Deeoriers elP a mflobdt ltrgoele a lorn&ielGARAGIALE,I{)t{H'CA

Monerb, S@, ftefu, finvdc / lon tarca Caagiah -Ed. a 5 - r, - Fucs'€#: Sbaua:t{ordulsi 2OlS

ISBfi97S.60631t 422-7

821.135.1-328ZLt35.L-2

@ Editura STEAUA NORD{ILUIToate drepfirile revin editurii

I"L. CARAGTAIE ,

:i '

j : : ' :: r: _'- '

MOhfrEF{TESCHITE ::

.'

I{UYEI;E

bralele; el se uitd la ei pierdut qi tremurdne: Merg... mergeu... si nu md bateli, merg! (rugdtor cdtrd Gheorghe.) Nu m[strdnge aqa tare de-acolo... !i-am spus ci md doare!

ANCA: Oameni buni... a tras aseard la noi in gazdd, un bietdrume!; nu qtiu de unde venea, nici unde se ducea... L-a ucisbdrbatu-meul in odaie gi colea, uitali-vd, e lac de sAnge!...Cduta[i in puful 5l pdrdsit de l6ng6 gr6dina... Avea nenorocitulde el un chimir la picior... acu e la Dragomir in buzunar.(Dragomir pune machinal mdna, scoate chimirul SiJ ddrdzdnd prosteSte unuia din oameni.)

UN OM (cu o frdnghie in mdnd): De ce omordqi creqtinul, mi?(il leagd.)

ALT oM: Lua!i-l!... la primdrie...ANCA: Oameni buni... eu v-am descoperit fapta; dar omul dsta e

birbatril meu... O sd mi-l lua{i de tot.. rim6i singurd. Trebuiesd md lisali sd-i spui qi eu o vorb6... (Oamenii se dau curespect in ldturi; eq s-qpropie de Dragomir, care stdnemiscat, qi rdspicat ii qopteqte.) Dragomire, uite-te la mine:(el o priveSte) penku faptd risplati gi n[past6 pentru ndpastd!

(Cortina)

460

Dascdl prost -........Premiul intdi..........La poqt6....c.F.R........La Peleg....Cele trei zeile .........Nedescifrabil...............Karkaleki..

NUVELE. ..................O frclie de Pagte

Dou[ loturiCdnuld om sucit

*irj'ff;il::::: : : : ::: :::: ::::: :::

O scrisoare pierdutdO noapte firrtunoasdD'ale carnavalului................Conu Leonida fa{d cu reacfiunea

462

13tr

135r41,t42l4T149150151

154I))170186,'

195224

3113554r4

MOMENTE $r SGHTTE

25 de minute.-.

,,...Fili toli joi tn gard la-ndllimea patriotismului vostru,

care nu s-a dezminlit niciodatd, mai ales tn aSa pldcute, putem

zice chiar fericite ocaziuni !Cetdleni!!Sdptdmdna viitoare este o zi solemnd pentru orasul

nostru!!!"Astfel se-ncheia proclamalia adresatb de cdteva zile de

pdrintele orlqelului 2... cdtre administrafii sdi, afiqatd pe cale

publicd gi reprodusd in capul ziarului oficios Sentinela Ordiniicu acest frumos motto:

,f,venimentele marifac totdeaunq sd tacd micile pasiuni!"Toatb lumea era ?n adevdr plind de entuziasm, deqi Drapelul

Libertdlii, dirijat de decanul avoca{ilor, iqi termina articolul s6u

de fond cu cuvintele:

,,...Vom cduta sdfim cdt se poate mai parlamentari. in zadarmiseii de la primdrie convoacd lumea la gard! Declardm sus qi

tare cd joi nu va fi entuziasm, ci numqi o meschind Si

dezgustdtoare paradd oficiald. Sd inceteze dar cu infamele lormistificaliuni!... Sdptdmdna viitoare nu poate fi o zi solemnd;

ea nu vafi decdt un moment trist pentru concetdlenii noqtri!"Directorul, care era insdrcinat a gira afacerile prefecturii -

districtul neav0nd deocamdat[ titular - la citirea acestor giruri

rdutdcioase, a qoptit cu zdmbetul sdu diplomatic:

- Om vedea!

