Monografie filiasi

of 94 /94
Strategia de dezvoltare a oraşului Filiaşi__________________________________________ 17 Cap.IV ANALIZA MULTICRITERIALĂ PRIVIND STRUCTURA ŞI FUNCłIILE ORAŞULUI FILIAŞI ŞI A TERITORIULUI PERIURBAN 4.1. POTENłIALUL MORFOLOGIC Teritoriul oraşului Filiaşi şi al localităŃilor rurale aparŃinătoare (FratoştiŃa, Uscăci, Branişte, Răcarii de Sus şi Bâlta) ocupă valea râului Jiu imediat în aval de confluenŃa acestuia cu afluenŃii săi Gilortul şi Motrul şi ariile intrerfluviale adiacente. Oraşul şi localităŃile rurale aparŃinătoare sunt aşezate pe stânga Jiului cu excepŃia localităŃii Bâlta care se află pe dreapta acestuia. Arealul administrativ al Filiaşiului ocupă un relief variat care înglobează lunca Jiului, terasele şi fruntea interfluviilor de pe ambele părŃi ale râului. Caracteristica reliefului în arealul oraşului Filiaşi este dată de faptul că, în evoluŃia sa, Jiul s-a abătut constant către sud-vest, săpând o vale asimetrică, cu terase numai pe partea stângă şi versant abrupt, lipsit de terase pe partea dreaptă (Fig.2). Albia majoră a Jiului, prezintă un râu în stadiul de bătrâneŃe, caracterizat printr-o luncă foarte largă, meandre divagante şi despletiri, cu eroziunea laterală foarte activă şi diminuarea la maximum a eroziunii verticale. Pe stânga râului, relieful coboară în trepte, de la podul piemontan al Amaradiei (35 - 200 m) la terasa 75 - 100 m, terasa 25 - 50 m, la lunca Jiului, iar pe dreapta, urcă abrupt la podul piemontan al BălăciŃei. În acest areal, relieful este dezvoltat pe o structură litologică orizontală de duritate redusă (nisipuri, argile, marne şi loess) în care, carecteristicile reliefului sunt impuse de rocă şi de procesele complexe care se desfăşoară la suprafaŃa acestora (pluviodenudare, alunecări, prăbuşiri etc.) (Fig.3). Lunca Jiului În sectorul Filiaşi, Jiul desfăşoară pe direcŃia NV – SE un curs foarte meandrat, pe o luncă ce are o lăŃime de 3,5 -4,0 km, fiind abătut mai întâi lângă versantul drept, de la confluenŃa cu Gilortul şi până la Schitu, apoi până la Răcarii de Jos ajunge în zona mediană a luncii, pentru a se abate la marginea stângă a luncii în dreptul localităŃii Tatomireşti. Pe dreapta râului, lunca vine în contact direct cu versantul relativ abrubt, care marchează limita Piemontului BălăciŃei, în timp ce pe stânga contactul cu

Embed Size (px)

description

Monografie filiasi

Transcript of Monografie filiasi

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 17

Cap.IV ANALIZA MULTICRITERIAL PRIVIND STRUCTURA I FUNCIILE ORAULUI FILIAI I A TERITORIULUI PERIURBAN

4.1. POTENIALUL MORFOLOGIC Teritoriul oraului Filiai i al localitilor rurale aparintoare (Fratotia, Uscci, Branite, Rcarii de Sus i Blta) ocup valea rului Jiu imediat n aval de confluena acestuia cu afluenii si Gilortul i Motrul i ariile intrerfluviale adiacente. Oraul i localitile rurale aparintoare sunt aezate pe stnga Jiului cu excepia localitii Blta care se afl pe dreapta acestuia. Arealul administrativ al Filiaiului ocup un relief variat care nglobeaz lunca Jiului, terasele i fruntea interfluviilor de pe ambele pri ale rului. Caracteristica reliefului n arealul oraului Filiai este dat de faptul c, n evoluia sa, Jiul s-a abtut constant ctre sud-vest, spnd o vale asimetric, cu terase numai pe partea stng i versant abrupt, lipsit de terase pe partea dreapt (Fig.2). Albia major a Jiului, prezint un ru n stadiul de btrnee, caracterizat printr-o lunc foarte larg, meandre divagante i despletiri, cu eroziunea lateral foarte activ i diminuarea la maximum a eroziunii verticale. Pe stnga rului, relieful coboar n trepte, de la podul piemontan al Amaradiei (35 - 200 m) la terasa 75 - 100 m, terasa 25 - 50 m, la lunca Jiului, iar pe dreapta, urc abrupt la podul piemontan al Blciei. n acest areal, relieful este dezvoltat pe o structur litologic orizontal de duritate redus (nisipuri, argile, marne i loess) n care, carecteristicile reliefului sunt impuse de roc i de procesele complexe care se desfoar la suprafaa acestora (pluviodenudare, alunecri, prbuiri etc.) (Fig.3). Lunca Jiului n sectorul Filiai, Jiul desfoar pe direcia NV SE un curs foarte meandrat, pe o lunc ce are o lime de 3,5 -4,0 km, fiind abtut mai nti lng versantul drept, de la confluena cu Gilortul i pn la Schitu, apoi pn la Rcarii de Jos ajunge n zona median a luncii, pentru a se abate la marginea stng a luncii n dreptul localitii Tatomireti. Pe dreapta rului, lunca vine n contact direct cu versantul relativ abrubt, care marcheaz limita Piemontului Blciei, n timp ce pe stnga contactul cu

18

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

interfluviul se realizeaz prin intermediul teraselor. Versantul drept al rului dintre Gura Motrului i Schitu este afectat de alunecri dintre care majoritatea active.

Fig.2 Harta geomorfologic a zonei Filiai (Stroe R., 2003)

Albia minor Albia minor prezint depuneri de aluviuni sub form de ostroave, limbi de nisip, grinduri de mal, mai mult sau mai puin fixate i cu nlimi de 2 3 m, sau plaje laterale. Limea albiei minore este variabil, de la 100 200 m pn la ngustri de 50 m lime, fiind prins ntre maluri nalte, estompate pe alocuri de depuneri recente i ntrerupte de grindurile afluenilor. n zona Schitu apare n lunc un martor de eroziune pe linia Schitu Rcarii de Sus. Substratul luncii n zona Filiai este format dintr-un complex argilos nisipos, sub care se afl un complex bazal din pietri i bolovni n masa de nisip, care st pe argile marnoase romaniene.

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 19

Terasele Jiului Sistemul teraselor Jiului n aval de confluena cu Gilortul, sunt prezente numai pe versantul stng al vii. Terasa de 15 - 20 m altitudine relativ, se dezvolt ca o treapt aproape continu de la Floreti pn la Malu Mare, fiind ntrerupt de la limita estic a oraului Filiai pn la Rcarii de Sus. Spre lunca Jiului, terasa este delimitat de o frunte n general abrubt. Conul de mprtiere al Fratotiei i cel comun al vilor toreniale Iapa i Apa Rece, coluvioneaz i nal podul terasei. La est de valea Crneti se ngusteaz i urc la 35 - 40 m altitudine unde este deformat prin coluvionare. Forajul de la Filiai spat n aceast teras, indic o structur format n baz din nisipuri grosiere cu pietri i bolovni care stau pe fundamentul argilos de vrst romanian i care suport nisipuri glbui de circa 2 m grosime. Terasa de 65 - 75 m altitudine relativ, apare doar la Rcarii de Sus i Rcarii de Jos. ntre valea Fratotiei i valea Rcrele de la nord-vest de Rcarii de Jos, podul terasei este puternic fragmentat. Pe fundul vilor evoluate ca: Valea Lung, Valea Iepii, Valea cu Ap Rece, care fragmenteaz terasa, se ncrusteaz ogae corespunztoare adncirii actuale a Jiului. Trecerea spre terasa inferioar se face n general lin. Terasa de 70 - 80 m este prezent doar ntre Fratotia i Filiai, fiind puternic fragmentat de vi toreniale ramificate.

Fig.3 Profil transversal litologic n lunca Jiului ntre Blta i Filiai (Stroe, 2003)

Morfodinamica versanilor Dezvoltarea proceselor geomorfologice actuale este strns legat de morfologia reliefului reprezentat prin gradul de fragmentare pe orizontal, energia versanilor, lungimea i valoarea nclinrii acestora. Astfel, apare evident faptul c degradrile se produc n general pe pante mai mari de 5o, iar amploarea lor crete proporional cu declivitatea.

20

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Precipitaiile prin distribuia acestora n cursul anului i mai ales frecvena ploilor toreniale, corelate cu tipul de vegetaie constituie un factor esenial de care depinde declanarea proceselor de degradare i ritmul lor anual. Prbuiri i alunecri de teren Prbuiri i alunecri de teren s-au nregistrat pe versantul drept al Jiului ntre Mnstirea Gura Motrului i Blta. n localitatea Blta au fost afectate de alunecri pe partea dreapt, strada Codrului, zona caselor Dragomir Marin i pe strada Pandurilor, ieire spre Gura Motrului pe partea stng. n satul Almjel, exist riscul de alunecare n zona central a satului, pe partea dreapt. Fenomene de risc geomorfologic i riscuri asociate acestor fenomene Prin fenomene geomorfologice de risc se nelege ansamblul proceselor geomorfologice endogene i exogene care, prin intensitatea de manifestare, extensiune spaial, durat i frecven, caracter relativ temporar sau permanent, au un anumit impact asupra condiiilor de mediu, asupra activitilor economice i asupra componentei sociale, concurnd la modificarea geocomponentelor, cu efecte vizibile n peisaj. n acest context, fenomenele de risc geomorfologic din zona Filiai sunt reprezentate de: seisme; prbuiri i alunecri de teren; curgeri noroioase; iroire; ravenare; torenialitate; agradarea albiilor; eroziunea i subminarea malurilor; meandrare. Iar ca riscuri asociate se pot meniona: risc hidrologic: - inundaiile; - emisia de poluani n ape; - schimbarea chimismului apelor. risc climatic: - emisiile de gaze i pulberi n atmosfer; - secetele sau/i ploile abundente; - ceaa. risc pedologic: - nmltinirea gleizarea pseudogleitarea; - pierderea fertilitii solurilor. risc antropic: - pierderile de viei omeneti (n seisme, inundaii, alunecri de teren, accidente rutiere etc.)

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 21

4.2. ZONAREA SEISMIC Zonarea teritoriului Romniei pe baza intensitii seismice, ncadreaz oraul Filiai i zona periurban n zona de grad seismic 7 (Fig.4, Fig.5). Aceast zon de seismicitate se intercaleaz ntre seismicitatea minim de 6 grade i seismicitatea relativ periculoas de 8 grade pe scara Richter. Din punct de vedere al coeficientului seismic KS (conform Normativ P 100 92), teritoriul de studiu acoper o zon n care acest coeficient nregistrez valoarea 0,12 (zona E). n toat zona Filiai perioada de col TC are valoarea 0,7 secunde (conform Normativ P100 92). innd seama de faptul c valoarea cea mai ridicat a intensitii seismice la nivelul teritoriului naional este 9 i valoarea cea mai ridicat a coeficientului seismic - KS este 0,32 (n zona seimic A), se consider c zona Filiai (conform valorilor de mai sus) aparine unei zone cu risc seismic mediu.

Fig. 4 Zonarea sismic a Romniei

Din punctul de vedere al riscului seismic, n sensul efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice amplasamentului, asupra construciilor existente pe acel amplasament, se stabilesc 4 clase de risc seismic: Clasa RsI, corespunznd construciilor cu risc ridicat de prbuire la cutremure (case cu vechime de peste100 ani sau din chirpici). Clasa RsII, corespunznd construciilor la care probabilitatea de prbuire este redus, dar la care sunt ateptate degradri structurale majore la incidena cutremurului (case din crmid cu vechime ntre 100 40 ani).

