More from Haynes Publishing

HM10 Haynes Construieşte-ţi

propriul motor V8

© Haynes Publishing 2013

Manual de asamblare Haynes

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestui document nu va putea fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun mijloc, fie el electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere,

înregistrare, sau orice sistem de stocare şi recuperare de date, fără acordul scris al editorului.

Publicat în 2013 de către Haznes Publishing.

Tipărit in China

Vă rugăm să păstraţi acest material pentru consultarea ulterioară.

Construieşte-ţi propriul motor

V8

Cuprins

Introducere ........................................................................................................ 2

Observaţii şi sfaturi ................................................................................................. 5

Lista pieselor ................................................................................................................ 6

Asamblarea motorului ............................................................................................ 12

Cum funcţioneaza un motor .................................................................................... 28

Cum păstram maşina şi motorul intr-o stare bună .................................................. 34

Reducerea poluarii şi a consumului de carburant ................................................... 34

Terminologia de bază a motorului .......................................................................... 35

Note ........................................................................................................................ 38

INTRODUCERE INTRODUCERE

Există multe tipuri ș i dimensiuni de motoare cu ardere internă , de la cele mici pentru motociclete,

cu un singur cilindru, până la motoarele de mari dimensiuni cu mai mulț i cilindri utilizate în utilaje

industriale ș i nave . Acest manual este conceput pentru a reprezenta un motor de maș ină , aș a că

ne vom concentra pe motoare auto pentru această introducere.

Modelele de motoare auto au fost produse cu unul, două , trei , patru , cinci , ș ase , opt , zece ,

doisprezece sau ș aisprezece cilindri , cele mai frecvente fiind cele cu patru cilindri, folosite în cele

mai multe modele de maşini de familie . Exista atât modele pe benzină cât si diesel, dar modelul

nostru este un motor în patru timpi pe gaz . Funcţionarea motorului în patru timpi este descrisă mai

detaliat la sfârşitul acestui manual.

Dispunerea cilindrilor într-un motor poate fi fie liniară, unul in spatele celuilalt, in forma literei V

(două rânduri de cilindri care formează litera V) , sau , în câteva cazuri rare, la motoarele cu mai

mulț i cilindri, in forma literei " W " ( trei rânduri de cilindri care formează un W). Cele mai multe

motoare construite la început aveau cilindri dispuşi in linie.În general , cu cât este mai mare numărul

de cilindri, cu atât motorul va produce mai multă putere ș i cu atât va rula mai lin.

Dezavantajul unui motor cu mai mulț i cilindri este dimensiunea sa, ceea ce face dificilă integrarea lui

in spatiul alocat motorului la o maşina. O modalitate de a face un motor cu mai mulț i cilindri să fie

compact este de a aranja cilindri pe două rânduri in forma literei V, reducâand astfel lunfimea şi

înalţimea motorului. Astfel este posibilă montarea unor piese auxiliare în interiorul V-ului format de

cilindri, economisind spaţiu. De-a lungul anilor au fost folosite modelele V4 , V5 , V6 , V8 , V10 ,

V12 ș i V16, dar de departe cel mai des folosit este motorul V8 .

Modelul V8 este motor foarte flexibil ș i poate fi atât compact cât şi foarte mare, în funcț ie de

destinaț ie - compact pentru utilizarea în automobile sport ș i maș inile de curse iar modele mai mari

pentru a fi utilizate în dragstere, bărci ș i chiar tancuri. Primele motoare V8 au apărut la începutul

secolului 20 în bărcile cu motor, avioane, maşini cu performanţe ridicate ș i maș inile de curse , dar

primul motor de maşina V8 produs în masă a fost realizat de Cadillac în SUA în 1914 . În prezent ,

motoarele V8 sunt folosite mai mult la maşinile de înaltă performanț ă ș i maș inile de curse, din

cauza costului ridicat şi a consumului mare de combustibil, comparativ cu al motoarelor mai mici .

Principalele motive pentru popularitatea motorului V8 sunt producț ia de energie relativ ridicată

având în vedere marimea si greutatea acestuia, accesibilitatea în raport cu celelalte motoare cu mai

mulț i cilindri, nuna performanţă ș i nu în ultimul rând sunetul p care îl produce. Un motor V8

funcț ionează mai bine decât multe motoare cu mai puț ine cilindri, deoarece are loc un puls de

putere ( vezi mai multe despre motorul în patru timpi la sfârşitul acestui manual ) are loc la fiecare

rotaț ie de 90 de grade a arborelui cotit . În comparaț ie cu acesta, la motorul cu patru cilindri are loc

un puls de putere numai o dată la o rotaț ie de 180 de grade a arborelui cotit ș i la 120 de grade la un

motor cu şase cilindri. Sporul de putere frecvent al motorului V8 îi face funcţionarea lină şi pune mai

puţină presiune pe motor. Astfel motorul prezintă o performanț a superioară şi manevrabilitate.

Într-un motor V8 , cilindri sunt aranjaţi pe două rânduri de câte patru , iar unghiul dintre cele două

rânduri variază în funcț ie de model, dar de obicei este de 90 de grade sau mai puț in . Cele mai

frecvente sunt unghiurisunt de 90 de grade , 60 de grade sau 45 de grade . Cele opt pistoane ș i

bielele

dintr-un motor V8 sunt ataș ate la un singur arbore cotit , dar fiecare rând de cilindri are

propria chiulasă ș i supapă de viteză, astfel că motorul V8 este practic alcătuit din două motoare de patru

cilindri puse laolaltă.

Există două modele diferite de arbori utilizaţi în motoarele V8: cotiţi şi drepţi. Cele mai multe maşini

cu motor V8 au în componenţă arbori cotiţi, iar arbori drepţi se folosesc în special la maşinile cu

performanţă înalta şi maşinile de curse.

La arborii cotiţi, manetoanele sunt dispuse la 90 de grade unul faţă de celălalt ( pistoanele si bielele

sunt legate de manetoane) astfel că dacă privim de pe capătul arborelui, le vom vedea in formă de X.

Pe un arbore drept, fiecare maneton are efectiv două pistoane / biele legate la acesta – cele două

manetoane din centru sunt poziț ionate la 180 de grade faţă de cele două din capăt , astfel încât forma

manetoanelor este în linie dreaptă, dacă privim de la capătul arborelui.

Un motor cu arbore cotit se bazează pe contragreutati mari pentru a atinge un echilibru perfect . Acest

lucru înseamnă că arborele cotit va avea o masă mare de rotaț ie ș i ca rezultat , motorul va avea rotaţii

lente si nu va putea accelera sau încetini repede . V8-urile cu un arbore cotit sunt utilizate în cele mai

multe motoare pentru maşini şi la clasicele motoare din gama Ford V8 pentru maşini de cursă cum ar fi

Ford GT40 ș i AC Cobra.

Modelul nostru foloseste un arbore drept. Un arbore drept nu este perfect echilibrat iar problema de

echilibru nu poate fi rezolvată cu ajutorul contragreutăț i. Prin urmare, arborele drept este mai uș or

decât un arbore cotit ș i deci are mai puț ină inerț ie, ceea ce permite motorului să accelereze rapid ș i

să ajungă la un numar mare de rotaţii pe minut. Din acest motiv , majoritatea motoarelor de curse V8 (

cum ar fi motoarele F1 - auto) au arbori drepti, deoarece vibraţia nu este un element important în acest

caz. Cu toate acestea ,motoarele autoturismelor cu arbori drepţi sunt de obicei echipate cu o pereche de

contragreutaţi echilibrare (câte unul pe fiecare parte a arborelui drept ) pentru a reduce vibraț iile ș i de

a îmbunătăț i confortul pasagerilor . Arbori drepţi sunt utiliyaţi în unele motoare sport şi ale maşinilor

de inalta performanta , cum ar fi cele construite de TVR , Ferrari ( toate automobilele cu motor V8 V8

ale companiei ), ș iMP4 - 12C, automobilul lansat de McLaren.