Joia mult agteptatb a sosit. Vodd gi doamna, plecdnd instrdindtate, trebuie s[ se opreascd doulzeci gi cinci de minute ingara din marginea orSgelului 2... De dimineafd, peronul gdrii,

decorat cu impletiturd de brad, cu marca judefului, stegulele

tricolore gi covorul cel rogu al primdriei, este inlesat de lume -gamizoana, garda civicd, gcoalele, autoritdtrile, notabilii qi cAt

public a mai putut incdpea.Directorul a plecat de la gapte de-acasd spre a lua, impreun[

cu primarul, cele din urmd dispoziliuni la fala locului. Nevasta

lui a rbmas sd se gdteascd gi sd vie mai tdrziulagard cu copiii gicu amicul. Amicul este un profesor foarte t6ndr, care locuieqtela directorul de un an de zile; el d6 qi leclii la copii qi redijeazdSentinela Ordinii; e bdiat bun qi scrie minunat: se di aa aproapepozitiv c5 tot el a scris proclama\ia.

Acum tot e gata... Directorul se duce la o extremitate aperonului gi-qi aruncd privirile la mullimea adunatd p6nd incealaltd, extremitate... Atunci ii clipesc de departe in mintecuvintele Drapelului, qi-gi m6ng6ie favoritele cu multrumire...

Dar sunt zece ftrd zece... gi cocoana nu mai vine... Ce s6 fie?Trenul domnesc s-a anuntat de la statia apropiatd... in patruminute trebuie sd fie aici... ToJi ochii joacd ?ntre ceasornic Aicapitul liniei... incd trei minute... Doul... Un minut... S-audeguierul cald...

- La o parte, domnilor! zice grav qeful gdrii potrivindu_gibine qapca rogie.

latd"-l! Pieptul lat al locomotivei s-aratd la cotitura liniei.Ardtarea cregte, cre$te mereu, sfordind semeafd qi alunecdnd cuelegan{d maiestoasd c6tre peron. Cazanul fierbe, fanfara [ipd,gcolarii intoneazd imnul - un concert monstru... Vagonuldomnesc intrd la peron. Un freamdt furnic5 de colo p6n6 coloprin mullime. Deodat6, qi glasurile copiilor gi {ipetele tr6m-bitrelor qi clocotitura norului fierbinte care se smacinb captiv inpdntecele maqinii sunt acoperite de urale zguduitoare... T'renulse opreqte, conform programei oficiale, la zece ore precise;suveranii cobor din vagon cu suita, iar consoarta directorului n-asosit incd!

Se face prezentarea autoritililor gi notabililor, dupd carevodd trece intre bdrba{i, iar doamna intre dame.

intaiul clopot! Directorul, foarte nervos, m6n5 un vitdqelcdlare s-aduci numaidecdt pe cocoana, pe copii qi pe domnulprofesor.

MIria-sa doamna e foarte veseld de conversafia damelor; dardumnealor o iau repede qi se-ntind la vorbd... Una o povifuieqtepe doamna sd se pizeascb pe drum de rlceald:

g,ainrziu la gara cu copiii qi

1i( nlkarte fdndr. care locuieqte

,':l',ii? :'i::1i:l? ::'l: r"':l!::ifrtrvpniwnx' se dd ca aproape

,;il',,rapa apropiata... in patru

,1i ,rlriijoaca, intre ceasornic ai

nu mai vine... Ce si fie?

