Model Proiect Licenta Conveior Cu Placi

8/10/2019 Model Proiect Licenta Conveior Cu Placi

1/53

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCIIBUCUREsTI

FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC

INGINERIA sI MANAGEMENTUL RESURSELORTEHNOLOGICE

N CONSTRUCII

PROIECT DE DIPLOM

TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE

BUCUREsTI 2008

Facultatea de Utilaj

Tehnologic

TRANSPORTOR CU PLACI ARTICULATE Pag 5

MEMORIU DE PREZENTARE

TPA-0-MP

1/10

Masinile de ridicat si transportat sunt folosite pentru deplasareasarcinilor intre limitele unei incaperi sau ale unui teren liber ( intr-unatelier , un santier , un punct de depozitare sau transbordare).

Transportul exteriorserveste pentru aducerea in fabrica amateriei prime , a semifabricatelor ce se prelucreaza , acombustibilului , a materialelor auxiliare , precum si pentru scoatereadin fabrica a productiei finite si a deseurilor.

Transportul interiorserveste pentru distributia materialelorvarsate , pentru executarea operatiilor de transport intre unitatile delucru , direct legate prin procesul de productie.

Tipurile principale de masini de ridicat si transportat , grupate

dupa particularitatile lor constructive sunt :1. masinile de ridicat: mecanisme de ridicat macarale ascensoare2. instalatii de transport continuu transportoare


2/53

instalatii de transbordare instalatii auxiliare instalatii pneumatice instalatii hidraulice

Facultatea deUtilaj

Tehnologic

Memoriu de prezentare

TPA-0-MP

2/10 Pag 6

In grupa instalatiilor de transport continuu intra instalatiile care nusunt prevazute , in mod obligatoriu , cu un mecanism pentruridicarea sarcinilor si care sunt destinate , in special , pentrudeplasarea lor in mod continu.

Transportoarele alcatuiesc grupa instalatiilor cu actiune continua ,destinate pentru deplasarea sarcinilor pe o traiectorie determinataprin actionarea mecanica continua a organului lor activ.In anumite

cazuri forta de deplasare este o componenta a greutatii proprii asarcinii.

Transportoarele pot fi cu organ de tractiune flexibila sau faraorgan de tractiune flexibila.

Prima grupa de transportoare se carecterizeaza prin prezentaunui organ de tractiune flexibil care executa o miscare continuaprimita de la mecanismul deactionare si care transmite astfel pe transportor forta necesarapentru deplasarea sarcinilor, in timp ce dispozitivele din grupa a

doua nu au organ flexibil de tractiune.La acestea din urma , transmiterea pe transportor a forteinecesare pentru deplasarea sarcinii , se realizeaza prin diferitepiese rigide ca : cilindri , tuburi si jgeaburi. In toate cazurile , ( cuexceptia transportorului vertical) greutatea sarcinii si de partilemobile ale transportorului] , deplasarea pe piesele de reazem sepoate face sau prin alunecare , sau prin rulare pe role(deplasabilesau stationare).

Dupa sistemul de transmitere a fortei de deplasare , adica a forteisub actiunea careia se produce miscarea sarcinii , transportoarele

se impart in doua grupe.

Prima grupase caracterizeaza prin aceea ca sarcina esteasezata pe piese purtatoare (cupe, placi , platforme si organe desuspensie ale carucioarelor , benzi) si efectueaza miscarea

Facultatea deUtilaj Tehnologic


TPA-0-MP

3/10 Pag 7


3/53

impreuna cu acestea. Forta de tractiune se transmite acestor piesede catre un organ flexibil de tractiune.

A doua grupase caracterizeaza prin aceea ca piesele carepoarta sarcina stau in repaus sau efectueaza din punct de vederecinematic o miscare diferita de miscarea sarcinii. Daca piesa cepoarta sarcina , de obicei jgheab sau tablier , sta in repaus , atuncimiscarea se realizeaza , fie prin impingerea sarcinii , fie prinactiunea componentei greutatii sarcinii.

Sarcinile se impart in doua categorii , si anume : sarcini in masasi sarcini individuale sau unitare.

Sarcinile in masasunt considerate toate felurile de materialegranulare ce se deplaseaza in cantitati mari , si care sunt compusedintr-un numar mare de bucati omogene.

Exemple:carbunii , minereurile , cimentul , nisipul , pamantul ,

pietrisul , argila , calcarul.In cazul transportoarelor cu banda, sarcinile care se

deplaseaza sunt depuse pe o banda , executata din insertii textilevulcanizate , sau laminate din otel , care se misca pe reazemestationare cu role si infasoara toba de actionare si cea terminala.

Miscarea se transmite benzii de catre toba de actionare , prinfrecare.

Facultatea de

Utilaj

Tehnologic


TPA-0-MP

4/10 Pag 8

La transportorul cu placi, banda flexibila este inlocuita printr-unorgan mobil,format din unul sau doua lanturi ( mai rar din cabluri) de care suntfixate placi de metal sau lemn. Miscarea se executa , de obicei , perole stationare sau adesea mobile , care se rostogolesc pe ghidaje ,iar in unele cazuri se executa prin alunecare. In punctele terminale ,lanturile se infasoara pe niste roti profilate pentru lanturi (roti delant).

In cazul unui lant cu articulatii verticale , toate ramurile

transportorului se aseaza intr-un singur plan ( tip orizontal inchis).Transportoarele cu placi articulate se utilizeaza pentru transportul

materialelor varsate si a sarcinilor unitare in diferite ramuri aleeconomiei. Ele sunt frecvent folosite in industria constructoare demasini , in industria materialelor de constructii.

Transportoarele cu placi articulate pot avea o productivitate maimare decat transportoarele cu banda flexibila si o lungime mai mare


4/53

decat acestea , intrucat organul de tractiune (lantul) poate prelua oforta de tractiune mai mare decat banda textila cauciucata.

Adoptand un material adecvat pentru placi , se pot transportamateriale cu temperatura ridicata , abrazive sau cu agresivitatechimica. Tablierul transportorului are o viteza mica , permitandefectuarea de operatii tehnologice in timpul transportuluimaterialului.

Transportoarele cu placi au exploatare mai dificila. Incomparatie cu transportoarele cu banda flexibila greutate mai mare,constructie mai complicata, pret de cost mai ridicat.

Facultatea de

Utilaj

Tehnologic


TPA-0-MP

5/10 Pag 9

Printre avantajele transportoarelor cu placi articulate se

mentioneaza tablierul din placi, care pote fi usor executat ca oconstructie foarte rezistenta si care, la nevoie, poate fi intarit in modsuplimentar printr-o captuseala metalica, lemnoasa sauconfectionata din materiale speciale care se pot schimba.

