monografie proces bugetar

Cuprins

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani.........2

1.1. Scurt istoric.......................................................................................................................21.2. Obiect/domeniu de activitate............................................................................................31.3. Organizare internă (organigramă comentată)...................................................................71.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)........................................141.5. Structura de personal..........................................................................................................161.6. Relaţii cu exteriorul............................................................................................................181.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Colegiul Tehnic CF„ Unirea” în perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă. 21

Cap. 2 Fundamentarea cheltuielilor bugetare în cadrul Colegiului Tehnic CF „Unirea” Paşcani.....................................................................................................24

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare..........................................242.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare......................................................25

2.2.1 Cheltuielile de personal................................................................................................272.2.2 Cheltuieli materiale şi servicii......................................................................................442.2.3. Alte cheltuieli..............................................................................................................49

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare.........................50

Cap. 3 Finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani.................................................................................................................................59

3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice.............................................................................593.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare.........................................64

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat.....................673.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale.........................................................69

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli.....69 3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare.................................71

Bibliografie..............................................................................................................74

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani

1.1. Scurt istoric

Necesitatea pregătirii forţei de muncă pentru Atelierele CFR a adus la înfiinţarea Şcolii

Profesionale CFR Paşcani la 1 octombrie 1920. În perioada 1920-1939 se recrutează candidaţii

necesari pentru o clasă, pentru fiecare an şcolar fiind pregătiţi în domeniul CFR pentru meseriile

de strungari, ajustori, cazangii, electrician.

De-a lungul existenţei Şcolii profesionale s-au pregătit elevi în domeniul transporturi căi

ferate în peste 20 de meserii.

Şcoala a funcţionat neîntrerupt cu mai multe denumiri până în 1959 când a fost

desfiinţată.

Din 1972 i s-a alăturat Liceul Industrial numărul 1 Paşcani cu profilul CFR. De-a lungul

existeţei, această unitate şcolară a pregătit elevi în peste 20 de meserii în special în cadrul

domeniului mecanic şi electromecanic.

În cadrul strategiei naţionale de modernizare şi europenizare a învăţământului, Grupul

Şcolar CF „Unirea” prezintă o ofertă educaţională diversificată şi adaptabilă solicitărilor vieţii

muncii la nivel local, zonal şi regional, atât prin clasele de liceu cât şi prin clasele de SAM,

precum şi la nivelul ciclului de calificare postliceală.

Această unitate şcolară oferă instruirea în domeniile electrotehnică, mecanică, servicii,

informatică, ştiinţe ale naturii, textile şi comerţ-servicii.

Printr-o Hotărâre de Guvern din data de 5 martie 2008, Grupul Şcolar CF „Unirea”

Paşcani a devenit Colegiul Tehnic Căi Ferate.

Astăzi, Colegiul Tehnic CF „Unirea” deserveşte o zonă cu suprafaţă de aproximativ 700

km², unde există 26 de comune în care funcţionează şcoli generale la care se adaugă şi cele din

Paşcani.

2

1.2. Obiect/domeniu de activitate

Colegiul Tehnic CF „Unirea” încearcă să ofere tinerilor şi adulţilor din judeţul Iaşi,

inclusiv celor proveniţi din medii defavorizate, şanse egale de instruire şi educaţie la standardele

UE, sprijinindu-i pentru o integrare socio-profesională rapidă şi eficientă, dezvoltarea carierei în

domeniile serviciilor, comerţului, electronicii, mecanicii contribuind la sporirea calităţii vieţii în

comunitatea locală.

Colegiul Tehnic CF „Unirea”, ca centru de resurse educaţionale pentru comunitate,

propune ca obiective strategice corelate cu Direcţiile de Acţiune ale ISJ Iaşi:

Întărirea capacităţii instituţionale pentru monitorizarea şi asigurarea calităţii pe domeniul

învăţământului şi formării profesionale;

Adecvarea sistemului educaţional la nevoile pieţei de muncă locale, naţionale, europene:

- fundamentarea realistă a planului de şcolarizare în vederea integrării absolvenţilor

pe piaţa muncii;

- identificarea ocupaţiilor şi calificărilor nou apărute pe piaţa muncii;

Asigurarea calităţii serviciilor de orientare şcolară şi consiliere profesională;

- furnizarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară şi profesională;

- dotarea cabinetelor de consiliere şi orientare şcolară;

- asigurarea formării adecvate a diriginţilor pentru furnizarea serviciilor de

consiliere şi orientare şcolară;

Proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor în vederea

creşterii obiectivităţii evaluării:

- modernizarea proiectelor didactice şi centrarea activităţilor pe elev şi pe realizarea

progresului şcolar;

- verificarea periodică a formării competenţelor de bază prin raportare la

standardele naţionale;

- asigurarea permanentă a unei comunicări eficiente între profesori, elevi şi părinţi

urmărindu-se constant progresul şcolar;

- utilizarea calculatorului şi a softurilor educaţionale în procesul de predare-

învăţare-evaluare a elevilor;

- realizarea băncii de date privind rezultatele evaluărilor naţionale pentru diferite

discipline, niveluri şi cicluri de învăţământ.

3

Încurajarea performanţei în rândul elevilor prin participarea la concursuri şi olimpiade

şcolare;

- stimularea participării elevilor la concursuri şi olimpiade pe discipline de

învăţământ;

Creşterea atractivităţii învăţării prin diversificarea ofertei de curriculum, a metodelor şi

practicilor didactice prin raportare la interesul elevilor, la zonele de provenienţă a elevilor,

Precum şi prin antrenarea elevilor din învăţământul obligatoriu la diverse forme de

educaţie extracurriculară;

Asigurarea accesului la educaţie a elevilor cu nevoi speciale;

Formarea şi dezvoltarea profesională continuă a personalului din învăţământ prin

stimularea participării la cursuri de formare continuă;

Eficientizarea gestiunii resurselor materiale şi umane:

- abilitatea directorului şi a administratorului financiar în vederea aplicării corecte a

metodoligiei de finanţare a învăţământului preuniversitar;

- elaborarea corectă a proiectului de buget;

- asigurarea diferenţierii veniturilor în funcţie de calitatea şi complexitatea

activităţii: salarii de merit, premieri din fondul de 2% şi din venituri proprii.

Dezvoltarea instituţională a Colegiul Tehnic CF „Unirea” se prezintă astfel:

Liceu 4 ani

Filiera Profil Specializare

Tehnologică tehnic tehnician operator tehnică de calcul

tehnician proectant CAD

tehnician mecatronist

tehnician instalaţii electrice

servicii tehnician în activităţi financiare şi comerciale

tehnician în administraţia publică

Teoretică real matematică-informatică

ştiinţe ale naturii

4

8 specializări liceu

Liceu prin ruta SAM (pentru 2 ani)

Domeniul de pregătire Calificarea profesională

Comerţ lucrător în comerţ

Electronică-automatizări lucrător în electromecanică-automatizări

Electromecanic lucrător în electromecanică

Mecanic lucrător în mecanică de motoare

lucrător în prelucrări la rece

Fabricarea produselor din lemn lucrător în tâmplărie

An de completare cls a XI –a SAM


Comerţ Vânzător mărfuri alimentare

Mecanic Mecanic auto

Confecţii tâmplărie din aluminiu şi mase plastice

Liceu prin ruta progresivă cls a XII -a şi XIII-a


Servicii Tehnician în activităţi de comerţ

Tehnic Tehnician electromecanic

Tehnician transporturi

Tehnician în prelucrarea lemnului

Tehnician în industria textilă

5

6

3

5

Situaţia elevilor pe clase în cadrul Colegiului Tehnic CF „Unirea” se prezintă astfel:

An şcolar

Înv.gimnazial

Înv.liceal

SAMclase/elevi

An de completare

Liceu prin

SAM

Total clase/elevi în şcoală

Clase/nr.elevi ZINr.

cls/nr.elevi

SERALNr.cls/nr.elevi

2008-2009

1/29 29/835 2/62 8/251 3/97 10/252 53/1526

Total elevi în învăţământul de stat

Elevi : 2% - în învăţământ gimnazial 58,5% - tehnic

79% - în învăţământ liceal 26,4% - servicii

21% - în învăţământ prin SAM 15,1% - teoretic

Planul de şcolarizare a fost realizat 100% şi suplimentat cu o clasă a IX –a

În ceea ce priveşte Clubul Şcolar Sportiv al liceului, structura se prezintă astfel:

Specializarea Grupa Nr. elevi Total elevi

fotbal performanţă 20

96începători 40

avansaţi 36

rugby performanţă 1838

începători 20

handbal avansaţi 20 20

154

În desfăşurarea activităţii de instruire şi educaţie, Colegiul Tehnic CF „Unirea” se sprijină

de următoarele resurse materiale:

În incinta SC REMAR SA: 5 ateliere – lăcătuşerie-2 săli, prelucrări prin aşchiere,

tâmplărie II, electronică;

Teren de sport: suprafaţă totală 2.427 mp;

Internat – 1;

Cantină – 1;

Bibliotecă- 1;

Conectare la internet;

Cabinet medical;

6

Cabinet de consiliere psihopedagogică;

Club Spotiv scolar;

În incinta şcolii

Laboratoare Cabinete Săli de clasă

specializate

pe discipline

Săli de

clasă

obişnuite

Ateliere în

incinta şcolii

Sală

de

sport

S1-fizică

S4-biologie

S6-mecatronică

S6BIS-măsurări

S7-transporturi

S7bis-

electrotehnică/

electronică

S11-informatică

I

S12-chimie

S17-informatică

II

Corp B „tehnica

vânzării”

S5- Om şi societate

S9- economic

S6 b- mecanică

S18- comerţ

Corp C automobile

S2- fizică

S3- română

S8- chimie

S10-

matematică

S13- consiliere

S14-

matematică/

economic

S15- istorie

S16- lb moderne

Corp C- textile-

etajul III

19 bis, 20,

21, 22, 23,

24, 24 bis,

25, 26, 27,

28, 29, 29

bis, 30, 31,

32, 33, 34

Corp C

-mecanică

-mecanică

auto

-electronică

-prelucrări la

cald „garaj”

446,4

mp

10 5 9 18 4 1

Săli de clasă - 27

1.3. Organizare internă (organigramă comentată)

Colegiul Tehnic CF „Unirea” este o instituţie de învăţământ preuniversitar şi este sub

strictă coordonare a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Iaşi, care se află la rândul său în

subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării si Inovării.

În cadrul Regulamentul de ordine internă al Colegiului regăsim prevederi specifice

condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii, în concordanţă cu normele legale, fiind aprobat

7

de către Consiliul de administraţie, cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale,

recunoscute la nivel de ramură, existente în şcoală.

Regulamentul intern se propune şi se dezbate de către consiliul profesoral, la care

participă, cu drept de vot, şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic, reprezentanţi ai părinţilor

şi ai elevilor din clasele a IX-a – XII-a/a XIII-a.

Conducerea acestei instituţii este asigurată în conformitate cu prevederile Legii

învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.

128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, conducerea Colegiului Tehnic CF

„Unirea” este asigurată de către Directorul general, de cei doi directori adjuncţi, Consiliul de

Administraţie şi de către Consiuliul Profesoral. Liceul mai dispune de următoarele

compartimente: financiar- contabil, secretariat şi casieria.

Legăturile dintre aceste elemente pot fi observate în următoarea organigramă:

Fiecare din aceste compartimente are atribuţii, sarcini, competenţe şi funcţionează după

reguli stricte. Oricare din aceste compartimente se implică într-o măsură mai mică sau mai mare

în gestiunea financiară a instituţiei publice respetive.

Directorul exercită conducerea executivă a Colegiului, în conformitate cu atribuţiile

conferite de lege, cu hotărârile Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, precum şi

cu alte reglementări legale.

8

Compartiment financiar-contabil

- contabil şef- contabil

Compartimentul secretariat

- secretar şef- secretar

Consiliul reprezentativ al părinţilor

Comitet părinţi pe

clase

Consiliulde

conducere elevi

Consiliul de administraţie

Consiliul profesoral

Director general- 2 directori adj.

Casierie-casier

Serviciul de administraţie-administrator

Directorul este subordonat Inspectoratului Şcolar, reprezentat prin Inspectorul Şcolar

general. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorlui sunt elaborate de Inspectoratul Şcolar, în

baza reperelor stabilite şi comunicate în teritoriu de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Tot

el reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele

competenţelor prevăzute de lege.

Directorul acestui colegiu, în care funcţionează compartiment financiar-contabil prin care

se realizează evidenţa contabilă sintetică şi analitică, precum şi execuţia bugetară, coordonează

direct acest compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat

directorului şi îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de aceste, prin fişa postului.

Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal salariat

al unităţii de învăţământ.

Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi al consiliului de administraţie, în faţa

cărora prezintă rapoarte semestriale şi anuale. În cazul în care hotărârile acestor organisme

încalcă prevederile legale, directorul are drept să interzică aplicarea lor şi este obligat să

informeze, în acest sens, în termen de 3 zile, Inspectorul Şcolar General.

În realizarea funcţiei de conducere, directorul are următoarele atribuţii:

întocmeşte programul managerial al instituţiei pe care o conduce;

de a coordona elaborarea proiectului de dezvoltare pe termen mediu al unităţii de

învăţământ;

poate lansa proiecte de parteneriat cu şcoli similare din Uniunea Europeană sau din alte

zone;

de a propune Inspectoratului Şcolar Judeţean proiectul planului de şcolarizare aprobat de

Consiliul de administraţie;

răspunde de utilizarea, păstrarea şi modernizarea bazei materiale a unităţii de învăţământ,

coordonează activitatea din internat şi de la cantină ;

de a numi diriginţii pe clase

de a numi şefii de catedră şi a comisiilor metodice;

de a propune spre vot în cadrul Consiliului profesoral membrii Consiliului de

administraţie;

de a elabora proiectele de încadrare pe disciplinele de învăţământ;

răspunde şi asigură de aplicarea planului de învăţământ, prin intermediul şefilor de

catedră şi a şefilor de comisii metodice;

de a coordona activităţile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate

deosebite ;

9

monitorizează activitatea de formare continuă a personalului didactic, didactic-auxiliar şi

nedidactic ;

aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic şi al elevilor ;

aprobă graficul desfăşurării tezelor semestriale ;

aprobă regulamentele de funcţionare a cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive

şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învăţământ ;

îndeplineşte atribuţiile stabilite prin alte metodologii aprobate de M.E.C.I.

Directorul efectuează cel puţin 120 de asistenţe la ore în decursul unui an şcolar, pentru

ca fiecare cadru didactic să fie asistat cel puţin o dată pe an. La asistenţele efectuate sau la unele

activităţi ale catedrelor, directorul este însoţit, de regulă, de şeful de catedră.

În calitate de angajator, directorul unităţii de învăţământ are următoarele atribuţii:

încheie contracte de muncă cu personalul nou angajat şi aprobă concediile de odihnă a

personalului;

aprobă concediul fără plată şi asigură suplinirea cu personal;

consemnează în condica de prezenţă absenţele nemotivate ale personalului;

atribuie cadrelor didactice, chiar şi cu personal pensionat, orele rămase disponibile;

numeşte şi eliberează din funcţie personalul, conform legislaţiei;

de a aproba fişa postului pentru fiecare salariat;

aprobă la cererea personalului, trecerea de la o gradaţie la alte, de la o treaptă la alta, în

condiţiile prevăzute de lege;

comunică Inspectoratului Şcolar Judeţean catedrele rămase disponibile pentru anul

şcolar următor, în vederea scoaterii la concursul de titularizare.

Anual, directorul elaborează un raport general privind starea şi calitatea învăţământului la

Colegiul Tehnic CF „Unirea”. Acesta este prezentat în consiliul profesoral şi în Consiliul

reprezentativ al părinţilor. Un rezumat al acestuia, conţinând principalele constatări, se face

public, inclusiv prin afişare electronică sau clasică.

Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în subordinea directorului care îi elaborează

fişa postului, îi evaluează activitatea şi îi acordă calificativul anual. Acesta răspunde în faţa

directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a organelor de îndrumare ,

evaluare şi control, pentru activitatea proprie, conform fişei postului.

