CAIET DE SARCINI - MONTARE BORDURI

1. GENERALITĂŢI

1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICAREPrezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea lucrărilor de montare borduri utilizate in scopul

incadrarii imbracamintilor pentru trotuare, alei de pietoni, carosabile din cadrul lucrărilor de modernizare/ranforsare străzi in mediul urban.Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite la realizarea si controlul lucrărilor de montare borduri ce trebuiesc a fi executate conform prevederilor proiectului tehnic.

1.2. PREVEDERI GENERALEExecutantul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru

respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2. MATERIALE

Bordurile sunt blocuri prismatice din piatra cioplita sau beton de ciment dispuse in lungul drumului la marginea imbracamintei, respectând proiectele de execuţie aferente si prevederile tehnice: SR 4032-1:2001, SR EN 1340:2004, SR EN 197-1:2011, SR 662:2002, SfggEN 12620+A1:2008, indicativ NE 012.

Beton pentru montarea bordurilor C8/10Borduri pentru carosabil tip AlBorduri pentru trotuar tip BlBorduri rampaNisipul natural spalat sort 0...4 mmCiment PortlandApa

3. EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Se sapa pamantul manual in vederea creerii spaţiului necesar executării fundaţiei.Latimea săpăturii

va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20m. Fundul săpăturii va fi adus cu grija la cotele prevăzute

in proiect si va fi compactata pentru a avea 95% din densitatea optima Proctor normal. In cazul unei săpături

mai adanci fata de cota prescrisa, executantul trebuie sa compenseze diferenţa de cota prin creşterea

grosimii fundaţiei bordurii. In cazul in care exista bordura se desface bordura existenta si se reface . Se

picheteaza traseul bordurii cu tarusi de lemn sau metal drepţi, se intinde sfoara pentru stabilirea liniei bordurii

si se alineaza bordura in lungul sforii .Se toarna betonul fundaţiei C 16/20 manual cu lopata cu circa 2 - 3 cm mai sus decât cota necesara,

pentru ca atunci cand se aseaza bordura sa nu mai fie nevoie de completări cu mortar de ciment decât in mica masura. Betonul se toarna in asa fel incat suprafaţa lui sa asigure o aşezare corecta a bordurii.

Bordurile se aseaza manual in funcţie de greutatea acestora de unul sau doi muncitori astfel ca muchia interioara sa urmareasca sfoara care materializeaza linia bordurii.

Bordurile de incadrare se aseaza cu fata superioara la 5 - 8 mm sub nivelul marginii imbracamintilor asfaltice si cu 10 mm sub nivelul imbracamintilor de piatra cioplita. In profil longitudinal nu se admit denivelări mai mari decât ale imbracamintii asfaltice . Bordurile de trotuar se aseaza cu fata superiora la 10 - 15 cm deasupra nivelului marginii imbracamintii, in funcţie de cantitatea de apa ce curge pe rigola. In acest caz nu se admit denivelări mai mari decât panta longitudinala a rigolei si imbracamintii trotuarului. Pentru curbe se folosesc borduri de trotuar de aceeaşi secţiune ca si bordurile din aliniament dar de lungime mai mica spre a se realiza o cat mai uşoara inscriere in curbe.

Corecturile de poziţie se fac prin ciocanire cu ciocan de lemn sau fier, punandu-se mai intai pe locul unde va fi lovita bordura o scandurica de protectie .

Rosturile bordurilor implica colmatarea cu mortar de ciment M50 a spaţiului ce ramane intre doua borduri alaturate. Rosturile vor avea maxim 2cm. La bordurile de trotuar se traseaza pe mortarul de rostuire o linie care marcheaza in relief rostul.Tolerantele admise la montarea bordurilor vor fi mai mici de 5mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzătoare si in profilul in lung.

4. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCIISe va urmări instruirea si respectarea de către personalul executant a utilizării echipamentelor de

protectie din dotare, conform Normelor de tehnica securitatii in vigoare cu privire la lucrările de intretinere si reparaţii drumuri.

Se va verifica cunoaşterea de către personalul executant a Normelor pentru protectia muncii, Normelor PSI, precum si a Normelor pentru execuţia lucrărilor sub circulaţie.

NOTĂ IMPORTANTĂ

Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (STAS-uri, normative, instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.

