BestsellerPublishing

18martie2013

Coperta:InaMoroșanu

Imagine:DetroitPublishingCo.

Colecția:eBook-uriEsențiale

http://www.bestseller.md/bestseller-publishing

CuprinsI

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

XIII

XIV

XV

XVI

XVII

I—Omulsăfiemulțumitcusărăciasa,căci,dacăevorba,nu

bogăția,cilinișteacolibeitaletefacefericit.Darvoisăfacețidupăcumvătrageinima,șiDumnezeusăvăajuteșisăvăacoperecuaripabunătățiisale.Eusuntacumbătrână,șifiindcăamavutșiamatâtdemultebucuriiînviață,nuînțelegnemulțumirilecelortinerișimătemcanucumva,căutândacumlabătrânețeunnorocnou,săpierdpeaceladecareamavutpartepânăînziuadeastăzișisădaulasfârșitulviețiimeledeamărăciuneapecarenuocunoscdecâtdinfrică.Voiștiți,voifaceți;deminesănuascultați.Mi-egreusă-mipărăsesccolibaîncaremi-ampetrecutviațașimi-amcrescutcopiiișimăcuprindeunfeldespaimăcândmăgândescsărămânsingurăîntr-însa:deaceea,poatecămaialesdeaceea,Anaîmipăreapreatânără,preaașezată,oarecumpreablândălafire,și-mivinesărâdcândmi-oînchipuiesccârciumăriță.

—Vorbăscurtă,răspunseGhiță,sărămânemaici,săcârpescșimaidepartecizmeleoamenilor,careumblătoatăsăptămânaînopincioridesculți,iarădacăduminicaenoroi,îșiduccizmeleînmânăpânălabiserică,șisănepunempeprispacaseilasoare,privindeulaAna,Analamine,amândoilacopilaș,iarăd-talatustrei.Iacălinișteacolibei.

—Nuzic,grăisoacraașezată.Euzicnumaiceziceu,văspunnumaiașa,gândurilemele,iarăvoifacețidupăgândulvostru,șiștițipreabinecă,dacăvoivăducețilamoară,nicivorbănupoateficaeusărămânaiciorisămăducînaltăparte:dacăvăhotărâțisămergeți,măducșieucuvoișimăduccutoatăinima,cutotsufletul,cutoatădragosteamameicareîncearcănoroculcopiluluiieșitînlume.Darnucerețicaeusăhotărăscpentruvoi.

—Atuncisănumaipierdemvorbadegeaba:măducsăvorbesccuarândașul,șidelaSf.GheorghecârciumadelaMoaracunoroceanoastră.

—Înceasbunsăfiezis,grăibătrâna,șigândbunsănedeaDumnezeuîntotceasul!

IIDelaIneudrumuldețarăoiaprintrepădurișipestețarinilăsând

ladreaptașilastângasateleașezateprincolțurilevăilor.Timpdeunceasșijumătatedrumulebun;vineapoiunpripor,pecareîlurci,șidupăceaicoborâtiarînvale,trebuiesăfacipopas,săadapicalulorivitadinjugșisălemailașitimpderăsuflare,fiindcădrumulafostcamgreu,iarămaidepartelocurilesuntrele.

AiciînvaleeMoaracunoroc.Oridincarepartearveni,drumețulsebucurăcândozăreștedinculmeadealuluipleșuv,căci,veninddinsprelocurilerele,eaîlvesteștecăascăpatnorocos,iarămergândspreele,lamoarăpoatesăgăseascăorisăașteptealțidrumeți,casănuplecesingurmaideparte.

Șifiindcăaiciseopresctoțidrumeții,încetulcuîncetuls-afăcutbătăturăînainteamorii,șioarecumpenesimțitemoaraaîncetatamaimăcinașis-aprefăcutîncârciumășilocdeadăpostpentrutotdrumețulobositșimaialespentruacelapecarenoaptea-lapucăpedrum.Înceledinurmă,arândașulaziditcârciumalaunlocmaipotrivit,departedecâtevasutedepașidelarâuleț,iarămoaraarămaspărăsită,culopețilerupteșicuacoperământulciuruitdevremurilecetrecuserăpestedânsul.

Cincicrucistauînainteamorii,douădepiatrășitreialtelecioplitedinlemndestejar,împodobitecuțircălamulșivopsitecuicoanesfinte;toateacestesuntsemnecare-lvestescpedrumețcăaciloculebinecuvântat,deoareceacoloundeveziocrucedeacesteaaflatunomobucurieoriascăpataltuldeoprimejdie.

