Bisericasi

lurnea

;eM",p. c,;;

,/," V"'",,11"',r J-

.iserica si om

irea treimica

9.lNCADRAREA $1RAMANEREA IN B1SER1CA

Cuvantul «Biserica» creeaza adesea repulsie omuluicontemporan. Acest fapt nu se datoreaza doar polernicii cares-a dus si se duce impotriva ei, ci si relei ei reprezentari, Semai datoreaza ~i identificarii ei cu persoane sau imprejuranlegate de ea, dar care se afla undeva la marginea vietiisocietatii si nu inspira iubire sau respect. Biserica, insa, esterea iubirii si a vietii. Este.noua creatie -zidirea cea noua, in

I . _I.

care se savarseste mantuirea si innoirea Iumii-. Biserica i~i areobarsia la Durnnezeu si catre El se indreapta. Insa aceeasi

• obarsie ~idestinatie le-a avut initial si Iumea-. Dar in vreme celumea uita de Durnnezeu, se autonomizeaza si se afunda tot

1" mai mult in nonsensul si propria distrugere, Biserica refacecomuniunea cu Durnnezeu si da noima si rost existentei lurnii.

Viziunea autonoma asupra lurnii 11insala si 11distrugepe om. lar omul care nu vede nirnic dincolo de lume se facerob ei si se supune legii mortii. Astfel, lumea i se face temnita,iar trupul mormant sufletului. In Biserica omul se slobozestedin legea mortii, se innoieste si este introdus in viaja. In ea seinfiripa si creste comuniunea divino-umaria si omul esteridicat la calitatea de persoana adevarata, dupa chipulDurnnezeului Treirnic.

Persoanele Sfintei Treirni au toate comune. Tatal si Fiulsi Sfantul Duh au in comun firea dumnezeiasca, Nu existanirnic care sa fie in posesia Unei persoane si sa lipseascaCelorlalte. Unitatea celor Trei Persoane se exprima prin peri-horeza (intrepatrunderea) lor, iar alteritatea lor prindeosebirea insusirilor ipostatice: Tatal este nenascut, Fiulnascut si Sfantul Duh purces din Tatal. lubirea celor TreiPersoane ale Durnnezeirii nu este dictata de nevoia de-a lua side-a implini 0 eventuala nedesavarsire proprie, ci este

1Vezi II Corinteni 5,17.2 «Toate prin El ~i intru El s-au facut». Coloseni 1,16.

lncadrarea ~iriimdnerea in Bisericii 111

expresia plinatapi si unitatii. In Sfanta Treime nu exista lipsaori relatii interesate. Exista doar iubire si prisosinta a iubirii. j';""Iar iubirea aceasta 11 cheama pe om la irnitarea ei si la ',')1' (L~,•••· )'~"'~ ,{

•••• " I/,--I

comuniune in iubire. . W' ,

lubirea adevarafa nu poate exista ca lucrare saur. ') Iubire si Biserica

realizare omeneasca. Poate insa exista ca rod al part~~!ei del, ~.) -:-.:.! ~iubirea dumnezeiasca, Iar Ra~ta~iqaceasta este cu putinta in ,~, "Biserica, unde credinciosii se aduc pe ei insisi lui Hristos si ''":I Id'"J-:;

till.cle- in top credinciosii exista Hristos eel unul si neimbu- "catatit3. Biserica este icoana la nivel creat a Durnnezeirii celei . I' ",0 (A-lo <... ..u" <.necreate, UiUficand)dupachipul Dumne;eului Treirnic omenirea ,...r' _w 1,:"(lM'';t:;~),'

subzistentairr miile de ipostasuri. Izhutirea infaptuirii acestei. I

icoane este cu putinta prin 'perihoreza (intrepatrunderea) • 1,< ,-,'1/1,) ) •.• .A '"-r I. ~ "1 \ )~

madularelor Bisericii dupa modelul perihorezei Persoanelor [i.,.1.v~Vll. i""W~'·

Sfintei Treirni. De altrninteri, Durnnezeul Treimic nu are drepticoana doar comuniunea miilor -de ipostasuri ale credin-ciosilor, ci si E!5.0ang fiecarui om, dupa masura desavarsiriilui. Asa cum fiecare Persoana a Sfintei Treirni este Dumnezeudesavarsit si are in Sine intreaga durnnezeire, tot astfel sifiecare madular adevarat al Bisericii,devine om desavarsit sicuprinde inlauntrul lui intreagJ omenire. Aceasta serealizeaza prin zdrobirea egoismului si iubirea nemarginita.Credinciosul se face partas iubirii dumnezeiesti si capata 10cul-1 '. I"

sau in comuniunea sau oQ§tea....•..iI:tdurnnezeirii (KOlvuJVLa Tfjs3:~U:/""f'''"J.~\·''''edlGEws)3a.Astfel se implineste si cererea rugaciunii arhierestia lui Hristos «ca toti sa fie una, precum Tu, Parinte, intru Mine - 1.." ,

, ~ . av.o.

