Lector univ. dr. Diana Manea

1

CURS CONTABILITATE - REI

La inceputul exercitiului N, o societate prezinta urmatoarea situatie a elementelor bilantiere:

- constructie: cost de achizitie 100.000 lei, amortizarea cumulata a constructiei 10.000 lei. - stoc de materie prima: 30.000 lei, format de 1000 kg, la cost de achizitie de 30 lei/kg. - stoc de produs finit: 15.000 lei, format 100 buc la cost de productie 150 lei/buc - disponibil in contul bancar: 80.000 lei - capital social: 215.000 lei.

Incepem prin a deschide conturile care au sold initial:

D 212 Constructii C D 2812 Amortizarea constructiilor C D 345 Produse finite C

Si 100.000 Si 10.000

5.000 (8)

Si 15.000

(10) 139.500

77.250 (11b)

RD 0

TSD 100.000

RC 0

TSC 0

RD 0

TSD 0

RC 5.000

TSC 15.000

RD 139.500

TSD 154.500

RC 77.250

TSC 77.250

SFD 100.000 SFC 15.000 SFD 77.250

D 301 Materii prime C D 5121 Ct la banci in lei C D 1012 Capital subscris varsat C

Si 30.000

(2) 48.000

(3) 65.200

Si 80.000

36.000 (6a)

Si 215.000

RD 48.000

TSD 78.000

RC 65.200

TSC 65.200

RD 0

TSD 80.000

RC 36.000

TSC 36.000

RD 0

TSD 0

RC 0

TSC 215.000

SFD 12.800 SFD 44.000 SFC 215.000

Trebuie sa ne asiguram ca suma soldurilor initiale debitoare sa fie egala cu suma soldurilor initiale creditoare:

225.000 = 225.000

In cursul exercitiului N, au loc urmatoarele tranzactii:

1. Se achizitioneaza un utilaj la pret de cumparare 46.500 lei, TVA 24%. Factura primita de la furnizor include, pe langa pretul de cumparare, cheltuieli de transport al utilajului pana la sediul societatii 1.000 lei, TVA 24%

si cheltuieli cu montajul utilajului 2.500 lei, TVA 24%.

Observatii:

Valoarea de intrare a unui bun (stoc sau imobilizare) poate fi:

- Cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros (cumprate) - Cost de producie pentru bunurile produse n entitate

Lector univ. dr. Diana Manea

2

Costul de achiziie = Pre de cumprare + Taxe de import i alte taxe nerecuperabile + Cheltuieli accesorii care pot fi atribuite direct achiziiei bunurilor respective (de exemplu cheltuieli de transport, manipulare, montaj etc.). TVA nu se include in costul de achizitie intucat este o taxa recuperabila.

Cost achizitie utilaj = 46.500 + 1.000 + 2.500 = 50.000

N.O. achizitie utilaj (imobilizare corporala)

utilaj A + D 2131 Echipamente tehnologice

50.000

Datorii fata de furnizorii de

imobilizari

Dat + C 404 Furnizori de imobilizari

62.000

Creanta fata de stat A + D 4426 TVA deductibila

12.000

% = 404 62.000

2131 50.000

4426 12.000

Toate conturile pe care le deschidem de acum incolo, nu au sold initial, vor avea doar rulaje.

D 2131 Echipamente tehn C D 404 Fz de imobilizari C D 4426 TVA deductibila C

(1) 50.000 62.000 (1) (1) 12.000 (2) 11.520 (4) 2.880

26.400 (13)

RD 50.000

TSD 50.000

RC 0

TSC 0

RD 0

TSD 0

RC 62.000

TSC 62.000

RD 26.400

TSD 26.400

RC 26.400

TSC 26.400

SFD 50.000 SFC 62.000

Observatie: pentru inregistrarea datoriilor generate de achizitiile de stocuri si servicii se foloseste contul 401

Furnizori, iar pentru inregistrarea datoriilor generate de achizitiile de active imobilizate se foloseste contul 404 Furnizori de imobilizari.

