Model Portofoliu+Modul3+Posdru

61
PORTOFOLIU NUMELE CURSANTULUI: XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX DENUMIREA PROGRAMULUI: Modulul 3, MANAGEMENTUL CLASEI –GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE CRIZĂ (program de formare continuă / 56h / 15 CPT) PERIOADA DE DESFĂȘURARE: 23. 07. 2012 - 05. 08. 2012 CENTRUL DE FORMARE: Colegiul National "Mihai Viteazul", Bucuresti 1

description

POSDRU

Transcript of Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Page 1: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

PORTOFOLIU

NUMELE CURSANTULUI: XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

DENUMIREA PROGRAMULUI: Modulul 3, MANAGEMENTUL CLASEI –GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE CRIZĂ

(program de formare continuă / 56h / 15 CPT)

PERIOADA DE DESFĂȘURARE: 23. 07. 2012 - 05. 08. 2012

CENTRUL DE FORMARE: Colegiul National "Mihai Viteazul", Bucuresti

FORMATOR: conf. univ. dr. Teodora VĂTUIU

1

Page 2: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Cuprins

DISCIPLINA 1. FUNDAMENTE CLASICE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI ŞI GESTIONĂRII SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

Tema 1.1. Delimitări conceptuale: management general; managementul organizaţiei şcolare; managementul clasei de elevi. Roluri, competenţe şi atribuţii ale cadrelor didactice în managementul clasei de elevi

1.1.1. Elemente de management general / management al organizaţiei şcolare. Specificul managementului clasei de elevi

Activitatea practică APS-1 – Analiză şi dezbatere interactivă comparată, cu exemple din practica profesională personală ........................................................................................... 5

1.1.2. Roluri, competenţe şi atribuţii ale cadrelor didactice în managementul clasei de elevi

Activitatea practică APS-2 – AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici în managementul clasei ................................................................................................................. 7

Tema 1.2. Dimensiuni ale managementului clasei de elevi: ergonomică; psihologică; socială; normativă; operaţională; inovatoare

1.2.1. Arhitectura de ansamblu a modelului; viziune; structură Activitatea practică APS-3: Analiza critică a modelului de management al clasei

bazat pe dimensiuni şi dezbatere interactivă comparată: valenţe SWOT / PEST relevante..... 81.2.2. Elemente specifice, pe componente: dimensiunea ergonomică; dimensiunea

psihologică; dimensiunea socială; dimensiunea normativă; dimensiunea operaţională; dimensiunea inovatoare

Activitatea practică APS-4 – De la tradiţie la inovaţie în managementul clasei de elevi: soluţii viabile şi repere socio-culturale semnificative (portofoliu de bune practici) ....... 9

Activitatea practică APS-5. Elaborarea unui studiu de caz ce problematizează o dimensiune a managementului clasei, la alegere; structura studiului de caz ....................... 14

Tema 1.3. Statusuri, roluri şi relaţii sociale în clasa de elevi. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi

1.3.1. Managementul instruirii şi al problemelor disciplinare Activitatea practică APS-6 – Analiză şi dezbatere interactivă: strategii de intervenţie

pentru managementul problemelor disciplinare – situaţii specifice, soluţii, rezultate ......... 15

1.3.2. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi: relaţii şi interacţiuni educaţionale

Activitatea practică APS-7: Eseu auto-reflexiv: Eu şi elevii mei - valenţe etice, formative şi afective ale prestaţiei profesionale proprii în clasa de elevi ............................... 18

2

Page 3: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Activitatea practică APS-8: AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) în gestionarea situaţiilor de conflict şi/sau criză în clasa de elevi .......... 20

DISCIPLINA 2. MODELE ALE EDUCAŢIEI NON-FORMALE ÎNMANGEMENTUL CLASEI ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

Tema 2.1. Educaţie centrată pe valori. Delimitări conceptuale. Avantaje şi limite ale aplicării metodelor educaţiei non-formale în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză

2.1.1. Valori în educaţie. Educaţie centrată pe valori Activitatea practică APS-1 - Forme CU fond: valori pe care le slujim Analiză şi

dezbatere interactivă despre valorile pe care şcoala le cultivă în mod real .......................... 242.1.2. Elemente specifice şi strategii didactice ale educaţiei non-formale aplicabile în

managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de crizăActivitatea practică APS-2 - 99-1 – exerciţiu de optimism bine temperat: dar dacă,

totuşi?!... Exerciţiu de învăţare colectivă pe baza principiului transferului de bune practici ................................................................................................................................................ 28

Tema 2.2. Un cadru de lucru pentru managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză: EPTP – EU; PERCEPŢII; TRANZACŢII; POLARITĂŢI. model; aplicaţii

2.2.1. Arhitectura modelului: viziune; principii; structură Activitatea practică APS-3 - SWOT EPTP Analiză şi dezbatere interactivă despre

punctele tari, vulnerabilităţile, oportunităţile şi ameninţările aplicării modelului EPTP în managementul clasei şi gestionarea situaţiior conflictuale / de criză ..................................... 30

2.2.2. Elemente specifice, pe componente: eu; percepţii; tranzacţii; polarităţi Activitatea practică APS-4 - Oglinda EPTP Exerciţiu de învăţare colectivă:

inventar EPTP personal de tip puncte tari / punct de îmbunătăţit........................................ 35

Tema 2.3. Scenarii EPTP aplicabile în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză: structură; analiză critică; avantaje şi limite

2.3.1. Fereastra Johari: concept; structură; aplicaţii Activitatea practică APS-5 - Putem să nu ştim că nu ştim? Analiză şi dezbatere

interactivă pe bază de exemple a ferestrei Johari, cu accent pe posibile situaţii de tip unghi mort în practica profesională a managementului clasei şi gestiunii situaţiilor de criză .........36

2.3.2. exemple de scenarii EPTP (exerciţi de reflecţie personală) Activitatea practică APS-6 - Tranzacţii şi polarităţi semnificative în managementul

clasei şi gestionarea situaţiilor de criză exerciţiu de învăţare colectivă şi de creare a unui portofoliu cumulativ (pe principiul cirochinelui) de bune practici ...................................... 38

3

Page 4: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

DISCIPLINA 3. ELEMENTE DE FACILITARE (COACHING) CU APLICAŢII ÎN GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

Tema 3.1. Facilitare (coaching): delimitări conceptuale. Avantaje şi limite ale aplicării modelelor de facilitare (coaching) în managementul clasei şi gestionarea situaţilor de criză

3.1.1. Coaching: delimitări conceptuale. Teoria X/Y: principii de lucru Activitatea practică APS-1 - De la X la Y Analiză şi dezbatere interactivă, pe bază

de exemple, despre contexte, comportamente si decizii specifice Teoriei X şi Teoriei Y în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză .......................................................... 40

3.1.2. Instrumentar de facilitare (coaching); relaţii; comunicare; întrebări; contract psihologic

Activitatea practică APS-2. Facilitare (coaching) şi mentorat: relaţii, dialoguri, întrebări, soluţii Exerciţii şi aplicaţii relevante pentru poziţionarea eficientă a interlocutorilor în situaţii conflictuale / cu potenţial de criză .......................................................................... 40

Tema 3.2. Scenarii de facilitare (coaching): structură; analiză critică; avantaje şi limite 3.2.1. Cadrul de analiză critică; părţi; interese; opţiuni; decizii; impact; lecţii Activitatea practică APS-3: AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi

consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) în gestionarea situaţiilor de conflict şi/sau criză în clasa de elevi, produs al grupei de cursanţi ............................................................................................................... 42

3.2.2. Exemple de scenarii: proiecte şcolare; conversaţii dificile;dezvoltare personală etc.

Activitatea practică APS-3: AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) în gestionarea situaţiilor de conflict şi/sau criză în clasa de elevi, produs al grupei de cursanţi ................................................................................................................ 43

4

Page 5: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

DISCIPLINA 1. FUNDAMENTE CLASICE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI ŞI GESTIONĂRII SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

Tema 1.1. Delimitări conceptuale: management general; managementul organizaţiei şcolare; managementul clasei de elevi. Roluri, competenţe şi atribuţii ale cadrelor didactice în managementul clasei de elevi

1.1.1. Elemente de management general / management al organizaţiei şcolare. Specificul managementului clasei de elevi

Activitatea practică APS-1 Orice reformă trebuie să înceapă şi să se sfârşescă cu dascalul.Profesorul este figura

centrală a reformei educationale contemporane. El isi asuma o multitudine de roluri a caror exercitare este dependenta de personalitatea lui.

