PORTOFOLIU

NUMELE CURSANTULUI: XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

DENUMIREA PROGRAMULUI: Modulul 3, MANAGEMENTUL CLASEI –GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ(program de formare continuă / 56h / 15 CPT)

PERIOADA DE DESFĂŞURARE: 23 iulie – 02 august 2012

CENTRUL DE FORMARE: Colegiul National "Mihai Viteazul", Bucureşti

FORMATOR: Teodora VĂTUIU

CUPRINS

1. DISCIPLINA 1........................................................................................................................................................4

Tema 1.1..............................................................................................................................................................4

Aplicaţia practică APS-1............................................................................................................................4

Roluri, competenţe şi atribuţii ale cadrelor didactice în managementul clasei de elevi.......................................5

Aplicaţia practică APS-2............................................................................................................................5

Tema 1.2..............................................................................................................................................................6

Aplicaţia practică APS 3: Analiza critică a modelului de management al clasei bazat pe dimensiuni şi dezbatere interactivă comparată: valenţe SWOT / PEST relevante...............................6

Aplicaţia practică APS-4:...........................................................................................................................8

Aplicaţia practică APS-5. Elaborarea unui studiu de caz ce problematizează o dimensiune a managementului clasei, la alegere; structura studiului de caz:...............................................................9

Tema 1.3............................................................................................................................................................11

1.3.1. Managementul instruirii şi al problemelor disciplinare........................................................................11

1.3.2. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi: relaţii şi interacţiuni educaţionale......14

DISCIPLINA 2. MODELE ALE EDUCAŢIEI NON-FORMALE ÎN MANAGEMENTUL CLASEI ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ...........................................................................................................................................16

Tema 2.1............................................................................................................................................................16

2.1.1. Valori în educaţie. Educaţie centrată pe valori.....................................................................................16

2.1.2. Elemente specifice şi strategii didactice ale educaţiei non-formale aplicabile în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză....................................................................................................................16

Tema 2.2............................................................................................................................................................17

2.2.1. Arhitectura modelului: viziune; principii; structură..............................................................................17

2.2.2. Elemente specifice, pe componente: eu; percepţii;tranzacţii; polarităţi..............................................18

Tema 2.3. Scenarii EPTP aplicabile în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză: structură; analiză critică; avantaje şi limite.....................................................................................................................................18

2

2.3.1. Fereastra Johari: concept; structură; aplicaţii......................................................................................18

2.3.2. exemple de scenarii EPTP (exerciţi de reflecţie personală)...................................................................19

DISCIPLINA 3. ELEMENTE DE FACILITARE (COACHING)CU APLICAŢII ÎN GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ...20

Tema 3.1............................................................................................................................................................20

3.1.1. Coaching: delimitări conceptuale. Teoria X/Y: principii de lucru..........................................................21

3.1.2. Instrumentar de facilitare (coaching); relaţii; comunicare;întrebări; contract psihologic....................21

Tema 3.2. Scenarii de facilitare (coaching): structură; analiză critică; avantaje şi limite....................................22

3.2.1. Cadrul de analiză critică; părţi; interese; opţiuni; decizii; impact; lecţii................................................22

3.2.2. Exemple de scenarii: proiecte şcolare; conversaţii dificile; dezvoltare personală etc...........................22

DISCIPLINA 1.

3

FUNDAMENTE CLASICE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI ŞI GESTIONĂRII SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

Tema 1.1. Delimitări conceptuale: management general; managementul organizaţiei şcolare; managementul clasei de elevi. Roluri, competenţe şi atribuţii ale cadrelor didactice în managementul clasei de elevi

1.1.1. Elemente de management general / management al organizaţiei şcolare. Specificul managementului clasei de elevi

Aplicaţia practică APS-1.Analiză şi dezbatere interactivă comparată, cu exemple din practica profesională personală:repere ale managementului clasei de elevi, ca domeniu de studiu al ştiinţelor educaţieiimportanţa managementului clasei de elevi în activitatea curentăabordări manageriale în procesul de învăţământrolurile manageriale – la lucru: avantaje: limite; situaţii reale semnificative

