MODALITI DE RELAIONARE I DISCIPLINARE A COPILULUI

MOTTOSpune-mi, cci am uitat.Arat-mi, cci in minte.Implic-m, cci neleg.(Proverb chinezesc)

Mesaje cheie Atenia acordat copiilor n momentul n care ei se poarta firesc, i poate feri de a se da n spectacol pentru a ne capta atenia; Autoritatea parental se construiete ntre permisivitate i interdicie; una fr cealalt nu poate dect periclita condiia psihic a adolescentului; Disciplinarea reprezint o modalitate concret de a-i manifesta dragostea fa de copil; Disciplinarea pozitiv se bazeaz pe nvarea i ncurajarea comportamentelor dezirabile, dar i pe asocierea celor nedorite cu anumite consecine negative care survin n mod natural; ntr-o lume plin de necunoscut, limitele creeaz siguran; Autocontrolul reprezint posibilitatea de a gndi i de a alege n mod raional; Valorile nu exist pur i simplu n mintea copilului. Acestea pot fi ns nvate pas cu pas de ctre copil, cu ajutorul printelui, de-a lungul a mai multor ncercri i experiene.

Disciplina poate genera multe sentimente i chiar reacia de auto-aprare. Pot iei la suprafa probleme legate de modul n care prinii au fost ei crescui de prinii lor, precum i dificulti pe care le au cu partenerul i copiii lor referitor la disciplin, teama de maltratare, etc. Direcionarea comportamentului copiilor este una dintre activitile cele mai solicitante i mai generatoare de confuzie cu care se confrunt prinii.

Disciplina: Disciplina reprezint nvare; Disciplina modalitate de pregtire a copiilor pentru via; Disciplina nu nseamn pedeaps; Disciplina: nevoia de limite; elul disciplinei este s-i nvee pe copii cum s se auto-disciplineze; Timpul special i atenia pozitiv fundamentul disciplinei.

Disciplin versus pedeapsDisciplina este unul dintre cele mai controversate concepte. Deseori, n mod eronat, prinii asociaz disciplina cu pedepsirea sau pedeapsa. Dar, dincolo de toate acestea, noiunea de disciplin trebuie asociat n primul rnd cu formarea, instruirea, nvarea unor comportamente dezirabile. Sensul aciunilor educaionale trebuie s fie n ntregime pozitiv, respectiv acela de a sprijini nvarea, de a-l ajuta pe copil s mearg pe drumul cel mai potrivit pentru el, s te urmeze din iubire i convingere, nu din teama i durere.Deci, ce se nelege prin pedeaps?Definiie (DEX) Msur de represiune, sanciune aplicat celui care a svrit o greeal.Diferene ntre disciplin i pedeapsDISCIPLINAPEDEAPSA

Indus treptat copiilorImpus copiilor

Poate preveni probleme care pot apareAcioneaz asupra problemelor deja aprute

Stimuleaz autocontrolul i asumarea responsabilitilorPlaseaz responsabilitatea asupra persoanei care are puterea/ controlul asupra comportamentului copilului

nva cum s se soluioneze sau s se previn problemelePoate opri comportamentul nedorit, dar nu nva comportamentul dorit

Se focalizeaz pe structur i ndrumareSe focalizeaz pe reguli i impunerea acestora

ncurajeaz copilul s fie capabil i responsabil n asumarea deciziilorNu permite copilului s nvee s ia decizii

ncurajeaz comportamentul doritPoate ntri comportamentul nedorit dac este singura modalitate de a atrage atenia

Are scopul de a proteja i educaUtilizarea frecvent poate cauza durere emoional i fizic

Poate ajuta copilul s se simt bine cu sine nsui pe msur ce se dezolt ncrederea n capacitatea de a fi responsabilPoate induce o stim de sine sczut, n special dac pedeapsa este degradant

ncurajeaz copilul s se bazeze pe controlul propriu cnd acioneazPoate conduce la manifestri ale comportamentelor responsabile doar cnd figura autoritar este prezent

Promoveaz o relaie cooperant, pozitiv ntre copii i aduliCrete frecvena comportamentelor de evitare i team

Se bazeaz pe logic i emoii pozitiveSe bazeaz pe emoii negative

Demonstreaz respect pentru copilDemonstreaz lipsa respectului fa de copil

Presupune un plan de aciuneSe aplic ocazional

Are efect pe termen lungAre efect pe termen scurt

Consecinele disciplinei vs. Consecinele pedepseiConsecinele disciplineiConsecinele pedepsei

Copilul are ocazia de a-s asuma responsabilitatea faptelor saleDeseori printele se simte vinovat

Copilul i asum responsabilitatea propriului comportament i a consecinelor acestoraCopilul va transfera responsabilitatea consecinelor asupra printelui

Conduce la construirea autoritii i respectului fa de printeAccentueaz polii for - supunere

Copilul va comunica mai bine cu printeleCopilul va fi mai puin comunicativ cu printele

Relaia copil-printe va fi consolidatCopilul i va pierde ncrederea n printe

Copilul i va asuma acelai model de disciplinare responsabil cnd va deveni printeCopilul i va asuma acelai model bazat pe pedepse de disciplinare cnd va deveni printe

Disciplina nevoia de limite Copilul are nevoie de limite, impuse nu rigid, ci flexibil, impuse cu dragoste i n funcie i de capacitile vrstei lui. Sentimentul de siguran al copilului se bazeaz i se formeaz pe ideea c exist printele n care poate avea ncredere, care i d putere i l cluzete. Copiii care nu primesc deloc limitri n familie, ajung s aib dificulti majore n adaptarea la limitrile vieii. Aproape ntotdeauna, n spatele unui copil care are o problem de disciplin este un printe prea permisiv i inconstant n regulile i limitele pe care le cere i fa de care el nsui este instabil.Permisivitate i disciplin, iat formula potrivit care poate da copilului sentimentul c este iubit, dar i sigurana c tie la ce s se atepte de la prinii lui, de la lumea din jur.Limitele sunt importante pentru copil, nc de mic, s neleag regulile lumii, ale naturii i ale relaiei cu ceilali. Comunicndu-i de la o vrst fraged ce se poate i ct, transformi haosul necunoscutului ntr-o lume ordonat i cu sens. Este important s afle, chiar cnd e de-o chioap, c exist anumite lucruri pe care le atepi din partea lui, c sunt lucruri care nu se fac. Nu te poi atepta s le tie fr s i le spui clar i de fiecare dat cnd apare ocazia. ntr-o lume plin de necunoscut, limitele creeaz siguran. Prin comportamentele pe care le exprim, copilul te provoac de fapt s-i stabileti limitele.i se pare c o face dinadins, c nu vrea s te asculte? De fapt, doar te ntreab n felul lui, fr cuvinte: Accepi sau nu ceea ce fac acum? Orice copil ncearc n mod normal s testeze limitele a ceea ce i se spune. Dac face parte dintre cei care pun mereu la ncercare ceea ce i se pare a fi o limitare, d-i cele dou anse: acceptarea sau consecinele.Tehnici de stabilire a limitelor: Mai nti spune-i clar ce se ntmpl dac nu ascult, apoi d-i posibilitatea s fac ce-i ceri; Dac n final te ascult, arat-i c apreciezi: Ai fcut bine lucrul acesta!; Dac nu reuete s fac ce-i ceri, subliniaz consecinele. Ele trebuie s fie rezonabile i legate de incidentul respectiv; n cazul n care copilului nu-i place o anumit consecin, nseamn c printele a ales ce trebuie; n situaia n care copilul argumenteaz, te roag sau pledeaz, nu lsa copilul s te manipuleze. Nu este momentul s-i par ru i s renuni la lecie; Consecinele au fost stabilite i trebuie ndeplinite.