2. Pe baza de factura, se achizitioneaza materii prime: 1500 kg, la cost de achizitie 32 lei/kg, TVA 24%.

N.O. Achizitie de materii prime

Stoc de materii prime A + D 301 Materii prime 48.000

Datorii furnizori Dat + C 401 Furnizori 59.520

Creanta fata de stat A + D 4426 TVA deductibila

11.520

% = 401 59.520

301 48.000

4426 11.520

Lector univ. dr. Diana Manea

3

D 401 Furnizori C

59.520 (2)

14.880 (4)

RD 0

TSD 0

RC 74.400

TSC 74.400

SFC 74.400

3. Pe baza de bon de consum, se consuma in procesul de productie 2100 kg de materie prima.

N.O. Consum de materii prime

Stoc de materii prime A - C 301 Materii prime x=65.200

Cheltuieli cu materiile prime Ch + D 601 Cheltuieli cu materiile prime

x=65.200

601 = 301 x=65.200

Observatie: La ieirea din gestiune, stocurile (doar cele neidentificabile, fungibile) se evalueaz i se nregistreaz prin aplicarea uneia dintre urmtoarele metode:

- Metoda primul intrat-primul ieit (First In First Out = FIFO) bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau producie al primului lot intrat (cel mai vechi). Pe msura epuizrii acestui lot se trece la costul lotului urmtor din punct de vedere cronologic.

- Metoda costului mediu ponderat (CMP) costul ieirilor se calculeaz ca medie ponderat a costurilor elementelor similare aflate n stoc.

- Metoda ultimul intrat primul ieit (Last In First Out = LIFO) bunurile ieite se evalueaz la costul ultimei intrri (celei mai recente). Cand acest lot se epuizeaz se trece la lotul anterior din punct de vedere cronologic.

Metoda aleas trebuie aplicat consecvent.

Cele trei metode ne conduc la valori diferite ale materiilor prime consumate (x) si ale stocului final de materii

prime. Se observa ca, in conditiile unei evolutii crescatoare a preturilor, prin FIFO se obtine cea mai mica

valoare a cheltuielii si cea mai mare valoare a stocului final, iar prin LIFO se obtine cea mai mica cheltuiala si

cel mai mare stoc final.

FIFO: x (costul materiilor prime consumate) = 1000 kg*30 lei/kg + 1100 kg*32 lei/kg = 65.200 lei, iar stocul

ramas = 400 kg*32 lei/kg = 12.800 lei

Lector univ. dr. Diana Manea

4

LIFO: x = 1500 kg*32 lei/kg + 600 kg*30 lei/kg = 66.000 lei, iar valoarea materiilor prime ramase in stoc (stocul

final) = 400 kg*30 lei/kg = 12.000 lei

CMP: =

=

1000 30/+150032 /

1000 +1500 =31,2 lei/kg, x= 2100 kg*31,2 lei/kg=65.520

lei, iar stocul final de materii prime = 400 kg*31,2=12.480 lei

Presupunem ca societatea noastra a decis sa adopte metoda FIFO pentru evaluarea la iesire a stocurilor de materii

prime => x=65.200

D 601 Cheltuieli cu materiile prime C

(3) 65.200 65.200 (14a)

RD 65.200

TSD 65.200

RC 65.200

TSC 65.200

4. Se primeste factura pentru curentul electric consumat, in suma de 12.000 lei, TVA 24%.

Observatie: achizitia de servicii genereaza cheltuieli (se consuma in momentul in care sunt primite, nu pot fi

stocate pentru a fi consumate ulterior)

N.O. Achizitie energie electrica

Cheltuieli cu energia electrica Ch + D 605 Cheltuieli cu

energia si apa

12.000

Datorii fata de furnizori Dat + C 401 Furnizori 14.880

Creanta fata de stat A + D 4426 TVA deductibila 2.880

% = 401 14.880

605 12.000

4426 2.880

D 605 Chelt cu energia si apa C

(4) 12.000 12.000 (14a)