22

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Clasa RsIII, corespunznd construciilor la care sunt ateptate degradri structurale care nu afecteaz semnificativ sigurana structural, dar la care degradrile elementelor nestructurale pot fi importante (blocuri construite pn n 1970). Clasa RsIV, corespunznd construciilor la care rspunsul seismic ateptat este similar celui corespunztor construciilor noi, proiectate pe baza prescripiilor n vigoare. Comportarea cldirilor la micrile seismice depind nu numai de structura i volumul acestora, dar i de compoziia litologic a substratului n care sunt executate fundaiile (nisip i pietri, argil, marn, ml etc.), dar i de forma minor de relief pe care este aezat cldirea. Zonarea seismic dup caracteristicile litomorfologice ale terenului Din acest punct de vedere se poate face urmtoarea zonare, ncepnd cu terenul cel mai favorabil (Fig.6): 1. Podul piemontan; 2. Terasele Jiului i glacisul; 3. Lunca Jiului; 4. Pantele vii rului Jiu cu decliviti de peste 5o. 4.3. POTENIALUL CLIMATIC Principalii parametrii climatici, care induc i disfuncionaliti la nivelul oraului Filiai, sunt determinai de factorii genetici ai climei. 4.3.1.Factorii genetici ai climei Suprafaa activ subiacent Suprafaa activ subiacent reprezint cel mai important factor care introduce diferenieri teritoriale ale temperaturii aerului, temperaturii solului, vitezei i direciei vntului, ale numrului de zile cu cea etc. Teritoriul considerat include, att oraul Filiai, localitile rurale suburbane, ct i alte localiti situate n imediata sa vecintatea. Chiar dac suprafaa analizat nu este foarte vast, este destul de neomogen: Jiul i dezvolt sistemul de terase amplu pe partea stng, lunca ocup o suprafa vast, zona analizat corespunznd i confluenei Jiului cu principalii si aflueni Motrul i Gilortul. Diferena de altitudine dintre terasa superioar i lunc influeneaz o serie de procese i fenomene. Pe lng altitudine, exist i ali factori care creeaz diferene sau particulariti ale distribuiei elementelor climatice. Unul dintre acetia este tipul de sol, temperaturile ridicate din timpul zilelor senine de var nregistrate n zona de lunc fiind favorizate i de prezena unor soluri nisipoase, predispuse la nclzire.

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 23

Fig. 5 Romnia - zonarea teritoriului din punct de vedere al valorilor coeficienilor Ks

24

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Fig.6 TERITORIUL ADMINISTRATIV AL ORAULUI FILIAI

ZONAREA SEISMIC DUP RELIEF

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 25

De asemenea, vegetaia, construciile sau organismele acvatice determin diferenieri termice ntre perimetrul construit i cel natural. Astfel, temperaturile sunt ceva mai ridicate n arealul urban comparativ cu zona acoperit cu vegetaie, chiar dac diferenierea nu este major, dat fiind suprafaa relativ redus a oraului. Astefel, diferenieri locale apar i la nivelul diferitelor tipuri de vegetaie. n arealele mpdurite, de exemplu, temperatura este ceva mai sczut pe timp de var n cursul zilei, dect n arealele cultivate sau n arealele cu vegetaie ierboas; iar umezeala este mai mare deasupra i n vecintatea Jiului etc. Factorii radiativi innd cont de faptul c la Filiai nu se fac determinri actinometrice, datele folosite au fost determinate la staia Craiova, situat la circa 35 km sud de perimetrul studiat. Radiaia global are o valoare medie anual de 124 Kcal/cm2, din care 7075 Kcal/cm2 revin radiaiei solare directe. Cea mai mare radiaie lunar se nregistreaz n iunie i este de aproximativ 23 Kcal/cm2, iar cea mai mic n decembrie, cnd se nregistreaz numai 5,5-7 Kcal/cm2. Radiaia efectiv ajunge la 40 - 44 Kcal/cm2, variind ntre 6-8 Kcal/cm2 iarna i 10 - 14 Kcal/cm2 vara. Astfel, bilanul radiativ oscileaz ntre 45 - 48 Kcal/cm2, fiind negativ (-1,0 Kcal/cm2) n lunile ianuarie i decembrie i pozitiv n restul anului (7,5 Kcal/cm2 primvara; 8,0 Kcal/cm2 vara). Circulaia general a atmosferei Circulaia general a atmosferei n zona Filiai este dictat de principalii centrii barici, care acioneaz la nivelul continentului european Anticiclonul Azorelor, Depresiunea Islandez, Anticiclonul Est-european (Siberian), Depresiunea Mediteranean. Deplasarea maselor de aer sub aciunea ciclonilor i anticiclonilor genereaz perturbaii ale proceselor i fenomenelor atmosferice, caracteristice unei regiuni, imprimnd climatului un caracter dinamic. n luna ianuarie, Oltenia se afl sub influena puternic a Anticiclonului Siberian, care poate provoca geruri puternice, ninsori i viscole, dar i sub influena maselor de aer mai cald i mai umed aduse de ciclonii formai n perimetrul Mrii Mediterane, cu dezvoltare maxim n acest anotimp, iar procesele de convecie termic i frontogenez sunt mai frecvente dect n alte zone. Vara, n iulie, n cea mai cald lun din an, se resimte aciunea anticiclonului Azorelor, a Depresiunii Islandeze i a depresiunii din sud-vestul Asiei.

26

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

4.3.2.Principalii parametrii climatici Ca urmare a funcionrii cu ntreruperi a staiei meteorologice Filiai, pentru acurateea analizei se vor folosi n mare parte datele de la staia Craiova. Temperatura aerului. Temperatura medie anual la staia Craiova este de 10,8 C, luna cu cea mai ridicat valoare medie (22,5 C) fiind iulie, iar luna cu ce a mai redus valoare medie (-2,4C) fiind ianuarie (Fig. 7). Astfel, amplitudinea medie multianual este de 24,9C. La Filiai, conform valorilor nregistrate ntr-un interval de 15 ani (19841998), media multianual este de 10,5 C, luna cea mai cald fiind iulie cu 22,4 C, iar cea mai rece ianuarie cu -1,4 C (valoar ea mai ridicat din luna ianuarie comparativ cu zona Craiova putnd fi explicat de invaziile mai frecvente ale aerului rece din zona mai joas) (Fig. 8).

10C

10C

10,5C

10,5C

10,5C

10,8C

11C

11C

Izotermele anuale (C) Fig.7 Izoterme anuale n judeul Dolj

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 27

Regimul temperaturilor medii este unul caracteristic ntregii zone de la sud de Carpai cretere lent din luna ianuarie (luna de minimum) pn n iulie (luna de maxim), urmat de o nou scdere gradual. Cea mai mare valoare medie anual s-a nregistrat n anul 2000, cnd s-au atins 12,5 C, iar cea mai mic , de 9,1C, n anul 1933. Temperatura maxim absolut, de 41,5 C s-a nregistrat la data de 5 iulie 1916 , n timp ce minima absolut, de -35,5 C , la data de 25 ianuarie 1963. Regimul temperaturilor medii este unul caracteristic ntregii zone de la sud de Carpai cretere lent din luna ianuarie (luna de minimum) pn n iulie (luna de maxim), urmat de o nou scdere gradual.Temperatura medie lunar la Staia Filiai

XII XI X IX VIII VII VI V IV III II I -5.0 0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0

Fig.8 Temperatura medie lunar la Staia Filiai14.0

12.0

10.0

8.0

6.0

4.0

2.0

0.098 99 85 86 00 01 02 87 88 89 03 04 -2 0 00 20 01 92 93 94 95 96 90 91 97 -1 9 -1 9 -2 0 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -2 0 -2 0 -2 0 -1 9 -2 0 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 05

86

87

88

89

90

91

82

83

84

85

92

81

93

94

95

96

97

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

98

19

99

Mediile glisante pe intervale de 5 ani

Temperatura medie multianual

Fig.9 Variaia temperaturilor pe intervale glisante de timp (5 ani) fa de temperatura medie multianual

20

28

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Din calcularea mediilor glisante pe intervale de 5 ani a rezultat o uoar tendin de cretere a valorilor termice anuale, tendin diminuat n ultima parte a intervalului analizat, ceea ce nu semnific ns o revenire la normalitate a regimului termic, deoarece n ultimii ani, chiar dac avem valori mai reduse ale temperaturii medii anuale, s-au nregistrat creteri deosebite pentru intervalul de iarn (Fig.9). Precipitaiile atmosferice Cantitatea medie multianual, calculat pentru intervalul 1961-2005, este de 594,3 mm, variaiile nregistrate de la un an la altul fiind extrem de ample. Astfel, cea mai mare cantitate anual corespunde anului 2005 (peste 1000 mm), iar cea mai redus anului 1992 (293,5 mm). Dup cum se poate constata i din reprezentarea grafic de mai jos (Fig.10), ultima parte a intervalului analizat este caracterizat de oscilaii mari, cantitile czute fiind fie mult sub medie, fie mult deasupra acesteia, ceea ce determin numeroase disfuncionaliti n mai multe sectoare de activitate (agricultur, transporturi, infrastructur etc.).Variabilitatea cantitilor anuale de precipitaii1200.0

1000.0

800.0

600.0

400.0

200.0

0.019 61 19 63 19 65 19 67 19 69 19 71 19 73 19 75 19 77 19 79 19 81 19 83 19 85 19 87 19 89 19 91 19 93 19 95 19 97 19 99 20 01 20 03 20 05

Cantitatea anul de precipitaii

Cantitatea medie multianual

Fig.10 Variabilitatea cantitilor anuale de precipitaii

n urma calculrii mediilor glisante pe intervale de 10 ani a rezultat o tendin clar de diminuare a cantitilor de precipitaii, tendina de cretere din ultimii ani fiind una indus artificial de cantitile extrem de ridicate de la nivelul anilor 2002 i 2005 (Fig.11). Aceasta confirm deteriorarea regimului precipitaiilor atmosferice, ceea ce determin numeroase disfuncionaliti la nivelul arealului analizat. Cea mai mare cantitate medie lunar corespunde lunii iunie 73,6 mm, iar cea mai mic lunii februarie 35,6 mm.

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 29

800.0 700.0 600.0 500.0 400.0 300.0 200.0 100.0 0.019 61 -1 97 0 19 63 -1 97 2 19 65 -1 97 4 19 67 -1 97 6 19 69 -1 97 8 19 71 -1 98 0 19 73 -1 98 2 19 75 -1 98 4 19 77 -1 98 6 19 79 -1 98 8 19 81 -1 99 0 19 83 -1 99 2 19 85 -1 99 4 19 87 -1 99 6 19 89 -1 99 8 19 91 -2 00 0 19 93 -2 00 2 19 95 -2 00 4

Mediile glisante pe intervale de 10 ani

Cantitatea medie de precipitaii

Fig.11 Variaia temperaturilor pe intervale glisante de timp (5 ani) fa de temperatura medie multianual

Cantitile medii lunare de precipitaii80.0

70.0

60.0

50.0

40.0

30.0

20.0

10.0

0.0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fig.12 Cantitile medii lunare de precipitaii la Staia Filiai

30

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Din calcularea coeficientului pluviometric a rezultat c minimul principal (intervalul ianuarie-martie) este dublat de unul secundar, cu intensitate asemntoare (intervalul august-octombrie); coeficientul prezint valori supraunitare n intervalul aprilie-iulie (maximul este centrat pe luna iunie) i valori apropiate de unitate n lunile noiembrie i decembrie, dovad a influenelor mediteraneene, care sunt ns destul de estompate (Fig.12). Din punct de vedere socio-economic, sunt extrem de periculoase cantitile maxime n 24 de ore (91,5 mm la data de 6 septembrie 1968), precum i perioadele lipsite de precipitaii sau cu cantiti insuficiente. Vntul Predomin vnturile din est i din vest cu 21,4%, respectiv 22,1% (pentru perioada 1968 - 2003) din numrul total de cazuri. De asemenea, calmul atmosferic deine o pondere ridicat 24,6% (Fig.13). Viteza medie anual este de circa 3,7 m/s, iar viteza maxim poate atinge i valori de 28 - 29 m/s.Roza vnturilor (1974-2003)

N 25 NV 20 15 10 5 V 0 E NE

SV

SE

S

Fig.13 Roza vnturilor la Staia Filiai n general, n spaiile construite se dezvolt un topoclimat elementar urban, caracterizat, n primul rnd prin temperaturii mai ridicate dect n afara localitilor, diferenele fiind mai evidente iarna. Creterea temperaturii comparativ cu cmpul deschis se produce ca urmare a supranclzirii aerului n spaiul construit. Astfel, n arealul analizat, cel mai amplu spaiu construit apare la nivelul oraului Filiai, care se dezvolt linear, de-a lungul drumul european. Aceasta nseamn c zona respectiv este n mare parte lipsit de vegetaie i prezint un trafic foarte intens, ceea ce duce la concluzia evident c temperatura este mai ridicat dect n vecintatea oraului.