Fig. 1.1 Fig. 1.2

Fig. 1.3 Fig. 1.4

4

1.1.2. Roluri, competenţe şi atribuţii ale cadrelor didactice în managementul clasei de elevi Aplicaţia practică APS-2.AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici în managementul clasei, produs al grupei de cursanţi, pe roluri: planificare, organizare, comunicare, conducere, coordonare, îndrumare, motivare, consiliere, control, evaluare Fig.1. 5

Fig.1.6Fig. 1.7 Fig. 1.8

5

Fig. 1.9 Fig.1.10

Tema 1.2.Dimensiuni ale managementului clasei de elevi: ergonomică; psihologică; socială; normativă; operaţională; inovatoare 1.2.1. Arhitectura de ansamblu a modelului; viziune; structură Aplicaţia practică APS 3: Analiza critică a modelului de management al clasei bazat pe dimensiuni şi dezbatere interactivă comparată: valenţe SWOT / PEST relevante

Fig. 1.11

6

Fig.1.12

Fig.1.137

1.2.2. Elemente specifice, pe componente: dimensiunea ergonomică; dimensiunea psihologică; dimensiunea socială; dimensiunea normativă; dimensiunea operaţională; dimensiunea inovatoare

Aplicaţia practică APS-4: De la tradiţie la inovaţie în managementul clasei de elevi: soluţii viabile şi repere socio-culturale semnificative (portofoliu de bune practici)

Dimensiunile managementului clasei pot fi grupate, potrivit domnului STAŞ, M. (Managementul clasei – Gestionarea situatiilor de criză, 2011), in şase mari categorii: ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională şi inovatoare. Aceste dimensiuni furnizează informaţii cu privire la ceea ce se întâmpla în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat şi cu privire la prezent, în acelaşi timp putând fi distinse şi liniile viitoare.

În urmă cu câţiva ani, într-o microcercetare pe care am realizat-o în şcoala mea, unul dintre elevi a spus, referindu-se la schimbările pe care şi le doreşte în şcoală, că “Sper să fie ceva ce se va realiza cu adevărat şi nu doar nişte vorbe scrise pe o hârtie”. Iată că, la aproape 10 ani de la această declaraţie, în şcoala

8

mea elevii beneficiază de mobilier modular şi ergonomic; de table interactive în cabinetele diferitelor discipline de studiu; de o sală de educaţie fizică şi sport construită şi dotată conform normelor europene; de cadre didactice cu o înaltă pregătire teoretică şi practică; de dotări media; de pereţi pavoazaţi în funcţie de talentele elevilor şi de ethosul claselor respective; de suport moral şi nu numai în situaţiile în care unii dintre elevi provin din familii precare sau elevii sunt cu nevoi speciale etc.

Aşadar şcoala se află într-o continuă adaptare şi schimbare în bine în folosul elevilor, părinţilor, comunităţii.

Fig. 1.14

Aplicaţia practică APS-5. Elaborarea unui studiu de caz ce problematizează o dimensiune a managementului clasei, la alegere; structura studiului de caz:titlu – relevant pentru ilustrarea dimensiunii problematizatecontext – 1-2 paragrafe descriind problema aleasăteme de reflecţie – 1-2 întrebări ce permit identificarea unor lecţii relevante

Titlu: Ergonomie şi performanţăContext:

9

Şcoala cu clasele I-VIII nr.62 este situată în cartierul Pantelimon din sectorul 2 al oraşului Bucureşti. Cu o tradiţie de peste 100 de ani colectivul de cadre didactice din această şcoală se poate mândri cu faptul că îşi poate desfăşura activitatea în două clădiri (cunoscute sub denumirile de “Şcoala veche şi Şcoala nouă”), o sală de sport modernă, două curţi interioare, precum şi cateva spaţii verzi.

Dimensiunea ergonomică a Şcolii nr.62 nu este singurul motiv de mândrie. Colectivul format din cadre didactice, în majoritate titulare şi având gradul didactic II sau I, personalul auxiliar şi, nu în ultimul rând echipa managerială a şcolii reprezintă alte elemente cu rol central în viaţa şcolii.

Îmbinarea, în mod armonios, a activităţilor şcolare şi extraşcolare reprezintă, pentru elevii Şcolii nr. 62, un stimulent dar şi o confirmare a profesionalismului de care dau dovado dascălii lor. Relaţiile sociale existente la nivelul fiecărei clase, dar şi între elevi din clase diferite evidenţiază competenţele socio-relaţionale pe care aceştia le-au dobândit în urma anilor de şcoală.

