Motivatia centratape copil
of 8
-
Upload
valeria-ciobanu -
Category
Documents
-
view
243 -
download
0
Transcript of Motivatia centratape copil
-
7/25/2019 Motivatia centratape copil
1/8
Motivolia
4ctermiin
contluitu
unriiiill.,ia
\ti
csla
crtnce:'ttrlti
c'cr
crttsctmblu
de
/actori
rlinttmic,i
(/:iologici, inlelt:ctt,tcrli,
clec'tit,i,
s'ociali,
econontic'i
etc'-)-
Eu
aIle
ca0
care
cleclanSeoz
o
aclit.trte,
asigtruncl
.slimtlcrrea
Si
'sus{inerect
energeticr
itt
t''aclerea
realizrii
ohieclit,eL,t-
pt.econi:crte.
lvfutlit,crLict
reprezint
o
1:scu'ghic-inty;Ortctt"tl
in
procesul
ctutoreglrii'
/iincl
intpticot
tt1
ttclit,iltrtctr
ltrlttrrtr.fimcliilor
p'sihice
(pet'rcptic'
gctntlire'
Ltlenlie'
ntentttrie'
af
eclit:ilule).
subiectul
motir,ation:rl
are
la
baz:i
mni
nlulte
componente:
.
,
necesititli
(srr-rcturi
rrrotivaIiclnale
findamentale
ale
persorlitlii):
.
interese
(rtr.icll[tri
.selaclit,e
,
ralcrtitt
.s'tubile,
clire'c'Litsttcrtc
.\'Pre
ant'ttttite
domenii
de
ctt'lit'ilale),'
.
convitlgeri
(idei trdite
.
scolturi
1i
ideoluri
indiriclului).
Motivatia
are
ntai
multe
I'unctii:
a)
rle
trctittitrtte
internri
si
de semnoliz.ure
a
ur-rui
clezechilibru
tz-iologic
satr
psihologic:
b)
cle.frrcror
4eclonsnroi
nl
nctiunilor
e-fectitte.
specilc
uiotivului.
cerre
cletertlin
alegerea:
c)
rle
uutoreglare
c,
cotnporta'ntentLtlr.ti
care
imprim
cor-rclr-ritei
un
caractet'selectiv
5i
activ'
f)upri
tipologie,
rnotiv:rtia
este:
ceva
saLl
cir"ieva
din
exteriorul
persoanei)
9i
ertrinseca
(activitatea
este
orietltat
de
intrinsec*
(decr-rrge
din
activitatea
irls;i):
indiviclual
(tinc
de
satistctia
persor-ral)
in,Jividului
li
de
contextul
social):
gi
social:i
(detertlrit-tilt
de
conqtiinla
datoriei
soldeaz
cu
etcte
benefce
asupra
pretrarea
persoanelor
etc)
i
negatir'
(produrs
elect*
de
abtirrere-
evitare-
retuz):
initierea
unor
activit1i.
angajarea
n ele.
de
fblosilea
unor
irlilr.rien[e
care
detenlrin
afettit.
(detcrrriilata de
neroia
ortrului
de
a
obtine
itl-:t'i'l--tt-cl-t
scttlttriltlr')
;i
cognitir'
senzorial
etc.).
(deterrninat
cle
nevoia
de a cunoate.
cle a
explor-a.
de a
1t
:titrlttlat
in
plan
(_-orelalia
clintre
rnOtiYatie
qii randrtmentul
cle
inr'tare
-
M;,i;;i;.r.,,iura
"'consicierarir
r-rn
factol
prinroldial
ll
rirndanrentr-rlr:i/succesului
Scolar'
brincipaLa
r-esLrrsai
de
tnentiuere
i
r-r activita
ilatea
de
Altlrri
cle
alctivitate
i
vc'ritlt.
ea
reprezint
principalil
l'esrtl
activittii
gcolare
pot
cr/ctit,,
care
intpulsioneuzr
I
ct
ucLiune),'
fttroicctri
cltre'Orienlecr:ci
cotllpot"lontcrtlul
rli
exi1'lat1{ct
pozitiv
(pr-odus
de
stimulrile
pren'riale
9i
se
ctivittii
sau
a
relatiilor
interumane-
cum
ar
fi:
invIilar.e.
Moti'ati1
asigr-rr
o
inrri:'rlc
rlai
etcier-rt
prin
itttu-ttsit-tcrrt'er
ate[rtiei.
strduinta
qi
starea
clc'
pregtire
inletliat.
Motivatia
gcolar:i se
tlazettzir
pe:
i.
impttsr.)t
cogrtitiv
r.eprezeitat
cle
necesitatea
de
a
ci,tt.tita5te
5i
de
a
intelege.
de
a
opera
cu
clrnostinte.
cle
a
111r-ila
gi
rezolr,a
pr:oblerre.