Este important de menţionat că acest manual a fost conceput pentru a fi simplu ș i distractiv de a

construi ș i de a oferi o ilustrare practică a principiilor unui motor V8 real , dar aceasta nu este destinat a

fi o replica fidelă a orcărui model de motor existent pe piaţă . Modelul are un arbore drept cu două

pistoane / biele conectate la fiecare maneton , dar nu prezintă niciun arbore de echilibru. Ordinea de

aprindere a cilindrilor 1-5-3-7-4-8-2-6 ,este cea utilizată pentru mai multe motoare reale , inclusiv

motoarele autoturismelor Ferrari V8 . Unghiul V+ului format de cilindri este de 90 de grade iar motorul

are o singură camă deaspra fiecărui rând de cilindri, care operează cele două supape ale cilindrului cu

ajutorul axului.

Cele două came sunt conectate de arborele cotit printr-o singură curea dinț ată . Sistemul de aprindere

utilizează doi distribuitori , unul pentru fiecare rând de cilindri, conectaţi în partea din spate a fiecărui

arbore cu came.

Bucuraț i-vă de a vă construi propriul dvs. motor V8 ș i de a învăț a despre principiile prin care aceasta

funcț ionează , iar pentru mai multe informaț ii cu privire la motoare V8 , vizitaț i situl

www.haynes.co.uk/V8_engine.

INTRODUCERE INTRODUCERE 2 3

INTRODUCERE NOTES ŞI SFATURI

Muzeul Internaţional de motoare Haynes

Muzeul Internaţional de motoare Haynes, din Sparkford ,Somerset, este un centru caritabil de

învăț ământ, înfiinţat în 1985 de John Haynes OBE şi prezidat de grupul fondator Haynes

Publishing. Muzeul conț ine o colecț ie de peste 400 de maș ini, motociclete ș i autoturisme de

colecţie, din zorii industriei de automobile până la modele clasice din ultimii 25 de ani. Colecț ia

este găzduită în zece săli, împreună cu un restaurant, magazin de suveniruri ș i facilităț i complete

de a gazdui conferinț e. Muzeul este deschis pe tot parcursul anului, cu excepț ia zilelor de 24, 25

ș i 26 Decembrie ș i 1 ianuarie. Pentru mai multe detalii vizitaţi www.haynesmotormuseum.com

sau sunati la numărul 01963 440804.

AC Cobra

AC Cobra este unul dintre cele mai bune exemplele de sport clasica cu motor V8. Cobra a apărut

pentru prima dată în 1962, după ce ș oferul de maşini de curse american Carroll Shelby a cerut

montarea unui motor uşor Ford V8 pe o maşină sport AC Ace la fabrica de AC din Thames

Ditton, Surrey. Planul lui Shelby a fost de a construi o super-maşină care ar putea câș tiga curse

pentru a promova vânzările unei variante asemanatoare de autoturism de familie. Modelul AC

Cobra a fost construit între 1962 ș i 1965, ș i se vindeau în variante de motorizare cu 260 de cmc

(4.3 litri), 289 cmc (4.7 litri) si 427 cmc(7 litri). Maşinile au cunoscut un succes remarcabil pe

piaț a internă de maşini de curse din SUA, ș i mai târziu versiunile Coupé şi-au pus în domenul

maşinilor de curse GT internaț ional,câș tigând Campionatul GT al producatorilor în 1965. Un

exemplu de AC Cobra 289 din 1964 poate fi văzut în Muzeul Internaţional de motoare Haynes.

www.haynesmotormuseum.com

- Partea din faț ă a motorului se termină cu cureaua de distribuț ie ș i ventilatorul .

- Referinţele la stânga sau la dreapta a motorului se referă la partea stânga sau dreaptă atunci când

motorul este privit din spate . Cilindri 1-4 sunt pe partea dreaptîă a motorului iar cilindrii 5-8 sunt pe

partea stângă .

- Toate piesele cu sufixul 'A' sunt folosite pentru a asambla cilindri 1-4 ș i toate piesele cu sufixul 'B'

sunt folosite pentru a asambla cilindri 5-8 .

- Puteţi identifica diferite piese consultând lista de componente ș i ilustraț iile corespunzătoare .

- Folosiț i un cuț it ascuț it pentru a curăț a orice exces de plastic ale componentelor după ce au

fost scoase ambalajul de transport .

- Nu strângeț i foarte tare ș uruburile deoarece acest lucru poate deteriora permanent plasticul .

- Nu reîncărcaţi decât bateriile reîncărcabile.

- Bateriile reîncărcabile trebuie încărcate numai sub supravegherea adulţilor.

- Bateriile reîncărcabile trebuie scoase din dispozitiv înainte de a le încarca..

- A nu se amesteca diferite tipuri de baterii sau baterii noi cu baterii folosite.

- Bateriile trebuie să fie introduse cu polaritatea corectă .

- Înlaturati bateriile consumate din unitate.

- Terminalele de alimentare nu trebuie să fie scurt-circuitatate.

4 5

LISTĂ COMPONENTE LISTĂ COMPONENTE

Cant. Piesă Numar

piesă

Cant. Piesă Numar

piesă 8 Bolţ 1 1 Pompă apă spate 25

8 Bielă 2 1 Pompă apă faţă 26

16 Jumatate de piston 3 1 Scripete arbore 27

8 Cap de bielă 4 1 Elice ventilator 28

1 Arbore 5 1 Ventilator 29

1 Tavă 6 1 Capac ambreiaj 30

1 Carter Inferior 7 1 Cameră

combustie spate

31

1 Bloc motor 8 1 Cameră

combustie faţă

32

2 Capac inferior cilindri 9A & 9B 1 Colector de

admisie

33

2 Garnituri mici 11A & 10B 1 Jojă 34

2 Garnituri mari 10A & 11B 2 Colector de evacuare 35A & 35B

16 Tijă supapă 12 1 Volant

8 Supapă de

evacuare

13 2 Distribuitor

8 Supapă de admisie 14

16 Culbutori 15 1 Motor electric

2 Chiulasă superioară 16A &

16B

1 Fundament

10 Capac de rulment 17 2 Şaibă

8 Camă (A,B,C,D,E,F,G,H) 2 Ax rulment, 155 mm

8 Camă (J,J,K,K,L,L,M,M) 2 Ax camă, 215 mm

2 Protector rulment 18A & 18B 1 Curea ventilator

1 Pinion de arbore 19 1 Curea distribuţie

2 Pinion de camă 20 16 Arc supapă

1 Instrument de aliniere 21 108 Şurub

4 Roată transmisie 22 1 Şurubelniţă

1 Capac curea distribuţie 23 2 Capac de chiulasă

1 Capac posterior curea distribuţie 24

6 7

COMPONENTE LIST

COMPONENTE LIST

0

0

0

0 @

0

0

j

@ @ @ @ @

4 1

8

:Jr :Ji: :Ji:

0

l

\<:

9

PARTS LIST PARTS LIST

Ventilator (29) Colector de admisie (33)

Parte inferioară

camera combustie

(31)

Capac inferior

cilindri (9A & 9B)

Bloc

cilindri

(8)

Baie de ulei (6)

Capac

chiulasă

Volant Roată transmisie

(22)

Motor

Arbore (5)

Curea

ventilator

Ax

rulme

nt

Curea

distri

buţie

Arc

supapă

Capac ambreiaj (30)

Distribuitor

Fundament

Ax camă

Şaibă

Şurub

10 11

ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI

Pasul 1- Asamblarea pistoanelor şi a bielelor

1 Introduceţi un bolţ (1) prin spaţiul de la capătul bielei (2).

2

Pasul 3 - Fixaţi partea inferioară a carterului de tava de ulei

6 Aşezaţi tava(6) peste partea inferioară a carterului (7) şi fixaţi cu patru şuruburi.

Notă: Aceste piese se vor potrivi intr-o singură poziţie

7

Pasul 4 – Fixaţi tava de fundament

Alăturaţi cele două jumătaţi ale pistonului (3) prin bolţ şi apăsaţi cu putere. Repetaţi pentru toate celelalte şapte pistoane.