În pofida faptului că unii dintre cei care nu cunosc şcoala, elevii şi profesorii ei ar fi tentaţi să spună că “este doar o şcoală de cartier” sau “e din Pantelimon” , realitatea este cu totul alta. Elevi premianţi la concursuri şcolare şi extraşcolare, părinţi mulţumiţi de rezultatele copiilor, absolvenţi care au ajuns să profeseze ca doctori, actori, profesori chiar, ziarişti în ţară sau în străinătate sunt dovada vie a faptului că, la fiecare generaţie nouă, şcoala se reinventează, se adaptează la noii elevi şi la noile tendinţe ale învăţământului şi ale societăţii.Teme de reflecţie:

În condiţiile în care, din anul şcolar 2012-2013, în şcoală vor intra şi elevi de grupe pregătiroare, se va mai învăţa intr-o singură tură sau elevii din clasele V-VII vor învăţa după-amiaza?

În contextul unei evoluţii din ce în ce mai accelerată a societăţii va reuşi “şcoala” să se readapteze, periodic, la noile cerinţe ale acesteia?

În viitorul mai mult sau mai puţin apropiat elevii şcolii vor mai purta “uniforma” (camaşă albă sau bleu şi vesta cu sigla şcolii)?

Dacă ţara noastră nu va reuşi să iasă din criza economică în timpul pe care şi l-a propus, iar părinţii vor fi tot mai mult preocupaţi de asigurarea unui trai decent pentru ei şi pentru familiile lor, va mai exista o aşa de strânsă colaborare între familie şi şcoală?

Fig. 1.15 Fig. 1.16

Fig.1.17 Fig.1.18

10

Tema 1.3. Statusuri, roluri şi relaţii sociale în clasa de elevi. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi

1.3.1. Managementul instruirii şi al problemelor disciplinare

Aplicaţia practică APS-6:Analiză şi dezbatere interactivă: strategii de intervenţie pentru managementul problemelor disciplinare – situaţii specifice, soluţii, rezultate

Fig. 1.19 Fig. 1.20

Fig. 1.21

11

Fig. 1.22 Fig.1.23

Aplicaţia practică APS-7: Eseu auto-reflexiv: Eu şi elevii mei - valenţe etice, formative şi afective ale prestaţiei profesionale proprii în clasa de elev

În urma analizei relaţiei pe care o am cu elevii mei consider că aceştia ocupă un loc central în activitatea mea de zi cu zi, şcolară sau extraşcolară. Aşa că un titlu mai potrivit pentru acest eseu ar fi “Elevii mei şi eu - cadrul didactic, părintele, asistenta medicală, artistul, profesionistul etc.”.

12

În present lucrez cu un efectiv format din 25 de elevi de clasa a III-a, dintre care 13 sunt baieţi şi 12 sunt fete. Situaţia socio-familială din care provin elevii mei se reflectă şi în comportamentul acestora şi în rezultatele la învăţătură. Pe lângă situaţiile fericite în care elevii locuiesc împreună cu o soră sau cu un frate şi cu ambii părinţi există şi elevi proveniţi din familii dezorganizate, un elev provenit din familie monoparentală, doi elevi aflaţi în plasament la unul dintre apartamentele sociale ale primăriei sau elevi proveniţi din familii aflate în dificultate. Cu toate aceste aspecte neplăcute constat la elevii mei dorinţa de autodepăşire, ambiţia de a realiza mai mult decât membrii propriei familii şi interesul de a descoperi mai multe cunoştinţe din domenii diferite de cunoaştere. Astfel, baiatului X îi plac jocurile tip „Lego”, dar şi geologia (cunoaşte Tabelul lui Mendeleev şi compoziţia chimică a unor pietre preţioase sau semipreţioase), matematica sau istoria. Un număr de 10 elevi au înclinaţie pentru pictură, din mâinile lor ieşind adevărate opere de artă. O parte dintre aceştia sunt deosebit de pricepuţi la realizarea unor obiecte, uneori din materiale reciclabile, în cadrul orelor de educaţie tehnologică.