CAIET DE SARCINI - DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUARE AAPELOR DE SUPRAFAŢĂ

1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea lucrărilor de: canalizare pluviala, infiintare, montare, ridicare la cota cămine de vizitare, guri de scurgere prevăzute in cadrul dispozitivelor de scurgere şi evacuare a apelor de suprafaţă.

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive, controlul calităţii materialelor şi a lucrărilor executate conform prevederilor proiectului tehnic.

Prezentul caiet de sarcini se aplica la lucrările de modernizări străzi din municipiul Cluj-Napoca.Executantul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru

respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2. MATERIALE FOLOSITE

2.1. Capace carosabile sau necarosabile si grătare de scurgere pentru căminele de vizitare si gurile de scurgere utilizate vor fi din tipurile prevăzute în STAS 2308-81, respectiv STAS 3272-80.

2.2. Cămine de vizitare ale canalelor pentru evacuarea apelor meteorice vor fi in conformitate cu prevederile STAS 2448 - 82.

2.3. Guri de scurgere cu sifon si depozit pentru ape meteorice vor fi conformitate cu detaliile din proiectul tehnic si se vor amplasa conform prevederi STAS 6701-82.

2.4. Ţevile si fîtinguri din PVC pentru instalatii de canalizare si drenare utilizate vor fi in conformitate cu normativele I 22-99, NP 084-2003 si GP 043-99.

2.5. Beton de ciment C20/25, C35/45 conform NE 012-1:2007, NE 012-2:2009

2.6. Mortar de ciment M100

2.7. Agregate: nisip, balast, piatra sparta conform SR 662/2002, SR 667/2001

3. MODUL DE EXECUŢIE AL LUCRĂRILOR

3.1. OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE

Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii, executantul va avea in vedere urmatoarele:

- studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie, precum şi alegislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie la care se referă, astfel ca la începereaexecuţiei să poată fi clarificate toate lucrările ce urmează a fi executate;

- aducerea la cunostinta proiectantului a eventualele neconcordanţe între situatiaproiectata si situatia din teren.

înainte de începerea lucrărilor se va stabili cu exactitate existenţa instalaţiilor subterane, natura lor şi felul cum sunt amplasate sub pământ. Pentru aceasta se va solicita prezenţa unor delegaţi competenţi ai administratorilor reţelelor edilitare existente pe amplasamentul străzii care să indice poziţia acestor reţele şi să indice măsurile necesare pentru protejarea integrităţii şi funcţionalităţii acestora. Pentru depistarea gospodăriilor subterane a căror poziţie nu se cunoaşte cu exactitate se vor face sondaje manuale în prezenţa delegatului unităţii ce administrează instalaţia respectivă.

Pentru orice modificare a prevederilor din proiect, care intervine în timpul execuţiei şi care afectează traseul, nivelele, pantele sau stabilitatea canalelor se va obţine acordul proiectantului.

3.2. FAZA PREMERGĂTOARE cuprinde urmatoarele lucrări:

- Marcarea traseului si fixarea reperilor in vederea execuţiei lucrărilor- Manipularea, transportul si depozitarea ţevilor din PVC si a materialelor pentru execuţie- Stabilirea amplasamentelor căminelor de vizitare, a gurilor de scurgere la care urmeaza sa se

execute lucrări- Materializarea si verificarea cotelor proiectate la căminele de vizitare, gurile de scurgere.

Înainte de inceperea lucrărilor, executantul va materializa pe teren traseul reţelelor si racordurilor de canalizare, marcand punctele caracteristice (amplasament cămine, guri de scurgere, schimbări de direcţie etc.) prin tarusi.

In cazul in care elementele de trasare sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiectul tehnic, se vor solicita clarificari din partea proiectantului.

Manipularea si transportul ţevilor din PVC se va face cu grija pentru a le feri de lovituri si zgârieturi. Pentru transport, ţevile vor fi aşezate orizontal.

La manipularea ţevilor, se foloseste frânghie de canepa sau din material plastic, fiind interzise utilizarea cârligelor si a cablurilor metalice. Garniturile de cauciuc se depoziteaza in ambalajul de fabricaţie.

In perioade reci sunt necesare masuri speciale deoarece la temperaturi scăzute materialul devine casant.

Materialele se vor depozita in magazii inchise sau locuri acoperite, ferite de soare. Locul dedepozitare va fi curat si uscat, fixat la cel puţin 2,0 m distanta de orice sursa de căldură. Pe duratadepozitarii ţevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor pentru a se evita defectarea capetelordatorita vibraţiilor si loviturilor. Trebuie evitate curbările excesive ale ţevilor si contactele suprafeţeiconductelor cu corpuri ascutite sau abrazive si de asemenea cu substante agresive pentru PVC.