3

Pasul 2- Conectaţi pistoanele la arbore

Cele opt biele se ataşează la arbore (5) la fel ca în imaginea alăturată.

Fiecare bielă trebuie conectată la arborele drept cu ajutorul

capetelor de bielă (4) şi trebuie fixate cu două şuruburi.

Verificaţi ca pistoanele şi bielele se pot

roti liber în jurul arborelui.

5 4

Fixaţi fundamentul de baia de ulei şi fixaţi cu patru şuruburi.

3 Notă: Picioruşele sunt potiţionate astfel încât se vor potrivi

într-o singură poziţie.

Pasul 5 – Fixaţi arborele şi pistoanele de chiulasă

Răsuciţi chiulasa (8) cu faţa în jos. Ţineţi arborele cu pistoane şi

începând de la un capăt, introduceţi cu grijă pistoanele în cilindri.

Este posibil să fie nevoie să rotiţi puţin arborele pentru a putea

Introduce pistoenele în poziţia corectă. Ţineţi cont de faptul că

pistoanele sunt echilibrate. Capătul mai lung ( striat) al arborelui

trebuie să fie fixat de capătul blocului de cilindri care are patru

ştifturi ( capătul opus are doar trei).

Apăsaţi arborele până când este complet

fixat.

12 13

ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI

Pasul 6 – Fixaţi chiulasa de partea inferioară a carterului

Ţineţi chiulasa in poziţie orizontală şi carterul dedesubt.

Ţineţi de capete astfel încât arborele să fie în poziţia corectă.

Montaţi de partea inferioară a carterului şi fixaţi cu patru şuruburi.

Notă: Capătul chiulasei care are patru ştifturi trebuie montat

Peste capătul inferior al carterului care are două ştifturi. (vezi poză).

Rotiţi uşor arborele pentru a vă asigura ca atat el cât şi pistoanele

nu sunt înţepenite.

Pasul 7 - Montaț i supapele de chiulasele inferioare

11 Aşezaţi două chiulase pe fiecare parte a

10 Chiulaselor inferioare (9A şi 9B). Reț ineț i că fiecare

cap foloseș te o placă îngustă ș i una mare. Placa îngustă

se potriveș te pe partea laterală a capului cu găuri mici,

iar placa lată pe partea cu găuri mari. Fiecare placă are

patru ştifturi rotunde cu care se fixează în jos. Plăcile trebuie 9

să fie împinse ferm în jos astfel încât acestea să se fixeze.

Plăcile 10A (late) ș i 11A (înguste) trebuie montate

la capul de cilindru marcat 9A. Placile 10B (înguste) ș i 11B (late)

trebuie să fie montate la 9B.

Se scot cele 16 tije (12), 8 supape de admisie (14) ș i 8 supape de evacuare (13)

din cadre. Reț ineț i că supapele de evacuare sunt mai mici

decât supapele de admisie. Tăiaț i cu grijă orice urmă de plastic în exces

cu un cuț it ascuț it. Poziţionaţi supapele de evacuare la unul dintre 12

capetele cilindrului inferior. Introduceţi un arc peste una din tije, iar apoi

introduceț i tulpina într-unul din orificiile de pe placă. Împingeț i uș or tija,

comprimând arcul până la sfârș itul tijei din partea de jos a capului.

Apasaţi uşor o supapă de evacuare pe tijă. La capătul tijei există un opritor-

apăsaţi pâna când capătul opritorului.13

NU forţaţi valva - aceste piese sunt delicate.

Bolţurile din placa mai lată susţin supapele de admisie. Poziţionaţi-le

în acelaşi mod descris mai sus pentru supapele de evacuare

Repetaţi procedeul pentru cele care se fixează pe

blocul cilindru inferior. Asiguraţi-vă că valvele

se deplasează de sus în jos cu uşurinţă.

14 15

ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI

Pasul 8 – Fixaţi culbutorii la arborele cu came Scoateț i cei ș aisprezece culbutori (15) din cardul de transport.

Fixaţi opt culbutori pe fiecare parte a axului mai scurt (155mm) 15

exact ca în figura alăturată.

Notă: fiecare culbutor trebuie aşezat pe partea

opusă faţă de precedentul, in oglindă. Detalii în

imaginea de mai jos.

Cubultori ‘A’ Cubultori ‘B’

Pasul 9- Montaţi culbutorii la chiulasa superioară Coborâţi culbutorii către chiulasă (16). Separaţi culbutorii în perechi,

astfel încât să se incadreze în cele patru gauri. Consultaț i diagrama.

Culbutorii A trebuie fixaţi pe partea superioară a chiulasei 16A,

iar culbutorii B pe partea 16B a chiulasei. 16

Ataşaţi capacele ca în imagine (17), folosind

două şuruburi pentru fiecare, şi verificaţi ca

fiecare cubultor să se mişte uşor.

Pasul 10 - Montaț i garniturile chiulasei Puneț i garniturile chiulasei pe blocul motor.

Există cuie în blocul motor care se potrivesc cu orificcile în garnitură

pentru a asigura alinierea corectă. Asiguraţi-vă

că orificiile pentru pistoane sunt aliniate cu cele

din blocul motor.

.

Fiecare garnitură se potriveşte unei singure jumataţi

ale blocului motor şi nu sunt interşanjabile.

Pasul 11 - Montaț i chiulasele pe blocul motor Se potrivesc chiulasele la blocul motor.

Reț ineț i că pe o parte sunt piese marcate

cu litera A şi cu numere de la 1 la 4,

iar pe partea opusă sunt piesele marcate cu

litera B şi numerotate de la 5 la 8. Cuiele don blocul motor

se potrivesc în găurile din partea inferioară a chiulasei,

pentru a asigura alinierea corectă. Numerele gravate

pe partea laterală a blocurilor trebuie să fie îndreptate

în exteriorul motorului. Fixaţi cu ajutorul a şase şuruburi.

Consultaț i diagrama.

16 17

ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI

H

Step 12 – Montaţi camele

Scoateț i cele opt came etichetate A-H din

ambalajul de plastic şi introduceţi în ordinea A, B,

C, D, etc. Fiecare camă se va potrivi într-o

singură poziț ie - există o suprafaț ă plană pe

partea

interioară a fiecăreia (porț iunea mărită din

diagramă) care se potriveşte cu suprafaţa plană a

fiecărui ax. Observaţi nervura de la capătul

fiecărei came. Came trebuie să fie montate

astfel încât porț iunile striate să fie toate în

aceeaşi direcţie –vezi poziț ia din ilustraț ie.