Dar cele mai captivante ore sunt cele în care socotim, rezolvăm probleme, desenăm figuri şi forme geometrice, desluşim tainele cărţilor de literatură sau de gramatică. Dovada preocupărilor intelectuale ale elevilor mei sunt şi rezultatele deosebite obţinute la ultimele concursuri la care au participat (Cănguraşul Matematician, Cangurul Explorator şi Poveştile Cangurului). Calificativele „Excelent, Foarte bine şi Bine” obţinute la aceste concursuri sunt dovada incontestabilă a preocupărilor intelectuale ale elevilor mei.

Una dintre modalităţile cele mai îndrăgite prin care elevii mei descoperă noi informaţii este cea a activităţilor extraşcolare. Printre acestea se numără seminarul „dulce” de la o fabrică de ciocolată, excursii la Trei Brazi, Salina Ocnele Mari, Corbii de Piatră, serbări tematice, vizita la un post de radio on-line pentru copii, acţiuni de protejare a mediului înconjurător etc. Anul trecut am ales împreună mascota clasei – barza - cuvântul începe cu litera B, este simbolul statorniciei, al harniciei , dar şi al plimbărilor şi al lucrurilor bine făcute.

La finele clasei a III-a am ajuns să pot spune că mă înţeleg din priviri cu unii dintre elevii mei, că am reuşit să-i determin să vină cu drag la şcoală, că împreună ştim să îmbinăm munca cu distracţia astfel încât să avem reuşite şcolare şi nu numai şi să ne odihnim în mod activ. Tot în aceşti trei ani de când suntem împreună elevii au înţeles ce înseamnă un stil de viaţă sănătos şi au început deja să pună în practică, atât la şcoală, cât şi acasă, cele învăţate. Pot afirma că mă mândresc cu elevii mei.

13

Fig.1.24 Fig.1.25

Fig.1.26

1.3.2. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi: relaţii şi interacţiuni educaţionaleAplicaţia practică APS-8: AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) în gestionarea situaţiilor de conflict şi/sau criză în clasa de elevi, produs al grupei de cursanţi, pe următoarea structură de principiu:contextulestimarea intensităţii situaţiei de crizădeciziamodul de operaţionalizarerezultatul (termen scurt / mediu / lung)

14

Fig. 1.27 Fig. 1.28

Contextul: În condiţiile unei democraţii prost înţelese de unii dintre noi, la nivelul şcolii X se

manifestă dorinţa unui grup de elevi de a renunţa la uniformă.Estimarea intensităţii situaţiei de criză:

Aparent, nivelul situaţiei este relativ scăzut, dată fiind mărimea grupului protestatar. Membrii grupului respectiv adoptă o ţinută şi un comportament sfidător la adresa cadrelor didactice şi a celorlalţi elevi din şcoală. Atenţia se îndreaptă mai mult spre preocupări vestimentare în detrimentul celor şcolare.

Decizia: Diriginta clasei respective organizează şedinţe cu părinţii şi elevii pentru a încerca să rezolve criza (conflictul) identificată. Modul de operaţionalizare:

1. Discuţii cu elevii – implicarea consilierului şcolar2. Consultaţii cu părinţii elevilor – implicarea consilierului şcolar3. Mustrare verbală în faţa clasei4. Dacă situaţia continuă se apelează la mustrarea scrisă conform ROI

Rezultatul:pe termen scurt – elevii renunţă la protestpe termen mediu – elevii înţeleg necesitatea purtării uniformeipe termen lung – implicarea elevilor şcolii în stabilirea uniformei în funcţie de trăsăturile de personalitate ale acestora

15

DISCIPLINA 2. MODELE ALE EDUCAŢIEI NON-FORMALE ÎN MANAGEMENTUL CLASEI ŞI GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

Tema 2.1. Educaţie centrată pe valori. Delimitări conceptuale. Avantaje şi limite ale aplicării metodelor educaţiei non-formale în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză

2.1.1. Valori în educaţie. Educaţie centrată pe valori

Activitatea practică APS-1.Forme CU fond: valori pe care le slujim Analiză şi dezbatere interactivă despre valorile pe care şcoala le cultivă în mod realPOZA 44

Fig.2.1

2.1.2. Elemente specifice şi strategii didactice ale educaţiei non-formale aplicabile în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză

Activitatea practică APS-2.99-1 – exerciţiu de optimism bine temperat: dar dacă, totuşi?!... Exerciţiu de învăţare colectivă pe baza principiului transferului de bune practici (Enunţ standard: Să presupunem că, din 100 de metode probate ca eficienţă în educaţia non-formale, 99 nu au nici un fel de aplicaţiie în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză. Dacă am accepta măcar una, care ar fi aceea? De ce? Cum o pot aplica?)

