Cap. 1 Organizarea şi funcţionarea

Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi

În România, învăţământul este o prioritate naţională urmărind realizarea idealului

educaţional întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii

româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. Idealul educaţional al şcolii româneşti

constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea

personalităţii autonome şi creative.

1.1. Scurt istoric

Liceul Industrial pentru Construcţii Maşini s-a înfiinţat ăn anul 1966. Începând cu 1

septembrie 1966 a funcţionat în clădirea Şcolii de Arte şi Meserii Iaşi iar din 1969 s-a mutat în

localul propriu în care funcţionează şi astăzi.

Păstrând profilul pentru construcţii de maşini, denumirea şcolii s-a schimbat în timp. Între

1 septembrie 1974 şi 31 august 1977 s-a numit Liceul Mecanic Nr. 1. din 1 septembrie 1992 şi

până în prezent poartă denumirea de Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi.

Din anul 1970 s-a înfiinţat ;i şcoala Profesională. Personal calificat a fost pregătit şi prin

şcoala de maiştri postliceală şi complementară.

După 1990, în afara meseriilor din domeniile mecanic şi electrotehnic s-a început

pregătirea elevilor şi în meserii din domeniul transporturilor. De asemenea au funcţionat anual

câte două clase de liceu teoretic, în profil real şi umanist.

În şcoală funcţionează şi un Centru de perfecţionare maiştri instructori din domeniile

mecanic şi electrotehnic. Din activitatea Centrului se poate aminti: elaborarea de programe,

organizarea cursurilor de perfecţionare şi a examenelor de definitivat şi gradul II, a inspecţiilor

speciale pentru gradul I, îndrumarea lucrărilor de grad şi susţinerea colocviilor.

3

1.2. Obiect de activitate

Învăţământul are ca obiectiv fundamental educarea, instruirea şi formarea profesională a

fiecărui membru al societăţii.

Ţinând cont de specificul instituţiei ca unitate de învăţământ preuniversitar de stat, obiectul

de activitate al acesteia îl reprezintă prestarea de servicii educaţionale către beneficiarii

reprezentaţi de elevii din învăţământul gimnazial şi liceal.

Obiectul de activitate al Grupului Şcolar Minail Sturdza Iaşi presupune:

oferirea unei culturi generale orientate spre domenii de activitate precise;

formarea elevului şi asigurarea accesului la o gamă largă de informaţii;

asigurarea calităţii şi finalităţii procesului educativ;

respectarea caracteristicilor de vârstă, a intereselor şi motivaţiilor elevilor;

urmărirea caracterului aplicativ al cunoaşterii şi al activităţilor de învăţare.

În vederea satisfacerii nevoii publice, corespunzător obiectului său de activitate, fiecare

instituţie publică necesită o bază materială adecvată specificului activităţii desfăşurate.

Grupul Şcolar Minail Sturdza Iaşi dispune de o bază materială formată din:

clădire principală dată în folosinţă în anul 1969, care conţine:

- 21 săli de clasă şi cabinete şcolare;

- 6 laboratoare;

- cancelarie;

- cabinet director;

- secretariat;

- contabilitate;

- o reţea de calculatoare.

spaţiu pentru internat

clădirea cantinei conţine cantina propriu-zisă împreună cu spaţiile de depozitare şi

spălătoria;

sală de gimnastică;

teren sportiv;

o bibliotecă cu un număr de 20625 volume.

4

1.3 Organizarea internă

Activităţile din cadrul Liceului Mihai Eminescu se desfăşoară în conformitate cu structura

organizatorică a liceului cuprinsă în organigrama anexa nr. 1 care este aprobată prin ordin al

Ministerului Învăţământului.

Activitatea poate fi structurată pe două mari componente:

activitatea de bază ce reprezintă activitatea educaţională, în concordanţă cu obiectul de

activitate al instituţiei;

activitatea auxiliară, complementară celei dintâi, menită să asigure buna desfăşurare a

procesului educaţional din punct de vedere al condiţiilor concrete, al cadrului în care acesta

se desfăşoară.

Activitatea auxiliară presupune gestionarea fondurilor necesare, asigurarea bazei materiale,

îndeplinirea obligaţiilor legale cu privire la ţinerea evidenţei şi raportare, asigurarea condiţiilor

de igienă şi securitate în desfăşurarea procesului educaţional.

Grupul şcolar Mihail Sturdza Iaşi este o unitate de învăţământ condusă de către Consiliul

de Administraţie şi Consiliul Profesoral. Preşedintele acestor consilii este directorul liceului, care

are drept de veto în deciziile luate de aceste două organisme. Restul compartimentelor

organizatorice ale liceului (Consiliile Metodice, Secretariatul, Conpatimentul financiar- contabil,

Compartimentul Administrativ , bibliotecarul ) sunt subordinate directorului, desfăşurându-şi

activitatea sub conducerea acestuia.

5

Fig. nr. 1 Organigrama Grupulului şcolar “Mihail Sturdza” Iaşi

6

Consiliul de Administraţie

Consiliul Profesoral

DIRECTOR

Comisii Metodice

DIRECTOR ADJUNCT

Contabil Şef

Comisia Diriginţilor

Personal Didactic

Personal Auxiliar

Laboranţi

Bibliotecar

Pedagogi

Inginer sistem

Secretar şef

Secretari

Personal Nedidactic

ContabilMagazioner

CasierieAdministrator

Muncitori

Bucatar

Paznici

Îngrijitori

Spălătoreasă

Tehnician

Consiliul de Administraţie este format din 16 membri dintre care:

- directorul liceului;

- directorul adjunct;

- contabilul şef;

- alte cadre didactice;

- reprezentanţi ai părinţilor, ai administraţiei publice locale, ai consiliului elevilor.

Consiliul de Administraţie este organul de decizie al activităţii şcolare în domeniile:

administrativ, al programelor de dezvoltare ale liceului, în dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu

comunitatea locală, politica salarială, financiară, de personal etc.

Consiliul de administraţie se întocmeşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar

directorul sau o treime din membrii acestuia. El este legal constituit prin prezenţa a două treimi

dim numărul membrilor.

hotărârile Consiliului de Administraţie se iau prin vot deschis, cu jumătate plus unu din

numărul membrilor componenţi ai acestuia;

secretarul Consiliului de Administraţie este numit de director dintre membrii acestuia; el

consemnează într-un registru special, procesul-verbal al şedinţei;

la şedinţă pot fi invitaţi, fără drept de vot, liderul sindical din liceu, reprezentanţi ai

părinţilor şi ai elevilor, când sunt luate în discuţie probleme specifice;

membrii coordonează şi răspund de activitatea Comisiilor Metodice, a comisiilor şi

colectivelor de lucru din liceu pe baza delegării de sarcini realizate de director.

Răspunderile Consiliului de Administraţie sunt:

- asigură respectarea Legii Învăţământului, a legii privind statutul personalului didactic, a

actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a deciziilor Inspectoratului

Şcolar General şi a celui Judeţean;

- analizează şi propune spre aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean proiectul planului

anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi contabilul-şef;

- elaborează strategia educaţională pe termen scurt;

- hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare conform

legislaţiei;

- elaborează împreună cu sindicatele fişele şi criteriile de evaluare specifice unităţii de

învăţământ pentru personalul nedidactic în vederea acordării calificativelor anuale, primelor

lunare şi a salariilor de merit;

7

- elaborează regulamentul de ordine interioară al liceului împreună cu reprezentanţii

organizaţiilor sindicale.

Consiliul de Administraţie se întâlneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar

directorul sau o treime din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin două

treimi din numărul membrilor săi. Hotărârile Consiliului de Administraţie se iau prin vot deschis,

cu jumătate plus unul din numărul membrilor acestuia.

Consiliul Profesoral este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de

instruire practică (titular şi suplinitor) şi are rol de decizie în domeniul instructiv educativ.

Personalul didactic auxiliar al liceului poate participa la şedinţele Consiliului Profesoral atunci

când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia.

la şedinţele Consiliului Profesoral, directorul poate invita reprezentanţi ai personalului

didactic auxiliar, reprezentanţi ai părinţilor , ai autorităţilor locale sau ai partenerilor sociali,

în funcţie de tematica abordată;

Consiliul profesoral se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru şi ori de

câte ori directorul condideră necesar; poate fi cnvocat în şedinţă extraordinară şi la cererea a

minim o treime din numărul membrilor săi;

dezbaterile din Consiliul profesoral sunt consemnate într-un registru special de procese-

verbale de secretarul consiliului, numit de director;

hotărârile în Consiliul profesoral se iau prin vot deschis, cu cel puţin jumătate plus unul

din numărul membrilor săi şi sunt obligatorii pentru întregul personal al liceului; Consiliul

profesoral este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor săi;

Consiliul Profesoral are următoarele atribuţii:

- dezbate şi aprobă proiectul planului de dezvoltare pe termen mediu al unităţii de

învăţământ, prezentat de director;

- dezbate şi aprobă rapoartele de activitate şi programele semestriale, precum şi planul

anual de activitate;

- alege cadrele didactice care fac parte din Consiliul de Administraţie;

- propune directorului competenţa comisiilor sau catedrelor metodice din liceu;

- stabileşte diferite sancţiuni, recompense pentru personalul propriu şi elevi;

- formulează aprecieri privind activitatea personalului didactic de predare şi de instruire,

practică care solicită acordarea salariului sau a gradaţiei de merit, pe baza raportului de

autoevaluare a activităţii desfăşurate;

8

- aprobă regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ elaborat împreună cu

reprezentanţii organizaţiilor sindicale în şedinţă extraordinară la care participă şi personalul

didactic auxiliar şi nedidactic.

Consiliul Profesoral se întâlneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru sau ori de câte

ori directorul de învăţământ consideră că este necesar. Şedinţele Consiliului Profesoral se

constituie legal în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor, iar hotărârile se iau prin

vot şi sunt obligatorii pentru întregul personal din învăţământ.

Directorul unităţii este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi reprezentat de

inspectorul şcolar general. Directorul este conducătorul unităţii de învăţământ numit prin Ordinul

Ministerului sau prin decizia inspectoratului general şcolar. Fişa postului şi fişa de evaluare ale

directorului sunt elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

În activitatea de conducere, directorul se bazează pe Consiliul Profesoral care are rol de

decizie în domeniul instructiv educativ şi pe Consiliul de Administraţie care are rol de decizie în

domeniul administrativ (art. 145 din Legea Învăţământului nr.84/1995).

Directorul are drept de îndrumare şi control asupra activităţii întregului personal salariat al

unităţii de învăţământ, este directorul compartimentului financiar-contabil şi în acelaşi timp este

preşedintele Consiliului de Administraţie şi a Consiliului Profesoral.

Potrivit prevederilor Legii nr. 72/1996 privind Finanţele Publice, directorul de şcoală, în

calitate de conducător al unei instituţii publice, are competenţele şi îşi asumă răspunderile ce

revin ordonatorului terţiar de credite.

Ca ordonator terţiar de credite, directorul şcolii este primul responsabil care asigură

demersurile legale, iniţiativele şi acţiunile pentru constituirea şi folosirea resurselor financiare,

pentru administrarea, dezvoltarea şi protejarea patrimoniului unităţii pe care o conduce.

Alături de răspunderile privind organizarea şi conducerea procesului educativ din şcoală,

directorului îi revin multiple responsabilităţi privind angajarea, organizarea şi folosirea resurselor

umane, salarizarea personalului, protejarea patrimoniului, organizarea evidenţei contabile,

întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi realizarea execuţiei bugetare.

Directorul adjunct îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade

determinate, precum şi pe cele stabilite prin regulamentul de ordine interioară al liceului, cu

excepţia dreptului de a semna documentele contabile şi actele de studii.

Directorul adjunct este subordonat directorului, care îi elaborează fişa postului, îi evaluează

activitatea şi îi acordă calificativul anual. Acesta răspunde în faţa directorului, a Consiliului

Profesoral, a Consiliului de Administraţie şi a organelor de control pentru activitatea proprie,

conform fişei postului.

9

Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii

pentru instituţiile publice subordonate finanţate de la bugetul de stat precum şi atribuţiile

acestora se stabilesc prin ordin al Ministerului Învăţământului.

Liceul Mihai Eminescu are un personal format din 120 angajaţi care poate fi grupat în trei

mari categorii:

a) personal didactic (de bază) – atribuţiile sale fiind cu preponderenţă în desfăşurarea

activităţii de bază, educaţionale;

b) personalul didactic auxiliar – îndeplineşte atribuţii care fără a fi educaţionale sunt

direct legate de acesta;

c) personalul nedidactic – atribuţiile sale sunt legate de activitatea auxiliară.

Personalul didactic cuprinde corpul de cadre didactice al liceului. Numărul total de

profesori este de 64. Toate cadrele didactice au studii superioare.

În ceea ce priveşte pregătirea profesională şi metodică a corpului profesoral se pot preciza

următoarele:

- profesori grad I = 17;

- profesori grad II = 13;

- profesori definitivat = 20;

- profesori debutanţi = 4;

- maiştri instructori grad I = 8;

- maiştri instructori grad I = 2.

Încadrarea personalului pe grade didactice, numărul personalului cu gradaţii de merit,

îndrumători de practică pedagogică, metodişti reprezintă elemente determinante în

fundamentarea cheltuielilor cu salariile.

Personalul didactic auxiliar cuprinde 9 persoane pentru 9 posturi normate, şi anume:

- 1 secretar şef;

- 2 secretari;

- 1 bibliotecar;

- 2 laboranti;

- 1 pedagog ;

- 1 tehnician ;

- 1 inginer de sistem.

10

Pedagogul este subordonat directorilor şi colaborează cu diriginţii, contabilul şef,

profesorii de serviciu, administratorul. Acesta răspunde de munca de instruire şi educare a

elevilor din unitatea şcolară în afara orelor de curs.

Bibliotecarul este, la fel ca pedagogul, subordonat directorilor şi are următoarele atribuţii:

- organizează activitatea bibliotecii şi asigură funcţionarea acesteia potrivit normelor

legale;

- elaborează programul de activităţi, raportul de activitate anuală şi situaţiile statistice ale

bibliotecii;

- ţine la zi documentele de evidenţă a fondurilor de publicaţii şi a activităţilor de bibliotecă

şi asigură instrumentele de informare necesare orientării rapide în colecţiile bibliotecii;

- îşi perfecţionează pregătirea profesională prin participarea la cursurile şi întâlnirile de

specialitate;

- desfăşoară în colaborare cu cadrele didactice activitatea de reînnoire a colecţiilor

bibliotecii.

Personalul nedidactic cuprinde 25 de angajaţi, şi anume:

- 1 contabil şef;

- 1 contabil;

- 1 administrator;

- 1 casier

- 1 magazioner;

- 5 muncitori;

- 1 bucătari;

- 3 paznici;

- 10 îngrijitori;

- 1 spălătoreasă.

Administratorul este subordonat directorului, directorului adjunct şi contabilului şef şi are

următoarele sarcini:

- coordonează, îndrumă şi controlează modul cum angajaţii din subordine îşi îndeplinesc

sarcinile;

- rezolvă cu aprobarea conducerii şcolii toate problemele ce revin sectorului administrativ -

gospodăresc;

- îndeplineşte toate sarcinile stabilite de conducerea şcolii, de organele sanitare, de pază

contra incendiilor, precum şi a celorlalte sarcini stabilite de normele legale;

- gestionează şi răspunde de păstrarea bunurilor mobile şi de inventar ale instituţiei;

11

- întocmeşte lista cu obligaţiunile elevilor conform prevederilor regulamentului de

organizare şi funcţionare a internatelor şi a cantinei şcolare.

1.4 Funcţionalitatea Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi

Atribuţiile, sarcinile, răspunderile şi competenţele fiecărui angajat al instituţiei publice sunt

stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

elaborat de către Ministerul Învăţământului. Fiecare instituţie are obligaţia elaborării propriului

Regulament de Ordine Interioară, în completarea celui emis de către minister, în care să se

prevadă elementele cu caracter de specificitate pentru fiecare instituţie de învăţământ

preuniversitar în parte. Consiliul Profesoral aprobă acest regulament la care participă şi

personalul auxiliar şi nedidactic.

Directorul unităţii

Din punct de vedere al organizării şi conducerii procesului instructiv educativ (în

realizarea funcţiei de conducere), directorul are ca principale atribuţii:

- întocmeşte şi asigură respectarea regulamentului de ordine interioară al unităţii pe baza

reglementelor cadru elaborate de organele ierarhic superioare;

- întocmeşte planul de muncă al şcolii şi urmăreşte realizarea lui;

- controlează şi asigură aplicarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare;

- răspunde de îndeplinirea planului de şcolarizare, organizarea formelor de studiu şi de

întocmirea orarului, asigurând respectarea cerinţelor pedagogice;

- constituie cadrele şi stabileşte diriginţii pe clase;

- numeşte şefii colectivelor de catedră;

- stabileşte atribuţiile şefilor catedrelor şi ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii,

precum şi responsabilităţile membrilor Consiliului de Administraţie;

- vizează fişele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii şi contractului colectiv

de muncă;

- răspunde de întreaga activitate educativă din şcoală.

Din punct de vedere al activităţii economico - financiare şi administrative, directorul

reprezintă unitatea de învăţământ în relaţiile cu personalul angajat, organele ierarhic superioare şi

cu părinţii elevilor, cu instituţiile publice, agenţi economici şi alte persoane fizice sau juridice. În

această calitate de angajator directorul îndeplineşte următoarele atribuţii:

12

- numeşte transferă şi eliberează din funcţie personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, în

conformitate cu legislaţia muncii şi le acordă drepturile salariale şi sociale (concedii, ajutoare);

- stabileşte atribuţiile personalului administrativ şi controlează îndeplinirea lor;

- aplică sancţiuni personalului din subordine în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- angajează unitatea în toate acţiunile patrimoniale;

- semnează listele de avans chenzinal, state de plată a salariilor, lista de indemnizaţii de concedii

de odihnă, state şi liste de premii;

- vizează şi aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli din creditele bugetare repartizate;

- numeşte comisia de inventariere a patrimoniului unităţii şi asigură buna desfăşurare a acestei

activităţi;

- vizează statul de funcţii al unităţii întocmit în baza criteriilor aprobate de minister şi cere

aprobarea acestuia de către Inspectoratul Şcolar Judeţean, în baza normativelor legale în vigoare;

- îndeplineşte orice alte sarcini primite de la conducerea Inspectoratului Şcolar în legătură cu

buna funcţionare a unităţii.

Directorul, în calitatea de ordonator terţiar de credite are ca atribuţii principale:

- elaborarea proiectului de buget propriu;

- urmărirea modului de încasare a veniturilor;

- necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare în limita şi cu

destinaţiile aprobate prin bugetul propriu;

- integritatea bunurilor aflate în administrare;

- organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a

contului de execuţie bugetară.

Directorul se ocupă şi de atragerea de resurse extrabugetare precum: sponsorizări,

donaţii, prestări de servicii, colectarea de materiale, închirieri, taxe etc.

Anual întemeiază un raport general privind starea învăţământului din unitatea pe care o

conduce la solicitarea Inspectoratului Şcolar.

Contabilul şef

Contabilul şef al unităţii de învăţământ este subordonat directorului unităţii şcolare, iar din

punct de vedere funcţional şi conducătorului compartimentului financiar - contabil din

Inspectoratul Şcolar Judeţean. Colaborează cu secretarul şef, diriginţii şi administratorul. Are în

subordine casieria şi salariaţii compartimentului contabilitate.

13

Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi desfăşurare a

activităţii financiare a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, având

următoarele atribuţii:

- reprezintă unitatea alături de directorul acesteia în relaţiile cu agenţii economici, instituţiile

publice în cazul încheierii contractelor economice de colaborare, de sponsorizare;

- angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială;

- întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare la termenele şi condiţiile

stabilite de lege;

- întocmeşte acte justificative şi documente contabile, cu respectarea formulelor şi regulilor de

alcătuire şi completare în vigoare;

- urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele clasificaţiei bugetare;

- organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în mod cronologic şi sistematic

în evidenţa contabilă;

- întocmeşte formule pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin conturi bancare;

- organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti;

- instruieşte personalul în vederea efectuării corecte a operaţiunilor de inventariere;

- instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale;

- întocmeşte şi execută planul de muncă şi salariu al unităţii;

- urmăreşte aplicarea tuturor dispoziţiilor legale privind salarizarea şi drepturile personalului

didactic, didactic auxiliar şi nedidactic;

- întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice, precum şi contul de execuţie bugetară;

- verifică statele de plată, listele de avans chenzinal, îndemnizaţiile de concediu de odihnă,

concediu medical;

- verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume;

- verifică documentele privind închirierea spaţiilor temporar disponibile şi verifică încasarea

chiriilor şi utilităţilor;

- repartizează în funcţie de necesitate materialele de întreţinere;

- întocmeşte referat şi îl supune aprobării directorului privind componenţa comisiilor de recepţie

atât pentru materiale, cât şi pentru bunuri intrate în unitate, prin dotări de la buget, din

autofinanţare, donaţii;

- întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri;

- întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar pentru alimente şi

materiale de curăţare şi anual pentru mijloace fixe;

- clasează şi păstrează toate actele justificative şi răspunde de arhiva financiar - contabilă;

14

- stabileşte obligaţiile către bugetul statului şi asigură vărsarea sumelor respective în termenele

stabilite;

- verifică încasările de la elevi pentru hrană, regie cămin;

- efectuează demersurile fondurilor necesar plăţii salariilor şi a celorlalte acţiuni finanţate de la

bugetul republican sau local;

- îndeplineşte orice alte sarcini cu caracter financiar - contabil date de conducătorul unităţii sau

stipulate expres în acte normative.

Secretarul şef

Secretarul şef este ierarhic subordonat directorilor şi colaborează cu contabilul şef,

diriginţii şi administratorul.

Sarcinile sale de serviciu sunt:

- conduce operaţiunile de înscriere a elevilor, verificând actele şi completând registrul de

evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă şcolară, cataloagele, registrul matricol;

- întocmeşte situaţia statistică privind începerea anului şcolar;

- întocmeşte statele de plată a salariilor sau a altor drepturi băneşti ale întregului personal;

- întocmeşte statele pentru plata burselor;

- completează şi păstrează dosarele cu acte şi cărţile de muncă ale personalului din şcoală.

Secretarul şef are în subordine:

- Secretarul ce îndeplineşte sarcinile date de secretarul şef cum ar fi: completează registrele

de evidenţă, ţine evidenţa concediilor de odihnă;

- Dactilograful are atribuţii legate de efectuarea la maşina de scris a tuturor lucrărilor

privind activitatea secretariatului, contabilităţii şi administraţiei şcolii.