si Eu intru Tine; ca si acestia in Noi sa fie una-+, - "rJ.,J< ,~) , ~v'v'" ,~ • .,/

Biserica se constituie prin taine si tot prin ele functi- ,- Tainele

oneaza. Tainele sunt mijloace create prin care se da harulnecreat al lui Dumnezeu. Omul, fiind creat, are nevoie de

3 «Pe toji credinciosii trebuie sa-i vedem - noi, credinciosii - ca pe unul, giin fiecare din ei sa vedem pe Hristos». Sfantul Simeon Noui Teoiog,KE¢aAaW 3,3, ed. Ed. J. Darrouzes, «Sources Chretiennes», vol. 51 bis,Paris 1980, p. 120; in romaneste, vezi Sfantul Simeon Noul Teolog, Cele225 de capete teologice $i morale in Filocalia, vol, 6, Bucuresti 21997, p. 57.3. Este expresia Sfantului Grigorie Palama, folosita Cll predilectie de catreautor (n.tr.).4 loan 17,21.

I

112 Omul si Dumnezeu

----..., purtatori (vehicule) create, spre a primi harul cel necreat. lnsainsemnatatea cea mat mare; in taine nu 0 are purtatorul

~----(vehiculul)creat, ci q.!I:~. De aceea si eel ce se apropiede ele, nu trebuie sase-mitt"gineasdl. la purtatorul lor creat, cisa mearga mai departe, la continutul lor duhovnicesc sitainic''. Cel care, de pilda, nu priveste duhovniceste taina

J dumnezeiestii Euharistii, ci se limiteaza la painea si vinul pecare le vede, nu distinge trupul si sangele lui Hristos=.

Izvorul din care i;;i iau harul tainele Bisericii esteiconomia cea in Hristos. Iar tainele de baza, care recapituleazasi rezuma iconomia cea in Hristos, sunt Botezul, Mirungereasi dumnezeiasca Euharistie". Tainele reprezinta «ferestre» princare vine in lume lumina lui Dumnezeu/. Aduc cu ele viata,cea adevarata, care biruieste moartea. Pun in lucrare «tainacea mare a dreptei credinte-", care este aratarea lui Hristos inlume si constituirea Bisericii.

Chemarea Toate tainele Bisericii se savarsesc prin chemareanum~lo~ numelor dumnezeiesti si, intai de toate, al Sfintei Tr~a

umnezeiesti numelui Tatalui ili al Fiului si al Sfantului Duhj.NumeleiX:lJ'~.v-L\dumnez:ie;;ti nu au putere magica, ci legaturJ-illltolQ'gJ.ca cu

~; \~ersoanele pe care le numesc. Cand le rostim «intru marturisire

J> \,/J./>'

orul tainelor

yt.)....

'" :-",/}Ii \'<"' \.,)..

~) ,..,~, \) ,.-,I' .•.

\ i' \,1" .

5 Vezi Sfantul Grigorie Palama, Omilia 56,4, ed. S. Ikonomou, p. 205.5a In ceea ce priveste strict cazul Sfintei !mpartii~anii, painea ~i vinul nureprezinta purtatori (vehicule) ai Trupului ~i Sangelui Mantuitorului, eisunt insusi Trupul ~i insusi Sangele Mantuitorului (n.tr.).6 Vezi Sfantul loan Hrisostom, Om ilia la loan 85,5, PG 59,463. A se vedea,de asemenea, ~i Sfantul loan Damaschin, Dogmatica, 4,9, PG 94,1120C-21A. Sfantul Grigorie Palama, Omilia 60, ed. S. Ikonomou, p. 250.Analizand scopul fiecareia dintre aceste trei taine, Sfantul NicolaeCabasila observa: «BotezyI este cel care da fiinta ~i subz~ter;,ta eu totulintru Hristos; acesta.Tiiand morti ~i stricati, II aduce mai intai la viata.Mirungerea desavarseste pe cel '~iiscut, p~and in el luerarea potrivitiiunei astfel de vier; iar dumnezeiasca)mpiirtii~~piistreazii si tine viataaceasta ~i sanatatea: caci Painea viejii le tine nev~tiimate pe eele dobandite[prin celelalte doua taine] ~i ii desavarseste pe cei vii. Asadar prin aceastaPaine traim, ~i prin acest Mir ne miscam, din baia Botezului primindu-nefiinta». Despre tnaia in Hristos 1, PG 150; a se vedea ~i Nicolae Cabasila,Despre tnata in Hristos, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti 1997, p. 30.7 Vezi Sfantul Nicolae Cabasila, op.cit. 504B; in romaneste op.cit., p. 31.8 I Timotei 3,16.