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 31

De asemenea, umezeala i evaporaia sunt mai reduse dect n cmp deschis datorit predominrii materialelor de construcie. Aceste probleme sunt mult mai estompate la nivelul aezrilor rurale din perimetrul analizat. n arealele acoperite cu pdure, se evideniaz un topoclimat de pdure, care se remarc mai ales prin modificarea regimului termic. Vara, n timpul zilei, temperatura n pdure este mai sczut dect n perimetrul urban sau n cmp deschis, diferenele termice putnd atinge i cteva grade, n funcie de vrsta, nlimea, tipul arborilor etc. n timpul iernii, diferenele se reduc destul de mult innd cont de faptul c arborii i pierd foliajul. De asemenea, un alt parametru climatic care sufer modificri importante este vntul, deoarece pdurea joac rol de obstacol, ceea ce determin diminuarea vitezei sale. Se recomand ca n apropierea perimetrelor construite, care sunt expuse vnturilor dominante, s se planteze o perdea protectiv de arbori pentru a proteja cldirile respective de intensificrile neperiodice ale acestora. n zona de lunc, apare un topoclimat de lunc i culoar de vale, caracterizat prin anumite particulariti ale regimului elementelor climatice. Astfel, temperatura aerului i a solului poate nregistra variaii. De exemplu, n funcie de tipul de sol acolo unde predomin solurile nisipoase, de culoare deschis, temperatura crete mult pe timpul zilei, rcirea de pe timpul nopii fiind la fel de accentuat. Asemenea areale sunt frecvente n perimetrul luncii Jiului. Un alt element de mare importan este numrul de zile cu cea, a crui pondere crete mai ales toamna i iarna. Ceaa reprezint principalul factor perturbator pentru transportul rutier n zon. 4.3.3.Disfuncionalitile induse de extremele climatice Dintre domeniile de activitate foarte afectate de extremele climatice amintim agricultura, transporturile, la acestea adugndu-se i starea de sntate a populaiei. Influena fenomenelor meteorologice adupra agriculturii Agricultura este puternic afectat de ngheurile trzii, brum, ploi toreniale, grindin etc. Chiar dac scderea temperaturii sub 0 C se produce episodic primvara i toamna, s-au nregistrat pagube la culturile agricole, mai ales la culturile de legume i leguminoase, acesta fiind obiectul activitii a numeroase aezri rurale din vecintatea oraului Filiai, inclusiv cele aparintoare. Data medie a primului nghe este 25 octombrie, iar a ultimului 5 mai, intervalul de zile fr nghe fiind n medie de 203. Au existat ns cazuri cnd primul nghe s-a produs n septembrie (8), iar ultimul n iunie (6) deteriornd sau distrugnd astfel culturile. Ca plante nerezistente la frig, n zona analizat se cultiv fasolea, castraveii i tomatele; ultimele dou se cultiv mai ales n solarii, motivaia fiind pe de o parte de natur climatic (protejarea de nghe), iar pe de alta comercial (scoaterea pe pia a produselor ct mai devreme).

32

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Dintre plantele slab rezistente la nghe, amintim cartoful i porumbul (pragurile termice critice sunt de -2 -3C la r srire i -1 -2 C la nflorire). n cazul porumbului, de exemplu, o temperatur de -4,5C duce la pierderea plantei. Bruma este de asemenea un fenomen extrem de duntor n agricultur. Numrul mediu anual al zilelor cu brum (1974 - 2003) este de 44,9. Aceasta se poate produce de la sfritul lunii septembrie pn la nceputul lunii mai, frecvena crescnd pn n decembrie (9,6 zile), luna cu cel mai mare numr de zile cu brum din an. Ploile toreniale asociate n cele mai multe cazuri cu grindin i descrcri electrice, sunt i ele foarte periculoase pentru agricultur deoarece duc la compromiterea parial sau total a culturilor agricole. Vulnerabilitatea la intensitatea ploilor de var este intermediar, intensitatea medie fiind de 0,03 - 0,04 mm/min., iar cea maxim medie de 0,20 - 0,30 mm/min (Octavia Bogdan, p. 242). Vulnerabilitatea la grindin a zonei analizate este intermediar spre mare, numrul mediu anual de zile cu grindin fiind de 1-2, iar cel maxim de 4 - 5 (Octavia Bogdan, p. 243). Influiena fenomenelor meteorologice asupra transporturilor Dintre fenomenele meteorologice care pot produce disfuncionaliti ale transporturilor, mai ales a celor rutiere, importan mare prezint ceaa, zpada, poleiul, viscolul i ploile toreniale. Ceaa poate perturba buna desfurare a transporturilor n orice anotimp. La Filiai, ceaa de advecie este mai frecvent iarna, cnd pe suprafaa rece a solului sau a stratului de zpad ptrunde aer cald i umed. Ceaa de radiaie se poate forma n orice anotimp, n condiiile rcirii radiative nocturne a suprafeei active. Numrul mediu anual al zilelor cu cea este de peste 60, frecvena cea mai mare nregistrndu-se n lunile decembrie i ianuarie (10 - 15 zile/lun). Chiar dac frecvena ceii este foarte mic (cca. 1 zi/lun), aceasta poate aprea i n lunile aprilie, mai, iunie i septembrie. Poleiul este un fenomen tipic de iarn, extrem de periculos pentru transportul rutier. n medie, la nivelul anului, se nregistreaz 2 - 4 zile cu polei, dar durata acestuia este relativ redus, de numai cteva ore. Viscolul reprezint cel mai violent fenomen din timpul iernii, mpiedicnd buna desfurare a transportului att prin troienirea zpezii pe carosabil, ct i prin reducerea vizibilitii. De asemenea, n caz de viscol este perturbat i transportul feroviar. Se produc n medie 3 - 4 viscole pe an, cu intensiti diferite (un caz extrem s-a nregistrat n ianuarie 1968 provocnd dezrdcinarea copacilor, smulgerea acoperiurilor caselor, ntreruperea alimentrii cu energie electric). Ploile toreniale pun mari probleme datorit ineficienei sistemului de canalizare sau a lipsei acestuia. De remarcat este faptul c prin perturbarea transportului se perturb ntreaga activitate socio - economic, din acest punct de vedere disfuncionalitile produse transporturilor fiind extrem de importante.

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 33

Influena climatului asupra stri de sntate a populaiei Este afectat n primul rnd de valurile de cldur nregistrate n perioada estival. Din acest punct de vedere, arealul analizat este unul problematic. Numrul zilelor de var (zile cu temperatur maxim 25C) este destul de ridicat 104,4, n nou din lunile anului (martie-noiembrie) nregistrndu-se astfel de temperaturi. n intervalul iunie-august se nregistreaz n medie peste 20 de zile de var: 21,3 zile n iunie; 27,6 zile n iulie i 26,2 zile n august. De asemenea, numrul de zile tropicale (zile cu temperatur 30 C) este ridicat, circa 45, lunile cele mai problematice fiind iulie (16,2 zile) i august (14,9 zile). Acesta este de fapt i intervalul n care se nregistreaz cele mai numeroase stri de lipotimie, cele mai afectate persoane fiind vrstnicii i copiii. 4.4. HIDROGRAFIA I RESURSELE DE AP 4.4.1. Reeaua hidrografic n cadrul teritoriului administrativ al oraului Filiai, reeaua cursurilor de ap este reprezentat de dou categorii de ape curgtoare, respectiv: un curs de ap permanent, rul Jiu; mai multe cursuri de ap cu un caracter semipermanent, care numai pe sectorul inferior au un caracter permanent. De precizat, c toate cursurile de ap cu caracter nepermanent, n marea lor majoritate, au drept colector principal rul Jiu. Din categoria acestora se menioneaz, de la nord la sud: Valea Fratotia, Ogaul Negraia, Valea Cioranu i prul Crneti (aflueni pe stnga rului Jiu). Pe partea dreapt, rul Jiu primete aportul a dou organisme hidrografice cu un caracter nepermanent, respectiv Valea Blta i Valea Miclea (Fig.14). Cursurile de ap permanente Jiul strbate pe o direcia NV-SE extremitatea vestic a perimetrului administrativ al oraului Filiai pe o lungime de aproximativ 10 km, respectiv aval de confluena cu rul Motru i pn la nord de satul Schitu (sat inclus n comuna Bralotia). Ca organism hidrografic principal n spaiul geografic respectiv, rul Jiu prezint toate elementele specifice unui curs de ap permanent, considerat dealtfel, i cel mai mare organism hidrografic al Olteniei, cu o lungime de 331 km i o suprafa a bazinului de 10 070 km2. La staia hidrometric Filiai, situat la podul rutier DN 6 (E70, Craiova D.T.- Severin), Jiul realizeaz 191 km de la izvoare i nc 140 km pn la confluena cu Dunrea. Din punct de vedre morfologic i hidrologic albia minor a rului, n zona respectiv, prezint limi minime de 137 m i maxime de 250 m, iar seciunea activ n zona localitii Blta este de aproximativ de 280 m2 la valori minime i

34

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

pn la aproximativ 490 m2 la valori maxime. Adncimea medie a albiei este de 2,10 m, iar adncimea maxim de 2,60 m. Panta albiei prezint valori cuprinse ntre 0,475 0,495 . Din punct de vedere morfologic, att pentru albia minor, ct i pentru lunca Jiului, se remarc dou procese dinamice: meandrarea i despletirea cursului de ap. Aceste procese sunt rezultatul activitii intense de eroziune, transport i acumulare fluvial exercitat de rul Jiu n albia minor, avnd ca rezultat forme specifice de relief minor: bancuri de nisip i pietri, ostroave, grinduri, popine, albii prsite i renii. Procesele respective pot fi provocate de cauze externe (rezistena diferit a rocilor, prezena conurilor de dejecie etc.), dar i de cauze interne, fora centrifug ce duce la o uoar nlare a apei spre malul concav i la o erodare mai puternic a acestuia. Din punct de vedere hidrologic, amonte de perimetrul oraului Filiai, Jiul primete doi aflueni importani, Gilortul pe stnga i Motru pe dreapta, care influeneaz puternic regimul nivelurilor i al debitelor anuale i multianuale. Pe baza datelor hidrometrice nregistrate la staia hidrometric Filiai se constat faptul c producerea nivelurilor maxime are cea mai mare frecven n luna mai (aproximativ 17%); iar nivelurile minime sunt frecvente n luna septembrie (30%) (Tab.2). Pentru o interpretare multianual a nivelurilor caracteristice lunare pe rul Jiu la staia hidrologic Filiai se red o situaie relevant n tebelele de mai jos.Tabel 2 Distribuia procentual lunar a nivelurilor minime i maxime anuale la staia hidrometric FiliaiI Niveluri minime anuale 7,9 Niveluri maxime anuale 0 5,1 13,6 15,2 16,9 11,8 6,8 1,7 0 6,8 8,5 13,6 4,0 1,3 0 0 0 2,6 19,7 30,3 21,0 5,3 7,9 II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Tabel 3 Niveluri caracteristice lunare la Staia hidrologic FiliaiNivelul caracteristic (cm , la mir) maxim mediu minim

I420 124 20

II352 136 14

III534 150 48

IV396 171 40

V436 171 74

VI504 148 58

VII444 119 42

VIII350 100 34

IX295 98 20

X502 106 32

XI404 118 34

XII396 122 33

Tabel 4 Cotele de aprare mpotriva inundaiilor Staia Filiai (cm la mir)Dist. de la izvor (km) 191 Dist. pn confl.(km) 140 Altit. Absolut Cote de aprare zonale (H, cm) a mirei (m) Atenie(CAZ) Inundaie(CIZ) Pericol (CPZ) 101,1 300 400 460

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 35

Situaia evoluiei nivelurilor pe Jiu, n perimetrul teritoriului administrativ al localitii Filiai, intereseaz mai ales n ceea ce privete posibilitile i eforturile comuniti locale privind aprarea mpotriva inundaiilor n caz de necesitate (Tab.3, Tab.4). Durata nivelurilor Alturi de amplitudinea variaiei de nivel, durata nivelurilor reprezint un alt aspect important al regimului nivelurilor i chiar al regimului scurgerii. Nivelurile mari au o durat medie de sub 1% din an, iar cele mici de 1 - 5% din an (Tab.5).Tabel 5 Durata medie a nivelurilor zilnice la Staia hidrologic Filiai

Intervalele amplitudinii nivelurilor (H, cm la mir) > 500 > 450 > 400 > 350 > 300 > 250 > 200 > 150 > 100 > 50

Durata Zile 0 0,04 0,2 1,5 4,7 14 44 147 317 365 % 0 0,01 0,06 0,4 1,3 3,8 12,1 40,3 86,8 100

Variaia pe rul Jiu a nivelurilor n timpul anului, determin anumite faze caracteristice, iar frecvena acestora este strns legat cu variaia condiiilor climatice; precipitaiile i regimul termic fiind determinani. Odat cu topirea zpezii, n intervalul martie-aprilie se nregistreaz o perioad a apelor cu niveluri mari de primvar i care poate continua cu viituri de primvar-var, ca efect al suprapunerii peste topirea zpezii a precipitaiilor provenite din ploi. ncepnd cu luna iunie urmeaz o scdere treptat a nivelurilor pn n luna septembrie-octombrie cnd se nregistreaz i perioada nivelurilor mici de vartoamn. Ca ultim faz caracteristic a nivelurilor, urmeaz preciptaiile de toamn frecvent bogate, nregistrndu-se astfel o perioad a nivelurilor maxime de toamn. Scurgerea apei Regimul scurgerii este un proces complex, rezultat din mbinarea diferit a surselor de alimentare n funcie de modul variat de manifestare a influenei fiecruia dintre factorii fizico-geografici. Se constat totui o uoar variaie a debitelor anuale fa de cele multianuale ale rului Jiu n sectorul Filiai (Tab.6).