1.5 Relaţiile cu exteriorul

Grupulşcolar Mihail Sturdza Iaşi este o instituţie de învăţământ preuniversitar de stat,

liceal, , având calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare şi este subordonat Inspectoratului

Şcolar Judeţean al cărui conducător, Inspectorul General, are calitatea de ordonator secundar de

credite bugetare. Relaţiile de subordonare rezultă din faptul că o parte din cheltuielile liceului

sunt suportate din bugetul de stat.

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi, în vederea îndeplinirii sarcinilor şi scopului său, are

legături cu instituţii precum Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratul Şcolar Judeţean,

15

primăria prin care se primesc fonduri pentru desfăşurarea activităţii sale şi ordine, instrucţiuni,

directive, informări.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi

Directorul elaborează proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli şi îl trimite spre

aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Inspectoratul organizează concursuri pentru angajarea personalului, iar pentru personalul

didactic deja angajat în unitate organizează inspecţii ale inspectorilor de specialitate pentru

obţinerea diferitelor grade (gradul I, gradul II, definitivat).

În cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean liceul se adresează serviciului juridic, serviciului

contabilitate, serviciului investiţii.

16

Grupul Şcolar Mihail Sturdza

Iaşi

PRIMĂRIAIAŞI

ISJ IAŞI

TREZORERIE

CEC

C J A S

C J PADMINISTAŢIA

FINANCIARĂ

BENEFICIARI

PERSOANE FIZICE ŞI JURIDICE

FURNIZORI

La nivelul liceului, contabilul şef trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean situaţii

contabile şi financiare: indicatori financiari, dări de seamă trimestriale, bilanţuri.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi solicită de la unităţile de învăţământ preuniversitar

următoarele situaţii:

Chestionarul SA1 – se întocmeşte între 3-4 ale fiecărei luni şi se predau pe data de

5 a fiecărei luni.

Necesarul de credite bugetare pentru salarii, fond de perfecţionare şi ajutoare

sociale, cheltuieli materiale – se întocmeşte pe data de 14 a lunii şi se predă pe 15

Centralizatorul statelor de funcţii – întocmit trimestrial sau ori de câte ori este

cazul şi predat în aceleaşi condiţii

Chestionarul S2 – se întocmeşte când este cazul şi se predă

Darea de seamă contabilă şi anexele – se întocmeşte şi se predă trimestrial

Proiect de buget – plan de cheltuieli – se întocmeşte şi se predă anual sau ori de

câte ori este cazul după care se trimite şi la primăria Vaslui

Monitorizarea cheltuielilor de personal

Liceul este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean în ceea ce priveşte aprobarea

numărului de personal, plata salariilor şi acordarea gradaţiilor de merit. Statele de funcţii

întocmite la nivelul liceului sunt aprobate de Inspectoratul Şcolar General în conformitate cu

normele legale în vigoare.

Grupul şcolar Mihail Sturdza primeşte de la M.E.C. prin intermediul Inspectoratului Şcolar

Judeţean Iaşi fonduri pentru plata cu ora a examenelor. Pe aceeaşi linie se primesc hotărâri,

ordine, informări.

De la Grupul Şcolar Mihail Sturdza se transmit înştiinţări, informări, propuneri privind

activitatea desfăşurată.

Primăria Iaşi (serviciul buget-finanţe din cadrul direcţiei economice)

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 32/2001 şi Hotărârii de Guvern nr. 538/2001 privind

finanţarea învăţământului preuniversitar, relaţia liceului cu Primăria se concretizează prin faptul

că majoritatea cheltuielilor materiale şi de personal sunt finanţate din bugetul local al

Municipiului Iaşi.

Fiind ordonator terţiar de credite bugetare Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi nu are

instituţii subordonate.

CEC

17

Relaţiile cu casa de Economii şi Consemnaţiuni se concretizează prin contul de garanţii

materiale ale gestionarilor care se utilizează astfel:

- se completează cu sumele privind garanţiile materiale reţinute din salariile gestionarilor

(administrator, magazioner/casier) în sumă de o zecime din salariu până se atinge limita a

unu sau trei salarii de bază;

- sumele se utilizează pentru acoperirea pagubelor produse în gestiune sau a fraudelor

gestionarilor.

Trezoreria Iaşi

Toate operaţiunile de încasări şi plăţi ale Grupului Şcolar Mihail Sturdza se fac prin

Trezoreria Municipiului Iaşi. Documentele utilizate în cadrul acestor operaţiuni sunt:

- ordinul de plată,

- cecuri,

- foi de vărsăminte.

Liceul are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare tip de cheltuială, pe surse de

finanţare astfel:

- cont burse

- cont cheltuieli de personal (perfecţionare, bacalaureat, admitere)

- cont burse elevi români (transferuri)

- cont cheltuieli de personal

- cont cheltuieli materiale şi servicii

- cont cheltuieli de capital

- cont venituri proprii (încasări venituri proprii din sponsorizări, închirieri de spaţii)

Către Trezorerie se trimit următoarele situaţii:

Centralizatorul statelor pentru lata salariilor – întocmit până la data de 4 a fiecărei

luni şi predat până pe 8

Declaraţii pentru ridicarea salariilor din bancă – întocmite şi predate până pe data

de 5 a fiecărei luni

Necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale – se

întocmesc până la data de 8 a fiecărei luni şi se predau cel târziu pe data de 10

Centralizatorul statelor de funcţii – trimestrial sau ori de câte ori este cazul

Urmărirea, evidenţa şi redactarea documentelor de reţinere şi virarea ratelor,

propirilor şi imputaţiilor din salarii – se întocmesc între 1 şi 5 a lunii şi se predau până pe

data de 5

18

Întocmirea şi predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte ori

este cazul

Retragerea sau depunerea numerarului în bancă se întocmeşte şi se predă zilnic

sau ori de câte ori este cazul

Întocmirea şi predarea ordinelor de plată către diverşi furnizori sau beneficiari se

realizează tot zilnic sau când este cazul

Furnizorii

Furnizorii instituţiilor publice diferă, aceştia fiind salariaţi conform legii privind achiziţiile

publice astfel:

- prin alegerea celui cu preţul cel mai mic, fiind necesar un număr de minimum cinci

oferte. Aceste reguli se aplică pentru achiziţiile de valoare mică. Exemplu: achiziţiile de

hrană pentru cantină;

- prin licitaţie publică, ţinută în urma unui anunţ public, pentru achiziţii de valoare mare.

Exemplu: reparaţii curente, capitale, investiţii.

Printre cei mai importanţi furnizori ai liceului se numără:

Utilităţi: Rajac Iaşi (apă), Transgaz (gaz metan), SC Electrica SA (energie

electrică);

Telecomunicaţii: Romtelecom Iaşi;

Aprovizionare: Sitmex SRL, Aldis SRL, Metro;

Dotări: SC Ideal Casa SRL;

Reparaţii curente şi capitale: SC Consens SRL.

Alte instituţii financiare privind contribuţiile datorate:

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) – contribuţiile la asigurările sociale de

sănătate ale liceului şi angajaţilor acestuia;

Casa Judeţeană de Pensii – contribuţiile la asigurările sociale de stat;

Administraţia Financiară.

Grupul Şcolar Mihail Sturdza întocmeşte lunar între data de 10-20 şi depune pe data de 20

la Casa Judeţeană de Pensii Iaşi „Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a

obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în acelaşi interval,

departamentul financiar contabil, calculează contribuţiile datorate de către unitate şi angajaţi şi

întocmeşte „Declaraţia privind obligaţiile de plată la fondul de asigurări sociale de sănătate” care

este trimisă la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi. Către Direcţia de Muncă şi Protecţie

19

Socială se trimite „Declaraţia privind obligaţiile de plată către bugetul fondului pentru plata

ajutorului de şomaj”.

Către Administraţia Financiară se trimite darea de seamă privind fondul de salarii şi

numărul de personal, centralizatoare. Aceasta se întocmeşte între 3-5 ianuarie, 1-5 iulie şi se

predă în datele de 15 ianuarie şi 15 iulie.

Persoane fizice şi juridice

Aceste relaţii privesc sponsorizările şi donaţiile primite, atât de la persoane fizice (părinţii

elevilor), cât şi de la persoane juridice.

Beneficiarii

Elevii primesc de la şcoală activităţi instrictiv – educative şi burse. Lor li se transmit

decizii, hotărâri, ordine, informări. Elevii pot trimite liceului, prin compartimentele specializate,

propuneri, solicitări, informări.

1.6 Structura şi evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor

În ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia

următoarele:

- ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor o au cheltuielile cu personalul (88,78

% în 2003 , 82,42 % în 2004 şi 78,75 % în 2005 );

- cheltuielile materiale şi de servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ cu cele de

personal (10,62 % în 2003 , 16,84 % în 2004 şi 13,44 % în 2005 ). Ponderea cea mai mare

dintre acestea o au cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărie;

- specific unităţilor de învăţământ apar cheltuielile cu bursele, suportate din bugetul local,

precum şi din cel de stat (0,58 % în anul 2003, 0,729 % în anul 2004 şi 0,61 % în anul 2005);

- cheltuielile de capital se întâlnesc doar în anul 2005 în ptoporţie de 7,17 %, fiind

suportate din surse de la bugetul local şi sunt utilizate pentru investiţiile instituţiei de

învăţământ.

Nr. Denumire indicator 2003 2004 2005

20

Crt. lei % lei % lei %

1. Cheltuieli curente 1369745.1 100 1834621.5 100 2168629.6 92.82

2. Cheltuieli de personal 1216167.1 88.78 1512239.6 82.42 1839935.3 78.75

3. Cheltuieli cu salariile 902471.1 65.88 1122269.9 61.17 1455736.1 62.31

4.Contribuţiile pentru

asigurările sociale de stat

205161 14.98 271338.7 14.78 342965.9 14.68

5.Contribuţiile pentru

asigurările de şomaj

44859.8 3.28 39283.2 2.14 59341.5 2.54

6.

Contribuţiile pentru

asigurările sociale de

sănătate

63196 4.61 78566.9 4.28 101628.2 4.35

7.Deplasări, detaşări,

transferuri

479.2 0.034 780.9 0.042 934.5 0.04

8.Cheltuieli materiale şi

servicii

145590.5 10.62 309001.9 16.84 314219.6 13.44

9.Cheltuieli de întreţinere şi

gospodărire

121844.7 8.89 197166.8 10.74 220778.5 9.45

10.

Materiale şi prestări de

servicii cu caracter

funcţional

1263 0.092 2078 0.113 2359.6 0.101

11.

Obiecte de inventar de

valoare mică sau de

scurtă durată şi

echipamente

103.6 0.0075 29747.2 1.62 239001.5 1.023

12. Reparaţii curente 7637.2 8.55 42972.1 2.34 143681.2 6.15

13. Reparaţii capitale 14742 1.076 32406.4 1.87 22895.5 0.98

14. Cărţi şi publicaţii - - 4172.4 0.22 8176.9 0.35

15. Alte cheltuieli - - 459 0.025 2102.6 0.09

16. Burse 7987.5 0.58 13380.0 0.729 14474.7 0.61

17. Cheltuieli de capital - - - - 167650.5 7.17

TOTAL 1369745.1 100 1834621.5 100 2336280.1 100

Tabel nr. 1 Evoluţia cheltuielilor

Analiza veniturilor proprii

- lei -

Nr. Denumire indicator 2003 2004 2005

21

Crt.

1. Închirieri spaţii 5.832 5.333,4 4.475,8

2. Alte venituri, din care:

3. Sponsorizări - donaţii 5.740,7 1.181,1 4.256,1

TOTAL 11.572,7 6.514,5 8.731,9

Tabel nr. 2 Evoluţia veniturilor

Cap 2. Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli

la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi

2.1. Clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare

Clasificaţia bugetară reprezintă un instrument de lucru în plan informaţional cu referire în

special la relaţiile bugetare concretizate prin balanţe financiar-operative în toate etapele

procesului bugetar cu deosebire în elaborarea proiectelor de bugete publice şi cu referire la

execuţia bugetară.

Structura clasificaţiei bugetare este formată dintr-un număr de diviziuni şi subdiviziuni în

care sunt încadrate veniturile şi cheltuielile bugetare. Fiecare sumă încasată prin buget sau plătită

în contul bugetului trebuie încadrată într-o anumită subdiviziune a clasificaţiei bugetare,

corespunzătoare venitului realizat sau cheltuielii făcute.

Clasificaţia bugetară se foloseşte în toate verigile sistemului bugetar şi cuprinde părţi,

titluri, capitole, subcapitole, articole şi alineate.

Cheltuielile cu învăţământul sunt localizate în cadrul clasificaţiei cheltuielilor de stat în

partea a III-a „Cheltuieli social-culturale” pe următoarele capitole şi subcapitole:

CAPITOL SUBCAPITOL DENUMIRE ÎNVĂŢĂMÂNT

57

01 Administraţie centrală

22

02 Învăţământ preşcolar

03 Învăţământ primar şi gimnazial

04 Învăţământ liceal

05 Învăţământ profesional

06 Învăţământ postliceal

07 Case de copii

08 Învăţământ special

09 Învăţământ superior

14Internate, cămine şi cantine pentru elevi

şi studenţi

25 Servicii publice descentralizate

50 Alte instituţii de învăţământ

Raportat la capitolele şi subcapitolele clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice,

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se înscrie deci la subcapitolul 04 – „Învăţământ liceal” şi la

subcapitolul 05 – “Învăţământ profesional”

2.2 Fundamentarea veniturilor proprii

În fundamentarea veniturilor proprii este importantă evaluarea corectă a acestora, prin

efectuarea de studii şi analize asupra factorilor ce pot influenţa realizarea sau nerealizarea lor.

Aceşti factori trebuie analizaţi prin prisma întinderii lor în anul în care se elaborează bugetul.

Dacă baza de calcul sau veniturile se diversifică, volumul veniturilor anului viitor poate creşte

faţă de anul de bază, iar dacă sursa de venit dispare veniturile se reduc până la neincluderea lor în

buget.

Sursele din care provin veniturile Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi sunt:

a) Finanţarea de la bugetul de stat – de aici provin veniturile unităţilor de învăţământ

sub formă de credite bugetare care se alocă în funcţie de nivelul cheltuielilor prevăzute în

bugetul de venituri şi cheltuieli propriu. Aceste venituri sunt destinate acoperirii cheltuielilor cu

perfecţionarea personalului didactic, pentru acoperirea cheltuielilor de personal legate de

desfăşurarea examenelor de capacitate, bacalaureat precum şi bursele elevilor străini

(moldoveni).

b) Finanţarea de la bugetul local. Primăria Iaşi (Serviciul Buget-finanţe din cadrul

Direcţiei Economice) alocă sume din bugetul local potrivit cu prevederile din bugetul de venituri

23

şi cheltuieli propriu în ceea ce priveşte cheltuielile materiale şi de servicii, toate cheltuielile de

personal (din anul 2004), transferuri (bursele elevilor români) şi cheltuielile de capital.

În legătură cu veniturile provenind din finanţarea de la bugetul local trebuie spus că:

- pentru cheltuielile materiale şi de servicii precum şi pentru cheltuielile de capital, sumele

respective provin din veniturile proprii ale bugetului local;

- pentru cheltuielile de personal şi cele reprezentând bursele elevilor români, sumele

respective provin din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată care este un venit la

bugetul local.

c) Venituri proprii ale unităţilor de învăţământ preuniversitar - reprezintă venituri

realizate de către unitatea de învăţământ dintr-o activitate desfăşurată pe lângă activitatea de

bază.

Veniturile proprii ale Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi provin din:

- venituri din chirii;

- venituri din donaţiile făcute de persoane fizice şi juridice;

- venituri din sponsorizări primite de la persoane fizice şi juridice conform legii;

- venituri din regie cămin;

- alte venituri.

La baza fundamentării părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli a Grupul

Şcolar Mihail Sturdza Iaşi stau următoarele:

Baza legală a veniturilor ce presupune că veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi

cheltuieli şi nu se încasează decât dacă sunt reglementate printr-un act normativ.

Execuţia preliminată pentru anul de bază care reprezintă execuţia certă pe o anumită

perioadă de timp, plus execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corectată cu eventualele

influenţe.

Analiza şi studierea comparativă a veniturilor. Structura veniturilor prezintă întrucât

fondurile bugetare se acordă în completarea veniturilor proprii.

Evoluţia volumului veniturilor în funcţie de factorii producători de venituri. Se fac

calcule analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori ce privesc

veniturile medii realizate sau preliminate, corectaţi cu influenţe ce vor apare în anul de plan.

Baza normativă:

La baza fundamentării veniturilor proprii ale instituţiilor de învăţământ stau o serie de

acte normative:

- H.G. nr. 538/7 iunie 2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice pentru finanţarea

învăţământului preuniversitar;

24

- Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată şi completată prin O.G. nr. 36/1998

aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001;

- Legea 500/2002 privind finanţele publice.

2.2.1. Fundamentarea veniturilor din închirierea

spaţiilor disponibile

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi obţine venituri din închirierea următoarelor spaţii:

închirierea unui teren în suprafaţă de 20 mp;

închirierea unui spaţiu pentru funcţionarea unui magazin alimentar.

Veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu în buget la nivelul chiriilor

stabilite în contractul de închiriere, contract aprobat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, la care

se adaugă cheltuielile cu întreţinerea, utilităţile folosite, reparaţiile curente ale spaţiilor şi

bunurilor închiriate.

Formula potrivit căreia are loc fundamentarea veniturilor din chirii este următoarea:

Venituri din chirii = Suprafaţa închiriată x Tarif (EUR) / mp x Curs de schimb x

Nr. luni închiriere + Cheltuieli întreţinere, reparaţii curente .

Exemplu de calcul:

Considerăm închirierea unui spaţiu de 20 mp pentru funcţionarea magazinului alimentar

la un tarif stabilit prin contractul de închiriere de 7 EUR/lună şi un curs de schimb de 3.5

RON/EUR. Durata de închiriere este de 12 luni, iar cheltuielile lunare cu întreţinerea, reparaţiile

etc. sunt de 280 RON. Valoarea veniturilor din chirii de înscris în buget va fi:

Chirie = 20 mp x 7 EUR/mp x 3.5 RON/EUR x 12 luni + 280 RON =

6.160 RON

Pentru anul 2005 veniturile din chirii prevăzute a fi încasate prin bugetul de venituri şi

cheltuieli sunt de 6.160 RON.

2.2.2. Fundamentarea veniturilor din regiile elevilor

Veniturile din regiile elevilor provin din contribuţia elevilor care beneficiază de servicii

de cazare în internatul liceului, fiind destinate acoperirii cheltuielilor pentru curăţenie în incinta

căminului şi a cantinei.

25

Acestea se fundamentează în funcţie de următorii indicatori:

- număr mediu de elevi interni în anul de plan;

- cuantum contribuţie regie (lei/zi);

- număr de zile.

-

Formula de fundamentare este următoarea:

Venituri din regii = Nr. mediu elevi interni x Contribuţia zilnică x Nr. zile/an

Valoarea contribuţiei zilnice stabilit de Consiliul de Administraţie al liceului este de 0.7

RON/zi, din care 0.35 RON /zi sunt destinaţi curăţeniei în cantină, iar 0.35 RON /zi sunt

destinaţi curăţeniei în internat.

Exemplu de calcul:

Pentru un număr de elevi interni preconizat pentru anul de plan de 75 şi un număr de 9

luni pe an de contribuţie, suma obţinută din regiile elevilor va fi:

Regiile elevilor = 75 x 0,7 x 9 x 30 = 14.175 RON

2.2.3. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări

În categoria veniturilor din sponsorizări se încadrează sumele care se alocă pe bază de

contract încheiat, conform prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea cu modificările

ulterioare, de regulă de persoane juridice în scopul finanţării unei anumite acţiuni cum ar fi:

dotarea laboratoarelor, finanţarea campionatelor şcolare, completarea veniturilor unităţii în

vederea asigurării unei mai bune funcţionări.

Includerea în bugetul de venituri şi cheltuieli a veniturilor provenind din sponsorizări se

face pe baza sumelor provenind din sponsorizări aferente anului precedent, eventual corectate cu

anumite influenţe: coeficienţi de creştere a preţurilor sau pe baza contractelor de sponsorizare

încheiate pentru anul următor.

Pentru anul 2005 veniturile din sponsorizări prevăzute a fi încasate prin bugetul de

venituri şi cheltuieli sunt de 5.000 RON.

2.2.4. Fundamentarea veniturilor din donaţii

26

Veniturile din donaţii reprezintă sumele donate de persoanele fizice şi juridice pentru a fi

folosite la acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale unităţii de învăţământ.

Aceste venituri se prevăd în bugetul de venituri şi cheltuieli la nivelul anului precedent,

fie la nivelul estimat pentru anul curent dacă există informaţii în acest sens.

2.2.5. Fundamentarea veniturilor reprezentând

autofinanţarea pentru cantină

În categoria veniturilor privind autofinanţarea se includ contribuţiile părinţilor pentru

cantină. Fundamentarea veniturilor reprezentând autofinanţarea se face având în vedere următorii

indicatori:

- număr mediu de elevi interni pentru anul de plan;

- taxă cantină/zi;

- număr zile/an.

Formula de fundamentare este următoarea:

Venituri din autofinanţare = Nr. mediu elevi interni x Contribuţie zilnică x Număr

de zile/an

Nivelul taxei zilnice pentru asigurarea mesei la cantină este de 8 RON/zi.

Exemplu de calcul:

Pentru un număr de elevi interni previzionat pentru anul de plan de 75 şi un număr de 9

luni pe an de contribuţie, suma obţinută din contribuţiile părinţilor va fi:

Autofinanţare cantină = 75 x 8 x 9x 30 = 162.000 RON

2.3. Fundamentarea cheltuielilor

Pentru a-şi desfăşura activitatea pentru care au fost create, instituţiile publice trebuie să

consume valoare, adică o sumă de bani sub formă de alocaţii bugetare sau venituri proprii,

consum ce trebuie reflectat în contabilitatea acestora sub diferite tipuri.

Una din problemele esenţiale ale gestiunii unei instituţii de învăţământ este stabilirea

opţiunilor şi priorităţilor bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al fondurilor necesare

îndeplinirii în cât mai bune condiţii, cu minim de efort material, uman şi financiar a obiectivelor

în anul plan, concretizate în acţiuni şi sarcini eficient realizate.