Inrpr-rislri
cognrtir'
este
itt
intreginle
orientat
spre
sarcina
cliclactica.
deci
descrie
tipr-il
n-iotivaliei
ilrtrinsecr:
2.
aJ'irnuren
puternicri
a
en-lui
tretr-ri,1a
cle
sltcces
gcolar
perltru
a ocupa
o
pozilie
de
nlectivrrlrri
cle
stude
setltitnetrtul
propriei
valori'
Tot
prestis.iLt
ip cadl-rl
colectivr:lni
de
studer-rti.
ceea
ce
cleeaza
i.i
,J
polite
inclurc'le
qi anxietatea.
clat
cle
tean.i
de
un
posibil
eqec
acolar
cAre
ar
putea
tJeten-niira
pierclerea
poz.itiei
sociale
;i
deci
a
t'espectr-rlLri
cie
sinc-
necesirttreo
rte
u obiine
rrproboreo
ciin
palteir
Lrrrci
lels()inc
stu
i
lrtrLti
urup
sltbordonat.
cat'e
cttntrihr-rie
la
I'orurarea
pozitiei
sociale'
Fiecare
ir-r
parte
SaLt
tOate
ccle
3
conrpotreute
ale
rltotiyilliei
deternrina.
in orice
lllolllelt.
cotrlportanletrtul
concret
al
str-rderllurlr-ri'
Asttl:
in
c,6stilr.ic
(Scolaritatea
plinrar)
irrpulsLri
a1liativ
epfc:^cel
nrai.
puternic:
studentii
se
strciLriesc
s
obtin
r-eztrltate
br:ne
la
invttr-rr
pentru
a-;;i
siltisfce
prirllii-
profsorii
Ei
a
nr_r
piercle
aprobaree/aicfiunezr
lor':
in
perioacla
ptrl-tert1i
.yi
1'ctrcktlt:'st'crtLci
_itttpulsurl
afliativ
ii
de
la
aceeaEi
lggil
(]q
iq
999:dll
ceuje
i[r
inter"rsitate
i
sc |eorienteaz
c'le,la
ac1911]
(p.r-o1'eso1i"
prin1r)ctre
co]ggi
-
7/25/2019 Motivatia centratape copil
2/8
jiirst
I)clriltta
clc ltpt'ol'rlt'c
dirr
pafiea
coleuilor'prllrtc
si
leclLrclr
rirrrdirnrrrrtrrl
;colar.
dac
realiztirile
de
acesl
l'el
rrLr
sLInt
apreciate
clr-'de
colegi:
in
trtktla:t't,nL'a.te
loc
inrpulsul
alirmrii
puternice
a Er-r-lLri
su: studentii ar-r
in
vedere
scopr,rri
c1e
lr-rngi clr-rlat
obiective
universitare
qi'profsior-rale.
Motivatia
centrat
pe aLrtoatrmzrie
explici
rne
ntinere;i
sturcienIilor'
Ia
nivelr-rri
inalte
de
aspiralie.
LJn
truutr
ntare
de erperimente
a
artat
c toate
qenulile
cle cornportalrent
sLrnt
inr,tatc
ntai
bine.
dac
inteirsitatea
nroti\.atiei
este
ntocerat.
N4otir,elc
Irarte
slabe saLr fbarte
purterltice
pot
avea intlLrente
r'esitive
asupra
inr,trii.
Intensitit{[r
o1-ttirna
a ruotivatiei
depinde
de natut'it
sarcirtii.
Astt1.
sarcinile
fbarte sinrple" pentrrr
a
[
r'cz,olratc
optirn.
necesit
rnotivatii
mai pttterttice.
cLt ct
sarcinile
clevin nrai
conrplicatc.
cir atat
irrtensitlteir
ntotir,atiei
trebuie
s
scacit. Motivatia
penlrtt
invittare
clescrcqte
sub aspectrrl
intensitltirdatii
ctr
sptirirea
difculttii
sarcinii.
Acezrst
Iege
se
asociaza
cu legea
intensit1ii
nrorlerate
a
alctir
ittii:
un
grad
ntoderat
dc
tettsiutte iLlclir
slLr
an\ielrtc
ure
un efct rglator poz-itiv:o
ur-rxictatc
exageriit
franeaz
obtitrcrea
pct-fot'nritt-ttcltir'.
I:'clsoarrelc
arrrioase
[)o1
e\ecutir
binc
sarcini tie
ditcr,rltate
sczr-rt.
riar
perlbrntatttele
lot'scitr-l
1re
nsur ce
sarcinile
devin nrai
contplexe.
Iiactori
importanti
Jlentru
consolidarcl
motir
nr(iei
lcoIur-e:
o
t'r'i,ttuli:trrctr
tttttri
.slil
tlitkrt'lit't'culi.:t
.5i
tt.urt.s:1'tttt.cnt.
.
L'uplLtreu
i
nlarc,t'trl
tri
trtcnlrtr
.t'l ttclitt,'
.
da-vrtl
lctt'ccr
intJtul.sttl tri
t'ogui
I
it,.'