Scoateț i cele opt came etichetate J, K, L ș i M

(sunt două din fiecare). Deplasaț i către al doilea

ax în ordine JJ, KK, LL ș i MM. Din nou,

asiguraț i-vă că

nervurile de pe la capăul camelor sunt toate

orientate în aceeaşi direcţie, aș a cum se vede în

imagine.

Pasul 13 – Montaţi axul cu came de chiulase

Poziț ionaț i motorul astfel încât capătul mai lung cu nervuri

al arborelui este pe partea dumneavoastră stangă. Chiulasa B

(cu numerele 5-8 ) trebuie sa fie langă dumneavoastră.

Ț ineț i arborele cu camele A –H (axul A asamblat mai sus )

cu cama H în partea stângă şi coborâţi-l pe partea cea mai

departe de dumneavoastră (partea A , cu numerele

1-4 pe o parte). Separaţi camele în perechi

astfel încât fiecare pereche să se potrivească

între rulmenţi. Arborele trebuie aşezat astfel

încât să se fixeze pe cei cinci rulmenţi.

Nervurile camelor trebuie să fie toate

orientate către stânga.

Pasul 14 Montaţi partea superioară a chiulasei la cilindrul inferior

Arbore cu came ‘A’

B A

D C

F E

Montaţi ansamblul chiulasei 16A la

capul cilindru inferior 9A. Fiţi atenţi,

cu cât cubultorii se potrivesc cu

poziţia valvelor– capetele bielelor

trebuie poziţionate deasupra G

J tijelor supapei. Un capăt al ansamblului J are două came mai distanţate.

K K Acest capăt trebuie poziţionat peste capătul

L mai lung, cu nervuri al arborelui L Arbore cu came ‘B’

M M

Cotit. Fixaţi capul ansamblului cu

patru şuruburi.

Repetaţi paşii 13 şi 14 cu celălalt

arbore cu came. Cama M trebuie să fie

în partea stângă cu nervurile

îndreptate în aceeaşi direcţie.

18 19

ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI

Pasul 15 – Montarea capacelor

de cubultor

Montaţi capacele de cubultori (18A

& 18B) pe partea de sus folosind

câte şase şuruburi pentru fiecare

cubultor.

Pasul 16 – Montaţi pinionul

arborelui cotit

Împingeţi pinionul de arbore (19)

pe capătul mai lung şi cu nervuri al

arborelui cu partea zimţată

îndreptată în partea opusă

motorului. Pe pinion există un slot

care se potriveşte unei nervuri de

pe arborele cotit; răsuciţi pinionul

până glisează uşor.

Pasul 17 – Montaţi pinioanele de came

Puneţi pinioanele de came (20) pe

capetele arborelor de came, asigurându-

vă că părţile zimţate sunt îndreptate opus

motorului. Partea teşită din gaura din

fiecare pinion se aliniază cu partea teşită

de pe arbori.

18A

19

20

18B

Pasul 18 – Montaţi cureaua de distribuţie şi roata de transmisie

Următorii paşi sunt cei mai uşori dacă ţineţi

motorul între picioare, cu partea din faţă a

motorului orientată în sus. 21

Rotiţi arborele până ce pistonul 4 atinge la

poziţia sa cea mai înaltă

Montaţi instrumentul de aliniere (21) de

arborele cotit şi de roata arborelui cu came.

Va trebui să rotiţi roata până ce instrumentul de

aliniere intră în găuri ca în imagine.

Montaţi primele două roţi de

transmisie şi cea din partea

dreaptă(22). Montaţi cureaua de

distribuţie de roata arborelui cu came

din stânga, ş i î n t i m p ce

men ţ ine ţ i a pă sa t , introduceţi

sub cele două roţi de transmisie

superioare, î n j u r u l r o ţ i i

Arborelui cu came din partea dreaptă 22 şi peste roata de transmisie din partea

dreaptă. Treceţi cureaua în jurul

scripetelui arborelui cotit, împingeţi

cureaua în sus, montaţi roata de transmisie

din stanga(cureaua să treacă peste aceasta).

Puneţi-o cu atenţie pe o parte.

Pasul 19 – Montaţi capacul curelei de distribuţie 24

Puneţi discul din spate a capacului curelei de distribuţie

(24) pe capacul curelei de distribuţie (23).

23

20 21

ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI

Pasul 19 – Montaţi capacul curelei de

distribuţie (continuare)

Scoateţi instrumentul de aliniere,

având grijă să nu dislocaţi cureaua

şi roata de transmisie. Ataşaţi

capacul curelei de distribuţie de

partea din faţă a motorului şi fixaţi

cu şase şuruburi.

Pasul 22 – Montaţi elicea, ventilatorul şi cureaua

Montaţi elicea ventilatorului (28)

de axul din faţa pompei de apă.

Montaţi roata de pompă folosind

un singur şurub şi o şaibă.

Ataşaţi ventilatorul (29) de elice 28

folosind două şuruburi.

Notă: Nervurile de pe lamele elicei sunt înspre

exterior. 29

Pasul 20 – Montaţi pompa de

apă

Asamblaţi partea din faţă şi din

spate a pompei de apă (25 &

26), şi montaţi bolţurile pe

partea din faţă a capacului

curelei. Fixaţi cu 3 şuruburi.

Înfăşuraţi cureaua ventilatorului

peste lamele elicei astfel încât să

rămână pe elice (partea zimţată a

curelei trebuie să fie îndreptată

spre elice). Trageţi de celălalt

capăt în jos şi înfăşuraţi-o de

roata arborelui cotit.

25 26

Pasul 21 – Montaţi scripetele

arborelui cotit

Montaţi scripetele arborelui cotit de

marginea arborelui(27). Slotul din

scripete trebuie să se alinieze cu

nervure de pe arborele cotit pentru a

glisa pe poziţie. Fixaţi scripetele cu

un singur şurub şi o şaibă.

Pasul 23 – Montaţi bateriile

Întoarceţi motorul cu partea de jos în sus.

Scoateţi capacul fixat cu şuruburi pe

compartimentul de baterii. Deschideţi

compartimentul şi montaţi 3 baterii AA,

potrivind + şi – ca în ilustraţie. Puneţi

capacul la loc şi răsuciţi motorul la loc .

27

22 23

ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI

Pasul 24 – Montaţi volantul

Montaţi volantul de celălalt capăt

al arborelui cotit. Partea zimţată a

volantului trebuie să fie

poziţionată cât mai departe de

capătul motorului.

Pasul 25 – Poziţionaţi pistoanele

Întoarceţi uşor arborele cotit cu mâna

până când pistonul nr 4 ( vedeţi

marcajul de pe cilindru de pe partea

exterioară a capului de cilindru) atinge

poţiţia cea mai înaltă (poziţia “Top-

Dead-Centre” sau “TDC”). Suprafaţa

teşită a arborelui cu came trebuie să fie

orientate în jos; dacă este orientate în

sus, continuaţi să rotiţi arborele cotit

până când pistorul nr 4 atinge

următoarea poziţie TDC.

Pasul 26 – Montaţi distribuitorii

Montaţi distribuitorii de capetele arborilor

cu came, cu cablurile poziţionate în jos.

Un distributor este marcat “1-4”, ce se

montează la capătul cilindrului din partea

dreaptă şi celălalt este marcat “5-8”,

potrivindu-se capătului cilindrului

din partea stângă . Suprafaţa teşită

din gaura fiecărui distribuitor se

potriveşte pe suprafaţa teşită de pe

arborii cu came. Glisaţi distribuitorii de

arborii cu came şi rotiţi până ce firele

sunt poziţionate în jos ca în imagine

Inseraţi 3 şuruburi în chiulasă fără a le

înşuruba.

