242. Principalele complicaţii ale pneumoniilor sunt următoarele, cu o excepţie:

a) abces pulmonar

b) carnificarea

c) pleurezie fibrinoasă sau sero-fibrinoasă

d) peritonită

e) + cancer pulmonar

243. Următoarele aspecte microscopice sunt elemente ce caracterizează inflamaţia tuberculoasă, cu o excepţie:

a) prezenţa granuloamelor giganto-epitelioide

b) evoluţia granuloamelor către necroză cazeoasă

c) tendinţa la confluare a granuloamelor giganto-epitelioide

d) +formarea de abecese recente

e) coloraţiile specifice evidenţiază bacilul Koch

244. Tuberculoza secundară se caracterizează prin următoarele elemente, cu o excepţie:

a) evoluţie cronică

b) + tendinţa la vindecare spontană

c) evoluţie stadială, în faze

d) leziunile debutează la apex şi avansează spre bază

e) diseminează pe cale bronşică şi mai rar pe cale hematogenă

245. Caracteristica principală a pneumoniei pneumocistice:

a) granuloame

b) atelectazii

c) + exsudat eozinofil spumos în alveole

d) exsudat purulent în alveole

e) empiem pleural

246. În care din afecțiunile respiratorii enumerate se observă conținut crescut de eozinofile în exsudat?

a) alveolita fibrozantă

b) sarcoidoza

c) asbestoza

d) granulomatoza Wegener

e) + astmul bronșic

247. Care este factorul cauzal principal al bronșitei cronice și emfizemului pulmonar?

a) infecția virotică

b) asbestoza

c) alcoolul

d) + fumatul

e) inhalarea unor substanțe alergene

248. În pneumonia bacterială banală exsudatul este constituit de obicei din:

a) plasmocite și fibrină

b) limfocite și fibrină

c) macrofage și hemoragii

d) + leucocite neutrofile și fibrină

e) macrofage și lichid seros

249. Noţiunea de pneumonie francă lobară:

a) + maladie infecto-alergică acută, în care se afectează unul sau cîţiva lobi pulmonarib) inflamaţia acută a parenchimului pulmonarc) inflamaţia acută a bronhiilord) inflamaţia acută a interstițiului pulmonare) afecțiune pulmonară distructivă

250. Care este agentul patogen al pneumoniei francă lobare?a) stafilococulb) streptococulc) + pneumococuld) virusurie) fungi

251. Indicaţi un stadiu al pneumoniei francă lobare:a) distrofie roşie b) + de congestiec) rezidualăd) distrofie galbenă e) cronică

252. Componentele exsudatului în stadiul trei al pneumoniei francă lobare:a) fibrină, eritrocite, mucusb) + leucocite polimorfonucleare, fibrinăc) lichid seros, leucocite, histiocited) mucus, eritrocitee) celule epitelioide, celule gigante

253. Componentele exsudatului în stadiul doi al pneumoniei francă lobare:a) + eritrocite, fibrinăb) fibrină, leucocitec) leucocite, mucusd) monocite, celule gigantee) stafilococi, alveolocite

254. Caracteristica macroscopică a plămînului în stadiul doi al pneumoniei francă lobare:a) elasticitate scăzută, culoare cenușieb) culoare roşie, consistenţa flascăc) plămîn mare pestriţd) + culoare roșie, consistenţa crescutăe) culoare cenușie, consistenţă crescută

255. Noţiunea de bronşită acută:a) + inflamația acută a bronhiilorb) inflamația parenchimului alveolarc) inflamația interstiţiului pulmonard) dilatarea lumenului bronhiilore) obturarea bronhiilor cu mucus

256. Noţiunea de pneumonie focală:a) + pneumonie, care se dezvoltă ca urmare a bronșitei sau bronșioliteib) inflamaţia unuia sau a mai multor lobi pulmonaric) aeraţie pulmonară crescutăd) dilatarea lumenului bronşice) inflamaţia ţesutului interstiţial al plămînilor

257. Variantele etiologice ale pneumoniei focale sunt următoarele, cu excepţia:a) stafilococicăb) streptococică c) pneumococicăd) viralăe) + gonococică

258. Definiția bronşectaziei:a) + dilatări sacciforme sau cilindrice ale bronhiilor b) obturarea lumenului bronşicc) scleroza peretelui bronşicd) maladie infecţioasă caracterizată prin distrucţia bronhiilore) maladie infecto-alergică a plămînului

259. Denumirea plamînului în boala bronşiectactică cu bronşioloectazii multiple:a) induraţia brunăb) + plămîn "în fagure"c) induratia cianoticăd) pneumocirozăe) pneumotorax

260. Daţi definiţia emfizemului pulmonar:a) + boală caracterizată printr-un conținut excesiv de aer în plămîni și mărirea dimensiunilor lorb) proliferarea ţesutului conjunctiv în plămînic) dilatarea înnăscută sau dobîndită a bronhiilord) îngustarea căilor respiratoriie) acumularea de exsudat în alveole

261. Definiția bolii interstițiale a plămînilor:a) proliferarea țesutului conjunctiv în plămînib) + un grup de boli, caracterizate prin inflamație primară în interstițiul pulmonar cu dezvoltarea sclerozei difuze bilateralec) maladie, care se caracterizează prin accese de dispneed) afecțiune infecto-alergica a plămînilor cu afectarea bronhiilor

e) afecțiune infecțioasă cu afectarea unuia sau a mai multor lobi pulmonari262. Cauza mai frecventă a decesului în afecţiunile pulmonare cronice nespecifice:

a) tromboembolia arterei pulmonareb) + insuficienţă cardio-pulmonarăc) insuficienţă respiratorie acutăd) intoxicaţiee) septicemie

263. Pentru care formă de tuberculoză este caracteristică afectarea oaselor:a) primarăb) + hematogenă predominant extrapulmonară c) secundarăd) fibro-cavitarăe) cronica distructivă

264. Care sint sursele de infectare în gripă:a) ovineleb) cîiniic) + omul bolnav d) pisicile e) vitele cornute

265. Indicaţi o variantă a gripei în dependentă de gravitatea evoluției:a) acutăb) cronicăc) + ușoarăd) septicăe) toxică

266. Indicaţi o variantă a formei grave de gripă:a) septicăb) hemoragicăc) + cu complicaţii pulmonare d) necroticăe) fibrinoasă

267. Leziunile celulelor epiteliale în infecţia adenovirotică:a) proliferarea papilară a epiteliuluib) formarea simplaștilorc) + incluziuni intranucleare de adenovirusd) proliferarea epiteliuluie) metaplazia epiteliului

268. Stadiile modificărilor morfologice în plăcile Peyer în febra tifoidă sunt următoarele, cu excepţia:a) intumescenţa encefaloidăb) + intumescenţa fibrinoidăc) necrozad) ulcerațiie) vindecarea ulceraţiilor

269. Modificările morfologice din intestin în dizenterie includ următoarele semne, cu excepţia:a) hiperemia și tumefierea mucoasei intestinaleb) necrozăc) depuneri de fibrină d) + chisturie) ulcerații

