BestsellerPublishing

18martie2013

Coperta:InaMoroșanu

Imagine:DetroitPublishingCo.

Colecția:eBook-uriEsențiale

CuprinsI

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

XIII

XIV

XV

XVI

XVII

I—Omulsăfiemulțumitcusărăciasa,căci,dacăevorba,nu

bogăția,cilinișteacolibeitaletefacefericit.Darvoisăfacețidupăcumvătrageinima,șiDumnezeusăvăajuteșisăvăacoperecuaripabunătățiisale.Eusuntacumbătrână,șifiindcăamavutșiamatâtdemultebucuriiînviață,nuînțelegnemulțumirilecelortinerișimătemcanucumva,căutândacumlabătrânețeunnorocnou,săpierdpeaceladecareamavutpartepânăînziuadeastăzișisădaulasfârșitulviețiimeledeamărăciuneapecarenuocunoscdecâtdinfrică.Voiștiți,voifaceți;deminesănuascultați.Mi-egreusă-mipărăsesccolibaîncaremi-ampetrecutviațașimi-amcrescutcopiiișimăcuprindeunfeldespaimăcândmăgândescsărămânsingurăîntr-însa:deaceea,poatecămaialesdeaceea,Anaîmipăreapreatânără,preaașezată,oarecumpreablândălafire,și-mivinesărâdcândmi-oînchipuiesccârciumăriță.

—Vorbăscurtă,răspunseGhiță,sărămânemaici,săcârpescșimaidepartecizmeleoamenilor,careumblătoatăsăptămânaînopincioridesculți,iarădacăduminicaenoroi,îșiduccizmeleînmânăpânălabiserică,șisănepunempeprispacaseilasoare,privindeulaAna,Analamine,amândoilacopilaș,iarăd-talatustrei.Iacălinișteacolibei.

—Nuzic,grăisoacraașezată.Euzicnumaiceziceu,văspunnumaiașa,gândurilemele,iarăvoifacețidupăgândulvostru,șiștițipreabinecă,dacăvoivăducețilamoară,nicivorbănupoateficaeusărămânaiciorisămăducînaltăparte:dacăvăhotărâțisămergeți,măducșieucuvoișimăduccutoatăinima,cutotsufletul,cutoatădragosteamameicareîncearcănoroculcopiluluiieșitînlume.Darnucerețicaeusăhotărăscpentruvoi.

—Atuncisănumaipierdemvorbadegeaba:măducsăvorbesccuarândașul,șidelaSf.GheorghecârciumadelaMoaracunoroceanoastră.

—Înceasbunsăfiezis,grăibătrâna,șigândbunsănedeaDumnezeuîntotceasul!

IIDelaIneudrumuldețarăoiaprintrepădurișipestețarinilăsând

ladreaptașilastângasateleașezateprincolțurilevăilor.Timpdeunceasșijumătatedrumulebun;vineapoiunpripor,pecareîlurci,șidupăceaicoborâtiarînvale,trebuiesăfacipopas,săadapicalulorivitadinjugșisălemailașitimpderăsuflare,fiindcădrumulafostcamgreu,iarămaidepartelocurilesuntrele.

AiciînvaleeMoaracunoroc.Oridincarepartearveni,drumețulsebucurăcândozăreștedinculmeadealuluipleșuv,căci,veninddinsprelocurilerele,eaîlvesteștecăascăpatnorocos,iarămergândspreele,lamoarăpoatesăgăseascăorisăașteptealțidrumeți,casănuplecesingurmaideparte.

Șifiindcăaiciseopresctoțidrumeții,încetulcuîncetuls-afăcutbătăturăînainteamorii,șioarecumpenesimțitemoaraaîncetatamaimăcinașis-aprefăcutîncârciumășilocdeadăpostpentrutotdrumețulobositșimaialespentruacelapecarenoaptea-lapucăpedrum.Înceledinurmă,arândașulaziditcârciumalaunlocmaipotrivit,departedecâtevasutedepașidelarâuleț,iarămoaraarămaspărăsită,culopețilerupteșicuacoperământulciuruitdevremurilecetrecuserăpestedânsul.

Cincicrucistauînainteamorii,douădepiatrășitreialtelecioplitedinlemndestejar,împodobitecuțircălamulșivopsitecuicoanesfinte;toateacestesuntsemnecare-lvestescpedrumețcăaciloculebinecuvântat,deoareceacoloundeveziocrucedeacesteaaflatunomobucurieoriascăpataltuldeoprimejdie.

Darbinecuvântateraloculacestamaialesdecândveniserăcârciumarulcelnoucunevastaluitânărășicusoacră-saceabătrână,căcieinuprimeaupedrumețcapeunstrăinvenitdinlume,cicapeunprietenașteptatdemultăvremelacasalor.AbiatrecuserădarcâtevalunidupăSf.Gheorghe,șidrumețiimaiumblaținumaiziceaucăosăfacăpopaslaMoaracunoroc,cicăsevoroprilaGhiță,șitoatălumeaștiacineeGhițășiundeeGhiță,iaracolo,învale,întrepriporșilocurilecelerele,numaieraMoaracunoroc,cicârciumaluiGhiță.

IarăpentruGhițăcârciumaeracunoroc.Patruzilepesăptămână,demarțisearăpânăsâmbătă,eramereuplină,șitoțiseopreaula

cârciumaluiGhiță,șitoțiluaucâteceva,șitoțiplăteaucinstit.

Sâmbătădecusearăloculsedeșerta,șiGhiță,ajungândsămairăsufle,sepuneacuAnașicubătrânasănumerebanii,șiatuncielprivealaAna,Anaprivealael,amândoipriveaulaceidoicopilași,căcidoierauacum,iarăbătrânaprivealacâteșipatrușisesimțeaîntreținută,căciaveaunginereharnic,ofatănorocoasă,doinepoțisprinteni,iarăsporuleradatdelaDumnezeu,dintr-uncâștigfăcutcubine.

DuminicădimineațăGhițăpuneacalullateleagășibătrânaseducealabiserică,fiindcăbătrânul,fieiertat,fusesecojocarșicântărețdestrană,șiașa,mergândlabiserică,easeduceaparcăsă-lvadăpeel.

Cândbătrânaplecalabiserică,toatetrebuiausăfiepusebinelacale,căcialtfeleaodatăcucapulnuarfiplecat.Încăsâmbătădupăamiazăzislugatrebuiasărâneascăgrajdul,curteașiloculdedinainteacârciumii,învremecebătrânașiAnagăteaucârciumapentruziuadeduminică.Duminicăînzoribătrânaprimeneacopiii,segăteadesărbătoare,maidădeaoraităprinîmprejur,casăvadădacăînadevărtoatesuntbine,apoiseurcaînteleagă.

AnașiGhițăîisărutaumâna,eamaisărutaodatăcopilașii,apoizicea:“GândbunsănedeaDumnezeu!”,îșifăceacruceșidădeasemndeplecare.

Dareaplecatotdeaunacuinimagrea,căcitrebuiasăplecesingurășisă-ilasepedânșiisingurilapustietateaaceeadecârciumă.

Dacăaruncaiprivireaîmprejur,ladreaptașilastânga,vedeaidrumuldețarășerpuindspreculme,iarălavale,de-alungulrâulețului,câtstrăbateochiul,pânălacâmpianesfârșită,afarădecâțivaarinicestăteaugrămadădinjospepoduldepiatră,nuzăreaidecâtiarbășimărăcini.Ladealvaleasestrâmteazădinceîncemaimult;daraicivederilesuntmulteșideosebite:de-alungulrâulețuluiseîntinddouășiruridesălciișiderăchite,careseîndeasămereu,pânăsepierdîncrânguldinfundulvăii;peculmeadealuluidelastânga,despreIneu,seiveștepeici,pecolomargineauneipăduridestejar,iarăpedealuldeladreaptastaurăzlețerămășițeleîncănestârpitealeuneialtepăduri,cioate,rădăciniieșitedinpământși,tocmaisuslaculme,untrunchiînalt,pejumătatears,cucrengileuscate,locdepopaspentrucorbiiceselasăcroncăninddeladealînsprecâmpie;fundulvăii,în

sfârșit,seîntunecă,șidindosulcrânguluidepărtatieseturnulțuguiatalbisericiidinFundureni,învelitcutinichea,darăpierdutoarecumînumbradealuriloracoperitecupăduriposomorâte,ceseridicășisegrămădescunulpestealtul,pânălamunteleBihorului,depealecăruiculmitroieniteserăsfrângrazelesoareluidedimineață.

RămânândsingurcuAnașicucopiii,Ghițăpriveșteîmprejurulsău,sebucurădefrumusețealoculuișiinimaîirâdecândAnaceaînțeleaptășiașezatădeodatăîșipierdecumpătulșisearuncărăsfățatăasupralui,căciAnaeratânărășifrumoasă,Anaerafragedășisubțirică,Anaerasprintenășimlădioasă,iarăelînsuși,înaltșispătos,opurtacapeopanăsubțirică.

Numaicâteodată,cândîntimpdenoaptevântulzgâlțâiamoarapărăsită,loculîipărealuiGhițăstrăinșipustiicios,șiatuncielpipăiaprinîntuneric,casăvadădacăAna,caredormeacauncopilîmbăiatlângădânsul,nucumvas-adescoperitprinsomn,șis-oacopereiar.

IIICâtținluncile,elesuntplinedeturmedeporci,iarăundesunt

multeturme,trebuiesăfieșimulțipăstori.Darșiporcariisuntoameni,ba,întremulți,suntoamenidetotfelul,șiderând,șidemânaadoua,bachiarșioamenidefrunte.

Oturmănupoatesăfiepreamare,șiașa,undesuntmiișimiideporci,trebuiesăfiesutedeturme,șifiecareturmăarecâteunpăstor,șifiecarepăstoreajutatdecătredoi-treibăieți,boitarii,adeseorișimaimulți,dacăturmaemare.Edarpelunciunîntregneamdeporcari,oamenicares-autrezitînpădurelaturmadegrăsuni,aicărorpărințibunișistrăbunitotpăstoriaufost,oamenicareauobiceiurilelorșilimbalorpăstorească,pecarenumaieioînțeleg.Șifiindcănu-ineguțătoriefărădepagubă,iarăpăstoriisuntoamenisăraci,trebuiesăfiecinevacaresărăspundădepagubacaresefaceînturmă:acestcinevaeste“sămădăul”,porcarșiel,daromcustare,carepoatesăplăteascăgrăsuniipierduțioripeceifurați.Deaceeasămădăulnuenumaiomcustare,cimaialesomasprușineîndurat,careumblămereucălaredelaturmălaturmă,careștietoateînfundăturile,cunoaștepetoțioameniibunișimaialespeceirăi,decaretremurătoatăluncașicareștiesăafleurecheagrăsunuluipripășitchiarșidinoalacuvarză.

ȘidacălumeazicecălocuriledelângăMoaracunorocsuntrele,n-aifiavutdecâtsă-lîntrebipevreunuldintresămădăi,șielți-arfipututspunepentrucenusuntbuneșicineleprimejduiește;darsămădăule,maipresusdetoate,omtăcut,șidacăîlîntrebiasemenealucruri,elrăspunde:“Nuștiu,n-amvăzut,amatâteașiatâteaturmeînrăspundereameașinumăpotstricacuoamenii”.Elștieceștie,numaipentrunevoilelui.

VeneaucâteodatăpelacârciumaluiGhițășiporcari,nișteoameniîndeobșteînalțișibinefăcuți,cucămașaneagrășicupărulstrălucitordeunturaceamultășicăzutînpletelungișirăsuciteasupragrumajilorgoi;oamenieraușiei,chiaroamenicinstiți,caremănâncă,beaușiplătesc.

Într-ozideluniauvenittreiinșiîncăruțăcuosiiledefier,ușuricășitrasădedoicaifrumoși,dintrecareînsăunulmaimareșialtulmaimic.Încăruțănueraniciscaun,nicifân,ciunuldintreporcariiunsuroșimânacaii,stândînpicioare,iarăceilalțidoiședeaupe

leutrelevopsiteînverde,cașicândn-arfiveninddecâtdeacidinapropiere.

“Ăștianupreaîmiparaoamenibuni”,îșiziseGhițăcândîivăzusărinddincăruțășiprivindîmprejur,cauniiceaumaifostpeaicișiacumnugăsescnicilocul,nicioameniicaodinioară.

Eiîntrebarădacăn-afostsămădăulpeacolo,puserăslugasădeshamecaii,să-iadapeșisăledeaovăz,apoiintrară,băurăfiecarecâttreiinșilaunlocșiplecarăcuun“norocbun”.

—Bine,darn-auplătit,grăibătrânanedumerită.

—Lasă,căm-amînțeleseucudânșii,răspunseGhiță,apoisedusepeiciîncolea,canimenisănu-ivadăfațașicanucumvanevastasă-lîntrebe:“Ceai,Ghiță?”

Pestepuținsosișisămădăul,vestitulLicăSămădăul,laMoaracunoroc.

Lică,unomdetreizecișișasedeani,înalt,uscățivșisuptlafață,cumustațalungă,cuochiimicișiverzișicusprânceneledeseșiîmpreunatelamijloc.Licăeraporcar,însădintreceicepoartăcămașăsubțireșialbăcafloricelele,pieptarcubumbideargintșibicidecarmajin,cucodorișteadeosîmpodobitcuflorităiateșicughintulețedeaur.

Elîșiopricalulînainteacârciumii,aruncăoprivirelaAna,apoialtalabătrânacareședeaupelaițadelângămasaceamaredinumbracerdacului,trasecuochiioraităprimprejur,apoiîntrebăunde-icârciumarul.

—Noisuntem,răspunsebătrânaridicându-se.

—Știu,grăiLică,darcredcăvorfișioamenipeaici.Euîntrebdecârciumarul;cuelvreausăvorbesc.

Licăleziseacesteașa,caorișicinesăpoatăînțelegecăaregrabășicănuvreasămailungeascăvorba:bătrânaplecădarfărădeîntârzieresăcautepeGhiță,iarAnarămaseprivindcauncopiluimitlacălărețulcestăteacaunstâlpdepiatrăînainteaei.

DacăLicăarfifostaltom,eln-arfistătutașacuprivireapierdutăînvânt,cis-arfibucuratdevedereafemeiifrumoase,care-lpriveaoarecumpierdutășisperiatădebărbățiaînfățișăriilui.

—Ungurulamurit?întrebăelcândvăzupeGhiță.

—Da!

—Șituaivenitînlocullui!

—Da!

—DelaSf.Gheorghe?

—Da,răspunseGhiță,aruncândoprivirefurișatăasuprafemeilor,casăvadădacăelenucumvasetulbură.

—EGhiță,ginere-meu,grăibătrâna,și,mulțumităluiDumnezeu,nemergebinedecândsuntemaici.

Licăîșiapucă,zâmbind,mustațaîntrebuze.

—Aici,ziseel,lemergebinelatoțioameniicuminte.N-aidecâtsătepuibinecutoatălumea,sălezici“norocbun”celorcevinșiseducșipoțisădaimulțumităluiDumnezeu.N-autrecutpeaicinișteoameni?

—De!răspunseGhițăchibzuit,suntemladrumșitrecemultălume.

—Vorbavine,treioameni…

—Trei,patru,zece…grăiGhițăcamînglumă,lumeatrecemereu.Eunustauaicicasăținseamadespreceicevinșitrec,șiașanicinu-ipreaștiu.Delaovremeteobicinuieșticuoamenii,încâtnicinutemaiuițilafețelelor.Apoi,cineștiedacănueșicâteunulcares-armâhnidacăaibatedrumulcuvorbedespredânsul.Decârciumarsănuîntrebiniciodată,căcielvedeșiaudeatâtdemulte,încâttrebuiesăuitedegrab’șisănumaițienimicaminte.

—Așa-i,grăiLică.Întrebamnumaicasăvăddacănucumvami-aiputeaspune,fiindcăsuntoameniimei.Auplecatsăvadăopădure,pecarevoiamsăoluămdelatoamnăpentruturme,șinuștiuacumdacăautrecutînainteamea,oriesă-iașteptaici.

—Așaofi,răspunseGhițăhotărât,dareunu-țipotspunedacăîntreceiceautrecutastăzipeacivorfifostșiei.

—Cumnu!?strigăbătrânacunerăbdare.Ceitreiporcariceaubăutatâtdemultșin-auplătit.

PeGhițăîltrecuunfiordejunghiprininimăși,oricâtdemultținealasoacră-sa,acumelarfifostînstaresă-ipunădegetulpegură.

—Muierilevădmaibineșisevedecăaumaipuținătreabă,zise

elstăpânindu-se.

—Dacăn-auplătit,grăiLică,apucându-șiiarmustațaîntrebuze,erafiindcăștiaucăvoivenieucasăplătescpentrudânșii.

Grăindaceste,eldescălecăși-ifăculuiGhițăsemnsăintrecudânsul,pentrucasăfacăsocoteala.

“Bătrânaetotmaicumintedecâtmine”,îșizisecârciumarul,șiintrăcuvoiebunăînurmalui.

—Bătrânaarputeasă-șițiegura,grăiLicădupăcesevăzusingurcuGhiță.Măcunoști?

—Nu!răspunseGhiță,răcitîntottrupul.

—Atuncimăștiidenume.EusuntLică,sămădăul…Multesezicdespremine,șidintremulte,multevorfiadevărateșimultescornite.Tuveziunlucru:căumbluziua-namiazămarepedrumuldețarășinimeninumăopreșteîncale,cămăducînorașșistaudevorbăcudomnii.Voififăcutcevoififăcut,nu-ivorbă,daramfăcutașa,căorișicinepoatesăcreadăce-iplace,însănimeninuștienimic.Deaceeaamsădauseamadespredouăzecișitreideturmedeporci.M-aiînțeles?Nudoarăc-așputeaplătitotcesepoatepierdeîntr-unan,cipentrucădelaminenimeninucuteazăsăfure,basă-lfereascăDumnezeupeacelapecareașcredecă-lpotbănui.M-aiînțeles?!Euvoiescsăștiutotdeaunacineumblăpedrum,cinetrecepeaici,cineceziceșicineceface,șivoiesccanimeniafarădeminesănuștie.Credcăne-amînțeles!?

Ghițăarfiavutmultedezis,darLicăseîntoarseodatăîncălcâiși,pecândcârciumarulîșiveniînfire,drumețuldădusepintenicalului.

—Unompreacumsecade,grăibătrâna,privindînurmalui.Cineafostăsta?

—LicăSămădăul!răspunseGhiță.

—LicăSămădăul!?strigăAna.Șicâterelenumaizicealumeadespredânsul!

—Așaelumea…grăiGhiță.Sănucrezinimicpânăcenuvezicuochii.

Elsingurnuși-arfipututdaseamadacăagrăitacestecuvintedinamărăciuneorinumaidorindsăascundăînainteanevesteigândurilegrelece-lcuprinseseră.

—Nu-ivorbă,adauseAna,eoarecumfioroslafață.

—Asta-țipareție,grăiGhiță.Areșielnecazurilelui.

IV—Oameniisuntmulțișidemultefeluri,grăicârciumarulînziua

următoare,privindcândlanevastă,cândlasoacră-sa.Îțiînchipuieștecăunulseducesăcumpereceva,bunăoarăcaLicăSămădăul,careseduceasăvadăpădurile.Astaetreabalui,șicineștiedacănul-așsupăra,dacănul-așpăgubi,poate,spunându-lealtorac-atrecutpeaici.Elseducesătârguiască,șidacăvineînurmaluialtul,caredinîntâmplarevoieștesăcumperetotacelepăduri,șieuspuncăLicăatrecutpeaici,acestaldoileacumpărătorgrăbește,soseștelavremeșipoatesă-istricetârgul.Voiînțelegeți?

—Așae,răspunsebătrâna.

—OripoatesăvieunulcareareșielpăduridedatșiumblădupăLicăpentrucasăseînțeleagăcuel:dacă-ispuncăLicăatrecutpeaici,îlfolosescpoatepeelșipeLică,darîlpăgubescpeacelalacareLicăplecase,iarăeun-amsăfolosesc,nicisăpăgubescpenimeni.

—Așae,ziseiarbătrâna.Aitoatădreptatea,noinusuntempușiaicipentrucasăledămdrumețilorștiredespreceicevinșiceicetrec.

—Noinuștimnimicșinecăutămdetreabanoastră!adauseGhițăscurtșihotărât.

Deaiciînainte,cârciumarul,cârciumărițașisoacracârciumaruluinu-șimaiaduceauamintedeoameniicetreceaupedrum,iaraltfellucrurilesepetreceautotcamainainte.

DarîncăînaceaziGhițăsedusecutreabălaArad,cumpărădouăpistoaleșiîșiluăoadouaslugă,peMarți,unungurînaltcaunbrad.PestecâtevazileseduseapoilaFundurenișiseîntoarsecudoicățeiflocoși.Maiaveaeluncâinelacasă,daracestaeraleneș,sedeprinsesecuoameniișinulătrapenimeni.Elpusedarcățeiidemiciînlanțșinuledădeadrumuldecâtatuncicândnuerauoamenilacârciumă,apoislobozeașiporciișiasmuțeacățeiiasupralor.Îirâdeainimacândvedeacumcățeiiprindșicumscotsângedinurechilegrăsunilor,șivoindsă-șideprindăcâiniilaasmuțat,sedeprinseseșielatâtdemult,încâtașteptacuoarecarenerăbdarezileleîncarenuerauoamenilacârciumă,șiatuncipetreceaceasuriîntregicucâiniisăi.

Ananu-iputeasuferipeaceșticâinișisesupăracuatâtmaimult

cândbătrânaziceacăebuncâinelelacasă,fiindcăomulpoatesădoarmămailiniștitcândseștiepăzitdeniștecâinibuni.Așaera;însăAnasimțeacădecâtvatimpbărbatuleis-aschimbatșiîipăreacă,decândarecâini,ținemaipuținlanevastășilacopii.

Caomharnicșisârguitor,Ghițăeramereuașezatșipuspegânduri,darelsebucuracândovedeapedânsaveselă:acumelsefăcusemaidetotursuz,seaprindeapentruorișicelucrudenimic,numaizâmbeacamainainte,cirâdeacuhohot,încâtîțiveneasătesperiideel,iarcândsemaihârjoneacâteodatăcudânsa,îșipierdealesnecumpătulși-ilăsaurmevinetepebrațe.AdeseoriAnaarfivoitsă-lîntrebe:“Ghiță!ce-icutine?”,însăeanumaiîndrăzneasă-ivorbeascădezghețatcamainainte,căcisetemeacanucumvaelsăsemânieșipedânsa,ceeacenufăcuseîncăpânăatunci.

Așasosirăzileledetoamnă.

Într-ozidejoi,cândloculdedinainteacârciumiieraplindeoameni,sosioturmădegrăsunimarișifrumoși,totunucaunu.

Unuldintreboitari,unbăietancadeșaptesprezeceani,intrăîncârciumășicăutăpeGhiță.

—SănătateșivoiebunădelaLicăSămădăul!ziseelîndrăzneț.Ți-alăsatvorbăsănedaisămâncămșisăbem;ausăvieșicelelalteturmeînurmășine-aspuscasă-țilăsămcincigrăsunidinturmășisăți-ialegidupăplac.

—BineplăteșteLică!ziseunuldindrumeți.

—Aredeunde!adausealtul.

—Maiștii!?întâmpinăaltreilea.Areturmemulte,șiporcariibeaușimănâncămult.

Ghiță-șiîncrețifruntea.Vorbeleboitaruluișiapoivorbeledrumețilorerauparcăsă-lscoatădinsărite.Elsimțeacă,dacănuprimește,setrageîndegetecuLică;daraici,fațăcuoamenii,nuputeasăprimească.

—Bine,ziseel,călcându-șipeinimă.Lăsați,cămăînțelegeucuLică.Mâncaținumaișibeți;grijameadeplată.

Băietanulieși,iarGhițăseîntoarsespreoamenișimaiadause:

—Ceștiueucâtvorfimâncândoameniilui?Euvreausăamsocotealăcurată.

—Așa-i!ziserăoamenii.

—Bine,Ghiță,decen-aiprimitgrăsunii?întrebăînurmăbătrâna.

—Cesăfaceucugrăsuniilui?răspunseelcamnecăjit.

—Să-itai,să-ivinzi,să-iîngrași.Ghiță,iagrăsunii,cărămâifărăbani.Dac-araveaomulbanigata,n-arplătiîngrăsuni.Trebuiesăprimeștice-țidauoamenii,fiindcănimeninu-țipoatedaceeacenuare.Omulecinstitșiteplăteștecinstit:decesă-lsuperifărăniciunfolos?Acumîțidă,acumia,căcinuștiicearesăfiemâine.

—Lasă,cămaivinșialteturme…grăiGhițăcamcujumătatedegură.Sămămaigândesc,sămaivădcecheltuialăfacoamenii.

—Gândbunsă-țideaDumnezeu!

NiciGhițăn-arficerutdecâtungândbundelaDumnezeu,darîieragreusăseopreascăasupraunuigând,fieelbun,fierău.

Turmeletreceauunacâteunapedinainteacârciumii;cândunasevedeadindepărtare,cealaltăporneamaideparte,șiloculsedeșerta,darpestepuținiarseumplea.Șicumturmeleplecauunacâteuna,Ghițăîntrebamereucâtemaisunt,șipecâtnumărulturmelorrămaseînurmăscădea,peatâtelprindeapoftădea-șiopriceicincigrăsuni.

—AzisLicăsă-miopresccincigrăsuni,îiziseînceledinurmăunuiadintreporcari.

—Noinuștimnimic,răspunseacesta.

—Apoi,adausealtulcamînglumă,noiplătimînainte,orinuplătimdeloc.

PestepuținsosișiLică,ceruunpahardevin,îșiîntrebădeturme,apoizise“norocbun!”șiplecămaidepartefărăsăfidescălecatmăcar.

Ghițărămasecuprinsdegândurileomuluipăgubaș.Eleraomcuminteșiînțelegeacelecesepetrec.Aci,laMoaracunoroc,nuputeasăsteanimenifărăvoialuiLică:afarădearândașșiafarădestăpâniremaierașidânsulcarestăpâneadrumurile,șiînzadarteînțelegicuarândașul,înzadartepuibinecustăpânirea,căci,pentrucasăpoțistalaMoaracunoroc,maitrebuiesătefacișiomalluiLică.

IarGhițăvoiacutotdinadinsulsărămâielaMoaracunoroc,pentrucă-imergeabine.

“Treiani,numaitreianisăpotstaaici,îșiziceael,sămăpunîn

picioare,încâtsăpotsălucrezcuzececalfeșisăledaualtoradecârpit.”

DaraceștitreianiatârnaudeLică.Dacăsepuneabinecudânsul,puteasă-imeargădeminune,căcioameniicaLicăsuntdarnici.EnumaivorbacevaficerândLicăpentruceeacedă.

Ghițăîntâiaoarăînviațaluiarfivoitsăn-aibănevastășicopii,pentrucasăpoatăzice:“Preapuținîmipasă!”Segândealacâștigulpecarel-arputeafaceîntovărășiecuLică,vedeabaniigrămadăînainteasașiiseîmpăienjeneauparcăochii:dedragulacestuicâștigarfifostgatasă-șipunăpeunan,doicapulînprimejdie.Aveaînsănevastășicopiișinuputeasăfacăce-iplăcea.

“Săvedem!îșiziseelînceledinurmă,voindsă-șialungegândurilerele.Deocamdată,emaibinecaelsă-mifiedatormie.”

Așaziceael,însădecuseară,cândîșistrânsebaniicasă-ipunăînladă,elsimțicănuaredreptate.

Ghițănueraomulcareseștiebucurosdator,darcuatâtmaipuținomulcaredăbucurosdelasine,șiașaîiveneaparcăsăzică:“Amsămăpunfrumospelângădânsul,casă-miplătească”.

Eralegat,șiomulcândsesimtelegatesupărăcios.ChiaratuncisearaGhițăîșibătusluga,peungurul,fărăa-șidaseamapentruce,iarcândAnaîlmustră,fărădevoie,pentruaceasta,elîiaruncăvorbele:

—Ei!frate,dă-mipace!Parcănutotpentruvoiîmimistuiescviața!?Anatăcu,darochiiiseumplurădelacrimi,fiindcăvorbeleîipăreaugrele.

—Ei!șitutemâhneștinumaidecât,ziseelamărât.Arfivoitsămeargălaea,să-icearăiertare,șisăoîmpace,darnuputea;eraînelcevacenu-llăsa,șiașaieșiafară,casăfiesingurcugândurilesale.

ȘidacăarfiștiutAnacegândeașicesimțeael,cândstăteaașasingurșiposomorât,eas-arfiduslaelșil-arfimângâiat,dareltăcea,șiașaeanuîndrăzneasă-lsupere,ciseîntrebamereuceofiavândsoțulei.

Duminică,dupăcebătrânaplecaselabiserică,Ghiță-șirăsuflăveninulasupraluiLaie,apoisefăcusemaiveseldecâtdeobicei.ElpetreceacuAnașicucopiiiînumbraarinilor,luasedezgardăpeCula,câinelecelmareșileneș,îșipusesebăiatulpeelși-lînvățasă

călărească,și-lînvățamereu,cutoatecăAnasenecăjea,temându-secanucumvacopilulsăcadăoricâinelesă-lmuște.

Deodată,ceilalțicâini,careerauslobozi,începurăsălatre,iarCula,auzindlătratullor,serepezișiellătrândînparteadespredeal,încotroîiauzeapedânșiilătrând.

Anațipăînspăimântată,deoarececopilulerasăcadă;însăGhițănicinuținuseamadedânsa,ci,strângândzgarda,seîndreptășipriviîngrijatîntoatepărțile.

Nuzărinimic.

—Sevedec-audatdecățelul-pământului,oriausimțitvreovulpeprinîmprejur,ziseel,lăsându-isălatremaideparte.

—Ghiță!grăiAnajeluindu-se.Eunuștiucumte-aifăcuttudelaobucatădevreme:vezică-mivinerăucândvădcopilulpecâine,șiparcăînciudameaîlțiimereu.

—Săraculdemine!răspunseelcamrăstit.Cândevorbasă-mifacșieuopoftă,proastă,bună,cumarfi,țop!cămisesupărănevasta!Haid’!adauseapoi,luândcopilulînbrațeșidândcupiciorulîncâine.

—Nu,Ghiță!Nuvreau!strigăAnasperiată,apoifugidupăcâine,îlluădezgardă,îladuselaloculundefuseseșiîncepusă-lroagepeGhițăcustăruințăcasă-șipunăiarbăiatulcălarepeel.

—Uite,eraoprostie!grăiGhițămuiatșiselăsăpeiarbă.Analuăeaînsășicopilul,îlpusecălarepeCulași-lpurtăfricoasăladreaptașilastânga,privindmereulasoțulsău,casăvadădacăelnuzâmbește.

Ghițănuzâmbea.Privindlacopilulcețiparăsfățatșiprivindlasoțiasa,îlapucăoînduioșaredinceîncemaiadâncă:îieraparcăn-avăzut-odemultșiparcăerasăsedespartădedânsa.

—Ano,ziseelînceledinurmăalene,iavino,șezilângămine!Dupăceeaseașezălângădânsul,eloprivilungșiîntristat,îinetezipăruldepefrunte,apoigrăiîncet:

—Cezicitu!n-arfibinesăplecămnoilaSf.Dimitriedeaici?