36

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai Tabel 6 Debitele medii anuale i multianuale ale rului Jiu n sectorul FiliaiSeciunea (st. Hm., confl.) Filiai Confl. cu Motru aval Debite medii multianuale Q (m3/s) 69,9 85,5 q (/skm2) 13, 12,0 5% 98,0 122 Debite medii anuale (m3/s) 20% 81,0 100 50% 68,0 83,5 80% 57,0 70,0 95% 49,4 59,5

Paramnetrii scurgerii apei sunt: scurgerea lunar, scurgerea sezonier, scurgerea maxim i minim. Regimul scurgerii lunare Principalele caracteristici ale scurgerii zilnice determint alura general a variaiei scurgerii lunare. n analiza scurgerii lunare, un fenomen deosebit de important l reprezint repartiia n timp i de-a lungul cursului rului Jiu a volumelor scurse lunar n interiorul anului (Tab.7).Tabel 7 Repartiia scurgerii n timpul anului la staia hidrometric Filiai

Scurgerea medie lunar n % din scurgerea medie anual I 6,50 II 8,50 III 10,0 IV 14, 5 V 15, 6 VI 11, 4 VII 6,4 0 VIII 4,53 IX 3,8 5 X 5,2 0 XI 6,4 4 XII 7,08

Scurgerea sezonier Potrivit criteriilor hidrologice de determinare a sezoanelor caracteristice ale scurgerii s-au delimitat urmtoarele intervale caracteristice: volumul scurgerii de iarn (lunile XII - II) care reprezint 22 % din volumul scurgerii medii anuale, prezentnd n general tendina de cretere spre aval; volumul scurgerii de primvar (lunile III - V) care este cel mai mare dintre sezoanele anului i manifest o uoar tendin de descretere procentual din amonte spre vrsare; volumul scurgerii de var (lunile VI - VIII), care ocup locul doi ca i valoare procentual, dup volumull scurgerii de primvar. Tendina general este de scdere din amonte spre aval; volumul scurgerii de toamn (lunile IX - XI) care constituie cel mai mic procent din volumul scurgerii medii anuale. Scurgerea maxim i minim Cele mai mari viituri pe rul Jiu sunt cauzate de ploile generale i de lung durat i nicidecum de topirea zpezilor sau ploile suprapuse acestora. Frecvena producerii debitelor maxime n diferite sezoane este de: 40 - 50% primvara; 20 - 30% toamna; 10 - 20% vara i foarte rar iarna. Un interes

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 37

deosebit, alturi de cele mai mari debite, l prezint cunoaterea volumelor maxime scurse. Viitura din anul 1972 a fost cea mai mare, att ca debite, ct i ca volume scurse. Regimul termic i ngheul Cu privire la valorificarea datelor asupra temperaturii apei i determinarea valorilor caracteristice ntre media zilnic i valoarea de la ora 7,00 nu exist o diferen prea mare, n multe cazuri aceasta din urm putnd-o substitui pe prima. Analiza fenomenelor de nghe s-a realizat pe baza duratei acestora, cauzalitatea lor i modul n care influeneaz scurgerea apei. Valorile ce vizeaz evoluia i durata formaiunilor de nghe sunt cuprinse n tabelele 8 i 9.Tabel 8 Temperatura apei rului Jiu Staia Filiai Temperatura medie lunar i anual III IV V VI VII VIII IX X 4,5 9,9 14,6 19,6 21,3 20,6 16,5 11,4

I 0,7

II 1,3

XI 6,6

XII 2,3

An 10,8 Tabel 9

Frecvena producerii gheii

Evoluia ngheului pe rul Jiu sectorul Filiai Frecvena Durata n zile Durata n zile Durata total a podului de a podului de producerii n zile ghea ghea (raportat a formaiunilor de podului de ghea (raportat la iernile la total ierni cu ghea cu pod de ghea) observaii) % din totalul iernilor Med Max Min Med Max Min Med Max Min 86,0 59,3 21 57 4 15 57 0 29 86 0

Cursurile de ap nepermanente Reeaua hidrografic cu un caracter nepermanent, de altfel denumit n literatura de specialitate reea cu un caracter temporar, este prezent cu preponderen pe cei doi versani ai vii Jiului. Extinderea spaial foarte mare a vii Jiului pe stnga, determin prezena a tuturor formelor specifice unei vi: lunca, ce are limi cuprinse ntre 2 km i 4 km; terasele (joas i inferioar) cu limi ntre 0,5 3,5 km, respectiv 1,5 3,5 km; precum i versantul propriu-zis al vii cu limi de 1 1,5 km i altitudini cuprinse ntre 171 269 m. Reeaua hidrografic nepermanent este repezentat, de la nord la sud, pentru malul stng de vile Fgete, Fratotia, Negraia, Cioranu i Crneti, iar pentru malul drept al rului Jiu: Valea Blta i Valea Miclea (Tab.10).

38

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Lungimile cursurilor de ap i suprafeele bazinelor hidrograficele ale acestor cursuri nepermanente de ap sunt redate n tabelul 10.Tabel 10

Reeaua hidrografic tributar Jiului n zona oraului Filiai Curs de ap Lungime Suprafa nepermanent (L km) (F km2) Malul stng Fgete 2,25 Fratotia 14 13,9 Negraia 7,62 6,4 Cioranu 5,25 Crneti 9 11 Malul drept Blta 4,12 6 Miclea 2,75 1,4 Organismele prezentate anterior sunt tributare Jiului, chiar i n condiiile n care, n marea lor majoritate au fost rectificate i regularizate n perimetrul luncii rului. n extremitatea estic a zonei administrative a oraului Filiai se ntlnesc cteva ruri, cu un caracter nepermanent, dar care sunt tributare bazinului hidrografic Amaradia. Amintim n acest sens Valea Almjel. Sub aspectul scurgerii apelor de suprafa, vile respective au un regim torenial, n sensul c, n mod normal n perioadele cu precipitaii abundente, mai ales n lunile aprilie-iunie, realizeaz debite importante ce depesc cu mult minimele anuale i n anumite condiii pot determina chiar viituri ce afecteaz obiective industriale i locuine din perimetrul localitii Filiai. Este cazul vilor Fratotia, Negraia i valea prului Crneti. De altfel, cele trei vi, n perimetrul luncii rului Jiu au fost, n timp, regularizate n scopul asigurrii unei scurgeri dirijate ctre colector. n contextul promovrii Strategiei de dezvoltare a oraului Filiai se impune realizarea unor baraje din materiale locale, pe vile Fratotia, Negraia i Crneti, n vederea formrii a trei lacuri de acumulare nepermanet cu scopul atenurii eventualelor unde de viitur. Amplasamentul barajelor respective este redat n cadrul hrii reelei hidrografice a teritoriului administrativ Filiai. n prezent, frecvena lunar de producere a viiturilor pe organismele hidrografice respective prezint un maxim n luna mai i un minim n intervalul august-septembrie. De precizat c durata total a viiturilor oscileaz ntre 4 i 48 de ore, iar debitele maxime multianuale variaz n limite foarte largi. Ca excepie, n condiiile, n care autorii prezentului studiu, au luat n considerare ca n zona Negraia s se constituie o important zon de agrement (sporturi nautice, expoziii cmpeneti cu un caracter etnografic i agricol etc) lacul de acumulare de pe valea Negraia va constitui o acumulare permanent cu o suprafa de cel puin 1800 m2 i cu un volum de cel puin 2 mil. m3 ap.

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 39

Fig. 14

40

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Lacurile Exist n prezent trei lacuri antropice n perimetrul oraului Filiai (trei mici acumulri pe valea Cioranu: dou amonte de DN6/E70 bulevardul Racoeanu din perimetrul oraului, i unul aval). Lacurile respective, pe lng faptul c s-a ncercat s li se dea un rol de atenuare a apelor mari de pe valea respectiv, se constituie i ntr-un viitor spaiu de agement. 4.4.2. Apelele subterane n perimetrul administrativ al oraului Filiai, din punct de vedere morfologic, valea complex a Jiului se desfoar pe o lime de aproximativ 12 km, ntre cumpna de ape de pe malul drept cu altitudini cuprinse ntre 234 i 236 m, i cea de pe malul stng cu altitudini cuprinse ntre 264 - 272 m. n spaiul respectiv, att la nivelul luncii, ct i al teraselor, mai puin la nivelul versanilor vii se ntlnesc depozite aluvionare care nmagazineaz ape cu un caracter freatic. Apele freatice Pe baza seciunii hidrogeologice realizat prin cele 6 foraje hidrogeologice executate aproximativ perpendicular pe direcia vii rurlui Jiu, respectiv NV SE, se remarc existena depozitelor aluvionare, att pe dreapta luncii (la est de localitatea Blta), ct i pe ntreg spaiu cuprins de lunc i terase de pe stnga Jiului (Fig.15). Forajele au pus n eviden depozitele aluvionare ale rului care nmagazineaz ape freatice cu legtur hiraulic ntre ru i lunca propriu-zis. De altfel, stratele acvifere sunt cantonate n pietriuri cu nisip i bolovniuri cu nisip grosier. La nivelul luncii adncimea nivelului piezometric (Np) al apelor freatice este cuprins ntre 1,75 m pe dreapta rului i 2,50 m pe stnga. La nivelul terasei inferioare, pe care se desfoar aproximativ ntreg perimetrul administrativ al Filiaului, apele freatice prezint adncimi de 7,40 8m, iar pe terasa superioar adncimea crete pn la aproximativ 15m. Calitatea apelor freatice captate din lunca Jiului care a fost corespunztoare ca ape potabile la nceputul exploatrii pentru alimentarea cu ap a oraului Filiai, cu timpul au devenit necorespunztoare din cauza creterii coninutului n amoniac peste limitele admise de STAS 1342, fapt ce a dus la abandonarea puurilor respective i trecerea la alimentarea din conducta Izvarna. Apa din foraje, are un caracter agresiv fa de construciile metalice. Apele de adncime Apele de adncime sunt n general sub presiune unele devenind n lunc arteziene. Calitatea apelor de adncime este corespunztoare ca ape potabile

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 41

numai pentru cele situate deasupra stratelor de lignit, celelalte, fiind n contact cu stratele de crbune i au un coninut ridicat de fier i sulf (Fig.16).

Fig.15 Profil hidrogeologic prin valea Jiului Vulnerabiliti hidrice n spaiul administrativ Filiai n arealul studiat se pot identifica o serie de astfel de elemente, legate ndeosebi de valorile extreme ale scurgerii lichide care se manifest mai ales pe cursurile de ap cu un caracter temporar, respectiv Valea Fratotia, Negraia i prul Crneti, precum i excesul de umiditate, uneori chiar sub forma unor zone mltioase n extremitatea NV a oraului n bazinul hidrografic Negraia i n sectorul strbtut de C.F. Filiai Tg. Jiu. La acestea se adaug i importantele modificri, att ca direcionare (sens de scurgere), ct i ca modificri antropice ale calitii apelor de suprafa pe cursurile de ap Fratotia, Negraia, Cioranu i prul Crneti care n perimetrul luncii, dei regularizate, preiau din spaiul urbanistic o serie de ape uzate pe care le evacueaz direct n Jiu.

