Monitor Guvernamental

8/3/2019 Monitor Guvernamental

http://slidepdf.com/reader/full/monitor-guvernamental 1/25

Monitor Guvernamental9 (13) / 2011

▶ Citiţi în număr:

Cu paşi siguri spre o nouă etapă

Platformă pentru creşterea economică

Asistenţă suplimentară de la Uniunea Europeană


http://slidepdf.com/reader/full/monitor-guvernamental 3/259 (13) | 2011

2

CU PaI SIgURI SPRe o NoU etaP

Toamna curentă a ost una cu roade bogate, la propriu.Republica Moldova a înregistrat progrese în relaţia cu

Uniunea Europeană, iar Comisarul pentru Extindere iPolitică Europeană de Vecinătate, Stean Fule, chiar a re-marcat: „Republica Moldova merge într-o direcţie corectăi valorică pe deplin oportunităţile oerite de Parteneria-tul Estic pentru consolidarea relaţiilor cu UE”.

În acest sens, Comisarul a invitat auto-

rităţile R. Moldova să menţină nive-lul înalt de angajament, deoarece ţaranoastră are potenţialul necesar pentru

a benecia de principiul „more or more”. Aces-te declaraţii, Stean Fule le-a ăcut în cadrul în-trevederii sale din 14 noiembrie cu MinistrulAacerilor Externe şi Integrării Europene. IurieLeancă a participat în ziua respectivă la cea de-a5-a reuniune a Grupului Acţiunea Europeanăpentru Republica Moldova (numit şi Clubul deprieteni ai RM). Evenimentul s-a desăşurat laBruxelles, în marja Consiliului Aaceri Externeal UE, la iniţiativa comună a României şi Fran-ţei, iar la reuniune au ost prezenţi miniştri deexterne, înalţi ociali ai statelor membre UE şiComisarul pentru Extindere şi Politica Euro-peană de Vecinătate.

Un scop important al vizitei la Bruxelles aost şi prezentarea celui de-al doilea raport deimplementare a Planului de Acţiuni privindliberalizarea regimului de vize. Şeul diploma-

ţiei moldoveneşti a transmis ocial acest docu-ment Comisarului pentru aaceri interne, Ce-cilia Malmstrom. Ocialul european a apreciatdinamica cu care sînt implementate condiţiileprevăzute de Planul de acţiuni, dar şi nivelulde organizare al procesului intern de monito-rizare permanentă. În acest context, Comisarula mulţumit autorităţilor Republicii Moldovapentru cooperarea cu experţii Comisiei Euro-pene, care au vizitat ţara noastră în octombrieşi, ulterior, în noiembrie, cu scopul de a evaluanivelul de realizare a angajamentelor asumateîn cadrul Planului de Acţiuni RM – UE. În bazaconcluziilor misiunilor, Comisia Europeană va

publica cel de-al doilea raport de evaluare a im-plementării primului set de condiţii al Planului

de acţiuni.Şi asta nu e tot. Chiar la începutul anului

2012, statele membre ale UE şi Parlamentul Eu-ropean vor discuta nivelul de pregătire al Re-publicii Moldova în vederea trecerii la cea de-adoua etapă de implementare al Planului de Ac-ţiuni privind liberalizarea vizelor. Tot atunci,Comisia intenţionează să nalizeze studiul deevaluare al impactului migraţional în perspec-tiva liberalizării vizelor pentru cetăţenii Repu-

blicii Moldova. În practica altor state europe-ne, aceasta a ost ultima etapă în procesul denegocieri, după care a urmat un regim liber decălătorii. Se va întîmpla acest lucru şi în cazulnostru, depinde doar de mersul reormelor şide aptul cum ne vom ace tema pe acasă.

Cert este că în mesajele transmise autorităţi-lor de la Chişinău, ocialii europeni au reiteratcă Uniunea Europeană va alături de Republi-ca Moldova pentru a o susţine în procesele dereormare a domeniilor cheie. Totodată, aptul

că procesul de apropiere de UE este deja unulireversibil o demonstrează şi noua viziune aUniunii privind liberalizarea regimului de vize,reectată în cadrul Declaraţiei nale a Summi-tului Parteneriatului Estic de la Varşovia din30 septembrie 2011. Şi anume, prin excludereasintagmei de „perspectivă pe termen lung”, înavoarea abordării dierenţiate a ecărui parte-ner estic în dependenţă de perormanţele indi-

viduale „în timp potrivit”.Un pas important pentru ţara noastră este

şi lansarea negocierilor asupra Acorduluide Comerţ Liber Aproundat şi Cuprinzător(DCFTA).



3

Scopul creării Zonei de Liber Schimbcu UE este de a stimula creştereaeconomică şi investiţiile în ţările

partenere din Europa de Est. În ca-drul negocierilor va abordată o gamă largăde aspecte economice şi comerciale, pentrua realiza o integrare economică mai strînsă aRepublicii Moldova cu UE. “O zonă liberă decomerţ va ajuta Moldova să devină mai compe-titive şi să benecieze de piaţa unică europea-nă”, a declarat Comisarul European pentru Co-merţ, Karel De Gucht. „Acest tip de integrareeconomică este una dintre pietrele de temeliea relaţiilor noastre cu ţările Parteneriatului Es-

tic”, a declarat Comisarul pentru Extindere şiPolitică Europeană de Vecinătate, Štean Füle,adăugînd că Moldova a realizat suciente pro-grese şi a îndeplinit un set de condiţii pentrua trece, în continuare, la integrarea economicătreptată cu piaţa internă a UE.

Această zonă de liber schimb va diversica,de asemenea, capacitatea de export a ţării noas-tre şi va deschide Moldovei uşile spre o piaţă decirca 500 de milioane de consumatori.

Evenimentul care s-a produs pe data de 6decembrie 2011 - semnarea celor patru acor-duri de nanţare - s-a înscris perect în rela-ţia de colaborare ascendentă dintre Republica

Moldova şi Uniunea Europeană, care dureazămai bine de doi ani. Este vorba de onduri noiîn sumă totală de 63,8 milioane de euro, oerite

Republicii Moldova în ormă nerambursabilă.Această asistenţă complimentează acorduri-le semnate anterior şi care permit să armămcă Guvernul Republicii Moldova valorică totpotenţialul de asistenţă al Uniunii Europene pecalea integrării noastre în marea amilie euro-peană.

Printre acordurile respective se numărăacrul fnnţr privin Prrmul supr ur pnru fnnţr rrmin mniul nric n mărim 42,6

mil. ur. Programul are drept scop susţi-nerea implementării acţiunilor prevăzute înStrategia energetică a Republicii Moldova pînăîn anul 2020. Acţiunile ce vor implementateau ca obiectiv sporirea ecienţei, competitivi-tăţii şi siguranţei complexului energetic, dar,totodată, şi sporirea securităţii energetice aţării, modernizarea inrastructurii energeticeexistente, îmbunătăţirea ecienţei energetice,precum şi utilizarea surselor regenerabile de

energie şi integrarea pe piaţa energetică euro-peană.Programul va contribui la aducerea cadru-

lui legislativ şi normativ în concordanţă cu

aSISteNŢ SUPLIMeNtaR de LaUNIUNea eURoPeN

Începutul lunii decembrie 2011 a ost marcat deun succes important în dezvoltarea relaţiilor dintreRepublica Moldova şi Uniunea Europeană. Astel,UE a lansat negocierile ociale privind creareaZonei de Liber Schimb Aproundat şi Cuprinzător cu Republica Moldova. Totodată, au ost semnate patru acorduri de nanţare, în valoare totală de 63,8mil. euro, care reprezintă un pachet de asistenţă,asupra căruia Guvernul RM şi Delegaţia Uniunii

Europene la Chişinău, precum şi reprezentanţiiComisiei Europene de la Bruxelles, au lucrat pe parcursul anului.



4 Conorm datelor ociale, produ-sul intern brut (PIB) în ianua-

rie-iunie 2011 a însumat 36628milioane lei, preţuri curente de

piaţă, depăşind, în termeni reali, cu 7,5% rea-

lizările perioadei respective ale anului prece-dent.

Întreprinderile industriale de toate orme-le de proprietate au abricat, în ianuarie-sep-tembrie 2011, producţie în valoare de 22504,8

PLatFoRMă PeNtRU CReşteReaeCoNoMICă

În poda provocărilor i riscurilor generatede criza nanciară mondială i situaţia politicăinstabilă din ţară, principalii indicatori macro-economici ai Republicii Moldova pentru perioa-da ianuarie-septembrie 2011 atestă o dezvoltaredinamică a ramurilor economiei naţionale, spo-rirea exporturilor i edicarea unei baze pentrucreterea economică în perioada următoare.

normele europene, va îmbunătăţi cadrul depolitici în domeniu şi va consolida capacităţileinstituţionale ale principalilor actori, iar pe dealtă parte, prin intermediul Programului, vor implementate un şir de proiecte în domeniica ecienţa energetică şi energia renovabilă înobiecte cu menire socială precum şcoli, gră-

diniţe, spitale, etc. De asemenea, va eectuatauditul energetic şi emise certicate de cores-pundere pentru circa 500 blocuri pe întreg teri-toriul ţării, preponderent în Chişinău. Grantul

va debursat pe parcursul a trei ani, începîndcu perioada imediat următoare, şi cu condiţiaîndeplinirii criteriilor de perormanţă prevăzu-te în matricea de politici.

Alt Acord important se reeră la suplinircu 5 mil. ur Prrmului supr ur n mniul prvizinării cu pă pi

lă i cnlizr. Fondurile adiţionale, împreu-nă cu cele alocate anterior, vor contribui la apa-riţia a 110 mii de noi conexiuni la apă potabilăîn localităţile urbane şi rurale şi a circa 50 miinoi conexiuni la sistemul de canalizare.

Cl l ril acr vizză xinrprii implmnr Prrmului supr ur n mniul cririi sănăăţii cu ncă un n, pentru a permite nalizarea

unor acţiuni importante precum reconstrucţiacentrului de stimulare pentru instruire medica-lă, dar şi atragerea investiţiilor în modernizareaSpitalului Clinic Republican. Pentru acest scop

vor alocate circa 4,47 mil. euro.Cl l prul acr cnrsmn, n

vlr lă 16,2 mil. ur, ţin fnn

ţr lucrărilr rilir smnului rum „cnur clir r. Unni”.Segmentul de drum propus spre reabilitareconstituie 7 km şi este parte a drumului Chişi-nău-Ungheni-Sculeni. Lucrările sînt planicatesă demareze anul viitor.