—Pentruce?întrebănevastauimită.

—Nuțiseurăștețieînsingurătateaasta?

—Mie?nu!

—Nuți-efrică?

—Dece?

—Dece?Detoate!Tuauzicumlatrăcâinii;audatdevreourmă,devreungândac,devreunviermeșilatră,fiindcăn-aualtătreabă:mieînsămiserăceștemăduvaînoasecândîiaudlătrând.Egrozavăviațaasta,Ano,egrozavă;staiaiciînpustietate,șitesperiidenimic,și-țimistuieștiviațacunălucirideșerte.

—Ceai,Ghiță?strigănevastacuprinsădeîngrijare.

—Ceam?răspunseelcuamărăciune.Amonenorocire;pierdziuadeastăzipentruceademâine.Eunuți-amvorbitniciodatădesprelucrurideaceste,dartrebuiesăfiișituom,Ano,șisătegândeștilaviață,căcinupotsă-țiviemereutoatede-agata.Astăzistauaicișinumăsupărănimic,darîmifaceuînsumigândurireledespreziuademâine,șiacestegândurinu-milasătihnăsămăbucurdeziuadeastăzi.Șipoatecăgândurilemelesuntdeșerte,poatecăziuademâinearesăfietotbună,darovoipierdetemându-mădeceadepoimâine.Șicâtvomstaaici,numaiscapdenevoiaaceasta.

—Atuncisăplecăm,Ghiță.

—Da,săplecăm,darîntreabă-mădacămăpothotărîsăplec.Vezitu,așacumsunt,îmivinegreusăplec.

—Atuncisărămânemaici.Tuștiimaibinecumaresăfiebine.

—Poatecăștiu,Ano,darnupot,ziseelcuamărăciune.Artrebuisămăsileascăcineva,sămăîmpingă.Mi-egreusă-ivorbescmaichii,pentrucăeane-azissănuvenimaici;mi-erușine;iarătueștibună,Ano,șiblândă,dareștiușoarălaminteșinuînțeleginimic:suntcutinecafărădetine;înlocdea-mialungagândurilecelerele,mălașisămămistuiesccuele,șicândnumaiștiucesăfac,tuteuițilaminecumilă,șiatâtatot.

—Cesăfac,ziseeamâhnită,dacăașam-alăsatDumnezeu!?Ghițăselăsăpecoateșirămaseașaîntinspepământșicuprivireapierdutăîndepărtare.

Într-untârziu,Anaîșiridicăcapulșipriviîndrăzneațălael.

—Fiindcătulefierbitoateîntineșimienu-mispuinimic,ziseea.Apoitoteusuntdevinădacănuștiucetepunepegânduri…

VPecândacesteasepetreceauînumbraarinilor,dinsus,despre

deal,veneautreicălărețiînpas,ținându-semereuînalbiarâulețului,undeerauacoperițideșiruldesălciișiderăchite.

Câinii,caresimțiserăladepărtaredecâtevaîmpușcături,oluarăspredânșii,lătrându-icuneastâmpărdinceîncemaimare.

—Săfieaidraculuidecâini!grăiLică,oprindu-șicalul.Pecâtsevede,lacârciumănuenimenișinicidrumulnuumblă,dardacănu-ialintămcâinii,passăsemaiteamădenoi!

Elsedetedarjosdepecal,plecăînainte,șicândceidoicâiniseapropiarășivoirăsăsarălael,elselăsăpeiarbășiîncepusă-ichemecuvorbealintătoarelasine.

Câiniiseoprirăzăpăcițiîncaleși,maialesdupăcedescălecarășiceilalțidoioameni,începurăsă-imaislăbească.Înceledinurmă,eiparcă-șideterăcusocotealăcăauafacecunișteoamenipacinici,cares-aupuslaodihnăaici,departedecurteapăzitădedânșii;eiseîntoarserădarăîncetșioprindu-sedincândîncândcasămailatreodatăsprecârciumadelacareveniseră.

Licăseridicăiarînpicioareșiîichemădinnoulasine,însădecâteorielvoiasăseapropiedeei,începeausălatre.

Pestejumătatedeceasîșipetrecuastfelcuceidoicățeideprinșiascoatesângedinurechileporcilor;darînceledinurmăîinetezicumulțumireaomuluicareadatonouădovadădespredibăciasa.

—Bunicăței!dartoteusuntnașullor,ziseel,șiiarîineteziși,așapascupas,seapropiadecârciumapărăsită.

Ghițăuitasedemultcăaulătratodatăcâinii,cândLicăsosilacârciumăsi-ldeșteptăcucâtevaghionturidinsomnpeLaie,caredormeapelaițadesubcerdac,casă-ltrimitădupăstăpânullui.

—N-arfimaibinesămăduceu?grăiunuldinoameniiluiLică.

—Lasă-lsăvinăellanoi,grăiLică.GhițăsăriînpicioarecândaflăcăLicăasositlacârciumășiseschimbălafață,darnusegândimult,ciplecăcupașihotărâțișicuvineleîncordatesprecârciumă.

Anarămaseoclipătulburată,apoifăcuiuteunpasspreel.

—Ghiță!stai!ziseea.ÎnaintedetoateîltrimitepeLaiepevaleînsusde-alungulrăchitelor.Eaprivilungșiaspruînochiilui.Număînțelegitu,acum,cândeuîncepateînțelegepetine!?ziseeaîncet.Așaafostvorbaîntrenoi,casătrimitempeLaieînainte,săneaștepteacolo.Du-te,Laie,urmăea;ia-opevaleînsus,îndosulrăchitelor,pânălacrâng,șidacă-iîntâlnipepărintele,să-ispuicăvenimmaitârziu,fiindcăavenitLicăSămădăul,cualțidoioameni,șitrebuiesămaistămcudânșii;sănemaiaștepte,șineaștepțișitu.Aiînțeles?Săteducimereuîndosulrăchitelor,casănuvadănimeni.

—Da,răspunseLaie,șiplecăprintrearinisprealbiarâulețului.AcumînțelegeașiGhițăgândulnevesteisale,îlînțelegeașiparcănu-iveneasăplece,parcă-iveneasăzică:“Ano!greșeșticândcrezicătrebuiesătetemideLică”.

Apoiiarîiveneasămeargăladânsa,să-imulțumeascăpentrugânduleicelbun;însănuputeasăzică,nicisăfacănimic;setemeacăovatulbura,șiașaplecăcuinimaîndoităsprecârciumă,lăsând-opedânsacucopiiisubarini.

Cândseaflăaproapedecârciumă,elprivisprerâulețșivăzupeLaiefugindpestedrumuldețară,casăapuceșirulderăchite.

“Prostuldracului!mădădegol”,îșiziseelîngrijat.

—Sevedecăl-ambătutastăzi,adauseapoi,privindpeLică.L-amtrimissă-miaducăplasacupeșteșiuitecâtedesprinten.NorocbunsădeaDumnezeu!

—Minunațicăței!răspunseLică,netezindpeunuldintrecâinișiprivindlaAna,caresevedeaveninddesprearinicuuncopilînbrațeșicualtuldemână.M-ausimțitcaledeojumătatedeceasși-ampierdutomulțimedevremecasă-imomesc.

GhițăînțeleseundebateLicăcuvorbelesaleșiarfiavutpoftăsădeaodatăcupiciorulîncâinelecareîncepuaselingușipelângădânsul.

—I-amauzitlătrând,răspunseel,darștiamcănupotsăfiedecâtoamenideaceiadecareașteptîntoatezilele.

—Trebuiesăștiiunlucru,urmăLică.Câiniiaupentruoameniunlătratanumeșitrebuiesăînțelegilimbalor,pentrucasătefoloseștideei,fiindcămaialesatuncicândartrebuisăsară,einicinulatrădecâtodată,dedouăori.Altfel,loculeminunat:caledeunceasnuse

poateivinimenifărăcasă-lzărești.Darsăintrăm,adauseelalene,fiindcăavemovorbăîmpreună.

—Șimaimulte,răspunseGhiță,intrândcupashotărâtînurmalui.Câtvatimpeisteterătăcuți,fațăînfață,hotărâțiamândoișisimțindfiecarecăși-agăsitomul.

—Iacă,grăiLicăînceledinurmă,luânddelabrâuunteancdebucățidepieleînșiratepeoverigădesârmă.Acestesuntsemneleturmelormele.Eupunsemnlaurecheadindreapta,jos,pentrufiecareturmăaltul,așa,cumîlvezităiatînacestebucățele,pecarețilelasaici.Dacătrecporciipedrum,săteuițilasemnullor,sățiibinemintepeomulcare-imânășitaci.

Ghițăprivilunglael,darnurăspunsenimic.

—Credcăne-amînțeles?adauseLică.

—Eucredcănu!

—Cumașa?

—Apoivezi,grăiGhițărăspicatșiaspru,dacămăuitîntoatepărțile,nuvădpenimenișistausinguraiciînpustietate.Amdoicâiniminunați,cumziceai,șitotațivenittreiinșifărădeștireanimănui.Putețisăneomorâțipetoțicâțisuntemaici,șinimenin-aresăștiecăvoine-ațiomorât;putețisăluațicevăplace,șidacăsuntemoamenicuminte,n-avemsăneplângemnimănui,fiindcăvoisuntețitotdeaunamulțișitari,iarnoisuntemtotdeaunapuținișislabi.Îmiziceaisăfacașa:eoarecuputințăsăzicba?!

—Carevasăzică,ne-amînțeles.

—Înțelegereacude-asilanusepoate.Dacăvoiaisăteînțelegicumine,trebuiasăviipedrum,iarănupepotecă.Eupotzicecăfacpedorințatașitotnufacdecâtașacumîmivinelasocoteală.

—Asta-itreabamea!ziseLicăhotărât.Oriîmiveifacepeplac,oriîmifacrânddealtomlaMoaracunoroc.

—Lică,grăicârciumarul,nucredcăpoțisămățiidefrică.Dacăeștiomcuminte,cautăsătepuilabunăînțelegerecumine.

—Eunucunoscînțelegeremaibunădecâtasta!Îninimaomuluipoatesăfieorișice;destulnumaisăsimtă,căvaișiamardeeldacănu-mifacepeplac.

Ghițăseapropieunpas.

—Dacăarfinumaiatât,Lică,ziseelașezat,n-așzicenimic.Tuceri,laurmaurmelor,unajutordelamineșițil-așdabucurosdacăte-așșticineeștișidacăn-artrebuisămătemcămâineaisăcerimaimut.Apoi,tunueștisingur,camine,Lică,șidacă-țifacțiepeplac,amsocotealăcualții.

—Asta-itreabata!strigăLicămânios.Adu-micheile!

—Cefeldechei?

—Toatecheile:delasaltarulmesei,deladulap,delaoriceladă,răspunseLicărece.Celcevineaicivinesă-șifacăbani;ți-aifăcutșitudecândeștiaici:amsămăîmprumutdelatine.

Ghițărămasecâtvatimpîncremenitșicuochiițintițiladânsul.

—N-amsăteprad,adauseLică;amsăiaucuîmprumutșisăplătesccinstit,cucamătă,cucametelecametelor,seînțelege,cândîmivinelasocoteală.Înscrisn-amnevoiesă-țidau,fiindcănupoatesă-țifiedeniciunfolos:dacătrăiescși-mimergtrebilebine,amsăplătesccuprisos,iarădacămorfărădevremeoridacă-mimergerău,totn-aideundesăiei.

—Să-țidaubaninumărați.

—Cesămaipierdemvremeanumărând!?

—Atunciiacâtiai,darfiicuminteșimailasă,casănusimtănevastașisoacră-mea,grăiGhiță,arătândsaltarul,încareeraușibanii,șicheile.

—Așaneînțelegem!ziseLică.Ghițăarfiavutpoftăsăsarălaelșisă-lsfâșieînbucăți,darnuputea,pentrucăceilalțidoierauînapropiereșiarfitrebuitsământuiepreaiutecudânsul.Îieraparcă-iseacăsângeledinvinecândvedeapeLicălabaniice-șiadunaseparacupara,daracumeralegatșitrebuiasăsestăpânească.

—Da,neînțelegem,ziseelapropiindu-se,șidacăveifiavândvreosupăraredinparteamea,sănu-mimaivădbaniicuochii.

Licăseîntoarseșiserânjilael.

—Așa-icăte-aifăcutblândcaunmielușel!?îiziseapoi.Ghițăsecutremură.Toatecatoate,darbătaiadejocîlscoteadinminți.Elfăcu,oarecumfărădevoie,unpasspreLică,îlapucădeamândouăbrațele,îlținustrânsînainteasașigrăicuglasînăbușit:

—Nutemișca,dacănuvreisăfiemoartedeom!Simțindcă

Ghițăemaitare,Licăpriviîngrijatspreușășigrăiiute:

—Cevreicumine?

—Nimic!răspunseGhiță,nimicnuvreau.Tuvezipreabinecăamnevastășicopiișicănu-țipotfacenimic.Îmiiaibanii:să-țifiedebine!Mi-ailuatlinișteasufletuluișimi-aistricatviața:să-țifiedebine!Darsănucrezicămățiilegat,sănucrezicăteprindesămăiaiînbătaiedejoc.Tupoțisămăomori,Lică,tucuoameniităi:eupotsăteducpetinelaspânzurătoare.Nutejucadarcumine.Gândește-tecătum-aifăcutsănumaiammultedepierdutșibagădeseamăsănumaipierdșiceleceam!Să-țifiefricădemine!

Licăsedeteunpasînapoi.

—Ți-efrică,urmăGhiță,trecându-șicuamândouămâinileprintreperiînsus.Ți-efricășinuți-erușinesă-țichemioameniiîntr-ajutor.

—Seînțelegecănu,răspunseLicăzâmbind.Mi-arfirușinedac-așvenifărădânșiilatine.

GhițăîșipierdusebunulcumpătșitocmaipentruaceeasesimțeaînstrâmtoarefațădeLică,pecarenimicnuputeasă-lscoatădinsărite.

—Voiescșieusăintre,casăvadăcăți-efrică,ziseel.Săriți,măioameni!strigăapoișiseoprineclintitînmijloculcasei.

Unuldinporcariintrăiuteîncasă,iarcellaltseivipeprag,underămaseprivindînochiiluiLică.

—I-avenitpoftăsăseprindălaharțăcunoi,grăiLică.

—BasămăfereascăDumnezeu,răspunseGhiță.Suntomcuminte.Voiescnumaisăvăarătcănumi-efricădevoi.

—Darni-efricănouădetine,ziseLică.Tuînsuțiziceaisă-mifiefrică:îțispuncă-miesteșinuștiudacătevoimaiputeaapucavreodatăașalastrâmtoarecumteținacum.Tumăînțelegi.Mienumis-apusîncăomîncalefărăsămi-lficurățitdindrum.

—Nicinuvoiescsămăpunîncaleata.

—Daraiputeasătepui,aiputeasăfaciceeacepânăacun-aifăcut,fiindcănumăștiaicinesunt.Du-te,îiziseapoiLicăluiRăuț,carestăteaînprag,leagă-lpeslugă,apoiadănevastacucopiiiîncasă.

Ghițăserepeziînainte,îlapucăpeRăuțdepieptși-laruncăspremijloculcasei,apoiînchiseușașigrăiînecatdespaimă:

—Nubăgaținevastaîntrebilenoastre;nuvăatingețidemine,cănuebine.Lică,tueștiomchibzuit:nu-țibăgacapulînprimejdie,nutefacederușine;fiitâlhar,Lică,darnupungașprost,caresedădegol:întreabă-măundeeslugameașiapoivorbeștecumine.

Licăprivizăpăcitlatovarășiisăi.

—Voil-ațivăzutfugindpevaleînsus;săștițicănuseîntoarcedecâtdupăcevețifiplecatvoideaici.L-amtrimislapopadinFundureni,casă-ispunăcăstaudevorbăcuvoi.

—Așa-i,ziseRăuțcasperiatdinsomn.Nul-ammaivăzutdeatunci.

Licăsimțicăși-apierdutpământuldesubpicioare.

—Pentruastaamsăteținmintecâtvoitrăi,ziseelprivindaspruînfațaluiGhiță.

—Nuumblacuvrăjmășie,răspunseGhițăapropiindu-sededânsul,citegândeștecă,dacănum-aiprinsastăzi,n-aisămăprinzicâtveitrăipefațapământului.Lică,tutrebuiesăînțelegicăoameniicaminesuntslugiprimejdioase,darprietenineprețuiți.

—Amziseucăvreausămitefacslugă!?întrebăLică,schimbându-șideodatăfața.

—Dacăn-aizisșinuvreisăzici,atuncihaid’săvorbimcaprieteni,îiziseGhițădezghețat!Săaducvinșisănecinstimcanișteoamenidebunăînțelegere.AmeuatâtamintecasăînțelegcănupotstalaMoaracunorocfărădeamăfipusînînțelegerecutine.Nuvreausămățiinumaidefrică,ciumblusăintrulaînvoialăcutine.Suntgatasă-țifacpeplac:daratuncisăfiișituomcuminteșisăînțelegică,dacăesăfiudefolos,lumeatrebuiesămăcreadăomcinstitșistricatcuvoi.

—Așae!grăiLică.Lumea—da,însănoicumtrebuiesătecredem?

—Cummăvețifiștiind;săvedem,răspunsecârciumarul,întinzându-imâna.Pevrăjmașulpecarenu-lpoatebiruitotomulcuminteși-lfacetovarăș.

Licăprimimâna.

—Baniimi-ilași,urmăGhițăcamcujumătatedegură.

—Adicăîiiaucumine,răspunseLică;ce-iînmânănu-iminciună.

—Darsăștiicănumățiilegatcuei,grăiGhițășiplecăsăaducăvinrecedinpivniță.

—Astaafostprostiamea,grăiLică,dupăcesevăzusingurcutovarășiisăi.Toteramaibinesăascultdetineșisăținslugalacârciumă.

—Lasă,poatecăemaibineașa!răspunseRăuț.

—Săvedem!grăicelalalt.Eumătemcăneținecuminciuna.

—Astaetreabamea!ziseLică,ridicându-șicapul.

VICaomcareîșipetreceaviațapedrumuri,Licăveneadespela

Moaracunoroc,câte-odată,câtededouă,bașicâtedemaimulteoripesăptămână.Elvenea,descăleca,beacâteunpahardevin,mâncacevașiiarseducea.

Numaiarareoriseîntâmplacaelsăsteamaimult;însămaialesduminicăelveneaadeseoricucâtedoi-treitovarăși,șiatuncieraînvoiebună.

LuiGhițăîipăreatotdeaunabinecândLicăveneafărădevestelacârciumă.Anafusesemuncitădegândurigrele,careoîmbătrâniserăoarecumîntr-unsingurceasșicareîiveneauiardecâteoriîlvedeapeLică.

DarplecândLică,ea-lîntrebasepeGhițădesprecelepetrecuteșielîirăspunsecăn-afostnimic,căceputeasăfie!?șicăLicăeomullui.Deaceea,Anatăcuseatunci,șideatuncităceamereușipriveanumaidincândîncândfurișatlaLică,zicândînsine:“Trebuiesăfieomrăușiprimejdios”.

Zileletreceauînsă,precumeletreceau,Anasesimțeatotmaipărăsită.DecândseîmprietenisecuLică,Ghițăparcăfugeadedânsa,parcă-iascundeacevașisefereasănurămâiesingurcudânsa.

—Ghiță,ceaitucuomulăsta?îlîntrebăeaîntr-unadinziledupăplecarealuiLică.

—Eu!?îiziseelcamsperiat.Cesăam?Nimic!Ceeaceamcutoțidrumeții:vine,stădevorbă,mănâncă,beașiplătește.

Anaprivilungînfațabărbatuluisău.

—Dardeobiceiplăteștepesteceeacesecuvine,îiziseeaaspru.

—Așasuntoameniicudaredemână.

—Ghiță!grăinevastaașezat.Nuvorbicuminecașicândaiaveauncopilînainteata.Tueștibărbatșitrebuiesăștiicefaci.Teîntrebnumai;nuvreausătedescos:tuîțidăseamadacăaiorinucevasă-mispui.Făcumștii,dareuîțispun,șinumălasăinimasănu-țispun,căLicăeomrăușiomprimejdios:astasevededinochiilui,din

rânjetulluișimaialesdincăutăturaceare,cândîșiroademustațacudinții.Eompătimaș,Ghiță,șinuebinesătedaipreadepartecuel.

—Darnumădaudeloc!răspunsebărbatul.

—Bine!grăinevasta.Tufăcumștii,darsănuziciapoicănuți-amspus.

Ghițăarfivoitsăvorbească,însăîieragreu,dupăceziseseodatăcăn-arenimiccuLică;îșipusedarnumaidegândcăîivavorbialtădată.

Și,ladreptvorbind,cearfiavutelacumsăîispună?!Toatecelepetrecuteerauparcădateuitării,șiașapoatecănicinuerabinecaAnasăafledespreele.Ce-idrept,Ghițăseuitamereulaurechileporcilor,baagăsitînmaimulterândurișiporcicusemnedealeluiLică,însăLicăveneașiseduceafărăcasă-lîntrebeceva,șiașanuaveadecâtsăținăminteșisătacă.Licănu-lîntrebanimic,nimicnu-ispuneașinimicnucereadeladânsul.

Cutoateaceste,SămădăulparcăștiatotcesepetrecealaMoaracunoroc,șiaceastaîlnedumereacâteodatăpecârciumar.

Șimaimareisefăcunedumerirea,cândîntr-oziLicăîitrimiseseșaseporci,dintrecarepatrunuerauînsemnațicuniciunuldintresemneleînșiratepeverigadesârmă.Ghițăastătutmultlaluptăcusine;darînceledinurmătoti-aprimit,pentrucasănusestricecuLică,șitotnui-agrăitAnei,fiindcăsetemeacăeavastăruisănu-iprimească.

Deaiciînainteelînadevărsefereadedânsa,iarăeaîșidădeasilințăsănu-lsupere.

Astfelsositimpulcândbrumacadeșivântulscuturăfrunzelecopacilorșirăreștepădurile.

Decândvenisetoamna,drumuleramereuumblat,șinicichiarduminicanuerapărăsităcârciumadelaMoaracunoroc.Toamnasețintârgurilecelebune;toamnaareomulcâtecevadevândut;toamnafacneguțătoriitrebilecelebune;șiluiGhițăîimergeadaracumchiarmaibinedecâtpestevară,șiabiaseîntâmplacâteunceaspesăptămânăcasăfiesingurlacârciumă.ȘicucâtseapropiaziuadeSfântulDimitrie,drumuleracuatâtmaiumblat.

Într-ozidelunieraucincicarelaMoaracunorocșișapteoamenisubcerdac,cândsosișiLicădimpreunăcuBuză-Ruptă,cuSăilă

BoarulșicuRăuț,omuldecarenumaiarareorisedespărțea.

Licănustăteaniciodatăsubcerdac,niciîncârciumă,ciînodaiadealături,încareerauomasămăricică,câtevascaunedepaieșidouăpaturipentrudrumețiimaialeși,careseîntâmplasămâiepestenoaptelaMoaracunoroc.Altfelînaceastăodaieîșipetreceacârciumarulziua,cunevastașicucopiii,fiindcăodaiaîncareseculcaeleraînaltăparte,cuintrareaprinbucătărieșicuferestreleladeal,câtăvremeaiciferestreleerauspredrum,încât,șezândlamasă,puteasăvadăcuoprivireșicârciuma,șidrumul,șiloculdedinainteacârciumii.

AstădatăînsăLicănuintrădreptînodaiaaceasta,ciseoprisubcerdacșiprinsevorbăcuoamenii,întrebândpefiecaredintredânșiideundevine,undemergeșiîncetreabăumblă.Într-untârziu,elîltraseapoipeGhițălaoparteși-iziseîncet:

—CândvinejidovulpentrucâștiguldelaSt.Dimitrie?

—Arândașul?răspunseGhițătotmaiîncet,gândeamsămăduceulael.

—Da,arândașul.Nuteduce,grăiLică.Lasă-l,căvineel.Amovorbăcudânsul.

—Bine!Sătevestesccândaresăvie?

—Nu-inevoie.Aflueu;grijameadedânsul!DeșieivorbiserăîncetșimaialesLicăpăreaavoisăpăstrezetainădesprecelecesevorbea,elrosticuvintele“jidovul”,“arândașul”și“grijameadedânsul”destuldetare,pentrucaoameniidesubcerdacsălepoatăauzi,apoiprivicamsperiatîmprejurulsăușiadause:

—Darsăintrămîncasă.Intrând,Licăîșiaruncăbiciulpemasă,unsemncăvoiasăpe-treacăîndragăvoie.FusesecertatcuBuză-RuptășicuSăilăBoarul,Răuțîiîmpăcaseșiacumvoiasăsecinsteascăcudânșii.DesprearândașLicănumaivorbiniciuncuvânt.

Pestepuținsosirătreițiganilacârciumă,unulcuvioara,altulcuclarinetulșialtreileacuțimbala:Licăîipusepelaițadincârciumășileporuncisăcânte.

Șifiindcățiganiicântau,oameniiseîngrămădiserălaușacârciumii,șiascultașiAnacubătrânașicucopiii,căcinumairarsenimereautreițiganideodatăpelaMoaracunoroc.

LuiLicăîivenidelaovremepoftăsăjoaceși,apucândpeBuză-Ruptă,ieșidincârciumășiîncepusăfrământepământul,încâtpărulrăsucitînpletelungiîizburaînvânt.

Darjoculfărădemuierenuareniciunrost.DecândumblapelaMoaracunoroc,elnugrăisenicizecevorbecuAna;acumînsăelseduselaea,oapucădemâiniși-izise:

—Haid’sătejocodată,săzicicăaifostjucată!Anasedeteînlături.Elocuprinsecuamândouăbrațele.

—Dardacăn-ampoftădejoc!?grăieacuhotărâreșisedesfăcuîncetdinbrațelelui.

—Vinepofta!

—Șilamaimult!adauseBuză-Ruptă,trăgândcuochiul.

—Ei!nuvreau!grăiAnareceșisedeteînapoi.Licăseretrasecamnecăjit.

—Săraculdemine!grăiGhițăașaînglumă.Darnăzuroasămis-amaifăcutnevasta!Joacă,muiere;parcăaresă-țiiacevadinfrumusețe…

Anaîșicălcăpeinimășisedetelajoc.Laînceputsevedeac-afostprinsădesilă;darceaveasăfacă?Laurmaurmelor,decesănujoace?Încetulcuîncetul,eaprinsevoiebună;secamtulburacândLicăseapropiadedânsa;sângeleîinăvăleaînobrajicândeloapucadebrâucas-oînvârtească;darașaeraacumșialtfelnuputeasăfieșieasedetedinceîncedupăpăr.Înceledinurmă,totsearătăcopilarăsfățatădeodinioară,șiGhițăfierbeaînelcândîivedeafațastrăbătutădeplăcereajocului.

—Să-țifiedebine!grăiLicăpestecâtvatimpobosit.Daumărturiecătețiimaibinedecâtmine.

Elostrânseapoiînbrațe,oridicădelapământ,seînvârticueaodată,osărutășiopusepelaiță.

Anaîșistâmpărăobrajiicupalmele,privindcamamețităîmprejur,învremeceLicăseplimbaînsusșiînjos,ștergându-șisudorilecumânecadelacămașă,apoiseoprișigrăi:

—Cecârciumadraculuimaieșiasta!?Decenu-țițiioslujnică?Oameniidelaușăzâmbirăpesubmustață,Anatresărișiseridicăroșităcabujorul,iarăbătrânaprivilaoparte,făcându-secănu

înțelegevorbeleluiLică.

“De!îșiziseea,cesă-ifaci,așaeomul!Oricâtdebunarfi,totarecâteunpăcat.Fiecâtdemic,dartotîlare.”

Ghițănuzisenimic,ci-șipusenumaidegândcăaresăoțieminteșiasta.

Înspreseară,SăilăBoarulplecăcuBuză-RuptăspreIneu,Răuțoluă,dupăceschimbăcâtevasemnetainicecuSămădăul,sprepădureadelaFundureni,iarăLicăseopriladrumețișigrăiprivindînspreapus,deundeseridicauniștenorigreisprecer:

—Seschimbăvremea,precumsevede;dartotmi-ecăamsărămânaicipestenoapte.Ambanilamineșilocurilesuntcamrele,maialesacumtoamna.

ElrămasedarpestenoaptelaMoaracunoroc.

VIIDecânddrumurileeraumaiumblate,sevorbeamereudespre

nenorociriîntâmplatemaiici,maicolo,prinpartealocului;cotituradelaMoaracunoroc,altădatăvestităderea,eraînsăînanulacestascutită,șidrumețiiscoseserăvorbacă,decândGhițăavenitlaMoaracunoroc,locurilenumaisuntprimejdioasecaledeozijurîmprejur.JandarmiidelaIneusețineaucutoateacesteamereupedrumurișiabiatreceazidatădelaDumnezeufărăcaeisădeapelacârciumaluiGhiță.

Ghițăsebucuracândveneaujandarmiișiîșidădeatoatăsilințasăsepunăbinecudânșii:ledădeamâncareșibăutură,fărăcasăprimeascăbaniicândeivoiausăplătească,îițineadevorbășiumblamereuînvoilelor.

Eraînsăîntredânșiiunul,Pinteacăprarul,unomscurtșiîndesat,cuochiimari,cuumeriiobrajilorieșițișicufălcilelate,cumustațatunsășicuotăieturăînfrunte,darmaipresusdetoateomașezatșităcutlafire,cucareGhițăsefăcuseprietenbun.Ce-idrept,elnuvorbiseîncăîntrepatruochicuPintea;darașasuntoamenii:ecâteunulpentrucaresimțidinclipacel-aivăzuttrageredeinimă,fărăcasă-țidaiseamapentruce.AșaerașiPintea.CândveneapelaMoaracunoroc,sevedeacăsesimtebinelacârciumășiplecatotdeaunacamanevoie;apoielținealaAna,lacopii,netezeacâiniiluiGhițăși-arfifostorișicândgatasădeacuciomaguldacăcineva,chiarladreptvorbind,arfiîndrăznitsă-lgrăiascăderăupeGhiță.DeaceeasimțeașiGhițăcăPinteaeoarecumsingurulomcucarearputeasăvorbeascămaipefață,șiacum,cândsevăzupestenoaptesubacelașiacoperământcuLică,arfidoritsă-laibășipePinteaînapropiere.

Toategândurilerelesegrămădiserădeodatăîncapulluiși-lcuprinseseoneliniștecaniciodatămainainte.

SufletulisepuseseîntulburarecândLicăîispusesecăareovorbăcuarândașul.TulburareaîicrescucândLicăîisărutănevastașiîiaruncăvorbadespreslujnică.Însfârșit,Ghiță-lcunoșteadestuldebinepeLică,pentrucasăștiecăelnusetemedeoameniirăișidelocurilerele,șiașaseîntrebamereu:“Pentrucearămasellacârciumă?Pentrucele-aspusdrumețilorcăarebanilasine?Ceaveadegândsăfacă?Pentruceavorbit,pentruceavorbit!?”