Directorul adjunct răspunde de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară din unitatea

de învăţământ şi îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade determinate,

precum şi pe cele stabilite prin fişa postului şi preia toate prerogativele directorului, în lipsa

acestuia.

10

Consiliul profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de

instruire practică, titular şi suplinitor şi are putere de decizie în domeniul instructiv-educativ.

Directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi desemnaţi ai

părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor locale sau ai partenerilor sociali. Consiliul se

întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru sau ori de câte ori directorul unităţii de

învăţământ consideră necesar. Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie

pentru cadrele didactice ; absenţa nemotivată de la aceste şedinţe se consideră abatere

disciplinară.

Pentru a fi legale, este necesar participarea a 2/3 din numărul total al membrilor.

Hotărârile se iau prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi sunt

obligatorii pentru întregul personal al unităţii de învăţământ.

Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:

de a propune şi alege cadrele didactice ce vor face parte din Consiliul de administraţie;

de a dezbate şi aproba proiectul planului de dezvoltare pe termen lung şi mediu al unităţii

prezentat de directorul unităţii;

de a stabili disciplinele opţionale care se predau în şcoală;

de a dezbate şi aproba analizele şi programele semestriale şi anuale;

de a valida situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de diriginţi;

de a decide asupra sancţiunilor disciplinare în ceea ce îi priveşte elevii indisciplinaţi şi cei

care absentează;

de a aproba Regulamentul de ordine internă al şcolii;

de a propune şi analiza activitatea cadrelor didactice pretendente la salariul de merit.

Consiliul de administraţie are rol de decizie în domeniul organizatoric şi administrativ

şi este compus din 13 membri:

directorul general al liceului;

2 directori adjuncţi;

3 profesori;

1 inginer de specialitate;

1 maistru ;

1 reprezentant al primăriei ;

1 reprezentant al Consiliului local ;

1 reprezentant al agenţilor economici ;

1 reprezentant al comitetului de părinţi;

1 reprezentant al consiliului elevilor;

11

Preşedintele Consiliului de administraţie este directorul general al Colegiului Tehnic.

Secretarul consiliului este unul dintre directorii adjuncţii a cărui obligaţie este de a consemna

procesele verbale ale şedinţelor într-un registru special.

Consiliul de administraţie se întruneşte de două ori pe lună sau de câte ori consideră

necesar directorul sau 1/3 din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3

din numărul membrilor săi. Hotărârile consiliului se iau prin vot deschis, cu jumătate plus unu

din numărul membrilor componenţi.

Atribuţiile consiliului sunt:

- de a elabora Regulamentul de ordine internă împreună cu reprezentanţii sindicatelor din liceu;

- de a elabora strategia educaţională pe termen scurt;

- de a elabora fişele de evaluare şi criteriile de evaluare ale personalului împreună cu sindicatele;

- de a aproba acordarea salariului de merit la propunerea directorului;

- de a stabili acordarea premiilor lunare/trimestriale pentru personalul şcolii;

- de a stabili şi/sau aproba perioadele de concediu de odihnă al personalului;

- de a stabili componenţa şi atribuţiile comisiilor metodice din cadrul unităţii;

- de a controla periodic parcurgerea materiei şcolare şi evaluarea ritmică a elevilor;

- de a aproba acordarea burselor şcolare pentru elevii liceului;

- de a analiza şi propune spre aprobare la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi proiectul planului

anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi de contabilul şef;

- hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare;

-acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct;

-propune nivelul indemnizaţiei de conducere a directorului;

-stabileşte structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar;

-avizează proiectele de plan anual de şcolarizare, de state de funcţii şi de buget ale liceului.

Compartimentul financiar-contabil este subordonat ierarhic directorului unităţii de

învăţământ, iar din punct de vedere funcţional, conducătorului departamentului financiar-

contabil al Inspectoratului Şcolar Judeţean. Conform Legii Finanţelor Publice, Legii

Contabilităţii, acesta asigură şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-

contabile a unităţii de învăţământ fiind condus de către contabilul-şef.

Atribuţiile acestuia sunt:

anganjează unitatea alături de director în orice relaţie patrimonială, în relaţiile cu agenţii

economici, instituţii publice, în cazul încheierii contractelor economice de colaborare, de

sponsorizare, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

12

întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare la termenele şi în

condiţiile prevăzute de lege;

întocmeşte acte justificative şi documentele contabile cu respectarea formularelor şi

regulilor de alcătuire şi completare în vigoare ;

organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în mod cronologic şi

sistematic în evidenţa contabilă

urmăreşte aplicarea şi respectarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea şi

drepturile personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, verifică şi definitivează statele de

plată cu sumele de reţinut;

întocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin conturi

bancare, pentru urmărirea debitelor şi creditelor;

organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti, instruieşte şi controlează

personalul unităţii în vederea efectuării corecte a operaţiunii de inventariere;

duce la îndeplinire deciziile cu privire la răspunderea materială, disciplinară şi

administrativă ale salariaţilor ;

fundamentează necesarul de credite având în vedere necesităţile unităţii;

întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri ;

întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar pentru

alimente şi materiale de curăţenie şi furnituri de birou, şi anual pentru mijloacele fixe.

În anexa nr.1 se pot observa toate aceste atribuţii şi răspunderi din fişa postului a celor 2

persoane din compartimentul financiar.

Compartimentul de secretariat al liceului este format din secretarul şef şi un secretar şi

este subordonat directorului liceului. Secretariatul funcţionează pentru elevi, părinţi, personalul

unităţii de învăţământ şi pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru aprobat

de director.

Atribuţiile secretarului şef sunt următoarele, conform fişei postului:

Înscrierea elevilor;

Completarea fişelor matricole, cataloagelor de corigenţă şi arhivarea tuturor

documentelor şcolare;

Verificarea cataloagelor vechi:

Întocmirea situaţiilor statistice privind începerea anului şcolar;

Întocmeşte actele de angajare, transferare, promovare, treceri la noi categorii de

salarizare şi sancţionare a întregului personal ;

Procurarea şi păstrarea documentelor;

13

Întocmirea dosarelor de bursă a elevilor şi a statelor de plată aferente;

Întocmirea dosarelor de pensionare;

Procurarea, deţinerea şi folosirea sigiilor se fac în conformitate cu reglementările

stabilite prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Serviciul de administraţie este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi

colaborează cu contabilul şef, diriginţi, profesori de serviciu, pedagogul şi supraveghetori.

Administratorul îşi desfăşoară activitatea sub conducerea directorului, răspunde de

gestionarea şi de întreţinerea bazei materiale a unităţii de învăţământ, coordonează activitatea

personalului administrativ de întreţinere şi curăţenie (mecanici, paznici, portari, magazinieri,

muncitori, gestionari, personalul de cantină, internat şi de aprovizionare).

Programul personalului de îngrijire se stabileşte de către administrator, potrivit nevoilor

unităţii de învăţământ şi se aprobă de director. Administratorul stabileşte sectoarele de lucru ale

personalului de îngrijire, iar directorul poate schimba aceste sectoare în funcţie de nevoile

unităţii. Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât în cele

necesare unităţii.

Consiliul reprezentativ al părinţilor este compus din preşedinţii comitetelor de părinţi

ai fiecărei clase. Acesta îşi desemnează reprezentanţii săi în organismele de conducere ale şcolii.

Atribuţiile acestui consiliu sunt :

Susţine unitatea de învăţământ în activitatea de consiliere şi orientare socio-

profesională sau de integrare socială a absolvenţilor ;

Propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi

încadrarea în muncă a absolvenţilor ;

Identifică surse de finanţare extrabugetară şi propune Consiliului de administraţie

al unităţii, la nivelul căreia se constituie, modul de folosire a acestora ;

Sprijină parteneriatele educaţionale dintre liceu şi instituţiile cu rol educativ în

plan local ;

Susţine liceul în organizarea şi desfăşurarea festivităţilor anuale ;

Sprijină conducerea liceului în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale.

1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Conducerea liceului este asigurată de către Directorul general în colaborare cu cei doi

directori adjuncţi, care se află în subordinea sa, Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie.

14

În calitate de ordonator terţial de credite bugetare, directorul liceului are următoarele

atribuţii:

întocmeşte împreună cu contabilul bugetul de venituri şi cheltuieli, şi răspunde de

execuţia bugetară;

răspunde de utilizarea, păstrarea şi monitorizarea bazei materiale a unităţii pe care o

conduce;

organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile

şi a conturilor de execuţie bugetară;

se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare; de lansarea de proiecte cu finanţare

internă;

răspunde de întocmirea lunară a statelor de plată a drepturilor salariale a salariaţilor;

se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, precum: sponsorizări, donaţii, prestări

de servicii, cursuri de reconversie profesională, consultanţă, microproducţie, colectarea de

materiale, închirieri, taxe etc., şi de lansarea de proiecte cu finanţare internă sau externă;

solicită Comitetului de părinţi pe şcoală aprobarea unor cheltuieli ce vizează unele

probleme de ordin administrativ;

răspunde de asigurarea cu manuale şcolare a unităţii;

asigură prin intermediul cadrelor didactice respectarea normelor de igienă şcolară şi de

protecţie a muncii;

la solicitarea Inspectoratului Şcolar Judeţean sau al Ministerului Educaţiei Cercetării şi

Tineretului, directorul şcolii înaintează un raport general privind activitatea din unitatea pe care o

conduce, starea învăţământului comparativ cu anii şcolari anteriori.

Între compartimentul financiar-contabil şi serviciul secretariat există relaţii determinate

de circuitul următoarelor documente: documente privind salariile-declaraţia CAS, declaraţia

CASS, declaraţia şomaj, impozitul pe salarii, proiectul de buget, bilanţul contabil, borderou

reţineri. Aceste documente după ce au fost înregistrate de către secretariat trebuie să fie semnate

şi aprobate de către directorul instituţiei.

Administratorul trebuie sa depună la contabilitate:

- note de recepţie şi de constatare diferenţe prin care se înregistrează recepţia valorilor

materiale, a materialelor refolosibile rezultate la recepţie;

- factura fiscală care însoţesc produsele cumpărate;

- note contabile pentru operaţiuni care nu au justificare în contabilitate;

- lista cu oferte care sunt primite de la furnizori ;

- bon de consum care este un document eliberat din magazine pentru consumul unui material

15

- borderou de predare a documentelor.

După ce a fost aprobat statul de plată cu salariile, precum şi cheltuielile de deplasarea de

către director, contabilul trimite la caserie un ordin de plată a acestora. La rândul său caseria

trebuie să depună la contabilitate registrul de casă, dispoziţie de plată/ încasare către caserie şi

chitanţe. Serviciul contabilitate mai menţine relaţii şi cu biblioteca şcolii (cărţi şi publicaţii

periodice).

Administatorul trebuie să stabilească sectoarele şi sarcinile de lucru a personalului aflat

în subordinea sa şi să asigure necesarul de materiale pentru desfăşurarea activităţilor acestora din

urmă. De asemenea, administratorul primeşte lista de materiale necesare laborantului pentru

organizarea orelor.

Laborantul pregăteşte materiale necesare pentru buna desfăşurare a orele după ce a fost

informat de către profesor ce fel de materiale are nevoie pentru ora lui.

De la diriginţi şi profesori se primesc informaţii privind numărul de diriginţi, cereri de

acordare de drepturi băneşti, situaţii ale elevilor. Profesorii trimit rapoarte de activitate periodic

directorului, iar acesta trebuie să asiste la ore atunci când profesorii dau diferite examene sau au

inspecţii din afara şcolii.

1.5. Structura de personal

Pentru buna funcţionare a Colegiului Tehnic CF „Unirea” în anul şcolar 2007-2008 sunt

încadraţi un număr de 136 de persoane , dintre care, 99 sunt cadre didactice, 12 cadre didactice

auxiliare şi 25 personal nedidactic:

An

şcolar

Total

cadre

didactice

din care, titulari din care, suplinitori Didactic

auxiliar

Nedidactic

gr.I gr.II def gr. I-II def

2008-

200999 28 12 20 10 16 13 12 25

60 39 12 25

Structura de personal a cadrelor didactice cuprinde în aria de formare continuă: profesori

metodişti – 8, profesori înscrişi/absolvenţi la masterat – 7, profesori înscrişi la doctorat - 3,

autori/coautori de culegeri – 5, autori/coautori de ghiduri - 2.

Personalul didactic are următoarele atribuţii ce le revin direct prin Legea nr. 128/1997 –

Statutul personalului didactic:

de a elabora programe de activităţi semestriale şi anuale (planificări);

16

de a realiza o selecţie cât mai bună a manualelor alternative din oferta educaţională

elaborată de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, în concordanţă cu curriculum-ul

naţional;

de a stabili şi realiza proiectarea didactică;

de a stabili şi elabora instrumente adecvate procesului de evaluare a elevilor;

de a analiza periodic performanţele şcolare ale elevilor şi de a lua măsuri amelioratoare

atunci când se necesită;

de a monitoriza parcurgerea programei şcolare la clasă;

de a realiza din punct de vedere al conţinutului şi de a organiza desfăşurarea recapitulării

finale;

de a realiza pregătirea suplimentară a elevilor;

de a întocmi de către şeful de catedră fişa postului pentru toţi membrii catedrei;

şeful de catedră să evalueze activitatea fiecărui membru al catedrei şi de a propune

Consiliului de administraţie calificativele semestriale şi pe cele anuale;

de a organiza şi de a participa la activităţi de formare continuă;

de a întocmi informări semestriale asupra activităţii catedrei;

de a respecta diferite atribuţii de ordin administrativ stabilite prin fişa postului.

Personalul didactic are atribuţii în desfăşurarea activităţii de bază, educaţionale, în timp

ce personalul didactic-auxiliar îndeplineşte atribuţii care, fără a fi educaţionale, sunt direct legate

de acestea.

Personalul didactic auxiliar este alcătuit din: contabilul şef, 1 contabil, secretarul-sef, 1

secretar, 1 bibliotecar, 1 laborant, 1 casier, 1 administrator, 2 pedagogi, 2 supraveghetori de

noapte. Personalul din cadrul acestei structuri este subordonat directorului unităţii şi au relaţii de

colaborare cu cadrele didactice.

Personalul nedidactic cuprinde: 15-personal de îngrijire, 4-personal de pază, 6

muncitori întreţinere.

Bibliotecarul colaborează cu cadrele didactice, diriginţii claselor, pedagogul,

compartimentul contabilitate, secretariat.

Atribuţiile acestuia sunt:

organizează activitatea bibliotecii;

asigură funcţionarea acesteia şi este interesat de completarea raţională a fondului de

publicaţii;

îndrumă lectura şi studiul elevilor;

ajută la elaborarea lucrărilor elevilor;

17

pune la dispoziţia elevilor instrumente de informare: fişiere, cataloage, liste

bibliografice ;

sprijină informare şi documentarea rapidă a personalului didactic;

participă la toate cursurile specifice de formare continuă;

organizează/participă la organizarea de acţiuni specifice: lansare de carte, întâlniri

literare, simpozioane, vitrine şi expoziţii de cărţi, standuri de noutăţi sau de colecţii de cărţi,

prezentări de manuale opţionale etc.

Laborantul pregateşte materiale necesare pentru buna desfăşurare a orelor după ce a fost

informat de către profesor ce fel de materiale are nevoie pentru ora lui.

1.6.Relaţii cu exteriorul

Colegiul Tehnic CF „Unirea” intră în contact cu următoarele categorii:cu terţii:

a) instituţii- Primăria Paşcani, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi, Trezoreria Paşcani,

Direcţia Generală a Finanţelor Iaşi, CJAS, CJP;

b) furnizori

cu beneficiarii: agenţi economici unde îşi desfăşoară activitatea de practică elevii, care

solicită elevi absolvenţi.

Colegiul Tehnic CF „Unirea” este o instituţie de învăţământ al cărui director are calitatea

de ordonator terţiar de credite bugetare şi este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean, al

cărui conducător este ordonator secundar de credite bugetare. Directorul elaborează proiectul

bugetului propriu de venituri şi cheltuieli şi îl trimite spre aprobare Inspectoratului Şcolar

Judeţean. În acelaşi timp, contabilul şef trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean si Primaria

Pascani situaţii contabile şi financiare: indicatori financiari, dări de seamă trimestriale, bilanţuri.