In scoala, el este conducatorul activitatii didactice ce se desfasoara in vederea realizarii obiectivelor prevazute in documentele scolare. Anita E. Woolfolk atribuie profesorului urmatoarele roluri:

- expert al actului de predare-invatare;- lider de grup;- consilier;- model prin întreaga sa personalitate, prin actiunile si comportamentul sau;- profesionist reflexiv;- manager;În sistemul social de educatie si invatamant profesorii trebuie să se raporteze la cei pe

care ii educa, să stabileasca relatii de cooperare cu elevii si parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatii.Ei nu educa numai la catedra, in clasa, ci si prin fiecare contact relational cu copiii si parintii desfasoara o munca de crestere si dezvoltare, de conducere si directionare.Activitatea cadrelor didactice se desfasoara in fata unor individualitati psihice umane in formare.De aici deriva necesitatea unei maxime responsabilitati fata de comportamentele si interventiile educatorului.

Pentru a putea raspunde atator cerinte si articula oferta să comportamentala unor solicitari diverse, el trebuie să aiba constiinta misiunii sale, are obligatia de a observa si evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudinea de a organiza si regiza procesul de instruire.

Calitatile cadrului didactic fara de care invatarea n-ar functiona sunt:a) Competenta in domeniu . Profesorul trebuie să stapaneasca cunostintele dintr-un

anumit domeniu, pentru a putea selecta cele mai bune informatii, date, exemple, garantand continutul stiintific al predarii. Dar, asa cum a aratat Barr, bunapregatire de specialitate nu garanteaza rezultate bune in invatarea scolara.

b) Competenta psihopedagogica . Aceasta calitate este ceruta mai ales de noile orientari ale inbvatamantului care este „centrat” pe elev. Pregatirea psihopedagogica este importanta atat pentru optimizarea invatarii, cat si pentru sprijinirea dezvoltarii psihice si a structurii personalitatii.

5

Page 6: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

c) Competenta psohologica . Transformarea clasei de elevi intr-un grup educational este o sarcina foarte importanta a profesorului care devine principalul manager al clasei si care trebuie să instaleze un climat socio-afectiv pozitiv, stimulativ si securizant.

Dezirabile pentru activitatea scolara sunt considerate de catre C. Rogers a fi sinceritatea, valorificarea a ceea ce sunt si pot elevii, empatia cadrului didactic.

Ansubel si Robinson considera ca „afectiunea profesorului coreleaza cu randamentul la invatatura al elevilor. Un bun profesor rezoneaza afectiv cu nevoile, dorintele si asteptarile elevilor.

Cercetarile au demonstrat ca orizontul cultural larg al profesorului si deschiderea să spre nou pot influenta pozitiv pe elevii creativi, inovativi.

O componenta de baza a personalitatii profesorului este chiar nivelul dezvoltarii aptitudinilor pedagogice care se formeaza in timp si se maturizeaza prin exercitarea profesiei, interval in care fiecare cadru didactic isi elaboreaza un stil propriu de predare si relationare cu elevii. Stilul didactic al profesorului are influente semnificative asupra elevilor. Un profesor competent opteaza pentru stilul democratic care duce la obtinera unor rezultate bune si foarte bune de catre elevi, dar in anumite situatii imbina acest stil cu cel autoritar sau cel laissez-faire.

Sunt si particularitati ale personalitatii profesorului care pot avea efecte negative asupra copiilor si adolescentilor. Foarte daunatoare in invatarea scolara sunt severitatea absoluta, tendinta spre critica accentuata, lipsa de rabdare si exigentele prea mari care pot afecta eficienta muncii elevilor si relatiile interpersonale cu ei.

„In evaluarea profesorilor nu trebuie să se plece de la trasaturi in sine, ci de la calitati in actiune, valorificate in munca scolara. Aceste insusiri si atitudini sunt cel mai bine sesizate de catre beneficiarii lor, de catre elevi.” (A.Neculau, 1979, p158)

In activitatea instructiv-educativa cu clasa de elevi, cadrul didactic are urmatoarele roluri(comportamente fundamentale):de planificare, organizare, comunicare, conducere,

6

Page 7: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

coordonare, indrumare, motivare, consiliere,control si consiliere.Analiza actiunilor si interventiilor pedagogice ale cadrelor didactice a condus la concluzia ca toate acestea sunt de natura manageriala.In procesul de invatamant „conducerea” se realizeaza asupra personalitatilor in formare ale copiilor si tinerilor,drept pentru care nu sunt admise esecurile, ele avand consecinte individuale si sociale nefaste.

In concluzie, perspectivele de abordare ale activitatilor din clasa de elevi intr-o formula noua si moderna, aceea a managementului clasei, vin in intampinarea unei nevoi obiective de perfectionare si de eficienta.

1.1.2. Roluri, competenţe şi atribuţii ale cadrelor didactice în managementul clasei de elevi

Activitatea practică APS-2 – AŞA DA! AŞA NU!

Autoritatea excesivă din partea cadrului didactic nu aduce nimic pozitiv.Pentru a ne simţi bine în clasă, stabilim împreună câteva reguli. Acestea trebuie să fie pozitive, clare, simpleşi concrete. De exemplu : „Nu vorbim unii peste alţii pentru că nu ne înţelegem”. Când apreciem un elev, nu ne limităm la cuvântul „BRAVO!” ci spunem ce anume ne-a mulţumit.. Elevul trebuie să ştie ce anume a făcut bine.

Pentru încurajarea elevilor timizi, stabilim un contact vizual de la acelaşi nivel, îl încurajăm să răspundă, îl apreciem pentru cel mai mic progres, încurajăm elevul să intre în situaţii sociale pe care le evită, lăudăm efortul copilului de a face schimbări în comportamentul său, nu-l pedepsim pentru refuzuri sau evitări.

Pentru a reduce îngrijorarea copilului îl lăsăm să acţioneze în ritmul lui, nu-l certăm pentru că îi este frică.

Captarea atenţiei pe parcursul întregii activităţi reprezintă cheia de a preda cu succes.

7

Page 8: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Nu sunt recomandate expresii de tipul „ Nu aveţi voie să....!”, „ Nu accept să....!”, tonul ridicat, sugestii negative. Captarea atenţiei se realizează prin promiterea unor satisfacţii legate de dorinţele şi interesele specifice vârstei, vocea credibilă este cea care are puţine modulaţii.

În timp ce copiii lucrează nu este recomandat să ne mişcăm, ci doar să-i urmărim cum lucrează, astfel îi descurajăm pe cei care au tendinţa de a vorbi.Nu este recomandat să mişcăm capul, corpul sau braţele în timp ce vorbim, nimic nu trebuie să distragă atenţia copiilor.

Reuşita acestui moment depinde de experienţa învăţătorului, ingeniozitatea acestuia, abilităţile sale empatice.

Tema 1.2. Dimensiuni ale managementului clasei de elevi: ergonomică; psihologică; socială; normativă; operaţională; inovatoare

1.2.1. Arhitectura de ansamblu a modelului; viziune; structură

Activitatea practică APS-3: Analiza critică a modelului de management al clasei bazat pe dimensiuni şi dezbatere interactivă comparată: valenţe SWOT / PEST relevante

PUNCTE TARI (STRENGTH)

VULNERABILITATI (WEAKNESS)

- Dorinta de apropiere / schimbare - Entuziasmul - Necesitatea (dorinta) de imbunatatire a activitatii

- Creare relatiei pe orizontala, de apropiere A – A - Eficienta personala (timp, satisfactie) - Viziune avangardista (sa ne reinventam)

- Comoditate - Disponibilitate interioara, teama de nou

Limbaj adecvat varstei Acuratetea perceptiei Echilibru intre teorie si practica

Constrangere Lipsa resurse, Lipsa timp

OPORTUNITATI (OPORTUNITIES)

AMENINTARI (THREATS)

- Motiveaza - Atmosfera prielnica, calda, atractiva - Stimularea calitatilor individuale (creative, artistice, emotionale)

- Elevii raspund la stimuli de coercitie si nu la stimuli de discutii motivante - Acces la alt tip de informatii care ii contamineaza - Profita pentru a se impune, pentru a se disculpa in legatura cu indatoririle lor

Comunicare corecta Diseminare de bune practice Cresterea interesului, a curiozitatii, a dorintei de a sti.

Neseriozitate Pasivitate Dezordine Dezinteres Caracterul conservator al sistemului

8

Page 9: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

1.2.2. Elemente specifice, pe componente: dimensiunea ergonomică; dimensiunea psihologică; dimensiunea socială; dimensiunea normativă; dimensiunea operaţională; dimensiunea inovatoare

Activitatea practică APS-4 – De la tradiţie la inovaţie în managementul clasei de elevi: soluţii viabile şi repere socio-culturale semnificative (portofoliu de bune practici)

În sistemul social de educaţie şi învăţământ profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relaţii de cooperare cu elevii şi părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă numai la catedră, în clasă, ci prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi direcţionare. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară în faţa unor individualităţi psihice umane în formare. De aici derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi faţă de comportamentele şi intervenţiile educatorului.