Pînă la sîrşitul anului 2011 urmează a semnat un nou pachet de proiecte în valoarede 36 mil. euro, dintre care 14 mil. euro vor destinate modernizării instituţiilor administra-ţiei publice, inclusiv consolidării capacităţilor

de implementare a viitorului Acord de asoci-ere şi pregătirea sistemului naţional către vii-torul Acord de liber schimb. Din acest pachetde asistenţă vor nanţate măsuri de stimula-re a încrederii între cele două maluri ale rîuluiNistru (în valoare de 12 mil. euro) prin promo-

varea proiectelor comune în domeniul social şidezvoltare a inrastructurii, protecţiei mediuluişi susţinerii societăţii civile.



5

milioane lei (în preţuri curente). Indicele vo-lumului producţiei industriale în raport cuianuarie-septembrie 2010 a constituit 110,0%.Creşterea volumului producţiei industrialecomparativ cu perioada corespunzătoare aanului 2010, a ost determinată de majorarea

volumului producţiei în industria extractivă

cu 18,1% şi în cea prelucrătoare – cu 11,7%.Totodată, producţia şi distribuţia de energieelectrică şi termică în perioada de raport aost în descreştere cu 3,4%.

Producţia globală agricolă obţinută în toa-te categoriile de gospodării, în ianuarie-sep-tembrie 2011, a însumat circa 15571 mil. leipreţuri curente, constituind, conorm estimă-rilor, 103,7% preţuri comparabile aţă de peri-oada respectivă a anului precedent. Majorareaproducţiei globale agricole a ost determinatăde creşterea producţiei vegetale cu 4,4% şi aproducţiei animale - cu 2,3%.

Investiţiile în active materiale pe termenlung din contul tuturor surselor de nanţarerealizate în economia naţională în perioada deraport au ost însuşite în valoare de 7965,2 mi-lioane lei (în preţuri curente), din care lucră-rile de construcţii-montaj au constituit 3532,3milioane lei, sau respectiv, 111,3% şi 103,1%(în preţuri comparabile) în raport cu ianuarie-septembrie 2010. Darea în olosinţă a caselorde locuit a crescut cu 45,6% aţă de perioadarespectivă a anului precedent.

Volumul cirei de aaceri la întreprinderi-le de comerţ cu amănuntul în ianuarie-sep-tembrie 2011 s-a majorat cu 19,6% (în preţuricomparabile), iar volumul cirei de aaceri la

întreprinderile de servicii de piaţă prestatepopulaţiei a înregistrat o creştere cu 2,8% (în

preţuri comparabile) aţă de perioada cores-punzătoare din anul 2010.

Indicele valoric al cirei de aaceri la în-treprinderile de comerţ cu ridicata în ianua-rie-septembrie 2011, s-a majorat cu 15,8% (înpreţuri curente), comparativ cu aceeaşi peri-oada din anul 2010. Totodată, indicele valoric

al cirei de aaceri la întreprinderile de serviciide piaţa prestate în special întreprinderilor înianuarie-septembrie 2011 a crescut cu 13,7%(în preţuri curente) aţă de perioada cores-punzătoare din anul 2010.

Importurile de măruri au evoluat la 3693,8mil. dolari SUA, cu 40,1% mai mult, compa-rativ cu ianuarie-septembrie 2010. Balanţacomercială s-a soldat cu un decit de 2144,1mil. dolari SUA, sau cu 495,3 mil. dolari SUA(+30,0%) mai mare aţă de cel marcat în ianu-arie-septembrie 2010.

Cîştigul salarial mediu al unui salariat dineconomia naţională în luna septembrie 2011 aconstituit 3159 lei sau cu 9,1% mai mult aţă deluna septembrie 2010 şi cu 0,5% mai mic aţăde luna august 2011. În sera bugetară salariulmediu a constituit 2827 lei, iar în sectorul realal economiei – 3310 lei, ind în creştere re-spectiv cu 11,1% şi 8,2%.

Numărul şomerilor ocial înregistraţi, con-orm datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocu-parea Forţei de Muncă, la 1 octombrie 2011a ost de circa 35,5 mii persoane. Numărulşomerilor, determinat conorm deniţiei Bi-roului Internaţional al Muncii, în trimestrul II2011 a ost de circa 83 mii persoane.

Indicele preţurilor de consum (IPC) înluna septembrie 2011 aţă de luna august 2011a constituit 100,4 la sută, iar aţă de luna de-cembrie 2010 – 105,2 la sută (IPC în luna sep-tembrie 2010 aţă de luna august 2010 a con-

stituit 100,8%, iar aţă de luna decembrie 2009– 104,5%).



6

Valoareaîn preţuricurente

În % aţă deianuarie-

septembrie 2010

Septembrie 2011în % aţă de

Ianuarie-septembrie2010 în % aţă de

ianuarie-septembrie2009

septembrie2010

august2011

Vlr prucţii inusril1, mil. lei 22504,8 110,0 109,8 x 106,3

Prucţi riclă, mil. lei 15570,9 103,7 x x 108,7

Invsiţii n civ mril p rmn lun dincontul tuturor surselor de nanţare, mil. lei

7965,2 111,3 x x 115,8

inclusiv lucrări de construcţii-montaj 3532,3 103,1 x x 101,8

dr n lsinţă cslr lcui (supraaţatotală) din contul tuturor surselor de nanţare,mii m2

278,8 145,6 x x 61,0

Prcursul mărurilr rliz nrprinril rnspr – l, mil. tone-km

2590,3 117,2 104,6 103,8 115,1

din care:

eroviar 892,3 140,4 115,0 83,6 86,9

auto2 1696,5 107,8 100,3 117,5 132,5

Măruri rnspr nrprinril rnspr – l, mii tone

7024,1 123,4 116,7 111,6 102,2

din care:

eroviar 3369,8 131,2 107,4 78,4 83,3

auto2 3540,2 116,9 122,2 146,9 129,0

Cir cri l nrprinril cu civiprinciplă cmrţ cu mănunul, mil. lei

22788,6 119,63 118,73 103,73 x

Cir cri l nrprinril cu civiprinciplă srvicii piţă prs ppulţii, mil. lei

5628,9 102,83 105,63 107,93 x

Cir cri l nrprinril cucivi principlă cmrţ curiic, mil. lei

36293,8 115,84 103,44 100,04 x

Cir cri l nrprinril cu civiprinciplă srvicii piţă prs nrprinrilr, mil. lei

18517,5 113,74 116,94 102,54 x

expr, mil. dolari SUA 1549,7 156,9 127,5 98,2 110,3

Impr, mil. dolari SUA 3693,8 140,1 140,3 115,1 115,5

dfciul lnţi cmrcil,mil. dolari SUA

-2144,1 130,0 149,4 128,5 118, 9

Ciul slril miu lunr l unui slri

in cnmi nţinlă, lei 3135,9 112,1 109,1 99,5 107,7Ciul slril rl l unui slri, % x 104,5 100,3 99,1 100,5

Numărul mrilr fcil nrisrţi (la 1octombrie), mii persoane

35,5 81,9 81,9 94,9 117,2

Inicl prţurilr cnsum x 107,3 108,8 100,4 107,2

măruri alimentare x 108,3 111,4 100,0 105,3

măruri nealimentare x 105,6 106,8 100,8 107,3

servicii x 107,9 108,0 100,3 108,8

1

Indicatorul include volumul producţiei întreprinderilor, care prezintă rapoarte statistice anuale, calculat estimativ2 Inclusiv întreprinderile cu alte genuri de activitate, care eectuează transportări auto de mărurişi dispun de 10 şi mai multe autovehicule de mară proprii sau închiriate

3 Preţuri comparabile4 Preţuri curente

Principlii inicri mcrcnmici i Rpulicii Mlvn inurispmri 2011



7

NegoCIeRI oFICIaLe îN FoRMat "5+2"

După o pauză de cinci ani, au ost reluate

negocierile ociale în ormatul „5+2” privind soluţionarea confictului transnistrean. Primarundă de negocieri a avut loc în perioada 30noiembrie -1 decembrie 2011, evenimentul ind găzduit de capitala Lituaniei, or. Vilnius, ţaracare pe parcursul anului 2011 deţine Preedin-ţia OSCE.

După cum s-a convenit în cadrulreuniunii din 22 septembrie cu-rent, la Moscova, prima rundăocială a ost dedicată discuţii-

lor privind agenda şi principiile de desăşurarea procesului de negocieri ociale. Principaleledomenii discutate au ţinut de aspectele politiceale reglementării conictului, de securitate în-

tre cele două maluri ale rîului Nistru, debloca-rea activităţii în domeniul economic şi comer-cial între Chişinău şi Tiraspol, aspecte sociale,precum şi elemente de garanţii.

Acest succes a ost precedat de o serie de ac-ţiuni ale Guvernului Republicii Moldova, sus-ţinute de partenerii internaţionali în procesulde reintegrare a ţării. Astel, după ce la data de9 septembrie, Premierul Vlad Filat şi liderulseparatist Igor Smirnov s-au întîlnit în Ger-

mania, or. Bad Reichenhall, pe 22 septembrie2011 în or. Moscova, graţie eorturilor depusede către autorităţile de la Chişinău, precum şicu sprijinul partenerilor externi, a ost relansatprocesul de negocieri în ormatul „5+2” (Chi-şinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE, SUA şiUE), în cadrul căruia s-a decis reluarea ocialăa activităţii „Conerinţei permanente privindchestiunile politice în procesul de reglementa-re transnistreană”.

Reluarea negocierilor ociale privind solu-

ţionarea problemei transnistrene este un eve-niment semnicativ dat ind aptul că acesteaau ost stopate în 2006, de atunci părţile or-

ganizînd doar runde de consultări inormale.Totodată, relansarea negocierilor ociale de-monstrează o dată în plus că, conictul trans-nistrean a devenit subiect important pe agendainternaţională şi deschide calea spre discuţiiasupra statutului regiunii transnistrene, dar şispre retragerea muniţiilor de pe teritoriul Re-publicii Moldova. Delegaţia Republicii Mol-dova în ormatul „5+2” a ost condusă de vi-ceprim-ministrul pentru reintegrare, EugenCarpov.

