Enea Alexandra-Ionela 4/12/2023

MONOGRAFIA ORAŞULUI PAŞCANI

Municipiul Paşcani, este situat în partea de nord-est a României, pe valea

Siretului, la marginea vestica a judeţului Iaşi. Comunele Mirosloveşti si Stolniceni-Prajescu marginesc oraşul la sud, Ruginoasa şi Todiresti la est, Vanători si Lespezi la nord, în timp ce la vest acesta este marginit de comuna Valea Seaca.

În partea de jos a oraşului, în lunca Siretului sunt localitaţile suburbane Lunca Paşcani si Blăgesti, iar în partea din deal, pe versant localitătile suburbane Gâşteşti, Boşteni si Sodomeni. Suprafaţa municipiului Paşcani este de 75,49 km2. Numele de Pascani provine se pare de la un anume Oană Paşcă, stăpân al acestor locuri in sec. al XV-lea.

Ultima statistică, cea din 2002 consemnează in municipiul Paşcani 42.057 persoane(22.735 persoane de sex masculin,respectiv 23.372 persoane de sex feminin). Din punct de vedere confesional, 94,22% locuitori (39.627) s-au declarat ortodocşi, 2,88% romano-catolici (1.214), în timp ce alte religii sunt reprezentate cu procente de sub 1% fiecare.1

Structura naţională relevă o pondere a etnicilor români. Ultimile date arată că populaţia municipiului cuprinde: 44.596 români, 240 rromi, 32 ruşi-lipoveni, 16 maghiari, 4 germani, 9 alte naţionalităţi. 2

Confesiune Ortodocşi Romano-catolici Alte religii

Procent 90.00% 9% 1%

Documentele cele mai vechi ale Paşcanilor, încep şirul menţiunilor acestei localităţi la 1587-1588 : un act, cu valeatul 7096, emis de Nicoară şoltuzul si cei 12 pârgari ai oraşului Baia, priveşte vanzarea unui loc « între movile şi între Siretul Vechi şi Siretul Nou », unde se putea face moară şi pod ; între cei nouă martori prezenţi la această vânzare făcută în fata autorităţilor orăşeneşti din Baia, se afla si « Toader din Paşcani si Andreica de acolo si Ionaşco de acolo si

Lazor de acolo ». Documentele cele mai vechi ale Paşcanilor, încep şirul menţiunilor acestei localităţi la 1587-1588.

1 http://primaria.pascani.ro/2 Rezultatele recensamântului din 2002 pentru Paşcani, Iaşi

1

2

Enea Alexandra-Ionela 4/12/2023

De-a lungul istoriei sale, localitatea Paşcani a fost centru cu populaţie rurală, curte feudală, sat, târg, comună urbană, oraş; în prezent este municipiu. În octombrie 1892, târgul

devenea reşedinţă a plasei Siretul-de-Jos, judeţul Suceava.Comună urbană devine în urma unei legi emise în anul 1923. În 1925, s-a înfiinţat judeţul Fălticeni, care cuprindea 5 plase:

Boroaia, Liteni, Lespezi, Mălini şi Paşcani. Patru ani mai târziu, judetul Fălticeni îşi schimbă denumirea în Baia cu capitala la Fălticeni.

3

Casa Iordache Cantacuzino Hotel Central

Esplanada

Biserica Sf. Mihail şi

Gavril

Codrii Paşcanilor3 Casa de Cultura

MMuzeul municipal

Paşcani4

Clubul copiilor Lacul Peştişorul

1. Pe principalele ramuri, ponderea este deţinută de industria grea cu trei mari agenţi economici: S.C. REMAR S.A5

S.C. SCUDAS S.A6

S.C. RETROM S.A2. Industria uşoară:

S.C. SIRETUL S.A S.C. INTEGRATA S.A S.C. GABRIEL şi LEONARD S.A S.C. CONSTRUCTORUL S.A

3 Loc de recreere atat pentru păşcăneni cat şi pentru turisti,care se pot odihni şi relaxa la cabana “Codrii Paşcanilor”4 http://www.pascani.ro/5 Firmă specializată în comercializarea componentelor de tren.6 S.C. SCUDAS SA PASCANI producător consacrat de scule, portscule si accesoriipentru masini unelte, lanturi de transmisie(GALL, FLYER,LANTTRANSPORTORetc.), piese de schimb pentru material rulant, piese de schimb pentruutilaje agricole.

Monografia orasului Paşcani

Bibliografie

1. Ionescu Marian, Judeţele României, Editura Corint, Bucureşti, 1995

2. Petcu Gheorghe, Constantin Stan, 2002- Municipiul Paşcani, Editura Alpha, Paşcani,

1999- Mică enciclopedie istorică, Editura All, Iaşi

3. Teodorescu Mihai, Târguri şi oraşe, între Paşcani, Iaşi şi Bucureşti,Editura Teora,

1972, Bucureşti

4. Tudor Andreea, 2005- Despre Paşcani, Editura All, Bucureşti

2007- Oraşul meu, Editura Corint, Timişoara

i

i? Chiar dacă Paşcaniul trece printr-un moment de criză, măreţia şi frumuseţea de altă dată pălind, merită ca cei aflaţi în trecere prin oraş să o ia la pas măcar zece minute pe sub castanii ce străjuiesc strada primăriei, pentru a descoperi un loc cu atâta verdeaţă şi atâta atmosferă, ce doar Dealul Copoului l-ar putea întrece.

v