Majoritatea analizelor care s-au circumscris problemelor anterioare au evidenţiat o serie de multiplicări ale planurilor de referinţă implicate în actiunea educativa. Sinteza logică a materialelor investigate ne permite să relevăm următoarele roluri (comportamente fundamentale) ale cadrului didactic în activitatea instructiv-educativă cu clasa de eleviplanificare: activităţile cu caracter instructiv şi educativ, determină sarcinile şi obiectivele pe variate niveluri, îşi structurează conţinuturile esenţiale şi alcătuieşte orarul clasei, etc.;organizare: activităţile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile şi formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui şi determina climatul şi mediul pedagogic;comunicare: informaţiile ştiinţifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabileşte canalele de comunicare şi repertoriile comune. Activitatea educativă implica de altfel şi un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formulării întrebărilor dar şi prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor (merită să subliniem de asemenea şi stimularea elevilor în facilitarea procesului de punere a întrebărilor). Dialogul elev-profesor necesită un climat educaţional stabil, deschis şi constructiv;conducere: activitatea desfăşurată în clasă direcţionând procesul asimilării dar şi al formarii elevilor prin apelul la Normativitatea educaţională. Durkheim defineşte conduita psiho-pedagogică a educatorului prin intermediul noţiunii de "dirijare" care facilitează construcţia sentimentelor şi a ideilor comune;coordonare: în globalitatea lor activităţile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanenţă realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi contribuind la întărirea solidarităţii grupului;îndrumare: elevii pe drumul cunoaşterii prin intervenţii punctuale adaptate situaţiilor respective, prin sfaturi şi recomandări care să susţină comportamentele şi reacţiile elevilor;motivare: activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive şi negative; utilizează aprecierile verbale şi reacţiile nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric prin serii de intervenţii cu caracter umanist tendinţele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează şi manifestă solidaritate cu unele momente sufleteşti ale clasei;consiliere: elevii în activităţile şcolare dar şi în cele extraşcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală şi axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenţia educatorului în orientarea şcolară şi profesională dar şi în cazurile de patologie şcolară

9

Page 10: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

control: elevii în scopul cunoaşterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor precum şi nivelele de performanţă ale acestora. Controlul nu are decât un rol reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii elevilorevaluare: măsura în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă au fost atinse prin instrumente de evaluare sumativă, prin prelucrări statistice ale datelor recoltate şi prin elaborarea sintezei aprecierilor finale. Judecăţile valorice pe care le va emite vor constitui o bază temeinică a procesului de caracterizare a elevilor.

Dimensiuni manageriale ale procesului instructiv:

a). Managementul ritmului procesului de instruire se referă la modul în care profesorul coordonează şi direcţionează ritmul activităţilor în timpul orei:

1.Evitarea discontinuităţii: schimbarea bruscă a tipului de activitate – profesorul intervine brusc într-o activitate în desfăşurare fără a anunţa acest fapt şi oferă sugestii pentru o altă activitate abandonarea temporară a unui tip de activitate – profesorul lasă o activitate suspendată, trece la alta şi revine la activitatea iniţială abandonarea aparentă a unui tip de activitate şi revenirea bruscă după un interval de timp – variantă a tipului anterior de discontinuitate: profesorul termină în aparenţă o activitate, începe alta şi revine pe neaşteptate la prima abandonarea unui tip de activitate înainte de finalizarea acestuia – profesorul abandonează o activitate, trece la alta şi nu revine la prima 2.Evitarea încetinirii ritmului supraîncărcarea – intervine când profesorul este prea plictisitor supraîncărcarea prin exces de explicaţii – profesorul acordă prea mult timp indicaţiilor şi explicaţiilor supraîncărcarea prin exces de amănunte – profesorul devine excesiv de preocupat de detalii, în detrimentul ideii principale încetinirea ritmului prin utilizarea excesivă a materialului şi echipamentelor aferente – profesorul utilizează materiale didactice şi echipamente în mod excesiv, distrăgând atenţia elevilor de la conţinutul comunicat fragmentarea inutilă a activităţii – o activitate este prezentată fragmentat, deşi natura ei nuimplică acest tip de abordare

b).Promovarea activităţilor în grup: se referă la capacitatea profesorului de a capta şi menţine atenţia grupului pe parcursul activităţilor din timpul orei managementul tipului de grup cu care se lucrează managementul responsabilităţilor la nivel de grup managementul atenţiei

c).Coordonarea structurii grupului Profesorul poate face apel la o gamă variată de reacţii pentru a suscita şi a menţine atenţia

grupului pe parcursul orei. Câteva dintre tehnicile relaţiei profesor-elev în această direcţie sunt: distribuirea echitabilă a ocaziilor de afirmare a elevului („Voi fi solicitat în timpul acesteiore”) ajutorul acordat individual membrilor grupului („Profesorul este preocupat de mine şi vrea să reuşesc”) explorarea posibilităţilor latente – („Am timp să mă gândesc”)

10

Page 11: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

investigarea comportamentului profesorului – („Profesorul face eforturi speciale ca să mă ajute să răspund”) problematizarea la nivel superior – („Profesorul se aşteaptă să gândesc la această problemă”) aprobarea sau corectarea activităţii elevului („Mi se va spune cu promptitudine dacă activitatea mea este acceptabilă sau nu”) lauda („Profesorul este deosebit de mulţumit de activitatea mea”) conştientizarea motivelor de laudă („Profesorul îmi va spune motivul/ele pentru care este mulţumit de realizările mele la oră”) atenţia faţă de ceea ce au de spus elevii („Profesorul este interesat de ceea ce am de spus”) acceptarea sentimentelor elevilor („Profesorul îmi înţelege sentimentele şi mi le respectă”) raporturile proxemice cu elevii („Profesorul este apropiat de mine, dar nu mă deranjează”) respectul / politeţea faţă de elevi („Profesorul mă respectă”) interesul personal faţă de elevi („Sunt mai mult decât un elev pentru profesorul meu; acesta îmi face complimente”) afecţiunea („Profesorului îi place de mine/ mă apreciază”) amânarea unei reacţii („Profesorul este nemulţumit de ceea ce fac, dar nu este nemulţumit de mine ca persoană”) coordonarea graduală a responsabilităţilor: profesorul creează sentimentul că fiecare este responsabil de ceea ce se întâmplă la nivel de grup, prin creşterea nivelului de interacţiune şi feedback pentru toţi elevii. Astfel, elevii vor încerca un sentiment de împlinire şi de responsabilitate, pentru că se simt importanţi în interiorul grupului; în felul acesta creşte receptivitatea.

menţinerea atenţiei prin mişcările profesorului în clasă, gestică, modulaţii vocale, contact vizual. 3.Evitarea saturaţiei (plictisului)se referă la abilitatea profesorului de a reduce la minimum plictisul care poate interveni în timpul unei activităţi în clasă. Aceasta se poate realiza prin abordarea progresivă a activităţilor, prin crearea varietăţii şi provocarea studenţilor.

prezentarea progresivă a materialului de studiu – restructurarea programei când nu se înregistrează progrese în procesul instructiv, fie din cauza refuzului manifestat de elevi în raport cu o anumită tematică, fie din cauza oboselii acestora, varietatea – stârnirea interesului şi implicarea elevilor în activităţi care solicită spiritul de cercetare şi interesul provocarea – utilizarea de materiale şi antrenarea în activităţi care îi provoacă pe elevi să iasă din rutina şcolară Prezentarea succesivă a activităţilor şi integrarea activităţilor instructive suplimentare

4.Coordonarea recapitulării zilnice a materiei are în vedere organizarea unor şedinţe recapitulative zilnice

Şedinţele recapitulative zilnice pot furniza un punct de plecare pentru învăţarea unor noţiuni noi. Acestea constituie o metodă bună de cuantificare a responsabilităţii, dar nu trebuie să fie plictisitoare sau repetitive. Pentru a menţine interesul elevilor pentru recapitulare, profesorul trebuie să evalueze noua lecţie şi să adapteze recapitularea la specificul acesteia. De exemplu, prezentarea „recitativă” a unei informaţii factuale se poate face prin tehnica jocului, în timp ce pentru activităţile în grup şi rezumate se pot utiliza tabla şi creta.

11

Page 12: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

5.Coordonarea recapitulării prezentărilor/ lecţiilor propriu-zise:Coordonarea recapitulării prezentărilor / lecţiilor propriu-zise: profesorul îi poate ajuta pe elevi să înveţe cum să asculte şi să ia notiţe cu ajutorul unor strategii. Prin raportarea lecţiei noi la cunoştinţele anterioare îi va ajuta pe elevi să-şi menţină atenţia. De asemenea, o lecţie poate fi predată într-un mod mai atractiv prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale şi a unor materiale suplimentare scrise, prin mişcarea profesorului prin clasă şi schimbarea distanţei dintre profesor şi elev, prin invocarea numelor elevilor din clasă în exemplele date. În timpul unei expuneri sau prezentări, gradul de receptare a materialului predat trebuie verificat permanent.