Nu se recomanda depozitarea peste tevi a altor materiale care pot duce la deformarea lor in timpul transportului.

Ţevile se vor aranja in rastele orizontale, pe sortimente si dimensiuni, stivuindu-se pe inaltimi de maxim 0,75 m. Fitingurile se vor aranja pe rafturi pe sortimente si dimensiuni.

Înainte de punerea in opera a ţevilor si fitingurilor acestea se vor verifica daca corespund din punct de vedere calitativ.

La examinarea cu ochiul liber, ţevile trebuie sa fie drepte, culoare uniforma si de aceeaşi nuanţa, suprafaţa interioara si exterioara trebuie sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau cojeli. Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri in secţiunea transversala a ţevii.

Suprafaţa interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelări, arsuri, zgirieturi, incluziuni, crăpături.

Verificarea dimensiunilor si caracteristicilor ţevilor se va face in depozit la recepţia mărfii, cat si inainte de punerea in opera.

La execuţia căminelor de vizitare si a gurilor de scurgere se va respecta poziţia acestora indicata înproiect, cota radierului şi cota de racordare.

3.3. FAZA DE EXECUŢIE

3.3.1. Canalizare pluviala

3.3.1.1. Saparea transeelor

3.3.1.2. Lansarea si îmbinarea ţevilor3.3.1.3. Umplerea transeei3.3.1.4. Faza de probe şi punerea în funcţiune

3.3.1.1. Săpătură si sprijinirea transeeiLa efectuarea săpăturilor se vor respecta prevederile tehnice in vigoare privind execuţia

terasamentelor.Săpătură se va incepe numai dupa completa organizare a şantierului si aprovizionarea

conductelor/tevilor si a celorlalte materiale necesare astfel ca şanţurile sa ramana deschise un timp cat mai scurt.

Lucrările de săpătură vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Săpăturile se vor executa dinspre aval către amonte, pentru evacuarea apelor de infiltraţie din săpături în mod natural, şi doar în cazuri bine determinate se va apela la epuizarea apelor cu motopompe.

Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, tranşeea având lăţimea egală cu diametrul exterior al tubului, mărit cu o supralărgire de o parte şi de alta.

Executarea săpăturilor se poate face manual sau mecanic. Metodele de executare a săpăturilorsunt determinate de volumul lucrărilor, de caracteristicile solului, precum şi de adâncimea şi formatranşeelor.

Săpăturile manuale se vor executa cu pereţi verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:- l,00m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata;- 1,5Om in pamanturi tari.Cand adancimea săpăturilor depăşeşte aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa cu

taluze.Conform STAS 3051-91 patul de fundare trebuie astfel amenajat incit sa asigure un contact intre baza

ţevii si patul de fundare pe o suprafaţa corespunzătoare unui unghi la centru de min.90 grade.Pământul în surplus se încarcă imediat în mijloace de transport şi se evacuează din zonă, pentru a nu

stânjeni lucrările.Umpluturile in tranşee vor fi compactate pe straturi, grosimea maximă a fiecărui strat nu va depăşi

după compactare 20 cm.

3.3.1.2. Lansarea, pozarea si imbinarea ţevilorÎnainte de montaj se vor verifica ţevile din PVC şi celelalte componente ale reţelei de canalizare

pentru a descoperi eventualele deteriorări apărute în timpul transportului şi depozitării. Nu sunt admise în montaj tevi şi alte componente cu deteriorări ale suprafeţei peretelui, cum ar fi tăieturi, zgârâieturi, cojiri etc., cauzate de obiecte ascuţite. Datorita greutăţii mici, manipularea şi pozarea tuburile în şanţ se face manual. Se interzice aruncarea ţevilor în şanţ. In cazul şanţului cu adâncime mai mare coborîrea ţevilor se face cu ajutorul unor chingi textile de pe marginea şanţului unde nu este depozitat pământul.

După executarea excavaţiilor în conformitate cu indicaţiile proiectului, se recomandă nivelarea fundului şanţului cu un strat de nisip. Fundul şanţului nu trebuie afânat, solul afânat sau coeziv de pe fund trebuie îndepărtat şi înlocuit cu un strat de sol necoeziv sau cu un pat de aşezare. Solul afânat din greşeală trebuie reparat prin compactare. Dacă solul este pietros sau stâncos fundul şanţului trebuie adâncit cu cel puţin 0,1 Om sub nivelul prevăzut în proiect, iar stratul astfel îndepărtat trebuie înlocuit cu pământ fară pietre.

