sistemul a fost creat in anii "70, de 6 experti coreeni in taekyon, hapkido, kuksool, hoshinsool, tangsoo ~i soobak care au pus Ia punct un sistem complet de lupta adaptat unitatilor

speciale de lupta ale armatei coreene. Sistemul a inceput de putin timp sa fie partial dezvaluit ~i civililor; mai multe puteti afla vizitand acest site inedit.

ALL OKINAWA SHORIN RYU KARATE & KOBUDO FEDERATION http://www .kenshin-kan.com/ La aceasta adresa se afla site-ul oficial a! federatiei

AOSKKF condusa de Maestrul Fusei Kise - 10 dan Shorin Ryu, urma~ al liniei traditionale okinawaiene initiata de Matsumura. Forma de karate studiata este Kenshinkan Shorin Ryu ~i evident se studiaza ~i forme traditionale de arme (Okinawa Kobudo). Site-ul contine informatie bine structurata despre tehnicile de baza din karate ~i kobudo, adrese de dojo-uri precum ~i o programa tehnica detaliata. Grafica este variata de Ia aspecte de Ia stagii ~i demonstratii piina Ia clipuri multimedia de serii tehnice.

Am sa prezint acum ~i ciiteva site-uri tot de arte martiale, realizate ~i in limba romiina, ce cuprind numeroase articole tehnice, istorice, noutati de ultima ora privind stagii nationale ~i internationale :

http://www .geocities.com/takedaryu - pagina dedicata artelor marpale Takeda Ryu(aikijutsu, iaido, jodo, jukenpo, etc.)

http://members.xoom.com/shinken- pagina centrului de studii Tengukan Budo Kenkyukai

http://bujinkan.xrs.net - pagina oficiala a Bujinkan Romania, dedicata traditiilor autentice ninpo/ninjutsu.

Ca noutate, am sa anunt ~i prima lista de discutii de arte martiale in limba romiina. Aceste liste de discutii sunt un alt avantaj a! Internet-ului, ~i mai ales a! celor ce nu au acces decat la e-mail. Pe aceasta lista se discuta diverse subiecte legate de arte marpale, antrenamente, tehnica, istoric, publicatii, stagii, toate pastriind o eticheta specifica unei slili de arte martiale, unde respectul este dincolo de spiritul polemic. Abonamente (gratuite) se fac trimitand un mail din contul dumneavoastra de e-mail pe adresa [email protected] cu subiectul Martia!Ro

Propuneri §i sugestii despre aceasta rubrica puteti trimite mai departe pe adresele: [email protected], [email protected] sau [email protected]

Page 35: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

I I

I

BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE I

Pagini de jurnal (II)

0 c818torie ~ IB . cs._ Florian Frazzei

Casajaponeza Patrundem in casa

japoneza. Primul pas ne introduce

intr-o camera nejaponeza, cu scaune §i cu peretele exterior din sticla, in cat tot interiorul poate fi vazut din afara, ca intr-o vitrina.

Admiram cateva articole de sport care dovedesc o practica in cadrul amato­rismului: patine, manu§i de box, mingi, etc.

De acum incolo, in fiecare incapere ne incadram in atmosfera de locuire a japonezului. In primul rand facem o baie.

Cada este sub nivelul solului, iar conform obice­iului lor, prosopul care ni se of era este ud, deci nu uscat ca la noi. Ne imbracam intr-un kimono de casa denumit yukata.

Mancam intr-o camera fara nici o mobila, astfel cain incaperile japoneze este foarte mult spatiu liber.

Ni se aduce o mas a mica (inaltimea este decca. 20-30 em) cu picioarele pliabile, astfel in cat sa se poata strange

pon1

Gazda japonezii

Page 36: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE , Jit if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

OaspeJii romiini fmpreunii cu gazdele nipone

§i depozita lipita de un perete. Japonezii nu folosesc scaune, ramanand Ill pozitia pe genunchi. Imi marturisise un gimnast de-al nostru ca, de§i era antrenat, nu a putut rezista 1n aceasta pozitie mai mult de 10 minvte. Noua ni s-au dat ni§te spatare de sprijin, iar picioarele nile 1ntindeam pe sub masa.

Toata camera era acoperita cu tatami, termen intraductibil deoarece nu i se poate spune nici rogojina §i nici saltea. Este o bucata de 1mpletituri din paie de orez de dimensiunea aproximativa de 2xl m2

.

Daca 111ntrebi pe un japonez ce suprafata are camera sa, el va indica o cifra care reprezinta numarul de tatami §i nu este exprimata 1n metri patrati.

Atat de mult s-a raspandit aceasta notiune !neat a aparut §i o aplicatie practica. Sa ne gandim ca la noi pe bulevard, cand s-a construit metroul, s-a sapat o groapa a§ a de mare !neat i s-a spus 1n glum a "Sant, Elisee".

In schimb japonezii, cand au lucrat pentru metroul din Tokyo, au aldituit un fel de pod, compus din placi defier, de marimea unui tatami, legate 1ntre ele la colturi prin ni§te inele. Astfel, se putea circula pe deasupra privind printre despicaturi pe muncitorii care sapau dedesubt.

Ma pregatisem inca de acasa sa dorm pe jos, 1nsa la noi era curent ("trage pe sub u§i"). In Japonia este placut de dormit pe tatami, peste care se a§eaza o mica saltea, deci nu ca la noi pe pat.

Astfel, mi-am dat seama mai bine de ce 1n competitiile de judo se folosesc aceste elemente de origine japoneza. Bine1nteles ca astazi, pentru sport, au fost in trod use tatami mai mod erne (din material plastic) care sunt §i lavabile.

0 problema ne-a creat-o perna- makura, care are 1n sectiune forma unei aripi de avion §i a§ezand capul pe ea aluneca precum un sambure de pruna strans 1ntre doua degete. Practic nu am putut dormi cu capul pe perna a§a ca 1mi spuneam: "asta ai vrut,

Page 37: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 itm ARTE MARTIALE

asta ai avut". Ion Timu§ ne relata despre femeile japoneze care i§i a§eaza capul pe un fel de jug din lemn §i dorm pe spate pentru a nu-§i strica coafura. Apoi ele se intreaba mirate cum or fi dormind europencele pe o perna din fulgi, intrucat li se infunda capul §i-§i indoaie gatul.

Casa japoneza se sprijina pe ni§te stalpi de lemn din esenta tare, iar peretii sunt din materiale U§Oare. Remarcabil este faptul ca ei gliseaza (nu exista clante) §i se pot scoate complet, incat din incaperi mai mici se formeaza una mai mare (sau invers). Peretii exteriori sunt din mai multe placi, principalul fiind unul din lemn care sa apere impotriva ploii §i vantului.

De obicei, peretele casei japoneze - mado -este format dintr-un schelet de lemn (mici dreptunghiuri) pe care se aplica o hartie tip pergament, translucid.

Din curiozitate am apasat cu degetul o astfel de fereastra §i hartia s-a rupt, dar japonezii m-au asigurat ca nu este nici o paguba; au lipit-o imediat cu un fel de pap.

,

Curtea casei japoneze Curtea este deosebit de interesanta. Pamantul,

la ei, este foarte scump. Pentru a mari suprafata teritoriului, japonezii folosesc o draga care ridica mal din ocean §i-1 arunca pe tarm. Cu toate aces tea. spatiul curtiijaponeze este bogat §i divers in forme. in primul rand trebuie sa reproduca elemente din natura tarii, arbori §i animale ( exista conifere pitice §i statuete reprezentand animale).

Drumul spre closet trece peste un podet (vezi jato 1) sub care exista un mic lac in care inoata pe§ti (un fel de crapi colorati, denumiti koi).

Closetul propriu-zis se aseamana cu eel "turcesc" de la noi, dar are forma cifrei "8". Pe pereti sunt atarnate deodorante asemanatoare unor flori ca forma §i culoare. Acolo exista §i trei robinete cu apa, la diferite nivele: sus, jos §i la mijloc.

Nu lipsqte in gradina nici ikebana,

aranjamentul floral specific japonez, cu ramuri indreptate in trei direqii: spre cer, spre pamant §i calea de mijloc, cea a omului, intr-un unghi de 45 °.

(va urma)

Curtea casei japoneze fn care am locuit

Page 38: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE I

it if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Oferta Budo Best ANTI· A,GGRESSION FOR CHiitJRE'N AND WOMEN

ANTI • A64t)te'SSION FOR Cf#ILDIIEH AND WOMEN

Caseta video:Autoaparare pentru copii ~i femei Autor: Gur AERTS • 5 dan GENBUKAN NtNPo-NtNJursu 10USD

Unexceptional roman despre Japonia medievaHi, al carui

tiraj s-a epuizat intr-o singura saptamana.

Daca doriti un exemplar din noul tiraj, grabiti-va!

Doua volume - 1000 pagini 160.000 lei

Casete KOROKAI

\'DitiiC.WSQ ... ~~~\Wt'f"!iMNI,)~

faflnldd.~bl..,.,.,.,.fitJ.MM:

Caseta tehnica Korokai 120 000 lei

DOMffRU GARLEANU

Leot//!Jett tra. ' f

PREGATIREA ATLETICA A

SPORTIVILOR

1~,

"'•" "" Cl:o<.~ G-}.sd o::u """'mr~ GIN i\~~ ~

Primul stagiu de Close Combat

organizat de Korokai cu maestrul Guy Aerts

10 USD

Pregatirea atletica a sportivilor de D. Garleanu Un manual de pregatire fizica, absolut necesar tuturor sportivilor care doresc obtinerea performantei,

30 000 lei

Car~i care se gasesc in stoc Kyokushin Kala - Claudiu Sgandar- 35 000 lei Takeda Ryu - Roland Maroteaux - 35 000 lei Tehnici Secrete (voU)- Liviu Tilica - 20 000 lei Tehnici Secrete (voUI)- Liviu Tilica- 28 000 lei laido- Roland Maroteaux - 20 000 lei Sanda- Sanshou - Mihai Ionescu Leonard - 35 000 lei Xing Yi- Liviu Tilica --25 000 lei JuJutsu Antic Japonez - Roland Maroteaux - 30 000 lei Nanquan - Gabriela Libiu - 25 000 lei Karate- Aspecte metodice ale antrenamentului pentru competitia de kata - 30 000 lei Manual Complet de Lupta cu Cu[itul - William Cassidy - 35 000 lei Judo - De Ia centura alba Ia centura neagra - Florian Frazzei - 30 000 lei Manualul Uciga,ului Profesionist- Jefferson & Harris - 25 000 lei

Page 39: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

Scrisoare de multumire

I

Ciitre IJJudo IJJest,

domnului Eaby Oancea

Secfia -Ylibrom 9Lachiai a judetului 9Lunedoara,

din cadrul 3ederafiei :Romiine de -Ylibdo dore#e sii vii

mulfumeascii ?i pe aceastii cale pentru cadourile minunate

pe care le-a# oferit elevilor no#ri in cadrul emisiunii

"Surprize, Surprize" din 08.04.2000 de la W:J<..I.

'Vii rugiim sii primifi din pariea noastrii ~i a copiilor

uriirile noastre de bine, siiniitate ?i tot ce vii dorifi cu ocazia

sfintelor siirbiitori de 'Ya?te.

'Yentru a vii aduce aminte mereu de binele Jiicut

unor copii ?i de Jericirea imensii pe care le-afi adus-o lor ~i

instrudorilor lor, vii trimitem ciiteva Jotografii de-ale lor

echipati cu echipamentele '13udo 'Best.

'Vii mulfumim,

Secfia 9Lachiai,

:Jnstructori: -Ylurel Eugen Chi~ & :Ruxandra Chi?

25.04 2000

La TVR cu doamna Andreea Marin

Acasii, purtand echipamentul Budo Best

Page 40: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE , JEt ifi BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Wushu A.

lmbunititirea ~ ~~ ,

tehnicilor de picior ~ Liviu Tilidi

Cum trebuie executate loviturile de picior pentru a avea eficien~a.

Mai intai trebuie sa practicati bine metodele elementare care dezvolta viteza §i forta picioarelor, apoi sa stapaniti fiecare tehnica de lovire cu picioarele, dezvoltandu-va totodata capacitatea de mentinere a efortului. Abia dupa aceea invatati sa aplicati in lupta fiecare mi§care in parte sau combinat brat-picior, picior­ptctor.

Dupa ce depa§iti nivelul de exersare conventionala cu partener, puteti sa treceti §i Ia lupta libera, cautati ocazia pentru a lovi rapid, cu forta, dar mai ales la momentul potrivit. Cautati golurile sau locurile slab aparate, unde puteti intra cu atacul de picior, executat pe nea§teptate. Este foarte important sa fiti deci§i in efectuarea tehnicilor §i mai ales sa retrageti rapid picioarele dupa fiecare mi§care pentru a nu-i da timp adversarului sa va apuce de picior.

Un alt aspect in efectuarea mi§carilor ofensive de picior este apararea simultana cu loviturile pentru a evita o contra devastatoare. Cand loviti cu piciorul trebuie sa fiti foarte atenti la mentinerea pozitiei stabile a piciorului de sprijin, revenind cat mai rapid in pozitie de garda.

Daca nu tineti cont de aceste sfaturi elementare §i loviti lent sau nu va retrageti rapid, atunci riscati sa fiti prin§i pe picior §i sa primiti 0 riposta dura.

Cateva exerci~ii pentru dezvoltarea for~ei picioarelor

In antrenamentele specifice artelor martiale chineze§ti exista foarte multe tipuri de exercitii ce au ca scop marirea fortei picioarelor. In continuare va voi prezenta cateva dintre acestea:

1. Genuflexiuni fntr-un picior

Sprijiniti-va cu o mana de un perete sau de un copac,

intindeti un picior in fata, Ia orizontala, §i ghemuiti-va pe celalalt picior pana ce atingeti solul cu piciorulintins in fata, apoi ridicati-va in pozitia de plecare.

Efectuati 3-5 serii a cate 5-10 repetari pe fiecare picior altemativ.

2. Genuflexiuni cu fngreuieri Rugati un coleg de antrenament sa urce calare pe

umerii dumeavoastra §i mentineti bustul in pozitie verticala, ghemuiti-va §i ridicati-va de 3-10 ori. Efectuati 2-3 serii.

3. Sarituri ca broasca Departati-va U§Or picioarele, ghemuiti-va genunchii

§i odata cu balansarea bratelor spre lnainte, lmpingeti putemic In sol cu picioarele pentru a sari cat mai mult In sus §i In fata.