6.Coordonarea lucrului individual în clasă prezentarea sarcinilor de lucru: se prezintă în mod explicit scopul activităţii, precum şi strategiile cognitive utilizate pentru a ajuta elevii să-şi focalizeze activitatea în direcţia dorită; monitorizarea performanţei: după enunţarea sarcinilor de lucru, se acordă un interval de timp pentru ca toţi elevii să înceapă activitatea. Apoi profesorul se poate deplasa printre elevi, ajutându-i pe cei care întâmpină probleme; pune întrebări pentru a conduce activitatea într-o anumită direcţie sau le arată celor care lucrează în perechi cum să se ajute unul pe celălalt fără să-şi ofere rezolvarea evaluarea: se pune accent pe tipurile de activităţi care oferă profesorului informaţii asupra modului de gândire şi a capacităţilor comprehensive ale elevilor mai curând decât pe cele care demonstrează capacitatea elevilor de a rezolva corect o temă

7.Coordonarea temelor pentru acasă Profesorul discută cu elevii pretenţiile pe care le are în legătură cu tema dată, exemplificând prin teme bine efectuate din orele anterioare. Volumul temelor variază în funcţie de nivelul clasei şi de obiectivele lecţiei; se preferă teme reduse cantitativ, dar regulate, precum şi teme care apelează la gândire. Se verifică temele. 8.Coordonarea discuţiilor în clasă

Discuţiile vor fi încurajate şi printr-o dispunere specifică a scaunelor în clasă, astfel încât elevii să se poată vedea unul pe altul. Profesorii trebuie să planifice tipul de discuţie în clasă, să comunice aceste metode elevilor şi să le revizuiască periodic.Câteva metode de încurajare a discuţiilor în clasă: prezentarea şi exemplificarea deprinderilor necesare în angajarea unei discuţii; elevii trebuie lăsaţi să determine singuri scopul discuţiei pentru a le creşte interesul faţă de acest tip de activitate; trebuie stabilit cine vorbeşte, intervalul de timp acordat fiecărui vorbitor, ordinea în care se intervine în discuţie, tipul şi volumul de asistenţă care se poate acorda elevilor care refuză acest tip de activitate, cum se poate decide când discuţia pe o anumită temă trebuie să se sfârşească. Discuţia va decurge mai firesc dacă profesorul oferă în prealabil un plan al acesteia şi evaluează calitatea acesteia pe parcurs; de asemenea, trebuie să încurajeze clasa să manifeste respect faţă de vorbitor, folosind observaţiile individuale ale elevilor ca preambul al propriilor observaţii / comentarii, sau solicitând un elev să rezume observaţiile unui coleg înainte de a-şi performa propriul discurs.

Concluzia pe care o putem trage analizând succinta trecere în revistă a principalelor tipuri de comportamente presupuse de acţiunile şi intervenţiile pedagogice ale cadrelor didactice este aceea că majoritatea acestora sunt de natură managerială. Procesul de conducere, managementul, fiind o caracteristică a oricărei activităţi organizate dar şi a oricărei

12

Page 13: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

acţiuni ce tinde către eficienţa maximă, prezintă o serie de trăsături şi funcţii comune, identificabile şi într-o analiză efectuată asupra clasei de elevi.

Problemele de maximă responsabilitate care diferenţiază procesele manageriale din învăţământ faţă de procesele izomorfe din alte sectoare ale vieţii sociale, faţă de industrie spre exemplu, unde între conducător şi executant se interpune maşina, sunt ca, în procesul de învăţământ conducerea se realizează nemijlocit asupra personalităţilor în formare ale copiilor şi tinerilor. Iar dacă în industrie rebuturile pot fi recondiţionate şi reintroduse în circuitul economic (pierderile nefiind prea însemnate), în educaţie eşecurile înregistrate în procesul de formare pot avea consecinţe individuale şi sociale nefaste: incompetenţa, analfabetism, inadaptare, delincvenţa. Apreciem, pornind şi de la aceste considerente, că perspectivele de abordare ale activităţilor din clasa de elevi într-o formulă noua şi modernă, aceea a managementului clasei, vin în întâmpinarea unei nevoi obiective de perfecţionare şi de eficientă.

13

Page 14: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Activitatea practică APS-5. Elaborarea unui studiu de caz ce problematizează o dimensiune a managementului clasei

Studiu de cazGestionarea situaţiilor de „criză” educaţională în clasa de elevi: abaterea

comportamentală

1. Definirea problemei: abaterea comportamentală Relaţiile interpersonale din clasă generează cele mai multe stări tensionale, pe diferite

trepte şi grade de manifestare.

2. Descrierea problemei: Elevul, în vârsta de 10 ani (clasa a III – a) prezinta dificultati de invatare si integrare in colectiv.

3. Identificarea factorilor de formare şi dezvoltare a problemei. Face parte dintr-o famile destramata, monoparentală, dar nu locuieşte cu mama, ci cu bunica. Mama vine foarte rar la şcoală, nu se interesează de copil.

4. Identificarea factorilor de mentinere si activare a problemei. Când mama vine la şcoală, elevul nu isi schimba comportamentul . Elevului îi plac provocările si se lasa provocat. Instigă la violenţă şi apoi se retrage ca şi cum nimic nu s-a întâmplat, nu isi recunoaste niciodata greseala. Mama ii scuza comportamentul, punandu-l intotdeauna pe seama situatiei familiale.

5. Planul de interventie. Am chemat-o mama lui la şcoală şi i-am expus situaţia. Împreună am încercat să găsim rezolvărila situaţia lui comportamentală în clasă. Mama i-a luat apărarea spunând că elevul a făcut aşa pentru că a fost provocat, a promis ca se va ocupa mai indeaproape de copil, dar nu s-a intamplat acest lucru. I-am spus mamei că o aştept la şcoală ori de câte ori crede că ar avea nevoie să-l ajute pentru a-i înţelege comporamentul. I-am prezentat şi programul doamnei consilier al şcolii pentru a avea contact cu un cadru specializat în consiliere şcolară.

6. Evaluare. Mama elevului a apelat la consilierul şcolar. Elevul si-a îmbunătăţit parţial relaţionarea cu colegii săi.

ÎNTREBĂRI: Poate şcoala să rezolve astfel de probleme fără ajutorul familiei?

Tema 1.3. Statusuri, roluri şi relaţii sociale în clasa de elevi. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi

1.3.1. Managementul instruirii şi al problemelor disciplinare Activitatea practică APS-6 – Analiză şi dezbatere interactivă: strategii de intervenţie

pentru managementul problemelor disciplinare – situaţii specifice, soluţii, rezultate

14

Page 15: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Situatia nr. 1

Profesorul asistă la o scenă în care un elev ia de pe un pupitru stiloul, iar proprietarul acestuia tipă la el si-i smulge obiectul din mână.

Solutii:

ignorarea limbajului verbal si corporal în primă fază si urmărirea elevului care a luat stiloul pentru a vedea dacă acest fapt se repetă;

admonestarea verbală blândă în cazul în care elevul repetă gestul;

aducerea la cunostinta elevilor a comportamentelor neadecvate observate:Nu luăm obiecte de pe băncile colegilor fără acordul acestora!Nu tipăm si nu ne comportăm brutal cu colegii!

Rezultate: Comportamentul a fost corectat.

Situatia nr. 2

Doi copii sterg tabla, o dau cu spirt, o sterg cu grijă. Vine un coleg si o mâzgăleste la un loc.

Solutii:

profesorul îsi arată aprecierea fată de elevii de serviciu lăudându-i pentru efortul depus pe parcursul săptămânii;

15

Page 16: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

aduce la cunostinta elevului că a avut un comportament neadecvat si este avertizat că dacă repetă fapta va primi ca sarcină suplimentară să răspundă de stergerea tablei în următoarele 3 recreatii fără a iesi cu colegii în curte;Rezultate:

comportamentul s-a repetat deoarece acestuia îi plăcea să fie în centrul atentiei; profesorul aduce la cunostinta clasei comportamentul neadecvat al colegului si faptul

că acesta nu va iesi în curtea scolii având ca sarcină stergerea tablei după fiecare oră de curs;

Privarea de recreatie a dus la corectarea comportamentului.