270. Modificările organelor interne în holeră includ următoarele, cu excepţia:a) distrofia hepaticăb) modificări necrobiotice în encefalc) bilă albă în vezica biliarăd) hemosideroza splineie) + artrită purulentă

271. Pneumonia focală este, de obicei, precedată de:

a) emfizem

b) carnificare

c) + bronșită acută

d) pneumoscleroză

e) alveolită

272. Care este factorul cauzal principal al emfizemului pulmonar difuz?

a) abcesul pulmonar

b) traheita

c) pneumonia focală

d) + bronșita cronică

e) cancerul pulmonar

273. Care formă de emfizem pulmonar este mai frtecventă?

a) + cronic difuz obstructiv

b) senil

c) idiopatic

d) cronic focal

e) vicariant

274. Pentru emfizemul pulmonar cronic difuz obstructiv sunt caracteristice toate semnele enumerate, cu excepția:

a) plămînii măriți în dimensiuni

b) + plămînii micșorați în dimensiuni

c) conținutul de aer în plămîni este crescut

d) plămînii sunt palizi, nu se colabează

e) plămînii acoperă mediastinul anterior

275. Leziunile traheii și bronhiilor mari în forma gravă de gripă cu intoxicație generală:

a) + traheo-bronșită sero-hemoragică

b) panbronșită distructivă

c) traheită necrotică

d) bronșită polipoasă

e) bronșită purulentă

276. Complicația posibilă a leptomeningitei meningococice:

a) chist cerebral

b) + hidrocefalie

c) infarct cerebral ischemic

d) hemoragie intracerebrală

e) hemoragie subarahnoidiană

277. Complicațiile enumerate sunt caracteristice pentru tuberculoză, cu excepția:

a) hemoragie pulmonară

b) diseminarea hematogenă

c) amiloidoza secundară

d) poliserozită tuberculoasă

e) + empiem pleural

278. Toate semnele enumerate sunt caracteristice pentru tuberculoza primară, cu excepția:

a) generalizarea limfogenă

b) generalizarea hematogenă

c) + răspîndirea intracanaliculară

d) limfadenită cazeoasă

e) localizarea mai frecventă în zonele subpleurale ale plămînului drept

279. Ganglionii limfatici se afectează mai frecvent în:

a) + tuberculoza primară

b) tuberculoza hematogenă

c) tuberculoza cavernoasă acută

d) tuberculoza cirotică

e) tuberculom

280. Localizarea caracteristică a tuberculozei secundare?

a) creierul

b) + plămînii

c) rinichii

d) oasele

e) tractul digestiv

281. Semnele caracteristice ale tuberculomului:

a) cavitate cu capsulă fibroasă

b) este o formă de cancer pulmonar

c) + focar circumscris de necroză cazeoasă, delimitat de capsulă fibroasă

d) este un abces pulmonar cronic

e) focar de necroză cazeoasă cu inflamație perifocală exsudativă pronunțată

282. Care variantă de inflamație se dezvoltă, de obicei, în poarta de intrare a bacilului difteric?

a) catarală

b) + fibrinoasă

c) purulentă

d) hemoragică

e) productivă

283. Localizarea de preferinţă a leziunilor morfologice în tifosul exantematic:a) ganglionii limfaticib) ficatulc) splinad) măduva oaselore) + pielea

284. Varianta mai frecventă a bronșitei acute în dependență de caracterul inflamației:a) + cataralăb) granulomatoasăc) deformantăd) polipoasăe) difuză

285. Substratul morfologic principal al tifosului exantematic epidemic:a) măduva osoasăb) ganglionii limfatici c) mucoasa intestinalăd) + vasele de calibru mice) mucoasa căilor respiratorii

286. În care organ se formează mai frecvent granuloamele exantematice:a) ficatb) splinac) + encefald) măduva oaselore) ganglionii limfatici

287. Care proces distructiv pulmonar acut se întîlnește mai frecvent?a) + abcesulb) tuberculomulc) carnificaread) pneumocirozae) atelectazia

288. Denumirea plămînilor în forma gravă de gripă?a) plămîn „cardiac”b) plămîn „în fagure”c) + „plămîn mare pestriț”d) plămîn cirotice) plămîn brun

289. Care tip al micobacteriei Koch se întîlnește cel mai frecvent?

a) bovis

b) + hominis

c) avium

d) poikiloterm

e) scrofulaceum

290. Denumirea leziunilor nervilor periferici în difterie:a) mielităb) ganglionităc) + nevrită parenchimatoasă d) neuropatiee) radiculonevrită

291. Care complicație se poate dezvolta în difterie în urma afectării nervului glosofaringian?

a) pericondrita purulentă a cartilajelor laringiene

b) flegmon cervical

c) + paralizia palatului moale

d) paralizia diafragmului

e) mediastinita purulentă

292. Care variantă de amiloidoză se poate dezvolta în consecința bolii bronșectatice?

a) amiloidoza AL

b) + amiloidoza AA

c) amiloidoza AF

d) amiloidoza ASC1

e) amiloidoza locală

293. Forma histologică mai frecventă a cancerului pulmonar parahilar:

a) adenocarcinom

b) bronhioloalveolar

c) + epidermoid

d) mucipar

e) anaplastic

294. Forma histologică mai frecventă a cancerului pulmonar periferic:

a) pavimentos

b) adenoscuamos

c) + adenocarcinom

d) macrocelular

e) microcelular

295. În care formă de cancer pulmonar celulele canceroase secretă hormoni?

a) spinocelular cornificat

b) spinocelular necornificat

c) adenopavimentos

d) bronhioloalveolar

e) + microcelular

296. Denumirea focarului tuberculos primar vindecat:

a) Virchow

b) Simon

c) Assmann-Radecker

d) + Gohn

e) Aschoff-Puhl

297. Care este semnificația procesului de carnificare a pneumoniei?

a) încapsularea focarului pneumonic

b) formarea unei cavități

c) + substituirea exsudatului cu țesut de granulație

d) necroza exsudatului

e) lichefierea exsudatului

298. Cu care formă de gastrită se asociază metaplazia intestinală a epiteliului gastric?

a) gastrita acută catarală

b) gastrita acută fibrinoasă

c) + gastrita cronică atrofică

d) gastrita flegmonoasă

e) gastrita erozivă

299. Care complicație a ulcerului duodenal este mai frecventă?

a) + hemoragie

b) perforație

c) cancer

d) peritonită

e) stenoza duodenală

300. În care segment al colonului se întîlnesc mai frecvent diverticulele?