\.\..v

y./'III

lncadrarea ~iriimdnerea in Bisericii 113

adevarata a credintei si cu frica lui Dumnezeu, cu evlavie si cudragoste, n avem cu-adevarat si pe Dumnezeu dimpreuna cuNumele Lui», Dimpotriva, uitarea caracterului ontologie alnumelor dumnezeiesti si absentaac~~i exp~rie~e bisericestiin savarsirea taii1efor, ca si in rugaciune, pustiesc viatacreiltina9.·

Ca tainele sa rodeasca, e nevoie de consimtamantulomenesc ili de colaborare. In caz contrar, harullui D~ezeuramane neroditor. Acelasi lucru e valabil, desigur, si pentruprimirea omului in randul Bisericii. Si aceasta, desi serealizeaza prin harul lui Dumnezeu, presupune liberulconsimjamant al omului. Aici apare, Insa, problema botezuluipruncilor. Cum se sconteaza pe consimjamantul pruncilor cese boteaza?

--Botezul pruncilor nu s-a consacrat de la inceput inBiserica. Aceasta nu inseamna, insa, ca era total necunoscut. Inprimele veacuri botezul se facea de obicei la varsta matura,Lepadarea de idolatrie si primirea in randul Bisericii eraulegate de maturizarea spirituals dar si propriu-zisa a celor ce ,veneau in Biserica, Dar deja din secolul al Il-lea apar cazuri deminori ee veneau in Biserica si se~otezau, iar dinisecolul alill-lea sunt amintite si cazuri de botezare a pruncilor. lnsa niciin vremea Apostolilor nu sunt excluse cazuri de botezare apruncilor, in special atunci cand treceau la crestinism familiiintregi'P, In fine, cand crestinismul a fost recunoscut ca religieoficiala de stat in imperiul roman, atunci si participareacetatenilor la viata Bisericii s-a considerat de la sine inteleasa,consacrandu-se si botezul pruncilor.

Copiii erau crescuti intr-un mediu crestin, Parintii -crestini - nu-si doreau ca acestia, in caz de moarte prematura,sa plece din viata aceasta nebotezaji si, deci, se ingrijeau sa IIboteze din pruncie. Dar si Biserica reproba amanareabotezului si indemna la botezul pruncilor!'. De altfel botezul

9 Vezi Arhim. Sofronie, Ilepi rrpoacvxi;s", p. 140-1.10 Vezi Fapte 16,15' 31-3' 18,8. I Corinteni 1,16.II «Iar eel ce spune ca mii voi boteza cdnd va fi sii mor, ca sa nu piiciiiuiesc ~isanu fntinez botezul, acesta nu are cunostinta lui Dumnezeu ~i l§i uita si de

Consimtamantulomenesc

, I

Ji£tez':l!pruncilor

Motivulconsacrarii

114 Omui ~j Dumnezeu

nu se face doar pentru iertarea pacatelor celui botezat, ci ~ipentru primirea lui in randul Bisericii si prefacerea lui in s8.la~al Sfantului Duh12• Raspunderea pentru educatia crestina acopilului si-o asuma nasul, Dar nici parintii nu se lirnitau Iasimpla ingrijire materiala a copilului, ci se ingrijeau si derenasterea si sprijinirea lui spirituala. Initial responsabilitateacatehizarii si-a educatiei crestinesti a celor botezati 0 aveaexclusiv episcopul.

Botezul pruncilor presupune consimtamantul liber alpruncului, dar nu il impune. Daca mai apoi copilul isi refuzacalitatea de crestin si voieste sa 0 paraseasca, nu va fi oprit sao faca. Nu se poate trece cu vederea, insa, faptul ca botezulpruncilor, in ciuda avantajelor lui, favorizeaza tocirea consti-intei crestine, in special in climatul societatii secularizatecontemporane. Odinioara Biserica influenta hotarator viatasociala, Copiii crestinilor cresteau intr-o societate ce favorizasau, eel putin, nu tagaduia credinta crestina. Astazi prezentaBisericii in viata sociala este slabita si atmosfera societatii esteadesea straina sau chiar potrivnica credintei bisericesti. Datefiind acestea, cresterea crestineasca a copiilor devine 0

problema serioasa. Iar problema aceasta devine si mai acuta. prin dezinteresul nasilor, parintilor sau chiar si a1episcopilor

f "),, ~"~ \ fata de marea lor responsabilitate. Astfel di triumfa regirnulI crestinilor conventionali, care traiesc fara 0 legatura reala cucredinta lor, ba chiar intr-o opozitie clara fata de ea.

In Apus se urmeaza 0 tactica diferita. In vreme ce sepastreaza botezul pruncilor, se amana acordareaMirungerii,ca si a dumnezeiestii Impartasanii, pentru 0 varsHr oarecummai mare. Romano-catolicii acorda Mirungerea ~iin continuareprima dumnezeiasca Imparta~anie cam la varsta de zece ani.

.colul rutinei

PracticaApusului

\..",,,rv~t' \

propria lui fire. Old zice [Scriptural: 'Nu zabovi a te intoarce spreDomnu!; ca nu stii ce aduce ziua de maine'. Botezati-i, deci, ~i pe prunciivostri, ~i 'cresteti-i intru pedeapsa si povata lui Dumnezeu'; cad zice:'lasap copii sa vina la Mine ~inu-i opriti'». L1Larayai 'A 7TO(JTOAwl/ 6,15, 6-7.12 Pentru mai mu!te amanunte, a se vedea Sfantul roan Hrisostom,Caieheze 3,6, Jean Chrysostome, Huit cateheses baptismales, ed. A. Wenger,«Sources Chretiennes», vol. 50, Paris 1957, p. 152-4.