16

Page 17: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

1.3.2. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi: relaţii şi interacţiuni educaţionale

Activitatea practică APS-7: Eseu auto-reflexiv: Eu şi elevii mei - valenţe etice, formative şi afective ale prestaţiei profesionale proprii în clasa de elevi

,,Dacă învăţătorul are dragoste pentru profesia sa, el este un învăţător bun. Dacă învăţătorul are dragoste pentru profesie şi pentru elevi, el este un învăţător desăvârşit’’.

(L. Tolstoi)

Poate mulţi se întreabă de ce mi-am ales această meserie. Sincer? Nu cred că se putea altfel. Am visat din copilărie ca voi fi învăţătoare. De ce? Poate pentru că mi-am iubit învăţătoarea, poate îmi plăcea să fac ce făcea ea, nu ştiu exact care e motivul. Învăţătoarea, profesorii mei mă fascinau, îi admiram din tot sufletul, probabil doream să fiu ca ei; mai târziu, dragostea pentru copii m-a facut să-mi iubesc profesia.

Acum ştiu că altă meserie nu mi-ar aduce atâtea satisfacţii, atâtea bucurii. Îmi place să vorbesc cu elevii mei, să fiu în mijlocul lor. Elevii şi părinţii care apreciază ceea ce eu mă străduiesc să fac sunt motivul pentru care mi-e drag să fiu la catedră! Şi-mi

17

Page 18: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

place tinereţea lor, felul în care se bucură când suntem împreună, parcă rămânând alături de ei păstrezi tot timpul ceva din vârsta lor.  De la copii îmi iau zilnic energia, datorită lor reuşesc să-mi păstrez sufletul de copil. Asta e partea frumoasă a meseriei de învăţător.

Nu întotdeauna a fost uşor şi frumos. Dar ceea ce m-a făcut totuşi să nu renunţ a fost dragostea pentru copii. Deşi au trecut ani mulţi de atunci, îmi amintesc cu plăcere de cei 23 de elevi ai clasei I de la Scoala nr. 21, prima mea scoala, cea care mi-a fost si loc de invatatura, pe care i-am învăţat patru ani ce pe mine mă învăţaseră profesorii mei. Un dascăl bun trebuie să fie sincer şi corect cu elevii, cu părinţii elevilor şi mai ales cu el însuşi. Dascălul trebuie să fie eficient, adică să-l facă pe elev să fie pregătit pentru viaţă.

Dragostea pentru meserie transpare prin toţi porii şi din felul în care modelăm tonul vocii, din felul în care ne coborâm la nivelul lor sau mai bine zis, hai să închidem ochii pentru o clipă şi să ne transpunem într-un copil de vârsta celui din faţa noastră.

Întotdeauna am susţinut ideea că pentru această meserie trebuie să fii născut. ,,Reţeta“ după care mi-am desfăşurat activitatea a pornit din suflet. Nu am învăţat să fiu dascăl numai la Liceul Pedagogic sau la cercurile pedagogice.  Acest lucru se reflectă în relaţia cu copiii mei. Am încercat să fiu apropiată de ei. Nu îmi place deloc ideea dascălului intangibil, rigid, care stă aşezat la catedră şi umple catalogul de note proaste. Îmi place să ştiu că elevii mei vin la şcoală cu zâmbetul pe buze, abia aşteptând să înceapă orele de curs. Cel mai bine mă simt când copiii vin şi-mi povestesc ce fac părinţii, bunicii şi vecinii, înseamnă că au încredere în mine. Nu vi s-a întâmplat să ştiţi lucruri pe care părinţii nu le ştiu?

Învăţătorul, cel care ţine cheile cunoaşterii în mâinile sale, oricare ar fi el, îşi pune şi o parte din sufletul său în slujba celui pe care-l vrea instruit şi educat, şi nu numai bagajul său de cunoştinţe. Să nu uităm că elevii sunt cei care dau sens profesiei noastre de dascăli, ei ne motivează munca investită. Aşadar să fim mai aproape de elevi atât cu mintea şi trupul, dar mai ales cu sufletul!

Activitatea practică APS-8: AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) în gestionarea situaţiilor de conflict şi/sau criză în clasa de elevi

18

Page 19: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Profesorul-manager, interesat de prevenire, are ca barometru de control climatul de activitate din clasă, disciplina, atenţia. După gradul de manifestare ale acestora, dimensiunile climatului, sesizate la timp şi analizate indică nivelul tensiunilor apărute.

19

Page 20: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Relaţiile interpersonale din clasă generează cele mai multe stări tensionale, pe diferite trepte şi grade de manifestare. Tipuri de relaţii profesor-lev, care poate cauza diferite tensiuni: cunoaşterea empirică a elevilor: a particularităţilor, a aşteptărilor, a experienţei sociale

anterioare, a puterii de integrare; timularea practicată în activitate; oferirea unor slabe puncte de sprijin în rezolvarea, depăşirea situaţiilor critice; evaluarea subiectivă a cunoştinţelor şi a comportamentului afectiv-atitudinal; abuzul de muncă frontală care blochează afirmarea unor elevi.

Educaţia morală clasică, prin metodologia ei specifică previne şi rezolvă stările tensionale, până la un anumit nivel, dacă profesorul ar aplica-o la timp corect şi eficient.

20

Page 21: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Ineficienţa metodologică rezultă, în primul rând, din necunoaşterea şi nerespectarea unor principii, norme, ajungându-se la erori, efecte contrarii, acutizarea stării tensionale. Îndepărtarea lor ar constitui tocmai soluţii, în primul rând, de prevenire.

Iată câteva strategii rezolutive, adaptabile la diverse situaţii tensionate: ascultarea, receptarea părerilor exprimate de cei în conflict, apelând şi la

empatie, pentru a le înţelege; identificarea mottivului real, generator al stării tensionate; analiza comparativă, cu obiectivitate a variantelor expuse; discuţia individuală, cu fiecare în parte, pentru completarea informaţiilor

cauzale; sugerarea punerii în situaţia celuilalt; prezentarea părţilor şi analiza în comun a variantelor posibile de rezolvare şi

găsirea unei căi de compromis, prin acord; punerea în situaţii de exprimare emoţională, descriptivă a stărilor tensionale în

faţa grupului sau nu; imaginarea a cât mai multor consecinţe negative şi pozitive şşi analiza lor

comparativă de către părţile implicate; utilizarea sistemului de sancţiuni, pedepse, dezaprobări etc.

Soluţiile metodologice manageriale specifice, combinate cu cele ale educaţiei morale, pot sprijinii cu succes profesorul în demersul cerut.

21

Page 22: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Se poate afirma marea importanţă a prevenirii în educaţie, pentru că aici nu putem avea rebuturi, nu putem provoca şi încuraja o formare contrară scopurilor şi devenirii umane, prin neintervenţie greşită sau tardivă.

22

Page 23: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

DISCIPLINA 2. MODELE ALE EDUCAŢIEI NON-FORMALE ÎNMANGEMENTUL CLASEI ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

Tema 2.1. Educaţie centrată pe valori. Delimitări conceptuale. Avantaje şi limite ale aplicării metodelor educaţiei non-formale în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză

2.1.1. Valori în educaţie. Educaţie centrată pe valori

Activitatea practică APS-1 - Forme CU fond: valori pe care le slujim Analiză şi dezbatere interactivă despre valorile pe care şcoala le cultivă în mod real

Organizaţie socială complexă cu o cultură organizaţională paradoxală în această perioadă de reforme în învăţământ. Pe de-o parte este cultura tradiţională, puternic înrădăcinată în şcoală şi pe de altă parte schimbările propuse de M.Ed.C..

O altă formă de cultură care se remarcă este cea normativă atât prin normele formale, dinspre M.Ed.C. şi Inspectoratele şcolare cât şi prin cele informale, ştiut fiind că membrii organizaţiei sunt în marea lor majoritate femei.

Organizaţia şcolară practică o diversitate de ritualuri şi ceremonii, prin care încearcă să-şi impună valorile dominante, figura centrală a acestora este directorul.

Lumea şcolii este populată de numeroase mituri, ,,profesorul erou, elevul erou, mitul reformei, mitul noilor tehnologii, mitul şcolii înseşi”, pe care directorul le foloseşte pentru întărirea unui anumit cod comportamental şi pentru realizarea unui consens al organizaţiei.

S-ar putea vorbi despre existenţa a trei subculturi în cadrul culturii şcolii:- cultura managerială, contururile şi conţinuturile ei sunt trasate şi definite prin planurile

manageriale;- cultura cadrelor didactice, cu tipologiile: -,,feminină şi masculină”; - ,,învăţători şi profesori” - ,,tineri şi vârstnici”- cultura elevilor, predominant informală.Cele trei tipuri de subculturi deşi distincte sunt interdependente şi nu au sens decât

împreună.

23

Page 24: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Organizaţia acţionează în două planuri: administrativ - managerial şi pedagogic. Cel de-al doilea plan duce la conturarea unei ,,culturi a proiectelor”- pentru toate activităţile care se desfăşoară la nivelul şcolii dar şi extraşcolare.

