MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p...

8
Ioan Slavici MOARA CU NOROC #

Transcript of MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p...

Page 1: MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p opor, intre care se afLA si M ar a cu n a r c. Volumui, recenzat elogios de M. Eminescu

Ioan Slavici

MOARA CU NOROC

#

Page 2: MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p opor, intre care se afLA si M ar a cu n a r c. Volumui, recenzat elogios de M. Eminescu

Moara cunorocIoan Slavici

Edilia de fali reproduce textul apirut la Editura Litera,Biblioteca $colarului, Bucuregti, 2003

Copyright @ 20f Grup Media Litera

J\/LYT!'

Editura LiteraO.P. 53; C.P.2L2, sector 4, Bucuresti, RomAnia

tel.: 021 319 63 90; OBt 425 16 79; 0752 548 372e-mail: [email protected]

Ne putefi vizita pe

Editor: Vidragcu gi fiiiCorector: Georgiana Enache

Tehnoredactare gi prepress: Ana VArtosu

Descrierea CIP aBibliotecii Nationale a RomAnieiSLAVICI,IOANMoara cu noroc / loan Slavici;

- Bucu/egti Liter a, 2017

ISBN 978-606 -33-L846-7821.131.1-93-31=135.1

Cnomorocrn

rB4B, rB ianuarie - La $iria, ItngiArad, se nqgte Ioan Slavici, fiu al

lui Savu Slavici, .mdiestru' cojocari .si al Eleeei, niscuti Borlea.

I r854-i858' Urmeazi gcoala primard in satul natal, avAnd ca dascil

pe Dinitrie Vogtinarl figuri lurrinoasi de cirturar, evocat in aminti-rile scriitorului.

1859-186o - Pentru a se putea tnscrig 11 licqu, frecventeaai jncio datl clasa a IV-a la o gcoale primari dinArad.

186o-1858 - Urmeazi clasele I-V la lieeul din Arad, iar clasele

VI-VII la'Liceul Piarist din firni..soara, Clasa a VIII-a o termini laLiceul maghiar dirr Arad.

1858 - Se inserie la, Facgltatea {e Drept qi Sliin}e a Universitdtii dinBudapesta. Participi la qedinlele Societd{ii ,.Petru Maior" (intgmeiate

de studenliiromAniin r86a). .

r869 - Se inscrie la Facultatea'de Drept dinVieria: ParaIeI cu stagiul

nailitar igi.continui studiile univereitare..La V.ieria.il punoaqte pe Emi-

nescu, eel eare iiva rdmAne toati vialh.prieten qi sfdtuitor''r87r Debuteazd in Convorbiri ltterare cu cornedia Fata de birdw.

.1

rBTg , r iunie - i n Conuorbiriliterore ii apare povrc s,tea Zd,na Zorilar.

Iulie - Publici in Cont orbiri literare povegtile lleana cea sireatd qi

Elari1a ilin cod'rw.': : ,

rB74 - Prin Erninescu; face cunogtin!5 cu Ion Creangi. La cea de a

XI-a aniversare a,,Junimii" (prilej de a-l cunoaqte pe Titu Maiorescu),

citeqte nuvela Pop aTanila. in decembrie se stabileqte la Bucuregti.

Page 3: MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p opor, intre care se afLA si M ar a cu n a r c. Volumui, recenzat elogios de M. Eminescu

Cronologie

rB75 - Este numit prcfesor de filozofie la Liceul .,Matei Basarab",unde predd si ore de romdni, logici si psihologie.

rB77 - in ianuarie intrd in redacl.ia ziarului T\mpul, unde va lucraimpreund cu Eminescu qi, ulterior, cu I.L. Caragiale. intre cei trei scri-iiori se va statornici o prietenie unicl in literatura rome.n5.

rBTB - La cea de a XV-a aniversare a ,,junimii", la care participdEminescu qi Maiorescu, Slavici citeqte nuvela Gura satulu,i, iar I.L.Caragiale, prima sa piesi -- O noapte.furtunoasd,.

rBBo - Publicd, in Consorbiri li,terare (iunie-iulie) nuvela BuduleaToichii. Este nurnit profesor la Scoala NormaiS a Societl!ii pentru inv5-{dtura poporului romdn, unde prede romAna qi geografia.

Publici volum ul N o v el e d,in p opor, intre care se afLA si M o ar a cu n a r o c.

