Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare

Ştefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeşilor. Toţi îi spuneau Ştefăniţă sau Ştefănucă, şi era bucuria lor cînd

venea prin părţile Trotuşului Mic. Îndesat, sprinten şi ager, nu-l putea nimeni întrece în aruncarea săgeţilor către uli. Avea ochi albaştri, părul inelat. Purta şi

zale uşoare. Şi nişte pinteni frumoşi. Aşa îl aducea părintele său, Bogdan voievod, dinainte, pe şa, arătîndu-i frumuseţi

şi bogăţii pe întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ştefan îl plăceau cel mai mult împrejurimile Borzeştilor, unde se afla un stejar uriaş, rotund în coroană, gros cît să-lcuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ştefan cu copiii de prin partea

locului . (Stejarul din Borzesti, de Eusebiu Camilar)

Copacul ideilor

Ce ştiu?

Ce vreau să ştiu?

Ce am aflat?

•calităţile lui Stefan cel Mare;•să cunosc termenii istorici utilizaţi în timpul lui Ştefan cel Mare;•să descopăr cetăţi,mănăstiri, locul de desfăşurare al unor bătălii;

La mijlocul secolului al XV-lea,Moldova era tulburata de certurile boierilor pentru domnie.

Aceasta situatie a incetinit progresul ţării.Boierimea s-a invoit să plătească tribut

turcilor.

”Fosta-au acest Ştefan Vodă un om nu mare la stat.Era om întreg la fire,neleneş şi lucrul său ştia a-l acoperi, şi unde nu te gândeai, acolo îl aflai.La lucru de războaie meşter,rar război de nu biruia, şi unde-l biruiau alţii, nu pierdea nădejdea, că ştiindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor.”(Grigore Ureche,cronicar din Moldova).

In aceste condiţii urcă pe tronul ţării Stefan cel Mare fiul lui Bogdan

al II-lea din neamul Musatinilor.

Ştefan cel Mare(1457-1504), domn al Moldovei, face din ţara sa o putere a vremii.A urcat pe tron în cetatea Suceava, ajutat de vărul său, Vlad Ţepeş. Principala lui dorinţă este să menţină independenţa Moldovei

Vlad ŢepeşCetatea SuceavaŞtefan cel Mare

Inca de la inceputul domniei, Stefan s-a ingrijit sa sporeasca bunastarea tarii.

S-au dezvoltat agricultura,comertul si mestesugurile, s-au ridicat noi targuri si au fost

infrumusetate vechile orase

Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare în contextul European

P. P Panaitescu un mare istoric român spunea că destinul poporului român a fost un” destin de santinelă” Santinelă - Soldat înarmat care face serviciul de pază;

Țara era apărată de cetăți ca Soroca, Tighina și Cetatea Albă la Nistru, cetatea Chilia la Dunăre, cetățile Hotinului și Sucevei la Nord, spre Carpați Cetatea Neamțului, iar pe Siret cetatea Romanului. Moldova era stabilă politic și bogată. Incursiunile

pretendenților la domnie erau rare, și opoziția boierilor slabă. Buna securitate a drumurilor îmbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni să treacă prin Moldova de la Marea Neagră spre Liov (Lemberg) și invers, aducând din Orient mirodenii, covoare, blănuri,

metale și pietre prețioase iar din Apus postavuri și arme. Vămile culese de la aceștia aduceau bani în vistieria domnească. Astfel se explică mijloacele materiale care i-au permis lui Ștefan să lupte și să construiască fără încetare în lunga lui domnie.

LUPTELE CU UNGURIILupta de la Baia (14 - 15 decembrie 1467)

Se împliniseră 10 ani de când Ştefan se afla ca bun gospodar şi destoinic păstor, în fruntea

Moldovei.Regele Ungariei se duşmănea cu cel al Poloniei, pentru că fiecarea dorea să-şi întindă puterea

coroanei asupra Moldovei.Prin urmare ,era mare invidie şi supărare dacă Ştefan Vodă

încerca să se alieze cu unul dintre ei, pentru a rezista în faţa hoardelor păgâne-însă Ştefan

încheie alianţă cu regele Poloniei.Craiului ungur s-a mâniat şi a pornit prin Carpaţi cu gând să pârjolească Suceava . S-a izbit însă la Baia de

mânia cea dreaptă a românilor.Toată noaptea a durat cumplita încleştare…..iar

în zorii zilei moldovenii lui Ştefan au pus ungurii pe fugă.

(Bătălia de la Baia-Constantin Bostan)

După ce îşi consolidează domnia(încheie alianţă cu Ţara Românească,Transilvania) refuză să mai plătească tribut turcilor.

Ca să-l pedepsească, sultanul Mahomed al II-lea trimite asupra Moldovei o armată”câtă frunză şi iarbă”.Înfruntarea are loc la Podul Înalt (Vaslui), in iarna

anului 1475.Mica armată moldovenească ieşi învingătoare. Turcii sunt urmăriţi şi alungaţi la

sud de Dunăre.