Activitatea organizată are avantaje individuale şi sociale: dezvoltarea şi potenţarea capacităţilor individuale; utilizarea raţională a timpului de realizare a diferitelor activităţi; preluarea, transmiterea şi utilizarea sistematică a achiziţiilor realizate de generaţiile

anterioare. Ea se caracterizează prin:

existenţa unor scopuri bine delimitate; definirea precisă a statusurilor şi rolurilor; raportarea la obiective, sarcini şi competenţe;Dimensiunea expresivă se referă la preocupările managerului pentru asigurarea

climatului emoţional şi etosului profesional al cadrelor didactice şi elevilor, dar şi al celorlalte categorii ale organizaţiei. Această latură scoate în evidenţă stilul de conducere (autocrat, democratic, birocratic, carismatic) practicat.

La nivelul managerului general se realizează un echilibru între polii celor două axe, astfel încât administrativul şi instrumentalul să nu invadeze academicul şi expresivul, care prin prezenţa şi manifestarea lor puternică reprezintă o caracteristică ce particularizează şcoala şi cultura ei.

24

Page 25: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Managerul general are în vedere o caracteristică distinctivă a organizaţiei şcolare prin prezenţa mai multor tipuri de membrii în staff-ul managerial: director adjunct, membrii Consiliului de administraţie, responsabilii de Comisii metodice; aceştia având dublă calitate: cadre didactice şi manageri ai organizaţiei; trebuie făcută observaţia că fiecare cadru didactic este la rândul său manager al colectivului de elevi cu care lucrează.

În exercitarea rolului său cadrul didactic este supus unor variate şi multiple influenţe şi presiuni, exercitate fie de factori de tip organizaţional/ instituţional: director, colegi din structurile din care fac parte, inspectori şcolari sau de specialitate; fie de factori care scapă parţial reglementărilor strict instituţionale: colegi, aparţinători legali, elevi. Toţi aceşti factori formează un ansamblu de aşteptări de rol - adesea contradictorii. Acestea se transformă de cele mai multe ori în presiuni de rol care determină priorităţi de răspuns, mai ales în ceea ce priveşte controlul asupra carierei.

După amenajarea din punct de vedere ergonomic şi material a postului de muncă, sunt prioritare motivaţiile de natură psihologică:

Importanţa echipei de muncă; Importanţa informaţiei; Importanţa relaţiilor cu superiorii; Importanţa relaţiei cu elevii; Importanţa relaţiei cu părinţii; Importanţa imaginii în comunitatea locală.

În urma discuţiilor cu elevii şi părinţii lor şi în urma rezultatelor inspecţiilor efectuate în şcoală s-au desprins următoarele afirmaţii, de natură calitativă, din partea acestora:

Ce le place! Ce nu le place!

Ele

vilo

r

- atitudinea şi activitatea cadrelor didactice;

- atmosfera din şcoală;

- şcoala le oferă elevilor ceea ce doresc să înveţe;

- nu se fumează, nu se consumă alcool în incinta şcolii;

- laboratoarele;

- curăţenia;

- faptul că sunt consultaţi în luarea deciziilor la nivelul clasei şi la nivelul şcolii;

- mobilierul nou.

- manuale învechite sau insuficiente;

- relaţiile cu personalul de îngrijire;

- numărul mic de excursii;

- doresc ore de instruire pe calculator;

- terenul de sport neamenajat;

- teme prea multe şi programe şcolare foarte încărcate;

- gunoiul din curtea şcolii;

- pauzele prea scurte;

- lipsa de continuitate a cadrelor didactice (învăţători, profesori);

- lipsa de siguranţă pe drumul spre casă (seara).

25

Page 26: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Păr

inţi

lor

- aspectul şcolii;

- implicarea şi profesionalismul majorităţii cadrelor didactice;

- progresele în relaţia profesor-elev;

- organizarea de activităţi extraşcolare pentru elevi;

- siguranţa elevilor în şcoală ;

- faptul că nu se consumă tutun, alcool sau droguri în şcoală;

- baza materială nouă din şcoală;- curăţenia şcolii.

- lipsa unor spaţii suficiente pentru a oferi servicii de semiinternat;

- comportamentul unor elevi mari faţă de cei mici;

- lipsa de responsabilitate a elevilor în păstrarea bunurilor comune;

- lipsa de deschidere a unor profesori în relaţiile cu elevii;

- programele şcolare încărcate, numărul mare de ore pe săptămână;

- cantitatea mare de teme pentru acasă;

- ar dori reamenajarea şi modernizarea sălii şi terenului de sport;

- iluminatul public în zona şcolii;

- siguranţa copiilor în afara şcolii;

- schimbarea anuală a învăţătorilor şi profesorilor;- exigenţa unor profesori la obiectele de studiu nespecifice profilului şi specializării.

Organizaţia şcolară este una care învaţă, dar şi produce învăţare

26

Page 27: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

2.1.2. Elemente specifice şi strategii didactice ale educaţiei non-formale aplicabile în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză

Activitatea practică APS-2 - 99-1 – exerciţiu de optimism bine temperat: dar dacă, totuşi?!... Exerciţiu de învăţare colectivă pe baza principiului transferului de bune

„99-1 –exercitiu de optimism bine temperat: dar dacă, totusi?!…” Exercitiu de învătare colectivă pe baza principiului transferului de bune practici (Enunt standard: Să presupunem că, din 100 de metode probate ca eficientă în educatia non-formală, 99 nu au nici un fel de aplicatie în managementul clasei ti gestionarea situatiilor de criză. Dacă am accepta măcar una, care ar fi aceea? De ce? Cum o pot aplica?

Exemple de metode non formale cu impact pozitiv asupra educației

Metoda TRANSCEND propune analiza unei anumite probleme din prisma conflictelor care o genereaza si analiza conflictelor din prisma liniilor de falie care le produc; se face o diferentiere intre conflict si violenta, identificand posibilitati de a transforma conflictele nonviolent si de a evita orice forma de violenta (structurala, directa sau culturala).

Mentorat este un proces, nu doar o metoda, care se desfasoara in mai multe etape: cunoasterea valorilor, intereselor, viselor celor 2 parti implicate – mentor / participant; din perspectiva aceastor etape ne putem rezolva problemele in mod constructiv, suntem capabili sa acceptam valoarea si importanta celorlalti si putem relationa asertiv cu acestia; in plus, putem avea succes in munca noastra, in relatiile cu ceilalti si ne putem indeplini obiectivele.

Animatia socio – educativa – jocul si activitatea ludica

27

Page 28: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Jocul si activitatile ludice sunt instrumentele de lucru in metoda animatiei socio-educative; ceea ce se poate spune despre aceasta metoda este faptul ca jocul este o activitate placuta, voluntara, cu reguli mai mult sau mai putin stricte, activitate in cadrul careia participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun in valoare abilitatile cunoscute si mai putin cunoscute, propria fiinta.

Tema 2.2. Un cadru de lucru pentru managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză: EPTP – EU; PERCEPŢII; TRANZACŢII; POLARITĂŢI. model; aplicaţii

28

Page 29: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

2.2.1. Arhitectura modelului: viziune; principii; structură Activitatea practică APS-3 - SWOT EPTP Analiză şi dezbatere interactivă despre

punctele tari, vulnerabilităţile, oportunităţile şi ameninţările aplicării modelului EPTP în managementu l clasei şi gestionarea situaţiior conflictuale / de criză

ANALIZA SWOT

Pentru a realiza o bună diagnoză a activităţii şcolare, vom apela la metoda (tehnica) SWOT, analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere

29

Page 30: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

MANAGEMENTUL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Prin programul managerial s-a preocupat:- să cunoască legislaţia şi să o prelucreze tuturor membrilor (să o pună la dispoziţie pentru studiere);- să fie informat la timp cu toate reglementările în vigoare;- să organizeze Consilii profesorale cu teme de cercetare şi informare pedagogice;- să controleze activitatea Comisiilor metodice şi s-o evalueze;- să finanţeze, prin acordarea unor premieri speciale, cadrele didactice care participă la programe de perfecţionare;- să organizeze la nivelul şcolii cursuri de perfecţionare în colaborare cu Casa Corpului Didactic;- să organizeze, la nivelul sectorului şi al municipiului, acţiuni din sfera reformei învăţământului;- să antreneze cadrele didactice şi elevii în Programele Pilot demarate de M.Ed.C sau de alte organisme cu obiect de activitate educativ;

La nivelul managementului se remarcă:- tendinţe conservatoare şi inerţiale ale membrilor organizaţiei şcolare;- efecte de distorsiune a semnificaţiilor implicate de presiunile externe;- managerul general nu dispune de autonomie totală;- conflictul intrarol, manifestat prin incompatibilitatea dintre calificarea cadrului didactic şi exigenţele postului ocupat;- conflictul interrol;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Managerul este cel care conduce un grup de oameni şi obţine rezultate cu aceştia. Asta îi oferă posibilitatea:

- să ia decizii vizând finalitatea;- să încredinţeze responsabilităţi subordonaţilor pentru rezultatele care trebuie obţinute;- să aibă încredere în subordonaţi;- să obţină rezultate prin alţii, asumându-şi responsabilităţile pentru rezultate;- să privească favorabil iniţiativele subordonaţilor şi ale colaboratorilor;- să aprecieze subordonaţii în funcţie de rezultatele obţinute.

