LICEUL TEORETIC VIDELE

LICEUL TEORETIC VIDELE Profil: Real

Specializarea: Matematica - Informatica

Profesor Coordonator: Elev:Gheorghe Ionut-DanielCraciun Violeta Clasa: a XII-a B

Videle

2015

Tema:Mercedes-Benz Cuprins

Capitolul 1: Limbajul Html si JavaScript.4

Capitolul 2: Pagini Webcss .7

Capitolul 3 : Specificarea mediului de programare utilizat.............13

Capitolul 4 : Prezentarea site-ului15

Capitolul 5 :Codul sursa19

Bibliografie.................................................................................................25Capitolul 1

Limbajul HTML si JavaScript

Redus la esen, Limbajul de Marcare HiperText (HiperText Markup Language HTML) este un set de coduri speciale care se insereaz ntr-un text, pentru a aduga informaii despre formatarea i despre legturi. HTML se bazeaz pe Limbajul Generalizat Standard de Marcare ( Standard Generalized Markup Language - SGML).

Noiuni de baz HTML

Prin convenie, toate informaiile HTML ncep cu o parantez unghiular deschis (). Acest control sau marcaj HTML, cum mai este numit comunic unui interpretor HTML (program de navigare) c documentul este scris i format n limbajul HTML standard.

Dei multe controale HTML sunt uniti de sine stttoare, unele dintre ele sunt perechi, avnd controale de nceput i sfrit. Controlul de nceput se numete control de deschidere, iar cel de sfrit se numete de nchidere.Cer mai important dintre controalele de baz este , care specific faptul c informaia care urmeaz este scris n limbajul HTML. Marcajul este de tip pereche, deci trebuie s adugai un marcaj de nchidere la sfritul documentului, care este la fel ca marcajul de deschidere dar are adugat o bar nclinat: . Orice element situat ntre marcajul de deschidere i cel de nchidere capt atributul acelui marcaj.

Cele mai importante marcaje nepereche, i cele folosite cel mai des, specific trecerea la paragraf nou sau la linie nou. Ele sunt i
.Fiierele HTML sunt de obicei mprite, din motive de organizare, n dou seciuni: antetul (sau headerul) care conine informaia introductiv de formatare a paginii i corpul. Utilizai marcajele pereche i pentru a delimita fiecare seciune. Alt chestie folositoare si simpl este s-i dai un titlu cu ajutorul controlului pereche care trebuie s fie pus n blocul de informaii (vezi bara de sus a ferestrei). Un control util pentru organizare vizual a documentului este rigla orizontal care este introdus de comanda . Referinele ctre alte pagini exterioare se fac cu ajutorul marcajului . Referinele ctre locul din cadrul aceluiai document se fac cu ajutorul unui .

Tabelele reprezint o extensie important a limbajului HTML, avndu-i originea n laboratoarele de dezvoltare ale corporaiei Netscape Communication. Pentru a construi un tabel trebuie s specificai parametrii tabelului, apoi parametrii fiecrei linii prin comanda iar, n final, fiecare celul trebuie nconjurat de marcajele date de tabel.

JavaScripteste unlimbaj de programareorientat obiectbazat pe conceptulprototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcionaliti n paginile web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de ctrebrowser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa n construireasiturilor web, dar este folosit i pentru acesul la obiecte ncastrate (embedded objects) n alte aplicaii. A fost dezvoltat iniial de ctreBrendan Eichde laNetscape Communications Corporationsub numele de Mocha, apoi LiveScript, i denumit n final JavaScript.

n ciuda numelui i a unor similariti n sintax, ntre JavaScript i limbajul Java nu exist nicio legtur. Ca iJava, JavaScript are o sintax apropiat de cea alimbajului C, dar are mai multe n comun culimbajul Selfdect cuJava.

Pn la nceputul lui 2005, ultima versiune existent a fost JavaScript 1.5, care corespunde cu Ediia a 3-a a ECMA-262,ECMAScript, cu alte cuvinte, o ediie standardizat de JavaScript. Versiunile deMozillancepnd cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentruE4X, care este o extensie a limbajului care are de a face cuXML, definit n standardul ECMA-357. Versiunea curent de Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construiteFirefoxiThunderbirdversiunile 2.0) suport JavaScript versiunea 1.7.

