Modalitati de Finantare a Unei Intreprinderi

www.referat.ro

Lucrare de licenta

Modalitati de finantare ale intreprinderii

Cuprins

Capitolul I. Finantarea societatii comercial...........................3

1.1. Finantarea interna a societatii comerciale............................3

1.2. Finantarea externa a societatii commercial...........................8

1.2.1. Creditele bancare...........................9

1.2.1.1. Creditele bancare pe termen scurt...........................11

1.2.1.2. Credite bancare pe termen mediu si lung...........................13

1.2.2. Veniturile din chirii...........................16

Capitolul II. Creditarea societatilor comerciale...........................17

2.1. Conditiile de creditare...........................18

2.2. Documentatia necesara creditarii...........................24

Capitolul III. finantarea si creditarea S.C. Soprex-Imi S.A............................24

3.1. Prezentarea firmei...........................24

3.2. Surse interne de finantare a S.C. Soprex-Imi S.A............................27

3.2.1. Indicatorii financiari ai S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada 2006-2008...........................28

3.2.2. Bugetul de venituri si cheltuieli al S.C. Soprex-Imi S.A............................33

3.2.3. Principalii indicatori economico-financiari ai S.C. Soprex-Imi S.A............................39

3.3. Obtinerea unui credit bancar de catre S.C. Soprex-Imi S.A............................44

Bibliografie................................................51Cap 1. Finantarea societatii comerciale

Intr-o societate comerciala principalele surse de finantare sunt cele de finantare interna si anume veniturile obtinute din exploatare (vanzarea de marfuri, vanzarea de produse, venituri din servicii prestate si alte activitati etc.), venituri din productia stocata, venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale, dar si din surse de finantare externa, iar cele mai des intalnite surse de finantare sunt capitalurile imprumutate (creditele bancare). O alta sursa de finantare externa a societatilor comerciale sunt venituri le din inchirierea de bunuri mobile si imobile

1.1. Finantarea interna a societatii comerciale.

Veniturile unei societati sunt reprezentate de urmatoarele elemente:

venituri din activitati curente;

castiguri din orice alte surse;

venituri nerealizate.

In categoria veniturilor din activitati curente se include veniturile din vanzari, din prestarea de servicii, executarea de lucrari,precum si cele ce rezulta din utilizarea de catre terti a activelor societatii (se pot obtine venituri ce imbraca forma dobanzilor-incasate pentru utilizarea numerarului, redeventelor-incasate pentru utilizarea unor active pe termen lung sau a dividendelor ce decurg din titlurile de valoare detinute de societati).

In categoria castigurilor din orice alte surse se include, de regula, sumele rezultate in urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu si lung.

Veniturile unei societati comerciale sunt reprezentate de sumele incasate sau de incasat din operatiunile de exploatare, financiare sau extraordinare.

Venituri din exploatare, reprezentand diversitatea activitatilor economice ce se realizeaza in cadrul intreprinderii, se grupeaza astfel:

Venituri din vanzarea de produse, marfuri, servicii prestate si din alte activitati;

Venituri din productia stocata;

Venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale.

Venituri din vanzareVeniturile din vanzarea de produse, marfuri si servicii prestate si din alte activitati care, pe de o parte, reprezinta indicatorul denumit "Cifra de afaceri", iar pe de alta parte se constituie pe baza documentelor de livrare sau predare catre beneficiari. In ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta nu include rabaturile, remizele si alte deduceri acordate clientilor.

Vanzarea marfurilor

Vanzarea produselor reprezinta actul prin care se valorifica rezultatele productiei, respectiv acelea de-a recupera cheltuielile facute cu fabricatia si pregatirea produsului pentru vanzare, dar si obtinerea unui anumit profit.

Modalitatile de vanzare sunt folosite in functie de:

Natura si caracteristicile produselor;

Sfera de utilizare a produselor;

Caile de distributie utilizate;

Puterea de cumparare a clientilor etc.

Prin natura ei, orice vanzare este un act unic. Toate vanzarile au o structura comuna si parcurg aceeasi schema rationala, indiferent cine, ce, si cui vinde. Aceasta coerenta provine din faptul ca o vanzare este, mai intai, un act interpersonal intre cel care vinde si cel care cumpara si, abia dupa aceea, o relatie intre doua firme.

Veniturile din vanzarea bunurilor, din prestari de servicii si executari de lucrari, din dobanzi, redevente si dividende trebuie recunoscute. Recunoasterea se realizeaza daca sunt indeplinite conditiile:

In cazul vanzarii de bunuri, prestari de servicii si executari de lucrari:

-marimea veniturilor poate fi evaluata in mod rezonabil;

-costurile trenzactiei (in cazul vanzarii de bunuri), costurile aparute pe parcursul contractelor de prestari servicii, executarii de lucrari si costurile de finalizare a acestora sunt evaluate in mod rezonabil;

-este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate tranzactiei sa fie generate de catre societate;

-societatea nu mai gestioneaza bunurile vandute, ea transferand cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce rezulta din proprietatea asupra acestora.

In cazul veniturilor din dobanzi, redevente si chirii recunoasterea se realizeaza numai daca suma veniturilor poate fi determinata in mod rezonabil, iar beneficiile economice asociate tranzactirei vor intra in societate:

-dobanzile, pe baza randamentului efectiv al activului sunt recunoscute periodic;

-redeventele, conform realitatii economice a contractului sunt recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente;

-dividendele sunt recunoscute in situatia in care s-a stabilit dreptul actionarului de a primi plata.

Venituri din productia stocata, unde se incadreaza cresterea sau diminuarea, dupa caz, a costurilor de productie al bunurilor realizate pe cont propriu pt nevoile interne ale societatii.

Nevoile interne ale unei societati comerciale se poate realiza prin:

Stocuri:

Materii prime

Materiale consumabile

Produse: -produse semifabricare

-produse finite

-produse reziduale

Animale

Marfuri

Ambalaje

Vanzarea marfurilor

Obiecte de inventar

Cladiri

Terenuri

Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia cand au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie.

Stocurile sub aspectul gestionarii, se pot grupa in stocuri si productia in curs de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale.

Stocurile pot fi:

Bunuri materiale achizitionate in scopul revanzarii (marfa cumparata de un comerciant cu amanuntul si destinata revanzarii) sau ori ce alta achizitie avand acest scop;

Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de inteprindere;

Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folositein procesul de productie;

Costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent, in cazul prestarilor de servicii.

Clasificarea stocurilor: in contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate si de limitate in functie de patru criterii: Fizic; Destinatie;

Faza ciclului de exploatare; Locul de creare a gestiunilor.

Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele stocuri:

Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasinduse in componenta lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata; Materiale consumabile sau furniturile, cuprind materiale auxiliare, combustibili, piesele de schimb, semintele si materialele de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta la activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat; Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale; Animale care nu au de indeplinit conditiile de a fi trecute la animale adulte, animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine; Productia in curs de fabricatie reprezinta materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse ne supuse probelor si receptiei tehnice, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate;

Marfuri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii;

Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe timpul transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.

Venituri din productia de imobilizari corporale si necorporale ce privesc valoarea sau costul de productie al bunurilor realizate pe cont propriu pentru nevoile interne ale societatii.

Imobilizarile necorporale sunt reprezentate de activele indentificabile nonmonetar, fara forma materiala concreta, detinute in vederea utilizarii, in scopul inchirierii acestora tertilor. Intr-o alta exprimare, imobilizarile necorporale sunt acele valori economice de investitii, fara forma meteriala concreta, inregistrate ca atare, dupa indeplinirea celor trei conditii impuse pentru recunoasterea lor, si anume:

Identificabilitatea;

Controlul;

Beneficiile economice viitoare.

Identificabilitatea reprezinta conditia ce presupune ca imobilizarea necorporala sa fie identificabila clar fata de fondul comercial, adica sa poata fi vanduta, inchiriata, schimbata sau societatea sa se poata lipsi de beneficiile economice viitoare ce pot fi atribuite imobilizarii necorporale, fara ca sa se lipseasca de beneficiile economice viitoare ce apar ca rezultat al utilizarii altor active ce sunt utilizate in cadrul aceleasi activitati aducatoare de venituri.

Controlul asupra imobilizarii necorporale presupune:

a) Obtinerea de catre societate a unor beneficii economice viitoare din ultilizarea sa;

b) Restrictionarea accesului altor persoane fizice/juridice la beneficiile respective.

Beneficiile economice viitoare se concretizeaza fie in venituri rezultate ca urmare a vanzarii produselor ori serviciilor, fie ca urmare a unor reduceri de cost.

In categoria veniturilor din imobilizari necorporale intra:

Concesiunile;

Brevetele;

Licentele;

Marcile comerciale;

Alte drepturi si active similare.

Imobilizarile necorporale pot fi obtinute de catre societate prin:

Achizitie (cumparare)

Aport in natura la capitalul social

Donatie

Resurse proprii

Imobilizarile corporale sunt bunurile si valorile economice detinute de-o societate pentru a fi utilizate in activitatile productive, pentru a fi inchriate tertilor si care pot fi folosibile pe parcursul a mai multor exercitii financiare.

Imobilizarile corporale cuprind terenurile si amenajarile de terenuri, pe de o parte, si mijloacele fixe, pe de alta parte.