Volumui, recenzat elogios de M. Eminescu gi N. Xenopoi, marcheazl o

piatrl de hotar in evolu!ia prozei romAnegti, indeosebi a nuvelisticii.

rBBz - in martie, Ioan Slavici este ales membru corespondent alAcademiei Romdne, la Sec!ia Istorie. intreprinde o cilltorie in Italia.

rB84, aprilie - in nr. r aI Bibliotecii poporale aTribunei,revisti lite*rard infiin{at5 de Slavici Ia Sibiu, pablicd, Pdd,ureonco, ampli nuveli cusubiect de roman.

rBB5 - La Sibiu, se oficiaz5, clsltoria lui loan Slavici cu profesoaraEleonora Tdndsescu, directoarea $colii de fete din localitate.

rBBT - Este ales secretar al Partidului Nalional RomAn, pregedintefiind G. Baritiu. il aduce pe G. Coqbuc reda ctorlaTribuna.

rBBB - Slavici este intemnilat pentru un an laVa{, in Ungaria , acwzatde ,,delict de agita{iune", cum erau considerate unele articole care ple-daa,inTr[buna, cauza na{ionalS a romAnilor de peste Carpa{i.

1894, r ianuarie * Sub conducerea lui Slavici, Caragiale qi Cosbuc,apare la Bucuresti revista iIu sttatd"Vatra. inprimele z4 de numere, Sla-vici publicd integral romanul Moro (tipirit in volum d.e-abia in r9o6).

r9o7 - Caletoreqte in Elvelia, unde se afli Ia studii fiul sdu cel maimare, Titu-Liviu.

r9?4, -Apare voLurnulAmintiri,incare evoce pe marii s5i contem-porani si prieteni: Eminescu, CreangS, Caragiale, Cogbuc, Maiorescu.

1925, t7 august - Ioan Slavici se stinge din viali, in casa fiicei saleLavinia, la Crucea de Jos (Panciu). Este inmormintat la schitul Brazi(Panciu).

I

- [J-ut sd fie multumit cu slrlcia sa, ceci, daci evorba, nu bog5fia, ci liniEtea colibei tale te face

fericit. Dar voi si face{i dupl cum [vdJ trage inima,

Ei Dumnezeu sd vI ajute Ei sI vI acopere cu aripa

bundtltii sale. Eu sunt acum b5trAni, qi fiindcl am

avut Ei am atat de multe bucurii invia!f,, nu inlelegnemultumirile celor tineri gi mI tem ca nu cumva,

cdutAnd acum la bitrAnete un noroc nou, se pierd

pe acela de care am avut parte pdnl in ziua de ast5zi

Ei sI dau la sfd.rgitul vie{ii mele de amlrlciunea pe

care nu o cunosc decAt din fricd. Voi Etifi, voi face{i;

de mine sA nu ascultati. Mi-e greu s5-mi pir5$esc

eoliba in care mi-am petrecut via{a gi mi-am cres-

cut copiii gi mi cuprinde un fel de spaim[ cAnd mig6ndesc sI rimAn singurd intr-insa: de aceea, poate

cd mai ales de aceea, Ana imi pirea prea ten5rl,prea agezat5, oarecum prea blandd la fire, gi-mivine sI rAd cdnd mi-o inchipuiesc cdrciumdri{5.

-Vorbi scurt5, raspunse Ghi1i, sI rimAnemaici, sI carpesc gi mai departe cizmele oarnenilor,

care umbl' toatl slptdmAna in opinci ori desculti,

Page 4: MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p opor, intre care se afLA si M ar a cu n a r c. Volumui, recenzat elogios de M. Eminescu

Ioan Slavici

iard daci duminica e noroi, iEi duc cizmele in mAnI^

vl l.pAnI Ia bisericS, Ei sI ne punem pe prispa casei lasoare, privind eu la Ana, Ana la mine, amAndoi lacopilaq, iarl d-ta la tustrei. IacI liniqtea colibei.

-Nu zic, grli soacra agezatd. Eu zic numai ce

zic eu, vI spun numai aqa, gdndurile mele, iarSvoi face{i dupl g6ndul vostru, qi Etili prea bine c5,

dacl voi vi duceli la moar5, nici vorbl nu poate fica eu sf, r5mAn aici ori sI mI duc in altl parte: dacivI hot5rAli sI mergeli, mI duc Ei eu cu voi gi mIduc cu toatl inima, cu tot sufletul, cu toatd dra-gostea mamei care incearci norocul copilului ieEitlnlume. Dar nu cereli ca eu si hotlrisc pentruvoi.