Realizarea patului de pozare constituie o fază a operaţiei de montaj. Modul în care ţeava se sprijină pe pat are o mare influenţă asupra capacităţii portante a conductei. De aceea nu se admite sprijinirea ţevii pe reazeme lineare sau punctiforme. Patul de pozare nu trebuie să îngheţe vreodată.Pentru patul de aşezare se poate folosi nisip, cu o grosime corespunzătoare având cel puţin 20cm şi apoi

compactat. Rolul patului de nisip este de a asigura o rezemare uniformă atât transversal pe lungimea determinată de unghiul la centru cât şi longitudinal.

Ţevile trebuie coborâte cu grijă în tranşee unele în prelungirea celorlalte, facilitând alinierea lor cu ajutorul calelor provizorii constituite din bucăţi de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisă. Ţevile sunt pozate începând din aval, bine aliniate şi cu o pantă regulată.

Ţevile se pozeaza in patul de fundaţie sau pe fundul pregătit al sântului. Executarea imbinarilorincepe prin curatirea eventualelor impuritati a mufei si a capatului conductei.Decalarea axiala esteinterzisa. îmbinarea ţevilor se realizeaza uşor, manual, fara echipamente mecanice.

Pentru schimbări de direcţie, se vor utiliza coturile sau daca poziţia permite, curbe din ţeava uzinata. Pentru ramificaţii si reducţii, se vor folosi numai teuri si reducţii uzinate.

După pozarea ţevilor, spaţiile libere rămase între ţeava şi peretele şanţului vor fi umplute cu nisip si balast.Zona de protecţie din jurul ţevii având cel puţin 20cm sub conductă şi de cel puţin 20 cm deasupra generatoarei conductei se va realiza din nisip.

O pozare corectă a ţevilor permite obţinerea celor mai bune rezultate în exploatare.Reţelele de canalizare din PVC se vor racorda la cămine de vizitare realizate prefabricate din

beton cu diametrul de 800mm.

3.3.1.3.Umplerea transeeiUmplerea cu material a tranşeei se va face după efectuarea controlului de nivelment al cotelor de

fund şi panta canalului, după verificarea calităţii execuţiei şi după efectuarea primei probe de etanşeitate.Umplerea trebuie efectuată într-o singură direcţie.Dacă conducta a stat în bătaia soarelui şi

temperatura ei este mult mai mare dcât temperatura şanţului, umplerea şanţului se va face în etape: mai întâi se aşterne un strat subţire de nisip, după care se face umlerea şanţului.

Umplerea se face în straturi succesive avâd grosimi alese astfel ca, pe de o parte să nu compromită stabilitatea poziţiei conductei, iar pe de altă parte materialul din strat să poată fi bine compactat.

Umplerea în jurul tuburilor se va efectua manual de 12-15cm grosime, bine compactate prin udare şi batere cu maiul de mână până la acoperirea crestei canalului cu un strat de miniumum 20cm.Deasupra stratului superior de nisip se va umple tranşeea cu un strat de balast bine compactat.

Este indicată lăsarea liberă a extremităţilor tubului pentru a putea executa cu uşurinţă operaţiile ulterioare de montare.

Este interzisă îngroparea lemnăriei provenite din cofraje, sprijiniri, podeţe.La execuţia lucrărilor de umpluturi se vor verifica : calitatea materialului utilizat pentru umplutură,

conţinutul în materiale organice şi impurităţi, respectarea tehnologică de compactare, realizarea gradului de compactare.

Pentru umpluturi în jurul construcţiilor şi tranşeele ţevilor din afara zonelor carosabile trebuie sa existe un grad de compactare de 80% Proctor iar pentru umpluturi în jurul construcţiilor şi tranşeele conductelor din zone carosabile un grad de compactare de 95% Proctor.

În cazul conductelor pozate în zone carosabile umplutura se va executa până la nivelul stratului îmbrăcăminţii rutiere.

La terminarea lucrărilor se vor îndepărta toate materialele de construcţie rămase precum şi surplusul de pământ lăsându-se amplasamentul lucrărilor în stare curată.