Dou[... Un minut... S-aude

,flv letul Sdrii pohivindu-qi

s.aratd la cotitura liniei.semeatd qi alunecdnd cu

pnul fierbe, fanfara 1ipd,

,1rttcefi monsttu... Vagonul

i'fumica Ae colo pdnd colompirlor pi fipetele trdm-care se smacini captiv in

6a1e zguduitoare... I'renulla zece ore precise;

Itt consoafta directorului n-a

pi notabililor, dupd care

un vit5gelpe domnul

11fedame.

damelor; dar

lleN0s, mana

pe copll $l

',lirii',, aurt Ia o extremitate a

,{,,i'i, tl]l't, ^,1*y,. fu"i i"'it'pu, de departe in minte

ii " taroritele cu mulpmire...

Una o povdfuieqte

- Nu te juca, soro! boala n-alege.Doamna mul{umeqte de binevoitoarea pova![ qi asigur6 cd

s-a-ngrijit bine, a luat haine d-acasb... in acest timp, directorultremurd de neast6mpdr.

Al doilea clopot! M6riile-lor fac un pas inapoi pregdtindu-sesb se suie... Directorul, asudat gi inecat de emolie, s-apropie sd

lie un discurs. Lui vodS:

-Mdria-ta!... nu plecaJi!... nu trebuie sd plecati!... D-abia aldoilea clopot a sunat; n-a sunat nici mdcar al treilea!... A! dacd

ar fi sunat al treilea, atunci aq inlelege sd vb grdbiti... Dar nu! $ichiar sI fi sunat al treilea... sd zicem!... n-aveJi grije: nu pleacdtrenul frrd mbriile-voastre... s-a dat ordin in consecin{5!...Agadar, avAnd aceasta in vedere, cu onoare sunteti invitati sd

binevoili a lua in consideraliune... cd acest district, acest orag, infine toli concet6fenii nogtri v-au iubit atdt gi au fdcut sacrificii!...

Apoi, cu mai multd cdldurd, doamnei:

- Sd nu pleca{i mdcar Mdria-voastr[!... N-a venit incd toatdlumea!... mai sunt dame, mai sunt copii, mai sunt amici, cari ar

dori sd vdvazd ca pe o mam6!Vodd, zdmbind foarte bucuros, zice:

- Mai stdm, mai stdm, domnule director.

- Mersi! rispunde acesta in culmea emoJiei.

$i, 16s6nd pe suverani, alearglla capbtul peronului, se suie

in picioare pe o banci gi se-nal16 in vdrful deqtelor, frc6nd cdtre

$oseaua dinspre ora$ semne violente cu batista. in adevdr, pe

qosea vine o trdsurS in goand, urmatd de un vdtigel cSlare.

- Aide, soro! aide, nene, pentru numele lui Dumnezeu! cb

m-a{i omor6t!

-Yezlt. nu-fi spuneam eu cd-i tdrzit! zice palpitdnd cocoanacdtre profesor.

Directorul igi introduce pe peron familia qi strigd sever cdtre

macagiul care std drept, cu mdna gatape cureaua clopotului:

- Sd nu tragi!... Nu e voie sb suni! Mdriilelor n-au isprdvitinc6;' mai au treabi aici!

Apoi c6tre suverani:

* Mdriile-voastre, am onoare pentru ca sd vd recomandfamilia mea: consoartamea, copiii mei, amicul meu!

$i pe urml citre copii:* S[rutaJi mdna!copiii se aruncd gi executd ordinur. M[riile-lor sunt din ce in

ce mai veseli.

- Am auzit, dragd - zice doamnei nevasta directorului _ c6ati fostdrd cam bolndvioar[! Mi-a pdrut grozav de riu... inca-iziceam lui dom' profesor, amicul nostru, zic: vezi dumneata,dac6 o prinJesi qi tot nu se poate pune cu voia lui Dumnezeu;dar noi dqtia!... Dar acu te-ai fbcut bine... Se vede... Fie, c6frumoasd eqti! s5 nu-ti {ie de deochi! s[ trdieqti!...

Totdeodatd unul dintre copiii domnului director, cari privescfoarte curiopi pe suverani, iqi scobeqte o nard cu degeful. Mamaii dd o palmi peste m6n[.