“Pentruce?!pentruce?!îșiziseelînceledinurmădeznădăjduit.Cineștie?!Levafizisașadinîntâmplare,fărăcasăfigânditlaceva,iarăeumăfierbînminepentruele.”

EluitaseîncetulcuîncetulînvoialafăcutăcuLică,șinumaidincândîncândîșimaiaduceaamintedebaniipecareîipierduseatunci.Acumsegândealatoate,șilaînvoială,șilabani,șilaporciicusemnstrăin,pecareîiprimisedelaLică,șilaurmărileceputeausăaibăacestea,șiunglastainicparcă-ișopteamereu:“Avenitvremeasăterăfuiești”.

NutrecusenicijumătatedeandeziledecândseaflalaMoaracunoroc,șitrebileîimergeaudinceîncemaibine:aveaporcilaîngrășare,douăvaciculapte,căruțăperăzoare,doicaibuni,aveabaniînladă,nupreamulți,darădestuipentrucasăpoatătrăiunan,doidintr-înșii.Daracum,cândtrebilemergeaumaibine,Licăvoiasă-ivorbeascăarândașului,fărăîndoialăpentrucasă-șifacărânddevreunaltomlaMoaracunoroc.

DarăGhițănuvoiasăplece;nu-llăsainimasăpărăseascălocullacareînscurttimpputeasăsefacăomcustare.

Șiiarsegândealaînvoialapecareofăcuseînstrâmtoareasa,labaniisăi,laprimejdiilece-lîmpresurau,laiarnaceseapropiașilazilelebunepecareleavusesecândnuaveaniciporcilaîngrășare,nicivaciculapte,nicicăruțăperăzoare,nicicaisprinteni,nicibanibinenumărațiînladă.Șicândsegândealaaceste,îiveneaoarecumsăsebucurecăLicăîlscoatefărădevoiedelaMoaracunorocși-lscapăașazicânddetoatenevoile.DarGhițăeraomcuminteșisimțeacăaresă-iparătoatăviațarăudacăvaplecadelaMoaracunoroc.Deaceea,decâteoriîșiaduceaamintecăLicăseaflasubacelașiacoperământcudânsul,îlcuprindeaovieîngrijare.Arfivoitsămeargălaelșisă-lîntrebe:“Omule,cevreisăfaci,cevreisăceridelamine?Vorbește-miverde-nfață,casăneînțelegem.”Șiiarîiveneasă-șizică:“Ce-mipasă!?Eunudaunimic;suntgatasăținpieptcuel.Șidacăpier,atâtapagubă!”Șimaialesacestaeragândulcare-lstăpâneapeGhiță:nimicnueraînelmaitaredecâtpornireadeasepuneîmpotrivaluiLicășideanudanicicâtenegrusubunghieîndărăt.

Darpecândseîntăreaînaceastăhotărâre,elerasingurșipărăsit.Ana,pecareopriveacuatâtadragmainainte,încetulcuîncetulseînstrăinasededânsulșinumaieraveselăcamainainte,

cândseaflasingurăcudânsul.Elînsușiseînstrăinasededânsa.Dinclipaîncareeași-aarătatbănuielilepefață,sestinseseoricetrageredeinimăpentrudânsadinsufletullui.Și-arfidatadeseatoatăviațapentrucasămaipoatăsimți,fiechiarpeosingurăclipă,bucuriapecareosimțeaodinioarăcândprivealadânsa;darînzadar:eanumaierapentrudânsulceeacefusese;chipuleifrumos,trupuleifraged,fireaeidulcenumaiputeasăstrăbatăpânălainimaluiplinădeamărăciune.DindragostecătredânsașicătrecopiiveniselaMoaracunoroc;dindragostepentrudânsașipentrucopiisebăgaseînstrâmtoareaîncareseafla;șiacumtocmaieaeraceadintâidinrândulaceloracarenuținseamădestrâmtoarealuișidegreutățilecucareseluptă,chiarșieaîlcredearău,cândnuputeasă-iînțeleagăpurtarea.

Deaceeaacum,cândsimțeatrebuințadeunsufletîncaresă-șicautesprijinire,GhițănusegândealaAna,caredormealiniștitălângădânsul,cilaPintea,care-lmângâiaseadeseoricuprivirilesaleplinedeîncredere.Laînceputarfifostînstaresă-șipunăcaiilacăruțășisăpleceacuînvremedenoaptelaIneu,casă-lcautepePintea;încetulcuîncetul,însă,gânduriles-aulămuritînsufletullui,șiînceledinurmăsimțindu-semaitare,elîșizise:“Adicădecesăpuneumaimultăîncredereîntr-unomstrăindecâtînnevastamea!?”

Deabiaseînnoptase,toțidormeaulacârciumă,șichiarGhiță,maiîmpăcatcugândurilesale,ațipise,cândcâiniiîncepurăsălatreșioluarădinceîncemaineastâmpărațipevaleînsus.

Ghițătresărisperiatdinsomn,săridinpat,seapropiedefereastrășipriviafarăînnoapteaîntunecată.

Elnuzărinimic,darsimțicăseapropievreunomcunoscut,deoarececâiniiseîntorceauscheunândînapoi.

Pestevreunsfertdeceaselvăzu,însfârșit,trecândpesubfereastrășiînaintândspreușacârciumiiunomșiofemeieînaltășilatăînumeri.

Astaeraadică!AcumînțelegeapentrucearămasLicălaMoaracunoroc,și-ierarușinedegândurilerelece-șifăcuse.

“Parcă-iunvoinicdecodru!”ziseelretrăgându-sedelafereastră.

—Cine-i?strigăînclipaaceeaunuldintreslugi,Marți,ungurul.

—Oamenibuni!răspunseunglasbărbătesc.Ghițăsetulburădin

nou.Precumvăzuseprinîntuneric,îipăreacăomulceveneacufemeianueraRăuț;acum,cândîiauziglasul,numaiputeasăseîndoiascădespreaceasta;eraunomcudesăvârșirenecunoscut.Atuncicumde-lcunoșteaucâinii?Cumde-llăsaslugasătreacă?DecenuveniseRăuțînsuși?

“Dece?dece?”îșiziseelnecăjit.Egrozavcândomulîșifacespaimădintoatenimicurile.

Cutoateaceste,îivenigândulsăseducăsăvadăcineavenit.

—Ce-i,Ghiță?întrebăAna,caresedeșteptasedinsomnșiseridicasedinpat.

—Cesăfie!îirăspunsebărbatul.Nimic!Răuțseîntoarce.Cineștie,vafiuitatceva;vafiavândsă-ispunăcevaluiLică.

—NueraglasulluiRăuț,Ghiță,grăinevasta.Terog,du-teșivezi.Cefeldeoamenisuntaceiacareumblă-nvremedenoapte?

Acumnicivorbănumaiputeaficaelsăseducă,căcioarfineliniștitpeeașimaitare.

—Fiipepace!îiziseel.I-amvăzuteucuochii,șidacăn-arfioamenicunoscuți,nui-arfilăsatMarțisătreacă.

—Marți!!întâmpinănevasta.Mienu-miplaceMarțideloc.

—Ei,apoitubănuieștipetoatălumea,grăiGhiță.Fiicuminteșiteliniștește.

Anaseliniști,deșitremuraîntottrupul.Pecândațipisedinnou,câiniiîncepurăiarsăbată.

—Ce-iasta!?strigăcârciumarul.Cadinseninîlcuprinsespaimașiparcă-iveneasăseîndoiascădacăavăzutbinecândavăzutaceafemeieînaltășilatăînumericaunvoinicdecodru.Elsăridardinnoujosșiiarseduselafereastră.

Omulșifemeiaseduceaucupașigrăbiți.Însăparcăeraaltom,parcăeraLică,elînsuși.Dac-arfiștiutcăAnadoarme,Ghițăarfiplecatsăseîncredințeze.

—Seduc,grăiel,darîncet.

—Bine,Ghiță,răspunseAna.Sădormim.

—Sădormim.Însăeanuputeasădoarmă.Fusesetrezitădinsomnulceldintâi,tulburatădegândurigrele,șiînceledinurmăo

apucarăniștefierbințelicaren-omailăsausăseastâmpere.Ghițăfupestepuțincuprinsdeunsomnadânc;afarăîncepusăbatăvântul,iareaerafrământatădemuncilenopțilorpetrecutepenedormiteînculcușulînvrăjmășit.

Târziudupămiezulnopțiicâiniisemișcarădeatreiaoară.

Anaîșioprirăsuflarea,sedetetiptildinpatșiseapropiedefereastră.

LicăseîntorceasingurdespreFundurenilacârciumă.Acumaealeînțelegeatoate:elafostundevașiafăcutcevacuștirealuiGhiță.

—Doamne!ziseeaîngrozită.Ce-acăzutpecapulmeu!DarGhițăerabărbatulei:arfidoritsă-ifisecatluminaochilorînclipacândaajunslafereastră,pentrucasănuvadășisănuștienimic,șiiserăcitotsângelecândsegândicăvorfiaflatșialții.

Eratârziu,marțidimineață,cândLicăieșicamnedormitlaluminazilei.

Ploua,șilespuneaoamenilorcăavusedreptatecândziceacăaresăseschimbevremeașicătoteramaibinedacăplecaieri,pentrucănuerasilitsăumblepeploaie.

GhițăluasehotărâreasănuașteptedecâtplecarealuiLică,apoisă-șipunăcaiilacăruțășisăseducălaIneu,casă-lcautepePintea.Însăeldormisebinepestenoapte,șimaialesacum,dupăce-lvăzupeLică,îșischimbăgândul.Laurmaurmelor,nicinupreaștiace-arfiavândsăvorbeascăcuPintea.Gândurilepecareleavuseînsearatrecutăsestrecuraserătoate,încâtparcălevisasenumai,șidecândștiacășiLicăareoslăbiciune,elîipăreaunommaibunînfelulluidecâtcumîlcrezuseșiîieragreudebănuielilepecareșilefăcuseînnedumerireasaasupralui.

IarăAnaîntâiaoarăînviațaeasimțitrageredeinimăpentruLicăși-iziselaplecare,dintoatăinima,“norocbun!”,căcisoartasoțuluisăueraacumlegatădealui.

DupăplecarealuiLică,eaîltrasepeGhițălaoparteși-igrăi:

—Amovorbăcutine:nuacum,darcândîțiprinzivreme.

—Bine,răspunseelpuspegânduri.Spune-miacum.

—Nuacum,Ghiță,îiziseea,cicândvomputeavorbiîntihnă.Caută-țiderândcuoamenii;precumvezi,voiescsăplece.

Făcându-șisocotealacudrumeții,Ghițăseîntrebamereucevafiavândnevastasă-ispună,șigrăbeamaimultdecâtdeobicei,darpecânddrumețiieraugatadeplecare,iatăcăsosișiPintea,însoțitdealțidoijandarmi,lacârciumă.

Elveneamaiiuteșieramaităcutdecâtdeobicei.

—Cefeldeoameni,așa,maiînsemnați,autrecutieripeaici?întrebăel,dupăceintrăcutovarășiisăiînodaiadelângăcârciumășitraseușadupăsine.

—Nu-imaiținminte,răspunsecârciumarulrece.

—Ei,trebuiesăaflu!grăiPinteascurtșihotărât.Ghițăprivilunglael,apoilaceilalțidoișigrăidezghețat:

—Dacăvoiațistamereuaici,atunciașputeavorbicumîmiplacemie;darvoiveniținumaidincândîncând,șiașa,trebuiesăfițioamenicuminteșisănucerețisă-mibagcapulînprimejdieorisăvăspunminciuni.Eunuștiudecemăîntrebați,darpotsăvăspuncălaasemeneaîntrebărin-amsărăspundniciodată.Dacănuvăestedestulatât,luați-măstrânslegatșiduceți-măcuvoi.

—Lanevoieașaosăfacem,răspunsePintea,deșiaișitutoatădreptatea.

Deaciînainteeivorbirădesprealtele,învremecePintealefăcutovarășilorsăisemnsăiasă.

RămânândsingurcuGhiță,elprivicâtvatimpjos,țintăînainteasa,apoigrăi:

—LuiLicăîispuitotșimienu-mispuinimic!

—Nui-amspusluiLicăpânăacumnimic.Vafiștiind,răspunseGhiță,dardelaminenu.

Pinteaprivilungșiaspruînfațacârciumarului,cașicândarvoisăafleadevăruldinochiilui.

—Atunci,ziseelîntr-untârziu,poatecăaivreoslugă.Ghițădetedinumeri.

—Nu-mivinesăcred;darvasăfiucuochiiînpatru.Deodatăeltresăricadeșteptatprintr-ungând,care-ilumineazătotcapul.

—CunoștitupeLică?întrebăeliute.

—Îlcunosc.

—Bine?

—Bine!n-amfostprinșiîmpreună?!Nuîmpreunăamstatînchiși?!

—Tuaifostînchis?întrebăGhițătulburat.

—Da!Furaserămniștecai,Licășieu,șine-audatdeurmă;auîmpușcatpeLicălapicior,căcialtfelnunedădeamprinși.

—Vasăzică,tuaifostprinsodată?grăiGhițăîncăodată.

—Cedracu!strigăPintearâzând,așfioareceeacesunt,dacăn-așfidoveditcăștiutoatepotecileșitoateapucăturiletovarășilormeidemainainte?Darcevreisă-țispundespreLică?

Ghiță-șipierduserostulșiîncepuasetemedeomullacareținuseatâtdemultmainainte.

—Voiamsăteîntreb,ziseelcamcujumătatedegură,dacăLicăareslăbiciunepentrumuieri.

—Pentrumuieri?răspunsePintea.Pentrunimic.Nu-ivorbă,îlapucădincândîncând,darslăbiciunenuare.Elareoslăbiciune,unasingură:săfacă,săselaude,sățielumeadefricășicutoateacestesărâdășidedraculșidemumă-sa.Sărâdădenoi,Ghiță,denoi,urmăelmaiaprins;dar,Ghiță,suntdetreizecișioptdeani:măspânzurdacăîmplinescpatruzecifărăcasă-iarătcămaisuntșialțiimaișimaidecâtdânsul!Mi-afăcutunapecaren-amsăi-ouittoatăviața.

—Atunciînțeleg!grăicârciumarulîncălzindu-sedinnou.Ieriîmiziceasă-iaducoslujnicălacârciumă,casă-ipunadicăomdepândăîncasamea!

ȘiacumGhițăalegeaînelvorbelecucaresă-ifacăluiPinteaîmpărtășiredesprecelepetrecuteîntreelșiLicășistătealaluptăcusinedacănuarfipoatemaibinesătacă.

—Pentrucătrebuiesăștii,urmăelcamcujumătatedegură,Licăaumblatmultdupămine…

—Stai!strigăPinteatăindu-ivorba.Adă-iuna.Lasă-măsăți-oalegeu,șigrijameadedânsa!

—Bine,grăiGhiță,dacăsocoteștitu…

—Daracunumaipierdemvremea:cine-afostieripeaici?

—Pinteo,număîntreba,cănupotsă-țirăspund.

—Staisăneînțelegem,grăiPinteamâhnit.Dintredouă,una:orivorbeșticuminepefață,orimălașidracului!Înțelegsănulespuialtora,darmie?

—Țieți-așspune,răspunseGhiță,dardacăîțispunție,spunlatoatălumea,fiindcătueștidatorsălespuișialtora.Uite!întreabă-ipedrumeți,întreabă-lpeslugă,silește-lsă-țispună,darnutemiradacă-lvoialungadelacasamea.

—Teînțeleg,zisePinteamaidumerit.Săfieprecumzicitu.Știitudepieleacuievorba?Astă-noaptel-aucălcatdoiinșipejidovul,l-aubătut,deanevoiesemaipuneînpicioare,și-auluat,dupăcumspuneel,peste—Dumnezeuștiecâțibanideladânsul.

Ghițăparcănuînțelegeabine.

—Pecarejidov,întrebăel,pearândașul?

—Da!pearândașul.Treabaastanuputeas-ofacăaltuldecâtLică.Elareobiceiuldeasepunecupuținilacale,pentrucasăseștiemaiadăpostitdeprostiaaltora.

GhițănusemaiîndoiacăaceidoiaufostSăilășiBuză-Ruptă,careplecaserăierisearăspreIneu;însăelnuputeavorbi.

—Licănuputeasăfie,ziseelhotărât.Peelîlcunoaștearândașul.

—Apoida!răspunsePintea,tocmai.Eraucufețeleacoperite,șiarândașulzicecăisepăreacașicândarfifostLică.

—Eibine,nusepoate!grăiGhițăîndărătnicit.Licăadormitastă-noapteaici,încasamea,șin-aplecatdecâtabiaacum.

Pinteastetecâtvatimppegânduri.

—Cândavenit?întrebăel.

—Ieripelaamiazăzi.

—Cucineastat?

—Vasăaflidelaslugi.Sepoatecăelapustreabalacale;euamcuvintesăocredasta.

—FereascăDumnezeu!grăiPintearidicându-se.Unlucrusăștiișisă-lțiitotdeaunaminte:Licănusebizuieniciodatăpealții.Punecaii

și-țiiaslugile,casăviicumine.Ceilalțidoirămânaici.

VIIIAnarămasecuinimaîncleștatăcândGhițăîispusecătrebuiesă

plececuPinteașicuslugilelaIneu.Deșivedeaînsădinfațaluicăecevaneobicinuitlamijloc,easemailinișticândsegândicăPinteaeomulluiGhiță,baparcănumaiacumînțelegeapentruceGhițăși-adatsilințasăsepunăbinecuPintea,și-ipăreabinecăpleacătocmaicudânsul.

Darinima,cutoateaceste,îibăteamaitaredecâtdeobiceișitemerilecesedeșteptaserăpestenoapteînsufletuleinumaislăbeau.

—Maică!îiziseeaîntr-untârziubătrânei.Cumțiseparlucrurileaicilanoilacârciumă?

—Cummisepar?răspunsebătrâna.Levezișitucamine.Mergbine.

—Da,mergbineaiciîncârciumă,urmănevasta;darlanoiîncasă?Nu-lvezitupeGhițăcăemereupegânduri,cănusemaidăînvorbăcunoi?nuvezitucădecâtvatimpparcănumaisuntemnevastășibărbat?

—Așasuntvremile,grăibătrâna.Ghițăeomharnicșisârguitorșiașasegândeștemereucasăadunecevapentrucasalui.Areșiel,catotomul,oslăbiciune:îirâdeinimacândîșivedesporul.Ebunăslăbiciuneaastașinutrebuiesătemâhneștipentruea:rabdă,cădefolosultăurabzi,șinicinuaipreamultderăbdat.

—Bine,maică,ziseAna,dardacăelarîncepesăcautecâștignelegiuit?Evorbașidenoi;artrebuisănespunășinouăceface.

Bătrânastetecâtvatimppegânduri,apoigrăiîntristată:

—Nuștiu,fatamea,șinicinucautsă-midauseama.Emultănenorocireînlumeșioameniiși-oîmpartîntredânșii:dacăți-acăzutopartemare,șibătaiedecap,șisfat,șibogăție,șimărirealumească,toatesuntînzadar.

Anastăteadusăîngânduri,cândauzirăzuruituluneitrăsuriboiereșticutreicaișicufeciorpecapră.

Ghițănefiindacasă,Anașibătrânaieșirăsăprimeascăpeceiveniți.Afarăplouacadinciur.Dupăcefeciorulsăridepecaprășideschiseușacugeamuriatrăsurii,seiviodoamnăcadedouăzeciși

optdeani,înaltă,cuobrajiiplini,cuochiimarialbaștrișicupărulauriu,îmbrăcatădesuspânăjosînnegrușidemânăcuuncopilcadecinciani,slabșibolnăvicios.

Eaîifăcuunsemnfeciorului,trecuiutesubcerdac,apoiprivilaAna,cașicândarvois-oîntrebeunde-șipoategăsiunadăpostmairetras.

Anaoduseînodaiadelângăcârciumă.

—Darfrumoasăe,bat-os-obată!grăibătrânaplecândînurmalor.Înclipacânderausăintreînodaie,străbătuunfulgerprintrenorișicăzuuntunetputernic,decaresecutremurătoatăvalea.

—Vaidemine!strigădrumeațaoprindu-sesperiatăînprag,închidețiferestrele,cănetrăsneștepetoțiaiciîncârciumă.

—EminunealuiDumnezeu,acutoamna,grăibătrânafăcându-șicruceșigrăbindsăînchidăferestrele.Darnuvătemeți,domnișoară:Dumnezeunu-lloveștedecâtpeacelapecarevreasă-lpedepsească.

—Da,Dumnezeu,grăidrumeața,așa,pentrudânsa,totdeaunaDumnezeușinumaiel.

—Poftițiceva?oîntrebăAna,dupăceeaseașeză.

—Săsteaploaia,casăpotplecamaideparte,îirăspunseastacampesteumăr.

Anaseretraseșiînchiseușaînurmasa.Învremeaaceasta,vizitiuldeshămasecaiiși-iduseselagrajd,iarăfeciorulseretrăsesesubcerdac,undestătearezematdeunstâlpșiprivinddincândîncândlajandarmiicareședeauîncârciumă.

—Efoartetristă,grăiAnaapropiindu-sededânsul.Elseîndreptășicurățimâneca,pecareserezemasecumâna,apoirăspunse:

—Da,etristă.

—Undemergeți?întrebăcârciumărița.

—Nuștiu,grăifeciorulprivindmaicudinadinsînfațaei,casăvadădacă-ipoatevorbi.LaIneu,pare-mi-se.N-ammaiumblatpeaici.Peaicisuntpădurilecuturmedeporci?

—Da,îirăspunseAna,întoatepărțilecâtvezicuochii.Areturme?

—Așasezice,grăifecioruldânddinumeri.

—Darpecinejelește?

—Pebărbatu-său.S-aîmpușcatacutreisăptămâni.

—S-aîmpușcat!?strigăAnasperiată.Pentruce?

—Nuștiu,răspunsefeciorul,dândiardinumeri.D-taînțelegi,adauseapoipestepuțindepărtându-se,căastanuemoartefireascășicătrebuiesăfieotainălamijloc.

—Sărmanafemeie!grăiAnaînduioșată.PecândAnaîipovesteabătrâneiceleceaflasedespredrumeațaceafrumoasă,seîntoarseșivizitiuldelagrajdșisepusepelaițadesubcerdac.

—Ledaudraculuitoate,șicai,șicăruță,șistăpână,ziseelamărât.Îmivines-olasaiciînpustietateșisămăducpeiciîncolo.

—Taci,măi,căteaude!îizisefeciorultrăgândcuochiulșidestuldetarepentrucastăpânasă-lpoatăauzi,cumtrebuiasă-laudășipevizitiu.Fiicuminte,urmăapoimaiîncet,șiseașezăînfațăcuel.NuștiitucădecâteorivenimpelaIneu,neîntoarcemîncărcațicastupul?

—Aivorbitcucârciumărița?întrebăvizitiul.

—Aș!Ți-aigăsitomul!răspunsefeciorul.Astanu-țiîncarcăsocoteala.Lasă,căameuomulmeulaIneu,undestămcustăpâna.

—Dacăi-ardaDumnezeuSămădăuluiungândbun…grăivizitiul;sănemaiamânepânăduminicăcelpuțin.

Feciorultraseiarcuochiul,dreptsemncăacumavaștisăopunășiaceastalacale,apoieirămaserătăcuțifață-nfață,privindțintăunullaaltul,cașicândfiecarearaveasă-ispunăceluilaltceva,darstăpegândurișinuaflăvorbapotrivităorinucuteazăsăsedeafărășovăirepefață.

—Lacetegândeștituacum?întrebăvizitiulîntr-untârziu.

—Hm!îirăspunsefeciorulzâmbindpesubmustață.Pare-mi-secătotlaceealacetegândeștișitu.Darcenepasănouă!?urmăel,pestepuțin,maideschis.Nu-iașa?!Ce-țipasăție?!Ce-mipasămie?!Unlucruștiu:cădecâteorivenimlaIneu,neîntoarcemcubani,cubanimulți.

—Dareutotașvreasăștiudeundeiastăpânanoastrăbanii,îiîntâmpinăvizitiul,pentrucă,dreptsă-țispun,eunucredsăaibăeatocmaiatâteaturme,pentrucâteiabanii.

—Nicieunuștiu,grăifeciorul,privindcamîngrijatîmprejur.

—Nicieunuștiu,adăugăapoimaiîncetșiplecându-sespremasă,dardecândcumoarteastăpânuluiparcăbănuiescunlucru.Uite!eunumaiacumîncepsăînțeleg.TuștiicădeSămădăulsevorbescmulte.Bine!DecâteorineîntoarcemdelaIneu,eapleacăpestecâtevazileînsus,înȚaraNemțească.Apoilanțuldeaur,pentrucareerausă-lînchidăpestăpânulnostru,dacănuseîmpușca,îlținmintedecândfuseserămînrândultrecutlaIneu.

—AdicătucrezicăSămădăulfurășieavinde,grăivizitiulcuîndoială.

—Nucred;îțispuseseicăparcămi-arvenisăbănuiesc.Săvedemdeaciînainte.Las’pemine!Zic,las’pemine,căcidac-arfisăfie,ne-avăzutDumnezeupeamândoi,șipemine,șipetine.

—Cumadică?

—Las’pemine!răspunsefeciorulsărindînpicioarecasăprime-ascăporuncilestăpânei,careieșisesubcerdacspreavedeadacăploaian-amaislăbit,celpuțin,căcidevremebunăparcănumaieranădejde.

Nerăbdătoarecumera,eadeteporuncăsăprindăcaii,căcinuvoiasămâiepestenoaptelacârciumă,șisă-iprindăcâtmaineîntârziat,casăn-oapucenoapteapedrum.

Feciorulșivizitiulîncepurăsăfacăgurăcănupotplecapeastfeldevreme,căomoarăcaii,căegreupentrudânșii,cădrumulerău;însăhotărâreaeieranestrămutată.ÎnzadarosfătuișiAnasărămâiepestenoaptelacârciumășisănuseteamă,deoareceîncurândaresăsoseascășiGhiță,basuntchiarșijandarmilacârciumă.

—Noinuștimcâtstămaci,grăiunuldintrejandarmi;dartotebinesămânețiaici;suntaproapedouăceasuriși,cumedrumul,anevoiemaisosițicuziualaIneu,iarălocurilesuntrele.

—Cesăvăplătesccasăvenițicumine?întrebăea.

—Nuputem,răspunsejandarmul.Trebuiesăstămaicipânăcenunevavenialtăporuncă.

—Punețicaii!strigădrumeațaîndărătnicită.Voiștițicănucernimicdegeabadelavoi,adauseapoipestepuținși,aruncândobucatădehârtiepemasă,cerusocoteala.

Analuăhârtia,privinedumeritălaea,apoiîntrebăcamsfiită:

—Nus-arputeasă-midațialta?Lipseșteuncolț,șieunupreamăpriceplabani.

Drumeațascoasezâmbindopungămareșiplinădehârtiinoi-nouțe,luăunadintreeleșii-odete,apoisegătideplecare.

Anapriviînduioșatăînurmaei.Vedereaacesteinenorociteîidăduselinișteapierdută,dimpreunăcusimțământuldeîncrederealomuluicaresesimtemainorocosdecâtalții.DecândGhițăplecase,eaeracuprinsădefeldefeldetemeri.Nuștianimicdesprecelepetrecutelacasaarândașului,căciGhițănuavusetimpsă-ivorbească,iarjandarmiinuaveauvoiesăsedeiepefață,cauniicarestăteausăpăzeascăcasa:cutoateaceste,dupăcelepetrecutepestenoaptelacârciumășidupăplecareagrabnicăaluiGhiță,eanusemaiîndoiacăelamijloccevacepoatesăpunăcapulluiGhițăînprimejdie.Dincândîncândiarîșischimbagândurile!ÎipăreapesteputințăcaGhițăsăseamesteceîntreburirele.Nu!îșiziceaea,Ghițăeomdreptșiblândlafire,dareomcuminteșinuvoieștenicisăaudă,nicisăvadă,nicisăștienimic,nuvoieștesăațâțemâniaoamenilorrăi.Decândaflasedespresoartadrumeței,gândulacestabunnuomaipărăseașiîlașteptacunerăbdarepeGhiță,casă-lmângâieprinovorbăbună.

Câtvatimpdupăplecareatrăsuriiploaiamaiîngăduișiîncepusăbatăvântul,iarînspreBihorceațadincândîncândsemairăreașicerulparcăerasăsemailumineze.

—Dă,Doamne,săsemaiînsenineze!grăiAna,carestăteaînainteacârciumii,privindcândîncaleasoțu-său,cândînsprenoriicaretreceaurepedepedeasupravăiiînspreapus.

DartimpultreceașicăruțaluiGhițătotnusemaiiveaînculmeadealului,pedrumulpustiu,iarăAnatotmaimultselăsaînvoiapresimțirilorei.

IXPlecândcuPinteașicuslugilelaIneu,Ghițăavupedrumdestul

timpsăsegândeascălastrâmtorărilesale.

Elnusemaiîndoiacăoameniicufețeleacoperite,careîlcălcaserăpearândașul,nueraualțiidecâtBuză-RuptășiSăilăBoarul.Eraudoioamenicucarenuavuseniciodaraverămainainteșipecarenui-avăzutniciodatăînviațasa;însăeipetrecuserămaimulteceasuricudânsulșiplecaserăde-adreptuldelacârciumaluicasă-lcalcepearândașul,șiastaputeasădealoclabănuieli.MaimultăgrijăîifăcealuiGhițăunaltlucru:setemeacanucumvasăsedovedeascăcevaasupraluiLică.Înainteajudecătorului,fațăînfațăcucruceașiculumânărileaprinse,elnuputeatăgăduic-aavutdaravericuLicășitrebuiasăspunătoatecelepetrecute,șidindouăuna:oriLicăajungeasăfiedoveditșipuslapedeapsă,șiatunciniciel,Ghiță,caomînsoțitcuunfăcătorderele,nuputeasăscapecuobrazulcurat,oriLicăscăpa,șiatunciGhițătrebuiasăseteamăderăzbunarealui.CucâtmaimultseapropiadardeIneuGhiță,cuatâtmaipuținsegândealacelepetrecutepestenoapte.Eravorbadeelînsuși;făcusefielastrâmtoare,fiedinslăbiciune,lucruricareputeausădealoclabănuieligrele;nusesimțeacudesăvârșirenevinovatșisetemeacanucumvasăsedeaastădatăpefațășivinalui.Dac-arfifostunommaicuinimădeschisă,eli-arfivorbitluiPinteafărășovăireșil-arfirugatsăpotriveascălucrurilepecâteracuputințăașacasănuiasălaivealădaraverilesalecuLică;simțeaînsăcăs-arstricacuPintea,care-luradintoatăinimapeLică,dacăi-arvorbiacumdespreaceasta.Semustradarcănuafăcut-opecânderausinguri,încâtîiputeavorbiîntihnășiileputeaspunetoatedinfirînpăr,casănu-lmailaseînnedumerireasuprapurtărilorsalefațăcuLică.

