ASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ

ASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂEXTERNĂ P PRIVIND DINŢII SUPERIORIRIVIND DINŢII SUPERIORI

ASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂEXTERNĂ P PRIVIND DINŢII SUPERIORIRIVIND DINŢII SUPERIORI

Prof. Univ. Dr. Victor NIMIGEANProf. Univ. Dr. Victor NIMIGEAN

Incisivul central:

RădăRădăcina - puţin mai lungă decât coroana, proporţia rădăcină coroană în medie 1,16:1.Aspectul vestibular al rădăcinii:Rădăcina Ic este mai groasă în 1/3 cervicală - forma de con; convexa; - nu prezintă de obicei curburi apicale.Este singurul dintre dinţii superiori a cărui rădăcină prezintă aproximativ aceeaşi grosime la colet (6,4 mm) atât în sens mezio-distal cât şi în sens vestibulo-oral. Ceilalţi dinţi superiori prezintă rădăcinile mai groase vestibulo-oral decât mezio-distal.Aspectul oral al rădăcinii:Rădăcina, pe ansamblu, este convexă şi este mai îngustă mezio-distal.cina - puţin mai lungă decât coroana, proporţia rădăcină coroană în medie 1,16:1.

Aspectul proximal al rădăcinii:

-Faţa mezială este turtită şi prezintă un şanţ longitudinal în treimea medie.-Faţa distală radiculară este convexă şi nu prezintă şanţuri.

Pe secţiune transversală rădăcina are aspect de triunghi echilateral cu unghiuri rotunjite.

- Înălţimea medie coronară: 10,3 mm. - Lungimea medie a rădăcinii: 13 mm.

Curbura rădăcinii: dreapta 92%.reaeaptă 92%

Incisivul central:

Incisivul lateral:

Aspectul vestibular al rădăcinii: convexă.Rădăcina se îngustează spre apex, înclinat în multe cazuri distal.Apectul oral al rădăcinii: convexăEste mai îngustă decât vestibular,.Aspectul proximal al rădăcinii: turtită.Prezintă un şanţ longitudinal pe mijlocul feţei meziale. Suprafaţa radiculară distală nu prezintă şanţ longitudinal.Pe secţiune transversală rădăcina este ovalară, aplatizată mezio-distal.- înălţimea medie a coroanei: 9,6 mm.-lungimea medie a rădăcinii: 13 mm.Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: d dreaptă 35%reaptă 35%, c, curbă distal urbă distal 55%55%, etc., etc.

Caninul:

Rădăcina lui este lungă şi conică. Este cea mai lungă de pe arcada superioară. Faţa vestibulară radiculară este convexă.Palatinal, rădăcina este mai îngustă decât vestibular, convexă. Aspectul proximal al rădăcinii:Faţa mezială prezintă un şanţ vertical de la colet la apex (70%).Faţa distală prezintă un şanţ longitudinal mult mai accentuat decât cel de pe faţa mezială (90%).Pe secţiune transversală rădăcina poate fi ovalară şi aplatizată mezio-distal sau are aspect de triunghi isoscel.Înălţime medie a coroanei: 10,5 mm.Lungimea medie a rădăcinii: 15,5 mm. Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: d dreaptă 5reaptă 500%%, c, curbă distal urbă distal 3838%%, , etc.etc.

PREMOLARII:

Aspectul vestibular al rădăcinilor:În general, PM 1 maxilar are 2 rădăcini: vestibulară şi palatinală, iar PM 2 frecvent prezintă o rădăcină). Rădăcina PM 2 este mai lungă decât a PM 1 cu 0,6 mm şi este aproape dublă (ca lungime) faţă de coroană. Raportul dintre rădăcină şi coroană este 1,8:1 fiind cel mai mare raport dintre toţi dinţii maxilari. Aspectul palatinal al rădăcinilor: convexe.Rădăcina palatinală a PM 1 este mai scurtă decât rădăcina vestibulară (cu ≈ 0,8 mm). Aspectul proximal al rădăcinilor : Şanţurile de pe suprafaţa rădăcinii:Rădăcinile premolarilor, văzute dinspre mezial sau distal, prezintă adesea o depresiune care variază ca adâncime.