Terenurile si mijloacele fixe sunt recunoascute ca imobilizari corporale, daca este posibila generarea catre societate de beneficii economice viitoare aferente lor si daca costul acestora poate fi evaluat in mod credibil.

In situatia in care o societate achizitioneaza terenuri si mijloace fixe in scopul de a spori gradul de protectie a mediului, ele pot fi inregistrate ca imobilizari corporale, chiar daca nu se obtin in mod direct beneficii economice viitoare. Aceasta, intrucat se considera ca imobilizarile corporale respective contribuie direct la obtinerea beneficiilor economice viitoare de catre alte active.

In categoria mijloacelor fixe se include constructiile, instalatiile tehnice, mijloacele de transport, animalele, plantatiile, mobilierul, aparatura birotica, echipamentele de protectie a valorilor umane si materiale etc.

1.2. Finantarea externa a societatii comerciale

Finantarea externa a unei societati comerciale se poate realiza prin mai multe moduri si anume:

a) Prin contractarea de credite bancare;

b) Prin inchirierea de bunuri catre terti.

Creditele acordate de banci reprezinta creante asupra clientelei sale, persoane juridice si persoane fizice, pentru satisfacerea nevoilor temporare de finantare a acestora.

Chiriile de bunuri imobile si mobile reprezinta venituri obtinute de proprietar, uzufructor sau alt detinator legal. In contabilitate aceste bunuri se evidentiaza cu ajutorul contului 706 "Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii"1.2.1. Creditele bancare

Creditele acordate de banci reprezinta creante asupra clienntelei sale, persoane juridice si persoane fizice, pentru satisfacerea nevoilor temporare de finantare a acestora.

Clasificarea creditelor acordate:

In functie de durata pentru care sunt acordate:

-credite pe termen scurt (pana la 1 an);

-credite pe termen mediu ( 1-5 ani);

-credite pe termen lung (mai mare de 5 ani).

In functie de natura activitatii:

-credite acordate clientelei nefinanciare (persoane fizice si persoane juridice) care desfasoara activitati comerciale si necomerciale cu exceptia celor care desfasoara activitati de mobilizare a resurselor banesti pe piata de capital;

-creditela acordate clientelei financiare formata din societatile de investitii financiare, agentii de schimb valutar si intermediere, societatile de valori imobiliare, cooperativele de credit.

In functie de destinatia pentru care se acorda clientelei nefinanciare:

-credite comerciale;

-credite de trezorerie;

-credite pentru export;

-credite pentru echipament;

-credite pentru bunuri imobiliare;

-alte credite acordate clientelei.

In functie de forma sub care se acorda creditele:

-avansuri de cont (cont autorizat sa aiba sold debitor in limita unui plafon);

-credite acordate sub forma de lichiditati (creditarea conturilor clientilor);

-credite de plati;

-cesiune de creanta.

In functie de situatia economico-financiara a debitorului:

-credite performante (standard);

-in observatie;

-credite substandard;

-credite indoielnice;

-credite pierdere.

Analiza portofoliului de credite al unei banci comerciale se realizeaza cu ajutorul tehnicilor denumite generic credit-scoring.

Documentatia pe care agentii economici o prezinta bancii in vederea obtinerii de credite cuprinde:

-cererea de acordare a creditului;

-ultimul bilant contabil si contul de profit si pierdere;

-bugetul;

-lista bunurilor materiale si a valorilor ce constituie garantii asiguratorii pentru banca;

-situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditarea.

Pot constitui garantii:

Depozitul bancar reprezinta o garantie materiala sub forma unei sume de bani depuse de debitor in vederea beneficierii in anumite conditii stabilite si communicate bancii de catre debitor;

Garantia bancara un inscris prin care o alta banca (garant) se angajeaza neconditionat si irevocabil ca in cazul in care un debitor nu va executa obligatia de a plati, suma aceasta sa fie platita de banca respectiva in favoarea bancii beneficiare;

Gajul fara deposedare un contract consensual in cadrul caruia bunul care constituie gajulramane in continuare in posesia debitorului;

Gajul cu deposedare (amanet) se constituie in situatii deosebite asupra bunurilor mobile cu valoare si volum mic pe baza unui contract de gaj;

Ipoteca garantie reala care nu impiedica deposedarea de bunul ipotecar celui ce o incheie. Pot fi ipotecate numai bunuri imobile;

Cesiunea de creanta o conventie scrisa prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane. Partile cesiunii: cedentul care este creditorul care transmite creanta sa; cesionarul persoana care se transmite creanta; debitorul cedat debitorul creantei remise.

1.2.1.1. Creditele bancare pe termen scurt

Creditul bancar pe termen scurt, al carui termen de achitare nu depaseste 12 luni calendaristice, fiind o sursa de formare a mijloacelor circulante. Acestea se pot contracta de catre societatile comerciale care au nevoie urgenta de capital de lucru; pentru achitarea unor creante ce provin din marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii; etc.

Societatile bancare ofera o serie de credite bancare pe termen scurt societatilor comerciale care au nevoie urgenta de finante cum ar fi:

Credite bancare pentru capital de lucru;

Credite bancare pentru nevoi temporare;

Credite bancare pentru operatiuni forward pe cursul de schimb;

Credite bancare pentru descoperit de cont;

Alte credite.

Credite bancare pentru capital de lucru finanteaza desfasurarea activitatii curente a companiei. Forma cea mai cuprinzatoare, mai putin restrictiva si mai facila sub aspectul derularii este finantarea prin linie de credit.

Dobanda se aplica numai la soldul debitor al contului curent al societatii comerciale deschis la banca; astfel; orice incasari pe care societatea comerciala le primeste in contul curent la banca, diminueaza valoarea soldului debitor, respectiv suma la care se aplica, zilnic, rata convenita a dobanzii, ceea ce duce la plati de dobanda dimensionate in stricta concordanta cu gardul de utilizare a facilitatii si corelate cu rulajele companiei in conturile deschise la banca.

In plus, acest tip de credit se caracterizeaza printr-o flexibilitate sporita fata de alte tipuri de facilitati, in sensul ca imprumutatul poate decide in mod eficient utilizarea disponibilului in contul curent, fara justificarea tranzactiilor cu copii dupa facturi sau alte tipuri de documente (exceptand prima tragere).

Un alt aspect pozitiv al acestei variante de finantare a capitalului de lucru este posibilitatea ca la scadenta, in masura in care necesitatile firmei se perpetueaza, facilitatea sa fie prelungita, pe baza de act aditional, fara costuri suplimentare de inscriere a garantiilor si, de obicei, cu costuri bancare mai mici decat la acordarea initiala.

Creditul de nevoi temporare(CNT) rezolva necesitatile temporare de lichiditati ale clientilor. Produsul este asemanator scontarilor de instrumente de plata, fiind garantat cu creantele care decurg din astfel de documente (cec barat, bilet la ordin, factura acceptata la plata si inscrisa cu contul bancar). Cuantumul creditului se ridica pana la un procent de 80% din valoarea inscrisa in documentul de incasat.

Conditii de eligibilitateRapiditatea produsului si structura lejera de garantii impun cateva criterii minimale de eligibilitate pentru solicitanti:

Sa nu fie prezenti cu incidente de plata in CIP in ultimul an; aceasta conditie trebuie sa o indeplineasca si debitorii cedati (platitorii instrumentelor de plata);

Sa nu constituie grup cu debitorii cedati;

Nu au inregistrat restante la CNT anterioare acordate de banci;

Nu au inregistrat restante mai vechi de 7 zile la creditele bancare.

Termenul de valabilitate al plafonului poate fi de maxim un an, iar valoarea acestuia va fi limitata la maxim 70% din media lunara a cifrei de afaceri din ultimile 3 luni.

Credite bancare pentru operatiuni forward pe cursul de schimb( constituie garantie pentru derularea tranzactiilor forward pe cursul de schimb pentru acoperirea riscurilor valutare, prin blocari de plafon din linia de credit la dispozitia bancii in vederea acoperirii eventualelor pierderi.

Criterii de eligibilitate:

Realizarea de operatiuni de comert exterior;

Indeplinirea conditiilor de eligibilitate ale bancii pentru a putea beneficia de produse de tip credit;

Rating de credit de maxim 2,75 inclusiv;

Serviciul datoriei de maxim 30 zile;

Calitatea portofoliului standard/ in observatie/substandard.

Avantaje:

Obtinerea garantiei pentru derularea operatiunilor forward pe cursul de schimb, care au la baza incasari/plati certe rezultate din contractele comerciale ale clientilor in vederea acoperirii potentialelor pierderi generate de fluctuatia pietei;

Avantajul neblocarii disponibilitatilor proprii (depozite colaterale, titluri de stat, certificate de depozit, etc) in vederea acoperirii potentialelor pierderi, disponibilitatile proprii putand fi utilizate in functir de necesitatile immediate ale clientilor;

Flexibilitate prin negocierea dobanzilor.

Credite bancare pentru descoperit de cont( (overdraft) se acorda clientilor pentru prevenirea lipsei temporare de de disponibilitati in cont la data decontarii unor instrumente de plata de debit emise (cec, cambii, bilete la ordin).