In unele cazuri, transportoarele cu placi articulate instalate subgurile buncarelor regleaza singure debitul materialului care sescurge pe ele si ca urmare pot functiona, fara alimentatori mecanici.

Unul din avantajele transportorului cu placi articulate esteposibilitatea de a realiza, in mod simplu, incovoierea traseului orin

plan vertical cu conexitatea, fie in sus, fie in jos si in acelasitimp,daca este nevoie, cu raze relativ mici-cuprinse intre 5 si 8 m.Prin tema de proiect s-a indicat proiectarea unui transportor cu

placi articulate pentru transportul calcarului la morile de sfaramare inprocesul de fabricare a cimentului.

CARACTERISTICI TEHNICE

Debit transportat................... 45 /hViteza de transport.......... 0,2m/sMaterial transportat.... calcar

Greutatea volumetrica...Lungimea de transport..... 25000mmLatimea placilor metalice.... 650mmInaltimea de transport.... 7000mm

Inclinare..........


5/53

Facultatea deUtilaj

Tehnologic


TPA-0-MP

6/10 Pag.10

Transportorul avand latimea placutelor de 650mm, iar lungimea

de transport fiind de 25000mm pana la o inaltime de 7000mm. Esteun transportor stationar.Organul de tractiune este format din doua lanturi care infasoara

rotile profilate frontale (de actionare ) si rotile profilate de abatere.Rotile profilate de abatere servesc si ca roti de intindere, intinderearealizandu- se cu un mecanism cu surub.

De cele doua lanturi sunt fixate placi de metal care pentru evitarescurgerii calcarului sunt suprapuse partial, una peste alta aceastaacoperire reciproca mentionandu-se si in timpul infasurarii placilorpe rotile profilate terminale.

Miscarea se executa pe role mobile care se rostogolesc peghidaje alcatuite din sine, corniere sau profile U.

Forta de antrenare se transmite lantului prin angrenarea acestuiacu roata de actionare. Antrenarea se face printr-un mecanism formatdintr-un motor ASI-1602-40-8 reductor 2CH-N-160, o treapta deangrenare deschisa.

Incarcarea materialului se poate face in orice punct altransportorului prin palnia de incarcare, descarcarea materialului are

loc numai la capatul transportorului, prin palnia de descarcare.Transportul cu placi articulate pentru transportul calcarului are un

unghi de inclinare .Trecerea de pe directie orizontala pe directie inclinata se face

printr-o curba cu raza de curbura egala cu 4,05m. Pentru ghidarealanturilor, in portiunile curbe de racordare, se monteaza contra sine,in acelasi plan cu sinele.

Facultatea de

Utilaj

Tehnologic


TPA-0-MP

7/10 Pag.11

Cadrul transportorului cu placi articulate pentru transportulcalcarului se executa din laminate de otel (L), din sectoare care seasambleaza prin suruburi.

Cadrul transportorului se poate imparti in trei sectoare: un sector rectiliniu orizontal; un sector curbiliniu;


6/53

un sector rectiliniu(curbat) inclinat.Placile se fixeaza prin corniere, la eclisele interioare ale lantului.

Se folosesc lanturi cu eclise pentru transportoare M 160-S-100-1-STAS-10057/1-75 cu role de sprijin cu guler. Ele se realizeazanedemontabile.

Rolele de sprijin cu guler au diametrul mai mare decat latimeaeclisei, ele servind si ca elemente de sprijin al lantului la deplasareaacestuia pe ghidaje.

Pentru a se asigura functionarea corecta a lantului, ecliseleexterioare se preseaza pe bolturi, iar cele interioare pe bucse, astfelincat este permisa doar rotirea bucsei pe bolt, ceea ce micsoreazauzura lantului. Deoarece eclisele cu zale interioare alterneaza cueclisele cu zale exterioare, lantul este format dintr-un numar par de

zale.Bolturile se fixeaza prin nituirea capetelor lor. Lanturile seimperecheaza din loc in loc cu bolturi speciale lungi, care fixeazaambele lanturi si asigura paralelismul lor. Presiunea specificaridicata care se obtine in articulatii, precum si frecarea placilor unade alta mareste rigiditatea lantului.

Acest lant se fabrica in bucati de aproximativ 5 metri lungime.Fiecare lant se livreaza cu cate un bolt de legatura.

Facultatea de

Utilaj

Tehnologic


TPA-0-MP

8/10 Pag.12

Rolele se monteaza pe bucse, iar ungerea se face sub presiune

printr-un orificiu al boltului, cu un ungator cu bile . Se folosestelubrifiant lichid.

Rolele de rulare sunt confectionate conform STAS 568-70 dinfonta FC 20, bucsele din FC 20, bolturile din OLC 45, iar eclisele siplacutele se confectioneaza din OL 37.

Rotile de lant pentru cele doua lanturi cu eclise ale transportoruluicu placi articulate proiectat pentru transportul calcarului seconstruiesc cu un numar de dinti z =12. Dantura se realizeaza in

functie de caracteristica a angrenarii, care se defineste ca raportintre pasul lantului si diametrul elementului de angrenare a lantului(role de sprijin).

Diametrul de divizare este dat de relatia ;


7/53

Unde:p =100 mm este pasul lantului.

Transmiterea fortei de miscare de la rotile de actionare la lanturise realizeaza prin angrenarea rotilor cu articulatiile lantului.

Dintre avantajele rotilor profilate se enumara: posibilitatea de a transmite o forta de tractiune cu o

intindere mai mica a lantului decat in cazul rotilor simple, inscopul realizarii fortei de frecare;

evitarea deplasarilor relative ale lanturilor care pot fiprovocate de lungimile neegale ale lanturilor.

Facultatea de

Utilaj

Tehnologic


TPA-0-MP

9/10 Pag.13

Pasul rotii este egal cu pasul p al lantului p =100 mm, astfel

angrenarea este de tipul normal, de indata ce pasul lantului semareste din cauza alungirii zalelor sau uzurii articulatiilor.

Roata de lant se confectioneaza prin turnare din OT 60imbunatatit.