Darbinecuvântateraloculacestamaialesdecândveniserăcârciumarulcelnoucunevastaluitânărășicusoacră-saceabătrână,căcieinuprimeaupedrumețcapeunstrăinvenitdinlume,cicapeunprietenașteptatdemultăvremelacasalor.AbiatrecuserădarcâtevalunidupăSf.Gheorghe,șidrumețiimaiumblaținumaiziceaucăosăfacăpopaslaMoaracunoroc,cicăsevoroprilaGhiță,șitoatălumeaștiacineeGhițășiundeeGhiță,iaracolo,învale,întrepriporșilocurilecelerele,numaieraMoaracunoroc,cicârciumaluiGhiță.

IarăpentruGhițăcârciumaeracunoroc.Patruzilepesăptămână,demarțisearăpânăsâmbătă,eramereuplină,șitoțiseopreaula

cârciumaluiGhiță,șitoțiluaucâteceva,șitoțiplăteaucinstit.

Sâmbătădecusearăloculsedeșerta,șiGhiță,ajungândsămairăsufle,sepuneacuAnașicubătrânasănumerebanii,șiatuncielprivealaAna,Anaprivealael,amândoipriveaulaceidoicopilași,căcidoierauacum,iarăbătrânaprivealacâteșipatrușisesimțeaîntreținută,căciaveaunginereharnic,ofatănorocoasă,doinepoțisprinteni,iarăsporuleradatdelaDumnezeu,dintr-uncâștigfăcutcubine.

DuminicădimineațăGhițăpuneacalullateleagășibătrânaseducealabiserică,fiindcăbătrânul,fieiertat,fusesecojocarșicântărețdestrană,șiașa,mergândlabiserică,easeduceaparcăsă-lvadăpeel.

Cândbătrânaplecalabiserică,toatetrebuiausăfiepusebinelacale,căcialtfeleaodatăcucapulnuarfiplecat.Încăsâmbătădupăamiazăzislugatrebuiasărâneascăgrajdul,curteașiloculdedinainteacârciumii,învremecebătrânașiAnagăteaucârciumapentruziuadeduminică.Duminicăînzoribătrânaprimeneacopiii,segăteadesărbătoare,maidădeaoraităprinîmprejur,casăvadădacăînadevărtoatesuntbine,apoiseurcaînteleagă.

AnașiGhițăîisărutaumâna,eamaisărutaodatăcopilașii,apoizicea:“GândbunsănedeaDumnezeu!”,îșifăceacruceșidădeasemndeplecare.

Dareaplecatotdeaunacuinimagrea,căcitrebuiasăplecesingurășisă-ilasepedânșiisingurilapustietateaaceeadecârciumă.

Dacăaruncaiprivireaîmprejur,ladreaptașilastânga,vedeaidrumuldețarășerpuindspreculme,iarălavale,de-alungulrâulețului,câtstrăbateochiul,pânălacâmpianesfârșită,afarădecâțivaarinicestăteaugrămadădinjospepoduldepiatră,nuzăreaidecâtiarbășimărăcini.Ladealvaleasestrâmteazădinceîncemaimult;daraicivederilesuntmulteșideosebite:de-alungulrâulețuluiseîntinddouășiruridesălciișiderăchite,careseîndeasămereu,pânăsepierdîncrânguldinfundulvăii;peculmeadealuluidelastânga,despreIneu,seiveștepeici,pecolomargineauneipăduridestejar,iarăpedealuldeladreaptastaurăzlețerămășițeleîncănestârpitealeuneialtepăduri,cioate,rădăciniieșitedinpământși,tocmaisuslaculme,untrunchiînalt,pejumătatears,cucrengileuscate,locdepopaspentrucorbiiceselasăcroncăninddeladealînsprecâmpie;fundulvăii,în

sfârșit,seîntunecă,șidindosulcrânguluidepărtatieseturnulțuguiatalbisericiidinFundureni,învelitcutinichea,darăpierdutoarecumînumbradealuriloracoperitecupăduriposomorâte,ceseridicășisegrămădescunulpestealtul,pânălamunteleBihorului,depealecăruiculmitroieniteserăsfrângrazelesoareluidedimineață.