Imediat dupa aterizarea pe sol in pozitia ghemuita . sariti din nou. Efectuati 2-5 serii a cate 10-20 de sarituri.

4. Sarituri din semighemuit Sariturile se efectueaza cu genunchii U§Or lndoiti ,

iar la aterizare, genunchii nu se indoaie mult. Balansarea bratelor este la fel ca la saritura broa§tei. Efectuati 2-4 serii a cate 20-30 de sarituri.

5. Sarituri fn lateral Stati pe piciorul stang §i lansati piciorul drept in

lateral. Imediat lmpingeti cu piciorul stang in sol §i aterizati lateral pe piciorul drept lntr-o pozitie echilibrata. Dupa aceea balansati piciorul stang In lateral §i sariti cu dreptul. Efectuati 3-6 serii a cate 10-20 de sarituri .

Dupa ce ati lncheiat exercitiile de sarituri, trebuie sa va relaxati mu sculatura scuturand picioarele. Exercitiile de mai sus au fost combinate dupa principiul lmbinarii fortei brute (primele doua exercitii), cu forta exploziva (ultimele trei exercitii). Prin efectuarea acestor exercitii in felulin care au fost prezentate va veti dezvolta foqa §i viteza picioarelor, putand executa cat mai eficient loviturile de picioare §i deplasarile din wushu.

r

Page 41: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

sau • mag1a

Penchak Silat

L-------------------------------------------------~~-=-=~

~ Cristian Laiber

Dupa ultimele antrenamente de Penchak Silat, cu maestrul Tuan Raban 7 dan, am avut ocazia deosebita sa urmaresc un docu­ment rar filmat in Malaiezia in urma cu peste 40 de ani cu practicanti de Silat care, intr-un ritm hipnotic, i~i spalau tot trupul cu ulei incins ~i cu acid .

Page 42: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE , Jit if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

nitric, se aruncau peste cioburi de sticHi ~i se taiau cu lame ascutite fara ca pielea sa aiba de suferit, dupa care incepea o lupta unde, daca maestrul nu ar fi intervenit, combatantii ar fi continuat cu siguranta pana la moarte.

"Nimic mai natural" a spus apoi maestrul Tuan Raban, zimbind, "nu este altceva decit Ilmu! In Malaiezia aceste demonstratii inca mai sunt ceva normal ~i se fac anual de catre ~colile de Silat cu traditie."

Ilmu este o notiune greu de tradus in limbajul occidental pentru ca exprima ceva foarte complex. Poate o explicatie mai corecta ar fi "stare de con~tiinta alterata" (ca sa imprumut un termen introdus de Castaneda in lucrarile sale). Ilmu se refera in limbajul malaiezian atat la partea energetica a practicii martiale dar mai ales la trairile ~i experientele de natura spirituala ce transforma radical practicantul de arte martiale in general sau de Silat in acest caz particular. Statutul pe care il au mae~tri de Penchak Silat in Malaiezia este de multe ori

aproape religios, ei sunt considerati ca foarte aproape de perfeqiune ~i fac parte integranta din viata comunitatii malaieziene fiind invitati la toate evenimentele de seama: casatorie, na~tere, moarte. etc ... Multi pot afirma ca acestea sunt doar resturi aie unei civilizatii arhaice uitate de timp ~i de "progresul" occidental, ~i totu~i este extrem de dificil cum, corpul fragil de altfel al practicantilor, rezista deodata la ~ocuri de neimaginat aplicate cu blocuri de granit de exemplu, sau cum o tanara practicanta poate sa indoaie cu dintii 0 bara de metal incins la ro~u ... Enigme bizare pentru noi, lucruri normale pentru ei, totul este atat de relativ ...

Relativitatea, un concept extrem de important in Penchak Silat dupa cum subliniaza mereu maestrul Raban. Tehnicile de Penchak Silat par sa fie extrem de clare pana la un punct unde deja o forma de mi~care foarte apropiata de dans hipnotizeaza practic adversarul pentru cateva fraqiuni de secunde, timp mai mult decat suficient pentru a-1 anihila total. .. Dansul face parte din Penchak Silat, este un ritual necesar, iar eficacitatea este strans legata de acest ritual. Este important de subliniat cain Penchak Silat, ca ~i in toate disciplinele martiale traditionale, eficacitatea nu este ceva haotic, care tine de hazard sau care tine exclusiv de pregatirea fizica ~i tehnica a cuiva. Eficacitatea vine dintr-o strategie ~i o tactica ce nu sunt inventate ci constituie esenta unei ~coli de arte martial e.

Dansul ritual ofera numeroase posibilitati de a exersa, pe un ritm dat (aspect foarte important) bine sincronizat cu respiratia, numeroase mi~cari

Page 43: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

care invaluie intr-o estetica deosebita tehnici de o eficienta mortala. Ritmu~ este de obicei dirijat de elevi avansati sau chiar de maestru ~i, treptat, viteza cre~te pastrandu-~i armonia ~i naturaletea. Incordarea musculara, tensiunea psihica sunt mari du~mani ai unei practici reu~ite mai ales prin incetinirea mi~carilor.

In Penchak Silat-ul practicat in Malaiezia, aceasta forma de antrenament in ritm de muzica se nume~te Pulut ~i Contine atat mi~cari rara partener cat ~i seturi executate cu partener, pana ce se ajunge la nivele mari ca tehnicile sa se execute cu viteza foarte mare ~i mai ales ~ocant de exploziv. De multe ori Pulut a reprezentat o metoda de practica oarecum de masa, exoterica, deschisa, ce a permis trierea viitorilor luptatori de valoare sau a viitorilor experti. Aceasta in opozitie cu Buah sau

· cu practica luptei propriu-zise care era rezervata unei minoritati de discipoli ce aspirau sa fie initiati ~i ale caror antrenamente se desfa~urau in trecut mai ales noaptea. Dupa Pulut, in cadrul Buah se studiau toate aplicatiile mi~carilor deja cunoscute, se rafinau interpretarile tehnice, se perfectionau atacurile direqionate pe puncte vitale, se invata lupta cu mai multi adversari ~i toate acestea faceau ca apoi practica Ilmu sa fie deja naturala pentru practicant. Starea de spirit era mereu vigilenta, nu exista modele de arme de lemn in Silat, toate armele sunt reale ~i evident ca accidente grave sunt oricand posibile.

Inceputul in Ilmu il constituie chiar aceasta stare de vigilenta prelungita ~i dincolo de antrenament, realizata de unele ~coli de Silat prin

ARTE MARTIALE . , it m: •••

perioade de post ~i meditatii departe de lume. Apoi are loc initierea propriu zisa care consta printre altele in transmiterea puterii spirituale de la maestru la elev, iar elevul trebuie sa fie perfect pregatit pentru asta. Daca nu este pregatit este ca ~i cum ai pune la priza un bee de lanterna -filamentul sau va ceda ... Elevului insuficient pregatit, Calea ii ofera ~i caderi ~i cu cat ajungi mai sus caderea e mai dura ... Astfel de caderi pot fi de la simple probleme de circulatie energetica dar se pot extinde pana la devieri de personalitate, exacerbari ale ego-ului etc.

Elevul ce prime~te corect cunoa~terea acestui Ilmu, intelege cum sa practice Ilmu ~i sa transmita mai departe ~i cum sa i~i faca trupul 0 arma invincibila. Este mai mult ceea ce asiaticii numesc "energie" (ki, qi, prana, etc.), este o stare de spirit in care exista capacitatea de a simJi ~i de a contra/a . . ..

A simti adversarul ~i a controla timpul ~i spatiul din jurul sau nu sunt ideal uri de neatins, ci sunt chiar foarte tangibile prin practica asidua ~i deta~ata (un alt concept important asupra caruia voi reveni). Expertul de Silat poate eschiva atacurile adverse ca intr-un dans plin de gratie iar riposta apoi este pe cat de nea~teptata pe atat de rapida ~i orientata catre anihilarea totala ~i imediata a adversarului care este deja dominat psihologic. Dupa un timp de practica se poate intra brusc intr-o stare de transa in timp'lllluptei ce face ca loviturile adverse sa nu mai conteze sau chiar sa se intoarca impotriva agresorului ajungandu-se astfella acea· victorie fara de lupta . . .

Page 44: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE I

it it! BUDO- KUNG FU.MAGAZIN Nr. 26

Sabia japoneza

Nihon-t C§._ Tudor Stanciu

Sabia in mitologia japoneza Ati simtit vreodata luciul rece, vestitor de moarte

al unei sabii japoneze? Ati cantarit in mana povara grea de suflete in

toata splendoarea ei? Majoritatea oamenilor au vazut o sabie japoneza.

Fie in vitrina unui muzeu, fie manuita cu dexteritate de eroul unui film de actiune ~i mai putini au avut ocazia sa puna mana pe o astfel de sabie.

Indiferent daca au avut sau nu cuno~tinte in domeniul artelor maqiale, cei ce au vazut "fulgerul de lumina" al unei tehnici de iaijutsu (arta de a scoate sabia ~i a lovi) au ramas, cu siguranta, inmarmuriti ~i profund impresionati de acel "fulger" insotit de ~uieratul aproape imperceptibil; ambele "fenomene" fiind produse de sabia in mi~care. Totul se produce cu o viteza uimitoare. Cand spectatorul reu~e~te sa realizeze conexiunile logice a ceea ce a vazut, sabia se afla de mult timp in teaca a~teptand urmatorul asalt.

Chiar daca maestrul de iaijutsu ar repeta de zeci de ori aceea~i tehnica, privitorul nu va putea decat sa constate ca: "a privit, dar nu a vazut nimic".

Multi oameni incearca sa inteleaga de ce sabiile japoneze sunt atat de diferite de cele faurite in alte culturi (celebrele spade de Toledo, spre exemplu). Diferite nu numai datorita tehnologiei particulare de faurire, dar ~i datorita produsului finit, a efectelor acestuia: forma, liniile elegante, reflexele luminii ~i umbrelor metalului.

Sabia ocupa un loc aparte in cultura, civilizatia ~i istoria japoneza, ea fiind de-a lungul secolelor cea care a exercitat o influenta majora in dezvoltarea societatii nipone.

Ca suport al afirmatiei de mai sus trebuie cunoscut ca, in patrimoniul cultural japonez, alaturi de oglinda (Yata no Kami) ~i piatra pretioasa (Yasakami no Magatama), sabia (Arne ·no Murakumono Tsurugi) reprezinta cele trei simboluri imperial e.

Cele mai vechi documentejaponeze: Kojiki (712 e.n) ~i Nihon Shoki (720 e.n.) contin legende mitice

despre aparitia acestei sabii, cat ~i a celorlalte doua simboluri imperiale.

"Din haosul primordial au aparut zeii. Ace~tia au luat in stapanire cele trei lumi: Takamagahara­lumea cerurilor, Toyoashihara - lumea pamanteasca ~i Y omi no Kuni - lumea adancurilor".

Dupa o serie de intamplari ~i prefaceri, legenda mentioneaza aparitia a doi zei importanti: Izanagi (barbatul) ~i Izanami (femeia). Se spune ca ace~ti zei au creat "marea tara a celor opt insule - Oyashima". Mai tarziu, zeita Izanami da na~tere unui numa~; de 35 de zei ~i zeite. Dupa na~terea zeului focului , Izanami moare ~i coboara in infern.

Din cauza supararii, zeul Izanagi il ucide pe zeul focului ~i apoi coboara in infern pentru a o ruga pe zeita Izanami sa revina in lumea lui. Nereu~ind sao convinga, chiar mai mult, zeita incearca sail omoare, zeul revine la suprafata ~i, scufundandu-se intr-un parau, se purifica. In timpul scaldatului, spune legenda, Izanagi da na~tere unui mare numar de zei, dintre care cei mai importanti sunt: zeita Amaterasu - zeita soarelui, zeul Tsukuyomi - zeullunii ~i zeul Susano-o - zeul marilor.

Legenda urmeaza firul pove~tii in care Amaterasu se ascunde intr-o pe~tera, ca urmare a unor neintelegeri diritre frati, lasand lumea in intuneric.

Zeii panteonului nipon reu~esc sao scoata la u~a pe~terii cu ajutorul unui pinjaponez, in care a~eaza o oglinda ~i un colier de perle, obiecte ce vor deveni mai tarziu primele doua simboluri ale imparatului.

Dupa aceasta intamplare, zeul Susano-o este izgonit din lumea cerurilor (asemanator lui Prometeu, din Olimp) ~i trimis sa lupte impotriva balaurilor din a pus.

Odata cu izgonirea zeului Susano-o, scena legendelor se muta in tara Izumo, aflata in lumea pamanteana.

Page 45: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Aici, Susano-o se lupta cu un balaur cu opt capete ~i opt cozi, pe care il omoara taindu-i capetele ~i cozile. Dintr-una din cozi el ia o sabie pe care o trimite surorii sale Amaterasu, ca semn de impacare.

Sabia se numea "Arne no Murakumono Tsurugi" ~i a devenit mai tarziu eel de-al treilea simbol alimparatului.

Intr-o prezentare lapidara, aceasta este legenda sabiei japoneze. Sabie care, dincolo de scopul ei practic de arma, dincolo de statutul de simbol impe­rial, reprezinta insu~i esenta sufletului japonez.

II. Sabia in Japonia medievala -tehnici constructive

Sabia japoneza, pe care o cunoa~tem astazi, a fost introdusa relativ tarziu in Japonia. La inceputuri aceasta sabie era de fapt o copie de slaba calitate, preluata dupa cele coreene.

Patrunsa in J aponia odata cu alte elemente de civilizatie (elemente importate de la statele conti­nentale), prima sabie japoneza avea forma dreapta (numita choku-to ), lung a, fiind folosita in specialla impungeri ~i spintecari.

Nu se cunoa~te cu exactitate cand a aparut nihon­to - sabiajaponeza - u~or curba, atat de cunoscuta astazi.

Primele atestari documentare mentioneaza existenta ei la mijlocul secolului al XII-lea, insa batranii me~teri spun ca transformarea sabiei lungi ~i drepte- choku-to, a avut loc in secolul al IV-lea d. Cr., luand forma curbata (ca element de noutate) §i ca din acest secol a fost folosita in special pentru spintecare, mod de folosire care, se pare, a determinat curbarea lamei ~i realizarea acesteia din oteluri speciale, mai ales in zona de contact.

Astazi, dupa mai mult de 1200 de ani de exis­tenta a nihon-to structura metalului §i procesul de faurire al ei au ramas practic neschimbate (pastrand astfel traditia). In schimb in productia sabiilor de serie s-au 1mbunatatit radical, in special dupa anul 1867 (inceputul epocii Meiji), procedeele de lucru §i chiar compozitia unora dintre elementele integrate otelului.