RD 12.000

TSD 12.000

RC 12.000

TSC 12.000

5. Pe baza de stat de salarii, se inregistreaza salariile datorate personalului in suma de 32.300 lei

Lector univ. dr. Diana Manea

5

Observatie: salariile reflecta manopera (forta de munca) consumata pentru obtinerea productiei, deci

inregistrarea acestei tranzactii presupune inregistrarea unei cheltuieli

N.O. inregistrarea salariilor datorate personalului

Datoria cu salariile Dat + C 421 Personal salarii

datorate

32.300

Cheltuieli cu salariile Ch + D 641 Cheltuieli cu

salariile personalului

32.300

641 = 421 32.300 lei

D 641 Cheltuieli cu salariile C D 421 Personal sal datorate C

(5) 32.300 32.300 (14a) (7) 32.300 32.300 (5)

RD 32.300

TSD 32.300

RC 32.300

TSC 32.300

RD 32.300

TSD 32.300

RC 32.300

TSC 32.300

6. Se ridica numerar din contul bancar 36.000 lei.

Observatie: deoarece aceasta tranzactie implica doua documente justificative, ea se va inregistra in doua etape:

a) N.O. Iesirea banilor din contul bancar (documentul justificativ = extras de cont)

Disponibil incontul bancar A - C 5121 Conturi la banci in

lei

36.000

Viramente interne (bani aflati

in tranzit)

A + D 581 Viramente interne 36.000

581 = 5121 36.000 lei

D 581 Viramente interne C

(6a) 36.000 36.000 (6b)

RD 36.000

TSD 36.000

RC 36.000

TSC 36.000

b) N.O. Intrarea banilor in casierie (documentul justificativ = cec de numerar)

Viramente interne A - C 581 Viramente interne 36.000

Disponibil in casierie A + D 5311 Casa in lei 36.000

Lector univ. dr. Diana Manea

6

5311 = 581 36.000 lei

D 5311 Casa in lei C

(6b) 36.000 32.300 (7)

RD 36.000

TSD 36.000

RC 32.300

TSC 32.300

SFD 3.700

7. Se platesc in numerar salariile datorate personalului.

N.O. plata salarii in numerar

Disponibil in casierie A - C 5311 Casa in lei 32.300

Datoria cu salariile Dat - D 421 Personal salarii

datorate

32.300

421 = 5311 32.300 lei

8. Se inregistreaza amortizarea constructiei pentru exercitiul N, stiind ca aceasta a fost achizitionata la data de

01.01.N-2 si se amortizeaza prin metoda liniara pe o perioada de 20 de ani.

Observatii: Amortizarea reflect uzura pe care o suport un activ imobilizat (consumul treptat al activului) => inregistrarea

amortizarii genereaz o cheltuial

Numai activele imobilizate sunt supuse amortizrii (avnd o durat de utilizare mai mare de 1 an, ele suport pierderi de valoare ireversibile datorate uzurii fizice i morale reflectate in contabilitate prin amortizare; activele circulante se consum de la prima utilizare i nu treptat, deci nu necesit amortizare)

Nu toate activele imobilizate se amortizeaz. Imobilizrile financiare i terenurile nu se amortizeaz

In contul sau, imobilizarea corporala sau necorporala va figura mereu la valoarea sa de intrare, in timp ce uzura (amortizarea) se va acumula treptat intr-un cont separat Amortizarea imobilizarilor, cont cu functie de A (functie inversa fata de conturile de activ)

In bilant, din soldul final debitor al contului de imobilizare (egal cu valoarea de intrare) se scade soldul final creditor al contului de amortizare (care reflecta amortizarea cumulata), astfel incat imobilizarea va

aparea in activ la valoarea sa reala, care tine cont de uzura.