16

Fig. 2.2 Fig.2.3

Tema 2.2. Un cadru de lucru pentru managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză: EPTP – EU; PERCEPŢII; TRANZACŢII; POLARITĂŢI. model; aplicaţii

2.2.1. Arhitectura modelului: viziune; principii; structură Activitatea practică APS-3. SWOT EPTP Analiză şi dezbatere interactivă despre punctele tari, vulnerabilităţile, oportunităţile şi ameninţările aplicării modelului EPTP în managementul clasei şi gestionarea situaţiior conflictuale / de criză.

Fig.2.4

17

2.2.2. Elemente specifice, pe componente: eu; percepţii;tranzacţii; polarităţi

Activitatea practică APS-4. Oglinda EPTP Exerciţiu de învăţare colectivă: inventar EPTP personal de tip puncte tari / punct de îmbunătăţit conţinând câte 5 perechi de caracteristici din fiecare categorie de management (eu; percepţii; tranzacţii; polarităţi)

Fig.2.5

Tema 2.3. Scenarii EPTP aplicabile în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză: structură; analiză critică; avantaje şi limite

2.3.1. Fereastra Johari: concept; structură; aplicaţii Activitatea practică APS-5. Putem să nu ştim că nu ştim? Analiză şi dezbatere interactivă pe bază de exemple a ferestrei Johari, cu accent pe posibile situaţii de tip unghi mort în practica profesională a managementului clasei şi gestiunii situaţiilor de criză

18

Fereasta lui JohariFig.2.6 Fig.2.7

Fig.2.8 Fig.2.9

Fig.2.10 Fig.2.11

19

2.3.2. Exemple de scenarii EPTP (exerciţii de reflecţie personală) Activitatea practică APS-6. Tranzacţii şi polarităţi semnificative în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză exerciţiu de învăţare colectivă şi de creare a unui portofoliu cumulativ (pe principiul cirochinelui) de bune practici; exemple: polaritatea PC-AA; tehnici de analiză tranzacţională aplicată, prin comunicare verbală, non-verbală, para-verbală etc.

Fig. 2.12

DISCIPLINA 3. ELEMENTE DE FACILITARE (COACHING)CU APLICAŢII ÎN GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ

Tema 3.1.Facilitare (coaching): delimitări conceptuale. Avantaje şi limite ale aplicării modelelor de facilitare (coaching) în managementul clasei şi gestionarea situaţilor de criză

3.1.1. Coaching: delimitări conceptuale. Teoria X/Y: principii de lucru

20

Activitatea practică APS-1. De la X la Y Analiză şi dezbatere interactivă, pe bază de exemple, despre contexte, comportamente si decizii specifice Teoriei X şi Teoriei Y în managementul clasei şi gestionarea situaţiilor de criză

Fig.3.1TEORIA X TEORIA Y

PRO- Cuminteste copiii- Majoritatea copiilor au nevoie sa

fie condusi- Unii copii manifesta rezistenta la

schimbare si trebuie fortati sa lucreze ceva nou

PRO- Da liber imaginatiei creatoare- Nivelul de invatare si autocontrol este

ridicat atunci cand vor sa atiga un obiectiv specific

- Cauta responsabilitatea

CONTRA- Copiii sunt constransi sa lucreze

dupa un tipar- Elevii actioneaza sub forta externa

fara a-si interioriza/asimila obiectivele

- Copiilor le este frica sa se implice pentru a nu fi criticati si certati

CONTRA- Copiii sunt mai liberi si mai galagiosi- Elevii lucreaza haotic daca nu-i

coordoneaza cineva- Daca il lasi sa gandeasca liber , s-ar

putea sa nu vrea sa schimbe nimic

CONCLUZII:Ambele teorii isi sustin pozitiile cu argumente teoretice. Din practica insa, se observa ca efectele benefice ale teoriei Y sunt superioare celor ale teoriei X. Cu cat copilul este tratat cu mai multa consideratie si este lasat sa gandeasca liber, cu atat evolutia sa va fi mai buna