Colegiul Tehnic CF „Unirea” este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean în ceea ce

priveşte aprobarea numărului de personal, plata salariilor (Clubul Sportiv Şcolar) şi acordarea

gradaţiilor de merit. Statele de funcţii întocmite la nivelul liceului sunt aprobate de Inspectoratul

Şcolar General în conformitate cu normele legale în vigoare.

Colegiul are relaţii şi cu Primăria Paşcani, deoarece majoritatea cheltuielilor materiale şi

de personal sunt finanţate din bugetul local.

18

Cele mai importante relaţii se derulează cu Trezoreria Paşcani, deoarece aici are Colegiul

deschise conturi pentru fiecare tip de cheltuială, pe surse de finanţare, iar toate operaţiunile de

încasări şi plăţi se derulează prin intermediul acestei trezorerii. Documentele utilizate în cadrul

acestor operaţiuni sunt: ordinul de plată, cecul şi foile de vărsământ.

De asemenea, printre relaţii se numără şi cele cu furnizorii. Printre cei mai importanţi

furnizori ai liceului se numără:

Utilităţi: EON Gaz România SA, EON Moldova Electric, RAGCL Paşcani;

Telecomunicaţii: Romtelecom SA;

Cărţi, manuale, publicaţii: HUMANITAS, TEORA;

Furnizori de alimente, furnizori de materii prime pentru instruirea practică a elevilor,

societăţi care se ocupă cu reparaţii capitale şi curente (Altex Impex SRL, Viosand Tricotext

SRL, Marvio SRL Paşcani, Simavex SRL, SC Siretul SA, MAI NET SRL, ELECTROLUX,

Lark SRL, SC. Pal Com Flor SRL, Sc Palef SRL, SC Romcarn PROD SRL, SC Alimenco SRL

etc.

Alte instituţii financiare cu care liceul are relaţii sunt:

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) – contribuţiile la asigurările sociale de

sănătate ale liceului şi angajaţilor acestuia;

Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările sociale de stat;

Agentia Judeteană de Ocupare a Forţei de Muncă;

Administraţia Financiară.

Există şi relaţii ce privesc sponsorizările şi donaţiile primite atât de la persoane fizice (părinţii

elevilor), cât şi de la persoane juridice.

Toate aceste relaţii enumerate mai sus pot fi observate în figura următoare, ce reprezintă

relaţiile Colegiului Tehnic CF „Unirea” cu exteriorul:

19

Relaţiile cu exteriorul a Colegiului Tehnic CF „Unirea” Paşcani

20

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Inspectoratul Şcolar judeţean Iaşi

circulare

Colegiul Tehnic CF „Unirea”

Ordin, adreseAprobăriMonitorizare cheltuielilorBurse pt. Elevi străiniOrganizare concursuri, BAC

-proiectul de buget-necesarul de fonduri- sit. statistică

CJAS, CJP

Declara şi oblig.

de plată-fişe fiscale

Direcţia Generală a Finanţelor Publice

Obligaţii de plată

Furnizori

Contract prestări servicii

TrezoreriaPaşcani

Fac

turi

Ord

ine

de p

lată

Comitet părinţi

Sprijin material

Primăria:- burse elevi- salarii-cheltuieli capital

Aprobă bugetulOferă finanţare

Agenţi economici-beneficiari

Anunţuri de locuri de muncă

Extras de cont

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Colegiul Tehnic CF „Unirea” în perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă

La Colegiul Tehnic CF “Unirea” situaţia veniturilor şi cheltuielilor din anii 2005, 2006 şi 2007 se prezintă astfel:

RON lei

Cu

privire la structura pe surse de finanţare poate fi evidenţiată următoarea concluzie:

- principala sursă de finanţare a instituţiei este reprezentată de fonduri din bugetul local

din care sunt acoperite, atât cheltuielile de personal lunare, cât şi cele de materiale şi de servicii;

- deasemenea, se observă că liceul a găsit o formă proprie de a obţine venituri acoperind

astfel o parte din cheltuieli. Veniturile proprii sunt obţinute cu ajutorul cantinei şcolare, a

internatului, a magazinului propriu unde sunt vândute produse realizate de elevi în cadrul orelor

de practică.

În ceea ce priveşte cheltuielile pe care instituţia este nevoită a le efectua se observă o

creştere a valorilor datorită inflaţiei existente, existând o corelaţie între creşterea cheltuielor şi

inflaţie.

De asemenea se observă o creştere a cheltuielilor cu personalul, acestea deţinând o

pondere covârşitoare în cadrul cheltuielilor efectuate de către liceu.

În ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia

următoarele:

- ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor o au cheltuielile cu personalul;

21

Nr.

crt.Denumire indicatori financiari

Valori realizate

2005 2006 2007

1 A. TOTAL VENITURI 3.036.906 4.115.754 4.019.195

2 I. VENITURI PROPRII 184.487 187.363 95.259

3 II. VENITURI-BUGET DE STAT 365.259 714.370 692.199

4 III. VENITURI-BUGET LOCAL 2.487.160 3.214.021 3.231.737

5 B. TOTAL CHELTUIELI 3.158.199 4.104.877 4.002.030

6 I. CHELTUIELI CURENTE 2.985.434 3.951.173 3.726.906

7 Cheltuieli de personal 2.117.973 2.828.364 2.777.620

8 Cheltuieli materiale şi servicii 625.164 802.651 524.829

9 Transferuri - burse 242.297 320.158 424.475

10 II. CHELTUIELI DE CAPITAL 172.766 153.704 275.124

- cheltuielile materiale şi de servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ cu cele de

personal.

Specific unităţilor de învăţământ apar cheltuielile cu bursele, suportate din bugetul local, precum

şi din cel de stat.

Analiza bugetului de venituri şi cheltuieli pe surse de finanţare la Colegiul Tehnic

CF » Unirea »

În perioada 2005-2007 structura bugetului liceului, exprimată în RON, arăta astfel:

Venituri Cheltuieli2005 Buget de stat 365.259 366.7602005 Buget local 2.487.160 2.610.6182005 Venituri proprii 184.487 180.821

Total 3.036.906 3.158.199Venituri Cheltuieli

2006 Buget de stat 714.370 714.3702006 Buget local 3.214.021 3.203.1442006 Venituri proprii 187.363 187.363

Total 4.115.754 4.104.877Venituri Cheltuieli

2007 Buget de stat 692.199 692.1992007 Buget local 3.231.737 3.231.7372007 Venituri proprii 95.259 78.094

Total 4.019.195 4.002.030

22

Se observă, în urma analizei efectuate, că cea mai mare parte a veniturilor, inclusiv a

cheltuielilor o reprezintă fondurile alocate de la bugetul local. Doar în anul 2007, atât fondurile

din bugetul de stat, cât şi cele din bugetul local sunt cheltuite integral, fiind bine gestionate în

comparaţie cu anii precedenţi când se constată cheltuieli mai mari decât veniturile.

Deasemenea se observă că liceul a găsit o formă proprie de a obţine venituri acoperind

astfel o parte din cheltuieli. Veniturile proprii sunt obţinute cu ajutorul cantinei şcolare, a

internatului, a magazinului propriu unde sunt vândute produse realizate de elevi în cadrul orelor

de practică.

Din figura de mai sus se constată că, dacă în anul 2005 cheltuielile efectuate în cadrul

liceului depăşesc veniturile obţinute, în următorii doi ani are loc o vizibilă îmbunătăţire a

gestionării fondurilor.

23

Cap. 2 Fundamentarea cheltuielilor bugetare în cadrul Colegiul

Tehnic CF „Unirea” Paşcani

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Instituţiile publice au obligaţia conform Legii Finanaţelor publice 500/2002 de a întocmi

propriile balanţe financiare înaintea proiectului de buget pentru că aceastea surprind întreaga

activitate a instituţiei prin indicatorii de cheltuieli care vor fi folosiţi mai târziu la întocmirea

bugetului.

Instituţiile publice apar cu calitatea de consumatori de fonduri publice, respectiv de

ordonatori de credite bugetare potrivit cu înscrierea de cheltuieli în bugetele publice (pe părţi,

capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate), pe de o parte, şi consemnarea de indicatori

asemănători (la cheltuieli) în bugetele de venituri şi cheltuieli (de la toţi ordonatorii de credite

bugetare), pe de altă parte.

Pentru fundamentarea cheltuielilor înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli

instituţiile folosesc norme metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor, completate prin

instrucţiuni (cu caracter complementar) emise de ordonatorul principal de credite, prin care se

accentuează în plan tehnic specificul documentului.

Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare presupune luarea în

considerare a următoarelor acte normative ce produc efecte direct sau indirect asupra activităţii

finanţate din buget:

Legea învăţământului (Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare1);

Legea privind statutul personalului didactic (Legea nr. 128/1997, modificată şi

completată ulterior2) ;

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ

preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4925/08. 09.2005;

1 republicată în M. Of. nr. 606 din 10.12.1999 cu modificările şi completările ulterioare, modificată prin Legea nr.

268/2003 publicată în M. Of. nr.354 din 19.06.2003, modificată prin Legea nr. 354/2004 publicată în M. Of. nr.687

din 30.07.20042 publicat în M. Of. nr. 158 din 16.07.1997, cu modificările şi completările ulterioare, modificat prin Legea nr.

354/2004, publicată în M. Of. nr.683 din 29.07.200424

Regulamentul privind actele de studii şi documentele şcolare în învăţământul

preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3502/03. 03.2005;

Codul muncii (Legea 53/2003);

Legea Nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice;

Legea Nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Una dintre problemele esenţiale ale gestiunii unei instituţii de învăţământ este stabilirea

opţiunilor şi priorităţilor bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al fondurilor necesare

îndeplinirii în cât mai bune condiţii, cu minim de efort material, uman şi financiar a obiectivelor

în anul plan, concretizate în acţiuni şi sarcini eficient realizate.

Pentru fundamentarea cheltuielilor se au în vedere următoarele criterii:

baza legală a cheltuielilor - nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi

cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ.

analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în

dinamică - realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe o perioadă de timp, analize realizate

de Ministerul Educaţiei Cercetării si Inovaţiei.

preţurile şi tarifele diferitelor servicii - factorul cel mai imprevizibil în evoluţia

diferitelor categorii de cheltuieli, ţinând cont de caracterul inflaţionist al economiei.

bareme de cheltuieli - norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de

cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic în

funcţie de rata inflaţiei şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.

Fundamentarea cheltuielilor la instituţiile publice prezintă o metodologie elaborată şi

transmisă de Ministerul Finanţelor Publice în numele Guvernului şi completată în sensul

activităţii de ramură la nivel de capitol şi subcapitol pe cheltuieli. Determinarea previzionară a

cheltuielilor instituţiile publice cere ca mod de lucru folosirea tuturor reperelor de la

fundamentarea proiectelor bugetare cu relieferea folosirii metodei normative, respectiv a

normelor şi normativelor de cheltuieli.

La nivelul instituţiilor de învăţământ, structura cheltuielilor au ca principală componentă

plata salariilor şi a drepturilor asimilate. Este urmată de cheltuielile de întreţinere şi de cele cu

plata burselor.

25

Prin realizarea proiectului de buget se urmăreşte previzionarea în mod corect, modul şi

nivelul de constituire si alocare a resurselor pentru desfăşurarea în condiţii cât mai bune a

activităţii în învăţământul preuniversitar şi o reducere a cheltuielilor, iar dacă nu se poate, cel

puţin încadrarea în limitele stipulate de normele in vigoare.

Cheltuielile pentru învăţământ sunt prezente în buget potrivit cu structura acestuia într-un

capitol bugetar, individualizat pe subcapitole corespunzător cu formele de învăţământ, şi anume:

preşcolar, primar, secundar, liceal, profesional, postliceal, superior, postuniversitar, case de

copii, învăţământ special, etc.

Localizarea cheltuielilor cu învăţământul în cadrul clasificaţiei cheltuielilor de stat

Capitol Subcapitol Paragraf Denumire indicator

65.00

65.00.01

65.00.02

65.00.03

65.00.03.01

65.00.03.02

65.00.04

65.00.04.02

65.00.04.03

65.00.05

65.00.06

65.00.06.02

Învăţământ

Administraţie central

Servicii publice descentralizate

Învăţământ preşcolar şi primar

Învăţământ preşcolar

Învăţământ primar

Învăţământ secundar

Învăţământ secundar superior

Învăţământ profesional

Învăţământ postliceal

Învăţământ superior

Învăţământ postuniversitar etc.

Raportat la capitolele şi subcapitolele clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice,

Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani se înscrie la subcapitolul: 65.00.04 – “învăţământ

secundar”

La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o grupare

judicioasă şi sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar - operative,

în toate etapele procesului bugetar. Potrivit acestei clasificaţii pe titluri, articole şi aliniate,

cheltuielile incluse în buget se grupează în două mari categorii:

1. Cheltuieli curente, din care:

Cheltuieli de personal (Titlul I)

Cheltuieli materiale şi servicii (Titlul II)

26

Transferuri (Titlul IV)

Asistenţă Socială ( Tichete cadou) (titlul VIII)

2. Cheltuieli de capital (investiţii) (Titlul X).

Cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor curente o au cheltuielile de personal.

Acestea vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi obligaţiile aferente faţă de

bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum şi

drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu.

2.2.1 Cheltuielile de personal

În cadrul Titlului I al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, fundamentarea cheltuielilor de

personal se face pe următoarele articole şi aliniate de cheltuieli:

Articol Aliniat DENUMIREA INDICATORILOR

10.01 Cheltuieli salariale în bani

10.01.01 Salarii de bază

10.01.02 Salarii de merit + gradatii de merit

10.01.03 Indemnizaţii de conducere

10.01.04 Spor de vechime

10.01.05 Sporuri pentru condiţii de muncă

10.01.06 Alte sporuri

10.01.07 Ore suplimentare

10.01.08 Fond de premii

10.01.09 Prima de vacanţă

10.01.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul

10.01.11 Fond aferent plăţii cu ora

10.01.30 Alte drepturi salariale in bani

10.03 Contribuţii

10.03.01 Contribuţii de asigurări sociale de stat

10.03.02 Contribuţii de asigurări de şomaj

10.03.03 Contribuţii de asigurări sociale de sănătate

10.03.04 Contribuţii de asigurări pentru accidente de

muncă şi boli profesionale

10.03.06 Contribuţii de asigurări concedii medicale

27

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat,

precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi bugetul asigurărilor

sociale de stat, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie.

Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile de personal se realizează de

fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi din fiecare

an de învăţământ şi de la prevederile şi normativele legale în vigoare privind constituirea

formaţiunilor de studiu, planurile de învăţământ, normarea personalului didactic de administraţie

şi salarizarea acestuia.

Această categorie de cheltuieli deţine ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor

efectuate de liceu. Necesarul de fonduri pentru cheltuielile cu salariile dintr-o unitate de

învăţământ se calculează pornindu-se de la:

- numărul de elevi pe fiecare treaptă/formă de învăţământ;

- numărul de clase/formaţiuni de studiu;

- curricula şcolară pentru fiecare treaptă/formă de învăţământ;

- prevederile legale privind normarea, încadrarea şi salarizarea personalului

didactic, didactic auxiliar şi de administraţie.

Indicatorii de luat în calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:

o numărul de personal angajat, respectiv numărul de posturi, indicator specific

unităţilor de învăţământ care sunt reflectate în statul de funcţii;

o numărul de beneficiari salarii de merit, gradatii de merit, spor conducere, spor de

vechime etc.;

o salariul tarifar de încadrare (salariul de bază), îndemnizaţia pentru sporul de

vechime, alte sporuri potrivit statului de funcţii;

o număr de ore suplimentare;

o numărul lunilor de acordare a salariilor;

o eventualele modificări cu privire la indicatorii menţionaţi anterior;

o contribuţia pentru asigurări sociale (CAS) – 20.5% la fondul de salarii;

o contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate – 5,2% la fondul de salarii;

o contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj – 0,5% la fondul de salarii.

Pe baza indicatorilor de mai sus, conducerea unităţii (serviciul secretariat) întocmeşte

statul de funcţii cu încadrarea personalului pentru fiecare parte şi îl supune aprobării

Inspectoratului Şcolar Judeţean.