Nfirungerea 0 inteleg ca pe 0 taina de intarire si maturizare inviata crestina. 0 tactica foarte asemanatoare urmeaza ~i,protestanpi, fara sa accepte Mirungerea ca taina. Acesteranduieli nu se confrunta cu nici 0 problema mai substantiala,dar creeaza 0 serioasa dezordine in administrarea tainelor siduc la 0 interpretare arbitrara a sensului lor.

Precum prirnirea in sanul Bisericii, tot astfel si rama-nerea in Biserica se realizeaza prin harul lui Dumnezeu sico1aborarea omeneasca. Staruirea in credinta si in vieruireaproprie Bisericii ~i hranirea neincetata cu adevarul §i harul eireprezinta conditiile necesare vietii tuturor oamenilor. Bisericaprimeste in sanul ei pe top, fara discriminare. Insa harul lui ( ) .-J ..."v.....Dunmezeu ce se da in Biserica nu-i innoieste pe oameni • '.~ ~ ~~gic, fara voia lor. De aceea si in Biserica sunt multi care 1""':'.~.raman rai si neindreptati. Despartirea intre ei se va face de I... rDumnezeu la judecata de pe urma'>,

Parintii Bisericii vorbesc adesea si despre ce1 dEtaldoilea botez, pe care il asimileaza pocaintei sau monahis-__ A._~ ,mului. Cuviosul Simeon Noul Teolog spune ca la primulbotez apa cristelnitei si sfantul M¥, de la Mirungere suntpreinsemnarea lacrimilor credinci~il~r si, respectiv, "at miruluicelui simtit cu mintea" al Duhului. Adevarul botezului sta inal doilea botez, cel preinsemnat de primul'". Acest al doileabotez este punerea in lucrare si implinirea celui dintai, ce seraalizeaza prin colaborarea omeneasca. Adevarul nu se \epuizeaza in lucruri, in savar~irea randuielilor prevazute de 1tipi~, ci este nevoie.de proEri3'-simtire §i tra.ire a lui de-catre C"om. Acestui fapt slujesc asceza ~i pocainta, si pe acesta 11 \ -' .••urmareste monahismul.

lncadrarea~iriimdnerea In Bisericii 115

13 Vezi Matei 13,24-30.14 «Primul botez are apa care preinchipuieste lacrimile, are rnirul ungerticare preinsemneaza rnirul eel simtit cu mintea, al Duhului». SfantulSimeon Nou! Teolog, Capete 1,36, ed. Ed. J. Darrouzes, «SourcesChretiennes», vol. 51, Paris 1980, p. 60; in romaneste, vezi Sfantul SimeonNou! Teolog, Cele 225 de capete teoiogice ~i practice, Filocalia, vol. 6,Bucuresti 1977, p. 27.

lmpreuna-luerareasaucolabora rea

Al doilea botez .•..•~..I .$"_3 'J ,

.;L~~t ~r l/. "J\. ,

I

116 Omlli ~iDumnezeu

ezul sangelui Mai exista si botezul sangelui, care se realizeaza prinmucenicie si este considerat «mai cucernic», caci nu seintineaza cu noi pacate-",

Viata crestina, ca viata de comuniune cu Dumnezeu,este in esenta ei viata de sfintenie si nepacatuire, Pacatul 11indeparteaza pe om, de la Dumnezeu si de la harul Lui. Candacesta ramane aproape de Dumnezeu, este partas viettidumnezeiesti si nu da loc pacatului. Precum atunci cand seintoarce la Dumnezeu, locul pacatului dispare si omul sesfinteste. Sfintenia este insusire a lui Dumnezeu. Prin firesingur Dumnezeu este sfant16• Omul se face sfant participandla sfintenia dumnezeiasca. Aceasta inseamna ca sfintenia este, 'insusire ontologica pe care 0 transmite omului harul luiDumnezeu. Este insusirea pe care 0 dobandeste omul camadular al trupului lui Hristos si ca partas al vietiidumnezeiesti. Dimpotriva, pacatul nu este insusire naturala,ci stare impotriva firii, datorata relei voiri-". Acesta 11instraineaza pe om de Dumnezeu si 11 impinge catre nefiinta,catre nimic.