Pentru determinarea valorii amortizrii, conducerea societatii poate alege dintre mai multe metode, n funcie de modul n care se uzeaz imobilizarea:

a) Metoda liniar - presupune recuperarea treptat a investiiei iniiale, n trane anuale egale, pe toat durata de utilizare a imobilizrii. Adic valoare investiiei iniiale va fi repartizat n mod egal asupra perioadei de utilizare: Amortizarea anual = valoarea de intrare/nr ani de utilizare

b) Metoda accelerat presupune recuperarea a 50% din valoarea investiiei n primul an de utilizare, urmnd ca valoarea rmas s fie recuperat liniar pe durata rmas. Amortizarea an 1 = Valoarea de intrare*50%

Amortizare an 2-n = Val rmas/durat rmas = (Valoare de intrare amortizare an 1)/(n-1) c) Metoda degresiva presupune determinarea unei cote de amortizare degresive prin nmulirea cotei de

amortizare liniar cu un coeficient care ia valoare de 1,5 dac durata de utilizare este cuprins ntre 2 i 5 ani (inclusiv), 2 dac durata de utilizare este cuprins ntre 5 i 10 ani i 2,5 dac durata de utilizare este mai mare de 10 ani. De exemplu, pentru durata de utilizare de 5 ani, cota de amortizare liniar este 100/5 ani =20%, atunci cota de amortizare degresiv va fi 20%*1,5=30%. Aceast cota se aplic la valoarea rmas de

Lector univ. dr. Diana Manea

7

amortizat pn cnd suma calculat prin amortizarea degresiv devine mai mic dect suma care s-ar fi obinut dac s-ar fi folosit amortizarea liniar, din acel an se trece la amortizarea liniara. Aceasta metoda conduce la obinerea unor valori descresctoare ale amortizrilor anuale.

Pentru constructie se foloseste metoda de amortizare liniara = suma amortizata este aceeasi in fiecare an:

Amortizarea anuala = 100.000 lei/20 ani = 5.000 lei/an

N.O. inregistrarea amortizarii constructiei pentru exercitiul N

Cheltuieli cu amortizarea Ch + D 6811 Cheltuieli cu

amortizarea imobilizarilor

corporale

5.000

Amortizarea constructiilor -A + C 2812 Amortizarea

constructiilor

5.000

6811 = 2812 5.000

D 6811 Cheltuieli cu amortizarea C

(8) 5.000

(9) 25.000

30.000 (14a)

RD 30.000

TSD 30.000

RC 30.000

TSC 30.000

9. Se inregistreaza amortizarea aferenta exercitiului N pentru utilajul achizitionat la tranzactia 1. Presupunem ca

achizitia utilajului a avut loc la inceputul lunii ianuarie si s-a decis folosirea metodei de amortizare accelerata pe

o perioada de 6 ani.

Deoarece se foloseste metoda de amortizare accelerata, inseamna ca:

Amortizarea pentru primul an (N) = 50.000 * 50% = 25.000

Amortizarea pentru anii 2-6 = (50.000 25.000)/ (6-1) = 25.000/5 = 5.000 lei/an in fiecare an

N.O. inregistrarea amortizarii utilajului pentru exercitiul N

Cheltuieli cu amortizarea Ch + D 6811 Cheltuieli cu

amortizarea

imobilizarilor corporale

25.000

Amortizarea echipamentelor

tehnologice

-A + C 2813 Amortizarea

echipamentelor

tehnologice

25.000

6811 = 2813

D 2813 Amortiz echipam tehnologice C

25.000 (9)

RD 0

TSD 0

RC 25.000

TSC 25.000

SFC 25.000

Lector univ. dr. Diana Manea

8

10. Din procesul de productie de obtin produse finite: 900 de bucati la cost de productie y lei/bucata (pe baza de

proces verbal de receptie a stocurilor).