- Nu ti-e rugine sI bagi mdna-n nas!... gezi frumos! te vedemadam Carol!

Copilul p16nge. Domnul profesor ?l smucegte de mdn6 qiJbagd'la arest in sala de agteptare crasa a doua. Mdria-sa doamnaintervine pe l6ngd domnul director in favoarea micului vinovat,care urlS tare in arest. Tatdl cedeazd inartei i"n"""t" il aldrumul bdiatului:

- Taci din gurd, mdgarule! qi sdruti m6na mdriei_sale:dumneaei s-a rugat sd te iert!

Suveranii s-au urcat gi se arat6 plini de veselie la fereastravagonului. Directorul se hotdreqte, in sf6rqit, dupd stiruintaqefului gdrii, sd permitd a se suna al treilea. Trenul ." p,rn" i'migcare. Urale qi muzicd.. Birbatii fac semne de adio cupdl5riile, damele bezele cdlduroase; directorul se qterge desudoare obosit, iar nevasta lui strigr c6t se poate cdtre doamna:

- La revederel bon amusementl. Nu ne uitali p_acolo! larevedere!

CAnd trenul a pornit bine, o altd trisrnd sosegte in goand maifi'bat6. Decanul avocalilor coboard trdgdndu-qi oupa oansutcocoana' care trage dupd d6nsa o interminabild rochie de catifeaverde cu funde bogate de satin rose. Amdndoi igi fac loc cu

10

- Mbriile-voastre, am onoare pentru ca sb vd recomandfamilia mea: consoarta mea, copiii mei, amicul meu!

$ipe urml cbtre copii:

- Sdruta{i mdna!Copiii se aruncd qi executd ordinul. MdriileJor sunt din ce in

ce mai veseli.Am auzit. dragd - zice doamnei nevasta directorului - cd

a{i fostdrb cam bolndvioard! Mi-a p6rut grozav de r[u... inc6-iziceam lui dom' profesor, amicul nostru, zic: vezi dumneata,dacd o prin{esd gi tot nu se poate pune cu voia lui Dumnezeu;dar noi dgtia!... Dar acu te-ai frcut bine... Se vede... Fie, cd

frumoasd egti! sd nu-{i fie de deochi! sb tr6ieqti!...Totdeodatd unul dintre copiii domnului director, cari privesc

foarte curioqi pe suverani, iqi scobeqte o nard cu degetul. Mamaii dd o palmd peste mAn6.

- Nu Ji-e ruqine sd bagi mdna-n nas!... qezi frumos! te vedemadam Carol!

Copilul pl6nge. Domnul profesor il smuceqte de m6nd gi-lbagdla arest in sala de aqteptare clasa a doua. Mdria-sa doamnaintervine pe ldngd domnul director in favoarea micului vinovat,care urld tare in arest. Tatdl cedeazd inaltei influenle qi dd

drumul bdiatului:

- Taci din gurd, mdgarule! qi sdrutd mdna mSriei-sale:dumneaei s-a rugat sd te iert!

Suveranii s-au urcat qi se aratd plini de veselie la fereastravagonului. Directorul se hotdreqte, in sfArgit, dupi stSruintaqefului gdrii, sd permitd a se suna al treilea. Trenul se pune inmigcare. Urale gi mluzicd. Bbrbalii fac semne de adio cupdl[riile, damele bezele cdlduroase; directorul se qterge de

sudoare obosit, iar nevasta lui strigd cAt se poate cdtre doamna:

- La revederet. bon amusementt Nu ne uitali p-acolo! larevedere!

Cdnd trenul a pornit bine, o altd trdsurd sosegte in goand maiturbat6. Decanul avocatilor coboard trdgdndu-gi dupb d6nsulc()c()ana, care trage dupd ddnsa o interminabild rochie de catifeavclrlc crr lirrtlc bogate de satin rose. Amdndoi iqi fac loc cu

10

furie prin mul1ime, care acum a rupt rdndurile qi iese indezordine.