Tablierul se face fara borduri, din placi metalice.Organele de rezemare sunt realizate sub forma unor sine de

ghidare.Pentru schimbarea directiei organului de tractiune se utilizeaza

dispozitive de abatere(de schimbare) a directiei de miscare, formate

din ghidaje fixe, rigide, indoite lin, pe care se rostogolesc rolele derulare.Mecanismul de antrenare este destinat punerii in miscare a

lanturilor si a dezvoltarii efortului de tractiune capabil sa invingarezistentele intampinate de-a lungul intregului traseu altransportorului. Se foloseste mecanismul de antrenare prinangrenare.

Mecanismul de antrenare prin angrenare este alcatuit dintr-unmotor electric, transmisie(reductor cilindric), o pereche de roti de lantcare angreneaza cu lantul de tractiune. Rotile de lant motoare se

monteaza pe arbore, in asa fel incat amplasarea dintilor ambelor rotiin raport cu o generatoare a arborelui sa fie absolut identica; numaiin acest fel poate fi evitata deplasarea inegala a lanturilor si poate fiasigurata transmiterea egala a fortei de tractiune la cele doualanturi. Mecanismul se monteaza pe sectorul rectiliniu inclinat decapat al traseului.


8/53

Rolul dispozitivelor de intindere in mentinerea unei anumite fortede intindere la organul de tractiune care este necesara pentrumentinerea traiectoriei si evitarea formarii unei sageti a portiuniidintre role.

Facultatea deUtilaj

Tehnologic


TPA-0-MP

10/10 Pag 14

Se foloseste la acest transportor un dispozitiv de intindere cumecanism cu surub.

Mecanismul cu clichet consta dintr-o roata dintata, cu dantura deprofil special, solidara cu organul de rotire al mecanismului deantrenare si dintr-o pana(clichet) care se rezeama cu un capat pedantura rotii, iar la celalalt capat este montat liber pe un bolt fixat pecadrul masinii.

La rotirea rotii in sensul ridicarii(transportului sarcinii) clichetulaluneca peste dinti fara a stingheri miscarea.

Daca ridicarea inceteaza, datorita greutatii sarcinii, apare tendintade coborare, de rotire a axului in sens invers, clichetul patrunde ingolul dintelui si blocheaza roata.

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA

Pag 15

NOTITA TEHNICA

TPA-0-NT

1/3

CONDITII DE DEPLASARE

Transportatorul cu placi articulate pentru transportul calcaruluilucreaza in conditii de praf si este supus unei actiuni puternice aagentilor atmosferici.

Conditiile de utilizare si intretinere in exploatare rezulta din carteatehnica a utilajului.

La darea in exploatare a transportorului, sau dupa o intrerupere

indelungata a exploatarii, personalul manevrant insarcinat cusupravegherea transportorului trebuie sa controleze daca:

toate suruburile de asamblate sunt bine stranse; ungerea organelor de masini in miscare relativa sa fie

asigurata cu cantitatea necesara de lubrifiant.Se recomanda ca pornirea si oprirea transportorului sa se faca

in stare neincarcata.


9/53


10/53

Dupa operatiile de reglaj, transportorul cu placi articulate estesupus la o proba de functionare - in gol timp de 8 ore

-in sarcina timp de minim 8 ore.Dupa primele 20 minute de functionare in gol transportorul este

oprit pentru verificari.Dupa fiecare proba la care este supus transportorul, se incheie

un proces verbal.In acest proces verbal trebuie specificat: data efectuarii probei felul probei durata efectiva a probei verificarea facuta defectele constante si remedierile facute concluzii.

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA

Pag 18

FISA DE DOCUMENTATIE TEHNICA

TPA-0-FDT

1/2

SCHEMA CINEMATICA A TRANSPORTATORULUI CU PLACIARTICULATE


11/53

1 - Motor ASI - 160L-42-8 5 - Aparatoarecuplaj

2 - Cuplaj CE - 5 - 40/42 6 - Cap actionare

3 - Reductuor 2 CHN-160 7 - Curatitor

4 - Cuplaj CE - 9 - 75 8 - Lant

9 - Blocaj capactionare


12/53

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC

FISA DE DOCUMENTATIETEHNICA

TPA-0-FDT

Pag.19 2\2

CARACTERISTICI TEHNICE

Debit transportat .............................. 45 m3/ h

Viteza de transport .......................... 0,2 m / s

Material transportat ......................... calcar

Greutatea volumetrica ..................... = 1,1 tf / m3

Lungimea de transport .................... 25000 mm

Latimea placilor metalice ............... 650 mm

Inaltimea de transport ..................... 7000 mm

Inclinare ......................................... 27o

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA

Pag 20

CARACTERISTICILE MATERIALULUITRANSPORTAT

Cap I TPA-0-CMT

1/3

Pentru alegerea rationala a tipului de instalatie destinattransportorului, trebuie cunoscute caracteristicile fizico-chimice aleacestuia. Spre deosebire de sarcinile in bucati care secaracterizeaza prin numar, masa, dimensiuni, materialele varsate

(vrac) se caracterizeaza prin alte proprietati de natura statica.Calcarul se compune din granule de dimensiuni diferite. In

general, granula are o forma neregulata si este caracterizata prindimensiunile paralelipipedului circumscris ei.


13/53

Dimensiunile caracteristice ale unei granule

Dimensiunea nominala medie a granulei exprimate in mm este :

.Granulatia caracteristica a' a unui material amestecat este:

a'= .In functie de granulatia caracteristica, exprimata in mm,

materialul de transportat-calcarul, cu = 1,1 tf / intra in categoriamaterialelor marunte, a'=60mm.

FACULTATEADE UTILAJ

TEHNOLOGIC

CARACTERISTICILE MATERIALULUI

TRANSPORTAT TPA-0-CMT

TPA-0-CMT

TPA-0-CMT

Pag 21 2/3

Unghiul de taluz natural reprezinta unghiul dintregeneratoarea conului de material varsat, care se depune liber pe osuprafata plana orizontala si aceasta suprafata respectiva.

Determinarea unghiului de taluz natural

Taluzul natural luand nastere prin alunecarea granulelor dematerial pe o suprafata formata tot din granule de material ideal,format din granule extrem de mici si absolut egale, unhiul de taluz

natural este egal cu unghiul frecarii interioare .


14/53

Daca in suprafata plana pe care se afla un material varsat se

practica un orificiu, materialul se va surpa. Unghiul facut desuprafata conului de surpare a materialului cu planul orizontal poartanumele de unghi de surpare.El este diferit de unghiul de taluz

natural si este constant pentru un anumit material.

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOL

OGIC

CARACTERISTICILE MATERIALULUI

TRANSPORTAT TPA-0-CMT

Pag

22

3/3

Determinarea grafica a valorii unghiului de surpare

Acest unghi limita care poate fi atins de suprafata inclinata amaterialului este unghiul de surpare.