Introduceţi capetele cablurilor în

fundament.

Pasul 27 – Ajustaţi timpul de aprindere

Verificaţi ca pistonul nr 4 să fie

tot la poziţia TDC. Urmaţi

cablul nr 4 marcat pe

distribuitor către bec (bujie).

Ajustaţi reglarea aprinderii după

cum urmează: apăsaţi butonul

roşu de pornire de la bază şi

răsuciţi uşor distribuitorul“1-4”

pînă ce se aprinde becul.

Strângeţi cele 3 şuruburi pentru a

fixa distribuitorul.

Răsuciţi volantul în sens invers acelor de ceasornic la 90 de grade(o

¼ ) până ce pistonul nr 8 ajunge în poziţia

superioară TDC. Folosind cablul de la “8”

marcat pe celălalt distribuitor, apăsaţi butonul

roşu de pornire şi apoi răsuciţi distribuitorul “5-

8” până ce becul se aprinde. Strângeţi cele 3

şuruburi pentru a fixa distribuitorul

Pasul 28 – Montaţi bujiile

Montaţi bujiile în

compartimentele

corespunzătoare din capeele

de cilindru, urmând firele de pe

marcajul distribuitorului.

Notă: Firele au lungimi diferite,

cele pentru cilindrii 1 şi 8 fiind cele

mai scurte şi cele pentru 4 şi 5 fiind

cele mai lungi.

24 25

ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI

Pasul 29 – Montarea motorului

electric

Glisaţi unitatea motorului peste volant,

verificând că pinionii de pe motor şi

volant se activează. Cele 3 orificii de

pe unitatea motorului trebuie să se

alinieze cu bolţurile de pe motor.

Fixaţi cu 3 şuruburi.

Pasul 32 – Montaţi joja

Glisaţi joja(34) în orificiul din motor, lângă

capacul de ambreiaj.

Pasul 30 – Montaţi capacul de ambreiaj

Alimentaţi cablul din unitatea

motorului prin orificiul din capacul de

ambreiaj(30). Montaţi capacul de

ambreiaj pe motor şi fixaţi cu trei

şuruburi.

Pasul 31 – Montaţi colectorul de

admisie

Asamblaţi părţile din faţă şi spate ale

camerei de ardere (31 & 32) şi ataşaţi-le de

colectorul de admisie (33). Aceste părţi pot

fi montate împreună într-un singur fel –

verificaţi ca orificiile din centrul fiecărei

părţi să fie aliniate. Fixaţi cu trei şuruburi

din partea inferioară a colectorului de

admisie. Împingeţi ansamblul colectorului

de admisie în orificiile din motor ca în

imagine, cu admisia camerei de ardere

orientate spre spatele motorului.

Pasul 33 – Montaţi colectorul de evacuare

Împingeţi colectoarele de

evacuare(35) în orificiile de pe

30 fiecare chiulasă, verificând să

fie orientate spre spatele motorului.

35

31

32

Pasul 34 – Ataşaţi stickerul de bază

33

Dezlipiţi eticheta adezivă şi

aplicaţi-o pe fundament ca în

imagine.

Pasul 35 – Pornirea motorului

Conectaţi cablul motorului la

fundament Apăsaţi butonul de

pornire roşu– motorul va porni

pentru aproximativ 30 de secunde.

26 27

CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR

Principii de bază

Pentru a explica cum funcţionează un motor al unei maşini de dimensiuni normale, vom folosi o versiune simplificată a

unui motor real - de fapt modelul nostru de motor. Pe măsură ce citiţi această explicaţie puteţi porni

modelul pe care l-aţi terminat şi vă va ajuta să înţelegeţi cum funcţionează un motor adevărat.

Arborele cotit se numeşte aşa pentru că este un arbore cotit- arborele are 4 secţiuni cotite şi

pistonul /bielele sunt legate de aceste secţiuni. În timp ce arborele cotit se răsuceşte, secţiunile

cotite se rotesc în jurul liniei central a arborelui, permiţând astfel pistoanelor să se mişte în sus

şi jos pe măsură ce arborele se răsuceşte.

Când pistonul se mişcă în jos, impinge bielele în jos, împingînd părţile cotite ale arborelui,

făcând arborele să se rotească

Mişcarea sus-jos a pistonului este astfel transformată în mişcarea de rotaţie a arborelui.

Amestecul de benzină şi aer intră în spatial deasupra pistonului, numit camera de ardere.

Amestecul intră printr-o gaură mica care este deschisă şi închisă de supapa de admisie. Gazul ars

iese din cilindru prin altă gaură care se deschide şi se închide de supapa de eşapament.

S u p a p e l e s u n t ţ i n u t e î m p r e u n ă d e a r c u r i , d a r p e m ă s u r ă c e

m o t o r u l s e r ă s u c e ş t e , v a l v e l e s e d e s c h i d î n o r d i n e a c o r e c t ă

d e cubultori,care sunt mişcaţi de arborele cu came. Cubultorul impinge supapa în arc, şi pe

măsură c e c u b u l t o r u l s e m i ş c ă î n s u s , a r c u l î n c h i d e s u p a p e l e

Ciclul de 4 curse

Supapă de admisie deschisă Supape închise

Supapă de evacuare închisă

Arborele cotit al motorului conduce transmisiile, ceea ce include componente diferite

conectate unele de altele ale căror funcţie este să pornească roţile maşinii, făcând

maşina să se mişte.

Canal de admisie

Acum să ne uităm mai în detaliu cum funcţionează un motor. Ne vom uita la un cilindru al

motorului. Un cilindru este un cilindru din motor în care un piston e mişcă în sus şi jos. Pistonul

are izolări pe margine, numite inele de piston, care nu sunt arătate în modelul nostrum, aceste

izolări opresc gazele să treacă în jurul pistonului. Modelul nostru are 8 cilindri

Când porniţi motorul pentru a porni maşina, starterul (un motor electric puternic, alimentat de

bacteria maşinii) răsuceşte arborele cotit, mişcând pistoanele în sus şi jos.

În timp ce pistonul se mişcă în jos de la cea mai înaltă poziţie din cilindru, (numita ‘Top Dead

Centre’ sau ‘TDC’), un amestec de benzină şi aer este aspirat în spatial din cilindru deasupra

pistonului. Acest lucru se numeşte cursă de admisie.

Bielă

Rotaţia

arborelui

Pistonul se

mişcă în jos

absorbând

amestecul de

combustibil şi

aer

Pistonul se

ridică

comprimând

combustibil

ul-aerul

Butonul de pornire continua să răsucească arborele cotit şi pe măsură ce pistonul se mişcă

înapoi în sus către partea de sus a cilindrului, amestecul de benzină /aer este comprimat în spatiul

deasupra pistonului. Aceasta se numeşte cursă de compresie.

Când pistonul ajunge în cea mai înaltă poziţie, o bujie creează o scânteie deasupra

pistonului şi această scânteie aprinde amestecul de benzină/aer, provocând o explozie

mica şi controlată deasupra pistonului. Exploz ia impinge pis tonul î n j os ş i

aceas ta se numeşte cu rsă ac t ivă .

Odată ce pistonul a atins cea mai joasă poziţie, începe să se mişte îmapoi către cilindrul său,

împingând gazele arse afară prin capul cilindrului. Aceasta se numeşte cursa de eşapament.

Aşadar, motorul are 4 curse, de admisie, de compresie, activă şi de eşapament, sau

‘aspirare, ‘comprimare’, ‘pocnitură’ şi ‘explozie’ mai pe scurt. Aceste 4 curse alcătuiesc

ciclul de 4 curse.