a) cecul

b) colonul ascendent

c) colonul transvers

d) colonul descendent

e) +colonul sigmoidian

301. Care formă histologică are mai frecvent cancerul cavității orale?

a) adenocarcinom

b) +epidermoid

c) schiros

d) de tip tranzițional

e) bazocelular

302. Care modificări morfologice caracterizează boala Menetrier?

a) atrofia mucoasei gastrice

b) reducerea pliurilor mucoasei gastrice

c) + îngroșarea pronunțată a mucoasei gastrice

d) eroziuni ale mucoasei gastrice

e) proliferarea celulelor neuroendocrine ale mucoasei gastrice

303. Care proces patologic din cele enumerate se asociază cu sindromul Zollinger-Ellison?

a) adenom din celule insulare ale pancreasului, care secretă insulină

b) adenom renal din celule clare

c) + ulcere peptice în stomac și duoden

d) colită ulceroasă

e) cancer pulmonar anaplastic

304 Care din afirmațiile enumerate este corectă pentru boala Crohn?

a) ulcerațiile au formă neregulată

b) cript-abcese

c) +este afectată toată grosimea peretelui intestinal

d) se asociază cu polipoza mucoasei

e) se afectează doar porțiunea terminală a intetsinului subțire305. Care din procesele patologice enumerate se asociază cu creșterea activității factorului acido-peptic?

a) boala Crohn

b) gastrita cronică

c) gastrita atrofică

d) + ulcerul piloro-duodenal

e) gastrita acută

306. Insulomul, care secretă gastrină, se asociază cu:

a) metaplazia intestinală a mucoasei gastrice

b) +ulcere gastrice acute multiple

c) colangită

d) anemia pernicioasă

e) colită ulceroasă

307. Care proces patologic gastric se poate asocia cu boli autoimune ale altor organe?

a) gastrita erozivă

b) gastrita hipertrofică

c) +gastrita fundică

d) metaplazia intestinală a mucoasei gastrice

e) gastrita antrală

308. Care este succesiunea modificărilor microscopice în regiunea fundului ulcerului gastric cronic în perioada de acutizare (din cavitate spre membrana seroasă)?

a) țesut conjunctiv fibrilar, exsudat fibrino-purulent, necroză fibrinoidă, țesut de granulație

b) țesut de granulație, necroză, țesut conjunctiv fibrilar

c) + exsudat fibrino-purulent, necroză fibrinoidă, țesut de granulație, țesut conjunctiv fibrilar

d) exsudat fibrino-purulent, țesut conjunctiv fibrilar, țesut de granulație, necroză fibrinoidă

e) necroză fibrinoidă, exsudat fibrino-purulent, țesut de granulație, țesut conjunctiv fibrilar

309. Care din tumorile enumerate se întîlnește mai frecvent în esofag?

a) limfomul

b) leiomiosarcomul

c) tumori metastatice

d) +cancerul epidermoid

e) adenocarcinomul

310. Toți factorii enumerați se asociază cu boala ulceroasă, în afară de:

a) fumatul

b) abuzul de alcool

c) grupa 0(I) de sînge

d) hiperfuncția celulelor, care secretă gastrină

e) + reducerea secreției de HCl

311. Care din factorii enumerați nu se asociază cu cancerul gastric?

a) + gastrita acută

b) ulcerul gastric cronic

c) gastrita cronică atrofică

d) metaplazia intestinală a mucoasei gastrice

e) displazia epiteliului gastric

312. Care din tumorile enumerate ale colonului se poate maligniza?

a) Lipomul……………………………………………………………………..

b) leiomiomul

c) + polipul adenomatos

d) polipul hiperplastic

e) fibromul

313. Care din afecțiunile enumerate prezintă un risc major pentru cancerul de colon?

a) megacolonul congenital

b) colita cronică catarală

c) + colita ulceroasă nespecifică cronică

d) diverticuloza colonului

e) polipii inflamatori

314. Toate procesele patologice enumerate prezintă risc de cancer de colon, cu excepția:

a) + polipii inflamatori

b) adenomul tubular

c) adenomul vilos

d) adenomul tubulo-vilos

e) polipoza familială de colon

315. Modificările morfologice ale amigdalelor în angina flegmonoasă include următoarele, cu excepţia:a) dimensiunile măriteb) edemc) hiperemied) + membrane de fibrinăe) infiltraţia difuză cu leucocite neutrofile

316. Formele microscopice de cancer esofagian sunt următoarele, cu excepţia:a) carcinom in situb) scuamocelularc) adenocarcinomd) + tranzitocelulare) nediferenţiat

317. Complicaţiile cancerului esofagian sunt următoarele, cu excepţia:a) pneumonia

b) abcesul pulmonarc) empiemul pleurald) + emfizemul pulmonare) mediastinita

318. Cauzele gastritei acute sunt următoarele, cu exceptia:a) alimente picante, alterateb) preparate medicamentoasec) + hipodinamiad) intoxicații endogenee) factori alergici

319. Modificările morfologice ale mucoasei stomacului în gastrita catarală acută sunt următoarele, cu excepţia :a) edemb) hiperemiec) eroziuni superficialed) + depuneri de fibrinăe) hemoragii punctiforme miltiple

320. Tabloul microscopic al gastritei cronice atrofice include următoarele semne, cu excepţia:a) atrofia glandelorb) scleroza mucoaseic) infiltraţie inflamatorie cronică în stromăd) metaplazia intestinală a epiteliuluie) + hemoragii extinse intramurale

321. Variantele de ulcere simptomatice sunt următoarel, cu excepţia:a) ischemice b) + hipoproteinemice c) hipoxice d) toxice e) postoperatorii

322. Complicaţiile în boala ulceroasă pot fi următoarele, cu excepţia:a) ulcero-distructiveb) inflamatoriic) + discirculatoriid) ulcero-cicatricealee) malignizarea

323. Formele histologice de cancer gastric sunt următoarele, cu exceptia:a) adenocarcinomb) + tranzitocelularc) nediferenţiatd) pavimentose) adenopavimentos

324. Formele frecvente de esofagită acută sunt următoarele, cu excepția:a) cataralăb) fibrinoasăc) flegmonoasăd) ulceroasăe) + interstițială

325. Metastaze hematogene ale cancerului gastric se întîlnesc în următoarele organe, cu excepția:a) ficatb) plămînic) oased) + testicul e) rinichi

326. Complicaţiile frecvente ale cancerului gastric sunt următoarele, cu excepţia:a) perforaţia pereteluib) hemoragiic) stenoza piloricăd) icter mecanice) + icter hemolitic

327. Cauzele frecvente ale enteritei cronice pot fi următoarele, cu excepţia:a) factorii infecţioşib) intoxicaţiic) + factori psihicid) factori alimentarie) tulburări metabolice

328. Complicaţiile enteritei cronice pot fi următoarele, cu excepţia:a) anemiab) caşexiac) edeme hipoproteinemiced) + hemoragiie) osteoporoza

329. Indicaţi o formă morfologică de gastrită cronică:a) seroasăb) flegmonoasăc) + atroficăd) necrotică

e) fibrinoasă330. Tabloul morfologic al colitei ulceroase nespecifice acute include următoarele modificări, cu excepţia:

a) cript-abceseb) ulceraţiic) + chisturid) pseudopolipie) hemoragii intramurale

331. Complicaţiile generale în colita ulceroasă nespecifică sunt următoarele, cu excepţia:a) anemiab) + obezitateac) amiloidozad) caşexiae) leziuni distrofice în organele parenchimatoase

332. Localizarea frecventă a leziunilor în boala Crohn sunt următoarele, cu excepția:a) ileonulb) stomaculc) + vezica biliarăd) intestinul grose) apendicele