Premolarul 1:

Este singurul premolar cu o depresiune evidentă pe faţa mezială a coroanei care se continuă pe rădăcină (100%). Datorită acestui lucru acest dinte are de obicei două rădăcini, cu o bifurcaţie în treimea apicală a rădăcinii. Chiar şi când PM1 are doar o rădăcină, există o depresiune mezială pe aceasta. pe faţa distală este o depresiune mică sau nu are nici o depresiune.Secţiunea transversală la nivelul coletului prezintă un aspect aplatizat mezio-distal.

Înălţimea medie a coroanei: 7,Înălţimea medie a coroanei: 7,33 – – 77,7 mm.,7 mm. Lungimea medie a rădăcinii: 14 mm.Lungimea medie a rădăcinii: 14 mm.

Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: - vestibular- vestibularăă:: d dreaptă reaptă 3030%%, , ccurbă urbă oraloral 4040%%, etc., etc. - oral- oralăă:: d dreaptă reaptă 5050%%, c, curbă urbă vestibularvestibular 2626%%, etc., etc. - o radacin- o radacinăă:: d dreaptă reaptă 4040%%, c, curbă urbă distaldistal 3838%%, etc., etc.

Premolarul 2:

Pe secţiune transversală cervicală, aspectul radicular este asemănător cu P1.

Prezintă o depresiune longitudinală pe faţa mezială a rădăcinii (78% cazuri) dar niciodată nu se întinde pe faţa mezială a coroanei. Pe faţa distală a rădăcinii există, de obicei, o depresiune longitudinală în 1/3 medie a rădăcinii, care este mai adâncă decât cea de pe faţa mezială. Această caracteristică este exact opusă P1 sup.

Înălţimea medie a coroanei: Înălţimea medie a coroanei: 7,4 7,4 mm.mm.Lungimea medie a rădăcinii: 14Lungimea medie a rădăcinii: 14,6,6 mm mm

Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: c curbă urbă distaldistal 4040%%,, ddreaptă reaptă 2525%%, etc., etc.

A) Rădăcinile molarilor de 6 şi de 12 ani:În mod normal fiecare molar prezintă 3 rădăcini: - palatinală (cea mai lungă); - mezio-vestibulară; - disto-vestibulară (cea mai scurtă).

La nivelul liniei cervicale există o bază mai largă şi nedivizată ce poartă numele de trunchi radicular = limita dintre coroana si radacina (mai lung la molarul 2). Acest trunchi se împarte în trei părţi (rădăcini). Zona de furcaţie este situată frecvent la joncţiunea dintre treimea Zona de furcaţie este situată frecvent la joncţiunea dintre treimea medie şi treimea cervicală a rădăcinilormedie şi treimea cervicală a rădăcinilor. Această zonă se numeşte trifurcaţietrifurcaţie pentru că din trunchi ies trei rădăcini.

MOLARII :

Molarul 1:La M 1, rădăcinile MV şi DV sunt adesea, bine separate şi în aşa fel înclinate încât arată ca mânerele unui cleşte. La M1, rădăcinile MV şi DV : frecvent curbate spre distal. Rădăcinile au aproximativ aceeaşi lungimelungime (± 1,5 mm), - de obicei rădăcina MV = DV+0,75 mm; = P- 0,75 mm.

Caracteristic este faptul că pe secţiune, diametrul ( în 1/3 medie) a rădăcinilor DV si MV = diametrul coroanei.

Aspect vestibulo-oral al rădăcinilor:Aspect vestibulo-oral al rădăcinilor:

Molarul 2:Rădăcinile sunt mai puţin curbate şi mai apropiate decât ale M1. La M2, rădăcinile MV şi DV sunt mai puţin curbe decât ale M 1; sunt mai mult paralele între ele, ambele curbându-se spre distal în treimea apicală (nu întotdeauna).