.

Prima cursă (admisie)

Pistonul porneşte din partea de sus a

cilindrului. Supapa de evacuare este închisă

şi supapa de admisie e deschisă pe măsură

ce arborele se roteşte şi pistonul se

deplasează în interiorul cilindrului,

amestecul de este absorbit în valve de

admisie. Când pistonul ajunge la baza

cilindrului, cilindrul este umplut cu

amestecul de benzină şi aer şi valve de

admisie se închide. Acesta este sfârşitul

cursei de admisie.

A doua cursă (Compresia)

La începutul cursei de compresie, pistonul se

află în poziţia cea mai joasă în interiorul

cilindrului si supapele de admisie şi eşapament

sunt închise. Arborele cotit continua să se

rotească şi pistonul se mişcă în sus. În timp ce

pistonul se mişcă în sus comprimă amestecul

de combustibil şi aer crescând foarte repede

temperatura amestecului. Când pistonul atinge

poziţia cea mai de sus, amestecul este

comprimat în totalitate şi acesta este sfârşitul

cursei de compresie.

28 29

CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR

Supape

închise

Supapă de

eşapament deschisă Motoare cu mai mulţi cilindri

Ameste

cul de

combust

ibil şi

aer se

aprinde

Pistonul

împins în jos

de gazelle

care se dilată

Pistonul se

mişcă în sus

scoţând gazele

din cilindru

Până acum am explicat cum funcţionează un motor descriind ce se întâmplă într-un cilindru.

Motorul unei maşini are mai mult de un cilindru- de la 2(mai rar) până la 16 (la cele mai scumpe

maşini), cum este descris în capitolul introductiv. Modelul nostru de motor are 8 cilindri Pentru a

face motorul să funcţioneze lin, bujiile se aprind într-o ordine precisă numită ordinea de aprindere

şi pentru modelul nostrum ordinea este 1-5-3-7-4-8-2-6. Puteţi vedea acest lucru pe motorul model

urmărind bujiile cum se aprind-Nr 1 este în partea din spate a cilindrului.

Modelul de motor

Puteţi vedea cum funcţionează ciclul de 4 curse pornind motorul model şi privind cum se misşcă

componentele din interior. Urmăriţi cum arborele cu came şi cubultorii mişcă supapele pe măsură ce fiecare

piston se mişcă în sus şi jos în interiorul cilindrului. Dacă urmăriţi pistonul dintr-un cilindru, ar trebui să

recunoaşteţi cele 4 curse- urmăriţi supapele şi încercaţi să vedeţi dacă identificaţi cursele.

A treia cursă (Cursa activă)

Presiunea înaltă şi temperature din camera de

ardere determină transformarea amestecului

de benzină şi aer în, particule foarte fine, ca o

pâclă. Acestea sunt condiţiile perfecte pentru

arderea unui combustibil. E nevoie doar de o

scânteie pentru a începe arderea (sau

‘combustia’-un fel de explozie controlată). Un

voltaj electric înalt furnizat bujiilor face ca o

scânteie să sară prin spatial de la capătul

bujiei. Acest lucru aprinde amestecul de

benzină şi aer şi porneşte combustia. Forţa

exploziei controlate şi gazele în expansiune

împing pistonul în jos, ceea ce roteşte

arborele cotit. În timpul cursei active, se

întâmplă 3 lucruri cu amestecul de benzină şi

aer. Se aprinde, a r d e ş i s e d i l a t ă .

Dilatarea combustibilului impinge pistonul în

jos, transferând puterea la arborele cotit.

Când pistonul atinge cel mai jos punct din

cilindru este sfârşitul cursei active.

A patra cursă (Eşapament)

În timp ce pistonul începe să se mişte

în cilindru din nou, supapa de

eşapament se deschide pentru a permite

combustibilului ars să iasă din cilindru

şi în timp ce pistonul se mişcă în sus

impinge combustibilul afară prin

supapa de eşapament. Când pistonul

ajunge în partea de sus a cilindrului,

supapa de eşapament se închide şi a

patra cursă începe iar cu o altă cursă de

admisie.

Nu uitaţi:

La cursa de admisie pistonul se mişcă în jos, supapa de admisie este deschisă şi supapa de

eşapament e închisă.

La cursa de compresie, pistonul se mişcă în sus şi supapele de admisie şi eşapament sunt

închise.

La cursa activă pistonul se mişcă în jos şi supapele de admisie şi eşapament sunt închise..

La cursa de eşapament, pistonul se mişcă în sus, admisia este închisă şi supapa de eşapament

este deschisă.

Supapele de evacuare sunt pe partea cu colectorul de evacuare a fiecărei chiulase şi

supapele de admisie sunt pe partea cu colectorul de admisie-camera de distribuire a

aerului (în mijlocul motorului).

Veţi observa că toţi cei 8 cilindri din motorul model sunt pe “curse” diferite- urmăriţi cum se

mişcă pistoanele se mişcă în timp arborele cotit se răsuceşte şi veţi vedea că pistoanele se mişcă în

perechi ş i , când două pistoane sunt în poziţia de sus a cilindrilor lor, celelalte doua sunt jos. Chiar

dacă 2 pistoane pot fi în poziţia de sus a cilindrilor lor, pistoanele sunt în curse diferite- unul pe

cale să se mişte în jos la începutul cursei de admisie şi celălalt gata să se mişte în sus la începutul

cursei active. Puteţi să vă daţi seam ace piston e gata să-şi înceapă cursa activă pentru că bujia se

va aprinde (şi becul) în capul de cilindru de deasupra pistonului care a ajuns la capătul cursei sale

de compresie şi este gata să înceapă cursa activă.

30 31

CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR

Ce face sistemul de aprindere?

Sistemul de aprindere produce scânteile care sunt folosite pentru a aprinde amestecul de

benzină şi aer la un motor pe benzină (motoarele pe motorina nu au sistem de aprindere).

Bobina de aprindere modifică electricitatea cu voltaj scăzut din baterie în

electricitate cu voltaj înalt care este tr imisă împreună cu firele de înaltă

tensiune la bujii. Bujiile sunt f ixate cu şuruburi de capul de cilindru şi produc

scântei în camera de ardere.

Ce face sistemul de injecţie?

Toate motoarele modern pe benzină au sistem de injecţie. Sunt două tipuri de bază de sisteme de

injecţie monopunct şi multipunct. Sistemul monopunct are un singur injector care împrăştie

benzină în colectorul de admisie unde se amestecă cu aerul înainte să treacă prin supape în

cilindru. Un sistem multipunct funcţionează în acelaşi fel, doar că pentru fiecare cilindru se

foloseşte un alt injector

Ce face sistemul de control al emisiilor?

Când amestecul de benzină şi aer arde în motor, se produc gaze de eşapament. Gazele de

eşapament trec prin sistemul de eşapament al malinii în atmosferă, poluând. Aceste gaze

sunt cunoscute ca emisii de eşapament şi toate motoarele au sisteme de control ale

emisiilor pentru a reduce poluarea.

Ce face sistemul de management al unui motor?

Sistemul de management al motorului este controlat de o unitate de control electronică

(ECU) care este conectată la diverşi senzori şi dispositive de comandă montate în jurul

motorului. Senozorii monitorizează condiţiile de operare ale motorului şi produc semnale

electrice care sunt trimise către ECU. Unitatea procesează toate informaţiile de la senzori şi

poate spune imediat în ce condiţii funcţionează motorul. Unitatea trimite apoi semnale

sistemelor de aprindere, injecţie şi emisie pentru a controla motorul.