Mesajul promovat de către autorităţile mol-doveneşti rămîne a şi în continuare unul des-tul de clar că, obiectivul-cheie al negocierilorociale urmează să e elaborarea unui statut

juridic special al regiunii transnistrene, ca par-te integrantă a Republicii Moldova, cu respec-tarea principiilor suveranităţii şi integrităţii te-

ritoriale a statului. În acest sens, Guvernul dela Chişinău apreciază înalt susţinerea şi impli-carea partenerilor internaţionali din ormatul„5+2”, orientate spre identicarea unei soluţiinale a dierendului transnistrean.



8

De menţionat că negocierile în ormatul„5+2” au ost reluate graţie susţinerii mediato-rilor (OSCE, Federaţiei Ruse, Ucrainei) şi ob-servatorilor procesului (UE şi SUA). Totodată,merită a evidenţiată implicarea activă a Li-tuaniei în procesul reglementării transnistrene,în calitate de Preşedinte în exerciţiu a OSCE. În

cadrul vizitei Prim-ministrului Republicii Mol-dova Vlad Filat, în capitala Lituaniei, or. Vil-nius, la nele lunii octombrie, au avut loc maimulte întrevederi cu ocialii din această ţară,inclusiv cu Prim-ministrul Lituaniei AndriusKubilius. Premierul moldovean şi-a exprimatrecunoştinţa aţă de abordarea constructivă şieorturile depuse de Lituania în procesele dereglementare a conictelor prelungite, în par-ticular a problemei transnistrene. „Eorturilecomune întreprinse de Preşedinţia lituaniană şi

ceilalţi parteneri din ormatul de negocieri aupermis ca după 6 ani să realizăm obiectivul re-lansării negocierilor ociale în ormatul „5+2”,a precizat Vlad Filat.

În perioada 3-5 noiembrie 2011, RepublicaMoldova a ost vizitată de toţi mediatorii şi ob-servatorii implicaţi în reglementarea transnis-treană, pentru consultări la Chişinău şi Tiras-pol înainte de prima reuniune ocială în or-matul „5+2”. În acest context, Prim-ministrul

Vlad Filat şi viceprim-ministrul Eugen Carpovau avut un schimb de păreri pe marginea des-ăşurării procesului de negocieri privind regle-mentarea transnistreană cu Serghei Gubarev,reprezentant special din partea Federaţiei Ruse,Daniel Russell, reprezentant special din parteaStatelor Unite ale Americii, Igor Harcenko, re-prezentant special din partea Ucrainei şi Mi-roslav Lajcak, reprezentant special din parteaUniunii Europene.

Un subiect aparte în cadrul discuţiilor cupartenerii externi l-a constituit instalarea unila-terală de către structurile transnistrene a postu-rilor de control în preajma localităţii Pohrebea

şi pe malul stâng al barajului de la Dubăsari, aptcare a tensionat situaţia în regiune şi a creat ob-stacole suplimentare în calea liberei circulaţii acetăţenilor între cele două maluri ale Nistrului.

Experţii s-au pronunţat în avoarea continu-ării rundelor de negocieri în ormatul existent„5+2” şi s-au arătat dispuşi să contribuie eci-

ent la elaborarea principiilor de desăşurare anegocierilor ociale, care ar determina o avan-sare dinamică în procesul de reintegrare a Re-publicii Moldova.

O nouă întrevedere Filat-Smirnov a avutloc pe 21 noiembrie curent în sediul MisiuniiOSCE din oraşul Bender (Tighina). La discu-ţii au participat şi viceprim-ministrul, EugenCarpov, viceprim-ministrul, Philip Remler, şe-ul Misiunii OSCE în Republica Moldova, Oc-tavian Calmîc, viceministrul Economiei, Iurie

Cheptănaru, viceministrul Aacerilor Interne,şi vicedirectorul Serviciului Vamal, CorneliuTroăilă. În cadrul întîlnirii, a ost semnată odeclaraţie comună cu privire la procesul de ne-gocieri, care cuprinde 7 puncte, printre care seregăsesc aspecte ce ţin de desăşurarea primeirunde ociale de negocieri în ormatul „5+2”,situaţia din Zona de Securitate, reluarea trans-portului eroviar, restabilirea legăturii teleoni-ei xe între cele două maluri ale Nistrului ş.a.

„Am discutat despre ceea ce trebuie să a-cem în continuare la Vilnius. Totodată, amconvenit că negocierile ociale în ormat „5+2”

vor avea un caracter permanent”, a precizatVlad Filat. Premierul a reamintit că negocierileociale privind soluţionarea conictului trans-nistrean au ost sistate în perioada 2006-2010,menţionînd progresul înregistrat în ultima pe-rioadă în acest sens. „În doar doi ani am reuşitsă reluăm negocierile ociale în ormat „5+2",să restabilim circulaţia transportului eroviar

pentru pasageri şi vom continua să depunemeorturi pentru ca, pas cu pas, să e soluţionatetoate problemele”, a declarat după întrevedereşeul Executivului de la Chişinău.

Întîlnirea dintre Prim-ministru Vlad Filatşi liderul transnistrean Igor Smirnov a ost uneveniment binevenit, care demonstrează an-gajamentul ambelor părţi de a lucra pentru osoluţionare durabilă a problemei transnistrene.Întîlnirea respectivă şi declaraţia comună sem-nată au ost salutate de Înaltul Reprezentant alUniunii Europene pentru Aaceri Externe şiPolitica de Securitate, Catherine Ashton, Preşe-dintele în exerciţiu al OSCE, ministrul lituani-



9

În cadrul vizitei, Premierul moldovean a avut întrevederi cu Petr Necas,Prim-ministru al Republicii Cehe, Milan Štech, Preşedintele Senatului

Republicii Cehe, Miroslava Nemcova, Preşe-

dintele Camerei Deputaţilor Republicii Cehe,alţi ociali.Spectrul discuţiilor a ost unul oarte larg –

de la subiecte ce ţin de colaborarea bilateralăşi integrarea europeană a Republicii Moldova,pînă la oportunităţile ce există pentru impulsi-onarea cooperării comercial-economice dintrecele două state.

Vlad Filat a ost însoţit de vicepremierulIurie Leancă, ministru al Aacerilor Externe şi

Integrării Europene, Vasile Bumacov, ministrual Agriculturii şi Industriei Alimentare, Valen-

tina Buliga, ministru al Muncii, Protecţiei So-ciale şi a Familiei, Octavian Calmîc, viceminis-tru al Economiei, Dorin Recean, viceministrual Tehnologiei Inormaţiei şi Comunicaţiilor.

Partenerii cehi au dat asigurări că Moldova

şi în continuare va rămîne una din ţările prio-ritare pentru Cehia în cea ce ţine de colabora-rea bilaterală şi în plan regional. În acest con-text, Premierul ceh a menţionat că Moldovaeste printre cele cinci state prioritare pentruCehia în domeniul de cooperare, iar în anul2012, Moldova va cel mai mare beneciarde asistenţă cehă. În acelaşi timp, Petr Necas aopinat că există un potenţial imens pentru co-operarea dintre Republica Moldova şi Cehia,

în special în domeniul energetic, inrastructu-ră, transport.

Vizita ocială a Prim-ministrului Vlad Filat în Republica Cehă, pe care a între- prins-o în perioada 29-30 noiembrie 2011,la invitaţia omologului său ceh, a ost apre-ciată drept una importantă care, incontes-tabil, va da un nou impuls dezvoltării rela-ţiilor bilaterale pe multiple planuri.

PaRteNeRIat MoLdo-Ceh

an de externe, Audronius Ažubalis, precum şiînalţi ociali ai Ucrainei, SUA şi Rusiei, care aucalicat întrevederea dată drept una semnica-tivă pentru procesul de consolidare a măsurilorde încredere dintre malul drept şi stîng al Nis-trului.

Procesul de reglementare implică şi acţiuni

de ordin normativ. Astel, a ost aprobat Regu-lamentul cu privire la activitatea delegaţiei Re-publicii Moldova în Comisia Unicată de Con-

trol, în proces de denitivare ind Concepţiade reintegrare a Republicii Moldova, precum şiStrategia şi Planul de acţiuni de dezvoltare a lo-calităţilor din Zona de Securitate.

Totodată, este important să accentuăm că,graţie eorturilor conjugate ale conducerii Re-publicii Moldova, societăţii civile, precum şi ale

partenerilor internaţionali implicaţi în proce-sul de reglementare transnistreană a ost elibe-rat din detenţie Ilie Cazac.



10

Un moment important al discuţiilor l-aconstituit reiterarea de către autorităţile cehea suportului Republicii Moldova pe calea inte-grării europene. În acest context, ocialii din

Cehia au conrmat disponibilitatea de a susţi-ne şi în continuare aspiraţiile Republicii Mol-dova privind obţinerea un regim liberalizat de

vize cu UE, dar şi procesul de negocieri cu UEpe marginea Zonei de Comerţ Liber, Aproun-dat şi Cuprinzător.

În timpul vizitei delegaţiei Guvernului Re- publicii Moldova în Cehia, au ost semnate treidocumente importante pentru consolidarea re-laţiilor dintre cele două state: două acorduri

privind colaborarea moldo-cehă în domeniul protecţiei sociale, sănătăţii şi ştiinţelor medi-cale, precum şi Protocolul de cooperare privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală.

Încheierea acordului moldo-ceh în dome-niul protecţiei sociale va avea un impact pozi-tiv asupra bunăstării viitorilor pensionari din

categoria lucrătorilor migranţi, avînd drepteect principal protejarea drepturilor socialeale cetăţenilor Republicii Moldova care au do-miciliu permanent sau desăşoară o activitatetemporară pe teritoriul Republicii Cehe. Ast-el, Acordul prevede acordarea pensiilor pen-tru limită de vîrstă, pensii şi indemnizaţii de

invaliditate şi pensii de urmaş. Acesta se vaaplica persoanelor care sînt sau au ost asigu-rate în conormitate cu legislaţia ambelor saua unuia dintre statele parte la acord (angajaţii,lucrătorii independenţi, muncitorii detaşaţi,personalul misiunilor diplomatice şi posturi-lor consulare), precum şi membrilor de amilieale persoanelor respective (protecţia lor estelimitată la drepturile care derivă din calitateade membru de amilie al lucrătorului în cau-ză). De asemenea, Acordul prevede exportulprestaţiilor de asigurări sociale, acordate înconormitate cu legislaţiile naţionale ale celordouă state, ceea ce presupune dreptul unui lu-crător migrant de a benecia de prestaţiile do-bîndite în statele în care şi-a desăşurat activi-tatea, pe teritoriul statului de domiciliu.