3.1.1.4. Faza de probe şi punerea în funcţiuneLa verificarea tranşeei şi a patului de nisip a conductei se va urmări adâncimea tranşeei, aliniamentul,

panta părţii inferioare a tranşeei şi natura terenului de fundare.Se admit următoarele abateri limită: la pante ±10% faţă de proiect; la cote ±5cm faţă de cote

proiectate. După efectuarea lucrărilor de montaj, înainte de execuţia finală a umpluturilor se execută încercarea

de etanşeitate a ţevilor pe porţiuni, conform STAS 3051-91.Probarea reţelei de canalizareFaza de probare cuprinde:

- Prevederea lucrărilor pregătitoare pentru proba de etanşeitate;- Efectuarea probei de etanşeitate în confomiitate cu normativele în vigoare ;- înlăturarea eventualelor defecţiuni şi refacerea probei de etanşeitate;- Executarea umpluturilor, refacerea terenului şi îmbrăcăminţii rutiere unde este cazul;- Legarea tronsoanelor;- Punerea în funcţiune;- Recepţia generală a lucrărilor.In vederea realizării probei de etanşeitate cu apă, se vor executa următoarele lucrări pregătitoare:- umplutură parţială de pământ cu lăsarea îmbinărilor libere;- inchiderea etanşă a orificiilor;- blocarea extremităţilor conductei şi a tuturor punctelor susceptibile de deplasare în timpul

executării probei.Probele de etanşeitate se fac pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de încercare masurata la

capatul aval al tronsonului de 5,IO2N/mm2.Pierderile de apa admise in canale inchise sunt conform tabelului 3 din STAS 3051-91.In cazul cand rezultatele incercarii de etanşeitate nu sunt corespunzătoare, se iau masuri de

remediere, stabilite cu consultarea proiectantului.Rezultatele probei de etanşeitate se menţionează într-un proces verbal care face parte integrantă din

documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a lucrării.

3.3.2. Înfiinţare cămine de vizitareCăminele de vizitare se amplaseaza pe reţele de canalizare, conform STAS 3051-91.Căminele de vizitare permit accesul în canale pentru supraveghere, întreţinere, curăţirea şi evacuarea

depunerilor, precum şi cuplarea a două sau trei canale.Un cămin de vizitare se compune din:- fundaţie- cameră de lucru- coş de acces inclusiv centura de rezemare a ramei capacului- capac şi ramă- scară de acces.Căminele de vizitare se vor executa conform STAS 2448-82. Fundaţia căminelor de vizitare se va

executa din beton simplu C35/45.Cota radierului căminului va fi egală cu cota radierului canalului având cota de nivel conform profilului

longitudinal.Racordarea conductelor de PVC, la căminele de vizitare din beton se face prin intermediul unor

garnituri speciale care asigură o etanşeitate corespunzătoare. Suprafaţa exterioară de acces la cămin face priză cu betonul, iar între suprafeţele interioare ale piesei şi tubului, etanşeitatea se asigură cu inel de cauciuc. La montare capătul interior al piesei trebuie să fie în acelaşi plan cu peretele interior al căminului iar depăşirea să fie permisă doar la capătul exterior.

Îmbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment Ml00 şi rostuite în interiorul căminelor de vizitare.

Prima treaptă a scării de acces în căminele de vizitare va fi fixată la max. 50cm distanţă faţă de capac iar ultima va fi la max. 30cm deasupra radierului.

Treptele vor fi confecţionate din OB 37, 02Omm şi se vor dispune pe două rânduri având lăţimea (paralel cu zidul) 20cm. Găurile pentru fixarea treptelor în tuburile de beton vor fi executate cu îngrijire pe toată grosimea peretelui acestuia.

În cazul când există diferenţă de până la 0,50m de la coşul de acces până la cota terenului unde va fi cota capac cămin, se va efectua aducerea la cotă din beton monolit.

La cămin se va folosi capac şi ramă din fontă de tip carosabil şi se vor monta la cotele din proiect - profile longitudinale si transversale.

Toate părţile componente ale căminului de vizitare se vor executa respectând prescripţiile din STAS 2448-82.

Amplasamentul cotei radier şi cotă capac ale căminelor va fi conform planurilor de situaţie şi a profilelor longitudinale anexate prezentei documentaţii.

Verificarea calităţii căminelor de vizitare şi proba de etanşeitate se vor face concomitent cu verificarea şi proba canalelor.