333. Complicaţiile apendicitei acute distructive pot fi următoarele, cu excepţia:a) peritonităb) + carcinoid apendicularc) empiemul apendiculard) pileflebităe) abcese hepatice

334. Variantele de apendicită acută sunt următoarele, cu excepţia:a) superficialăb) flegmonoasăc) + fibrinoasăd) apostematoasăe) gangrenoasă

335. Tipurile histologice de cancer intestinal includ următoarele, cu excepția:a) adenocarcinomulb) cancerul nediferențiatc) + cancerul tranzitocelulard) pavimentose) mucipar

336. Cauzele frecvente ale peritonitei difuze sunt următoarele, cu excepţia:a) perforaţia ulcerului gastricb) perforaţia intestinului în febra tifoidăc) apendicita gangrenoasăd) + meningita purulentăe) pancreatita acută

337. Noţiunea de distrofie toxică a ficatului este:a) patologie cronică a ficatului cu acumulare de lipide în hepatociteb) + patologie acută, mai rar cronică, cu necroza masivă a ficatului şi insuficienţă hepaticăc) patologie inflamatorie a ficatuluid) patologie virală caracterizată prin afectarea preferinţială a hepatocitelore) patologie acuta a ficatului cauzată de intoxicaţia alcoolică

338. Consecinţa gravă posibilă a necrozei masive progresive a ficatului:a) cancer hepaticb) + ciroză postnecroticăc) sindrom hepatolienald) hepatităe) hepatoză

339. Noţiunea de hepatoză lipidică:a) + afecțiune cronică cu acumularea excesivă a lipidelor în hepatociteb) afecţiune hepatică acută, mai rar cronică, cu necroza hepatocitelorc) inflamaţia acută a parenchimului hepaticd) afecţiune acută a ficatului de origine viralăe) înlocuirea parenchimului hepatic cu țesut conjunctiv

340. Indicați formele clinico-morfologice ale hepatitei cronice:a) anictericăb) + activă, persistentăc) ciclică, ictericăd) necroticăe) toxică

341. Care sindrom din cele enumerate se dezvoltă în ciroza hepatică?a) insuficienţa cardiopulmonarăb) insuficienţa cardiacă cronicăc) sindromul nefroticd) + hipertensiunea portalăe) sindromul toxico-alergic

342. Caracteristica microscopica a hepatitei alcoolice neactive (persistente):a) distrofia proteica a hepatocitelorb) + steatoza hepatocitelor

c) infiltraţia leucocitară a stromeid) distrofie glicogenică a hepatocitelore) necroza hepatocitelor

343. Care colorație se folosește în scopul depistării sclerozei ficatului în piesele histologice?a) reacția PASb) albastru de toluidinăc) sudan IIId) + picrofucsinae) reacția Pearls

344. Care semn histologic este caracteristic pentru hepatita virală?a) + corpusculii Councilmanb) inflamația granulomatoasăc) fibroza pericelularăd) corpusculii Mallorye) infiltrația glicogenică a hepatocitelor

345.Care semn histologic este caracteristic pentru primul stadiu al distrofiei toxice a ficatului?a) + steatoza, necroza și descompunerea autolitică a hepatocitelor zonelor centrolobulareb) distrofia glicogenică a hepatocitelorc) distrofia hidropică a hepatocitelord) corpusculii Mallorye) apropierea triadelor portale și a venelor centrale

346. Toate semnele morfologice enumerate sunt caracteristice pentru glomerulonefrita subacută, (malignă, cu evoluție rapidă), cu excepția:a) proliferarea epiteliului capsulei (nefroteliului), podocitelor și macrofagelor cu formarea „semilunelor”b) necroza capilarelor glomerulare și tromboza lorc) formarea aderențelor fibroase în lumenul capsulei glomerulared) + afectarea unui singur rinichie) distrofia pronunțată a nefrocitelor

347. Pentru boala Crohn sunt caracteristice toate semnele morfologice enumerate, cu excepția:a) mucoasa intestinală are aspect mamelonat de „caldarîm”b) ulcerații profunde în formă de fantăc) granuloame epiteliodo-gigantocelulared) + defecte superficiale ale mucoasei intestinalee) este o stare de precancer a intestinului

348. Formele morfologice frecvente de colită acută sunt următoarele, cu excepţia:a) cataralăb) fibrinoasăc) + idiopaticăd) flegmonoasăe) ulceroasă

349. Care semn morfologic este caracteristic pentru perioada de acutizare a ulcerului gastric cronic?a) metaplazia intestinală a epiteliului gastricb) scleroza vaselor sanguine din regiunea fundului și marginilor ulceruluic) + necroza fibrinoidăd) infiltrația limfoplasmocitarăe) țesut cicatriceal în regiunea fundului ulcerului

350. Tabloul morfologic al colitei ulceroase nespecifice în forma cronică include următoarele semne, cu excepția:a) deformarea intestinuluib) pseudopolipic) + granulomatoza specificăd) cript-abcesee) ulcerații de formă neregulată

351. Definiţia hepatitei:a) afecţiune cronică a ficatului cu necroza hepatocitelorb) + afecţiune a ficatului, la baza căreia sunt modificări distrofice şi necrobiotice ale parenchimului și

infiltrația inflamatorie a stromeic) afecţiune hepatică acută cauzată de intoxicaţia alcoolicăd) afecţiune acută a ficatului cu necroza masivă a hepatocitelore) afecţiune cronică cu acumularea lipidelor în hepatocite

352. Noţiunea de ciroză hepatică:a) afecţiune acută sau cronică a ficatului asociată cu intoxicaţia alcoolicăb) afecţiune hepatică la baza căreia stă inflamațiac) afecţiune virală cu afectarea preponderentă a ficatului şi tractului digestivd) proces acut caracterizat prin insuficienţă hepatică progresivăe) + afecțiune cronică cu insuficienţă hepatică progresivă legată de ratatinarea cicatriceală şi restructurarea ficatului

761. Care semne sunt caracteristice pentru tuberculoza primară?

a) + se vindecă prin formarea focarului Gohn

b) + cea mai gravă complicație este leptomeningita tuberculoasă

c) se localizează numai în plămîni

d) se poate dezvolta tuberculom pulmonar

e) + poate avea evoluție cronică

762. Care sunt sinonimele pneumoniei francă lobare?

a) lobularăb) segmentarăc) focalăd) + fibrinoasăe) + pleuropneumonie

763. Complicaţiile pulmonare ale pneumoniei francă lobare:a) + abcesb) + carnificarec) bronşiectaziid) atelectaziie) hemotorax

764. Complicaţiile pneumoniei francă lobare în cazul răspîndirii limfogene a infecţiei:a) + mediastinităb) + pericardităc) abces cerebrald) meningită purulentăe) abces pulmonar

765. Complicaţiile pneumoniei francă lobare în cazul generalizării hematogene a infecţiei:a) + abcese cerebraleb) + endocardită ulcero-polipoasăc) + meningită purulentăd) pielonefrităe) mediastinită

766. Cauzele morţii în pneumonia francă lobară:a) + insuficienţa cardiacăb) + abceuls cerebralc) + meningita purulentăd) carnificarea pulmonarăe) tromboembolia arterei pulmonare