42

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Fig.16 Profil hidrogeologic n zona Filiai

4.5. POTENIALUL BIOPEDOGEOGRAFIC 4.5.1. Solurile Materialul de mai jos privind solurile a fost elaborat pe baza Lucrrii de bonitare natural i ncadrare a terenurilor agricole extravilane n clase de calitate. Teritoriul Administrativ Filiai, Judeul Dolj, ntocmit de OSPA Dolj, n anul 2006. 4.5.1.1. Clasele i tipurile de sol Situat n partea vestic a Piemontului Getic, teritoriul administrativ al oraului Filiai prezint un nveli de soluri relativ variat. Au fost deosebite un numr de 4 clase cu 6 tipuri de sol. Clasa protisoluri Este reprezentat prin tipurile regosoluri i aluviosoluri Regosolurile

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 43

Regosolurile ocup o suprafa de 1204,8 ha, sau 16,3 % din suprafaa agricol a teritoriului cercetat. Ele se ntlnesc pe arii mai importante pe versanii vilor din partea nord-vestic, n zona localitilor Fratotia i Branite, ca i pe dreapta Jiului, la vest de satul Blta. Regosolurile au o textur predominant lutoas, n primii 20 cm i lutoargiloas n profunzime. Datorit nclinrii moderate a terenului, cu pante cuprinse ntre 15 i 25 %, ele au un orizont A n grosime de 15 pn la 30 cm. Regosolurile au coninut redus de humus (1 3 % n orizontul A) i substane nutritive. Ca subtipuri, n acest teritoriu au fost ntlnite regosoluri calcarice (unitatea de sol nr. 1), ce au carbonat de calciu de la suprafa i regosoluri eutrice (U. S. nr. 2), lipsite de carbonai i cu un grad de saturaie n baze ce coboar frecvent ctre 80 % din capacitatea total de schimb cationic. Aluviosolurile Aceste soluri ocup ntinse suprafee n lunca Jiului, precum i n lungul altor cursuri de ap ce brzdeaz teritoriul. Aluviosolurile au textur ce variaz de la nisipolutoas la argiloas, dar predomin cele cu textur lutoas lutoargiloas. Textura lor variaz att pe profil, ct i de la un subtip la altul. Ele au, n general, coninut redus de humus i substane nutritive. Datorit aluvionrilor repetate, aceste soluri nu sunt debazificate, multe dintre ele prezentnd de la suprafa carbonai de calciu, astfel c reacia lor este, n general, neutr sau slab alcalin. La nivel de subtip au fost deosebite un numr de 7 uniti: aluviosoluri coluvice - calcarice, aluviosoluri coluvice - gleice - calcarice, aluviosoluri gleice calcarice, aluviosoluri gleice, aluviosoluri psamice - calcarice i aluviosoluri vertice - gleice - calccarice. Aluviosolurile coluvice - calcarice (U. S. 3) sunt rspndite pe suprafee reduse pe cteva vi, situate la est de Filiai, la sud de Almjel i pe glacisul de la contactul luncii Jiului cu versantul Piemontului Blciei. Aluviosolurile coluvice - gleice - calcarice (U. S. 4) le ntlnim pe vile de la vest de Fratotia, la nord de satul Izvoare, ca i la contactul luncii Jiului cu terasa, din zona localitii Rcarii de Sus. Ele s-au format prin acumularea materialelor erodate de pe versani, avnd o textur predominant lutoas. Terenurile U. S. 4 au stratul acvifer la mic adncime, astfel c solul este moderat gleizat. Aluviosolurile gleice - calcarice (U. S. 5) i aluviosolurile gleice (U. S. 6) ocup n lunc unele terenuri plane sau uor depresionare, astfel c apa freatic se gsete la adncimi mai mici, de obicei ntre 1 i 2 m. n astfel de cazuri, ea determin o gleizare mai accentuat a solului. Aceste soluri sunt prezente pe areale extinse n toat lunca Jiului. Aluviosolurile psamice - entice - calcarice (U. S. 7) sunt ntlnite pe grindul de mal de pe partea dreapt a Jiului. Ele sunt formate pe depozite aluviale cu

44

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

textur nisipolutoas. Fiind frecvent afectate de inundaiile Jiului, aceste soluri au un orizont A ocric slab exprimat. Aluviosolurile vertice - gleice - calcarice (U. S. 8) sunt prezente ntr-un singur areal din lunca Jiului, n dreptul localitii Blta. Ele se gsesc n partea cea mai joas a luncii, aici depunndu-se aluviunile cele mai fine. Aici stratul acvifer freatic se gsete la 1 2 m adncime, astfel c aceste soluri sunt moderat puternic gleizate. Prezena mineralelor smectitice i textura argilolutoas face ca solul s fie afectat de procese de vertisolaj. Clasa luvisoluri Solurile din clasa luvisoluri, respectiv preluvosolurile i luvosolurile, sunt specifice acestei pri a piemontului. Ele ocup o suprafa de cca. 3500 ha (47,3 % din suprafaa agricol), fiind solurile predominante ale regiunii. Preluvosolurile Preluvosolurile sunt cele mai rspndite soluri din regiune, ocupnd areale importante, att n Dealurile Amaradiei, ct i n Piemontul Blciei. Ele se ntind pe o suprafa de 2221,2 ha (Tab.11), fiind separate un numr de 6 uniti de sol. Preluvosolurile tipice (U. S. 9) sunt ntlnite pe terasa joas a Jiului, de la nord-vest i sud-est de Filiai. Areale mai mici sunt ntlnite pe unele culmi la nord-est de Rcarii de Sus i nord-vest de Almjel i la sud i vest de Blta. Aceste soluri au textur lutoas pn la argilolutoas n orizontul A ocric i lutoargiloas argiloas n orizontul B argic. Ele sunt soluri moderat debazificate, astfel c reacia este slab - moderat acid. Preluvosolurile stagnice (U. S. 10) ocup cteva suprafee la nord i est de Rcarii de Sus i la sud de Blta. Ele ocup unele culmi plane sau slab nclinate, au textur lutoargiloas n primii 20 cm i argiloas pe profil. Acumularea de argil n orizontul Bt determin o nrutire a nsuirilor hidrofizice i apariia n perioadele umede ale anului a excesului de umiditate provenit din precipitaiile atmosferice. Acest fenomen este ntlnit i la unitile de sol 12 i 14. Preluvosolurile stagnice sunt slab - moderat debazificate, au coninut redus de humus i reacie slab - moderat acid. Preluvosolurile vertice (U. S. 11) i vertice - stagnice (U. S. 12) sunt ntlnite la nord de Filiai i la Vest de Blta. Ele sunt formate pe depozite argiloase cu caracter gonflant, astfel c solul este afectat de procese vertice n orizontul B argic. Preluvosolurile molice - vertice (U. S. 13) au caracteristic orizontul A molic i orizontul Bt cu caracter vertic. Ele se ntind pe o suprafa important (978,8 ha), ce ocup aproape ntreaga teras joas a Jiului de pe partea stng. Preluvosolurile calcarice-stagnice (U. S. 14) sunt ntlnite n cteva areale, situate n partea de nord-est a teritoriului, pe unele culmi nguste, slab nclinate,

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 45

cu depozite argiloase carbonatice. Ele au textur argiloas i sunt afectate de exces de umiditate stagnant i de procese de eroziune prin ap. Luvosolurile Aceste soluri ocup suprafee ceva mai restrnse (1278,7 ha), fiind deosebite dou subtipuri luvosoluri tipice i luvosoluri stagnice. Ele au o difereniere textural accentuat pe profil, au un humus de calitate inferioar, n cantitate de 2 - 10% n orizontul Ao i sub 1% n orizontul E. Ele sunt mai puternic debazificate dect preluvosolurile, astfel c au o reacie moderat sau chiar puternic acid (pH=4,5-5,4). Luvosolurile tipice (U. S. 15) sunt ntlnite doar n Dealurile Amaradiei, pe culmile plane sau slab nclinate de la periferia vestic a acestora. Ele se ntind ca o band ncepnd de la nord i est de Branite pn la est de Rcarii de Sus. Aceste soluri sunt formate pe depozite argiloase, avnd textur lutoas n primii 20 cm i lutoargiloas sau argiloas n orizontul B argic. Luvosolurile stagnice (U. S. 16) apar n partea nordic a teritoriului pe unele din culmile piemontane de la est de localitatea Branite. Relieful plan i difernierea textural ntre orizonturile solului determin apariia unui exces moderat de umiditate provenit din precipitaii Clasa hidrisoluri Aceast clas este reprezentat doar prin gleiosoluri. Gleiosolurile Gleiosolurile sunt puin rspndite n teritoriul cercetat (172,4 ha), ele ocupnd cteva areale depresionare, ce determin prezena stratului acvifer freatic la foarte mic adncime, frecvent ntre 0 i 50 cm. Aceste soluri sunt formate pe depozite fluviale fine, astfel c textura solului este argiloas. n cadrul acestui tip au fost separate dou uniti de sol. Gleiosolurile cernice (U. S. 17) i gleiosolurile molice - calcarice (U. S. 18) ocup cteva din foste albii minore, prezente n lunca Jiului. Prezena stratului acvifer freatic la foarte mic adncime determin gleizarea excesiv a solului, uneori chiar de la suprafa, solul fiind nmltinit. Clasa antrisoluri Aceast clas este reprezentat doar prin tipul erodosol. Erodosolurile Ocup suprafee destul de extinse (1132 ha) n Dealurile Amaradiei ct i n Piemontul Blciei. Ele apar pe versani puternic nclinai (pante de peste 25 %), fiind rezultatul unor procese intense de eroziune areolar i de adncime, ca i a alunecrilor de teren. Aceste procese au aprut datorit defririi pdurilor i practicrii agriculturii pe terenurile nclinate.

46

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Textura solului variaz de la lutonisipoas pn la lutoargiloas, fiind dat de materialul adus la zi prin eroziune. La nivel de subtip au fost deosebite erodosoluri eutrice (U. S. 19) i erodosoluri calcarice (U. S. 20)Tabel 11 Nr. unitii de sol 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Suprafeele de teren pe tipuri i subtipuri de soluri Clasa, tipul i subtipul de sol (simbol) Suprafaa ha Clasa protisoluri Regosoluri calcarice (RSka) Regosoluri eutrice (RSeu) Aluviosoluri coluvice, calcarice (ASco-ka) Aluviosoluri coluvice, gleice, calcarice (ASco-gc-ka) Aluviosoluri gleice, calcarice (ASgc-ka) Aluviosoluri gleice (ASgc) Aluviosoluri psamice, entice, calcarice (ASps-en-ka) Aluviosoluri vertice, gleice, calcarice (ASvs-gc-ka) Clasa luvisoluri Preluvosoluri tipice (ELti) Preluvosoluri stagnice (ELst) Preluvosoluri vertice (ELvs) Preluvosoluri vertice, stagnice(ELvs-st) Preluvosoluri molice, vertice(ELmo-vs) Preluvosoluri calcarice, stagnice(ELca-st) Luvosoluri tipice (LVti) Luvosoluri stagnice (LVst) Clasa hidrisoluri Gleiosoluri cernice (GSce) Gleiosoluri molice, calcarice (GSmo-Ka) Clasa antrisoluri Regosoluri eutrice (RSeu) Regosoluri calcarice (RSka) Total agricol 2598,7 64,8 1140,0 110,4 147,2 972,6 103,8 34,4 26,5 3499,9 746,1 202,9 124,8 51,7 978,8 116,9 1250,0 28,7 172,4 72,0 100,4 1132,0 989,6 124,4 7404 % 35,1 0,9 15,4 1,5 2,0 13,0 1,4 0,5 0,4 47,3 10,1 2,7 1,7 0,7 13,2 1,6 16,9 0,4 2,3 1,0 1,3 15,3 13,3 2,0 100

4.5.1.2. Disfuncionalitile terenurilor Cercetarea condiiilor de mediu din teritoriul administrativ Filiai a relevat prezena unei serii de disfuncionaliti pentru utilizarea terenurilor ca arabil. Aceste disfuncionaliti sunt cauzate pe de o parte de unele nsuiri ale solului, iar pe de alt parte de condiiile de relief i hidrologie (Tab.12). nsuirile solului ce au fost luate n consideraie n aceast arie, privesc textura n orizontul superior i aciditatea solului.