Premierul moldovean, împreună cu omo-logul său ceh, au deschis lucrările Forumuluieconomic de la Praga, la care au participat pes-te 100 de oameni de aaceri din ambele ţări. Încadrul evenimentului s-a menţionat importan-ţa cooperării economice dintre cele două ţări,o dovadă ind şi aptul că Cehia este al doileapartener european al Moldovei la capitolul ex-porturi de vin moldovenesc.

Forumul organizat în oraşul Ostrava dinregiunea cehă Moravia-Silezia, de asemenea,

a ost unul de succes, adunînd peste 80 de re-prezentanţi ai mediului de aaceri din Republi-ca Moldova şi Cehia, precum şi reprezentanţi



11

Progresele înregistrate în agriculturaţării pe parcursul anului 2011 sîntevidente. Cea mai esenţială peror-manţă înregistrată în acest an a ost

elaborarea noilor politici strategice în domeniulagriculturii şi industriei alimentare şi alinierea

cadrului normativ naţional în domeniul agri-culturii la standardele internaţionale. În acestsens pot menţionate:

aprobarea Strategiei în domeniul siguranţei-alimentelor a Republicii Moldova pentruanii 2011-2015, care prevede atingerea celuimai înalt grad de protecţie a sănătăţii uma-ne şi a intereselor consumatorilor în ceea cepriveşte alimentele.

aprobarea Programului de conservare şi-sporire a ertilităţii solului pentru anii 2011-2020, care prevede păstrarea pe termen lung

ai administraţiei regiunii respective a Cehiei.Tot la Ostrava, Premierul şi membrii delegaţieiRepublicii Moldova au vizitat Parcul industrialMosnova, unde activează cinci companii, vo-lumul total al investiţiilor ind de peste 250milioane euro, precum şi compania Vitkovice- cel mai important producător ceh de utilaje

inginereşti.Vlad Filat a avut şi o întîlnire cu reprezen-

tanţii diasporei moldoveneşti care locuiesc înCehia. Premierul a discutat cu conaţionaliinoştri despre evenimentele politice, social-economice şi culturale din ţara noastră, recon-rmînd poziţia Guvernului RM de a acţiona încontinuare ca ei să poată reveni acasă, unde săaibă un trai destoinic. La întoarcere, Premie-rul a remarcat că cetăţenii noştri aaţi în alteţări, sînt exemple de onestitate şi cumsecăde-

nie, lucru armat şi de ocialii cehi în cadrulîntrevederilor.

UN aN agRICoL ReUIt

Ziua Lucrătorului din Agricultură şiIndustria Alimentară, marcată în ecarean în ultima duminica a lunii noiembrie,încheie anul agricol, ind, astel, un bun prilej pentru o retrospectivă a activităţilor şitotalizarea rezultatelor, dar şi pentru trasareaobiectivelor pentru viitorul an agricol.



12

a calităţii şi capacităţii de producţie a soluri-lor pentru asigurarea securităţii alimentarea ţării.elaborarea proiectului Strategiei de dezvol--

tare a serviciilor de extensiune rurală în Re-publica Moldova pentru anii 2012-2022, ceprevede racordarea la valorile şi standardeleeuropene a serviciului de extensiune, meni-tă să contribuie la realizarea aspiraţiei şi aobiectivului strategic al Republicii Moldova– de aderare la Uniunea Europeană.elaborarea proiectului Strategiei de dez--

voltare a sectorului de lapte în RepublicaMoldova pentru anii 2012 – 2027 ce de-scrie situaţia curentă în domeniu, deneşte

problemele, stabileşte obiectivele şi măsurilenecesare de a întreprinse, etapele de im-plementare, precum şi aspectele legate deimpactul implementării acesteia.elaborarea proiectului Strategiei privind va--loricarea potenţialului de biomasă în Re-publica Moldova pentru anii 2012-2016, ceprevede valoricarea potenţialului energetical biomasei prin integrarea şi consolidareapotenţialului tehnico-ştiinţic, inormaţio-

nal, educaţional şi implementarea practici-lor agricole privind utilizarea biomasei camaterie primă pentru producerea combus-tibilului solid.În perioada vizată, s-a pus baza dezvoltării

cadrului instituţional. Astel, este pe cale deondare autoritatea unică în domeniul siguran-ţei alimentelor, căreia i se încredinţează o sea-mă de sarcini în gestionarea tuturor aspectelorreeritoare la siguranţa alimentelor de la cîmpla consumatorul nal, operarea sistemului de

alertă rapidă, dialogul şi comunicarea cu con-sumatorul, precum şi relaţiile cu agenţiile na-ţionale şi organismele ştiinţice. În acest sens,

a ost elaborat un proiect de lege cu privire lastabilirea principiilor şi cerinţelor generale alelegislaţiei privind siguranţa alimentelor şi pri-

vind instituirea Agenţiei Naţionale pentru Si-guranţa Alimentelor.

S-a început crearea Agenţiei Naţionale aViei şi Vinului, care va o structură public-

privată şi va permite transerarea mai multorcompetenţe producătorilor de vinuri din par-tea statului. Direcţiile centrale de activitatea Agenţiei, urmează să e marketingul, pro-movarea exportului şi a consumului intern.Activităţile de promovare a exportului, redu-cerea barierelor tehnice, tariare şi netariareîn calea comerţului cu produse vinicole vor ca atribuţii ale agenţiei, ce vor include acţiunilegate de înlesnirea utilizării contingentelortariare oerite Republicii Moldova pentruexport.

S-a instituit Centrul agroalimentar Chişinău,ca urmare a ost identicat lotul de teren, pro-prietate publică a statului, pentru amplasareasocietăţii nominalizate. În perioada de raport, aost lansată versiunea pilot a site-ului CentruluiAgroalimentar din Chişinău (www.agrocentru.md). În prezent se coordonează cu organele decompetenţă, planul urbanistic şi proiectul teh-nic detaliat de construcţie a pieţei, ce va rea-

lizat după aprobarea proiectului de lege privindmodicarea şi completarea Legii nr. 668-XIIIdin 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listeiunităţilor ale căror terenuri destinate agricultu-rii rămîn în proprietatea statului.

A ost elaborată Marca naţională “Agricul-tura Ecologică - Republica Moldova” ce se vautilizează în scopul etichetării şi prezentăriiproduselor agroalimentare ecologice şi se vaaplica numai pe produsele agroalimentare careau ost supuse procedurii de inspecţie şi certi-care pe tot parcursul ciclului de producţie decătre organismele de inspecţie şi certicare, au-torizate de Ministerul Agriculturii şi IndustrieiAlimentare.

în nul 2011 u s lns ni pricinvsiţinl in mniul ricl.

La început de an s-a raticat Contractul denanţare dintre Republica Moldova i BEI ilansat Programul de restructurare a sectorului

vitivinicol, în sumă de 75 mil. euro. Cu supor-tul acestui proiect, viticultorii i vinicatorii potaccesa credite, la dobînzi reduse, ind utilizaţi



13

pentru plantaţiile de vii, procesul de producţiea vinului, dar i pentru industriile conexe aces-tei industrii. Programul nominalizat va contri-bui la sporirea competitivităţii sectorului prinmodernizarea întreprinderilor vinicole, la con-solidarea capacităţilor de export, diversicareapieţelor de desacere pentru vinuri, acilitarea

accesului băuturilor alcoolice autohtone pepieţele europene.S-a raticat Acordul de nanţare dintre

Republica Moldova i Fondul Internaţionalpentru Dezvoltare Agricolă, ca urmare indlansat Proiectul de Servicii Financiare Ruralei Dezvoltare a Businessului Agricol (IFAD -V). IFAD-V are un buget de 19,5 milioane do-lari SUA, ind co-nanţat de Guvernul Rega-tului Danemarcei cu 4,5 milioane dolari SUAcu titlu de grant, pentru susţinerea tinerilorantreprenori din zonele rurale ale RepubliciiMoldova. Sursele proiectului vor olosite laacordarea creditelor în condiţii avantajoase,nanţarea proiectelor de dezvoltare a inras-tructurii economice rurale, asistenţă tehnică,instruire, consultanţă şi suport la elaborareaplanurilor de aaceri beneciarilor de credi-te.

A demarat proiectul „Competitivitatea agri-colă şi dezvoltarea întreprinderilor” (ACED),

lansat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare In-ternaţională (USAID) în parteneriat cu Cor-poraţia Millennium Challenge Corporation(MCC). Proiectul demarat are scop ca să spo-rească succesele sectorului agricol din Moldovaîn producerea şi comercializarea produselor de

valoare înaltă atît pe piaţa internă, cît şi pe ceaexternă. Proiectul nominalizat va oeri asistenţătehnică şi instruire pentru producătorii agricoliîn lanţurile valorice prioritare din întreaga ţară,cu un accent special pe zonele în care sistemelecentralizate de irigare sînt reabilitate prin inter-mediul Programului Compact al MCC şi Gu-

vernului Republicii Moldova.Unitatea de implementare a Proiectului 2KR

a demarat proiectul „Valoricarea Potenţialuluide Biomasă în Moldova”. Proiectul este nanţatde Guvernul Japoniei şi prevede procurarea şiinstalarea în instituţiile de menire socială alelocalităţilor din mediul rural şi la întreprinde-rile agricole care au nevoie de agent termic a

cazanelor termice pentru arderea biomasei.A ost semnat, cu Marea Britanie şi Lituania,

un contract privind proiectul de twinning în

domeniul tosanitar, controlul reziduurilor depesticide. Activităţile vor demara pînă la sîrşi-tul acestui an.

Sismul nţinl suvnţinr riculurii s prcţin.

Modernizarea ramurilor strategice consti-

tuie o prioritate în politica agrară a statului,constituind principalul instrument în vedereapromovării creşterii economice şi reduceriisărăciei în mediul rural. Conorm prevederi-lor Hotărârii Parlamentului nr. 89 din 12 mai2011 „Privind aprobarea destinaţiilor de utili-zare a mijloacelor ondului de subvenţionare aproducătorilor agricoli”, ondul de subvenţio-nare constituie 250,0 mil. lei, aceşti banii ind

valoricaţi 100%.