Se alege:

Pentru determinarea coeficientului de mobilitate k se folosesterelatia :


15/53

Greutatea specifica a unui material varsat reprezinta

raportul dintre greutatea si volumul unei granule de material. Greutatea volumetrica a unui material varsat reprezinta

raportul dintre greutatea materialului varsat liber (necompactat) sivolumul ocupat de el.

Calcarul ce trebuie transportat cu ajutorul transportorului cuplaci articulate la morile de sfaramare are greutatea

volumetrica si intra in categoria materialelor cu greutatemedie.

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC


TPA

Pag 23

CALCULUL LATIMII PLACILOR

Cap II TPA-0-CLP

1/5

La tablierul fara borduri, sarcina ce se aseaza pe acesta sepoate considera ca de forma unui triunghi,atat unghiul de la bazatriunghiului, cat si baza triunghiului.In cazul transportorului cu omiscare lenta prevazut cu un tablier rigid din placi, se pot lua valoriceva mai mari decat in cazul transportorului cu banda.

Productivitatea transportorului cu placi articulate, in cazul incare transporta calcar, poate fi determinata cu formula :

Q=3,6q*v [t/h]Unde:

q - este masa sarcinii pe unitatea de lungime, in kg/mv - este viteza de transport, in m/s; q = 1000A* ,

Unde:

A - este suprafata sectiunii tablierului, in

- este greutatea specifica a calcarului, in t/ Deci:

Q=3600A*v* Suprafata teoretica maxima a sectiunii, ocupata de un material

avand unghiul tauzului natural pe o latime B a placii, va fi:


16/53

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA-0-CLP

Pag.24

2/5

;

;

Productivitatea teoretica maxima a transportorului este:

[t/h]Practic, aceasta productivitate nu poate fi atinsa, deoarece in

timpul miscarii placilor au loc socuri.

De asemenea, in cazul cand transportorul este inclinat,productivitatea se micsoreaza, caci materialul are tendinta saalunece inapoi.

Tinand seama de aceste considerente productivitatea devine:

Pentru o productivitate data, latimea placii va fi:

[m]Unde:

Q - este productivitatea transportorului cu placi, in t/h - este coeficientul de umplere a tablierului

- este coeficientul de micsorare a productivitatii din cauzainclinarii transportorului

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA-0-CLP

Pag.25 3/5

- este greutatea specifica a materialului afanata care se

deplaseaza, t/

v - este viteza de transport, m/s (v=0,2m/s)- este unghiul taluzului natural al materialului

transportatPentru determinarea coeficientului de umplere, luandu-se in

sonsiderare viteza redusa a transportoarelor cu placi si functionarealor mai linistita, se poate admite ca materialul se repartizeaza pe o


17/53

latime b=0,85B, iar sectiunea sa este limitata de o parabola,tangenta la laturile triunghiului isoscel, inclinat cu unghiul fata deorizontala.

Tinand seama de aceasta, suprafata sectiunii de material va fi:

Coeficientul de umplere, reprezentand raportul dintre suprafatareala ocupata de material si cea teoretica maxima rezulta:

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC


TPA-0-CLP

Pag.26 4/5

Pentru materiale in bulgari, s-a constatat experimental ca

valoarea coeficientului de umplere este 1,4 ori mai mare, deci:

In conditii favorabile de exploatare, coeficientul de umplerepoate creste cu 50%, adica:

Viteza tablierului poate atinge valori deosebit de scazute (panala 0,05m/s). In nici un caz viteza nu depaseste valoarea v=1,25...1,5m/s.


18/53

Se alege:v=0,2m/s.

Inlocuind valorile cunoscute, relatia (1) devine:

Se adopta:

b=0,650m conform STAS 2077/1

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC


TPA-0-CLP

Pag.27 5/5

Latimea placii se verifica cu relatia :

Unde :a' - este dimensiunea granulei caracteristice, in mma'=150mm.

B 1,7*0,150+0,2=0,455

Coeficientul , in functie de unghiul de inclinare a

transportorului ( ),FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA

Pag 28

DINAMICA ACTIONARII CU LANT

Cap III TPA-0-DAL

1/8

Actionarea transportoarelor cu lant se face de catre un motorelectric prin intermediul unui reductor. Ultima treapta a reductoruluiantreneaza roata de actionare a lantului prin angrenarea dintilor cu

articulatiile(zalele)lantului.


19/53

Schema pentru calculul dinamic al lantuluiFiecare dinte, intrand in angrenare cu zalele lantului, devine un

element motor, in decursul unei perioade de timp corespunzatorrotirii rotii profilate cu un unghi la centru , egal cu unghiul la centrual unei zale.

La viteze unghiulare constante ale rotii de antrenare a lantuluiviteza acestuia este continuu variabila, ceea ce atrage dupa sineaparitia unor forte de inertie in lant, de asemenea continuu variabile.

Viteza zalei si deci a lantului ce se deplaseaza pe ghidaje va fi

egala cu suma vectoriala a vitezei de antrenare (viteza a

punctului a) si a vitezei relative (viteza a punctului bin raport cu

punctul a).

Sageata lantului in portiunea ab poate fi neglijata siaceastaportiune se poate considera ca o linie dreapta. Planul vitezelor seconstruieste tinand seama ca viteza

FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC

DINAMICA ACTIONARII IN LANT

TPA-0-DAL

Pag.29 2\8

este normala la raza punctului a, viteza este normala pe

directia, iar viteza este indreptata dupa directia lantului.

Daca se noteaza cu unghiul de inclinare a portiunii abfata deaza lantului si cu unghiul facut de raza punctului a cu normala ladirectia lantului, din planul vitezelor rezulta:

(1)Din figura se observa ca:


20/53

de unde:

unde:

- n este numarul de zale neghidatePentru buna functionare a transportorului este necesar ca laparasirea ghidajului de catre zona b, zalele: a- aflata in angrenare,b- libera si c- ghidata, sa fie coliniare.