27

Fundamentarea cheltuielilor de cuprins în buget se face pornind de la următoarele noţiuni

generale:

Baza normativă reprezintă suportul legal ce stă la baza fundamentării cheltuielilor. Nici o

cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă

nu este reglementată printr-un act normativ;

Execuţia preliminată pentru anul de bază constă în execuţia certă pentru o anumită

perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite influenţe;

Analiza şi structura comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi

dinamică, fiind necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe un anumit interval

de timp. Această analiză comparată se face de către organul ierarhic superior în etapa de

analiză a proiectului de buget primit de la instituţia subordonată;

Preţurile şi tarifele diferitelor servicii, care au repercusiuni asupra structurii şi evoluţiei

cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor categorii de

cheltuieli deoarece îşi pune amprenta caracterul inflaţionist al economiei;

Baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de

cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depăşit şi care sunt actualizate

periodic în funcţie de rata de creştere a preţurilor şi tarifelor.

Pentru cuantificarea previzională a cheltuielilor, a cifrelor de înscris în buget este

importantă fixarea unor repere în funcţie de care să se stabilească mărimea fondurilor necesare

desfăşurării activităţii. Cu referire la toate instituţiile publice, prin norme metodologice de către

Ministerul Finanţelor Publice, sunt precizate procedee individualizate pentru indicatorii fizici

potrivit cu o anumită specificitate pe domeniu de activitate, forme de organizare, categorie

instituţională, în cadrul fiecărui domeniu de activitate. Respectivii indicatori pot fi abordaţi prin

prisma utilizării lor. De aici rezultă o clasificare în: indicatori operativi, indicatori lucrativi şi

indicatori orientativi. O altă structură are în vedere sfera sau poziţie iererhică a instituţiei, de

unde rezultă indicatori la nivelul macroeconomic şi indicatori la nivelul microeconomic.

Indicatorii operativi sunt cei folosiţi efectiv în calcule, în relaţiile de determinare a

cheltuielilor la nivelul fiecărei instituţii în parte. Spre exemplu, la capitolul cheltuieli în

învăţământ, beneficiarii capătă denumiri concrete ca: număr de elevi, număr de studenţi.

Respectivii indicatori sunt folosiţi la Ministerul de Resort în calculele proprii privind cuantumul

fondului bugetar de solicitat. Aceeaşi indicatori au caracter orientativ la nivelul instituţiei de

bază, conduse de ordonatori de credite bugetare.

Situaţia anului de bază exprimă continuitatea activităţi şi acţiunilor care au acoperire în

fondul public. Procedural se lucrează cu două categorii de date: date privind execuţia certă a

28

indicatorului ( an bază ); cu aceste date se compară cifrele rezultate din calculul indicatorilor

specifici.

Notele şi normativele financiare vizează cheltuieli de ordin bugetar sau interes public, ele

fiind folosite de instituţii în planificarea necesarului de fonduri. Ele exprimă limite unitare sau

variabile care se au în vedere la determinarea unor cheltuieli precise, strict legate de indicatorii

specifici instituţiei de învaţământ. Notele şi normativele financiare se referă la destinaţii concrete

de cheltuieli prin corelaţie cu indicatorii operativi.

Normele pot fi definite conform utilizării lor în norme obligatorii şi norme indicative.

Normele obligatorii ( legale ) sunt exprimate unitar, valoric sau sub altă formă şi vizează

indicatori la nivel de ramură, subramură. De exemplu, salariul tarifar de bază pe funcţie. O parte

importantă a cheltuielilor însă nu pot fi determinate sau nu pot avea ca efect o acoperire

bănească, potrivit cu necesarul exprimat în funcţie de specificul activităţii şi acţiunilor

desfăşurate.

Normele indicative sunt stabilite de regulă pentru cheltuielile mnţionate, ele având de

regulă dimensiuni la care se optează potrivit cu un anumit interval.

Cadrul juridic de acţiune priveşte actele normative folosite în măsurarea previzională a

indicatorilor financiari de înscris în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei de înv[ţământ.

Planificarea indicatorilor financiari la instituţiile publice presupune, din punct de vedere

metodologic, intervenţii instituţionale în mai multe etape:

- din partea Ministerului Finanţelor Publice prin norme metodologice privind elaborarea

proiectului bugetului public;

- Ministere şi instituţii centrale ce au răspunderea administrării gestiunii celorlalte bugete

publice prin istrucţiuni complementare normelor Ministerului Finanţelor Publice;

- Din partea Consiliului Local, în cazul finanţării instituţiei din bugetul local, prin

instrucţiuni, precizări cu caracter complementar la normele Ministerului Finanţelor Publice;

- Din partea ordonatorilor principali de credite prin instrucţiuni ce subliniază specificul

domeniului, în sensul completării faţă de normele şi instrucţiunile menţionate mai sus.

Indicatorul reprezentativ din domeniu este exprimat prin numărul beneficiarilor din

învăţământ pentru care, în intenţia trecerii de la anul şcolar la anul bugetar, se calculează

contingentul mediu potrivit relaţiei de calcul:

unde:

29

In – număr de indicatori reprezentativi ( şcolari, preşcolari, elevi ) din anul de bază care

desfăşoară activităţi în anul în plan

tn – numărul lunilor de funcţionare a indicatorului In ( de regulă 8 -9 luni )

In+1 – număr de indicatori reprezentativi specifici care încep noul an şcolar ( sau continuă anul

şcolar) din anul bugetar

tn+1 - numărul lunilor pentru care se acceptă acoperirea bugetară a indicatorului In+1 ( de regulă

între 3 şi 4 luni )

Aceste calcule se fac la Ministerul de resort şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean, iar la nivel

central au caracter orientativ. Calculele sunt importante în relaţiile cu instituţiile superioare, la

transmiterea şi primirea bugetului de venituri şi cheltuieli, pentru a fi centralizate sau cuprinse în

proiectele de bugete publice, din care se face finanţarea.

Indicatorul principal utilizat în calculul necesarului de fonduri financiare pentru o unitate

de învăţământ este numărul de elevi înscrişi în unitatea de învăţământ, respectiv în Grupul

Şcolar Mihail Sturdza Iaşi.

Criteriul fundamental de alocare a fondurilor financiare destinate unităţii de învăţământ îl

reprezintă costul standard pe elev corectat cu indicatori de corecţie dependenţi de diversitatea de

elevi din zonă, severitatea dezavantajelor, alţi factori.

De asemenea, alocarea fondurilor financiare destinate finanţării liceului trebuie să

răspundă următoarelor criterii:

- eficienţă

- eficacitate

- echitate

Decizia privind managementul financiar şi administrativ se plasează la nivel local, inclusiv

la nivelul directorilor unităţii de învăţământ, care au un anumit grad de libertate şi flexibilitate în

proiectarea şi execuţia bugetară şi răspund faţă de conumitatea locală.

caracteristici

30

MEC OPC

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi OSC

Grupul ŞcolarMihail Sturdza Iaşi OTC

▪ pe aliniate şi articole▪ pe total unitate▪ separate pe forme de învăţământ

- grădiniţă- primar- gimnazial- liceal- postliceal

- Baza legală a cheltuielilor- Execuţia preliminată pt. anul de bază- Analiza comparativă a cheltuielilor- Preţ, tarif serviciu- Baremele de cheltuieli

▪

De la Din

Fig. Fluxul informaţional privind fundamentarea indicatorilor de cheltuieli

Fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de venituri

şi cheltuieli, planul de finanţare a investiţiilor, indicatori şi calcule de fundamentare, planul

cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole şi subcapitole. Cuantificarea cheltuielilor se

realizează cu ajutorul indicatorilor fizici şi valorici şi cu ajutorul calculelor de fundamentare

conform normelor şi normativelor de cheltuieli care sunt reglementate prin acte normative, ce

sunt modificate şi perfecţionate în raport cu evoluţia inflaţionistă a preţurilor şi tarifelor, deci în

conformitate cu conjunctura economică.

La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o grupare

judicioasă şi sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar - operative,

în toate etapele procesului bugetar. Potrivit acestei clasificaţii pe titluri, articole şi aliniate,

cheltuielile incluse în buget se grupează în două mari categorii:

1 Cheltuieli curente, din care:

I Cheltuieli de personal (Titlul I)

II Bunuri şi servicii (Titlul II)

III Alte Cheltuieli (Titlul IX)

2 Cheltuieli de capital (Titlul X , Titlul XI ).

31

Propunerile Bugetului deVenituri şi Cheltuieli

INDICATORI FINANCIARI

Legislaţia:- legea finanţelor publice- instrucţiuni metodologice elaborate de MECMetodologia:- clasificaţia de tip bugetar

FINANŢARE CHELTUIELI DE EFECTUAT

BUGETUL DE STAT

BUGETUL LOCAL

SURSE PROPRII

2.3.1. Fundamentarea cheltuielilor curente

Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului se realizază în concordanţă cu cerinţele

etapelor de dezvoltare economico – socială şi ale egalizării condiţiilor de educare a membrilor

societăţii conducând la creşterea resurselor alocate acestuia.

Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:

- baza legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi

cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

- execuţia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pentru o anumită

peroadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventualele influenţe;

- analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe structură şi în

dinamică;

- preţurile şi tarifele diverselor servicii ( cazare, masă, transport ) care au repercursiuni

directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;

- baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva categorii de

cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic în

funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.

Cuantificarea previzională a cheltuielilor instituţionale se realizează pornind de la

activităţile proprii ale fiecărei instituţii şi pe baza comparării celculelor proprii ( la nivelul

instituţiilor ierarhic superioare: Primărie, Inspectoratul Şcolar Judeţean ) cu datele primite de la

instituţiile inferioare. Fundamentarea cheltuielilor la nivel macroeconomic presupune luarea în

considerare a indicatorilor reprezentativi în domeniul învăţământului, defalcarea lor pe forme

organizaţionale şi instituţii subordonate. Pornid de aici se realizează calcule proprii în care se

folosesc indicatorii reprezentativi şi cheltuielile medii pe aceştia în anii de bază.

În cazul activităţii proprii, la ordonatorii ierarhic superiori de credite bugetare şi la toţi

ordonatorii terţiari de credite bugetare, cheltuielile sunt cuantificate previzional pe subdiviziuni

ale clasificaţiei economice: titluri, articole, alineate.

Pentru fundamentarea cheltuielilor curente trebuie avute în vedere cele trei categorii de

cheltuieli, ceea ce presupune fundamentarea fiecărui aliniat şi articol de cheltuială bugetară,

pornindu-se de la prevederile anului de bază şi corectate cu influenţa factorilor semnificativi.

Calculele şi fundamentările se produc pe subdiviziuni ale clasificaţiei economice, mai întâi

la nivel de alineate de cheltuieli şi apoi, prin ]nsumare, se obţine dimensiunea cheltuielilor la

articole. Dacă se solicită se fac în continuare, prin însumare, calcule şi la titlurile de cheltuieli.

32

Este necesar să se pună de acord activitatea de bază din învăţământ, ce se desfăşoară de pe

un an calendaristic pe altul, cu activitatea financiar/ bugetară care este construită şi se desfăşoară

pe un exerciţiu financiar, în intervalul 1 ianuarie- 31 decembrie.

Privite prin prisma subdiviziunilor clasificaţiei economice, cheltuielile la instituţiile publice

se ragăsesc în mod diferit de la un domeniu la altul, de la sector la sector şi uneori la instituţii de

acelaşi fel. Totuşi reprezentativ este faptul că pe primul loc ca dimensiuni apar cheltuielile de

personal, iar în cadrul acestora cheltuielile cu salariile.

2.3.1.1 Fundamentarea cheltuielilor de personal (Titlul I)

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi

obligaţiile aferente faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele

fondurilor speciale, precum şi drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu.

Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensiunea personalului de specialitate,

auxiliar şi administrativ finanţat din buget, în concordanţă cu programele şi atribuţiile pe care le

are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în

domeniul salarizării.

În cadrul Titlului I al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, intitulat „Cheltuieli de personal”,

fundamentarea cheltuielilor la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se face pe următoarele articole

şi aliniate de cheltuieli:

10.01 – Cheltuieli salariale în bani

10.01.01 Salarii de bază

10.01.02 Salarii de merit

10.01.03 Îndemnizaţie de conducere

10.01.04 Spor de vechime

10.01.05 Sporuri pentru condiţii de muncă

10.01.06 Alte sporuri

10.01.07 Ore suplimentare

10.01.08 Fond de premii

10.01.09 Prima de vacanţă

10.01.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul

10.01.11 Fond aferent plăţii cu ora

10.01.12 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii

33

10.01.13 Indemnizaţii de delegare

10.01.14 Indemnizaţii de detaşare

10.01.15 Alocaţii pentru transportul la şi de la locul de muncă

10.01.16 Alocaţii pentru locuinţe

10.01.30 Alte drepturi salariale în bani

10.02 - Cheltuieli salariale în natură

10.02.01 Tichete de masă

10.02.02 Norme de hrană

10.02.03 Uniforme şi echipament obligatoriu

10.02.04 Locuinţa de serviciu folosită de salariat şi familia sa

10.02.05 Transportul la şi de la locul de muncă

10.02.30 Alte drepturi salariale în natură

10.03 - Contribuţii

10.03.01 Contribuţii de asigurări sociale de stat

10.03.02 Contribuţii de asigurări de somaj

10.03.03 Contribuţii de asigurări sociale de sănătate

10.03.04 Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

10.03.05 Prime de asigurare viaţă plătite de angajator pentru angajaţi

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile

Acestea au ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor efectuate de către unitate.

Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile se realizează de fiecare

unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi din fiecare an de

învăţământ şi de la prevederile şi normativele legale în vigoare privind constituirea formaţiilor de

studiu, planurile de învăţământ, normarea personalului didactic de administraţie şi salarizarea

acestuia.

În învăţământ, cheltuielile cu salariile şi asimilate au o pondere de aproximativ 70 %.

Ponderile diferă în funcţie de formele de învăţământ: spre exemplu, în învăţământul primar

aceste cheltuieli au o pondere de 85 %.

Diferenţele între instituţii privind structura cheltuielilor ţin şi de o anumită orientare de la

nivel central a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor, şi anume, într-un anumit an o instituţie

poate fi în situaţia de a avea în structura bugetului cheltuieli saalriale în proporţie de 80% – 90%,

iar într-un alt an mărimea cheltuielilor salariale să se reducă la sub 60%. Aceste situaţii se produc

pe parcursul unui an bugetar, la instituţii de acelaşi gen ( licee, şcoli generale) putând apare

situaţii ca cea menţionată.

34

Indicatori de fundamentare

Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile se realizează de

fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi din fiecare

an de învăţământ şi de la prevederile şi normativele legale în vigoare privind constituirea

formaţiilor de studiu, planurilor de învăţământ, normarea personalului didactic, de administraţie

şi salarizarea acestuia.

Necesarul de fonduri pentru cheltuielile cu salariile dintr-o unitate de învăţământ se

calculează pornindu-se de la:

- numărul de elevi pe fiecare treaptă/formă de învăţământ;

- numărul de clase/formaţiuni de studiu;

- curricula şcolară pentru fiecare treaptă/formă de învăţământ;

- prevederile legale privind normarea, încadrarea şi salarizarea personalului didactic,

didactic auxiliar şi de administraţie.

Indicatorii de luat în calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:

- numărul de personal angajat, respectiv numărul de posturi, indicator specific unităţilor de

învăţământ care sunt reflectate într-un document specific şi anume statul de funcţii;

- numărul de beneficiari salarii de merit, îndemnizaţii de conducere, spor de vechime etc.;

- salariul tarifar de încadrare (salariul de bază), îndemnizaţia pentru sporul de vechime, alte

sporuri potrivit statului de funcţii.

Indicatorul fizic specific număr de posturi se determină ţinând cont de criteriile şi normele

privitoare la normarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

Pentru personalul didactic postul se determină prin raportarea numărului total de ore dintr-o

săptămână la numărul de ore pe catedre dintr-o săptămână.

Pentru un profesor norma didactică de predare este de 18 ore pe săptămână, însă directorul

şi directorul adjunct beneficiază de normă redusă. Astfel pentru director norma de predare se

stabileşte astfel:

- 12 – 14 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu până la 12 clase de elevi;

- 8 – 10 ore pentru unităţile de învăţământ care funcţionează cu 12 – 14 clase de elevi;

- 4 – 6 ore la unităţile de învăţământ care funcţionează cu peste 24 clase de elevi.

La Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi norma didactică a directorului este de 6 ore, iar a

directorului adjunct de 10 ore.

35

În vederea salarizării personalului didactic, odată stabilit numărul de posturi, în

determinarea salariului se au în vedere şi o serie de alte elemente distincte, cum ar fi:

- funcţia şi norma didactică îndeplinită;

- nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice;

- gradul didactic;

- titlul ştiinţific;

- vechimea recunoscută în învăţământ;

- calitatea activităţii instructiv – educative;

- locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea.

Pe baza tuturor indicatorilor de mai sus conducerea unităţii întocmeşte statul de funcţii cu

încadrarea personalului pentru fiecare parte şi îl supune spre aprobare Inspectoratului Şcolar

Judeţean. Statul de funcţii este documentul fundamental ce stă la baza fundamentării cheltuielilor

cu salariile.

În vederea fundamentării cheltuielilor cu salariile este necesară fundamentarea fiecărui

element component (aliniat de cheltuială).

Salarii de bază (10.01.01)

În această categorie sunt cuprinse salariul de încadrare (cel real) şi anumite sporuri şi

îndemnizaţii care sunt incluse în salariul de bază.

Salariul de încadrare se stabileşte în mod diferit pentru diferite categorii de personal:

didactic, auxiliar şi nedidactic.

Pentru personalul didactic şi auxiliar salariul de încadrare se stabileşte pe baza

următoarelor elemente:

valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 – valoare de referinţă sectorială;

coeficienţii de multiplicare.

Valoarea coeficientului de multiplicare se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului după

aprobarea legii bugetului de stat pentru cheltuielile cu salariile în vederea realizării obiectivelor,

programelor şi proiectelor stabilite. Această valoare suferă modificări succesive ca urmare a

indexărilor salariale acordate personalului din învăţământ.

Începând cu ianuarie 2006 coeficientul de multiplicare 1,000 are o valoare de 210,807 lei .

36

Coeficienţii de multiplicare/ierarhizare se stabilesc în funcţie de:

- gradul didactic sau gradul profesional pentru personalul didactic auxiliar;

- nivelul studiilor;

- vechimea în muncă (doar pentru personalul didactic);

- funcţia deţinută (profesor, educator etc.).

Pentru personalul didactic coeficienţii de multiplicare se prezintă sub forma unui tabel în

care sunt specificate elementele prezentate.

Pentru personalul didactic auxiliar coeficienţii de ierarhizare se prezintă sub forma unor

limite minime şi maxime şi se determină pentru fiecare angajat pe baza unei evaluări a

performanţelor profesionale la începutul fiecărui an, în funcţie de rezultatele anului precedent.

Pentru calificativul „excelent” se acordă coeficientul de ierarhizare maxim.

Salariul de încadrare a unui angajat (personal didactic sau auxiliar) se determină după

formula:

Sî = Vrs x Ci, unde:

Sî – salariul de încadrare;

Vrs – valoarea de referinţă sectorială ( val coeficient de multiplicare );

Ci – coeficientul de ierarhizare specific pentru funcţia, gradul, vechimea deţinută.

Pentru personalul nedidactic baza stabilirii salariului de încadrare este Legea 154/1998

modificată prin O.G. nr. 33/2001. În această ordonanţă sunt prevăzute limite minime şi maxime

ale salariului de încadrare în funcţie de:

- funcţie;

- grad profesional;

- studii efectuate.

Încadrarea între salariul minim şi maxim se efectuează în urma evaluării performanţei

fiecărui angajat din sectorul administrativ, evaluare care are loc la începutul fiecărui an,

testându-se performanţele anului anterior.

Evaluarea se efectuează pe baza unei fişe de evaluare a performanţelor individuale ale

fiecărui angajat. Criteriile avute în vedere sunt:

- gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă – 50%;

- asumarea responsabilităţii – 25%;

- adecvarea la complexitatea muncii – 15%;

- iniţiativa şi creativitatea – 10%.

Fiecare criteriu are atribuită o anumită pondere, în funcţie de gradul de importanţă pe care

îl are, astfel încât suma ponderilor să fie 100%.

Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 fiecărui criteriu de către:

37

- angajat (autoevaluare);

- conducătorul compartimentului (persoana ierarhic superioară);

- persoana desemnată de director cu gestiunea resurselor umane;

- conducătorul unităţii.

Pentru fiecare criteriu se stabileşte un punctaj reprezentând evaluarea finală a criteriului, ca

medie aritmetică a punctajului oferit de fiecare dintre evaluatori pentru criteriul respectiv.

Punctajul final se stabileşte prin pondere, astfel:

Pt = pi x Pi, unde:

Pt – punctajul total;

pi – ponderea criteriului;

Pi – punctajul criteriului.

Salariul de încadrare realizat pentru fiecare angajat se determină pe baza salariului de

încadrare şi ţinând cont de numărul de ore prevăzute a fi lucrate în cadrul normei didactice sau

ţinând cont de faptul că unii angajaţi dintre cei administrativi au doar jumătate de normă. Acest

salariu coincide, de cele mai multe ori, cu salariul de încadrare.

Pentru personalul didactic norma didactică avută în vedere este de:

- 18 ore pe săptămână ca normă generală pentru profesorii din învăţământul preuniversitar;

- 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare şi instruire practică, cu o

vechime în învăţământ de peste 25 ani şi cu gradul didactic I;

- 10 ore pe săptămână pentru directorul adjunct şi 6 ore pe săptămână pentru director.

Activitatea de dirigenţie, inclusă în planurile de învăţământ nu se cuprinde în norma

didactică de predare.

Orele care depăşesc norma didactică sunt plătite cu ora, iar dacă se prestează un număr mai

mic de ore, salariul de încadrare real se diminuează corespunzător.

Salariul de bază se mai numeşte şi salar tarifar.

numărul porturilor cheltuiala medie numărCheltuielile cu = didactice prevăzute * lunară pe post didactic * luni de

salariile tarifare în anul de referinţă în anul de bază acordare

Indicatorul specific la cheltuielile cu salariile tarifare este reprezentat de numărul de posturi

didactice prevăzute în anul de referinţă.

Asupra acestui indicator acţionează mai mulţi factori: volumul activităţii didactice exprimat

în ore, structura activităţii didactice, formaţii de studiu ( număr beneficiari ), structura funcţiilor

didactice, numărul de ore pe funcţie didactică. Cea mai mare importanţă o au volumul activităţii

didactice şi formaţiile de studiu conduse.