Incepand cu secolul al VIII-lea, materialul folosit pentru faurirea unei sabiieraobtinut prin prelucrarea repetata a minereului defier, pana la realizarea unui otel special (cu un anumit continut de carbon ~i un anumit grad de duritate), fiecare din micile lingouri obtinute fiind folosite apoi la realizarea diferitelor parti ale lamei.

ARTE MARTIALE I

Pregiitirea lamei fncepe fn foe

Urmatoarea etapa consta in forjarea, la cald, a lingourilor de otel pana se obtineau lamele subtiri (cat o foita de tigara). Lamelele obtinute erau la randul lor prelucrate prin plieri repetate, reu§indu-se astfel controlarea continutului de carbon.

Procesul de fotjare era foarte complex, astfel ca de multe ori se ajungea la structuri laminate continand pana la 10.000 de structuri de otel de diferite calitati ~i continuturi de carbon (un otel mai tare sau mai

Secfiune prin lama sabiei - se pot observa straturile suprapuse

moale la corpullamei, sau o structura cristalina pentru tai§). Toate aceste procese erau urmate de alte §i alte operatii complexe, unice §i caracteristice pentru nihon-to.

De exemplu pentru ca lama sa nu fie casanta, era nevoie de un otel flexibil, care insa nu era foarte dur. In acela§i timp era nevoie de duritate in zona tai§ului.

Se imbinau cele doua necesitati prin confectio­narea lamei din otel elastic §i apoi calirea tai§ului.

Duritatea la tai§ se obtinea prin aplicarea unui

Page 46: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

I

ARTE MARTIALE , it if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Aplicarea lutului pe lama

lut special, care apoi se prelucra la cald. Astfel, la tih§ sabia avea o duritate maxima, in

timp ce partea opusa era din otel moale. In urma acestui proces apareau acele "valuri" de pe tai§.

Apoi, lama forjata de me§terii faurari, trecea in mana me§terilor §lefuitori.

Procesul de §lefuire, in sine, era §i este §i astazi extrem de pretentios §i migalos.

Un §lefuitor expert realiza pana la trei sabii pe an.

Maestrul §lefuitor prelua lama §i o supunea unei atente examinari pentru a recunoa§te tipurile de materiale folosite de catre me§terul faurar; apoi, urma o a doua examinare sub aspect estetic, dupa care stabilea tehnologia §lefuirii ei. ·

Slefuirea propriu-zisa contine §ase etape: 1. Shitaji-tsuya - prepararea lamei pentru

§lefuire; 2. Ageji-tsuya - alegerea metodei de lustruire; 3. Nugui- modelarea ornamentelor; 4. Hadori- ondularea; 5. Migaki- lustruirea tai§ului; 6. Narume - lustruirea varfului sabiei. In primele doua etape, lama bruta este lustruita

cu un anumit tip de piatra (un fel de gresie), sectionata atat de subtire !neat devine transparenta. Lustruirea muchiei §i a partii superioare a lamei se face prin frecare U§oara, cu bucati mici de pietre umezite §i apasate cu degetul.

Urmeaza etapa a treia, foarte dificila, pentru ca trebuie realizate modelele ornamentale de la punctul de 'intalnire a tai§ului lamei cu partea de mijloc a

Realizarea modele/or pe lama

acesteia. Etapa a patra este strans legata de reu§ita celel

de-a treia, pentru ca ea consta in realizarea luciullll conturului modelului ondulat. Obtinerea stralucirii ornamentelor ondulate este, de asemenea, extrem de migaloasa. Orice mi§care grqita poate duce la distrugerea desenului §i reluarea 'intregului proces de §lefuire. Cu atat mai migaloasa este munca de §lefuire a lamelor ce au imprimate ondulatii duble.

Continuand in acela§i regim, munca efectuata in cea de a cincea etapa este infinit mai pretentioasa. Tai§ul sabiei este mai subtire decat firul de par, ceea ce face ca, uneori, §lefuirea acestuia sa se execute cu respiratia oprita.

Realizarea vt'irfului

Ultima etapa, a §asea, da forma varfului sabiei . §i armonizeaza estetic 'intreaga lucrare.

Iata de ce se poate spune fara team a ca, faurirea unei sabii japoneze, este o arta §i totodata o lupta. Arta faurarului de a uni otelul cu focul §i cu apa. Arta §lefuitorului de a modela lama bruta- otelul devenind o arma plina de armonie §i frumusete.

Lupta data de cei doi mae§tri "impotriva" fierului. Lupta in care "armele" lor sunt pasiunea §i §tiinta de a manui fierul, apa, focul §i pamantul.

Acest proces creativ se incheie odata cu trecerea sabiei §lefuite prin mainile me§terului care, atent §i grijuliu realizeaza garda, manerul §i teaca. Elemente la fel de importante in crearea ansamblului nihon-to.

Ill. Sabia japoneza intre tradi~ii 'i lumea moderna

A§a cum am vazut, sabiajaponeza este cu totul deosebita, fiecare exemplar in parte avand propria sa expres1e.

Originalitatea formei exterioare, expresivitatea unica a formei interioare, sunt elemente care o fac inconfundabila §i care 'ii confera totodata un sens spi­ritual §i filosofic .

Dincolo de procesele, etapele §i mijloacele fizice de realizare a unei sabii japoneze, me§terii pun in ea o parte din sufletullor.

Tocmai aceasta 'incarcatura spirituala ii leaga pe

Page 47: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

Lama ci'iliti:i

fauritori §i §lefuitori, uneori la distante in timp, de secole, unindu-i in aceea§i dorinta de pastrare a traditiei, a frumusetii sabieijaponeze §i a perfectiunii acesteia.

Studiata din mai multe unghiuri de vedere, structura interna a nihon-to capata multe sensuri sub aspect religios §i filosofic.

Astfel, sabia japoneza capata sensuri spirituale din mai multe motive.

Primul tine de sufletul me§terului fauritor/§lefu­itor, de spiritualitatea acestora transferata in interiorul sabiei.

In acela§i timp, spiritualitatea sabiei japoneze este conferita de religia traditionalista - shinto. Sabia face parte din simbolurile sacre ale tezaurului impe­rial, insa semnificatiile din acest unghi, sunt mai multe.

De asemenea, samuraiul conferea o anumita spiritualitate sabiei . Un prim aspect se refera la stralucirea sabiei. Cu cat stralucirea lamei era mai mare, cu atat se remarca mai buna calitate a otelului din care era faurita, insa mult mai importanta era semnificatia stralucirii, atunci· cand era apreciat caracterul posesorului ei.

Despre nihon-to se poate spune ca a avut un sens §i o ratiune proprie de existenta, fiind perceputa diferit in fiecare epoca.

Candva, sabia era folosita exclusiv pentru lupta, singura ratiune de a fi a unui samurai fiind aceea de a se pregati permanent pentru momentul in care trebuia sa scoata sabia din teaca §i sa o foloseasca, iar acest lucru insemna "a trai" sau "a muri". Samuraiul i§i traia viata sub semnul filosofiei mortii.

Epoca moderna a adus schimbarea sensului sabiei japoneze, ceea ce de altfel a dus §i la schimbarea culturii in general.

In societatea gentilica, samuraii §i chiar familiile lor mureau din cauza sabiei.

Astazi, ea nu mai provoaca moartea nimanui, insa exprima un sens estetic propriu §i amintirea unei estetici a mortii.

In zilele noastre, simbolul reprezentat de sabia

japoneza §i-a pierdut din interes pentru ca, bineinteles cu anumite exceptii, japonezii nu mai sunt interesati sa se ingrijeasca de sabie pentru a-i pastra stralucirea.

Astazi, barbatii japonezi, preluand standardele §i metodele occidentale, §i-au creat alte sisteme §i mijloace de perfeqionare a propriei imagini .

Ca rezultat firesc al schimburilor inter-culturale dintre Japonia §i alte tari occidentale, dupa eel de-al doilea razboi mondial, nihon-to, alaturi de multe alte simboluri emblematice nipone, patrund in societatea occidentala.

La inceput timid, indirect, prin intermediul practicantilor de kendo, cu timpul sabiajaponeza i§i regase§te semnificatia de simbol al unei culturi, al unui mod de viata, a§ezata de acum pe panopliile a tot mai multor colectionari de arta asiatica.

Ace§ti colectionari au reu§it sa achizitioneze o parte infima din sabiile koto sau shin-to, un lucru pozitiv pana la un anumit punct, pentru ca cei mai multi dintre colectionarii occidentali, odata ce au achizitionat o astfel de capodopera nu se mai gandesc la intretinerea ei - §i nu ne referim aici lao intretinere empirica, ci la o lustruire §i reconditionare executata de un me§ter §lefuitor expert.

In plus, sabiajaponeza a devenit astazi, datorita cererii mari, un simplu articol comercial.

Multe companii, japoneze sau nu, produc nihon­to industrial, tocmai pentru a acoperi cererea cat §i pentru a d.§tiga piata de desfacere prin intermediul preturilor mici.

Insa, ceea ce este important in privinta sabiilor japoneze este initiativa guvernului japonez de a con­serva §i proteja un numar de peste 20.000 de exem­plare, prin declararea acestora "tezaur national".

Intre aceste exemplare protejate de lege se afla sabii faurite acum 1000 de ani, acum 800 de ani, acum 500 sau 300 de ani.

Mai mult, guvernul japonez a acordat statutul de "tezaur national viu" unui numar de mae§tri faurari §i/sau §lefuitori (din cei aproximativ 180 cati mai sunt in viata), de asemenea ca o incercare de a conserva traditia §i semnificatiile sabiei japoneze - nihon-to.

Page 48: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE , JEt if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Uchi Deshi Ia Marotokan Dojo 0 experienti unici ...

~ Cristian Laiber

Traditia elevilor interni (uchi deshi) era in trecut una din cele mai importante traditii legate de practica serioasa a artelor martiale ~i de relatia

ce se stabilea intre maestru ~i discipol, relatie diferita de ceea ce exist a astazi, relatia intre profesor ~i elev. Exista lntr-adevar In lumea occidentala actuala o mare confuzie !ntre aceste doua tipuri de relatii, ele tinct sa fie echivalate de cei mai multi fie din ignoranta, fie din exces de zelln etalarea cuno~tintelor despre Orient (extremism in ambele cazuri) . Mai exista ~i tendinta minimizarii valorii practicilor uchi deshi, ele fiind vazute doar ca un anacronism al unei epoci japoneze demult trecute, un simplu moft din dorinta de a parea ceea ce nu e~ti ...

Am sa incerc sa prezint In acest articol ce inseamna in realitate aceasta practica, inca In vigoare in extrem de putine dojo traditionale din Japonia, ~i cu atat mai putin in Europa.

Am avut ocazia deosebita ~i onoarea totodata de a fi invitat de catre sensei Maroteaux, Takeda Ryu Shihan, 8 dan aikijutsu, 5 dan iaido, 5 dan jodo pentru a studia ~i aprofunda disciplinele Takeda Ryu in dojo-ul sau personal timp de o saptamlna. Ocazie deosebita pentru ca sensei Maroteaux este un om foarte ocupat, conduce stagii de perfeqionare In aproape fiecare weekend in Franta ~i In multe alte tari; onoare deosebita pentru ca odata ce cineva devine elev serios (centura neagra - yudansha) doar maestrul este eel ce poate lua initiativa unei aqi uni sau invitatii , iar elevul

nu poate sa se autoinvite de exemplu ca uchi deshi, sau sa se autopropuna pentru teste de grad.

De cativa ani shihan Maroteaux ~i-a inaugurat un mic dojo, la parterullocuintei personale, numit Marotokan Doj o. dupa numele japonez care 1-a primit de la soke Nakamura. Acest dojo este destinat In exclusivitate centurilor negre avansate, gradelor superioare ce vin sa se specializeze in disciplinele Takeda Ryu. Marotokan Dojo este un spatiu mic, tipic pentru dojo-urile traditionale nipone, unde fiecare lucru respira ~ i emana un viu sentiment budo ... Fiecare lucru din Marotokan Dojo aduce cu sine o lunga istorie ~i multe sentimente . . . to ate sunt obiecte vechi ~ i chiar rare, japoneze, aduse de sensei Maroteaux din cele 17 calatorii ale sale In Japonia, sau primite de Ia experti de renume In arte maqiale. Este ca un mic muzeu al unei lntregi vieti , cu toate peripetiile ~i lntamplarile ei ...

De foarte scurt timp, sensei Maroteaux a adaugat acestui dojo, o mica incapere, transformata de ingenioasa sa sotie Myriam Desveaud, lntr-o camera cu o extrem de placuta ambiantajaponeza destinata primirii elevilor uchi deshi. Este camera pe care am avut din nou onoarea de a o inaugura pentru ca am fost primul uchi deshi ce a studiat aici timp de o saptamana.

Antrenamentele erau in general de doua ori pe zi, dar practic traiam permanent In spiritul artelor martiale prin discutiile permanente pe care le aveam cu sensei Maroteaux ~i prin unele antrenamente spontane, la care nu rna a~teptam .

Seara am avut ocazia sa parcurg o parte din biblioteca aflata in posesia lui sensei Maroteaux, lucrari rare

----~----~~=c--------~----~~----~ de arte martiale, unicate in Europa, iar altele cu siguranta rare ~i in Japonia: carti de Aikijutsu Takeda Ryu, Daito Ryu , Onoha Itto Ryu Iaido, carti despre istoria clanului Takeda ~i despre faimosul general Takeda Shingen (ce a inspirat ~i celebrul film "Kagemusha") . La antrenamente, sensei Maroteaux a pus accentul mai ales pe numeroasele detalii, atat de importante pentru o tehnica cu adevarat japoneza, estetica, economica ~i nu In ultimul rand extrem de eficace. Am aprofundat In spe­cial iaido, mai ales ca trecusem deja testul Shodan Iaido Takeda Ryu Maroto Ha la stagiul de la Cagnes-sur-Mer (Coasta de Azur) . L-am lnsotit pe sensei Maroteaux la acest stagiu de weekend ~i am avut

Page 49: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

prilejul sa vizitez putin Coasta de Azur ~i sa cunosc numero~i alti practicanti pasionati de Takeda Ryu . La sfar§itul stagiu­lui, dupa testul de shodan iaido am fost solicitat, spre sur­prinderea mea, sa fac ~i o demonstratie de yonnin randori (lupta Iibera cu 4 adversari !!).