Acordai atenie pozitivCa prini, este uor s dobndim obiceiul de a observa comportamentele care ne supr, acordndu-le astfel atenie negativ copiilor n majoritatea timpului. Cheia pentru abordarea disciplinei pozitive este stabilirea unui fundament de atenie pozitiv i ncurajare chiar de la nceputul vieii copilului nostru. Tuturor ne place s fim apreciai de oamenii la care inem. Recunoaterea comportamentului pozitiv ncurajeaz comportamentul pozitiv i simul propriei valori. Atenia unui printe este extrem de important pentru un copil, iar copiii, n marea lor majoritate, doresc s le fac pe plac prinilor. Ei se simt bine fa de ei nii cnd fac aa. Bineneles, cu toii tim c atenia pozitiv nu este panaceul comportamentrlor nedorite. Uneori, copiii se poart inadecvat i avem nevoie de tehnici concrete pentru abordarea acestor comportamente. Metodele pentru acordarea ateniei pozitiveTimpul special Rezervai-v zilnic un timp special petrecut singur/ cu fiecare copil n parte; Timpul acesta trebuie s fie destul de regulat pentru ca copilul s se bazeze pe el; Timpul trebuie s fie centrat asupra dorinelor i nevoilor copilului.Artai aprobare Cnd vedei copiii fcnd ceva bun, artai-v aprobarea; Explicai motivul pentru care comportamentul respectiv este important; Scopul artrii aprobrii este s v ncurajeze copilul s continue un comportament anume. Comportamentele dificile Varsta pubertatii este o varsta a marilor schimbari. Oricat de pregatiti sunt copiii sau parintii cu privire la aceste schimbari ele sunt totusi deosebit de intense, fapt care poate destabiliza echilibrul emotional aparent din motive minore. Aceasta varsta se caracterizeaza prin aparitia unor comportamente asa zise dificile, care au ca efect o atitudine de tipul acest copil nu seamana cu copilul meu!. Multi parinti se confrunta cu comportamente dificile legate de: Aspectul exterior; Atitudine; Scoala; Capacitatea scazuta de autocontrol; Gestionarea banilor; Consumul de substante nocive: fumatul, alcoolul, drogurile; Sexualitate; Drepturi si responsabilitati; Esecuri; Integrarea intr-un grup; Utilizarea calculatorului; Minciuna; Orele de intoarcere acasa si altele.

Accesele de furie

Se pare ca exista doua tipuri de accese de furie. Primul reprezinta reactia unui copil foarte obosit si coplesit de o situatie prea solicitanta sau stresanta. Chiar simplul fapt ca esti la pubertate poate sa iti dea stari de iritabilitate si irascibilitate, uneori inexplicabile. In aceste situatii o vorba calda, un pahar cu apa, o gustare, o mangaiere, acordarea unui moment de liniste, sau chiar un somn bun pot fi eficiente. Scopul este sa-i ajutam pe copii nostri sa-si recastige echilibrul fizic si emotional; Uneori, copilul nu este prea obosit sau coplesit, ci doar frustrat pentru ca nu obtine ce doreste. Acest tip de furie reflecta o lupta interna a copilului o lupta esentiala intre independenta si dependenta. In acest caz, pastrarea calmului si continuarea activitatii fara a-i acorda atentie suplimentara poate sa linisteasca accesul de furie. Simpatia manifestata pentru experienta copilului Vad ca ti-e greu, apoi mentinerea unei pozitii ferme, dar echidistante, este foarte folositoare. Aceasta ii da copilului ocazia sa-si rezolve tulburarea. Pentru parinti este foarte dificil cand aceste accese de furie au loc in public. Copiii sunt supraincarcati cu nervozitate. Ei vor ca parintii sa le acorde o atentie exclusiva si stiu ca pot s-o obtina printr-un acces de furie. In aceste situatii unii parinti au experimentat cu succes o atitudine de genul: Mi-as dori sa mergi in camera ta acum. Vom discuta ceea ce te preocupa putin mai tarziu. As aprecia daca mi-ai acorda timp sa ma ocup de musafirii nostri si sa discutam mai tarziu. Multumesc!

Lovitul si primirea loviturii

Lovitul este un alt comportament ingrijorator pentru aproape toti parintii. El poate fi asociat si cu suprasarcina. Adultii au deseori tendinta de a reactiona excesiv prin tipete sau bataie. Parintii trebuie sa se gandeasca la lovit astfel: Ce dorim sa invete copilul care-i loveste pe ceilalti? Dorim ca el sa foloseasca cuvinte in loc sa loveasca, sa solicite ajutorul adultului sau sa loveasca altceva in loc de a lovi persoane. Odata ce parintele s-a decis asupra inlocuitorului adecvat, este important sa foloseasca pasii atentiei pozitive si fixarea limitelor: Stabiliti un bun contact vizual; Folositi cuvinte simple, directe si cu ton scazut; Aratati clar ca intelegeti si acceptati sentimentele copilului, dar nu-i puteti permite sa se comporte asa; Pregatiti o alternativa comportamentala sau o consecinta pentru a fi folosita. Intrebati-va care sunt consecintele logice ale lovirii. De exemplu, ajutorarea unei persoane la nevoie poate fi o consecinta logica pentru lovirea unei persoane; Daca comportamentul se manifesta destul de frecvent intocmiti un contract comportamental. Uneori este bine sa subliniem ca ii veti impiedica si pe ceilalti sa-l loveasca pe copil. Pentru copilul care loveste este important sa aiba activitati care-i permit sa-si elibereze tendintele agresive. Joaca fizica viguroasa, sportul, joaca in apa, pictura, modelarea plastilinei si a lutului sunt bune pentru eliberarea tensiunii. Atat cel care loveste cat si cel lovit au nevoie de intelegerea noastra. Daca copiii pot sa-si rezolve conflictul fara interventia adultilor, se naste o ocazie pozitiva de invatare.

Reactii pozitive fata de comportamentele provocatoare

Imbratisarile pot sa ne ajuteCopiii si adultii au nevoie de iubire indeosebi cand trec prin situatii dificile, generate fie de ei, fie de altii. Este bine sa stabiliti anumite ritualuri de familie pentru perioadele mai grele. Majoritatea dintre noi avem tendinta sa ne indepartam de cel care are o stare proasta de spirit, sau sa-l trimitem in alta parte. Uneori, a te apropia de acesta persoana, da rezultate mai bune. Puteti spune: Arati de parca nimeni nu te-ar mai iubi. Ai vrea sa te imbratisez? Este o invitatie spre a te simti mai bine. Cand o singura imbratisare nu este suficienta pentru a umple golul, persoana respectiva poate spune: Nu mi-a ajuns. Mai vreau si un pupic si asa mai departe, imbratisarile continuand pana cand starea copilului se imbunatateste. Putem admite ca suntem intr-o stare proasta de spirit si ca avem nevoie de o imbratisare spunand simplu: Pe mine cine ma mai iubeste?.