28

În vederea fundamentării cheltuielilor de personal este necesar să se cunoască un alt

indicator fizic specific unităţilor de învăţământ şi anume: numărul de posturi ţinându-se cont de

criteriile şi normele privitoare la normarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

Pentru personalul didactic, postul se determină prin raportarea numărului total de ore

dintr-o săptămână la numărul de ore pe catedră dintr-o săptămână.

Pentru un profesor din învăţământul preuniversitar3 norma didactică de predare este de 18

ore pe săptămână, însă directorul şi directorul adjunct beneficiază de normă redusă. Astfel pentru

director norma de predare se stabileşte astfel:

- 12 – 14 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu până la 12 clase de elevi;

- 8 – 10 ore pentru unităţile de învăţământ care funcţionează cu 12 – 14 clase de elevi;

- 4 – 6 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu peste 24 clase de elevi.

Personalul didactic de predare şi de instruire practică, cu o vechime în învăţământ de

peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore

săptămânal, fără diminuarea salariului.

Salariul personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, se compune din salariul de

bază stabilit conform legii şi o parte variabilă ce constă din adaosuri, sporuri şi alte drepturi

salariate suplimentare. Aceste drepturi salariate suplimentare şi alte drepturi ale întregului

personal se negociază în limitele stabilite de lege, în cadrul Contractelor colective de muncă

dintre administraţie şi sindicatele din învăţământ recunoscute la nivel naţional potrivit legii.

Salarizarea personalului din învăţământul preuniversitar se stabileşte diferenţiat în raport

cu o serie de elemente:

funcţia şi norma didactică îndeplinită

nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice

gradele didactice (debutant, definitiv, gr.II, gr. I)

titlul ştiinţific

vechimea cunoscută în învăţământ

calitatea activităţii instructiv-educativă

locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea (spor de zonă).

Salariul de bază

Salariul personalului didactic este compus din salariul de bază, la care se adaugă

sporurile care nu fac parte din acesta si alte drepturi salariale prevăzute de lege.

Salariul de bază este format din:

3Conform LEGII nr. 128 din 12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic

29

salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare, care include sporul de

stabilitate numai la tranşele de vechime de peste 10 ani, precum şi sporul de suprasolicitare

neuropsihică existent la toate tranşele de vechime;

indemnizaţia de conducere;

indemnizaţia pentru învăţământ special;

gradaţia de merit;

salariul de merit;

indemnizatia pentru functia de diriginte, învăţător, educatoare, institutor;

Fig nr. 1 Machetă de calcul al salariului de bază personalului didactic

În sectorul bugetar, salariile de bază se stabilesc pe baza următoarele criterii:

- valoarea de referinţă, exprimată în lei şi care este baza unică de determinare a valorii de

referinţă, proprie fiecărui sector de activitate bugetară;

- valori de referinţă sectorială, exprimată în lei, rezultate din înmulţirea valorii de

referinţă universală cu indicatorii de prioritate intersectoarială, utilizate ca bază de calcul pentru

salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare specifice sau ca bază de calcul al

cuantumului de indemnizaţii lunare;

- indicatorii de prioritate intersectorială, exprimaţi în procente, diferenţiaţi pe domenii de

activitate;

- grila de intervale pentru stabilirea de bază pentru funcţiile specifice fiecărui sector de

activitate.30

Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază pentru un sector de activitate

bugetară se compune din intervalele de valori prevăzute pentru fiecare funcţie de execuţie, grad

profesional sau treaptă profesională. Un interval cuprinde limitele între care se stabilesc salariile

de bază. Aceste limite se obţin prin înmulţirea coeficienţilor de multiplicare cu valoarea de

referinţă sectorială specifică.

Salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare se stabileşte în mod

diferit pentru diferite categorii de personal: didactic, auxiliar şi nedidactic.

Pentru personalul didactic şi auxiliar salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei

de salarizare se stabileşte pe baza următoarelor elemente:

valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 – valoare de referinţă sectorială;

coeficienţii de multiplicare.

Valoarea coeficientului de multiplicare se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului

după aprobarea legii bugetului de stat pentru cheltuielile cu salariile în vederea realizării

obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite. Această valoare suferă modificări succesive ca

urmare a indexărilor salariale acordate personalului din învăţământ.

Coeficienţii de multiplicare/ierarhizare se stabilesc în funcţie de:

- gradul didactic sau gradul profesional pentru personalul didactic auxiliar;

- nivelul studiilor;

- vechimea în muncă (doar pentru personalul didactic);

- funcţia deţinută

Pentru personalul didactic coeficienţii de multiplicare se prezintă sub forma unui tabel în

care sunt specificate elementele prezentate, în timp ce, pentru personalul didactic auxiliar

coeficienţii de ierarhizare se prezintă sub forma unor limite minime şi maxime şi se determină

pentru fiecare angajat pe baza unei evaluări a performanţelor profesionale la începutul fiecărui

an, în funcţie de rezultatele anului precedent. Pentru calificativul „excelent” se acordă

coeficientul de ierarhizare maxim.

Coeficienţii de multiplicare pentru personalul didactic din învăţământul

preuniversitar se prezintă după cum urmează:

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 ianuarie - martie 2008 = 259,593 lei

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 aprilie - septembrie 2008 = 275,168 lei

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 octombrie - decembrie 2008 = 291,678 lei

31

Nr. crt.

Funcţia*)Nivelul studiilor

Vechimea în învăţământ

până la 2 ani

2-6 ani

6-10 ani

10-14 ani

14-18 ani

18-22 ani

22-25 ani

25-30 ani

30-35 ani

35-40 ani

peste 40 ani

1 Profesor S

- cu grad didactic I

- - 4,722 5,373 5,593 5,718 6,031 6,308 6,620 6,965 7,315

- cu grad didactic II

- 3,965 4,043 4,610 4,703 4,891 5,146 5,407 5,601 5,852 6,097

- definitiv - 3,808 3,855 4,374 4,437 4,562 4,912 5,057 5,314 5,553 5,789

- debutant 3,782 - - - - - - - - - -

2 Profesor SSD


- - 4,043 4,510 4,682 4,808 5,063 5,376 5,595 5,877 6,190


- 3,636 3,709 4,173 4,361 4,456 4,758 4,985 5,238 5,489 5,716

- definitiv - 3,625 3,652 4,017 4,079 4,173 4,298 4,466 4,659 4,857 5,170

- debutant 3,600 - - - - - - - - - -

3 Institutor I S


- - 3,965 4,431 4,604 4,730 4,985 5,298 5,517 5,799 6,112


- 3,568 3,604 4,064 4,127 4,315 4,502 4,732 4,956 5,207 5,431

- definitiv - 3,401 3,443 3,939 4,001 4,095 4,315 4,387 4,568 4,813 5,063

- debutant 3,338 - - - - - - - - - -

4 Institutor II SSD


- - 3,840 4,291 4,416 4,578 4,859 5,141 5,424 5,643 5,955


- 3,459 3,526 3,939 4,001 4,127 4,315 4,544 4,732 5,019 5,243

- definitiv - 3,355 3,380 3,876 3,939 4,001 4,220 4,262 4,456 4,654 4,873

- debutant 3,235 - - - - - - - - - -

5 Învăţător, educatoare, educator, maistru-instructor

M


- - 3,714 4,103 4,291 4,385 4,688 4,954 5,236 5,485 5,705


- 3,396 3,505 3,891 3,939 4,022 4,127 4,382 4,565 4,783 5,055

- definitiv - 3,281 3,307 3,782 3,829 3,923 4,064 4,121 4,287 4,528 4,743

32

- debutant 3,229 - - - - - - - - - -

6 Profesor, învăţător, maistru-instructor; cu studii de nivel liceal, fără pregătire de specialitate*)

M 2,242 2,321 2,373 2,817 2,869 2,921 2,973 3,026 3,078 3,182 3,350

*) Funcţiile se ocupă potrivit prevederilor Statutului personalului didactic.Sursa: Anexa 2 din Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se

vor acorda în anul 2008 personalului didactic din învăţământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

Salariul de bază al funcţiei didactice din grilă a unui angajat (personal didactic sau

auxiliar) se determină după formula :

Salariu de incadrare (Sî) = coeficientul de multiplicare (ci) * valoarea de referinţă (Vr)

Încadrarea între salariul minim şi maxim se efectuează în urma evaluării performanţei

fiecărui angajat din sectorul administrativ, evaluare care are loc la începutul fiecărui an,

testându-se performanţele anului anterior. Evaluarea se efectuează pe baza unei fişe de evaluare

a performanţelor individuale ale fiecărui angajat.

Salariul de încadrare realizat pentru fiecare angajat se determină pe baza salariului de

încadrare şi ţinând cont de numărul de ore prevăzute a fi lucrate în cadrul normei didactice sau

ţinând cont de faptul că unii angajaţi dintre cei administrativi au doar jumătate de normă. Acest

salariu coincide, de cele mai multe ori, cu salariul de încadrare.

Pentru personalul didactic în cadrul Colegiului Tehnic CF „Unirea” Paşcani norma

didactică avută în vedere este de:

- 18 ore pe săptămână ca normă generală pentru profesorii didactici;

- 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare şi instruire practică, cu

o vechime în învăţământ de peste 25 ani şi cu gradul didactic I;

- 10 ore pe săptămână pentru directorul adjunct şi 6 ore pe săptămână pentru

director.

Activitatea de dirigenţie, inclusă în planurile de învăţământ nu se cuprinde în norma

didactică de predare. Orele care depăşesc norma didactică sunt plătite cu ora, iar dacă se

prestează un număr mai mic de ore, salariul de încadrare real se diminuează corespunzător.

33

Sporul de stabilitate pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar este

cuprins în coeficienţii de multiplicare prevăzuţi la tranşele de vechime recunoscută de peste 10

ani în învăţământ.

Pentru personalul didactic de predare încadrat pe funcţii didactice cu tranşe de vechime

recunoscută de peste 10 ani în învăţământ, care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 50 alin.

(11) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea sporului

de stabilitate până la împlinirea vechimii neîntrerupte în învăţământ de peste 10 ani, salariile de

bază se vor stabili pe baza coeficienţilor de multiplicare micşoraţi prin împărţire la 1,15. Dacă

prin împărţirea la 1,15 personalului didactic de predare trecut la o tranşă de vechime recunoscută

în învăţământ de peste 10 ani nu i se poate asigura salariul de bază avut, acesta va fi menţinut cu

acelaşi salariu de bază în noua tranşă până când i se poate asigura o creştere a salariului de bază4.

Sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, stabilit în conformitate cu prevederile art. 50

alin. (13) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul

didactic de predare încadrat pe funcţiile prevăzute în anexele nr. 1.1, 1.2 şi 2, este cuprins în

coeficienţii de multiplicare, corespunzător tuturor tranşelor de vechime recunoscute în

învăţământ.

Pentru personalul didactic auxiliar, coeficienţii de multiplicare cuprind sporul pentru

suprasolicitare neuropsihică, corespunzător fiecărui grad/fiecărei trepte profesionale.

Cheltuieli cu salariile de bază evidenţiate prin articolul 10.01.01 se determină astfel:

unde: = cheltuieli cu salariile de bază

=nr. de posturi din anul de plan

i = nr. de categorii de posturi

= salarii medii din anul de bază

= coeficient de corecţie reprezentând creşterile salariale

Indemnizaţia de conducere

Indemnizaţia de conducere face parte din salariul de bază şi este stabilită în procente din

salariul de bază al funcţiei de execuţie. Ea se atribuie personalului contractual ce conduce sau

4 Conform art. 2 din OUG nr. 15/200834

coordonează programe sau proiecte prevăzute în activitatea instituţiei publice, pe perioada lor de

derulare.

De indemnizaţie de conducere beneficiază atât personalul didactic cu funcţii de

conducere, îndrumare şi control, cât şi personalul auxiliar (secretarul şef şi contabilul şef).

Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare şi de control din unitatea de

învăţământ se face prin salariul de bază al funcţiei didactice, gradului didactic şi vechimii

recunoscute în învăţământ la care se adaugă o indemnizaţie calculată la salariul de bază al

funcţiei didactice, astfel5:

- 15 – 25% pentru educatorii, învăţătorii sau institutorii care îndeplinesc funcţia de

director;

- 20 – 25% pentru directorul adjunct de şcoală sau de liceu;

- 25 – 35% pentru directorul de şcoală sau de liceu.

Stabilirea diferenţiată a îndemnizaţiei de conducere se face în baza unei metodologii aprobate de

Ministerul Învăţământului.

Indemnizaţii de conducere sunt stabilite şi pentru posturile de secretar şef şi contabil şef.

Aceste îndemnizaţii se stabilesc de către conducerea instituţiei anual în raport cu rezultatele

obţinute şi cu răspunderea aferentă.

Indemnizaţia de conducere = salariu de bază * procent %

Cheltuielile cu indemnizaţia de conducere se determină astfel:

Indemnizaţie de conducere=Nr. indemnizaţie de conducere*cheltuiala medie cu

indemnizaţie de conducere/lună din anul de bază*nr. luni de acordare indemnizaţie

De asemenea se ţine cont de locul pe care îl ocupă liceul în cadrul învăţământului, de

numărul de elevi şi de forma de conducere.

Cheltuiala medie cu indemnizaţia se determină astfel:

Pentru Colegiul Tehnic CF “Unirea” Paşcani, persoanele care beneficiază de indemnizaţie

sunt:

- director general-40%

- director adjunct-25%

- director adjunct- 25%

5 Conform anexei Nr.4 a OUG nr. 15/2008 35

- contabil şef- 35%

- secreter şef- 20%

Indemnizaţia pentru personalul didactic din învăţământul special se calculează ca procent la

salariul de bază al funcţiei didactice din grilă, stabilit conform literei A, şi devine bază de calcul

pentru celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.

Gradaţia de merit

Gradaţia de merit se acordă prin concurs şi poate beneficia personalul didactic de

predare, didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile de învăţământ, cu performanţe

deosebite în inovarea didactică, în pregătirea elevilor la concursuri şcolare, precum şi cu o

vechime de peste 3 ani în învăţământ.

Această gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul

Inspectoratului Şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau postului persoanei în

cauză. Gradaţia de merit se include în salariul de bază.

Procedura de atribuire a gradaţiei de merit, prin concurs, cuprinde următoarele faze:

a) candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ raportul de

autoevaluare a activităţii desfăşurate;

b) consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, pe baza dezbaterilor acestui raport,

formulează o apreciere sintetică asupra candidatului;

c) directorul unităţii şcolare transmite inspectoratului şcolar raportul de autoevaluare,

aprecierea consiliului profesoral, precum şi propria apreciere; în urma consultării consiliului

consultativ de specialitate, inspectorul de specialitate întocmeşte un raport motivat;

d) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte spre analiză raportul de

autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi a directorului unităţii, precum şi raportul

motivat al inspectorului de specialitate; hotărârea asupra rezultatului concursului, precum şi

ponderea pe diferite specialităţi şi unităţi de învăţământ aparţine inspectorului şcolar general;

e) consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar alcătuieşte lista candidaţilor admişi,

pe care o înaintează Ministerului Învăţământului pentru emiterea ordinului ministrului.

Salariu de merit

36

Salariu de merit se acordă personalului didactic şi didactic auxiliar, în conformitate cu

prevederile art. 50 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.6 Numărul

salariilor de merit pentru personalul didactic şi didactic auxiliar se calculează la totalul posturilor

didactice şi didactice auxiliare existente la nivelul inspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţi

de învăţământ, indiferent de numărul cadrelor didactice şi didactice auxiliare al acestora, iar

acordarea lor se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Pentru personalul de execuţie, procentul de până la 15% se aplică la suma salariului de

bază al funcţiei didactice din grilă, stabilit conform normelor de salarizare în vigoare, devenind

bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de

bază.

Pentru personalul de conducere, procentul de până la 15% se aplică la suma salariului de

bază al funcţiei didactice din grilă, stabilit conform normelor de salarizare în vigoare, cu

indemnizaţia de conducere, devenind bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi

salariale care se calculează la salariul de bază.