Omul ce renaste in Hristos se sfinteste, se slobozeste depacat si dobandeste putinta nepacatuirii, Omul acesta, precumzice Sfantul Apostol si Evanghelist loan, nu pacatuieste, cacise naste din Dumnezeu'". lar Sfantul Ignatie Teoforul observa:«Nimeni care marturiseste credinta nu pacatuieste»!", Cu toateaces tea insa, nimeni nu poate sustine ca nu pacatuieste, cacinimeni nu tine deplin poruncile. Nu este neaparat nevoie sacalee asa-numitele porunci negative, ca sa pacatuiasca. E d

sui sfinteniei

~aciltuirea)

15 Vezi Sfantul Crigorie Teologul, Cuvanlui 39,17, PC 36,356A. A se vedeasi Sfantul Vasile cel Mare, Despre SfanlllL Duh 15,36, PC 32,1320. SfantulChiril al Ierusalimului, Caleheze 3,10, PC 33,440C.16 «Unul Sfant, unul Domn, Iisus Hristos, intru slava lui Dumnezeu Tatal»(cantare din Dumnezeiasca Uturghie).17 «Pacatul nu este al firii, ci al voirii celei rele», Teodoret al Kyrului,'£paIlWTl75 1, PC 83,400. Pacat este numit ii'idiavolul insusi, ca nascocitorsi invajator al pacatului. Vezi Sfantul loan Hrisostorn, OmiLia La Romani7,19, PC 60,190C.18 Vezi I loan 3,9.19 Sfantullgnatie al Antiohiei, Ciilre Efeseni 14,2.

lncadrarea si riimiinerea In Bisericii 117

ajuns si simpJw fapt ca nu n iubeste pe Dumn~zeu «din toatainima~l'din tot sufletul $i dill tot cugetul si din toataputerea»20 ~i pacatuieste. De aceea si Sfantul Apostol loan,deraccentueaza di viata crestina este incompatibila cupacatul, totodata observa ca, daca zicem ca suntem fara depacat, ne inselam pe noi insine si nu spunem adevarul-'.

Aici se afla si paradoxul vie~i ,.cre~~ Adica, desiaceasta .este 0 viata de sfintenie si nepacatuire, 0_ viataluminata de adevarul lui Dumnezeu si harul Sfantului Duh,nu inceteaza a fi influentata de uitare si de pacat, Paradoxulacesta este in directa legatma cu fac!oru! timpului. ~opnau-se\cu stricaciunea li moartea, timpul 11 ispiteste pe om, provo- \candu-r eg~ri_tris~ul. Astfel se cultiva iubirea de sine si iuitarea de Dumnezeu, care este pricina tuturor patimilor si a"pacatului22.1nmadul acesta pare a fi dezmintita si nepacatuirea.

Insa tot ceeg ce, este dezmintit inlauntrul timpuluiprofan sau biologic, este reafirmat si recuperat inlauntrultimpului1!.turgic. Prapastia aparuta intre om si Dumnezeu se"pode$te" prin harul lui Dumnezeu, ce se da in Hristos=. 'Astfel, tot ceea ce omul creat nu poate infaptui prin puterilelui, 0 da Dumnezeu prin lucrarea ~energia) Sa necreata. Deaceea credinciosul cere zilnic si in tot ceasul sa 11 invredni-ceasca Dumnezeu a se pazi fara de pacat,

In Biserica se realizeaza tainic unitatea credinciosilor__ t'"'_

Prin intrarea in ea, omul este cuprins in trupul unic al credinciosilor, care transcende spatiul si timpul>. Acest fapt esnsugerat si de practica liturgica a Bisericii. Pe sfantul Disc, unde

20 Vezi Marcu 12,30.21 Vezi I loan 1,8.22 «Multa e tirania uitarii, ii'inici una din patimile omului nu il abate atiltde lesne si neincetat pe om ca aceasta patima». Sfantul Nicolae Cabasila,Titlcuirea dumnezeiesiii Liturghii 21, PC 150,413C.23 «Sangele lui Iisus Hristos, Fiul Lui, ne curateste pe noi de tot pacatul». Iloan 1,7.24 «Caci unul este trupul credinciosilor ... si trupul acesta nu se despartede catre timp ori loc; cil suntem legati intreolalta nu prin infasurareavinelor, ci imbracandu-ne totdeauna in legaturile iubirii». Sfiintul loanHrisostom, Comenlariu La«iniru aceasla ueti cunoaste» 6, PC 56,277.

Dezrninjire

~c~tJ I,

\)J"'~'"1' .:-.'1

~'::;;J\~

r~'

Reafirmare..,..

0-""", f'~L: ~--ct' l...

:....~('nsiunea.o.il0iogicil

fI" l ,» ..•

~ C '';''''1"''.'' 'C·,·.a J

118 Omul ~iDumnezeu

se asaza sfantul Agner, se asaza si particelele Nascatoarei deDumnezeu, Apostolilor, Sfintilor, Ingerilor si tuturor membrilorBisericii=, pentru ca 1a sfarsit sa fie toate puse Impreuna insfantul Potir. Astfel in Potirul dumnezeiestii Euharistii se aflaconcentrata intreaga Biserica, capul fiind Hristos. In specialMaica Domnului este infap~ata ca hranitoare a Bisericii, cac;prin trupul ce l-a imprumutai 1uiHristos, omul se hranests ~ise uneste cu Dumnezeu=.