Cea mai des ntlnit utilizare a JavaScript este n scriptareapaginilor web. Programatorii web pot ngloba n paginile HTML script-uri pentru diverse activiti cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de meniuri i alte efecte animate.

Browserele rein n memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma unuiarboredeobiectei pun la dispoziie aceste obiecte script-urilor JavaScript, care le pot citi i manipula. Arborele de obiecte poart numele deDocument Object ModelsauDOM. Exist un standardW3Cpentru DOM-ul pe care trebuie s l pun la dispoziie un browser, ceea ce ofer premiza scrierii de script-uriportabile, care s funcioneze pe toate browserele. n practic, ns, standardul W3C pentru DOM este incomplet implementat. Dei tendina browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele din acestea nc prezint incompatibiliti majore, cum este cazulInternet Explorer.

O tehnic de construire a paginilor web tot mai ntlnit n ultimul timp esteAJAX, abreviere de la Asynchronous JavaScript and XML. Aceast tehnic const n executarea de cereriHTTPn fundal, fr a rencrca toat pagina web, i actualizarea numai anumitor poriuni ale paginii prin manipularea DOM-ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfee web cu timp de rspuns mic, ntruct operaia (costisitoare ca timp) de ncrcare a unei pagini HTML complete este n mare parte eliminat. Capitolul 2

Pagini Web si CSS

Paginile de Web sunt scrise intr-un limbaj numit HTML (Hypertext Markup Language limbaj de marcare hipertext). HTML permite utilizatorilor sa produca, pagini care includ texte, grafica si indicatori la alte pagini de Web. Vom incepe sa studiem HTML cu acesti indicatori, pentru ca ei reprezinta tocmai mecanismul care tine Web-ul conectat

URL- Uniform Resource Locators

O pagina de Web poate sa contina referinte la alte pagini. Sa explicam cum sunt implementate aceste referinte. Inca de la crearea Web-ului a fost clar ca pentru a avea o pagina care sa indice spre alta pagina este necesar un mecanism care sa permita numirea si regasirea paginilor. In particular sunt trei intrebari la care trebuie sa se raspunda inainte de a se putea afisa o pagina:

Daca fiecare pagina ar avea un nume unic, atunci nu ar exista nici o ambiguitate n identificarea paginilor. Totui, problema nu este inca rezolvata. Sa consideram de exemplu o paralela intre oameni si pagini. In SUA aproape fiecare persoana are un numar de asigurare sociala; care este un identificator unic, astfel incat nu exista doua persoane cu acelasi numar. Totusi, cunoscand numai numarul respectiv nu exista nici o posibilitate de a gasi adresa persoanei respective, si sigur nu se poate afla daca persoanei respective trebuie sa i se scrie in engleza, spaniola sau chineza. Web-ul are practic acelasi fel de probleme.

Solutia aleasa identifica paginile intr-un mod care rezolva toate trei problemele in acelasi timp. Fiecare pagina are un URL (Uniform Resource Locater - adresa uniforma pentru localizarea resurselor) care functioneaza ca nume al paginii general valabil. Un URL are trei componente: protocolul, numele DNS al masinii pe care este memorat fisierul si un nume local, care indica in mod unic pagina (de obicei numele fisierului care contine pagina). De exemplu, URL-ul departamentului din care face parte autorul este:

http://www.cs.vu.nl/welcome.html

Acest URL este format din trei componente: protocolul (http), numele DNS al serverului (www.cs.vu.nd) si numele fisierului (welcome.html), cu semnele de punctuaie corespunztoare.

Se utilizeaza notatii care reprezinta prescurtari standard. De. exemplu user/ poate sa fie pus in corespondenta cu directorul WWW al utilizatorului user, folosind conventia ca o referinta la directorul respectiv implica un

anumit fisier, de exemplu index.html. De exemplu pagina autorului poate sa fie referita ca:

http://www.cs.vu.nl/~ast/

chiar daca de fapt numele fisierului este diferit. Pe multe servere un nume de fisier indica implicit pagina organizatiei careia ii apartine serverul.