38

Mărimea cheltuielii medii lunare pe post didactic ( Cmpd ) este dată de următoarea relaţie de

calcul :

În cazul personalului auxiliar, chletuielile cu salariile se detrmina astfel:

Cheltuieli cu salarii = număr de funcţii * cheltuiala medie pe post * număr luni acordare

( aproximativ 11 luni)

Prin însumarea celor două poziţii se ajunge la total cheltuieli salariu tarifar.

În salariul de bază se mai includ şi o serie de sporuri şi îndemnizaţii:

1. Spor de suprasolicitare neuropsihică (spor de stres)

De acest spor beneficiază personalul didactic şi didactic auxiliar şi este specific activităţii

de învăţământ. El este de 3% pentru fiecare tranşă de vechime în învăţământ şi se calculează la

salariul de bază.

0 – 2 ani: 3%

2 – 6 ani: 6%

6 – 10 ani: 9%

10 – 14 ani: 12%

14 – 18 ani: 15%

18 – 22 ani: 18%

22 – 25 ani: 21%

25 – 30 ani: 24%

30 – 35 ani: 27%

35 – 40 ani: 30%

peste 40 ani: 33%.

De acest spor beneficiază toate cadrele didactice şi cadrele didactice auxiliare şi se

include în salariul de bază.

2. Sporul de stabilitate

Personalul didactic şi didactic auxiliar cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10

ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază (salariu de încadrare

realizat).

39

De sporul de stabilitate la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi beneficiază 45 de cadre

didactice şi 4 cadre didactice auxiliare.

3. Gradaţia de merit

Gradaţia de merit se acordă prin concurs şi poate beneficia personalul didactic de predare,

didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile de învăţământ, cu performanţe deosebite în

inovarea didactică, în pregătirea elevilor la concursuri şcolare, precum şi cu o vechime de peste 3

ani în învăţământ.

Această gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul

Inspectoratului Şcolar şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau postului persoanei în

cauză. Gradaţia de merit se include în salariul de bază.

Procedura de atribuire a gradaţiei de merit prin concurs cuprinde următoarele faze:

- candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ raportul de autoevaluare a

activităţii desfăşurate;

- consiliul profesoral, pe baza dezbaterilor acestui raport, formulează o apreciere asupra

candidatului;

- directorul unităţii şcolare transmite Inspectoratului Şcolar raportul de evaluare, aprecierea

consiliului profesoral şi propria apreciere; în urma consultării consiliului consultativ de

specialitate inspectoratul întocmeşte un raport motivat;

- consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar primeşte spre analiză raportul de

autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi a directorului unităţii, precum şi raportul

motivat al inspectorului de specialitate; hotărârea asupra rezultatului concursului aparţine

Inspectoratului Şcolar General;

- consiliul de administraţie al inspectoratului alcătuieşte lista candidaţilor admişi pe care o

înaintează Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru emiterea ordinului ministrului.

40

Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani, iar personalul didactic care a

beneficiat de gradaţie de merit poate participa din nou la concurs.

La Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi beneficiază de gradaţie de merit 29 de cadre

didactice şi 2 cadre didactice auxiliare.

4. Spor de dirigenţie

Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte şi învăţătorii primesc o

indemnizaţie de 10% din salariul de bază, cu titlul de spor de dirigenţie. Aceste îndemnizaţii se

includ în salariul de bază.

La Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi de spor de dirigenţie beneficiază 35 de profesori

5. Spor de doctorat

Personalul didactic din învăţământul preuniversitar, care are titlul ştiinţific de doctor, este

remunerat cu un spor de doctorat de 15% în plus la salariul de bază. Acest spor nu se include în

salariul de bază (însă potrivit legii includerea sa se face la alineatul 10.01 Salarii de bază).

De spor de doctorat la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi nu beneficiază nici un cadru

didactic.

Candidatul întocmeşte şi depune la Director raportul de autoevaluare a activităţii sale

Directorul trimite Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral şi propria apreciere

Inspectorul de specialitate întocmeşte un raport

Consiliul profesoral analizează raportul şi îl supune dezbaterii

41

Primirea spre analiză a raportului de autoevaluare, a aprecierii Directorului precum şi a raportului consiliului de administraţie

Întocmirea listei candidaţilor admişi

Înaintarea listei către Ministerul Educaţiei

Salarii de merit (10.01.02)

Personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar poate beneficia de salariul de merit

conform prevederilor legale. Astfel H.G. nr. 281/1993 prevede că pentru rezultate deosebite

obţinute în activitatea desfăşurată, personalul poate primi un salariu de merit care face parte din

salariu de bază. Acesta poate fi de până la 15%, aplicat la salariul de bază.

Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi

prevăzute în statul de funcţii al unităţii bugetare, din care cel puţin două treimi vor fi utilizate

pentru funcţiile de execuţie.

Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul

inspectoratului şcolar şi se distribuie pe unităţile de învăţământ indiferent de numărul cadrelor

didactice ale acestora.

Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit.

Ministerul Învăţământului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de

merit şi a salariului de merit consultând federaţiile sindicale din învăţământ recunoscute la nivel

naţional.

De salariu de merit beneficiază la Grupul Şcolar Mihail Sturdza 10 cadre didactice, 1 cadru

didactic auxiliar şi 3 cadre nedidactice. Salariul de merit acordat este de 15% din salariul de

bază.

Îndemnizaţii de conducere (10.01.03)

De indemnizaţie de conducere beneficiază atât personalul didactic cu funcţii de conducere,

îndrumare şi control, cât şi personalul auxiliar şi nedidactic de conducere (secretarul şef şi

contabilul şef).

Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare şi de control din unitatea de

învăţământ se face prin salariul de bază al funcţiei didactice, gradului didactic şi vechimii

recunoscute în învăţământ la care se adaugă o indemnizaţie calculată la salariul de bază al

funcţiei didactice, astfel:

- 15 – 25% pentru educatorii, învăţătorii sau institutorii care îndeplinesc funcţia de

director;

- 20 – 25% pentru directorul adjunct de şcoală sau de liceu;

- 25 – 35% pentru directorul de şcoală sau de liceu.

Stabilirea diferenţiată a îndemnizaţiei de conducere se face în baza unei metodologii

aprobate de Ministerul Învăţământului. Îndemnizaţia se revizuieşte, după caz, anual în funcţie de

42

performanţele manageriale evidenţiate prin evaluare obiectivă. Această indemnizaţie se include

în salariul de bază.

Îndemnizaţii de conducere sunt stabilite şi pentru posturile de secretar şef şi contabil şef.

Aceste îndemnizaţii se stabilesc de către conducerea instituţiei anual în raport cu rezultatele

obţinute şi cu răspunderea aferentă.

De indemnizaţie de conducere la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi beneficiază: directorul

general – 33%, directorul adjunct – 25%, secretarul şef – 10%, contabilul şef – 40%.

Sporul de vechime (10.01.04)

Persoanele salarizate beneficiază de un spor de vechime în muncă de până la 25% calculat

la salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal.

Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, tranşele de vechime sunt stabilite astfel:

- între 3 şi 5 ani – 5%;

- între 5 şi 10 ani – 10%;

- între 10 şi 15 ani – 15%;

- între 15 şi 20 ani – 20%;

- peste 20 ani – 25%.

Spor pentru condiţii de muncă (10.01.05)

Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate

plăti un spor de până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de

bază. Sporul de noapte se calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22

– 06).

La Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi beneficiază de spor de noapte 2 paznici şi un

supraveghetor.

Ore suplimentare (10.01.07)

Acest spor se aplică personalului auxiliar, administrativ şi nedidactic.

Orele prestate peste durata normată a timpului de lucru de către personalul încadrat în

funcţii de execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această compensare nu se poate efectua,

orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de 50% pentru primele două ore

de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi cu 100% din salariu pentru următoarele ore.

Munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată şi sporurile prevăzute pot

fi plătite numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducătorul instituţiei de

43

învăţământ, fără a depăşi 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior şi a

conducătorului instituţiei.

Fondul de premii (10.01.08)

Personalul didactic beneficiază de premii şi de alte drepturi băneşti prevăzute de lege şi de

contractul colectiv de muncă.

Unităţile de învăţământ pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de

2% asupra fondului de salariu prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli al acestora. Din acest

fond Consiliul de Administraţie poate acorda un premiu în cursul anului salariaţilor cu rezultate

deosebite. Sumele neutilizate din acest fond pot fi utilizate în luna următoare în cadrul aceluiaşi

an bugetar.

Pentru activitatea desfăşurată personalul din unităţile de învăţământ preuniversitar

beneficiază la sfârşitul anului şcolar de un premiu anual (al 13 lea salar) de până la un salariu

mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata. Consiliul de Administraţie poate

reduce sau anula premiul anual în cazul salariaţilor care în decursul anului au desfăşurat o

activitate profesională slabă sau necorespunzătoare ori au avut abateri pentru care pot fi

sancţionaţi.

Alte drepturi salariale în bani (10.01.30)

Prima de instalare se acordă personalului didactic de predare, o singură dată la angajarea

în învăţământ prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se

stabileşte conform legii şi poate ajunge până la un salariu lunar.

Personalul didactic şi didactic auxiliar poate fi plătit şi cu ora, în condiţiile legii, pentru

depăşirea normei didactice de predare de 18 ore sau 16 ore pe săptămână pentru profesori şi 6

ore pe săptămână pentru director. Sumele referitoare la plata cu ora se calculează la salariul de

încadrare la care se adaugă drept sporuri sporul de stabilitate şi sporul neuropsihic, proporţional

cu numărul de ore plătite cu ora lucrate.

În regim de plată cu ora se realizează şi remunerarea personalului pentru activitatea depusă

în timpul bacalaureatului, a examenului de capacitate şi admitere, sume suportate din bugetul de

stat.

Fondul de salarii anual

Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face

analitic, pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de bază plus toate celelalte sporuri

44

şi drepturi băneşti. Aceasta face ca fundamentarea cheltuielilor cu salariile să fie cea mai exactă,

sumele înscrise în buget în cazul unei fundamentări judicioase fiind cele care se apropie cel mai

mult de cerinţele reale.

Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoană, aşa cum apar ele în statul de funcţii, se

determină astfel:

Cheltuieli cu salariile = SB + SM + GM + IC + SV + SCM + POS + AS, unde:

SB – salariul de bază;

SM – salariul de merit;

GM – gradaţie de merit;

IC – indemnizaţie de conducere;

SV – spor de vechime;

SCM – spor condiţii de muncă;

POS – plata orelor suplimentare;

AS – alte sporuri.

Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii ca

fiind suma cheltuielilor cu salariile pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ.

În determinarea cheltuielilor cu salariile pentru anul bugetar următor, metodologia de

fundamentare fixează ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai

sus, valabil de la data de 1 ianuarie a anului în care se face calculul, aşa cum apare el în statul de

funcţii.

Pentru elaborarea bugetului pe anul 2005, la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi s-a luat în

considerare fondul de salarii aşa cum apare el în statul de funcţii pentru luna octombrie, ultimul

stat de funcţii aprobat.

Cuantumul valoric al fondului de salarii serveşte ca bază de fundamentare a necesarului de

fond de salarii pentru anul următor, înmulţit cu 12 luni. La acesta trebuie să se adauge şi fondul

destinat plăţii celui de-al treisprezecelea salar, precum şi cuantumul premiilor (2% aplicat la

totalul fondurilor), întrucât acestea nu apar incluse în statul de funcţii, document ce stă la baza

calculelor de fundamentare.

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după formula:

45

Fund brut de salarii

= ∑ Cheltuieli cu salariile lunare ale angajaţilor

FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii

Suma astfel obţinută se poate înmulţi cu un coeficient de prognozare, dacă se anticipează o

creştere a salariilor (de exemplu de 10%).

În vederea justificării cheltuielilor cu salariile se întocmesc următoarele documente:

Statul de funcţii – acest document este înlocuit de câte ori se produc modificări

legislative referitoare la salarii. Rolul său este evidenţa salariaţilor ;i a modului de salarizare

a acestora şi are aceeaşi forma ca şi statul de salarii.

Statul de salarii – este un document justificativ pentru plata salariilor. Acesta se

întocmeşte pentru fiecare categorie de personal: didactic, didactic-auxiliar, nedidactic.

Până la partea de contribuţii este întocmit de secretariat, după care este transmis

departamentului Contabilitate pentru completarea în întregime.

Acesta se întocmeşte lunar în două exemplare pe baza documentelor de evidenţă a

salariaţilor ( contractul de muncă, fişa postului ), a documentelor privind retinerile legale, a

listelor de avans chenzinal, a condicilor de prezenţă, a foilor colective de prezenţă, cererilor de

concediu de odihnă, certificatelor medicale.

declaraţii stat de plată

virament

46

DGFP

CJP

CJAS

AJOFM

TREZORERIE

BANC POST

CONTABILITATE ( state salarii )

SECRETARIAT ( state salarii )

Fig. Fluxul informaţional şi circuitul drepturilor salariale

Exemplu de calcul

Ne propunem să determinăm necesarul de fonduri pentru plata drepturilor salariale pentru

un angajat, personal didactic pentru a evidenţia specificul activităţii de învăţământ, pentru o lună

de calcul.

Vom avea în vedere pentru exemplificare cazul unui profesor de limba română care,

potrivit statului de funcţii, ocupă funcţia de profesor I, grad didactic I, spor vechime 25%, salar

de încadrare 1156RON, spor de dirigenţie 139RON, gradaţie de merit 231RON, norma de 16 ore

şi ore suplimentare în număr de două.

Salariul de încadrare se determină prin înmulţirea coeficientului de multiplicare cu valoarea

coeficientului de ierarhizare K (extrasă după funcţia deţinută, nivelul studiilor şi vechimea în

învăţământ) şi este, conform statului de funcţii, în valoare de 1156RON.

Pe baza salariului de încadrare se calculează gradaţia de merit :

Gradaţie de merit = 20% * Salariul de încadrare =

= 20% * 1156RON =

= 231RON

Sporul de dirigenţie se aplică la suma dintre salariul de încadrare şi gradaţia de merit

după cum urmează :

Spor de dirigenţie = 10% * (Salariul de încadrare + Gradaţia de merit) =

= 10% * (1156RON +321RON) =

=10% * 1477RON =

= 147,7RON ≈147RON

Pe baza salariului de încadrare, a gradaţiei de merit şi a sporului de dirigenţie se

determină salariul de bază :

47

SALARIAŢI

Contacte de

muncă

Condică prezenţăFoi colective de

prezenţă

Cerere concedii de odihnă

Certif. medicale

Documente reţineri legale

Listă avans

chenzinal

Salariul de bază = Salariul de încadrare + Gradaţia de merit + Spor de dirigenţie=

= 1156RON + 231RON + 147RON =

= 1534RON

Sporul de vechime se calculează la salariul de bază prin aplicarea unei cote de 25%:

Spor de vechime = 25% * Salariul de bază =

= 25% * 1534RON =

= 384RON

Sumele aferente plăţii cu ora se calculează în funcţie de norma didactică, astfel ca celor 2

ore suplimentare le corespunde, conform statului de funcţii, suma de 128RON.

Premiile acordate acestui cadru didactic sunt în proportie de 2% procent aplicat valorii

salariului de bază la care se adaugă sporul de vechime :

Premii = 2% * (Salariul de bază + Spor vechime) =

= 2% * (1534RON + 384RON) =

= 2% * 1918RON =

= 38,4RON

Salariul brut se determină prin însumarea salariului de bază cu sporul de vechime, cu

valoarea aferentă plăţii cu ora şi cu premiile acordate:

Salariul brut = Salariul de bază + Spor vechime + Plata cu ora + Premii =

= 1534RON + 384RON + 128RON + 38,4RON =

= 2084,4RON

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru

asigurările sociale de stat

(10.03.01)

Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se determină în

funcţie de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările sociale de stat.

În fondul brut de salarii al unităţii se cuprind toate sumele acordate salariaţilor cu titlu de:

- salarii de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi

suplimentar;

48

- sporurile, îndemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salarul de bază;

- sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, sărbători);

- sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie

- premiile anuale şi cele din cursul anului;

- al 13-lea salar, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase.

Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 22%, fiind vorba de

condiţii normale de muncă.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este

următoarea:

CASS = Fond brut salarii x 22%

CASS = 855.998,3173 RON x 22% = 188.319,6298 RON

Datele folosite pentru calculul contribuţiei la asigurările sociale de stat a unităţii sunt

luate din Centralizatorul statului de funcţii la data de 01.10.2005.

Unitatea mai constituie şi un fond de risc în procent de 0,5%. Acest fond se calculează la

fel ca la contribuţia unităţii la asigurările sociale de stat.

Fond de risc = Fond brut salarii x 0,5%

Fond de risc = 855.998,3173RON x 0,5% = 4.279,9916 RON

Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului pentru

plata ajutorului de şomaj

( 10.03.02 )

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de fondul brut

de salarii al unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii – 3%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:

C.F.S. = Fbs x 3%, unde:

C.F.S. – contribuţia la fondul de şomaj a unităţii;

Fbs – fondul de salarii brut al unităţii.

La un fond de salarii brut anual de 855.998,3173 RON, contribuţia unităţii la constituirea

fondului de şomaj va fi de:

C.F.S. = 855.998,3173 RON x 3% = 25.679,9495 RON

49

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru

constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate

( 10.03.03 )

Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se determină în

funcţie de următoarele elemente:

fondul brut de salarii al unităţii;

cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 7%.

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate este

următoarea:

CAS = Fbs x 7%

La un fond de salarii brut anual de 855.998,3173 RON, contribuţia la asigurările sociale de

sănătate va fi de:

CAS = 855.998,3173 RON x 7% = 59.919,8822 RON

50

Figura 1 – Flux informaţional privind fundamentarea cheltuielilor de personal

2.3.1.2 Fundamentarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii

(Titlul II)

Fundamentarea cheltuielilor cu bunuri se vor face pe baza calculelor proprii şi a actelor

normative specifice fiecărui domeniu de activitate. Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat

calculează şi propun necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei

Director

Secretariat

Contabilitate

Primăria Iaşi

IJS Iaşi

- Cărţi de muncă- Studii efectuate- Grad didactic- Gradaţii deţinute

Întocmirea statelor de funcţii pentru anul şcolar 2005-2006

State de funcţiiActe normative Determină cheltuielile de personal

State de funcţii

Stat de funcţii

Stat de Funcţii aprobat

Sume aprobateProiect buget 2005

51

materiale pe care o deţin, de la numărul de elevi şcolarizaţi şi de la consumurile specifice de

energie, căldură, materiale de curăţenie etc.

În cadrul titlului II al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, intitulat „Bunuri şi servicii”,

fundamentarea cheltuielilor la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se face pe următoarele articole

şi aliniate de cheltuieli:

20.01 - Bunuri şi servicii

20.01.01 Furnituri de birou

20.01.02 Materiale pentru curăţenie

20.01.03 Încalzit, Iluminat şi forţă motrică

20.01.04 Apă, canal şi salubritate

20.01.05 Carburanţi şi lubrifianţi

20.01.06 Piese de schimb

20.01.07 Transport

20.01.08 Poşta, telecomunicaţii, radio, tv, internet

20.01.09 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

20.01.30 Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare

20.02 - Reparaţii curente

20.04 - Medicamente şi materiale sanitare

20.04.01 Medicamente

20.05 - Bunuri de natura obiectelor de inventar

20.05.01 Uniforme şi echipament

20.05.03 Lenjerie şi accesorii de pat

20.05.30 Alte obiecte de inventar

20.06 - Deplasări, detaşări, transferări

20.06.01 Deplasări interne, detaşări, transferări

20.11 - Cărţi, publicaţii şi materiale documentare

20.30 - Alte cheltuieli

Fundamentarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii

( 20.01 )

În cadrul acestui articol se includ fondurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii

şcolii, reprezentând cheltuieli pentru încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate, poştă, telefon,

telex, radio, televizor, telefax, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi

prestări de servicii necesare şcolii.

52

Furnituri de birou ( 20.01.01 )

Aceste cheltuieli se dimensionează în funcţie de următorii indicatori:

- necesarul de rechizite de birou şi imprimate tipizate

- tariful rechizitelor şi imprimatelor tipizate

Baza de calcul o reprezintă execuţia anului precedent care va fi actualizată.

Ch. fb = Rechizite de birou x Tarif rechizite

Ch. fb = Cantitate anuală estimată x Preţ unitar

Materiale curăţenie ( 20.01.02 )

În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:

- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor, mobilierului,

grupurilor sanitare, pardoselii etc.

- materiale pentru spălatul lenjeriei;

- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru menţinerea curăţeniei;

- materiale igienico – sanitare pentru personal.

Administratorul şcolii este cel care oferă informaţiile în legătură cu norma de consum,

necesarul de materiale de curăţat pe metru pătrat, deoarece el este cel care răspunde de

administrarea materialelor de curăţenie şi gospodărie.

Pe perioada vacanţelor, când la nivelul liceului au loc activităţi de curăţenie generală,

necesarul de materiale este mai mare, aspect ce trebuie avut în vedere în momentul

fundamentării.

Indicatorii de fundamentare se referă la:

- numărul de săli de clasă;

- suprafaţa de curăţenie a şcolii, cantinei, căminului;

- tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun etc.);

- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri)

- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.

Formula de determinare este:

Materiale pentru curăţenie = Cantitatea anuală din tipul de material necesar x

Preţul unitar

Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de nivelul

indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.

53

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată o sumă

de 12.000 RON.

Încălzit, Iluminat şi forţă motrică ( 20.01.03 )

Încălzit

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi are centrală proprie funcţionând pe bază de gaz metan,

iar fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor indicatori: număr

metri cub gaz consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz.

Formula de fundamentare este:

Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz x Tarif/mc

sau

Cheltuieli pentru încălzit = Consum lunar x 6 luni x Tarif/Gcal x (1 + k)

La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului

precedent, de unde se ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu tariful de mc

gaz, luând în considerare majorările de preţuri şi indicele de inflaţie.

De exemplu, pentru un consum mediu de gaz metan pentru încălzire de 130.000 mc/an şi

un tarif al gazului metan de 0,4311 RON/mc, cheltuielile pentru încălzire se vor determina astfel:

Cheltuieli pentru încălzire = 130.000 x 0,4311 = 56.043 RON

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a Grupul Şcolar Mihail

Sturdza Iaşi a fost fundamentată pentru cheltuielile cu încălzirea o sumă de 140.000 RON,

repartizată în mod inegal pe trimestre, mai mult în perioada de iarnă (trimestrul I şi IV ale

anului).

Iluminat şi forţă motrică

În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru iluminat,

pentru forţă motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.

Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se

fundamentează în funcţie de următorii indicatori:

- număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;

- număr corpuri iluminat, aparatură;

- consum de energie electrică;

- tariful pentru un kw.

Formula de determinare este următoarea:

54

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = Nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură

x Nr. corpuri iluminate x Consum energie electrică/ corp;aparat/oră x Tarif / kw

sau

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = Consum lunar x 12 luni x Tarif / kw x

(1+k )

sau

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = Suprafaţă iluminată x Normă de consum

x Tarif / kw

La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (Electrica)

precum şi execuţia bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de unde se preia

numărul de kw consumaţi.

De exemplu, pentru un consum mediu anual de energie electrică de 130.000 kw/an şi un

tarif al energiei electrice de 0,2850 RON/kw, cheltuielile privind costul curentului electric se vor

determina astfel:

Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrică = 130.000 x 0,2850 = 37.050 RON.

Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după următorii

indicatori:

- număr de săli iluminate cu becuri;

- număr de becuri pe o scală;

- o medie a becurilor schimbate într-un an;

- preţul unui bec.

Formula de determinare este:

Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri

neschimbate/an x Preţ unitar

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată o

sumă de 45.000 RON, repartizată în mod inegal pe trimestre mai mult în perioada de iarnă.

Apă, canal, salubritate ( 20.01.04 )

Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi, canal.

Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de costul diferit

al acestora.

55

În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii

indicatori:

- consum de apă caldă mc/an;

- consum apă potabilă mc/an;

- gunoi mc/an;

- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;

- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.

Formula de determinare este:

Apă, canal, salubritate = Consum apă (mc) x Tarif/mc + Tarif canalizare (anual) +

Tarif servicii de salubritate (anual)

sau

Apă = consum x 12 luni x Tarif/mc x (1+k)

Salubritate = Taxa x 12 luni

În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor

utilităţi şi servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia numărul de mc

consumaţi, care se înmulţeşte cu tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de inflaţie.

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată la acest

aliniat o sumă de 8.000 RON.

Poştă, telecomunicaţii, radio, televizor, internet ( 20.01.08 )

În această categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de poştă, abonamentelor de

telefon, radio, televizor şi plata convorbirilor internaţionale.

În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:

- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;

- numărul de posturi telefonice;

- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;

- numărul de televizoare, aparate radio;

- tariful pentru abonamentul radio şi TV;

- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.

Formulele de determinare sunt:

Ch. Telefon = Abonament x Nr. luni x Nr. impulsuri x Tarif/ impuls

Ch. TV = Nr. Televizoare x Tarif TV

Ch. Radio = Nr. aparate radio x Tarif abonament radio

56

În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat

referitoare la cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate radio,

timbre etc.

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată o sumă

de 9000 RON.

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional ( 20.01.09 )

Aici se încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor şi efectuarea prestaţiilor de

servicii, precum şi alte cheltuieli cu caracter funcţional specifice fiecărui domeniu de activitate,

care asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţii.

Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de natură

funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări la atelierele de tâmplărie şi la

reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a unor utilaje tehnologice.

Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materiale şi servicii sunt:

tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar.

În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de execuţia bugetară a anului precedent.

Suma înscrisă în proiectul de buget pe anul 2005 la această categorie de cheltuieli este de 3.000

RON.

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare ( 20.01.30 )

În această categorie de cheltuieli se includ:

- cheltuieli de transport privind materiale, alimente, combustibil, medicamente, obiecte de

inventar;

- materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţii;

- plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie, legătorie, pază

contractată;

- costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi dezinsecţie efectuate de unităţi

specializate;

- plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate;

- materiale pentru prevenirea incendiilor.

Baza de determinare a acestor cheltuieli o reprezintă contractele cu furnizorii pentru

prestarea serviciilor de întreţinere, precum şi execuţia pentru anul precedent.

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată o sumă

de 45.000 RON.

57

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţii curente ( 20.02 )

Reparaţiile curente se execută periodic, sau după necesitate, în scopul creării posibilităţii de

exploatare a fondului fix supus reparaţiei.

Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în 5%

din valoarea de înlocuire a fondului fix.

Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de întreţinere

şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi exterioare, revopsirea

tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului şcolar precum şi costul

lucrărilor de reparaţii executate de terţi.

Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în funcţie de

suprafaţa (metru pătrat) care se repară şi costul reparaţiei.

Suma înscrisă în buget la acest articol de cheltuieli pe anul 2005 este de 50.000 RON.

Fundamentarea cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare

( 20.04 )

Medicamente ( 20.04.01 )

Acest aliniat cuprinde fondurile necesare pentru achiziţionarea medicamentelor care

asigură buna funcţionare a cabinetului medical al şcolii. Nivelul acestor cheltuieli se determină

în funcţie de anul de bază, corectat cu anumite influenţe, în special cu indicele de inflaţie.

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată o sumă

de 1.200 RON, repartizată în mod egal pentru trimestrele I, II, III şi IV ale anului.

Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar ( 20.05 )

Dotările cu obiecte de inventar şi cu echipament se stabilesc în funcţie de starea de

existenţă a acestora şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare desfăşurării

procesului de învăţământ în condiţii normale.

Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar şi echipament, de

cantitatea şi de preţul unitar al acestora din anul de plan.

Aliniatul 20.05.30 – Alte obiecte de inventar - cuprinde alte plăţi făcute pentru procurarea

de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau de uz administrativ – gospodăresc, în limita

58

stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la un an, indiferent de valoarea lor, cum ar fi

de exemplu mobilierul şcolar.

Suma înscrisă în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2005 la acest aliniat este

de 15.000 RON.

Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări,

detaşări, transferări ( 20.06 )

Aceste cheltuieli sunt generate de deplasarea personalului unităţii şcolare în alte localităţi

în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe, simpozioane, ore

deschise, schimburi de experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste condiţii se acoperă

cheltuielile reprezentând:

- diurna în condiţiile legale stabilite;

- decontarea transportului între localităţi;

- decontarea cazării;

- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.

Ch. DDT = [ Nr. angajati care efect deplasare x Nr.zile deplasare x Ch.cu deplasarea] +

[ Ch.de transport x Nr.persoane] + [ Ch.cu cazarea x

Nr.persoane]

Ch.DDt = cheltuieli cu deplasările, detaşările şi transferările

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,

ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie, de

perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de taxe,

creşterea tarifelor la transporturile de călători). Fundamentarea cheltuielilor cu deplasările,

detaşările şi transferările se face plecând de la valoarea acestor cheltuieli la 1 ianuarie a anului de

bază înmulţită cu 12 luni şi cu un procent de prognozare ce ţine seama de elementele precizate

mai sus.

În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2005 a fost fundamentată la acest

articol o sumă de 2.400 RON, egal repartizată pe trimestre.

59

Fundamentarea cheltuielilor cu cărţi, publicaţii şi

materiale documentare ( 20.11 )

Acest articol cuprinde plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi şi publicaţii.

La nivelul liceului, bibliotecarul este cel ce oferă informaţii în legătură cu necesarul de cărţi şi

publicaţii, el fiind cel ce gestionează fondul de cărţi.

În această categorie de cheltuieli sunt incluse:

- plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi pentru biblioteca instituţiei de

învăţământ;

- costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice din ţară şi

străinătate;

- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative utilizate în

activitatea instituţiei;

- costul dischetelor, casetelor, filmelor, imprimate definitiv şi arhivate la bibliotecă.

Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt cantitatea

acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte.

Pentru anul 2005 s-a previzionat o sumă de 3.000 RON pentru achiziţii de cărţi şi pentru

abonamentul la Monitorul Oficial.

Fundamentarea altor cheltuieli ( 20.30 )

La acest articol se includ cheltuielile cu protecţia muncii şi cu transportul personalului

didactic. Acestea se fundamentează în funcţie de execuţia anului precedent.

Pentru anul 2005 la acest articol s-a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli o sumă de

2000 RON.

2.3.1.3. Fundamentarea altor cheltuieli (titlul IX)

În cadrul titlului iX al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, fundamentarea acestora la

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se face în cadrul articolului 59.01 intitulat „Burse”

60

Burse ( 59.01 )

Cheltuielile cu bursele se diferenţiază prin prisma modului lor de finanţare, în funcţie de

naţionalitatea beneficiarului, astfel: bursele pentru elevii români se suportă din bugetul local şi

bursele pentru elevii moldoveni se suportă din bugetul de stat.

În ceea ce priveşte bursele elevilor români, potrivit H.G. 558/1998, există două categorii de

burse: burse pentru stimularea elevilor (burse de studiu şi de merit) şi burse sociale.

Bursele de studiu se acordă în procent de 1,5% şi pot beneficia de aceste burse elevii cu

media anuală peste 8,5 şi nota 10 la purtare.

Bursele de merit se acordă în procent de maxim 1% la nivel de inspectorat pentru elevii

care au obţinut locul I la olimpiadele şcolare (faza naţională) şi pentru cei care au realizat media

anuală peste 9,5 şi au nota 10 la purtare.

Bursele sociale cuprind:

- burse pentru copii orfani;

- burse de boală (pentru boli severe stabilite de lege);

- burse pentru elevii proveniţi din familii cu situaţie materială precară, cu îndeplinirea

anumitor condiţii;

- burse pentru elevii ai căror părinţi au calitatea de „erou al Revoluţiei”.

Numărul de burse precum şi beneficiarii acestora se stabilesc de către comisia de evaluare a

dosarelor de burse, constituită la nivelul unităţii de învăţământ şi formată din contabil, secretar,

precum şi doi reprezentanţi ai Consiliului Profesoral, pe baza dosarelor de bursă depuse de elevi.

Numărul elevilor se trimite către Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru aprobare.

Necesarul de fonduri pentru plata burselor se fundamentează pe baza următorilor

indicatori: nivelul mediu de elevi care au obţinut burse în anul precedent şi nivelul mediu al

bursei în anul de bază, corectat cu eventuale indexări.

Formula de fundamentare este:

Cheltuieli cu bursele = Nr. mediu elevi bursieri x Nivel mediu bursă x Nr. luni de

acordare a bursei

Pentru anul 2005 au fost incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli următoarele sume

privind bursele: 105.720 mii lei pentru elevii români şi 264.099 mii lei pentru elevii basarabeni.

61

Contabilitate

Proiect buget 2005

62

ISJ IAŞI

Elevi

Secretariat

Comisia de evaluare

Liste elevi bursieri pe categorii

Cuantum bursă pe fiecare categorie

+

Figura 2 - Flux informaţional privind fundamentarea cheltuielilor cu bursele

2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor de capital

Faţă de celelalte categorii de cheltuieli , cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul

că: sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate, favorizează dezvoltarea instituţiei, au un

impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget, implică

financiar perioade ce depăşesc anul bugetar de debut.

Cheltuielile de capital sunt acele cheltuieli care permit achiziţionarea sau constituirea unor

bunuri publice de folosinţă îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi modernizarea şcolii.

În cadrul acestor cheltuieli se cuprind :

ACTIVE NEFINANCIARE ( Titlul X )

71.01 Active fixe (inclusiv reparatii capitale)

71.01.01 Constructii

71.01.02 Maşini, echipamente si mijloace de transport

71.01.03 Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale

71.01.30 Alte active fixe

71.02 Stocuri

71.02.01 Rezerve de stat şi de mobilizare

ACTIVE FINANCIARE ( Titlul IX )

72.01 Active financiare

72.01.01 Participare la capitalul social al societatilor comerciale

Cheltuielile de capital se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza listei de lucrări,

utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, cu desfăşurare atât fizic cât şi valoric.

În bugetul de venituri şi cheltuieli al Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi sunt prevăzute

pentru anul 2005 cheltuieli de capital în valoare de 5.000.000 mii lei.

Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile capitale ( 71.01 )

63

În cadrul reparaţiilor capitale se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor elemente

sau părţi componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea iniţială. Valoarea

lucrărilor de reparaţii capitale nu poate depăşi 60% din valoarea de înlocuire a mijlocului fix.

În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale se includ:

- reparaţiile capitale la clădiri şi construcţii, utilaje executate în antrepriză, inclusiv costul

devizelor şi proiectelor tehnice;

- costul materialelor şi prestărilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparaţii capitale

executate în regie.

Cheltuielile cu reparaţiile capitale se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza

devizelor estimative de reparaţii întocmite de serviciile de specialitate sau de executantul lucrării.

Suma înscrisă în proiectul de buget pe anul 2005 la categoria cheltuielilor cu reparaţiile

capitale este de 400.000 RON.

2.4. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Bugetul este un procedeu metodologic specific prin intermediul căruia se reliefeaz[ modul

de formare şi dimensionare a resurselor băneşti aparţinând unităţii de învăţământ, pe de o parte şi

modul de repartizare pe diverse destinaţii a resurselor respective în vederea înfăptuirii în practică

a obiectivului educaţional, pe de altă parte.

Bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă instrumentul central de conducere, prognozare şi

analiză a activităţii economico - financiare a instituţiei publice, ca verigă de bază a structurii

bugetului administraţiei centrale şi locale.

Bugetul instituţiei de învăţământ se realizează în cadrul departamentului de contabilitate,

pe baza fundamentărilor primite de la celelalte departamente: biblioteca (cheltuieli cu cărţi şi

publicaţii), departament administrativ (materiale de curăţenie, reparaţii curente, etc), secretariat

(state de salarii), etc.

Etapele parcurse în elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli sunt:

64

1) Inventarierea bazei materiale, a serviciilor necesare şi a numărului de persoane care

participă la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli.

2) Fundamentarea indicatorilor privind cheltuielile şi veniturile, având în vedere sursele de

venituri şi destinaţiile de cheltuieli, baza legală, volumul sau nivelul acestora.

3) Analizarea de către Inspectoratul Şcolar Judeţean a propunerilor prezentate de către

directorul liceului, precum şi discutarea propunerilor.

4) Definitivarea proiectului de buget în ceea ce priveşte subevaluarea veniturilor şi

supraevaluarea cheltuielilor.

Instrucţiunile emise de Inspectoratul Şcolar Judeţean în scopul elaborării bugetului de

venituri şi cheltuieli au în vedere următoarele elemente:

- respectarea normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice în elaborarea

proiectului de buget;

- dimensionarea corectă şi reală a cheltuielilor conform normelor şi normativelor în

vigoare;

- evaluarea veniturilor în mod distinct, ca venituri bugetare şi extrabugetare.

-

Bugetul de venituri şi cheltuieli este elaborat de directorul liceului şi trimis apoi

Inspectoratului Şcolar Judeţean (ordonator secundar de credite) spre aprobare, pentru cheltuielile

privind acoperirea cheltuielilor legate de desfăşurarea examenelor de bacalaureat, precum şi

cofinanţarea unor programe de dezvoltare cu finanţare externă, finanţarea unor programe

naţionale de pregătire profesională a personalului didactic şi de conducere al şcolii, şi Primăriei

Iaşi în legătură cu cheltuielile materiale şi alte servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri

(bursele elevilor români) şi cheltuielile de capital.

Conform Normelor Metodologice privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar

de stat nr. 9606/2000, directorii de şcoli au următoarele drepturi şi obligaţii:

- finanţarea tuturor cheltuielilor în cursul exerciţiului financiar (an calendaristic) se efectuează în

funcţie de sursele financiare şi destinaţia acestora;

- fiecare unitate de învăţământ este obligată să-şi desfăşoare activitatea pe baza unui buget

propriu de venituri şi cheltuieli în condiţii de echilibru şi autonomie financiară;

- organizarea în mod distinct a evidenţei contabile proprie în cadrul unităţii de învăţământ, la un

centru de execuţie bugetară, de către contabili autorizaţi;

65

- directorul are obligaţia să-şi fundamenteze sursele de venituri şi cheltuieli pe baza indicatorilor

fizici care să reflecte în mod real necesarul de finanţare şi să aplice măsuri de utilizare eficientă a

fondurilor băneşti şi a bazei materiale;

- mijloacele băneşti alocate unei şcoli se concentrează în conturile unităţii de învăţământ, la

trezorerie sau în bănci comerciale, indiferent de sursa de finanţare (buget de stat, buget local,

venituri proprii) sau de locul unde se organizează evidenţa contabilă;

- veniturile proprii ale unităţii de învăţământ (chirii, venituri din activitatea de producţie şi

servicii, taxe, sponsorizări, venituri din asocieri) se încasează exclusiv de către acestea şi se

administrează potrivit legilor finanţelor publice şi a contabilităţii.

Fluxul informaţional privind elaborarea şi aprobarea bugetului de venituei şi cheltuieli:

(1) - Comisiile didactice şi compartimentele funcţionale transmit departamentului

Contabilitate solicitările privind necesarul de resurse pentru buna desfă;urare a activităţii

(2) - Contabilul şef împreună cu Directorul , pe baza solicittărilor primite şi pe baza

indicatorilor financiari din anii precedenţi elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli

(3) - Proiectul de buget astfel întocmit este supus spre aprobare Consiliului de

Administraţie

(4) - În situaţia în care Consiliul de Administraţie îşi dă acordul favorabil, bugetul astfel

întocmit aste transmis la ISJ Iaşi şi la Consiluil Local.

(5) - ISJ şi Consiliul Local întocmesc propiul proiect de buget de venituri şi cheltuieli pe

care îl transmit instituţiilor ierarhic superioare

(6) - Prin intermediul instituţiilor ierarhic superioare şi pe baza propriului lor proiect de

buget de venituri şi cheltuieli se fundamentează la nivelul MFP bugetul de stat

(7) - În sens invers de la instituţiaierarhic superioară la Grupul Şcolar Mihail Sturdza, pe

baza sumelor aprobate se întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli pe fiecare instituţie în parte.

66

(6) (6)

(7)

(7)

(5) (7) (7) (5)

(4)

(7) (7)

(3)

(2)

(1)

67

MFP

MEC OPC

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi OSC

DGFP

Consilul Judeţean

ConsilulLocal

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi

-Consiliul de Administraţie-

DIRECTORCONTABIL ŞEF

Departament Contabilitate

Comisii Metodice

Bibliotecar Cabinet Medical

Department Administrativ

Fig. Flux informaţional privind elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli

Cap. 3 Finanţarea activităţii Grupului Şcolar

Mihail Sturdza Iaşi

Cheltuielile bugetare pentru învăţământ ocupă un loc central între acţiunile finanţate de

către stat, ceea ce duce la creşterea rolului învăţământului ca factor de progres şi civilizaţie.

Recunoaşterea contribuţiei decisive a şcolii la pregătirea societăţii moderne, în condiţiile

revoluţiei ştiinţifice contemporane, a impus dezvoltarea şi modernizarea reţelelor şcolare şi

alocarea din bugetul statului de sume tot mai mari pentru finanţarea învăţământului.

Creşterea cheltuielilor publice pentru învăţământ este determinată de creşterea populaţiei,

în general, şi a celei de vârstă şcolară, în special, cât şi de progresul tehnico-ştiinţific şi

modernizarea economiei naţionale.

Fiecare tip de instituţie şcolară realizează atât cheltuieli comune cât şi unele specifice. În

principiu, cheltuielile pentru învăţământ cuprind două mari grupe: cheltuieli de investiţii (de

capital) şi cheltuieli curente (de funcţionare).

Din prima grupă fac parte cheltuielile pentru crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale

a procesului de învăţământ, constând în: clădiri, terenuri, utilaje, echipamente de laborator,

mobilier, fiind concretizate în bunuri de natura mijloacelor fixe cu care se dotează instituţiile de

învăţământ pentru a putea funcţiona.

Din a doua grupă fac parte toate cheltuielile reprezentând consumuri legate de funcţionarea

instituţiei, concretizate în materiale de laborator, combustibil, energie, apă, rechizite, servicii

poştale, reparaţii, întreţineri ale mijloacelor fixe, ponderea cea mai mare având-o salariile şi

plăţile asimilate acestora pentru personalul didactic, cel auxiliar şi nedidactic.

Finanţarea bugetară reprezintă alocarea de mijloace baneşti din bugetele publice la

dispoziţia instituţiilor publice, cu titlu definitiv, cu destinaţii precis stabilite potrivit cu înscrierile

din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.

La o instituţie de învăţământ preuniversitar cele mai importante surse de finanţare le

reprezintă bugetul de stat şi bugetul local, acestea asigurând finanţarea de bază.

68

Cantină Magazie

3.1 Surse de finanţare

Finanţarea Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi se realizează, în general din două mari surse

de finanţare:

surse bugetare

▪ bugetul de stat

▪ bugetul local

surse extrabugetare.

3.1.1 Finaţarea din surse bugetare

Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri

alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ – teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară

activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii.

Fondurile alocate liceului, indiferent de surse (buget de stat, buget local sau surse proprii),

vor fi acordate sub următoarele forme: fonduri pentru finanţarea proporţională cu numărul de

elevi şi fonduri pentru finanţarea complementară.

a) Finanţarea proporţională cu numărul de elevi ( finanţarea de bază ) se asigură prin

bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru:

- cheltuieli de personal

- manuale şcolare

- perfecţionarea cadrelor didactice

Sumele necesare pentru finanţarea proporţională se calculează de către liceu în momentul

fundamentării bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza numărului de elevi şi a costului mediu

anual pe un elev, comunicat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi. Nivelul costurilor medii se

stabileşte pe baza costurilor istorice medii naţionale, corectate cu coeficienţi de diferenţiere pe

judeţe. La stabilirea acestor costuri se va ţine seama şi de costurile standard calculate de

69

Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Preuniversitar de Stat pe bază de consumuri

fizice de resurse materiale şi umane.

Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ pentru finanţarea de bază, o

constituie costul standard pe elev/preşcolar. Costul standard pe elev/preşcolar se determină

pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de numărul de

posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alţi indicatori specifici de învăţământ,

de specificul instruirii şi de mediu urban/rural.

Determinarea costului standard pe elv/preşcolar se face de către Consiliul Naţional de

Finanţare a Învăţământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor moen’ionaţi mai sus, conform

normelor metodologice elaborate decătre Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobate prin

hotărâre a Guvernului. Nivelul costului standard pe elev/preşcolar se aprobă de către Ministerul

Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea partenerilor sociali şi a structurilor asociative ale

autorităţilor administraţiei publice locale.

Alocarea fondurilor pentru finanţare de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei

formule de finanţare, care ia în considerare costul standar pe elv/preşcolar, numărul de

elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ, precum şi factorii de corecţie dependenţi de

densitatea de elevi din zonă, severitatea dezavantajelor şi alţi factori.