~arhi~ Ca obste sau comuniune divino-umaria, Biseric~.. st ierarhia ~i infati~area ei 12iramidala. De altfel, uniformizarea

\) ~~ tuturo~briIor....ei, aducerea iOr la ace1,!@.nivel ~na aceeasi'J.~'- forma, ar fi insemnat desfiintarea libertatii, p~sona1e ~i1~~.JI""}.j' trecerea cu vederea a bunavointei si disponibilitatii lor aparte

~v- de-a raspunde 1achemarea lui Hristos. Dar, pe de alta parte,? r ~alitatea pe care 0 implica ierarhiza~a si forma ei

piramidala vine in contradictie C1J duhul de egalitate, dorit deom din adancurile inimii lui. Solujia adusa de Hristosproblemei acesteia este rastumarea piramidei si inlocuireaputerii cu iubirea si slujirea-". Tq,~_credin,QQ§ii sunt fratiintreol~. Nici 0 dependenja dejip rob-stapan sCllil..mpunerea dOminapei nu sunt indreptatite in legaturile dintre ei.Dispozitia unuia de a stapani asupra altora vine in contradicpecu spiritul de frape si cu unitatea Bisericii. lerarhizarea ce 0

presupun functiile sau rangurile bisericesti fill-are sensulacordarii de priori tap si drepturi, ci al impartirii s1uji.!jlQrspre

ft,.). -pi;r'-\~Ir

25 «Iar El este in mijloc, prin agnet: Maica, prin particica, de-a dreapta; iarde-a stanga Sfintii si Ingeni, si dedesubt toata binecinstitoarea ceata acelor ce-au crezut Lui. Iar aceasta e taina cea mare: Dumnezeu Intruoameni ~i Dumnezeu in mijlocul dumnezeilor celor indumnezeiji din Celdupa fire Dumnezeu, intrupat pentru ei». Sfantul Simeon al Tesalonicului,Despre dumnezeiasca Liturghie 94, PG 155,285AB.26 «Acel neprihanit trup al Lui, pe care l-a luat din curatele sangiuri alepreaneprihi1nitei ~i de-Dumnezeu-Ni1sci1toarei Maria, nascandu-Setrupeste, din aceasta ni se di1 noua spre mancare», Sfantul Simeon NoulTeolog, 'HBtKa 1,10,55-8, ed. J. Darrouzes, «Sources Chretiennes», vol. 122,Paris 1966, p. 256; in romaneste, vezi Sfantul Simeon Noul Teolog, ScrieriI. Discursuri teologice ~i etice, ed. Deisis, Sibiu 1998, p. 144-5.27 Vezi Arhim. Sofronie,'O aytO,; ItA-ovavo,; 0 'ABiJJl/{T1]';, p. 312-3.

lncadrarea~iriimdnereain Bisericii 119

zidirea «trupului lui Hristos--".Ascensiunea in ierarhia Bisericii nu este doar permisa,

legala, ci ~i-un-lucr; vrednic de lauda. Astfel, «de poftestecineva episcopie, bun lucru doreste--". Ascensiunea inpiramida ierarhiei bisericesti are, insa, caracter chenotic; este 0

coborare. Varful piramidei rasturnate a ier"ill'hlelBlsericii, carel~i ia asupra sa povara lumii intregi, este insusi Hristos. Cei celi urmeaza inainteaza spre adanc, intr-acolo unde se aflavarful piramidei rasturnate: intr-acolo unde se concentreazapresiunea infricosatoare, unde Se afla «Cel ce ridica pacatullumii, Hristoss-", Ridicarea la orice functie in Biserica nu-_ .•. , ._. .-- - ~ - -reprezinta dobandi!..e de privile,gii sau putere, ci asiiinareaslujirii ~i jertft::.i.Clericul - in special episcopul, careesreinBiserica «in chipul lui Dumnezeu--" - este chemat sa sesmereasca pe sine insusi, spre a putea ridica povara celorlaljisi sa faca simtita intre oameni prezenta lui Dumnezeu.lnfati~area sa este simbolul chenozei lui Hristos. Locul sau,este varful piramidei rasturnate. lar punerea in lucrare aslujirii arhieresti a lui Hristos este jertfirea sa pentru lume.

Primatul in Biserica este primat de slujire si jertfa. eel-dintai este «eel din urma dintre ~*~i slulitru al tUhi'i-or»32,adica acela care este inaintea tuturor in ceea ce privestesmerenia si exercitarea iubirii dezinteresate. Duhul acesta estediametral opus duhului lumesc: «Stiji ca stapanitorii neamu-rilor le asupresc pe acestea si cei mari le impileaza pe ele. Nuasa sa fie intru voi, ci care va vrea intre voi sa fie mare, sa fieslujitorul vostru, ~i care va vrea intre voi sa fie intaiul, sa fiesluga voastra: dupa cum Fiul omului n-a venit sa I seslujeasca, ci sa slujeasca si sa ~i dea sufletul Sau rascumpararepentru mulp»33.