Acum ar trebui sa fie clar cum functioneaza hipertextul. Pentru a face o portiune de text selectabila, cel care scrie pagina trebuie sa furnizeze doua elemente: textul prin care se face selectia si URL-ul paginii care trebuie adusa dac textul este selectat. Cand se face selectia, programul de navigare cauta numele serverului utilizand DNS-ul. Pe baza adresei IP a serverului, programul de navigare stabileste o conexiune TCP spre server. Utilizand aceast conexiune, se transmite numele fisierului utilizand protocolul specificat. Bingo. Acum soseste pagina.

Protocolul http este protocolul nativ pentru Web; el este utilizat de catre serverele de HTTP.

Protocolul ftp este utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP (File Transfer Protocol -protocol pentru transferul de fisiere), protocolul Internet de transfer de fisiere. FTP este utilizat de peste douazeci de ani si este foarte raspandit. Numeroase servere de FTP din toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice fisier plasat pe un server FTP. Web-ul nu aduce schimbari aici, face doar ca obtinerea fisierelor sa se faca mai usor, pentru ca FT'P are o interfata mai putin prietenoasa. In viitor probabil ca FTP-ul va dispare, deoarece nu exista nici un avantaj pentru o organizatie sa aiba un server de FTP in loc de un server de HTTP, care poate sa faca tot ce face un server de FTP, si chiar mai mult (desigur mai exista niste argumente legate de eficienta).

Este posibil sa se faca acces la un fisier local ca la o pagina de Web, fie utilizand protocolul file (fisier), sau pur si simplu utilizand numele fisierului. Aceast abordare este similara utilizarii protocolului FTP, dar nu implica existenta unui server. Desigur functioneaza numai pentru fisiere locale.

Protocolul news permite unui utilizator de Web sa citeasca un articol din stiri ca si cum ar fi o pagina de Web. Aceasta inseamna de fapt ca un program de navigare este in acelasi timp si un cititor de stiri. De fapt multe programe de navigare au butoane sau elemente de meniu care permit citirea stirilor USENET mai usor decat daca se utilizeaza cititoare de stiri obisnuite.

Protocolul news admite dou formate. Primul format specifica un grup de stiri si poate sa fie utilizat pentru a obtine o lista de articole de la un server de stiri preconfigurat. Al doilea format cere identificatorul unui articol, de exemplu AA0134223112@csutah.edu. Programul de navigare aduce articolul de la serverul corespunzator utilizand protocolul NNTP.

Protocolul gopher este utilizat de sistemul Gopher, care a fost proiectat la universitatea Minnesota. Numele este cel al echipei atletice a universitatii, the Golden Gopher, de asemenea acest nume este utilizat in argou pentru go for; adica o comanda de aducere Gopher-ul a precedat Web-ul cu cativa ani. Este o metod de regsire a informatiei, similar conceptual cu cea utilizat de Web, dar acceptand numai text si imagini. Cand un utilizator se conecteaza la un server de Gopher, va avea la dispozitie un meniu de fisiere si directoare, fiecare intrare putand s fie conectata la orice meniu de Gopher oriunde in lume.

Marele avantaj al Gopher-ului in raport cu Web-ul este ca functioneaz foarte bine cu terminale ASCII care afiseaz 25 x 80 caractere si din care exista nca foarte multe in lume. Pentru ca este bazat pe text, Gopher este foarte rapid. De aceea n lume exist multe servere de Gopher. Utilizatorii de Web pot sa acceseze un server de Gopher si sa vada fiecare meniu Gopher ca o pagin Web cu intrari selectabile. Daca nu ati lucrat cu Gopher-ul utilizati masina favorita de cautare in Web pentru a cauta cuvantul gopher.

Protocolul telnet este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe o masin aflata la distanta. Se utilizeaza n acelasi fel ca si programul Telnet, ceea ce nu constituie o surpriza, deoarece majoritatea programelor de navigare utilizeaza programul Telnet.