-Aplecat? zice dezolati cocoana.

-Da, aplecat, i se rbspunde.

- Cum se poate? trenul std totdeauna treizeci qi cinci de

minute!* Asta era tren domnesc, ma chdre, zice nevasta directorului.

- Ce? era sd v-agtepte vodd qi doamna pe dv.? addogd

profesorul cu un zdmbet rdutlcios de superioritate.

- Aga? vocifereazd decanul. Am in!eles!... Astea sunt iarintrigile lui dom' director: cate va sh zicd numai dumnealui gi

familia gi... amicul dumnealui sLvazdpe mbriile-lor!Pe urm[, intorcdndu-se la lumea care se duce:

- Iatd, fra{ilor, o probd mai mult cd astdzi opoziJiunea este

consideratd ca afard din na{iune... Foarte bine... Vom lua act qi

de aceasta qi vom protesta!Decanul gi familia sa au fost multd weme la cu{ite cu

directorul qi cu familia acestuia, degi damele erau surori. Chiaro polemicS, ,,cdt s-a putut mai parlamentard", s-a urmat cuprivire la aceasta, intre cele doub ebdomadare locale, Drapeluldecanului qi Sentinela amicului.

Tocmai la nigte alegeri, o persoand de-nalt[ influenfd, aflAnd

despre vrajba celor doi cumnafi, a stdruit de i-a imp6cat,promildnd serios cd gi anul viitor va fr o zi solemnd pentru

orSgelul Z...qi atunci trenul domnesc o sd se opreascd acolo unceas... qi doudzeci gi cinci de minute.

11

Un pedagog de gcoali nouiD. Mariu Chicog Rostogan, distinsul nostru pedagog

absolutr, gi-a inceput caiera printr-o memorabild conferintadidacticd.

Vom da aci mai la vale conferenla in rezumat, apoi cdtevanote, luate dupi naturd, despre activitatea in praxt aeminentului pedagog.

Trebuie prealabil sd spunem cd d-sa, totdeauna inainte de egi lpronuntdpe: !

n ca gn franfuzesc,tcak,d ca gh.

8caj,ccaf.Aceasta pentru ugurarea citirii citatelor din vorbirea

d-sale pe cari voim sd le transcriem pe cdt se poate cupronuntarea lor originalS. Cititorul va suplini pirfile din caleafari originale, pe cari ne-a fost prea greu sd le transcriemexact, cade ex. gn Si {.

Gonferinti

..Onorat aughitoriu,

Vom cduta si ne roskim astdzi ghespre metoda ghe a prddagrdmakica in jenire gi apoi numai doar[ ghespre -itoduintuikivd gi ghespre rbspunsurile neapdrake, ne{dsitake gheloj ica lucrului, amisurat inkelijintii gcolerului ! "

Aqa ?ncepe d. conferenfiar. Cui nu a asistat la conferenlaaceasta trebuie s6-i spunem cd pedagogul pune ?ntreb[rile qi

1 in Ardea| absolvenlii facultd{ilor de teologie, de pedagogie etc. eraunumili ,,teologi absolu{i", ,pedagogi absolu{i" etc.2 Practicd (ardelenism).

12

f,pedagog de gcoaH noue

.rru Chico$ Rostogan. distinsul nostru pedagog

nlti,a inceput canera printr-o memorabild conferinJd

^!^li,r, ^nrrnai lavale conferenla in rezumat, apoi cdteva

,Pso'o;t\r,l0o dupa naturd. despre activitatea in'pro** a,

)l d',,

tl,',,llr, *dugo g.'