Fondurile pentru finanţarea proporţională vor fi alocate ca o sumă globală în bugetul

instituţiei. Repartizarea pe capitole şi articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanţării

proporţionale aprobate de ordonatorul principal de credite sau provenite din rectificările bugetare

din timpul anului va fi realizată la propunerea directorului unităţii, cu aprobarea Consiliului de

Administraţie.

b) Finanţarea complementară se asigură din bugetul local şi pe seama veniturilor proprii

ale unităţii de învăţământ, efectuându-se în funcţie de necesităţile liceului. Aici sunt cuprinse

următoarele categorii de cheltuieli: reparaţii capitale, consolidări şi investiţii; subvenţii pentru

internate şi cantine şcolare; cheltuieli cu bursele elevilor; cheltuieli pentru transport elevi şi/sau

cadre didactice; alte cheltuieli care nu sunt determinate preponderent de numărul de elevi.

Ocazional, se utilizează ca surse de finanţare donaţii făcute de persoane juridice sub formă

materială, cum ar fi: cărţi şi publicaţii şcolare, mobilier şi, în special, materialul didactic (materie

primă de natură lemnoasă) folosit pentru practica elevilor.

Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară va fi stabilit în funcţie de amploarea şi

urgenţa satisfacerii unei nevoi de reabilitare şi dezvoltare a bazei materiale a instituţiei, de

amploare a nevoilor de acordare a burselor şi a altor forme de sprijin social, precum şi de

capacitatea de finanţare a ordonatorilor de credite ierarhic superiori.

70

Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se face pe bază

de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanţarea învăţământului

preuniversitar, încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii

în raza căreia se aflăunitatea de învăţământ. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la

data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanţarea de bază şi finanţarea

complementară se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli.

Finanţarea din bugetul de stat

Finanţarea din bugetul de stat ia forma finanţării proporţionale cu numărul de elevi şi se

realizează astfel:

1. Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de stat ( CNFIP)

propune spre aprobarrea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, criteriile şi standardele

pentru stabilirea finanţării proporţionale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

2. Pe baza criteriilor şi standardelor aprobate, CNFIP propune ministrului educaţiei

costurile anuale pe niveluti de instrucţie în funcţie de care se stabileşte finanţarea

proporţională;

3. După aprobare, costurile medii pe elev se comunică de către minister, inspectoratelor

şcolare judeţene;

4. La nivelul fiecărui inspectorat judeţeanşcolar se constituie „Comisia pentru stabilirea

costurilor medii anuale pe elev”, comisie formată din:

- inspectorul şcolar general;

- şeful serviciului şcolarizare;

- contabilul şef al inspectoratului şcolar;

- 1-2 directori de unităţi de învăţământ cu experienţă în administrarea fondurilor;

- 1-2 contabili şefi de la unităţile de învăţământ.

Pe baza datelor transmise de la Inspectoratele Şcolare, MEC calculează costurile medii pe

elev aferente drepturilor salariale ale personalului din învăţământul preuniversitar se stat, la nivel

de ţară şi pe judeţ.

Fondurile de salarii calculate pentru a fi repartizate vor fi comparate ce cererile cu caracter

de credite, formulate de fiecare inspectorat şcolar judeţean. După analiza comparativă a unor

informaţii suplimentare, oferite de fiecare inspectorat conducerea DGFP şi CNFIP vor decide

asupra volumului de credite repartizat pentru fiecare judeţ.

71

Cheltuielile acoperite din bugetul de stat sunt:

- cheltuielile de personal

- cheltuielile cu bursele elevilor din Republica Moldova bursele elevilor străini şi a elevilor

români din afara graniţelor ţării;

- cheltuielile cu manualele şcolare

- cheltuielile cu perfecţionarea personalului didactic

- cheltuielile legate de programe anuale sau multianuale de investiţii, modernizare şi

dezvoltare a bazei materiale a unităţilor de învăţământ (consolidări, reabilitări de şcoli,

dotarea cu mijloace de transport, rechizite şcolare etc.)

- cheltuielile legate de unele programe de dezvoltare cu finanţare externă;

Finanţarea din bugetul local

Finanţarea complementară se efectuează din bugetul local în funcţie de necesităţile de

cheltuieli ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat. La bugetele proprii ale comuneloe,

oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti sunt cuprinse:

- chletuieli materiale şi servicii

- cheltuieli de capital

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi efectuează operaţiuni de încasări şi pl[ţi prin Trezorerie.

Bugetul local alimentează cu fonduri unităţile de învăţământ de stat pentru următoarele

categorii de cheltuieli:

- cheltuielile salariale aferente personalului didactic auxiliar şi nedidactic;

- cheltuielile materiale curente necesare procesului instructiv educativ, pentru întreţinere şi

reparaţii şi pentru plata utilităţilor;;

- reparaţii capitale şi investiţii, inclusiv dotarea cu materiale pentru facilitarea în”elegerii

materiei redate;

- subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare;

- suplimentarea fondului de burse primit de şcoală de la bugetul de stat, pentru bursele

elevilor români;

- organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice.

3.1.2 Finanţarea din resurse extragugetare

72

Fianţarea extrabugetară sau din veniturile proprii presupune acoperirea unor cheltuieli pe

baza veniturilor realizate de unitatea de învăţământ preuniversitar în afara celor primite din

bugetele publice drept credite bugetare.

Veniturile extrabugetare se încasează, administrează şi contabilizează de instituţia de

învăţământ potrivit normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte la bugetul de

stat şi fără afectarea alocaţiilor primite de la acesta. Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului

financiar, respectiv soldurile anuale obţinute din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din

veniturile extrabugetare, se preiau ca venituri în anul următor.

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi realizează venituri proprii sub forma:

- venituri din chirii;

- venituri din donaţiile făcute de persoane fizice şi juridice;

- venituri din sponsorizări primite de la persoane fizice şi juridice conform legii;

- venituri din regie cămin;

- alte venituri.

Veniturile din închirieri sunt incluse în bugetul şcolii şi pot fi utilizate conform

reglementărilor în vigoare pentru acoperirea următoarelor tipuri de cheltuieli:

Cheltuieli materiale curente şi de capital

Suplimentarea fondurilor aferente finanţării proporţionale pentru acordarea de

salarii diferenţiate personalului angajat

Suplimentarea fondului pentru bursele elevilor şi alte forme de ajutor social

acordat acestora.

În general, Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi utilizează aceste fonduri proprii pentru

acoperirea unor cheltuieli materiale curente şi de capital.

Veniturile proprii sunt încasate în numerar, prin casieria proprie de la persoanele fizice şi

prin virament de la persoanele juridice în conturile deschise la unităţile teritoriale ale TFP.

Operaţiunile de încasări prin casieria proprie se organizează potrivit dispoziţiilor legale şi

se efectuează numai pe bază de documente legale aprobate în drept, care se înregistrează

cronologie în “Registru Jurnal de Casă”. }n casările zilnice în numerar se depun de c[tre

mandatari în contul “ Disponibilităţi din venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ”.

Persoanele juridice virează sumele în contul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat cu

ordin de plată tip trezorerie, în care, pe verso se specifică natura sumelor virate.

3.2. Metode şi tehnici de finanţare bugetară a cheltuielilor

73

În ceea ce priveşte finanţarea bugetară se au în vedere două tehnici de finanţare diferite:

finanţarea de la bugetul de stat şi finanţarea din bugetul local.

Astfel, finanţarea de la bugetul de stat se face prin deschiderea şi repartizarea de credite

bugetare, în vreme ce finanţarea de la bugetul local se face prin alocarea de mijloace băneşti.

Finanţarea din bugetul de stat

Ca parte a finanţării bugetare, finanţarea de la bugetul statului are în vedere punerea

mijloacelor băneşti conforme cu prevederile din bugetul de stat la dispoziţia fiecărei instituţii

publice. Astfel, finanţarea se face printr-o tehnică numită deschiderea şi repartizarea de credite

bugetare.

Creditele bugetare reprezintă sume aprobate prin legea bugetară în limita cărora instituţia

bugetară poate cheltui în cursul anului mijloace băneşti primite pentru îndeplinirea sarcinilor prin

buget.

Creditele bugetare sunt limite maxime ce nu pot fi depăşite şi care nu angajează

rambursabilitate şi nici dobândă.

Dreptul de a utiliza creditele bugetare este acordat prin lege conducătorilor instituţiilor

publice, care în această calitate poartă denumirea de ordonatori de credite bugetare, care pot fi:

- ordonatori principali de credite bugetare ( OPC )

- ordonatori secundari de credite bugetare ( OSC )

- ordonatori terţiari de credite bugetare ( OTC )

Deschiderea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare din bugetul de stat este autorizarea pe care MFP a dă TFP,

de a pune la dispoziţia OPC sumele necesare potrivit prevederilor legale.

În deschiderea de credite bugetare sunt implicaţi: finanţatorul adică, instituţia centrală în

numele Guvernului răspunzătoare de gestiunea bugetară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării,

ordonatorul principal de credite al bugetului local şi Trezoreria, ca unitate bancară specializată.

Iniţiativa în deschiderea acestor credite o are ordonatorul principal al bugetului local, care

se adresează finanţatorului (MEC). Solicitarea se va face până la data de 20 a lunii în curs pentru

luna următoare, adresarea făcându-se printr-o „cerere de deschidere a creditelor bugetare”,

întocmită în trei exemplare. Pe baza acestei cereri, finanţatorul onorează solicitarea prin

74

verificarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, în concordanţă cu subdiviziunile

clasificaţiei bugetare şi încadrarea lor în bugetul aprobat.

În primul exemplar al cererii se consemnează deschiderea creditelor bugetare, deschidere

ce devine executorie pe baza celui de-al doilea exemplar al cererii trimis Trezoreriei Iaşi, unde

sunt deschise conturi în numele liceului pentru sumele virate din bugetele publice.

Al doilea exemplar trimis de către finanţator are ca semnificaţie trecerea sumelor de bani,

cu titlu de credite bugetare, din contul bugetului finanţator în contul ordonatorului principal de

credite al bugetului local care are obligaţia, prin lege, de a repartiza aceste credite.

Prin al treilea exemplar al cererii finanţatorul informează ordonatorul principal al bugetului

local de deschiderea creditelor solicitate în contul Trezoreriei Iaşi pe seama liceului.

O cerere de deschidere de credite bugetare urmăreşte următoarele elemente:

- încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima perioadă

pe care se solicită creditele respective;

- codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi pentru

activitatea Trezoreriei;

- corectitudinea notelor justificative pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cererile de

deschidere de credite bugetare;

- încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul

creditului bugetar, cât şi pe diviziunile acestuia.

Cererea se prezintă Direcţiei Generale a Trezoreriei. După analiza şi verificarea cererii de

deschidere de credite bugetare, Direcţia Generală a Trezoreriei aprobă deschiderea creditelor

bugetare.

Cerere deschidere credite ( 3 exemplare ) ex. 3

comunicare destinaţie Buget propru credite - ex.2 de venituri şi chelt.

dispozitie bugetară derepartizare ex. 1

Alimentare cont OSCPlan de venituri şi cheltuieli

Extras de cont

Alimentare cont OTC

75

MEC

Inspectoratul Şcolar judeţean

Iaşi

Grupul Şcolar Mihail Sturdza

Iaşi

MFP

TFP

TFP IAŞI( contul ISJ Iaşi )

Înregistrare credite

bugetare

Înregistrare credite

bugetare

Solicitare de plată

Extras de cont

Fig . Flux informaţional privind finanţarea de la bugetul de stat

Repartizarea creditelor bugetare

Repartizarea creditelor bugetare are loc prin transmiterea mijloacelor băneşti cu titlu de

credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul principal la cei subordonaţi, având la bază un

document numit dispoziţie bugetară de repartizare adresată unităţilor Trezoreriei Finanţelor

Publice.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării adresează dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor

bugetare Trezoreriei Finanţelor Publice. Acestea din urmă (la nivel judeţean) trimite un exemplar

pentru repartizarea creditelor, prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare.

Odată repartizate creditele bugetare, Direcţiile de Trezorerie Judeţene şi Municipale

eliberează extrase de cont, informând totodată ordonatorii subordonaţi Ministerului

Învăţământului despre deschiderea creditelor bugetare.

Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorii subordonati are la bază un document

numit dispoziţie bugetară de repartizare adresată unităţilor TFP.

Dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor bugetare se întocmesc pentru cheltuielile

proprii şi pentru cheltuielile ordonatorilor secundari de credite bugetare, de exemplu

Inspectoratele Şcolare Judeţene.

Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare se efectuează de către ordonatorul principal

de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 „Învăţământul cu desfăşurarea pe titlurile

clasificaţiei bugetare economice”.

La primirea dispoziţiei bugetare, unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică

înregistrează creditele bugetare repartizate de ordonatorul principal de credite bugetare în contul

instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat: 02 „Credite deschise şi repartizate pe seama

ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale” care se desfăşoară în conturi analitice, pe

titluri corespunzător repartizării creditelor bugetare.

76

TFP IAŞI( contul Grupului

Şcolar Mihail Sturdza Iaşi )

Unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică comunică instituţiilor de

învăţământ preuniversitar de stat primirea dispoziţiilor bugetare privind repartizarea creditelor

bugetare de către ordonatorul principal de credite eliberând şi extrasul de cont.

Conducerea instituţiei de învăţământ preuniversitar de stat răspunde administrativ dacă nu

solicită la termen ordonatorului principal de credite necesarul de fonduri pentru asigurarea în

luna următoare a finanţării proporţionale şi complementare.

Finanţarea din bugetul local

Tehnica de finanţare din bugetul local se numeşte alocare de fonduri sau de mijloace

băneşti.

Cheltuielile, pe capitole şi subcapitole, sunt angajate în sensul realizării lor numai dacă

sunt disponibilităţi în contul specific al bugetului local. Dacă fondurile băneşti nu sunt suficiente,

cheltuielile sunt ordonate potrivit cu anumite urgenţe şi acoperite integral sau parţial, urmând ca

diferenţa neacoperită să fie rezolvată în perioada următoare.

Ordonatorii terţiari de credite solicită, până la sfârşitul lunii ordonatorului principal de

credite al bugetului local (primarul), repartizarea necesarului de credite din bugetul local

reprezentând finanţarea pentru luna următoare.

Rolul principal în finanţare revine tot ordonatorului principal de credite bugetare, care se

adresează finanţatorului, acesta fiind un departament de serviciu sau chiar o instituţie financiară

ce are răspunderea gestiunii bugetului local, solicitând bani necesari desfăşurării de acţiuni

referitoare la activitatea proprie dar şi a ordonatorilor subordonaţi bugetar.

Organul financiar local analizează solicitările de fonduri prin compararea bugetului local

aprobat cu bugetul de venituri şi cheltuieli al ordonatorului principal de credite bugetare în

strânsă legătură cu subdiviziunile corespunzătoare, cu luarea în considerare a disponibilităţilor

existente în contul bugetului local şi a priorităţilor de finanţare din acestea.

Finanţatorul întocmeşte o dispoziţie bugetară prin care se dispune, ca din contul bugetului

local, o anumită sumă să treacă în contul de disponibil al ordonatorului principal de credite.

Dispoziţia bugetară (ordinul de plată) este adresată Trezoreriei Finanţelor Publice din teritoriu .

Trezoreria alimentează contul disponibil al ordonatorului principal de credite bugetare şi

îl informează pe acesta de alimentarea contului său de la Trezorerie. Din contul său de

77

disponibil, ordonatorul principal de credite dispune, printr-o dispoziţie de repartizare, ca o

anumită parte să treacă în contul ordonatorului terţiar, conform solicitărilor făcute în perioada

25-30 ale lunii în curs pentru luna următoare.

Ordonatorul principal de credite este informat că i s-a alimentat contul de disponibilităţi.

Din acest cont el dispune ca o anumită parte să treacă în contul ordonatorului terţiar. În

momentul în care contul ordonatorului terţiar de credite bugetare este alimentat acesta este

anunţat.

(2) (3)

(1) (4)

(5)

Fig. Flux informaţional privind finanţarea din bugetul local

(1) - Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi solicită ordonatorului principal de credite bugetare

necesarul de credite;

(2) - primarul ( OPC ) solicită finanţatorului alocarea de fonduri;

78

Primarul Municipiului Iaşi ( OPC )

Direcţia Economică

FINANŢATOR

Grupul Şcolar Mihail Sturdza

Iaşi ( OTC )

Contul Bugetului

Local

Cont de disponibil( OPC )

ContOTC

TREZ.

MUN.

IAŞI

(3) - Finanţatorul dă TFP Iaşi o dispoziţie de repartizare a sumelor respective din cadrul

bugetului local în contul de disponibil;

(4) - OPC este anunţat că în contul de disponibil sunt înregistrate fondueile solicitate. Din

contul de disponibil, OPC dispune transferul sumelor în contul OTC.

(5) - OTC este anunţat că în contul său sunt virate sumele solicitate.

3.3. Utilizarea creditelor bugetare şi a mijloacelor băneşti

aprobate. Plăţi pentru cheltuieli

Aprobarea creditelor bugetare, utilizarea banului public, este supusă unor reguli, principii

foarte stricte după care sunt solicitate şi apoi întrebuinţate sume de bani din bugetele publice.

Principiile sunt:

orice cheltuială trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în bugetele de

venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare;

folosirea mijloacelor băneşti presupune apoi prezenţa şi manifestarea unui control

preventiv care pune accent pe aspecte importante precum: necesitatea, oportunitatea şi

legalitatea cheltuielilor.

În vederea perfectării unei cheltuieli sunt parcurse trei momente:

- propunerea de cheltuieli, porneşte din interiorul instituţiei de la o persoană autorizată cu

competenţe în a solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, materiilor prime,

materialelor, obiectelor de inventar;

- angajarea cheltuielilor, ordonatorii de credite bugetare împreună cu compartimentul

financiar-contabil analizează propunerile de cheltuieli prin prisma legalităţii, necesităţii,

oportunităţii şi a existenţei disponibilităţilor pentru efectuarea plăţilor respective;

- aprobarea efectuării cheltuielilor, eliberarea mijloacelor băneşti pentru achitarea

obligaţiilor faţă de personal.

În cadrul Grupului Şcolar Mihail Sturdza Iaşi, angajarea cheltuielilor se efectuează de către

director în calitatea sa de ordonator terţiar de credite bugetare. La baza angajării cheltuielilor stau

documente legale – state de plată, comenzi, contracte, vizate pentru controlul financiar preventiv,

întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local, bugetul de stat şi venituri

extrabugetare.

Efectuarea plăţilor se face prin Trezoreria Finanţelor Publice din creditele deschise şi

repartizate pe baza unor dispoziţii generale şi a unor dispoziţii speciale.

79

Plăţile pot fi dispuse prin numerar sau prin cont. Instrumentele folosite în vederea efectuării

plăţilor sunt: cecul pentru eliberarea numerarului din cont, ordinul de plată pentru efectuarea

plăţilor din contul instituţiei către terţi, cecul cu limită de sumă şi factura cu dispoziţie de

încasare.

1) Cheltuielile pentru salarii au la bază ca document fundamental statele de salarii, care

se întocmesc la compartimentul Secretariat, de către secretarul şef, până la nivelul stabilirii

contribuţiilor, urmând a fi completate de către compartimentul Contabilitate cu reţinerile şi

contribuţiile plătite în numerar angajaţilor şi semnate, avizate de către directorul liceului.

În vederea eliberării banilor pentru plata salariilor unitatea de învăţământ va prezenta

Trezoreriei Finanţelor Publice – serviciul de control şi evidenţă a cheltuielilor – o serie de

documente:

- cecul pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi salariale;

- ordine de plată în trei exemplare pentru virarea din cont a unor sume datorate (impozitul

pe salarii, contribuţia la fondul de şomaj);

- dispoziţie de plată/ordin de plată pentru plata contribuţiei la asigurările sociale;

- situaţia recapitulativă a salariilor la nivelul lunii.

După primirea acestor documente serviciul de control şi evidenţă a cheltuielilor va verifica

o serie de elemente: respectarea numărului de salariaţi aprobaţi, respectarea prevederilor legale

referitoare la salarizarea personalului angajat în învăţământ, stabilirea sumelor de plată şi

încadrarea acestora în creditele bugetare aprobate la subdiviziunea „Cheltuieli de personal”,

stabilirea corectă a contribuţiilor precum şi întocmirea corectă a ordinelor de plată.

După efectuarea acestei proceduri se procedează la efectuarea plăţii prin casierie.

State

funcţii

State

salarii

aprobare documente

documente

Solicitare

fonduri

80

SECRETAR ŞEF

CONTABIL ŞEF

DIRECTOR

PRIMĂRIA IAŞI (departament

financiar-contabil)

ordin de

plată

virament

plată

Fig. Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal

2) Cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferări. Propunerea de cheltuieli are loc de

către persoana care urmează să desfăşoare o anumită activitate ce necesită deplasarea şi se face

verbal sau scris. Documentul este analizat la compartimentul financiar-contabil urmărindu-se

dacă acea acţiune este justificată prin înscrierea în bugetul de venituri şi cheltuieli şi dacă e

necesară şi are suport legal. Se acordă avizul precizându-se şi subdiviziunea clasificaţiei bugetare

unde se încadrează, iar conducerea unităţii eliberează ordinul de deplasare.

În cazul cheltuielilor pentru deplasări şi transferări se au în vedere documente specifice ca:

situaţia recapitulativă a deplasărilor, ordine de deplasare aprobate de către organele în drept şi

calculaţia sumelor de transfer.

Sumele necesare efectuării acestor plăţi se ridică din cont pe baza cecului în numerar, iar pe

verso se specifică suma plăţilor pentru deplasări, detaşări, transferări.

3) Cheltuieli pentru materiale şi servicii au ca punct de pornire solicitările de materiale,

obiecte de inventar, cărţi etc. care se fac de diverşi angajaţi în funcţie de necesităţile desfăşurării

activităţii lor. Aceste solicitări trebuie avizate de către directorul liceului, în calitatea sa de

ordonator de credite .

cereri de materiale necesare

ordin de plată

81

TFP IAŞI BANC POST

SALARIAŢI

SECRETAR ADMINISTRATOR CONTABIL BIBLIOTECAR

DIRECTOR TFP IAŞI

cereri aprobate

factură marfă

Fig. Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor

materiale şi de servicii

Plăţile se fac în funcţie de conţinutul şi natura lor, dispuse de Grupul Şcolar Mihail Sturdza

Iaşi potrivit cu o anexă stabilită la nivelul Trezoreriei în care sunt grupate cheltuielile pe

subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Pentru efectuarea plăţii se prezintă următoarele documente:

ordin de plată pentru plata prin virament, dispoziţie de încasare cu factură primită de la unitatea

bancară a furnizorului, cec pentru ridicarea de numerar, în cazul în care cheltuielile materiale se

achită în numerar. La Trezorerie urmează a se verifica aceste elemente.