DupăceintrarăînIneu,Ghițăîncepusăschimbelafețe.Îieragreucătocmaiacum,dupăcelepetrecutepestenoaptelacasaarândașului,oameniiîlvedeauîncăruțăcuunjandarm.Dacăs-arfisimțitnevinovat,els-arfimângâiatcugândulcă,maicurândorimaitârziu,isevadovedinevinovățiașivorrămâneaderușinetoțiaceiacareîlcârtescacumșiseivescpelaportițe,casă-lvadăînstrâmtorarealui;aceastămângâiereînsăelopierdusedemult.

Eitraserălacazarmadejandarmi.Pecândslugiledeshămaucaii,oameniiîncepurăaseadunaînparteacazărmii,casăvadăcelecese

petrec,șiprecumoameniiseadunau,Ghițăsimțeacăiseîmpăienjenescochii.

—Așvreasă-țigrăiescovorbă!îiziseelluiPintea.Pintea,caredelaMoaracunorocpânăaiciabiagrăisecâtevacuvinte,privilunglael.

—Atâtarmaitrebui,răspunseapoi,dupăceslugilesemaidepărtară;numairămânedecâtsănevadăcinevavorbindîntaină.Fiiomcuinimășitelasăpemine!

Egreu,efoartegreucândaivoisă-igrăieșticuivaovorbă,care-țivinedinfundulinimii,șinupoți;eînsămaigreucândsimțicănumaiaceastăvorbăpoatesăalungegândulrăupecareși-lfacedespretineunomlacareții;greutateaaceastaosimțiGhițăîntreagăcândîlvăzupePinteadepărtându-se.Elsetrase,maimultpurtatdeopornirefireascădecâtdinadins,laoparte,casănu-lmaivadăoameniiadunațilapoartă,apoirămasesubzidulcazărmii,ocasălungă,vecheșicuacoperământulînaltcestătealadreaptacurțiiîmprejmuitecuzidnetencuit.

“Da,îșiziseelîntr-untârziu,suntunomfărădesuflet:n-așfitrebuiteusăplecșifărădeaofiîntrebatcearesă-mispună.”

Pecândelstăteaaici,Pintea,careseținudevorbă,îlluăînaintedetoatepeLaieși-lduseînainteacomisarului,unomînaltșiuscățiv,cumustațalungășirăsucită,neastâmpăratșicamasprulavorbă.

Laie,biet,nuștiadeceevorba;însăîifusesedestulsăpriveascăodatăînfațastăpânuluisău,pentrucasăsimtăcăevreoprimejdielamijloc;văzându-sedarfațăînfațăcucomisarul,elîncepusătremureșisăspunăcăelnuștienimic,fiindcăaredelucrulagrajd,iarăsearaseculcădevreme.Atâteradestulpentrucacomisarulsăsesimtăîntăritînbănuielilesaleșisă-liamaidescurt.Astfel,Laiemărturisi,cuinimaîncleștată,căîntr-oduminicăLicăSămădăul,venindcudoitovarășilaMoaracunoroc,l-adeșteptatcughionturidinsomn,căînurmăstăpânu-săul-atrimislapopadinFundureni,darelnus-adus,cis-aascunsîntr-uncrâng;cutoateaceste,câtevazileînurmă,ducându-sepevaleînsus,casăaducăvaciledelaiarbă,s-aîntâlnitcuLicășicuRăuț,carel-auluatîntrebâteșii-auziscă-isfarmăoaseledacăvamaiîndrăznisăsteadepândă.Deatuncis-aferitdeLicășideoameniilui,carenul-auîntrebatniciodatănimicșicăroranule-aspusnimic.

Auzindacestemărturisiri,Pintea-șiîncrețisprâncenele.ÎlcunoșteadestuldebinepeLicăpentrucasăștiecăelnuavenitînduminicaaceeadegeabalaMoaracunoroc;însăelnuseputealăsapemărturisiriledeșiratealeluiLaie.

Comisarul,caommaipripit,era,dimpotrivă,încredințatcăadatdeurmauneifapteascunsepânăacum;aducându-i-sedarMarți,începusă-lîntrebe,înaintedetoate,asupraacesteifapte.

Marți,careintrămainesfiit,nuștianimicdesprecelepetrecuteatunci,duminică,însă,dinmărturisirilelui,comisarulaflăcăGhițăareoverigădesârmă,pecaresuntînșiratesemneleturmelorluiLică,delacareaprimitînmaimulterânduriporci,șicăluni,caieri,LicăastatcuRăuț,cuBuză-Ruptă,cuSăilăBoarulșicuGhițălacârciumă,căauvorbitcamîntainădesprearândașulșicăînamurgulseriiBuzăRuptășicuSăilăauplecatspreIneu,Răuțaluat-opevaleînsuslapădure,iarăLicăarămaspânădimineațalacârciumă.Târziuapoi,campelamiezulnopții,s-aumișcatcâinii,șiașael,Marți,aieșitafară,și,văzândunomșiomuiere,aîntrebatcine-i.Răuțarăspunsatunci:“Oamenibuni!”Decuzoriînsăeliars-adeșteptat,fiindcăiarsemișcaucâinii:aieșitșiavăzutcăRăuțseducecumuiereaaceea.

AcuPinteaștiadestul.Laînceputelsetulbură.Carevasăzică,GhițăeraoarecumtovarășulluiLică:elîipăstrasemneleturmelor,primeadarurideladânsul,eraînțelescuSăilășiBuză-Ruptă,carepăreauafivenitlaIneucasă-lcalcepearândaș.Comisarularfidoritsăfiecinevadefață,casăisepoatălăudacum,înmaipuțindecâtdouăzecișipatrudeceasuri,adatdeurmafăcătorilorderele.Pinteaînsă,caomzăcașceera,îșilăsatotdeaunavremeșicuatâtmaipuținputeasăsepripeascăacum,cânderavorbadeniștelucruripecarenu-iveneasălecreadă.ÎlsocoteapeGhițăomcinstitșivrăjmașluiLică,șichiaracum,dupăceleceaflase,arfifostgatasă-șibagemânaînfocpentrudânsul:nuputeaelsă-șischimbeașadeodatăpărerea;îierarușinesă-șifacămărturisireacăs-aînșelatașadestrașnicși,înceledinurmă,țineaatâtdemultlaGhiță,încâtîldureainimasăpiardăbunapărerepecareși-ofăcusedespredânsul.Însătocmaipentruaceeaeramaichibzuitdecâttotdeauna,căcielnuauzisenumaisingurmărturisirileluiMarți,șiunglastainicîișopteamereu:“Șidacătotușite-aiînșela!?Șidacătotușiairămâneaderușine!?”Elnusepripidar,ci-lrugănumaipecomisarsă-lținăprinspeMarți.

—Mienupreaîmivinesălecredtoatecâtene-amărturisit,ziseel.Licănusebizuiepenimeni,nusedăașalesnedegol,nuselasăîndaravericunișteoameniprecumîlștietoatălumeapecârciumaruldelaMoaracunoroc.Nu-ivorbă,trebuiesăfiecevalamijloc,darălasă-lpemânamea,căscoteuadevăruldinel.

Ieșindapoicasă-lchemepeGhiță,carepetrecusetottimpulacestacuprinsdeunviuneastâmpăr,elîiziseîncet:

—Bagădeseamăcă,precumstaulucrurile,nuveiputeasătemaiîntorciacasădecâtpebunăchezășie.

Ghițărămasecatrăsnitdinsenin.

—Adicătocmaitumi-ofacimieasta!ziseelcuglasulînăbușitdenăvalasângelui.

—Fiicuminte!îlîntâmpinăcăprarul.Tuvezicăn-amîncotro.“N-amîncotro!”Aceastaeovorbăpecaredeobicein-oînțelegedecâtacelacareogrăiește,căcinumairarseîntâmplăcaunomsăînțeleagăstrâmtorareaîncareseaflăalții.

—Bine!zisedarGhiță,și-șiridicăcapulcuîndărătnicie,caomulcareîșiadunătoateputerileșisesimtedestuldetarespreanumaicăutaajutorlaalții.

—D-taeștiprietencuLicăSămădăul?îlîntrebăcomisarulcamaspru,dupăceaflădeladânsulcăLicăapetrecutcaieri,cuSăilășicuceilalțilacârciumă.

Ghițăseașteptalaaceastăîntrebare;cutoateaceste,eaîiluăparcăpământuldesubpicioare.Dartrebuiasărăspundăfărădeîntârziere.

—Prieten,ziseel,tocmaiprietenn-așputeazicecă-isunt;celpuținelnuîmiesteprieten;eînsăunomcearemultedaraveripedrumuri,trecedespelacârciumă,unomcucarenuașvoisămăstric.

—Așa!nuaivoisătestrici!grăicamînbătaiedejoccomisarul,carenumaidecâtsimțicăaceastaeîntrebareacucaresepoatesă-lscoatădinsăritepeGhiță.Darcefolosaid-tadinaceeadacănutestricicuel?

—Foloasenupreaam,răspunsecârciumarul,darăvețiînțelegecăs-arputeasăampagubedacăm-așstrica.Apoi,adăugăelmaicu

jumătatedegură,omulbea,mănâncă,elșioameniilui,iarăeum-ampuscacârciumarpentruasemeneaoameni,lamargineadrumului.

—Seînțelege,urmăcomisarulapăsândasupravorbelor,elplăteștebine.

—Da,răspunseGhiță,începândasetulbura.Dacănuarebani,îmidăporci.

—Vasăzicăporciîțidă?grăiacumcomisarulapropiindu-sededânsul.D-taștiicăLicăSămădăuleombănuit:deundeștiidacăporciipecareți-idănucumvasuntdefurat?

PeGhițăîncepurăsă-ltreacăsudorilereci.Îipăreaunlucrune-dreptsăfiesilitasedestăinuifațăcuunompecarenu-lmaivăzuseniciodatăînviațasa,cânderadefațășiPintea,prietenulsău,cucaresestricasetocmaifiindcă-llăsaseînnedumerireasupradaraveriisalecuLică.Darșiastădatătrebuiasărăspundășisăspunăadevărul,căcinuștiacevarăspundeLicălavremealui.

—AmtoatesemneleturmelorluiLicătăiateînbucățidepieleșiînșiratepeoverigădesârmă;mile-adatelînsuși,grăiGhițămailiniștit.

—Așa!ziseiarcomisarul,ți-adatsemneleturmelorsale.Șinuțis-aîntâmplatniciodatăcaelsă-țideaporcicarenupurtauniciunuldinacelesemne?

—Da!răspunseGhițăhotărât,caomulcare-șiaprindecasaîncap,apoiaruncăoprivirelaPintea,cașicândarvoisă-izică:“Astați-ospunție!”

ComisarulîșipierdurăbdareaînfațăculiniștealuiGhiță.

—Nuștiid-ta,îiziseelaprins,cănumaihoțcuhoțseînsoțeșteșicălegeaîlpedepseștepeacelacareprimeștelucruridefurat?

GhițăprividinnoulaPinteași,văzândmâniaceseoglindeaînochiiluimarișiînsprâncenele-iîncrețite,îșiridicăcapulșiîșipotrivihainelepetrup,învremecevineledelatâmpledinceînceiseumflară.

—Domnulecomisar,ziseelașezat,nuteîncruntalamine,căn-aipentruce.Așaeste,amprimitsemneleturmelorluiLicăpentrucasă-ipotspunedacătrecporcifurațidinturmeleluipelacârciumă,bacândmi-adatporci,pecareputeamsă-ibănuiesc,n-amvenitaicisă

văspund-voastre.Darsănu-miaruncimievorbaasta,urmăelluându-șiavânt,căci,dacă-iașa,eutrebuiesăv-oaruncd-voastre!Dacănuștițisăcurățițidrumuriledeoamenirăi,cumîlcredețipeLică,atuncirămânețicelpuțindrepțișinu-inăpăstuițipeaceiapecaretotd-voastreîilăsațiînstrâmtorare!

ÎipărearăuluiGhițăcăgrăieșteacestecuvinteși,chiaratuncicândlerostea,semustrapentruele,căciștiacă-lvorumpleapecomisardemânie;însăelnuseputeastăpâni,trebuiasădeaodatăpefațăgândurilepecarelepurtaseatâtavremeîninimasa,trebuiamaialesacum,cânderadefațășiPintea,pecarenuvoiasă-lmailaseînnedumerire.

DarPinteaeracutoateacesteanedumerit,căcielnuaflasetotcetrebuiasăafle,șileaflasechiarșiacestepuținenumaiacum,cadinîntâmplare,numaipecândGhițăerastrâmtorat,iarănumainainte,pecândseaflausinguri.

Câtpentrucomisar,elsefăcuroșucașiraculșieraoclipăîncarearfifostînstaresăridicemânașisădeaînGhiță;însăelsimțeacădeaiciînainteîlținestrânspeGhițășisepoatejucacuel,cumpisicasejoacăcușoarecele.

—Înțeleg,ziseeldar,stăpânindu-se.Nute-aiîntovărășitcuLicădecâtdestrâmtorare.Miepreapuținîmipasădecete-aiîntovărășit:destulcăștiucătrebuiesătepunînrândcuel.AstatLicătoatănoapteasingur?

—Nu,răspunsecârciumaruladunându-șidinnouputerile.Puțindupăces-aînseratavenitlaelunomcuomuiere.

—Puțindupăces-aînserat?Dă-țibineseama:nucumvaeramaispremiezulnopții?

—Tocmaimăculcasem,răspunseGhițăcamtulburat.

—Tocmaiteculcaseși?grăicomisarul.Eunuștiucândaid-taobiceiulsăteculci.Darsăfieașa.Cineeraomulacela?

—Nuștiu.

—NucumvaeraRăuț,totRăuț,careplecasedecuseară?

—Nu!răspunseGhițăhotărât.

—Eibine!urmăcomisarulnerăbdător.Austat,omulcumuierea,pânădimineațalaLică?

—Nu,răspunseiarGhiță.Auplecatiarpestepuțin.

—Pestepuțin?Oțiibineminteaceasta!Nucumvaeraînzoridezi?

—Tocmaiațipisem!grăiGhițăcamsperiat.Câtvatimpeisteterătoțitreinedumeriți,cașicândarfiauzindundevacevașiarvoisă-șideaseamaceeraceeaceauziseră,șiunde,șicum.Ghiță,carenuștianimicdespremărturisirileluiMarți,nuînțelegeaundebatecomisarulcuîntrebărilelui,iarPinteașicomisarul,văzândmărturisirilecelordoioameniluațilacercetare,îșidădeausilințăsăsedumereascăasupralor.Comisarul,caredinmărturisirealuiMarțiîșifăcusegândulcăBuză-RuptășiSăilăaucălcatdecusearăpearândașul,iarăspremiază-noapteRăuțavenitsă-lvesteascăpeLicădesprecelepetrecuteșisă-iaducăpoateopartedinlucrurilerăpite,credeacăGhițăspunedinadinsunneadevăr;elfăcudarcâțivapașiînainte,priviaspruînochiiluiGhițășiîntrebă:

—Carevasăzică,omulcareavenitcufemeianueraRăuț;elavenitnumaidecâtseara,cumamzice,chiarpetimpulcândarândașulfusesecălcat,șiaplecatpestepuțin?

Pinteafăcuunpasînainte,casă-icadămaiînfațăluiGhiță,îșitrasecumânapestefațășiîncrețisprâncenele.“Dacă-iașa,îșiziseel,atunciLicăaplecat,l-acălcatpearândașulșiiars-aîntorslacârciumă,iarăGhițăenăpăstuit.”Purtatdeacestgând,elprividreptînfațaluiGhițăși-ifăcusemnsăzicăda.

—Nupotsăjur,răspunseGhiță,cutoatecănu-iscăpaseacestsemn.Stăteamlafereastrășipoatecăn-amauzitșin-amvăzutbine.PoatecăeraRăuț.Apoi,ațipisemmainaintedeafiplecateișinupotsă-midauseamadetimpulcareatrecutlamijloc.

—D-taaivorbitcuLicășicuceilalțidesprearândaș?grăicomisarulstăruitor.

—Da!răspunseGhiță,camscosdinsăriteprinaceastătrecereneașteptatădelaunlucrulaaltul,însănumaicuLicăsingur,carem-aîntrebatcândvinearândașul,fiindcăarfiavând,precumzicea,ovorbăcudânsul.

—Numaiatât?

—Numai.

—Amaiauzitcineva?

—Nucred,răspunseGhițăstrâmtorat.Măluaselaoparte.

—Apoi,dacănuaveațialtădevorbit,grăicomisarulzâmbind,cenevoieaveațisăvorbițiîntaină?

Ghițădetetulburatdinumeri.Pinteanusemaiputustăpâni.ElînțelegeapentruceLicăavorbitîntainășicutoateacestedestuldetare,pentrucașialțiisă-laudă.

—Nucumva,ziseelapăsândasuprafiecăreiadintrevorbe,Sămădăulavorbitașapentrucasătepunălabănuialădacăsevafidovedindcăelacălcatpearândașul?

PeGhiță-ltrecurăodatăfiorii.

—Astanuecuputință!ziseelînecatdenăvalasângelui.Nusepoate!șoptiapoicuglasulpieritalomuluice-șiapărăviața.NupotsădovedesccăatâtamvorbitcuLicășinumaiatât,câtvăspusei;darpotsăjurpepâineșisare,pecruceșipesfântaevangheliecăn-amvorbitmaimult,potsăjur,adausedeznădăjduit,căLicăastattoatănoaptealacârciumă.

—Ovomdescurcanoișiasta,casăvezicăștimsăcurățimdrumuriledeoamenirăi!grăicomisarulmulțumitdecapătullacareaajuns,învremecePinteaîșimușcabuzeleși-șirupeaunghiiledeladegete,iarăGhițăședeadescordatînfațalor.

DupăcumspusesePinteademainainte,Ghițănuputusăseîntoarcăacasădecâtcaomlăsatpechezășie.

Plecândsă-șicauteoamenidechezășie,elsimțicăîislăbescdeodatătoateputerile;privirileoamenilorcucarese-ntâlneapedrumîlardeauparcă,șiașamergeadreptînainte,fărădeamaiîndrăznisă-șiridiceochiidelapământorisăpriveascăînlături.

Celdintâilacareseduse,cumnatu-săuAndrei,frateleAnei,fiindunomnemaiumblatînasemeneatreburi,secamcodicândaflădeceevorba.Aceasta-lfăcupeGhițășimainehotărât.Mergândlapopa,unvăralsău,casă-lroageșipeacesta,elseoprimaiadeseoriîncaleși,dacănuarfitrebuitsăsegândeascălaAnașilagospodăriasa,els-arfidatchiardepeacumprins,casănusemaipunăînsarcinaaltora.Popaprimibucurossă-ifieomdechezășie,baîlșiîmbărbătă,spunându-isănusemaiteamădenimic,dacăsesimtenevinovat;însăînacelașitimpîidasfaturibuneși-lmustrapentrucăs-aduslaMoaracunoroc.

Popaîifăcutotodatășihârtiadechezășie,pecaretrebuiasăodeacomisaruluiînaintedeapleca,șiastfel,campela4ceasuridupăamiazăzi,Ghițăputusă-șipunăcaiilacăruțășisăplece.

DarcânderasăplecedimpreunăcuLaie,îiveniofemeieînaltășismeadă,cubuzelesubțirișicuochiimici,neastâmpărați,și-lvestisămaiaștepte,fiindcăvineșiPinteacăprarul.Aceastăfemeie,îmbrăcatăpejumătatețărănește,eraUța,slujnicapecareocăutasePinteadupăînțelegereaceavuseserădedimineață.

—Bine,grăiGhiță,ammaretrebuințădeoslujnică,darnutoc-maiacum;amsăvinînzileleacestesăteiau.Dar,adăugăelpestepuțin,maistaipeacipânăcevinecăprarul,casăvădcumv-ațiînțeles.

Singurnu-șidădeaseamapentruce,darerahotărâtsănuoiachiaracumcudânsul;însădupăcePinteavenișizisescurt:“Iacă,ți-amadusșislujnică”,elnumaiîndrăznisăzicănimic,ci-șicălcăpeinimă,deșiparcăsimțeacăPinteaîipuneaceastăfemeiedepândăîncasă.

Plecând,Ghițămânacaii,Pinteaședealângăel,iarăLaiesefăcuseghemînfundulcăruței,lângăUța,care-șiaduseseînpripășiolegăturăcurufe,pecareși-opusesepeunsnopdecoceni,casășadăbine.

Pinteaeratăcutcadeobicei,iarăGhițăședeacapespinilângădânsul.

—Sănutemiri!îizisePinteaîntr-untârziu.Euamporuncăsă-țicautcasapentrucasăvăddacănuvoigăsicevaascunsîncasata.Știucăn-amsăgăsescnimic,dartrebuiesămăsupunlaporuncă.

Obositcumera,Ghițănuputusă-șideanumaidecâtseamade-spreînțelesulacestorcuvinte.

—Adicășiasta!?ziseelcamnepăsător.N-aufostdestuleceledepânăacum!?Bine,Pinteo,adăugăapoipestepuținmaiviu,spune-mi,tu,pesufletultău:măcrezituorinumăcrezipeminevinovat?

—Număîntreba,cănupotsă-țirăspund!grăicăprarulapăsândasupravorbelor.

Ghițătresărișiochiiiseumplurădevăpaie.

—Înțeleg,ziseel.Acestesuntcuvintepecarețile-amziseuție

astă-dimineață.Vreisămileaduciaminte.Darsăștiiunlucru:nusepoatesă-ifaciunuiommaimarenedreptatedecâtsă-lmustripentruogreșealăpentrucare-șifaceelînsușidestulemustrări.Dacăn-aidestulăvremesămăcunoști,rușinesă-țifiedeslăbiciuneaochilortăi!

—Noibănuimpetoatălumea,grăicăprarul;astani-emeseria.

—Să-țifiedebine!răspunseGhițăprivindu-lcampesteumăr.Crede-măcăpreapuținîmipasădacămăcreziașaorialtfel:eutoteurămân.

Pinteanueraomulcaresărăspundădeasemeneavorbe;eiîșiurmarădarcaleaîntăcere,înșirândfiecaregândurilesale.Pinteaspuseseadevărulcândzisesecăbănuieștepetoatălumea.Oricumsesuceașiînvârtea,elnuputeapărăsigândulcăLicăafostacelacareacălcatpearândașulși-lcuprindeaunfeldenebuniecândsegândeacășiastădatăîivascăpa.Îlvedeaparcărâzândpesubmustațășilăudându-seîntrepahare…IarăGhiță,fiedinadins,fiedinnepricepere,ceeacepentruPinteaeratotuna,sefăcuseapărătoralluiLică,sepusesealătureacuel,îidădusemânădeajutor.

DarșiGhițăvorbisedininimăcândspusesecăpreapuținîipasă.AcumchiarniciPinteanusesfiaa-ispunecă-lbănuiește,elsesimțeamaibundecâtcumîlcredeaualții,preabunpentruoameniiînmijloculcăroraseafla,șidacămainainteîlapăsagândulcănumaipoateumblaprinlumedecâtsubscutulcinsteialtorașicăîncurândvatrebui,poate,săcadălaînchisoare,acumiarîșiridicafruntea,deoarecesimțeacătoțiaceicareîlosândeau,aflându-selastrâmtorareaîncareseaflaseel,s-arfidoveditmaislabi,mainesocotițiorimairăidecâtdânsul.“Da,îșiziseel,amprimitporcidefuratdelaLică,darăvoi,fiindpușiînloculmeu,ațifimersmaidepartedecâtmineoriv-ațifiaruncatcunesocotințăînprimejdie”.Eraoamarnicădezamăgireînacestecuvinte.Înclipacândlezicea,elsesimțeamaisăracdecâtpânăatunci.Pierdusetoatebucuriile,toatăpărereadebinepecareomulosimtecândvedepeacelapentrucaresimtetrageredeinimă,cândîivorbește,cândpoatesă-ifacăvreomulțumire,cândprimeșteovorbăbunădeladânsul,cândsegândeștelael,pierdusemângâiereaceserevarsăpestesufletulomenesclavedereapodoabelorlumii,căcinimicnudălumiiomaistrălucităpodoabădecâtomuldesprecareputemsănefacemgânduribune!?DesprePintea,unfosttovarășalluiLică,omieșitdinfundultemnițelorcasă-șiurmăreascăprieteniidemainainte,omcare

bănuieștepetoatălumea,fiindcăastaîiestemeseria;pentruacestomelsedepărtasedeAna,soțiasa;înacestompuseseelmaimultăîncrederedecâtînaceeacucareeralegatpetoatăviața.DarGhițănusemustrapentruaceste,cisebucuranumaideunnougând,careîncetulcuîncetulsestrecuraprintrecelelalteși-iumpluînceledinurmăsufletuldemângâiere.Laurmaurmelor,toatelefăcusedindragostecătredânsa,dindorințadeaovedeaveselășimulțumită,deaoferideoricesupărare,deoricenecaz,deoricegândrău.Ce-ipasăluiacumdePintea,dejudecăți,detrebilearândașului,ce-ipasădegândurilece-șivafifăcândlumea?…Căcimaredreptaveabătrânacândvorbeadelinișteacolibei;aicișinumaiaicielimanuldescăpare,când,lanevoie,catotdeauna,lumeatepărăsește.Ghițăîncepusămânemaiiute,căcidrumulîipăreaprealung.Simțeacăeaîlașteaptăcuneliniște,îivedeaneastâmpărulșiîipăreaoveșnicielamijlocpânăcevaputeasăovadășisă-igrăiascăuncuvânt,numaiuncuvânt,numaicâtevavorbe:“Ano!nutenedumeri,nuteîntrebalacemăgândesccândmăvezităcut,căcitoatelefacnumaidindragostecătretine,careailuminatzileleviețiimele;nu-țifacegândurirele,cănuvreausăîmparținecazurileviețiicumine,cisăleporteuînsumi.Ano!tegândeștecă-mitrececaunjunghiprininimăcândtevădtristăorimâhnitășioridecete-aiîntristaorimâhni,eunupotsăcredaltadecâtcăeusuntdevină.Ano!suntunombănuit,omlăsatpechezășie,ampoatesăcadlaînchisoare,dartunutemâhnicândveivedeacăjandarmiisepunsănecauteîncasă,ci-țipunetoatăcredințaînmine,căcitoatevortreceîncâtevazileșicâtăvremedragosteacătretineîmivaluminacalea,ferităveifideoricesupărare.Uite,întreizileplecămdeaicișitrăimmaidepartecumamtrăitodinioară.Acum,cândsimtcăpentrutineemaibineașa,numaistaulaîndoială,cipleccupăreredebine.”

—Ce-iasta!?strigădeodatăPintea,ridicându-seiuteînpicioare.Ghițătresăricadeșteptatdinsomnșipriviîntoatepărțile,casăvadăce-lsperiasepePintea.

EraaproapedeMoaracunoroc.Nu-imaidespărțeadecâtundeal.Ploaiaîncetase;noriiserăriserășirazelesoareluifurișatdindosulnoriloratingeaudeasfințitculmiledezvelitealeBihorului,caredeaicinusevedeaudecâtcadecâtevapalmeîndosuldealului,acoperitcupădureadeasă,ceseîntindealastângadrumului.Pedrumstăteaotrăsurăboiereascăfărădecai.

—Mână!grăiPintea.Aicinuebine.Ghițăseridicășielîn

picioare,apoidetefrâucailor,gândurilebuneîipierirăcașicândle-arfiluatcumânașiminteaiseopripecâtvatimpînloc.

Sosindlatrăsură,einugăsirădecâttrupulunuicopilmortdeoloviturăpecareoprimise,precumsevede,cupatulpuștiiînceafă:eleraaruncatlacâțivapașipeiarbă,cuhainelelipitedetrup,cuochiiieșițipejumătatedincapșicufațaplinădesângeînchegat.

Încealaltăparteatrăsuriimaieraomarebaltădesângeînchegat,șicapradeasemeneaerapeici,pecoloînsângerată,deșiploaiaspălasesângeledepeea.Urmelepedrumerauspălăcite,iarăpeiarbănicinusevedeaudeloc,fiindcălespălaseploaia;numailavalesecunoșteauurmedecopite,darșiacestesepierdeauladepărtaredevreosutădepași.

Pinteaîșideteseamadetoateaceste,făcuunocolîmprejur,apoiseîntoarseiarlaGhiță,carestăteadimpreunăcuLaie,încremenit,îndrum,învremeceUțarămasecuprinsădefioriîncăruță.

—Ce-afostaici?ziseeltulburat.Îțivinesăjuricăslugileși-auomorâtstăpânul,șitotnu-mivinesăcred.Ei!nuînțeleg,urmăapoipestepuțin.Auplecatlavale,pecâtsevededepeurme,apoiaulegatcârpecucâlțilacopitelecailorșis-auîntorsînpădure.

Ghițădetedinumeri.

—Nucumvaeștigatasăjuricăniciastan-afăcut-oLică!grăiPintea,învremecevineleiseumflarășiochiiparcăerausă-iiasădincap.

—Bine!Ți-aiieșitdinfire!?ziseGhițăprivindbuiguitlael.

—Nu,răspunsecăprarul,darminunecănu-miies!Pentrucăaiciecevalamijloc,urmăelaprins.Sănupierdemvremea;Uțarămâneaici,iarănoiplecămtoțitreicasăcăutămurmadinpădure.Laloculmaișes,căcihoțulcumintenuumblăpecoaste,undelunecăcalulșilasăurme,pelabălți,underămâneurmă,pelângăbuturugi,undeseadunăputregaiulșipământulseprăfuieștesubcopitacalului…

—Haideți!Ghițăstetecâtvatimpnehotărât.

—Eunumăduc,ziseelapoi.Amplecatdimineață,așazicând,fărădevestedeacasă,șicineștieces-aîntâmplatdeatuncipelacârciumă.Măducsăvădcineaufostaicicutrăsuraasta.

—Fărădeminenupoțisăteduci!îizisePinteaaspru.

—Vorbășiasta!grăicârciumarulcamnepăsător.Așvreaeusăvădcinemăopreștesămăduclanevastășilacopii!caomlăsatpechezășie,adăugăelpestepuțin.

—Euteopresc!Amporuncăsă-țicautcasașinutelassăintriîneadecâtdeodatăcumine.Trebuiesăînțelegidece.

Ghițăseîntoarseîncălcâi,săriîntrăsurășiapucăînomânăfrânele,iarîncealaltăbiciul.

—Dă-teînlături!ziseapoiașezat,cândvăzucăPinteasaresăapucecăpăstrulunuiadincai.

Pinteanusemișcă.

—Pinteo!grăiGhițăzâmbind.Număbăgaînpăcate.Cevreitu!?Văduncopilomorâtîndrum,abiacâtevaîmpușcăturidelacasamea,șitucrezicăameuinimăînminesă-milascopiiimeiîncăunceasmăcarsinguriînpustietateaasta!Dacăvrei,vinoșituacum,iarădacănuvrei,lasă-mă,căn-amvremesămaiaștept…Dă-teînlături!strigăapoihotărât,cândvăzucăPinteaseîncăpățânează,dă-teînlături,strigăiarridicândbiciul,cădacănu,ledaufrâucailorșitreccucăruțapestetine.Oloazăcatinenumăopreștepemineîncale!

—Cumaizis?Loază!?grăiPintea,lăsândcamamețitcăpăstruldinmână.Acudu-te,dacăvrei!

Ghițădetecubiciulîntrecaișiplecă,părăsindpeLaieînmijloculdrumului.