Pentru aceasta este necesar ca distanta b sa fie cuprinsa intrevalorile razelor cercurilor circumscrise poligonului si inscrise inaceasta, adica:

,unde:

- z este numarul de dinti ai rotii de lant

In aceste conditii, unghiul este mic, termenul se poateneglija si relatia (1) devine:

FACULTATEA DE

UTILAJ TEHNOLOGIC

DINAMICA ACTIONARII INLANT

TPA-0-DAL

Pag.30 3\8

Daca se noteaza cu unghiul la centru facut de razele a doi

dinti vecini, viteza va fi minima pentru si maxima

pentru

Tinand seama de faptul ca , acceleratia lantului va aveavaloarea:

,

sau:In momentul prinderii articulatiei de catre roata, adica

pentru , acceleratia are valoarea:


21/53


22/53

Diagrama de variatie a vitezei si acceleratieilantului

;

unde:

- neste numarul de rotatii al rotii de actionare pe minut - veste viteza lantului, v=0,2m/s- zeste numarul de dinti ai rotii de lant, z=12

- leste pasul lantului, l=100mm

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA-0-DAL

Pag.32 5/8

In momentul premergator prinderii unei noi articulatii, asupra

lantului actioneaza forta de inertie:

In momentul imediat urmator prinderii unei noi articulatii a

lantului, acceleratia crescand de la la asupra lui va actionaforta de inertie:

Deci, in momentul prinderii unei noi articulati, asupra lantului va

actiona forta de inertie:

Cum acceleratia si deci si forta de inertie cresc instantaneu,pentru a se tine seama de caracterul instantaneu de aplicare afortei, este necesar ca valoarea obtinuta sa se mareasca de doua ori


23/53

si deci, in momentul prinderii unei noi articulatii asupra lantului vaactiona o forta dinamica F a carei valoare este:

Daca forta statica de tractiune din lant este , in momentulpremergator prinderii unei zale noi, forta de tractiune din lant va fi:

In momentul prinderii unei zale noi, forta de tractiune din lant vafi:

Avem:unde:Geste greutatea sarcinii si a organului de tractiune

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA-0-DAL

Pag.33 6/8

Deci:

(2)

Unde:Qeste productivitatea transportorului (t/h)qeste masa sarcinii pe unitatea de lungime, (kg/m)veste viteza organului portant, in (m/s)

este coeficientul de umplere

este coeficentul de micsorare a productivitatii


24/53


25/53


26/53

crt parametrului calcul

1 Pasul pe coarda p -egal cu pasullantului

M160-S-100-1

STAS10057/1\75

p = 100 mm

2 Diametrul nominal alelemantului de

agrenare s lantului

Conforf

STAS

10057/1-75

3 Nr dedintii ai rotii

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC

CALCULUL ROTII DE LANT

TPA-0-CRL

Pag.37 2/5

Nr

crt

Denumirea

parametrului

Simbol Formula de calcul Observatii

4 Caracteristicageometrica aangrenarii

5 Diametrul dedivizare inpasi(unitar) in

mm

6 Diametrulinscris in

poligonul dedivizare

unitar(in pasi) in

mm


27/53

7 Inaltimeadintelui la

poligonul dedivizare

unitar(in pasi) in

mm

8 Diametrul lavarf

9 Diametrul defund

10 Distanta dintrecentrele razelorfundului

locasului

e e= 0,005p

e= 0,005*100=0,5mm

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC


TPA-0-CRL

Pag.38 3/5

Nr

cr

t

Denumirea

parametrulu

i

Simbo

l

Formula de calcul Observati

i

11 Raza funduluilocasului

12 Jumatateaunghiuluiflancurilor

dintilor, in

grade

13 Unghiul deracordare a

flancurilor, in

grade

Pentru z=12, se alege:

14 Diametrul roleicalibru

15 Dimensiuneapeste role

M


28/53

16 Raza locasuluirolei

17 Unghiullocasului rolei

18 Distanta dintreecliseleinterioare ale

lantului

Conform

STAS10057/1-75

19 Latimea ecliseilantului

=51mmConform

STAS

10057/1-75

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC


TPA-0-CRL

Pag.39 4/5

Nr

crt

Denumirea

parametrului


20 Latimea dintelui Pentru lant varianta S:

21 Latimea varfuluidintelui

Pentru lant varianta S:

22 Latimeasuprafetei de

sprijin

23 Diametrulexterior al

obadei


29/53

24 Tesirea dintelui f

25 Raza de tesireminima

26 Raza deracordare la

obada rotiiPentru p>47,5

27 Toleranta bataiiradiale

28 Toleranta bataiifrontale

FACULTATEA DE

UTILAJ TEHNOLOGIC


TPA-0-CRL

Pag 40 5/5

CALCULUL GEOMETRIC AL ROTII DE LANT

Nr.

Crt

Denumirea

parametrului


1 Diametrulbutucului

2 Diametrulobadei

3 Grosimeadintelui

S

4 Diametrulalezajului(camp

de toleranta H7)5 Raza de

racordareR R=0,4*S

R=0,4*52,5=21

R=21mm


30/53

6 Lungimeabutucului

L L=(0,8...1,8)d

L=1,13*75=85

L=85mm

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA

Pag 41

DETERMINAREA REZISTENTELOR IN DIFERITESECTOARE

Cap V TPA-0-DRDS

1/5

Particularitatea transportoarelor cu placi articulate, consta inaceea ca sarcina si organul de tractiune executa o aceeasi miscare.

Deoarece sarcinile se deplaseaza fiind asezate pe organul detractiune (placile), atat ele cat si organele de tractiune au un acelasicoeficient de rezistenta la deplasare.

Rezistentele in sectoarele rectilinii orizontale se determina curelatia:

(1) [N]unde:

Leste lungimea portiunilor orizontale ale ramurii incarcate atransportorului , [m]

qeste greutatea sarcinii de transport, repartizata pe un metruliniar de lant, [kg/m]

este greutatea unui metru liniar de lant, [kg/m]weste coeficientul de rezistenta la deplasarea sarcinii

in care:este coeficientul de frecare de alunecare in articulatiile

zalelor lantului,

f este coeficientul frecarii de rostogolire dintre rolele lantuluisi ghidaj

deste diametru boltului sau a bucsei lantului, in mmDeste diametrul rolei lantului, in mmceste coeficientul care tine seama de frecarile suplimentare

dintre buzele rolei si ghidaje.