În această perioadă la nivelul sistemului de învăţământ se remarcă:- creşterea entropiei funcţionale a sistemului;- o serie de activităţi manageriale rămân centralizate, deciziile aparţinând M.Ed.C;- activităţile manageriale semidescentralizate la nivelul inspectoratelor şcolare;- promovarea personalului didactic se face după norme impuse de M.Ed.C.- abundenţa documentelor; - recrutarea şi promovarea personalului didactic, implică examene şi concursuri în exces.

OFERTA CURRICULARĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune de întregul material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare etc.).

Organizarea defectuoasă a CDŞ : - managerial – oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor elevilor;- administrativ – opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei;- resurse umane – insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările (părinţilor şi copiilor) beneficiarilor;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

30

Page 31: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

- Identificarea oportunitãþilor de formare a cadrelor didactice.- CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite domenii de activitate.- Oferta CDŞ vine în sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie la dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru învăţare.- CDŞ permite valorificarea abilităţilor individuale

- Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la cerinţele şi solicitările părinţilor şi elevilor poate scădea motivaţia acestora pentru învăţare precum şi interesul pentru această unitate de învăţământ. Există riscul micşorării numărului de cereri de înscriere în instituţie.- Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor. Numărul calculatoarelor din şcoală nu este suficient.- Comunicarea deficitară între şcoală, CCD şi inspectoratele şcolare poate afecta buna organizare a curriculumului şcolii.

31

Page 32: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTAREPrincipale aspecte care necesită dezvoltare, rezultate din analiza SWOT, sunt:

Pentru management- Diminuarea tendinţelor conservatoare şi inerţiale ale membrilor organizaţiei şcolare prin stimularea acestora în conceperea şi realizarea planurilor manageriale ale şcolii;- Diminuarea efectelor de distorsiune a semnificaţiilor implicate prin scăderea presiunilor externe şi întărirea poziţiei managerului şcolii;- Creşterea nivelului autonomiei managerului general prin asumarea planurilor de dezvoltare ale şcolii;- Diminuarea conflictului intrarol, manifestat la cadrele didactice printr-o mai bună concepere a fişei postului şi alocare a responsabilităţilor- Diminuarea conflictului interrol prin implicarea consilierului psihopedagogic în activitatea de management.

32

Page 33: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Pentru oferta curriculară:

- Organizarea CDŞ cât mai aproape de nevoile tuturor elevilor;- Din punct de vedere managerial, se preconizează organizarea ofertei şcolii în funcţie de nevoile exprimate ale elevilor;- Pe latura administrativă se urmăreşte ca opţiunile să se facă în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei;- Referitor la resursele umane implicate se doreşte diversificarea abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările beneficiarilor (părinţii şi copiii);

2.2.2. Elemente specifice, pe componente: eu; percepţii; tranzacţii; polarităţi

33

Page 34: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Activitatea practică APS-4 - Oglinda EPTP Exerciţiu de învăţare colectivă: inventar EPTP personal de tip puncte tari / punct de îmbunătăţit

OGLINDA EPTP - EXERCITIU DE AUTOCUNOASTERE

EU

PERCEPTII

- Incadrare in timp

- Fanchete

- Comunicare

-Profesionalism

-Corectitudine

- Capacitate limitata

de a primi feedback

negativ

- Control insuficient

- Indulgenta

- Perceptia

vederii de

ansamblu

- Perceptia

esteticului

- Perceptia

sunetului

- Elemente de detaliu

- Importanta exagerata

a principiilor

- Maleabilitate scazuta

TRANZACTII POLARITATI

- Tranzactie A-A

- Feedback

- Invatare A-A

- Lipsa de diplomatie

- Insuficienta fermitate

- Gestionarea

teoriei cu

practica

- Gestionarea

relatiei

professor - elev

- Vorbesc mai mult

decat ar trebui

- Imi asum prea multe

roluri in clasa

- Perfectionism

Tema 2.3. Scenarii EPTP aplicabile în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză: structură; analiză critică; avantaje şi limite

2.3.1. Fereastra Johari: concept; structură; aplicaţii

Activitatea practică APS-5 - Putem să nu ştim că nu ştim? Analiză şi dezbatere interactivă pe bază de exemple a ferestrei Johari, cu accent pe posibile situaţii de tip unghi mort în practica profesională a managementului clasei şi gestiunii situaţiilor de criză

34

Page 35: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Vă invit să parcurgem împreună un model de dezvoltare personală folosit mai ales în domeniul comunicării şi lucrului în echipă.

Este vorba de modelul Johari, descoperit în anii ‘50, de către psihologii americani Joseph Luft şi Harry Ingham. Numele acestui model derivă din combinaţia numelor celor doi – JoHary, după care devenind Johari.

Îmi place acest model pentru că oferă un cadru simplu pentru a compara ceea ce comunicăm noi despre noi şi ceea ce percep ceilalţi despre noi.

Modelul împarte această informaţie în patru cadrane care formează o fereastră (mai este cunoscut şi după denumirea fereastra Johari):

1. ceea ce o persoană cunoaşte despre sine şi este cunoscut şi de către ceilalţi (”eu ştiu şi ceilalţi ştiu”);

2. ceea ce este necunoscut persoanei despre sine, dar este cunoscut de alţii (”eu nu ştiu, dar ceilalţi ştiu”);

3. ceea ce o persoană ştie despre ea, dar ceilalţi nu ştiu (”eu ştiu, dar ceilalţi nu ştiu”);4. ceea ce nici persoana nici ceilalţi nu ştiu despre acea persoană (”eu nu ştiu şi

nici ceilalţi nu ştiu”);Fereastra Johari

Eu ştiu şi ceilalţi ştiu Eu nu ştiu dar ceilalţi ştiu

Eu ştiu dar ceilalţi nu ştiu Eu nu ştiu şi nici ceilalţi nu ştiu

1. “Eu ştiu şi tu ştii” (arena)“Arena” reprezintă ceea ce tu ştii despre tine şi ceea ce ştiu şi alţii despre tine. În arenă

împărtăşeşti informaţii despre tine: fapte, sentimente, motive, comportamente, nevoi şi dorinţe.“Arena” este benefică pentru comunicare şi lucru în echipă. Astfel, pentru a sta cât

mai mult în arenă, te ajută să împărtăşeşti cât mai multe informaţii relevante pentru grup şi să asculţi activ informaţiile celorlalţi. Vei crea astfel o atmosferă mai deschisă şi vei limita numărul interpretărilor personale (mai mult sau mai puţin corecte) asupra ta.

Desigur, nu este recomandat să ai o arena largă cu toată lumea. De exemplu, într-o relaţie cu cineva pe care l-ai cunoscut de curând, o cantitate prea mare de informaţii împărtăşite poate bloca relaţia.

2. “Eu nu ştiu, dar ceilalţi ştiu” (unghiul mort)“Unghiul mort” reprezintă ceea ce tu nu ştii despre tine, dar ceilalţi observa la tine. Şi

poate fi vorba de o pată de pe haină sau despre obiceiul tău de evita privirea interlocutorului la un interviu. Informaţii utile, care ne oferă o privire “din exterior” asupra noastră, ajutându-ne să ne vedem cu mai multă obiectivitate.Pentru a diminua “unghiul mort”, cuvântul cheie este: întreabă. Cere feedback şi fii pregătit să asculţi ceea ce ceilalţi observă la tine! S-ar putea să fii surprins de diferenţele de percepţie…

3. “Eu ştiu, dar ceilalţi nu ştiu” (faţada sau aria ascunsă)Aici regăsim informaţiile pe care tu le ştii despre tine, dar ceilalţi nu. Fiecare avem

informaţii pe care dorim să le ţinem pentru noi (de exemplu detalii intime sau nerelevante pentru grup), iar în acest caz faţada se dovedeşte folositoare.