Antrenamentele de iaido au fost zilnice !a Marotokan Dojo, §i nu rareori am executat o ora intreaga aceea§i mi§care in cautarea "gestului perfect" .. . Profit de aceasta ocazie pentru a multumi §i lui sensei Christian Barnavol alaturi de care am studiat metodele de aikijutsu pentru yondan, mai ales secretele extrem de dureroaselor gakuun (apasari pe puncte vitale) . Antrenamentul a fost tipic japonez §i am studiat sub indrumarea atenta a lui shihan Maroteaux mai ales intrarea in tehnica, de fapt partea cea mai importanta ... Ulterior shihan Maroteaux mi-a explicat modul in care a studiat aceste tehnici prima data cu shihan Mimurodo (Hakko Ryu) §i mi-a explicat diferentele dintre tehnica martiala de Gakuun Takeda Ryu fata de aplicatiile preponderent terapeutice din Hakko Ryu. Nu este vorba de tehnici mai bune sau mai rele ci doar de finalitati diferite.

Apoi In ultima zi am vizitat cu sensei Maroteaux, regiunile magnifice din sudul Frantei de pe Hinga A vignon §i ne-am In tors mult dupa prinz .. . In scurt timp antrenamentul a lnceput din nou in Marotokan Dojo §i chiar daca eram destul de obosit am practicat singur iaido. Dupa o ora §ijumatate de iaido a sosit §i sensei Claude Chantegrel 5 dan Takeda Ryu ~i am lnceput un nou antrenament de aikijutsu .. . Dupa acest antrenament sensei Maroteaux mi-a

'

ARTE MARTIALE ,

cerut brusc toata programa de yondan ... Mi-am reveni t din uimire ~i ... toata oboseala trecuse .. . exista doar adversarul asupra caruia trebuia sa rna concentrez. Testul a durat peste o ora dar eu am avut senzatia ca nu se mai sfar~ea ... Intr-un final, sensei Maroteaux a intins rapid o masajaponeza ~i rn­a anuntat ca am trecut testul. Inca nu lmi reveneam din uimire ... Demonstratia cu 4 adversari fusese parte din tes t, plimbarea prelungita de dimineata i~i avusese rostul ei, sa fiu obosit ~i fizic sa mai pot depune efort. . . astfel ramlne doar ki-ul ca unica speranta . . . Dupa sake-ul traditional sensei mi-a spus ca ceva similar i se inUimplase §i dansului in Japonia in urma cu multi ani cand trecuse testul de 4 dan ... 0 extrem de frumoasa amintire care lmi va ramine mereu In suflet. ... Am fost a poi numit instructor ~ef pentru Romania, autorizat sa testez elevi inclusiv pana la shodan (1 dan) In aikijutsu §i sa decernez diplomele semnate de shihan Maroteaux.

Voi continua cu impresii ~i detalii despre aceste experiente unice traite In Marotokan Dojo.

Am sa lnchei nu inainte de a anunta ca §i In acest an se va organiza In luna iulie, Stagiul de Takeda Ryu de Ia Constanta.

Pentru informatii contactati-ne la numarul de telefon din pag. 72.

Page 50: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE , :lf:t if! BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

WING CHUN-A ~ ~

INTRE LEGEND A Sl ADEV AR (II) ~ Drago~ Chiric

La sfar~itul povestirii, Leung Bok Lao il intreba pe Y ee Yim daca cunoa~te sistemul ( daca 1-a vazut vreodata) .

Yee Yim raspunse ca el invatase acest sistem pe vremea cand era foarte tanar, profesorul sau spunandu-i ca nu mai predase nimanui stilul respectiv ~i, de asemenea, ii transmisese sa nu invete pe nimeni altcineva. Statea de mult timp in acest ora~ ~i nu vorbise cu nimeni despre cuno~tintele sale martiale, deci nimeni nu cuno~tea faptul ca el este practicant de arte martiale.

Yee ii explica lui Leung ca invatase sistemul de la Mui Sun care invatase Stilul Cocorului Alb de la Ng Mui, apoi il combinase cu propiile metode, iar forma pe care tocmai o vazuse in timpul reprezentatiei lui Leung ·este Siu Lin Tao (Micile

ginduri/ideii) care este forma de baza a stilului. V azand ca Y ee Yim recunoa~te ca ~tie ace=

sistem, Leung Bok Lao spuse ca probabil omul di:­vis este Mui Sun ~i ca el este bucuros ca a gasit t­cele din urma un profesor. II intreba pe batran da ~ dore~te sa il primeasca ca elev. Acesta a fost de acord ~i astfel Leung Bok Lao pornit sa invete.

Din acel moment Leung Bok Lao incepu sa studieze cu Yim Y ee ~i cu fata acestuia. Ziua munce;: din greu la magazinul de branza iar noaptea se antrena. Cum el avea deja o baza cu privire la artele martiale, evolutia sa era foarte rapida, iar Yim 1: aprecia foarte mult.

Yim Y ee se gandea ca este foarte batran, ca fiica sa este la varsta mariti~ului, iar Leung Bok La i se parea o alegere buna pentru ea.

Intr-o zi, Yim Yee o chema pe Wing Chun l2. el ~i ii spuse ca este foarte batran ~i ca i~i simt sfar~itul aproape, iar din acest motiv ar vrea ca e2. sa se casatoreasca inainte de moartea sa. Ii mai spuse ca Leung Bok i se parea o alegere buna pentru ea. chiar daca este sarac ~i munce~te la ei, totu~i estc un om bun ~i foarte ambitios. Cum ~i fata avea parere identica ~i 11 pHicea pe Leung, a fost de acorci cu tatalsau.

A doua zi Yim Y ee il chema pe Leung Bok ~; ii explica faptul ca el ~i fiica lui il plac foarte mult. De asemenea, de cand venisera in ora~, nimeni in afara de el nu cuno~tea faptul ca sunt practicanti de arte martiale. Ii mai marturisi ca el ~i fiica lui erau singuri de 10 ani , de cand murise sotia lui, ~i nu ar vrea saW lase fiica fara nici un sprijin dupa moartea sa. Din acest motiv, el ar vrea sa ii gaseasca un sol inainte de disparitia sa ~i il intreba pe Leung Bok daca nu ar vrea sa fie sotul fiicei sale. Leung ramase uimit de aceasta discutie ~i spuse ca este foarte fericit ca ~i-a gasit un profesor adevarat ~i ca este ~i mai fericit ca profesorul lui ii ofera de sotie chiar pe fiica sa. Atunci, Y ee o chema ~i pe Wing Chun la discutie ~i toate lucrurile devenira oficiale.

La doua saptamani de la casatoria celor doi , Yim Yee trecu in nefiinta. Funeraliile au fost

Page 51: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

aranjate de cei doi proaspeti soti, care formau un cuplu foarte reu~it.

Deoarece erau foarte politico~i cu oamenil, iar tofu facuta de ei era de o calitate foarte buna, afacerea mergea excelent. Cum viata lor era foarte lini~tita din punct de vedere financiar, aveau foarte mult timp pentru antrenamentul de arte martiale.

Inainte de moarte, Yim Y ee ii ex plica lui Wing Chun ca nu a reu~it sa-l invete totul pe Leung Bok ~i ca o roaga pe ea sa aiba grija ca Leung Bok sa i~i completeze invatatura. Wing Chun promisese atunci tatalui ei ca 0 sa-i arate tot sistemul sotului ~i ca nu o sa-i ascunda nimic.

Antrenamentele se desfa~urau in continuare noaptea, iar Leung Bok progresa foarte repede. Totu~i, ceru sotiei sa ii arate forma la manechinul de lemn inainte ca el sa termine de aprofundat Siu Lin Tao. Yim Wing Chun ii explica faptul ca nu are cum sa ii arate forma la manechin pana ce el nu va stapani perfect prima forma, care este fundatia sistemului.

Leung Bok Lao avu senzatia ca sotia sa vrea sa ii ascunda ceva ~i se supara spunand ca nu vrea sa pateasca ~i cu ea cum patise cu maestrul de Choy Ga, mai ales ca ei erau soti ~i tatal ei o rugase inainte de moarte sa ii arate tot sistemul. Wing Chun rase ~iii spuse ca nu vrea sa 1i ascunda nimic, dar ca este necesar sa invete sistemul pas cu pas, altfel nu va putea sa ajunga un bun maestru. Atunci ei au hotarat sa faca 0 lupta de studiu.

Lupta a fost interesanta deoarece cu cat Leung Bok Lao incerca mai mult sa o atinga cu atat el obosea mai mult ~i nici nu atingea tinta. Intr-un tarziu, Leung Bok Lao a realizat caWing Chun avea dreptate ~i s-a hotarat sa invete treptat. Dupa multi ani de practica insa, nivelul tehnic allui Leung Bok Lao ajunsese sa fie superior celui allui Yim Wing Chun.

In semn de multumire ca Yim Wing Chun avut incredere in el ~i 1-a invatat tot stilul tara sa ascunda nici o tehnica, Leung Bok Lao a numit stilul dupa numele sotiei sale "Wing Chun"

De la Leung Bok Lao stilul Wing Chun a ajuns la Leung Jan, care la randul sau a avut mai multi elevi, dar doi sunt de o mare importanta pentru evolutia stilului Wing Chun a~a cum este el cunoscut de noi astazi. Ace~tia sunt Chan Wah ~i Leung Bik, amandoi fiind profesorii lui Yip Man - considerat ca fiind ultimul mare maestru al stilului Wing Chun.

ARTE MARTIALE ,

Page 52: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE I

it if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Sendo Ryu Karate-----------------­~

lnteleger-ea artelor martiale

'&. Emeric Arus -' ---------------------------

Cand oamenii de rand vorbesc despre artele martiale, de obicei se gandesc la stiluri ~i metode de lupta, dar putini se gandesc ca fiecare stil sau metoda de lupta are doua laturi foarte importante: primul, planul fizic sau tehnic ~i al doilea disciplinar (incluzand partea spirituala ~i morala).

Partea fizica inseamna pregatirea corpului uman pentru lupta, invatand cum sa fo1osim diferite parti ale corpului ~i diferite tehnici specifice ale artei martiale practicate. Unele arte folosesc cu precadere proiectarile adversarului, altele folosesc mai mult loviturile cu mainile ~i cu picioarele, iar altele folosesc imobilizari ale incheieturilor articulare ~i presiuni asupra punctelor nervoase specifice.

Aceste tehnici au fost dezvoltate ~i folosite de lup­tatori (samurai) pe campul de lupta ~i pastrate pana in zilele noastre fiind adaptate la cerintele vietii modeme.

Partea disciplinara include mai mult mintea luptatorului pentru a-1 face sa fie disciplinat, pentru a intelege mai bine tehnicile ~i procedurile de lupta pe parcursul procesului de invatare. Cand discutam despre disciplina in artele martiale, nu trebuie sa intelegem numai aspectul de a fi disciplinat catre sensei (profesor), ci ~ i catre obiectivele ~i tehnicile pe care practicantul dore~te sale invete §i sale perfeqioneze la un nivel mai avansat. Practicantul trebuie sa se disciplineze peel insu~i prin concentrare. Concentrarea asupra tehnicii va fi invatata pe parcursul practicarii artei martiale.

Oamenii ar trebui sa cunoasca diferenta dintre artele martiale ~i calea/metoda artelor martiale. In timpurile noastre se practica mai mult metoda/calea artelor budo. Bu =martial ~i do= calea, metoda care include mai mult aspectele naturii umane, unitatea intelectului, corpului ~i spiritului In antrenamentele riguroase ~i continue. Do totodata inseamna autocontrol, dedicatie, loialitate, o morala corecta ~i ata~ament fata de profesor, de club,

etc. Cand vorbim in general despre artele martiale, noi trebuie sa lntelegem ca partea disciplinara este evidenta prin practicarea lor, formand t.in caracter puternic al practicantului; practicand sporadic, nu vom reu§i sa dobandim a~a cum spun mae§trii artelor martiale, o necesitate, sau mai bine zis un drum al vietii.

Multe sisteme socio-culturale au avut in trecut, dar ~i In prezent sisteme de educatie fizica; spre exemplu, Grecia a avut un sistem numit ,pankration". Acesta a fost preluat mai tarziu de romani ~i imbunatatit. Intre 800 - 1200, era cavalerilor In Europa, existau sisteme de lupta ~i pregatire cum ar fi: scrima, folosirea buzdu­ganului ~i a altor arme utilizate de cavaleri . In India exista ~i acum sisteme yoga, iar in Japonia budo.

Toate aceste metode se bazau pe teorie ~i practica, dar ~i pe ideologii, orientari sociale §i erau invatate dupa o anumita metodologie.

Toate sistemele de lupta (chiar ~i cele practicate doar ca sisteme de educatie fizica) au in comun cateva aspecte:

A) . Aspectele fizice: .L. artele martiale ca exercitii fizice: In practica

artelor martiale, toate partile corpului sunt folosite; exercitiile la care sunt folosite pot fi dinamice (izotonice), statice (izometrice) . Practicarea continua a artelor martiale duce la bune rezultate fizice dar ~i lao mai buna respiratie sau circulatie a sangelui, un bun control al sistemului nervos. Iar toate acestea pe langa rezultatele fizice ajuta ~i la formarea unei personalitati puternice.

£. artele martiale ca autoaparare: toate formele de arte martiale sunt excelente metode de autoaparare, prin insa~i definitia lor. Practicarea acestora constant ~i timp indelungat dezvolta reflexe ce sunt o baza solida In situatiile reale de lupta .

.1. artele martiale ca sport: abordarea acestora ca sport a starnit vii controverse, dar In ciuda aces tor a in ultimii ani multe discipline au devenit sporturi cum ar fi judo, karate, mai recent au inceput sa se organizeze concursuri de aikido (promotorul acestora fiind Kenji

Continuare fn pag. 52

Page 53: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

Tehnica Sendo Ryu Karate Do: tanto kata (ipponme}

Tori ata ca cu o lovitura fmpunsa contra abdomenului, Uke se apara printr-un blocaj fn cruce numit f uji ( osae), cu palmele deschise .

Prin alunecarea braJelor se face un ura kate gaeshi cu fntoa rcere mult spre dreapta. Se pastreaza

controlullovind cu piciorul mae fn abdomen. Prin pastrarea prizei numita ura ude osae (kyo)

se apasa pe mana dreapta pe cot pana cand acesta ajunge la sol, fiind pastrat controlul ~i cu ajutorul cuJitului.