Caracteristici:

Este destinat achitarii unor obligatii stringente (aprovizionare cu materii prime, materiale combustibil, energie, impozite, taxe curente si alte operatiuni curente);

Este disponibil in lei, in baza unor contracte de credit distincte sau acord-cadru de creditare, cu o perioada de valabilitate de maxim 1 an in limita unui plafon maxim 1 milion lei/client, care functioneaza in sistem revolving;

Perioada de creditare este de maxim 7 zile calendaristice.

Avantaje:

Acoperirea decalajului temporar nefavorabil intre incasari si plati;

Continuitate in desfasurarea activitatii curente;

Fluidizarea platilor catre buget, furnizori, parteneri de afaceri;

Flexebilitate prin negocierea dobanzilor;

1.2.1.2. Credite bancare pe termen mediu si lung

Creditele bancare pe termen mediu si lung sunt o componenta a capitalurilor permanente si reprezinta o sursa de finantare cu caracter durabil, durata rambursarii fiind cuprinsa intre 1-5 ani pentru creditele bancare pe termen mediu si peste 5 ani pentru creditele pe termen lung. Asemenea credite se primesc de la institutiile bancare in lei si/sau in valuta, sunt destinate finantarii investitiilor capitale si financiare pe termen lung, procurarii de mijloace fixe, echipamente, utileja, noi tehnologii, achizitii de intreprinderi, etc. Acestea se garanteaza cu activele intreprinderii sau de catre terti si sunt purtatoare de dobanzi.

Societatile financiar-bancare ofera credite bancare pe termen mediu si lung societatilor comerciale pentru investitii pe termen lung, dar si pentru activitati care necesita finantare mai mare de 1 an.

Credite bancare pe termen mediu si lung pot fi:

Credite bancare pentru investitii;

Credite bancare pentru achitare obligatiilor bugetare;

Credite bancare pentru activitatea de leasing;

Alte credite bancare.

Creditele bancare pentru investitii(: finantarea activitatii de investitii pentru: realizarea de noi capacitati si obiective de productie; dezvoltarea/mentinerea la parametrii optimi a capacitatilor de productie, a utilajelor, masinilor, instalatiilor, cladirilor existente etc.

Caracteristici:

Se poate acorde o perioada de gratie pentru plata ratelor la credit de pana la 3 ani. In cazul ivestitiilor care produc imediat dupa data punerii in functiune, cum sunt utilajele, masinile si instalatiile, perioada de gartie nu poate depasi 12 luni.

Aportul propriu al solicitantului consta fie in lichiditati inregistrate in contul curent, fie in realizarea efectiva a unei parti din investitia respectiva probata cu documente justificative si de regula utilizat inainte de punerea la dispozitie a creditului sau proportional cu efectuarea tragerilor.

Avantaje:

Sustinere in proportie mare a procesului investitional (minim 80% din valoarea investitiei);

Efort financiar mai redus din momentul demararii obiectivului finantat, in functie de perioada de gratie acordata;

Flexibilitate prin negocierea dobanzilor;

Volum optim al creditului, in functie de necesitatile de finantare ale clientului si posibilitatile acestuia de rambursare.

Credite bancare pentru achitare obligatiilor bugetare( achitarea obligatiilor datorate la bugetul conslidat (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, fonduri speciale).

Caracteristici: Volum maxim: suma obligatiilor datorate catre bugetul consolidat la data analizei, determinate in baza certificatului fiscal, daca din cash-flow rezulta ca exista capacitatea de rambursare a creditului si dobanzilor aferente.

Perioada de creditare: maxim 5 ani, fara perioada de gratie.

Tregeri: integral, in functie de platile efectuate catre bugetul consolidat.

Scadenta: lunar, trimestrial, fara sa fie depasita perioada maxima de creditare si in functie de capacitatea de rambursare rezulta cash-flow-ul previzionat.

Conditii: solicitantul sa nu fie in faliment sau in desfasurarea procedurii de executare silita.

Avantaje:

Imbunatatirea "cazierului fiscal" prin achitarea tuturor obligatiilor datorate la bugetul consolidat, inclusiv penalitati si/sau majorari de intarziere.

Flexibilitate prin negocierea dobanzilor.

Stabilirea volumului creditului in functie de valoarea totala a obligatiilor datorate si posibilitatea de rambursare.

Credite bancare pentru activitatea de leasing achizitionarea de bunuri imobile (la care se poate adauga amenajarea/modernizarea bunurilor imobile astfel achizitionate) si bunuri mobile corporale, aflate in circuitul civil, noi sai second-hand, precum si drepturile de proprietate intelectuala aferente acestora.

Caracteristici:

Creditul este destinat societatilor de leasing pentru finantarea contractelor de leasing prezente si/sau viitoare incheiate/ce se vor incheia cu diversi utilizatori. Se acorda pentru:

activitatea de leasing financiar.

activitatea de leasing operational.

operatiuni de lease-back.

Avantaje:

sustinerea financiara a procesului investitional al solicitantilor

flexibilitatea prin negocierea dobanzilor

dezvoltarea afacerilor volumul creditului se stabileste in functie de necesitatile de finantare si posibilitatile de rambursare.

1.2.2. Veniturile din chirii

Chiriile, potrivit Codului fiscal, sunt asimilate veniturilor din chirii toate veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructor sau alt detinator legal. In aceasta categorie de venit se cuprind atat veniturile din inchirieri, cat si veniturile din subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si venituri din acordarea bunurilor agricole, din patrimoniu personal.

Cota de impozit pe veniturile din chirii este de 16% aplicata asupra venitului net, determinat ca diferenta intre sumele reprezentand chiria/arenda in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti si cota de cheltuieli forfetara de 25%, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului. Astfel, cota generala de impozit aplicata asupra venitului brut rezulta din calcule este de 12%.

In contabilitate veniturile din chirii se evidentiaza cu ajutorul contului 706 "Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor din redevente, locatii de gestiune si chirii. Acesta are functie de pasiv.

Cap. 2. Creditarea societatilor comerciale

Creditul este o categorie conomico-financiara creata pentru a servii la rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb.

Elementele si trasaturile creditulul:

Creditul este o relatie baneasca care se stabileste intre o persoana fizica sau juridica, denumita creditor, care acorda un imprumut mai multor persoane fizice sau juridice denumite debitori, pentru o anumita perioade de timp, in schimbul unui cost denumit dobanda. Pentru a evidentia caracteristicile si functiile creditului trebuie sa prezentam elementele incluse in reletiile de credit si anume:

Participantii la raportul de credit;

Promisiunea de rambursare;

Scadenta;

Pretul creditului (dobanda).

Participantii la raportul de credit, debitorul (cel care se imprumuta) si creditorul (cel care imprumuta) sunt denumiti in literatura de specialitate "subiecte ale raportului de credit". De regula intr-o operatie de creditare, un agent economic se poate situa numai intr-una din cele doua ipostaze. Analizand subiectii raportului de creditare constatam o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele specifice angajarii in raportul de credit si durata angajarii sale. Daca luam drept criteriu natura participantilor la relatia de creditare, distingem trei mari categorii de agentii economici care actioneaza in cadrul sistemului financiar: populatia, intreprinderile si statul.

Promisiunea de rambursare reprezinta angajamentul debitorului de a rambursa la scadenta, valoarea capitalului imprumutat, plus dobanda ca pret al creditului.

Scadenta sau termenul de rambursare stabilit in contract este diferit in functie de particularitatile sectorului de activitate si de nivelul eficientei activitatii beneficiarilor de credite.

Pretul creditului (dobanda) reprezinta o caracteristica a creditului si constituie, dupa cum se desprinde din literatura de specialitate, pretul utilizat, sau "chiria", pe care o plateste debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosii capitalul imprumutat. In general nivelul dobanzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator.

Cuantificarea dobanzii se realizeaza prin utilizarea ratei dobanzii, care se constituie intr-un instrument de influentare a cererii si ofertei de credite.

Exista doua tipuri de dobanda:

Dobanda fixa;

Dobanda variabila (sensibila).

Dobanda fixa este stabilita in contractul de credit si este valabila pe intreaga

durata a creditului.

Dobanda varialila se modifica periodic in functie de presiunile inflationiste si de evolutia nivelului dobanzii pe piata.

2.1. Conditiile de creditare

Sistemul de gestionare al creditelor pune acentul pe analiza profesionala a cererilor pentru credite si determinarea solvabilitatii.

Solvabilitatea reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. Formula de calcul: capitaluri proprii / total pasiv.

Analiza solvabilitatii are trei functii importante:

Sa contribuie la dezvoltarea intreprinderii in gasirea unor clienti solvabili;

Sa evalueze cererile pentru noi credite;

Sa ajute debitorii existenti sa isi mentina sau sa isi imbunatateasca solvabilitatea.

Analiza sistematica si obiectiva a solvabilitatii are trei elemente principale:

A. Folosirea unor concepte contabile obiective si intelese de cat mai multi oameni, pentru:

- a elimina riscurile excesive si necuantificate care il afecteaza pe creditor;

- a stabili conditii de creditare realiste pe baza fluxului de lichiditati actual;

- a evalua si a intelege care este solvabilitatea clientului;

- a permite creditorului sa stabileasca termene pentru credite pe baza evaluarii riscurilor la zi.