Excluderea sau pauzaIn momentele in care starea dumneavoastra emotionala, sau a copilului este foarte intensa, de tipul furiei, putem spune ca situatia este dificila sau chiar severa. In aceste momente nici o persoana nu poate gandi rational, prin urmare va reactiona negativ la orice gest sau afirmatie. Exista o controversa legata de pauza ca metoda de disciplinare. Ea este inclusa aici pentru ca multe familii o folosesc inadecvat sau ineficient. Exista doua tipuri de pauze: una pentru copii, si una pentru parinti.

Pauza pentru copiiO pauza scurta, care il desparte pe copil de ceilalti sau de o activitate, poate fi benefica atunci cand copilul are un comportament neadecvat. Astfel, parintele poate face urmatoarele: Sa foloseasca metodele de abordare a furiei despre care am discutat intr-una din sesiunile anterioare pentru a se linisti, astfel el va fi, de asemenea, un model pentru copilul sau. Sa ii spuna copilului pe un ton cat se poate de calm Cred ca ar fi bine ca acum sa te duci in camera ta pentru ca sa ne putem linisti amandoi. Daca copilul refuza parintele poate sa mearga el intr-o alta camera. Sa ii comunice copilului vom discuta dupa ce ne vom linisti. Sa nu uite sa discute intr-adevar cu copilul despre situatia problematica.

Este foarte important ca parintele sa ramana neutru si sa enunte clar motivul pentru pauza. Daca un parinte devine implicat emotional in proces, copilul va invata ca aceasta este metoda prin care obtine atentia. Parintele va stabili durata pauzei in functie de varsta si gravitatea faptei savarsite. Se recomanda ca pauzele sa fie scurte iar copilul sa fie in siguranta. Dupa pauza copilul se poate intoarce si va avea o noua sansa de a se juca sau coopera. Este consecinta logica a adultului fata de comportamentul copilului. Daca nu poti sa stai aici si sa asculti de reguli, trebuie sa stai in alta parte acum. Pauzele seamana un pic cu o eliminare de la handbal si ar trebui sa nu fie folosite daca copilul are nevoie doar de odihna, o gustare, sau sa fie singur un timp. In cazul in care copilul continua sa aiba un comportament neadecvat dupa ce i-au fost satisfacute celelalte nevoi si in ciuda eforturilor de a fi invatat sa faca altfel, atunci pauza este recomandata.

Greselile des intalnite in cazul pauzelor pentru copii: Folosirea excesiva a pauzelor. Unii parinti folosesc excesiv pauzele. Parintii trebuie sa foloseasca pauza numai cand copilul nu reactioneaza la alte metode de disciplinare ca de exemplu redirectionarea, simtul umorului, alegerile, sau schimbarea mediului. Unii parinti au nevoie de repere pentru a sti cat inseamna suficient. Majoritatea specialistilor considera ca un minut pe an de varsta (trei minute pentru un copil in varsta de trei ani) este suficient. Intarirea comportamentului negativ. Cand parintii arata ca sunt furiosi sau suparati cand folosesc pauzele, ei acorda o atentie care poate intari/incuraja comportamentul negativ al copilului. Sa ne amintim ca situatiile problematice pot fi reduse daca recunoastem si recompensam comportamentele dezirabile.

Pauza pentru parintiAtat adultii cat si copiii au nevoie de schimbari ale ritmului sau activitatii pentru a continua sa fie bine dispusi. Luarea unei pauze unul fata de celalalt in camere diferite, daca parintele este obosit emotional sau s-a saturat, este un lucru intelept. Indiferent ce alege parintele sa faca in cursul pauzei, prima regula este sa se asigure ca copilul se afla in siguranta. Schimbarea ritmului prin ascultarea unei melodii placute, o baie relaxanta, o plimbare, o lectura in tacere, reprezinta metode de a lua o pauza. O pauza pentru copil si luarea unei pauze de catre parinte sunt actiuni diferite ca intentie si folositoare amandoua. Cand parintii sau copiii sunt suparati, este recomandat sa discute mai tarziu despre ce s-a intamplat si sa restabileasca relatia. Aceasta este o ocazie buna pentru a face planuri referitor la cum sa se procedeze pentru ca lucrurile sa mearga mai bine pe viitor pentru amandoi si implica recunoasterea faptului ca gresim cu totii, ca putem invata din greseli si ca putem sa actionam mai bine.

Disciplinarea copilului cu varsta cuprinsa intre 12-18 ani

Pentru situatiile in care nu sunteti de acord cu comportamentul copiilor, mesajele dumneavoastra ca adulti trebuie sa se centreze exclusiv pe comportament si nu pe persoana. Orice etichetare (ex. esti surd? nu auzi?) ataca persoana copilului si il raneste. Maniera in care adultul isi exprima nemultumirea fata de copil va fi preluata de acesta prinimitatie si se va manifesta ininteractiunile cu ceilalti copii.Pentru a transmite un mesaj corect, respectati urmatorii pasi:1. Ma simt.(descrierea modului in care va simtiti);2. Atunci cand........(descrierea comportamentului copilului);3. Pentru ca.............(descrieti modul in care va afecteaza comportamentul copilului);4. Mi-ar placea sa..........(oferiti alternative de comportament);5. Iti multumesc! Mi-a fost de mare ajutor! (recompensarea comportamentului copilului).Spre exemplu: Paul, ma deranjeaza faptul ca nu imi raspunzi atunci cand te strig. Mi-ar placea sa-mi raspunzi deoarece eu voi ragusi si nu voi mai putea vorbi. Iti multumesc!

Potrivit studiilor de specialitate, e probabil sa va confruntati cu o medie de 3-4 situatii conflictuale pe saptamana. Varsta cea mai provocatoare, cu cel mai crescut potential conflictual este de 13 ani; abia dupa ce adolescentul implineste 16 ani, a fost inregistrata o scadere a ratei situatiilor familiale conflictuale.In comunicarea cu adolescentul sunt de evitat: Critica: tu esti singurul vinovat, este numai vina ta!; Etichetarea: esti un nesimtit.....; Oferirea de sfaturi: daca as fi in locul tau as face asta.....; A da ordine: fa-ti temele imediat!, apuca-te de curatenie!; Amenintarile: daca nu faci cum spun eu, atunci........; Moralizarea: ar trebui sa..........trebuie sa iti ceri scuze; cum ai putut sa faci un asemenea lucru!; Sarcasmul, ridiculizarea si presiunile, pentru ca sunt o forma de nerespectare a drepturilor personale; Mesajele responsabilitatii comunicate pe un ton nervos pentru ca devin mesaje negative.