Page 54: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE c ,

it )i BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Tomiki), dar eel mai mare succes 1-a avut taekwondo­ul , fiind admis ca sport olimpic.

In ceea ce prive§te transformarea artelor martiale in sporturi, unul din argumentele budo este: nu este im­portant sa di§tigi cu orice pret ci mai degraba sa gande§ti sa nu pierzi niciodata. Ce inseamna aceasta de fapt, este sa nu pierzi niciodata loialitatea fata de artele martiale practicate (faptul ca pierzi un meci, inseamna de fapt ca nu pierzi nimic, deoarece e§ti sanatos §i fericit). Conti­nuand sa practici artele martiale in viitor vei reu§i sa descoperi §i sa-ti imbunatate§ti EUL.

B) Aspectele mentale §i spirituale: impreuna sau separat, artele martiale ca exercitii fizice sau ca sport au o mare valoare mentala de nedescris.

Orice antrenament al unei arte martiale are trei parti importante:

• kihon- antrenamentul de baza, acesta fiind cheia

dezvoltarii "autodisciplinei" §i se poate spune ca este motorul practicii artelor martiale.

• kata - exercitii de forme, este considerat de aproape toti expertii ca fiind sufletul artelor martiale.

. Kata dezvolta autodisciplina, increderea, dar §i dezvol­tarea unor calitati motrice deosebite (precizie, viteza, indemanare, etc.).

• kumite - lupta, ce poate fi stabilita dupa ni§te reguli sau poate fi libera, rara restriqii, va dezvolta spiritul de lupta, simtul distantei, curajul, dar §i increderea in sme.

C) Artele martiale ca "drum al vietii". In esenta, orice arta martiala este un set larg de

tehnici §i atitudini mentale, sistematizate §i codificate, care prin antrenamente dure §i continue dezvolta min tea §i corpul uman pentru a culege cuno§tinte despre sine §i univers.

Page 55: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

Scoala romaneasca de I

Goju Kensha Finalita~i educa~ionale (idee, scop) in Goju Kensha

"13- Prof. dr. Florin Gheorghe Mageriu (7 dan Goju Kensha)

Era in mai 1991, ~i rna aflam de trei saptamani in Tokyo, unde pe toata aceasta perioada adoptasem un program epuizant (cu 2-3 ore in medie, de odihna zilnica) din dorinta de a acumula cat mai multe informatii, atat din domeniul artelor maqiale, cat ~i din eel al vietii cotidiene japoneze, aceasta din urma mai ales, constituind o continua ~i insolita provocare pentru formatia mea de sociolog.

0 consecinta directa a acestui program, a fost faptul ca slabisem vizibil, ceea ce nu a ramas neobservat de catre Tadahiko Ohtsuka sensei. La un moment dat, dupa un antrenament de patru ore, acesta rna intreba: "Furourin-san, tu intelegi importanta echilibrului in Goju Kensha?" Am ezitat putin cu raspunsul, ruland in minte filmul antrenamentului (studiasem Supairunpai Kata), incercand sa imi dau seama ce nu mersese cum trebuie.

Apoi, mi-am dat drumul "turuind" despre importanta echilibrului in tehnica (waza), inlantuirile de tehnici (renzoku waza), respiratie (ibuki), spirit (kokoro - tsuki no kokoro, mizu no kokoro), etc.

Tadahiko Ohtsuka sensei rn-a ascultat cu rabdare un timp, apoi rn-a intrerupt, spunand: "Nu, nu la asta m-am referit, asta merge; este vorba de echilibrul tau specific, de individ uman. Incearca sa meditezi la asta!"

Vorbele maestrului mi s-au infipt in minte, dar rostullor l-am inteles abia peste cateva luni, cand, acasa (in Romania) fiind, imi reluasem studiul de elaborare a unei teorii interpretative asupra metafizicii chineze antice (la care lucram din 1982).

Eram in momentul in care tocmai terminasem o demonstratie logico-matematica prin care in raport cu ipotezele interpretative luate in considerare, de (virtute) aparea ca derivata de

ordinul intai, a unei funqii speciale exprimand pe dao (calea).

In acel moment mi-am dat seama ca de fapt prin de (toku in limba japoneza) se exprima tocmai vocatia abaterii de la echilibrul specific al unei individualit~ti (universal quasi-inchise) in cadrul procesualitatii de realizare intema a identitatii acesteia (dao in limba chineza, do in limba japoneza).

Si imediat, intrebarea lui Tadahiko Ohtsuka sensei mi-a izbucnit in minte, relevandu-mi-se ~i raspunsul: scopul educational-esential al Scolii Goju Kensha este tocmai acela de a forma la fiecare dintre elevii sai un simt special ~i anume simtul abaterii de la echilibrul specific, in procesul vietii proprii, adica tocmai acel "simt allui de, care a ajuns la un anumit nivel de perfeqionare, face posibila actiunea concordanta a individului uman, cu situatia concreta data, in orice domeniu al interaqiunilor acestuia cu mediul sau natural sau special.

Corespunzator acestui scop educational, finalitatea cu gradul eel mai mare de generalitate - idealul educational - specifica ~colii Goju Kensha, apare ca fiind definita prin conceptul de "om capabil de un control optim asupra realizarii identitatii sale in conditiile unor interaqiuni diverse ~i probabilist-variabile, cu mediul".

Astfel, in cadrul procesului educational spe­cific ~colii Goju Kensha, exercitiile psiho-fizico­motrice din domeniile wu shu (qi gong, taijiquan, etc.) ~i budo (Goju Ryu Karate Do, Tai Jutsu, Goshin Jutsu, etc.) sunt doar mijloace prin care, treptat, in etape ~i trepte educationale riguros planificate, se realizeaza scopul educational mentionat mai sus.

Desigur cain acest fel educatia realizata in cadrul ~colii Goju Kensha, influenteaza direct formarea unei capacitati de aqiune psiho-fizico­motrica a elevului, in conformitate cu finalitatile educationale (ideal, scop) definite mai sus ~i doa·r

Page 56: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE I

it ifi BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Un grup de membri ai AGRK din stagiul de Ia Amara, august 1999

indirect, prin interconditionarile interne ale personalitatii elevului, tendinta Ia "actiune adecvata" in orice alt gen de activitate a acestuia. Dar, cadrul formarii ~i dezvoltarii personalitatii elevului traitor in Europa, respectiv in Romania, este constituit de modelul cultural occidental, diferit esentialmente de modelul cultural extrem­oriental (chino-japonez, mai precis).

Prin urmare, pentru ca realizarea finalitatilor educationale specifice ~colii Goju Kensha, intr-un proces educational des!a~urat in Romania, pentru romani, sa nu ramana 0 dorinta utopica, 0

promis'iune neonorata (sau mai rau, o simpla reel am a comerciala in~elatoare) era in mod evident necesar ca procesul educational al ~colii japon~ze de referinta sa fie reconceptualizat interpretativ in cadrullimbajului european al teoriei educatiei.

Din aceste, sale zicem "revelatii", a incoltit ideea de a elabora o lucrare de doctorat asupra procesului educational propriu unei reale ~coli romane~ti de Goju Kensha, particularizand Ia tema respectiva intreaga teorie interpretativa (in limbajul modelului cultural occidental) asupra metafizicii

chineze antice - "Teoria campului structural­functional" - teorie pe care in liniile sale esentiale o definitivasem in 1991.

In februarie 1992, in cadrul Colectivului de admitere la doctorat, la Facultatea de Sociologie, Psihologie, Pedagogie a Universitatii (de stat) din Bucure~ti, am fost acceptat ca doctorand cu tema propusa de mine - "Fundamentele procesului educational in artele martiale. Scoala romaneasca de Goju Kensha".

Acum, dupa ~ase ani de lucru, pot spune ca faptul eel mai important nu este titlul de doctor fn pedagogie obtinut in urma sustinerii publice a tezei de referinta (~i confirmat de catre M.E.N. in octombrie 1999), ci faptul ca aceasta lucrare se constituie ca un real indrumar teoretic pentru activitatea mea practica de instructor de arte martiale ~i de asemenea pentru cea a celorlalti instructori ai Asociatiei Goju Romania Karate pe care o conduc ~i probabil ~i a altor instructori indiferent de stilul practicat, atunci cand ace~tia din urma sunt interesati de a intelege fundamentele educatiei in artele martiale.

Page 57: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE I

PREGATIREA DE SPECIALITATE A LUPTATORILOR DIN

SERVICIUL PRIVAT DE v

PAZA S PROTECTIE I

& Claudiu Sgandar

In numarul trecut al revistei de arte martiale am prezentat cateva elemente de identificare urmand ca acum sa va prezentam alte elemente de identificare utile activitatii de paza §i protectie, cum ar fi:

ldentificarea dupa fotografie: Finalitatile acestui tip de identificare sunt

diferite. Fixarea in memorie a caracteristicilor persoanei pentru a fi identificata intr-o anumita misiune presupune:

• stabilirea daca

I • mirosuri profesionale de la locul de munca; • mirosuri de tutun; • mirosuri de alcool; • mirosuri de parfum; • mirosuri de sapun; • mirosuri de alimente consumate. In general, urmele de miros nu pot fi

ilnpiedicate sa apara; secretia unor substante chiar cre§te in perioada premergatoare sau in cursu! unei aqiuni periculoase cand starea psihica deosebita (emotie, spaima, incordare nervoasa) §i fizica (efort) duce la ridicarea temperaturii corpului.

Stabilirea mirosului persoanei poate fi realizata pe calea simtului

persoana dintr-o fotografie este cea presupusa;

~tiililllfiiiii.~::=:U::~ olfactiv, cu ajutorul

• determinarea daca doua fotografii reprezinta aceea§i persoana.

De mentionat ca sunt dificultati in identificarea dupa fotografie deoarece proportiile sunt miC§orate, persoana este prezentata static, exista jocuri de lumina §i umbra ce pot denatura realitatea astfel incat persoane vazute numai o data §i fugar, sunt greu de recunoscut. Identificarea poate fi asociata cu masuratori §i proiectii. Este util sa verificam in acela§i timp daca nu s-a operat un trucaj fotografic.

ldentificarea dupa miros: fiecarui individ ii este caracteristic un miros

rezultat dintr-un amestec ce poate proveni din: transpiratia diverselor zone ale corpului (palme, picioare, zone piloase);

• mirosuri produse de imbolnaviri (aparatul bucal §i dentar);

• mirosul medicamentelor sau drogurilor ingerate;

cainilor special dresati a caror acuitate este de 10.000 de ori mai mare dedit a omului (de aceea sunt folositi la deteqia stupefiantelor sau a explozibililor), sau prin expertiza odorologica (analize de laborator).

ldentificarea persoanei dupa voce 'i vorbire:

Prin limbaj, oamenii se disting net intre ei. Anatomo-fiziologia vorbirii, cu alte cuvinte vocea, se mentine relativ constanta de la preadolescenta pana la sfar§itul vietii daca nu intervin boli deformante ale aparatului fonator.

Caracteristicile acustice esentiale utile identificarii sunt:

• viteza producerii sunetelor §i cuvintelor; • intensitatea vocii; timbrul vocii. In atentia limbajului se mai iau in considerare: • stilul exprimarii; • pronuntia; • particularitatile lexicale, gramaticale §i

Page 58: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE , Jit if!. BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

fonetice (intonatia, accentul, pauzele ). Problema prezentata prezinta interes §i pentru

cazurile de anunturi verbale inregistrate, a apelurilor telefonice in care se profereaza injurii, amenintari, impunerea unor conditii §i pretentii, etc.

ldentificarea persoanei dupa scris: Scrierea constituie o deprindere ce consta in

producerea unor seml)e grafice care redau structura

fonetica a limbajului. Particularitatile scrisului sunt date de: • temperament; • influente culturale; . • influente tehnice;

- • influente familiale. Acestea se materializeaza in modalitati grafice

extrem de diverse care ii confera un caracter indi­vidual §i se reflecta in caracteristicile de ansamblu (dominate grafice) §i in cele de detaliu (morfologia semnelor grafice).

Scriptorul poate fi identificat dupa combinatia literelor, chiar cand se procedeaza intentionat la deghizarea (scrierea CU mana Stanga, utilizarea majusculelor de tipar, etc).

ldentificarea persoanelor dupa anumite obisnuinte de viata, sau

I I I

dupa ticuri: Fiecare om are un fel de a fi, dispune de

anumite deprinderi §i obi§nuinte, care deseori il deconspira fara drept de apel. Gama obi§nuintelor este extrem de diversificata, de la modul de a saluta §i vorbi pana la anumite manierisme comportamentale.

Este semnificativa, eel putin ca legenda, modalitatea identificarii criminalului de razboi Adolf Eichman, expatriat in Argentina §i condamnat la moarte in contumacie de Tribunalul International de la Ntirenberg. Eichman i§i schimbase fizionomia prin repetate interventii chirurgicale estetice §i se antrenase pentru schimbarea unor manifestari de personalitate. Pastrase totu§i o obi§nuinta tipic germana, de a numara intotdeauna marunti§ul primit drept rest la efectuarea unor cumparaturi §i pe care il piasa intr-un buzunara§ special al hainei. A fost un indiciu minor, neinsemnat la prima vedere, dar care a orientat investigatiile ulterioare, care i-au precizat identitatea.

Ticurile pot fi un indiciu extrem de valoros de identificare deoarece apar involuntar, sunt greu de ascuns §i nu pot fi suprimate prin control voluntar. Dintre acestea putem mentiona:

• grimase ale fetei; • anumite mi§cari corporale §i atitudinale, care

se exacerbeaza in momentele de tensiune emotionala sau incordare nervoasa.

Subliniind importanta identificarii persoanelor pentru misiunile specifice de paza §i protectie, trebuie sa spunem cain receptia senzoriala a persoanelor, in prelucrarea informatiiloqi

Page 59: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

verbalizarea acestora pot interveni anumite denaturari . In principal acestea sunt:

• adaugarea a ceva la realitate (spontan si involuntar);

• omiterea unor elemente importante prin uitare; • substituirea unor persoane altora,

transformarea in plan mental a persoanei de identificat.

Aceste distorsionari apar datorita faptului ca situatiile primejdioase, constienta pericolului imediat

I . Agresorul ataca cu pumnulla nivelul capului. Agentul stopeaza atacul cu lovitura de picior fmpinsa in lateral, /a nivelul abdomenului.

2. Agentul executa priza pe brafu[ ~i gulerul agresorului ~i simultan

ARTE MARTIALE ,

si a eventualelor urmari indue de regula distorsiuni in percepere si in redare.