EraînamurgulseriicândAnavăzucăruțaluiGhițăînculmeadea-luluidespreIneu,venindlavaleșivenind,încâterasăcrezicăaresăsesfărâmeînbucăți.

Ana-șioprirăsuflareașiinimaîncepusăisebatăînpiept.Deo-datăeatresărișitotsângeleîinăvăliînobraji.

Ghițăerasingurcuofemeie,fărăîndoialăslujnicapecareși-opoftiseLică.

Nevastaîșiuitădeodatătoatenedumeririle,totneastâmpărulcucare-șiașteptasebărbatulșinumaisimțiîneadecâtosingurăpornirepătimașă,sămeargălafemeiaaceeașisă-itragăcughearelepieleadepeobraji.Eraamețită,tremuraîntottrupulșinuseputeamișcadinloc,cândGhițăsedetejosdincăruțășiseapropiededânsa.

—Ce-i?ziseelprivindînfațaeialbăcavarul.

—Cesăfie!Nimic!răspunseeastăpânindu-șimânia.Eloluădemânăși-oduseîncasă.

—Ces-aîntâmplat?îiziseapoi.Cineatrecutastăzipeaici?

—Oameni,feldefel…ziseeaînecată.

—Ano!grăibărbatulînduioșat.Nuvorbiașacumine,acum,toc-maiacumnuvorbiașa.Aidreptatesăfiimâhnită:m-amdusfărădeveste,așazicând,șinuți-amspus,precumarfitrebuit,cumstaulucrurile.Aflăacumcăastă-noaptel-aucălcatpearândașul,l-aubătutdemoarteși-auluatdelaelbani,aurșiargintărie,totce-augăsitșipututduce.Aflăcăm-auluatșipeminelabănuială,șicănum-amîntorsacasădecâtpechezășie.Acum,întorcându-mădelaIneu,amgăsitîndrumotrăsurăboiereascășilângăeauncopilucisșiaruncatlamargineadrumului.Cine-amaifostîntrăsuraaceea?spune-mi,casă-lvestescpePintea.

Anastăteacaunstâlpdepiatrăînaintealuișiascultacuîncordatăluare-aminte,însăcuvinteleluiparcăîisunauasecînurechișinuputeausăstrăbatăpânălainimaei,tulburatădealtegânduri.

—Ofemeieafost,ziseea,odomnișoară,ovăduvătânără!Maiștiueucine!?Vorfidus-ocudânșii,căcieratânărășifrumoasă,urmăeacupatimă,plinălafațășilatrup,iarăvoi,bărbații,nuvăgândițidecâtlad-aldeastea.

Ghițărămasenemișcatînainteaei.

—Ce-i,Ano?Ceaitu!?ziseelîngrijat,șiseapropiecasăocu-prindăcubrațulșisă-ipriveascămaidinadinsînfață.

—Lasă-mă!îișoptieaînecată,și-ldetecucotullaoparte.Lasă-mă,că-mivinerăucândmăatingi.

—Nutelas!strigăeldeznădăjduit,șiocuprinsecuamândouăbrațele.Trebuiesăștiuceai!Așanute-ammaivăzut.Aveaisă-mispuicevaastă-dimineață;grăiește.Tunueștibine!Eprimejdie,sfinteDoamne,eprimejdielacasamea…Ți-adatcinevaceva!Te-avrăjit?Ce-i?!

Anaîncepusărăsufledingreu,săseînecedeplânsșisă-șistrângăpumniiridicațiînsus.

—Cecautămuiereaastaaici?!ziseearâzândîncâtisevedeaudinții.Ghiță,cecaută?Muiereacecaută?Cevreitusăfacidincasa

mea!?

Elolăsădinbrațeșirămaseprivindtulburatladânsa,tulburat,darrececasloiuldegheață.

—Eoarecuputință!?ziseelîncet.Minteamiseopreșteînloc.Evorbadeoamenimorți,omorâțiîndrum,deofemeiecareafostrăpitădelângăcopiluleimort,evorbadecelemaigrozavelucruri,șitunuaialtnecazpelumeaastadecâtpeacelacăeuamadusoslujnicăîncasă.

—Ce-mipasămiedealții!răspunseea.Maimultamarn-afostînviațalorîntreagădecâtesteacumînsufletulmeu:emaigrozavsătrăieșticumtrăiesceudecâtafiucisîndrum.Tunumăomori,Ghiță;măsecideviață,măchinuieși,îmiscoțirăsuflarecurăsuflareviațadinmine,mălașisămăomoreudinmine.

—Lasă-mădracului,numămaihârșișitu,grăisoțulmutândunscaundinloc,cădestuleameupecapulmeu…

—Dacăleai,tuțilefacisingur,răspunseeaînrăutățită.Hei!Ghiță,sănutebatăpetinesuspinelemele!Preamăcrezitupemineproastă;însănusuntproastă,ciamslăbiciunedetine.Astă-noaptemăgândeamsă-miiaucopiiișisăplecdeaici,lăsându-tesingurcupăcateletale;știucăașaartrebuisăfac,darnupot,iacă,nupot,numălasăinima,n-amputereșisimtcă,oriceaiface,eutotținlatine,câtăvremenutrebuiesăcredcă-țicadcaosarcinăpecap.Nutemaiascundedemine…Zicicăl-aucălcatpearândașul?Crezitucăeunuv-amauzitierivorbinddedânsul?Crezitucăeun-amînțelesceleces-aupetrecutastă-noapte?Crezitucănul-amvăzutpeLicăîntorcându-seînzoridezidelaIneu?!

Ghițăadunasepestezimultveninșimultămânieînsufletulsău,șiacumtotacestvenin,toatăaceastămânieseadunalaunloc:elrăsuflăodatădingreu,sedeteunpasînapoișigrăiîncet:

—Cevreitusăzici,Ano?

—Știitupreabinecevoiescsăzic!răspunseearâzându-iînfață.TucuLică,voi,înînțelegere,l-ațicălcatpearândașul,darnuteteme,căcieusuntpreaticăloasăcasătepotdadegol.

—Adicășitu!grăiGhițăînecatdemânie,apoiseapropiededânsa,pascupas,precumpăianjenulseapropiedemuscaprinsăînmreajamăiastră,omăsurăcuochii,îșiridicăamândouămâinile

asuprașirămasecâtvatimpnemișcatșigatadeasearuncalaea.

—Da,ziseearâzându-iîncăodatăînfață,omoară-mă,căeștimaitaredecâtmine!Aiînceputodată,urmeazămaideparte,mergipânălasfârșit!

Elîșiîncleștăgheareleînumeriieifragezi,oținustrânsăînainteasa,apoiîntrebă:

—Tuzicicăeum-amînțelescuLicăpentrucasă-lcalcepearândașul?

—Da!răspunseeahotărâtă.

—Tuzicicăastă-noapteeul-amvăzutpeLicăplecând,iarătul-aivăzutîntorcându-se?

—Da!răspunseiarAna.Elîiscuipăodatăînfață,apoiîșiluămâiniledepeea.

—Mi-escârbăcândmăgândesccăamonevastăcarepoatesămaitrăiascăcuunomprecumtumăsocoteștipemine,ziseel,șiieșidincasăcuamândouămâinileîncap.

IarăAnaselăsăpepatuldealăturișiîncepusăplângăunplânsușorșialinător.

XPinteanusefăcusedegeabajandarm:decâteorieravorbasăse

punăpeurmafăcătorilorderele,elîșischimbatoatăfireași-lvedeaicăsefaceneastâmpăratcașicopoiulcândsimtemirosulierbiidefoc;cuatâtamainerăbdătoreraastădată,cândcelepetrecuteîlpriveaufoartedeaproape.Îieracașicândarfipusprinîntunericmânapefăcătoriidereleșis-arfitemândcă-iscapămainaintedeasefacelumină,casă-ipoatăvedea.

MaialesdepărtareacutotulgrabnicăaluiGhițăîlscoasecudesăvârșiredinsărite.Dac-arfigăsitlaMoaracunoroc,fiechiarînladaluiGhiță,cevadinlucrurilefuratedelaarândașul,eltotn-armaifistatlaîndoialășiarfiziscăGhițăpoatesăfienăpăstuit;acumînsă,cândîlvăzudepărtându-se,inimaiseumpludemânie,șimâniaîlorbeștepeom.NiciacumînsămânialuinuerapornităasupraluiGhiță,ciasupraluiLică,deoarecenumaiLicăeradevinăpentrucelepetrecute.

Orbit,precumera,demânie,Pinteanuputeasăvadăcopilulomorâtfărăcasă-șizică:“Amsădovedesccătul-aiomorât,chiarșidacăn-arfiadevărat”.Elnu-șimaipierdudartimpul,ci,lăsândpeLaielatrăsuradindrum,îșideteseamadacăpușcaîiestebineîncărcatășiplecăsingurcuvineleîncordatesprepădure.

Noriiserăriserășilunaplină,ieșindpeici,pecoloîncâmpulseninalcerului,aruncaumbreleîmpleticitealecopacilordesfrunziți,caomreajănesfârșită,pestefațapământului;bachiarșiatuncilunaseascundeaîndosulnorilor,noapteaeradestuldeluminatăpentrucaunomcaPinteasăpoatăvedealadepărtaredevreosutădepașiîmprejurulsău.Îieracutoateacestegreusăafleurma,deoarecepământuleraacoperitcufrunzelecăzuteîncurând,carefoșneauînlinișteanopțiisubpicioarelelui.Timpîndelungatelumblădarmereudupăbălțilece-iscăpăraudedepartesubrazelelunii,dupălicurireaputregaiuluipelalocurilemaiumbroaseșiaruncânddincândîncând,dupăobiceiulsău,câteoînjurătură.Aflândapoiurmaunuiadintrecai,elîncordăcocoșulpuștii,intrămaiadâncînpădure,urcăpânălaculmeșiîncepusăcoboaresprevaleacealaltă.

Eraînspremiezulnopțiicândeldetepestetrupulînțepenitaluneifemeitinere,îmbrăcateînnegru.Eanueraînjunghiată,nugâtuită,nuîmpușcată:seînăbușisecucârpapecarei-olegaserăpestefață,ca

să-iastupegura.

Pinteaeraomoțărât;eînsăcevatainicîntrupulmort,șiînclipacândselăsăîngenunchipentrucasă-lpriveascămaideaproape,îltrecuunsimțământdeînduioșare.Multnuputeasă-lținăacestsimțământ;trebuiasăsepiardăînfațapăreriidebinepecareosimtetotomulcând,dupămultăcăutătură,află,însfârșit,ceva.Elpipăidartrupulșicăutăcutotdinadinsulcasăvadădacănucumvaucigașiiauuitatcevalafațalocului;apoiîșipotrivichivăraîncap,luăpușca,decurea,pesteumărșiridicăiutetrupuldelapământ,cașicândartrebuisăseteamă,canucumvasă-lpiardădacăvamaizăbovi.

Dar,voindsăfacăunpasînainte,elsesimțiopritînloc,semaiopintiodată,învremecesimțică-lfurnicăde-alungulspinăriișicăperiiiseridicăîncap,apoiputerileîlpărăsiră,scăpătrupuldinbrațeșicăzucâteradelungpesteel.

Călcasepecapătulbiciuluicucarehoțiilegaserămâinilefemeiilaspateșipecare-luitaserăînzăpăcealalor.

Singurînmiezdenoapteșiaruncatcadinseninpesteuntrupmort,PinteanuputusăcreadădecâtcăeNecuratullamijlocșinimicnueramaiaproapedemintealuidecâtgândulsăseridiceșisăoiafugaîncotroîlducpicioarele.Darridicându-sepejumătateșiprivindîngrozitîmprejurulsău,elsimțicănupoatesălasetrupulaici,îlcuprinseiarînbrațeșisedepărtăcupașigrabnici,cașicânds-arștiurmăritdecineva.Șiînadevăr,eleraurmărit.

Laie,pecare-llăsasesingur,nueraomulpecare-lpoțipunesăsteapestenoaptedestrajălaunmort.PuțindupăplecarealuiPintea,îlapucaseurâtul.Otrăsurăpărăsitălamargineadrumului,bălțidesânge,uncopilmortcutotulaproape,acestenueraulucruricucareoamenicaLaiesepotținedeurât.Acumîivedeaparcăpeoameniicufețeleacoperiteivindu-sepelamargineapădurii,iarpestepuțincopilulparcăîncepeasăsemiște.Șicucâtnoapteaînainta,cuatâtmaifurioasăîipăreafațacopilului,pecare,ce-idrept,nuovedea,dar,dupălocșiîmprejurări,și-oînchipuiacuatâtmaiviu.Înceledinurmă,elplecăspreMoaracunoroc,iuțindu-șidinceîncepasul.Ladepărtaredecâtevasutedepași,elîncepusăfugă.Vedeaoarecumîndosulsăucumcopilulseridică,selungește,îșiîntindebrațelecasă-lapuceșiporneștecupașimaridupăel;șicucâtfugeamaitarecopilul,fărădea-șischimbapasul,cuatâtmaimultseapropia.

Cândsosifărăderăsuflarelacârciumă,aflăpeceidoijandarmistândlachibzuiridacăesă-imeargăluiPinteaîntr-ajutororitrebuiesărămânălacârciumă.

—Ce-i?Ces-aîntâmplat?întrebăunuldintredânșii,cândîlvăzupeLaievenindînfugamare.

Ghiță,carestătearezematdeunuldinstâlpiicerdacului,seîntoarsespreLaie.

—Nu-ibine!răspunseacesta,lăsându-seamețitpelaiță.Căpraruls-adusînpădurecasăcauteurmașim-alăsatpeminesingur,singurcumortul.

—Șidecen-aistatacolo?întrebăGhiță.Laiesimțicăaresămănâncebătaiedacăvaspuneadevărul.

—Babinecăvoista,răspunseelcamtulburat,sămăomoareoameniicufețeleacoperite!Auvenit,adausecuîndrăzneală,amândoiauvoitsămăomoare.

JandarmiinumaiaveautimpsăsegândeascădacăLaiespuneorinuadevărul;eradestulcătrăsuracucopilulmortarămassingurăîndrum,pentrucaeisăsehotărascăapleca.LuădecifiecarecâteuncaldelaGhițășiplecarăînsăltate,lăsându-lpeGhițărezematdestâlpulcerdacului,cumîlgăsiseLaie.

PecândPinteaînaintacuurmagăsitămaiadâncînpădure,eiseaflaulatrăsură,iarăpecândelatinseseculmea,unuldintredânșii,Hanțl,unneamțcâtunmunte,îlcăutapelamargineapădurii.

Înacelașitimpdinvaleacealaltăurcauladealalțidoioameni,careîșiduceaucaiiînșeuațidecăpăstru,înaintândcubăgaredeseamășifărădezgomotpeourmăcelepăreacunoscută.

CândPinteaîșidescărcăîncăderepușca,atâtceidoioameni,câtșijandarmiirămaserăpeoclipănemișcați,apoioameniisearuncarăînșei,îșitraserăcâteocârpăvânătăpestefațășipornirăcuhotărâreladeal;jandarmulrămaslatrăsurăplecăsprepădure,iarHanțloluălafugăspreparteapăduriilacaresedescărcasepușca.

Pinteatrecuseculmeașiseaflalavreomiedepașidelaloculundegăsisetrupulfemeii,cânddeodatăauzimaiîntâidouăîmpușcături,apoioatreiașipestepuțin,despredrum,oapatra,descărcatădecătrejandarmulrămaslatrăsurășiplecatacumladeal.

—Undesunteți,măiPinteo,măi!strigăelacumtare,încâtrăsunătoatăpădurea.

—Hoa-hop!Ațineți-vă-ncoaa!răspunsePinteași,lăsândtrupulmortlapământ,plecăsprepartealacaresedescărcaserăceletreifocuri,învremeceelîșiîncărcăpușcașistrigamereucaieșitdinfire:“Hoa-hop!hoa-hop!dupămine,măi!”

Ieșindiarlaculme,elauzicopitelecailorbătându-sederădăcinișiscăpărândpepietre,însădeparte-nvale,pânăundenuputeasă-ibatăpușca,încâtdeurmărirenicinumaiputeasăfievorba,deoarece,ajungândpârâul,călărețiidădeauprinapășilisepierdeaurma.

PestepuținelgăsipeHanțlîntinslapământșiplindesânge,însănumort.Plumbulintraseînpreajmaumăruluidrept;afarădeaceasta,îieraînfiptuncuțitpringât,înspreinimă.

Pinteaaveaslăbiciunedetovarășiisăi;însăceadintâipornirealuifusăpuiemânapecuțitulpecarehoții,fiedinadins,fiedinzăpăceală,îllăsaseră,șiîșisfâșiacămașa,casășteargășisălegerănilelui.

Rănitul,slăbitdedurerișidepierderedesânge,nuputurostidecâtcuvintele:“Căutațibiciul,l-auuitataici”,apoiîșiridicămânaîncarețineacârpavânătăpecareosmucisedepefațaceluice-lînjunghiase,și-șipierdusimțirile.

Toateacestesepetrecurăatâtdeiuteșiîntr-unșiratâtdeneîngăduit,încâtluiPinteanicinu-irămâneatimpsăsemaigândeascălacelecefăcea,șicândsevăzu,târziudupămiezulnopții,iarîndrum,îieraparcăs-artrezidinsomnșinicinumaicăutasă-șideabineseamadestarealucrurilor.Simțeanumaicăl-aprins,înceledinurmă,l-aprinsși-lținestrânspeLică.Biciul,unbicicucodirișteadeosîmpodobităcuverigideargintșicughintulețedeaur,eraallui,îlvăzusechiarelînmaimulterânduriladânsul…Apoicuțitul,apoiHanțlnueramortșiputeasăspuiepecineavăzutcândaruptcârpa.

Dar,sosindînspreamurgulzileilaIneu,Pinteaîncepuasedezmetici.Hanțleramortșinumaiputeasăspuienimic,iarăjandarmiiceumblaserăsă-iprindăpeSăilășipeBuză-Ruptănui-augăsitpeaceștianicăieri,darauaflatlacasaluiBuză-Ruptăopartedinargintăriaarândașului,ascunsăsubstreașină,bauniidinceidefațăeraugatasăjurec-auvăzutuncuțitcaceldelaPinteaînmâinileluiSăilă.Nimeninusemaiîndoiadarcăoameniicarel-aurănitpeHanțl

nueraudecâtoameniicufețeleacoperitecareîlcălcaserăpearândașul,adicăBuză-RuptășiSăilă,cauniiceplecaserăatuncisearalaIneu.Iarăcâtpentrubici,maialescomisaruleradepărerecăLicănuedintreoameniicareîșiuităbiciul,șiunbicicaalluipoatesăaibășialții.

Pintea-șipusemâinileîncap.Eradefelulluiomcarenusufereaniciunfeldeîmpotrivire,șimaialesacum,dupăzoalaprincaretrecuse,îiveneasăridicepatulpuștiișisădeaorbișîntoatepărțile,casănumairămâieviunimenidintreceice-lapăraupeLică.

—CârciumaruldelaMoaracunorocafugit,îiziseelcomisarului;acudegeabane-ammaiducesăfacemcercetarelacasalui.

Comisarulpusenumaidecâtdoijandarmipedrum,casă-laducăpeGhițălegatlaIneu,șinumaiapoiascultăpecăprarulmaideparte.

Pecândacestaîispuneacumascoslucrurilelacapăt,sosirășijandarmii,careumblaserăsă-lprindăpeLică,șiaduserăștireacăeltrebuiesăfiechiarînIneu,undevenise,precumsezicea,încămarțidimineața,casăașteptepeodoamnădelaArad,căreiaaveasă-ideaprețuluneiturmevândutelatârguldelaZărand,unde-iîntâlnisepeSăilășipeBuză-Ruptă.

Obositșiînfierbântat,cumera,de-abiasemaițineapepicioare.Pintea-șiluăiarpușcașiplecăsă-lcauteșisănu-imailasetimpderăsuflare;și,înadevăr,pestevreunceasdetedeeltocmailamargineaIneului,lacasaprietenuluisăuAcrișor,îlluădinpat,undezăceaprinsdefriguri,șiseîntoarsecuellacazarmă.

Licăfusesedemulteoriprinsșiaveaobiceiurilesaleînasemeneaîmprejurări:elsedădeaprins,fărăcasămaiîntrebepentruce;însăeraștiutcănudărăspunslaniciunfeldeîntrebaredecâtînainteajudecătorului.

Pentruastădatăelseabătudelaobiceiulsău.Laînceputeragalbencacearașiabiaîngânacuvintele;însăpecândseîntorceaulacazarmăeraziuă,oameniiumblaupeuliță,șifațăcuoameniiLicăpânăchiarși-npatuldemoartearfistatdreptșiîndrăzneț.Înceledinurmă,elîncepusă-șiroadămustațacudințiișisăzâmbeascăînel.

Pintea,caremergeacupușcapeumărînurmalui,îlurmacuprivireași,cucâtîlvedeamainepăsător,cuatâtmaimultseîndârjea.

—Amauzitc-ațigăsitotrăsurăși-uncopilmortlamarginea

drumului,grăiLicăîntr-untârziu;nucumvacrezic-opoțipuneșiastaînsocotealamea?!

—Nuștiu!răspunsePinteastăpânindu-se.Depărtaredevreocincizecidepașiînaintealorstăteautreioamenidevorbălaportiță.Licăaruncăochiiladânșii,apoigrăicamîncet:

—Cândmi-oivedeaeuceafacuochii,atuncisăștiicăîncepacredeînhărniciavoastrășiamătemedevoi!Eusăfiu,măi,înlocultău,tedovedescșichiardacăn-aifivinovat.

Pinteaseopriîncale,răsuflăodatădingreu,privimânioslael,darnugrăinimic.

—Știueucevreitu,ziseapoidupăcetrecurădeoameni,sămăscoțidinrăbdare,casămădaudegolînainteaoamenilor;darnusunteuomulpecaretusă-lpoțipurtadupăplacultău.

—Apoi,dacăvreau,îirăspunseLică,oșifac,amșifăcut-o.Sătevezitupetineînsuți,te-aisperiadeceeacevezi.Parcăesămămănâncideviu.

EraLicăSămădăulcaregrăiaacestecuvinte,vestitulsămădău,careacumtreceaurmăritdeunjandarmde-alungululițeidinIneu,undesefăcuseînnoapteatrecutăocălcareșiundelumeaeracuprinsădespaimă:Licăștiadarcăeprivitdintoatepărțileșioricemișcarealuievăzutădeomulțimedeochi.

—Adicăce-i!?ziseeloprindu-seîncaleșitare,caoameniirămașiînurmalorsă-lpoatăauzi.Dacăvoifivinovat,voimergelaspânzurătoare,daracumălasăînpaceșinumăcârâi;tuvezicămăducfărănicioîmpotrivire.

Pinteapuseoarecumfărădevoiemânapepușcășiiaroluă,darmișcarealuinuscăpăoamenilorcestăteaupelaportițe,șipestepuțineiîncepurăsăseadunedintoatepărțilespredânșii.

—Vezicăefăcută?grăiLicăiarîncet:acumrâdeșitu,cumrâdeu.Șisăștiicăazi,numaideparte,amsămăplimbcuțigaraîngurăprintreoameniiăștiașisărâddeprostiavoastră.

—MăiLică,bagădeseamăcăpușca-iîncărcatăși,dacă-mipierdrăbdarea,opierddetot!îizisePintea.

CutoatăcumpătarealuiPintea,câțivaoameniseluarădupădânșii,iarăundeseadunăînasemeneaîmprejurăridoi-treiinși,peste

puținlumeaseîngrămădește.Pecândeisosirălacazarmă,totIneulștiacăPintea,căprarul,l-aprinspeLicăSămădăulșicăerasă-lîmpuștepedrum,înmijlocululiței,șivreocincizecideoamenidoritorideaaflacevadesprecelepetrecuteveneauînurmalor.Pinteamergeadreptînainteșisefăceacănuvedeșinicinuaudenimic.

—Cecăutațiaici?leziseoamenilorunuldintrejandarmiicestăteaulapoartacazărmii.Haid!acasă!

—Apoide!nutemira,grăiLică,oameniivorșieisăvadămânialuiPintea;erasămăîmpuștepedrum;zicecăareelsămădovedeascăpemineșichiardacăn-așfivinovat…

—Astan-amzis-o,grăiPintea,darzicacumacă,dacăn-ajungituacumînfurci,numaiedreptateînlume.

—Așaofi!ziseLică,apoiseîntoarsespreoameniiceiarseîngrămădiserăspredânșii.Măi,adăugăapoi,sămeargăcinevadintrevoiladomnulVermeșy,lacurte,șisă-ispuiecăierinoaptei-aupieritvreo70deporcidinturmășicăeuamfostprinsșinupotumblasă-icaut.

Lică-icunoșteabinepeoameni;nuunul,cizeceplecarădeodată,fărăcasă-șideaseamadespreceeacefac,numaipentrucasăpoatăzicecășieiaufăcutcevaînnișteîmprejurăricaaceste.

—Uitecumseduc!ziseeldarmulțumitșiintrăpepoartă.Înainteacomisarului,LicăspusecăavăzutcuțitullaSăilăBoarul,șicândîiarătarăbiciul,elzisedezghețat:

—Ealmeu.Sevedecăl-ațigăsitlaMoaracunoroc,deundecredcăațiluatșicuțitul.

Maideparteelnuvoisăspuienimic,cicerusăisedeavoiesăplece,fiindcăaretreabășinuputeasă-șipiardăvremeapenimicuri.Șieradestulsăînșirenumelestăpânilorsăi,pentrucacomisarulsăsimtăcănuvaputeasă-lținăînchis,căciLicăștiasă-șialegestăpâniișiputeasăși-ialeagădupăplac,deoarecenimeninuștiasăpăzeascăoturmășisăovândăatâtdebinecadânsul.Alegeadartotoamenicutrecere,precumeraVermeșy,care,lanevoie,puteausă-ifacășieicâteotreabă.

DomnulVermeșyArpadaveatreiturmeșinusemaiîndoiacăîntimpdecâtevazilelepierdepetoatetreidacăserăspândeșteștireacăLicăafostprins.Numailipseadecâtsăaflecăi-aușipieritcei

șaptezecidegrăsunidinturmășisăintrelacomisarcuvorbele:“Perăspundereameasă-idaidrumul,casă-micauteporcii!”

IarărăspunderealuiVermeșymergeafoartedeparte,căcieleraprietencujudecătorii,dincareunulaveașieloturmăsubpazaluiLică,șiaveamaretrecereladlfișpan,careputeasă-lsuflepecomisar,casăsetrezeascătocmaicaledetreipoște.DacăLicăevinovatorinu,deastanupreaeravorba:laurmaurmelor,parcătoțiucigașiisepedepsesc!?Maialescândoamenipreacumsecadeautrebuințădedânșii…

PecânddarjandarmiiseîntorceaucuGhțălaIneu,LicăieșeacudlVermeșypepoartacazărmii,înfațalumiiadunateaici.

—Nu-țifacegândurigrele,îiziseelluiGhițăîntreacăt.Lasă-tenumaipemine.

Ghițănu-irăspunsenimic,ciprivinumailael,caomulpecarenu-lmaiatingenimic.PlecasedeacasăfărădeafigrăitvreuncuvântcuAnaoricubătrâna,fărădea-șifipusgospodărialacaleșifărădeafiaruncatmăcaroprivirelacopiiisăi;nu-imaipăsadenimic,darnimicnumaivoiasăștie.

IarăPinteaeraobositșisedusesăseculce,lăsândsămaicauteșialțiiurmafăcătorilorderele.

XIVineridupăSfântulDumitruseținujudecata.RăuțșiAcrișor

fuseserăprinșichiarînziuacândîladuseserăpeGhițălaIneu,Acrișoracasălael,iarăRăuțînpădureadelaȘicula,undeseaflauturmele.TotînaceazijandarmiiaumaiprinsîncăvreoșasealțioamenibănuițișiaugăsitceitreicailăsațidepripasînhotarulFundurenilor;însăurmacelordouăslugi,feciorulșivizitiul,erapierdută,încâtnuseștiadacăaufugitoriaufostucișișiîngropațilalocbineascuns,ceeace,dupăsângeleaflatpecapratrăsuriișidupăbălțiledesângedelângătrăsură,păreamaidecrezut.PeBuză-RuptășipeSăilăBoarulnu-iputurăprindedecâttreizecișișasedeceasuriînurmă,laSalonta,caledevreodouăpoșteînspreOradea-Mare,șinicinusemaiîntoarserăcueilaIneu,ci-iduserădreptlaOradea-Mare,undeaveausăfiejudecațișiundeseaflaușiceilalți,afarădeLică,pecarejudecătorulîlascultasemainaintedecâtpetoțiceilalțiși-llăsaseiarsă-șicautedetrebilestăpânilor.

Încăpecândseurmaucercetările,AnavenilaOradea-Mare,cupopa,vărulluiGhiță,aducând,dupăsfaturilebătrânei,șibanicudânsa,căcibanul,ziceabătrâna,dregetoatelurcrurile;darnuisedăduvoiesă-șivadăsoțul.Plecândacudeadouaoară,pentruziuadejudecată,laOradea-Mare,eaeracuatâtmaipierităcucâtomaimustrașigândulcăn-afăcutnimicspreaușurasoartasoțuluisău,pecare,dupăceleaflateînurmă,începusea-lcredenevinovat.

—Nutetulburafărădevreme,fatamea,îizisebătrâna,liniștităcatotdeauna.Așteaptăsăvezi,pentrucănuștiidacăînziuacândsevaîntâmpla—Doamneferește!—lucruldecaretetemi,elîțivapăreaatâtdegrozavcumîlveziacumînînchipuireata:așteaptăsăvezi,șidacădurerea-țivafiadevărată,plângitreizilede-arândul,apoizi:“Tu,Doamne,aivoitașa!”,teștergelaochi,caută-țiunaltizvordemângâiereșimergicuelmaideparte,căciviațaescurtășin-aitimpsăteopreștimaimultîncale.

Așavorbeabătrâna,fiindcăerabătrână;Anaînsăeratânărășinuîndrăzneasăpriveascăînviitorulîndoiosșiparcănesfârșitdelung,iarăcândochiiofurau,eiiseumpleaudelacrimi.

DarAnanueradintreoameniiînminteacăroragândurilegrelesepotîncuiba.Încetulcuîncetul,easemângâiacugândulcăGhițănusepoatesăfievinovat,șinumaicândsevăzuînmijlocullumiicese

adunaselajudecatăsimțiiargreutateapeinimaei.

CeldintâiadusînainteajudecătorilorfușiastădatătotLică,omulînaltșiuscățiv,caretotdeaunaștiasătragăasupra-șiprivirilealtora.

Anasefăcualbăcavarulcândîlvăzuintrând,șiochiieimarirămaseră,caodinioară,ațintițilafațaluiasprășinemișcată.DelaacestomatârnasoartaluiGhiță,căcidacăelscăpa,niciGhițănuputeasăfieosândit:eaurmadecicuîncordatăluare-aminte,șiinimaiseîncălzealafiecarecuvântrostitdedânsul.