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 47 Tabel 12 Suprafeele de teren n funcie de disfuncionalitile pentru utilizarea ca arabil Suprafaa Categoria de disfuncionalitate ha % Textura solului n orizontul superior 2368,5 32,0 nisipolutoas N2 34,4 0,5 lutoargiloas C2 929,3 12,5 argilolutoas C3 1404,8 19,0 Aciditatea solului 3515,9 47,5 moderat acid, pH de 5,5 5,8 A2 2237,2 30,2 moderat acid, pH de 5,1 5,4 A2 1278,7 17,3 Panta terenului 3066,5 41,4 slab moderat nclinat, pant 5,1 15,0 % P2 584,9 7,9 moderat nclinat, pante de 15,1 20,0 % P3 1297,8 17,5 moderat nclinat, pante de 20,1 25,0 % P4 51,8 0,7 puternic nclinat, pante de 25,1 i 35,0 % P5 927,6 12,5 foarte puternic nclinat, pante de peste 35,1 % P6 204,4 2,8 Eroziunea n suprafa a terenului 2483,7 33,5 slab E2 1234,8 16,7 moderat E3 116,9 1,5 foarte puternic excesiv E4 1132,0 15,3 Alunecri de teren 341,4 4,6 n brazde sau valuri semistabilizate i active F3 72,1 1,0 n trepte, movile i prbuiri semistabilizate i active F4 269,3 3,6 Gradul de neuniformitate al teritoriului 341,4 4,6 slab neuniform U3 51,8 0,7 moderat neuniform U4 289,6 3,9 Excesul de umiditate de natur freatic 2374,8 32,1 moderat gleizat Q2 1320,6 17,8 puternic gleizat Q3 881,8 11,9 foarte puternic gleizat Q4 100,4 1,4 excesiv gleizat Q5 72,0 1,0 Excesul de umiditate de suprafa, stagnant 1289,7 17,4 slab stagnogleizat W2 1217,7 16,4 moderat stagnogleizat W 3 72,0 1,0 Inundabilitate 1199,0 16,2 rar inundabil H4 1127,0 15,2 frecvent inundabil H5 72,0 1,0

Textura solului n ce privete textura solului n orizontul superior, au fost avute n vedere att texturile grosiere, ct i cele fine. Solurile cu textur grosier au coninut redus de humus, capacitate redus de schimb cationic, capacitate sczut de reinere a apei i elementelor nutritive. Din aceast cauz ele ridic probleme legate de stabilitatea structurii solului n realizarea patului germinativ, de aprovizionarea culturilor cu ap i substane nutritive.

48

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Solurile cu textur fin, lutoargiloas i argiloas, creeaz disfuncionaliti n efectuarea lucrrilor agricole, n principal a arturilor. Textura fin impune efectuarea lucrrii solului la umiditatea optim i la adncimi variate i efectuarea la 3 - 4 ani a unei scarificri, pentru mbuntirea nsuirilor fizice (porozitate, permeabilitate, capacitate de nmagazinare a apei) a orizonturilor subiacente stratului arat. Pentru c solurile cu textur fin, ele rein o cantitate ridicat de ap, devin plastice la o umezire intens, astfel c, utilajele agricole adesea patineaz sau chiar se nnmolesc pe astfel de terenuri, totodat se realizeaz o artur de slab calitate. Cnd aceste soluri se usuc, ele devin foarte compacte i dure, astfel c artura se execut cu dificultate, iar stratul arat va fi bulgros, necesitnd alte intervenii pentru mbuntirea lui. Lucrarea solului, atunci cnd este prea umed sau este prea uscat, determin un consum ridicat de energie. De aceea, este necesar ca artura s se realizeze la umiditatea optim. Intervalul de timp, cnd umiditatea solului este optim pentru executarea patului germinativ al plantelor agricole, este adesea scurt, astfel c apar disfuncionaliti n realizarea lucrrii respective. Pentru a limita apariia unor astfel de situaii, este necesar ca unitile, ce execut lucrrile agricole, s fie dotate sau cu mai multe utilaje sau acestea s fie foarte performante. Pe teritoriul cercetat au fost identificate soluri care au textur nisipolutoas (34,4 ha sau 0,5 %), cum sunt cele ale unitii de pretabilitate la arabil (U. P.) nr. 21. n formula unitii de teren le gsim notate cu N2. Terenurile cu soluri ce au textur argiloas ocup suprafee mult mai extinse (2334,1 ha sau 31,5 %). Au fost separate uniti de pretabilitate cu numerele 3, 4, 5, 6, 15,, 23, 25, 28 i 29, ce au textur lutoargiloas, notat cu C2 i uniti cu textur argiloas, nregistrate la unitile cu numerele 7, 10, 16, 17, 22 i 26 i notate cu C3. Aciditatea solului Aciditatea solului se refer la apariia n sol a unei reacii acide, ca urmare a ndeprtrii din complexul adsorbtiv a cationilor de Ca++ i Mg++, deci a debazificrii mai mult sau mai puin accentuate. Acest proces afecteaz solurile din clasa luvisoluri, acestea avnd o reacie moderat acid. n teritoriul cercetat au fost identificate dou situaii. Una n care solul are o reacie acid moderat, dar mai puin intens, cu un pH cuprins ntre 5,5 i 5,8, notat n formula unitii de pretabilitate cu A2.. Aceast situaie este ntlnit la unitile cu numrul: 1, 4, 5, 6, 10, 15, 16, 24, 25, 27 i 28. A doua situaie o reprezint solurile cu o reacie mai sczut, pH ntre 5,1 i 5,4, ntlnite n cazul unitilor de pretabilitate nr. 8, 11 i 12. Situaiile acestea au fost notate cu A2 moderat acid, pH de 5,5-5,8 i cu A3 moderat acid, pH de 5,1-5,4. Suprafaa afectat de aciditatea sczut este de 3515,9 ha, ceea ce reprezint 47,5 % din teritoriul agricol.

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 49

Condiiile de relief i hidrologie privind solurile Condiiile de relief i hidrologie se refer la panta terenului, eroziunea n suprafa, alunecrile de teren, neuniformitatea teritoriului, excesul de umiditate de natur freatic, excesul de umiditate de suprafa, stagnant i inundabilitatea terenurilor. Panta terenului Acest factor are o importan deosebit n dezvoltarea unor procese geomorfologice, dar n acelai timp ea creeaz o serie de disfuncionaliti n utilizarea ca arabil a teritoriului. Lucrarea solului pe terenurile n pant impune luarea unor msuri de protecie, n primul rnd de prevenire a eroziunii. n teritoriul administrativ Filiai au fost identificate cinci categorii de pante, care prezint importan din punct de vedere al disfuncionalitilor ce le creeaz utilizrii ca arabil. Ele au fost notate cu P2 slab moderat nclinat, pante cuprinse ntre 5,1 15,0 % (unitile de pretabilitate nr. 6, 12, 16 i 17). P3 moderat nclinat, pante de 15,1 20,0 % (U. P. 9, 13 i 15), P4 moderat nclinat dar cu pante de 20,1 25,0 % ( U. P. 23), P5 puternic nclinat, cu pante cuprinse ntre 25,1 i 35,0 % (U. P. 24 i 25) i P6 foarte puternic nclinat, pantele terenului depind 35,1 % (U. P. 27, 28 i 29). Terenurile agricole cu nclinare de peste 5 % se ntind pe o suprafa de 3066,5 ha sau 41,4 %. Eroziunea n suprafa Eroziunea n suprafa afecteaz terenurile situate pe versani. n teritoriul cercetat au fost identificate trei situaii. Au fost separate uniti (U. P. 13, 15, 16 i 23) n care solurile sunt moderat erodate (E2), dar n interiorul lor se ntlnesc i areale fr eroziune sau cu eroziune puternic i foarte puternic, dar ultimele apar doar local, avnd o pondere foarte mic. O alt unitate (U. P. 17) este cu eroziune puternic, notat cu E3. Aici apar i terenuri foarte puternic sau excesiv erodate. Ultima situaie privete terenurile erodate foarte puternic pn la excesiv (U. P. 24, 25, 27, 28 i 29) notate cu E4. Alunecrile de teren Alunecrile de teren, ce sunt nregistrate pe o suprafa de 341,4 ha, afecteaz o mare parte din versanii vilor, ce fragmenteaz teritoriul. Sunt ntlnite alunecri n brazde sau valuri semistabilizate i active (U. P. 23 i 29), notate cu F3, iar cele mai multe din ele sunt alunecri n trepte, valuri sau movile semistabilizate i active (U. P. 25 i 28), notate cu F4.

50

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Gradul de neuniformitate a teritoriului Terenurile din teritoriul cercetat nu sunt toate uniforme, pentru c au intervenit diveri factori asupra suprafeei topografice i au modificat-o. n aria administrativ a oraului Filiai au fost identificate dou categorii de neuniformitate a terenului: terenuri slab neuniforme (U. P. 23), notate cu U3 i terenuri moderat neuniforme (U. P. 25, 28 i 29) notate cu U4. Excesul de umiditate de natur freatic Prezena stratului acvifer freatic n apropierea suprafeei terenului determin n sol apariia proceselor de gleizare. Intensitatea cu care aceste procese se manifest determin formarea de subtipuri gleice sau chiar de gleiosoluri. Excesul de umiditate de natur freatic afecteaz o suprafa de 2374,8 ha sau 32,1 %. n teritoriul cercetat, procesele de gleizare a solului, ntlnite pe luncile rurilor, cuprind toate gradele de intensitate. Pe grinduri i terase de lunc sunt soluri negleizate sau gleizate slab. Pe terenurile ceva mai joase, gradul de gleizare al solului este mai pronunat, aici sunt soluri cu gleizare moderat (U. P. 2, 3 i 14,), notate cu Q2. De asemenea, ntlnim aluviosoluri cu gleizare puternic (U. P. 19 i 20), notate cu Q3 i cu gleizare foarte puternic (U. P. 22), notate cu Q4. Terenurile ce au cotele cele mai coborte, au gradul de gleizare este excesiv (U. P. 26), acesta fiind notat cu Q5. Excesul de umiditate de suprafa stagnant Procesele de stagnogleizare se manifest pe suprafeele relativ orizontale sau depresionare, cu drenaj intern i extern deficitar. n acest teritoriu au fost stabilite dou categorii de soluri afectate de exces de umiditate stagnant. O prim categorie este dat de excesul moderat de umiditate stagnant, ce se ntlnete n preluvosoluri i luvosoluri (U. P. 5, 11, 14, 17 i 22), notat cu W2, iar a doua categorie o reprezint excesul de umiditate puternic (U. P. 26), notat cu W3. Inundabilitatea Terenurile situate n lunca Jiului, ca i cele de pe luncile rurilor mai mici sau a celorlalte vi, ce nu au un curs de ap permanent, sunt afectate mai rar sau mai des de inundaii. n regiunea avut n studiu, au fost stabilite dou categorii de terenuri afectate de inundaii: terenuri rar inundabile (U. P. 18, 19, 20, 21 i 22), notate cu H4 i terenuri frecvent i foarte frecvent inundabile (U. P. 26), notate cu H5. Pe baza disfuncionalitilor prezentate mai sus au fost stabilite clasele de pretabilitate a terenurilor la arabil i cerinele ameliorative necesare ridicrii

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 51

fertilitii solului, ct i pentru prevenirea i combaterea unor procese de degradare a terenurilor. 4.5.1.3.Clasele de teren dup pretabilitatea la arabil Trebuie remarcat c n teritoriul cercetat nu s-au putut stabili terenuri fr restricii, adic terenuri de clasa I-a, care nu cauzeaz disfuncionaliti procesului de producie agricol. n schimb, sunt prezente restul de clase, respectiv clasele II VI (Tab.13, Fig.17). Clasa a II-a Terenuri cu disfuncionaliti reduse n cazul utilizrii ca arabil Terenurile cuprinse n aceast clas (1212,3 ha) prezint limitri slabe pn la moderate n ce privete solul, condiiile de relief i excesul de umiditate. Ele cauzeaz disfuncionaliti reduse n ce privete utilizarea solului ca arabil. Disfuncionalitile sunt cauzate de textura lutoargiloas a solului n orizontul superior (unitile nr. 3, 4, 5, i 6), de aciditatea moderat a solului, pH-ul cuprins ntre 5,5 i 5,8 (unitile nr. 1, 4, 5 i 6), de gleizarea moderat a solului (unitile nr. 2 i 3), de stagnogleizarea slab (unitatea nr. 5) i de nclinarea slab moderat a terenului (unitatea nr. 6). Clasa a III-a Terenuri cu disfuncionaliti moderate n cazul utilizrii ca arabil Terenurile din aceast clas ocup o suprafa de 3808,9 ha, ceea ce reprezint 51,4 % din suprafaa agricol a teritoriului administrativ al oraului Filiai. ncadrarea terenurilor s-a bazat pe disfuncionalitile moderate, ce sunt date de textura argiloas a solului (unitile nr. 7, 10, 14 i 17), de aciditatea moderat, pH cuprins ntre 5,1 5,4 (unitile 8, 11 i 12), de panta moderat a terenului, declivitate de 15,1 20,0 % (unitile nr. 9, 13 i 15) i de eroziunea moderat (unitatea nr. 17). La aceste disfuncionaliti se mai adaug de obicei limitri de grad mai mic, cum sunt cele privind textura lutoargiloas (unitatea nr. 15), eroziunea slab (unitile nr. 13, 15 i 16), panta slab, declivitate de 5,1 15,0 % (unitile nr. 12, 16 i 17) i aciditatea moderat, pH de 5,4 5,8 (unitatea nr. 9). Clasa a IV-a Terenuri cu disfuncionaliti severe n cazul utilizrii ca arabil Aceast clas cuprinde 6 uniti, ce acoper o suprafa de 1178,8 ha. Terenurile sunt afectate de disfuncionaliti puternice, ca: inundabilitatea rar a terenurilor (unitile nr. 18, 19, 20, 21 i 22), de gleizarea foarte puternic (unitatea nr. 22) i de panta moderat a terenului, declivitate de 20,1 25,0 % (unitatea nr. 23). La unele uniti se adaug limitri de grad inferior. Aa sunt limitrile privind gleizarea puternic (unitile nr. 19 i 20), stagnogleizarea slab (unitatea nr. 22), textura lutoargiloas (unitatea nr. 23), argiloas (unitatea nr. 22) i nisipolutoas (unitatea nr. 21), precum i limitrile