In incheierea articolului, amintim sportivilor si sportivelor ce vor sa practice meseria de agent de paza si proteqie, adresa sponsorului acestei rubrici:

S.C. SSP GUARD SERV S.R.L. Str.Blajel nr.2, Bl. V4, Sc.l, Ap.l, Sector 3,

BUCURE~TI

TELEFON: 321.48.77

ii blocheaza genunchiul. 3. Agentul executa fncarcarea ~i proiectia peste §old a agresorului. 4. Imobilizarea agresorului Ia sol.

Page 60: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

'•

ARTE MARTIALE I

Jit if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

---"--~

;;e~~~

\:.~"~ Genbukan Ninpo Bugei

~Gyokko Ryu Ninpo Cea mai veche scoala

I

de Kosshi Jutsu Arta secreta de lovire a punctelor vitale

~ Cristian Ozon

I. lstoric

Sake Shoto Tanemura in jumonji no kamae

Gyokko Ryu Ninpo era cunoscuta in Japonia ca fiind cea mai veche ~coala de shitojutsu sau kosshijutsu (arta secreta de lovire a punctelor vitale), aceasta ~coala (ryu-ha) avandu-~i originea in faimoasa §Coala Hakuun Ryu Ninpo, §Coala mama a altar §Coli de ninjutsu ca Togakure Ryu, Kumogakure Ryu, Gikan Ryu, Kasumi Ryu.

Tot ceea ce se cunoa§te in K prezent despre Gyokko Ryu i se

datoreaza kuden-u!ui (traditia orala) lui soke Toshitsugu Takamatsu. Tehnicile au fost aduse

y

0 in Japonia de Ikai, un general K chinez exilat §i Cho Gyokko.

Ikai a predat arta sa mai departe lui Gamon Doshi, care a transmis-o lui Garyu Doshi, pro­fesorullui Hachiryu Nyudo.

Hachiryu N yudo este eel care a inventat o arma secreta a ninpo­ului - kyoketsu-shoge (in tra­ducere "a alerga peste munti §i vai"). Kyoketsu-shoge este o combinatie de yari (sulita) cu kama (secera), aceasta fiind legata cu o sfoara de 2,5-3 m facuta din par de femeie sau de cal, la capat avand un inel de fier. Cu timpul, inelul de fier a fost inlocuit cu o bila de metal, iar sfoara cu un !ant, deve­nind ceea ce cunoa§tem astazi ca fiind kusari gama (secera cu !ant).

Page 61: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Hachiryu Nyudo a transmis ~coala mai departe lui Tozawa Hakuunsai, mare maestru genjutsu (tehnici de iluzionism, magie), celebru pentru inki, doki, fuki ~i kaki waza (tehnici demonice).

Gyokko Ryu a trecut din generatie In generatie, pana la Sakagami Taro Kunishige care a organizat ~coala ~i a fost soke din 1532 pana In 1555.

Sakagami a fondat In 1542 ~coala de Koppo Jutsu Koto Ryu ~i a transmis ~coala Gyokko Ryu familiei Momochi, faimosului ninja Sandayu Momochi, du~manul lui Oda Nobunaga In timpul rebeliunii Tensho (1572). De la familia Momochi, Gyokko Ryu a fost transmisa clanului Toda.

In era Meiji, marele maestru Toda Shinryuken Masamitsu li lasa conducerea ~colii lui soke Toshitsugu Takamatsu.

Actualmente Gyokko Ryu Ninpo Kosshi Jutsu a ajuns Ia a! 28-lea soke - Shoto Tanemura sensei .

II. Structura 'i concepte Gyokko Ryu se lmparte In trei sectiuni principale

(Koppo Saryaku Hiden): tehnici de lupta cu mana goala lmpotriva atacului fara arme, lmpotriva atacului cu cutit ~i cu sabie.

Joryaku no Maki se nume~te primul nivel de 12 kata lmpotriva atacului cu mana goala, acestea fiind urmatoarele:

1) Koku 2) Renyo 3) Dan Shu 4) Dan Shi 5) Saka Nagare (Gyaku Nagare) 6) Keoh 7) Hanebi 8) Keto 9) Yubi Kudaki 10) Ketsu Miyaku 11) Taiken 12) Sakketsu (Satei) Al doilea set, de lupta lmpotriva atacului cu cutitul

(tanto) sau sabia scurta (kodachi) are In componenta 8 kata ~i poarta numele Churyaku no Maki :

.1) U Jaku 2) Seito 3) Da Shin 4) Ko Rai (Koraku) 5) Ko (Hanetsurube) 6) Shien 7) Hosen 8) Horaku Ultimul nivel se nume~te Geryaku no Maki ~i este

m elul cu tehnicile cele mai dificile ~i mai avansate din Gyokko Ryu , deoarece sun! tehnici de aparare cu mainile goale lmpotriva atacului cu sabie (katana) sau lance (yari).

ARTE MARTIALE ,

Geryaku no Maki are In componenta 8 kata: 1) Shun U 2) Shun Soku 3) Ichi Geki 4) Kai Soku 5) _Ko Ryaku 6) Iai Fuji (lai Tsui) 7) Chingan 8) Fu U (Furno) De asemenea mai exista In structura ~colii Gyokko

Ryu ~i Shoshin Gokei Gogyo no Kata cu 5 kata Chi, Sui, Ka, Fu, Ku precum ~i Jumonji no Kata, Hicho no Kata. Bazele taijutsu-lui sunt lchimonji, Hicho ~i Jumonji . Sunt prezente ~i nenumarate tehnici articulare ca omote kote gyaku, ura kote gyaku, goja (musha) dori, ganseki nage, jigoku dori, o gyaku, ~ . a .

Datorita faptului ca In Gyokko Ryu deplasarea picioarelor este foarte dificil de lnvatat ~i aplicat in Iupta, se folosesc inainte ~i in timpul luptei lovituri asupra centrilor nervo~i.

Dintre tehnicile speciale de lovire a centrilor nervo~ i

putem remarca boshi-ken sau shito-ken (lovitura prezenta in kata, spre exemplu, Jumonji no Kata §i nu numai) .

In Gyokko Ryu exista ~i diverse moduri de intarire a degetelor (prin lovirea degetelor de copaci, stanci, makiwara), astfel un pr'acticant specializat in Gyokko Ryu poate sparge cu boshi-ken, lovitura cu degetul mare, chiar ~i 0 piatra foarte dura ca cea de rau.

Intr-un menkyo de Gyokko Ryu scrie ca pentru intarirea mainilor se pot folosi nuci sau pietre ce pot fi ascunse in palma, acestea fiind ratite ca bilele energetice chineze~ti , Ia nevoie putand fi folosite pentru distragerea atentiei adversarului in situatii extreme. Strategia §Colii

Page 62: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

,...--

ARTE MARTIALE I

Jit if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

urmare a Jutsu

Gyokko spune caIn prezenta unui du~man trebuie sa fi in armonie cu el ~i niciodata nu trebuie provocat sau intam­pinat cu o expresie incruntata a fetei ci cu un zambet foarte larg . Daca lupta este inevitabila, atunci trebuie folosita cea mai eficienta tehnica pentru a-1 anihila.

Cu un an inainte sa moara (1971) sensei Toshitsugu Takamatsu i-a spus lui sensei Shoto Tanemura urmatorul kuden:

" In Gyokko Ryu exista 9 reguli ~ i acestea sunt: 1) Nin inseamna sa-ti a peri tara cu pretul vietii. 2) Intotdeauna sa fi calm, sa nu-ti fie frica de moarte. 3) Cand e~ti in pericol trebuie sa nu spui nimic, sa

nu arati nimic. 4) lndiferent de cat de puternic este du~manul ,

pastreaza intotdeauna un spirit de neclintit. 5) Sa-ti serve~ti ~ i sa-ti protejezi maestrul ~ i parintii. 6) Viciile iti pot dis truge eficienta. 7) Bautura Jti poate afecta gandirea. 8) Distruge puterea du~manului , dar lasa-1 in viata.

9) Sa nu ·ii inveti pe altii rara permisiunea maestrului.

Ill. Semantica Termenul Gyokko Ryu poate avea mai multe

intelesuri atunci cand este tractus . Forma cea mai folosita este Gyokko Ryu (;Eft ;f.u) unde Gyoku (;£) inseamna

j ad, Ko sau Tora (jfu) tigru ~i Ryu (~fu) §Coala, adica

"Scoala Tigrului de Jad". In vechea China, tigrul ca simbol taoist este simbol

yin. Cum in limba j aponeza un cuvant poate fi scris cu

diferite kanji, voi arata o alta varianta: Gyo (~1" ), Ko (;;_. Ryu (~fu) . In acest context, Gyo inseamna austeritate (religioasa) sau practica adevarata, corecta. Caracterul Gyo (11) poate fi gasit ~i in Gyoja (preotii sectei buddhisre Tendai). Interesant de remarcat este faptul ca soke Tos~itsugu Takamatsu a fost Gyoja. Ko C;m inseamna a merita, onoare sau in extenso intelepciunea varstei. Astfel. in a! doilea caz, Gyokko Ryu poate fi tractus ca fiind ~coala prin care cineva atinge prin austeritate intelepciunea . merite sau onoare.

0 alta forma prin care se poate scrie Gyokko Ryu

este Gyo (~1), Ko (jfu) ~i Ryu (~)· Gyo de la Gyoja ~i Ko

- tigru au fost explicate mai sus. Ryu este scris in acest

caz cu un alt kanji, care inseamna dragon (~). in taoism

dragonul fiind considerat simbol yang. Deci poate fi tractus ca practica adevarata, corecta a tigrului ~i dragonului . Pentru un taoist inseamna aplicarea corecta a teoriei yin (tigru) ~i yang (dragon) .

In Gyokko Ryu se folose~te, de asemenea Ten Ryaku Uchu Gassho (Ruga catre Cer ~i Univers). Cerul se afla intr-o continua schimbare, ceea ce este natural. Dragonul da mana cu tigrul. Intr-o lupta reala, strategia Tenchijin (Cer-Pamant-Om) este des folosita. Exista ~i Gassho Kuji-Kiri, Kongo (metal), Suirin (apa) ~i Kafu Gassho (foe ~i vant). Acestea sunt cele trei comori sau Sanpo Gassho.

Kosshi Taihen Jutsu are tot trei forme : Ryuhen (sau transformarile dragonului), Kohen (transformarile tigrului)

~i Hyohen (transformarile leopardului) .

IV. Amatsu Tatara Soke Shoto Tanemura spune ca in opinia dansului,

ninpo-ninjutsu este strans legat de traditia Amatsu Tatara. Textele secrete ale milenarei traditii Amatsu Tatara

contin cele mai importante invataminte despre Bumon (poarta martiala) ~i Shuman (poarta spirituala).

Bumon reprezinta cele 36 de cai martiale esentiale pentru Ninpo Sanjurokkei formate din Bugei Juhappan ( cele 18 arte martiale principale practicate de samurai) ~i Ninj a Juhakkei ( cele 18 tehnici secrete, speciale , practicate de ninja) .

Shuman se refera Ia toate aspectele spirituale prin care practicantul invata sa inteleaga ~i sa fie tolerant cu diferitele religii ale lumii.

Densho-urile (documentele) Amatsu Tatara au apartinut familiilor Nakatomi, Otomo, Monobe ~i Abe. Clanu l A be num ea aceste documente secrete Abe (Ohhikonaga) Amatsu Tatara Rinpo Hiden No Maki . Famili ile Nakatomi , Otomo ~i Monobe le numeau Kuki Amatsu Tatara Nakatomi Hibumi, Otomo Amatsu Tatara Kishin No Hibumi ~ i Monobe Amatsu Tatara Hissin Mokuroku.

Sensei Shoto Tanemura este al 58-lea soke Amatsu Tatara Bumon & Shuman.

Page 63: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

GENBUKAN NINPO BUGEI Gyokko Ryu Ninpo Kosshi Jutsu - Jumonji no Kata ~ Cristian Ozon

6. B, atacii din nou cu shikan ken, A face sabaki, blocheazii cu jodan uke ...

Executa: Cristian Ozon & Alexandru Cafe

4. Dupii atac, A fntinde mana spre fa{a lui B. astfel fncat degetele sii vizeze ochii lui B.

7 . ... ~i love~te cu boshi-ken tsuki, la coaste (butsumetsu).

8. Dupii a rae, A fntinde mana spre fa{ a lui B, astfel fncat degetele sii vizeze ochii lui B.

in final se revine fn pozi[iile ini[iale de plecare.

Page 64: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE I

Jit if{ BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

se:rie t::eh..-.ica - ca.iet:: t::eh..-.ic a.:rt::e ma.:rl;ia.le

KYOKUSHIN KARATE Cornbinatie de lupta (sen no sen)

~ Claudiu Sgandar

1. Tori ~i Uke J.nju kamae.

3. Uke impinge piciorul exterior ~i pa~e~te in fata.

Executa: Nicoleta Cheoseaua & Marian Rf~noveanu

2. Tori ataca gedan mawashi geri; Uke blocheaza cu sune uke.

4. Uke contraatacajodan mawashi geri pe partea opus a.

Page 65: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

se:rie "t:eh.-.ica - caie"t: "t:eh.-.ic a:r"t:e ma:r~iaie

Shitei Tori 'W aza ~ Tudor Stanciu

1. Jodan mawashi tsuki Hidari teisho uke I hidari shotei mawashi uchi

3. Surui nage (pozifie intermediarii)

Executa: Tudor Stanciu & Vasile Ganea

2. Gyaku eri te dori Migi shita tsuki

4. Surui nage (jinalizare)

Page 66: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr.26 I

se:rie t:eh.-.ica - ca.iet: t:eh.-.ic a.:rt:e ma.:rl;ia.le > •

AIKIJUTSU TAKEDARYU Tanto Tori

a_ Cristian Laiber Executa: Pascal Lagouche & Cristian Laiber

at ace potrivitc.

Cel care se apara este intr-o garda relaxata, zanshin.

3. Se apasa putemic pe bratul adversarului determinand dezechilibrarea acestuia (kuzushi). Se observa ca uke este inca in picioare ~ i se folose~te de o mi~care din bazin - hara , Ia controlul adversarulu i .

-(-

2.Atacul este de tip chudan rsuki ~i es te deviar folosind o eschiva ex terioara circulara tenkan irimi tai. Este momentul cand deja incepe aqiunea de control (osae) prin presiune

4. Se a~eaza un genunchi pe sol pentru a putea con trol a mai bine advesarulla sol (osae jime waza) presiunea extrem-E­de durer::;asii detenninand atat controlul adversarului ~i

pennitand .. . 5 ... . preluarea armei (tanto) adversaru lui in conditii

de deplina siguran[a. Bratul se ridica in semn ca adversarul este total controlat, atitudine specifica ~coli i Takeda Ryu. Zanshin.