-Atunci sI nu mai pierdemvorba degeaba' miduc slvorbesc cu arAndaEul, Ei de la Sf. Gheorghe,cArciuma de la Moara cu noroc e a noastr5.

-in ceas bun si fie zis, grii bitrAna, gi gAnd

bun si ne dea Dumnezeu in tot ceasul!

II

De la Ineu drumul de lar5 o ia printre plduriEi peste {arini lSsAnd la dreapta gi la stdnga satele

aqezate prin collurile v5ilor. Timp de un ceas Eijumltate drumul e bun; vine apoi un pripor, pe

care il urci, Ei dupi ce ai cobordt iar in vale, tre-buie sI faci popas, sI adapi calul ori vita din jug qi

Moara cu noroc

si le mai laqi timp de rlsuflare, fiindcl drumul a

fost cam greu, iari mai departe locurile sunt rele.Aici invale e Moara cu noroc.

Ori din care parte ar veni, drumelul se bucuricAnd o zireEte din culmea dealului pleguv, cdci,

venind despre locurile rele, ea il vesteEte cI a sc5-

pat norocos, iari mergAnd spre ele, la moard poate

sI glseascd ori si aEtepte alli drumeli, ca sI nuplece singur mai departe.

Si fiindci aici se opresc toli drumefii, incetul cuincetul s-a flcut bltlturd inaintea morii, Ei oare-cum pe nesim{ite moara a incetat a mai mlcina gi

s-a preff,cut in cArciumi Ei loc de adipost pentrutot drume{ul obosit Ei mai ales pentru acela pe care

noaptea-l apuci pe drum. in cele din urmd, ardnda-

Eul a zidit cArciuma la un loc mai potrivit, departede cAteva sute de paEi de la rAule!, iari moara a

rlmas pirlsiti, cu lopelile rupte si cu acoperimAn-tul ciuruit de vremurile ce trecuserl peste ddnsul.

Cinci cruci stau inaintea morii, doui de piatrlEi trei altele cioplite din lemn de stejar, impodo-bite cu {ircilamul Ei vopsite cu icoane sfinte; toateaceste sunt semne care-l vestesc pe drume! ci acilocul e binecuvdntat, deoarece acolo unde vezi ocruce de aceste a aflat un om o bucurie ori a scdpat

altul de o primejdie.Dar binecuvdntat era locul acesta mai ales de

cdnd veniserl cArciumarul cel nou cu nevasta lui

Page 5: MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p opor, intre care se afLA si M ar a cu n a r c. Volumui, recenzat elogios de M. Eminescu

Ioan Slavici

tAnIrI gi cu soacrS-sa cea bitrenS, cdci ei nu pri-meau pe drume! ca pe un strf,invenit din lume, cica pe un prieten aqteptat de multd vreme la casa lor.Abia trecuserl dar cAteva luni dupl Sf. Gheorghe,

qi drume{ii mai umblali nu mai ziceaucd o sI faclpopas la Moara cu noroc, ci cI se vor opri la Ghi1a,

gi toatl lumea qtia cine e Ghila si unde e Ghi15, iaracolo, in vale, intre pripor Ei locurile cele rele, numai era Moara cu noroc, ci cArciuma lui Ghi1a.

Iari pentru Ghile cArciuma era cu noroc.

Patru zile pe sdptlmdn5, de marli seari pAnd

sAmbdtd, era mereu plin5, gi toli se opreau la cdr-ciuma lui Ghi1a, Ei toli luau cAte ceva, si toli p15-

teau cinstit.Sdmbite de cu seari locul se deEerta, gi Ghi1e,

ajungdnd sI mai rlsufle, se punea cu Ana Ei cu

b[trAna sf, numere banii, qi atunci el privea la Ana,

Ana privea la el, amAndoi priveau la cei doi copilagi,

clci doi erau acum, iari bdtrdna privea la cAteqipatru

Ei se sim{ea intineriti, cdci avea un ginere harnic, ofatl norocoasi, doi nepo{i sprinteni, iari sporul era

dat de la Dumnezeu, dintr-un cdgtigficut cu bine.