Din totalul subvenţiilor acordateproducătorilor agricoli, cea mai mare ponde-re o constituie: stimularea investiţiilor pentruprocurarea tehnicii şi utilajului agricol, pre-cum şi a echipamentului de irigare – 36,6 lasută; stimularea investiţiilor pentru îninţareaplantaţiilor multianuale – 24,5 la sută; stimu-larea investiţiilor în dezvoltarea inrastructu-rii postrecoltare şi procesare – 9,2 la sută, etc.

au cninu nciril cu Ue n cnx

ul insiuirii Zni Lir Scim aprun şi Cuprinzăr.

Astel, a ost aprobată Strategia în dome-niul siguranţei alimentelor a Republicii Mol-dova pentru anii 2011-2015; au ost reîntoarseserviciile tosanitare şi veterinare la 8 punc-te de trecere a rontierei de stat auto; a avutloc modicarea legii privind identicarea şiînregistrarea animalelor (termen limită deidenticare şi înregistrare a animalelor pre-cum şi nanţarea Sistemului de Identicare şiTrasabilitate a Animalelor); a ost solicitat untraining eventual TAIEX privind negocierileinternaţionale în domeniul SPS, pentru a con-solida capacităţile echipei de negociatori îndomeniul respectiv şi pentru a acilita ulteriorprocesul de discuţii pe marginea aspectelortehnice, specice domeniului. A ost solicitatun sprijin pentru angajarea a 6 experţi inter-naţionali, care vor evalua capacitatea curentă,uncţionalitatea şi vor ace recomandări pri-

vind crearea unui sistem de laborator de sigu-ranţă în conormitate cu cerinţele UE.

În cadrul celei de-a II-a runde de negocieri



14

pe marginea Acordului de Comerț Liber în-tre Republica Moldova şi Turcia. Cu reerire laprodusele agricole, părţile au convenit asupranecesităţii liberalizării limitate şi controlateîn cadrul unor condiţii reciproc avantajoase.Ca urmare, la următoarea rundă de negocieri

va completat conţinutul anexelor la Acordul

menţionat, care va indica şi termenii pentruliberalizarea regimurilor de comerţ cu produ-se industriale şi agricole.

în scpul innsifcării rlţiilr inrnţinl, u s smn sri cumn ilrl.

Printre acestea se numără: Acordul între Mi-nisterul Agriculturii şi Industriei Alimentare alRepublicii Moldova şi Ministerul Agriculturii şiAlimentaţiei al Republicii Belarus, privind co-

operarea în domeniul agriculturii şi industrieialimentare; Memorandumul de cooperare întreMinisterul Agriculturii şi Industriei Alimentareal Republicii Moldova şi Ministerul Agricultu-rii al Federaţiei Ruse, precum şi Memorandu-mul de înţelegere între Ministerul Agriculturiişi Industriei Alimentare al Republicii Moldovaşi Ministerul Federal al Agriculturii, Pădurilor,Mediului şi Gospodăririi Apelor al RepubliciiAustria privind cooperarea pe domenii ca: şti-

inţa despre sol, ştiinţa despre plante şi animale,procesarea laptelui, biotehnologii, tehnologiirigorice, prelucrarea ructelor şi legumelor,producerea materialului semincer, promovareacomerţului cu produse agroalimentare.

Principlii inici prucţi n riculură sn n scnsiun.

Producţia globală agricolă în gospodări-ile de toate categoriile, în ianuarie-septem-brie 2011, a crescut cu 3,7 la sută aţă de

perioada respectivă a anului 2010. Majora-rea producţiei globale agricole a ost deter-minată de creşterea producţiei vegetale cu4,4 la sută şi a producţiei animaliere – cu2,3 la sută.

Industria alimentară şi a băuturilor, înansamblu, a înregistrat o creştere a volumu-lui de producţie cu 2,3 la sută, în special la:producţia, prelucrarea şi conservarea cărniişi a produselor din carne – cu 12,8 la sută;

abricarea băuturilor – cu 8,4 la sută; a-bricarea produselor lactate – cu 1,0 la sutăetc.

Preerinţe comerciale. Pentru anul 2011,cotele tariare la exportul mărurilor în UEau rămas la nivelul anului 2010, excepţia i-ind produsele vitivinicole, cota cărora s-a

majorat cu 80 la sută aţă de anul 2010. La si-tuaţia din luna noiembrie curent, au ost va-loriicate cotele la exportul grîului şi porum-bului, pe cînd pentru orz – cota disponibilăde export constituie 4,4 mii tone, zahăr alb- 24,16 mii tone şi produse vitivinicole – 37,3mii hectolitri.

Prnz pnru fnl nului 2011 nmniul ricl s prmiţăr.

Conorm estimărilor, volumul global alproducţiei agricole în preţuri comparabile vaconstitui circa 12,73 mlrd. lei, inclusiv 8,45mlrd. lei – producţia vegetală şi 4,28 mlrd. lei– cea animală.

Producţia globală agricolă, în anul 2011,conorm estimărilor, va spori cu 4,8 la sută aţăde rezultatele obţinute în anul 2010. Majorareaproducţiei globale agricole va determinată decreşterea producţiei vegetale cu 5,0 la sută şi aproducţiei animaliere – cu 4,4 la sută.

Volumul producţiei industriei alimentare,băuturilor, tutunului şi alte ramuri va spori,în anul 2011, aţă de anul 2010 cu 3,7 la sută,atingînd, în preţurile medii ale anilor prece-denţi, cira de 11,75 mlrd. lei. Exportul pro-duselor agroalimentare, conorm estimărilor,

va constitui 821,6 mil. USD în anul 2011, indîn creştere cu 12,2 la sută, aţă de rezultateleobţinute în anul 2010. Importul produseloragroalimentare, conorm estimărilor, va con-stitui 614,7 mil. USD în anul 2011, ind încreştere cu 3,6 la sută, aţă de rezultatele obţi-nute în anul 2010.



15

deZVoLtaRea RegIoNaL -îNtRe PReZeNt I PeRSPeCtIVe

O prioritate a Guvernului RM estedezvoltarea echilibrată şi durabilă a regiunilor.În acest sens, Ministerul Deuvoltării Regionaleşi Construcţiilor, de comun cu alte instituţiide resort, are menirea de a contribui laimplementarea Legii cu privire la dezvoltarearegională în Moldova şi realizarea reuşită a proiectelor în domeniul respectiv.

Anul 2011 a ost unul plin de eve-nimente pozitive care au impul-sionat şi au dat şanse egale dedezvoltare celor trei regiuni acti-

ve Nord, Centru şi Sud. Principala preocuparea tuturor actorilor implicaţi în această activi-tate a ost şi rămîne a implementarea eci-

entă a proiectelor de dezvoltare, aprobate sprenanţare din Fondul Naţional de DezvoltareRegională (FNDR) sau cu suportul donatori-lor; valoricarea şi dezvoltarea capacităţilor înscopul îndeplinirii obiectivelor propuse, pre-cum şi promovarea cooperării cu partenerii dedezvoltare.

Pentru atingerea obiectivelor propuse ADRCentru a organizat o serie de seminare şi ate-

liere de lucru, a denitivat activităţile privindcorelarea Strategiei de Dezvoltare Regională(SDR) Centru la documentele de politici sec-toriale naţionale, conorm domeniilor aerente

dezvoltării regionale, a analizat documentelede planicare ale autorităţilor publice localedin Regiunea de Dezvoltare Centru pentru a corelate la obiectivele SDR Centru, precumşi a conormat Programul operaţional regionalcentru la activităţile de bază pe ecare pro-gram.

Proiectele implementate de ADR Centru înparteneriat cu FNDR şi Agenţia de Coopera-re Tehnică a Germaniei, în cadrul proiectului „Modernizarea serviciilor publice locale în Re- publica Moldova”, actualmente sînt în derula-re. Pentru implementarea ecientă au ost în-cheiate acorduri de colaborare cu beneciarii,s-au elaborat planuri de acţiuni concrete, auost organizate şi desăşurate achiziţiile publicepentru demararea lucrărilor şi achiziţionareade bunuri, se eectuează vizite în teritoriu în

vederea monitorizării progresului implemen-tării proiectelor.

De asemenea, este în derulare proiectul ”Un mediu salubru pentru o dezvolare regiona-lă durabilă” , desăşurat în oraşul Hînceşti careare menirea să asigure dezvoltarea inrastruc-turii de colectare a deşeurilor manajere solidedin mai multe localităţi. Proiectul urmează a implementat pînă la nele anului 2012 şi nece-sită circa 9 mil. lei. Un alt proiect este ”Mana-

gementul deşeurilor menajere în localităţile dinraionul Teleneşti şi Sîngerei”, în cadrul căruiaau ost construite 80 de platorme, s-a pro-curat autospeciala şi cele 223 eurocontainere



16

care actualmente sînt distribuite beneciarilor.S-au nalizat lucrările de construcţie a staţieide pompare nr. 1 din raionul Călăraşi şi a re-ţelelor exterioare de canalizare în cadrul pro-iectului ”Asigurarea dezvoltării locale durabileşi prevenirea poluării resurselor naturale princonstrucţia staţiei de epurare a apelor reziduale,

reconstrucţia şi extinderea reţelelor de apă şi ca-nalizare”. Costul total al proiectului se cireazăla la 27 mil. lei, acesta urmînd a nalizat lasîrşitul anului 2012.

Un alt proiect în domeniul dezvoltării regi-onale prevede construcţia drumului M3 L546Răzeni-Gangura-Cărbuna-Căinari-BenderAD R-99, pe o lungime de 12 km. Lucrările deconstrucţie sînt în plină desăşurare, implicîndcostul total de aproximativ 60 mil. lei. De ase-menea, în acest an au ost construite rigolele

de scurgere a apelor de ploaie şi o porţiune dindrumul regional R3-E581 în cadrul proiectu-lui „Îmbunătăţirea coeziunii inrastructurii dedrumuri regionale R3-E581 în regiunea de Dez-voltare Centru”.