^ ,,,,tllr'[yeulubil s[ spunem cb d-sa, totdeauna inainte de erro'l,l0,rig

ine :

Dil4ril1il[uppzesc,

,,ll'' ,tll'

\i rl/i

til 'tj'I'ii

I'lt. prnru u$urarea citirii citatelor din vorbirea,1;l',n1 voim sd le transcriem pe cdt se poate cu

ti'f.,, lor originalS. Cititorul uu ,uplini p64ile din cale

/,tllilt/:,ilb, pe cari ne-a fost prea greu si le transcriem

, rrolrentii facultafilor de teologie, de pedagogie etc. erauq/' pilsoluft". ..pedagogi absoluli.' etc.

ill t'' ,snum)'

,'lrf 12II

!

li';d'" "

',^[*nltin6

' ,lnghitoriu'

)

"'lo

,41rta

sd 113 roskim astazi ghespre metoda ghe a prlda,,,rlui1 lenare $l apol numai doarS ghespre metoda

l1i',, ghespre raspunsurile neapdrake, nepsitake ghe,'lulrpi.amasurat inkelijinlii gcolerului !..ir ri ps d conterenllar. Cui nu a asistat la conferenlaI't'i,

'li,,ie ra-i spunem cd pedagogul pune intrebdrile qi

''''

presupune qi rdspunsurile. Aqa cd urmarea, deqi s-ar pdrea oconversalie intre pedagog gi qcolar, este insuqi corpulconferenfei. Iatd rczttltatul ac e stei superi o are op ere didacti c e.

U rmeazl c onferen{i arul :

PEDAGocUL: No! ce-i grdmakica?

$coLERUL: Grdmakica iagte. ..pEDAGocuL: No, cd-z ce iaqte? cd-z doar nu iaqte vun lucru

mare.

$coLERUL numai apoi sd rdculeje qi rdspunghe: grbmakicaiagte o qtiinJi ghespre cum lucrd limba qi lejile mai apoi la carise supune aceealrtqare, ghin toake punturile ghe veghere.

pEDAGocuL: Bravo, m6! prostovane! (ii zic aqe doard nuspre admoniliune, ci spre inghemn gi incurdjare). No, acuma,

spune-ne tu numai cum se impart substankivele? $colerul, laintrebarea aceasta a mea doard, musai sd rispunzS, ne1dsare1,

amdsurat priceperii qi rdliunii sale:

$CoLERUL: in substankive cari se vdd qi substankive cari nuse vdd - regpeckive concreke qi abstracke!

pEDAGocuL: Apoi merem mai gheparke pe ogorul pedagojicqi punem cheskiunea doar:

Agi auzit voi, copii, ghespre jdn? Ce iagte j6nul?

$COLERUL rdspunghe: J5nul e cumu-i lucru: masculin,femenin gi ekerojen au neutru, regpeckive ghe birbat, ghe

femeie gi ghe ce nu-i nici bdrbat, nici femeie.PEDAGocUL: Exemple doar[...$coLERUL apoi musai se exprime astfel:Calul ii substankiv masculin; iel se schimbd in iapd,

q-apoi ghevine femenin.PEDAG0GUL: No! dar neutru?

$COLERUL (ino{ent cumu-i, el nu poake da exemplulaghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata s6-i dau ilustrdtiuneakeoriei...)

PEDAcocuL: Neutru! Neutru mai apoi, dacd-i calul masculingi iapa femeninl, neutru-i catdrul, carele nu-i nici cal, nici iapd,

I Necesar (adv.).13

nici mdgar, nici cal: e catdr, aghicd,corqifurd ghe imbele jenuri,qi y"i.gheparke pentru aceea ce conzultd ziologhia., "uJ oaltd gtiinli naturale, 9i doari neturalia non sunt tu/pioi... a-- ^

Dupd aceea doard, qcolerul musai sI fie, in rdliunea sanull]d, eghificat pe gheplin ghe jdnurile rutor substankivelor.Jine numai dupd-aceea cheskiunea makemakica... ipro"*"tu doari, Bdrsdscule! (zic euqcolerului) ce intdleji tu prin curbd,o linie curbd?