52

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

date de alunecrile n brazde i valuri, neuniformitatea slab i eroziunea slab prezente n unitatea nr. 23. Tabel 13Suprafeele unitilor i claselor de calitate a terenurilor agricole din teritoriul administrativ al oraului Filiai Nr. Unitile i clasele de calitate Suprafaa unitii a terenurilor agricole ha % 1 IIEL A2 l / la 531,2 7,2 2 IIAS Q 2 ln / l 238,0 3,2 3 IIAS Q2 C2 la / la 103,8 1,4 4 IIEL A2 C2 la / al 124,8 1,7 5 IIEL W 2 A2 C2 la / al 109,8 1,5 6 IIEL A2 C2 P2 la / al 104,7 1,4 Total clasa a II-a 1212,3 16,4 7 IIIAS C3 al / al 26,5 0,4 8 IIILV A3 l / la 981,5 13,3 9 IIIRS P3 l / n 64,8 0,9 10 IIIEL C3 A2 al /al 15,4 0,2 11 IIILV A3 W 2 l / al 28,7 0,3 12 IIILV - A3 P2 l / al 268,5 3,6 13 IIIRS P3 E2 l / la 1088,2 14,7 14 IIIEL C3 W 2 Q2 al / al 978,8 13,2 15 IIIEL P3 E2 A2 C2 la / al 144,8 2,0 16 IIIEL C3 A2 E2 P2 al / al 94,8 1,3 17 IIIEL C3 E3 W 2 P2 al / al 116,9 1,5 Total clasa a III-a 3808,9 51,4 18 IVAS H4 l / l 110,4 1,5 19 IVAS H4 Q3 l / la 147,2 2,0 20 IVAS H4 Q 3 l / l 734,6 9,9 21 IVAS H4 N2 nl / n 34,4 0,5 22 IVGS - H4 Q4 C3 W 2 al / al 100,4 1,3 23 IVRS P4 F3 U3 E2 C2 la / al 51,8 0,7 Total clasa a IV-a 1178,8 15,9 24 VER P5 E4 A2 ln / la 720,3 9,7 25 VER P5 E4 F4 U4 A2 C2 la / l 207,3 2,8 26 VGS - H5 Q5 W 3 C3 al / a 72,0 1,0 Total clasa a V-a 999,6 13,5 27 VIER P6 E4 A2 l / al 122,1 1,7 28 VIER P6 E4 F4 U4 A2 C2 la / l 62,0 0,8 29 VIER P6 E4 U4 F3 C2 la / l 20,3 0,3 Total clasa a VI-a 204,4 2,8

Clasa a V-a Terenuri cu disfuncionaliti foarte severe, nepretabile ca atare la arabi Terenurile din aceast clas, ce ocup o suprafa de 999,6 ha, prezint disfuncionaliti foarte puternice n ce privete utilizarea ca arabil, datorit nclinrii puternice a versanilor, cu pante frecvente cuprinse ntre 25,1 i 35,0 %

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 53

(unitile nr. 24 i 25) i inundabilitatea frecvent, asociat cu gleizarea excesiv a solului, cauzat de adncimea foarte mic a apei freatice (unitatea nr. 26). Aceste terenuri vor putea fi utilizate doar prin amenajri speciale, ce determin modificarea nsuirilor fizice i chimice i ca urmare, se ajunge la mbuntirea fertilitii solului. n afar de aceste disfuncionaliti principale, mai sunt asociate i restricii de grad inferior, respectiv: eroziunea foarte puternic pn la excesiv i aciditatea moderat (unitile 24 i 25), alunecrile n trepte i movile, neuniformitatea moderat i textura lutoargiloas (unitatea nr. 25), excesul moderat de umiditate stagnant i textura argiloas (unitatea nr. 26). Clasa a VI-a Terenuri cu disfuncionaliti extrem de severe,care nu pot fi folosite ca arabil Aceast clas cuprinde o suprafa de 204,4 ha, repartizat n trei uniti, respectiv nr. 27, 28 i 29. Disfuncionalitatea principal, care cauzeaz excluderea de la arabil a acestor terenuri, este dat de declivitatea foarte puternic, panta ternului depind 35,1 %. n afar de aceast limitare major, la aceste uniti se asociaz i restricii determinate de eroziunea foarte puternic pn la excesiv, apoi aciditatea moderat a solului n orizontul superior (unitile nr. 27 i 28), alunecrile de teren i textura lutoargiloas (unitile nr. 28 i 29). 4.5.1.4.Cerinele ameliorative Cerinele ameliorative se refer la principalele lucrri agropedoameliorative i de mbuntiri funciare, necesare pentru creterea fertilitii solului i stoparea sau diminuarea unor procese, ce degradeaz unele dintre terenuri. Lucrrile agropedoameliorative Lucrarea solului la umiditatea optim i la adncimi variate Lucrarea solului la umiditatea optim i la adncimi variate este recomandat pe terenurile cu textur fin n orizontul superior (2334,1 ha), care prin lucrrile agricole se pot tasa i forma un orizont de hardpan. Lucrarea solului la umiditatea optim ( la 2/3 din intervalul umiditii active) duce la realizarea unui orizont arat uniform afnat i cu un consum redus de energie. Amendarea cu calcar Aceasta este recomandat pe terenurile cu reacie moderat acid (3515,9 ha) i care prezint o debazificare puternic n orizontul arat. Aa sunt terenurile cu preluvosoluri i luvosoluri.

54

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Fig.17 Harta pretabilitii terenurilor la arabil

Scarificarea Scarificarea este necesar s se realizeze pe terenurile alctuite din depozite argiloase, cum sunt cele cu preluvosoluri vertice, preluvosoluri stagnice i luvosoluri stagnice (1503,8 ha), aceste soluri prezentnd nsuiri fizice mai puin

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 55

favorabile culturilor agricole. Efectuarea la 2 3 ani distan n timp a acestei lucrri asigur o mai bun aerisire a solului, o permeabilitate mai ridicat i o capacitate mai mare de reinere a apei. Agrotehnica antierozional Agrotehnica antierozional cuprinde o serie de lucrri specifice terenurilor n pant, necesare prevenirii i stoprii eroziunii solului (1882,7 ha). Aa sunt terenurile situate pe versani, cu soluri mai mult sau mai puin erodate, aici fiind recomandate arturi pe curba de nivel, culturi n fii, asolamente de protecie i n unele cazuri lucrri antierozionale complexe. Plantaii de protecie (mpduriri) mpduririle se recomand a fi executate pe versanii afectai de eroziune puternic pn la excesiv i pe terenurile afectate de alunecri (1183,8 ha). Ele au rolul de stabilizare a malurilor ravenelor i mpiedicarea naintrii i ramificrii acestora, a rpelor de desprindere a alunecrilor pentru prevenirea extinderii lor, dar i a corpului alunecrii, mai ales a celor active, n vederea stabilizrii lor. Culturi amelioratoare i tolerante la excesul de umiditate Acestea cuprind terenurile afectate de exces de umiditate stagnant sau de natur freatic (2288,4 ha). Aceste culturi se vor folosi n paralel cu celelalte msuri de desecare i drenaj. Culturi tolerante, protectoare i pentru ngrminte verzi pe solurile nisipoase Ele sunt necesare i este bine s fie realizate pe aluviosolurile psamice (34,4 ha), prezente n lunca de pe partea dreapt a Jiului. Culturi amelioratoare pe soluri slab structurate Sunt recomandate a se nfiina pe terenurile cu soluri cu textur argiloas n orizontul superior (1404,8 ha) i care au structur degradat datorit utilizrii mainilor agricole la umiditate necorespunztoare sau ca urmare a diminurii coninutului de humus. Lucrrile de mbuntiri funciare Lucrri de meninere i prevenire a ridicrii nivelului freatic Acestea sunt recomandate n luncile rurilor unde nivelul stratului acvifer freatic se afl la 1 3 m adncime (2202,4 ha), aici existnd fluctuaii importante de nivel, cauzate de variaia cotelor apelor rului.

56

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Lucrri de coborrea nivelului apei freatice Sunt necesare n sectoarele unde stratul acvifer freatic se gsete la adncimi mai mici de 1 m (172,4 ha). Aa este cazul gleiosolurilor i a aluviosolurilor foarte puternic gleizate, unde stratul acvifer trebuie cobort ctre 1,5 2 m. Regularizri de cursuri de ap i ndiguiri Regularizrile intereseaz terenurile situate n zona inundabil din luncile rurilor (1394,9 ha). O parte din aceste terenuri au fost deja ndiguite, dar sunt necesare i n alte sectoare. De asemenea, pe luncile rurilor mici i pe cele fr un curs de ap permanent trebuie executate lucrri de regularizare a scurgerii, pentru evacuarea rapid a apei din precipitaii i prevenirea apariiei inundaiilor. Drenaj, captarea izvoarelor de coast Drenajul i captarea izvoarelor de coast este necesar s se execute pe terenurile afectate de alunecri (341,4 ha), msur necesar pentru stabilizarea terenului. Desecarea, drenajul superficial Desecarea sau drenajul superficial se recomand pe terenurile cu soluri afectate de procese de stagnogleizare (1298,7 ha). Modelarea superficial Modelarea este o lucrare ce trebuie s se execute pe terenurile cu alunecri (341,4 ha), pentru diminuarea neuniformitilor suprafeei terenului. Prin acesta se mbuntete scurgerea apelor din precipitaii la suprafaa solului, se previne stagnarea acestora n arealele depresionare i se realizeaz suprafee mai bune pentru utilizarea agricol. De asemenea, local, se poate realiza o reea nesistematic de drenaj superficial. 4.5.2.Vegetaia Vegetaia reprezint o component de sintez a peisajului geografic, aceasta reacionnd la cele mai mici variaii ale factorilor de mediu i fiind puternic influenat de intervenia antropic. Ea se afl ntr-o strns interdependen cu celelalte componente ale peisajului, fiind capabil s exercite o important funcie social i economic prin influenele sale binefctoare i prin produsele furnizate. Formaiunile forestiere ce aparin unitii administrativ - teritoriale a oraului Filiai sunt rezultatul unei ndelungate evoluii, o reflectare a zonalitii