Pe scurt URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa navigheze prin Web, dar si pentru a utiliza FTP, news, Gopher, email si telnet, ceea ce face inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale integrand astfel intr-un singur program, navigatorul n Web, aproape toate tipurile de acces in Internet. Daca metoda nu ar fi fost proiectata de un fizician ar fi putut sa para produsul departamentului de publicitate al unei companii de software. CSS - Notiuni de baza

CSS, prescurtarea de laCascading Style Sheets, sunt etichete folosite pentru formatarea paginilor web (de exemplu formatare text, background sau aranjare in pagina, etc.).Beneficiile sintaxei CSS sunt:

formatarea este introdusa intr-un singur loc pentru tot documentul

editarea rapida a etichetelor

datorita introducerii intr-un singur loc a etichetelor se obtine o micsorare a codului paginii, implicit incarcarea mai rapida a acesteia

Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele:nivelul 1fiind proprietatile etichetelor din documentul HTML, tipinlinenivelul 2este informatia introdusa in blocul HEAD, tipembeddednivelul 3este reprezentat de comenzile aflate in pagini separate, tipexterneCea mai mare importanta (suprascrie orice alt parametru) o are sintaxa de nivelul 1 iar cea mai mica importanta o are cea de nivelul 3.

Folosirea unui fisierexternsau nivel 3 care sa contina comenzi CSS este foarte practic deoarece poate fi utilizat in mai multe situatii (mai multe fisiere HTML pot folosi acelasi fisier extern CSS) eliminand timpul necesar introducerii codului corespunzator in fiecare pagina si totodata editarea lor intr-un singur loc pentru mai multe fisiere.Extensia acestor fisiere este.css.Legatura paginilor HTML cu fisierele extene CSS se face prin introducerea urmatoarei linii:

Atributele indica urmatoarele:rel- fisierul este tip styleshhettype- tip text ce contine comenzi CSShref- fisierul sau adresa fisierului CSS.

Comenzile de nivel 2 sauembeddedsunt cele gazduite oriunde intre perechea de etichete si conform sintaxei:

Undestyle-specifica unde incepe si unde se termina blocul CSS iartypeeste folosit pentru a ascunde de browserele vechi, care nu cunosc sintaxa CSS, continutul bloculuistyle.

Comenzile CSS de nivel 1 sauinlinesunt cele mai folosite, ele suprascriind orice alte comenzi CSS. Sunt amplasate in interiorul etichetelor HTML aflate in zona BODY si au sintaxa:

...textul sau obiectul asupra caruia este aplicat codul CSS...

Este permisa folosirea comentariilor in CSS astfel:

/* Acesta este un comentariu in CSS */

Capitolul 3Specificarea mediului de programare utilizat

Adobe Dreamweaver(cunoscut anterior caMacromediaDreamweaver) este oaplicaiededezvoltare weba companieiamericaneAdobe Systems, disponibil att pentru MSWindows, ct i pentru AppleMac OS. Versiunile recente includ suport pentru tehnologiiwebcum ar fiCSS,JavaScript,PHP,Cold Fusion, ct i cadreASP.

Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor 1990 i momentan deine aproximativ 80% din piaa editoarelorHTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme software: Mac OS, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software cum ar fiWine.

Ca orice alt editorWYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilorHTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a acestora i de ctre utilizatorii neexperimentai.

Unii creatori depagini webcritic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant abrowserelorweb. Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse folosesc designul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelorW3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit n versiunile recente. Cu toate acestea, compania Macromedia a mbuntit suportul pentru tehnologiaCSSprecum i alte modaliti de design, fr a fi necesar folosirea designului pe baz de tabel.

Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pecalculatorulutilizatorului, pentru a previzualizasitul webcreat. De asemenea conine i cteva utilitare pentru administrarea siturilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de cod, n ntregul sit, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea codJavaScriptfr a avea cunotine de programare.

Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi cele de tip MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i afia coninutul folosind scripturi de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil experien n programare.

Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil. Extensiile sunt mici programe pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i pe care oricine le poatedescrcai instala, acestea aducnd un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii i le public (att comercial ct i gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecterolloverpn la soluii complete de vnzareonline, nInternet. Capitolul 4

Prezentarea site-ului

In prima pagina a site-ului este prezentat noul model CLS,impreuna cu pachetele cu care acesta poate fi comandat.