B. O analiza financiara comprehensiva care cuprinde:

- analiza performantelor financiare, a indatorarii si a lichiditatilor clientului;

- identificarea si interpretarea tendintelor financiare ale intreprinderii clientului;

- un raport realist intre valoarea creditului si fluxul de lichiditati al clientului;

- structurarea facilitatilor de creditare pentru a realiza o corelare intre necesitatile intreprinderii clientului si intrarile si iesirile de lichiditati.

C. Folosirea tehnicilor consacrate pentru identificarea si evaluarea riscurilor, precum si pentru evaluarea si organizarea facilitatilor de creditare, si anume:

- o forma comuna de organizare a sistemului de informatii financiare pentru a face analiza mai usoara;

- o analiza standard a indicatorilor financiari si a tendintelor;

- un sistem de corelare directa a valorii si a termenelor creditelor cu nevoile actuale ale clientului si proiectiile fluxului de lichiditati;

- o structura pentru credite care sa protejeze banca impotriva riscurilor principale si care sa stabileasca o corelatie intre intrarile si iesirile posibile lichiditati.

Foi de calcul: utilizare, elemente, cerinte

Foile de calcul sunt instrumente folosite sunt instrumente folosite de analistii de credite pentru a evalua solvabilitatea si pentru a stabilii conditiile de creditare. Ele permit analistului de credite sa analizeze fluxurile viitoare de numerar dupa creiterii uniforme si sa identifice informatiile si indicatorii critici.

Principalele cinci componente ale foilor de calcul standard pentru analiza creditelor sunt:

Situatia profiturilor si pierderilor dintr-o perioada data;

Bilantul, care identifica activele, pasivele si valoarea neta la o data anume;

Situatia fluxului de numerar;

Corelarea activului net cu imobilizarile corporale si financiare;

Fise cu principalii indicatori financiari.

Foile de calcul se bazeaza pe date si informatii furnizate de client, iar proiectiile financiare ale acestuia vor acoperii circa trei ani si vor cuprinde urmatoarele:

Situatia profiturilor si a pierderilor;

Bilantul;

Situatia fluxurilor de numerar

Conturile sau notele financiare relevante pentru activitatea firmei.

Completarea unei foi de calcul presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Obtinerea datelor de la client2. Verificarea datelor *3. Introducerea datelor in foaia de calcul a creditorului4. Corelarea activului net cu imobilizarile financiare5. Verificari la fata locului si clasificarea neconcordantelor6. Verificarea cheltuielilor de investitie7. Calcularea principalilor indicatori financiari8. Finalizarea analizei fluxului de numerarIndicatorii financiari Indicatorii financiari sunt instrumente utile pentru compararea performantelor firmelor concurente din cadrul aceleasi industrii. Acesti indicatori ajuta analistii de credite sa aprecieze solvabilitatea clientului.

Cei patru indicatori esentiali in determinarea gradului de solvabilitate al unui potential client sunt:

Rentabilitate ;

Eficienta;

Indatorare;

Lichiditate.

Cele patru tipuri esentiale de indicatori enumerati mai sus reunesc in acelasi cadru financiar masura in care o societate a realizat vanzari ce depasesc costul activitatii respective, eficientei unei societati comerciale in administrarea resurselor si a activitatilor sale, masura in care fondurile folosite de o societate comerciala provin de la creditori si nu de la proprietarii sai (indatorarea reprezinta un indicator principal al capacitatii societatii comerciale de a face fata unor situatii dificile si de a absorbi pierderile), lichiditatile si alte active de care dispune o societate comerciala pentru indeplinirea obligatiilor sale, inclusiv plata dobanzii si a creantei.

De remarcat este faptul ca indicatorii financiari sunt extrem de importanti pentru analiza eficienta a creditelor. In acest context nu trebuie sa uitam ca indicatorii sunt singurii numai daca situatiile financiare din care sunt luati in considerare in ansamblul lor si nu izolat, precum si indicatorii suplimentari din cadrul fiecarei "familii" mai sus mentionate.

Folosirea unui singur indicator, izolat de ceilalti poate duce la erori;

Indicatorii multiplii ajuta, in mod normal, la identificarea tendintelor, care sunt factori importanti pentru determinarea solvabilitatii.

Rentabilitatea reprezinta masura in care o societate comerciala realizeaza vanzari care depasesc costul activitatilor.

Rf = Re + (Re-d)*Kdat/Kpp

Eficienta reprezinta eficacitatea unei societati comerciale in ceea ce priveste administrarea resurselor si conducerea activitatilor.

Maximizarea efectelor Ee = Ef / Er maxim

Minimizarea eforturilor Ee = Er / Ef mininUnde: Ef efectul economic

Er efortul economic

Indatorarea (levierul financiar) reprezinta masura in care fondurile folosite de o societate comerciala sunt asigurate de creditori si nu de proprietari.

Rata generala a indatorarii = datorii totale / capitaluri proprii

Lichiditatea reprezinta numerarul si alte active la dispozitia societatii comerciale pentru asi indeplini obligatiile, inclusiv plata dobanzii pentru imprumuturile acordate de creditori.

Lichiditatea curenta = active circulante / datorii curente

Lichiditatea imediate = trezoreria / datorii pe termen scurt

Lichiditatea rapida = activecirculante stocuri / datorii curente

Analiza fluxului de lichiditati

Fluxul de lichiditati al unei firme indica rulajul numerarului in amonte si in aval pe o perioada data. Numerarul include activele "aproape devenite lichiditati", asa cum sunt conturile de depozit curente sau pe termen scurt. Balanta fluxului de lichiditati pentru perioada respectiva se adauga sau se scade de la pozitia numerarului la sfarsitul perioadei de raportare anterioare.

Analiza fluxului de lichiditati este un instrument vital pentru verificarea rezultatelor obtinute prin analiza indicatorilor financiari principali; in acelasi timp ne ofera o perspectiva diferita de situatia veniturilor, care in mod normal indica acumularile de venituri si/sau cheltuieli, precum si stabilirea modului de structurare a imprumuturilor acordate societatilor comerciale.

Analiza fluxului de lichiditati este singurul instrument pentru protectia intrarilor si iesirilor actuale de fonduri si astfel, a capacitatii firmei de a se achita de datorii.

Calculul fluxului de lichiditati se realizeaza prin doua metode:

a) Metoda directa asigura o analiza mai detaliata a fluxului de lichiditati si prezinta castigurile sau pierderile extraordinare;

b) Metoda indirecta mai simpla, dar nu suficient de amanuntita.

Fluxul de lichiditati

Lichiditati din vanzari - Costul bunurilor vandute = Marja bruta a lichiditatilor -

Cheltuieli de exploatare in numerar = Lichiditati din exploatare + Alte venituri in numerar - Impozite pe venit = Lichiditati nete din exploatare - Alte iesiri financiare =

Intrari sau iesiri nete de lichiditati - Amortizarea datoriei pe termen lung = Intrari sau iesiri nete dupa amortizarea datoriei - Cheltuieli nete de capital = Excedent sau necesar de lichiditati.

Analiza solvabilitatii

Nu putem lua o decizie pertinenta in legatura cu creditele, fara a avea date sigure privind toate aspectele importante ale cererii pentru credite. Trebuie spus solicitantului de credite ca isi poate sustine cauza in mod corespunzator prin oferirea unor informatii exacte si cuprinzatoare, mai ales despre activitatea economica a solicitantului.

Unii creditori cer solicitantului sa completeze propriile lor formulare-tip de cerere pentru credite:

Indiferent de forma in care sunt transmise datele, analistul de credite trebuie sa discute acest lucru cu un reprezentant autorizat al societatii comerciale;

Discutiile ofera posibilitatea clarificarii datelor incerte si a obtinerii datelor de baza pentru cererea de credite;

Cel care face investigatiile trebuie sa prezinte solicitantului procedura de analiza a creditelor folosita de creditor si sa indice acestuia timpul necesar pentru parcurgerea ei.

Datele trebuie sa fie:

Suficiente pentru a oferii o imagine clara a performantelor financiare si a starii financiare a solicitantului;

Comprehensive, datele partiale pot duce la erori;

Oneste si fara greseli; daca este posibil, cererea va fi insotita de evidente expertizate contabil;

Destul de recente pentru a indica punctele forte si slabe ale solicitantului in prezent.

Culegerea de date este uneori dificila.

S-ar putea ca standardele contabile locale sa nu vina in sprijinul unei analize detaliate a starii financiare a solicitantului.

Performantele conducerii ar putea fi afectate de exercitarea unor presiuni politice si comerciale nedetectabile la prima vedere;

De exemplu, in zone caracterizate prin concronicizarea lipsurilor in aprovizionare "manageri buni" au cautat in mod constant sa mentina stocuri mari.

Acoperirea garantiei oferite de solicitant ar putea fi greu de apreciat;

Ar putea fi o problema determinarea valorii sale reale sau stabilirea cu certitudine daca revendicarea dreptului de proprietate de catre client este valabila.

In unele zone ar putea fi greu sau imposibil de obtinut date istorice exacte si relevante.

Oricare ar fi problemele, creditorii nu pot sa aprecieze solvabilitatea, daca lipsesc date esentiale.

Atitudinea cooperanta a solicitantului in aceasta faza ofera primele elemente in ceea ce priveste calitatea sa ca debitor.