3.1.2. Instrumentar de facilitare (coaching); relaţii; comunicare;întrebări; contract psihologic Activitatea practică APS-2. Facilitare (coaching) şi mentorat: relaţii, dialoguri, întrebări, soluţii Exerciţii şi aplicaţii relevante pentru poziţionarea eficientă a interlocutorilor în situaţii conflictuale / cu potenţial de criză

Fig.3.2

Tema 3.2. Scenarii de facilitare (coaching): structură; analiză critică; avantaje şi limite

3.2.1. Cadrul de analiză critică; părţi; interese; opţiuni; decizii; impact; lecţii

21

3.2.2. Exemple de scenarii: proiecte şcolare; conversaţii dificile; dezvoltare personală etc. Activitatea practică APS-3: AŞA DA! AŞA NU! Exerciţiu de învăţare colectivă şi consolidare a însuşirii conceptelor temei; rezultat SMART: portofoliu de bune practici (mini-studii de caz) în gestionarea situaţiilor de conflict şi/sau criză în clasa de elevi, produs al grupei de cursanţi, pe următoarea structură de principiu:

o contextulo deciziileo modul de operaţionalizareo întrebărileo rezultatele (termen scurt / mediu / lung)

CONTEXT - Identificarea cazului

Conflict: - părinte nemulţumit de relaţia dintre copilul său şi copiii din clasa ; - părinţi.

La plecarea copiilor acasă, mama reproşează câtorva părinţi din clasă că, deseori, în timpul programului din scoala, copiii acestora îi adresează fetiţei cuvinte urâte şi o lovesc. Mama ia această atitudine fără a discuta în prealabil cu cadrul didactic . Părinţii admonestaţi prezintă cazul doamnei. Ei susţin că acuzaţiile mamei nu sunt reale. Cadrul didactic ascultă cele prezentate şi încearcă să-i calmeze, asigurându-i de cooperare în rezolvarea conflictului.

DECIZII:(Stabilirea alternativelor de rezolvare a cazului)

Separat, după terminarea programului, cadrul didactic discută cu părintele nemulţumit. Acesta recunoaşte că a acuzat părinţii şi copiii de un comportament neadecvat. Este nemulţumită că fetiţa ei nu este acceptată în joc, i se vorbeşte urât şi uneori este lovită de copii. Cadrul didactic afirmă că nu a sesizat situaţii de acest fel, dar va discuta cu copiii şi îi va observa cu multă atenţie. Îi propune mamei să coopereze şi să nu mai abordeze ceilalţi părinţi până la aflarea adevărului.

Se identifică cauzele:- copilul este timid, lipsit de îndrăzneală şi iniţiativă;- are o atitudine rezervată în relaţiile cu ceilalţi copii;- îi place mai mult să privească cum se joacă copiii, decât să se implice;- în timpul activităţilor comune răspunde doar când este numit şi atunci cu reţinere;- mama nu răspunde de fiecare dată la solicitările educatoarei;- mama comunică insuficient cu copilul, deoarece are un program de lucru încărcat.

Cadrul didactic pune întrebări, iar părintele este ambiguu în răspunsuri. Rezolvarea cazului va fi centrată pe relaţia copil-copii, copii-copil, pentru a-l împiedica pe părinte să creeze disensiuni în cadrul colectivului de părinţi. În acest sens, se vor dezvolta şi valorifica aptitudinile de socializare ale copilului în vederea integrării acestuia în grup.