3.3.3. Înfiinţare gura de scurgereGurile de scurgere au drept scop colectarea apelor pluviale şi conducerea acestora în reţeaua de

canalizare.Gurile de scurgere se vor executa conform detaliului din partea desenata. Gurile de scurgere vor fi cu

depozit şi sifon, astfel realizându-se reţinerea nisipului şi a produselor petroliere, mai uşoare decât apa. De asemenea se va împiedica ieşirea mirosurilor neplăcute din canalizare prin grătarele gurilor de scurgere.

Execuţia gurii de scurgere cuprinde următoarele operaţiuni:-săpătura de pământ la cota stabilita;-asternerea patului de pozare;-coborârea şi aşezarea în poziţie verticală a corpului din PVC O 400 cu element de fiind, cu direcţia

ieşirii spre căminul de vizitare la care se va racorda;-racordarea la căminul de vizitare mai apropiat prin tuburi PVC O 200;-montarea la cota a plăcii suport din beton armat cu rama cu grătar de fontă pe un pat de mortar de

ciment; grătarele cu ramă de fontă pentru guri de scurgere sunt executate în conformitate cu STAS 3272/82.

Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, tranşeea având lăţimea egală cu diametrul exterior altubului, mărit cu o supralărgire de 0,3 m de o parte şi de alta.

Fundul săpăturii este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este compactat, dacă este cazul, de aşa manieră încât densitatea uscată a solului să atingă 95% din densitatea uscată optimă Proctor normal. Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat.

Pământul rezultat din săpătură va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de Beneficiar.Când în tranşee se întâlnesc bancuri stâncoase, ele trebuie să fie derocate şi aduse la o cotă cu cel

puţin 10 cm sub fundul săpăturii şi înlocuite pe această grosime cu pământ fin, nisip sau balast.La execuţia gurilor de scurgere se va respecta poziţia acestora indicata în proiect. Corpul gurii de

scurgere se va aşeza pe un pat din balast/piatra sparta compactat in grosime de 20 cm peste care se aşterne un strat de 10 cm de nisip care deasemenea se compacteza.

Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticala incat oglinda apei retinuta de sifon sa fie la o adancime H cel puţin egala cu adancimea de inghet conform STAS 6054.

Dupa pozarea corpului gurii de scurgere se va trece la umplerea cu balast/piatra sparta si nisip in jurul tubului astfel: se va umple cu nisip pe o raza de 10 cm si balast /piatra sparta pe o raza de 20 cm in prima faza pana la partea inferioara a cotului de racordare din PVC Ø200, urmata de compactare si montarea cotului de racordare si a tubului PVC Ø 200, dupa care se va trece la umplerea in straturi succesive de cate 15 cm urmate de compactare pana la atingerea cotei la care trebuie montata placa prefabricata de beton care are inglobat gratarul de fonta. Placa prefabricata de beton se va monta pe un patde nisip pilonat in grosime de 5 cm, la cota indicata in proiectul tehnic.

Placa de beton va rezema pe straturile compactate din nisip si balast/piatra sparta, si nu pe corpul gurii de scurgere confecţionat din PVC. Etanseizarea dintre corpul gurii de scurgere realizat din tub PVC Ø400 si placa prefabricata din beton armat se va face cu mortar M 100.

Calitatea gurilor de scurgere se verifică pentru fiecare gură de scurgere în parte.Verificarea calităţii constă din:- verificarea etanşeităţii;- verificarea legării racordului la canalizare.

Verificarea etanşeităţii se face după ce gura de scurgere inclusiv racordul au fost umplute cu apă şi menţinute astfel timp de cel puţin 24h.

După aceea, gura de scurgere inclusiv racordul se umplu din nou cu apă până la nuvelul feţei inferioare a ramei grătarului, după trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie să scadă cu mai mult de 4cm.

Verificarea legării racordului gurii de scurgere la canalizare se face turnând apa în gura de scurgere şi urmărind scurgerea apei la canal.