RămânândsingurcuAnașicucopiii,Ghițăpriveșteîmprejurulsău,sebucurădefrumusețealoculuișiinimaîirâdecândAnaceaînțeleaptășiașezatădeodatăîșipierdecumpătulșisearuncărăsfățatăasupralui,căciAnaeratânărășifrumoasă,Anaerafragedășisubțirică,Anaerasprintenășimlădioasă,iarăelînsuși,înaltșispătos,opurtacapeopanăsubțirică.

Numaicâteodată,cândîntimpdenoaptevântulzgâlțâiamoarapărăsită,loculîipărealuiGhițăstrăinșipustiicios,șiatuncielpipăiaprinîntuneric,casăvadădacăAna,caredormeacauncopilîmbăiatlângădânsul,nucumvas-adescoperitprinsomn,șis-oacopereiar.

IIICâtținluncile,elesuntplinedeturmedeporci,iarăundesunt

multeturme,trebuiesăfieșimulțipăstori.Darșiporcariisuntoameni,ba,întremulți,suntoamenidetotfelul,șiderând,șidemânaadoua,bachiarșioamenidefrunte.

Oturmănupoatesăfiepreamare,șiașa,undesuntmiișimiideporci,trebuiesăfiesutedeturme,șifiecareturmăarecâteunpăstor,șifiecarepăstoreajutatdecătredoi-treibăieți,boitarii,adeseorișimaimulți,dacăturmaemare.Edarpelunciunîntregneamdeporcari,oamenicares-autrezitînpădurelaturmadegrăsuni,aicărorpărințibunișistrăbunitotpăstoriaufost,oamenicareauobiceiurilelorșilimbalorpăstorească,pecarenumaieioînțeleg.Șifiindcănu-ineguțătoriefărădepagubă,iarăpăstoriisuntoamenisăraci,trebuiesăfiecinevacaresărăspundădepagubacaresefaceînturmă:acestcinevaeste“sămădăul”,porcarșiel,daromcustare,carepoatesăplăteascăgrăsuniipierduțioripeceifurați.Deaceeasămădăulnuenumaiomcustare,cimaialesomasprușineîndurat,careumblămereucălaredelaturmălaturmă,careștietoateînfundăturile,cunoaștepetoțioameniibunișimaialespeceirăi,decaretremurătoatăluncașicareștiesăafleurecheagrăsunuluipripășitchiarșidinoalacuvarză.

ȘidacălumeazicecălocuriledelângăMoaracunorocsuntrele,n-aifiavutdecâtsă-lîntrebipevreunuldintresămădăi,șielți-arfipututspunepentrucenusuntbuneșicineleprimejduiește;darsămădăule,maipresusdetoate,omtăcut,șidacăîlîntrebiasemenealucruri,elrăspunde:“Nuștiu,n-amvăzut,amatâteașiatâteaturmeînrăspundereameașinumăpotstricacuoamenii”.Elștieceștie,numaipentrunevoilelui.

VeneaucâteodatăpelacârciumaluiGhițășiporcari,nișteoameniîndeobșteînalțișibinefăcuți,cucămașaneagrășicupărulstrălucitordeunturaceamultășicăzutînpletelungișirăsuciteasupragrumajilorgoi;oamenieraușiei,chiaroamenicinstiți,caremănâncă,beaușiplătesc.

Într-ozideluniauvenittreiinșiîncăruțăcuosiiledefier,ușuricășitrasădedoicaifrumoși,dintrecareînsăunulmaimareșialtulmaimic.Încăruțănueraniciscaun,nicifân,ciunuldintreporcariiunsuroșimânacaii,stândînpicioare,iarăceilalțidoiședeaupe

leutrelevopsiteînverde,cașicândn-arfiveninddecâtdeacidinapropiere.

“Ăștianupreaîmiparaoamenibuni”,îșiziseGhițăcândîivăzusărinddincăruțășiprivindîmprejur,cauniiceaumaifostpeaicișiacumnugăsescnicilocul,nicioameniicaodinioară.

Eiîntrebarădacăn-afostsămădăulpeacolo,puserăslugasădeshamecaii,să-iadapeșisăledeaovăz,apoiintrară,băurăfiecarecâttreiinșilaunlocșiplecarăcuun“norocbun”.

—Bine,darn-auplătit,grăibătrânanedumerită.

—Lasă,căm-amînțeleseucudânșii,răspunseGhiță,apoisedusepeiciîncolea,canimenisănu-ivadăfațașicanucumvanevastasă-lîntrebe:“Ceai,Ghiță?”