Aspect Aspect proximalproximal al rădăcinilor: al rădăcinilor:

Molarul 1:- rădăcina MV- mai lată în sens vestibulo-oral şi mai scurtă decât rădăcina P; - apexul ei este în linie cu vârful cuspidului MV;

- faţa meziala are un şanţ longitudinal. - rădăcina P - cea mai lungă; - formă de “banană”; - se extinde mult în afara feţei palatinale a coroanei (M1/ M2);- rădăcina DV - mai scurtă şi mai îngustă decât rădăcina MV;

- suprafaţa distală fără şanţ longitudinal.

Pe secţiuni transversale:- rădăcina P de aspect ovalar, apare aplatizată V - O;- rădăcinile MV si DV de aspect ovalar, sunt aplatizate în sens mezio-distal.

Înălţimea medie a coroanei: 7,7 mm.Lungimea medie a rădăcinii: MV-12,8; DV-12,4; P-13,3 mm.

Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: -MV :-MV : d dreaptă reaptă 2020%%, c, curbă urbă distaldistal 7878%%, etc., etc. - DV:- DV: d dreaptă reaptă 5555%%, c, curbă urbă mezialmezial 2020%%, etc., etc. - P:- P: d dreaptă reaptă 4040%%, c, curbă urbă vestibular 55vestibular 55%%, etc., etc.

Aspect Aspect proximalproximal al rădăcinilor: al rădăcinilor:

Molarul 2:Rădăcinile sunt mai apropiate decât la M1. Pădăcina P e mai dreaptă şi, de obicei nu depăşeşte faţa P a coroanei (se înscrie în perimetrul coroanei).Rădăcina MV este mai lungă şi mai lată decât cea DV. Rădăcinile M2 nu depăşesc limitele coronare ; apexul rădăcinii P este, în linie cu vârful cuspidului DP. Aspectul secţiunilor transversale radiculare este asemănător cu cel al M1.Înălţime medie a coroanei: 7,2 mm.Înălţime medie a coroanei: 7,2 mm.Lungimea medie rădăcinii: MV-12,8; DV-12,1; Lungimea medie rădăcinii: MV-12,8; DV-12,1; P-13,5mm.P-13,5mm.Curbura radăciniiCurbura radăcinii::- MV:- MV: d dreaptă reaptă 3030%%, c, curbă urbă distaldistal 6565%%, etc., etc. - DV:- DV: d dreaptă reaptă 6565%%, c, curbă urbă mezial mezial 2525%%, etc., etc. - P:- P: d dreaptă reaptă 6565%%, c, curbă urbă vestibular vestibular 3535%%, etc., etc.

B) Rădăcinile molarului de minte:

Prezintă 3 rădăcini: MV, DV şi P care pot fi separate, ca la M1 si M2, dar de cele mai multe ori sunt sudate aproape pe toată lungimea. Aceasta arată un trunchi radicular lung. Frecvent aceste rădăcini sunt sudate în totalitate de la colet până la apex, mai scurte decât ele primilor doi molari cu 2-2,5 mm. Deseori sunt foarte curbe ( majoritatea se curbează în 1/3 apicală spre distal).Circa 20% din populaţie nu prezintă unul sau mai mulţi molari 3.

Variante privind rădăcinile: unică, bifidă, 4-5 rădăcini.

Dimensiuni medii: - înălţimea medie a coroanei 6-6,5 mm; - lungimea medie radiculară 10-12 mm.

ASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂ

ASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂEXTERNĂ P PRIVIND DINŢII RIVIND DINŢII INFINFERIORIERIORI

ASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂASPECTE DE MORFOLOGIE RADICULARĂ EXTERNĂEXTERNĂ P PRIVIND DINŢII RIVIND DINŢII INFINFERIORIERIORI

Incisivul central :

Dinspre vestibular rădăcinile: foarte înguste meziodistal, dar late vestibulolingual (ca o panglică), se subţiază uniform spre apex.Dinspre lingual rădăcina este uşor mai îngustă pe faţa linguală decât pe faţa vestibulară.