$COLERUL: Care nu_i ghireaptd...pEDAGocuL (zdmbind cu bundtate): No! care nu_i ghireapt[,

bine! da' cumu-i, daci nu_i ghfueaptd?$CoLERUL mai apoi vine -la aceea induplecare a r6fiunii cimusai va sd rdspundd minken2:E o linie oabld, oabli, care mere qi mere gi mere qi iardgise-ntoarnd ghe unghe o purces.rEDAGOGUL Qucdndu_Si serios rolul): Bine! Rdspunslimpeghel Chiar!3 regpeckive esact... Nq ucumu, spune_ne cineau invintat numerele?$COLERUL acuma, dupd memorare numai, cdci memoria e.cum zice Tubinghen-,. pur animald, rdspunghe

"" ;;;;jJ;numerele pare, re$peckive cele .u ,oji r, le-aulnvant ilpia";;;;.,iar mai apoi cele impare, ,"gp".tiu" cele firI so1iu, ie_auinvlntat Eratoskenesl -'

Bravo!

9r. veghe, onoraful aughitoriu, toake rdspunsurilegcolerului dupl meto.da intuikivl, moglearnd sunt ne{esitakeprin lojika lui, proprie vorbind nascan?A, dar comple;;il;formati printr-o educ6fiune agheiv'ata cercustantelora,probdluike ca gheriv'nd ghin naturaioastri, carea lucrd pe cume mdnati mai gheparte.

I Cele firegti nu sunt ruginoase!... (adagiu latin).

,,ti:::, sau mintenas, indata (ardetenism).

a Circumstanfelor. imprej urdrilor.74

Iunlagar. nici cal: e cater. aghica corgiturd ghe imbele jenuri,

)imai theRarke.pentru aceea ce conzult1 zoologhia, care-i o

im qtiiota naturale, gi doard naturalia non sunt ,uriioi . ..tDtph ac.eea doari, qcolerul musai sd fie, in rd{iunea sa

,,ruerila, e8hificat pe gheplin ghe jdnurile tutor substankivelor.r

Vine rumal dupd-aceea cheskiunea makemakicd... Spune-ne

,rrdoard. Bdrsascule! lzic eu qcolerului) ce inlaleji tu prin curb6,

llinre curba?'

5CoLERUL: Care nu-i ghireapta...

pgpaGoGUL (zd.nbini cu bundtate):No! care nu-i ghireaptd,

l,rneida' cumu-i. dacd nu-i ghireaptd?I

potER_uL_ mai apoi vini la a-eea induplecare a rdfiunii c6,rrusai

va sA rdsPunda minken2:' E o litti". oabla, 04615, care mere gi mere qi mere qi iardgi

;rnroartd ghe unghe o purces.

lEpAGo^GUL ..(jucdndu-si serios rolul): Bine! Rdspuns

l,mpeghe! Chiar!'reEpeckive esact... No. acuma. spune-ne cine

rrttn\Intat numerele?

$C0LERUL _1t'Tu, dupd memorare numai, cici memoria e,

,Lln zice Tubinghen, pur animald, rdspunghe ca animalul:

,,umerele pare' re-lpec(iys cele cu soliu, le-au invantat Pitagora,

jnr mai apoi cele irnpare, reqpeckive cele fbrd sofiu, le-au,lranUt

bratosKenest'

Bravo!

grp . veghe, onoratul aughitoriu, toake rlspunsurile

,uohrului dIpI metoda intuikivd, moghearna sunt nilesitake

iirr to.;itu lui, propris vorbind n6sc6nd[, dar completaminke

irrrmatd prmtr-o educatiune aghecvatd cercustantelora,

ioUeUife ca gherivAnd ghin natura noastr6, carea lucrb pe cum

imdnatl mat gneParte.

Cctetirelti nu sunt ru$inoase!... (adagiu latin).

: Vintetl sau m in tenaS, indata lardeleniim).

6;r,,ilstantelor, imprejurdri lor.

14

intr-o viitoare conferenfS, vom cuvdnta apoi ghespre aceastd

naturd iardgi in apliciliunile sale in raport cu pedagojia, cubeserica gi cu iqcoala!(Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit in slujbd,profesor ,,ghe padagojie in jenSre gi ghe limba makernb ingpelial". Sd-l vedem la lucru.)