Pestepuținsosișisămădăul,vestitulLicăSămădăul,laMoaracunoroc.

Lică,unomdetreizecișișasedeani,înalt,uscățivșisuptlafață,cumustațalungă,cuochiimicișiverzișicusprânceneledeseșiîmpreunatelamijloc.Licăeraporcar,însădintreceicepoartăcămașăsubțireșialbăcafloricelele,pieptarcubumbideargintșibicidecarmajin,cucodorișteadeosîmpodobitcuflorităiateșicughintulețedeaur.

Elîșiopricalulînainteacârciumii,aruncăoprivirelaAna,apoialtalabătrânacareședeaupelaițadelângămasaceamaredinumbracerdacului,trasecuochiioraităprimprejur,apoiîntrebăunde-icârciumarul.

—Noisuntem,răspunsebătrânaridicându-se.

—Știu,grăiLică,darcredcăvorfișioamenipeaici.Euîntrebdecârciumarul;cuelvreausăvorbesc.

Licăleziseacesteașa,caorișicinesăpoatăînțelegecăaregrabășicănuvreasămailungeascăvorba:bătrânaplecădarfărădeîntârzieresăcautepeGhiță,iarAnarămaseprivindcauncopiluimitlacălărețulcestăteacaunstâlpdepiatrăînainteaei.

DacăLicăarfifostaltom,eln-arfistătutașacuprivireapierdutăînvânt,cis-arfibucuratdevedereafemeiifrumoase,care-lpriveaoarecumpierdutășisperiatădebărbățiaînfățișăriilui.

—Ungurulamurit?întrebăelcândvăzupeGhiță.

—Da!

—Șituaivenitînlocullui!

—Da!

—DelaSf.Gheorghe?

—Da,răspunseGhiță,aruncândoprivirefurișatăasuprafemeilor,casăvadădacăelenucumvasetulbură.

—EGhiță,ginere-meu,grăibătrâna,și,mulțumităluiDumnezeu,nemergebinedecândsuntemaici.

Licăîșiapucă,zâmbind,mustațaîntrebuze.

—Aici,ziseel,lemergebinelatoțioameniicuminte.N-aidecâtsătepuibinecutoatălumea,sălezici“norocbun”celorcevinșiseducșipoțisădaimulțumităluiDumnezeu.N-autrecutpeaicinișteoameni?

—De!răspunseGhițăchibzuit,suntemladrumșitrecemultălume.

—Vorbavine,treioameni…

—Trei,patru,zece…grăiGhițăcamînglumă,lumeatrecemereu.Eunustauaicicasăținseamadespreceicevinșitrec,șiașanicinu-ipreaștiu.Delaovremeteobicinuieșticuoamenii,încâtnicinutemaiuițilafețelelor.Apoi,cineștiedacănueșicâteunulcares-armâhnidacăaibatedrumulcuvorbedespredânsul.Decârciumarsănuîntrebiniciodată,căcielvedeșiaudeatâtdemulte,încâttrebuiesăuitedegrab’șisănumaițienimicaminte.

—Așa-i,grăiLică.Întrebamnumaicasăvăddacănucumvami-aiputeaspune,fiindcăsuntoameniimei.Auplecatsăvadăopădure,pecarevoiamsăoluămdelatoamnăpentruturme,șinuștiuacumdacăautrecutînainteamea,oriesă-iașteptaici.

—Așaofi,răspunseGhițăhotărât,dareunu-țipotspunedacăîntreceiceautrecutastăzipeacivorfifostșiei.

—Cumnu!?strigăbătrânacunerăbdare.Ceitreiporcariceaubăutatâtdemultșin-auplătit.

PeGhițăîltrecuunfiordejunghiprininimăși,oricâtdemultținealasoacră-sa,acumelarfifostînstaresă-ipunădegetulpegură.

—Muierilevădmaibineșisevedecăaumaipuținătreabă,zise

elstăpânindu-se.

—Dacăn-auplătit,grăiLică,apucându-șiiarmustațaîntrebuze,erafiindcăștiaucăvoivenieucasăplătescpentrudânșii.

Grăindaceste,eldescălecăși-ifăculuiGhițăsemnsăintrecudânsul,pentrucasăfacăsocoteala.

“Bătrânaetotmaicumintedecâtmine”,îșizisecârciumarul,șiintrăcuvoiebunăînurmalui.