Persoanele care beneficiază de salariu de merit se stabilesc o dată pe an, de regulă după

aprobarea bugetului de stat, în raport cu rezultatele obţinute în activitatea desfaşurată în anul

precedent. Persoanele care solicită acordarea salariilor de merit vor depune la conducerea unităţii

de învăţământ o fişă-tip de autoevaluare.

Pentru directorii şi directorii adjuncţi, salariile de merit se aprobă de consiliul de

administraţie al inspectoratului şcolar din numărul salariilor repartizate unităţii respective.

Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit.

Salariul de merit se acordă pe an calendaristic, începând cu 1 ianuarie 2008, pe baza

punctajului realizat în urma evaluării activităţii desfăşurate de candidat în anul calendaristic

precedent, conform fişei de evaluare stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de

învăţământ.

Calculul salariului se face prin adăugarea unei cote de 15% la salariul de bază:

Salariu de merit =[ Salariu de bază al funcţiei didactice din grilă (încadrare) +

Indemnizaţie de conducere + Indemnizaţie pentru învăţământ special (dacă se acordă în

unitatea respectivă)] *15%

Nr. de salariu de merit/unitate=nr.posturi*15%

6 Ordinul nr. 2575/2007 privind aprobarea Metodologiei si criteriilor de acordare a gradatiei de merit si a salariului

de merit in invatamantul preuniversitar a fots publicat in Monitorul Oficial Partea I, Nr. 791/21.11.2007.37

Salariile de merit se discută şi se aprobă în şedinţele Consiliului de Administraţie al

şcolii, în termenele stabilite de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Salariul de merit se acordă pe

perioada unui an bugetar.

De acest salariu de merit beneficiază la Colegiul Tehnic de Cai Ferate „Unirea” Paşcani

12 cadre didactice, 3 cadre didactice auxiliare şi 1 cadru nedidactic. Salariul de merit acordat este

de 15% din salariul de bază.

Cheltuielile cu salariile de merit evidenţiate prin articolul 10.01.02 se calculează după

formula:

unde : = Cheltuieli cu salarii de merit

= nr. de posturi care beneficiază de salariu de merit din anul de plan

i = nr. de categorii de posturi

x ≤ 20%, fundamentat funcţie de resurse disponibile pentru această destinaţie

y ≤ 20% spor aferent pentru previzionări

= salarii medii din anul de bază


Indemnizaţie pentru funcţia de diriginte se calculează ca procent la suma drepturilor

salariale prevăzute la literele A, B, C, D sau E, F si G (fig nr.1) devenind bază de calcul pentru

celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.

La Colegiul Tehnic CF „Unirea” de spor de dirigenţie beneficiază 38 profesori.

Spor de vechime

Personalul didactic şi didactic auxiliar beneficiază de un spor de vechime în muncă de

până la 25% calculat la salariul de bază corespunzător de vechime şi de încadrare în muncă.

Nivelul tranşelor de vechime la Colegiul Tehnic CF ”Unirea” Paşcani

Tranşe de vechime (ani)

Cota aferentă (%)

38

3-5 5%

5-10 10%

10-15 15%

15-20 20%

peste 20 25%

Salariul la care trebuie să se aplice sporul de vechime este alcătuit din salariul de bază

(fig nr.1) la care se adaugă toate sporurile de care beneficiază persoana în cauză, cum ar fi:

indemnizaţia de conducere, salariul de merit, gradaţia de merit (menţionate în figura nr. 1).

Spor vechime=Salariul de bază*Cotă

Cheltuielile cu sporul de vechime se pot calcula conform următoarei formule:

Bază calcul * nr. luni*(1+ )

Np(1)i = nr. de posturi ocupate efectiv de salariaţi pe tranşe de vechime

CSp = cota aferentă sporului de tranşe de vechime


Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor

Personalul didactic din învăţământul preuniversitar, care are titlul ştiinţific de doctor, este

remunerat cu un spor de doctorat de 15% în plus la salariul de bază. Acest spor nu se include în

salariul de bază .

Şefii de catedră, de comisii şi de colective metodice, de cercuri pedagogice şi de consilii

consultative de specialitate pot beneficia de sporuri băneşti, conform reglementărilor legale.

Indemnizaţie mediu rural sau localităţi izolate

Personalul didactic calificat, care are reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în

localităţi izolate, primeşte o indemnizaţie de 5-80% din salariul de bază al funcţiei didactice din

grilă, stabilit conform literei A, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi

localităţi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Învăţământului.

Spor pentru condiţii de muncă

Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate

plăti un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de

39

bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22

– 06).

Fond aferent plăţii cu ora

În învăţământul preuniversitar personalul didactic şi personalul didactic asociat, inclusiv

cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă, care funcţionează pe posturi didactice de

predare în sistem plata cu ora, sunt salarizate pentru activitatea depusă, în funcţie de condiţiile pe

care le îndeplinesc de încadrare în una din situaţiile prezentate mai sus, cu tariful orar stabilit şi

cu sporurile şi indemnizaţiile prevăzute.

Tarifele din învăţământul preuniversitar, prin urmare şi în cadrul Colegiul Tehnic CF

„Unirea” Paşcani se calculează astfel:

1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână;

1/96 pentru norma didactică de 24 de ore pe săptămână;

Personalul didactic de predare si de instruire practică din învăţământul preuniversitar cu o

vechime efectivă în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea

normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului. Acest personal didactic poate fi

salarizat în sistem plata cu ora cu tariful orar stabilit în funcţie de norma didactică redusă, în

afara programului normal de lucru aferent funcţiei de bază, pentru orele didactice ce depăşesc

această normă. În această situaţie tarifele orare se calculează astfel:

1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână;

1/88 pentru norma didactică de 22 de ore pe săptămână;

Astfel, la plata cu ora sunt retribuite:

- posturile didactice vacante temporare, vacante şi rezervate;

- activităţile didactice care nu pot fi normate, dar care pot fi salarizate prin plata cu ora:

examen de capacitate, examen de diferenţă sau de evaluare a studiilor, persoanelor care au

studiat în altă ţară, activităţi de perfecţionare, inspecţii speciale, îndrumare verificare a lucrărilor

pentru obţinerea definitivatului, gradului didactic II, concursurile pentru ocuparea posturilor din

învăţământul preuniversitar care sunt vacante.

Formula pentru plata cu ora este:

Plata cu ora = salariul de bază : 72 * nr. Ore

Ore suplimentare

Acest spor se aplică personalului auxiliar, administrativ şi nedidactic.

40

Orele prestate peste durata normată a timpului de lucru de către personalul încadrat în

funcţii de execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această compensare nu se poate efectua,

orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de 50% pentru primele două ore de

depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi cu 100% din salariu pentru următoarele ore.

Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute

pot fi plătite numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducătorul instituţiei

de învăţământ, fără a depăşi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior

şi a conducătorului instituţiei.

Fond de premii

Unitatea poate constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra

fondului de salariu prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli. Din acest fond se poate acorda un

premiu în cursul anului salariaţilor cu rezultate deosebite. De asemenea sumele neutilizate pot fi

utilizate în luna următoare în cadrul aceluiaşi an bugetar.

Cheltuielile pentru deplasări, detaşări, transferări

Aceste cheltuieli se datorează deplasării personalului unităţii şcolare în alte localităţi în

vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe, simpozioane, ore

deschise, schimburi de experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste condiţii se acoperă

cheltuielile reprezentând:

- diurna în condiţiile legale stabilite;

- decontarea transportului între localităţi;

- decontarea cazării;

- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,

ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie, de

perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de taxe,

creşterea tarifelor la transporturile de călători).

Exemplu de calcul pentru un profesor cu grad didactic I, nivelul studiilor S, vechime în

învăţământ de 27 de ani, diriginte:

A. salariul de bază al funcţiei didactice din grilă (salar de încadrare) =

275,168*6,308 = 1735,76~1736 RON;

B. salariul de merit = 15%*A = 260,4 RON;41

C. indemnizaţie diriginţie = 10%*(A+B) = 199,64 RON;

D. salariul de bază = A+B+C = 2196,04 RON;

E. spor vechime = 25%*D = 549,01 RON;

F. premiu = 2%* (D+E) = 54,901 RON

G. salariul brut = D+E+F = 2799,951 RON.

La salariul brut realizat se calculează contribuţiile pe care trebuie să le plătească angajatul:

contribuţia la asigurările sociale de stat (CAS) – 9,5%;

contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) – 6,5% ;

contribuţiile la fondul de şomaj – 0,5%.

Fondul de salarii anual

Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face

analitic, pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de bază plus toate celelalte sporuri

şi drepturi băneşti. Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoană, aşa cum apar ele în statul de

funcţii, se determină astfel:

Cheltuieli cu salariile = SB + SM + GM + IC + SV + SCM + POS + AS, unde:

SB – salariul de bază;

SM – salariul de merit;

GM – gradaţie de merit;

IC – indemnizaţie de conducere;

SV – spor de vechime;

SCM – spor condiţii de muncă;

POS – plata orelor suplimentare;

AS – alte sporuri.

Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii ca fiind

suma cheltuielilor cu salariile pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ.

În determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul bugetar următor, metodologia de

fundamentare fixează ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai

sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului în care se face calculul, aşa cum apare el în statul de

funcţii.

Cuantumul valoric al fondului de salarii serveşte ca bază de fundamentare a necesarului

de fond de salarii pentru anul următor, înmulţit cu 12 luni. La acesta trebuie să se adauge şi

fondul destinat plăţii celui de-al treisprezecelea salariu, precum şi cuantumul premiilor (2%

42

aplicat la totalul fondurilor), întrucât acestea nu apar incluse în statul de funcţii, document ce stă

la baza calculelor de fundamentare.

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după formula:

FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii

Suma astfel obţinută se poate înmulţi cu un coeficient de prognozare, dacă se anticipează

o creştere a salariilor (de exemplu de 10%).

Cheltuielile cu contribuţiile pentru constituirea fondului asigurărilor sociale de stat, a fondului de asigurări sociale de sănătate şi a fondului pentru plata ajutorului de şomaj

Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se determină în funcţie

de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările sociale de stat.

Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 19,5%, fiind vorba de

condiţii normale de muncă.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este următoarea:

CAS = Fond brut salarii * 19,5%

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se determină

în funcţie de următoarele elemente:

fondul brut de salarii al unităţii;

cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 5,5%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate este

următoarea:

CASS = Fbs * 5,5%

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de fondul

brut de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii – 1%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:

C.F.S. = Fbs* 1%.

Unitatea mai constituie şi un fond de risc în procent de 0,5%.

Fond de risc = Fond brut salarii * 0,5%

Contingentul mediu (Cm)

43

Plasarea în perioade calendaristice diferite a activităţilor didactice (prin anul şcolar), pe

de o parte, şi a exerciţiului financiar (prin anul calendaristic), pe de altă parte, reprezintă un alt

aspect particular în fundamentarea cheltuielilor în domeniul învăţământului. Se impune o trecere

(translare) de la anul şcolar la cel bugetar luând în calcul numărul beneficiarilor.

unde :

In- numărul de elevi, studenţi, şcolari, etc., din anul de bază care continuă activităţi didactice în

anul de referinţă bugetară (anul de plan)

tn - numărul lunilor din anul de plan în care In îşi desfăşoară activitatea didactică potrivit

programelor de învăţământ (de regulă, pentru învăţământul superior poate fi 7 sau 7,5 iar, pentru

învăţământul preuniversitar tn poate lua valori ca 6,5; 7);

In+1 - numărul beneficiarilor din învăţământ aflaţi în activităţile specifice la începutul noului an

şcolar;

tn+1- numărul lunilor prevăzute în anul bugetar de referinţă pentru In+1 (3 pentru învăţământul

superior,de regulă; 3,5 pentru învăţământul preuniversitar).

2.2.2 Cheltuieli materiale şi servicii

Fundamentarea acestui tip de cheltuieli se face ţinând seama de cuantumul acestora din

anul precedent celui plan, dar şi de baza materială pe care unitatea o deţine, de numărul de elevi

şcolarizaţi, precum şi de consumul efectiv de asemenea materiale sau servicii.

Pentru Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani se efectuează următoarele cheltuieli:

20.01 Bunuri şi servicii

20.01.01 Furnituri de birou

20.01.02

20.01.03

Materiale pentru curăţenie

Încălzit, iluminat şi forţă motrică

20.01.04 Apă, canal, salubritate

20.01.05

20.01.06

20.01.07

Carburanţi şi lubrifianţi

Piese de schimb

Transport

44

20.01.08 Poştă, telecominicaţii radio, tv, internet

20.01.09 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

20.01.30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi

funcţionare

20.02 Reparaţii curente

20.03 Hrana

20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar

20.06 Deplasări, detaşări, transferări

20.11 Cărţi, publicaţii şi materiale documentare

20.13

20.30

Pregătire profesională

Alte cheltuieli

Pentru efectuarea cheltuielilor se ia în calcul costul standard pe elev pentru cheltuieli

materiale şi servicii:

unde:

chutilitati = cheltuieli cu încălzirea, iluminatul, apă-canal şi salubritate

chams = alte cheltuieli materiale şi servicii

Furnituri de birou

Pentru dimensionarea acestor cheltuieli s-au luat în calcul numărul de elevi precum şi

elemente concrete: costul rechizitelor de birou pentru biroul de contabiliate, secretariat şi

administrativ. Se ia în calcul cheltuielie efectuate anul trecut pentru dimensionarea acestora.

Materiale de curăţenie

Pentru determinarea costului pentru materiale de curăţenie se ia în calcul cantitatea de

materiale/mp, preţul mediu/ mp al acestora/ precum şi suprafaţa care trebuie întreţinută.

C = normă consum de materiale de curăţenie * suprafaţa de curăţenie *preţ

unitar/produs

În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:

- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor, mobilierului,

grupurilor sanitare, pardoselii etc.

- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru menţinerea curăţeniei;

- materiale igienico – sanitare pentru personal.

45

Pe perioada vacanţelor, când la nivelul liceului au loc activităţi de curăţenie generală, necesarul

de materiale este mai mare, aspect ce trebuie avut în vedere în momentul fundamentării.

Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de nivelul

indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.

Încălzit

Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani are centrală proprie funcţionând pe bază de gaz

metan, iar fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor indicatori:

număr metri cub gaz consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.

Acestea se calculează ca produs între numărul de elevi şcolarizaţi în unitatea de

învăţământ, norma de consum pentru tipul de încălzire al unităţii şcolare şi perioada (iarnă sau

vară), norme stabilite prin Ordinul MLPAT nr. 29/N/1993 pentru aprobarea Normativului-cadru

privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici

şi preţurile actuale pentru acest tip de utilitate

Formula de fundamentare este:

Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz * Tarif/mc

La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, de

unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu tariful de mc gaz, luând în

considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.

De exemplu, pentru un consum mediu de gaz metan pentru încălzire de 200.000 mc/an şi un tarif

al gazului metan de 0, 9 RON/mc, cheltuielile pentru încălzire se vor determina astfel:

Cheltuieli pentru încălzire = 200.000 *0, 9 = 180.000 mii RON

Iluminat şi forţă motrică

În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru iluminat,

pentru forţă motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.

Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se

fundamentează în funcţie de următorii indicatori:

număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;

număr corpuri iluminat, aparatură;

consum de energie electrică;

tariful pentru un kw.

Acestea se calculează ca produs între numărul de elevi şcolarizaţi în unitatea de

învăţământ şi norma de consum pentru iluminat (numărul de zile din an, puterea specifică

calculată în funcţie de suprafaţa sălilor de clasă şi numărul de locuri şi stabiliţi prin Ordinul

46

Ministerului Sănătăţii nr. 1955/1995 privind aprobarea Normelor de igienă privind unităţile

pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, procent al consumului electric

pentru spaţiile comune, alte spaţii fără destinaţii didactice) şi preţurile actuale pentru acest tip de

utilitate.

Formula de determinare este următoarea:

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = Nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură *

Nr. corpuri iluminate * Consum energie electrică/ corp * Tarif (1 kw).

La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (E.ON).

De exemplu, pentru un consum mediu anual de energie electrică de 280.000 kw/an şi un

tarif al energiei electrice de 0,28 RON/kw, cheltuielile privind costul curentului electric se vor

determina astfel:

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = 280.000 * 0,28 = 78.400 mii RON.

Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după următorii

indicatori:

- număr de săli iluminate cu becuri;

- număr de becuri pe o sală;

- o medie a becurilor schimbate într-un an;

- preţul unui bec.

Formula de determinare este:

Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri neschimbate/an *

Preţ unitar

Apă, canal şi salubritate

Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi, canal.

Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de costul diferit

al acestora.

În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii

indicatori:

- consum de apă caldă mc/an;

- consum apă potabilă mc/an;

- gunoi mc/an;

- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;

- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.

Acestea se calculează ca produs dintre numărul de elevi şcolarizaţi în unitatea de

învăţământ, perioada şi norma de consum pentru apă şi igienizare, norme stabilite prin Ordinul

47

MLPAT nr. 29/N/1993 pentru aprobarea Normativului-cadru privind contorizarea apei şi a

energiei termice la populaţiei, instituţii publice şi agenţi economici şi preţurile actuale pentru

acest tip de utilitate.7

În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii

acestor utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia numărul de mc

consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de inflaţie.

Aceste trei cheltuieli sunt numite cheltuieli cu utilităţile.

Chutilitati = Chî + Chil + Chac

unde:

chî - cheltuieli pentru încălzire

chil - cheltuieli pentru iluminat

chac - cheltuieli pentru apă, canal, salubritate

Poştă, telecomunicaţii, radio, televizor, internet

Cheltuielile acestea vizează plata serviciilor de poştă, tariful pentru abonamentul

telefonic, radio, televizor, internet, plata convorbirilor telefonice şi a hârtiei utilizate la fax.

În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:

- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;

- numărul de posturi telefonice;

- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;

- numărul de televizoare, aparate radio;

- tariful pentru abonamentul radio, TV şi internet;

- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.

Formula de determinare este:

Chelt. cu telefonul = abonament + număr impulsuri * tarif* nr.luni

În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat

referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate radio,

timbre etc.

Cheltuielile cu materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional

Acestea sunt cheltuieli cu autoturismele din dotare, servicii de vidanjare, igienizare,

consumul de timbre, cheltuieli didactice (carnete, cataloage, rechizite, condici de prezenţă,

borderou înscrieri elevi, diplome studiu, hârtie tipizată pentru examene şi concursuri) şi

cheltuieli cu materiale pentru laaborator (reactivi chimici şi sticle,aparatură pentru laboratore etc)

7 Dogaru, Ilie, Costuri medii în învăţământul preuniversitar-studii, analize, metodologii, Ed. Ceres, Bucureşti, 2005, p .65

48

În general, calculul acestor cheltuieli are la bază consumul din anul de bază, influenţat cu

unele elemente la nivelul preţurilor ţinând cont de rata inflaţiei.

Reparaţii curente

Se ţine cont de costul materialelor procurate pentru lucrările de întreţinere şi pentru

reparaţiile curente (vopsirea, văruirea, repararea şi înlocuirea ferestrelor, uşilor degradate),

precum şi la instalaţii, utilaje, mobilier. Aici sunt incluse şi costurile lucrărilor de întreţinere şi

reparaţii curente executate, inclusiv documentaţiile tehnice. Toate acestea se realizează în baza

unei selecţii de oferte.

Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în funcţie

de suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.

Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în

5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.

Cheltuiala pentru cărţi, publicaţii şi materiale documentare

Acestea sunt realizate în funcţie de numărul de abonamente, cărţi pentru fondul de

bibliotecă. Elementele luate în calcul sunt numărul de elevi, cheltuiala medie/elev pe timp de un

an pentru cărţi, cheltuielile cu abonamente pentru Monitorul Oficial. Pe baza consumurilor ce se

constată la fiecare categorie de cheltuieli se întocmesc calculele necesare fundamentării fiecărui

tip de cheltuială, pe baza preţurilor acestor utilităţi. Se ţine cont şi de creşterea preţurilor şi

tarifelor.

Cărţi şi publicaţii=Suma necesară de cărţi şi publicaţii*cantitate*preţ

Pregătire profesională

Se referă la costul pentru pregătirea , perfecţionarea salaraţiilor din cadrul instituţiei.

Formula de calcul este:

2.2.3. Alte cheltuieli

Burse ( 59.01)

Inspectoratul Şcolar Judeţean a emis o serie de criterii prin care se acordă următoarele

tipuri de burse:

burse de merit şi de studii - se acordă elevii care au media generală 8.50 şi media de

purtare 10 precum şi elevilor care sunt premiaţi la olimpiadele naţionale. Bursele se acordă în

49

limita fondurilor aprobate şi se repartizează inspectoratelor şcolare de către Ministerul Educaţiei

Cercetari si Inovării, în calitate de ordonator principal de credite bugetare, în raport cu numărul

elevilor din învăţământului preuniversitar de stat, cursuri zi.

burse sociale – se acordă orfanilor, bolnavilor cronici, precum şi elevilor ai căror

susţinători legali au un venit mai mic decât cel prevăzut în actele normative în vigoare.

Fondurile pentru burse se bazează pe următorii indicatori: număr bursieri (elevi străini,

numărul de elevi bolnavi, elevi orfani), cuantumul lunar al burselor, numărul lunilor din an când

aceştia beneficiază de burse.

Cuantumul burselor de merit, de performanţă al burselor de studii şi de ajutor social se

stabilieşte de către Consiliul de administaţie al ISJ Iaşi.

Cuantumul bursei de ajutor social ocaziţional trebuie să fie cel puţin egal cu cuantumul

lunar al bursei de ajutor social

Cheltuieli burse = Nr. de beneficiari*cuantum bursă*nr. luni acordare

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Proiectele de legi bugetare anuale şi bugetele efective ale instituţiilor de învăţământ au la

bază prognoze ale indicatorilor la nivel macroeconomic şi microeconomic pentru anul bugetar de

referinţă, priorităţi în formarea propunerilor de buget, propuneri efective de cheltuieli detaliate

corelate cu propuneri de sume defalcate din bugetul de stat.

Bugetul unităţii de învăţământ cuprinde totalitatea veniturilor înregistrate de unitate

indiferent de sursa lor de provenienţă precum şi cheltuielile ocazionate de asigurarea bunei

funcţionări a procesului de învăţământ şi care se realizează sub autoritatea directorului unitaţii de

învăţământ, în calitatea sa de ordonator terţiar de credite.

Bugetul unei instituţii de învăţământ reprezintă un document contabil unde se face o

previziune pe o anumită perioadă de timp atât a veniturilor cât şi a şi cheltuielilor. Acesta se

poate întocmi pe o perioadă de 1 an sau pe următorii 3 ani, anului de referinţă.

Constituirea bugetului se realizează făcând inventarul (pe capitole şi articole) al tuturor

cheltuielilor anticipate a se realiza şi calculând costurile acestor activităţi după care se solicită

finanţarea. Fiecare categorie de cheltuieli justifică ca şi când activitatea ar fi reluată an de an de

la zero.

Fiecare instituţie de învăţământ îşi realizează propriul său buget de venituri şi cheltuieli

în funcţie de cele trei forme de finanţare – finanţarea de bază (proporţională cu numărul de elevi

pentru cheltuieli de personal, manuale şcolare şi burse), finanţarea complementară (pentru

50

cheltuieli materiale şi servicii, alocaţii pentru instituţiile publice, precum şi cheltuieli de capital)

şi finanţarea suplimentară – pe baza formulelor de calcul propuse de Consiliul Naţional pentru

Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de Stat (CNFIPS), organism subordonat MECI, şi a

indicatorilor de diferenţiere şi de corecţie specifici.

În anexe la bugetul instituţiei de învăţământ preuniversitar se prezintă bugetul de venituri

şi cheltuieli privind activităţiile extraşcolare, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli ale

internatelor, căminelor şi cantinelor pentru elevi şi profesori.

Principalul criteriu de alocare a resurselor este dat de numărul de elevi care învăţă în

cadrul instituţiei. În funcţie de acest criteriu sunt stabilite şi numărul de posturi pentru personalul

didactic şi auxiliar din cadrul instituţiei. Decizile pentru scoatere la concurs a locurilor de muncă

pentru persoanlul instituţiei sau restructurarea acestora se iau în legătură cu Inspectoratul Şcolar

Judeţean Iaşi şi cu Primăria Paşcani.

Flux informaţional privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli

51

În cadrul proiectului de venituri şi cheltuieli, veniturile sunt structurate pe capitole şi

subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitol, subcapitol, titluri, articole, precum şi aliniate.

Programele se aprobă ca anexe la bugetul ordonatorilor principali de credite bugetare. În

derularea procesului bugetar, prima etapă este elaborarea proiectului de venituri şi cheltuieli.

Propunerile ce se înscriu în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli se fundamentează

pe baza analizelor efectuate asupra nevoilor de resurse şi posibiltăţilor de procurare a acestora. În

acest context, un criteriu esenţial îl constituie corelarea cuantumului cheltuielilor necesare

funcţionării instituţiilor de învăţământ cu resursele bugetare obtenabile. Această corelare are ca

scop evitarea deficitului în cadrul bugetului unităţii.

52

Propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli al Colegiului Tehnic CF Unirea

„Unirea”Paşcani


Proiect BVC

Alte instituţii de învăţământ

ConsiliulLocal

ISJ Iaşi

DGFP MEC

Proiect BVC

Proiect BVC

MFP

În dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor ce se înscriu în buget se foloseşte metoda

evaluării directe, prin efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare categorie de

cheltuială. În acest scop, se are în vedere execuţia preliminară pe anul în curs şi o evaluare a

cheltuielilor cu programe propuse a fi realizate în anul următor ca şi a surselor din care acestea

vor fi finanţate, conform prevederilor Legii Finanţelor Publice, care nu permite înscrierea

resurselor din care urmează a fi executate.

Flux informaţional privind relaţiile bugetare al instituţiilor de învăţământ cu

instituţiile ierarhic superioare

La propunerea directorului liceului, bugetul de venituri şi cheltuieli al liceului se aprobă

de ordonatorul de credite ierarhic superior.

53

MECIordonator principal de credite bugetare

repartizează credite bugetare alocate bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor ierarhic inferioare

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşiordonator secundar de credite bugetare repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate

COLEGIUL TEHNIC DE CAI FERATE„Unirea” Paşcaniordonator terţial de crediteutilizează creditele bugetare în scopurile pentru care au fost alocate

Ministerul Finanţelor Publice- acordă creditele bugetare MECI

Conducătorul instituţiei are calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare. Aflat la baza

sistemului informaţional şi lucrativ, i se solicită întocmirea bugetelor proprii de venituri şi

cheltuieli , pe destinaţii, la nivel de alineate, articole şi chiar titluri de cheltuieli.

Instituţiile superioare compară cheltuielile fundamentate prin calcule proprii cu

propunerile de bugete ale instituţiilor de învăţământ şi verificarea încadrării în limitele cu privire

la posibilităţile de finanţare de la nivel superior. Principalele documente utilizate pentru a

reflecta acest circuit sunt notele de calcul, realizate la nivelul liceului şi bugete de venituri şi

cheltuieli, întocmite pe baza acestor note.

54

Venituri propriiBugetul local

Bugetul de venituri şi cheltuieli

Venituri

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli materiale

Cheltuieli de capital

Bugetul de stat Donaţii şi sponsorizări

Flux informaţional determinat de realizarea bugetului

Flux informaţional intern determinat de realizarea bugetului

55

Colegiul Tehnic CF „Unirea”Paşcani

contabilitate

ISJ Iaşi

Monitorizare periodică/justificarea

cheltuielilor

Consiliul Local/PrimăriaPaşcani

D.G.F.P IAŞITrezoreria

Curtea de conturi

Dispoziţie bugetară Dispoziţie

bugetară

Virare fonduri

(I)Stabilire necesar

fonduri

(II)Stabilire

necesar fonduri

Director general

aprobaresemnare


Administrator

Secretariat

înregistare

ISJ

Evidenţa personal

Primăria Paşcani

Departamentul financiar contabil este responsabil de realizarea bugetului de venituri şi

cheltuieli. Contabilul adună informaţiile necesare de la secretarul şef privind numărul de

personal, încadrarea acestuia. De asemenea, primeşte de la administatorul şcolii facturile privind

cheltuielile cu întreţinerea şi repararea şcolii. De asemenea primeşte numărul de cartele ale

elevilor care mănâncă la cantina şcolii, numărul de elevi de la internatul instituţiei.

Acest buget este trimis spre aprobare directorului liceului. După ce a fost aprobat este

trimis la secretarul şef unde este înregisttrat, apoi este trimis Inspectoratului Judeţean Şcolar.

Flux informaţional cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu burse pentru elevi

56

Elevi

Cerere/ dosar bursă

Secretariat

Stat de plată burse/proces verbal

Comisia de acordare a burselor

Aprobare număr de elevi burseri

Contabilitate

ISJ Iaşi Primăria

Notă de fundamentare

Trezorerie

Dispoziţie bugetară/ordin de plată

Casierie

Virare sume pentru burse

Flux informaţional cu privire la fundamentarea cheltuielilor materiale

Colegi

ul Tehnic CF „Unirea”Paşcani utilizează următoarele documente în relaţiile interne şi externe,

toate cu rol, direct sau indirect în fundamentarea cheltuielilor la nivel de instituţie.

Compartiment financiar-contabil şi administrativ

-registrul numerelor de inventar,

-fişa mijlocului fix,

-bon de mişcare a mijloacelor fixe,

-proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declarare a unor bunuri

materiale,

-notă de recepţie constatare de diferenţe

-bon de consum,

57

Administraţie

Director

Referat necesitate

Contabilitate

Aprobare referat

Trimitere oferte

Emitere factură

Furnizor 1Furnizor 2Furnizor 3

Furnizor utilităţi

Trezorerie

Plata facturii

Primărie

Dispoziţie bugetară

Efecturea control preventiv

Nota fundamentare

-lista zilnică de alimente,

-bon de predare, transfer, restituire,

-fişă de magazie a formularelor cu regim special,

-lista de inventariere,

-registru de casă,

-chitanţa (fiscală),

-stat de salarii,

-ordin de deplasare,

-extras de cont,

-borderou de vânzare,

-balanţă de verificare,

-registru jurnal, registru inventar şi Cartea Mare,

-notă contabilă,

-jurnal,

-angajament de plată,

-fişă de cont pentru operaţii diverse.

Documentele care sunt folosite în execuţia bugetară sunt:

plan de venituri şi cheltuieli,

buget,

ordonanţare de plată,

ordin de plată,

cec pentru numerar,

dispoziţie de încasare/plată,

note de comandă(pentru achiziţii).

Circuitul documentelor menţionate intră în atribuţiile compartimentelor în care au loc

atribuţiile patrimoniale. Pentru întocmirea corectă a documentelor, directorul liceului face

următoarele precizări:

a. – bonurile de consum (materiale) de predare, transfer, restituire, se întocmesc de

gestionarul solicitant, pe destinaţii (separat pentru activitatea didactică);

b. – referatele pentru echipamentul de protecţie se verifică de către biroul administrativ,

care ţine evidenţa nominală a personalului îndreptăţit să primească acest echipament;

c. – lucrările ce se execută prin atelierele didactice se stabilesc prin dispoziţia Consiliului

de administraţie şi se realizează în urma comenzii emise de solicitanţi şi aprobată de persoanele

împuternicite;

58

d. – aprovizionarea cu materiale se fac separat pentru activităţile de învăţământ, cu

răspunderea biroului administrativ;

e. – încasările reprezentând contravaloarea produselor livrate, serviciilor prestate

(cămine, cantină) sunt urmărite şi evidenţiate de către sectoarele în care au loc operaţiunile;

f. – documentele de evidenţă tehnico-operativă privind clădirile, aparatele, utilajele,

mijloacele de transport şi alte asemenea sunt întocmite de către biroul contabil-administrativ.

Toate aceste acte, documente şi lucrări ale liceului pot purta denumirea de: hotărâri,

dispoziţii , decizii, nota internă , notă de serviciu , adresă de inştiinţare.

Dispoziţiile sunt elaborate de către compartimentul financiar-contabil şi sunt transmise

spre aprobare şi semnare managerului fiind difuzate prin intermediul secretariatului.