2.2. Documentatia necesara creditarii

In vederea obtinerii unei finantari externe societatea comerciala trebuie sa intocmeasca un dosar de creditare care trebuie sa contina urmatoarele documente:

Certificat de inregistrare la Registrul comertului (CUI);

Certificat de inregistrare fiscala (CIF);

Actul constitutiv si toate actele aditionale inregistrate la Registrul comertului, impreuna cu cererile de inscriere de mentiuni;

Hotararea AGA/Consiliul de Administratie prin care se desemneaza persoanele imputernicite sa reprezinte societatea impreuna cu actele de identificare ale persoanelor autorizate;

Cererea de finantare semnata de persoanele autorizate;

Ultimele situatii financiare depuse la autoritatile fiscale si ultima balanta de verificare. Datele financiare consolidate pentru grup, daca este cazul;

Contractele comerciale cu debitori cedati/Comenzile debitorilor cedati, daca este cazul;

Situatie CRB de la o instututie bancara;

Fisa specimene de semnatura;

Orice documente considerate relevante de catre institutia bancara.

Majoritatea creditelor au la baza un acord sau mai multe:

Acordul de aprobare a creditelor (sau de imprumut) este principalul document care contine toate termenele si conditiile acceptate debitor sau de creditor;

Acordul pentru garantie dintre girant si creditor stabileste garantia legala pentru obligatia debitorului;

Poate exista un acord suplimentar sau mai multe privind chestiunile specifice, fara de care creditul nu ar deveni efectiv de exemplu, un acord de garantare a unei licente fara de care nu sar putea realiza fluxul de lichiditati din proiectii.

Clauze speciale

Multe acorduri pentru aprobarea de credite impun debitorului anumite obligatii sau restrictii. Acestea reduc riscul pentru creditor. De exemplu:

Debitorul trebuie sa respecte conditiile legate de lichiditatea minima, de indicatorii privind acoperirea dobanzii pentru imprumut si/sau indatorarea maxima, atat timp cat mai ramane o parte din credit;

Plata dividendelor poate fi conditionata de verificarea lichiditatii sau poate fi interzisa atat timp cat mai ramane o parte din credit;

Debitorul nu poate acorda drepturi preferentiale altor creditori sau nu are dreptul sa angajeze alte credite faraacordul creditorului.

Cap. 3. finantarea si creditarea S.C. Soprex-Imi S.A.

3.1. Prezentarea firmei

S.C. Soprex-Imi S.A. este o societate cu profil industrial infiintata in anul 1958 si privatizata in anii '90. Societatea are ca obiect de activitate proiectarea si executia de instalatii electrice, instalatii de climatizare a aerului si ventilatii, instalatii de incalzire centrala, centrale termice, statii de hidrofor, instalatii de stins incendii, instalatii tehnico-sanitare, instalati de gaze naturale, aer comprimat, oxigen, transport pneumatic, etc. pentru cladiri cultural-sociale (hoteluri, banci, sedii de firme, spitale, scoli etc.), pentru cladiri industriale si pentru locuinte.

De asemenea obtinerea inca din 1994 a certificatului ISO 9001 (acordat de TUV-CERT Germania) si mentinerea lui an de an, atesta fara drept de echivoc calitatea lucrarilor.

Societatea S.C. Soprex-Imi S.A. isi desfasoara activitatea pe trei directii principale de activitate:

a) Instalatii pentru constructii

b) Productia industriala

c) Comerciala

Activitatea de instalatii pentru constructii asigura executarea de:

Instalatii electrice de iluminat si forta;

Instalatii de ventiletii si climatizare;

Instalatii de incalzire centrala;

Instalatii de stins incendii;

Instalatii tehnico-sanitare;

Instalatii de gaze naturale;

Instalatii de gaze medicinale;

Transport pneumatic;

Puncte termice, centrale termice;

Statii hidrofor, statii de aer comprimat etc.

Toate aceste lucrari de instalatii sunt destinate locuintelor, pentru constructii social-culturale precum si pentru constructii industriale.

Activitatea de productie industriala insumeaza toate activitatile conexe, necesare bunei functionari a:

Executiei tubulaturii circulare si rectangulare pentru instalatii de ventilatie si conditionare a aerului prin filiala G.I.P.P. Executiei confectiilor metalice prin filiala SUDO-EXPERT.

Executiei tablourilor electrice prin filiala SOPREX INTERNATIONAL.

Producerii si imbutelierii oxigenului prin filiala FABRICA DE OXIGEN.

G.I.P.P (Grupul de industrial de productie si prefabricare): domeniul de activitate este fabricarea de tubulatura pentru instalatii de ventilatie si conditionarea aerului.

SUDO-EXPERT: isi desfasoara activitatea pe urmatoarele domenii:

Prelucrari mecanice;

Confectii metalice;

Constructii metalice.

Sucursala are o capacitate de prelucrare de 100 tone/luna.

SOPREX INTERNATIONAL: fondata in 1999 ca societate cu raspundere limitata avand capital integral privat, beneficiaza de-o vasta experienta in domeniul executarii de tablouri electrice. Sucursala este specializata in productia tablourilor electrice de distributie, joasa tensiune,pentru curenti nominali pana in 4000A, precum si a tablourilor de automatizare.

FABRICA DE OXIGEN: situata in afara Bucurestiului, in oraasul Bragadiru, produce si imbuteliaza oxigen cu o puritate de 98%.

Pe diractia comerciala, societatea are o politica de continua dezvoltare si modernizare.sprijinindu-se pe o puternica baza formata din depozite si magazine, filiala comerciala Vital-Instal care are sediul in Bucuresti, sectorul 6, asigura:

Activitatea de aprovizionare, atat din tara cat si din import, cu materiale necesare realizarii instalatiilor sanitare, termice, electrice, de izolatii pentru lucrarile din portofoliul de contacte al societatii.

Activitatea de comert prin magazinele proprii catre orice client, atat a materialelor specifice activitatilor de instalatii cat si a produselor realizate de catre filialele de productie industriala a societatii.

3.2. Surse interne de finantare a S.C. Soprex-Imi S.A.

Sursele interne de finantare ale S.C. Soprex-Imi S.A. sunt realizate din instalatii si montaj, productie industriala si din activitatea comerciala, dar si din imobilizarile corporale si necorporale si servicii.

Structura activitatii S.C. Soprex-Imi S.A. Tabelul nr.1

Venituri din activitateProcent din venituri

Instalatii si montaj50%

Productie industriala25%

Activitate comerciala25%

Sursa: www.soprex-imi.ro

Veniturile din activitatea de instalatii si montaj sunt realizate prin sucursala Grupul de instalatii si montaj (G.I.M). Aceasta realizeaza montajul de instalatii termice, electrice si de ventilatie prin cele doua santiere specializate.

Veniturile din productia industriala sunt realizate prin sucursalele Sudo-Expert, Soprex international, si Grupul industrial de productie si prefabricate. Aeastea executand diferite produse finite destinate vanzarii catre diferiti beneficiari.

Veniturile din activitatea comerciala se realizeaza prin sucursala Vital Instal. Aceasta comercializeaza o gama variata de produse din care enumeram: instalatii electrice, instalatii termice, instalatii sanitare, materiale pentru amenajari interioare, aparate de aer conditionat si ventilatie industriala. Toate aceste produse se comercializeaza prin magazinele proprii.

O alta sursa de venituri a societatii sunt veniturile din servicii. Acestea sunt asigurate de sucursalele societatii, cum ar fi:

Servicii de consultanta, proiectare si vanzare;

Montaj si executie;

Transport logistic.

Veniturile din imobilizari corporale si necorporale ale S.C. Soprex-Imi S.A. sunt reprezentate de:

Licente;

Marci comerciale;

Hale productie;

Depozite;

Utilaje de productie;

Terenuri;

Mijloace de transport.

3.2.1. Indicatorii financiari ai S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada 2006-2008

In vederea caracterizarii potentialului economico-financiar al societatii, se prezinta in continuare indicatorii financiari calculati pe anii 2006, 2007 si 2008.

Tabelul nr.2

IndicatoriUM200620072008

Cifra de afaceriMil 354600003811000050400000

Numar salariatiMil 305308320

Productivitate (lei/salariat)Mil 81680,4103970135185,4

Capital socialMil109280010928001092800

Sursa: Bilantul contabil al S.C. Soprex-ImiS.A.

Fig 1. Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2006-2008

Cifra de afaceri Tabelul nr.3

IndicatoriUM200620072008

Cifra de afaceriMil 354600003811000050400000

CA = CA1-CA0Mil -265000012290000

%-7,4732,25


Evolutia cifrei de afaceri se poate aprecia ca pozitiva inregistrand o crestere cu 2.650.000 mii lei in anul 2007 fata de 2006 si o crestere de 12.290.000 mii lei in anul 2008 fata de anul 2007.

Analizand datele prezentate in tabelul nr.3 se observa ca cifra de afaceri a inregistrat cresteri mult mai modeste, adica o crestere de 7,47% in anul 2007 fata de 2006, respectiv 32,25% in anul 2008 fata de anul 2007.