—Bătrânaarputeasă-șițiegura,grăiLicădupăcesevăzusingurcuGhiță.Măcunoști?

—Nu!răspunseGhiță,răcitîntottrupul.

—Atuncimăștiidenume.EusuntLică,sămădăul…Multesezicdespremine,șidintremulte,multevorfiadevărateșimultescornite.Tuveziunlucru:căumbluziua-namiazămarepedrumuldețarășinimeninumăopreșteîncale,cămăducînorașșistaudevorbăcudomnii.Voififăcutcevoififăcut,nu-ivorbă,daramfăcutașa,căorișicinepoatesăcreadăce-iplace,însănimeninuștienimic.Deaceeaamsădauseamadespredouăzecișitreideturmedeporci.M-aiînțeles?Nudoarăc-așputeaplătitotcesepoatepierdeîntr-unan,cipentrucădelaminenimeninucuteazăsăfure,basă-lfereascăDumnezeupeacelapecareașcredecă-lpotbănui.M-aiînțeles?!Euvoiescsăștiutotdeaunacineumblăpedrum,cinetrecepeaici,cineceziceșicineceface,șivoiesccanimeniafarădeminesănuștie.Credcăne-amînțeles!?

Ghițăarfiavutmultedezis,darLicăseîntoarseodatăîncălcâiși,pecândcârciumarulîșiveniînfire,drumețuldădusepintenicalului.

—Unompreacumsecade,grăibătrâna,privindînurmalui.Cineafostăsta?

—LicăSămădăul!răspunseGhiță.

—LicăSămădăul!?strigăAna.Șicâterelenumaizicealumeadespredânsul!

—Așaelumea…grăiGhiță.Sănucrezinimicpânăcenuvezicuochii.

Elsingurnuși-arfipututdaseamadacăagrăitacestecuvintedinamărăciuneorinumaidorindsăascundăînainteanevesteigândurilegrelece-lcuprinseseră.

—Nu-ivorbă,adauseAna,eoarecumfioroslafață.

—Asta-țipareție,grăiGhiță.Areșielnecazurilelui.

IV—Oameniisuntmulțișidemultefeluri,grăicârciumarulînziua

următoare,privindcândlanevastă,cândlasoacră-sa.Îțiînchipuieștecăunulseducesăcumpereceva,bunăoarăcaLicăSămădăul,careseduceasăvadăpădurile.Astaetreabalui,șicineștiedacănul-așsupăra,dacănul-așpăgubi,poate,spunându-lealtorac-atrecutpeaici.Elseducesătârguiască,șidacăvineînurmaluialtul,caredinîntâmplarevoieștesăcumperetotacelepăduri,șieuspuncăLicăatrecutpeaici,acestaldoileacumpărătorgrăbește,soseștelavremeșipoatesă-istricetârgul.Voiînțelegeți?

—Așae,răspunsebătrâna.

—OripoatesăvieunulcareareșielpăduridedatșiumblădupăLicăpentrucasăseînțeleagăcuel:dacă-ispuncăLicăatrecutpeaici,îlfolosescpoatepeelșipeLică,darîlpăgubescpeacelalacareLicăplecase,iarăeun-amsăfolosesc,nicisăpăgubescpenimeni.

—Așae,ziseiarbătrâna.Aitoatădreptatea,noinusuntempușiaicipentrucasăledămdrumețilorștiredespreceicevinșiceicetrec.

—Noinuștimnimicșinecăutămdetreabanoastră!adauseGhițăscurtșihotărât.

Deaiciînainte,cârciumarul,cârciumărițașisoacracârciumaruluinu-șimaiaduceauamintedeoameniicetreceaupedrum,iaraltfellucrurilesepetreceautotcamainainte.

DarîncăînaceaziGhițăsedusecutreabălaArad,cumpărădouăpistoaleșiîșiluăoadouaslugă,peMarți,unungurînaltcaunbrad.PestecâtevazileseduseapoilaFundurenișiseîntoarsecudoicățeiflocoși.Maiaveaeluncâinelacasă,daracestaeraleneș,sedeprinsesecuoameniișinulătrapenimeni.Elpusedarcățeiidemiciînlanțșinuledădeadrumuldecâtatuncicândnuerauoamenilacârciumă,apoislobozeașiporciișiasmuțeacățeiiasupralor.Îirâdeainimacândvedeacumcățeiiprindșicumscotsângedinurechilegrăsunilor,șivoindsă-șideprindăcâiniilaasmuțat,sedeprinseseșielatâtdemult,încâtașteptacuoarecarenerăbdarezileleîncarenuerauoamenilacârciumă,șiatuncipetreceaceasuriîntregicucâiniisăi.