Ascensiuneain --ierazhie. .:;;

~ -

Primatul jertfei

28 Efeseni 4,12.Z9 I Timotei 3,1.30 Arhim. Sofronie, op.cit., p. 314.31 Vezi Sfantul Ignatie al Antiohiei, Ciitre Magnezieni 6,1.32 Marcu 9,35.33 Matei 20,25-8.

120 Omul ~iDumnezeu

Institutia_ L.

~iharul

Recunoasterea Bisericii ca institutie sociala influenteazgconsistent venirea omului in sanul Bisericii si ramanerea in ea.Biserica nu mai este perceputa doar ca area a mantuirii, undecredinciosul primeste harul lui Durnnezeu si impreuna,lucreaza la mantuirea si innoirea lui, ci si ~ factor social.Iar aderarea la ea nu are doar resorturi spirituale, ci si lumesti,lucru care da nastere unor grave probleme legate de viata ei.Sfantul Chiril al Ierusalimului observa ca in vremea sa (secolulIV) unii veneau sa fie catehizati si sa se faca crestini din ratiuni, ,strict sociale=. Acelasi 1ucru se petrece si in orice societate incare Biserica este recunoscuta ca valoare sociala.

Organismul Bisericii, ca trup al harului, vine in contra-dictie cu orice organizare a harului, mai ales cu harul"organizat", si exclude orice principiu de tip juridic=. Darpentru ca acest duh sa poata exista in Biserica, este neaparat

• .<:'i r nevoie sa se pastreze caracterul chenotic al ierarhizarii sale l1i~i: "I) organic a ei legatura cu imparatia 1ui Dumnezeu#B~<:...nutv: (.... .7) I se identifica cu imparapa lui Dumnezeu, ci se indreapta catreJ'i t,·;j) . aceea.)ar asezamintele (randuielile) bisericesti nu reprezinta

- punctele ultime de referinta ale credinciosilor, ci simboale alermparatiei lui Dumnezeu in lume. Orice fel de viziune staticasau obiectiv-impersonala asupra Bisericii si a randuielilor eivine in contradictie cu natura si scopul ei. Aratarea deplina aharului lui Durnnezeu, care se va infaptui odata cu trecerealumii acesteia si a lucrurilor din ea, va insernna si trecereaacelor mijloace create prin care acesta se da acum lurnii.

Perspectiva Bisericii, perspectiva dinamica si lipsita decompromis fata de orice presiune lumeasca, este de. mareinsemnatate p~nt:ru-~viata sociala si politica a oamenilor,fiindca mentine=deschisa perspective libertatii, umane. Fara

!:I,~. «(".~..,. ,..- ;"'".~

)rganismuleclesial

Bisericasi

libertate

34 «Ti se ingaduie ~i tie, celui ce din alta pricina vii: se ingaduie sibarbatului ce voieste sa induplece femeia, si de aceea vine. Iar cuvanrulacesta este potrivit de asemenea si femeilor; adesea si robului, care voiestesa placa stapanului, sau prietenului ce voieste sa placa prietenului.Primesc viclesugul momelii, ~i te primesc cu totul si pe tine, eel ce vii dinrea alegere, dar care, prin nadejde, te vei mantui». Sfantul Chiril alIerusalirnului, Procaiehezd 5, PC 33, 341B-44A35 Vezi P. Evdokimov, L'Orthodaxie, Neuchiitel1965, P: 39.

lncadrarea ~i rdmdnerea in Bisericii 121

aceasta perspectiva nu se poate actualiza libertatea si pozitiadominanta a omului fata de lume. Iar importanta acesteiperspective pentru viata sociala si politica este mai mare decata oricarei alteia care ar fi putut fi programata in cadrul oricarei«morale sociale» sau «teologii politice».

Asteptarea directei marturii a Bisericii in viata socialasau politica nu se datoreaza in mod esential neajunsulu:i

~. acestei marturii, ci absentei ei, Cand Biserica se prezinta ca un I. elimat sau regim adesea mai inflexibil si mai anacronic decat

\eel social ori politic, cand perspectiva ei harismatica sieshatologica se cornprima, luand forma unei organizajii N")

\ lumesji, cand principiul jertfei si slujirii se denatureaza, I

Idevenind putere absolutista care refuza orice critica constructivasi invoca posesia autoritatii divine spre a-si acoperi deciziile\arbitrare si incoerenta, nu poate da marturie pozitiva.1Problema (marturieC,Bi~ericiiin lume este mai intai de toate 0

vproblema interioara a fiecarei Biserici Jocile in parte. Este 0 ~ I d ~V~

"problema de iaentitate a fiecarei obsti bisericesti concrete. Iar f./Jt:. t

aceasta identitate nu se proclama prin vorbe, cat prin fap~~~i 'm_odde viat~. Ocolirea ace!tei probleme si cautarea suplinirii ,prezentei Bisericii prin dezvoltatta~ unei activjt~ sociale, 'n' \.(~t'J"...J •..•

eulturale ori politiee, eontribuie mai degraba la dainuirealipsei discursului duhovnicesc, decat la indepartarea ei.