Notele de serviciu şi notele interne de la director, precum şi între serviciile din unitate –

se comunică celor interesaţi prin intermediul secretariatului.

Documentele şi lucrările –altele decât dispoziţiile şi deciziile –expediate din instituţia de

învăţământ, se înaintează spre aprobare şi semnare managerului, de către şefii serviciilor de

specialitate.

59

Cap. 3 Finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic CF

„Unirea” Paşcani

3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice

Cheltuielile înscrise ca indicatori în bugetul unităţii de învăţământ au, în esenţă,

următoarele surse de acoperire:

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat puse la dispoziţia bugetelor locale;

veniturile bugetelor locale;

veniturile proprii ale şcolii provenite inclusiv din surse externe;

donaţii şi sponsorizări.

Alături de fondurile alocate unităţii de învăţământ pentru acoperirea cheltuielilor înscrise

în bugetul acesteia, comunităţile locale şi regionale (judeţene), statul român şi comunitatea

internaţională alocă în prezent însemnate fonduri băneşti pentru realizarea unor programe de

dezvoltare şi modernizare a învăţământului în ansamblu său, a unor categorii, tipuri, profile de

unităţi de învăţământ.

La sistemul de fundamentare, alocare şi folosire a fondurilor băneşti necesare

învăţământului preuniversitar de stat sunt antrenante şi participă, în conformitate cu atribuţiile şi

responsabilităţile conferite de lege mai multe organisme şi instituţii centrale şi locale şi anume:

unităţile de învăţământ, consiliile locale şi judeţene, reprezentanţi şi organizaţii ale comunităţilor

locale, Inspectoratele Scolare Judeţene, Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovarii, Ministerul

Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice, organisme şi instituţii ale comunităţii

internaţionale.

Cheltuielile a căror acoperire se realizează din aceste fonduri se regăseşte în bugetele

unităţilor de învăţământ în bugetele locale şi judeţene, în bugetul Ministerului Educaţiei,

Cercetarii si Inovaţiei şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean sau în bugetul altor ministere sau

agenţii.

În bugetul unităţii de învăţământ se regăseşte partea cea mai însemnată a fondurilor

destinate învăţământului şi care se consumă nemijlocit în şcoală, respectiv fondurile pentru plata

salariilor personalului din învăţământ, cheltuielile materiale curente şi o parte din fondurile

destinate investiţiilor şi a reparaţiilor capitale; pentru dotări cu mijloace de învăţământ, pentru

60

perfecţionarea personalului didactic şi pentru întreţinerea şi buna funcţionare a spaţiilor social

culturale, internate şcolare, cantine, etc.

În bugetele locale şi judeţene, în bugetele MECI ale inspectoratelor şcolare precum

şi în bugetele altor ministere sau agenţii se înscriu cheltuielile pe care aceste unităţi le fac de

regulă pentru mai multe unităţi de învăţământ pe baza unor programe de investiţii, dotări, de

sprijin social sau cultural, artistic şi sportiv. Este vorba, în esenţă de :

finanţarea unor programe de investiţii pentru construirea de noi spaţii de

învăţământ, de săli de sport, pentru consolidări şi reabilitarea unor şcoli, etc.

dotarea şcolilor cu mijloace moderne de învăţământ;

finanţarea manualelor şcolare acordate elevilor în mod gratuit;

sprijin social acordat în bani sau în natură unor categorii de elevi defavorizaţi

social şi economic;

asigurarea unor facilităţi de transport al elevilor şi cadrelor didactice etc.

Legea nr. 84/1995 modificată şi completată prin legea nr. 354/2004 prevede că finanţarea

instituţiilor de învăţământ preuniversitar cuprinde:

- finanţare de bază

- finanţare complementară

- finanţare suplimentară legală- venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ- donaţii,

sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ.

Finanţarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale

de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de

stat şi din alte venituri ale bugetelor locale şi se referă strict la următoarele categorii de

cheltuieli:

cheltuieli de personal;

cheltuieli materiale şi servicii;

cheltuieli cu perfecţionarea profesională- sunt suportate din alte venituri ale

bugetelor locale sau din venituri proprii ale liceului. Nu sunt trecute în bugetul unităţii, ci în cele

ale inspectoratelor şcolare, caselor corpului didactic sau MECI, după caz.

organizarea examenelor de bacalaureat, a olimpiadelor;

burse pentru elevii aflaţi la studii în România din Republica Moldova.

Finanţarea de bază se bazează pe sume primite în funcţie de numărul de elevi din

instituţia respectivă, pe profiluri de învăţământ şi pe costul anual per elev.

Finanţarea complementară se referă la finanţarea acelor cheltuieli al căror cuantum nu

este determinat nemijlocit de numărul de elevi din şcoală.

61

Finanţarea complementară se asigură preponderent din veniturile bugetului local şi se

referă la următoarele categorii de cheltuieli:

consolidări, investiţii şi reparaţii capitale;

subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare;

unele cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor

naţionale ale elevilor;

cheltuieli pentru navetă, cele şase călătorii cu reducere pe calea fertă prevăzute de

lege, pentru cadrele didactice de predare şi didactice auxiliare;

cheltuieli cu bursele elevilor;

pentru transportul elevilor;

cheltuieli pentru efectuarea examinării medicale obligatorii a salariaţilor din

învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia celor care potrivit legii se efectuează gratuit;

cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative (cultural artistice,

sportive, turistice etc.).

Finanţarea suplimentară cuprinde venituri pe care unităţile şcolare sunt nevoite în

ultima perioadă, din cauză fondurilor insuficente primite de la bugetul de stat precum de la

bugetul local, să le realizeze prin:

donaţii;

sponsorizări;

închirierea spaţiilor din cadrul incintei unităţii;

împrumuturi rambursabile/nerambursabile;

fonduri primite în cadrul unor programe speciale de învăţământ lansate în plan

intern sau extern;

activităţi de autofinanţare (realizarea de cursuri, activităţi de producţie şi prestări

service).

În această categorie se încadrează proiectele cu finanţare externă primite de Colegiul

Tehnic CF „Unirea”: Phare 2001 (142.000 euro), Phare 2002 (70.000 euro-ateliere, 200.000

euro-echipamente), Phare 2005 – 500.000 RON, fonduri primite de la Comitetul de părinţi

(dotare cu mobilier pentru laboratoare, premiere elevi-clase terminale în iunie 2007, deplasări la

concursurile şcolare pentru elevii cu probleme sociale)

Atunci când întâlnim excedent reflectat în imobilizări financiare sau materiale putem

considera că avem o sursă de finanţare. Dacă deficitul anual nu poate fi acoperit din excedentul

anilor precedenţi grevează asupra veniturilor anului curent, ce vor fi angajate cu prioritate pentru

plata obligaţiilor provenind din anul precedent şi a penalizărilor aferente.

62

Costul standard pe elev este baza de calcul a fondurilor alocate instituţiilor de

învăţământ de la şi prin bugetele locale. Nivelul costului standard pe elev se aprobă de către

Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovaţiei, cu consultarea partenerilor sociali şi a structurilor

asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Costul standard/elev sau preşcolar este determinat pentru fiecare nivel de învăţământ,

filieră, profil, specializare/domeniu. Pentru analiza costului standard se iau în calcul următoarele

criterii:

numărul de posturi/catedre legal constituite;

limba de predare;

alţi indicatori specifici activităţii de învăţământ;

calitatea personalului de educaţie şi formare profesională;

Costul standard pe elev/preşcolar este un indicator de fundamentare a necesarului

de fonduri destinate să acopere cheltuielile aferente finanţării de bază. Nivelul costului standard,

respectiv al fiecărei categorii de cheltuieli aferente finanţării de bază este determinat de

indicatori fizici de consum de resurse umane şi materiale stabilite prin legi şi hotărâri ale

guvernului sau prin acte normative elaborate de ministerele şi instituţiile centrale de specialitate.

Aceşti indicatori sunt: numărul de elevi pe clasă, numărul de norme didactice pe clasă, nivelul

salariilor cadrelor didactice, stabilite prin lege de normele de consum de energie electrică şi

termică şi de preţurile materialelor şi serviciilor „consumate“ pentru buna desfăşurare a

procesului instructiv-educativ din şcoală.

Precizări :

a) Costul standard nu este şi nu poate fi în prezent, un criteriu unic de alocare a fondurilor

către unităţile de învăţământ.

b) Intensitatea cu care aceşti factori cer unele „abateri“ ale costurilor pe elev de la

costurile standard este foarte diferită de la o zonă geografică sau administrativă la alta şi de la o

unitate de învăţământ la alta chiar în cadrul unei singure localităţi.

c) Costul standard este un cost de referinţă, orientativ.

Calculul costului standard

unde:

Cs - cost standard pe elev/preşcolar

63

Chp - cheltuieli de personal

Chms - cheltuieli materiale şi servicii

Chperf - cheltuieli de perfecţionare a personalului

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal8

unde:

chpd - drepturi salariale pentru personalul didactic

chpnedid-- drepturi salariale pentru personalul nedidactic

chpaux - drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliar

chvbuget--viramente bugetare

chdepl - cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului

* - salarii de bază aferente personalului angajat conform ariei curriculare şi sporurile

aferente conform legii

** - 0,33 % aplicat asupra totalului cheltuielilor salariale pentru personalul angajat

(personal didactic, nedidactic şi didactic auxiliar).

Destinaţia anumitor fonduri alocate în cadrul Colegiului Tehnic CF „Unirea” este prezentată

în tabelul următor:

Sursa Valoarea Realizări

M.E.C.I 11.445 RON Dotarea bibliotecii

M.E.C.I 76.650 RON Dotarea laboratoarelor de fizică, chimie,

biologie

M.E.C.I 12.600 RON Dotarea cabinetului de consiliere

psihopedagogică

M.E.C.I 7.100 RON Dotarea sălii de sport

M.E.C.I 132.000 RON Dotare Clubul Sportiv Şcolar

Consiliul Local 236.000 RON

16.000 (investiţii)

-finalizarea sălii de sport

-cheltuieli materiale

8 Dogaru, Ilie, Costuri medii în învăţământul preuniversitar-studii, analize, metodologii, Ed. Ceres, Bucureşti, 2005, p.64

64

-plata utilităţilor

Comitetul de părinţi 2.406 (sold)

18.275 RON

-mochetă laborator tehnic

-mobilier laborator fizică

-lucrări laborator infomatică

-premieri elevi

-jaluzele sala 6, sala 6 bis

-materiale de curăţenie

-uşă grilaj laborator tehnic

-medicamente puncte sanitare

Venituri proprii 8.500 RON -salarii şcoală postliceala

-taxa de acreditare pe educaţia adulţilor

-materiale curăţenie

-obiecte de inventar

-conectarea unor cabinete şi a cancelariei

la internet

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea instituţiilor de învăţământ se face în funcţie de necesităţile publice care

trebuie acoperite ce sunt exprimate în indicatori de cheltuieli aprobaţi prin bugetele de venituri

şi cheltuieli. În finanţarea bugetară se regăseşte în mare parte execuţia părţii de cheltuieli a

bugetului. Executarea părţii de cheltuieli constă în solicitarea, repartizarea şi utilizarea efectivă a

fondurilor bugetare de către fiecare instituţie de învăţământ în parte. Acesta cuprinde un

ansamblu de metode, modalităţi în domeniul bugetar constituite în vederea efectuării

cheltuielilor în plan financiar - operativ.

Cheltuielile bugetare se bazează pe alocarea de credite bugetare. Acestea sunt efectul

relaţiilor bugetare a căror mobil este dat de necesitatea acoperirii unor nevoi publice, situaţie

în care apare un echivalent între participarea la fonduri publice ca dimensiune sau provenienţă şi

consumul de mijloace bugetare.

Se caracterizează prin:

- sume de bani cu titlu definitiv ;

- nu au dobândă ;

- alocarea acestora nu se face ci pe mãsura îndeplinirii sarcinilor pe care le au instituţiile

în cauză şi în funcţie de gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţia lor;

- sunt create pentru a acoperi cheltuieli publice ;

65

- nu implică rambursabilitate directă şi imediată.

Sumele de bani sub forma creditelor bugetare se repartizează pe ramuri de activitate,

apoi pe organizaţii şi instituţii publice.

Din alt punct de vedere, creditele bugetare sunt caracterizate ca fiind drepturi băneşti ce

se cuvin instituţiilor de învăţământ care se finanţează de la bugetele publice. După adoptarea

bugetului, Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovării primeşte banii pe care îi trimite la

instituţiile subordonate iar organele financiare implicate în procesul bugetar sunt obligate să le

pună la dispoziţie sumele de bani cu titlu de credite bugetare.

Finanţarea bugetară este un proces prin care se pune la dispoziţia instituţiilor publice a

mijloacelor necesare finanţării cheltuielilor aprobate prin buget.

Finanţatarea bugetară a instituţiilor publice presupune prezenţa a 3 factori instituţionali

în acţiune:

- Ministere ori instituţii centrale cu răspundere în gestiunea bugetelor publice-finanţatori

- Instituţii publice consumatoare de fonduri publice- ordonatori de credite

- Trezoreria Finanţelor Publice reprezentată de unităţiile sale operative din teritoriu.

Alocarea fondurilor se face treptat, pe măsura justificării sumelor alocate anterior şi în

raport cu gradul de îndeplinirea sarcinilor anterioare şi apariţia altor noi.

Aprobarea unor noi fonduri de către organele Ministerului Finanţelor sau organele

locale este un prilej de analiză din partea acestora, a modului de cheltuire a fondurilor aprobate

anterior, a respectării destinaţiei acestora, a eficienţei cheltuirii lor.

Transmiterea creditelor bugetare se face în două etape, care pot fi considerate

procedura în cadrul finanţării bugetare: deschiderea de credite bugetare şi repartizarea acestora.

Deschiderea de credite bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ se realizează între

cel desemnat să gestioneze şi să administreze bugetele publice- Ministerul Finanţelor Publice-

şi ordonatorul principal de credite pentru domeniul învăţământului- Ministerul Educaţiei

Cercetarii si Inovării. De aici, are loc repartizarea creditelor către ordonatori secundari-

Inspectoratele Şcolare Judeţene- până la ordonatori terţiari de credite bugetare- directori de

şcoli, licee, grupuri şcolare. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, ca etapa iniţială în

finanţarea bugetară, se face pe dimensionarea cheltuielilor care sunt clasificate pe articole.

În bugetele publice, la partea de cheltuieli apar individualizări pe domenii, ministere,

sectoare de activitate cu privire la limitele valorice ale fondurilor bugetare angajate cu titlu de

credite bugetare pentru susţinerea cheltuielilor din instituţiile de învăţământ. Astfel, creditele

bugetare se obţin, se transmit şi se înregistrează în evidenţa contabilă a instituţiilor atât la

primire cât şi la întrebuinţare.66

În acelaşi timp, sumele aprobate şi transmise prin deschidere şi repartizare vor apărea

iniţial ca surse de finanţare, ca venituri bugetare nenominalizate aflate sub expresia de credite

bugetare, în bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ la partea de

venituri. În concordanţă cu aceste limite valorice ale consumului de fonduri apar destinaţii

individualizate la nivel de articole şi aliniate de cheltuieli. Prezenţa în partea de venituri a

creditelor bugetare ca surse de finanţare la instituţiile de învăţământ este mai mult ipotetică,

semnificaţia de fond fiind dată de destinaţia pe care o capătă în sensul angajării mijloacelor

băneşti pentru consumuri efective. În cadrul bugetelor de venituri şi cheltuieli, partea de

venituri se referă la credite bugetare aprobate, iar partea de cheltuieli are în vedere creditele

bugetare de utilizat (consumat).

După adoptare, bugetele publice devin acte normative cu caracter de lege şi produc

efecte în materie de cheltuieli în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie a anului bugetar care au

fost aprobate. Pe baza unei tehnologii elaborate de organe specializate se procedează la

definitivarea indicatorilor financiari pe titulari şi trimestre. Coordonarea acţiunii revine

Guvernului pentru bugetul central şi consiliilor locale aprobate se definitivează, devenind

balanţe financiare operative, bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ, din

treaptă în treaptă.