Ananu-iputeasuferipeaceșticâinișisesupăracuatâtmaimult

cândbătrânaziceacăebuncâinelelacasă,fiindcăomulpoatesădoarmămailiniștitcândseștiepăzitdeniștecâinibuni.Așaera;însăAnasimțeacădecâtvatimpbărbatuleis-aschimbatșiîipăreacă,decândarecâini,ținemaipuținlanevastășilacopii.

Caomharnicșisârguitor,Ghițăeramereuașezatșipuspegânduri,darelsebucuracândovedeapedânsaveselă:acumelsefăcusemaidetotursuz,seaprindeapentruorișicelucrudenimic,numaizâmbeacamainainte,cirâdeacuhohot,încâtîțiveneasătesperiideel,iarcândsemaihârjoneacâteodatăcudânsa,îșipierdealesnecumpătulși-ilăsaurmevinetepebrațe.AdeseoriAnaarfivoitsă-lîntrebe:“Ghiță!ce-icutine?”,însăeanumaiîndrăzneasă-ivorbeascădezghețatcamainainte,căcisetemeacanucumvaelsăsemânieșipedânsa,ceeacenufăcuseîncăpânăatunci.

Așasosirăzileledetoamnă.

Într-ozidejoi,cândloculdedinainteacârciumiieraplindeoameni,sosioturmădegrăsunimarișifrumoși,totunucaunu.

Unuldintreboitari,unbăietancadeșaptesprezeceani,intrăîncârciumășicăutăpeGhiță.

—SănătateșivoiebunădelaLicăSămădăul!ziseelîndrăzneț.Ți-alăsatvorbăsănedaisămâncămșisăbem;ausăvieșicelelalteturmeînurmășine-aspuscasă-țilăsămcincigrăsunidinturmășisăți-ialegidupăplac.

—BineplăteșteLică!ziseunuldindrumeți.

—Aredeunde!adausealtul.

—Maiștii!?întâmpinăaltreilea.Areturmemulte,șiporcariibeaușimănâncămult.

Ghiță-șiîncrețifruntea.Vorbeleboitaruluișiapoivorbeledrumețilorerauparcăsă-lscoatădinsărite.Elsimțeacă,dacănuprimește,setrageîndegetecuLică;daraici,fațăcuoamenii,nuputeasăprimească.

—Bine,ziseel,călcându-șipeinimă.Lăsați,cămăînțelegeucuLică.Mâncaținumaișibeți;grijameadeplată.

Băietanulieși,iarGhițăseîntoarsespreoamenișimaiadause:

—Ceștiueucâtvorfimâncândoameniilui?Euvreausăamsocotealăcurată.

—Așa-i!ziserăoamenii.

—Bine,Ghiță,decen-aiprimitgrăsunii?întrebăînurmăbătrâna.

—Cesăfaceucugrăsuniilui?răspunseelcamnecăjit.

—Să-itai,să-ivinzi,să-iîngrași.Ghiță,iagrăsunii,cărămâifărăbani.Dac-araveaomulbanigata,n-arplătiîngrăsuni.Trebuiesăprimeștice-țidauoamenii,fiindcănimeninu-țipoatedaceeacenuare.Omulecinstitșiteplăteștecinstit:decesă-lsuperifărăniciunfolos?Acumîțidă,acumia,căcinuștiicearesăfiemâine.

—Lasă,cămaivinșialteturme…grăiGhițăcamcujumătatedegură.Sămămaigândesc,sămaivădcecheltuialăfacoamenii.

—Gândbunsă-țideaDumnezeu!

NiciGhițăn-arficerutdecâtungândbundelaDumnezeu,darîieragreusăseopreascăasupraunuigând,fieelbun,fierău.

Turmeletreceauunacâteunapedinainteacârciumii;cândunasevedeadindepărtare,cealaltăporneamaideparte,șiloculsedeșerta,darpestepuținiarseumplea.Șicumturmeleplecauunacâteuna,Ghițăîntrebamereucâtemaisunt,șipecâtnumărulturmelorrămaseînurmăscădea,peatâtelprindeapoftădea-șiopriceicincigrăsuni.