În raionul Orhei, în cadrul proiectului„Construcţia platormelor pentru depozitareadeşeurilor solide/managementul deşeurilor so-lide”, au ost construite 77 de platorme în co-munele Vatici, Codreanca, Isacova, Neculăie-

uca şi Morozeni. Tot în cadrul acestui proiectau ost achiziţionate 2 autospeciale care vorcolecta deşeurile din toate localităţile implica-te în proiect. Proiectul costă circa 5 mil. lei şiurmează a nalizat în anul 2013. În acelaşicontext se desăşoară proiectul „Salubrizarealocalităţilor din raioanele Nisporeni, Străşeni şiCălăraşi pentru un mediu curat şi sănătos” , încadrul căruia au ost betonate 20 platorme dinnumărul total de 67 şi achiziţionată o autospe-

cială de colectare a deşeurilor. Suma totală aproiectului este de circa 4 mil. lei.

În cadrul proiectului "Modernizarea servi-ciilor comunale în Republica Moldova" nanţatde GIZ, a ost realizată xtinderea manage-mentului integral de colectare şi stocare a de-şeurilor solide, care cuprinde 7 localităţi rurale

din raioanele Şoldăneşti şi Rezina, precum şiîndeplinite acţiuni de îmbunătăţire a ecienteienergetice la spitalul de la Orhei.

Primul proiect de dezvoltare regională dinîntreaga ţară, nalizat cu succes, a ost în ora-şul Basarabeasca. Proiectul ,,Repararea podului peste rîul Cogîlnic de pe str. Matrosov şi secţi-unea de drum local adiacentă autostrăzii in-ternaţionale Chişinău - Tarutino - Odesa, dinoraşul Basarabeasca” reprezintă un model în

implementarea politicilor de dezvoltare regio-nală care a creat condiţii pentru transportul detranzit a circa 100 000 de locuitori ai raioanelorBasarabeasca, Cimişlia, Hînceşti, din munici-piul Chişinău, satul Cioc-Maidan (Găgăuzia),satul Tvardiţa, raionul Taraclia care traverseazărontiera cu Ucraina prin punctul internaţional„Basarabeasca-Serpnevoe”. Acest obiectiv a ostrealizat în 45 de zile şi a costat circa 2 mil. lei,bani alocaţi din Fondul Naţional de DezvoltareRegională.

Cel de-al doilea proiect, implementat şi -nalizat cu succes de către ADR Sud, asigurăconort locuitorilor comunei Ecaterinovca dinraionul Cimişlia. Lucrările din cadrul proiec-tului ,,Reparaţia capitală a sistemului de cana-lizare, staţiilor de pompare şi a staţiei de purif-care din or. Cimişlia. Construcţia sistemelor decanalizare a staţiilor de pompare şi reconstruc-ţia sistemelor de aprovizionare cu apă a satuluiEcaterinovca” au început în luna august a.c. şis-au nisat cu succes în luna noiembrie. Cos-tul total al proiectului este de circa 21 mil. lei.

Un alt proiect ambiţios este „Eicienti-zarea managementului deşeurilor menajere



17

solide în Regiunea de Dezvoltare Sud” carecuprinde toate cele 8 raioane din regiuneaSud şi constă în construcţia unor platormede colectare selectivă a deşeurilor, dotareacu echipament de salubrizare: autospecia-le, tomberoane, prese de balotat plasticul,buldozere şi tehnică de calcul. Dotarea cu

echipament a ost eectuată, urmînd ca, spreinele anului curent, să se inalizeze şi con-strucţia platormelor. Costul total al proiec-tului este de circa 19 mil. lei, cu o durată deimplementare de 24 de luni.

Construcţia unui complex sportiv în cen-trul oraşului Căuşeni este un alt proiect ce vaoeri posibilitatea viitorilor campioni şi spor-tivi de perormanţă să practice sportul în sălidotate cu echipament perormant. Suma tota-lă a proiectului este de circa 30 mil. lei cu o

durată de implementare de 2 ani.Proiectul ,,Reablitarea Zonei de odihnă şi

agrement Lacul Sărat din Cahul” a ost aprobatspre nanţare în 2011 şi are o durată de im-plementare de 18 luni. În cadrul proiectului,se preconizează reabilitarea zonei de odihnăşi agrement „Lacul Sărat” din or.Cahul, con-strucţia sondei arteziene, bazinului de acu-mulare a apei pentru lac şi barajului pe rîulFrumoasa, construcţia clădirii administrative

şi promovarea zonei de odihnă şi agrement„Lacul Sărat”. Costul proiectului este de circa9 mil. lei.

Proiectul „Apă curată pentru comunităţilebazinului rîului Prut”, implementat în propor-ţie de 80 la sută, vine să construiască inra-structura adecvată şi durabilă de alimentarecu apă a localităţilor Manta şi Crihana Vecheprin extinderea sistemului de alimentare cuapă centralizat al or. Cahul şi creşterea gra-dului de acces al populaţiei la aceste servicii.

Proiectul este estimat la aproximativ 18 mil.lei şi urmează a implementat pe parcursula 18 luni.

Un alt proiect implementat de ADR Sud înCantemir este „Construcţia drumului de accesDimitrova - Acui». Lucrările în cadrul acestuiproiect se vor începe la începutul anului 2012şi presupun construcţia drumului dintre lo-calităţile Dimitrova şi Acui. , ,Aprovizionareacu apă potabilă a locuitorilor satului Roşu, ra-ionul Cahul” este un proiect nanţat de Gu-

vernul României şi Agenţia Internaţională deCooperare a Germaniei (GIZ Moldova). Lu-

crările la conducta magistrală au început înluna noiembrie a.c. şi se vor naliza în luna

mai 2012.

Printre acestea se numără: 7 proiecte nan-ţate din sursele FNDR, 3 proiecte nanţate deAgenţia de Cooperare Internaţională a Ger-maniei (GIZ) şi 1 proiect nanţat din SurseleRepublicii Cehe, menit să prezinte importanţastudiilor de ezabilitate în consolidarea proce-sului de dezvoltare regională în Republica Mol-dova. Din cele 11 proiecte, implementarea a 2proiecte a ost nalizată cu succes, 6 proiectese aă în ază avansată de implementare, iar 3proiecte, dintre care unul cu nanţare externă,

urmează a lansate în 2012. Proiectele nanţa-te din FNDR ţin de servicii calitative de apă şicanalizare în oraşul Otaci; renovarea drumuluiregional internaţional M-14 prin oraşul Edineţ;conectarea ZEL «Bălţi» la utilităţile municipa-le: apă, canalizare, electricitate, drumuri de ac-ces; alimentarea oraşului Făleşti cu apă din rîulPrut; nisarea construcţiei poligonului pentruacumularea, sortarea şi valoricarea deşeurilormenajere pentru 3 primării; inaugurarea incu-batorului de aaceri din comuna Larga; stabili-

rea unui sistem de management integrat al de-şeurilor menajere solide în toată regiunea..



18

S

tudiile de reerinţă relevă că proce-sul de comunicare este un actor de-terminant care preîntîmpină mala-diile în societate şi diminuează pînă

la 1/4 din cazurile de îmbolnăvire în perioadade desăşurare şi 3/4 în perioada următorilor 5ani post-campanii. În cazul copiilor şi tinerilor,impactul campaniilor de comunicare şi sensi-bilizare pentru promovarea modului sănătosde viaţă este vizibil în timp, pe durata următo-rilor 10 ani.

Conştientizarea stării de apt duce la micşo-rarea numărului de maladii care pot preveni-te şi care condiţionează mortalitatea prematură

şi dizabilităţi, dar şi poverii nanciare pentrustat.Pierderile anuale în lume de pe urma dece-

selor cauzate de bolile non-transmisibile con-

stituie 307 milioane dolari americani. Anual,40 de mii de oameni mor în R. Moldova dincauza maladiilor non-transmisibile precumbolile aparatului cardio-vascular, cancerul,obezitatea, maladiile aparatului respirator ihepatitele virale.

Astel, sistemul naţional de sănătate esteinteresat şi din punct de vedere economic deprevenirea riscurilor de îmbolnăvire şi pro-laxia maladiilor mai mult decît de tratarealor. În prezent, pentru tratamentul spitalicescîn republică se cheltuiesc circa 51 la sută dinbugetul global al ţării, ceea ce constituie peste2 miliarde de lei. Potrivit datelor Ministerului

Sănătăţii, în Republica Moldova se înregistrea-ză 18 cazuri de internare la o mie de locuitori,cu o durată medie de tratament mai înaltă decîtmedia europeană.

Pentru că Republica Moldova încă mai ace parte din ţărilecare înregistrează o rată înaltă a mortalităţii persoanelor cumaladii netransmisibile, dar apte de muncă, este o necesitatestringentă de comunicare i sensibilizare a populaţiei privind modul sănătos de viaţă. În acest context, Compania Naţiona-

lă de Asigurări în Medicină (CNAM) desăoară, pe parcursul lunilor octombrie-decembrie 2011, campania de comunicarei sensibilizare „Promovarea modului sănătos de viaţă. Ediţia2011” cu sloganul „ Spune Da pentru sănătatea Ta!”.

Spun da pnru sănă ta!

Totodată, proiectele ce au obţinut nan-ţare de la GIZ sînt îndreptate spre asigurareacu servicii de apă şi canalizare a locuitorilorsatului Duruitoarea Veche, comuna Costeşti,raionul Rîşcani; iluminare stradală în comu-na Tătărăuca Veche, raionul Soroca; sporireacapacităţii pentru dezvoltare regională şi coo-

perare transrontalieră în Republica Moldova.De asemenea, ADR Nord a încheiat în 2011memorandumuri de colaborare cu numeroşiparteneri, inclusiv cu Agenţia pentru Dezvol-tare Regională Nord-Est din Piatra Neamţ şiAgenţia pentru Dezvoltare Regională Vest dinArad, România.



19

În acest an, Campania de comunicare şi sen-sibilizare a populaţiei la nivel naţional „Promo-

varea modului sănătos de viaţă. Ediţia 2011”se axează pe şase mesaje ce ţin de promovareaadoptării unui stil de viaţă sănătos: alimentaţiecorectă, practicarea sportului, controlarea stă-rilor ce provoacă stresul, eectuarea regulată a

examenelor prolactice medicale, abandonareaobiceiurilor dăunătoare în avoarea unor acti- vităţi sănătoase şi menţinerea salubrităţii me-diului înconjurător.

Simbolul Campaniei este mărul . Acesta re-prezintă ideea de „util sănătăţii”, „accesibilita-te”, „comunicare”, „naturaleţe”. Ineditul Cam-paniei este că mărul , în calitate de logo, esteprezent şi ca element zic ce o personalizează.În ediţia din anul 2011 a campaniei de promo-

vare a modului de viaţă sănătos, mărul este

detaliul ce uneşte stilistic şi simbolic întreagaCampanie.