Un sistem de management al unui motor permite un control amănunţit al motorului şi unitatea

se asigură că motorul funcţionează eficient şi lin, folosing cât mai puţin combustibil şi poluând

mai puţin.

De ce are nevoie motorul de ulei?

Uleiul este sângele motorului. Motorul are nevoie de ulei din două motive- pentru a reduce

fricţiunea dintre părţile mobile şi pentru a menţine motorul rece.

Unele dintre componentele de metal din interiorul motorului se mişcă foarte repede şi

aproape unele de altele, având un strat subţire de ulei între ele pentru a preveni frecarea.

Dacă componentele se freacă unele de altele se vor supraîncălzi si se vor gripa, ceea ce poate

distruge motorul.

Când motorul este oprit, uleiul este socat într-o tavă numită baie, prinsă de fundul blocului de

cilindru. Când motorul funcţionează, uleiul este pompat din baie către toate părţile mobile ale

motorului prin pasaje mici din blocul cilindru şi capul de cilindru. Pomparea uleiului este

controlată de motor, de obicei din arborele cotit. În timp ce uleiul circulă prin motor, preia

particule mici de mizerie, şi pe măsură ce motorul se uzează, particule mici de metal, care vor

dăuna părţilor mobile ale motorului. Uleiul trece printr-un filtru de ulei care reţine aceste

particule mici; filtrul de ulei este una dintre principalele component ale motorului. Filtrul de

ulei se va îmbâcsi şi uleiul nu va curge atât de uşor, aşa că trebuie schimbat când se schimbă şi

uleiul la intervalele recomandate de service. Cantitatea de ulei din motor poat fi măsurată

folosind o jojă- dacă nivelul de ulei este scăzut motorul se poate strica foarte repede. Dacă

nivelul de ulei e verificat şi filtrele sunt schimbate la intervalele recomandate, motorul va

rămâne functional.

De ce are motorul sistem de racire?

Sistemul de răcire este vital pentru că împiedică supraîncălzirea motorului. Menţine motorul la

temperature ideală pentru a funcţiona efficient, adică va folosi mai puţină benzină şi va produce

mai puţine emisii poluante. Lichidul de răcire este pompat în pasajele din motor de către

pompa de răcire, adunând căldura din component pe măsură ce curge. Lichidul de răcire

încălzit trece apoi din motor în radiator (montat în faţa maşinii sub capotă), unde aerul intra

în maşină în mers şi îl răceşte. Ventilatorul răceşte radiatorul când viteza maşinii e prea

mica (sau dac maşina staţionează), sau dacă temperature aerului este prea mare pentru a

răci suficient. Pompa de răcire este acţionată de obicei de o curea, uneori de cureaua de

transmisie, alteori de o curea auxiliară.

Care este diferenţa dintre un motor pe benzină şi unul pe motorină?

Motoarele Diesel folosesc motorină în loc de benzină şi principal diferenţă este modul în care

arde combustibilul. Un motor pe benzină are nevoie de o bujie pentru a aprinde benzina cu o

scânteie, dar la motorul diesel nu este nici o bujie şi combustibilul se aprinde singur datorită

presiunii înalte şi a temperaturii din camera de combustie. Pentru că motoarele diesel au nevoie

de o temperatură înaltă pentru a aprinde combustibilul, când sunt pornite prima data folosesc

bujii pentru a încălzi amestecul de combustibil şi aer la o temperatură suficient de mare pentru a

se aprinde. In general, motoarele diesel folosesc mai puţin combustibil decât cele pe benzină şi

produc mai puţină poluare.

Aşadar, acum aveţi o imagine de ansamblu despre cum funcţionează un motor.

32 33

CUM SĂ PĂSTREZI

FUNCŢIONALE MAŞINA ŞI

MOTORUL

Vocabular de bază

Iată câteva verificări simple care pot fi făcute

o data pe săptămână pentru a menţine maşina

şi motorul în condiţii bune. Aceste verificări

vor dura doar 10 minute şi cartea care vine

cu maşina, sau manualul de service Haynes

al maşinii,vor explica cum să faceţi aceste

verificări. De asemenea, le puteţi vedea pe

site-ul Haynes www.haynes.co.uk

De verificat săptămânal:

- Nivelul uleiului de motor

- Nivelul lichidului de răcire

- Nivelul lichidului de frână

- Nivelul lichidului de parbriz, dacă

funcţionează ştergătoarele

- Lamele ştergătoarelor să funcţioneze

- Presiunea cauciucurile, acestea să nu fie

avariate sau uzate

- Nivelul lichidului de servodirecţie,

dacă maşina are servodirecţie

Iată o listă a termenilor uzuali din sfera motorului

unei maşini, cu explicaţii succinte

Filtru de aer– Un filtru de hârtie sau spumă care

îndepărtează mizeria din aerul care este absorbit

în motor.

Alternator – Un generator electric acţionat de

motor. Produce electricitate pentru sistemul

electric al maşinii atunci când motorul e pornit, şi

pentru încărcarea bateriei.

Antigel – Un lichid care se toarnă în apă pentru

a produce lichidul de răcire. Antigelul previne

îngheţarea lichidului de răcire când e frig şi

previne coroziunea în interiorul motorului.

Baterie – Un“rezervor”care stochează

electricitatea. Furnizează energie pentru a

porni motorul şi putere pentru sistemele

electrice când motorul e oprit, se încarcă de

către alternator când merge motorul.

Ambreiaj – O componentă care permite ca alte două

componente rotative separate să se cupleze lin, fără să fie nevoie

să se oprească din mişcare.

Camera de ardere – O zonă în care amestecul de

combustibil şi aer este comprimat de piston şi aprins.

Camera de ardere se poate afla în chiulasă sau în

partea de sus a pistonului.

Rata de compresie (CR) –Un te rmen ca re

desc r ie can t i ta tea p r in ca re ames tecu l de

combus t ib i l es te c om pr ima t pe mă su ră ce

p i s t onu l se mi şc ă de su s î n j os .

Bielă (con rod) – Un ax de metal din motor, care

leagă un piston de arborele cotit. Biela transferă

mişcarea sus-jos a pistonului către arborele cotit

REDUCEREA POLUĂRII ŞI MICŞORAREA FACTURILOR

Pivot–U n metal sau o altă suprafaţă dură de

care se loveşte o altă parte. Pivotul are rolul

de a reduce fricţiunea şi uzura şi de obicei

este uns cu ulei sau grăsime.

Lichid de răcire –Un amestec de apă şi antigel

folosit în sisteul de răcire al unui motor

Pompă de apă– Pompă acţionată de motor care

pompează lichidul de răcire în sistemul de

răcire.

- Folosirea de mai puţin combustibil

economiseşte bani şi reducea poluareaş

este uşor să le faceţi pe amândouă

ţinând cont de câteva lucruri. Toate

punctele următoare cresc cantitatea de

combutibil folosit şi astfel cresc

poluarea.

- Tractarea unei remorci sau a unei rulote

sau transportarea unor încărcături mari

- Conducerea maşinii cu un portbagaj

exterior montat

- Multe călătorii scurte

- Conducerea cu presiunea scăzută la roţi

Dacă şoferul se gândeşte la toate

aceste lucruri este uşor să reducă

poluarea şi să economisească bani!

Pentru mai multe informaţii cu privire

la ce puteţi face pentru a reduce

poluarea, accesaţi site-ul Haynes l a

www.haynes.co.uk

Cap de bielă – capătul de jos al unei biele

ataşat arborelui cotit. Are un pivot şi transmite

mişcarea bielei către arborele cotit.