.
dalaNurcu
da ra.rprn.tuhilitcTti
.studenLilot';
t
itnpl ic'ctrau clircclti
ct
cuclrclor
Jitkrclic'a
in
t'elcrliu
tlc
ptlt'ttf
trlt)t
ftt'1,;
:
e
pront()r,urcu
int'tt'ii
ufrrtit.t'
t
trlilitrrau
inlarttc' ittnilor
tlitttrtrtit't'tlinlra.sttrtltnti
,'li-
\lotiialia
nu
trchuir'consicleratit
pi
interpretltli
crr un
scoll in
sine-
ci
pus
in
slu.iba
ohlinerii
un()r
perfrrnritnle
naltc-
Pcrtrrnrarrga
cste
Lul
nivcl
srrperiol
cle realizare
a
trhiectirelor-
Din
perspecti\x
difritelor
tbrme
ale
lrctir
itritii
untarrc
(joc.
inr,tare-
nrunc-
creatiel- ceea
ce
intereseazi
cste
valoarea
lotivatiei
gi
etcienra
ei
ltnrpurlsir.
rr
tcest
context.
problema
relagiei
ditrtre n()ti\rlie
gi
perlbrrnan[
are:tu dour-t.'
inrprtr-r.rrrt
teoretic.
ci
gi
Lrna
pracric-
Relatia
dintre
intensilatea
nrotir
atiei
5i
nirelrrl
1"rerlrr-nranrt'i
este irr
t nctie
de
cortlplexitatea
itivitritii
sar-r
a-:arcinii pe
crre
subiectLrl
o ilrc
r.ic rcalizlr.
(lercetr'iau
artat
c
irt
sar-cirrilc
sirtrltle
1tc
*+asurit
ce cr-este
inte-nsitatcl
rrrtltir;rtiar.
sltureq;te
nivelul
per'lortllatrte
i. irr
salcirtile
contplere-
insli.
inteusitcarcL
r.r()l.ir
atici
su
asr'rciazt pn
la
up
llLlllct
cu crc;terea pcl'lbrntantei.
ciLrpa
cilrc rceasta
clitr
Lrlrl
scaclc.
Sc
inturplii
a5a.
cleolrece
irr
sarcirtile
sintple.
existncl r-rnul.
rnaxinrr-rni
ciou
r'i:rs1-tr-rn-suri
col'rrcte.
dill'enlierea
Ior
se tce
ct-t
t-t5t-trintii.
r-re1inci ir-rllirentat
negatir
de irrtensifcaleir
irnltLrlsului
ntolii,ntional.
in
sarcirrile
conlplexe-
prezetlta
rlui
nl-rllor
altentative
de
actir-rr"rc.
iitsreuiiiz
uctiunea
impLrisLrlr-ri
tnotirratiotral.
intctrsitateit
in creStc-r'e
'
a acesti,il
ir'incl
rrclar
orirbil
discrirriprii.
discenranrilntuIiri
Ii
cr itILrarilttr
critice
.
lrl
cltdrul
ic1i\
itiltii.
nLt
c
cilz-rrl
sl
ttc
nrrrltirnrinr crr
oriec
lcl
dc
1tcrlrrnratnt.
ci
cr-r
realizari
ct
rtt:ti
hr-rrtc
i
cat
lnai
;nali.
Aceasla
inscnrn.i urr
cloitr
ointl;lat
nranifstare
a
perstlnalitittii.
ci
o
dcpitlilc
l ullol
cirlitrti
ale ei..1ind
lrporrirrc
la
ptisi[rlitiitile
5i
capacirtile
subiectLrlrri.
Pentru
sturdcntii sla[ri
i;i
rlecliocri,
niveirrr-ilc
clc, aslrira ic
sirnt
relativ
sczute
sub
rapoftul
valoriticr'ii
capacittiior
de calc
clisprrrr
ei. I)e
aceea. cste
binc
ca
nivelul
de aspiragic-
pentru
a
a\iea
Lrn
elcct
ltozitir,
s
fe
cr-r
ltuitin
pest posibilititilc
cle ntontent.
tt
trtr.
d
i tk rt' I it.
rt
t
-
7/25/2019 Motivatia centratape copil
3/8
detcrnrin
3,
Comporta-
nrente
s
1 r.t
actiuni
crinlrrc
Ia
2.'fcnsiluni.
rl czech
ili b
rc
l.Nevoi/
trebuinte;;i
al t
ep
tr-t
ri
intlividuale
cortrl
uc
l:t
.
Satislactii
4.
Scoprr-
r ile
p
r0
Puse
6,
Rellezr
rc:t
nevoilor
Schenra
lu
nction
irrii
nrbdeItr
Iu i trtrltivationaI
nu
actioneaz1
sub
intperiul
unuilsingur
nrotiv,
ci
sub
inl'lrrenta
Ltnor
ctlnsteatii
Tottr5i.
niciodnt
stucientr:l
motrvationale.
4.4
TIPURI
DE
MO'|IVATII
S
fera
co
ttrlrorla
trte
tlt
c
lor
de
in
vtare
este
p ILr
ri
ntot
i
vzrlil
in
functie
rle
roportttrile
molrclor
('tt
{tcli,il0letr
de invtitd're
Motivatia
intrinseci
5i
cxtrinscclt:
lan
con-t
a
ra
tir
deo.sebim
(
1)
niotiva(ia
inlrinsccit
9i
(2)
cxtrinscc'
Tnbelrrl
l
iisunt
proprii
elemente
ce
tin
cle efctele
satl
iiciorii
erict
rti
t:trt'e
cilnalniz':ilil
ilcii\
iiilt'llr .i
inr irtarc.