Duminicl dimineala Ghila punea calul lateleagi qi bdtrAna se ducea la bisericd, fiindclb5trAnul, fie iertat, fusese cojocar si c6ntSre! de

strand, qi aqa, merg6nd la biserici, ea se ducea

parci si-lvadi pe el.

Moara cu noroc

CAnd bltrAna pleca la biseric5, toate trebuiausI fie puse bine la cale, clci altfel ea odati cu capulnu ar fi plecat. incS sAmbdti dup5-amiazdzi slugatrebuia sd rAneascl grajdul, curtea qi locul de dina-intea c6rciumii, in vreme ce betrAna gi Ana giteaucArciuma pentru ziua de duminici. Duminicl inzoribdtrAnaprimenea copiii, se gltea de sirbdtoare,mai didea o raitl prin imprejur, ca s[ vadl dacd inadevlrtoate sunt bine, apoi se urca inteleag5.

Ana Ei Ghila ii slrutau mdna, ea mai slruta o

datl copilagii, apoi zicea',,Gend bun si ne dea Dum-nezeu!'0, iqi flcea cruce Ei dldea semn de plecare.

Dar ea pleca totdeauna cu inima grea, clci tre-buia si plece singuri Ei si-i lase pe dAnEii singurila pustietatea aceea de cdrciumi.

Daci aruncai privirea imprejur, la dreapta gi

la stAnga, vedeai drumul de lar5 Eerpuind spreculme, iari la vale, de-a lungul rAulelului, c6t

strlbate ochiul, pAnI la cAmpia nesfdrgitS, afardde cdliva arini ce stlteau grimadl din jos pepodul de piatr5, nu zireai decdt iarbl qi mlricini.La deal valea se strAmteazi din ce in ce mai mult;dar aici vederile sunt multe Ei deosebite: de-alungul rAule{ului se intind doul Eiruri de sllcii gi

de rlchite, care se indeasd mereu, pAnI se pierdin crdngul din fundul viii; pe culmea dealuluide la stAnga, despre Ineu, se iveEte pe ici, pe colomarginea unei plduri de stejar, iar5. pe dealul de

Page 6: MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p opor, intre care se afLA si M ar a cu n a r c. Volumui, recenzat elogios de M. Eminescu

loan Slavici

la dreapta stau rdzlele r[miqilele incl nestdrpite

ale unei alte plduri, cioate, rldecini ieEite dinpdmAnt gi, tocr4ai sus la culme, un trunchi inalt,pe jumltate ars, cu crengile uscate, loc de popas

pentru corbii ce se lasl croncinind de la deal

inspre cAmpie; fundulviii, in sfdrqit, se intuneci,

Ei din dosul crdngului depdrtat iese turnul tugrr-iat al bisericii din Fundureni, invelit cu tinichea,dard pierdut oarecum in umbra dealurilor acope-

rite cu plduri posomordte, ce se ridicd Ei se gr5-mldesc unul peste altul, pAnI la muntele Biho-rului, de pe ale clrui culmi troienite se risfrAngrazele soarelui de d iminea{5.

. R[mAndnd singur cu Ana Ei cu copiii, Ghitipriveqte imprejurul siu, se bucurd de frumuse-

lea locului Ei inima ii rAde cAnd Ana cea in!e-leaptl si aEezati deodati igi pierde cumpdtul gi se

aruncl rasfilati asupra lui, clci Ana era tAnirI Eifrumoasf,, Ana era frageda Ei sublirici, Ana era

sprinteni Ei mlidioasS, iarf, el insugi, inalt Ei sp5-

tos, o purta ca pe o panl subliric5.Numai cAteodatS, cdnd in timp de noapte vAn-

tul zgAllAia moara p5r5siti, locul ii plrea lui Ghilestrlin gi pustiicios, -si atunci el pipiia prin intune-ric, ca si vadl dacl Ana, care dormea ca un copilimbliat l6ng5 d6nsul, nu cumva s-a descoperitprin somn, qi s-o acopere iar.