Licăseștiasprijinitdestăpâniisăi,dintrecareuniieraupătrunșidenevinovățialui,iarăalții,caoamenicumultătrecere,puteausă-laperepesubmână,deșipoatecă-lbănuiau;cutoateaceste,elștiadeceevorba,aflasecămaimulțidintrejudecătoriîlbănuiescșiașaîșideterăspunsurilescurtșideslușit,neabătându-seîntrunimicdelamărturisirilecefăcusepecândfuseseluatpentruîntâiaoarălacercetare.SebizuiaLicăpecâtsebizuiapeajutorulstăpânilorsăi,darmaimultsebizuiapechiarasacumințenie.

ÎnaintedetoateelspusesecănuținemintesăfivorbitlaMoaracunorocdesprearândașșidespreslujnică,oricăSăilăsăfiplecatcuBuză-RuptădreptlaIneu,iarăcândisecitirămărturisirilecelorlalți,elrăspunsescurt:

“Sepoate,dareunu-miaducaminte”.ÎnurmăeltăgăduicăRăuțarfivenitînnoapteaaceeacuomuierelael,zicândcăn-avenitdecâtsă-ispunăc-apieritopartedinturmaceseaflaînpădureadelaFundurenișicăbirtașulșislugaluitrebuiesăsefiînșelatcândauvăzutșiofemeie.

Anaîncepusărăsuflemaiușor.Adică,atuncinoaptea,s-adusLicăsă-șicautedeturmă.

Judecătoriierauînsădealtăpărere.EradoveditcudestulemărturiiceeaceLicătăgăduia;eisocoteaudarcăeldinadinsnu-șiaduceaamintedenimicdincelecepotsăîntăreascăbănuialacăzutăasupraluiBuză-RuptășialuiSăilă,pentrucăeraînțelescudânșii.Iarăcâtpentrumuiere,eltăgăduia,pentrucasănufiesilitaonumi,lucrupentrucaremulțidintreceidefațăîllăudau,așa,întaină.

Judecătoriifurăîntărițiînaceastăpărerealor.ÎntrebatdacănubănuieștecăbirtașuldelaMoaracunoroceraînțelescuSăilășicuBuză-Ruptă,Licărăspunsecănucredecaaceștiasăfifostoameniicufețeleacoperitecel-aucălcatpearândașșiausăvârșitînziua

următoarefapteledindrumuldețară,cicăargintăriaarândașuluiafostascunsădecinevalacasaluiBuză-Ruptă,poatedevreunomalluiPintea,careleestevrăjmaș.

Cândîiarătară,însfârșit,cuțitulșibiciul,Licădetedinumăr,cașicândnus-arsimțidelocatins,șizisecălaacestenupoatesărăspundănimic,ciașteaptăcalucrulsăsedeslușeascădinmărturisirilecelorlalțibănuiți.

Răuț,Acrișorșialțimartorișibănuiți,carefuseserăluațilacerce-tareînurmaluiLică,întărirăprinmărturisirilelorpartecelespusedeLică,partecelemărturisitedeMarțiînainteacomisarului,astfelcă,pecândPinteavenilarând,atâtînminteajudecătorilor,câtșiaoamenilorceseaflaudefață,Buză-RuptășiSăilăpăreaucadovedițideafisăvârșitfaptelerele,iarăLicășiGhițătarebănuițideafistătutînînțelegerecudânșii.

CândPinteaintră,apărătorulluiLicăseridicășispusecănupoateprimiaceastămărturie,arătândînpuținecuvintecelepetrecutepecândPinteaîlduceapeLicălacazarmășicerândsăfieascultațimartoriipecareîiaduseseînaceastăprivință.

—Euîlprimesc!grăiLicădezghețat.Pintea-șipotrivisedemultșidemulteorivorbele,darcelespusedeapărătoriiluiLică,sângelerecealluiLicășifețeleneîncrezătoarealecâtorvadintrejudecătoriîlscoseserădinsăriteșiacumnumaiștiacesăzică.Spremareamirareacelordefață,elspuneadincuvântîncuvântceeacespuseseșiLică,anume,cănu-icredepeBuzăRuptășipeSăilăvinovați,căargintăriaarândașuluiafostascunsădealțiilacasaluiBuză-Ruptă,căcuțitulluiSăilăafostlăsatdinadinsîntrupulluiHanțl,căRăuțnuavenitatuncinoapteacuomuierelaMoaracunoroc,cisinguroricuvreuntovarășalsău,iarăLicăîirâdeaînfață,șicumîlvedeapeLicărâzând,îșipierdeatotmaimultcumpătulșivorbeatotmaiaprins,încâtsefăcuînceledinurmăderâsullumiiadunatelajudecată.Atuncităcușiîncepusă-șișteargăsudorilerecidepefrunte.

Cutoateaceste,lumearămasecamnedumeritășiceimaichibzuițidintrejudecătoripuseserăoarecaretemeipecuvintelelui.

AcuintrăînsăBuză-Ruptăși,puținînurmalui,SăilăBoarul,șiaceștiadeterăcercetărilorcutotulaltăfață.

Amândoierauoameniștiuțicafăcătoriderele,bănuițișichiarpedepsițiînmaimulterânduri,iarăastădatăleveneacuatâtmaigreu

săseaperecucâtnuîșiputeausprijinispuseleprinniciomărturisireșierauprigonițidecătreaceiacare-șidădeausilințasă-lscapepeLică.

Buză-Ruptă,unomînalt,grăsuliușislut,de-țierasilăsăteuițilael,tăgăduicăaplecatatuncisearalaIneușispusecăpânămarțilaamiazăziapetrecutcuRăuțșicuSăilăpelaturme,iarămaidepartecuSăilă,cucaredimpreunăs-aduslaSalonta.

—V-amaivăzutcinevaîntottimpulacesta?întrebăunuldintrejudecători.

—Nimeni,răspunsebănuitul.

—Cumațiumblatașadenimeninuv-avăzut?Decevăascundeați?

—Nune-amascuns,dar,dinîntâmplare,nune-amîntâlnitcunimeni.

—Bine!urmăjudecătorul.Euînsănupreaînțelegunlucru.RăuțaplecatspreFundureni,iarnuspreIneu.

—Luasemînțelegeresăneîntâlnimdincolodedealșisămergemmaideparteîmpreună.

—Deceasta?Buză-Ruptăsteteuntimpnehotărât.

—CasănuștieLicăSămădăulcăneducemîmpreună,fiindcăLicăneestevrăjmașșis-arfimâniatpeRăuțdac-arfiaflatcăumblăcunoi.

RăuțdovedeaînsăcupatrumărturiicăafostluninoaptealaMoaracunoroc,iarămarțipelaprânzlaȘicula,dovedeacăBuză-Ruptăspuseunneadevărșicăvreasă-lnăpăstuiască.

Săilă,intrând,văzupeBuză-Ruptăfrânt,simțicătreabalestărăuși-șischimbăînbuiguialasamărturisireacefăcusemainainte.

Elspuse,îndeosebiredetovarășulsău,căs-auînțelescuRăuțcasăfureopartedinturmaceseaflaînpădureadelaFundurenișicăînurmăs-audusprinascunslaSalonta,casăafleuncumpărător.Aceastămărturisireînsă,caremainaintearfipututsăschimbepărereajudecătorilor,acumîifăceapeceimaimulțisărâdă.

Astfel,dinmărturisirileluiBuză-RuptășidinaleluiSăilănuieșeadecâtunlucru:căeisuntvrăjmașiailuiLică,întocmaicaPintea,șicănuputeausăfisăvârșitfaptaînînțelegerecudânsul,lucrupecare

apărătorulluiLicăîlpusecuvorbebinepotriviteînvedereajudecătorilor,arătândcumLicălis-afăcutapărătornumaipentrucasănuparăa-șirăzbunadedânșii,acumcândseaflauînstrâmtoare,deșiputeasăștiecănumaieiaupututsă-ilasebiciullatrupuliubiteisalestăpâne.

Șiînadevăr,dindouăuna:oribiciulluiLică,oricuțitulluiSăilătrebuiasăfieurmalăsatădinadinslafațalocului,pentrucasă-iducăpeurmăritoripeocalegreșită,fiindcădespreoînțelegereîntreBuză-Ruptă,SăilășiLicăacumnumaiputeasăfievorba.Licăînsă,deșiarfipututsăvârșifaptelepetrecuteîndrumuldețarășiînpădure,nuputeasăfieunuldintreoameniicufețeacoperitecareîlcălcaserăpearândașul,fiindcăîntimpulcânds-apetrecutaceastăfaptă,el,dupămărturisireamaimultora,seaflalaMoaracunoroc.Ce-idrept,Pinteabănuiacăeln-astattoatănoaptealaMoaracunorocșimărturiileeraucamîndoioase,totoamenicareputeausăfiebănuițidetovărășiecuLică;singurulreazemdebănuialăasupraluiLicăeraumărturisirile,cutotulîndoioase,pecarelefăcusecârciumarulasupratimpuluilacaresosiseșiplecaseacelomcevenisecumuierealaLică:deaceeaîlpuserăpeGhițălaurmășiacumașteptaucutoțiihotărâreadelamărturisirilelui.

Înalt,latînumeri,cuochiullimpedeșicufațanemișcată,Ghițăseopriînmijlocullumii.

Înaintealuieraudoioameninevinovați,careaveausăsufereosândagrea;erapătrunsdenevinovățialor,daracumnumaiputeasăodovedească,deșieragatas-oaperechiarcuprimejdiadeatrecedreptpărtașlavinalor:ochiiluiseoprirăasupralorcașicândarvoisălezică:“Nuvătemeți,căciștiueuunlucruprincarepotsăvăscapcelpuțindeocamdată”.

Anasuspinăodatădingreu,apoirămaseîncremenită.Numaierael,omulputernicșiplindeviață:încâtevazilesefăcusenumaiumbradinceeacefuseseodinioară;încâtevazilepielițaobrajiloriseîncrețiseșiperiicapuluiîidăduserăîncărunțeală.

Cuprinsdeodureresfâșietoare,elseîntoarseoarecumfărădevestesprepartealacareauzisesuspinulși,aflândcuochiipeAna,îșiridicămâna,otraseîncetpestefrunteasauscatășiseîntoarsedreptspreLică,omulcarenu-șipierdeaniciodatăliniștea.

Într-oclipăelîșisimțitoatăfireaprefăcută.Nuovăzusedemult,

șiacumcândovedeaașadepierită,cumera,seadunădeodatăînsufletulluitoatădragosteapecareosimțisedinclipacândovăzusepentruîntâiașidată,toatădorințadeaovedeamereuferităderele,toatăalipireacătreviațăaomuluipătrunsdeiubire,șitotceplănuiseîncugetarealungilorzilepetrecuteînînchisoaresezădărniciînclipacândfațaAneiseiviînochiilui.

Elnuputeasăsepunăînprimejdiededragulaltora,căciaveanevastășicopii,iarăpeLicăîlpoțisperiacuovorbă,darnu-lpoțistârpi,fiindcăelnueomsingur,ciunîntregrânddeoameni,dincareuniiserăzbunăpealții.

Dincuvântîncuvânt,Ghițămărturisidartotceeacemărturisiseînainteacomisarului,cudeosebireanumaicăelstăruisărămânăscriscănu-icredevinovațipeBuză-RuptășipeSăilă.Iarăcândisepuseîntrebareahotărâtoare,dacăpoatejuracăLicăastatatuncitoatănoaptealaMoaracunoroc,elrăspunse:

“Nupotsăjurcăn-aplecatînnoapteaaceea,fiindcăn-amstatmereulângădânsul;jurînsăcăl-amștiuttoatănoaptealacârciumă”.

Cercetareaeraîncheiatășipestecâtvatimpjudecătoriirostirăjudecata:Licăseaflănevinovat;Ghiță,alecăruipurtăridăduserăloclabănuieli,scăpăînlipsădedestuledovezi,iarBuză-RuptășiSăilăBoarulfurăosândițipeviață.

Unulcâteunul—judecători,osândiți,bănuiți,martoriișioameniiadunați—toțisedepărtară;numaiGhițăstăteamereucuochiițintițilapământ,înluptăcuelînsuși,cudorințadea-igrăiAneiuncuvântșicudurereadeaovedeaașadepierdutăcumera.Apoi,cândlumeaserări,elseîntoarsespredânsa,ochiiiseîmpăienjenirășifațaiseumpludelacrimi.

—Iartă-mă,Ano!îiziseel.Iartă-măcelpuțintu,căcieun-amsămăiertcâtvoitrăipefațapământului.Aiavuttatăomdefrunte;aineamurioamenidetreabășiaiajunssă-țivezibărbatulînainteajudecătorilor.Șin-ampăcătuitnimic,Ano,darcerulm-alovitcuorbieșin-amvoitsăcredșisăînțelegcândmi-aiarătatcaleaceabună.

—Lasă,Ghiță,cătreceșiasta…grăinevasta,împăcatăcueaînsăși.

XII—Nutemâhni,dragulmeu,grăibătrânaadâncmișcată.Măuitla

fațata,măuitlapărultău,șinumaiîntrebces-aîntâmplat:vădeuc-afostmarenenorocireaprincareaitrecut.Nu-mispunenimic:mătemcanucumvanenorocireatasă-miparăpreamicășisă-țifaconedreptate,căcieaesteașademarecumosimțitu.Darzicsănutemâhnești:enoroculomuluicareatrecutprinomarenenorocire,căciascăpatdemultenecazurimici,caremistuiemairăudecâtdurerea.

Ghițăluăpeunuldintrecopiiși-lsărută.

—Sărmanilormeicopii,ziseel,voinumaiaveți,cumavuseserăpărințiivoștri,untatăomcinstit.

—Lasă,Ghiță,grăiAna;noișitoțioameniibunicaretecunoscteștimcineeștișinemustrămpentrugândurilerelecenevomfifăcutdespretine.

—Nuastaecinstea,întâmpinăsoțul.Cinstitnuedecâtomulcareaastupatgurilerele,pecarenimeninu-lpoategrăiderăufărădeasedaderușine;cinsteaesilapecarele-ofacioamenilorrăideatesocotiomîntreoameni.Eunumaipotsilipenimenisănulezicăcopiilorăstora:“Tatălvostrueunticălos!”

—Așae,răspunsebătrâna;multetrebuiesăfacidedragullumii,fiindcăemarenenorocireacândtestricicuea.Darcesă-ifaci?eașadată,șinualtfel.Dacăte-aistricatculumea,nutemaigătidesărbătoare,cistaiacasășitepunesă-țitorcidinfuiorultăuocămașăcurată.

—Da,dacăeștimuiere!

—Muieresaubărbat:omcumintesăfii!

—Omcuminte?Hei!multveninamadunateu,șimăcredeamomcuminte,dartotnumaiînminel-amdeșertat.

—Da,mulțumităluiDumnezeucăl-aideșertat,grăibătrâna.Șibătrânaaveadreptate:Ghițătrecuseînadevărprintr-unfeldeprefacere.

Nenorocireaîlfăcusemaiîngăduitorșimaimulțumitculumeaînmijloculcăreiaseafla.Odinioarăelcredeacăomulpoatesăfacășisădesfacă;acumsimțeacătoatevincuîntâmplareașisemulțumeacu

puținulbinedecareavuseparte.Astfel,îipăreabinecândovedeaveselăpeAna,caresebucuradecapătullacareauajunslucrurile,fiindcăeleputeausăajungălauncapătșimairău.

Apoiomulîșicaută,laamărăciune,elînsușimângâierea.Încetulcuîncetul,Ghițăîșipusetareșitotmaitaredegândcămaistăpân’laprimăvarălaMoaracunoroc,apoiîșiadunătoatăaverea,îșiianevastașicopiiișiseducedeparte,undenu-lcunoaștenimeni,înfundulBanatului,orichiarînȚară.“Și,îșiziceael,nuestecuputințăcăpurtărilebunesănustrăbatăcuvremea.”Astfel,îșidădeasilințasăuitecelepetrecute,săletreacăcuvederea,cașicândnuarfifost,șisăsepiardăîntr-unviitormaibun,pecareși-lînchipuiaadeseorica-naievea.

Înpuținelezilepetrecuteînînchisoareîivenisedesutedeorigândulsăucidăpeomulcare-lpierduseșinuodatăsimțeaînelcăepreaslabspreasestăpânisănu-lucidă,cisă-lomoareîncetulcuîncetulșisă-lducă,precumarfidorit,dejumătatesfârșit,laspânzurători;acumparcă-iveneasă-șizică:“Darce-mipasă!?celefăcutetotnusemaipotdesface”.

“Lasă-l,săracul,cupăcatelelui”,ziseelcândîlvăzuiarpeLicăSămădăul,carevenicâtevazileînurmălaMoaracunoroc.IarăAnaîlprimicuinimadeschisăpeomulcarevorbiseatâtdefrumosînfațajudecătorilorșiprinacăruicumințiescăpasesoțu-săudeprimejdiaîncareseafla.

Dupăcestetevreunceasdevorbă,Licăîșidesfăcușerparuldelabrâu,plindebani,și-ldeșertăpemasă.

Ghiță,cuprinsdeopornirepătimașă,priviaspruînfațalui.

—Decaresuntăștia?întrebăelapăsândasupravorbelor.Deaiovreuluiorideaidomnișoarei?

ElcredeacăLicăsevacutremuraînauzulacestorcuvinte;rămaserușinatcândacestaîirâseînfațășirăspunse:

—Șideunii,șidealții;cahoțm-amîmprumutatșitotcahoțtrebuiesășiplătesc.

—Șidacămăprindecinevacuei?

—Cinesăteprindă?baniisuntbanișitueșticârciumar:vinlatinefeldefeldeoamenișituieice-țidăfiecare.

—Șidacăte-așdaeudegol?

—Deastanumătem,răspunseLică.Ghițăseridică,scoasesaltarulmesei,trasebaniiînelșiiarîlînchise.

—Vezi,acumeștiomcuminte,grăiLică.Decefolosți-arfifostdacă-ispuneaijudecătoruluiceeacepoatecănicielnudoreasă-ispui.Pesteminteameatotnutreceniciunulcumintealui,nicitu,nicialtul.Lasă-i,șadălarăcoare,dacăsuntproști.Credeau,proștii,căeuîmipuncredințaînnișteoamenipecarenu-ițindestuldestrânslegațișicămăvorpăgubipemine,dacăsevorducecuRăuț,casăiavreosutădeporcidinturmamea:acumn-orsămaiianiciunul.

Ghițăsuspinăodată.Erauimitdeacestomatâtdeagerînrăutateasașisesimțeaușuratcândaflăcăînnedreptatealegiloreoasprăceartădumnezeiască.

—Darcufemeiaaceeace-aiavut?întrebăel.

—Ceeaceamcutine,răspunseLicărece.Amprins-ocăareslăbiciunedeaurșidepietrescumpeșiampus-osăvândă,ceeaceputeasăfacăfărădeacădealabănuială.Darmuiereatotmuiererămâne:erasămădeadegol,căcin-aavutinimăsăvândăunlanț,care-iplăcea,precumsevede,afarădinseamăn.

—Șipentruastatuaistinspatrusuflete,grăiGhițăîngrozit.Tunueștiom,Lică,cidiavol!

—Osimțiacum?!grăisămădăulmulțumit.Arfitrebuitsăosimțimaidemultșisăînțelegicăeuatâtdemultmătemdeceartalegilor,încâtfricaîmideschidemințileși-milumineazăcaleapecareumblu.Enebunacelacare-mizice,catine,căaresămăducălafurci,pentrucămăfacesăbagmaibinedeseamă.Înțelegituacumcăacelacareținecuminenuaresăseteamădenimic,iarăacelacarevreasămădoboaretrebuiesăsteamereucuprinsdeîngrijire,pentrucă,dearfimainevinovatdecâtcopiluldetreizile,totîifrângînceledinurmăgâtul.Tueștiomcinstit,Ghiță,șiamfăcutdintineomvinovat;acumpotsămerglesneșimaideparteșisăteduceulafurcilecucaremăsperiitupemine.

—Pentruce,Lică!?pentruce?strigăcârciumarul,cuprinsdespaimă.

—Nuziccăteduc,răspunseLicădomol:acunu-mivinelasocoteală;amtrebuințădeunomcatine.Zicnumaicătepotduce

dacă-mistaiîncale.

—Plecmâinedeaici,și-midăpace.

—Acunutelassăpleci;aistatpânăacumdinîncăpățânare;trebuiesăstaideaiciînaintedefrică.N-ammunciteudegeaba:acumtremuriînainteameacafrunzademesteacăn;acuvreausăstaiaici!

—Cevreicumine?!

—Cevreau?grăiLicărâzând.Ghiță!mulțioameniaupieritlacârciumaastașilis-agăsiturmacalededouăpoștedeaici.Decândeștituaici,n-amuritîncăniciunul.Măînțelegi?

Ghițăseridicăși-lprivicudispreț.

—Șicâtăvremestaueuaici,n-aresămoarăniciunul,afarăpoatedemine!ziseelhotărât.

Licăiarserânjilael.

—Vorbeșticafetelemarimainaintedeafigustatdulceațapăcatului,ziseapoiașezat.Poatecășieuamvorbitodatăașa,nuținminte.Știunumaicămăaflamînstrâmtorarecândamucispeceldintâiom:îmipieriserănișteporcidinturmăși-mierarușinesăspuic-aupieritșin-aveambanisăcumpăralțiiînlocullor.Apoiamucispealdoilea,casămămângâidemustrărilece-mifăceampentruceldintâi.Acumsângelecaldeunfeldeboală,caremăapucădincândîncând,pentrucătunuștiiîncă,urmăelmaicuavânt,cumîțifierbeșiclocoteștetotsângelecândtehotărăștiodatăsăpuiunlucrulacale,șicegrozavăeplăcereadea-llovipeomulcaretesupără,dea-llovitare,casă-lsfărâmi,cândte-aatinsc-ovorbăoricuoprivire,dearăsplătiînsutitșiînmiit.Adunimereuveninșiurășimânieoarbă,șicândaiadunatdestulă,atunciverșicuprisos,șinupreamultîțipasăasupracui,numaiomsăfie.Tueștiom,Ghiță,omcumultăurăînsufletultău,șieștiomcuminte:dacăte-așaveatovarășpetine,așrâdeșidedraculșidemumă-sa.Măsimtchiareumaivredniccândmăștiualătureacuunomcatine.

—Îțisunttovarăș!grăiGhițăhotărâtșirece.

—Nuteprimesc!răspunseLicătotatâtdehotărâtșiderece.Peomnu-lstăpâneștidecâtcupăcatelelui,șitotomularepăcate,numaicăunulleascundemaibine.Casăledeamailesnepefață,caută-islăbiciunea,fă-lsăși-odeiedegolșifacicuelcevrei,căciunulsemânie,altulserușinează,altreileasezăpăcește,darnueniciunul

carenu-șipierdebunulcumpătșiminteaîntreagă.Eînsăoslăbiciunedecaremătem,fiindcănuștiiniciodatăcums-oapuci;eazimaimare,mâinemaimică,șicândaicredec-ainimerit-o,daigreș:deoameniicareauasemeneaslăbiciunemăferesc,căcieitedaudegolcândlumeați-emaidragă.Ampățit-oodatăcuPintea:n-omaipatșicutine.

—Cefeldeslăbiciune?întrebăGhițăcamcujumătatedegură.

—Defemei,bachiarmaireadecâtaceasta,deosingurăfemeie.

Ghițănu-irăspunsenimic,dardupăceLicăsedepărtă,elîșiridicăamândouămâinileasupraluișigrăipătrunsdeunsingurgând:“Tecrezitumairăudecâtmine!?Săvedem!Teduclaspânzurătoarechiardac-artrebuisămergșieudehățcutine”.

XIIIBaniiprimițidelaLicăeraupemasă,șiGhițăstăteasingurșicu

ușaînchisăînaintealor,cercetândcuîncordatăluareamintefiecarebucată,casăvadădacănuaflăvreunsemnpevreunadinele.

Erahârtie,argintșiaramă,însăhârtiile,afarădedouăbucățimaimarișideunamică,eraunouă-nouțe,cammototolite,darîncăneîmpăturate.Peunadinhârtiilemarieraopatămaredecerneală,iarădintr-unamaimicălipseaobucată;daracesteanuputeausăfiesemne.

Ghițăprivicâtvatimpdezamăgitlabani;cutoateacestea,îipăreabine,căcilaurmaurmelorelaveadreptlaopartedinaceștibani,muncisepentruei,îicâștigaseparacuparașii-arfipărutrăudac-arfitrebuitsă-ideajudecătorului,ceeaceerahotărâtsăfacăcubaniice-arfiavândvreunsemn.

Dupăcetraseiarbaniiînsaltarulmesei,elseplimbăcâtvatimpprincasă.Îieracașicândarfifurândoarecumaceibanișiseîntrebamereucuprinsdeîngrijaredacănucumvaîșipuneelînsușiocursă,ținându-iladânsul.Arfivoitsă-iiașisă-iaruncepefereastră;însăelnuputea,segândeacâttrebuiesămunceascăunomcadânsulpentrucasăaduneatâtalaunloc,șinu-llăsainimasă-ideadinmână.

Atreiazierasâmbătă,ziuaîncaresenumăraubaniișicândtrebuiausăfietoțidefață,unobiceibun,rămasîncădinvremilebune,șimaialesobiceiuldecareGhițănus-arfipututlepădaniciodată.

ÎncădelaînceputAnaeranedumerită.Îipăreacăsuntpreamulțibanideastădatășinuputeasădepărtezedelasinegândulcăhârtiilenouă-nouțeauvenitdelaunulșiacelașiom.

Iarăbătrânasebucuracăsăptămânaaceastaafostașadebună.

—Ebunăaceasta?întrebăeacândvăzuhârtiadincarelipseaobucățică.

—Să-mideaDumnezeutotdeaceste!grăiGhițănumărândmaideparte.

Anaprivilahârtiecutotdinadinsulșisângeleîipieridinobraji;dareanugrăinimic,deoareceerașibătrânadefață.

Înurmăvoisă-igrăiascăluiGhiță,darnuputea.Îlbănuiseodatășisetemeasă-lmaibănuiască.Așae!dargândulrău,încuibatodatăînminteaei,nuomailăsasă-șivieînfire,setemea,easingurănuștiedece,șimaialesseara,dupăceGhițășibătrânaadormiră,capulîncepuaiseînfierbânta.

“Trebuiesăafluadevărul,dedragulcopiilormei,dacănudealta!”ziseeahotărâtă,apoisedetejosdinpat,căutăcheile,deschisetiptil,caohoață,ladașiscoaseteanculdehârtii.Apoiseduseînodaiadelângăbirt,făculimină,încuieușa,desfăcucumânatremurătoareteanculșiîncepusăcercetezehârtiile.

—Astae!grăipunândlaopartehârtiadincarelipseaobucățică.Jurpesfântacrucecăamvăzut-oînmâinileei!

Eacercetăapoihârtiilenoipecarelebănuisedinînceput.Unadintreeleparcăeraîmpunsăcuacultocmailamijlocși,cercetândmaideparte,eaaflăcincizecișitreidebucățicareerauastfelîmpunse,cașicândarfifosttrasepeosârmăsubțire.

Eapusehârtiileunapestealta,apoiseîntoarsecucapulridicatlasoțu-săuși-ldeșteptădinsomn.

—Ce-i?!Ces-aîntâmplat?!întrebăelsperiat.

—Vinocumine!îiziseea.Elseridicăcugrăbireșiplecăbuiguitînurmaei.

—Deundeaitubaniiăștia?întrebăea,arătândlahârtiiledepemasă.

Ghițătresări,cuprinsdespaimaucigașuluiprinsasuprafaptei.

—Maiștiușieu?!răspunseel.Deladrumeți.

—Ghiță!îiziseea.Nutejucacudracul!Baniiăștia,câțisuntaici,toții-aiprimitdelaunsingurom.Hârtiaasta,dincarelipseșteobucată,afostodatăînmânamea:i-amdat-ofemeiipecareoștiișitu,înziuacândafostucisă,iarăacestecincizecișitreidebucățisuntînsemnatecuacelașisemn,șitotașatrebuiesăviedelaunulșiacelașiom,șianume,delaea,căcilaeaamvăzutbaninoicașiaceștia.Dindouăuna:oritueștiamestecatîntrebileaceste,șiatuncinuebine,orinueștiamestecatșinuștiisătefereștideoameniirăi,șiatunciiarnuebine.Dacă-iașa,apoipunechiaracumcaiilatrăsură,căcivreausăplecdeaicicucopiiimei.

Earămasecamzăpăcităcândvăzucăel,înlocdeasetulbura,opriveștecudragosteșibucurie.

—Copiiiaceiasuntșiaimei,ziseel,lasă-inumai,căegrijameadedânșii.Carevasăzică,suntînsemnatehârtiile?Șieuamcăutatsemnepeele,darn-amgăsitniciunul.Cefeldesemneacela?

—Iată,răspunseAnamaidomoală,punândhârtiileînfațaluminii;veziîmpunsăturaaceasta?

—Ovădacum!ovădpreabineși-lținmintepeomuldelacarele-amprimit.Eunom,urmăelpestepuțincamînsilă,pecarenu-lcunoști,daraisă-lcunoștiîntr-ozi.

Grăindaceste,elseapropiededânsa,îiluăcapulîntremâinișiosărutămaidemulteoripefrunte.

—Sănu-țifacigândurirele,ziseeliar,șisănutemiridacămăveivedeacâteodatăcamschimbatdinfire;eutrebuiesăscotlacapătunlucrugreu.Acummăduc,chiaracum,casăfiumâinedimineațăaici,așacanimenisănuștiec-amfostduspestenoapte.M-aiînțeles?Du-teșiteculcășifăcașicândn-aiștinimic.

—Darundeteduci?îlîntrebăeaîngrijată.

—Amsă-țispui,răspunseel,apoistrânsehârtiileșiplecă.Pestepuținelcălăreaîntreapătmarede-alunguldrumuluidețarăspreIneu,iarăpelamiezulnopțiiîlașteptaîntr-unadinodăilemairetrasealecazărmiipePintea,caresedusesecubaniilaarândașul.

—Puținătreabă,grăiPintea,dartoteceva.Artrebuisăaimărturiicăaiprimitbaniidelael;însăLicăeomvicleanșin-aresă-țideadecâtîntrepatruochi.

—Atuncicesăfacem?întrebăGhiță.

—Multearfidefăcut,grăiPintea,numaidac-aifituommaiviclean,dacăn-aifiatâtdeprost,casă-lapericândvreisă-lsurpi.Știitucăslugata,Marți,eomulluiLică?

—Marți?!strigăGhiță.

—Nuteaprinde,îlîntâmpinăcăprarul.Acumtrebuiesă-lții,căcialtfelnisestricătoatătreaba.I-amgăsiteunoimașiluiMarți.Îțispunnumaiatât,căamaflatmulte,darîncănudestule,căcideLicăcuuna,cudouănutepoțiapropia.Dacăm-ajutăDumnezeu,încâtevazileamsădaușideceidoimorți:lesuntpeurmă.Nus-asfârșitîncă

judecata:maiva—fiechiarpânălaîmpăratul!Iacace-țispuneuție:baniiîmpunșicuaculsuntdelabancă,undehârtiileseținînteancuridecâteosutădebucăți,trasepeosârmăsubțire,canimenisănupoatăfuradinteancfărădearupesârmaoripeceteadelacapătulei,șieștiutcădomnișoaraaceeaaluatbaniidelabancăînaintedeafiplecatdelaIneu;argintuledelaarândașul,însăelaavutmaialeshârtiimari,însemnatelauncolțcuoslovărotundășiocrucelângăea,șiaur,totgalbeniîmpărătești,lacaretotaltreileazimțepilit.Te-aisimțitudestoinicsămi-ldaipeLicăprins,cândaregalbeniorihârtiiastfelînsemnateînșerparlael?