Aspectul radicular dinspre proximal:-porţiunea sa cervicală este cu 2 mm mai lată V-O decât M-D. Rădăcinile sunt în mod vizibil mai late – trăsătură caracteristică. Există un şanţ în treimea medie a feţei meziale şi distale, cel distal fiind mai pronunţat. Pe secţiune transversală rădăcina este ovalară şi aplatizată M-D. Înălţime medie a coroanei: 10 mm.Lungimea medie rădăcinii: 12,5 mm.

Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: d dreaptă reaptă 8080%%, curb, curbă distal 10%, etc distal 10%, etc

Incisivul lateral :

Dinspre vestibular: rădăcina este foarte subţire M-D şi se subţiază spre apex.Dinspre lingual: faţa linguală a rădăcinii e convexă şi mai îngustă decât faţa vestibulară. Conturul proximal: există un şanţ longitudinal pe faţa mezială, superficial; şanţul de pe faţa distală e uşor mai pronunţat.Pe secţiune transversală rădăcina acestui dinte este ovalară şi aplatizată M-D.

Înălţime medie a coroanei: 8,6 mm.Lungimea medie a rădăcinii: 13 mm.

Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: d dreaptă reaptă 7474%%, curb, curbă distal 20%, distal 20%, etc.etc.

CANINUL :

Caninii mandibulari se disting faţă de cei maxilari prin rădăcini mai drepte şi mai scurte care nu sunt atât de angulate. Faţa vestibulară a rădăcinii: convexă şi se subţiază apical. Aspectul radicular dinspre lingual: convexă şi e mai îngustă pe faţa linguală. Aspectul radicular dinspre proximal: prezintă şanţuri longitudinale, cel de pe faţa distală fiind mai adânc decât cel de pe faţa mezială. Există posibilitatea ca rădăcina să se bifurce într-o rădăcină vestibulară şi una linguală, situaţie rar întâlnită. Pe secţiune transversală rădăcinile au aspect ovalar şi sunt aplatizate M-D.

Înălţime medie a coroanei: 10,3 mm.Lungimea medie rădăcinii: 15 mm.

Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: d dreaptă reaptă 8080%%, curb, curbă distal 15%, etc. distal 15%, etc.

PREMOLARII :

Aspectul dinspre vestibular al rădăcinilor : sunt în mod vizibil mai teşite la premolarii 2 decât la premolarii 1. Rădăcina este aproape de două ori mai lungă decât coroana, cu un raport rădăcină: coroană de 1,80:1. Aspectul radicular dinspre lingual: rădăcina premolarului 2 este mai subţire şi uşor mai lungă decât cea a premolarului 1 (în medie cu 0,2 mm mai lungă).Aspectul radicular dinspre proximal:Premolarul 1: ocazional poate avea rădăcina bifurcată în zona apicală, într-o porţiune vestibulară şi una linguală şi excepţional poate avea două rădăcini vestibulare şi una linguală.Premolarul 2 : rădăcina de asemenea se subţiază apical, rareori se bifurcă, într-o rădăcină mezială şi una distală.

PREMOLARII :

Şanţurile de pe feţele proximale radiculare:Premolarul 1: prezintă un şanţ longitudinal superficial mezial, întâlnit la aproximativ 45% din dinţi. Este mai probabil să aibă un şanţ longitudinal pe faţa distală (86% din dinţi). Premolarul 2: şanţ longitudinal pe faţa mezială, la 19% din cazuri, şanţ în treimea mijlocie a feţei distale (73% din dinţi.

Secţiunea transversală la nivel cervical este ovală , cu diametrul mai mare vestibulolingual. Premolarul 2 cu trei cuspizi prezintă pe secţiune porţiunea linguală mai lată decât tipul cu doi cuspizi. Premolarul 1: - Înălţimea medie a coroanei: 8,5 mm. - Lungimea medie a rădăcinii: 13,7 mm. - - Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: d dreaptă reaptă 5050%%, curb, curbă distal 38%, etc. distal 38%, etc.Premolarul 2: - Înălţimea medie a coroanei: 8,4 mm. - Lungimea medie a rădăcinii: 14 mm. - - Curbura radăciniiCurbura radăcinii:: d dreaptă reaptă 4545%%, curb, curbă distal 40%, etc. distal 40%, etc.