Cheltuieli. Venituri. Profitul Tabelul nr.4

Indicatori UM200620072008

Cheltuieli totaleMil326232003505200046368000

Venituri totaleMil354600003811000050400000

Profit Mil283680030480004032000

Mil-242880011316000

%-6,6332,28

Mil-265000012290000

%-7,4732,25

Mil-221200974000

%-114,20340,33


Fig.2 Evolutia cheltuielilor obtinute de S.C. Soprex-Imi S.A.

Analizand datele prezentate in tabelul nr.4 se observa ca modificarea absoluta a cheltuielilor inregistreaza cresteri in perioada luata in calcul, cheltuielile crescand in anul 2007 fata de2006 cu 2.428.800 mil lei, in valoare reletiva reprezentand 6,63% respectiv o crestere absoluta de 11.316.000 mil lei in anul 2008 fata de anul 2007 procentual acesta insemnand o crestere de 32,28%.

Cresterea cheltuielilor se datoreaza in primul rand cresterii cheltuielilor de exploatare pe seama preturilor mari la materiile prime, utilitati 9energie electrica, termica, gaze) si nu in ultimul rand a celor financiare.

Fig.3 Evolutia veniturilor obtinute de S.C. Soprex-Imi S.A.

Sporul absolut al veniturilor obtinute de S.C. Soprex-Imi S.A. inregistreaza de asemenea cresteri, in anul 2007 fata de 2006 cresterea fiind de 2.650.000 mil lei, procentual insemnand o crestere de 7,47% respectiv un spor absolut de 12.290.000 mil lei in anul 2008 fata de 2007, acesta reprezentand in procente o crestere de 32,25% (tabelul nr.4).

Cresterea veniturilor la S.C. Soprex-Imi S.A. s-a datorat cresterii preturilor la produsele fabricate si vandute in decursul acestei perioade, majorandu-se astfel ponderea veniturilor din activitatea de exploatare.

Fig.4 Evolutia profitului net in perioada 2006-2008

Profitul net al S.C. Soprex-Imi S.A. cunoaste in aceasta perioada variatii mari de la un an la altul, o crestere spectaculoasa. Astfel, dupa ce in anul 2007 inregistreaza o crestere cu 3.048.000 mil lei in valoare absoluta ( 7,45% procentual ) fata de anul 2006, in anul 2008 fata de anul 2007 inregistreaza o crestere de 4.032.000 mil lei, aceasta reprezentand procentual o crestere cu 32,28% ( tabelul nr.4 ). Acest lucru se datoreaza faptului ca in anul 2008 cheltuielile cresc cu 32,28% in timp ce cresterea procentuala a veniturilor este de 25,79%.

O influenta pozitiva ( in sensul majorarii profitului ) este cea a scaderii consumurilor, stiut fiind faptul ca S.C. Soprex-Imi S.A. este o mare consumatoare de energie electrica, termica ceea ce determina scaderea costurilor de productie ceea ce are ca efect cresterea profitului. Cresterea preturilor cel putin la nivelul costurilor nu este posibila in conditiile de piataactuale ( piata interna si externa nu valideaza preturi mai mari ).

Fig.5 Evolutia productivitatii anuale a S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada 2006-2008

Fig.6 Evolutia numarului de salariati ai S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada 2006-2008

In anul 2008 productivitatea muncii a crescut cu 27,29% fata de anul 2006 in conditiile in care numarul salariatiilor a suferit mici modificari si anume o crestere a numarului de salariati de la 305 la 308. Productivitatea muncii in anul 2008 a crescutcu 30,02% fata de anul 2007, iar numarul angajatilor a crescut de la 307, in anul 2007, la 320 in anul 2008.

3.2.2. Bugetul de venituri si cheltuieli al S.C. Soprex-Imi S.A.

Politica financiara a unei societati nu se poate stabili in afara unei activitati de previziune, de planificare financiara. Bugetul de venituri si cheltuieli (B.C.V) reprezinta in practica economica din Romania, instrumental principal de programare a rezultatului financiar precum si a fondurilor necesare.

Principiile urmarite neconditionat in eleborarea si in executia bugetului de venituri si cheltuieli sunt eficienta maxima si echilibrul financiar.

Rolul B.C.V.- bugetul de venituri este:

De a reflecta modul de formare, administrare si utilizare a mijloacelor financiare;

De a asigura furnizarea informatiilor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea agentului economic.

Desi legea prevede obligativitatea intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli si de catre societatile comerciale in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, este evident ca un document care sa cuprinda veniturile si cheltuielile necesare pentru realizarea obiectului de activitate al fiecarui agent economic, este util pentru dimensionarea resurselor financiare in functie de programul de activitate in incadrarea cheltuielilor intrun optim care sa asigure continuitatea activitatii in conditii de concurenta si realizarea unui profit.

Se prezinta in continuare principalii indicatori de structura a veniturilor si cheltuielilor cuprinse in regulamentul pentru aplicarea legii contabilitatii, conform formularului 01 bugetul activitatii generale(.

Societatea comerciala Soprex-Imi S.A. intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli annual, cu defalcare pe trimester conform prevederilor legale(, astfel bugetul de venituri si cheltuieli, este compus, in cazul societatilor analizatedi urmatoarele formulare:

Bugetul activitatii generale;

Bugetul activitatii de trezorerie;

Principalii indicatori economico-financiari.

Prevederile exercitiului financiar current sunt comparate cu cele corespunzatoare anului precedent (realizat sau preliminar).

Bugetul activitatii generale

1. Veniturile, dupa natura lor se grupeaza in:

-venituri din exploatare total trimestrul I = 47.500.000 rezultate estimate preponderant din incasarea marfurilor vandute, restul veniturilor se estimeaza a se incasa din venituri din chirii 120.000 si venituri din activitati diverse 750.000.

-venituri financiare 2.400.000 lei provenind din dobanzi acordate disponibilului din conturi curente.

-venituri exceptionale 500.000 lei estimate ca venituri din operatiuni de gestiune.

2. Cheltuieli, dupa natural or se grupeaza in:

-cheltuieli de exploatare 45.930.000 lei din care ponderea cea mai mare se estimeaza a fi detinuta de cheltuieli privind marfurile aproximativ 80% din totalul cheltuielilor de exploatare, procentul de 20% reprezentand insumarea altor cheltuieli de exploatare. Cheltuielile de exploatare reprezinta expresia baneasca a consumului factorilor de productie material si uman- determinate de obtinerea si desfacerea marfurilor. Recuperarea cheltuielilor din exploatare se realizeaza pe baza veniturilor din exploatare, in sensul includerii acestora in costurile marfurilor, costuri constituind elemental essential al preturilor de vanzare.

-cheltuieli financiare 438.000 lei cheltuieliprivind valoarea destinata a dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt pe care societatea intentioneaza sa le contracteze.

Profitul rezultatul exercitiului pe care tinde s ail obtina societatea, prin estimarile facute in cadrul veniturilor de obtinut si angajarea de cheltuieli in valuare de 4.032.000 lei. Profit care poate asigura, in conditiile economiei de piata, o stabilitate confortabila firmei, in cadrul concurential.

Bugetul de venituri si cheltuieli al agentului economic, se definitiveaza si se aproba, de regula in prima luna a anului current, pentru anul urmator.

Intreaga constructie a proiectului bugetului, destinat anului 2008, al S.C. Soprex-Imi S.A., este intemeiat pe comenzi, contracte - cu furnizorii referitoare la termenele de plata conventiisi acte juridice de natura sa ofere conditii pentru angajarea de cheltuieli privind aprovizionarea si de asemenea, conditii optime pentru obtinerea de venituri din desfacerea de marfuri.

BUGETUL ACTIVITATII GENERALE DE VENITURI SI CHELTUIELI

Tabelul nr.5

EXPLICATIENR.

CRT.EXERCITIUL FINANCIAR 2008

Current

TotalTrim. 1Trim. 2Trim. 3Trim. 4

0102030405

1.Venituri totale 1504000001420000016800000133000006100000

A.Venituri din exploatare2475000009800000121000001435000011250000

a) Venituri din chirii312000030000300003000030000

b) Venituri din vanzari4478500001138000013280000135250009665000

c) Ven din active diverse5750000180000235000215000120000

B.Venituri financiare62400000520000745000795000340000

a) Venituri din dobanzi72400000520000745000795000340000

C.Venituri exceptionale8500000500000---

a) Ven din op de gestiune9500000500000---

2. Cheltuieli totale104636800010944280121431401292690610353674

A. Cheltuieli exploatare114593000010846430120196381280792710256005

a) Ch mat consumabile1271250001600000185300020020001670000

-ch cu combustibili132200000550000625000650000375000

Ch cu materiale141050000220000245000315000270000

-ch cu piese15675000145000185000182000163000

-ch mat consumabile163200000685000798000855000862000

b) Ch obiecte inventar174756000112800013570001361000910000

c) Ch energie, apa1825490065950763157034542290

d) Ch privind marfurile19296696006795400798630079918006896100

e) Cheltuieli chirii202114100528525528525528525528525

f) Ch prime asigurare211108400554200-554200-

g) Ch cu colaboratorii229760026400269002610018200

h) Cheltuieli postale234426980117512051100

i) Cheltuieli cu servicii24149403975342337523790

j)Ch reclama, publicitate2512900---12900

k) Cheltuieli transport2647100---47100

l) Alte cheltuieli2791860002870000245000017800002086000

m) Ch cu impozite si taxe281320000305000342000379000294000

n) Cheltuieli cu salarii291695000356000491000461000487000

o) Ch asig, prot. sociala30725000143000187000269000126000

B. Cheltuieli financiare314380009785012350211897997669

a) Ch privind dobanzile324380009785012350211897997669

C. Ch amortizari, proviz.3352140014560014620013100098600

D. Ch impozitul pe profit3424590061300647206482555055

3. Profit35403200098000012000001050000802000

A. Profit brut36403200098000012000001050000802000

B. Impozit pe profit37645120156800192000168000128320

C. Profit net3833868808232001008000882000673680

Sursa: datele au fost extrase din bugetul de venituri si cheltuieli al S.C. Soprex-Imi S.A. si prelucrate de autor.