767. Variantele de bronsită în dependenţă de gradul de implicare a peretelui bronşic în procesul inflamator:a) + endobronşităb) + mezobronşităc) + peribronşităd) parabronşităe) polipoasă

768. Complicaţiile bronşitei acute:a) + bronhopneumonieb) + pneumonie interstiţială peribronhialăc) cord pulmonar d) atelectaziee) + bronsită cronică

769. Numiţi agenţii patogeni caracteristici pneumoniei focale: a) + stafilococib) + pneumococic) + virusurid) protozoaree) gonococi

770. Variantele patogenetice ale pneumoniei focale:a) purulentăb) + prin aspiraţiec) + hipostaticăd) abcedantăe) + postoperatorie

771. Variantele pneumoniei focale în dependenţă de răspîndirea procesului inflamator:a) interstiţială b) + acinoasăc) pneumococică d) + lobularăe) + segmentară

772. Complicaţiile pneumoniei focale:a) + abcese pulmonareb) + pleurităc) + carnificared) emfizeme) cancer

773. Variantele proceselor distructive pulmonare acute:a) + abcesb) + gangrenăc) carnificared) pneumocirozăe) atelectazie

774. Variantele abceselor pulmonare după origine:a) + bronhogenb) acutc) cronicd) + pneumoniogen

e) + metastatic775. Care afecţiuni se referă la grupul de boli cronice nespecifice pulmonare:

a) bronhopneumonia b) + abcesul cronicc) pneumonia cazeoasăd) + bolile interstiţiale ale plămînilore) + pneumoscleroza și pneumociroza

776. Mecanismele de dezvoltare ale bolilor pulmonare cronice nespecifice:a) prin obturaţie b) prin aspiraţie c) + bronşitogend) + pneumoniogene) + pneumonitogen

777. Indicaţi modificările microscopice ale mucoasei caracteristice pentru bronşita cronică:a) + metaplazia epidermoidă a epiteliuluib) + infiltraţie inflamatoriec) atipia epiteliuluid) + atrofia mucoasei bronșicee) prozoplazia

778. Variantele bronşitei cronice după caracterul procesului inflamator:a) + catarală purulentăb) + polipoasăc) gangrenoasăd) seroasăe) + deformantă

779. Numiţi complicațiile bronhopulmonare ale bronşitei cronice:a) + emfizemb) + atelectaziic) + bronşectaziid) alveolită seroasăe) sarcoidoză

780. Numiţi variantele de bronşectazii după formă:a) pneumogeneb) obturantec) + sacciformed) infecţioasee) + cilindrice

781. Complicaţiile bolii bronşectatice:a) + cord pulmonar b) + abces pulmonarc) + amiloidoză d) pneumotoraxe) hemotorax

782. Variantele de emfizern pulmonar:a) hiperplasticb) + idiopaticc) + cronic difuz obstructivd) + senile) hipertrofic

783. Modificările macroscopice ale plamînilor în emfizemul pulmonar:a) micșorați în volumb) + măriți în volumc) consistență densăd) + acoperă mediastinul anteriore) + se taie cu crepitaţie

784. Modificările microscopice caracteristice emfizemului pulmonar:a) + reducerea patului microcirculatorb) septurile interalveolare îngroşatec) + septurile interalveolare subțiated) + scleroza capilarelore) hemosideroză

785. Complicatiile emfizemului pulmonar:a) + insuficiență cardio-pulmonarăb) + cord pulmonarc) atelectaziid) + pneumotoraxe) carnificare

786. Structura peretelui abcesului cronic:a) + ţesut de granulaţieb) + țesut conjunctiv fibrilarc) + mase necrotice și puroid) țesut epitelial e) ţesut cartilaginos

787. Complicațiile abcesului pulmonar cronic:a) + empiem pleuralb) + piopneumotorax

c) + amiloidoză secundarăd) carnificaree) pneumoconioză

788. Clasificarea clinico-anatomică a carcinomului pulmonar după localizare:a) + parahilarb) exofit c) endofitd) + periferic e) polipos

789. Căile de contaminare în tuberculoză:a) prin ințepare de către insecteb) prin contactc) pe cale parenterală d) + pe cale aerogenăe) + pe cale alimentară

790. Formele clinico-morfologice ale tuberculozei:a) endogenă b) + primarăc) + hematogenă d) limfoganglionară e) + secundară

791. Localizarea posibilă a complexului tuberculos primar:a) ficatb) + plămînic) creier d) + intestine) coloana vertebrală

792. Comiponentele complexului tuberculos primar:a) + afect primar b) tromboflebităc) + limfadenităd) limfotrombozăe) + limfangită

793. Variantele posibile de evoluție a tuberculozei primare:a) pneumonie cazeoasăb) + stingerea şi vindecarea focarelor complexului primarc) + progresarea şi generalizarea procesuluid) forma limfoganglionarăe) + tuberculoză cu evoluție cronică

794. Care formă de tuberculoză se caracterizează prin afectarea preponderenta în zona cortico-pleurală a ambilor plămîni, reacție tisulară productivă, scleroză reticulară, cord pulmonar și focar tuberculos extrapulmonar?

a) + hematogenă cronică macronodularăb) + hematogenă cronică miliarăc) secundară diseminatăd) ftizie pulmonarăe) + diseminată hematogenă

795. Care din aceste forme clinico-morfologice de tuberculoză se referă la cea secundară?a) + cavernoasă acutăb) + acută nodularăc) septicemie tuberculoasă supraacutăd) + tuberculomule) hematogenă miliară

796. Care din formele clinico-morfologice enumerate se referă la tuberculoza secundară:a) pneumonie lobarăb) + pneumonie cazeoasăc) + tuberculoza infiltrativăd) + tuberculoza ciroticăe) tuberculoza extrapulmonară

797. Formele clinico-morfologice ale tuberculozei secundare:a) miliară acutăb) + fibro-nodularăc) + fibro-cavitară d) macronodularăe) miliară cronică

798. Mecanismele patogenetice ale dezvoltării gripei:a) + încorporarea virusului în epiteliul căilor respiratoriib) + afecțiunea vasopatică a virusuluic) încorporarea virusului în celulele nervoased) acțiunea toxinelor asupra vaselore) acțiunea toxinelor asupra miocardului

799. Schimbările microscopice ale mucoasei căilor respiratorii în forma uşoară de gripă:a) + hiperemieb) + edemc) + distrofia hidropică a epiteliuluid) pneumonie hemoragicăe) inflamație sero-hemoragică

800. Particularităţile macroscopice ale plămînilor în forma gravă de gripă:a) + măriți în dimensiunib) micșorațic) + aspect pestriţd) culoare cenușiee) induraţie brună

801. Complicaţiile gripei:a) + bronşită și bronșiolită obliterantăb) + encefalită și arahnoidităc) gangrenăd) escaree) + pneumofibroză

802. Complicaţiile paragripei:a) + bronhopneumonieb) crup veritabilc) + crup falsd) + sinuzitee) conjunctivită

803. Semnele caracteristice ale tusei convulsive:a) boală alergicăb) + contaminarea pe cale aerogenăc) boală viroticăd) + se afectează copiiie) + se manifestă prin accese tipice de tuse spasmodică