Pentru prevenirea blocajelor de comunicare vor fi folosite: mesaje descriptive (care descriu comportamentul, emotia si consecinta), in locul mesajelor evaluative; Exemplu: Cand nu imi dai posibilitatea sa spun ce cred, devin furios in loc de Vorbesti prea mult. mesaje orientate spre problema, care sa ajute copilul sa identifice alternativele problemei, si nu orientate spre control, spre oferirea de sfaturi si solutii; exprimarea spontana a opiniilor fara a incerca sa se impuna punctul personal de vedere; comunicare empatica: indiferenta in comunicare ii transmite copilului mesajul ca nu este valoros si ca nu merita sa i se acorde atentie; comunicarea de pe pozitii de egalitate si respect, nu de superioritate; limbajul responsabilitatii, atat pentru comunicarea sentimentelor pozitive cat si a situatiilor care ne deranjeaza; comunicarea emotiilor fara a invinovati copilul; Exemplu: in loc de uite ce am patit din cauza ta, folosim: m-a deranjat foarte tare ca...

Stabilirea limitelor si utilizarea consecintelor sunt doua strategii pe care adultii le pot folosi pentru a influenta comportamentul copiilor. Adolescentii carora parintii le-au fixat limite de comportament si s-au confruntat cu consecinte ce au decurs din asumarea anumitor comportamente, isi dezvolta abilitati de autocontrol si au rationamente solide.

Cum stabilim limitele?Limitele ii directioneaza pe copii si ii ajuta sa atinga obiectivele pe care parintii le-au propus pentru dezvoltarea lor. Daca ne dorim ca adolescentii sa evolueze catre adulti disciplinati, responsabili si atenti, trebuie sa le oferim ocazia sa faca anumite alegeri si sa se confrunte cu anumite limite.Pentru a putea stabili limite, adultilor trebuie sa le fie foarte clarce asteapta de la copii lor si care dintre comportamentele acestora sunt acceptabile. Stabilirea limitelor functioneaza cel mai bine in contextul unei bune relatii asistent maternal copil. Daca relatia dintre adult si copil este una pozitiva, cresc sansele ca acesta sa accepte valorile si convingerile propuse de adult si sainteleaga motivele pentru care i se limiteaza comportamentul. Este mai dificil sa influentam un adolescent in permanenta criticat, corectat si admonestat. In aceste conditii, copilul nu va dori sa coopereze cu adultul in rezolvareaproblemelor, ba mai mult, va alege sa i se opuna. Stabilirea limitelor este ingreunata si de faptul ca adolescentii sunt in contact cu prietenii lor care se pot bucura de mai multa libertate. Exemplu:Andrei are 15 ani iar colegul lui de banca si in acelasi timp prietenullui, are voie sa stea afara oricat de tarziu doreste, vorbeste la telefoncat vrea, foloseste internetul fara restrictie, pierde nopti intregi pemessenger, fumeaza si vizioneaza filme interzise minorilor. Ce crede Andrei despre adultii care il ingrijesc: sunt de moda veche.

Mai jos sunt prezentate cateva sugestii pentru trasarea limitelor.

Regulile casei Un bun inceput pentru a stabili limite este setul de reguli alecasei; un copil obisnuit cu regulile casei va manifesta frecvent si relativ usor comportamente care sa satisfaca si asteptarile celui mai exigent parinte. O regula buna precizeaza cu claritate comportamentul asteptat. Ar fi util sa scrieti regulile si sa le afisati intr-un loc accesibil fiecarui membru al familei (de ex. usa frigiderului).Regulile casei sunt utile din doua puncte de vedere.In primul rand, ele exprima asteptarile pe care le are adultul in ceea ce priveste anumite comportamente specifice ale copilului. Exemplu:De pilda, daca fata adolescenta obisnuieste sa intarzie mult dupaprogramul de scoala poti sa emiti o regula conform careia Fiecaredintre copii va veni zilnic direct acasa dupa orele de scoala!.

Regulile casei sunt utile de asemenea pentru ca il invata pe copil comportamente adecvate. Exemplu:De pilda, daca vrei sa-ti inveti copilul sa fie respectuos in relatie cuceilalti, regulile pot preciza comportamente de felul: Batem la usainainte de a intra in camera; Cerem permisiunea inainte de a neridica de la masa; Vorbim politicos atunci cand ne adresam celorlalti.

Veti gasi mai jos cateva recomandari astfel incat regula sa fie eficienta. Stabiliti un numar limitat de reguli (5-7 reguli)Prea multe reguli inseamna control sporit asupra vietii copilului adolescent. Regulile eficiente reglementeaza doar acele situatii cu grad de risc pentru sanatatea si siguranta copilului si familiei sau acelea in care sentimentele si drepturile altor persoane ar putea fi grav afectate. Pentru restul situatiilor, deciziile pot fi luate de adolescenti. Este important ca adolescentului sa i se ofere oportunitatea de a reusi in abordarea diverselor provocari cu care seconfrunta. Sprijiniti-i atunci cand incearca sa aiba un comportament responsabil, matur si independent. Implicati copilul!Toti copiii se bazeaza pe adultii din viata lor pentru stabilirea limitelor si a regulilor, insa adolescentii cu precadere vor dori sa aiba un cuvant de spus in formularea lor. Este important sa ascultati si punctul devedere al adolescentului cu privire la alegerea regulilor dar si la stabilirea consecintelor ce decurg din nerespectarea unei reguli. E posibil ca uneori sa nu reusiti sa ajungeti la un acord total asupra regulilor, ceea ce nu inseamna ca acestea nu vor fi stabilite. Ca parinte, tu vei decide care vor fi regulile care vor modela comportamentul copilului tau. Atunci cand nu ajungeti la un acord, ii poti spune copilului, ca desi nu este cea mai corecta sau mai buna dintre reguli, este singura la care te poti gandi in momentul acela. Stabiliti reguli corecte si clareRegula este corecta cand reglementeaza in egala masura comportamentul fiecarui membru al familiei. Exemplu:De pilda, regula Intotdeauna bati la usainainte de a intra indormitorul adultilor este nedreapta deoarece se aplica doar copiilor. Regulacorecta ar fi formulata astfel: Ciocanim la usa inainte de a intra incamera oricarei persoane.In acest fel, regulile nu sunt doar pentru copilul adolescent, ci sunt regulile casei. Comportamentul adultului va fi corectatunci cand acesta va fi primul care respecta regula. Atunci cand regulile sunt specifice si usor de inteles, cresc si sansele de a fi respectate. Exemplu:Regula Andrei nu va veni acasa tarziu nu ajuta prea mult deoarecenu precizeaza cand anume ar trebui sa vina Andrei acasa; ba maimult, tarziu poate sa insemne multe lucruri. Pe de alta parte, regula Andrei trebuie sa fie acasa inainte demiezul noptii in zilele de vineri si sambata este clara, nu genereazaconfuzie si nu lasa loc de discutii.Regula de mai sus este clara pentru ca ii spune copilul ce sa faca, nu ce sa nu faca. Ori de cate ori formulati o regula noua,intrebati-va: Ce vreau sa se schimbe in comportamentul copilului meu? Ce ar trebui sa faca altfel/ mai bine?. Este bine ca regula sa fie scurta, formulata in cuvinte simple, pentru a fi usor de retinut. Despre modificarea regulilorRegulile casei se schimba de-a lungul timpului, pe masura ce copiii cresc si devin mai responsabili. Atunci cand o regula este automat respectata de toti membrii familiei, ea trebuie eliminata de pe lista cu reguli scrise si afisate in casa. Aceasta nu inseamna ca nu mai este valabila, ci doar ca nu mai este necesara afisarea ei. Regulile se schimba de asemenea in functie de situatiile noi care apar. Exemplu:De pilda, vei stabili reguli noi atunci cand fata va incepe sa aibaintalniri cu prieteni de-ai ei in timpul liber.Desi regulile se schimba, nevoia de a avea reguli ramane aceeasi. Chiar si cand copiii din familie au devenit tineri adulti, regulile sunt utile pentru ca astfel ne asiguram ca fiecare membru al familiei intelege ca are responsabilitati in casa.