31/53

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC

DETERMINAREA REZISTENTELOR INDIFERITE SECTOARE

TPA-0-DRDS

Pag42

2/5

Pentru calcule preliminare valoarea coeficientului w, in functiede conditiile de lucru se indica : w=0,1.Avem:

q=11kg/m

L=12,02mInlocuind valorile obtinute in relatia (1) rezulta:

Rezistenta in sectorul rectiliniu orizontal pe ramura descarcatase va determina cu relatia:

Rezistenta in sectorul rectiliniu inclinat cu unghiul fata deorizontala se determina, pentru ramura incarcata, cu relatia :

l este lungimea sectorului inclinat, in mmq este greutatea pe unitatea de lungime a sarcinii, kg/m

este greutatea pe unitatea de lungime a lantului de tractiune,kg/m

w este coeficient de rezistenta la deplasare

este unghi de inclinare,l= 11,715m

FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC

DETERMINAREA REZISTENTELORIN DIFERITE SECTOARE

TPA-0-DRDS

Pag 43 3/5

Deci, rezistenta in sectorul rectiliniu inclinat, pe ramuraincarcata este:


32/53

Rezistenta in sectorul rectiliniu inclinat pentru ramuradescarcata se determina cu relatia: :

Determinarea valorii rezistentei in curba poate fi redusa laexaminarea urmatorului caz: lantul de tractiune se infasoara pe unghidaj curbiliniu fix.

Rezistenta la infasurare pe un ghidaj de abatere de formacurbilinie, ca in figura, avand raza de curbura R4049, se determinacu relatia:

, unde:

este efortul din ramura care se desfasoara, N

este efortul din ramura care se infasoara, N

Eforturile si se pot exprima in functie de eforturile dinpunctele de tangenta cu ghidajul. Eforturile din punctele de tangenta

cu ghidajul si se determina cu relatiile:

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC

DETERMINAREA REZISTENTELORIN DIFERITE SECTOARE

TPA-0-DRDS

Pag 44 4/5

unde:' este coeficientul de frecare din articulatia lantului, care se

ia '=0,30


33/53

este diametrul boltului lantului articulatDeste raza de curbura

k=0,01

este rezistenta la iesirea de pe ghidaj datorita frecarii in

articulatiile si are valoarea:

Rezulta, deci:

(1)

(2)Avand in vedere ca lantul aluneca pe ghidaj se poate scrie

legatura dintre si , cu ajutorul formulei lui Euler:

(3)unde:

este coeficient de frecare dintre ghidaj si lanteste unghiul de infasurare a lantului pe ghidaj

Din relatiile (1), (2) si (3) rezulta:

Deci, rezistenta la infasurare pe ghidajul de abatere va fi :

Efortul va fi egal cu suma rezistentelor care apar de-a lungul

traseului, incepand cu punctul de desfasurare a lantului de pe roatade actionare pana la sfarsitul traseului ghidajului de abatere (decurbura).

FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC

DETERMINAREA REZISTENTELOR

IN DIFERITE SECTOARE

TPA-0-DRDS

Pag 45 5/5


34/53

FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA

Pag 46

REZISTENTELE LA ORGANELE DE INFASURARE

Cap VI TPA-0-ROI

1/3

La rotirea organelor de infasurare(roata de lant) de catreorganul de tractiune(lantul) apar rezistente ca urmare a frecarilor inlagare si a rigiditatii organelor de tractiune.


35/53

Schema pentru determinarea rezistentelor la organele deinfasurare

Considerand initial, cu suficienta exactitate pentru calculetehnice, eforturile S si S' din ramurile organului de tractiune egaleintre ele si neglijand greutatea organului de infasurare, forta dinlagar va fi:

Rezistenta datorita fortei de frecare rezulta din conditia de

echilibru a organului de infasurare:

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC

REZISTENTELE LA ORGANELE DEINFASURARE

TPA-0-ROI

Pag 47 2/3

Rezistenta datorita rigiditatii organului de tractiune, ca urmare aschimbarii acestuia, este proportionala cu efortul dinorganul de

tractiune:

unde:

este coeficient de rigiditateRezistenta totala va fi:


36/53

unde:

este rezistenta specifica la organul de infasurareCa urmare, efortul in ramura organului de tractiune care se

desfasoara va fi:

(1)unde:c- reprezinta coeficientul de rezistenta la infasurare

c= 1,04 (din Masini de ridicat si transportat, N. Segall)Rezistenta opusa de organele de infasurare motoare (roata de

lant) poata fi determinata cu relatia:

(N)unde:

este coeficient de rezistenta

= 0,03

este efortul din ramura ce se infasoara pe roata deactionare, egal cu suma tuturor rezistentelor ce apar de-a lungultraseului transportorului.

FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC

REZISTENTELE LA ORGANELE DEINFASURARE

TPA-0-ROI

Pag 48 3/3

este efortul din ramura ce se desfasoara de pe roata deactionare.

este rezistenta la infasurare pe roata de actionareSe considera cunoscuta valoarea minima a efortului din organul

de tractiune . Efortul variaza intre 1000 si 5000 N, in functie delungimea instalatiei, de debit si incarcarea unitara. Se alege:

Dar,

Atunci, din relatia (1)


37/53

Rezistenta la infasurare devine:

FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA

Pag 49

REZISTENTELE LA INCARCARE

Cap VII TPA-0-RI

1/2

La incarcarea transportoarelor cu material in vrac, apar

rezistente ca urmare a frecarii dintre material si peretii laterali aijgheabului de incarcare si a frecarii dintre acestia si organul detractiune.

Tinand seama de inaltimea redusa a jgheabului se poate admitevariatia liniara a presiunii verticale, de la zero, la suprafata libera,

pana la valoarea la suprafata de contact cu organul de tractiune.Presiunea laterala medie pe un perete va fi:

unde:

este greutatea specifica a materialului,heste inaltimea jgheabului, h=4mkeste coeficient de mobilitate a materialului dat cu relatia:

in care:

este unghiul frecarii interioare a materialului

este unghi de surpare

Rezistenta va fi egala cu forta de frecare dintre material sicei doi pereti laterali ai jgheabului. Deci:


38/53

unde:

este coeficientul de frecare dintre material si peretiijgheabului.

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC

REZISTENTELE LAINCARCARE

TPA-0-RI

Pag 50 2/2

este lungimea jgheabului,Inlocuind numeric, se obtine:

Rezistenta data de frecarile dintre organul de tractiune si peretiilaterali ai jgheabului poate fi apreciata:

(N)

Rezistenta totala la incarcare va fi:

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC


TPA

Pag 5

DETERMINAREA PUTERI MOTORULUI SI AFORTELOR

Cap VIII TPA-0-DPMF

1/4

Pentru determinarea fortei de tractiune in lanturile de tractiune

se foloseste metoda conturului sau a "calculului dupa traseu".Pentru aceasta se imparte traseul in puncte caracteristice,

puncte care marcheaza inceputul fiecarei zone in lungul careiaefortul in banda variaza dupa aceeasi lege, numerotarea lorfacandu-se in sensul de deplasare a organului de tractiune,incepand din punctul din care acesta se desfasoara de pe organulde lucru motor.