Premolarul 1:

MOLARII:

Trăsături caracteristice ce diferenţiază molarii mandibulari de cei maxilari:- doar 2 rădăcini, M (cu 1 mm mai lungă) şi D; - bifurcaţia radiculară - aproape de linia cervicală → trunchiul radicular mai scurt decât la molarii superiori;- trunchiul radicular este uşor mai lung la molarii secunzi.

Caracteristicile M 1 şi 2 :

Aspectul radicular dinspre vestibular al molarilor de 6 şi 12 ani:- rădăcinile mezială şi distală au aproximativ aceeaşi lungime; în cazul M1, rădăcina mezială este în medie cu 1 mm mai lungă decât cea distală. - amândouă rădăcinile sunt aproape de două ori mai lungi decât coroana, raportul rădăcină: coroană este de 1,83:1 pentru M1, cel mai mare dintre toţi dinţii. - ambii molari prezintă un şanţ la nivelul trunchiului radicular, ce uneşte linia cervicală cu bifurcaţia radiculară.

M1 prezintă rădăcinile mai larg distanţate între ele, iar rădăcina distală este mai dreaptă decât cea mezială. Curbura este de aşa manieră încât apexul rădăcinii meziale poate fi pe aceeaşi linie cu şanţul meziovestibular coronar, iar apexul rădăcinii distale adesea se situează distal de faţa distală a coroanei.M 2 rădăcinile se subţiază apical, adesea apexul ambelor rădăcini este orientat spre linia mediană a dintelui (CLESTE) sau ambele se pot curba spre distal. Cea mezială este uşor mai lungă decât cea distală, în medie cu 0,9 mm.

Caracteristicile M 1 şi 2 :

Variaţii radiculare: în unele cazuri rădăcinile pot fi curbate extrem de mult spre distal, situaţie denumită flexiune. Ocazional la M1 rădăcina mezială este bifurcată într-o rădăcină MV şi una ML, astfel M1 având 3 rădăcini.

Aspectul rădăcinilor dinspre lingual: Trunchiul radicular este mai lung pe faţa L decât pe cea V si poate prezenta un şant vertical. Rădăcinile sunt mai înguste pe faţa L decât V.

Aspectul rădăcinilor dinspre proximal: Rădăcina meziala: este mai lată V-L si prezinta un şanţ adânc de la linia cervicală la apex→(probabilitatea existenţei a două canale radiculare : un canal vestibular şi unul lingual).

Rădăcina distală: mai scurta prezinta uneori un şanţ longitudinal superficial ( poate indica prezenţa a 2 canale).

Caracteristicile M 1 şi 2 :

Aspect pe secţiuni transversale radiculare, în 1/3 medie: - aspect ovalar, rădăcinile fiind aplatizate în sens M-D. - rădăcinile nu se separă imediat sub linia coletului, ci pornesc dintr-un trunchi radicular comun, ( interes deosebit în extracţiile cu separaţie radiculară)..Observaţie: localizarea furcaţiilor, precum şi a şanţurilor verticale şi a concavităţilor este importantă. Aceste zone sunt predispuse la acumularea depozitelor tartrice. Îndepărtarea acestor depozite devine în timp destul de dificilă. Furcaţia cu cât este situată mai coronar, cu atât este mai probabil să fie implicată în boala parodontală, dar este şi mai uşor de tratat prin tratament parodontal tradiţional. Cu cât este situată mai apical, cu atât tratamentul devine mai complex.

Caracteristicile M 1 şi 2 :

- Înălţimea medie a coroanei : M1- 7,7 mm ; M2- 7,2 mm;

- Lungimea medie a răd. meziale: M1- 13,3 mm ; M2- 13,8 mm.