La nivelul ordonatorului principal de credite, în bugetele de venituri şi cheltuieli

centralizatoare sunt:

- creditele bugetare aprobate pentru activitatea proprie a instituţiei centrale

- creditele bugetare aprobate pentru instituţiile din subordine.

Apoi capătă dimensiuni executorii creditele bugetare pe destinaţii prin bugetele de

venituri şi cheltuieli (centralizate şi proprii) ale celorlalţi ordonatori de credite.

În execuţia părţii de cheltuieli a bugetelor publice, deschiderea şi repartizarea de

credite bugetare se face în legătură cu ierarhia instituţională existentă şi recunoscută în

raporturile bugetare :

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în calitate de ordonator principal de credite poate

solicita, conform cu bugetul său aprobat privind veniturile şi cheltuielile bugetare cuvenite din

bugetul din care este finanţat. Solicitarea se face atât pentru nevoi proprii, cât şi centralizate ;

Repartizarea de credite bugetare pe ordonatori direct subordonaţi pe baza unor

documente întomite în paralel cu solicitarea de deschidere de credite. Repartizarea creditelor

continuă până la nivelul Inspectoratelor Şcolare Judeţene în calitate de ordonatori secundari de

credite;

67

Repartizarea fondurilor la nivelul ordonatorilor terţiari de credite care sunt

directorii de şcoli, licee şi grupuri şcolare. Ei nu au posibilitatea să repartizeze credite bugetare

în continuare.

Responsabilitatea instituţiilor publice în consumul de fonduri bugetare este conturată

prin competenţele pe care le au, conform cu aria de manifestare, ordonatorii de credite. Unii

dintre ei pot primi credite bugetare pe care să le întrebuinţeze pentru activitatea proprie şi pe

care să le repartizeze pentru susţinerea activităţii ordonatorilor subordonaţi. Ordonatorii terţiari

de credite bugetare pot numai primi şi utiliza creditele bugetare, conform cu bugetul de

venituri şi cheltuieli propriu aprobat.

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sunt prezente două categorii de ordonatori:

- ordonatori principali- preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii,

- ordonatori terţiali- conducătorii instituţiilor care sunt finanţate integral sau parţial din

bugetul local.

Inspectoratul Şcolar General al Judeţului are calitatea de locţiitor al

ordonatorului principal. Aceştia pot să apară şi în calitatea de ordonatori secundari de

credite din bugetele locale pentru că sunt instituţii intermediare între Consiliile Judeţene şi

unităţile din teritoriu.

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Aceasta presupune prezentarea tehnicii deschiderii şi repartizării de credite bugetare unde

sunt implicaţi următorii factorii: Ministerul Finanţelor Publice, Trezoria Finanţelor Publice

Bucureşti şi ordoantorii de credite bugetare, instituţiile publice( directori de şcoli, licee)

Acordarea sumelor de bani se face trimestrial, ţinând seamă de repartizarea pe trimestre

a creditelor bugetare anuale şi se face deodată pentru acoperirea totală a cheltuielilor anuale

aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli. Deoarece veniturile bugetului de stat se păstrează

în conturi de venituri deschise la trezorerie sau bănci, la dispoziţia Ministerului Finanţelor,

ordonatorii de credite au numai credite aprobate în limita cărora pot să facă cheltuieli, fără însă a

avea mijloace băneşti necesare. Pentru ca ministerele şi celelalte instituţii centrale să poată

acoperi propriile lor cheltuieli unităţilor subordonate este necesară o autorizare pe care

Ministerul Finanţelor Publice (finanţator) o dă Trezoreriei Finanţelor Publice Paşcani de a

pune la dispoziţia acestora sumele necesare. Această autorizare poartă denumirea de deschidere

de credite bugetare. Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza

68

creditelor deschise de Ministerul Finanţelor Publice la cererea Ministerului Educaţiei Cercetarii

si Inovării.

Creditele acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru

finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu. Nici creditele bugetare aprobate MECI nu pot fi

utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator.

Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovaţiei adresează o cerere de deschidere a creditelor

bugetare în 3 exemplare către „finanţator”, unde sunt consemnate suma solicitată (în acord cu

prevederile aprobate din bugetul ordonatorului principal), capitolul de cheltuieli la care se

încadrează, suma şi contul MECI deschis la Trezoreria Finanţelor Publice Bucureşti. Pe verso,

cererea are menţionat, pe de o parte, cheltuielile cu caracter centralizat, iar pe de altă parte, pe

cele pentru nevoile proprii, ambele structurate pe cheltuieli curente si cheltuieli de capital.

Două din cele trei cereri vor fi completate şi semnate de către MFP, fiind utilizate astfel:

un exemplar adresat MFP se foloseşte pentru evidenţa proprie unde se reflectă o aprobare de

credite bugetare, iar un alt exemplar este trimis Trezoreriei Finanţelor Publice Bucureşti pentru

înregistrare în evidenţa economică de deschidere a creditelor bugetare.

Un ultim exemplar se întoarce la Ministerul Educaţiei Cercetarii si Inovaţiei cu sensul de

confirmare asupra deschiderii propriu-zise a creditului bugetar. La acest nivel a bugetelor

statului suma înscrisă în cerere vizează dimensionarea creditului bugetar la nivelul unui

trimestru.

Cererea de deschidere a creditului bugetar este însoţită de o notă justificativă în care cele

două categorii de cheltuieli sunt structurate pe cheltuieli curente şi cheltuieli de capital, precum

şi pe subcapitole şi dacă este cazul şi pe articole principale.

La nivelul finanţatorului se procedează la deschiderea de credite bugetare pe care le dă

MFP Trezoreriei Finanţelor Publice Bucureşti pentru a trece sumele cu titlu de credite bugetare

din contul finanţatorului în contul Ministerului Educaţiei Cercetarii si Inovării. În paralel cu

deschiderea de credite bugetare se declanşează repartizarea de credite bugetare de la Trezoreria

Finanţelor Publice Bucureşti către sucursala din Paşcani.

Repartizarea creditelor bugetare se face pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate în urma

deschiderii de credite. În acţiunea iniţiată de ordonatorul principal de credite, intervin unităţile

operative ale trezoreriei şi ceilalţi ordonatori subordonaţi, potrivit cu legăturile ierarhice dintre

aceştia.

La Trezoreria Finanţelor Publice Bucureşti sunt deschise conturi pentru fiecare

componentă bugetară privind statul precum şi pentru Inspectoratul Şcolar Iaşi. Trecerea sumelor

de bani cu titlu de credite bugetare presupune ca respectivele sume aflate într-o anumită s

69

subdiviziune, capitol, în bugetul de stat, să treacă în contul Ministerului Educaţiei şi Cercetării

cu titlu de credite bugetare aprobate de la Ministerul Finanţelor Publice.

În paralel cu dispoziţia dată Trezoreriei Finanţelor Publice Bucureşti, Ministerul

Finaţelor Publice informează Ministerul Educaţiei şi Cercetării că i s-a deschis un cont de credit

bugetar în suma de …, în capitol, în contul său deschis la Trezoreriei Finanţelor Publice

Bucureşti.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

O particularitate privind finanţarea din bugetul local este faptul că unităţile administrativ

teritoriale desfăşoară activităţi şi acţiuni pe baza disponibilităţiilor existente în cont (cont de

disponibilităţi) privind bugetul local deschis la trezorerie.

La bugetul local finanţarea se realizează prin metoda alocării de fonduri sau alimentarea

cu mijloace băneşti a contului de disponibil deschis pentru consumatorii de fonduri ale bugetului

local. În absenţa disponibilităţiilor, plăţile se amână şi se efectuează potrivit cu ordinele

miniştrilor, legile asupra mijloacelor băneşti din contul bugetului local.

Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de credite bugetare

(primarul oraşului Paşcani) care stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul

propriu, luând în considerare propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de

cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se

acoperă plăţile.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli

Creditele bugetare aprobate la nivelul unităţii au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se încadreze ordonatorul terţiar de credite (directorul) pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.

După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul să

dispună de mijloace băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor.

Utilizarea propriu-zisă a cheltuielilor se face prin:

- plăţi în numerar- salarii, alte drepturi, burse, avansuri în contul cheltuielilor de

deplasare. Pentru aceasta este necesar ca pe baza instrumentului adecvat să fie ridicate sume de

bani de la bancă sau trezorerie din cont, prilej cu care se exercită un control aprofundat cu

privire la sumele de ridicat din cont conform cu un flux informaţional.

70

- plăţi fără numerar- decontare de cont în favoarea furnizorilor

În cursul exerciţiului bugetar pot să apară:

retrageri de credite bugetare deschise sau repartizate, ca urmare a renunţării la anumite

operaţii- folosirea dispoziţiei bugetare de retragere; când iniţiativa aparţine instituţiilor de

învăţământ în calitate de ordonatori terţiari este vorba de operaţie de restituire a creditelor

bugetare.

sarcini suplimentare de îndeplinit care nu au fost luate în considerare în etapa

elaborării propriului buget- se realizează prin disponibilităţii de venituri din bugetul de

venituri şi cheltuieli sau prin alocarea de mijloace băneşti suplimentare.

În primul caz acoperirea nevoilor suplimentare de finanţat se mai realizează în cursul

exerciţiului bugetar prin virarea de credite bugetare. Aceasta presupune diminuarea creditelor

bugetare de la o subdiviziune a clasificaţiei unde sunt disponibilităţi şi majorarea la o altă

subdiviziune la care mijloacele financiare sunt insuficiente. Virarea de credite este condiţionată

de realizarea economiilor la alte subdiviziuni de cheltuieli. Directorul Colegiului Tehnic

CF Unirea Paşcani poate aproba virări de credite numai de la un aliniat de cheltuieli la altul, în

cadrul aceluiaşi articol. Virările de credite sunt condiţionate de: interdicţii în timp- interzisă

virarea de credite în cazul unor categorii de cheltuieli, precum bursele elevilor, în primul

trimestru al anului şi în perioada 15-31 decembrie când au loc operaţii de închidere a

exerciţiului bugetar şi de spaţiu.

Plăţile din credite bugetare se efectuează din iniţiativa ordonatorului de credite

bugetare. În vederea efectuării plăţii se folosesc ca instrumente cec-ul pentru eliberarea

numerarului din cont, ordinul de plată.

Instituţia de învăţământ poate beneficia de garanţia trezoreriei în favoarea unităţii

furnizoare, care dispune de fondurile necesare pentru achitarea contravalorii mărfurilor,

serviciilor. Documentele de plată prin trezorerie se întocmesc şi înregistrează prin conturi

deschise pe instituţii. Ordonatorul de credite bugetare prezintă trezoreriei documentele de

plată. La trezorerie se urmăreşte încadrarea plăţilor în limita creditelor aprobate, pe subdiviziuni

ale clasificaţiei, ocazie cu care se stabileşte disponibilul de credite bugetare la fiecare document

de plată, respectarea dispoziţiilor legale prin care sunt autorizate efectuările de cheltuieli.

În vederea plăţilor pentru salarii, pentru ridicarea sumelor necesare la sfârşitul fiecărei

luni, instituţia prezintă Compartimentului de control şi evidenţa cheltuielilor din cadrul

trezoreriei următoarele documente:

- cec pentru ridicarea numerarului din cont ;

- ordin de plată pentru virarea din cont a impozitului pe salarii ;71

- contribuţia pentru asigurările sociale de stat;

- contribuţia pentru fondul de somaj ;

- contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate

- salarii pe card;

La prezentarea documentelor se fac verificări, după care documentele sunt trimise la alte

compartimente pentru viramente sume, plăţi numerar.

Plăţile pentru cheltuieli materiale se fac în raport cu natura şi conţinutul lor, conform cu

o anumită încadrare într-o structură de cheltuieli oficializată. În vederea admiterii plăţilor

dispuse din credite bugetare, instituţia de învăţământ are obligaţia de a prezenta trezoreriei

documente justificative cu privire la încadrarea cheltuielilor materiale în specificul activităţii,

prestările de servicii, etc.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea cheltuielilor bugetare, realizată prin alocarea de mijloace băneşti, pe baza

bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, cu destinaţii precise, are la bază un flux care

implică mai multe instituţii şi autorităţi, fiecare cu rol separat.

Finanţarea de la bugetele statului constă în deschiderea şi repartizarea de credite bugetare

prin implicări ale ordonatorilor de credite bugetare, cei care au responsabilitatea bugetelor

publice şi Trezoreria Finanţelor Publice.

Instituţiile implicate în gestiunea bugetelor publice, în acest caz, Ministerul Finanţelor

Publice, au rol de finanţatori ai instituţiilor prevăzute. Trezoreria Finanţelor Publice este

implicată în execuţia de casă a veniturilor şi cheltuielilor din bugetele publice, prin servicii de

evidenţă la nivel de unităţi.

72

Finanţarea de la bugetul de stat

La nivelul finanţatorului se procedează la deschiderea de credite bugetare pe care le dă

MFP Trezoreriei Finanţelor Publice Bucureşti pentru a trece sumele cu titlu de credite bugetare

din contul finanţatorului în contul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. În paralel cu deschiderea

de credite bugetare se declanşează repartizarea de credite bugetare de la Trezoreria Finanţelor

Publice Bucureşti către sucursala din Paşcani.

Repartizarea creditelor bugetare se face pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate în urma

deschiderii de credite. În acţiunea iniţiată de ordonatorul principal de credite, intervin unităţile

operative ale trezoreriei şi ceilalţi ordonatori subordonaţi, potrivit cu legăturile ierarhice dintre

aceştia.

73

„Finanţator” MINISTERUL FINANŢELOR

PUBLICE

Min. Educaţiei Cercetarii si

Inovarii

Trezoreria FP BucureştiEvidenţă1 EX

DocumentaţieEvidenţă 1 ex

Inform. Proiect aliniat

DBR(3 ex)-alin.cont OSCB

CDCB

ISJ IAŞIOSC

Trezoreria Paşcani1Ex. evidenţă

DRCB

informare

DBRCB

COLEGIUL TEHNIC DE CAI FERATE „ UNIREA” PASCANI

OP

CEC-uri ridicare numerar

La nivelul ordonatorului terţiar de credite are loc o consemnare în evidenţă a tuturor

fluxurilor băneşti obţinute de la unităţile Trezoreriei din teritoriu.

Fluxul informaţional privind finanţarea din bugetele locale

Finanţarea din bugetele locale se realizează sub forma alimentării cu fonduri băneşti sau

alocarea de fonduri, deosebindu-se prin faptul că finanţarea cheltuielilor se realizează în limita

disponibilului din cont.

Organul financiar local analizează solicitările de fonduri prin compararea bugetului local

aprobat cu bugetul de venituri şi cheltuieli al ordonatorului terţiar de credite bugetare cu luarea

în considerare a disponibilităţilor existente în contul bugetului local şi a priorităţilor de finanţare

din acesta.

Finanţatorul întocmeşte apoi o dispoziţie bugetară prin care se dispune ca din contul

bugetului local o anumită sumă să treacă în contul de disponibil al ordonatorului terţiar de

credite. Dispoziţia bugetară ( ordinul de plată) este adresată Trezoreriei Finanţelor Publice din

teritoriu.

La nivelul Trezoreriei se deschide un cont pe numele liceului, cont în care sunt virate

sumele privind finanţarea din bugetele locale

74

Primarcompartiment de specialitate din cadrul primăriitrezorerie

Cont buget local

Cont Primar/presedinte CL

Cont Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani

Informaţii asupra deschiderii creditelor bugetare

Dispoziţii bugetare

de repartizare

Director Colegiul Tehnic CF „Unirea” Paşcani

Informare

TREZORERIE

Bibliografie

1) Ştefura, Gabriel , Proces bugetar public, Ed. Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi, 2007;

2) Văcărel, Iulian, Finanţe publice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006;

3) Dogaru, Ilie, Costuri medii în învăţământul preuniversitar-studii, analize, metodologii, Ed.

Ceres, Bucureşti, 200

4) Legea învăţământului (Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare);

5) Legea privind statutul personalului didactic (Legea nr. 128/1997, modificată şi completată

ulterior) ;

6) Legea Nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice;

7) Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;

8) Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008

personalului didactic din învăţământ

75

monografie proces bugetar

Documents

Transcript of monografie proces bugetar