—Ți-ldau!răspunseGhițăhotărât.

—Maidomol,grăiPintea;ăsta-ilucrugreu…Mătemcăaisănestricitoatătreaba.Săștiiunlucru.Licăareacumtrebuințădebanicasă-șipoartejudecatamaideparte,și,precumsevede,aredegândsătepunăpetinesă-ipreschimbișipoatechiarsă-ivinziaurșiargintărie.Tuprimeșteorișice,vinolamine,șieuîțischimb,adicăîlpunpearândașulsăschimbe,fărăcaelsăștiecăeștitulamijloc.Seînțelege,tudeducitotdeaunalaAradorilaOradeașifacicașicândaifischimbatacolo.

—Șidac-așintraînvreoîncurcătură!

—Grijameadeasta!TucautănumaisătepuibinecuLică!ÎnzorideziGhițădormeaiarînpatulsăușivisacă-ldăpeLicăprinsșivedecumPinteascoategalbeniicuzimțiipilițidinșerparullui.IarăAnaîșistăpânearăsuflareacasănu-ldeșteptedinsomnulsăudulce.

XIVZiuaurmătoare,deșteptându-sedinsomn,Ghițăeraneliniștit.Își

aduceaamintecelepetrecutepestenoapte,darșilegândeacașicândle-arfivisat,șiparcănu-iveneasălecreadă,iarcândîșidădeaseamacăeleînadevărs-aupetrecut,îierarușinedecelecefăcuseșisetemeacă,maicurândorimaitârziu,sevadadegol,șinunumaivastricatoatătreaba,darîșivabăgatotodatășicapulînprimejdie.

“Nu!îșiziseel,eunupotsăofacaceasta;n-amînmineinima,n-am,precumPintea,dibăciapecareartrebuis-oam,pentrucasăopotface.”

Deaceea,cândAnaîlîntrebădesprecelepuselacalepestenoapte,elrăspunsecăebineșicătoates-aufăcutși,dândacestrăspuns,elnuspuneadecâtadevărulpecareîlsimțeaatunciînsufletulsău.

Anaînsăeraadâncjignită;eaarfidoritsăaflemaimulte,sesimțeaîndreptdeaceresăștietotșinuputeasă-liertepeGhițăpentrulipsaluideîncredere.

—Vorbeșticumine,îiziseea,cumaivorbicuunstrăin,cuuncopil,cumaivorbicuoslugă,pecareoțiicusimbrie,fiindcăaitrebuințădeea.

ȘiAnaaveadreptate.Adouazi,cândLicăseîntoarseiarpelacârciumă,Ghițăsimțicănuștiecearesăfacă.ÎntâiaoarăînviațaluiîierarușinedeLică,sesimțeaoarecummainetrebnicdecâtdânsulșisetemeaînzecitderăzbunarealui.

IarăLicăeravesel,eraprecumnufusesemainainte,omcuinimadeschisă.

BunulDumnezeuarânduitcacopilulsăseiaîntrutoatedupăoameniimari,șiPetrișor,băiatulluiGhiță,voiașielsăaibăcuoriceprețunbicicaneneaLică,dacănupoatesăaibădeocamdatăchiarșiunulcadânsul;Analuasedaruncaierșisepusesesă-iîmpleteascăunul.

—Cearesăiasădeaici?întrebăLică.UnbicipentruPetrișorvoinicul.Ei!dacă-iașa,las’pemine:ce-adatârgulșinorocul!ținecapătul,să-iîmpletesceuunbicicumîlștiueuîmpleti.

Anarămasepelaiță,ținândcapătulpletei,iarăLicăstătea

înainteaeiși,împărțindfuiorulînoptșuvițe,începusăîmpleteascăînoptcoarde,cumeanumaivăzusemainainte.Șicumelîmpletea,eaprivealadegetelelui,carestrângeaupleata,răsuceaucoardași-oîmpleteaucumăiestrieîntrecelelalte,privealamânalui,carenuatinseseniciodatăsapa,nicicoarneleplugului,cinumaibiciulușurelșifrâulcalului,lamânaalbășiladegeteleluisubțirișilungi,privealacămașaluialbăcafloricelele,lafațaluirasăneted,lamustațaluilungă,laochiiluiverzui,careacumsemișcaucuatâtavioiciune,priveașiascultavorbelevesele,carecurgeauîntrunapestebuzelelui,priveașiascultași-șiaduceaamintedeomulreceșiasprulafață,pecare-lprivisecuuimirecopilăreascăatunci,înziuaaceea,cândelsosisepentruîntâiaoarălaMoaracunoroc,peomultăcut,pecare-lcrezuseodinioarăașaderăușideprimejdiosșicareacumîșipetreceatimpulcudânsașisebucuracândvedeacăPetrișorsaltădebucurie.

ȘipecândAnaprivea,ascultașigândea,oarecumfărădevoie,laceleceaufostșilacelecesunt,pleatascoasăînpatrudungiselungeamereu.

—Frumosaresăiasă!îiziseea.

—S-arputeaoaresăiasăaltfel,răspunseelcamcujumătatedegură,cândonevastăașadefrumoasăîiținecapătul?Mienumi-arpăsa,adăugăapoipestepuțin,dac-arieșișilungcâtpostulPaștilor.

Anasetulburăși-arfivoitsădeacapătulsă-lmaițieșiUța,carestăteacâțivapașiîndosulei;dareasefăcucănuînțelegeșiîncepusăvorbeascăcucopilul.

DeaiciînainteLicăîșirărivorbele,începusăsubțiezecoardele,săîmpleteascămaiiuteșiîncetulcuîncetuliarsefăcuomulcufațăreceșiaspră.

—Numaiammult,ziseelînceledinurmă;sfârșescnumaidecât;codirișteaofaceuapoisingur.

PeAnaomâhneauacestecuvinte.Pornităspreveselie,precumera,arfidoritsăvadătotfețevesele,șisesimțeacuatâtmaijignităcândștiacăeaînsășiastricatvoiabunăacuiva:umbladardinadinssă-laducăiarlavoiebunăpeLică,să-llaseprecuml-agăsit,și-iveneaoarecumsăplângăcândvedeacănuizbutește.Eaîizâmbeaînochi,îiarătaîntoatechipurilecăsebucurădevorbelelui,iarăcândelsedusesăcauteonuia,dincaresătaiecodiriștea,îșiluăcopilulde

mânăși-iziseveselă:“Haișinoisă-iajutămluineneaLică”.

Ghițăumblaînvremeaaceastadupătrebilesale,însăcândelseîntoarseiarlacârciumă,Licăședealamasadesubcerdacșităiacuvârfulcuțituluicrestăturipecodirișteafăcutăgata,iarAnastăteaîndosulluișipriveapesteumărulluicumlucrează,șicumstăteaașa,easerezemacudreaptademasă,iarăstângaoțineapecellaltumărallui.

Ghițărămaseoclipăamețit,apoisedepărtăiute,casănumaivadă.

“Nu!îșiziseel,deastanum-amtemutniciodatășinumătemniciacum.”

Șiînadevărelnusetemea,darăfierbeacutoateacesteînel.ÎșiaduceaamintevorbeleluiLicădespreslăbiciunepentrumuiere,înțelegeagândulluișisetulburacândsegândeacăLicăcredec-arficuputințășicăAna,chiarea,înnesocotințaeicopilărească,îlîntăreșteînaceastăcredință.Dartocmaideaceeaelînsușinuvoiasăînțeleagănimic,șipesteojumătatedeceas,cândsevăzuiarsingurcuLică,elsearătămaideschislainimădecâtdeobicei.

Pinteaavuseobunăpresimțire.Lică-iaduseastădatăluiGhițăpatruhârtiimariși,punându-lepemasă,îigrăi:

—Înjumătate:câtție,atâtmie,darlaacestesăbagimaibinedeseamă,fiindcăausemne.

Ghițăprivicâtvatimplahârtiișilasemneleceacumîieraucunoscute.

—Teînțeleg,ziseelapoi;nuceridecâtcincizecilasută;ceilalțicincizecisăfieaimei,cabanidecheltuială.Eutesfătuiescînsăsă-țialegivreunaltompentrutreabaasta:nutetemitucăiaubaniiăștiașimăduccueilajudecătorie,casăspuncă-iamdelatine?Aifacebinesătetemișisă-midaipace.

—Dac-aiaveadegânds-ofaci,numi-aifispus-o,răspunseLică.Poatecătucrezic-aiputeas-ofaci;teștiuînsăunomdestuldecumintepentrucasăsimțice-arurmadeacolopentrutine,șiteștiuomcareținelabani.

Ghițăseștiașielînsușiomcareținelabani,dartocmaideaceeanuvoias-oafledelaalții.Elluăbaniișiîipuseînladă,apoiscoaseunteancdehârtiimaimicișideteluiLicăjumătateaceisecuvenea,

zicându-șimereu,pecândnumăra:

“Amsă-țiarăteuțiecătotnuținlabaniatâtdemultcumcrezitu.”Șiînadevăr,elnuașteptadecâtnoaptea,pentrucasăplecelaIneu.SearaînsăLicăiarseîntoarselaMoaracunorocși-iadusezecebucățidehârtie,casănu-ideatimpderăsuflare.

—Dacăn-aidestulmăruntlacasata,îiziseel,pleacămâinelaArad,casăschimbi.

—Așaîmiparecăam,îirăspunseGhiță,și-ideteaproapetoțibaniimărunțipecareîiavealadânsul.

ȘinumaicândseîntorceadelaIneu,GhițăsimțeacăLicăaredreptate.ElîidăduseluiPinteacelepatrusprezecebucățidehârtie,darnu-ispuseseunlucru:căjumătatedinbanisuntaisăi,ci,dimpotrivă,stăruisecajandarmulsă-ischimbebaniideplini,pentrucaLicăsănusimtănimic.Îifuseseînmaimulterândurivorbapebuze,însătotdeaunaîșizicea:“Adicădecefolosarfidac-armaiafla-oșiasta!?”Iaracum,cândseîntorcealaMoaracunoroc,îșipuneadegândcăi-ovaspuneîntr-altrând.

—Într-altrând?Da!însăîncurândelseîncredințăcănupoatesăi-ospună,șicucâtseîncredințadespreaceasta,cuatâtmaidinadinssefereadePintea.

Șiomulfoartelesneseîmpăcăcupăcatelesale.“Ei!cesă-mifac!?îșiziseGhițăînceledinurmă.Așam-alăsatDumnezeu!Cesă-mifacdacăeînminecevamaitaredecâtvoințamea!?Nicicocoșatulnueînsușivinovatcăarecocoașăînspinare:nimenimaimultdecâtdânsuln-ardorisăn-oaibă.”

Șifiindcăaveaunpăcatpecarenu-lputeastăpâni,elnicinu-șimaidădeasilințăsă-lstăpâneascășiselăsacutotulînvoiaîntâmplărilor.Apoielnicinumaieraomcinstit;lumeatotîlcredearău.Câteodată,cândîlapucafricadepedeapsăoriderăzbunarealuiLică,elîșipuneadegândcăaresăpleceșisăseducă,încâtsăisepiardăurma,însăeliarsedumereașiașteptacaLicăsăvinăiarcubanii.

Astfel,trecutoamnașiveniiarna,trecușiiarnașisosiprimăvara.Pinteasefăceadinceîncemainerăbdător,căciaflaseînceledinurmășipeoameniiîngropați;arândașulaveafierbințelidecâteoritrebuiasădeabanimărunțipentrubaniipecareîiagonisisecumultăosteneală;Ghițăînsănuaveaaltăvorbădecât:“Ți-ldaulegat,dartrebuiesăbagdeseamă,casănustrictoatătreaba”.Iarămaideparte

elrâdeaînpumnioritremuradefrică.

CăciadunasemulțibaniGhiță,atâtdemulți,încâtînfiecareziîșizicea:“Multastrânsarândașul!”,darprecumadunabanii,elscăpătamereuîngândulsău.

ÎnvremeaaceastaLicătrăiazilealbe.ElveneadespelaMoaracunoroc,șidecâteoriveneaeraveselșibunșiomcudaredemână.Șifiindcăeraveselșibunșidarnic,țiganiidelaIneuprinseserăslăbiciunededânsulșitreceaufoartedespelacârciumăcasăîntrebedacăn-avenitcumvaoridacănuaresăvinăîncurând,casă-șipetreacăcutovarășii.

Iarăcândeiîlgăseau,sepuneausă-icânte,șiatuncivenearândullaUța,femeieînaltă,smeadășisprintenălavorbă.

Licănujucadecâtfoartearareori,șiatuncimaialescuAna,cucopilulori,pentrucaglumasăfiedetotbună,cubătrâna.Îiplăceasăstea,săpriveascășisăasculte,fiindcăeradestuldeprivitșidestuldeauzit,fiindcăUțajucacumsejoacălacârciumășivorbeacumsevorbeștelabirt,fărămultemarafeturi,fărămultînconjur.IarăcândUțamergeapreadepartecuveselia,Licăîizicea:“Maiastâmpără-te,fă!preateobrăznicești”.Dareaatunci,parcătocmaiînciudalui,sefăceacuatâtmaidezmățată.

Bătrânadădeamiloasădinumerișiziceaașaînea:“Ei!cesă-ifaci!Așaalăsat-oDumnezeu!Păcatulei!”

Analaînceputsetulbura,înurmăseînscârbeașidezmățărileUțeiîipăreausarbede,șinumaitârziusedeprinsecuele,ba,cândUțaziceacâteunaneclătită,stăpânaeisimțeaunfeldemâncărimeșiprindeapoftasăzicăunașimaibună.AtunciLicărâdeadintoatăinimașinulipseaniciodatăazice:“Bată-tesătebată,dardemultn-amrâsașadecupoftă”.

IarGhițănurâdea;sefăceacănupricepegluma,șicândvedeapeLicăînvârtindu-sepelângăAnaoripeAnatrăgându-selaLică,elseduceapeiciîncolo,casănuvadănimic,fiindcă-ieragreusăvadăși-ldureainimacândsimțeacumAnascapătădinceînceîngândulsău.Darcâteodatăîipăreacăeaîșidăsilințăsă-lținăpeLicădepartedelasine,șiatuncielîșifăceamustrărișisimțeaînzecitticăloșialacarecăzuseelînsuși;deaceeaparcă-iveneasăsebucurecândiarovedeacăutându-lcuochiipeLicăorilegându-sedeel,căciacumeraudeopotrivă.

LaînceputulSăptămâniiLuminate,PinteatrecupelaMoaracunorocși-lluăiarpeGhițădescurt.

—Cesă-ifac!răspunseGhiță.Eomvicleanșinu-lpotprinde.Dac-așșticândarebaniilael,te-așvestioril-așprindefațăcucâțivadrumeți.Mătemînsăsănumădaudegol:șituștiică-mipunchiarcapulînprimejdie,fărăcasă-lstricpeel.Îțispundrept:îmivinesă-miiauboscârțeleșisăfugdeaici.

—Bine,bine!grăiPintea.DarDumnezeusătefereascăpetinesănutepunăpăcatulsămăînșelipemine!

Ghițănurăspunsenimic.Bătrânaîncădemultumblacugânduldeapotrivilucrurileastfel,casă-șipetreacăPaștilecutoțiiîmpreunălaunadintrefeteleeidinIneușitotdeaunaseîntristacândGhițăzicea:“Dacăsepoate”.NumaidecâtdupăplecarealuiPintea,Ghițăsedusedarlaeași-ispusecăsepoateșisă-ivesteascăprinvreundrumețpeceidinIneudespreaceasta,casăfacădinvremetoatepregătirile.

—Bine,gineredragă!grăibătrâna,cuprinsădeviebucurie.Dumnezeusătebinecuvântezepentruaceastăhotărâreata,căci,precumtupreabinevezi,eusuntbătrână,șicineștiedacănevamaifidatsăpetrecemozidesărbătoareîmpreună…

Eraînadevărmișcatăbătrâna;nu-șiaduceaamintesăfipetrecutvreodatăînviațaeisfintelesărbătorialtfeldecâtîmpreunăcuceimaideaproapeaisăi,afarădeanultrecut,cândPaștilecăzuserătocmaiîntimpulmutăriilorlaMoaracunorocșiparcănuerauPaști,parcă-ilipseadarulpentrutotanuldacămaipetreceașiacumcaînanultrecut.

MareerașibucuriaAnei,caredemultnu-șivăzuserudeleșiprietenelecucarefetise,marebucuriacopiilor,caretotdeaunaaveaudordeIneu,undecăpătaudaruridelamătușilelorșigăseaualțicopiicadânșii.

Anașibătrânasepuserălasfat,deoarececumânagoalănuputeausămeargă,șimaialesAnasimțeaîneaoputernicăporniredeasearătacănumaiesăracă,precumfuseseodinioară,șiparcăi-arfivenitpoftasărisipeascăacumdeodatătotcecâștigaseîntimpdeunan.

Pecândelestăteaudesfat,Ghițăseaflasingurînodaiadelângăbirtși-șinumărabanii,îinumărasingur,fărăzgomot,șiascuțindu-și

mereuurechea,pentrucasă-iascundăîndatăcearsimțicăseapropiecineva.

ÎnclipacândvăzusemânialuiPintea,elluasehotărâreadea-șitrimitenevastașicopiiidesărbătorilaIneușideaseduceastfel,neștiutdenimeni,săcauteundevaunlocascuns,undesă-ichemeînurmălasineșisă-șipetreacăzileleviețiipierdutînlumeșinesupăratdenimeni,deoareceLicănuputeasă-lvândă,iarPinteanuștianimic.Însăchiarlaceldintâipasfăcutpentrupunereaînlucrareahotărâriisaleelîncepusășovăiască.Îldureabucuriabătrâneișiparcănusesimțeadestuldetarecasăocurmeînziuahotărâtăpentruplecare,îldureacuatâtmaimultcucâtvedeaîneatotodatădurereazguduitoarepecareovorsimțicutoțiiînziuacândnu-lvormaigăsi.Apoi,dacăfugeadefricaluiPintea,numaipuținsetemeacă,fugind,Licăîivagăsiurma.Acum,însfârșit,cândîșivăzubaniiadunațiatâtdemulțilaunloc,îlcuprinsecuoputerenecovârșităgândul,venitcadinsenin,căLică,știindu-lcăarebanimulți,vaveniîntr-ozisă-iiadeladânsul,șidupăce-șipuseiarbaniiînladășistinselumina,elseopriîngrozitînmijloculodăiiîntunecate:vedeaparcă,departe,dincolodedealuldespreIneu,învaleatăcutășipustiicioasă,trăsurapărăsitălamargineadrumuluișicopilulomorâtșiaruncatpeiarbastropităcusânge.

Nu,nueradestulcăseduce;trebuiasăseducăașa,canimeni,șimaialesLică,sănu-ipoatădadeurmă.

IarAnanusimțeanimic;capuleieraplindecolaci,deouăroșii,deplăcinte,gânduleieradusînlumeacăreiadoreasăisearate.MarțisearatrecupelacârciumășiLicăSămădăul,căruiaGhițăîitrimisevorbăc-arfiavândsă-ispunăceva,dareanuștianicicândelavenit,nicicândaplecat.

Licănustătusemult.Ghițădorisenumaisă-lîntrebeîntainădacănuarecumvabanideschimbat,fiindcăaredegândsămeargăpestesărbători,neștiutdenimeni,laPesta,casăschimbeceareladânsul,maialesgalbenii,pecarenuîndrăzneasă-ideaaiciprinapropiere.AșacredeaelcăvaputeasăalungeoriceprepusdinmintealuiLică,pentrucanumaiîntr-untârziusă-ivinăgânduldeaștiriciîncotroaplecat.

—Am,răspunseLică.Nevastacândîțipleacă?

—Sâmbătădecuseară.

—Atuncitumăașteaptă,căviuneapărat,fiesâmbătăseara,fieduminicădimineața,și-țiaduc,îțiaducfeldefel.

Ghițăîncepusătremure.Acumnumaieravorbanumaisăfugă,cisă-lșifuretotodatăpeLică.

“Dac-ofac,săofacbaremdeplină!”îșiziseelamețitdeacestnougândșinumărândcuneastâmpărceasurilece-imairămâneau.

Sâmbătăpelaamiazăzi,însfârșit,cândtoateeraupuselacale,toategătitepentruziuadesărbătoare,elspusecănupoatesăplece,celpuținnuchiaracum,deodatăcuceilalți,fiindcăaresă-lașteptepeLică,delacareaprimitvorbă.

—Atuncinicieunumăduc,grăiAna,pentrucareaceastănouăhotărârealuiGhițăveneacauntrăsnetcăzutdinsenin.

—Aiînnebunit?ziseel.Le-ațitrimisvorbăcăveniți,ațifăcutdinparteavoastrătoatepregătirileșiacumnumergeți?Duceți-văvoișivăpetrecețisărbătorile,cașicândeunicinuașfi;cuatâtmaibinearesăvăparădacăvoivenimaitârziu.

—Eunupotsă-mipetrecPaștilefărătine,grăinevasta.Tegândeștecearzicelumeacândte-așlăsasinguraici.

—Ei!vorbedegeaba!Vreausăteduci!

—Deceterăsteștilamine?ziseAnamâhnită.Ghiță!spune-mi,ceaitu?Decenu-mivorbeștipefață?

Ghițăseplimbăcâtvatimpprincasă,apoiseoprilafereastrășipriviafară.

—Îmistaiîncale,ziseelînceledinurmă.Anasimțiîneapornireadeaplecafărădeîntârziere,pentrucasănusemaiîntoarcăniciodată;îipăreacănumaipoatetrăicuomulcarei-agrăitodatăacestecuvinte;eraînsăînsufletuleișicevamaitaredecâtaceastăpornire.

—Tocmaideaceeavoiescsărămân,răspunseea,șiamsărămân,pentrucănumălasăinimasăplec.Grozavte-aischimbattudecâtăvavreme:abiamaiținmintedecândnum-aiatinscumânașinumi-aizisovorbăbună;darsănucrezicăașamăveialungadelatine.Ținlatine,Ghiță,strigăeaîndărătnicită,țincutoatăinima,șicucâtteveifacemaiaspru,cuatâtmaidinadinsamsățin,șiți-ospunaceastatocmaifiindcătevădcănuvreis-oauzi.

ȘiînadevărGhițănusetemeadenimicmaimultdecâtdeniștecuvintecaaceste,șiacum,cândleauzi,elsesimțicașicândarficuprinsdeunpăienjenișpecarenuseîndurasă-lrupă.

—Grozavți-edemine!ziseel.Spunedrept;vorbește-miînfață:vreisărămâi,pentrucăștiicăaresăfieșiLicăaici.

—Eștiunnetrebnicșigrozavtrebuiesătefiticăloșittuîntinepentrucasă-mispuiceeacenucrezinicituînsuți,ziseeașisedepărtăfărăzgomot.Apoi,dinprag,eaîimaiaruncăvorbele:Tueștiacelacaresepleacăînaintealuicaoslugă,iarnueu,Ghiță!SănefereascăpenoiDumnezeusănuaitucumvacevapesufletultău,căatuncitoatăviațanoastrăemaireadecâtorobie!

Ghițăolăsăsăseducă,bachiarsebucuracăeaseduce,fiindcănu-imaiveneasăcreadăcăacumeavarămâneașiniciodatăhotărârealuideaplecanufusesemaitarecaacum.Înadevăr,viațaeinueradecâtorobie,orobiedecarenumaiputeascăpadecâtașa,dacăseduceauînlume.Eaputeaîncăsăfiefericită;elînsuși,niciodată.

DarGhițăseînșela.Bătrânaplecădecusearăsingurăcucopiii,singurășimâhnităpânăînadânculinimii.Eaîșisărutăladespărțirecopila,osărutăodată,dedouă,osărutădemaimulteori,cașicânds-ardespărțipevecidedânsa,cașicândacumoarmăritașinumaiacumarsimțicăeatrebuiesăîmpartăbucuriișiamaruricusoțulei.

Darinimaîieragreașitrebuiasăși-oușureze.

—Euvorbescarareori,ziseea,deșitotdeaunaspuncammulte.Așa-miestefirea.N-amînsăobiceiuldeamăamestecaîntrebilealtora.Voisuntețicopiiimei;n-amstăruitînsăniciodatăsăfacețialtfeldecâtașacumvătrageinima.AcumînsămădoareinimacândvădcăpentruLicăvoipărăsițineamurilevoastredesfintelesărbătorișinuvămirațidacădorescsăascultațiodatășidemine;nuvălăsațipreadepartecuoamenicaLică.Ebinesă-icrezipeoamenibuni,fiindcăașatebucurimaimultdedânșii;Licăeînsăomrăudinfire.Nuv-amspus-opânăacum,fiindcăn-aveampentruce;acumvăzicsă-lținețimaidepartedevoi.

Bătrânagrăișiseduse,iarGhițășiAnarămaserăcuMarțișicuUțalaMoaracunoroc,care,caniciodatămainainte,parcăstăteapustieșiîntunecatăînurmabătrânei.

—Ei!cesă-mifaci!?grăiGhiță,cândîșivăzuzădărnicitastfel

planul.Sevedecăacestaenoroculmeu,șidac-arfinenorocireamea;cinepoatesăscapedesoartace-iestescrisă!?Poatecăemaibineașa.

Atâtsesimțeadeticăloșitșideslabînelînsuși,încâtnumaiputeasă-șideaseamacepoateșicenupoatesăfacă,șiașa,încetulcuîncetul,selăsaînvoiaîntâmplăriișiașteptacuoleneșănepăsaresosirealuiLică.

Sosindduminică,înziuadePaști,pelaprânzulcelmic,dimpreunăcuRăuțșicuPăun,unalttovarășallor,toțitreicălări,laMoaracunoroc,Licăsesimțicamscosdinsăritecândnu-lgăsipeGhițăsingur,precumfusesevorba.Elînsănugrăinimic,șiaruncănumaiotraistăcuscule,pecareoadusesecusine,într-uncolțalcasei.

—N-ampututsămădesfacdedânsa!grăiGhiță.

—N-aiputut!?Trebuiesătedesfaci,îirăspunseLicăaspru.Vasăzică,euumbluașadupăpoftainimiitale.Amadusbani,aurșiargintărie,șinupotsăleportcumine.Fă-irândsăplece.

—Cumsă-ifac?

—Ce-mipasămie!?Fă-irândșiatât!Cum?asta-itreabata.Ghițăvedeaparcăiartrăsurapărăsitălamargineadrumului,cucopilulmortlângădânsa.

—SătefereascăDumnezeudeoameniicareauslăbiciunedevreomuiere!urmăLicăaprins.

—Slăbiciunenuam,grăicârciumarul.

—Nuai!ziseiarsămădăul.Bine!Înțelegitucălucrulăstatrebuiesăajungăodatălauncapăt.Lasă,că-ipuneucapătul!Binec-arămasaici.Amastăziogrozavămâncărimeînmine,adauseapoiașapentrudânsul,șiîmpinsecupiciorultraistaîndosuluneilăziceseaflaînapropiere.

Dupăacesteelieșiprinbirt,pișcădepulpăpeUța,carestătearezematădeușchior,încâteațipă,șisedusemaidepartelaAna,carestăteaînainteacerdacului,pusăpegânduriasupracelorcesevorfipetrecândîncasă.

—Facrămășag,ziseel,căpestejumătatedeceassuntaicișițiganii.Auunmirosmaibundecâtcopoiul.Apoisănefacemozicum

n-amaifostniciunadinceledepânăacum.Amaziunchefdincelemari,șitrebuiesăștiicăeusuntnesățioscândmăapucăcheful.

—Șieusuntlachef,răspunseAnacamînsilă.Licăseapropiemaitarededânsași-iziselaureche,așacadinglumă:

—ÎifaceurândluiGhițăsăpleceșisănelasesinguri.Ana-șioprirăsuflarea.Eraoglumăaceasta;însă,chiarcaglumă,erapreaîndrăzneațăși-oatingeatocmaiacoloundeeramaisimțitoare.

—Numaidacă-lpoți,îiziseea,darcucapulridicatșiprivindu-lpesteumăr,cașicândarvoisămaiadauge:“Tarete-nșelidacăcrezicăbărbatulmeuțineatâtdepuținlamine”.

—Uitecumsesupără,ziseelacumzâmbind.Așa-icăte-amatinslainimă!?Ei,apoidacăn-așștieucâtdemultîșiținelanevastă,demulti-așfifurat-o.

Șiastaeraoglumă,însăunacareîimaiplăceaAnei.Licăavusedreptate.Nutrecumult,șițiganiisosirășipecândlaIneuoameniiintrauînbiserică,laMoaracunorocseîncepuveseliadestrăbălatășifărăfrâu.

AnanuvoiasăjoacetocmaipetimpulsfinteiliturghiișierajignităvăzândpeUțaacumchiarmainerușinatădecâttotdeauna;darLică,neastâmpăratafarădinseamăn,ostrânseînbrațeșioluăcusilalajoc.EaîșiațintiochiilaGhiță;acestaînsă,înlocdeasearătasupărat,scoasepeUțadinmâinileluiRăuțșiîncepusă-șipetreacășiel,dacăsă-șipetreacă,precumpetreceomul,cândsepuneînciudaaltuia.Apoidesfrâulareșielfarmecelelui,șiAnaîncetulcuîncetulseobicinuiseșiprinseseotainicăpoftădeel.

Pentrucapetrecereasăfiemaicuhaz,Licăscoasepestecâtvatimpdinșerparulsăuplincubanipatruhârtii,scuipăpeeleșilipidefrunteafiecăruiadintrețiganicâteuna.

—Acumcântațipânăcenuseruptoatecoardele!strigăelapoi,șiiaroapucăpeAna,caredinadinsselăsaînvoialuișisefăceacuatâtmaineastâmpăratăcucâtGhițăsearătamainepăsător.

IarGhițăfierbeaînelșinusestăpâneadecâtcugândulcăevaișiamardebărbatulcaretrebuiesă-șipăzeascănevasta,șieravesel,casăaratecăelnueasemeneabărbat.

Eradaroveselie,încâtcasaparcăerasăzboarecudânșiiînaer,LicăojucapeAnadeabiaîimaiatingeaupicioarelepământul;Ghiță

șiRăuțluaserăpeUțalamijloc;PăunșiMarțibăteauînpalmeșichiuiauînruptulcapului;țiganiitrăgeaudintoateputerilecuarcușul,zâmbindcumulțumireșiprivinddincândîncândcuochiigaleșilahârtiileceleeraulipitedefrunte,iarcâiniiluiGhițăzăceaucucapulpelabeînpragulbirtuluișipriveaubuiguițilacelecesepetreceau.

Obosit,însfârșit,dejoc,Licăselăsăpelaiță,oluăpeAnapegenunchișiîncepu,așaînglumă,săosăruteșisăostrângălapiept.

Ghițănusemaiputustăpâniși,făcându-secănuvedenimic,ieșisăsemairăcoreascăsubcerdac.