Bugetul activitatii de trezorerie

Bugetul activitatii de trezorerie reprezinta o sinteza a resurselor proprii, grupate in functie de provenienta precum si destinatia resurselor pe principalele activitati, care genereaza cheltuieli si plati.

Situatia trezoreriei (T):

T = RESURSE ALE TREZORERIEI UTILIZARI ALE TREZORERIEI

Comparand resursele proprii cu necesarul de resurse rezulta dupa caz, un deficit sau un excedent la nivelul resurselor.

EXCEDENT(+) = RESURSE PROPRII NECESAR DE RESURSE

DEFICIT(-) = NECESAR DE RESURSE RESURSE PROPRII

BUGETUL ACTIVITATII DE TREZORERIE

Tabelul nr.6

EXPLICATIENR. CRT.EXERCITIUL FINANCIAR 2008

CURENT

TotalSemestrul 1Semestrul 2

Cifra de afaceri1453250002073644024588560

Productia stocata2987500521400466100

Productia imobilizata3672460341215331245

Alte venituri din exploatare4515040300945214095

Total venituri din exp si provizioane5475000002190000025600000

Ch priv marf, mat, mat prime si mat. consumabile6296696001462115015048450

Energie, combustibili7245490012184801236420

Salarii directe81695000846800848200

Alte cheltuieli directe9249780012463501251450

Total cheltuieli10363173001793278018384520

Marja bruta111118270039672207215480

Cheltuieli fixe cu forta de munca121156200593800562400

Impozite, taxe si varsaminte asim13871600426315445285

Amortizari si provizioane14892520438250454270

Alte cheltuieli fixe15781780387210394570

Total cheltuieli fixe161995400998670996730

Rezultatul din exploatare17469750023512002346300

Venituri financiare18240000012058001194200

Cheltuieli financiare19438000217450220550

Rezultatul financiar201962000988350973650

Venituri exceptionale21500000500000-

Cheltuieli exceptionale22---

Rezultatul exceptional23500000500000-

Rezultatul brut al exercitiului24715950035940003565500

Impozit pe profit25645120322950322170

Rezultatul net al exercitiului26918730045892604598040

Flux de numerar27326400162095164305

Profit sau pierdere28338688016954201691460

Amortizare inclusa in costuri29627310308400318910

Variatia stocurilor301034505280050650

Variatia creantelor31618002946032340

Variatia furniz si clientilor creditori321384006818570215

Variatia altor elemente de active33---

Variatia altor passive34---

Flux de numerar din active de exploatare35398734019897451997595

Disp banesti la inceputul perioadei36761950379520382430

Flux de numerer net37326400162095164305

Disp banesti la sfarsitul perioadei381088350541615546735

Sursa: datele au fost extrase din bilantul S.C. Soprex-Imi S.A. si prelucrate de autor.

Analizand situatia de fata, se constata un excedent de resurse proprii ceea ce arata ca firma isi desfasoara activitatea in conditii optime. In caz de deficit firma ar trebui sa procedeze la indentificarea modalitatilor de acoperire a acestuia prin credite sau alte imprumuturi, subventii de produse, activitati si alocatii pentru investitii.

3.2.3. Principalii indicatori economico-financiari ai S.C. Soprex-Imi S.A.

Tabelul nr.7

INDICATORI200620072008

Lichiditatea generala1,531,581,67

Lichiditatea imediata4,414,464,51

Solvabilitatea generala52,2352,1551,55

Autonomie financiara45,9343,9041,04

Rotatia stocurilor90,5390,6288,69

Rata rentab. resurselor consumate39,1331,8831,90

Sursa: datele au fost extrase din bilantul contabil si prelucrate de autor

Unul dintre obiectivele fundamentale ale analizei financiare il constituie folosirea unui ansamblu de instrumente, practice si norme, in scopul de a caracteriza o gestiune financiara echilibrata.

La nivelul firmei analizate se apreciaza echilibrul financiar, din punct de vedere al actionariatului este respectat daca rentabilitatea pe care i-o ofera un astfel de plasament compenseaza riscul la care se expune: economic, financiar, de faliment.

Prin prisma intereselor managerilor firmei, aprecierea echilibrului financiar este legata de anumite criterii de flexibilitate financiara de crestere economica, de autonomie financiara si de putere.

Din punct de vedere al creditorilor firmei, echilibrul financiar vizeaza obtinerea rambursarii creantelor si remuneratiei cuvenite. Simtomele dezechilibrului financiar sunt exprimate prin situatia firmei, prin prisma riscului de faliment culminand cu incetarea platilor.

Creditorii se bazeaza pe o analiza statica de tip patrimonial sip e constituirea de garantii acordand o mare importanta notiunilor de solvabilitate, lichiditatea activelor si exigibilitate a datoriilor ca si diferite moduri de a cuantifica capacitatea de rambursare.

Analiza echilibrului financiar se bazeaza pe doua grupe de metode:

Metode traditionale bazate pe studiul bilantului;

Metode bazate pe studiul fluxurilor financiare apartinand abordarilor dinamice.

Componenta traditionala a analizei financiare presupune abordarea statica a echilibrului financiar cu privire la:

Structura patrimoniului si evolutia sa in timp;

Corelatia intre lichiditatile societatii si scadentele pe care le poate anticipa la o anumita data;

Resursele colectate ale intreprinderii raportate la utilizarile pe care le finalizeaza.

Suportul analizei il reprezinta bilantul care ofera o reprezentare a patrimoniului firmei la un moment dat.

Solvabilitatea pornind de la bilant, se bazeaza pe principiul confruntarii intre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului. In activul bilantului firmei, elementele sunt grupate in ordine care sa tina cont de lichiditatea lor de aptitudinea de a fi transformate in moneda.

Ca instrument al analizei statice fondul de rulment net se exprima prin relatia:

FR = ACTIVE CIRCULANTE DATORII PE TERMEN SCURT

Folosirea acestui indicator trebuie insa corelata cu urmatoarele elemente:

Nevoia de fond de rulment al firmei (NFR);

Gradul de lichiditate al activelor circulante;

Gradul de exigibilitate al datoriilor sub un an.

Rata lichiditatii exprima capacitatea firmei de a face fata angajamentelor cu scadenta pe termen scurt. Se poate calcula urmatoarele rate:

Rata lichiditatii generale (LG):

LG = AC / DTS

Unde: AC active circulante

DTS datorii pe termen scurt

Fig.7 Evolutia lichiditatii generale in perioada 2006-2008

Valuarea supraunitara a ratei lichiditatii generale este expresia existentei unui fond de rulment care permite intreprinderii sa faca fata incidentelor care apar in miscarea activelor circulante sau unor deteriorari ale valorii acestora. Cu cat aceasta rata este mai mare decat 1 cu cat atat intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta a trezoreriei care ar putea fi determinate de rambursarea datoriilor la cererea creantierilor.

Rata lichiditatii generale este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilitatii pe termen scurt, pentru ca indica masura in care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt perfect acoperite de valuarea activelor, care pot fi transformate in lichiditati in decursul unei perioade, care corespunde perioadei de maturitate a datoriilor.

In perioada analizata rata lichiditatii generale arata ca societatea a dispus de capacitatea de a-si onora datoriile la termen.

Rata lichiditatii reduse (LR):

Rata lichiditatii reduse este cunoscuta si sub denumirea de rata rapida potrivit teoriei economice nord-americane. Aceasta rata exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

LR = C+D / DTS

Unde: C creante

D disponibilitati

Rata lichiditatii imediate (LI):

Rata lichiditatii imediate realizeaza corespondenta dintre elementele cele mai lichide ale activului cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului.

Aceasta rata, cunoscuta si sub denumirea de rata a capacitatii de plata imediate, masuara capacitatea intreprinderii de rambursare a datoriilor astfel:

LI = L / DTS

Unde: L lichiditati

DTS datorii pe tremens scurt

Fig.8 Evolutia lichiditatii imediate in perioada 2006-2008

Rata indatorarii ne da o imagine asupra capacitatii societatii de a depasii dificultatile care ar putea aparea datorita unei eventuale neonorari din partea furnizorilor de fonduri si se calculeaza prin compararea formelor indatorarii cu fondurile proprii ale firmei.

Rata solvabilitatii (RS):

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor banesti, respective de a-si onora platile la termenele scadente.