35

Page 36: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Dar mai există şi alte situaţii. De exemplu, a nu împărtăşi din informaţii despre mine pentru că nu cred că sunt suficient de interesante pentru ceilalţi. Sau de teamă de a nu fi rănit, respins, atacat şi a te menţine astfel în postura celui care mereu îi ascultă pe ceilalţi, dar nu are niciodată ceva de spus despre sine.Cuvântul cheie este aici este: împărtăşeşte. Spune celorlalţi despre ceea ce faci, ceea ce simţi, ceea ce eşti şi comunicarea va deveni mai facilă.

4. “Eu nu ştiu şi nici ceilalţi nu ştiu” (necunoscutul)Aici găsim necunoscutul, ceea ce încă nu ştim despre noi şi nici ceilalţi nu au avut ocazia

să descopere.

Este zona cea mai dificil de explorat, deoarece încă nu este conştientizată. Sunt aici resursele tale nebănuite – lucruri pe care ai putea să le faci, dar până acum nici măcar nu ai încercat. Sunt credinţe despre tine şi despre lume pe care le consideri “normale” şi nu le mai pui în discuţie.

Cheia care deschide acest tărâm este dezvoltarea personală. Printr-un demers reuşit de dezvoltare personală, adecvat nouă, putem deschide această fereastră către inconştient.

Cum mă ajută acest model?Cred că fereastra Johari poate fi un audit foarte bun al comunicării şi integrării într-

un grup. Cu cat “arena” este mai mare, cu atât schimburile (de idei, de afecte) între membrii echipei sunt mai intense. Totodată, este un indicator foarte bun al brandingului personal – în ce măsură ceea ce ştiu ceilalţi despre tine este şi ceea ce ai dori tu să le comunici? Închei aici, urându-ţi ferestre cât mai deschise, atât către tine, cât şi către lume!

2.3.2. Exemple de scenarii EPTP (exerciţi de reflecţie personală) Activitatea practică APS-6 - Tranzacţii şi polarităţi semnificative în managementul

clasei şi gestionarea situaţiilor de criză exerciţiu de învăţare colectivă şi de creare a unui portofoliu cumulativ (pe principiul cirochinelui) de bune practici

36

Page 37: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

37

Page 38: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

38

Page 39: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

39

Page 40: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

DISCIPLINA 3. ELEMENTE DE FACILITARE (COACHING) CU APLICAŢII ÎN GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

Tema 3.1. Facilitare (coaching): delimitări conceptuale. Avantaje şi limite ale aplicării modelelor de facilitare (coaching) în managementul clasei şi gestionarea situaţilor de criză

3.1.1. Coaching: delimitări conceptuale. Teoria X/Y: principii de lucru Activitatea practică APS-1 - De la X la Y Analiză şi dezbatere interactivă, pe bază de

exemple, despre contexte, comportamente si decizii specifice Teoriei X şi Teoriei Y în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză

40

Page 41: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

3.1.2. Instrumentar de facilitare (coaching); relaţii; comunicare; întrebări; contract psihologic

Activitatea practică APS-2. Facilitare (coaching) şi mentorat: relaţii, dialoguri, întrebări, soluţii Exerciţii şi aplicaţii relevante pentru poziţionarea eficientă a interlocutorilor în situaţii conflictuale / cu potenţial de criză

ABILITĂTILE PROFESORULUI-COACH:

1. Disponibilitatea de a acorda ajutor (în general)o Capacitatea de ascultare, mai ales ascultare activăo Contact vizual permanent dar fără a-l privi fixo Capacitatea de ascultare: fluentă, volumul şi tonul vorbirii, care să redea interesul pentru

persoana şi problema ei;2. invitatia deschisa de a vorbi – crearea unor situatii de comunicare care să îl stimuleze pe

client să vorbească;3. încurajarea verbală şi nonverbală; folosirea cuvintelor cheie în legătură cu problemele,

repetarea lor din timp în timp;4. parafrazarea;5. reflectarea sentimentelor persoanei consiliate – este mai important modul în care clientul

simte problema, şi simte ce i se sugerează, decât continutul în sine al problemei. Presupune capacitate empatică a consilierului, sugestia să fie din perspectiva personală;

6. sumarizare – un fel de recapitulare generală după o tedintă (adună datele importante, le ordonează încât să fie asimilate de client)

STRATEGII UTILIZATE:

I. STRATEGII DE IDENTIFICARE A ATITUDINILOR ŞI SENTIMENTELOR NEGATIVE- examinarea expresă a problemelor elevului, de asa natură încât să îsi constientizeze bine problema şi să accepte o schimbare pozitivă a atitudinilor. Constă în metode/tehnici:

1. clarificarea şi reflectarea sentimentelor elevului asa cum sunt ele exprimate;2. modelarea sentimentelor de către profesorul-coach;3. strategia cercurilor concentrice: profesorul-coach desenează niste cercuri concentrice,

în centru se află spatiul privat, problemele cele mai greu de dezvăluit, apoi în alt cerc – problemele dezvăluite prietenilor apropiati; alt cerc – problemele spuse cunostintelor; alt cerc – problemele generale. Ideea – să meargă dinspre exterior spre centru, consilierul încercând să îl convingă pe client că spatiul personal e personificat, dar că multi oameni au aceleasi probleme (probleme sexuale, de relationare, etc.);

4. confruntarea şi întâlnirea sentimentelor – asemănător cu metodele în care elevul retrăieste anumite probleme;

41

Page 42: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

5. căutarea gândurilor ascunse sau neexprimate – profesorul-coach încearcă să îl convingă pe elev că dacă ascunde problemele ele pot avea anumite consecințe;

6. confruntarea elevului cu imaginea de sine (persoana se vede ca într-o oglindă) şi să rationalizeze imaginea proprie;

7. dialogul şi inversarea rolurilor – profesorul-coach se investeste cu statutul elevului său; sugestii de la client pentru rezolvarea problemelor.

II. STRATEGII DE SCHIMBARE A COMPORTAMENTELOR INDEZIRABILE1. aproximarea succesivă a comportamentului – dezmembrarea comportamentului în

mai multe actiuni simple, pe care trebuie să le constientizeze elevul şi să vadă care au valoare negativă şi care au valoare pozitivă;

2. strategia contractelor comportamentale şi a procedurilor de întărire;3. strategia practicii negative – profesorul-coach creează situatii în care elevul trebuie să

practice un comportament până se plictiseste de acel comportament. 4. strategia modelării indirecte – este bună pentru elevii cu probleme comportamentale –

constă în observarea unor persoane cu comportamente negative şi judecarea lor;5. strategia autocontrolului – se încearcă întărirea cenzurii constiente.

42

RELATII

DE INTERCUNOASTERE

DE INTERCOMUNICARE

DE INFLUENTARE

SOCIO-AFECTIVE

Page 43: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

43

PROFESORUL- COACH

CREDINȚELE

PERCEPTIILE

VALORILE

POTENTIALUL SI LIMITELE

ASCULTĂ

SCHEMELE

DE GÂNDIRE

STRUCTURA EMOTIONALĂ

CONȚINUTUL INFORMATIILOR

Page 44: Model Portofoliu+Modul3+Posdru

Tema 3.2. Scenarii de facilitare (coaching): structură; analiză critică; avantaje şi limite

3.2.1. Cadrul de analiză critică; părţi; interese; opţiuni; decizii; impact; lecţii Activitatea practică APS-3: AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi

consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) în gestionarea situaţiilor de conflict şi/sau criză în clasa de elevi, produs al grupei de cursanţi

3.2.2. Exemple de scenarii: proiecte şcolare; conversaţii dificile;dezvoltare personală etc. Activitatea practică APS-3: AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi

consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) în gestionarea situaţiilor de conflict şi/sau criză în clasa de elevi

ANALIZA SWOT A MODELULUI EPTP

PUNCTE TARI (STRENGTH)

VULNERABILITATI

(WEAKNESS)

- Dorinta de apropiere / schimbare - Entuziasmul - Necesitatea (dorinta) de imbunatatire a activitatii

- Creare relatiei pe orizontala, de apropiere A – A - Eficienta personala (timp, satisfactie) - Viziune avangardista (sa ne reinventam)

- Comoditate - Disponibilitate interioara, teama de nou

Limbaj adecvat varstei Acuratetea perceptiei Echilibru intre teorie si practica

Constrangere Lipsa resurse, Lipsa timp

OPORTUNITATI (OPORTUNITIES)

AMENINTARI (THREATS)

- Motiveaza - Atmosfera prielnica, calda, atractiva - Stimularea calitatilor individuale (creative, artistice, emotionale)

- Elevii raspund la stimuli de coercitie si nu la stimuli de discutii motivante - Acces la alt tip de informatii care ii contamineaza - Profita pentru a se impune, pentru a se disculpa in legatura cu indatoririle lor

Comunicare corecta Diseminare de bune practice Cresterea interesului, a curiozitatii, a dorintei de a sti.

Neseriozitate Pasivitate Dezordine Dezinteres Caracterul conservator al sistemului

44