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 57

latitudinale i a condiiilor fitogeografice, iar n prezent sunt subordonate complexelor modificri antropice. Din punct de vedere al zonalitii latitudinale aceste pduri aparin zonei nemorale, subzona pdurilor de stejari xeromezofili (submezofili) termofili. Aceste pduri sunt alctuite din cer (Quercus cerris) i grni (Quercus frainetto), local cu gorun (Quercus petraea) n proporii diferite. Din punct de vedere ale regionrii fitogeografice (criteriul floristic) acest teritoriu aparine regiunii fitogeografice central-europene, provincia danubiano pontic, districtul Podiului Getic. Apar astfel pe lng elemente central - europene (Quercus petraea, Quercus robur, Fraxinus excelsior) i elemente submediteraneene (Quercus cerris, Q. pubescens, Fraxinus ornus, Ligustrum vulgare), elemente balcanice (Quercus frainetto), elemente eurasiatice (Populus nigra, Populus alba, Salix alba, Alnus glutinosa), i elemente pontico - anatolice (Quercus pedunculiflora). Din flora subspontan menionm salcmul (Robinia pseudoacacia), nucul (Juglans regia), gldia sau pltica (Gleditsia triacanthos) i cenuerul sau oetarul (Ailanthus altissima). Din punct de vedere al modului de asociere a componentelor formaiunilor forestiere, asociaiile vegetale reprezint unitile cenotaxonomice (fitosociologice, fitocenotice) de baz n studiul vegetaiei formate din totalitatea fitocenozelor care se caracterizeaz prin condiii ecologice specifice avnd una sau mai multe specii caracteristice. La acest criteriu (prin care se evideniaz speciile caracteristice i de recunoatere) se adaug criteriul dominanei astfel nct speciile edificatoare dominante dein un rol important n identificarea i delimitarea acestor uniti. Asociaiile vegetaiei forestiere ntlnite n unitatea teritorial analizat sunt: As. Quercetum fraineti cerris edificat de grni (Quercus frainetto) i cer (Quercus cerris) care sunt specii termofile - submezofile, este cea mai reprezentativ asociaie forestier. Puine alte specii lemnoase intr n alctuirea acestor fitocenoze (Acer campestre, A. tataricum, Fraxinus angustifolia). Acolo unde relieful este mai fragmentat, extrazonal pot aprea pe versanii umbrii gorunete (Quercus petraea), iar pe versanii nsorii fragmente de pdure de stejar pufos (Quercus pubescens). Arbutii formnd adesea un strat compact, aparin speciilor Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Cornus mas, Evonymus verruscosa etc. Stratul ierbos conine specii adaptate la regimul alternant de umiditate a solurilor grele de tip brun rocat, divers podzolit i pseudogleizat, pe care se dezvolt asociaia. Bine reprezentate sunt: Carex praecox, C. caryophyllea, C. contigua, C. tomentosa, Festuca heterophylla, Poa pratensis, Dactylis glomerata, Glecoma hirsuta, Geum urbanum, Fragaria viridis, Veronica chamaedrys, Chrysanthemum corymbosum etc. Productivitatea de biomas nu este foarte ridicat (4000-6000 kg/ha/an). As. Quercetum frainetto la care grnia (Quercus frainetto) apare ca singur edificator se dezvolt n general pe soluri cu permeabilitate redus, n care deficitul de ap din a doua parte a verii este deosebit de accentuat.

58

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

As. Quercetum cerris edificat de cer (Quercus cerris) o ntlnim de obicei la limita de areal a grniei, dar n teritoriul administrativ studiat n compoziia acestor pduri intr cu o pondere foarte redus Q. frainetto i Q.petraea. As. Quercetum robori edificat de stejar pedunculat (Quercus robur) ocup staiunile mai umede (n apropierea luncii Jiului) avnd n vedere c stejarul pedunculat este o specie mezofil n timp ce grnia (Q. frainetto) i cerul (Q. cerris) sunt specii submezofile (xeromezofile). As. Querceto robori-Ulmetum, Fraxino-Ulmetum i Alnetum - leauri de lunc cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus excelsior), ulm de cmp (Ulmus minor), arin negru (Alnus glutinosa), plop negru (Populus nigra). As. Populeto(albae-nigrae-canadensae)-Salicetum albe-fragilis (zvoaiele) edificat de plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), plop euramerican (Populus canadensis), salcie (Salix alba, S. fragilis), alturi de care apar frecvent aniniurile (Alnetum) alctuite din arin negru (Alnus glutinosa), iar mai izolat apare salcmul (Robinia pseudoacacia). Ca subarbuti se asociaz pducelul (Crategus monogyna), lemnul cinelui (Ligustrum vulgare). Aria de rspndire cuprinde lunca Jiului, a unor praie mai mici sau canale, pe soluri aluviale cu umiditate mare. Asociaia populeaz i biotopurile inundate temporar, instalndu-se pe locuri plane, colmatate i cu ap freatic la mic adncime, n arealul caracteristic pentru un ecoton (higrofite-hidrofite). As. Pruno spinosae Crataegetum monogynae edificat de porumbar (Prunus spinosa) i pducel (Crataegus monogyna) apare acolo unde structura orizontal a asociaiilor forestiere are un predominant caracter deschis prin prezena subarboretului i a pajitilor secundare din asociaia Festuco (valesiacae)-Potum (angustifoliae) instalate pe locul pdurilor de cer i grni defriate. n subarboret apare frecvent lemnul cinesc (Ligustrum vulgare), pducelul (Crataegus monogyna), drmozul (Viburnum lantana), cornul (Cornus mas), porumbarul (Prunus spinosa), mceul (Rosa canina). Terenurile nefavorabile pentru culturi (pe versanii vilor care fragmenteaz podurile teraselor) sunt acoperite de asociaii secundare de Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Bromus tectorum, Andropogon ischaemum, Chrysopogon gryllus etc. Terenurile agricole alterneaz cu pajiti care au caracter secundar, fiind formate din iarba cmpului (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis), firua (Poa pratensis) etc., care se ntlnesc, n general, pe terenuri improprii culturilor agricole, fiind folosite ca islazuri. Datorit suprapunrii multe specii ierboase de graminee au disprut i sau dezvoltat grupri cu firu (Poa bulbosa), pelini (Artemisia austriaca), pirul gros (Cynodon dactylon), obsiga (Bromus tectorum) etc. Disfuncionaliti: prezena unor procese de eroziune de la intensitate slab la cea puternic datorate n principal lipsei vegetaiei lemnoase;

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 59

reducerea suprafeelor cu pduri n favoarea terenurilor arabile i a pajitilor; ocuparea albiei i luncii Jiului de ctre activiti economice; modificarea compoziiei naturale a vegetaiei prin intervenie antropic abuziv; suprafee nsemnate, ndeosebi n cadrul luncilor, sunt ocupate cu soluri afectate de exces de umiditate de diferite intensiti; suprapunatul i cultivarea neraional a terenurilor n pant i a celor nisipoase au determinat declanarea proceselor de degradare a solurilor prin eroziune; se impun msuri de extindere a plantaiilor forestiere cu specii autohtone cu rol productiv sau cu funcie de protecie i funcie estetic - decorativ de-a lungul cilor de comunicaie de interes european, naional, regional i local, precum i n aria aezrilor omeneti; ngrijirea pajitilor prin lucrri ameliorative i punatul raional n scopul revitalizrii productive i meninerea rolului lor de protecie a solurilor. n vederea unei dezvoltri durabile din punct de vedere al meninerii echilibrului ecologic, conservrii biodiversitii i refacerea genofondului, pentru meninerea rolului sanogen i de recreere al pdurilor se propune n primul rnd reconsiderarea rolului ecologic i economic al pdurilor din zon, stoparea procesului de ocupare al albiilor i luncilor cu activiti economice, reintroducerea n categoria de suprafee forestiere i rempdurirea terenurilor degradate prin eroziune, alunecri de teren i suprapunat. Se propune de asemenea constituirea unor culoare ecologice de susinere a fluxurilor ecologice i de a interconecta toate biotopurile ntr-un ecosistem teritorial unic. n acest sens se impune reconsiderarea luncii Jiului ca i culoar ecologic cu rol n conservarea biodiversitii (ecosistemele lotic, palustru, leau de lunc) i cu funcie de turism - recreere. 4.5.3. Silvicultura Suprafaa cu pduri din unitatea administrativ-teritorial a orauluii Filiai este administrat n cadul Direciei Silvice Craiova de Ocolul Silvic Filiai. Fondul forestier al acestei uniti totalizeaz la nivelul anului 2007 o suprafa de 1325,52 ha. Suprafaa mpdurit era de 1637,7 ha la nivelul anului 1976 i de 1431 ha la nivelul anului 1997. El aparine la dou uniti de producie (UP): UP III Filiai i parial UP II Argetoaia (pdurile satului Blta) i este inegal rspndit, avnd o pondere mai mare la nord-est de rul Jiu unde se nscrie UP III Filiai i o suprafa mai mic la sud-vest de rul Jiu unde se nscrie parial UP II Argetoaia (trup de pdure Blta). n prezent n interiorul suprafeei teritoriului administrativ al oraului Filiai exist 248 parcele de pdure cu suprafee cuprinse ntre 0,062 121 ha. Dintre acestea 120 parcele cu suprafee cuprinse ntre 0,075 i 14,6 ha ce nsumeaz 220,2 ha reprezint suprafee forestiere n stadiu de regenerare.

60

________________________________________Strategia de dezvoltare a oraului Filiai

Din suprafaa total a fondului forestier cea mai mare pondere o dein pdurile de cer i grni (cereto-grniete) 38,2%, urmate de salcmete (14,9%); zvoaie cu plop, salcie i arin negru din lunca Jiului (14,4%); pdurile dominate de cer (12,1%), pdurile dominate de stejar pedunculat (8,1%); grniete pure (6,8%); leau de lunc cu frasin, stejar pedunculat, ulm i arin negru (5,6%). Din analiza cartografic digital a ortofotoplanurilor n proiecie Stereo 70 georefereniate (ediia 2005), hrile topografice la scara 1:25000 (ediiile 19751976), o imagine satelitar LANDSAT ETM+ (2000) i hrile austriece (ediia 1869) au fost evideniate suprafeele despdurite i mpduririle n intervalul dintre realizarea acestor produse cartografice rezultnd astfel evoluia spaio temporal a vegetaiei forestiere Astfel, cele mai semnificative reduceri ale suprafeelor forestiere din ultimii ani apar n urmtoarele perimetre: 1) trup de pdure Negraia, suprafa despdurit la sud de ogaul Negraia; 2) parcele forestiere din bazinele toreniale din nord-estul satului Rcarii de Sus; 3) suprafee de leau de lunc situate la sud-est de meandrul Jiului din dreptul satului Rcarii de Sus; 4) versantul drept de pe Valea Nebunei (sat Blta). Pentru evaluarea gradului de transformare antropic a peisajelor utilizm indicele de naturalitate care reprezint ponderea suprafeelor acoperite cu pdure din suprafaa spaiului analizat. Artificializarea peisajelor este reflectat de valorile obinute pentru acest indice. Valoarea indicelui de naturalitate Inat = 13,29 reflect peisaje cu un echilibru ecologic moderat afectat. Cu toate acestea, zonele nord-vestic (industrial), central (rezidenial) i sud-estic (agricol) a unitii administrativ - teritoriale analizate, evaluate separat, indic un indice de naturalitate din clasa de valori 510 ceea ce reflect peisaje cu un echilibru ecologic puternic afectat. Acest indice este reprezentativ dac se consider c pdurea este o suprafa nemodificat antropic radical i dac aceasta a reprezentat formaiunea vegetal iniial. Indicele transformrii environmentale este: Itr.e =Spadure + Spajiste Sconstruita

Dac adaptm acest indice la specificul peisajului teritoriului studiat introducnd n formul suprafaa agricol (ca factor de dezechilibru, avnd n vedere c ecosistemele agricole sunt entiti artificializate, fr capacitate de autoreglare) i suprafaa acvatic (ca suprafa oxigenant, mai ales acolo unde ecosistemele lotice, palustre i lacustre au o pondere semnificativ), indicele transformrii environmentale devine: Itr.e =Spadure + Spajiste + Sacvatica ; Sconstruita + Sagricola

Itr.e = 47,72

Strategia de dezvoltare a oraului Filiai__________________________________________ 61

Disfuncionaliti: Aciunile de refacere a suprafeelor defriate n ultimele decenii nu au atins intensitatea i ritmul necesar recuperrii deficitului de suprafa forestier acumulat n ultimele decenii; Fondul forestier aflat n proprietate privat rezultat din suprafeele cu pduri retrocedate proprietarilor particulari n conformitate cu prevederile Legii 18/1991 i al Legii 1/2000 a fost grav afectat, n cadrul pdurilor retrocedate rezultnd n ultimii ani cele mai mari suprafee despdurite abuziv. Arborete afectate de alunecri de teren i n general de procese de versant, fenomenul aflndu-se n plin expansiune prin declanarea unor alunecri noi i reactivarea unora mai vechi n ultimii ani, n special n zona Blta; Arborete afectate de diveri factori limitativi. Ca o concluzie general se impune, n primul rnd combaterea i prevenirea eroziunii att prin meninerea i chiar creterea suprafeelor forestiere cu rol de protecie, ct i prin lucrarea corect a terenurilor arabile. 4.6. RESURSELE SUBSOLULUI Resursele solului i subsolului reprezint baza de materii prime a oricrei economii, locale sau regionale. Prezena resurselor se transform ntr-o premis favorabil dezvoltrii, facilitnd diversificarea profilelor economice ale aezrilor umane, ocuparea polivalent a forei de munc, ceterea mai rapid a nivelului de trai. Teritoriul administrativ al oraului Filiali este oarecum vitregit din acest punct de vedere, raportul dintre resursele solului i resursele subsolului fiind net favorabil celor dinti. Ca urmare, numeroase ramuri ale industriei, dependente de prezena materiilor prime subsolice nu pot benefici