Observatie 1: Costul de producie este format din:

- Costul de achiziie al materiilor prime i materialelor consumate n procesul de producie - Manopera consumat pentru producie (salarii) - Alte costuri de producie direct atribuibile produciei (energie electric, chirie, amortizare etc)

Costul total de productie = suma cheltuielilor efectuate pentru obtinerea productiei = chelt cu mat prime + chelt

cu energia electrica + chelt cu salariile + cheltuieli cu amortizarea = 65.200 + 12.000 + 32.300 + 30.000 =

139.500

Costul de productie unitar = costul de productie total / cantitate produsa = 139.500 / 900 buc = 155 lei/bucata.

Observatie 2: La obtinerea de stocuri din productie proprie, creste un venit aferent stocului reflectat cu

ajutorul contului 711 Venituri aferente costului stocurilor de produse, egal cu costul de productie al stocurilor obtinute. In comparatie cu veniturile din vanzare (venituri efective, carora le vor corespunde incasari), venitul

aferent stocului este unul potential, in sensul ca este posibil ca stocurile obtinute sa nu fie valorificate la nivelul asteptat. Inregistrarea acestui venit este explicata prin faptul ca doar din desfasurarea procesului de productie, o

societate nici nu castiga, nici nu pierde; tot ce s-a consumat pentru realizarea productiei s-a inregistrat sub forma

de cheltuieli, iar daca la obtinerea productiei se inregistreaza un venit egal cu cheltuielile efectuate, rezultatul

(diferenta dintre venituri si cheltuieli) va fi zero. Societatea urmeaza sa obtina profit, daca va vinde produsele

finite la un pret de vanzare mai mare decat costul de productie, sau pierdere, daca va vinde produsele finite la un

pret de vanzare mai mic decat costul de productie. Venitul aferent stocului creste cand cresc stocurile obtinute

din productie proprie (produse finite, semifabricate, produse reziduale) si scade cand scad aceste stocuri.

N.O. obtinere produse finite

Stoc de produse finite A + D 345 Produse finite 139.500

Venituri aferente stocului Ven + C 711 Venituri aferente

costurilor stocurilor de

produse

139.500

345 = 711 139.500 lei

D 711 Venituri aferente stoc C

77.250 (11b)

62.250 (14b)

139.500 (10)

RD 139.500

TSD 139.500

RC 139.500

TSC 139.500

11. Pe baza de factura se vand produse finite: 500 bucati, la pret de vanzare 170 lei/bucata. Pentru descarcarea

gestiunii de produsele finite vandute se va folosi metoda CMP.

Lector univ. dr. Diana Manea

9

a) N.O. vanzarea propriu-zisa de produse finite

Venit din vanzarea prod finite Ven + C 701 Venituri din vanzarea

produselor finite

85.000 (pretul

de vanzare)

Creanta clienti A + D 4111 Clienti 105.400

Datorie fata de stat Dat + C 4427 TVA colectata 20.400

4111 = % 105.400

701 85.000

4427 20.400

D 701 Ven din vz prod fin C D 4111 Clienti C D 4427 TVA colectata C

(14b)85.000 85.000 (11a) (11a) 105.400 (13) 20.400 20.400 (11a)

RD 85.000

TSD 85.000

RC 85.000

TSC 85.000

RD 105.400

TSD 105.400

RC 0

TSC 0

RD 20.400

TSD 20.400

RC 20.400

TSC 20.400

SFD 105.400

b) N.O. descarcarea gestiunii de produsele finite vandute

Stocul de produse finite A - C 345 Produse finite z = 77.250

Venituri aferente stocului Ven - D 711 Venituri aferente costurilor

stocurilor de produse

z = 77.250

711 = 354 z = 77.250 lei

Stocul ar trebui sa scada cu costul de productie, insa deoarece, in acest caz, stocul este format din produse finite la costuri

de productie diferite, trebuie sa folosim o metoda de evaluare a stocurilor la iesire, iar societatea a ales in acest caz CMP.

CMP = (100 buc*150 lei/buc + 900 buc*155 lei/buc) / (100 buc + 900 buc) = 154,5 lei/bucata

Costul produselor finite vandute = 154,5 lei/buc * 500 buc = 77.250 lei

12. La data de 31 decembrie N, se constata ca valoarea de piata a stocului de produse finite este 80.000 lei iar cea

a stocului de materii prime este 10.000 lei.

Observatie: Principiul prudentei cere ca activele sa nu fie supraevaluate. Aceasta inseamna ca, in bilant, activele

sa fie evaluate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila (cea care figureaza in contabilitate) si

valoarea de piata. Deci, la data inchiderii exercitiului, trebuie sa se compare valoarea de piata cu valoarea

contabila si se poate constata una dintre urmatoarele situatii:

- Valoarea de piata > valoarea contabila => este bine, inseamna ca activul nu este supraevaluat in bilant si nu trebuie sa se inregistreze nimic. Sa se creasca valoarea din contabilitate la nivelul celei

de piata ar insemna sa se inregistreze un plus de valoare nerealizat (nu s-au vandut inca stocurile

respective) ceea ce nu ar fi prudent.

- Valoarea de piata < valoarea contabila => nu este bine, inseamna ca activul este supraevaluat si in acest caz trebuie sa se inregistreze o ajustare pentru depreciere egala cu diferenta dintre valoarea

Lector univ. dr. Diana Manea

10

contabila si valoarea de piata. Ajustarea pentru depreciere se inregistreaza in corespondenta cu

cheltuieli (6814 Cheltuieli cu ajustarile pentru deprecierea activelor circulante). In bilant, ajustarea pentru depreciere se va scadea din valoarea stocului, astfel incat valoarea cu care stocul va figura in

bilant va fi valoarea de piata (mai mica).

Pentru produsele finite:

- Valoarea de piata = 80.000 - Valoarea contabila (soldul final al contului) = 77.250

Valoarea de piata > valoarea contabila, deci stocul nu este supraevaluat => nu trebuie sa se inregistreze nici o depreciere

Pentru materiile prime:

- Valoarea de piata = 10.000 lei - Valoarea contabila = 12.800

Valoarea de piata < valoarea contabila => a avut loc o pierdere de valoare = 12.800 10.000 = 2.800 lei si trebuie inregistrata o ajustare pentru depreciere de 2.800 lei

N.O. inregistrarea ajustarii pentru deprecierea materiilor prime

Ajustari pentru deprecierea

materiilor prime

-A + C 391 Ajustari pentru

deprecierea materiilor prime

2.800

Cheltuieli cu ajustarile

pentru depreciere

Ch + D 6814 Cheltuieli cu ajustarile

pentru deprecierea activelor

circulante

2.800

6814 = 391 2.800

D 6814 Chelt cu aj pt deprec C D 391 Ajustare pt deprec mp C

(12) 2.800 2.800 (14a) 2.800 (12)

RD 2.800

TSD 2.800

RC 2.800

TSC 2.800

RD 0

TSD 0

RC 2.800

TSC 2.800

SFC 2.800

13. N.O. Regularizare TVA

TVA deductibila = 26.400

TVA colectata = 20.400

TVA de recuperat = 26.400 20.400 = 6.000 lei N.O. regularizarea TVA

Creanta stat A - C 4426 TVA deductibila 26.400

Datorie stat Dat - D 4427 TVA colectata 20.400

Creanta neta fata de stat A + D 4424 TVA de recuperat 6.000

% = 4426 26.400

4427 20.400

4424 6.000

Lector univ. dr. Diana Manea

11

D 4424 TVA de recuperat C

(13) 6.000

RD 6.000

TSD 6.000

RC 0

TSC 0

SFD 6.000

14. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

Observatie: In cursul exercitiului, veniturile si cheltuielile au fost inregistrate in conturile corespunzatoare naturii

lor (conturile din clasele 6 si 7). Insa, stim ca, in bilant, in componenta capitalurilor proprii, putem vedea

rezultatul exercitiului, ceea ce inseamna ca rezultatul exercitiului este dat de soldul unui cont. Deci, acum, la

sfarsitul exercitiului, vom muta, pe rand, veniturile si cheltuielile din conturile lor individuale in contul 121

Profit si pierdere al carui sold va reprezenta rezultatul exercitiului. Contul 121 Profit si pierdere va prelua in debit toate cheltuielile, iar in credit toate veniturile, astfel incat Total sume debitoare (TSD) va insemna total cheltuieli, iar Total sume creditoare (TSC) va insemna

total venituri.