MOD DE OPERATIONALIZARE:(Optimizarea soluţiei finale adoptată pentru rezolvarea cazului)- discuţii, în particular, cu ceilalţi copii, sugerându-le să propună fetiţa în roluri principale (jocuri liber-creative);- sprijinirea fetiţei în găsirea unor prieteni potriviţi cu care să colaboreze (la activităţile de grup, fetiţa va fi inclusă în grupul copiilor faţă de care manifestă afinităţi);

22

- evidenţierea unor calităţi şi aptitudini de către copii şi cadrul didactic pentru a se şti îndrăgită şi apreciată de aceştia;- sprijinirea continuă cu multă căldură, atenţie şi apreciere permanentă în acceptarea şi rezolvarea sarcinilor primite;- stimularea energiei prin sarcini de lucru şi joc acceptate anterior, pentru a-i întări încrederea în forţele proprii;- comunicare eficientă cu mama (discuţii, vizite la domiciliu, plimbări cu mama şi fetiţa în timpul liber, sugestii pentru a-şi cunoaşte fetiţa mai bine);

STABILIREA UNOR CONCLUZII:Conflictul între părinţi s-a creat datorită cunoaşterii insuficiente a copilului de către mamă.

Copilul a prezentat întâmplări imaginare ca fiind reale, recurgând la acest mijloc pentru a se „răzbuna” pe copiii despre care credea că nu o acceptă. Fetiţa, crezând că este marginalizată, şi-a creat o lume a ei, lume în care ea se simţea neiubită. Aceste elemente au generat conflictul între părinţi.

REZULTATE:Aplicând alternativele de rezolvare a conflictului s-a ajuns la următoarele rezultate:- conflictul s-a stins;- copilul a fost obişnuit să-şi supună imaginaţia controlului raţional;- s-a integrat în colectiv şi se bucură de aprecierea şi respectul colegilor;- s-a obişnuit să comunice cu cei din jur ieşind din lumea ei imaginară;- a conştientizat că numai adevărul primează şi datorită lui va avea prieteni;- între fetiţă şi mamă s-a creat o legătură bazată pe încredere reciprocă;- mama a învăţat să comunice cu copilul şi cadrul didactic;- mama comunică foarte bine cu ceilalţi părinţi, implicându-se în toate acţiunile grupei.

Bibliografie selectivă:

1. Bârzea, Cezar, “Arta şi ştiinţa educaţiei”, E.D.P., Bucuresti, 1995

2. Carducci,J.Dewey, Carducci,B.,Judith, "The Caring Classroom", Bull Publishing Company, Palo Alto, 1989

3. Cerghit, Ioan, (coord.), “Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", EDP, Bucureşti, 1988

4. Collier, Gerald, “The management of peer - Group Learning", Society For Research Into Higher Education, Surrey, 1983

5. Creţu, Carmen, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iasi, 1997

6. Duric, Ladislav, “Elements de psychologie de leducation", UNESCO, Paris, 1991.

7. Faure, Piere, "Une enseignement personnalise et communautaire", Casterman, Tournai, 1989

8. Fraser, J.Barry, “Classroom Environment”, Croom Helm Ltd, New Hamshire, 1986

9. Iucu, Romiţă, “Managementul şi gestiunea clasei de elevi”, Editura Polirom, Iaşi, 2001

10. Iucu, Romiţă, “Managementul clasei de elevi”, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2005

11. Jinga, Ioan, “Conducerea învăţământului”, E.D.P., Bucureşti, 1993

12. Miroiu, Adrian (coord.), Pasti, Vladimir, Codiţă, Cornel, Ivan, Gabriel, Miroiu, Mihaela, “Invăţământul românesc azi”, Polirom, Iaşi, 1998

13. Neacşu, Ioan, Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990

14. Păun, Emil, “Şcoala – abordare sociopedagogică”, Polirom, Iaşi, 1999

15. Stan, Emil, “Managementul clasei de elevi”, Editura TEORA, Bucureşti, 2003

16. Staş, Marian, Managementul clasei –GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE CRIZĂ, Suport de curs, Programul IT&S (TIC si Strategie Didactica) integrat si inovativ de formare profesională continuă a personalului didactic din regiunile Bucureşti – Ilfov şi Sud – Muntenia;

23

17.Stănciulescu, Elisabeta, “Teorii sociologice ale educaţiei”, Polirom, Iaşi, 1996

18. Ulrich, Cătălina, “Managementul clasei de elevi – învăţarea prin cooperare”, Editura Corint, Bucureşti, 2000

19.Vlăsceanu, Mihaela, "Psihosociologia educaţiei şi învăţământului", Editura Paideia, Bucureşti, 1993

24