Sursa
ei se
a1li1
in aira
individulul
5l
a
activittii
deslagurate
de
acesta:
solicrtrilor
li
conditionr'ilor
externe
cu
r:n
efort
volrtntar
crescut
descmneazi\
irtlpr-rlsul
c0ntinLlu
dc
a
invta;
.irrdeicr
i/ait tic
rt it:tltilittrt
ltrrt-iirttriii'
tc
cttrio..ilrtlt
1i
tle dt;rittttt
tl tttttoil$/erc
trro
t r i.[es
/
o
l
ti d e s
l t r
tl
e
tr
t i i
r l
i
nr p t
t
l
l
r
tt
t' e.s
tr
Itt
i l
e
int,rilorc,
Proces
care
eslc
ohorrlul
cu
o
lislti
inlarnri
dc obiective
persorrula
propuse
sf
re
nlul[umire,
dc
irnPlin
ire;
-
conducc
la o
asirnilare
trainic'
de
durat
h
cunotinlelor
.
-
Invtarca
aparc
ca
iltrilgiltoare
consecin[eor
ei.
-
E
vazuta
ca
un
mijloc
de
atingere
a
unclr
s'copuri
i
nu
ca
scop
in
sine.
Adic:
I
invat
pu
a
primi
recomrense
-
note,
cadouri'
laude'
2.
din
dorinta
de
a fi
primul
in
grupa
sau
de
teama
de
esec.
3.
din
J'eama
de
pedeapsti
-
e
nsotit
cle
triri
emolionale
negative
(teanla
de
egec,
de
pedeaPs)
-
sau
trri
emotionale
pozitivc dar
trtilitaristc:
asteptarea
latrclei,
a
notei
mari.
a
recorrtpcnse
nateri
a
le
I
------+-
zvornci
din
Angajarea
in
activitatea
de
inv{are
-
Este
solidarr
cLl
procesLrlinr'titrtr.
con[inutul
siru
sPecifi
c.
-
invaprea
ajunge
sa
fie
o
trebuinl
care
se
l
constitue
si
se
dezvolt
in
chiar
procesul
;
satisfcerii
ei.
-
Are
o
pttternic
forta
de
declanqare
i
merllinere
a
activitatii
de
inr,tare.
antreneaza
sentimente
de
satisfaclie,
de
i
-
nu
ofera
satisfactii
nemijlocite
Sursa
Illbrt
dc
realiza
re
rr
invlitrii
irrrle//irrire.
(Olcllhther.
lt)(-)l)
''-
_
Cea
mai
imporlanta
surs
estc
irts1i
ittvctlarea
(cttt
iozitatea
epistemic'ti
-
dorinla
de
a
5ti)
19i
realizarea
propriei
persctulle
-
dorinla
de
realizare
i
de
afirmare
personalll
-
se
realizeaz
cu
r-rn
e{brt
relativ
redtrs;
-
cste
tnai
rezi:tcnta
in
tinrp
5i
ilr
lactorr
cu
contrar.
rlecil
cea
extrinsecir;
El'ec{e
-
7/25/2019 Motivatia centratape copil
4/8
4.2. \'IOTIVATIA
de NVAfenE ca
IMBOLD
qi
Iv{PLICARE
t\lotfuatia
pentrtt
invalore,
ca
imbold
spre
in\,tare
gi
implicare
suslinut
in
realizarea sarcinilor
pe
care le
presupune
aceast
activitate,
este
rezultantaunui
compler defactori,
iitre care
se
incudr7clorii
sociali
Si
culttrrai,
cortvingerile
Si
valarie
personale
Sifactorii
contcxluuli.
spEcifici
Lrnei
situatii
de
inv1are
(Pintrich.
1995).
FACTORII SOCIAL]
I
CULTURALI
yalorii
pe
core o
inforntel
..
.
,i:,'-L;:.iJ.
acordoli inva rii de tip academic
ru unii
invtarea
este
foarte
Tabelrr I
Factorii
Generatori
ai Mdtivatiei
Dentru
invtare
Actioneaz la nivelui
normelorl
valorilor
gi
practicilor
de
invtare
ce
se
constituie
in
zestrea cutr-rral
a unei persoarle.
Diferer.ifele dintre culturi (s
luam spre
ereurplu doar
diferenla dintre
cultura
urbana
i
cea
rural
sau
dintre
cultura familiilor
cu
statut socio-
economic
crescut
gi
cea a
familiilor cu statut
socio-economic sczut)
se
g.sesc
la
nivelul:
pentru
rilsr,
expenenta
de
vata
are
o rmpofiant
mal mare);
'l
tiptrrilor
de
interocliune la
care
proceclali
sau/Si
la calg
sinteli incttrojali in activirarea tle
invlare
(cooperale
sru comperirie):
'l
conceltiilor despre
competenld
(pentru
unii competentii
se
reler
la
Cobindirea
de
cunostinte
aprofundate.
-
pentru
altii la
dezvoltarea
cle deprinrleri
de urunca):
'l
experienlelot'tle
invilare crora le asigtu'ari
oplicore
(utilizarer
deprinderilor
academice
in
activitatile
curente).
Mecanismul
prin
care
aceste aspecte
igi
pun
amprenta
asupra
motivaliei voastre
pentru
invtare
ca student
este
implicit.
Scufundat
in aceast
cultur,
ca
gi
copil,
interiorizali valori
qi
practici,
care
se
manifest ulterior ia nivel
comDortamental.
printr-o
modalitate specific
de
imolicare [n sarcinile
academice.