Conceptul Campaniei constă în promova-rea complexă şi unitară a celor şase elementeale stilului de viaţă sănătos. Ele sînt reectateîn acţiuni pe diverse canale de comunicare subormă de: spoturi radio/TV, rubrici tematiceradio/TV, documentare TV, ştiri şi reportajemediatizate prin intermediul celor mai popu-lare agenţii de presă, dar şi reţele de socializare,

materiale în presa scrisă, mese rotunde, Flash-Moburi, concursuri, concert-maraton, semina-re de instruire a cadrelor medicale şi nemedi-cale, alte acţiuni.

Implicarea activă a posturilor radio şi TV cuacoperire naţională şi a oportunităţilor oertede internet, în special reţelele sociale şi porta-lurile populare, urmăreşte ca mesajele Campa-niei să ajungă la populaţia ţării.

Pentru a dinamiza derularea Campaniei peîntreg teritoriul ţării, sînt organizate acţiuni

importante în sudul şi nordul ţării, respectivCahul şi Bălţi. Aici, ca şi la Chişinău, se producFlashMoburi în scopul promovării necesităţiiprolaxiei anuale, concursuri privind modulactiv de viaţă şi cea mai salubră curte, stradăsau bloc. Toate acţiunile sînt organizate cu con-cursul nemijlocit al Agenţiilor Teritoriale aleCNAM şi cu sprijinul Administraţiei PubliceLocale.

O componentă aparte ţine de instruirea ca-drelor medicale şi nemedicale prin seminareleorganizate în cadrul instituţiilor de învăţământselectate din regiunile Bălţi, Chişinău şi Cahul.Este pusă în valoare colaborarea intersectorială

a următoarelor componente: educaţional, me-dical, cultural, sportiv, religios, organizaţii co-munitare şi amilie. În cadrul seminarelor, pro-movarea modului de viaţă sănătos este aborda-tă în mod multidimensional, ind identicaţiactorii determinanţi ai sănătăţii copiilor şialtor persoane încadraţi în sistemului educa-

ţional. Ca nalitate, în cele peste 15 instituţiide învăţămînt selectate, sînt create şi dezvol-tate şcoli de sănătate – model în care copii, pelîngă educaţia conorm standardelor existente,beneciază şi de instruire în competenţele deacţiune şi identicare a valorilor privind modulsănătos de viaţă.

Concertul-maraton din 26 noiembrie cuparticiparea celor mai cunoscuţi interpreţi ti-neri din Republica Moldova şi cu participareaunor nume sonore din România şi Rusia a asi-

gurat un aux mare de cetăţeni tineri cărorale-au ost distribuite maiouri, umbrele, pliante,chipiuri şi USB memory stick brăţară cu slo-ganul Campaniei şi alte materiale cu caracterinormativ. Merele - deliciul sănătos al publicu-lui de la concertul-maraton au ost împărţite de

voluntarii Campaniei.Utilizarea complexă a diverselor orme de

comunicare şi sensibilizarea cetăţenilor prinintermediul reţelelor sociale, concursurilor,

FlashMoburilor şi a concertului-maraton per-mit desăşurarea unei Campanii care cuprindeun public ţintă oarte larg, accentul principalind pus totuşi pe tînăra generaţie.

Bugetul total alocat Campaniei este de 2,6milioane de lei, ceea ce constituie un procentdin totalul mijloacelor acumulate în sistemulde asigurare obligatorie de asistenţă medica-lă. Campaniile de comunicare şi sensibilizarea populaţiei la nivel naţional de promovare amodului sănătos de viaţă sînt nanţate al cin-

cilea an consecutiv din ondul de prolaxie alCompaniei Naţionale de Asigurări în Medici-nă.

Mod de viaţă activ, alimentaţie sănătoasă,consultarea regulată a medicului de amilie,lupta cu umatul şi consumul excesiv de alcool,localităţi salubre - toate acestea sînt o priorita-te pentru atingerea unui nivel de viaţă decentşi se înscriu perect în Programul de activita-te al Guvernului Republicii Moldova Integra-rea Europeană: LIBERTATE, DEMOCRAŢIE,BUNĂSTARE pentru aa. 2011-2014 şi apropiepas cu pas standardele noastre de viaţă de celeeuropene.



20

Un pas important a ost majo-rarea bugetului alocat pentrua susţine iniţiativele de tine-ret de la 1,8 milioane de lei

în 2010 la 8 milioane de lei în 2011. La nivelnaţional, alocările destinate domeniului de ti-neret, pentru anul 2011, sînt de 386 milioanede lei.

Una din ultimele activităţi de anvergură,nanţate de către Guvern, este tedxYu@

Ciinău, desăşurată la 20 noiembrie 2011, lacare au ost prezenţi peste 250 dintre cei maibuni şi mai creativi tineri din ţara noastră.10 participanţi au avut prezentări, prin careau inspirat tinerii prezenţi la eveniment, darşi cei peste 200 de tineri care au urmărit îndirect evenimentul din Penitenciarul din Lip-cani şi un orelinat din Chişinău. Unul dintre

cele mai apreciate discursuri a ost a lui VictorBerzan, care a inventat doi roboţi, unul dintrecare a obţinut şi locul I la un concurs interna-ţional de robotică.

O altă activitate novatoare, care s-a desă-şurat acum cîteva luni a ost “hi, Mlv!”,cel mai mare proiect ecologic de voluntariatdin istoria Republicii Moldova, în cadrul că-ruia au ost colectate peste zece tone de deşe-uri. Guvernul susţine în continuare grupul de

tineri în vederea organizării repetate a acţiunii“Hai, Moldova!” în primăvara anului 2012.De asemenea, Guvernul RM susţine dez-

voltarea comerţului on-line, care va generanoi locuri de muncă pentru tineri. În acestsens se examinează iniţiativa celui mai maresistem internaţional de plată on-line „PyPl”privind extinderea serviciilor în RepublicaMoldova. Un alt pas pentru comerţul on-linea ost aprobarea de către Guvern a proiectului

de lege cu privire la sistemele electronice deplăţi şi moneda electronică.Executivul a decis să oere acilităţi compa-

niilor IT din Republica Moldova pentru extin-derea aacerilor, în scopul motivării compani-ilor respective de a angaja tineri şi a le oerisalarii decente de circa 1 mie de dolari. Astel,se creează condiţii de muncă bune pentru ti-neri acasă.

O mare atenţie se acordă tineretului studi-

os. Graţie unui proiect susţinut de Guvern, auost dotate cu calculatoare moderne căminelestudenţeşti ale 6 universităţi din Chişinău, Băl-

aCtIVItŢI NoVatoaRe PeNtRU tINeRI

Majoritatea tinerilor sînt în căutarea unuiloc de muncă bine plătit. Dar dincolo de necesi-tatea de a cîtiga bani, tinerii sînt creativi, ac-tivi i dornici de a se implica în activităţi inte-resante. În acest sens, Guvernul RM susţine atît activităţi de business, cît i inovatoare pentrutinerii din Republica Moldova.



21

ţi şi Cahul şi 4 colegii din Chişinău şi Hînceşti.Urmează dotarea integrală a tuturor cămine-lor studenţeşti cu calculatoare, îndată dupărecepţionarea ultimului lot de computere.

Pentru a susţine auto-guvernarea studen-ţească, a ost modicat cadrul legal astel încîtnumărul studenţilor în Senatele universitare

să e de cel puţin 20% (anterior era maximum20%).

Guvernul susţine şi promovează tineriiuncţionari publici. Astel, conorm unui pro-gram promovat de Executiv, timp de 3 ani, 60de uncţionari publici vor ace studii de maste-rat în una dintre universităţile de prestigiu dinGermania, Marea Britanie, SUA sau Canada,iar ulterior vor reveni ca să lucreze în cadrulGuvernului. În acest an, 9 uncţionari publiciau ost delegaţi la studii de masterat, iar pen-tru anul viitor vor selectaţi prin concurs alţipeste 20 de tineri uncţionari publici.

Pentru a motiva tinerii moldoveni de pes-te hotare să revină acasă, Guvernul creeazăcondiţiile necesare pentru un mediu de aa-ceri atractiv în Republica Moldova, obţinerearegimului liberalizat de vize cu UE, liberali-zarea spaţiului aerian etc. Mai mult, în acestan, Guvernul a implementat împreună cu Or-ganizaţia Internaţională pentru Migraţie unproiect pilot prin care 30 de tineri, absolvenţiai instituţiilor din Occident, au revenit acasă,ind angajaţi în Guvern sau mediul privat.Anul viitor, acest proiect va extins la circa200 de tineri.

De asemenea, Guvernul a iniţiat şi modi-carea legislaţiei (clasicatorul unic al unc-ţiilor publice) privind angajarea uncţionari-lor publici, astel încît tinerii pot angajaţiîn uncţii executive în cadrul instituţiilor dinsubordinea Guvernului imediat după absolvi-rea universităţii. La 4 octombrie 2011, aceastălege a ost publicată în Monitorul Ocial.

Pentru a susţine tinerii proesionişti anga- jaţi în sectorul public, a ost lansat Programulde burse de studii în cadrul proiectului pentruinstruirea şi dezvoltarea proesională, care oe-ră uncţionarilor publici din Republica Mol-

dova posibilitatea de a ace studii de masteratla universităţi prestigioase peste hotare.Acest program este iniţiat de către Guver-

nul Republicii Moldova, Centrul de Inorma-ţii Universitare şi Fundaţiile pentru o Socie-tate Deschisă. Scopul programului de burseeste de a acilita procesului de aproundare anivelului de cunoştinţe şi expertiză al uncţi-onarilor publici din cadrul administraţiei pu-blice centrale şi locale, implicaţi în realizarearesponsabilităţilor de elaborare / coordonare /implementare a politicilor publice, planicarestrategică, management al autorităţilor.

Programul vizează tinerii proesionişti saula mijloc de carieră din serviciul public, unc-ţionarii publici, persoane care activează în ca-binetele demnitarilor, persoanele cu uncţie dedemnitate publică şi persoanele care activeazăîn cadrul administraţiei publice locale, careau o experienţă de muncă în serviciul public(autorităţi publice centrale sau locale) de celpuţin 12 luni (opţiunea 2) şi 18 luni (opţiunea1) pînă la solicitarea înscrierii în program.