Cum utilizam consecintele?Este posibil ca prezenta regulilor sa rezolve problemele care aparin familie. Acestea chiar pot sa dispara atunci cand fiecare membru al familiei stie exact ce se asteapta de la el. Cu toate acestea, consecintele sunt necesare pentru acele situatiiin care regulile sunt incalcate. Multe dintre consecintele utilizate de adulti cand copiii erau mici (de exemplu time out = excluderea) nu sunt adecvate varstei de care vorbim acum. Pe masura ce copiii cresc, asistentul maternal trebuie sa se gandeasca la consecinte adecvate etapei de dezvoltare in care se afla copilul acum. Mai jos sunt descrise doua propuneri de consecinte pe care parintii le pot utiliza in situatii de incalcare a regulilor.

Retragerea sprijinului in anumite activitatiCe presupune? Sa nu faci o activitate pe care in mod obisnuit ai face-o in favoarea copilului. Comportamentul se mentine pana cand adolescentul face ceea ce se asteapta de la el. Acest tip de consecinta functioneaza optim daca este relationata direct cu comportamentul neecooperant al adolescentului. Exemplu:De pilda, parintele va refuza sa spele hainele copilului pana candacesta va invata sa le puna pe cele murdare in cosul de rufe, nu sale lase imprastiate prin camera. Mihai, regula spune ca fiecare dintre noi isi pune hainele murdarein cosul de rufe. Nu voi mai spala niciuna din hainele talepana candnu le vei pune in cos dupa ce s-au murdarit.

Eliminarea privilegiilorPresupune eliminarea unei activitati sau a unui obiect pe care adolescentul il valorizeaza. Hrana, adapostul si iubirea vor fi intotdeauna oferite neconditionat; aceste nevoi ale copiilor (nevoileprimare, de securitate si iubire) nu vor face niciodata obiectulnegocierilor. Telefonul mobil este un privilegiu decare copilul se bucura, pentru ca parintele plateste factura (el inceteaza sa fie un privilegiu atunci cand copilul plateste singur factura, situatie in care nu-i va fi luat). Banii de buzunar reprezinta un alt privilegiu ce poate fi inlaturat.

In ce conditii functioneaza consecintele? Blandete mai degraba decat severitate. Sunt excluse pedepsele fizice, tipetele si tonul amenintator. Se recomanda folosirea unui ton bland mai degraba decat sever, diminuandu-se astfel riscul resentimentelor. Termenele scurte sunt mai bune decat cele lungi. Consecintele pe termen scurt sunt mai eficiente decat cele pe termen lung; atat parintilor le este mai usor sa fie consecventi atunci cand aplica consecinte pe termen scurt, cat si copiilor sa le indeplineasca. Consecintele pe termen lung cresc riscul aparitiei resentimentelor in relatia parinte-copil. Se recomanda consecinte care acopera cateva ore maxim o zi, in functie de comportamentul problematic. Consecventa! Consecventa este foarte importanta. Adultul trebuie sa foloseasca cu consecventa consecintele ori de cate ori apare un comportament neadecvat. Controlul parintilor. Orice consecinta trebuie sa fie in controlul parintilor. Este ineficient sa retragi banii de buzunar unui adolescent care lucreaza si isi procura bani din alte surse. Imediat este mai eficient decat In viitor. Consecinta va fi utilizata imediat dupa aparitia comportamentului problematic. Cu trecerea timpului, parintii uita sa o foloseasca sau uita motivul pentru care ar trebui sa o foloseasca. De asemenea, adolescentul nu face legatura intre comportamentul problematic si consecinta isi pierde din vedere motivul pentru care acel comportament ar trebui schimbat. Justificati folosirea consecintei! Ori de cate ori se foloseste consecinta, se ofera si o explicatie scurta. De asemenea, daca folosirea consecintei decurge din incalcarea unei reguli, acea regula va fi verbalizata explicit. Exemplu: Andreea, regula spune ca ne adresam unul altuia pe un ton politicos. Pentru ca ai ridicat tonul in discutia noastra, nu le vei suna diseara pe prietenele tale. Odata stabilita, consecinta nu se negociaza! Se recomanda ignorarea tuturor incercarilor adolescentului de a-i face pe parinti sa se razgandeasca cu privire la utilizarea consecintei. Nu discutati corectitudinea consecintei; odata ce ati decis utilizarea ei, nu se mai negociaza altceva.

ProvocareaIi facem fata cu pasi mici......Sau pasi mari

PetrecerileVorbeste despretemerile tale!Roaga-l sa iti explice de ce sesimte atat de bine la petreceri!Aminteste-ti de propria adolescenta!Planificati o petrecere la voiacasa, la care sa isi inviteprietenii si la care tu sa nu itifaci simtita prezenta (desi veiramane acasa)!Citeste in revistele pentruadolescenti despre parereaacestora in legatura cupetrecerile!Chiar daca pleci in weekend, nu iti lasa copilul adolescentnesupravegheat, singur acasa. Roaga un prieten/ vecin sa semute in casa voastra pentrucateva zile!Faceti urmatoarea intelegere:daca va consuma alcool la petrecere, va va suna pentru a-l lua acasa, fara a-i puneintrebari sau a-l cicali; e maibine decat sa conduca elinsusi/ ea insasi sau sa seurce intr-o masina condusa deun alt adolescent care aconsumat alcool!Vorbiti despre cum intentioneaza sa se distreze la petrecere!Fii realist! Adolescentii suntluati de val. Petrecerea idealadin punctul lor de vedere esteacel loc in care nu existaparinti, in care berea, vinul sauchiar drogurile sunt din belsug, iar fetele/ baietii cool suntfara numar. Probabil ca nu iti vaplacea aceasta perspectiva,dar nu ai cum sa o impiedici. Vorbeste totusi cu copilul despre asta, fii deschis si nu iljudeca. In acest fel, daca lapetrecerea ideala lucrurilevor scapa de sub control, te vasuna si iti va cere ajutorul. Cunoaste-ti copilul si aiincredere in el! Invata-l sa facafata la cele mai diverse situatiisi sa aiba incredere ca va faceceea ce trebuie astfel incat safie bine pentru el insusi!