4) Cheltuieli de capital. Plăţile pentru acestea, potrivit Legii Finanţelor Publice, vizează

investiţii ce apar prezente pe baza unei liste de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de

investiţii aprobate de Ministerul Finanţelor. Finanţarea cheltuielilor de capital se efectuează la

cererea ordonatorului de credite bugetare principal prin deschiderea de credite bugetare de către

Ministerul Finanţelor şi prin prezentarea unor documente specifice: lista de investiţii şi ordinul

de plată privind alimentarea contului de disponibil de la unitatea finanţatoare.

5) Cheltuieli cu bursele. Documentul ce stă la baza acestora este statul de plată pentru

burse întocmit de către compartimentul Secretariat. Suma se eliberează de către Trezoreria

Finanţelor Publice în limita creditelor bugetare repartizate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean

Iaşi, pe baza cecului sau a ordinului de plată însoţit de o notă justificativă.

Odată prezentate documentele la Trezorerie în vederea efectuării plăţilor se verifică trei

repere lucrative:

încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole de

cheltuieli potrivit cu o anumită procedură;

82

CONTABILITATE

ADMINISTRATOR

FURNIZORI

respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaţiei stabilite pe subdiviziunile

clasificaţiei bugetare;

respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor legată de

înştiinţarea instituţiei.

dosare burse plăţi burse

state plată documente

documente cereri cereri cec aprobate burse aprobate ridicare

numerar state de plată burse

numerar

Fig. Flux informaţional privind efectuarea plăţilor pentru burse

Odată prezentate documentele la Trezorerie în vederea efectuării plăţilor se verifică trei

repere lucrative:

încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole de

cheltuieli potrivit cu o anumită procedură;

83

ELEVI

SECRETARIAT

ISJ IAŞI( Comisia de aprobare a burselor )

CONTABIL ŞEF DIRECTOR

TFP IAŞI CASIER

respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaţiei stabilite pe subdiviziunile

clasificaţiei bugetare;

respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor legată de

înştiinţarea instituţiei.

Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăţi din creditele bugetare deschise ori

repartizate astfel:

- în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri şi

cheltuieli ( curente );

- în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Plăţile din creditele bugetare aprobate se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de credite

care poartă răspunderea utilizării mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse: în numerar, prin

casieriile instituţiilor: prin decontarea din cont în favoarea terţilor care au livrat mărfuri,

alimente, materiale, combustibil, energie termică, au prestat servicii sau au executat lucrări.

Instrumentele de plată sunt:

- cecul – pentru eliberarea numerarului;

- ordinul de plată – prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plăţi

din conturile sale în favoarea agenţilor economici sau a bugetelor publice;

- factura cu dispoziţie de încasare – întocmită ( potrivit convenţiei ) de furnizori pentru o

instituţie publică în cazul livrărilor de mărfuri, combustibili, etc.

Instituţiile publice pot beneficia de garanţia Trezoreriei, în favoarea unităţilor furnizoare

care dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.

Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate,

prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasifica’iei bugetare.

Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile deschise ale

instituţiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de cheltuieli aprobate.

La aceste documente, ordonatorul de credite are obligaţia de a prezenta şi înscrisuri cu privire la

necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.

Normele metodologice de organizare şi funcţionare a Trezoreriei Finanţelor Publice au

prevederi distincte pentru ceea ce se cheamă plă’i prin unităţile operative ale acesteia, în acest

sens putând fi enumerate următoarele referiri tehnice:

- dispoziţii generale privind efectuarea plăţilor prin trezorerie din credite bugetare deschise

şi repartizate ( prezentate, în mare măsură, anterior ).

- efectuarea de plăţi din creditele deschise din bugetul de stat pentru salarii;

84

- deplasări, detaşări şu transferuri la instituţiile publice; cheltuieli materiale; garanţia

bugetară acordată instituţiilor publice; subvenţii şi transferări din bugetul de stat ( privind

bursele pentru elevi şi studenţi ); cheltuieli de capital; utilizarea de către instituţii a

veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor; reconstituirea creditelor bugetare şu reîntregirea

plăţilor de casă la instituţiile publice;

- efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul local;

- efectuarea plăţilor prin trezorerie din creditele deschise din bugetul asigurărilor sociale de

stat;

- casele de plăţi şi închiderea acestora;

- plăţi din conturile de disponibilităţi : din fonduri cu destinaţie specială, din mijloace

extrabugetare, privind sumele de mandat şi sumele de depozit, privind fondul de tezaur etc.

Salariile în sistemul bugetar se plătesc o dată pe lună în intervalul 5 – 15 a fiecărei luni,

pentru luna precedentă. Eşalonarea plăţilor pe zile pentru ordonatorii de credite bugetare se face

prin ordinul Ministrului Finanţelor Publice. La unităţile operative ale trezoreriei, în vederea

ridicării sumelor necesare plăţii salariilor la sfârşitul lunii, instituţiile publice prezintă

compartimentului control şi evidenţa cheltuielilor ( la termenul de plăţi stabilit ) anumite

documente ( cecul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii, indemnizaţii

de asigurări sociale, dacă este cazul; ordine de plată pentru virarea din cont a impozitului pe

salarii re’inut, a contribuţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor sociale de

sănătate; ordinul de plată însoţit de borderoul centralizator cu salariaţii pentru care se virează

salariile nete la băncile comerciale, în sistemul plăţii prin carduri; situaţia recapitulativă a

salariilor pe lună etc. ).

În vederea avizării din cont a sumelor pentru plata salariilor, se verifică şi se analizează

următoarele: respectareadiapoziţiilor legale privind salariile şi indemnizaţiile de asigurări sociale

precum şi a celorlalte drepturi ( indemnizaţiile de conducere, plata orelor din posturile vacante,

sporuei etc.); stabilirea sumelor de plată şi încadrarea acestora în disponibilul de credite bugetare

la subdiviziunea cheltuieli de personal; stabilirea contribuţiilor pentru asigurări sociale, fondul de

şonaj, asigurările de sănătate precum şi întocmirea corectă a ordinelor de plată. După analiză,

verificare şi introducerea în documente a modificărilor rezultate, compartimentul control şi

evidenţa cheltuielilor procedează astfel: mai întâi vizează cecul pentru suma care urmează a fi

ridicată de la casa plătitoare din cadrul trezoreriei, după care îl remite casieriei pentru eliberarea

sumei, apoi, reţine ordinele de plată pentru înregistrarea şi întocmirea formelor de decontare în

bănci.

85

La celelalte categorii de cheltuieli, plăţile prin trezorerie impun mai întâi prezentarea de

documente justificative potrivit cu specificul destinaţiei sumelor de bani către terţi şi apoi se

aplică procedura de analiză şi verificare a acestora.

Pentru efectuarea plăţilor către agenţii economici prin Trezorerie se transmite acesteia un

ordin de plată întocmit în trei exemplare, dintre care unul se păstrează de către instituţia de

învăţământ, unul de către Trezorerie şi altul se transmite băncii agentului economic. Trezorerie,

pe baza ordinului de plată, creditează contul agentului economic. Banca informează agentul

economic asupra operaţiunii realizate printr-un extras de cont.

Informare cu privire la realizarea plăţii

Alimentare cu fonduri

Ordin plată

Răspuns cu privire la control

86

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi

Propunere angajare cheltuieli

Compartiment Contabilitate

Control financiar preventiv

Primărie

Trezorerie

Dispoziţie bugetară

Grupul Şcolar Mihail Sturdza

IaşiAgent

economic

TrezorerieBanca agentului economic( furnizor)

Ordin de plată

3 exemplare

Extras de cont

Fig . Efectuarea plăţilor pentru cheltuieli prin Trezorerie

Cap. 4 Organizarea şi conducerea gestiunii financiare la

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi

Contabilitatea observă ansamblul mişcărilor de valori exprimate în bani, într-un perimetru

de mică sau de mare întindere , precum şi raporturilor economico-juridice care iau naştere între

instituţiile publice care provoacă decontări băneşti între acestea, între acestea şi salariaţii săi; cu

bugetul statului; bugetul asigurărilor sociale etc. Calculele contabilităţii reflectă totodată

mişcarea şi transformarea mijloacelor economice, precum şi sursele acestora, în ordinea formării

şi a destinaţiei lor în procesele economice.

4.1. Sistemul informaţional specific

Informaţia a devenit, în societatea contemporană, o resursă primordială. Însă adevărata

sursă de putere şi bogăţie nu o reprezintă volumul resurselor informaţionale acumulate, ci

modul în care informaţia este prelucrată, valorificată şi transformată în cunoaştere şi acţiune.

Informaţia economică reprezintă acea categorie de informaţii având ca reprezentare

agenţii economici, procesele şi mărimile economice, procesele sociale de producţie, repartiţie,

87

schimb şi de consum al bunurilor materiale. Informaţiile economice se prezintă în cea mai mare

parte sub forma unor indicatori cu diferite grade de grupare şi sintetizare.

Informaţia bugetară, ca şi componentă a celei economice, are ca obiect principal reflectarea

corectă a modului de realizare a veniturilor şi cheltuielilor, a modului de gospodărire a mijloacelor

economice ale instituţiilor publice, fiind baza de calcul a indicatorilor necesari procesului de

conducere a unităţilor bugetare. Ea poate fi clasificată ca informaţie previzionată şi informaţie

de reflectare sau de control.

Informaţia previzionată este reprezentată sub forma indicatorilor înscrişi în bugetele de

venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice sau sub forma normelor privind întocmirea şi execuţia

bugetelor.

Informaţia de reflectare sau de control exprimă modul în care s-au încasat veniturile şi

cheltuielile bugetare, modul de utilizare a valorilor materiale şi băneşti, apărând sub formă de

date contabile, operative şi statistice.

Evidenţa bugetară, prin modul de organizare, concepere şi funcţionare, furnizează

organelor de decizie datele necesare pentru controlul execuţiei bugetare, asigurând totodată baza

de informaţii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor bugetului de stat.

Evidenţa bugetară se poate caracteriza prin următoarele:

- asigură folosirea fondurilor bugetare în limitele şi destinaţiile prevăzute de buget;

- semnalează neconcordanţele în realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor;

- asigură furnizarea la timp a indicatorilor necesari în controlul execuţiei bugetare.

Sistemul informaţional bugetar reprezintă un ansamblu de elemente interdependente,

cuprinde mai multe subsisteme de informare referitoare la execuţia bugetelor şi se realizează în

practică prin evidenţa bugetară, ca latură a evidenţei economice, îmbrăcând cele trei forme ale

acesteia, şi anume:

1. evidenţa tehnico - operativă;

2. evidenţa statistică;

3. evidenţa contabilă.

Pentru fiecare compartiment de evidenţă bugetară, există planuri de conturi diferite şi

instrucţiuni de aplicare elaborate de Ministerul Finanţelor. Excepţie face în acest caz execuţia de casă

a bugetului de stat de la Trezorerie.

Cele trei forme ale evidenţei economice constituie un tot unitar, o sursă importantă de informare

asupra activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile stabilite. Evidenţei contabile îi revin

sarcinile:

- să înregistreze activitatea desfăşurată, dând posibilitatea comparării activităţii curente ce se

deafăşoară cu perioada de gestiune anterioară;

88

- să asigure cunoaşterea situaţiei economice aflate în propietatea unităţii de învăţământ;

- să permită stabilirea rezultatelor executării bugetelor;

- să urmărească felul ]n care se respectă legistaţia economică şi alte norme de drept.

Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi îşi organizează evidenţa bugetară în cadrul

compartimentului financiar-contabil, prin intermediul contabilului şef.

4.1.1. Evidenţa tehnico – operativă

Evidenţa tehnico - operativă, ca parte componentă a evidenţei economice, pe lângă

celelalte două forme, contabilă şi statistică, contribuie în mod consecvent la reflectarea şi

controlul existenţei valorilor materiale şi băneşti în condiţiile organizării corespunzătoare a

cerinţelor unităţii. Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi reflectarea fenomenelor primare

care au loc în unitate adică, intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti, darea în

consum sau folosinţă precum şi existenţa lor într-un anumit loc al unităţii sau la o anumită dată.

Evidenţa tehnico - operativă se organizează în funcţie de nevoile fiecărei instituţii pe

compartimente de activitate şi foloseşte ca tehnică de înregistrare şi de exprimare a datelor fie

etalonul natural (număr, greutate, lungime, volum), fie etalonul bănesc (valoarea), fie ambele sau

alte etaloane cum ar fi ore - om, în funcţie de scopul urmărit de către organizatorul sau şi de

specificul activităţii unităţii. Caracteristicile acestei forme de evidenţă constau în faptul că ea

îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate şi că este operativă (promptă şi rapidă) în

furnizarea datelor. La organizarea evidenţei tehnico - operative a valorilor materiale se au în

vedere înregistrările care se fac numai în etalon natural, ea organizându-se pe fiecare

gestiune în parte şi ţinându-se la locul de depozitare sau de folosinţă, ca unitate de evidenţă.

Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu

materiale pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi existenţa şi

folosirea capacităţii de muncă, existenţa şi folosirea capacităţilor de producţie.

Evidenţa analitică se ţine pe două domenii:

din punct de vedere al „plăţilor de casă”, prin încadrarea fiecărei plăţi făcute prin

trezoreria teritorială a finanţelor publice;

din punct de vedere al cheltuielilor efective, pe fiecare subdiviziune a clasificaţiei

economice, se analizează comparativ cu ce s-a plătit, ce s-a cheltuit din stoc, plus intrările de

valori materiale, ce a rămas din plăţi în stocurile de materiale, ceea ce elimină orice eroare

sau omisiune contabilă.

Orice operaţiune economică sau financiară trebuie consemnată în momentul efectuării ei,

într-un document justificativ.

89

Documentele justificative cuprind următoarele elemente principale:

denumirea documentului;

denumirea şi sediul unităţii care întocmeşte documentul;

numărul documentului şi data întocmirii lui;

conţinutul operaţiunii;

datele cantitative şi valorice;

semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunilor economice sau

financiare;

alte date determinate de caracterul operaţiunii.

Înainte de înregistrare în contabilitate, documentele se verifică în mod obligatorii. Folosirea

imprimatelor tipizate sau a formatelor prevăzute prin instrucţiunile în vigoare este obligatorie.

Dosarele cu documentele justificative, precum şi dările de seamă contabile se păstrează

conform dispoziţiilor legale la arhiva unităţii. Termenul de păstrare pentru fiecare document se

stabileşte printr-un indicator de termen întocmit de unitatea respectivă, potrivit instrucţiunilor

date de Direcţia Generală a Arhivelor Statului.

Notele de contabilitate la care sunt ataşate documentelor justificative se păstrată în dosarele

pe luni sau trimestre. Originalul statului pentru plata salariilor, după efectuarea plăţilor, se

îndosariază separat celelalte acte justificative de casă se păstrată permanent în arhiva unităţii.

La expirarea termenului de păstrare, dosarele se predau fie la Arhivele statului (dacă actele

sunt cu termen permanent nu permite arhivarea lor), fie ca maculatură (cele cu termen

nepermanent).

Modul de ţinere a evidenţei tehnico - operative şi formularele folosite în acest liceu dar

şi la celelalte unităţi bugetare şi extrabugetare sunt stabilite de Normele metodologice ale

Ministerului Finanţelor nr. 596/1970 privind contabilitatea unităţilor bugetare. Conform

legislaţiei în vigoare, evidenţa tehnico - operativă trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

- obţinerea de date exacte, cantitative şi valorice, în orice moment, cu privire la

existenţa şi răspândirea valorilor materiale la locurile de depozitare sau de folosinţă;

- asigurarea controlului gestiunii valorilor materiale în scopul păstrării integrităţii

patrimoniului public;

- asigurarea delimitării răspunderii individuale sau colective în administrarea bunurilor

materiale;

- asigurarea bazei de date necesare efectuării inventarierilor periodice şi anuale prin

furnizarea datelor scriptice pe locuri de depozitare şi de folosinţă.

90

Pe lângă aceste cerinţe trebuie respectate şi regulile de bază privind completarea

documentelor de către gestionarii şi administratorii care răspund material, disciplinar şi

penal de gospodărirea bunurilor materiale date în primire.

Ca documente specifice evidenţei tehnico-operative la Grupul Şcolar Mihail Sturdza Iaşi

putem aminti:

Condica de prezenţă

Bonul de consum al materialelor

Aparate tehnice de înregistrare (apometre, contoare, etc.)

4.1.2. Evidenţa statistică

Evidenţa statistică este şi ea o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura

cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social - economice în

condiţii concrete de loc şi timp, în expresia lor numerică.

Statistica are în vedere înregistrarea şi prelucrarea formelor social - economice de masă. În

vederea realizării obiectului său (studierea activităţii economico - socială), se folosesc diferite

unităţi de măsură în mărime naturală sau valorică. Pe baza datelor furnizate de evidenţa

statistică, a grupării şi generalizării fenomenelor şi proceselor economico – sociale se pot stabili

interdependenţe între ele şi tendinţele de dezvoltare.

Informaţiile prelucrate prin metode statistice sunt prezentate prin tabele, grafice, scheme,

situaţii comparative.

Informaţiile care se obţin prin intermediul statisticii sunt utile în procesul conducerii dar, la

nivel microeconomic, au un rol redus comparativ cu cele furnizate de contabilitate. Statistica

prezintă de asemenea, neajunsul cunoaşterii parţiale a activităţilor desfăşurate de un agent

economic, respectiv cu ajutorul statisticii pot fi urmărite doar anumite aspecte, deci şi statistica

are un caracter limitat, informaţiile furnizate fiind insuficiente pentru fundamentarea deciziilor.

Contabilitatea interferează cu statistica social – economică în toate unităţile patrimoniale,

dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă. Indicatorii şi indicii sunt

corelaţi cu cei pe care îi folosesc celelalte forme de evidenţă bugetară.

Procesele proprii evidenţei statistice sunt:

- culegerea datelor necesare din documentele primare;

- folosirea de procedee ca: observarea, sondaje de opinie, anchetarea etc.;

- prelucrarea datelor sub formă de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.

91

Raportările statistice sunt specifice evidenţei statistice, pe care le face unitatea de

învăţământ preuniversitar către organele ierarhic superioare. Aceste raportări statistice se referă

la: structura pe grad, vechimea profesorilor, numărul de profesori, numărul de elevi pe diferite

categorii.

Institutul de Statistică trimite liceului lunar un formular spre completare cu privire la

numărul mediu de elevi, numărul mediu de salariaţi etc.

4.1.3. Evidenţa contabilă

Evidenţa contabilă este acea formă a evidenţei economice care reflectă aspecte ale

activităţii ce pot fi exprimate valoric. Prin metoda şi procedeele sale, contabilitatea este

fundamentul evidenţei bugetare, contabilitatea instituţiilor publice privind execuţia de casă a

bugetelor aprobate, precum şi alte operaţiuni financiare efectuate în contul acestor unităţi,

purtând denumirea de contabilitate publică.

Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigurând controlul asupra

modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele. O particularitate a contabilităţii este faptul că

se ţine în etalon bănesc, utilizând şi etaloane naturale. Contabilitatea trebuie privită sub două

aspecte, şi anume: unul primar, prin care se reflectă în expresie băneasca mişcările de valori şi

unul centralizator, prin care se exprimă sintetic existenţele, mişcările, transformările mijloacelor

economice şi a surselor de constituire a acestora.

Obiectul contabilităţii bugetare cuprinde înregistrarea operaţiilor patrimoniale care se

produc în cadrul instituţiilor publice in procesul execuţiei bugetare.

Totodată, contabilitatea centralizatoare analizează sintetic şi rezultatele financiare

finale raportate la o perioadă de gestiune dată (luna, semestru, an de gestiune).

Instituţiile publice şi serviciile publice, indiferent de modul de finanţare a cheltuielilor au

obligaţia potrivit legii să conducă contabilitatea în partidă dublă, să întocmească bilanţ contabil

si cont de execuţie bugetară.

Înregistrările în contabilitate se fac cronologic si sistematic potrivit planului de conturi si

normele de utilizare a acestuia.

Răspunderea pentru organizarea si conducerea contabilităţii la instituţii publice revine

ordonatorului de credite.

Instituţiile publice utilizează un plan de conturi specific si o evidenţă contabilă adaptată la

particularităţile impuse de natura obiectului de activitate.

92

Contabilitatea bugetară are sarcina să asigure informarea cu privire la execuţia bugetului de

venituri si cheltuieli la nivelul fiecărei instituţii publice, a fiecărei unităţi administrativ-

teritoriale, deci la nivel microeconomic cât şi pe nivelele organizatorice ierarhic superioare ale

sistemului bugetar şi pe întregul buget general consolidat al României.

Satisfacerea cerinţelor de informare, atât la nivel microeconomic cât şi la nivel

macroeconomic, impune două forme organizatorice ale contabilităţii bugetare:

1. contabilitatea bugetara curenta

2. contabilitatea bugetara centralizatoare

Contabilitatea bugetară curentă sau proprie este organizată şi condusă de fiecare instituţie

publică in scopul înregistrării la azi a tuturor operaţiunilor patrimoniale. Potrivit Legii

contabilităţii, s-a stabilit obligativitatea conducerii contabilităţii de către toate instituţiile publice

care au calitatea de ordonatori de credite. Răspunderea pentru organizarea si tinerea contabilităţii

revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane, care are obligaţia gestionarii

patrimoniului.

Ordonatorii de credite pot organiza si conduce contabilitatea in cadrul instituţiei, ca un

compartiment distinct (direcţie, servicii, birou sau colective) in funcţie de mărimea instituţiei

publice potrivit organigramei, conduse de către directorul financiar-contabil, contabilul şef sau

alta persoana împuternicita sa îndeplinească aceasta funcţie, fiind obligatoriu sa posede studii

economice superioare.

Aceşti conducători împreună cu personalul din compartimentul financiar-contabil din

subordine răspund de tinerea contabilităţii potrivit legii. Contabilitatea instituţiilor publice mai

poate fi organizată şi ţinută de persoane juridice autorizate sau expert contabil pe bază de

contract de prestări servicii şi care răspund de conducerea contabilităţii potrivit legii.

Sistemul de evidenţă a instituţiilor publice îmbracă forma contabilităţii şi formă evidenţei

tehnico-operative. În cadrul instituţiilor publice se foloseşte contabilitatea în partidă dublă, iar

pentru conturile (de ordine şi evidenţă) în afara bilanţului, cea în partidă simplă.