RS = CP / TP

Unde: CP capital propriu

TP total pasiv

Fig.9 Evolutia solvabilitatii in perioada 2006-2008

Rata solvabilitatii in perioada 2006-2008 se afla sub 70% ceea ce arat faptul ca nivelul atins de societate nu este considerat foarte bun de catre banci.

Rata autonomiei financiare (RAF):

RAF = DSML / CP

Unde: CP capital propriu

DSML datorii pe termen scurt, mediu si lung

Fig.10 Evolutia autonomiei financiare in perioada 2006-2008

Pe baza datelor de mai sus se constata ca imprumuturile sunt acoperite integral pe seama capitalului propriu, societatea comerciala avand autonomie financiara ridicata.

3.3. Obtinerea unui credit bancar de catre S.C. Soprex-Imi S.A.

S.C. Soprex-Imi S.A. contracteaza in luna octombrie 2008 un credit bancar pe termen lung in valoare de 1.500.000 euro, pe o perioada de 5 ani cu o dobanda de 7.5%/an, pentru achizitionarea de utilaje si tehnologii de fabricatie.

Societatea comerciala depune dosarul de creditare la societatea Access Financial Services-IFN S.A., iar societatea de credit analizeaza cererea de finantare a S.C Soprex-Imi S.A. AFS decide ca societatea indeplineste conditiile de creditare, analiza facandu-se pe baza ultimelor situatii financiare depuse la autoritatile fiscale si ultima balanta de verificare.

Societatea comerciala depune o serie de documente necesare analizei cererii de finantare cum ar fi:

Certificat de inregistrare la Registrul comertului (CUI);

Certificat de inregistrare fiscala (CIF);

Actul constitutiv si toate actele aditionale inregistrate la Registrul comertului, impreuna cu cererile de inscriere de mentiuni;

Hotararea AGA/Consiliul de Administratie prin care se desemneaza persoanele imputernicite sa reprezinte societatea impreuna cu actele de identificare ale persoanelor autorizate;

Cererea de finantare semnata de persoanele autorizate;

Ultimele situatii financiare depuse la autoritatile fiscale si ultima balanta de verificare. Datele financiare consolidate pentru grup, daca este cazul;

Contractele comerciale cu debitori cedati/Comenzile debitorilor cedati, daca este cazul;

Situatie CRB de la o instututie bancara;

Fisa specimene de semnatura;

Orice documente considerate relevante de catre institutia bancara.

Rata anuala a creditului Tabelul nr. 8

-euro-

ANSUMA

200880625

2009322500

2010322500

2011322500

2012241875

Sursa: date furnizate de S.C. Soprex-Imi S.A.

S.C. Soprex-Imi S.A.

BALANTA DE VERIFICARE octombrie 2008

Simbol contDenumire contSume precedenteRulaje curenteSume finaleSolduri finale

DebitCreditDebitCreditDebitCreditDebitCredit

101Capital social01092800000109280001092800

1012Capital social varsat01092800000109280001092800

1061Rezerve legale01008000000100800001008000

121Profit si pierdere338688034168509864501014315437333044311650108900

129Repartizarea profitului16954511695451001695451169545100

2131Echipamente tehnologice17536000001753600017536000

2133Mijloace transport45651021830478340478340

214Mobilier, aparatura birotica7289007289000072890072890000

232Av acordate pt imob corporale892718927100892718927100

2814Amortizarea altor imobilizari01507201256016328016328

301Materii prime1018000230000195600105680025800013562001320000

371Marfuri120021622000020576111972771220008469421240000

401Furnizori 1250001915006140084300186400275800089400

40101Socomat 719001328503870047200110600180050069450

40102Ret utilaje531005865022700371007580095750019950

411Clienti 10150096150613006145016280015760052000

41101Park Carol10085095640613006131016215015695052000

41102Westgate 650510014065065000

421Personal salarii datorate170000180000150000130000320000310000010000

423Personal ajutoare materiale datorate4504500045045000

431Asigurari sociale5203089165381753632590205125490035285

4311Contributia unitatii la asig sociale214103890014250132003566052100016440

4312Contrib pers pt pensia suplimentara21004700150012503600595002350

4313Contrib angaj la asig de soc de sanatate86501450078007500164502200005550

4314Contrib. salariat la asig soc de sanatate97001380082508180179502198004030

4315Contrib. angaj asig de accid si boli prof154034607507102290417001880

4316Contrib. pt concedii si imdemnizatii32007950112511004325905004725

437Ajutor somaj54305855450043859930102400310

4371Ajutor somaj angajator4200437537503680795080550105

4372Ajutor somaj salariat12301480750705198021850205

441Impozit pe profit64512061500001500006451207650000119880

4424TVA de recuperate156007500950016550750090500

4426TVA deductibila78500785001550015500940009400000

4427TVA colectata12500125001090010900234002340000

4428TVA exigibila765021400300750795022150014200

444Impozit pe salarii1250013200178921795030392311500758

4460Impozit pe cladiri15001500001500150000

457Dividende plata01550000001550000155000

5121Conturi la banci in lei28500018700091500147000376500334000425000

5124Conturi la banci in valuta1080092005401020113401022011200

5311Casa in lei1470001462005450051100256000197300587000

581Viramente interne9080090800521005210014290014290000

601Cheltuieli cu materii prime18001800135013503150315000

607Cheltuieli cu marfurile18900189001120011200301003010000

641Cheltuieli cu salariile18500018500015000015000033500033500000

666Cheltuieli cu dobanzile19101910185018503760376000

691Cheltuieli cu impozitul pe profit005130051300513005130000

707Venituri din vanzarea marfurilor7600007600007150007150001475000147500000

758Alte venituri din exploatare14500145001410014100286002860000

766Venituri din dobanzi15015010210225225200

TOTAL128491391284913930553283055328156844671568446741263464126346

Bibliografie Legislatie bancara cu adnotari si comentarii Mihai Gheorghe Ionescu, Ianfred Silberstein Tratat de contabilitate financiara Niculae Feleaga, Ion Ionascu Contabilitatea intreprinderii Traian Nicolae Management bancar Vasile Dedu Bancile si operatiunile bancare Lucian C. Ionescu (Institutul Bancar Roman) Creditele bancare pentru intreprinderi Jacques Masson Berea Aurel, Orientri n activitatea bancar contemporan,

Ionescu Lucian, Bncile i operaiunile bancare,

Roca Teodor, Moned i credit,

Trenca Ioan, Metode i tehnici bancare

Moneda, credit, banci Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel Raportul anual al BNR pe anul 2001 Ghid privind metodologia de elaborare si sustinere a lucrarilor de licenta in domeniul economic Aurelian Bondrea, Emil Calin Dinga Analiza financiara Institutul Bancar RomanPowered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

EMBED Excel.Chart.8 \s



( Banca Comerciala Romana

( Banca Transilvania

( Banc Post

( Banca Comerciala Romana

* Certitudinea ca situatia profiturilor si a pierderilor prezentata de client acopera exercitii financiare cu o durata egala si ca acestea se incheie la datele prevazute pentru bilanturi.

( Norme aprobate prin Ordinul M.F. Nr. 616 din 4 Mai 2000

( Norme metodologice privind intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli de catre agentii economici, M.O.R, partea I nr. 286/2000.

PAGE

_1148628048.unknown

_1296297648.unknown

_1296297649.unknown

_1296888853.xlsDiagram1

81680.4

103970

135185.4

Protucdivitatea anuala (mii/sal)

Evolutia productivitatii anuale a S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada 2006-2008

Foaie1

200635460000

200738110000

200850400000200632623200

200735052000

200846368000

20062836800

20073048000

200811316000

200681680.4305

2007103970308

2008135185.4320

2006305

2007308

2008320

Foaie1

00

00

00

Mii lei

Anii

Anii

Mii lei

Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2006-2008

Foaie2

00

00

00

Anii

Mii lei

Evolutia cheltuielilor obtinute de S.C. Soprex-Imi S.A.

Foaie3

00

00

00

Mii lei

Anii

Evolutia veniturilor obtinute de S.C.Soprex-Imi S.A.

00

00

00

Anii

Mii lei

Evolutia profitului net in perioada 2006-2008

0

0

0

Protucdivitatea anuala (mii/sal)

Evolutia productivitatii anuale a S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada 2006-2008

0

0

0

Numar de salariati

Evolutia numarului de salariati ai S.C. Soprex-Imi S.A. in perioada 2006-2008


200635460000

200738110000

200850400000

Mii lei

Anii

Anii

Mii lei


Foaie1

200635460000

200738110000

200850400000

Foaie1

00

00

00

Mii lei

Anii

Anii

Mii lei


Foaie2

Foaie3


20062836800

20073048000

200811316000

Anii

Mii lei


Foaie1

200635460000

200738110000

200850400000200632623200

200735052000

200846368000

20062836800

20073048000

200811316000

Foaie1

Mii lei

Anii

Anii

Mii lei


Foaie2

Anii

Mii lei

Evolutia cheltuielilor obtinute de S.C. Soprex-Imi S.A.

Foaie3

Mii lei

Anii

Evolutia veniturilor obtinute de S.C.Soprex-Imi S.A.

Anii

Mii lei


_1148628228.unknown

_1148627933.unknown

_1148627991.unknown

_1148626047.unknown

Modalitati de Finantare a Unei Intreprinderi

Documents

Transcript of Modalitati de Finantare a Unei Intreprinderi