3.3.4. Ridicarea capacelor căminelor de vizitare si gratarelor gurilor de scurgereRidicarea la cota a căminelor si gurilor de scurgere se va executa conform detaliilor de execuţie.Masurile recomandate a fi luate pentru demontare- montare capac cămin de vizitare sunt

urmatoarele:- se va examina capacul si se vor îndepărta impurităţile de pe suprafaţa sa şi din jur;- capacul, dacă e demontabil, se va ridica şi înmagazina într-un loc apropiat, fară a încurca circulaţia

sau lucrările. Cu această ocazie se va verifica integritatea sa (lipsa de ciobituri şi crăpături);- se va săpa cu mijloace mecanice în jurul ramei capacului, până la placa prefabricata.- cu ajutorul unei răngi metalice, cu forţă dar fară izbituri se va căuta să se desprindă rama de pe

suportul pe care este fixată, fară a se produce degradări ale ramei (spargeri, crăpături, ciobiri);pentru aceasta se va lucra cu atenţie, spărgându-se betonul, fară spargerea, ciobirea sau crăparea fontei.- după extragerea betonului care a fixat rama de piesa suport se va căuta, cu capătul lat şi încovoiat

al răngii să se desprindă rama de pe placă sau zidăria de cărămidă. După curăţarea şi verificarea cu ochiul liber a integrităţii ramei, aceasta va fi depozitată în apropiere, într-un loc sigur. - suprafaţa stratului suport (placă prefabricată, zidărie de cărămidă) va fi prelucrată sau, dupa caz,

placa suport va fi total inlocuita;- în cazul tuturor lucrărilor se va împiedica căderea molozului în cămin;- realizarea elementului de completare din beton de ciment pentru aducerea la cota necesara;- turnarea betonului C20/25 pentru aducerea la cota proiectata (finala a imbracamintei)- fixarea ramei si capacului cu mortar de'ciment Ml00Partea superioara a căminului de vizitare este alcatuita dintr-o placa de rezemare din beton armat

prevăzută cu rama si capac din fonta, conform detaliului de execuţie.

Ridicarea la cota a gurilor de scurgere cuprinde urmatoarele etape:- demontarea si montarea gurii de scurgere si fixarea acesteia la cota;- prepararea/procurarea betonului simplu C20/25 pentru aducerea la cota sau montarea

elementului prefabricat.- incarcarea si transportul materialului rezultat din desfacere intr-un depozit autorizat.

4. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

La terminarea lucrărilor sau a unor părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţieipreliminare a lucrărilor verificându-se:

-concordanţa cu prevederile caietului de sarcini şi a detaliilor de execuţie;-daca verificările prevăzute în caietul de sarcini au fost efectuate în totalitate;-daca au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora

In urma acestei recepţii se incheie Procesul verbal de recepţie preliminară în care se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

In cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează ( marcarea terenului si fixare de repere în vederea execuţiei lucrărilor la cotele din proiect, verificarea tranşeei şi a patului conductelor, pozarea conductelor la cotele din proiect, probarea canalelor, executarea umpluturilor şi refacerea terenului, montare cămine de vizitare, înfiinţare gura de scurgere etc.) s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezentul caiet de sarcini.

Recepţia finală a reţelei de canalizare cuprinde examinarea amănunţită a fiecărei părţi componente a reţelei şi a funcţionării întregii reţele recepţionate.

La recepţie executantul va prezenta certificatele de calitate ale materialelor puse în operă precum şi procesele verbale de lucrări ascunse, însuşite de beneficiar.

În urma verificărilor se încheie "Proces verbal de recepţie calitativa pe faza", în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare si care va face parte integranta din Cartea Construcţiei - "Documentaţie privind execuţia", conform Regulamentului numărul 273/1994 modificat prin H 940/2006.

NOTĂ IMPORTANTĂCaietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (STAS- uri,

Normative, Instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.

CAIET DE SARCINI - SEMNALIZARE RUTIERA PE TIMPUL EXECUŢIEI1. SEMNALIZARE RUTIERĂ PE VERTICALĂ- INDICATOARE DE CIRCULAŢIE IN TIMPUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Pe toată durata execuţiei lucrărilor se vor amplasa panourile de semnalizare verticală, impuse de desfăşurarea lucrărilor pe un drum aflat sub circulaţie: drum îngustat (circulaţie pe o singură bandă), restricţii de viteză, reglementarea accesului utilizatorilor drumului in zona de drum unde se efectuează lucrări (eventual semaforizare, circulaţie pe timp de noapte, etc.)

Pentru semnalizarea pe verticală se utilizează indicatoare rutiere cu tablă reflectorizantă montate pe stâlpi metalici.

Prezentul caiet de sarcini se aplica la lucrările de modernizări străzi din municipiul Cluj Napoca.