Page 67: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr.26

#300/ #3002 #3003 #301/ L #301 21- #30/3L #3021 #3022 #3023

#3 151 #31 52 #3153 #3/6 /L #3/62L #31631. #317/C #3/72C #3173C

ARTE MARTIALE ,

0 multitudine de medalii ~i cupe, specifice artelor martiale. Pentru federatii ~i comenzi mai mari de 100 de buditi se face reducere 20%.

#3033 #3032 #3031 #3043 #3042 #3041 #3052L #3052L #305 1 L

#3/2/L #3/22L #3/23L #3/3/L #31 32L #3/33L #3 /41 #3142 #3143

#2056112; #205611/ .. # 20561 1 #2054412; #2054411 ; # 20544 #20575 1 #2052912; #2052911; # 20529 #20566 1#2052412; #2052411; # 20524 1#2050312; #20503/1; # 20503

0lO mm o70 mm 070 mm 070 mm 060 mm 050 mm ~0 mm 050 mm 000 mm 050 mm 050 mm MO mm 050 mm 070 mm 050 mm o50 mm 040 mm 040 mm

&e~ Trofee compuse IIKIL I K2L t SJL

\YI5 mm 045 mm 050 mm 1- #5184 h-37 em I

2- #5185 h-53 em

3- #5187 h-1 JO em

Page 68: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE , it itt BUDO - KUNG J?U MAGAZIN Nr. 26

Din artele martiale ... 10 II 12 13

Orizontal: 1. Intemeietorul §Colii de ju jutsu Jikishin Ryu, un bushi de rang inferior, fmmat la §coala Kito Ryu (2 cuv.). 2. Samurai care a aplicat conceptul de ken-no-shinzui §i a preconizat un spirit calm, nepasator (fudoshin) in lupta (1489-1571; Tsukahara Bokuden). 3. Maestru care a creat disciplina ne-militara kyudo, divizand studiul ei in §ase parti (2 cuv.). 4. In cont"- Cu multa sare- Diminutiv feminin. 5. Plati e§alonate- Marne (in v.) " ... X a". Procedeu tehnic efectuat cu "sabia mainii ", orizontal, pe o parte a capului (qwankido). 6. Intemeietorul stilului de kenjutsu Itto Ryu (Ittosai Kagehisa) - A trage in fire - In hamei! 7. Fondatorul §Colii traditionale de so-jutsu, Shinden Fudo Ryu (no Kanja Yoshiteru) - "Culoare", in limba japoneza. 8. "Shobu- ... "Comanda a arbitrului pentru oprirea luptei (kendo)- Alene- Respect, morala. 9. " ... -waza". Tehnici de studiere a mi§carilor, executate din pozitia "in genunchi" (judo)- Spada cu lama flexibila, (kalaripayat) . 10. Expert in arta sabiei de la Jikishin Kage Ryu (1789-1844); Shimosa no Kami Seiichiro) -In gluma! - " ... -Jiao" . Lovitura de picior spre inapoi, foarte sus (wushu). 11. "China", dupa numele japonez al dinastiei Tang -"Furi-Undo" . Exercitiu de m1adiere, constand in efectuarea cu intreg corpul a unui gen de rasucire pe loc, bratele intinse ajungand la echilibrarea mi§carii /aikido) - Miri .. . incurcati! 12. Lovitura de pumn, ascendenta, spre inainte (karate) - Leqie. 13. Blocaj executat cu mana (karate) - "Hatsu-... ". Antrenament in primele zile ale unui nou an, continuat timp de doua-trei zile in §ir, care

I

prilejuie§te, in general, inlantuiri §i competitii intercluburi §i intemationale.

Vertical: 1. Masa de tesut nou format, care se dezvolta intr-un organism prin inmultirea exagerata a unor celulre (pl.)- " ... Guruma". "Marea roata exterioara" (judo) . 2. Gre§iti- "Sabie la dreapta"; mi§care din Omori Ryu (iaido) . 3. Distantat- Maestru de la Tenjin-shin-yo­ryu, care 1-a avut, pentru un timp ca elev §i pe Uyeshiba Morihei (Tokusaburo)- Akashi Kiyama. 4. " ... -Taoshi". Tehnica de presiune din fata, asupra pieptului adversarului, bratele lui tori inconjurand umerii lui uke (sumo) - "Proiectarea opusa" (judo). 5. Rau afluent al fluviului Zambezi - printul de§ertului (pl.) - Incete! 6. Una din cele 12 mi§cari de baza din Omori Ryu (iaido)­" ... -Gaeshi" . Invingator al unei lupte, prin superioritate tehnica (judo). 7. Metoda de "lupta dura" §ide exercitii intensive, bazate pe forta pura, creata de Ichikawa Mondaiyu - Diminutiv feminin. 8. Kami feminin al soarelui ce detine un loc important in religia shinto. Electrocardiograma (abr.). 9. "A rupe", in limbajaponeza - Bluza rustica. 10. In beton!- " ... Uke". Evitarea oblica a unei lovituri, spre exterior (karate). 11. Numele (in dialectul cantonez) al manechinului de lemn, folosit foarte mult in antrenamentul de Wing Chun (Yan Jing Fat). 12. Maestru de kendo (8 dan), iaido (8 dan) §ijodo (1893-1984; 2 cuv.). 13. "Jodan ... Uke". Blocaj diago­nal amplu, executat cu nunchaku (kobudo)- " .. . Zuki". Lovitura de pumn asemanatoare unui upercut (karate) .

Dictionar: IMIR, DEKA, NOKI. Costin V. Trifan, clubul "Kumade", Campina

N V Z 0 ~ V M V ~

v ~ v l o w o l a s: v "M n,

Page 69: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 ARTE MARTIALE ,

RONIN POVESTIRI DIN LUMEA ARTELOR MARJIALE

i & pagini realizate de Gaby Oancea

Drumul regasirii! Uceniculin arte martiale Su Kong era in ochii

profesorilor sai un neispravit. Sau, cum spunea biitranul Jinn "o nestemaHi a coroanei

lnvaluita in rahat de urs". Un copil plin de talente, dar care nu ducea nimic pana

Ia capat ~i care era pornit impotriva tuturor. Dacii tatal sau nu ar fi fericit ~coala-manastire cu toate cele necesare pentru trei ani de existenta, de mult portile s-ar fi deschis larg ~i tanarul ar fi plonjat in colbul ce desena drumul pana Ia conacul tatalui sau.

Insa manastirea era saraca ~i avea mare nevoie de darurile primite.

Preotii aveau insa ~i o nemultumire. Pentru darurile primite, trebuiau sa modifice caracterul tanarului, sa-l ~lefuiascii, sa-l transforme intr-un tanar senior.

Trecuse un an §i nici gand de vreo schimbare. Preotul Dai, eel care se ocupa direct de educatia lui Su

Kong facea tot ce ii statea in putinta, pentru a invinge cerbicia tanarului . Dar orice ar fi facut, nu reu~ea.

Incerca cu binele: ii arata tehnici secrete prezentate pana atunci doar elevilor speciali, 11 in vat a cum sa reziste in salbiiticie, II instruia in manuirea armelor. ..

In van. Odata ce prindea tehnica sau invatatura respectiva, Kong se scufunda in somnolenta sau apatie, nu mai exersa, nu-l mai interesa nimic.

A incercat §i cu raul: 1-a infometat timp de doua saptamani, Ia pus Ia cele mai grele ~i ru§inoase munci, ba chiar 1-a ~i biitut. Kong primea totul cu deta~are. Daca era de munca nu muncea, dacii era infometat rabda, dacii era biitut nu scotea nici un sunet.

Se parea ca tot raul din lume se ascunsese in sufletul acela de taniir.

Oare ce provocase acea ruptura? Ce prapastie surpase o inima de copil.

Era cert insa ca nu o minte de preot era rae uta sa deferece o inima impietrita.

Disperarea preotilor era mare. Trecuse ~i eel de-al doilea an ~~ e1 nu reu~isera nimic.

Singura speranta era sihastrul din provincia Fukien. Cel atat de aproape de Tao.

Cand in cea de-a opta zi de a~teptare, Dai a fost primit, aproape ca renuntase sa mai spere. Da, biitranul ~tia care este problema sa:

"Ai un fiu", a spus eel atat de aproape de Tao. "Este fiul tau pentru cii traie~te langa tine. Nu il conduce pe drumul tau. Lasa-1 sa gaseasca drumul pe care ii este sortit sa mearga." Apoi i-a fiicut semn sa iasa. Dais-a retras cu spatele, 1-a salutat

pe sihastru, apoi a plecat spre casa. Tot drumul s-a gandit ce a vrut sa spuna biitranul: La­

sa-l sa gaseasca drumul pe care fi este sortit sa mearga. Arta razboaielor nu i se potrive~te . Nici in randul

ciirturarilor nu cred sa intre, ciici nu iube~te caligrafia, iar des pre preotie nici vorbii ...

Pe drumul de intoarcere a vazut Ia campie femeile lucrand Ia campurile de orez. Doamne cum ii salta inima la vederea acelor trupuri tinere.

~i a inteles. Nu un biirbat avea sa-l schimbe pe Kong ... Cand a ajuns Ia manastire, Dai a zabovit doar o eli pita.

A maruntit vorbele in ~oapta cu staretul manastirii apoi a disparut spre satul din apropiere. De intors s-a intors cand luna mangaia de mult matasea calda a noptii de vara.

Ce-au vorbit cei doi, ce-a fiicut Dai in sat, nimeni n-a ~tiut. Arata doar ca de a doua zi, Ia manastire a avut de lucru o tanara frumu~ica, ce-i ajuta pe preoti Ia pregatirea bucatelor. ~i dacii am sa vii spun ca toti ucenicii se ingramiideau sa fie pedepsiti Ia corvoada serviciului la bucatarie, sunt convins ca rna veti crede. ~i printre ei ~i Kong ...

Da, preotul Dai gasise calea. In mai putin de 0 saptamana inima de piatra devenise mai umana. in ~ase luni Kong era un flacau normal, ba observau preotii cu ingrijorare, devenise cam moale ~i suspina cam des. Dumnezeule, ce era de facut , fierul era acum o turta de orez.

De a doua zi, fata a disparut de Ia manastire. Se spunea cii fusese rapita de un grup de calareti din tinutul Kwe, un tinut salbatic, la mai mult de 20 de zile de mers calare. Un tinut din care, cei ce se aventurasera acolo, nu se mai intorsesera.

- Pe unde sa o iau iubiti parinti, pentru a o gasi, i-a intrebat Kong pe preoti.

-la-o peste camp, treci peste valea Tsu §i vei ajunge In pad urea de mesteceni. Acolo cred ca o vei gasi. Vocea lui Dai era grava, insa ochii aveau o stralucire ciudata. Zambeau ochii lui Dai ...

Tot drumul, preotii !-au insotit pe Kong, supunandu-1 Ia diverse incercari. El nu §tia nimic. Credea ca este o frun za purtata pe aripile sortii. Era impacat cu destinul.

La capatul drumului nu a gasit nimic. A pornit spre casa manat de un singur gand. Sii-§i ia ramas bun de Ia calugari ~i apoi sa se desparta de viata.

Cand in poarta rrtanastirii 1-a intampinat o zeita cu chipul cunoscut, Kong a inteles.

Acesta era drumul regasirii. Ce pierduse el inainte de manastire nu era dorinta de a trai. El nu-~i gasise sufletul, iar acum, cand avea aliituri un suflet pereche, realiza ca era implinit atat ca luptator dar ~i ca om. Era Ying ~i Yang, in-tr-un tot contopit, divers dar unitar. ·

Page 70: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE I

it if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ---- ~~ ~ ~ - L-ai vazut pe eel care face antrenament dupa '--' _L ~ _.__ ~ noi, eel de la Tsu Tsu Maki Ryu. Are doua pnetene ...

© Un practicant de Tsu Tsu Maki Ryu este dus de sotie la doctor, dupa ce fusese "zdrobit" intr-un meci de full contact.

Doctorul cu privirea pierduta spune: - Domnule, trebuie sa vorbesc cu sotia dumnea­

voastra ... lese luptfuorul, abia tarandu-se pe holul spitalului,

~i ii spune sotiei: - Draaa cred ca am fost lovit foarte grav. Docto-O'

rul nu a vrut sa discute cu mine, dar vrea sa vorbeasca cu tine.

Nevasta, distrusa ~i ea, intra in cabinet. - Stimata doamna, sotul dumneavoastra este grav

bolnav, aproape pe moarte, ii spune doctorul. Dar exista ~i unele sperante ... Trebuie sa-i faceti masaj din ora in ora, nu trebuie sa piarda nici un meci de fotbal care 11 intereseaza. Mancarea este ~i ea foarte impor­tanta. Doar cotlete ~i mu~chi de caprioara are voie. Iar prietenii nu trebuie sa ii lipseasca din preajma ...

Cu o fata schimbata, nevasta llintreabl'i pe doc-tor:

-Dar de baut nu are voie sa bea alcool, nu-i a~a? - Ba are, cum sa nu. Doar sa nu exagereze foarte

tare. ~i sa fie baturi fine, a~a cum ar fi trebuit sa-mi aduceti mie ...

Nevasta iese ~i bietul om intreabl'i: - Ce-a zis doctorul. .. -A zis c-o sa mori!

© Doi luptatori discutau intre ei:

CONCURS NR 25

- Nu zau. Poti sa iube~ti doua femei deodata? - Sigur. Pan a afla una -despre cealalta ...

© - Mai baiatule, aceasta este cea mai fericita zi din viata ta, e~ti campion de Tsu Tsu Maki Ryu, ii spune tatal, cu lacrimi in ochi, fiului sau Dionisie.

- Dar tata, maine rna insor. .. - Da fiule, tocmai de aceea, aceasta este cea mai

fericita zi din viata ta.

© In satul Cucuieti din Deal, pentru ca Ion se intorcea tot timpul de la antrenamentul de Tsu Tsu Maki Ryu pe inserat ~i satul nu era electrificat, Maria i~i trimite barbatul sa cumpere 0 sticla de lampa, sa poata a~eza ~i ea masa cumsecade.

~i a a~teptat, o ora ~i a a~teptat doua ~i .. .in cele din unna se intoarce Ion, cam "afumat" ~i rara sticla de lampa.