FACTORII
CONTEXTUALI
infl uen{eaz orientarea
persoarl
spre obtinerea
doar
a
unei
perfr
:i,
fie
spre
dobindirea
de
competenf
n domeniu, fie
rmante
specifice. Printre
acesti
factori
se
numara:
tiptil
sarcinilor
de inr,tare
sarcinile aplicative gi
cele legai
atractive decat
cele decont.*tul
competent
si
nu doar
spre
obti
r
de activit1ie curente ale
studenlilor
sunt mai
lizate
gi
faciliteaz
orientarea spre
dobindirea
de
rerea unei oerformante oarticulare
relalia
de
atrtoritate in
ntedittl trniversitar
-
:;. .
tt
I
t I
t
: ar
e
Lt
.l
o]'
]n al
a
r
autonomia
in inr'lare
deterntin o motivatie intrinsec
qi
o
percep{ie pozitii
asirpra
competentclor
proprii
de inr'iare
recompensarea competentei
arej
un
pLrternic
rol motivational
pe
tennen lung
onenlarea
inr'tare
sr
spre competent
din cadrul evalurilor
fbn atii'e determin
o t.notivatie
(le
ant
lat
de
orientarea sDre'perf
persoan;
i
obiecte
si
impreiurri
imediate
sau
imaginare
care
be
dobndesc
in
func1ie
de
;i.
r
tnpuL
acordat
unei
sarcini de invlore
ntuJ,rlit,rt,,t
dc a
ltrcra in
sruouri
de
studiu
Lil\
alarc
supf lL)irrii
lafa
Lie onr
,nlntertal
de t,rnp
pr.a
scun ,
Prel'errte
pe,,m
-
.hi[
olanul oerformantelor si
a
moti
:,at _l.I
"iII,-rl
rf
il
pe
tendinia
de a
demotiva
::-,-
c
rigiJ lornrrte dupi
ubiiiL.rl tr( Loris,inlc
rriJf,, rrl
lvatiei oentru
invtare
CONVINGERILE
I
VALORILE
PERSONALE
au un rol
mediator intre factor
comportamentele
motiva{iona
convingeri care afecteaz
imp
i
contextuali
5i
cei sociali.
pe
de o
parte
5i
f,
pe
ae alt
parte.
Dinrre
cele
mai imporlante
lcarea
in
sarcinile
de nvatare
sunt:
expectanlele
legate
de
autoeficacitatea tn
sarcin
ineficien[a
perceput
in
sarcini
mai
redus
in
acest
fel
de
sarci
1e
invlare determin evitarea
acestora sau
implicare
i
teoriile proprii
despre
inteligenl
conceperea
inteligenlei
ca
fiinc
scazuta
pentru
ilirvalare
m
cazr
intelectuale
-
o entitate nemodificabil
poate
determina o motiva ie
I
unei
perceplii
negative
despre
propriile
abilit1i
tipttl atributiilor
pe
care
le
fac
studentii
atribuirea
egecului unor caractr
demotiveaza
persoana pentru
z
'istici proprii
gi
stabile, cum
ar
fi
abilitfile
de nvlare,
tivitlile
de
studiu
percepute
ca
generatoare
de
egec
locusul
de
control
pentru
invatare
studenfii
care au un locus de
cr
performantele
academice
prin
rtrol intern, respectiv
consider c
pot
s-i
influenleze
nplicarea in sarcin,
vor
fi mai
motivati
pentru
invtare
vqloarea
acordatd
sarcinii
de
invtare
cu ct invtarea
este
mai
strns
fi
mai mare
si
va creste
nivelul
egat de
scppul
studentiului cu
atit
valoarea acesteia
va
lui
de
implcare in
sarcin
4.3.
MOTIVATIA de
iNV1enr ca
PROCES
9i
DINA
Motivatia de
tnvdtare
c.a
proces
este declangat., energizat
.
trebuinle
-
prin
latura lor
de
energizare, impuls,
in
e
tendinte
-
relaliile
afective
gi
atitudinile
constituitr
:ICA
;i'impulsionat
de:
rold;
fa
de
diverse aspecte ale mediului
9i
fap
de
propria
r:rr
rr,,
:,
I
,r
::t:,,r
i.{
i;:rr.,l
scopufl
.it4r;ir,i,:,j r.r:::r'',
":
.
rl,lii,r,r:rr,",-
',..r
"'
..
-
7/25/2019 Motivatia centratape copil
5/8
Dac
vrei s
obtii
succes
in eclucalie,
valonlclotellialul
indivitlrral
al
eleYu_ltri
I
I
Dcz-voltarea
eollrpetelrtei
cle
a
realiza
procesuledLrcatiorral
pe
potrit'a
celtri
ce
rlvat
I
Itt
text,l
tlrept
rcper"
,cntrct.t
rtntplif
it:trre(.1
c:ttno'llin{elttr
clesprc
tnVfi{UreU
OLttOnOn't[i/
in
clepen
dent{i
0 elevi
I or.
-
Citegte
textLrl.
-
Defneqte
conditiile
in care
elevul
poate s
realizeze
o
activitate
aLltollolllti
dc
nv[are
-
Prezirrt
defnitia
invtarii
aLtonolre
pe
Lln
poster
cel
ce
invat
5i
o
fi"tr,-u
uUt"non,a.st.
o
reSurS
strategic
a
axrii
procesLrlr"ri
edLrcational
posibi I itate
real
cle
valori
fcare
a
pri ncipi
Lr
lLri ind
ividual
izri
i.