- Lungimea medie a răd. distale: M1- 13,2 mm ; M2- 13,7 mm.

- - Curbura radăciniiCurbura radăcinii: M1- meziala: d: M1- meziala: dreaptă reaptă 1515%%, curb, curbă distal 85%, distal 85%, M1- distala: dM1- distala: dreaptă reaptă 7676%%, curb, curbă distal 22%, etc. distal 22%, etc. M2- meziala: dM2- meziala: dreaptă reaptă 3030%%, curb, curbă distal 70%, distal 70%, M2- distala: dM2- distala: dreaptă reaptă 6666%%, curb, curbă distal 20%, etc. distal 20%, etc.

Caracteristicile M3 :

1. Rădăcinile M3 sunt mai scurte în medie cu peste 2 mm.

2. Prezintă frecvent două rădăcini, M şi D, (adesea sunt fuzionate); dacă rădăcinile sunt separate trunchiul radicular este lung.

3. Pot avea una sau mai multe rădăcini (chiar 7) care variază ca formă.

3. Raportul rădăcină: coroană la M3 este în mod evident diferit faţă de M1 si M2 – 1,6:1 faţă de 1,83:1.

- Înălţimea medie a coroanei : 7 mm. - Lungimea medie a răd. meziale: 10,5 mm ; - Lungimea medie a răd. distale: 9,5 mm. - - Curbura radăciniiCurbura radăcinii: meziala: d: meziala: dreaptă reaptă 1010%%, curb, curbă distal 80%, etc; distal 80%, etc; distala: ddistala: dreaptă reaptă 5050%%, curb, curbă distal 40%, etc. distal 40%, etc.

CONSIDERAŢIUNI CLINICE PRIVIND PROCESELE ALVEOLARE ŞI CONSIDERAŢIUNI CLINICE PRIVIND PROCESELE ALVEOLARE ŞI MORFOLOGIA RADICULARĂ EXTERNĂMORFOLOGIA RADICULARĂ EXTERNĂ

I. Din punct de vedere parodontal :

Suprafaţa de contact (de suport) radiculară depinde de: - lungimea rădăcinii, - numărul rădăcinilor, - diametrul secţiunii transversale a rădăcinii, - prezenţa sau absenţa concavităţilor sau a curburilor radiculare.

Aceste trăsături determină rezistenţa dintelui la forţele ocluzale.

Concavităţile şi alte curburi radiculare cresc suportul parodontal în două moduri: 1. cresc suprafaţa totală a rădăcinii, 2. configuraţia arcuată duce la o orientare multidirecţionată a fibrelor, ceea ce face dintele mai rezistent la forţele ocluzale.

Dinţii pluriradiculari au suportul şi rezistenţa la forţe crescute. Pentru aceşti dinţi localizarea furcaţiei este importantă; cu cât este situată mai coronar, cu atât este mai bună stabilitatea. În plus, convergenţa sau divergenţa rădăcinilor influenţează suportul. Rădăcinile divergente cresc stabilitatea şi permit existenţa unei cantităţi mai mari de os interradicular de suport. Dar extractia dentară ☻devine mai grea!

I. Din punct de vedere parodontal :

Alt factor important în determinarea stabilităţii radiculare este gradul de îngustare radiculară spre apex.

Inflamaţia parodontala şi forţele ocluzale excesive pot influenţa foarte mult stabilitatea dentară.

De asemenea, densitatea şi structura osului de suport influenţează

stabilitatea dentară.

Cunoaşterea furcaţiilor şi a localizării lor potenţiale, a concavităţilor, anatomiei rădăcinilor atipice şi a altor aspecte privind anatomia radiculară îi ajută pe stomatolog şi igienistul dentar să identifice zonele de risc pentru dezvoltarea bolii parodontale.