—Aculasă-mă,grăiAnaînecată,căîncepeGhițăsăsesupere.

—Apoinuvezitucănicieunuvreaualta?răspunseLică.Să-lnecăjimnițel.MăiGhiță!strigăapoi,așaecămi-olașimieacuodată,deziuadePaști?

—Făcueacevrei!răspunseGhițăînglumă;darîndosulglumeisesimțeamânialuioarbășinesățioasă.

AnasedesfăcudinbrațeleluiLică,șicâtvatimpveseliapieridinmijlocullor,deșiîndeosebiAnanumaiacueraînvoiebunășiarfivoitsă-șipetreacădintoatăinima.

IarGhițăplănuiaînelcumsăpleceacumlaIneu,fărăcasădealoclapresupuneri,cumsăplece,cumsă-laflepePinteașicumsăseîntoarcăpenesimțitecuelcasăi-ldeaprinspeLică.Erapelaunceasdupă-amiazăzicândLicăîlapucălaoparteșiîizise:

—Noine-amînțeles:tuplecipeiciîncoloșimălașipemineaicicudânsa.N-ainevoiesă-ispuinimic:teducicasăsepomeneascădeodatăsingurăcumineșiatât.Amsăleziccelorlalțicăte-aipussădormiînpodulgrajdului,pentrucanimeniafarădenoisănumaisimtănimic.

Ghițăseașteptaselaaceasta;acumînsă,cândnumaieratimpdeasechibzui,elrămaseîncremenit.

—Aresă-țifiegreuacuodată,urmăLică;deaiciînainteeștilecuitpevecie.Tuvezicăeamisedămiedebunăvoie:așasuntmuierile.

OchiiluiGhițăseîmpăienjeniră.ÎndouăceasuriputeasămeargăcălareșipecăiascunselaIneușiînaltedouăceasuri,pecândseîntunecă,săseîntoarcădimpreunăcuPintealaMoaracunoroc.

“AșavreaDumnezeu!îșiziseel;așami-afostrânduit.”Șicândșileziceaaceste,sesimțeaașadetare,încâtcutoatecelecevăzuse,nucredeacăecuputințăcaAna,Analui,săsedeavieînmâinileunuiomcaLică.“Șidacăsedă,atunciemaibineașa,adăugăel:săsehotărascăodată;săștiucumstau,căciviațameatotepierdutădacănureușescacum.”

—Bine,îizisedarluiLică.Șicândsămăîntorc?

—Mâinedimineață.

—Darunlucru,adauseGhiță,făcefaci,însănumăfacederușinealumii:cautăcaceilalțisănusimtănimic.

—Astadesineseînțelege;altfelnicieanum-arlăsasămăapropiidedânsa,grăiLică,șisedepărtă.

Ghițărămasecâtvatimpprivindînurmalui,apoiseîntoarsespregrajd,cuavântulomuluicare,purtatșiorbitdeunsingurgând,îșipuneviațaînjoccasăaratecănusetemecăovapierde.

Pecândelîșigăteacalulîngrajd,Lică-lpunealacalepeRăuț.

—Carevasăzică,grăiRăuț,înceledinurmă,cândseînserează,noiîilăsămpedânșiiacolo,neîntoarcem,stămascunșișinuieșimdecâtlasemnuldatdetine.

—Huhurez!răspunseLică,șiiarsepusepeveselie.Pestepuțin,RăuțîntrebăcinevoieștesăviecudânsullaȘicula.

—PunemcaiilacăruțaluiGhiță,ziseel,încărcămțiganiișimer-gemlanuntă.Uță!hait’!șitucunoi!OdatăsuntPaștipean!ÎlluămșipeMarți.

—M-așduceșieu,grăiLică,darnumălasăinima;apoiartrebuisăfiudemultlaFundurenișinupotsămaipierdvremeapeaicioripelaȘicula.

—Marți!ziseUțazâmbindprinascuns.Elcineștiepeundeofiacum.OfisărindgardurileprinFundureni,peladrăguțaluidepereche:dareumăduc,dacămăluați.AtâtdoreașiAna:sărămânăsingurăcuGhiță.

Într-untârziu,însă,eabăgădeseamăcăGhiță,carenufusesedefațălaplecareacelorlalți,nusemaiîntoarceșiîncepuasenedumeri.

—Ghițădoarmepreamult,ziseearidicându-se.

—S-adusșiel,grăiLicăașezat.

—Cine?

—Ghiță.N-amziscă-ifacrândsăplece?Anaseîntoarsecuobrajiiaprinșidelaelșiieșiafarăcasă-lcautepeGhiță;dareaîlvăzudepartepevaleînsuscălărindspreFundureni,rămasecâtvatimprăcităîntottrupul,apoiseîntoarse.

—Așa-i,ziseeazâmbind,s-adus.Cuatâtmaibine!Licăseridicășifăcucașicândarfivoindsăpleceșiel.

—Cevrei?întrebăea.

—Nuspuneamcătrebuiesăplec?

—Sănuumblămcuvorbedeșerte,îiziseea.Acurămâi.Tueștiom,Lică,iarăGhițănuedecâtomuiereîmbrăcatăînhainebărbătești,bachiarmairăudecâtașa.

Grăindaceste,ea-șiastâmpărăobrajiicupalmele,îșiridicăcuvârfuldegetelorpăruldepefrunte,apoigrăi,privindcaieșitădinfireîmprejur:

—Răuaifăcutcăi-aitrimispeceilalțideaici.Așvreasăvădoameniîmprejurulmeu,oamenimulți,să-mipetrec,încâtsățiseridiceperiiînvârfulcapului,pânăcenucadistovitălapământ.Daracumebineașa:tutrebuiesă-mifăgăduieștiînsăunlucru.

Licăpriveacumulțumirelaobrajiieiaprinși,laochiieiplinidevăpaiesălbatică,labuzeleeidesfăcutecașicaisarăscoaptășilatrupuleiînalt,mlădiosșifraged.Sesimțeastăpânitdedânsașiparcăvoiadinadinssăselaseînstăpânireaei.

—Oricarearfiacela,ți-lfac,ziseel,întinzândmâna,cas-oapuce.

XVEraînamurgulserii.Pestezifusesecaldcaînzileledevară,și

acum,pelaasfințitulsoarelui,sesimțeaunfeldegreutateînaer;deodatăsefăcureceșiîncepusăbatăvântulșisăaducăniștenouridelarăsărit,să-iîntindăladreaptașilastângașisă-imânemereuînaintespreapus.

Dedeparte,cadinfundulpământului,seauzeadincândîncândcâteuntunetmolcomșiiarsepierdea-ntăcereaamurgului.

Licăședealamasă,cupaharulînainteasa,devorbăcuAna,darneastâmpăratșitrăgândmereucuurechealacâiniicelătrauîndepărtarecașicânds-arapropiacineva,omnecunoscut,cucarecâiniinusuntdeprinși.

Șerparulplindegalbeni,pecareîldeschisesecâtvatimpdupăplecarealuiGhiță,eraaruncatjoslapicioarelepatului.

—Așacrezituacum,grăiAna,careședeaîncealaltăparteamesei,fațăînfațăcuel.

—Asemenealucrurinusecred,răspunseelcamnecăjit;elesesimt.Ziceamcădac-așvoisăplec,mi-arfigreusămădespartdetine.Maimultădovadănu-țitrebuiedecâtcăți-ospun,fiindcăoamenidefelulmeu,maialeslaaniimei,nupreaspunasemenealucruri.Dar,adauseel,lumeamăsocoteșteomrăulafirepentrucăștiusămăstăpânescîntoateîmprejurările;niciacun-osă-mipierdeusărita.

Grăindaceste,elprivicuciudăladânsa,apoiseridică.Anaseridicășiea.

—Ce-i?întrebăeasperiată.Ceaidegând?

—Eumăduc,răspunseel,șiscoasetraistacusculedindosullăzii.

—Nupoțisăteducișisămălașipeminesingurășiașacumsunt.

—Trebuiesămăducșinuvreausărămân,ziseelpunându-șipălăriaîncap.

Anaîșioprirăsuflarea;îieracașicândnuelarpleca,cieaînsășiarfidatăcurușineafarădincasă,înmijloculdrumului,undetoțitrecătoriiîșiîntorcfațadeladânsa.

Cândîlvăzudarcăpleacă,eaîșiînfipseamândouămâinileînbrațulluiși-iziseculinișteaîncordării:

—Dacăteducișiteduci,ia-mășipemine:nuvreausă-lmaivăd;nupotsămaidaufațăcuel!

—Ei!cesăfaceucutine!?îirăspunseel,și-odete,așacamcusilă,cucotullaoparte.

Anaseretraseșirămasecuochiilapământșineclintităînmijloculcasei,apoi,într-untârziu,îșiridicăochiilael,cașicândarvoisă-izică:cemaistai?ziceaicăteduci!?

Înalt,cumustațalungă,albăcavarullafațanetedrasă,cutraistaplinădesculeprețioaseînmânășicupălăriarotundăpestepletelerăsucite,Licăstăteaînfiptînpământînainteaei.

—Șiparcăvădcuochiicumaisăteîmpacicuelșisă-țiverșitoatămâniaadunatăînsufletultăuasupramea,ziseel,apoiseîntoarseîncălcâișisedepărtăcupasiuteșimărunt.

PestepuțineltreceacălarepemurgulsăufugărețladealspreFundureni,mânându-șicalulsăuîntinscașicânds-arștigonitdemoarte.

Ploaiaîncepusăcadăînstropimari,tuneteleîncepurăsărăsunede-alungulvăiicuniștezguduiriputerniceșitotmaiputernice;fulgerelesfâșiaumaiînlung,pe-ntrecuteșitotmaipe-ntrecutenoapteacăzutăînpripă;iarLicăgoneacufrâulslobodșiplecatspregâtulcalului,încâttreceacablestemulpământuluiprintreșiroaieîndesate,printretuneteșifulgere.

Pecândsosiînpreajmasatului,udpânălapieleșiobositșiamețitdebăutură,depetrecereafărădefrâușideneastâmpărulsufletuluisău,eltremuraîntottrupulșiabiasemaițineaînscări.

Șitotuși,parcă-iveneasă-șischimbecaleașisăseîntoarcăiarlaMoaracunoroc.

“Defemeiem-amferittotdeauna,șiacum,labătrânețe,totn-amscăpatdeea!”ziseel,apoioluăladreapta,pelângăsat,casăiasălapădureșisă-șicauteunadăpost;dar,sosindîndreptulbisericiicestăteasingurășipărăsitălacâtevaîmpușcăturideasuprasatului,elîșiopricalulșiprivicuveseliagânduluibunlaușaceamare.

Fărădeasemaigândi,săridinscări,apucăușabisericiicu

amân-douămâinileșiseizbiînea,casă-irupăzăvorul,săoscoatădințâțâni,însfârșit,săospargă.

Ușasezgâlțâi,încâtrăsunătoatăbisericagoală,dareanuîngăduicuuna,cudouă,șitrecutimplamijlocpânăcesămădăulizbutisăintre.

Acumeralaadăpost.Ploaiasevărsașiroaieșisebăteadeacoperământulbisericii;ferestrelemarizângăneaumereusubzguduituratrăsnetelor;fulgereleluminauîntrunachipurilesfinților,cepriveauțintăcuochiilornemișcațilaomulabătutdincale,carevenisesătulburelinișteasfântuluilocaș.

Licănuvedeașinicinuauzeanimic.Eltrecu,ducându-șicaluldecăpăstru,sprealtar,îșilegăcaluldestranadeladreapta,apoiintrăsă-șicauteînaltarceva,ohainăpreoțească,vreunstihar,însfârșit,oacoperitoare,pecares-oiapestesine,șialta,pecares-oaruncepecal,căcibietuldobitoctremuradefrig.

Elașteptaunfulger,casăpoatăvedeaceledeprimprejurulsău.Erauniștețoalepeuncuierladreapta,eraacoperitoareadepealtarșierauperdelelemaridelaușadinmijlocaaltarului.

Eltrase,înaintedetoate,acoperitoareadepealtarșisedusedeoaruncăasupracaluluiplindespume.

Acumsesimțeamaitihnitși,întorcându-seiarsprealtar,casărupăperdeauadelaușă,elîncepusăsimtămirosultămâieișialfăcliilordecearăcearseserăpestezișiparcă-iveneagreudeceeacevoiasăfacă.Gândurile,careîlpărăsiserădinclipaintrăriisaleînbiserică,iarseivirăunulcâteunulînmintealui.VedeapeAna,peGhițășipePintea,peoameniidinsat,vedea,oarecumașa,cumvezimainaintedeadormi,unapestealta,olumeîntreagă,șidecâteoricalulîșibăteacopiteleînpardosealadepiatră,îltreceauntremurdeîngrijare,căcimultefăcuseînviațasa,darcelesfinteîncănuleatinsese.

Elapucăperdeauadeuncolțșiosmucicuoopintireîndărătnică,cas-otragălasine.

Perdeauaeraînsăgroasășicăptușităcumătaseșinuîngădui.Elosmucicuîndoităputere.Perdeauaîncepuasedestrămacuunfoșnetascuțitșipătrunzător,șiacestsuneteraașadetare,deasprușidesfâșietor,încâtîlrăzbăteacaunjunghiprincreieripânăînmăduvaoaselorși-lfăcusăscapedinmânăperdeauapejumătateruptășisă

rămâiecuprinsdefiorișiîmpietritlaușaaltarului.

Înspăimântat,elsingurnuștiadece,făcuunpasînapoișiprivitrăgându-șicapulîntreumeri,împrejurulsău.

Nueranimeniaici,niciosuflareomenească,niciunochisă-lvadă,niciunglascaresă-ldeapefață,niciomintecaresătreacăpestealui,nimenișinimicdecâttăcerea,mirosuldetămâieșidefăclii,sfințiidepeperețișibătaiadincândîncândacopitelordecalînpiatradepardoseală.Eraînsăungândcareaicitrebuiasă-ivinăoricăruiom:căesteoputeretainicăcelucreazăprinoamenișilelumineazămințile,cătoatevindelaaceastăputere,pecarenimicnuocovârșește,pentrucăeapuneșirulîntâmplărilorprincaretreceomul.Dumnezeueraacelacare-lscăpasedeatâteaprimejdii,Dumnezeuîiluminaminteașiîntunecapeacelorlalți;cuDumnezeun-arfivoitsăsestrice.

Darnu!elvoiasăaibăperdeaua;voiasăotaiecucuțitul,casănuîimaifoșneascăînurechi.Însăcuțitulrămăseseînșerpar.

—Șerparulmeu!țipăeltareșisfâșietor,încâtcalulsărisperioslaoparte.Șerparulmeu!strigăiar,șiîncepusăsepipăiemereulatrup,cașicândi-arfiarzândcămașapeel,săsedeapascupasînapoipânăcenuieșidinaltarspremijloculbisericii.

Îierafrică,încâtîiveneasăsearuncepecalșisămeargășisăfugămereupânăcenuvascăpadeel;însăDumnezeuepretutindenea,fiindcăpretutindenea,întotloculșiîntoatetimpurilesoartaomuluiatârnădeîntâmplăriacărortainicălegăturăelcumintealuimărginitănupoatesăocuprindă.Afarătuna,șielsecutremuralafiecaretrăsnet;afarăfulgera,șifiecarefulgerîitreceacaunfiorprininimă;icoanelesfințilorîlpriveau,șielstăteaîmpietritsubele,căcioriundes-arfidus,eltotacolorămânea;elîșipusemâinileîncap,îșirupseînurmăbăierilecămășii;îiveneasă-șiscoatăinimadinpiept,îiveneasăserepeadăcucapulînzid,casărămâiesfărâmatlatreptelealtarului.

Darelnuputeasămoară;denimicnu-ieramaifricădecâtdemoarte;arfivoitsătrăiascămultșilung,câtținealumea,casăscapedeviațacealaltă,șiohotărâreasprăîicuprinsemintea.

—Unulcâteunul,strigăelridicându-șimânadreaptăînsus,unuldupăaltul,omcuom,toțitrebuiesămoară,toțicaremăpotvinde,viațăcuviațătrebuiesăsestingă,căcidacănu-iomoreupeei,mă

duceipeminelamoarte!

Grăindaceste,elserepezipecal,ieșicălarepeușaceaspartă,seîntoarsesprepădure,deteunocol,intrădinaltăparteînsat,trecude-alungululițeipânălacasapreotuluișibătulaportiță.

Eracampelanouăceasuri,șipopaședeaîncălamasă,cândauzibătaiaînportițășiieși.

—Sămăierți,părinte,îiziseel,darviucugrabă.Astăzi,chiarînziuadePaști,mi-apieritopartedintr-oturmă.

—Mulțioamenirăisuntpefațapământului…răspunsepreotulcuprinsdemâhniresufletească.

—Șiterog,urmăLicăfărăsămaiținăseamadevorbelepreotului;n-aivăzutcumvapeRăuțtrecândpeaici?

—Nu!

—Atuncimănâncceva,apoimaidauoraităprinpădure,șiîncămâinedecuzorisuntlaIneu,undecredcăvafiplecatșiel.Iarădacăs-arîntâmplasămăînșelșisămaivinăpeaici,să-ispuicasămăcautelaIneu.Norocbun!șisămăierți,părinte.

Grăindaceste,elplecă,deteoraităsprepădure,apoiieșiîndrumșislobozicalullavale,spreMoaracunoroc.

XVIMainaintedeapleca,GhițăîlcăutasepeMarți,casă-ideade

lucru,însănul-apututgăsiînpripășinuaveadestulărăbdarecasă-lcautemaicudinadins.Elsedepărtădarîngrabă,caomulcarenuaretimpdepierdut.

Înurmă,câtvatimpdupăceplecase,privindînurmasa,elvăzucăruțaîndrumuldețară,darnuputeasă-itreacăpringândcăînaceacăruțăsuntoameniipecareîilăsaselacârciumă,fiindcăaceștiaveniserăcălare.

Cutoateaceste,elîncepuasenedumeri.Sosind,însfârșit,aproapedeIneu,elîlgăsipeMarțiîndrum.Ungurulplecasesă-lvesteascăpePinteadesprecelecesepetreclaMoaracunoroc.

Ghițărămasecâtvatimpbuiguit,calipsitdesimțiri.“Darcesăfac,îșiziseelînceledinurmă,dacăDumnezeunumi-adatgândulcelbunînceasulpotrivit?Dacăerăucefac,nuputeamsăfacaltfel.”

ȘideaiciînainteelsimțeacăAnaepierdutășinusemaigândeadecâtlarăzbunarealui.

Însăniciodatănădejdeanupierecudesăvârșiredinsufletulomului,șiașa,eltotîșimaizicea:“Șidacătotușis-arîntâmplasămăîntorclatimp…”Deaceeaelgrăbi.

ElsosiseîncădinvremecuMarți,cuPinteașicualțidoijandarmiînpreajmaMoriicunoroc,dartemându-secanucumvaLicăsăîizăreascășisăfugădelacârciumă,eidescălecarăînculmeadealuluișisehotărârăsăaștepteîntunecimea,casăsepoatăapropiapenesimțite.

Ghiță,galbenlafață,cașicândi-arfisecattotsângeledinvine,stăteaîntinspepământ,culcatpebrânci,privindțintășicuochiiînsetațiînvale.

—Tareomeștitu,Ghiță,grăiPinteapegânduri.ȘieuîlurăscpeLică;darn-așfipututsă-miarunconevastăcaatadreptmomealăîncursacucarevreausă-lprind.

—Nevasta,răspunseGhiță,mi-ampierdut-oeudemult.N-arfitrebuitsăiaueupeUțalacasamea,căcinumaiUțaastricat-o,adauseapoiîntr-untârziu,așapentrudânsul,șiiartăcușiașteptacuîncordarecădereaîntunecimiiapropiate.

Deodatăelsăricaieșitdinfireînpicioare.

—Ne-auzăpsit!strigăel.Iată-lcălare.Pleacă!Afostsingur,singurcudânsa!Sărițipecai!Dupăel!SfinteDoamne,câiniipecarei-ampuslacasameacasămăapărdeel,câiniimeimăvândși-lscapădinmânamea!

Cândrosticeledinurmăcuvinte,eiseaflautoțipatrucălare,pornițide-acurmezișulpestecoastedreptînurmaluiLică.DareiînaintaumaianevoielavaledecâtLicăladeal,caiilornuseputeaumăsuracumurgulluiLică,șiașadepărtareacreșteamereuîntreurmăritșiurmăritori.

Ajunșiînpreajmasatului,eiîlpierdurădinvedereșiseoprirăzăpăciți.

—Dațivoiladreapta,grăiPintea,cănoidămlastânga;ocolimsatulșiapoineîntoarcemcasăvedemdacănucumvas-aopritaici,fiindcăpevremeaastaundedracusăseducă!…

—Ei!cemaivorbă!L-amscăpat,șisocotealăcurată,răspunseGhițărâzând.Voimergețimaideparte;eumăîntorcacasăsă-miîncheisocotealacudânsa.

Grăindaceste,elsmucifrâulcaluluișiseîntoarselavale,dreptspreMoaracunoroc.

Ana,carepetrecusetottimpulacestaplângând,seridicășiîșișterselacrimiledinfațăcândauzicopitelecaluluibătându-sedepietrișuldedinainteacârciumii,apoiinimaîncepusă-ibatătare.

Darmaitrecumulttimplamijlocpânăceelintră.Descălecând,elsocoticătrebuiesă-ideacaluluifân,apoicătrebuiesă-lșteargădesudorișisă-lacoperecuocergă,iardupăcelefăcutoateaceste,elrămasecâtvatimpînușagrajdului,îșideteseamadesprecelecevoiasăfacă,apoiîșiluăpălăriadincap,îșifăcudetreioricruceșiplecăsprecârciumă.

Intrând,elînchiseușaînurmasa,oîncuieșiaruncăcheiaîntr-uncolț.

Anasecutremurăîntottrupul,apoiseîndreptă,sedeteunpasînapoișigrăiînecată:

—Nuvreausămor,Ghiță!Nuvreausămor!urmăeatare,șisearuncăîngenunchilapicioarelelui.Făcevreicumine,darnumă

omorî.

Ghițăîșidetetrupulînapoi,seplecă,îiapucăcuamândouămâinilecapulșiprividusînfațaei.

—Nu-țifiefrică,îiziseelînduioșat;tuștiică-mieștidragăcaluminaochilor!N-amsătechinuiesc:amsăteomorcummi-așomorîcopilulmeucândartrebuisă-lscapdechinurilecălăului,casă-țidaisufletulpenesimțite.

—Dardecesămăomori?ziseeaagățându-sedebrațelelui.Ce-ampăcătuiteu?

—Nuștiu!răspunseel.Simtnumaicămis-apuscevade-acurmezișaîncapșicănumaipottrăi,iarăpetinenupotsătelasvieînurmamea.Acu,urmăelpestepuțin,acuvădc-amfăcutrău,șidacăn-așvedeadinfațatacăeute-amaruncatcaunticălosînbrațeleluipentrucasă-miastâmpărseteaderăzbunare.Dacămaiadineoarăl-așfigăsitaici,poatecănute-așfiucis.

Anaseridicășiprivicatrezitădinsomnlael.

—Undeaiplecattu?întrebăea.

—M-amduscasă-laducpePintea,pentrucasă-lprindemaicipeLicăcușerparulplindegalbeniiluațidelaarândașul.Eleomuldelacareamprimithârtiilepecaregăsiseșituatuncinoapteasemnele.

—Ghiță!Ghiță!decenumi-aispus-otumieastalavreme!?ziseeaînăbușitădeplâns,și-lcuprinsecuamândouăbrațele.

Afarăseauzițipătulunuihuhurez,apoiiarsefăculiniște.Ghițăîncepușielsăplângă,ostrânselasânșiîisărutăfruntea.

—PentrucăDumnezeunumi-adatgândulbunlavremepotrivită,ziseel,șideodatăseîntoarsespreușă.

Afarăseauzeaupași,șipestepuțincinevaîncercăsădeschidăușa.

—Pinteacujandarmii!șoptibărbatulscoțându-șicuțituldintureac.Ano!fă-țicruce!fă-țicruce,cănumaiavemvreme.

—Săriți,cămăomoară!săriți,măioameni!strigănevastaluptându-secuel,săriți,săriți!

CândușacăzusfărâmatădințâțânișiRăuțseivicuLicăînea,Anaeraîntinsălapământșicupieptulplindesângecald,iarăGhițăo

țineasubgenunchișiapăsacuțitultotmaiadâncspreinimaei.

—Dăfoc!ziseLică,șiRăuțîșidescărcăpistolulînceafaluiGhiță,carecăzuînapoifărăsămaipoatăaflacinel-aîmpușcat.

Nemaisimțindgreutateagenunchilorlui,Anaseopintisăseridice.

—Tuești,Lică,tu?gemueacuochiițintițilael.Vinoșimăridică.

CândLicăseplecăasupraei,eațipădezmierdată,îimușcămânașiîșiînfipsegheareleînobrajiilui,apoicăzumoartălângăsoțulei.

Licăseridicăiuteșiîncepusă-șișteargăsângeledepeobrajiizgâriați,să-lșteargăfărădeastâmpăr,cașicândmânaeiarfiotrăvită,apoiîșiluășerparuldelapiciorulpatuluișiîlîncinse.

—Voicăutațicătrebuiesăgăsițibanimulțiîncasă,lezisedupăaceste,șicândsocotițicăeumăapropiideFundurenidațifocpentrucasăpotprivicârciumaarzând,delaFundureni,dimpreunăcusătenii.Tu,Răuț,viipecealaltăcalelaIneu,iartu,Păune,teîntorcilaȘicula.

Toateacesteelleziseiute,cașicândi-arfifostgroazăsămaisteasubacestacoperământșiștergându-șimereucumânecalafață,iardupăceîșideteastfelporuncile,sedepărtăspreșirulderăchite,unde-șilăsasecalul.

MurgulfăcuseprinploaiecaleapânălaFundurenișiiarodatăînapoi;eraobositșiseculcase.

AstaeraunsemnrăupentruLică,fiindcăelîncăînnoapteaastatrebuiasămaifacătotpeacestcalobositdrumulpânălaIneu,cuînconjurșipedrumurirele,pelaFundureni.

Iarăzgârieturadinfațăîlusturași-lfăceamereusăseîntrebe:“Cevorziceoameniidacămăvorvedeazgâriatlafațășimușcatlamână?”

Murgulnuvoiasăseridice,apoinuvoiasăplece,cistăteazgribulitînloc,apoinuvoiasăoialatreapăt,iardeodatăelîșiadunătoateputerile,orupselafugăîncordatășioținuașacaledecâtevaîmpușcături,apoicăzufrântlapământ,încâtîșiaruncăstăpânulcâtcoloîntrecioate.

“Acum-aajunsmânialuiDumnezeu!grăiLicădupăceseridicăanevoiedelapământ.Cesăfaceuacum!?Calulmeu!?Mâineîmigăsescoameniicalulaici,șieucufațazgâriată,șicârciumaarde.”

ÎncăpecândplecasedelaMoaracunoroc,îlapucaserăfierbințelile;acumîncepusă-ltreacăsudorileșitremuraîncâtabiamaistăteapepicioare.

Elsegândisă-șiiacalulșisă-ltârascăpânălarâulețulumflat,cădoarăosă-lducăvaluriledepartelavale:darnuaveadestulăputere.Luădarșauadepeel,îiluăfrâuldincapșiplecăsprerâuleț,casăoiapejospânălaIneu.Râulețuleraînsăumflat.“Nu-mipasă!”îșiziseelhotărâtși,aruncândșauașifrâulînvaluri,intrăînapă.Darabiafăcuunpas,doiînainte,șivalurilerepeziîlapucarășiîlfăcurăsăseretragăînspăimântatspremal.Elcăutăunaltlocdetrecătoaremailadeal,apoiunaltreilea,apoiunalpatrulea,șiașaumblamereupemal,privindneîncetatîmprejurulsăusprefoculdelaMoaracunorocșiștergându-șidincândîncândsângeledepeobraji.

Deodatăelseopriînveselitînloc.GhițăplecasecălarelaIneu,șicalulluitrebuiasăfielaMoaracunoroc,uncalodihnitșiluatdingrajd,cucare,pelângătotînconjurul,puteasosilavremeînIneu.

Elseîntoarseiarlavale,deșierasecatdeputerișiparcănusemaisimțeadestuldetarea-șitârîtrupulpânălacârciumacuprinsădeflăcări.

ÎnvremeaaceastaRăuțsedepărtasespreIneu,PârvuoluasespreȘicula,iarăPintea,văzândfocullaMoaracunoroc,îilăsăpesătenisăcreadăcăatrăsnitdincer,șiaducându-șiamintedevorbeleluiGhiță,seîntoarsedreptpezareadeluminăcasăsosească,dacămaieracuputință,lavreme.

CândajunselamurgulluiLică,calulîisărisperiatînlături.

—Uncal?!MurgulluiLică!strigăelsărinddinscări.SfinteDoamne,încotros-adus?Îmiscapă,iarîmiscapă!Ladealn-apututsămeargă,fiindcăl-așfivăzut.

Elașteptăunfulger,casăpoatăpriviîmprejur.Fulgerulnu-ifutrimisdincer,darLicăsevăzutrecândprinzareafoculuipecareîlpuseselaMoaracunoroc,pentrucasăaruncevinapăcatuluisăuasupraluiDumnezeu,făcândlumeasăcreadăcăatrăsnit.

—Stăi!strigăPinteatare,încâtrăsunătoatăvalea.“Uf!Săraculdemine!îșiziseapoi!L-amscăpat!Acufuge.”

Așa-i!darastădatăLicănumaiputeasăfugăși,dacăfugea,totprinsera,prinsdemânaluiPintea,prinscutoatedovezile.

Elseîndreptăîncâtpăreaîndoitașadenaltcamainainte,priviîmprejurulsău,îșițintiochiilaunstejaruscatcestătealadepărtaredevreocincizecidepași,scrâșnidindinți,apoiîșiîncordătoateputerileșiserepeziînainte.

Pinteaîlgăsicucapulsfărâmatlatulpinastejaruluișirămaseneclintitșicuprinsdefiorînloc.

“Ascăpat!ziseelîntr-untârziu.Darastanuares-oaflenimeniînlume.”

Grăindaceste,elîlapucăpemortdeunpiciorșiîltrasedupăsinepânălaunrâuleț,apoiîmpinsetrupulcupiciorulînvaluri.

XVIILunipelaprânzulfoculerastinscudesăvârșireșizidurile

afumatestăteaupărăsite,privindcutristețelaziuaseninășiînveselitoare.

Dintoatecelelaltenusealesesedecâtprafulșicenușa:grinzi,acoperământ,dușumele,butoaiedinpivniță,toateeraucenușă,șinumaipeici,pecolosemaivedeacâteuncărbunestins,iarăînfundulgropii,carefuseseodinioarăpivniță,nusemaivedeaudecâtoaselealbeieșindpeici,pecolodincenușagroasă.

Bătrânaședeacucopiiipe-opiatrădelângăcelecincicrucișiplângeaculacrimialinătoare.

—Sevedec-aulăsatferestreledeschise!ziseeaîntr-untârziu.Simțeameucănuaresăiasăbine;darașale-afostdat!…

Apoiealuăcopiiișiplecămaideparte.