,
problerra
arrtororriei
in
eclLrcatie
nLr
las:r
indifrent
nici
o
persoana
irllplicat
in
acest
proces'
LJnii
consider
elevii
capabili
de
a
responsabilitate,
altii
invoc
incapacitatea
elevilor
de
a
realiza
o
tttrttrc
de
invtare
arttot'tot.t.t.
care
prefr'
s
lrtr
tlc
ninlic.
ci
doar
s
intoarc
totLl
I
invers
in Lr
ltntLr
tiurp
toti
cjoresc/
trnd s
forrreze
rrigte
elevi
arttotlol.tri'
intr-o
sitLratie
cle
aLrtonorrie^
elevii
trebuie
53-gi
fxeze
obiectivele.
s
se
refre
la
anutlite
cotltinuturi
de
inv1at
gi
s
pun'irr
aplicare
o
stratege
pentir-r
a
le
realiza.
F.l
rralizeaz
Ltrr
plan
de
aciiuni
9i
se
infornreaz
asupra
clerrersulLri
parcLlrs.
L
finele
procesulLri,
in
fur-rc{ie
e
rezrtltatul
obtinLrt
'
trebuie
s
deternrine
dac
strategia
sa
a
f'ost
adecvat'
Deinrea
nvtrii
aLltolrolle
pLltenr
s
o
dedLtcenr
l
corlpetgn e
esellti:
crclt-a
trebit ie
erplcat elevilor'
-
a
ti capabil
s
citegti
9i
sr
rrtelegi
sensttl:
- a
1r
capabilcle
a
fixa
trn
obiectiv.
a
gsi Lrtt
miilor
pentr
-
a
ti
capabil
cle
a
depti
o
dificultate
9i
a
reveni
la
docunrent
saLI
tll-
dictionar:
detenlnarea
Ltnor
corn
portatrente
a-l
realiza
5i
a
evaltra
reztt
ltatul:
activitate,
cutnd
ttn
ittdrumtor'
consultin
un
echip
n
lunctie
de
obiectivele
vizate:
sau
un
c'lilctttrent
tr
a
derarr-ia
munca
l)r'(,]lLe
pllt'tl
lt
ticzr,
'ltlr
tot
bulverizind
-
a
fi
capabil
de
a
gsi
parteneri
de
lucnt.
a
organiza
o
mttt-tc
ir-t
-
a
fr capabil
de
a cLlta
un
iuforrlator
/
surs
de
informare
colecilor-
a
f
pabilcle
a se
rrcadra
iu
trctivitate
i,
atrsenta
profsorLr,i:
fttatc
tblntcle
tle
rlr Lit;lrc:
lLte
lLt I
rr
Srtrll.
dar
tlrai
alcs
ltrcrirl
corll
petelltcle
crl
itt]-erate.
--"''
-i,.,
scopLrl
creri
conditiilor
periru
ulunca
autononr
a
e ler
ilrlr
e
ste
lleeesar
s
e
Iabora i
o
til'
o
recorra,dare.
n baza
cr-eia
elevul
va
pLltea s
lucreze
gi
in
absenta
protsorLrlLri- PentrLt aceasta
e necear
s
respectati
r-euLr
li
le cle
btiztl
.
-
redactati
clar sarcinile-
o
sarcin
lrnr
lat neclar.
oblig
elevLrl
sll
v
ritrnul
prezzLtt.
explicati
clar
obiectivele-
rri.iloacele
care
pot
t
pLrse
rr aplicarc
pentrLr
a
acIiona
tr
a-iutorul
dtttlneavoastr'
"ic
,rcrrrrrr
q
art:cnizitn'rillcA a denti o di
'nfbrmator
pentru o
dati
ipstrLrctiLrni
in
scris
petttrtl
a orgatiiza
l.lLrl'ca,
a depli
o
dif'icLrltate'
a
cnta
rtn
t
bLrn
irrdrumare.
dati
indicatii
care
perrlit
elevului
s
s-gi
verifice
el-
irrsLrgi
succesele
;i
s-9i
valideze
achizitiile'
'ir
r
dc
,
,?,:::
,":t
l;l;:.1;l;:f
i8i:[:
pentrLr
er
organiza
nrurlca inclependent
a
elevului.
este necesar s
respectiirlr
cellulin
4legi:
l.
Leg,ect
ntrttit,ct{iei
ref'lect
actiunea
generatoate
de
enelgie.
de
sustinere
a
tempolllui
nv(rii
prin
reslrr,se/
irnpulsuri
interni
sau
ertern'i..
de
selectie
a
priorittilor.
cle
ralioonalizare
a
etbrttrlLri
9i
timpulLri
alocat,
de
deptire
a obstacoleleor,
frLrstrrilor.
insatistactiei,
cle
fcilitate
a
internalizrii
valorilor
nvtIii:
2.
Legea
cctnexittnii
inver.se
-
asigur
regularitatea
gi
punerea
iri.ac[une
a
f\dbackului,
consistenla
reprezentrilor
corecte/
inraginilor
de
referinl.
calitatea
realizrii
progreselor.
a
reugitei'
versus
nerealizrilor.
confgLrrrrcl
solLrtii.
interventii,
corectri'
anreliorri'
3.
Legeu
repeti{ici-
eiplicativa
piir
logica,
frecven[a,
tipLrl
gi
ratLtra
ererciliilor
de
reluare
a
invtrii'
4.