Programul oeră burse de studii de masteratpentru anul academic 2012-2013. Bursele destudii vor integrale. Bursele vor acoperi taxade studii şi taxele universitare obligatorii, cos-turile pentru cazare şi masă, asigurare medica-lă, viză, transport (un bilet tur-retur rută in-ternaţională şi transport local), onduri pentrumateriale didactice şi dezvoltare proesională.

Domeniile de studiu sînt următoarele: edu-

caţie, politică socială, management/politicăa mediului, management/politică agricolă,management/administraţie publică, politică



22 P

rintre asemenea evenimente pot menţionate: Forumul Econo-mic Internaţional „Investiţiileîn Găgăuzia – vectorul dezvol-tării”, desăşurat la Comrat, în

noiembrie 2011, la care au participat reprezen-tanţi ai mediului de aaceri din Federaţia Rusă,Ucraina, Belarus, Turcia, Bulgaria, România,Azerbaidjan; Forul oamenilor de aaceri din

Tăţile Baltice, Ţările Scandinave, Zilele Dane-marcei în Moldova, Zilele Suediei în Moldova,Misiunea economică a Regiunii Abruzzo (Ita-lia) în Chişinău.

Alte două orumuri economice importante,cu participarea reprezentanţilor autorităţilorstatului şi ai mediului de aaceri din Moldovasi Cehia au ost organizate şi în cadrul vizi-tei Prim-ministrului Vlad Filat în Republica

INVeStIŢII StRINe îN eCoNoMIaRePUbLICII MoLdoVa

Republica Moldova are nevoie de investiţiidirecte străine ăcute de companii cu reputaţie globală sau regională în sectorul de producţie,în proiecte de consultanţă, centre IT etc., care ar crea locuri de muncă mai bine plătite i ar oericetăţenilor Republici Moldova o alternativă dedezvoltare proesională. În acest sens, Guvernul susţine organizarea multiplelor oruri econo-mice atît în ţară cît i peste hotarele ei, creînd platorma necesară pentru stabilirea contacte-

lor directe între mediul de aaceri autohton iinvestitorii străini.

publică, economie/economie de dezvoltare,sănătate publică, studii europene, aaceri pu-blice europene.

Doritorii de a participa în acest program,înainte de a pregăti cererile de înscriere, tre-

buie să se amiliarizeze cu modalităţile şi con-diţiile de participare stipulate în ghidul deaplicare pentru opţiunea 1 şi ecare programîn parte. Pentru detalii şi ormulare de parti-cipare, urmează a contactat Centrul de In-ormaţii Universitare (str. Puşkin 16, tel: +373(22) 221172; mob.: +373 68220072, www.bur-

se.gov.md; www.eac.md; [email protected]).

Vom reuşi să creăm un mediu bun pen-tru airmarea tinerilor în Republica Moldo-

va doar atunci cînd şi tinerii se vor implicamult mai activ în viaţa socială şi economicăa ţării. Şi, de ce nu, cînd vor veni să lucrezeîn Guvern, ca să poată participa direct la lu-area deciziilor importante la dierite niveleşi să promoveze reormele de care are nevo-ie Republica Moldova pentru ne apropia destandardele şi valorile Uniunii Europene.



23

Cehă. Contactele stabilite în cadrul acestorevenimente urmează să-şi producă eectul înurmătoarea perioadă prin intensicarea legă-turilor comerciale moldo-cehe şi lansarea deproiecte comune noi.

De menţionat că, în ultima perioadă, încadrul vizitelor ociale ale Primului-minis-

trului Vlad Filat în dierite ţări se acordă odeosebită atenţie dezvoltării relaţiilor econo-mice şi comerciale. A devenit o tradiţie ca de-legaţia care-l însoţeşte pe Premier să includănumeroşi oamenii de aaceri moldoveni, iaragenda vizitelor respective să cuprindă orga-nizarea orurilor economice, în cadrul cărorase stabilesc contacte intre mediul de aaceridin Moldova si cel străin şi se promoveazărelaţiile comerciale dintre ţara noastră şi alte

ţări. Ca rezultat, oamenii de aaceri moldoveni, care au participat la aceste oruri econo-mice susţin că experienţa acumulată este unade olos pentru economia Republicii Moldo-

va. Ecienţa acestui gen de vizite este ampli-cată de prezenţa la întrevederi a unui numărmare de agenţii publice ale statului gazdă, alcărui rol este încurajarea, sprijinirea şi, în de-pendenţă de caz, subvenţionarea exporturilorşi investiţiilor companiilor locale către pieţestrăine, inclusiv Republica Moldova.

Unul dintre primele rezultate obţinute înacest sens a ost vizita pe 14-16 noiembrie înMoldova a reprezentanţilor companiei IKEAşi celor mai mari urnizori ai IKEA, urmare adiscuţiilor purtate în cadrul vizitei delegaţieiRepublicii Moldova în Regatul Suediei, din lunaseptembrie curent. Kent-Åke Ahlegren, Direc-tor pentru urnizorii din Europa, America deNord şi America de Sud, a spus că scopul vizi-tei în ţara noastră este de a identica parteneri

pentru lansarea unor proiecte comune. Potrivitocialului, IKEA analizează posibilitatea des-chiderii unei noi abrici în această zonă, Moldo-

va ind o variantă în acest sens. Negocierile audurat pe parcursul a cîteva luni, timp în care auost oerite inormaţii relevante despre piaţa dinMoldova, costurile de producere etc., pentru aacilita procesul de luare a deciziei corespunză-toare.

În cele două zile petrecute în ţara noastră

reprezentanţii IKEA au vizitat mai multe în-treprinderi, dar şi s-au întîlnit cu mai mulţi an-treprenori din Republica Moldova. Reprezen-

tanţii IKEA au rămas impresionaţi de unele a-brici din Republica Moldova şi vor continua săstudieze piaţa noastră în detalii pentru a iden-tica cele mai bune domenii de cooperare. Di-rectorul pentru urnizorii din Europa, Americade Nord şi America de Sud a precizat că IKEAeste interesată să colaboreze cu producătorii decanapele, textile, tuburi de metal pentru mobi-la, ceramică. Bogdan Kaczmarek, proprietarulcompaniei poloneze "Com-40", care este al doi-lea cel mai mare urnizor IKEA, de asemenea,a conrmat că planică să extindă aacerea înstatele din regiune, Moldova ind ţara care pre-

zintă interes în acest sens. Intenţia companieieste de a crea, timp de trei ani, circa 1 000 lo-curi noi de muncă pentru producerea huselorpentru canapele şi saltele, investiţiile respectivecirîndu-se la 15-20 milioane de euro. Totoda-tă, au ost iniţiate discuţii şi negocieri cu com-panii de talie mondială precum SAP, INTEL,Linamar, Ericson, Ubisof, Spearhead.



În acelaşi context poate menţionat exem-plul Companiei suedeze „Getinge Group”, carea exprimat intenţia de a lansa un proiect de do-tare a instituţiilor medicale din Republica Mol-dova cu echipament medical în valoare totalăde 23 mil. euro.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al

Companiei „Getinge Group”, Carl Bennet, aatîn Republica Moldova, în cadrul unei vizite dedocumentare, a menţionat că această decizie aost luată după întrevederea cu Vlad Filat, carea avut loc în timpul vizitei sale ociale în Sue-dia din luna septembrie curent.

De menţionat, că Grupul Getinge este unimportant urnizor mondial de echipamente şisisteme în domeniul sănătăţii şi cercetării me-dicale. Compania dispune de o vastă experien-

ţă în aplicarea tehnologiilor perormante şi sis-temelor de ecientizare a serviciilor de îngrijireîn domeniul respectiv.

Proiectul în cauză este asigurat de nan-ţare externă pe o perioadă de lungă durată.În acest scop s-a reuşit atragerea instituţiilorsuedeze de stat pentru creditarea acestui pro-iect în condiţii avantajoase. Oerta respectivăcorespunde obiectivelor Strategiei de dezvol-tare în domeniul ocrotirii sănătăţii a RM şieste de natură să contribuie la modernizareaşi ecientizarea serviciilor prestate de institu-ţiile medicale din ţara noastră. Un documentocial ce vizează condiţiile de implementarea proiectului vizat ar putea semnat în lunadecembrie curent.

Acest schimb de experienţă şi posibilitatea

stabilirii unor legături de colaborare cu oame-nii de aaceri din mai multe ţări este un mareavantaj pentru oamenii de aaceri.

S-a constatat că este necesar de dat un sem-nal puternic celor din aara ţării că Moldovaeste serios intenţionată în atragerea investiţiilor

străine în economia naţională. În acest context,au ost ormulate obiectivele şi scopurile activi-tăţii echipei nou-create, şi anume: contactareamarilor companii străine pentru a le convin-ge să se extindă şi să investească în RepublicaMoldova, susţinerea investitorilor existenţi şipromovarea relaţiilor comerciale dintre Mol-dova.

Susţinerea investitorilor existenţi este, la el,un obiectiv important al echipei pentru atra-gerea investiţiilor străine, în vederea îmbună-tăţirii climatului investiţional din RepublicaMoldova. Acest obiectiv implică reducerea bi-rocraţiei incidente la susţinerea aacerilor sau/şi investiţiilor existente, acordarea de acilitatipentru pastrarea locurilor de munca existente,implementarea de mecanisme, masuri si acili-tati pentru crearea a noi locuri de muncă. Unexemplu în acest sens este susţinerea a doi mariinvestitori ai sectorului automotive - Lear Cor-poration la Ungheni şi Draexlmaier Automoti-

ve la Bălţi, care produc huse pentru autoturis-me, şi respectiv, componente pentru industriaauto. Lear Corporation doresc sa deschidă o adoua abrică în Chişinau şi sînt in proces deidenticare a locului de amplasare. În cazulunei decizii pozitive, abrica ar angaja 1500 demuncitori din regiunea Chişinau.

Alte exemple de companii ce au investit înMoldova şi se bucură de susţinerea Guver-nului sînt: Danube Logistics - proprietarul şi

operatorul Portului Internaţional Liber Giur-giuleşti, Laarge, Lactalis, SUMMA, Union Fe-nosa.

Monitor Guvernamental

Documents

Transcript of Monitor Guvernamental