804. Complicațiile tusei convulsivea) + rupturi și ulcerații pe frîul limbiib) emfizem difuz obstructiv c) + emfizem interstițial d) + panbronșităe) abces pulmonar

805. Semnele caracteristice ale difteriei:a) + nevrită parenchimatoasă b) + miocardită toxicăc) inflamație purulentăd) + inflamație fibrinoasă în poarta de intraree) erupții pe piele

806. Localizarea modificărilor locale în difterie:a) mucoasa colonuluib) + mucoasa căilor respiratorii c) + mucoasa vestibulului faringian și amigdalelord) cordule) rinichii

807. Caracterul inflamaţiei în difteria căilor respiratorii și denumirea procesului:a) cataralăb) + fibrinoasăc) purulentăd) + crup descendent veritabile) pseudocrup

808. Leziunile cordului în difterie:a) + miocardită alterativăb) miocardită granulomatoasăc) + miocardită interstiţialăd) infarct miocardice) + steatoza cardiomiocitelor

809.Care modificări morfologice în cord nu sunt caracteristice pentru difterie:a) distrofia grasă a cardiomiocitelorb) + formarea granuloamelorc) focare de miolizăd) + endocardita verucoasăe) inflamaţie interstitială

810. Modificările morfologice în sistemul nervos în difterie:a) meningităb) encefalităc) + nevrită parenchimatoasă d) abcese cerebralee) + paralizii tardive

811. Care nervi periferici nu se afecteaza în difteria faringelui:a) + intercostali b) frenicc) vagd) glosofaringiane) + facial

812. Care organe sunt afectate cu preponderentă de exotoxina difterică:a) encefalulb) + cordulc) ficatul

d) + suprarenalele e) + rinichii

813. Complicaţiile principale în difterie:a) + pericondrită purulentă a cartilajelor laringeluib) bronșectaziic) + pneumonied) + mediastinită purulentăe) meningoencefalită purulentă

814. Variantele formei grave a scarlatinei:a) + toxicăb) necroticăc) + septicăd) hipertoxicăe) + toxico-septică

815. Modificările morfologice tipice din prima perioadă a scarlatinei:a) + hiperemia pronunțată a vestibulului faringianb) angină fibrinoasăc) + angină necroticăd) glosita Huntere) + limbă zmeurie

816. Caracteristica erupției cutanate în scarlatină și modul de descuamare:a) papuloasă macromaculoasăb) + punctiformă roșie-aprinsăc) + nu acoperă triunghiul nazolabiald) + descuamare lamelarăe) descuamare furfuracee

817. Complicațiile primei perioade a scarlatinei?

a) + septicopiemie

b) miocardită granulomatoasă

c) + abces retrofaringian

d) + otită-antrită purulentă

e) emfizem pulmonar

818. Care factori condiţionează dezvoltarea perioadei a doua a scarlatinei şi manifestările ei:a) + alergicb) septicc) pneumoniad) + artrite seroasee) + glomerulonefrită acută

819. Manifestările perioadei a doua a scarlatinei:a) + glomerulonefrită acută sau cronicăb) + vasculitec) colită ulceroasăd) sepsise) + endocardită verucoasă

820. Formele principale ale infecţiei meningococice:a) angină necroticăb) + rinofaringită meningococicăc) + meningită meningococicăd) meningoencefalită purulentăe) + meningococemia

821. Manifestările morfologice ale rinofaringitei meningococice:a) + inflamaţia catarală a mucoaselorb) inflamație fibrinoasăc) inflamație purulentă d) + edemul peretelui posterior al faringeluie) + hiperplazia foliculilor limfatici

822. Caracterul inflamaţiei în meningita meningococică:a) + seroasăb) fibrinoasăc) + purulentăd) sero-fibrinoasăe) catarală

823. Semnele caracteristice ale meningitei meningococice:a) meningită hemoragicăb) + meningită fibrinoasă-purulentăc) + localizarea pe segmentele anterioare ale emisferelor cerebrale sub formă de „scufiță”d) se afectează segmentele posterioare cerebralee) + piocefalie

824. Manifestarile clinico- morfologice ale meningococemiei:a) + erupție cutanată hemoragică b) endocardită verucoasă c) abcese pulmonare

d) + iridiociclită purulentăe) + sindromul Waterhouse-Friderichsen

825. Caracteristica erupției cutanate în meningococemie:a) erupție rozeolică-peteşialăb) + erupție hemoragică stelată c) apare pe faţăd) + se localizează preponderent pe fese și extremităţile inferioaree) + în centrul erupțiilor cutanate se pot forma vezicule sau focare de necroză

826. Caracteristica tifosului exantematic epidemic:a) este provocat de virusurib) + este o rickettsioză c) se afectează mucoasa intestinalăd) + se afectează vasele de calibru mice) se afectează mucoasa căilor respiratorii

827. In care organe/țesuturi nu se formează granuloame exantematice:a) + ficatb) + splinac) encefald) + măduva oaselore) piele

828. Caracteristica exantemului în tifosul exantematic:a) afectarea mucoaselor b) + erupție pe piele c) este absent în triunghiul nazolabiald) + apare în a 3-5 zi de febrăe) + microscopic se depistează vasculite și granuloame exantematice

829. Formele de vasculită în tifosul exantematic:a) + verucoasăb) gigantocelularăc) + proliferativăd) + necroticăe) fibroplastică

830. Localizarea de preferinţă a leziunilor morfologice în tifosul exantematic:a) + encefalulb) ficatulc) splinad) măduva oaselore) + pielea

831. Variantele bronșitei acute în dependență de caracterul inflamației:a) granulomatoasă b) + catar mucosc) deformantăd) + fibrinoasăe) + purulentă

832. Stadiile morfogenetice ale ulcerului gastric:a) gastrita cataralăb) + eroziuneac) gastrita cronică atroficăd) + ulcerul acute) + ulcerul cronic

833. Factorii etiopatogenetici ai colitei ulceroase nespecifice:a) toxicoinfecțiib) + alergia localăc) intoxicațiid) + autoimunizareae) factorii alimentari

834. Care semne morfologice caracterizează boala Crohn:a) + peretele intestinal îngroșat, deformatb) cript-abcesec) + ulcerații longitudinale ale peretelui intestinald) + granulomatoza nespecifică de tip sarcoidozice) ulcerații circulare ale intestinului

835. Agenţii patogeni frecvenţi în etiologia anginei (tonzilitei) acute:a) + stafilococulb) + streptococulc) pneumococuld) rickettsiilee) + asociaţiile de microbi

836. Formele frecvente de angină acută:a) ulceroasă b) + catarală c) + flegmonoasă

d) granulomatoasă e) + foliculară

837. Tabloul morfologic al anginei cronice include:a) + scleroza ţesutului limfoidb) + scleroza capsulei amigdalelorc) metaplazia epiteliuluid) + lărgirea lacunelor amigdalelore) prozoplazia epiteliului