Era iarnă…..În preajma Vasluilui,Ştefan voievod şi-a aşezat oastea pe malul unui râu mocirlos,în lungul căruia se afla drumul, pe care aveau să treacă duşmanii.Aşa cum a poruncit voievodul, oştenii s-au ascuns în păduri şi dupa dealuri.De acolo,au pândit apropierea năvălitorilor.Şi deodată,buciumele românilor au răsunat prelung.Tunurile au început să bubuie.Iar din adăposturile lor, românii au tăbărât asupra duşmanilor.Pe mulţi i-au ucis.

( Ştefan cel Mare biruitor în lupta de la Vaslui –Dumitru Almaş)

Înanul următor însuşi sultanul conduce armata care vine în Moldova.Ştefan este

infrânt la Războieni.Reuşeşte să se reorganizeze şi îi alungă pe turci.

„În vara aceea cumplită,Moldova fusese prădată şi arsă de armia lui Mahomed Cuceritorul.Ştefan voda pierduse floarea oştirii în bătălia de la Războieni. Cu mare durere în suflet,a pornit prin ţară de la Cetatea Neamţului la a Sucevei,să adune alţi ostaşi.Şi-a refăcut oastea şi-a urmat calea în întâmpinarea lui Mahomed.L-a ajuns la Dunăre şi i-a lovit cu toată puterea alungându-i din ţară.” (Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia -Dumitru Almaş)

În 1497, la Codrii Cosminului, Ştefan îl înfrânge pe regele Poloniei, care a incercat să supună Moldova.Învinşi polonezii recunosc

independenţa ţării.

……Ci iată că după ce a pătruns adânc într-o pădure numită Codrii Cosminului,stejarii,brazii şi fagii cei înalţi au prins a se prăbuşi pestea oastea polonă ca un potop Fiecare arbore prăbuşit strivea zeci de oşteni de ai năvălitorului.

Cum se întâmpla minunea aşa? Păi, încă dinaintea de apropierea oştirii îngâmfatului rege,ostaşii români tăiaseră tulpinile copacilor dar nu de tot.Când vornicul Boldur a sunat din bucium,au ieşit din frunzare şi au prăbuşit toţi copacii peste doritorii de a prăda şi cuceri ţări străine.

(Bătălia din Codrii Cosminului-

Dumitru Almaş)

Stema domnitorului Moldovei pe clopotul de la Suceava

Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare era roșu, având capul de

bour cu stea între coarne și fiind flancat de soare și lună.

Steag de luptă al lui Ştefan cel Mare, cu Sfântul Gheorghe pe tron

Steag de luptă al lui Ştefan cel Mare, cu Sfântul Gheorghe călare

Cei 47 de ani de domnie a lui Ştefan cel Mare înseamnă pentru Moldova o perioadă de dezvoltare economică şi de înflorire culturală.În

urma câştigării unei bătălii, Ştefan înălţa câte o biserică sau câte o mănăstire pe care le înzestra cu picturi şi obiecte de mare valoare.

Luptător pentru apărarea creştinătăţii, ctitor de

biserici şi mănăstiri,marele domn a

fost declarat sfânt de Biserica

OrtodoxăRomână.

-Boieri dumneavoastră şi dragii mei oşteni, nouri ameninţători or să se

prăvale iar asupra Moldovei.De va veni duşmanul şi vă va cere să-i supuneţi ţara, să-i spuneţi că înghenunchiaţi în

faţa lui numai dacă se va arata îndeajuns de vrednic şi de puternic

pentru a vă stăpâni.Şi el vă va întreba:Cum?Iar voi să-i răspundeţi

asa:Scoţând sabia împlântată de Ştefan Vodă înainte de a se sui pe patul morţii.Şi a muriit Ştefan, iar duşmanii venind

pe rând şi încercăndu-şi puterile, în zadar s-au muncit să scoată sabia .

Şi nici din inimile românilor cu iubire de strămoşi şi de ţară nu-l va putea scoate nimeni vreodată, deoarece el este adânc

şi pururi înfipt acolo prin pilda si strălucirea veşnică, fără pereche, a

faptelor şi credinţei sale…. (Sabia lui Ştefan- Constantin Bostan)

In anul 1504 Stefan s-a stins din viata ca urmare a unei vechi rani din tinerete, rana care nu i s-a vindecat toata viata.

Mormântul lui Ştefan cel Mare se afla la Mănăstirea Putna.

Decoraţiunile care împodobesc mormântul sunt simboluri ale puterii şi eternităţii:floarea de genteţiana şi frunza de stejar.

Ştefan cel Mare

Portret

Politica externă

Realizări

Domnia

Descriere ( două cuvinte – adjective);Acţiune ( trei cuvinte – verbe terminate în ,, ind”);Sentimente ( patru cuvinte – construcţie, enunţ);Esenţa subiectului ( un cuvânt cheie).

Anii

Cetatea de

Scaun

Construcţii

MANASTIRI CETATI

Economice

Lupte Alianţe