Haine,coafura, stilvestimentarFa un mic exercitiu de observatie, asezat confortabil inpropria masina, in afara scolii/liceului in care invata copilultau si observa-i pe ceilaltiadolescenti!Du-te intr-un mall si fii atent lafelul in care se imbracaadolescentii!Negociati un buget pentruhaine si accesorii si respecta-lcu fermitate! In cazul in carecopilul greseste si depasestebugetul, lasa-l sa invete dinpropria greseala (de exemplu, va plati datoria din banii debuzunar). Nu ii face morala!Linisteste-te! Copilul tau nu vapastra acest stil vestimentarnonconformist o vesnicie. Nuva trece mult pana cand stilulvostru vestimentar va fi similar!Surprindeti fiica si fa-i oprogramare la stilist!Bucura-te de ceea ce vezi! Fapoze!Daca adolescentul tau nuacorda suficienta atentieigienei personale, construiti orutina in acest sens!Lasa-ti copilul sa isi aleagasingur stilul vestimentar sinegociati doar acele situatiiimportante pentru tine in carevrei sa se imbrace intr-unanumit fel (de exemplu, o cinaformala cu prieteni de-ai tai saucolegi de serviciu)!Planificati impreuna o zi pentrucumparaturi. Lasa-l pe copil saaleaga magazinele!

Banii debuzunarPlateste-l doar pentru aceleactivitati pentru care ai fiangajat si platit in mod bisnuitpe altcineva! Plata se face lafinalizarea activitatii. Banii de buzunar nu au legaturacu activitatile gospodaresti. Evita cautiunile! Atunci candramane fara bani intr-o situatiein care ar avea nevoie deei, nuii da sume suplimentare pentruca nu va invata sa isi adminis-treze singur bugetul. Daca cere bani de imprumut,da-i sume mici si tine oevidenta clara aplatii datoriilor. Mareste limita de credit doardupa ce va dovedi ca estecapabil sa plateasca datoriimai mari.Invata-l sa faca si sa administreze un buget!Invata-l sau roaga-l sa te inveteprograme computerizate deadministrare a bugetului!Pentru inceput, fixeaza oalocatie pentru imbracaminte!Invata-l trucuri pentru a faceeconomii: trei plicuri cu bani unul cu bani de cheltuiala, altul cu economii pe termenlung si ultimul cu economii petermen scurt.

PrieteniiIntreaba-te de ce copilul tau isialege tocmai prietenii pe care iiare! Se simte cumva nesigur?Isi alege prieteni care nuasteapta foarte mult de la el?Ofera-i numeroase oportunitatipentru a-si dezvolta incredereain sine si a-si constientizacompetentele. Astfel, isi voralege prieteni asemenealor. Nu-i critica prietenii. Invita-i lavoi acasa si ofera-le un modelpozitiv de comportament!Da-i voie copilului tau sapetreaca timp cu prietenii incamera lui, cu usa inchisa, faraa da buzna peste ei. Doar pentruca au nevoie sa vorbeasca intr-unspatiu privat, nu inseamna cain spatele usii se consumadroguri sau au loc orgii.E ok sa bati la usa si sa ceripermisiunea de a intra; cusiguranta, raspunsul va fi da;vei fi surprins sa vezi un grupde adolescenti relaxati, ascultandmuzica si vorbind.In cazul in care copilul tau aredificultati in a-si face prieteni, intreaba-l daca are nevoie desfaturi; daca nu, ai incredereca va rezolva singur problema!

TreburilegospodarestiToti copiii fac diverse treburi ingospodarie!In timpul unei sedinte de familie, cere-i parerea in legaturacu felul in care ar trebui facutetreburile gospodaresti!Construiti o rutina a gospodariei si folositi consecintepentru a va asigura ca esterespectata!Evitati scuzele, chiar daca adoua zi are untest important lascoala! Astfel va invata sa isiplanifice timpul pentru toatetipurile de activitati. Oferiti-vaajutorul intr-o situatie specialapentru el/ ea!Implica-ti adolescentul inactivitati de gospodarie cat maivariate: gatit, facut piata, spalatul si calcatul hainelor, pregatirea mesei, ingrijireamasinii, curatenie sau oricealta activitate care il va pregatipentru viata de adult!Respecta-i programul foarteincarcat dar insista sa isiplanifice cel putin o seara pesaptamana pentru a te ajuta lagatit.

CamerameaLasa-l / o sa-sidecoreze singur/acamera!Transformati curatenia saptamanala intr-o rutina a familiei!Ofera-i alternative: face curatsingur sau cu ajutorul tau.Dormitorul lui/ ei va arata asacum isi doreste el/ ea saarate, chiar daca din punctultau de vedere este un michaos!Ai incredere ca va face ordinein camera atunci cand va simtinevoia. Uneori, cei maidezordonati adolescenti, devincei mai ordonati adulti. Permite-i sa redecoreze peretiicu posterele trupei/ cantaretului favorit sau sa isi vopseascamobilierul!

IntalnirileromanticeFiica ta de 14 ani are unprieten. Nu reactiona exagerat!Sunt sanse mari ca in maiputin de o saptamana relatiasa se incheie cu conditia sanu intervii. Este important sa intelegi carelatie stabila inseamnaaltceva cu fiecare varsta; aflace inseamna pentru copilul tau!In cazul preadolescentilor, inso-teste-i pana la locul intalnirii(cinema, mall etc.) si fixatiimpreuna o ora la care sa vareintalniti, pentru intoarcereaacasa!Lasa-ti adolescentul sa deapetreceri la voi acasa, cu tineprin preajma (dar nu foartevizibil)! In felul acesta, ii veicunoaste grupul de prieteni. Incurajeaza activitatile de grup!Informeaza-ti fiica despreriscurile intalnirilor cu baietimai mari si necunoscuti (risculviolului)!Discutati deschis despre sex, sexul in adolescenta, sexulneprotejat. Asculta cu atentieceea ce are de spus copilultau!Daca copilul se simte pregatitpentru intalniri romantice, lasa-l dar fii atent si deschis la oricediscutie!Invita-l pe partenerul/a fiicei/fiului tau acasa la voi siinclude-l in activitatile defamilie!Asigura-te ca fiica/ fiul tau sesimt iubiti si valorizati infamilie. Asfel scade riscul de acauta iubire si acceptare incontexte nepotrivite.