Moara cu noroc

III

CAt tin luncile, ele sunt pline de turme de

porci, iarl unde sunt multe turme, trebuie sd fiegi mulli pistori. Dar Ei porcarii sunt oameni, ba,

intre mulfi, sunt oameni de tot felul, Ei de r6nd, qi

de mAna a doua, ba chiar Ei oameni de frunte.O turml nu poate si fie prea mare, Ei asa, unde

sunt mii qi mii de porci, trebuie sI fie sute de

turme, si fiecare turml are cdte un pistor, gi fie-care pistor e ajutat de citre doi-trei bdieli, boitarii,adeseori qi mai mul1i, daci turma e mare. E darpe lunci un intreg neam de porcari, oameni care

s-au trezit in pldure la turma de grisuni, ai cirorparinli buni Ei strlbuni tot plstori au fost, oamenicare au obiceiurile lor qi limba lor pistoreascS, pe

care numai ei o inleleg. $i fiindcl nu-i negulStoriefarA de pagubS, iarl plstorii sunt oameni slraci,trebuie s[ fie cineva care sd rlspund5 de paguba

care se face inturmd: acest cineva este ,,sim5diul",porcar gi el, dar om cu stare, care poate sI plsteasc5grlsunii pierduli ori pe cei furali. De aceea simi-diul nu e numai om cu stare, ci mai ales om aspru

Ei neindurat, care umbl[ mereu cllare de la turmila turm5, care Etie toate infundlturile, cunoaqte

pe toli oamenii buni Ei mai ales pe cei rdi, de care

tremurl toatl lunca gi care gtie s[ afle urechea gr5-sunului priplEit chiar qi din oala cuvarzi.

r3

Page 7: MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p opor, intre care se afLA si M ar a cu n a r c. Volumui, recenzat elogios de M. Eminescu

L4 Ioan Slavici

$i daci lumea zice cd locurile de lAngd Moaracu noroc sunt rele, n-ai fi avut decAt sd-l intrebi pe

vreunul dintre s5mdd5i, qi el 1i-ar fi putut spunepentru ce nu sunt bune Ei cine le primejduieEte;dar slmldiul e, mai presus de toate, om ticut, Eidacl il lntrebi asemenea lucruri, el rlspunde: onNu

Etiu, n-am vdzut, am atAtea gi atdtea turme in r5s-punderea mea qi nu mi pot strica cu oamenii". Elgtie ce stie, numai pentru nevoile lui.

Veneau cdteodatl pe la cdrciuma lui Ghila gi

porcari, niEte oameni indeobEte inalli qi binef5culi, cu cimaga neagrS qi cu plrul strilucitor de

untura cea multi gi clzut in plete lungi Ei rlsuciteasupra grumajilor goi; oameni erau gi ei, chiaroameni cinstili, care m5ndnc5, beau Ei pl5tesc.

intr-o zi de luni au venit trei ingi in clru{5 cu

osiile de fier, uEuricl Ei trasi de doi cai frumoEi,dintre care insd unul mai mare si altul mai mic.in clru{5 nu era nici scaun, nici f6n, ci unul din-tre porcarii unsurogi mAna caii, stdnd in picioare,iari ceilalli doi qedeau pe leutrele vopsite in verde,ca qi cdnd n-ar fi venind decAt de aci din apropiere.

,,Agtia nu prea imi par a oameni buni", isi zise

Ghiti cAnd ii vlzu slrind din clru{5 Ei privindimprejur, ca unii ce au mai fost pe aici qi acum nuglsesc nici locul, nici oamenii ca odinioarS.

Ei intrebard dacf, n-a fost slmedeul pe acolo,

puserd sluga sI deshame caii, s5-i adape qi sI le

Moara cu noroc

dea ovdz, apoi intrarS, bluri fiecare cAt trei inqi laun loc Ei plecari cu un ,,noroc bun'.

- Bine, dar n-au pletit, grii bltrAna nedumerit5.

-Las5, cI m-am inleles eu cu dAnEii, rlspunseGhi1e, apoi se duse pe ici incolea, ca nimeni sInu-i vadd fa{a Ei ca nu cumva nevasta si-l intrebe:,,Ce ai, Ghill?"

Peste pulin sosi qi sdm5d5ul, vestitul LicISrmrdiul,la Moara cu noroc.

Lici, un om de treizeci qi qase de ani, inalt, usci-liv Ei supt la fa!5, cu musta{a lung5, cu ochii mici gi

verzi gi cu sprdncenele dese Ei impreunate la mijloc.Licf, era porcar, insl dintre cei ce poartl cImaEIsublire Ei albl ca floricelele, pieptar cu bumbi de

argint Ei bici de carmajin, cu codoriEtea de os impo-dobit cu flori tliate gi cu ghintule{e de aur.