Alezaj – Termen utilizat să descrie diametrul

cilindrului într-un motor.

Supapă de aerisire – Un orificiu sau o supapă

care permite aerului sau fumului să iasă din

motor, sau aerului curat să intre.

Tachet – un component montat între arborele de

came şi o supapă pentru a acţionează supapele.

Arbore cu came – Un arbore rotativ acţionat de

arborele cotit, cu came care deschid valvele.

Convertor catalitic– Un dispozitiv montat în

s istemul de eşapament care reduce cantitatea

de gaze poluante eliberate în atmosferă

Ventilator – Ventilator electric sau acţionat

de motor montat în partea din faţă a motorului

în scopul de a răci radiatorul.

Carter – Zona din blocul motor de sub pistoane

unde se află arborele cotit.

Arborele cotit – Un arbore de metal cotit care

modifică mişcarea sus-jos a pistoanelor şi a bielelor într-o

mişcare rotativă..

Cilindru – Un tub de metal din motor în care se

mişcă un piston.

Bloc motor –Cadrul principal al motorului, în care

se află cilindri, arborele cotit, pistoanele şi bielele.

Chiulasă– Cadrul de deasupra motorului unde se află

supapele şi mecanismul de supape. Chiulasa este prinsă de blocul motor.

Vocabular de bază Vocabular de bază

Garnitura de etanşare a chiulasei– Garnitura

care etanşează chiulasa de blocul motor.

Jojă – Un ax de metal sau plastic folosit pentru

a verifica nivelul de ulei din motor.

Distribuitor –Un dispozitiv folosit pentru a

distribui circuitul HT de aprindere b u j i i l o r

i n d i v i d u a l e .

DOHC – Double Overhead Camshafts. Un

motor cu doi arbori cu came, unde unul

acţionează supapa de admisie şi celălalt

supapa de eşapament .

Curea de transmisie – O curea, de obicei din

cauciuc, folosită pentru a transmite acţiunea

dintre două roti de transmisie sau pinioane

de lanţ. Folosită pentru a acţiona arborii cu

came şi auxiliarele motorului.

Emisii– Substanţe poluante (gaze sau particule)

eliberate de motorul unei maşini în atmosferă.

Controlul emisiilor– O modalitate de a reduce

emisiile eliberate în armosferă.

Sistem de management al motorului– Un sistem

care foloseşte o unitate de control electronica pentru

a controla sistemul de aprindere şi sistemul de

injecţie, îmbunătăţind eficienţa motorului şi

reducând emisiile.

Colectorul de evacuare– O conductă folosită

pentru a direcţiona gazele de eşapament din capul

cilindru în sistemul de eşapament.

Cod eroare–Un cod electronic stocat în memoria

unei unităţi electrice de control care dă detalii cu

privire la o eroare detectată de sistemul de

autodiagnosticare. O lumină de diagnostic de pe

panou va indica de obicei o eroare.

Ordinea de aprindere – Ordinea în care pistoanele

din cilindrii unui motor ating punctul de aprindere.

Punctul de aprindere – Momentul în care

amestecul de combustibil şi aer se aprinde în

camera de combustie.

Volant- Un disc de metal greu ataşat de un capăt

al arborelui cotit din motor, folosit pentru

auniformiza impulsurile din pistoane.

4 curse – Termen folosit pentru a descrie cele 4

curse ale unui piston într-un motor.

Injecţie – O metodă de injectare a unei

cantităţi măsurate de combustibil în motor.

Injector – Instrument folosit pentru a injecta

combustibil în motor. Unele motoare folosesc

un singur injector, altele folosesc un injector

pentru fiecare cilindru.

Garnitură – Material folosit între două suprafeţe

pentru a asigura o suprafaţă ermetică.

Bujie incandescantă – Dispozitiv electric de

încălzire montat într-un motor diesel, care ajută

motorul să pornească la frig.

Garnitura (garnitură chiulasă) – Garnitură care

crează o zonă ermetică între bloc motor şi

chiulasă

Bobină de inducţie – O bobină electrică care

generează voltajul înalt necesar pentru ca

sistemul de aprindele al unui motor pe

benzină să acţioneze bujiile.

Sistem de aprindere – Sistemul electric care

controlează scânteia folosită pentru a aprinde

amestecul de benzină şi aer într-un motor pe

benzină.

Timp de aprindere– O măsură a

momentului din ciclul de aprindere la

care are loc scânteia de aprindere

(furnizată de bujie) într-un motor pe

benzină.

Colectorul de admisie – Un tub, de obicei din

metal sau plastic care direcţionează aerul sau

amestecul de combustibil şi aer în capul

cilindru.

Amestec –Amestec de combustibil şi aer ars de

motor pentru a porni.

Filtru de ulei – Un filtru înlocuibil care

îndepărtează mizeria din ulei.

Senzor de oxigen (sonda lambda) – Furnizează

informaţii despre cantitatea de oxygen din gazele de

eşapament. Folosit pentru a permite sistemului de

management pentru a controla amestecul de benzină

şi aer.

Piston – Component în formă de cilindru care

intră într-un cilindru. Pistoanele dintr-un

motor comprimă amestecul de combustibil si

aer, transmit puterea către arborele cotit prin

biele, şi scot afară gazele arse prin supapele

de eşapament.

Inel de piston – Un inel dur de metal din

jurul unui piston. Inelul asigură o zonă ermetică la

gaz între piston şi cilindru.

Radiator – Un dispozitiv de răcire, poziţionat

de obicei în faţa maşinii, prin care trece

lichidul de răcire încălzit. Pe măsură ce maşina

se deplasează, aerul răceşte lichidul din

radiator.

Cubultor – Un brat folosit în mecanismul

de acţionare a supapelor care se balansează

pe un pivor, cu un capăt mişcându-se sus şi

jos de către arborele cu came şi celălalt

acţionând o supapă.

Bujie – Dispozitiv ce determină ca scânteia

din camera de combustie a unui motor pe

benzină să aprindă amestecul de benzină şi aer.

Buton de pornire – Dispozitiv electric folosit

pentru a porni motorul.

Cursă – Distanţa totală de mişcare a unui

singur piston în cilindru de la un capăt la altul.

Baie de ulei – Rezervorul principal pentru

uleiul din motor. Prinsă de partea de jos a

motorului.

Curea de distribuţie – Curea zimţată, folosită

pentru a transmite acţiunea de la arborele cotit la

arborele cu came.

Termostat – Dispozitiv care ajută motorul să se

încălzească oprind lichidul de răcire din radiator

până se atinge o anumită temperatură.

Top Dead Centre (TDC) Punctul mort –

Momentul exact când un piston este la cel mai

înalt punct al cursei sale.

Grup de turbosupraalimentare – Dispozitiv ce

introduce aer în motor. Acesta pompează mai

mult amestec de combustibil şi aer în motor şi

creşte puterea acestuia.

Două axe cu came – Abreviere pentru doi arbori

cu came vezi DOHC.

Supapă – Un dispozitiv care se deschide şi se

închide pentru a opri sau a permite gazelor sau

lichidelor să curgă.

Interval de supapă – Intervalul dintre partea

de sus a unei supape şi arborele cu came.

Tachet de supapă – Vezi tachet.

16-supape – Termen folosit pentru a descrie un

motor cu 4 cilindri cu 4 supape în fiecare cilindru,

de obicei două de admisie şi două de eşapament.

Motor in V – Un model de motor în care

cilindri sunt aranjaţi în două rânduri,

formând un “V” vizibil de la un capăt.

De exemplu, un V8 are două rându ri a

câte patru cil indri fiecare.

NOTES: