MONOGRAFIA ORASULUI FALTICENI

“..Aici,in Falticeni,nu este nicio ulita care sa nu fie legata de amintirea neintrecutului povestitor Creanga.Ca si in florenta lui Dante,la fiecare raspantie s-ar putea pune placi cu citate din Creanga,relative la locurile umblate de el.Acolo era catihetul care juca stos,iar mai incolo traia fata popei din Falticenii vechi ori era hatul undezarghitul de Trasnea adormea cu gramatica sub nas dup ace dondanise pana ametea vestitele mi-ti-vi-li,ni-vi-li.”Si mult mai departe era celebra casa a lui Pavel Ciubotarul,in satul Radaseni unde scene unice s-au intamplat”(I.Simionescu,Towns in Romania,1925,133 pag.)

Orice ar calatori in nordul tarii,spre Suceava,va fi cu siguranta tentat sa faca o mica oprire in Falticeni.Va fi cu siguranta uimit atat de farmecul naturii cat si de marturiile trecutului.Falticeni,orasul care se intinde de-a lungul a nesfarsite livezi,Valea Somuzului-faimoasa Nada Florilor si Dumbrava minunata.Orasul si satele din imprejurimi se aseamana intre ele.Se aseamana intr-un sens larg.Ele au o istorie comuna.

DATE GEOGRAFICEAşezare

Municipiul Fălticeni este situat într-o zonă deluroasă la limita de Vest a Podişului Suceava, localitatea dezvoltându-se pe trei terase între pârâul şomuzul Mare şi pârâul Buciumeni. Altitudinea medie este de 320 m iar suprafaţa de 28,76 km2 ( din care ¼ livezi şi luciu de apă). Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă 1531m în vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624m), Dealul Înalt (503m), Culmea Pleșului (915m); mai aproape, este

culoarul depresionar al văii Moldovei.

Orasul Falticeni este unul din cele 8 centre urbane ale judetului Suceava.Este situat in partea de S-E,pe E85 la 80 de km de Roman si 25 de km de Suceava.Alte orase importante:Gura Humorului la 40 de km si Pascani la 58 de km.Falticeniul a jucat un rol important in istoria judetului Suceava deoarece dupa ocupatia habsburgica a devenit resedinta de judet.Clima Are un caracter continental cu ierni aspre şi veri calde şi uscate, deci o clima temperată relativ blândă. Temperatura medie anuală este de 8oC, cantitatea medie de precipitaţii pe an este de 640 mm/ mp, iar vântul dominant este din directia N-V, presiunea atmosferică este sub 750 mm/col Hg şi umiditatea aerului variază între 57 si 79%.

Structura geomorfologică Are ca fundament depozite de vârstă sarmaţiană inferioară, reprezentate prin argile, argile nisipoase şi nisipuri fine gălbui şi cenuşii cu frecvente intercalari de gresii. Peste acestea apar depozite cuaternare alcătuite din luturi argiloase galbene, iar la adâncime nisipuri fine argiloase. Sub raport hidrologic,orasul este situate in bazinul Somuzului Mare,cea mai importanta artera hidrografica a regiunii.De pe raza orasului el colecteaza o serie mici de paraie:paraul Buciumenelor,Soldanestilor,Tampestilor.

ISTORICUL LOCALITATIIDupa opinia unora dintre cei care s-au ocupat de istoria orasului,numele ar deriva de la porecla unui vechi stapan al locului,Stan Pantece,zis Foltea.Oraşul Fălticeni s-a constituit pe locul unor străvechi aşezări rurale. Satul şoldăneşti, actualul cartier de est – este atestat în 1384. Satul „Fulticeanii”, care avea să dea numele aşezării urbane de astăzi, este atestat într-o menţiune documentară din anul 1435. La 15 martie 1490, într-un hrisov scris în cancelaria Sucevei, capitala din epocă a Moldovei, se vorbeşte clar despre „un sat pe şomuz, anume Fulticeanii”.

Oficial, actul de naştere a târgului datează din 8 august 1780, când domnitorul Moldovei (astăzi provincie istorică a României), Constantin Moruzi, a poruncit „sa se facă târg nou, la ţinutul Sucevei”. Noul târg se năştea în punctul unde se încrucişau câteva drumuri comerciale importante. O alta imprejurare istorica importanta pentru geneza targului Falticeni a consituit-o si rapirea nordului Moldovei de catre Austria.In octombrie 1774 Austria a ocupat tinutul Cernauti si teritoriile nord-vestice ale tinutului Sucevei.Noul hotar trecea la numai 6 km de satul Falticeni.Targul Falticenilor,intarit asadar prin hrisovul din 8 august 1780,devenea capitala noului tinut Suceava,creat in timpul stapanirii habsburgice.

Avântul forţelor de producţie şi creşterea schimbului de mărfuri au determinat, în a doua jumatate a secolului 18 stabilirea unui târg periodic la Fălticeni. Târgul (iarmarocul) de la 20 iulie – de Sfântul Ilie – a jucat un rol important în geneza oraşului Fălticeni. Cronicile anilor 1850 spuneau că târgul de la Fălticeni este, după cel de la Leipzig, unul dintre cele mai însemnate din Europa.

Populaţia oraşului, formată în principal din negustori şi agricultori, a evoluat numericeşte în funcţie de activitatea comercială, de viaţa economică şi de implicaţiile unor evenimente. În 1803 târgul avea 400 de locuitori, în1830 2300 de locuitori, iar în 1859 numărul acestora urca la 12584. Populaţia a scăzut în 1890 la 9000 de locuitori. Cauza declinului demografic a fost decăderea importanţei iarmarocului prin modernizarea capitalistă a schimburilor economice, ceea ce a dus la scăderea funcţiei comerciale a oraşului.

Fălticeniul a jucat un rol administrativ în regiune fiind, până după cel de-al doilea Război Mondial, reşedinţa judeţului Baia. Oraşul a fost industrializat masiv cu precadere după 1960. Economia locală a intrat însă în declin după Revoluţia din 1989. Cauzele sunt multiple, de la modul centralizat în care fusese concepută economia în comunism, până la adaptarea dificilă, proces care continuă şi în prezent – la regulile economiei de piaţă.

POPULATIEPotrivit rezultatelor provizorii ale recensamantului din 2011 populatia Falticeniului este de 23.356

Evolutia numerica a populatiei minicipiului Falticeni

8.36711.533 10.563

13.305

17.83920.435

32.80729.787

23.356

1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

populatie

Asemenea altor zone ale tarii, si în Falticeni populatia a crescut exploziv începând cu anii '50-'60 ai secolului trecut, ca urmare a industrializarii fortate, a cooperativizarii agriculturii si a politicii de crestere a natalitatii. Orasul Falticeni a atras astfel un numar mare de locuitori de vârsta tânara proveniti din zonele rurale învecinate. Populatia a crescut usor si dupa anul 1990, atingând valoarea maxima în anul 1998 (33.655 locuitori), an din care a început declinul numeric. Acesta s-a datorat în primul rând cresterii migratiei catre zonele rurale înconjuratoare a populatiei disponibilizate în urma restructurarii industriale (industria chimica, industria de prelucrare a lemnului, alimentara, textila si altele). Un rol important l-au avut pentru ultimii ani plecarile în strainatate, din care multe cu caracter permanent. De asemenea, scaderea numerica a populatiei s-a datorat si scaderii natalitatii în ultimul deceniu.Miscarea naturalaAceasta se încadreaza în tendinta generala pe tara, atât natalitatea, mortalitatea cât si sporul natural având evolutii similare celor de la nivel national.

Dupa 1990, numarul nascutilor vii în municipiul Falticeni a scazut continuu de la valoarea-record din 1968 (30,1‰) pâna la 7,1‰ în 2002, dar scaderea drastica s-a înregistrat, ca în toata tara, între 1990 - 1991 (vezi grafic). Aceasta scadere este resimtita din plin, în prezent, prin dificultatile ce apar în constituirea efectivelor scolare. Mortalitatea a avut valori relativ constante, cu o crestere usoara din 1996, dar inferioara, pâna în 2002, natalitatii. Bilantul natural al populatiei a fost pozitiv pâna în anul 2002 când, pentru prima data, a devenit negativ. Valorile natalitatii se pastreaza înca peste media nationala. Mortalitatea infantila s-a diminuat permanent dupa 1990, având o rata net inferioara celei de la nivel national.

ANUL NATALITATE MORTALITATE BILANT NAT.Nr.pers % Nr.pers. % Nr.pers %

1996 289 16,2 97 5,4 192 10,81968 554 30,1 105 5,7 449 24,41989 606 24,4 193 6,4 413 141992 438 13,4 247 7,5 191 5,82002 214 7,1 221 7,4 -7 -0,3

Bilantul natural al populatiei municipiului Falticeni

Mobilitatea teritorialaSoldul schimbarilor de domiciliu (diferenta dintre numarul celor ce s-au stabilit cu domiciliul în Falticeni si cei care si-au stabilit domiciliul în alta parte) a fost pozitiv, dar în scadere, pâna 1998, iar din 1999 a devenit negativ, aceasta fiind principala cauza a descresterii numerice a populatiei. În timp ce numarul sositilor în municipiu a ramas relativ constant, numarul celor ce au solicitat legal schimbarea domiciliului a crescut dupa 1990, principala lor destinatie fiind zona rurala vicinala.

Numarul plecarilor temporare pentru lucru în strainatate este în crestere, dar nu poate fi decât estimat, pentru ca rareori se pleaca folosindu-se permise de munca legale. Apreciem între 500 si 800 numarul persoanelor plecate temporar în strainatate, care, prin aportul lor de valuta sustin în parte puterea locala de cumparare. Cei ce lucreaza in strainatate prefera tarile spatiului Schengen (Spania, Italia) si Israelul.

ANUL SOSITI PLECATI B.MIGRATORIUNr.pers. % Nr.pers. % Nr.pers %

1975 657 27,1 206 9,8 361 16,31981 705 29,4 256 10,7 449 18,61990 438 14,6 161 5,7 276 8,91992 305 9,3 200 6,1 105 3,21998 382 11,2 376 11,1 6 0,11999 378 11,2 489 14,3 -109 -32000 228 6,8 584 17,5 -256 -10,72001 388 11,7 508 15,3 -120 -3,6

Bilantul migratoriu al populatiei municipiului Falticeni

Structura etnicaStructura etnica a populatiei reflecta o mare omogenitate, ponderea etniei române fiind superioara celei de la nivel national. Totusi, fata de anul 1992, se constata o diminuare usoara a ponderii etniei române (98,2% în 2002 fata de 98,5% în 1992) si o crestere a numarului de etnii (12 în 2002 fata de 9 în 1992). Pâna în anii '70 ai secolului trecut a existat o puternica comunitate evreiasca, cu un rol deosebit în viata economica si culturala a orasului, diminuata drastic, însa, prin emigrare.

1987 1992 2002ETNIA NUMAR % NUMAR % NUMAR %TOTAL 20.566 100 34.807 100 29.899 100ROMANI 20.595 98 32.328 98,5 29.375 98,2RROMI - - 159 0,5 168 0,56EVREI 201 1 52 0,2 18 0,06MAGHIARI 34 0,2 44 0,1 33 0,6

Structura etnica a populatiei municipiului Falticeni

CULTURA

Fălticeni este un punct de reper pentru cultura si ştiinţa naţională.Falticeni ofera o marturile din cele mai elocvente ca si micile orase de provincie pot fi leagnaul unor creatii spirituale de mare valoare.George Calinescu nota in “Juranalul literar”ca”dupa Bucuresti si Iasi,Falticeni este al treilea oras pe tara ca numar de scriitori din acelasi loc.. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România. Fălticeni a dat României zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială. Oraşul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.Târgul Fălticeni se afirmă în cultura națională începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalităților fălticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creangă, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labiș, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail Șerban și Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari și filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Mihai Gafița, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Ștefan S. Gorovei; oamenii de teatru și muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Călinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artiștii plastici Ion Irimescu, Ștefan Șoldănescu, Dimitrie Hârlescu, Aurel Băieșu, Vasile Vasiliu-Falti, Teodor Tatos, folcloriștii Artur Gorovei și Mihai Lupescu, oamenii de știință Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoraș, Vasile Ciurea, Mihai Băcescu, sportivi Ionut Atodiresei, Maria Olaru, Mihaela Pohoata, Vasile Nistor, Constantin Chiriac etc.

La intrebarea des rostită: Cum se explică această neobişnuită explozie spirituală la Fălticeni? Scolile au fost unul din factorii care au sustinut si impulsionat viata spirituala o orasului.Spre exemplu Ion Creanga a urmat aici cursurile scolii de catiheti,una din putinele scoli de acest fel din Moldova la vremea aceea.Liceul Alecu Donici,actualmente Colegiul National “Nicu Gane”este printre cele mai importante din judet in care au invatat:Artur Gorovei(1880),critical si istoricul Eugen Lovinescu(1896),Sadoveanu(1897),Aurel Baiesu(1911),critical si istoricul literar C.Ciopraga(1937),Nicolae Labis(1944-1945).

ION CREANGA IN FALTICENIIon Creanga,considerat unul din marii clasici ai literaturii romane a avut legatura cu orasul Falticeni. După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala

catihetică din Fălticeni ("fabrica de popi")unde a locuit intre anii 1884-1885. Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.In present in oras exista si o strada ce ii poarta numele.

Casa lui Ion Creanga din Falticeni

MIHAIL SADOVEANU IN FALTICENIMihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț) ,este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX.Mihail Sadoveanu are o stransa legatura cu orasul Falticeni unde a urmat scoala gimnaziala”Alecu Alecsandru Donici” si unde a scris o parte importanta din opera sa.La casa din deal a locuit Sadoveanu intre anii 1909 si 1918. “Ajuns acasă, nu mă gândesc decât să mă reculeg şi să mă odihnesc”, scria Sadoveanu în 1913.

Casa memoiala”Mihail Sadoveanu din Falticeni”

La “Casa din deal”. Mihail Sadoveanu a scris:Povestiri de seară” şi “Genoveva din Brabant” în 1910, “Apa morţilor” în 1911, Un instigator” şi “Bordeienii” în 1912, “privelişti dobrogene” în 1914, “Neamul şoimăreştilor” în 1915, “44 de zile în Bulgaria” în 1916 şi, în sfârşit, “File însângerate” în 1917.Cunoscuta opera Dumbrava Minunata are

loc in orasul Falticeni.

Scorbura salciei in care s-a adapostit Lizuca

În 1908, când s-a constituit Societatea Scriitorilor din România, Mihail Sadoveanu a fost ales vicepreşedinte, iar în 1910, când la Fălticeni a luat fiinţă Societatea corala “Nicu Gane”, scriitorul a devenit preşedintele ei. După plecarea la Iaşi, venirea şi şederea lui Mihail Sadoveanu la Fălticenii de atunci, de dinainte şi de după aceea, au însemnat întotdeauna, aşa cum el însuşi o mărturiseşte, “călătoria cea mai mare la locurile sfinte de curăţenie şi de ispaşire”. La 16 noiembrie 1930, cu prilejul sărbătoririi, la Fălticeni, a vârstei de 50 de ani, iată ce a scris Mihail Sadoveanu în Cartea de aur a Liceului “Nicu Gane”: “Revăd cu emoţie oraşul copilăriei şi al amintirilor”. Cu acelaşi prilej a rostit şi

nemuritoarele şi cunoscutele cuvinte: ”La Folticeni am băut apa vie a sufletului românesc, pe care n-m uitat-o nici pana azi. In ea se va răsfrânge pană la moarte toată taina sufletului meu. Darul cu care m-a înzestrat Dumnezeu, nu se datoreşte mie, ci părinţilor mei. Împrejurările şi pitorescul locurilor, munţii şi apele, natura încântătoare şi poporul, toate au creat ceea ce dumneavoastră sărbătoriţi azi. Să mulţumim lui Neculce şi lui Creangă, poporului şi părinţilor mei, să slăvim natura, care au contribuit la înzestrarea darului meu”. În cadrul acestei sărbători, scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române din 1923, a fost proclamat Cetăţean de onoare al oraşului Fălticeni iar unei străzi (Sf. Nicolae) i s-a atribuit numele său. În august 1961, Mihail Sadoveanu, deşi bolnav, a venit la Fălticeni pentru a-şi lua, astfel, rămas bun de la acest pământ atât de binecuvântat de Dumnezeu şi de înţelesul adânc al cuvântului romanesc. A fost o ultimă fâlfâire de aripa spre veşnicia nemuririi şi liniştii sale depline.

GRIGORE VASILIU-BIRLIC IN FALTICENIUn alt nume important al culturii romanesti ce este legat de orasul Falticeni este actorul de comediu Grigore Vasiliu-Birlic.Grigore Vasiliu Birlic (n. 24 ianuarie 1905, Fălticeni - d. 14 februarie 1970, București) a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie. A jucat în multe piese de teatru, precum și în filme. Numele de naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o poreclă pe care a primit-o datorită succesului din piesa Birlic, jucată la începutul carierei sale.Grigore Vasiliu s-a născut pe 24 ianuarie 1905, în familia unui mic negustor de pe strada Pârâul Târgului din Fălticeni. În copilărie a vrut să se facă clovn la circ, dar a fost tempestiv potolit de către tatăl său. A absolvit în anul 1924 cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, făcând parte din prima promoție a liceului..A fost strălucit în piesele de teatru D-ale carnavalului, Conu Leonida față cu reacțiunea și O scrisoare pierdută de Caragiale, Avarul și Burghezul gentilom de Molière.sau Doua lozuri. Jocul său era caracterizat de un puternic timbru personal și de o intonație inimitabilă. A jucat în peste 25 de filme, într-o perioadă în care numărul realizărilor cinematografice era redus.

Birlic in”D-ale Carnavalului” Birlic in “Doua lozuri”

OBIECTIVE TURISTICEFalticeniul dupa locul fruntas pe care il ocupa in ceea ce priveste numarul de scriitori autohtoni se poate mandri si cu cateva obiective turistice de importanta nationala cum ar fi:Muzeul Ion Irimescu,Galeria Oamenilor de Seama,Muzel Nicolae Bacescu sau casa memoriala Mihail Sadoveanu.

MUZEUL DE ARTA ION IRIMESCUAici se afla cea mai mare colecţie de autor din tară, peste 300 sculpturi şi 1000 desene, care reflectă marile teme în jurul cărora se ţese universul sculpturii artistului: mitologia, maternitatea, muzica, omul ca model în univers. Cladirea este construită într-un stil arhitectural sobru, eclectic. Povestea ei durează de secole, construcţia fiind începută în 1846. A fost ridicată din caramidă, pe o temelie solidă. În 1909 i se mai adaugă un cat. Se pare că tot în acel an clădirea a devenit sediul palatului administrativ al judeţului Suceava. Dupa ocupaţia habsburgică, reşedinţa judeţului a devenit pentru o vreme Fălticeniul. În 1923, clădirea devine sediul Prefecturii judeţului Baia, iar între 1950 şi 1968, sediul Consiliului popular Raional Fălticeni.

Un şir de întâmplări, voinţa oamenilor, dar mai ales cursul destinului au dus în cele din urmă la o alegere. Maestrul Irimescu devine Patriarhul de drept al locului care urma să se transforme în “Ermitaj”-ul fălticenean.“Aveam multe lucrări în atelierul meu de la Bucuresti. Ideea înfiinţării unui muzeu mă stăpânea de multă vreme. Am oferit oraşului lucrările, dar am cerut în schimb un spaţiu de expunere adecvat. Oficialităţile vremii, reprezentate de un om care iubea arta şi inţelegea menirea ei, Miu Dobrescu, mi-au facut o propunere peste asteptările mele. Colectia s-a imbogaţit an de an. Astăzi cladirea adaposteşte cea mai mare colecţie de autor din tară şi ascunde “marele clocot al vieţii” retras în adâncimile imperceptibile ale formelor şi care izbucneste indirect, întruchipat într-o imensa lume de

semnificaţii.”(fragment din cartea “De vorbă cu maestrul Ion Irimescu”, autor – Gabriela-Iuliana Curtui).

In present cladirea principala a muzeului este in renovare si intreaga colectie se afla intr-o anexa a acesteia.

MUZEUL APELOR MIHAI BACESCUPrin structura şi consistenţa de date ştiinţifice, Muzeul Apelor “Mihai Băcescu” se constituie într-o veritabilă lecţie de instrucţie şi educaţie, de pelerinaj în lumea mediului acvatic. Academicianul Mihai Băcescu a dăruit muzeului peste 700 de exponate, între care câteva pot fi considerate de excepţie: bureţi de mare, corali, calmari, homari, stele şi arici de mare.

Bun pedagog, cu dragoste faţă de mediul înconjurător, profesorul emerit Vasile Ciurea a întemeiat , în 1914, primul muzeu din Fălticeni. Unul dintre elevii profesorului Vasile

Ciurea este academicianul Mihai Băcescu care nu şi-a uitat niciodată primul iniţiator în tainele naturii, dar nici locurile natale. Astfel, la 17 august 1982 lua fiinţă la Fălticeni, în “semn de iubire şi recunoştinţă” profesorului Vasile Ciurea, Muzeul de ştiinţe naturale. Din 28 martie 1993, muzeul nu numai că se va numi muzeul apelor, dar va primi şi numele ctitorului său Mihai Băcescu. Se împlinea astfel o dorinţă şi o definire elocventă, precum şi un gest de aleasă gratitudine şi preţuire celui care şi-a închinat viaţa cercetării mediului acvatic şi a dat culturii fălticenene dimensiuni valorice perene. Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes ştiinţific. Astfel, preţuind tradiţiile muzeistice fălticenene, în două săli rememorăm aspecte ale primului muzeu din localitate, câteva exponate rămase evocând natura pasiunilor şi preocupărilor înaintaşilor noştri, în special ale ctitorului de muzeu, Vasile Ciurea. Aici sunt reprezentate aproape toate secţiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică şi fotografii. Trăsurica, un exponat de mare valoare, executată de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag, şi expusă în 1937 în expoziţia universală de la Paris, impresionează şi reţine îndelung atenţia vizitatorului prin maiestria execuţiei şi migala creatorului ei. Muzeul prezintă lumea cercetătorilor Emil Racoviţă, Grigore Antipa, Paul Bujor şi Ion Boreca, exponatele de aici reliefând contribuţiile ştiinţei româneşti în domeniul hidrobiologiei. Participând la numeroase expoziţii oceanice, descoperind numeroase specii de peşti şi crustacei, academicianul Mihai Bacescu a dăruit muzeului peste 700 de exponate. Toate acestea sunt expuse în două săli, ca un omagiu adus savantului Mihai Bacescu, muncii sale de cercetare şi autor a peste 475 de lucrări ştiinţifice originale publicate singur sau cu colaboratori din tară şi străinatate. Bucuria nespus de mare a vizitatorilor, mai cu seamă a celor tineri, este atunci când ajung la partea vie a muzeului: acvariile. În cele 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă, traiesc numeroase specii de peşti indigeni şi exotici, broaşte ţestoase, scoici şi raci. Zestrea muzeului este îmbogăţită pe deplin şi cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului, configuraţia reliefului subacvatic. Donat în 1986, globul geografic a fost executat cu maiestrie şi cu o exactitate milimetrică, pe parcursul a cinci ani şi jumătate, de către profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadul Moldovei.

GALERIA OAMENILOR DE SEAMAAşa cum la începutul veacului intelectualii fălticeneni ardeau de nerăbdare să ctitorească un muzeu în târgul lor, în deceniul 70 în sufletele „entuziaştilor” locului se năştea, impunându-se repede, ideea organizării unui muzeu care să arate ce însemnaseră Fălticenii pentru cultura românească, ce urme adânci lăsaseră cei care pe aceste pământuri văzuseră lumina zilei, aici învăţaseră carte sau îşi petrecuseră întreaga lor viaţă, ori numai o parte din ea. Pe străzile oraşului mai existau încă mărturii despre aceste treceri ilustre. Se aşezaseră acolo unde se cuvenea plăci care să aducă aminte. Atmosfera era saturată de amintiri. Stăruiau în aburul subţire şi transparent de deasupra oraşului Oamenii locului râvneau la ceva mai mult, la ceva mai pregnant. O cronică în care cele alese să fie însemnate pentru vecie. Stăruinţa acestor oameni de bine a găsit ecou. Horia şi Vasile Lovinescu au donat casa lor de pe strada Sucevei, ca să adăpostească muzeul numit inspirat „Galeria Oamenilor de Seamă” ai Fălticenilor. Era şi original. Nicăieri în ţară nu mai exista un asemenea muzeu. Se ivise din atmosfera bogatei spiritualităţi a locului. Îşi deschidea porţile la 16 iulie 1972. Sutele şi sutele de mii de oameni care i-au trecut de atunci pragul s-au simţit îmbogăţiţi sufleteşte. Imaginea despre Fălticeni a căpătat nuanţe şi o aureolă spirituală ce dăinuie pentru totdeauna. Se întâlnesc aici cu Ion Creangă, cu năzdrăvăniile lui fără seamăn, ale lui şi ale tovarăşilor săi din vremea când erau elevi la şcoala de catiheţi din Fălticeni şi chiriaşi în casa lui Pavel Ciubotarul, cel pe care catiheţii il aduseseră în pragul nebuniei, cu Mihail Sadoveanu, elev la Folticeni, notat cu 10 la teza de română de profesorul Nicolae Apostol, dar repetent din cauza matematicii, ce pălise în faţa chemării iazului de la Nada Florilor, cu Sadoveanu scriind în bojdeuca Ecaterinei Bâlu, trudind cu forţa lui de uriaş al cuvântului, cu Sadoveanu împărăţind în „Grădina Liniştii”. Dar câte istorii nu se ţes cu fir de poveste, de borangic, câte dtrumuri nu se deschid, câte biografii captivante, memorabile, nu se conturează? Din vitrine ne privesc manuscrisele lui Eugen Lovinescu, tălmăcind înverşunarea muncii şi frământări lăuntrice ce altfel par străine chipului său împresurat de linştea şi pacea ninsorii părului lins. Anton Holban ne apare tânăr, dar mânat de suferinţe si mâhniri, cu sufletul mohorât la gândul

apropiatei morţi a Profirei Lovinescu , a „bunicii care se pregăteşte să moară”, cu inima cuprinsă de prevestirea propriului şi prematurului său sfârşit. Biografii ale unor oameni de seamă care şi-au închinat viaţa propăşirii spirituale a neamului lor: scriitorii Nicolae Gane, Nicolae Beldiceanu, Ion Dragoslav, Vasile Savel, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Aurel George Stino, Nicolae Labiş, Nicolae Jianu, Mihail Şerban, folcloriştii Artur Gorovei, Mihai Lupescu, Alexandru Vasiliu Tătăruşi, actorii Matei Millo, Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, pictorii Aurel Băeşu, Ştefan Şoldănescu, Dimitrie Hârlescu, savanţii Dimitrie Leonida şi Nicolae Grigoraş, şi multi, mulţi alţii. Oameni de seamă, iviţi din acest pământ al fertilităţii spirituale

Obiectivele turistice din municipiul Falticeni si împrejurimi necesita o popularizare mai eficienta prin materiale promotionale diversificate. În plus trebuie avuta în vedere diversificarea serviciilor si prestatiilor (cazare, transport) pentru turisti. Cifra de afaceri din servicii si turism, desi în crestere, ramâne totusi infima fata de potentialul turistic pe care îl ofera zona: 128 de locuri si case memoriale, 4 muzee - dintre care doua de importanta nationala - colectii de arta, apropierea de manastirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vânatoare (urs, caprior, mistret etc.) pescuit sportiv.

SITUATIA ECONOMICA A ORASULUI FALTICENIIncepand cu anul 1960 orasul Falticeni a fost puternic industrializat cu o economie puternica, reprezentata prin unitati industriale din ramurile textila, chimica, prelucrarea si industrializarea lemnului, confectii, tricotaje, alimentara, sticlarie-menaj, precum si unitati de prestari servicii si constructii civile. Pana in anul 1990 in Falticeni a fost bine dezvoltata industria lemnului cu:(o fabrica de PAL,4 fabricute de mobila si o fabrica de cherestea),industria chimica:(fabrica de detergenti,mase plastice si vopsele),industria textila cu cea mai importanta fabrica din oras:Filatura care oferea peste 5.500 de locuri de munca.Agricultura era deasemena importanta,Falticeni-ul a fost un important bazin pomicol si statiune de cercetare pomicola.Astazi,mai exista numai o fabricuta de mobila(ARVA),una de chereastea(FORESTFALT),o fabricuta de Plexiglas,una de confectii(LOVERS,cu capital Italian)si mai multe ateliere de tamplarie din PVC cu geam termopan(TROCAL,TRIONEC).Filatura s-a restructurat si au aparut mai multe firme cu diverse obiecte de activitate.

La sfârsitul anului 2002 în Municipiul Falticeni erau înregistrati 1.623 agenti economici. Ponderea cea mai mare o detine sectorul comercial (comert cu ridicata si cu amanuntul) cu 1239 agenti economici, reprezentând peste 76 % din total. În ordinea descrescatoare a numarului operatorilor de piata, serviciile si turismul detin o pondere de 16,9%, sectorul industrial 5%, constructiile si agricultura având o pondere relativ egala, de 0,8%. Societatile de tip SRL domina piata operatorilor cu 720 unitati (44,3% din total) cu obiect preponderent de activitate în sfera comerciala si a serviciilor urmate de asociatiile familiale (22,1% din total). Exista un numar mare de comercianti / operatori de piata - persoane fizice: (476) cu activitati liberale în domeniul comercial si al serviciilor, dar si în industrie si constructii. Acestia au o pondere de aproximativ 29,3% în totalul operatorilor de piata. Societatile comerciale pe actiuni au o pondere de 1,6% din total, aproximativ în numar egal pe toate sectoarele economice fiind din categoria întreprinderilor mari si mijlocii.Dezvoltarea micilor afaceri este esentiala pentru economia municipiului, deoarece starea economica si sociala este în strânsa dependenta cu succesul afacerilor întreprinzatorilor particulari, care contribuie la dezvoltarea economiei locale, oferind si noi locuri de munca.

Urmarind evolutia cifrei de afaceri pe perioada ultimilor patru ani, se observa o crestere continua a acesteia în sfera comertului si industriei.

Domeniile de activitateComertul Din datele prezentate se remarca faptul ca aceasta activitate este preponderenta în totalul activitatilor economice deoarece aria de polarizare a municipiului se suprapune pe unitatea administrativa (pâna în 1968) a raionului Falticeni (1362,3 km2) iar sectorul este în totalitate în proprietate privata. Cifra de afaceri realizata înregistreaza o evolutie ascendenta de la an la an (1.103.411 milioane lei în anul 2002). Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri se datoreaza în mare parte cresterii fluxurilor financiare intrate în oras

(inclusiv prin trimiterile de valuta a celor ce lucreaza în strainatate), diversificarii activitatilor de servicii, cresterii vânzarilor de materiale de constructii si mai putin prin cresterea puterii de cumparare a populatiei.

IndustrieMunicipiul Falticeni este centrul polarizator al activitatilor economice ce se desfasoara pe teritoriile comunelor adiacente. Dupa 13 ani de tranzitie, productiile industriale si agricole sunt înca în regres fata de 1989 dar în usoara si continua crestere fata de anul 1997.

Industria reprezenta activitatea de baza a orasului, numarul de salariati care lucrau în aceasta ramura depasind la începutul anului 1997 un procent de 65,5% din totalul de salariati. Datele centralizate în tabelele 1 si 2 sunt elocvente pentru ceea ce mai exista în prezent. Cifra de afaceri realizata în industrie la sfârsitul anului 2002 a fost de 646.592 milioane lei.

Agricultura

Suprafata agricola a municipiului Falticeni este de 1865 ha, din care:

Nr. crt. Specificatie Suprafata (ha) Pondere (%)1. Teren arabil 1063 57,02. Pajisti naturale 343 18,43. Vii si livezi 459 24,6

Sectorul agricol de stat este reprezentat de Statiunea de cercetare - dezvoltare pentru pomicultura Falticeni care are o suprafata de 504 ha livezi. Sectorul agricol privat este reprezentat de 11 societati comerciale care însumeaza cca. 1100 ha teren din care cca. 1000 ha livezi (dobândite de la fostele IAS Falticeni, Asociatia intercooperatista Falticeni precum si de la Statiunea pomicola Falticeni). Lucrarile agricole se efectueaza cu utilaje cu un grad de uzura ridicat, durata de functionare a 50% dintre acestea fiind de mult depasita. Cresterea animalelor este bine reprezentata în zona, dovada fiind numarul relativ mare de societati comerciale axate pe procesarea carnii si a laptelui. Venituri însemnate se obtin din piscicultura (PISCICOLA S.A.), de pe cele 600 ha luciu de apa. Foarte bine reprezentata în zona este si activitatea de morarit si panificatie precum firmele Astratex,Dizing,Arnos.

Analiza fondului funciar denota ca suprafata agricola reprezinta 68,3% din suprafata totala a unitatii administrative, preponderente fiind terenurile agricole si livezile. În ciuda cresterii constante, evolutia cifrei de afaceri înregistrate de agentii economici în agricultura a fost descendenta în anul 2001, dar a crescut din nou începând cu 2002.

Serviciile si Turismul

Obiectivele turistice din municipiul Falticeni si împrejurimi necesita o popularizare mai eficienta prin materiale promotionale diversificate. În plus trebuie avuta în vedere diversificarea serviciilor si prestatiilor (cazare, transport) pentru turisti. Cifra de afaceri din servicii si turism, desi în crestere, ramâne totusi infima fata de potentialul turistic pe care îl ofera zona: 128 de locuri si case memoriale, 4 muzee - dintre care doua de importanta nationala - colectii de arta, apropierea de manastirile din nordul Moldovei, apropierea de zonele de belvedere, terenuri de vânatoare (urs, caprior, mistret etc.) pescuit sportiv. Obiective muzeale: Muzeul de Arta "Ion Irimescu" - pune la dispozitia publicului o bogata si valoroasa expozitie permanenta de arta contemporana, constituita din donatia maestrului Ion Irimescu, artist centenar;Muzeul Apelor "Mihai Bacescu" - fondat de academicianul Mihai Bacescu, prieten si colaborator al oceanografului Jacques-Yves Costeau si elev al savantului Emil Racovita. Muzeul prezinta lumea apelor. În muzeu exista o sala a acvariilor, un glob terestru în relief (inclusiv relieful marin) cu diametrul de 1,50 m, lucrari de grafica si un valoros fond documentar;Galeria Oamenilor de Seama din Falticeni - ofera vizitatorilor o incursiune în atmosfera spirituala a Falticenilor si a oamenilor sai de cultura: scriitori, pictori, actori, muzicieni, oameni de stiinta (peste 140 de personalitati de valoare nationala sau internationala);Casa Memoriala "Mihail Sadoveanu" - prima casa construita de marele scriitor, pastreaza atmosfera specifica operei sadoveniene.