838. Complicaţiile locale ale amigdalitei acute:a) + abcesul paraamigdalianb) amiloidozac) + abcesul retrofaringiand) + tromboflebita regionalăe) abces pulmonar

839. Complicațiile cu caracter general ale anginei:a) pielonefrităb) + glomerulonefrităc) enterocolităd) pneumoniee) + reumocardita

840. Bolile frecvente ale esofagului:a) fistule b) + diverticule c) atrezia d) + esofagita e) + tumorile

841. Variantele diverticulelor esofagiene după localizare:a) + faringo-esofagieneb) laringo-esofagienec) + de bifurcaţied) + epifrenicee) subdiafragmale

842. Complicaţiile diverticulelor esofagiene:a) stenoza esofaguluib) metaplazia gastrică a epiteliului esofagianc) dilatarea varicoasă a venelor esofagiened) + diverticulităe) + ruptura peretelui

843. Formele macroscopice de cancer esofagian:a) nodular b) ramificat c) + inelar d) + exulcerat e) + papilar

844. Formele morfologice frecvente ale gastritei acute:a) seroasă b) + catarală c) hemoragică d) + fibrinoasa e) + flegmonoasă

845. Tabloul macroscopic al ulcerului gastric cronic include următoarele semne, cu excepţia:a) + formă rotundă, ovalăb) marginile de consistență flascăc) + marginea proximală anfractuoasăd) + marginea distală cu aspect de terasăe) polipi în regiunea fundului ulcerului

846. Complicaţiile ulcero-distructive în boala ulceroasă:a) + hemoragiab) stenozac) + perforaţiad) + penetrațiae) malignizarea

847. Organele si ţesuturile, în care penetrează frecvent ulcerul gastric sau duodenal:a) + ligamentul hepato-duodenal b) + pancreasulc) splina

d) + micul epiploon

e) rinichiul drept848. Stările precanceroase pentru cancerul gastric:

a) gastrita flegmonoasă

b) gastrita corozivăc) + polipii adenomatoşid) + gastrita cronică atroficăe) + ulcerul gastric cronic

849. Factorii principali de risc ai cancerului gastric:a) distrofia hidropică a epiteliuluib) + displazia gravă a epiteliului gastricc) descuamarea epiteliuluid) + metaplazia intestinală a mucoaseie) eroziuni superficiale ale mucoasei

850. Localizarea de preferinţă a cancerului gastric:

a) curbura mareb) + curbura micăc) porţiunea fundicăd) difuz, totale) + pilorică

851. Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere exofită:

a) + polipos b) + fungos c) inelar d) + în formă de placă e) ulcerat

852. Variantele de cancer gastric nediferenţiat:a) + solidb) + schirosc) pavimentos cornificatd) pavimentos necornificate) + din celule în"inel cu pecete"

853. Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere endofită:a) poliposb) + infiltrativ-ulcerosc) fungosd) formă de placăe) + difuz

854. Variantele de cancer gastric glandular:a) + tubularb) trabecularc) + papilard) + mucipare) dimorf

855. Căile de metastazare a cancerului gastric:a) + limfogenăb) + hematogenăc) + prin implantared) perineuralăe) cu lichidul cefalorahidian

856. Metastazele limfogene retrograde ale cancerului gastric:a) + metastaza Virchowb) tumoarea Abrikosovc) + tumoarea Krukenbergd) + metastaza Schnitzlere) limfomul Burkitt

857. Dintre afecţiunile intestinului prezintă importanţă clinica majoră:a) + viciile de dezvoltareb) + procesele inflamatoriic) tulburările circulatoriid) + tumorilee) diskineziile

858. Cauzele frecvente ale enteritei acute:a) + toxicoinfecţiib) + factori alimentaric) factori nervosid) + factori alergicie) factori endocrini

859. Formele de enterită acută:a) superficialăb) + cataralac) + fibrinoasăd) mixtăe) + ulcero-necrotică

860. Complicaţiile frecvente în enterita acută:a) + hemoragiab) ocluziac) + perforaţia

d) + deshidratareae) cancerul

861. Formele morfologice de enterită cronică:a) + atroficăb) hipertroficăc) + fără atrofia mucoaseid) flegmonoasăe) fibrinoasă

862. Etiologia colitei acute:a) + factori infecţioșib) factori endocrinic) + factori toxicid) factori discirculatorie) + factori toxico-alergici

863. Formele morfologice de colită cronică:a) cataralăb) + atroficăc) hipertroficăd) + fără atrofia mucoasei e) flegmonoasă

864. Complicațiile colitei cronice:a) + paraproctitab) hemoragiic) peritonitad) + parasigmoiditae) + hipovitaminoze

865. Complicaţiile locale în colita ulceroasă nespecifică:a) amiloidozab) + hemoragia intestinalăc) + perforația peretelui colonicd) cașexiae) + polipoza

866. Complicaţiile frecvente în boala Crohn:a) + peritonitab) + ocluzie intestinală c) pneumonia lobarăd) + fistule intestinalee) pielonefrita

867. Teoriile etiopatogenezei apendicitei:a) + staza conținutului intestinal în lumenul apendicelui vermicularb) imunologicăc) + angioneuroticăd) disontogeneticăe) polietiologică

868. Modificările morfologice ale apendicelui vermicular în apendicita flegmonoasă:a) + hiperemia și edemul peretelui și a mezouluib) + depuneri de fibrină pe seroasăc) infiltrație cu histiocited) + infiltrație leucocitară difuză în toată grosimea apendiceluie) granulomatoză

869. Complicațiile colitei acute:a) + hemoragiab) + perforațiac) + paraproctitad) paranefritae) apendicita

870. Tabloul morfologic al apendicitei cronice:a) + scleroza pereteluib) + lumenul obliteratc) abcese intramuraled) + aderenţe cu ţesuturile adiacentee) polipi ai mucoasei

871. Complicaţiile apendicitei cronice:a) + hidropiziab) peritonitac) cancerd) + mucocele) gangrena peretelui

872. Tumorile benigne ale intestinului:a) + adenomul tubularb) papilomulc) + adenomul vilosd) + leiomiomule) desmoidul

873. Procesele pretumorale ale cancerului intestinului gros:a) + colita ulceroasă cronică

b) + polipoza familialăc) colita ulceroasă acutăd) colita flegmonoasăe) + boala Crohn

874. Formele macroscopice exofite de cancer intestinal:a) difuz infiltrativb) + formă de placăc) + poliposd) + macronodulare) exulcerat

875. Formele macroscopice endofite de cancer intestinal:a) fungosb) + exulceratc) formă de placă d) macronodulare) + difuz infiltrativ

876. Metastazele cele mai frecvente ale cancerului intestinal:a) + limfoganglionii mezentericib) limfoganglionii supraclaviculari pe stîngac) + ficatuld) pancreasule) splina

877. Etiologia distrofiei toxice a ficatului:a) + intoxicaţia cu produse alimentare alterateb) + gestoza gravidică, tireotoxicozăc) + ciuperci otrăvitoared) traume ale ficatuluie) insuficienţă cardiovasculară

878. Stadiile distrofiei toxice a ficatului:a) reconvalescențăb) + distrofie galbenăc) de necrozăd) + distrofie roşiee) de regenerare