- Bine rna Ioane, unde-i sticla? -No, tu Marie, nu te supara, da' la birt o spus ca

nu tin sticle de lampa, ci doar de palinca ... ~i daca n-o avut, am luat ~i io ce mi-or dat.

© La cei 180 de ani ai sl'ii, fondatorul stilului Tsu Tsu Maki Ryu statea pe o banca intr-un pare ~i se uita dupa femeile frumoase ce se perindau prin fata lui. Langa el se a~eaza un tanar care llintreba: .

- Bine domnule, dar la varsta dumneavoastra va mai preocupa femeile?

- Da, de preocupat rna preocupa, chestia este ca nu mai tin minte de ce ...

CONCURS NR. 26

Daimyo-ul a hotarat ca daca samuraiul nu ar fi fost destul de bun, seniorul 1-ar fi alungat de la inceput. Din moment ce 1-a acceptat timp de zece ani in serviciul sau, acum era momentul sa-l plateasca.

In sala de antrenament sudoarea curgea pe fruntile celor doi prieteni In mod egal.

Ca~tigator:

Mure~an Viorel Carol, Craiova Un volum - Taiko - de Eiji Yoshikawa.

Erau aproape ca doi frati. Se pregateau pentru campionat inca din prima zi cand pa~isera in dojo.

~i totu~i acest ultim meci era eel mai greu. Cei doi prieteni se infruntau in finala. A veau aproape acelea§i ganduri. Ar fi dorit sa abandoneze,

pentru a nu-§i lovi prietenul, dar totodata ar fi dorit sa lupte pentru a-§i incununa munca de atatia ani cu titlul de campion.

intrebare: Dumneavoastra ce ati face daca ati fi in situatia unuia dintre cei doi prieteni?

Page 71: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

• Taran Florin, Rebri~oara - Cfu-tile solicitate nu sunt in stoc.

• Sigartau Dan, Bra~ov - Revista noastdi, la nivel national se difuzeaza prin Rodipet. In Bucure~ti o mai puteti gasi la raionul de materiale sportive al magazinului Unirea ~i la magazinul Olimpic de pe strada Lipscani.

Din pacate nu avem reviste de Muay Thai. Cred ca. cea mai autorizata persoana care ·sa poate statui in acest domeniu este dornnul Mircea Boldea, secretarul FRAMC.

• Luca Marins Constantin, Piatra Neamt -A~teptam comanda dumneavoastdi la telefonul nostru (01) 780 71 54.

• Chilom Lucian, Cetate, Nu mai avem in stoc cartea solicitata.

• Puf Ciprian, Arad - Multumim pentru aprecieri ~i pentru fidelitate. Din pacate numerele din revista pe care le solicitati nu le mai avem, tirajul respectivelor reviste fiind epuizat.

• Saito~ Emanuel, Baia Mare - N u expediem colete in sistem ramburs. Manualul solicitat nu se mai afla in stoc.

• Schwaitzer Tiberiu, Cluj-Napoca- Idem. • Tamas Cristian Dorin- Idem. • Codreanu Mihai, Hunedoara - Nu

expediem echipament in sistem ramburs. • Vlad Nicuta, Craiova - Idem. • Mut Daniel, Oradea - Multumim pentru

aprecieri. Din pacate titlurile solicitate nu mai le avem in stoc. Bineinteles ca puteti face abonament la revista noastra.

• Bucur Emil Sorin, Constanta - Foarte bun raspunsul dumneavoastra, insa la tragerea la sorti a ie~it altcineva. Va mai a~teptam ~i la alte con­cursun.

• Bogle~ Catalin Narcis, Ia~i - Revista continua sa apara, capitolul difuzare continuand

ARTE MARTIALE I

insa sa fie deficitar. Toate informatiile solicitate le gasiti in paginile revistei .

• Albu Sm.-in, Bra~ov - 0 parte din titlurile solicitate s-au epuizat. Cele

disponibile v-au fost expediate prin po~ta.

• Nedelea Ionut Cristian, Mioveni - lata explicatiile solicitate:

shanzhang, baihui, laogong, huiyin, sunt puncte ~i meridiane vitale ale corpului uman, care prin apasare sau lovire pot produce moartea sau vindecarea.

Mai multe amanunte gasiti in cele doua vo­lume publicate de domnul Liviu Tilica in Colectia Budo- Tehnici secrete din Shaolin vol. 1-11.

• Viorel Daneliuc, Suceava - Stiluri chineze~ti se practica in cadrul Federatiei Romane de Arte Martiale- Asociatia Romana de Wushu. Pentru informatii puteti lua legatura cu domnul Petru Grindeanu, secretarul general FRAM.

• Florin Mihailescu, Sighet - Cartile epuizate se vor retipari, in funqie de solicitarile sosite la redactie. Putem sa va comunicam ca in curand se vor reedita volumele Taekwondo de Constantin Dimciu ~i Arta Razboiului de Sun Tsu.

Volumele solicitate de dumneavoastra nu sunt in planul imediat de retiparire.

• Calinciuc Dorel, Bucure~ti - Idem. • Dragan Florin, Bucure~ti - Ma bucur ca

v-a placut foarte mult revista noastra. Spuneti ca este prea greu sa ajungeti la noi.

Eu sunt convins ca daca doriti cu adevarat "sa vedeti ce contine" magazinul, merita sa faceti efortul de a veni.

• Sorin Miu, Zarne~ti- Nu ~tim daca in ora~ul dumneavoastra se practica arte martiale chineze~ti, deci nici stilul betivului.

La revista va puteti bineinteles abona, daca doriti.

• Miclea Dorin, Bucure~ti - Artele martiale europene (boxul englezesc, boxul francez, scrima, etc.), au o larga dezvoltare, dar in zilele noastre s-au transformat efectiv in sporturi.

Artele martiale orientale, de~i au aceea~i ten­dinta, de transformare in sporturi, inca mai pastreaza caracterul de lupta efectiva. Exista chiar ~coli traditionale care practica efectiv artele razboinice, in adevaratul sens al cuvantuhii.

Page 72: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE-MARTIALE , . :1ft if! BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Agenda cu adrese

• Doriti sa practicati adevaratul NINPO-NINJUTSU?

• Sunteti interesati de ~colile traditionale japoneze de

JUJUTSU?

• Doriti seriozitate ~i profesionalism?

KARvu DoJO vine in lntampinarea

dorintelor dumneavoastra

prin dojo-cho CRISTIAN OzoN,

sub directa coordonare a lui soke SHOTO T ANEMURA.

Relatii Ia telefon 092 368176

It I 1111111111111111 111111111 ! 1111111111111111

Ryogen Ryu Heiho Bugei

Descoperiti frurnusetea bujutsu-lui japonez apartinand ~colii Ryogen Ryu

cu prornotorul acesteia

CRIS'I'IAN OZON

Cursuri, stagii de preg3tire, formiiri instructori, afilieri, examene de

grad in disciplina principalii Ryogen Ryu Heiho Bugei

Iai ~enpo Fonna de luptl(cu sabia japoneza,

ce imbina clemente de i~ido-iaijutsu, kendo-kcnjutsu. ~i in diScip'Uncle anexe:

JOHO (metoda de lupta cu bastonul mijlociu ~i scurt); KARATE JU KEMPO (lllpta fara anne); SHIN OBI

BUJUTSU. SHODO (caligrafie, c~~i ~i executare caligrafii).

KARYUKAI TeL 09~368 176

e-mail: [email protected]

IMPORTANT! ....,

RECLAlVIA Orice club sau instructor de arte martiale i~i pot face reclama in

paginile revistei noastre. Incepand cu nr. 25, pentru

aparitia intr-un numar al revistei trebuie sa cumparati 10 reviste

(plata se face anticipat), ce vii vor fi expediate la publicarea reclamei.

Textul publicat este in limita a 25 de cuvinte.

Pentru spatii mai mari se platesc tarife suplimentare (1 USD/~m2).

Introducerea de imagini este taxata separat (5 USD o fotogratie).

Pentru informatii ne puteti contacta la telefon (01) 780 71 54.

TAKEDARYU MAROTO-HA

TAKEDA-RYU

TeL 4204639; 6438776; 048646428;041679215,

Asociatia Romana Ashihara Karate

Sabaki Dojo Practicand Asijiha,ra Karate veti cunoa§te cel1pai c~mpJex sistem

de aparar~ cu m&na goala. Antrenaqtentele au loc in:

~:Bucure~ti, • Sc. Gen. nr. 197 (D~pmul Taberei

35) str. ObcinaMare nr. 2 • Sc. Gen. 155 Sfanta Fecioara

Maria Bra~ov

• Lie. LSN, str. Armoniei nr. 6, Grupa de initiere ~i performanta in

sistemul competitional KOROKAI. Ploi~~i

• Sc. Gen hr. 6 • S~. Gen nr. 20 Bu~be~tiJiu

• Clubulcopiilor §1. elevilor ~fi{lnch cl}ief

Adr~afi'l::>ejanu - 1 dan Pentru stag}i, ·'~!ii~ri §i ll,JSCrieri ne puteti

· "l:ontacta la: ·

Tel. u9~23 p,769, sau E-mail: acl.ic:[email protected]

7'

Page 73: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26 it m ARTE MARTIALE

~ w~~~~ha~~c~~ar~u 1; ./.,I'\ Antrenor international de wushu- kung-fu ~).

Director tehnic FRAM 'J \\

KOROKAI ~ Ji, Centura neagra Korokai

, Pentru informatii, ~ ' '· o~&anizare stagii f's, ~

Telefon: 093 306 653 v.>

TAEKWONDO WTF Arte martiale coreene

E ~ l ..

,

• Initiere ~i performanta -1(" pentru toate varstele . ~).

• Autoaparare ~~~

KOROKAI~ ~~ Rl~ ~r

• Lupta in sis tern

full contact • Lupt~ cu arme

• Forme pe t~h muzidi I"

Constantin Dimciu teL 094 375 798 1:>

I

Asociatia Sportiva

RONIN BUDOlUN

Page 74: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

ARTE MARTIALE JEt if! BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26

Ralden BUCURESTI 092-349704 Yamabushi PITESTI 048~28 Makoto TlRGOVISTE 045-210694 Ryusuikan CONSTANTA 041·252314 Suishin GALATI 036-444122 Tench! CLUJ 064448851 Y~matokan C-LUNG Mold. 030-313$07 Hagakure TIMISOARA 056·214029 Salori TR. SEVERIN 052-338261 Kotora SLATINA 049-42~933 Tetsuzan BACAU

TOURISM!~ MAta1SIA

Stagiu de initiere cu RABAN, 7 Dan ! detalii, antrenamente : tel. 092-349704

Kosho Shorei Ryu KENPO

Karate & Kobudo • vechile KATA din Okinawa cu aplicatii

- eficadta.te prin rafinament tehnic - tehnici de amle - KOOUOO

~ stagii, formari instructori1 afiHeri C. Laiber, 2 Dan

. vechilc traditH martlaln ale unoi scoli autentice

- o intoarcere Ia sursa AIKIDO-ului si JUJUTSU-lui

-fonnari instructor[. $\agli. afilleri

lnstr. $ef pl ROMANIA :

Sensei Cristian Laiber 4 Dan Aikijutsu, 1 Dan !aida

TAKEDARYU

KYOKUSHIN KARATE Sa/a de sport a $colii nr. 123, comuna Jilava, $oseaua Giurgiului nr. 266 (luni,

miercuri, vineri- orele 19-22). Antrenor: FLORIAN TOADER- 2 Dan Kyokushin

INTERNATIONAL SENDO RYv KARATE Do FEDERATION

Sake Emeric Arus- tel: (718) 721 7598; Pentru Romania: Bartis Emoke- comuna Baciu nr. 266, jud Cluj, tel. 064 260 140 sau 064 135 741.

YAMATOKAI Instructor Popescu Adrian - 3 dan jujutsu. lnitiere, performan{a, competifii

copii $i adulti Sa/a Flaros (Timpuri noi) tel. 330 5037

KYOKUSHIN KARATE SALA vESPORTLux- Calea Victoriei nr. 52, sector I. Program: mar{i, joi - ore/e 19'0 -21°0

Samb{Jffj - Orefe 1;!3°- 1430

Antrenor Mircea Marin - 1 dan Kyokushin Tel. 780 40 00

TAEKWONDO WTF fnscrieri Ia sala "Km. 0" (zona PiaJa Unirii) In zilele de marfi ~ijoi­

orele 18:00 sau

sala de sport a c/ubului UMEB In zi/ele de Zuni ~i vineri- 16:30 Antrenor: Vlad Voicu- 3 dan WTF

lNSTRl.JCTOR: SOVI\R BOGDi \N (2 01\N)

·~ 0.1.~643· ... 87 ~ 76

Cristian Ozon, centurii neagrii Korokai Stagii de pregatire ~i perfeqionare- tel. 092 368 176

MIRCI!A UNGURI!AN 5 DAN SHOTOKAN

C:L.UB

CURS URI Luni , Vineri - 18:00 . 19:30 •

UNIVERSITAT~~ . . ECOLOGICA ~ BUCURESTI

FACULTATEA DE EDUC: TIE ~ sc. Gen. nr. 100 - B-dul nneretului

Bdu/:~:~:.:::~~"~"2· ~ KARATE E~~:;:

9

~e ~ A.S. ELECTRICA admitere

(verificarea apti­tudinilor motrice) In perioada 15-17

iulie 2000, inclusiv Ia disciplina

arte marJiale

Organizeaza cursuri de Kyokushin Karate ~i

Kyokushin Budo Kai , initiere ~i performanta Ia:

C.S.S. Nr. 2 B-dul Ferdinand nr. 128.

Program: 1uni, miercuri, vineri

orele 19:00-21:00 Instructor:

Daniel Constantinescu

Telefon: 094 23.0 818

Page 75: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

-~~-

! . .

Garell PoliGraphis'----- . . •. :.::_ -,_. · ... -- • .. _: - --.-"="·· ... ~- - __ _. ' - • - . :::. -- . --- . ·. - ---· - . . __ . - . -

Page 76: MPREUNA. PE UN SINGUR DRUM - Arte Marț · PDF filer. ·~. arte martiale i arte martiaj~jj£~©' budo kung fu m:agazin editor garell publishing house roman fa jit ifi budo -kung fu

MARTIAL ARTS EQUIPMENT Str. Valdemar Lascarescu nr. 4

Sector 5, Bucure,ti, Cod 76634 ROMANIA

Tel/fax- (01) 780 71 54; Tel. 094 500 680

Meda i diverse s ,

tro ,