Legett
trun.s.ferului
-
aplicabit
qi
expticativ
pentrLr
crearea
nrobilit1ii
pozitive
(
specifice{
rrespecifice.
orizontale/
verticale
)
a calittii
rrvfrii'
irrr,arrlr.ca
acaclen.ric
intiependent.
Chid
nrendologic.
BucLrregti.
P-
17. Neacgu
Ioan.
(
2006
).
ri
:
::
+
:lii
,t{,
r'i:
-
7/25/2019 Motivatia centratape copil
6/8
Strategii
de
motivare
in
contextul
educafiei centrate
pe
elev
Este
cunoscut faptul c
angajarea elevilor n activitlile
educafionale
este
greu
de
rcalizat
frr o
baz motivalional adecvat.
Natura motiva{iei,
fo4a ei dinamizatoare
determin
n mare
msur calitatea
nvfrii,
inclusiv
cea
organizatdinbaza
conceptului
educafiei
centrate
pe
elev.
Sint
considerate
motivate
extrinsec toate
acele comportamente
care
sint
insofite
de
sentimentul
controlului
sau
al
presiunii
exercitate
din afara subiectului,
in timp ce
comportamentele
motivate
intrinsec
snt
cele conduse
de
voinla individual,
generate
de
trebuinJe
sau
aspiralii
personale
gi
nsolite
de sentimentul autonomiei
qi
libertfii.
in opinia
specialiqtilor,
putem
descrie motivalia
elevului
pe
un continuum
cle la
demotivare
sau absenfa
motivafiei,
trecind
prin
diferite
etape de
motivare extrinsecd,la
motivarea
intrinsec.
o
La polul ,,negativ"
de
Demotivare vorbim
de
elevul
care
percepe sarcina qcolar
sau
extragcolar
ca fiind
fr
sens,
nerelevant,
fard nici o legtur
cu activitatea
qcolar
sau
cu
nevoile
lui
personale.
Mai
mult,
el
crede
c
nu
are
nici un
fel
de
abilit1i sau
competen e
inreahzarea unei
astfel de sarcini
qi,
prin
urrnare,
nu are
nici
o
intenlie
de a
ac{iona.
de
a
realiza
respectir,ul
comportament, de
a se
implica
in
sarcina
propus.
Sugestii:
zr
sau
erphcind
imporranta
lor
pentru
actir ittile
Scolare
r
iitoare
sau
pentru
dezvoltarea
personalli
(
argumentati
utilitatea
).
I
Asigurali-v
c
elevii
au
nfeles
foarte bine
ce
au
de
fcut
(ce aqteptali de la
ei)
qi
curn
vefi
evaiua munca
ior; ceregi
un fedback,
afla1i dac
toli
au
infeles
bine
sarcina
qcolar
sau
extragcolar
propus
(solicitafi
feedback-ul).
n
Pe ct
este
posibil,
activit1ile
gi
temele
propuse
trebuie
s
permit
realizarea/rezolvarealor
n
mai multe
etape,
pornind
de la sarcini
foarte
simple
spre
cele
complexe
sau
dificile
(stimulali
abilitlile
gi
competenlele
existente).
E
Cereli
acordul,
negociali
dac
este
cazul,
condilionnd
diminuarea
sarcinii
(numr
de
exerci{ii,
numr
de
pagini,etc.)
de
realizarea
ei
complet;
incepefi
activitatea
n
clas
(asigura{i trecerea
la
ac{iune).'
-
r
Cel
de al
doilea
pas
-
Reglarea
extern-
este acela
in
care, sub
ameninlarea
pedepsei
sau
sub atracliarecompensei,
elevul
se
decide
s
se supun
qi
s
realizeze
sarcina
colar
prescris
(de
exemplu,,tema
pentru
acas").
Acesta
este
primul nivel de
motivare,
fundamentat
extrinsec,
in
care
comportamentul
elevului
este
strict condilionat
din
exterior,
fr
nici
un
suport
intern. Mai
mult,
cu
acest
tip
de
motivare
elevul
nu are
n::i
o
satisfaclie
nrealizatea
sarcinii
(poate
doar,,uquratea"
c
a
scpat
de
,povara"
rcalizdrii
ei),
frecvent aprind
qi
un sentiment
negativ
(respingere
sau
resentiment)
fa de acel
tip
de sarcin sau acea
disciplin,
drept o consecin
a
insatisfacliei
gi
a
perceperii
caracterului
constrngtor
al
sarcinii.
Sugestii:
-
7/25/2019 Motivatia centratape copil
7/8
Propunefi elevilor sarcini/terne
la alegere
(teme
care
pot
avea
acelaqi
grad
de
dificultate), oferind
posibilitatea
alegerii
gi
crendu-le
sentimentul
controlului
(oferifi
posibilitatea
alegerii).
intreba{i elevii
ce anume i-ar face s,rcalizeze
cu
plcere
o
anumit
sarcin
sau
tem
propus
de dvs.; cutafi motive interne,
aspirafii
personale
sau
colective
(ideatificafi
motive de satisfacfie).
n
Oferifi
recompense
stimulative,
in
acord
cu
solicitrile, trebuinlele
sau
aspiraliile
elevilor; negociali tipul recompensei, nivelul
acestia
qi
condi{iile de acordare
a ei
(negociali gi
personalizali
recompensele).