ScoalaAminteste-ti ca scopuleducatiei este de a invata, nude a lua notele cele mai maridin clasa!Spune-i copilului ca el este maiimportant pentru tine decatnotele pe care le ia la scoala!Daca notele sale sunt mici, incearca sa vezi din ce cauzase intampla acest lucru. Fiirealist si obiectiv cand vinevorba de competentele siabilitatile copilului!Nu-i interzice activitatilefavorite (de exemplu sportul)ca pedeapsa pentru note mici!Cititi impreuna sau inscrieti-vala un curs (de exemplu, aerobicpentru mama fiica, tenis decamp pentru tata-fiu/ fiica).Scoala nu este pentru toatalumea; unii adolescenti segandesc mai degraba la o meserie, care le-ar oferi independenta, decat la continuareastudiilor. Fii pregatit sa acceptiaceasta alternativa!Ofera-ti sprijinul pentru temedin cand in cand. Nu interveniintre copil si profesorii sai decatatunci cand apar probleme. Nu reactiona exagerat la primanota proasta! Asteapta sa vezice face copilul pentru a-si imbunatati situatia. Fii disponibil sisuportiv, fara a prelua controlul!Apreciaza eforturile si fiecareprogres al copilului, fara sa tegandesti ce loc ocupa inierarhia clasei!Incurajeaza-l pe copil sa aibaincredere in punctele sale tari. Nu trebuie sa fie bun la toate!

Telefonulmobil, computerul, Ipod-ul,MP3player-ul...toate deultimageneratieLimitati timpul petrecut la calculator, pentru jocuri, yahoo messenger sau navigare pe internet. In cadrul unei sedinte defamilie, negociati cu atentie numarul deore alocat acestoractivitati.Controlati serverele de internet/site-urile la care are accescopilul!Discuta cu copilul despre risculsi valoarea unor convorbiri online cu necunoscuti. Impartasitiidei despre cum ar putea sa seprotejeze de riscurile potentialeale convorbirilor on line. Nu cumpara un televizor specialpentru camera copilului!Copiii sunt expusi la sceneexplicite de violenta si sex inmass media mai mult caniciodata. Nu-l poti proteja infiecare dintre aceste situatiidar poti discuta cu el despreceea ce vede si despreceea cecrede si simte in raport cuacest tip de informatie. Roaga-l sa te invete sa lucrezila calculator!Nu mancati in timp ce priviti laTV. Masa va fi rezervata discutiilor relaxante in familie.Afla care este emsiunea lui/ eifavorita si urmariti-o impreuna, pentru a-ti face o idee desprecontinutul acelei emisiuni!Discutati despre influentaTV-ului si a calculatoruluiasupra a ceea ce face si afelului in care gandeste!Nu-i cumpara telefon mobil, decat in situatie de urgenta. Daca economiseste banipentru a-si cumpara telefonul, ganditi-va impreuna la omodalitate de plata afacturilor. Cand copilul tau isi doreste unprodus caruia i se face reclamaintens la TV, ajuta-l sa ia o decizie: De ce iti doresti defapt acel obiect? Iti permiti sa ilplatesti? Il vrei doar pentru canimeni de la tine din clasa nu ilare/ toti colegii tai il au? Ai inmod real nevoie de el?

La mall, laconcerte,la film...Insoteste-ti preadolescentul lamall/ cinema, daca are intalnire cu prietenii. Asteapta-l la ocafenea, pana cand este pregatit de plecare (stabiliti inprealabil ora la care va vetireintalni).Te ingrijoreaza probabil continutul filmelor ce promoveazaviolenta, distrugere, lipsa derespect, pornografie; de asemenea, adolescentii au accesla website-uri si reviste ceprezinta activitati sexuale explicite, forme de abuz, exploatare. Interdictia nu este o optiune lacare poti apela deoarece nupoti controla accesul copiluluila acest tip de informatie inafara mediului familial... siuneori nici acolo. In plus, fructul interzis va fi cu atatmai atractiv pentru copil.Nu uita!Mall-urile si concertele sunt lafel de importante pentrusocializarea copilului tau, precum erau ceaiurile dansante pentru tine. Profita de acest context siroaga-l pe copil sa iti explice dece generatia lui este interesatade aceste forme de distractie.

APLICAIIPreadolescenti si adolescenti (10 18 ani)

Coafura sau hainele Reactii tipiceParintele alege hainele in locul copilului, ii spune cum sa-si faca parul, ii face morala, il obliga sa poarte anumite haine care sunt pe placul lui, il critica (te-ai imbracat ca si un vagabond), ceea ce ilface pe copil sa se simtanerespectat. Ce pot face parintiiInainte de a incepe sa aplicati o anumita tehnica, ganditi-va pentru cateva secundela modulin care seimbracaadolescentii acum,la modulin cares-au imbracat pe vremea parintilor dumneavoastra sipevremeabunicilordumneavoastra. Veti observa ca fiecare generatie are un stilaparte de imbracaminte sau de coafura; faptul ca stilurile de imbracare sunt diferite nu este ceva rau. Este doar altfel decat atifost dumneavoastra obisnuit. Inca de cand este mic, il putetiinvata pe copil modul in care se asorteaza hainele si cum ne imbracam in diferite anotimpuri: acum este iarna si e frig afara, asa ca ne vom lua manusile si caciula; iti amintesti ca atunci cand a fost cald am purtat tricou si pantaloni scurti. Acum este mai frig si de aceea ne imbracam mai gros), cum ne imbracam cand mergem la padure (acum ne imbracam sport ca sa putem fugi, sa ne jucam cu mingea, sa ne cataram in copaci) sau la cineva in vizita. Ii puteti arata copilului cand mergeti afara sau cand vizionati filme si desene animate cum se imbraca alte persoane in functie de situatie modelarea. Daca sunteti preocupat de modul in care se imbraca copilul dumneavoastra, puteti merge impreuna la cumparaturi si ii puteti indica diferite tipuri de haine din caresa aleaga. Atunci cand gasiti momentul potrivit, discutati despre tipurile de haine care sepotrivescanumitor situatii sau despre combinatiile de culori care sunt cele maipotrivite. Daca totusi copilul insista in a purta haine care nu sunt potrivite anumitorsituatii (ex. haine prea subtiri in sezonul de iarna), nu va certati! Lasati-l sa se imbrace asa. Prietenii lui vor observa si iivor atrage atentia. Daca hainele sunt prea subtiri, el se va confrunta cu consecinta naturala ii va fi frig; exceptie fac cazurile in care si-ar pune in pericol sanatatea. Totusi, parintii pot sa aleaga uneori hainele copiilor. Daca evorba de o iesire in public cu toti membrii familiei, iiputeti spune copilului ce fel de haine trebuie sapoarte (ex. sport, elegante, obisnuite). Daca refuza sa se imbrace asa, puteti vorbi cu o persoana care sa stea cu el pana la intoarcerea dumneavoastra. Spuneti copilului care sunt alternativele si lasati-l pe el sa alega ce doreste consecinta logica. Fiecare generatie are stilul sau specific, stil care se reflecta in modul in care oamenii se imbraca, se coafeaza, vorbesc sau isi petrec timpul liber. Daca ii veti da copilului posibilitate sa se imbrace cu ce ii place, va simti ca ii respectati alegerile si il acceptatiasa cum este el, cu gusturile pe care le are.