Spre deosebire de celelalte conturi intalnite pana acum, contul 121 poate avea fie sold final debitor, fie

sold final creditor,motiv pentru care spunem despre acest cont ca este bifunctional.

Soldul contului 121 va fi:

debitor daca TSD>TSC (cheltuielile > veniturile), deci soldul final debitor va insemna pierdere

creditor daca TSC>TSD (veniturile > cheltuielile), deci soldul final creditor va insemna profit

a) N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli (mutam in 121 toate cheltuielile conturile care incep cu 6 - , nu insa si pe cele care reprezinta elemente de bilant, de exemplu cheltuieli in avans, cheltuieli de constituire, cheltuieli

de dezvoltare)

Cheltuieli cu materiile prime Ch - C 601 Chelt cu materiile prime 65.200

Cheltuieli cu energia electrica Ch - C 605 Chelt cu energia si apa 12.000

Cheltuieli cu salariile Ch - C 641 Cheltuieli cu salariile 32.300

Cheltuieli cu amortizarea Ch - C 6811 Cheltuieli cu amortizarea 30.000

Cheltuieli cu ajustarile pt

depreciere

Ch - C 6814 Chelt cu ajustarile pt

deprecierea activelor circulante

2.800

Rezultatul exercitiului Cp - D 121 Profit si pierdere 142.300

121 = % 142.300

601 65.200

605 12.000

641 32.300

6811 30.000

6814 2.800

Lector univ. dr. Diana Manea

12

D 121 Profit si pierdere C

(14a) 142.300

(16) 792

147.250 (14b)

RD 143.092

TSD 143.092

RC 147.250

TSC 147.250

SFC 4.158

Observatie: in analiza contabila am notat functia contului 121 Profit si pierdere ca fiind de Capital propriu

(pentru ca este un element component al capitalurilor proprii) care scade atunci cand i se adauga cheltuieli si

creste atunci cand i se adauga venitur (rezultat = venituri cheltuieli).

b) N.O. inchiderea conturilor de venituri

Venituri din vanzarea produselor

finite

Ven - D 701 85.000

Venituri aferente stocului Ven - D 711 62.250

Rezultatul exercitiului Cp + C 121 Profit si pierdere 147.250

% = 121 147.250

701 85.000

711 62.250

15. Inregistrarea impozitului pe profit

Impozitul pe profit = 16% * Profit = 16% * (147.250 142.300) = 792 lei N.O. inregistrarea impozitului pe profit

Cheltuieli cu impozitul pe

profit

Ch + D 691 Cheltuieli cu

impozitul pe profit

792

Datorie privind impozitul pe

profit

Dat + C 441 Impozitul pe profit 792

691 = 441 792 lei

D 691 Chelt cu impozitul pe profit C D 441 Impozit pe profit C

(15) 792 792 (16) 792 (15)

RD 792

TSD 792

RC 792

TSC 792

RD 0

TSD 0

RC 792

TSC 792

SFC 792

Lector univ. dr. Diana Manea

13

16. Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

Cheltuieli cu impozitul pe

profit

Ch - C 691 792

Rezultatul exercitiului Cp - D 121 792

121 = 691 792 lei

Intocmirea Balantei de Verificare

Balanta de verificare este un document contabil utilizat pentru verificarea exactitatii inregisirarilor contabile,

precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare.