Forme, culori, semnificaţii ale indicatoarelorIndicatoare de avertizare a pericoluluiAcest tip de indicatoare se prezintă in urmatoarele doua forme:- triunghiurile echilaterale au chenar roşu prezentând o figura desenata in culoarea neagra pe

fond alb.- dreptunghiurile sunt de mărimi diferite prezentând pe fond alb sagetf roşii )care indica sensul

virajului sau benzii înclinate descendente spre partea carosabila.

Indicatoare de reglementare

De prioritate:

Formele cele mai variante sunt intâlnite la acest tip de indicatoare:

- triunghiuri echilaterale albe cu chenar roşu

- octogon de culoare roşie având înscrisa inscripţia STOP

De interzicere sau restricţie:Cu singura excepţie care se prezintă sub forma patrata, toate celelalte figuri au forma circulara cu chenar

roşu in marea lor majoritate afişând diverse inscripţii, desene pe fond alb sau albastru.

De obligaţie

Sunt in totalitate circulare, pe fond albastru prezentând sageti albe, reprezentări

schematice, valori pentru viteze de circulaţie.Indicatoare de orientare si informare Indicatoare de orientare

Forma in care se prezintă acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu sageata, majoritatea având fond albastru, pe care sunt inscrise cu diverse caractere denumiri de localitati cu culoare alba.

Indicatoare de informare

Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe care

sunt prezentate simbolic diverse utilitati din imediata apropiere.

Semne adiţionale

Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu câteva excepţii si pe cea patrata, sunt montate

sub indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducătorii autovehiculelor asupra unor

particularitati ale tronsoanelor de drum.

Controlul calităţii panourilorVerificările ce se efectueaza sunt:- forma şi dimensiunile, în conformitate cu SR 1848-1 : 2008- planeitatea feţei- verificarea rezistenţei şi nedeformabilitaţi ale dispozitivelor de prindere pe stâlpi- aspectul şi exactitatea executării simbolului- aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenţa, sa nu aiba încreţituri şi umflături- aspectul şi exactitatea inscripţiilor

Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta în:- respectarea prescripţiilor de instalare, ţinând seama de distanţele şi înălţimile prevăzute modul de prindere pe stâlpi- este interzisa montarea reclamelor şi a altor panouri pe suprafaţa de teren cuprinsa între marginea platformei drumului şi linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora şi a nu distrage atentia conducătorilor de autovehicule.

Dimensiunile indicatoarelorDimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementările Comunitatii Europene.

Condiţii de montare

Materialele retroreflectorizante vor fi clasa 2 (high intensity grade).

Foliile care aparţin acestei clase deţin o inalta performanta de retroreflexie. Aceste folii sunt constituite din

microbile de sticla aderente la o rasina sintetica, încapsulate de către o suprafaţa plana la exterior. Foliile

retroreflectorizante sunt marcate de către producătorul lor.

Semnele de marcare sunt integrate in folii in timpul fabricaţiei si nu pot fi indepartate prin metode

fizice sau chimice, fara a nu provoca distrugerea sistemului de retroreflexie.

Modelul si locul de aplicare a semnelor de identificare vizuala permite identificarea producătorului si

numărul anilor de utilizare a foliei retroreflectorizante.

Semnele de identificare vizuala pot fi vizibile la lumina retroreflectata, când suprafaţa foliei

reflectorizante este iluminata perpendicular.

Controlul calităţii materialelor înainte de punerea lor în operă se face de către Antreprenor.

Condiţii tehnice, reguli şi metode de verificare

La dimensiuni se admit toleranţe de + 1 % pentru indicatoarele metalice. Toleranţe admise:

+ 1 mm pentru înălţimi ale literelor pâna la 130 mm

+ 2 mm pentru înălţimi mai mari de 130mm

+ 0,5mm la grosimi ale literelor pâna la 18 mm

+ 1 mm pentru grosimi mai mari de 18mm

Recepţia lucrărilorRecepţia finală se face odată cu îmbrăcămintea, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia, conform normelor legale in vigoare.

2. ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINŢĂ - STANDARDE

-SR 1848/7 - 2004 Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere.-SR 1848-2:2008 Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera. Partea 2:Prescripţii tehnice-STAS 1848/5-82 Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulaţie. Condiţii tehnice de calitate.-SR 1848-3:2008 Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera. Partea 3: Scriere, mod de alcatuire.-SR 1848-4:1995 Siguranţa circulaţiei. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Amplasare si funcţionare.

NOTĂ IMPORTANTĂ

Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri,

normative, instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.