El iEi opri calul inaintea cArciumii, aruncf, oprivire la Ana, apoi alta la b5.trAna care Eedeau pe

laila de lAng5 masa cea mare din umbra cerdacu-lui, trase cu ochii o raiti primprejur, apoi intreblunde-i cArciumarul.

-Noi suntem, rlspunse bltr6na ridic6ndu-se.

-$tiu, grli Lic5, dar cred ci vor fi Ei oamenipe aici. Eu intreb de cArciumarul; cu el vreau sIvorbesc.

LicI Ie zise aceste asa, ca oriqicine sI poatlinlelege ci are grabl Ei cI nu vrea sI mai lun-geascl vorba' bltr5na plecd dar feri de intdrziere

r(

Page 8: MOARA CU NOROC - cdn4.libris.ro cu noroc - Ioan Slavici.pdf · Publici volum ul N o v el e d,in p opor, intre care se afLA si M ar a cu n a r c. Volumui, recenzat elogios de M. Eminescu

r6 Ioan Slavici

si caute pe Ghita, iar Ana rlmase privind ca uncopil uimit la cdl5relul ce stitea ca un stdlp de

piatrl inaintea ei.

Daci Lici ar fi fost alt om, el n-ar fi st5tut aga

cu privirea pierdutl in vAnt, ci s-ar fi bucurat de

vederea femeii frumoase, care-l privea oarecum

pierduti Ei speriatd de berbilia infeligirii lui.

-Ungurul a murit? intrebl el cAndvlzupe Ghi1i.

-Da!- $i tu ai venit in locul lui!

-Da!-De la Sf. Gheorghe?

-Da, rlspunse Ghi15, aruncAnd o privire furi-gati asupra femeilor, ca si vadl dacl ele nu cumva

se tulburi.

-E Ghi1e, ginere-meu, grdi b5trAna, Ei, mul-

lumitl lui Dumnezeu, ne merge bine de cAnd sun-tem aici.

Lici iEi apucd, zAmbind, mustala intre buze.

-Aici, zise el, le merge bine la to{i oamenii cu

minte. N-ai decAt sI te pui bine cu toati lumea, sIle zici ,,noroc bun' celor ce vin qi se duc Ei po{i sa

dai mullumiti lui Dumnezeu. N-au trecut pe aiciniqte oameni?

-De! rispunse Ghila chibzuit, suntem la drum

Ei trece multl lume.

-Vorba vine, trei oameni...

.:r;.i1:

!:j:: :..t:i ]

Moara cu noroc

-Trei, patru, zece... grii Ghili cam in glumd,lumea trece mereu. Eu nu stau aici ca sI {in seama

despre cei ce vin gi trec, qi aEa nici nu-i prea gtiu. De

la o vreme te obiEnuieEti cu oamenii, inc6t nici nu te

mai ui{i la felele lor. Apoi, cine gtie daci nu e Ei cAte

unul care s-ar mAhni daci ai bate drumul cu vorbedespre dAnsul. Pe cArciumar si nu intrebi nicio-dat5, clci el vede Ei aude atAt de multe, incAt trebuiesi uite degrab' gi sI nu mai {ie nimica minte.

-Asa-i, grai Lic5. intrebam numai ca sI viddacl nu cumva mi-ai putea spune, fiindcl suntoamenii mei. Au plecat sI vadl o pddure, pe care

voiam si o lulm de la toamnl pentru turme, si nu

Etiu acum dacd au trecut inaintea mea, ori e s5-iagtept aici.

-Ag" o fi, rlspunse Ghila hot5r6t, dar eu nu-!ipot spune daci intre cei ce au trecut astlzi pe acivor fi fost Ei ei.

-Cum nu!? strigd bltrAna cu neribdare. Ceitrei porcari ce au beut at6t de mult si n-au pletit.

Pe Ghili il trecu un fior de junghi prin inimiqi, oricAt de mult {inea la soacr5-sa, acum el ar fifost in stare si-i punl degetul pe guri.

-Muierile vid mai bine qi se vede cd au maipufin[ treabS, zise el stipdnindu-se.

-Daci n-au pletit, grii Lic5, apucAndu-Ei iarmustala intre buze, era fiindcd qtiau cI voi veni eu

ca si pldtesc pentru dAnEii.

L7