În cadrul contabilităţii în partidă dublă, mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale

de activ şi de pasiv în instituţiile publice se urmăresc prin dubla înregistrare, care constă în

înregistrarea simultană a creşterilor şi micşorărilor ce se produc în structura activelor şi

pasivelor. Prin înregistrarea în partidă dublă a tuturor operaţiunilor economice care privesc

mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale se stabileşte permanent un echilibru (o

egalitate) între cele doua parţi a patrimoniului instituţiilor publice, elemente de activ şi elemente

de pasiv realizându-se în permanenţă A=P, principiu de bază a contabilităţii în partidă dublă.

Periodic, acest dublu aspect al patrimoniului este prezentat în mod generalizat prin bilanţul

contabil.

93

Contabilitatea în partidă simplă reflectă elementele patrimoniale potrivit principiului

simplei înregistrări, adică se înregistrează numai natura acestora, fără a se reflecta în acelaşi timp

(prin aceeaşi înregistrare) aspectul sursei de provenienţa, dobândire sau formare. Contabilitatea

în partidă simplă presupune înregistrarea operaţiilor economice ce privesc mobilizarea

veniturilor bugetare şi utilizarea cu maximum de eficienţă a mijloacelor băneşti şi financiare în

limita destinaţiilor aprobate, după principiul simplei înregistrări. Veniturile se înregistrează

nominal, pe plătitori, în registre separate deschise pe părţi, iar sursele acestor venituri,

centralizat, în alte registre. În mod asemănător se înregistrează şi cheltuielile privind materialele,

obiectele de inventar, mijloacele fixe, salariile şi alte operaţiuni economice specifice acestor

instituţii publice.

Evidenţa economică se particularizează prin următoarele trăsături:

contabilitatea analitică se organizează atât în cazul partidei simple cât şi în cazul

partidei duble pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;

contabilitatea analitică se tine separat pentru activităţile şi acţiunile finanţate din

mijloacele bugetare şi pentru activităţile finanţate din mijloace extrabugetare pe baza

autofinanţării;

institutiile publice au obligativitatea întocmirii lunare a unor dări de seama

contabile, cu privire la utilizarea creditelor bugetare primite şi cu privire la veniturile

încasate;

conturile privind veniturile şi cheltuielile se închid numai la sfârşitul anului cu

ocazia încheierii exerciţiului bugetar;

toate operatiile ce vizează efectuarea cheltuielilor sunt supuse în mod obligatoriu

controlului financiar-contabil din fiecare instituţie cât şi de organele curţii de conturi şi ale

trezoreriei finanţelor publice.

Înregistrările în contabilitatea instituţiilor bugetare se fac cronologic şi sistematic, în

funcţie de natura lor, pe baza unor documente comune tuturor agenţilor economici, cum sunt:

facturi, bonuri de consum, state de salarii, note de intrare-receptie, extrase de cont, ordine de

deplasare etc., cât şi pe baza unor documente specifice, ca de exemplu: „cererea pentru

deschiderea de credite”, „dispoziţie bugetară privind repartizarea şi retragerea creditelor”, „lista

zilnică de alimente” şi altele.

În instituţiile publice se practică forma de înregistrare „Maestru sah” cu unele simplificări

ce cuprind: notele de contabilitate, jurnalul de înregistrare, fişele conturilor sintetice şi analitice.

Înregistrarea operaţiunilor în evidenţa sintetică se face pe baza documentelor anexate la notele

contabile.

94

La sfârşitul fiecarei luni, are loc verificarea înregistrarilor în contabilitatea sintetică şi

analitică cu ajutorul balanţelor de verificare, iar trimestrial şi anual se întocmesc dări de seamă

contabile privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli. Darea de seamă contabilă se depune

de catre instituţiile publice la organele ierarhice superioare, iar consiliile locale şi judeţene depun

darea de seamă la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, care le

centralizează şi le depune la Ministerul Finanţelor.

Contabilitatea bugetară centralizatoare sau periodică se realizează pe calea centralizării

dărilor de seama periodice şi anuale. Ea funcţionează la ordonatorii de credite superiori şi la

organele finaciare, în perioadele de prezentare a dărilor de seamă şi cuprinde date deja

centralizate furnizate de contabilitatea bugetară curentă.

Având prin obiectul său o sfera larga de cuprindere, contabilitatea bugetară apare ca o

evidenţă de sinteză în ansamblul său, prin indicatori sintetici pe care îi determină, oglindeşte

rezultatele întregii activităţi din economia naţională.

Contabilitatea foloseşte procedee şi mijloace de lucru proprii cum sunt: contul, balanţa

de verificare, bilanţul contabil precum şi Norme metodologice şi reguli precise, stabilite de

Ministerul Finanţelor.

Cea mai folosită tehnică a metodei contabilităţii o constituie înregistrarea operaţiunilor

contabile pe „jurnale”, fiind incluse aici documentele de evidenţă, notele contabile, registrul

jurnal, cartea mare şi balanţa de verificare.

Documentele de evidenţă se înregistrează în ordinea intrării lor şi se păstrează în dosare

separate, pe jurnale, pentru a se putea stabili cu uşurinţă legătura dintre documentele, jurnalele sau

situaţiile în care s-au înregistrat.

În cadrul acestor mijloace de lucru, registrul jurnal reprezintă formularul de baza destinat

înregistrării operaţiunilor economice în ordine cronologică pe baza documentelor primare,

contabile şi centralizatoare. Jurnalele se deschid lunar şi cuprind operaţiunile economice din

cursul lunii privind creditul unuia sau al mai multor conturi cu conţinut similar, în

corespondenţă cu conturile debitoare. Centralizarea se efectuează la sfârşitul lunii iar totalul

obţinut se trece în registrul cartea mare în care operaţiunile se înregistrează în forma sintetică a

totalurilor.

Cu ajutorul registrului cartea mare se determină lunar rulajele şi soldul final ale fiecărui cont

sintetic, cumulativ de la începutul anului.

Aceste date urmează a fi scrise în balanţele de verificare a conturilor sintetice precum şi în

cele analitice.

Fazele de lucru în cadrul formei de înregistrare contabilă pe jurnale sunt următoarele:

întocmirea documentelor primare şi a notelor contabile;

95

înregistrarea documentelor de evidenţă în formularele şi fişele de

evidenţă analitică;

trecerea sumelor din jurnale şi situaţii în cartea mare;

întocmirea bilanţului contabil.

Documentul oficial de gestiune a patrimoniului acestei unităţi de învăţământ, precum şi a

tuturor instituţiilor publice, îl constituie bilanţul contabil, care dă o imagine fidelă, clară şi

completă a modului de administrare a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute

la data întocmirii acestuia.

Bilanţul contabil, denumit în setul formularelor tipizate „Darea de seamă contabilă”, are în

structura sa următoarele:

- Bilanţul;

- Contul de execuţie bugetară;

- Anexe privind:

a) detalierea cheltuielilor;

b) disponibilul din fonduri cu destinaţie specială;

c) contul de execuţie al fiecărui fond special;

d) finanţarea bugetară;

e) finanţarea investiţiilor;

f) obligaţiile de plată restante;

g) pagubele materiale;

h) indicatorii specifici de calcul şi de fundamentare a bugetului instituţiei.

- Raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico - financiare la data

raportării.

Bilanţul contabil cuprinde în Activul său totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa liceului,

iar în Pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele. Urmărirea execuţiei bugetare se face

folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare, care conţine: o evidenţă contabilă bugetară

curentă şi o evidenţă contabilă bugetară centralizată.

Prima formă de evidenţă, cea curentă, procură date operative privind modul cum se

îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor. Evidenţa

centralizată se întocmeşte periodic, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, pe baza

datelor din evidenţa curentă, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile bugetare

centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei bugetare pe

întregul buget de stat.

Darea de seamă contabilă bugetară are un caracter unitar în ce priveşte structura şi

conţinutul ei deoarece este supusă unor reglementări speciale şi condiţii unitare de întocmire.

96

Principiile care stau la baza întocmirii acestui document sunt următoarele:

oglindirea realităţii faptelor şi puritatea cifrelor pe care aceasta le cuprinde.

Asigurarea unui conţinut real tuturor datelor cuprinse în darea de seamă depinde de

însăşi exactitatea datelor evidenţei contabile care se realizează numai printr-o evidenţă la

timp cu înregistrări corecte, complete şi prin corelarea datelor evidenţei sintetice cu cele din

evidenţa analitică;

ea trebuie să fie completă şi corect întocmită cu toate datele şi corelaţiile cerute

între conturi şi formulare, respectându-se instrucţiunile date de către Ministerul Finanţelor

pentru încheierea fiecărui exerciţiu bugetar. Ea trebuie să cuprindă toate formularele care

intră în componenţa ei, fiecare formular fiind completat cu toate datele cerute, făcându-se

obligatoriu şi verificarea corelaţiilor dintre conturile din bilanţ sau dintre formularele - anexă

la bilanţ şi conturile din acesta;

simplitate şi claritate; condiţia de simplitate este îndeplinită atunci când darea de

seamă este compusă dintr-un număr redus de formulare care sa conţină numai indicatori

strict necesari, dar cu suficientă putere de informare;

darea de seamă trebuie să fie întocmită şi înaintată la timp, adică la termenele

stabilite prin instrucţiunile Ministerului Finanţelor pentru ca acestea să poată constitui

instrumente eficiente în conducerea şi controlul operativ al activităţii financiare a instituţiei

de învăţământ;

darea de seamă constituie pentru ordinatorul de credite superior o bază utilă şi

sigură pentru analiza sistematică a utilizării mijloacelor bugetare cu spirit de

economie, în limita creditelor acordate şi în concordanţă cu nivelul de îndeplinire a

indicatorilor specifici activităţii liceului, fiind o sursă de date pentru întocmirea bugetului de

venituri şi cheltuieli pe perioada viitoare.

Pentru a da o imagine fidelă patrimoniului instituţiei, trebuie respectate regulile

privind evaluarea patrimoniului dar şi celelalte norme şi principii contabile, şi anume:

- principiul prudenţei, conform căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de Activ şi a

veniturilor respectiv, subevaluarea elementelor de Pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de

deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent

sau anterior;

- principiul permanenţei metodelor care conduce la continuarea aplicării regulilor şi normelor

privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a

rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile; - principiul

continuităţii activităţii, conform căruia se presupune că unitatea patrimoniala îşi continuă în mod

97

normal funcţionarea într-un mod previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere

sensibilă a activităţii;

- principiul independenţei exerciţiului presupune delimitarea în timp a veniturilor şi

cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la

rezultatul exerciţiului la care se referă;

- principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă

cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent;

- principiul necompensării, conform căruia elementele de Activ şi de Pasiv trebuie să fie evaluate

şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între posturile de Activ

şi cele de Pasiv ale bilanţului, precum nici între venituri şi cheltuieli.

Instituţiile publice, pe lângă documentele şi registrele de evidenţă financiar contabile

obişnuite întâlnite în unităţi economice, folosesc documente şi registre specifice activităţii de

derulare a exerciţiului bugetar, stând la baza înregistrărilor contabile astfel:

a) bugetul de venituri şi cheltuieli ce se întocmeşte de către compartimentul financiar -

contabil şi cuprinde informaţii de fundamentare a creditelor solicitate. După întocmire,

acesta se transmite ordonatorului de credite pentru avizare. După avizare,

bugetul se remite liceului, unde este semnat de director şi de contabilul şef;

b) cererea de deschidere a creditelor bugetare care este o adresă scrisă către Trezoreria Iaşi

(Trezorerie din localitatea unde instituţia are deschise conturile), prin care se solicită deschiderea

creditelor şi se semnează de conducătorul unităţii şi de contabilul şef.

Urmărirea execuţiei bugetului de stat trebuie făcuta folosind indicatorii evidentei contabile

bugetare in cadrul fiecărui organ care participa la aceasta execuţie, pe verigile sistemului bugetar

si pe scara întregului buget de stat. Pentru satisfacerea acestei cerinţe in cadrul economiei

naţionale funcţionează doua forme de evidenta contabila bugetara si anume:

o evidentă contabilă bugetara curenta;

o evidentă contabilă bugetara centralizata.

Evidenta contabila bugetara curenta procura date operative privind modul cum se

îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor in fiecare instituţie

in parte.

Pe baza datelor evidentei contabile bugetare curente, periodic-trimestrial si anual se

întocmeşte evidenţa contabilă bugetară centralizată, pe verigi (ordonatori de credite, organe

financiare), cumulat de la începutul anului, raportarea făcându-se prin dările de seama contabile

bugetare centralizate, pană la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei

bugetare, pe întregul buget de stat.

98

Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe surse de finanţare având la bază structura

clasificaţiei economice. În contul de execuţie se înscriu pentru fiecare titlu, articol si alineat

plăţile nete si cheltuielile efective pe modalităţi de finanţare. După elaborarea contului de

execuţie bugetară se compară cu finanţarea aprobată si deschisă. Atât plăţile nete cât si

cheltuielile efective nu pot depăşi finanţarea deschisă decât în situaţia în care există surse din anii

precedenţi sau credite bugetare reportate în anul pentru care se elaborează contul.

Conturile anuale de execuţie a bugetului cuprind:

la venituri: venituri realizate;

la cheltuieli: credite aprobate iniţial, credite definitive, plăţi efectuate.

4.2. Organizarea şi conducerea contabilităţii

Reforma economică şi instituţională a României, de după decembrie 1989, vizează

trecerea de la o economie supercentralizată şi totalitaristă la una de piaţă, bazată pe libera

iniţiativă şi pe privatizare, acest proces cuprinzând implicit şi domeniul managementului

financiar şi contabil.

Potrivit legislaţiei în vigoare, şi anume: Decretul - Lege nr. 54/1990, Legea nr. 31/1990,

Legea Contabilităţii nr. 82/1991, H.G. nr. 704/1993, toate unităţile lucrative, indiferent de forma

juridică de organizare, ce gestionează valori materiale şi băneşti, sunt obligate să organizeze şi să

desfăşoare întreaga activitate prin conturi, adică să ţină contabilitate proprie.

Obiectul contabilităţii bugetare îl constituie existenţa şi mişcarea valorilor materiale şi

băneşti, consumul de muncă vie şi remuneraţia acesteia, rezultatele activităţii desfăşurate şi

închiderea exerciţiului bugetar. Acest obiect este complex şi, ca urmare, prin intermediul

instituţiilor bugetare, are loc nu numai un proces de repartiţie (alocarea de la buget a

fondurilor băneşti necesare), ci şi un proces de consumare a fondurilor alocate pentru

diferite activităţi. Particularităţile şi specificul activităţii bugetare obligă la centralizarea

informaţiilor contabile din diferitele sectoare ale execuţiei bugetare pentru a se putea obţine o

imagine clară asupra acesteia în ansamblul său, favorizând îmbinarea contabilităţii curente cu cea

centralizatoare şi permiţând cuantificarea datelor din treaptă în treaptă până la final (la

Ministerul Finanţelor unde se determină datele de sinteză privind execuţia bugetului).

Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă, fac înregistrări contabile pe

baza unui plan de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a acestuia elaborate de către

Ministerul Finanţelor.

Principiile care stau la baza contabilităţii în partidă dublă sunt următoarele:

99

- principiul gestionar (principiul patrimoniului închis);

- dubla reprezentare a stării şi a mişcării patrimoniului;

- principiul dublei înregistrări;

- principiul înregistrării cronologice şi sistematice;

- principiul înregistrării analitice şi sintetice;

- principiul fundamentării prin documente a înregistrărilor contabile.

Pe lângă aceste principii prevăzute în Regulamentul de aplicare al Legii Contabilităţii,

în practică sunt aplicate şi alte principii dintre care prezintă interes pentru instituţiile de

învăţământ următoarele:

- principiul cuantificării monetare - neprevăzut în mod concret în legislaţia noastră dar,

conform legii, „contabilitatea se ţine în moneda naţională, iar operaţiunile efectuate în

valută se ţin atât în monedă naţională cât şi în valută”;

- principiul costului istoric - presupune înregistrarea în contabilitate a bunurilor la valoarea lor de

achiziţie, iar creanţele şi obligaţiile la valoarea nominală;

- principiul sincerităţii - în primul rând presupune ca documentele întocmite să fie cât

mai exacte posibil, iar în al doilea rând presupune un comportament loial şi onest din

partea contabilului, astfel încât să nu se deformeze în nici un fel realitatea;

- principiul regularităţii - presupune respectarea regulilor şi procedurilor în vigoare în raport

cu textele legislative;

- principiul fidelităţii (imaginii fidele) - conform căruia documentele contabile de sinteză oferă o

imagine fidelă a unităţii patrimoniale.

La organizarea contabilităţii instituţiei de învăţământ, un rol important îl reprezintă

cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare care presupune gruparea judicioasă şi sistematică

a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar - operative. Aşezarea la baza

contabilităţii a clasificaţiei bugetare asigură, pe de o parte un limbaj comun cu planificarea

bugetară (adică, identitatea de conţinut a veniturilor şi cheltuielilor atât în planificare cât şi

în evidenţa execuţiei bugetului), iar pe de altă parte permite analiza rezultatelor execuţiei

bugetare comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activităţii instituţiilor publice locale şi centrale.

Pentru a-şi îndeplini rolul, contabilităţii bugetare îi revin următoarele obiective:

- de a reflecta corect desfăşurarea procesului de execuţie a bugetului în toate compartimentele sale;

- de a furniza la timp informaţii de organizare reale necesare organelor de decizie;

- de a contribui prin modul său de organizare şi funcţionare la executarea corectă şi

deplină a bugetelor, prin preîntâmpinarea deturnării de fonduri şi de încadrare în alocaţiile

bugetare stabilite, fără a fi nevoie de suplimentări de fonduri;

100

- de a reliefa nivelul de eficienţă la care sunt cheltuite fondurile bugetare şi financiare, în

general.

În scopul realizării obiectivului contabilităţii, metoda acesteia foloseşte o serie de procedee

care permit furnizarea de informaţii cu privire la fenomenele şi procesele economice care au loc

în cadrul unităţilor patrimoniale. Între aceste procedee ale metodei contabilităţii se găsesc contul,

bilanţul şi balanţa de verificare.

Contul reprezintă procedeul cu ajutorul căruia se asigură urmărirea existenţei,

mişcării şi a situaţiei finale, pe elemente patrimoniale. Contul oglindeşte mişcările succesive

care au loc în structura şi mărimea patrimoniului, el fiind instrumentul de lucru cel mai frecvent

utilizat.

Bilanţul contabil este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilităţii care asigură

încheierea procesului de cunoaştere contabilă în cadrul unui exerciţiu financiar.

Balanţa de verificare asigură centralizarea datelor din conturi şi, în acelaşi timp, şi o

verificare a înregistrărilor efectuate. Elementele patrimoniale oglindite diferit în conturi sunt

centralizate cu ajutorul acestui document atât pentru perioada curentă cât şi cumulat, de la

începutul exerciţiului.

Faţă de agenţii economici, specific unităţilor de învăţământ şi a tuturor unităţilor publice, în

general, sunt următoarele elemente:

- instituţiile publice nu funcţionează pe principiul acoperirii cheltuielilor de funcţionare

din venituri proprii, cu excepţia celor care sunt organizate pe principiul autofinanţării. Principala

sursă de finanţare, de acoperire a cheltuielilor proprii şi de investiţii a instituţiilor publice o

constituie creditele bugetare;

- instituţiile publice nu calculează amortizarea mijloacelor fixe, acestea rămânând înregistrate în

contabilitate la valoarea de intrare, valoarea contabilă sau de inventar, până în momentul scoaterii

din folosinţă;

- instituţiile statului de drept şi celelalte instituţii bugetare, indiferent de modul lor de finanţare,

îndeplinesc în majoritatea cazurilor funcţii sociale, de exercitare a autorităţii statului de

drept - învăţământ, sănătate, cultură, artă, apărare naţională, unele activităţi cu caracter

economic de interes public;

- conturile de cheltuieli apar cu sold în bilanţ doar în cursul anului, când se înregistrează suma

angajamentelor pe care instituţia le are faţă de terţi, pe baza creditelor bugetare aprobate. La

finele exerciţiului se înregistrează diminuarea propriu-zisa a finanţării cu cheltuieli colectate pe tot

parcursul execuţiei bugetare;

101

- instituţiile finanţate în întregime de la bugetul de stat realizează decontările cu acesta pe

baze brute, primind resurse pentru acoperirea integrală a cheltuielilor dar vărsând la buget orice

fel de venituri realizate.

Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile

legale, revine în totalitate ordonatorului de credite. În acest scop ei trebuie să asigure

condiţiile necesare pentru:

organizarea compartimentului financiar - contabil, condus de către contabilul şef;

întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale;

organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;

organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului precum şi valorificarea

rezultatelor acesteia;

respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil şi depunerea la termene la organele

de stat;

păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor contabile în

termenele prevăzute de lege.

Flux informaţional privind raportările trimestriale şi anuale

Bilanţul contabil şi contul de execuţie sunt trimise la Trezorerie, iar dările de seamă

contabile privind execuţia bugetară sunt transmise ordonatorilor de credite ierarhic superiori şi

anume Inspectoratului Şcolar Judeţean şi Primăriei.

Inspectoratul Şcolar Judeţean centralizează situaţiile privind execuţia bugetară pe instituţii

de învăţământ şi transmit Consiliului Naţional al Finanţării Învăţământului Preuniversitar de Stat

situaţia trimestrială sau anuală privind execuţia bugetară din instituţiile de învăţământ

preuniversitar de stat.

Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Preuniversitar de Stat, pe baza datelor

transmise de la inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, analizează modul în

care se respectă prevederile legii bugetului de stat, criteriile şi principiile finanţării învăţământului

preuniversitar de stat precum şi eventualele fenomene perturbatorii care se manifestă. Pe baza

acestor analize se întocmesc rapoarte trimestriale/anuale care se înaintează conducerii

Ministerului Învăţământului însoţite de propuneri de îmbunătăţire ale sistemului de finanţare şi

execuţie bugetară, în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat .

102

Biliografie

1. Crauciuc Mihai, Pintilie Corneliu – Angajarea personalului din învăţământ, Editura Pan-

Europe, Iaşi, 2000

2. Dogaru Ilie – Formula de finanţare a învăţământului preuniversitar din România, Editura

Economică, Bucureşti, 2001;

103

3. Ştefura Gabriel – Procesul bugetar în România, Ediţia a II-a, Ed. Junimea, Iaşi, 2004

4. LEGE nr.84 din 24 iulie 1995 Legea învăţământului

5. LEGE nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

6. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea si completarea

Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

7. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

aprobat prin OMEC nr. 4747/16.10.2001

***www.edu.ro

104