2. Din punct de vedere endodontic :

Forma şi numărul canalelor radiculare ale unei singure rădăcini au fost din punct de vedere anatomic împărţite în 4 mari clase (pentru orice dinte):- tipul 1: un singur canal de la camera pulpară la apex ; tipul 2: două canale pornind separat de la camera pulpară şi unindu-se spre apex pentru a forma un canal apical ;- tipul 3: două canale ce pornesc separat de la camera pulpară şi rămân separate; - tipul 4: un singur canal ce porneşte de la camera pulpară şi se divide în treimea apicală în două canale ce vor avea orificii apicale diferite .

+Varianta dr. Nimigean

2. Din punct de vedere endodontic :

Nerespectarea raportului dinţilor cu formaţiunile anatomice de vecinătate (sinus maxilar, canal mandibular) poate duce la împingerea conţinutului canalului radicular sau a materialelor de obturaţie de canal la aceste nivele, cu consecinţele de rigoare.

De asemenea direcţia curburii radiculare este de importanţă fundamentală pentru alegerea instrumentarului necesar tratamentului endodontic şi parodontal sau pentru extracţii radiculare.

Studiile anatomiei interne şi externe a dinţilor mandibulari au arătat că variaţiile anatomice pot sa apară la orice grup de dinţi, la orice persoană şi la orice grup populaţional.

3. Din punct de vedere al anesteziei loco-regionale:

Având în vedere grosimea compactei alveolare vestibulare mandibulare în dreptul apexurilor dentare în zona incisivo-canină, anestezia paraapicală supraperiostală se poate practica în această zonă. La aceasta se adaugă şi poziţia inferioară şi vestibulară a canalului incisiv la acest nivel.

La nivel premolar şi molar, grosimea mai mare a compactei vestibulare mandibulare face dificile aceste anestezii, respectiv imposibile.

La maxilar, atât în zona laterală cât şi în zona frontală anesteziile supraperiostale paraapicale vor avea succes datorită grosimii reduse a compactei vestibulare, cât şi datorită poziţiei apropiate a apexurilor dentare faţă de această compactă.

4. Din punct de vedere al difuziunii infecţiilor dentare:

a) De la nivelul dinţilor frontali inferiori, infecţia va difuza vestibular pentru că la acest nivel compacta vestibulară este mai subţire, chiar dacă apexurile dentare sunt mai apropiate de compacta orală.

b)La nivel premolar mandibular, infecţiile pot difuza vestibular şi oral datorită faptului că la acest nivel cele două compacte sunt sensibil egale ca grosime.

c) La nivel molar mandibular, raportul lor facilitează difuziunea orală a infecţiilor. Ulterior evoluţia acestora poate fi influenţată de inserţiile muşchilor milohioidieni şi buccinatori la nivel mandibular.

d) La nivelul dinţilor frontali superiori infecţiile pot difuza astfel: de la incisivul central- vestibular sau în meatul nazal inferior; de la incisivul lateral- oral şi mai rar vestibular; de la canin- vestibular.

e) La nivel premolar maxilar: de la P1- vestibular şi oral; de la P 2- vestibular sau sinus maxilar.

f) La nivel molar maxilar: vestibular, oral sau sinus maxilar.

5. Din punct de vedere chirurgical:

Faptul că la nivelul coletului dentar, atât vestibular cât şi oral, de la incisivul central la molarul de 12 ani, cantitatea osoasă este redusă, intervenţiile preprotetice de genul gingivo-alveoloplastiilor vor fi uşor accesibile.

De asemenea, cunoaşterea dimensiunii compactei vestibulare cât şi a distanţelor dintre apexurile dentare şi această compactă, pot fi deosebit de utile în cazul intervenţiilor chirurgicale ajutătoare terapiei endodontice de genul rezecţie apicală şi chiuretaj periapical.

Datele centralizate pot fi utile şi în cazul extracţiilor alveoloplastice.

6. Din punct de vedere ortodontic:

În ortodonţie se va face distincţie între osul bazal, nemodificabil, şi osul funcţional al procesului alveolar, care poate fi modificat prin proceduri ortodontice.

“ “ Modul în care un om îşi acceptă Modul în care un om îşi acceptă destinul este mai important decât destinul este mai important decât

destinul său.”destinul său.”

Octavian Octavian PalerPaler