Administrarea banilor Reactii tipiceAtunci candcopiii primesc bani de buzunar dela parinti seintampla de multe ori sa-i cheltuiasca pe toti dintr-o data. Cand cer a doua oara bani, parintii le spun ca nu vor mai primi niciodata bani, deoarece nu stiu cum sa aiba grija de ei. Astfel, se poate ajunge la discutii interminabile si la certuri intre parinti si copii. Ce pot face parintiiAdministrarea banilor este un obicei pe care copilul ar trebui sa-l invete inca de mic. Doar cand stii sa administrezi lucrurile mici poti sa le administrezi si pe cele mai importante. Prin urmare, dati-le bani de buzunar sispuneti-le caacestibani trebuie sa le ajunga timp de o saptamana. Daca ii termina mai devremelasati-l sa simta senzatia de disconfort consecinta naturala cauzata de lipsa banilor. Astfel, data viitoare va invata sa fie mai atent in ceea ce priveste cheltuirea banilor. Invatati copilul prin modelare faptul ca exista momente cand nu putem cumpara ceea ce ne dorim (ex. Acum mi-ar placea sa imi cumpar o haina noua, dar avem nevoie de bani sa platim cheltuielile, telefonul si sa ne luam mancare; am sa economisesc in fiecare luna cate putin; Trebuie sa economisimuneori banidaca dorimsa ne luam ceva). Ajutati copilul sa-si faca propriul plan daca doreste sa-si cumpere ceva indrumare.Discutati impreunaexplorarea alternativelor si negociati cum ar putea copilul sa faca rost de banicontract comportamental. De exemplu, copilul se poate angaja sa ude florile o data pe saptamana,iardumneavoastra ii veti da in schimb o suma de bani pe care o negociati. Incurajati copilul ori de cate ori a reusit sa-siadministreze banii.

Consumul de tigari, alcool si alte droguri Reactii tipiceLaaceastavarsta, copiii suntpredispusi spre consumul detigari, alcool sau alte substante nocive. De obicei parintii ii critica, le fac morala, ii ameninta, iipedepsesc sau pretind ca nu observa ca ar fivreo problema. Ce pot face parintiiObiceiurile sanatoase se invata inca de cand copiii sunt mici. In acest sens,parintii si cei din anturajul adolescentului sunt un model pentru felul in care ei se vor comporta in viitor. Daca unul din parinti fumeaza si le spune copiilor ca tigara dauneaza, le va fi dificil sa inteleaga de ce nu e bine sa fumeze, pentru ca el caparintecontinua sa fumeze. Copiii vor prelua in comportamentul lor ceea ce facparintii si nu ceea ce spun ei. Deaceea e foarte important sa existe ocongruenta intre comportamentul parintelui si indrumarea lui. Copiii au nevoie sa inteleaga dece nu e bine sa fumezi sau sa consumi alcool. Daca li se tin prelegeri de genul Sa nu cumva sa te prind ca fumezi si sunt criticati, ei vor inceta sa-i mai ascultepe parinti si sa le vorbeasca deschis, din teama de a nu fi certati. O alternativa ar fi comunicareacu copilul, in care sa se tina cont de modalitatile de transmitere a mesajului si de principiile deascultare reflexiva. De multe ori consumul de substante nocive apare deoarece copiii nustiu cum sa rezolve o anumita problema. Prin urmare, sarcina parintilor ar fi sa identifice situatiile in care consumul de substante apare ca modalitate de a face fata uneiprobleme si sa ii invete pe copii modalitati adecvate de ale rezolva prin explorarea alternativelor. In cazul in care copilulvrea sa se lase de fumat, parintele ii poate sugera sa comunice aceasta decizie catorva persoane apropiate din anturajul lui. Se poate semna si un contract comportamental in care sa fie prevazute si recompensele de care va beneficia in perioada de abstinenta. Se stabileste impreuna cu copilul modul concret in care vrea sa-si puna in aplicare intentia: data de la care se va lasa de fumat, daca se va lasa brusc sau treptat, ce va face in situatiile in care va simti nevoia sa fumeze, in cazul in care cineva va incerca sa il convinga sa fumeze sau atunci cand se va afla intr-un anturaj de fumatori etc. In cazul in care copilul nu vrea sa se lase de fumat, iar parintii nu sunt de acord cu aceasta alegere, estefoarte utila stabilirea unui contract comportamental bazat pe anumite reguli, cum ar fi: Nu ai voie sa fumezi decat pe balcon, Veiprimi lunar suma de lei caretrebuie sa fie suficienta pentru cumparaturile pe care vrei sa le faci, chiar daca iticumperi tigari.

Rebeliunea Reactii tipiceLa aceasta varsta, copiii au momente in care fac opusul a ceea ce li se cere. De exemplu, parintele ii spune copilului ca nu are ce cauta la petrecere sau sa nu intarzie la ore. In aceste situatii parintii tind sa ridice tonul, incercand sa isi impuna punctul lor de vedere, sa ameninte sau saramanapasivi,nestiindcumsa reactioneze. Ce pot face parintiiDeoarece astfel de situatii pot fi specifice adolescentei, uneori parintele trebuiesaignoreacestcomportament extinctia - si in acelasi timpsa il recompenseze cand foloseste modalitati potrivite de a-si exprima nemultumirea. Chiar daca adolescentul este furios, e important ca parintele sa ii raspunda calm, dar ferm, respectand principiile de comunicare, adica folosind mesajele lapersoana intai, ascultarea reflexiva si explorarea alternativelor posibile. In cazul incare copilul face inmod constantopusul a ceea ce ise cere,parintele poate stabili un contract comportamental cu acesta, in care sa fieprevazut comportamentul specific dorit de catre parinti sice ofera ei inschimb. Studiile arata ca adolescentii au mai putine reactii de razvratire daca acasa le este respectata intimitatea. Aceasta presupune ca parintii sa evite sa intre in camera copiilor fara acordul lor, sa-i lase singuri atunci cand vorbesc la telefon, sa evite sa le puna intrebari atunci cand refuza sa raspunda. Astfel copiii se vor simti in siguranta, vor avea incredere in ei si in dumneavoastra. Prin urmare, ei nu vor avea de ce sa mai lupte pentru a-si castigaindependenta, intrucat le este acordata.

Bibliografie

1. Boti M., Axente, A. (2009) Disciplinarea pozitiv sau cum s disciplinezi fr s rneti. Cluj-Napoca: Colecia Psihologie i via;2. Ciofu, C. (1993) Interaciunea prini- copii. Bucureti: Editura Medical Amaltea;3. Dietz, T.L. (2000) Disciplining Children: Characteristics Associated with the use ofcorporal punishment. Child Abuse and Neglect. Vol. 24, Nr. 12, pag. 1529-1542;4. Dolean, I., Dolean D. (2009) Meseria de printe. Bucureti: Editura Aramis;5. Gordon, T. (2008) Manualul prinilor eficace. Bucureti: Editura Tritonic;6. Nelsen, J., Lott, L. (2000) Positive Discipline forTeenagers. Empowering yourTeen andYourself through kind and Firm Parenting. New York: Three Rivers Press;7. Roth- Szamoskozi, M. (1999) Protecia Copilului Dileme. Concepii i Metode. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitar Clujean;8. Shapiro, S., Skinulis, K. (1999) Cum s devenim prini mai buni. Bucureti: Editura Humanitas.