Lr Acordafi
recompensele
imediat dup identificarea
reuqitei
sau
progresului; pe
ct
este
posibil
variali tipul
recompensei
oferite indiferent
dac este material
sau simbolic
(recompensa{i
imediat
gi
variat).
I
Chestiona{i
elevii
dup
realizarea
sarcinii
pentru
a afla
pn
la care
punct
al tenei
sau
la
care
moment al activitalii
au
muncit
cu
plcere,
ce anume
i-a
nemulfumit
(cuta{i
sursele de insatisfaclie).
o
La
cel
de al
treilea nivel
de
motivare
extrinsec
-
Integrarea
-
elevul
descoper
c
realizarea
unei sarcini
sau realizarea
unui comportament
gcolar
il valorizeazd,ii
asigur
::recierea din
partea
celorlalli
(colegi.
profesor).
Prin urmare, elelullinde
s se
integreze
i:
;;ei crrmtrrtarTlent.
s
ii repete.
lentru
c ii
ofer
aprecierea
celorlalli
gi
sentimentul
13 ..,np3ieni
personal-
de incredere in fb4ele
proprii.
Motivalia
rmne extern.
.--:-',::alea
il sine este realizat
..oentru
c
trebuie'-
dar accentul
se
mut de la feedback-
*.;,.,.;::-;-r;;:
lr
lrneci:l
r:ic:-nliilsi
sau
pedeapsa).
la un tedback extern indirect
qi
de
lung; durat
rrprecreree
:t,cial.r
r.
Sugesfii:
L
Recornpensali reugitele, chiar dac
sunt
modeste,
mai ales
dac
sint
ale elevilor
cu
rez:ultate
mediocre sau slabe;
gratificali
fiecare
progres
fie
personal,
fie
n
fafa clasei
(gratifi
ca{i
progresele).
Recunoaqteli
meritul
unui elev
n
fafa colegilor,
in
fa{a
prin}ilor
sau a
altor
persoane
semnificative; exprimali-vdincrederea cdvamairealiza astfel
de
performanle
in viitor
(exprima{i-v
ncredere).
n
Imediat dup
qreu;it
gi
gratificarea
acesteia,
propunefi-i
elevului
urmtorulpx;
facefi-1
s
accepte o
nou
provocare,
o
nou sarcin gi
s
iqi
propun
o
nou reuqit
(implicare
personal).
Evitali critica
moralizatoare, ironiile
qi
sarcasmul;
pe
ct este
posibil
performan{eie
slabe
trebuie ignorate,
iar cele bune
gratificate;
in
general,
aprecierile
negative
demotiveazd
(evita[i
aprecierile
negative).
I Evita]i s
v
exprimafi
scepticismul cu
privire
la
reugita
viitoare;
sintagmele
corecte
snt
de tipul
,,Am
incredere...",
,,tiu
c
pofi
..."
i
nu
,,Sper
c...",
,,M
indoiesc
..."
(evitafi
exprimarea scepticismului).
o
La
cel
de al
patrulea
nivel
-
Identificarea
-
comportamentul
gcolar
in
sine
incepe
s
devin
important,
rcalizarea sistematic
a anumitelor
sarcini
(gcolare
sau
extraqcolare)
-
7/25/2019 Motivatia centratape copil
8/8
devenind
parte
a vie{ii
elelului,
a
felului
n
care
el
este
perceput
gi
apreciat
de membrii
familiei,
colegi,
profesori
ca
,,elev
silitor"
sau ca
,,ecologist".
Deqi
continu
s
il
perceap
ca
un
efort,
comportamentul
este
mult
mai
valorizat,
elevul
ncepe
s qi
propun
singur
atingerea
anumitelor
obiective, prescrise
de
profesor
sau de
ctre
prin[i,
dar,
de aceast
dat,
acceptate
de
el
(de
exemplu
media
9
la
matematic).
Sugestii:
Identificafi
aspectele
de
unicitate
ale
fiecrui
elev;
oferifi
o,,identitate"
fiecrui
elev
n
funclie
de
succesele
sau
aptitudinile
sale
pentnr
anumite
activitfi;
comunica{i
aeeast
identitate
colegilor, prinfilor
(,,cel
mai
bun
organizator";,,spiritul
critic
al
echipei
",
(impulsion
ati
cr
earea
unei
identit1i
valori
zate).
n
incurajali
elevii
s igi
propun
atingerea
unor
obiective
ambifioase,
d,ar
realizabile;
urmrifi progresele qi
incuraja i-i
s
accepte
noi
provocri
gi
obiective
pe
termen
ltrng
(facilitli
asumarea
obiectivelor).
n
Independent
de supervizarea
dumneavoastr,
crea{i
condifiile
necesare
ca
elevii
s
iqi
propun
atingerea
unor
obiective
ambilioase gi
s
depun
eforturi
de
atingere
a
lor;
gratificali
atit
rezultatul
final,
ct
gi
autonomia
in
stabilirea
gi
realizarea
obiectivelor
(stimulati
autonomia).
-
Identificali
elevii
cu
hobbl''uri
interesante;
oferi{i
recunoagtere
elevilor
care
au
:e:.Iizat
cer a inedit
in
ie*srur
cu
disciplina
pe
care
o
predali
sau
cu activit1ile
erl:.-