Pasiune si senzualitate

Noul CLS

Liniile sale elegante converg intr-un singur punct:Inima dumneavoastra.Pachete de echipamente pentru varianta CLS Coup Pentru varianta CLS Coup este disponibil o gam larg de pachete de dotri. Aceste dotri reliefeaz caracterul sportiv al acestui coup cu patru ui i concur la sporirea siguranei i confortului. Pachet scaune active multicontur(dotare optionala) Pachet protectie anti-furt(dotare optionala)Pachet exclusiv(dotare optionala)Pachet Driving Assistance Plus(dotare optionala)Pachet oglinzi(dotare optionala)Pachet sport exterior(dotare optionala)Pachet memorie(dotare optionala)Interiorul-calitati intrinsece uimitoare Acordnd o atenie deosebit detaliilor i elementelor de rafinament, inginerii notri de design au creat un interior care completeaz aspectul exterior deosebit de atrgtor al modelului CLS. Prin detaliile sale inovatoare i materialele de nalt calitate utilizate, interiorul reflect angajamentul Mercedes-Benz de a oferi exclusiv calitate premium.

Caracterul clasic sportiv al autovehiculului i miestria cu care au fost executate detaliile interioare sunt accentuate de suprafeele exclusiviste argintiu-cromate, ornamentele din lemn sau n culoarea negru piano, ecranul color TFT de mari dimensiuni i ceasul analogic. Iar scaunele individuale din spate ofer cel mai nalt nivel de confort pasagerilor de pe locurile din spate.Toate comenzile i afiajele din postul de conducere sunt amplasate ergonomic i creeaz acea atmosfer de ntmpinare specific autovehiculelor Mercedes-Benz. Toate informaiile afiate pe ecranele de pe panoul de instrumente sunt uor lizibile, iar setrile pot fi efectuate intuitiv prin intermediul ecranului TFT multifuncional. Acest lucru permite oferului s se concentreze asupra celui mai important lucru: drumul.Modelul poate fi individualizat suplimentar prin utilizarea pachetului Exclusive, disponibil opional, care include cele mai fine materiale interioare executate cu un nivel remarcabil de miestrie

A 2-a pagina contine un scurt istoric al firmei.

Gottlieb Daimler i Karl Benzn anii 1880, cnd Gottlieb Daimler i Karl Benz au inventat, independent unul fa de cellalt, motorul de vitez mare i automobilul, acetia au pus bazele transportului motorizat privat. Cu ajutorul partenerilor i al susintorilor financiari, cei doi ingineri i-au continuat n particular munca de dezvoltare n cadrul propriilor companii. n octombrie 1883, Benz a nfiinat Benz & Co. n oraul Mannheim; Daimler-Motoren-Gesellschaft (DMG) a fost nfiinat n noiembrie 1890 n oraul Cannstatt.Ambele companii i propuseser s creeze o marc memorabil, care s confere produselor aferente att distincie ct i familiaritate. Iniial, au ales ca propriile nume Benz i Daimler s reprezinte originea i calitatea motoarelor i autovehiculelor pe care le fabricau. Mai trziu, n timp ce marca Benz & Cie. nu s-a modificat (dei roata dinat ce nconjura numele Benz n 1903 a fost nlocuit cu o coroan de lauri), la nceputul noului veac produsele DMG apreau sub denumirea comercial de Mercedes.

In a 3-a pagina se afla o galerie creata cu ajutorul programului SerifPlus X4.

A 4-a pagina prezinta serviciile si atelierele service.

Ultima pagina contine datele de contact ale firmei,precum si numerele de telefon.

Tel Dealer Mercedes Bucuresti: +40 317 110701Fax Dealer Mercedes Bucuresti: +40 372 715963BIBLIOGRAFIE:

Claudia Nicoleta Stefan:Initiere in Web Design

Informatii de pe internetLiliana Ursache:Pagini web pentru incepatori

Marcel Andrei Homorodean: INTERNET SI PAGINI WEB

Catalin Gabriel Drogoreanu CSS-Notiuni de baza1