39/53

Se scriu, pe rand, eforturile in punctele caracteristice, tinand

seama ca efortul , intr-un punct oarecare i este egal cu suma

efortului din punctul anterior i-1 si rezistentei pe sectoruldin punctele considerate.

Se tine seama de rezistentele locale. Diametrele organelor deinfasurare se neglijeaza, fiind mici in comparatie cu lungimeainstalatiei. Forta de tractiune va fi data de diferenta dintre eforturilein ramurile organului de tractiune din punctele in care acesta seinfasoara si se desfasoara de pe organul de tractiune motor.

Puterea motorului rezulta ca produs intre forta de tractiunesiviteza organului de tractiune, tinandu-se seama si de randamentulmecanismului de antrenare.

(1) [kW]

Unde: este forta de tractiune, in Nv este viteza organului de tractiune m/s

este randamentul mecanismului de antrenare,

Schema pentru calculul puterii motorului

FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC

DETERMINAREA PUTERI MOTORULUISI A FORTELOR TPA-0-DPMF

TPA-0-DPMF

Pag

52

2/4


40/53

este rezistenta in sectorul 0-1

(pentru ramura descarcata)

(pentru ramura incarcata/ descarcata)

Expresia fortei de tractiune este:

Inlocuind valorile obtinute in relatia(1) rezulta:

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC


TPA-0-DPMF

Pag

53

3/4


41/53

Se alege un motor electric asincron ASI-160L-42-8 conform

STAS6692-63Se cunosc: P=7,5kW

n=708rot/min=0,8

M=121kgConform STAS 11932-80 se alege un reductor conici-cilindric tip

2CH-N-160 cu urmatoarele caracteristici: P=6,4kWi=25n=750rot/min

A=760mm

Alegem cuplajul care face legatura intre motor si reductorulconico cilindric. Pentru alegerea cuplajului trebuie sa calculammomentul de lucru. Momentul de lucru se calculeaza cu relatia:

unde:

- este coeficient de siguranta

- este momentul de lucru/calcul

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA-0-DPMF

Pag54

4/4

Aleg cuplaj : CE - 5 - 40/42Alegem cuplajul care face lagatura intre raductorul conico-

cilindic si lantul de tractiune.

Avem:


42/53

Se alege: CE - 9 - 75unde: 9 este marimea cuplajului

75 este diametrul nominalFACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC


TPA

Pag 5

CALCULUL PENELOR SI RULMENTILOR

Cap IX TPA-0-CPR

1/2

Pentru diametrul arborelui d = 55mm, conform STAS 1004-81:b = 8mmh = 7mm

(mm)

Aleg: l = 20mm

Aleg pana C 8*7*20Pentru diametrul arborelui d = 65mm, conform STAS 1004-81b = 18mmh = 11mm

Aleg: l=70mmAleg pana A 18*11*70La alegerea corecta a rulmentului trebuie sa se tina seama nu

numai de forma lor constructiva , cat si de durabilitatea lor.Unde:

- este durabilitatea in ore de functionaren - este turatia arborelui (rot/min)


43/53

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC

CALCULUL PENELOR SIRULMENTILOR TPA-0-CPR

TPA-0-CPR

Pag56

2/2

p - este sarcina dinamica echivalenta (daN)

c - este capacitatea de incarcare dinamica de baza (daN)

- este sarcina radiala (daN)

- este sarcina axiala (daN)X - este factor radialY - factor axial

S-a stabilit urmatoarea relatie :

d = 65mm - este diametrul capatului de arbore

Capacitatea dinamica

p = 3 la rulmenti cu bile

Conform STAS 3918-80 aleg rulmenti oscilanti cu bile Rul 2213D= 120 mmB= 31 mm

r= 2,5 mmd= 65 mmFACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC


TPA

Pag 5

NOTE TEHNOLOGICE PENTRU ARBORE CAP 1/3


44/53


45/53


46/53

[m/min]Timpul de baza:

[min]l - este lungimea de prelucrat

- este distanta de intrare ,respectiv de iesire dinprelucrare

- numarul de treceriS - este avansuln - este turatia

Timpul auxuliar:

Unde:

- este timp consumat cu prinderea desprinderea piesei indispozitiv, s

- este timp consumat cu comenda masinii, s

- este timp consumat cu complexe manuiri kegate defaza, s

- timp consumat cu masuratori de control, s FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA

Pag 60

CAIET DE SARCINI

TPA-0-CS

1/7

Transportorul cu placi articulate pentru transportul calcarului lamorile de sfaramare in procesul de fabricare a cimentului este oinstalatie de transport continuu, folosita in industria materialelor deconstructii.

Prezentul proiect are ca obiect un transportor cu placi articulateutilizat pentru deplasarea blocurilor de calcar atat pe orizontala, catsi pe verticala. Pe verticala transportul are loc sub un unghi caretrebuie sa nu fie prea mare pentru ca blocurile de calcar sa nuinceapa sa alunece pe organul de tractiune.

Transportorul cu placi articulate pentru transportul calcarului areurmatoarea componenta:


47/53

lanturi de tractiune articulate cu placute mecanism de actionare roti de clichetCARACTERISTICI TEHNICE

Debit transportat.................. Viteza de transport.............. 0,2m/s Material transportat............. calcar

Greutate volumetrica........... Lungimea de transport......... 25000mm Latimea placilor metalice.... 650mm Inaltimea de transport......... 7000mm

Inclinare...............................

FACULTATEA DE

UTILAJ TEHNOLOGIC

CAIET DE SARCINI

TPA-0-CS

Pag

61

2/7

CARACTERISTICILE MATERIALULUI DE TRANSPORTAT

Granulatia maxima

Granulatia volumetrica

Unghiul de taluz natural Coeficientul de mobilitate k=0,17Lista furnizorilor pentru unele subansamble

Motor electric "Neptun " Campina Rulment oscilant cu bile "Rul" Brasov

Instructiuni de montaj

Executantul este obligat, inainte de expedierea utilajului labeneficiar sa faca premontajul la locul de executiepentru verificarea,ajustarea si marcarea reperelor principale.


48/53


49/53

Repararea prin sudare a arborilor nu este permisa. Electroziipentru sudura se aleg functie de materialul utilizat.

Inainte de asamblare se face o verificare a pieselor careformeaza ajustaje. In lagarele cu rulmenti se introduce unsoare,minim 50% din capacitatea libera. Fiecare rola complet asamblatanu trebuie sa prezinte batai axiale si radiale mai mari de 0,5mm.