Viata in Biserica a credinciosilor se intemeiaza peHristos. Acesta este vita, iar credinciosii mladitele. Precummladitele nu pot rodi de la sine daca nu raman in vita, tot asanici credinciosii nu pot aduce roada daca nu raman uniti cuHristos=. Hristos nu 11cheama pe om ca pe un primitor pasiv,ci spre a deveni purtator energic si partas al vietii adevarate cei se da. Cand omul se intereseaza de mantuirea proprie siraspunde la chemarea lui Hristos, se dovedeste a fi mladitavie, aducatoare de roada. Atunci si Durnnezeu «0 curateste, camai multa roada sa aduca-'". Curatirea aceasta se incadreaza,in pedagogia Dornnului si adesea ia forma crizei sau incercarii,ingaduite pentru desavarsirea credinciosului. Dar cand omul

,~'l.W"J.,'\.t

Problemaesentiala, •..••I I?.i ~ o.l.L/U.II I ,J...

,-7 -!.~ - \\'\l~ ~

itrt. ~"J' h\ J~<

~))j;v/).J"'/A. ti'{<i\I~;"0"""'; I.V -. ) .)

!lA. (>' . ~ ~v·

Hristos~icredinciosii,~:,..11,/"",)),

36 Yezi loan 15,1 s.u.37 loan 15,2.

:comunicaresi auto

:comunicare

Ereziesi

schisma

lediul social

Bisericasi

mantuire

122 Omul ~iDumnezeu

se dezintereseaza de mantuirea sa si da uitarii credinta catreHristos si iubirea catre aproapele, amorteste, moare, facandimposibila prezenta lui in Biserica si rupandu-se de aceasta.

Ruperea de Biserica nu se realizeaza doar prin practicabisericeasca" a afurtseniei sau excomunicarii, ci si prin propriaindepartare tacita de ea, care este un fel de autoexcomunican;Cand crestinul se insfraineaza de viata si tainele Bisericii, candmoare din punct de vedere duhovnicesc, inceteaza de a maiavea 0 legatura reala cu Hristos, se desparte de trupul Lui sise rupe de Biserica.

Ruperea de Biserica nu are in vedere doar indiviziizolati care gre~esc in credinta sau nu ii intereseaza iubireaaproapelui, ci si grupuri sau comurutati de credinciosi. Avem,astfel, de-a face cu er~~C!~car~taie de la trupul Bisericii pe top.cei ce 0 urmeaza, si cu schisma.jcare are aceeasi gravitate §iaceleasi consecinje cu erezia38. Erezia reprezinta pacat Lanivelul dogmei, in vrerne ce schisrna este pacat la niveluletosului, adica al moralei. Amandoua constituie pacate ceapasa asupra viejii crestine.

Mediul social, care reprezinta cadrul informarii sidezvoltarii omului, are mare insemnatate si pentru viatareligioasa si morala, Credinta in Hristos presupune 0

informare despre aceasta='. Oar si rodirea ei este directinfluentata de mediul social. Precurn observa Sfantul GrigoriePalama, si omul pacatos, daca ocoleste tovarasia celor rai si seintovaraseste cu cei drepti, va izbuti sa se indrepte si sa-simantuiasca sufletulv'.

Celebra fraza a Sfantului Ciprian «salus extra Ecclesiamnon est»41(in afara Bisericii nu este mantuire) nu are doarimportanta teologica, ci si sociala. Biserica este singurulloc al

38 «Nu este mai mic raul ruperii Bisericii [prin schisma] dedit raul de-acadea in erezie», Sfantul Ioan Hrisostom, Omilie la Caire Efeseni 11,5, PC62,87.39 «Si cum vor crede in Acela de Care n-au auzit? Si cum vor auzi, fildpropovaduitor?». Romani 10,14.40 Vezi Sfiintul Crigorie Palama, Omilia 17, PC 151,236A.41 Ciprian al Cartaginei, Epistola 73,21, PL 3,1169A.

[ncadrarea~i riimdnerea in Bisericd 123

rnan~ In afara ei nu exista mantuire. Aceasta nu inseamnaT

ca Durnnezeu este impiedicat sa Ii mantuiasca pe oamenii carenu s-au aflat in ea. Dar nici un crestin nu i§i poate cauta si afla7rnantuirea in afara Bisericii lui Hristos. Aceasta pastreaza siofera credinta si mijloacele de mantuire, nu doar prininvatatura si jainele ei, ci si prin intreaga ei prezenta sociala.] ,Atmosfera careia ii da nastere si lucrurile de la sine intelese pe' r .1-"," J .care le cultiva in viata cotidiana sunt de obicei mai importante ~) ': ~v'decat sfaturile si doctrinele formulate in scris. Acestea n />', "

inteleptesc pe om si il ajuta in trairea credinjei si in insusirearnantuiffi. ~

~D... ..: '.,.J (

r.I._If _l.~l)

• ~II' ~J..

•

II

J