879. Tabloul macroscopic al ficatului în distrofia toxică (stadiul distrofie galbenă):a) + dimensiunile măriteb) micşoratc) consistentă crescutăd) + consistenţă flască e) suprafaţa ridată

880. Particularităţile microscopice ale ficatului în stadiul al doilea al distrofiei toxice:a) + fagocitoza și resorbția detritusului celularb) distrofia proteică a hepatocitelorc) + colapsul stromei reticulare d) distrofia glicogenică a hepatocitelore) ciroza postnecrotică

881. Modificările extrahepatice în distrofia toxică a ficatului:a) cianozab) + icterc) + hemoragii multiple în piele și mucoased) + hiperplazia ganglionilor limfatici și a splineie) splina porfirică

882. Particularităţile macroscopice ale ficatului în hepatoza lipidică:a) + dimensiunile măriteb) micşoratc) consistența densă d) + consistența flascăe) + culoarea galbenă

883. Stadiile hepatozei lipidice:a) + steatoză simplăb) + steatoză asociată cu necroza hepatocitelorc) steatoză localăd) steatoză diseminatăe) + steatoză cu restructurarea lobulilor

884. Formele de hepatită în dependentă de caracterul evoluţiei:a) primarăb) secundarăc) + acutăd) + cronicăe) colestatică

885. Caracteristica macroscopică a ficatului în hepatita cronică:a) micșorat în dimensiunib) + dimensiunile maritec) consistența flascăd) + consistența densăe) + aspect pestriț pe secțiune

886. Variantele morfologice ale hepatitei cronice:a) + activăb) + neactivă (persistentă)c) distructivăd) + colestaticăe) productivă

887. Variantele clinico-morfologice ale hepatitei virale: a) + ciclicăb) + anictericăc) + colestaticăd) toxicăe) atrofică

888. Particularităţile histologice ale hepatitei virale acute ciclice:a) distrofia lipidică a hepatocitelorb) + distrofia hidropică a hepatocitelorc) + formarea corpusculilor Councilmand) acumularea de lipofuscină în hepatocitee) + necrozele periportale parcelare

889. Particularitățile microscopice ale hepatitei virale anicterice:a) distrofia lipidica a hepatocitelorb) + distrofia hidropică a hepatocitelorc) + proliferarea reticuloendoteliocitelor stelated) colangitae) + lama terminală a lobulilor este păstrată

890. Modificările extrahepatice în hepatita virală:a) cianoza tegumentelor b) + hiperplazia ganglionilor limfaticic) + icterd) + hemoragii multiple în piele și mucoasee) hemoragii cerebrale

891. Cauzele morţii în hepatita virală:a) insuficienta cardiacăb) + insuficienţa hepaticăc) + sindromul hepatorenald) ciroza hepaticăe) cancer hepatic

892. Caracteristica morfologică a ficatului în hepatita alcoolică:a) + dimensiunile măriteb) micșorat în dimensiunic) + consistența densăd) + culoarea palidăe) suprafața netedă

893. Particularitățile histologice ale hepatitei alcoolice:a) + distrofie lipidicăb) + infiltrația leucocitară a tractelor portalec) + corpusculi Malloryd) corpusculi Councilmane) distrofie proteică a hepatocitelor

894. Variantele de ciroză hepatică în funcţie de cauza dezvoltării:a) + infecţioasăb) + toxicăc) micronodulară d) macronodularăe) mixtă

895. Variantele clinico-morfologice ale cirozei hepatice:a) + micronodularăb) postnecroticăc) + macronodularăd) portalăe) biliară

896. Particularităţile histologice ale cirozei hepatice:a) + distrofia şi necroza hepatocitelorb) hemosiderozac) + scleroză difuzăd) + reorganizarea structurală a organuluie) hemocromatoza

897. Modificările extrahepatice în ciroză:a) cianozab) + icterc) + sindrom hemoragicd) + splenomegaliee) hiperpigmentaţia pielii

898. Complicaţiile cirozei hepatice:a) insuficiența cardiacăb) + coma hepaticăc) + hemoragii din varicele esofagiene

d) + ascită-peritonită e) tromboembolia arterei pulmonare

899. Variantele macroscopice ale cancerului hepatic:a) poliposb) + nodularc) + difuzd) + masive) în forma de placă

900. Variantele histogenetice de cancer hepatic:a) + hepatocelularb) + colangiocelularc) cu celule riziformed) + mixt (hepato-colangiocelular)e) cu celule mici

901 Complicaţiile cancerului hepatic:a) + hemoragii în cavitatea peritonealăb) insuficiența cardiovascularăc) + hepatargied) + caşexiee) tromboembolia arterei pulmonare

902. Hepatoza lipidică se întîlnește în:

a) + diabetul zaharat

b) + alcoolismul

c) hepatita virală B

d) hjemocromatoza ficatului

e) + anemii

903. Manifestările hipertensiunii portale:

a) + hemoragie din venele esofagiene

b) + ascita

c) + splenomegalia

d) hemoragie cerebrală

e) abces pumonar

904. Care sunt semnele caracteristice pentru forma fulminantă a hepatitei virale?

a) + necroza masivă sau „în punți” a parenchimului hepatic

b) + staza bilei în canaliculele capilare biliare

c) + corpusculii Councilman

d) steatoza hepatocitelor

e) consistența densă a ficatului

905. Care semne sunt caracteristice pentru ciroza hepatică biliară secundară?

a) culoarea ficatului galbenă

b) + culoarea verde a ficatului

c) + colangită și colangiolită

d) + dilatarea și ruptura canaliculelor capilare biliare

e) lipofuscinoza hepatocitelor906. Care din factorii etiologici enumerați pot cauza dezvoltarea cirozei hepatice?

a) + carența de proteine în alimentație

b) apendicita cronică

c) pneumonia cronică

d) + insuficiența cardiacă cronică

e) + obstrucția căilor biliare

907. Care semne caracterizează ciroza postnecrotică a ficatului?

a) focare mici intralobulare de necroză a hepatocitelor

b) + septuri fibroase late

c) + noduli regenerativi mari (ciroză macronodulară)

d) septuri fibroase subțiri intralobulare

e) + apropierea triadelor portale și a venelor centrale

908. Care semne caracterizează ciroza portală a ficatului?

a) aspect macronodular al ficatului

b) + septuri fibroase subțiri intralobulare

c) + dimensiuni mici ale pseudolobulilor

d) culoarea verde a ficatului

e) + aspect micronodular al ficatului

909. Obstrucția căror ducturi biliare poate cauza icter mecanic?

a) + ductului hepatic comun

b) ductului cistic

c) + ductului coledoc

d) ducturilor biliare interlobulare

e) canaliculelor capilare biliare

910. Formele morfogenetice ale cirozei hepatice:

a) + postnecrotică

b) cardiacă

c) + portală

d) + mixtă

e) alimentară

911. Localizarea anastomozelor porto-cavale, care au cea mai mare importanță clinică?

a) +esofagul

b) diafragmul

c) + stomacul

d) + rectul

e) peretele abdominal anterior