O inspe$iune

IROFESORUL: Cd-z onorat domnul inqpectore va binevoidoar[ un mom0nt si asculke aplicifiunea metoaghii intuikive.

INSPECTORUT Ge aSazd, scoate carnetul qi condeiul Siascultd.)

IRoFESoRUT-: Md! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tudoard: ce iaqte fiin{5 gi ce iagte lucru, m[?

ELEVUL: Lucrul, dom'le, este care nu miqc6, qi frintd pentrucd miqc6!

PROFESORUT: No! dar ornicul meu... prostule! hint6-i orilucru?

ELEVUL: E lucru, dom'le!PRoFESoRUL; C6'z doar miqcd, m6l atrzi-lt (bagd ceasul lq

urechea elevului).ELEVUL (ferindu-se):Da, dar daca nu-l intoarcem, nu miqcd.

PROFESORUL (satisfdcul): Bravo! (cdtrd domnul inspector:)

$-apoi doar 6sta-i ghintre cei meghiocri... Bine! (Elevul trece lqloc.)Tu,md! SlLlant ghe lAng[ e1... Cdke picioare are boul, m[?

ELEVUL: Patru, dom'le!PRoFESORUL (vesel); Ei, pe dracu! cd-z doar n-o sd aibb

qapke!... gi ce e boul cu patru picioare? lucru ori fiin{d? Ha?

ELEVUL: Fiin{d, dom'le!PROFESORUL: Dar masa fiinf[-i?ELEVUL: E lucru, dom'le!PRoFESoRUL: No! cd-z n-are gi ea patru?

ELEVUL: Da, dar nu se migc6, dom'le!

15

PROFESORUL (ql mai vesbl): Ei! pe dracu! sd se miqte...poake doar ci cu qpirikismus!

INSPECTORUL (tuSeSte tare Si cautd sd schimbe vorba): Md,rog, cum il cheamd pe elevul acesta?

PRoFESORUL: Anibal Ioanescu.INSPECToRUT: Rlspunde bine.PROFESORUL (cu siguranld): Cd-z [sta-i ghinne cei bunigori!...

No! la gheografie acuma... MA! tu ghe colo... Spune-ne tu doardtoake gtakele Europei.

ELEVUL: Franfa, dom'le. i

PRoFESoRUL: Fran{iia, bine!ELEVUL: Anglia, dom'le.PRoFESoRLTL: Iagke!ELEVUL: Germania, dom'le.PRoFESoRUL : Ghermania.ELEVUL (se porneEte repede. Profesorul dd din cap afirmativ

la fiece nume de stat cu satisfaclie qi cu mdndrie): Elvelia,Rusia, Suedia, Italia, Belgia, Olanda, Turcia, Bulgaria,Romdnia, Serbia, Muntenegru gi Grecia... dom,le!

PROFESORUL (tncruntdndu-se): $i apoi mai care, md?ELEVUL: Atdtea, dom'le!PROFESORUL (tncercdnd sd scrdsneascd): Dar $pania, md?ELEVLTL (intimidat): $i... Spania, dom'le!PROFESORUL (mai aspru): Dar $pania, unghe-i gpania?ELcVUI: ...?lPROFESORUL (magistral): $pania-i l6ngd portocalia, md

boule. 9i vildversa!ELEVUL (aiurit): $i.,. Spania gi Portocalia, dom,le!PROFESORUL (din ce in ce mqi szs): $i mai care?ELEVUL Qtierdut): Vi!5vercea, dom'le!PROFESORUL (indignat): Nu vitivercea, md! Ddnimarca, md!

Dania, md! ($optind ameninldtor printre dinli:) Dania tdt6n[-tdu!(Energic:) Merji la loc, boule!

ELEVUL (pleacd obidit la loc).INSPECTORUL (conciliant): Ei, oricum, tot a gtiut destul de

bine' 16