La asamblatea rolelor se tine seama ca piesele in rotatie sa nuatinga piesele fixe. Fiecare rola dupa asamblate se supune la unrodaj de cel putin 24 ore.

Introducerea si scoaterea rolelor din locasurile suporturilor trebuiesa se faca usor.

Suprafata de asezare pentru reductorul de turatie trebuie sa sefaca intr-un acelasi plan orizontal, care trebuie sa(se faca intr-unacelasi plan) fie paralel cu planul orizontalformat de suprafetele de

asezare al motorului.Axa de rotatie a motorului electric este coaxiala cu axa de mare

turatie la reductor.Grupul de antrenare trebuie supus la o proba de functionare in

gol de 24 ore, urmarindu-se inlaturarea :

FACULTATEA DE

UTILAJ

TEHNOLOGIC

CAIET DE SARCINI

TPA-0-CS

Pag 64 5/7

incalzirii reductorului peste limitele permise

frecarii pieselor in rotatie de cele fixe zgomotelor anormale

La piesele executate prin sudare nu se vor accepta defecte desudura conform STAS 9101-71.

Tehnologia de sudura va uramarii pe cat posibil sa evitedeformatiile. Toate piesele realizate atat prin sudura sau prelucrarimecanice vor fi supuse controlului tehnic de calitate inainte de a fimontate in subansamble.

Cuplajul elastic este realizat din OLC 35, iar avantajul folosiriicuplajelor elastice este ca permit o compensare a unor mici

inexactitati in montarea arborilor.Ungerea rulmentilor se face cu unsoare RUL100 Ca3 STAS1608-

72. lipirea aparatorilor de panza se va face cu prenandez.Instructiuni de exploatare


50/53

Se face rodajul transportorului cu placi articulate in gol, pentru averifica incalzirea lagarelor, functionarea corecta a transmisiei,functionarea ungerii. Se verifica rigiditatea cadrului de sustinere.

Inainte de pornirea masinii se acorda o atentie deosebitaorganului de tractiune(lantului) si sistemului de ungere.

Lanturile de tractiune nu trebuie intinse exagerat, deoarececonsumul de energie creste continuu, slabeste jocul de asamblare silantul devine foarte sensibil fata de

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC

CAIET DE SARCINI

TPA-0-CS

Pag 65 6/7

montarea incorecta a rolelor. Prin intinderea exagerata a lantului semicsoreaza sectiunea acestuia, ceea ce atrage dupa sine scadereaproductivitatii instalatiei.

In timpul functionarii transportorului cu placi articulate trebuieurmarit ca toate rolele sa se invarteasca.

In cazul unei functionari de durata a transportorului, reviziileperiodice, lucrarile de curatire si reconditionare, a ungerii, trebuie sase execute la urmatoarele intervale:

pentru role.........................................6 luni pentru elementele transmisiei...........20 ore functionare

Dupa prima luna de functionare, transportorul cu placi trebuieverificat cu amanuntire :

asamblarile mecanice si baia reductorului se spala cupetrol spalarea rulmentilor cu benzina se schimba intregul lubrifiant

La intervale de timp trebuie sa se faca urmatoarele operatii : verificarea strangerii suruburilor; ungerea mecanismelor verificarea etansarii lagarelor si reductorului; intinderea lagarelor de tractiune; verificarea gradului de uzura a lanturilor;

verificarea starii de functionare a motorului electric;

FACULTATEA DE

UTILAJTEHNOLOGIC

CAIET DE SARCINI

TPA-0-CS

Pag

66

7/7

evaluarea materialului cazut sub transportorul cu placiarticulate, din diferite motive.


51/53

Pentru verificarea reviziilor si reparatiilor, personalul manevrantnu are voie sa-si exercite funcia fara instructaj privind protectiamuncii.Pentru ca sa fie permisa interventia privind functionarea, intretinereatransportorului cu placi articulate, acesta trebuie sa se gaseasca inrepaus. Personalul care controleaza transportorul cu banda trebuiesa fie calificat in aceasta specialitate.

Beneficiarul este obligat sa redacteze instructiuni speciale privindtehnica securitatii si protectiei muncii, pe care sa le afiseze in locurivizibile o data cu darea in exploatare a transportorului cu placiarticulate.

In vederea prevenirii incendiilor si a scurtcircuitelor, este interzisa se lucra cu legaturi improvizate la instalatia electrica atransportorului cu placi articulate.

Prevenirea si lichidarea incendiilor se poate face prin : controlul aglomerarii materialului oprirea transportorului pe traseu.

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC


TPA

Pag 6

BIBLIOGRAFIE

TPA-0-B

1/2

1 . Stefanescu; I. Crudu; - Atlas reductoare , Editura Didactica siPedagogica Bucuresti

D. Panturu; L. Palaghian

2. Heinrich Segall - Masini de ridicat si de transportat pentruconstructii, instalatii de

transport continu, UTCB Bucuresti , 1988

3. Mircea Alamoreanu - Albumul de desene si elementetipizate pentru masini de ridicat

Bucuresti 1988


52/53

4. M. Gafiteanu - Organe de masini volumul I , EdituraTehnica 1983

5. M. Gafiteanu - Organe de masini volumul II ,Editura Tehnica 1983

6. A.O. Spivacovschi - Masini de ridicat si transportat , EdituraDidactica si Pedegogica

Bucuresti

7. Heinrich Segall - Masini de ridicat si te transportat pentruconstructii, UTCB

Bucuresti 1988

FACULTATEA DEUTILAJ

TEHNOLOGIC

BIBLIOGRAFIE

TPA-0-B

Pag68

2/2

8. V. Olariu , E Apostol - Masini de ridicat si transportat,Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti 1963

9. Ministerul Industriei Construciei de Masini - Indrumatot pentruconstructia lagarelor cu rulmenti

10. M. Posea - Organe de masini simecanisme.Indrumator de proiectare 1982

Pentrul uzul studentilor

11. Institutul Roman de Standartizare - Colectia de standarte pentru

Organe de Masini

Vol I a; I b,c;II d; III c.

12. Zevedei N. - Tehnologia fabricari si repararii utilajuluitehnologic, UTCB,

Bucuresti 1985


53/53

13. Facultatea de Utilaj Tehnologic - Caiet de sarcini pentru proiecte dediploma , UTCB

Bucuresti 1988

Model Proiect Licenta Conveior Cu Placi

Documents

Transcript of Model Proiect Licenta Conveior Cu Placi