Principalele egalitati pe care le verifica balanta sunt:

Total sume debitoare = Total sume creditoare

Total solduri debitoare = Total solduri creditoare

Balanta de verificare cuprinde toate conturile care au fost deschise in cursul exercitiului, pentru fiecare cont

urmand sa se specifice simbol si denumire (conturile sunt prezentate in ordinea in care apar in planul de conturi).

Lector univ. dr. Diana Manea

14

Simbol

cont

Denumire cont Solduri initiale Rulaje Total sume Solduri finale

Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

1012 Capital

subscris varsat

0 215.000 0 0 0 215.000 0 215.000

121 Profit si

pierdere

0 0 143.092 147.250 143.092 147.250 0 4.158

212 Constructii 100.000 0 0 0 100.000 0 100.000 0

2131 Echipam

tehnologice

0 0 50.000 0 50.000 0 50.000 0

2812 Amortizarea

constructiilor

0 10.000 0 5.000 0 15.000 0 15.000

2813 Amortizarea

echipamentelor

tehnologice

0 0 0 25.000 0 25.000 0 25.000

301 Materii prime 30.000 0 48.000 65.200 78.000 65.200 12.800 0

345 Produse finite 15.000 0 139.500 77.250 154.500 77.250 77.250 0

391 Ajustari pentru

deprecierea

materiilor

prime

0 0 0 2.800 0 2.800 0 2.800

401 Furnizori 0 0 0 74.400 0 74.400 0 74.400

404 Furnizori de

imobilizari

0 0 0 62.000 0 62.000 0 62.000

4111 Clienti 0 0 105.400 0 105.400 0 105.400 0

421 Personal salarii

datorate

0 0 32.300 32.300 32.300 32.300 0 0

441 Impozit pe

profit

0 0 0 792 0 792 0 792

4424 TVA de

recuperat

0 0 6.000 0 6.000 0 6.000 0

4426 TVA

deductibila

0 0 26.400 26.400 26.400 26.400 0 0

4427 TVA colectata 0 0 20.400 20.400 20.400 20.400 0 0

5121 Conturi la

banci in lei

80.000 0 0 36.000 80.000 36.000 44.000 0

5311 Casa in lei 0 0 36.000 32.300 36.000 32.300 3.700 0

581 Viramente

interne

0 0 32.300 32.300 32.300 32.300 0 0

601 Chelt cu mate

prime

0 0 65.200 65.200 65.200 65.200 0 0

605 Chelt cu

energia si apa

0 0 12.000 12.000 12.000 12.000 0 0

641 Chelt cu

salariile

0 0 32.300 32.300 32.300 32.300 0 0

6811 Chelt cu

amortizarea

0 0 30.000 30.000 30.000 30.000 0 0

6814 Chelt cu ajust

pt depreciere

0 0 2.800 2.800 2.800 2.800 0 0

691 Chelt cu impoz

pe profit

0 0 792 792 792 792 0 0

701 Venituri din

vanzarea prod

finite

0 0 85.000 85.000 85.000 85.000 0 0

711 Venituri

aferente

costuriloe

stocurilor de

produse

0 0 139.500 139.500 139.500 139.500 0 0

TOTAL 225.000 225.000 1.006.984 1.006.984 1.231.984 1.231.984 399.150 399.150

Lector univ. dr. Diana Manea

15

Pe baza coloanelor cu soldurile finale se va intocmi bilantul contabil astfel:

- soldurile finale debitoare corespund elementelor de activ, exceptie facand soldurile finale debitoare

ale conturilor 121 Profit si pierdere si 117 Rezultat reportat care atunci cand apar se trec in cadrul

capitalurilor proprii cu semnul -.

- Soldurile finale creditoare corespund elementelor de datorii si capitaluri proprii, cu exceptia soldurilor finale creditoare ale conturilor de amortizari si ajustari pentru depreciere, care se trec in activ cu -

(se scad din elementul amortizat sau depreciat)

Numai elementele care au sold final diferit de zero apar in bilant. Din acest motiv, conturile de venituri si

cheltuieli (clasa 6 si clasa 7) nu apar niciodata in bilant.