—AzisLicăsă-miopresccincigrăsuni,îiziseînceledinurmăunuiadintreporcari.

—Noinuștimnimic,răspunseacesta.

—Apoi,adausealtulcamînglumă,noiplătimînainte,orinuplătimdeloc.

PestepuținsosișiLică,ceruunpahardevin,îșiîntrebădeturme,apoizise“norocbun!”șiplecămaidepartefărăsăfidescălecatmăcar.

Ghițărămasecuprinsdegândurileomuluipăgubaș.Eleraomcuminteșiînțelegeacelecesepetrec.Aci,laMoaracunoroc,nuputeasăsteanimenifărăvoialuiLică:afarădearândașșiafarădestăpâniremaierașidânsulcarestăpâneadrumurile,șiînzadarteînțelegicuarândașul,înzadartepuibinecustăpânirea,căci,pentrucasăpoțistalaMoaracunoroc,maitrebuiesătefacișiomalluiLică.

IarGhițăvoiacutotdinadinsulsărămâielaMoaracunoroc,pentrucă-imergeabine.

“Treiani,numaitreianisăpotstaaici,îșiziceael,sămăpunîn

picioare,încâtsăpotsălucrezcuzececalfeșisăledaualtoradecârpit.”

DaraceștitreianiatârnaudeLică.Dacăsepuneabinecudânsul,puteasă-imeargădeminune,căcioameniicaLicăsuntdarnici.EnumaivorbacevaficerândLicăpentruceeacedă.

Ghițăîntâiaoarăînviațaluiarfivoitsăn-aibănevastășicopii,pentrucasăpoatăzice:“Preapuținîmipasă!”Segândealacâștigulpecarel-arputeafaceîntovărășiecuLică,vedeabaniigrămadăînainteasașiiseîmpăienjeneauparcăochii:dedragulacestuicâștigarfifostgatasă-șipunăpeunan,doicapulînprimejdie.Aveaînsănevastășicopiișinuputeasăfacăce-iplăcea.

“Săvedem!îșiziseelînceledinurmă,voindsă-șialungegândurilerele.Deocamdată,emaibinecaelsă-mifiedatormie.”

Așaziceael,însădecuseară,cândîșistrânsebaniicasă-ipunăînladă,elsimțicănuaredreptate.

Ghițănueraomulcareseștiebucurosdator,darcuatâtmaipuținomulcaredăbucurosdelasine,șiașaîiveneaparcăsăzică:“Amsămăpunfrumospelângădânsul,casă-miplătească”.

Eralegat,șiomulcândsesimtelegatesupărăcios.ChiaratuncisearaGhițăîșibătusluga,peungurul,fărăa-șidaseamapentruce,iarcândAnaîlmustră,fărădevoie,pentruaceasta,elîiaruncăvorbele:

—Ei!frate,dă-mipace!Parcănutotpentruvoiîmimistuiescviața!?Anatăcu,darochiiiseumplurădelacrimi,fiindcăvorbeleîipăreaugrele.

—Ei!șitutemâhneștinumaidecât,ziseelamărât.Arfivoitsămeargălaea,să-icearăiertare,șisăoîmpace,darnuputea;eraînelcevacenu-llăsa,șiașaieșiafară,casăfiesingurcugândurilesale.

ȘidacăarfiștiutAnacegândeașicesimțeael,cândstăteaașasingurșiposomorât,eas-arfiduslaelșil-arfimângâiat,dareltăcea,șiașaeanuîndrăzneasă-lsupere,ciseîntrebamereuceofiavândsoțulei.

Duminică,dupăcebătrânaplecaselabiserică,Ghiță-șirăsuflăveninulasupraluiLaie,apoisefăcusemaiveseldecâtdeobicei.ElpetreceacuAnașicucopiiiînumbraarinilor,luasedezgardăpeCula,câinelecelmareșileneș,îșipusesebăiatulpeelși-lînvățasă

călărească,și-lînvățamereu,cutoatecăAnasenecăjea,temându-secanucumvacopilulsăcadăoricâinelesă-lmuște.

Deodată,ceilalțicâini,careerauslobozi,începurăsălatre,iarCula,auzindlătratullor,serepezișiellătrândînparteadespredeal,încotroîiauzeapedânșiilătrând.

Anațipăînspăimântată,deoarececopilulerasăcadă;însăGhițănicinuținuseamadedânsa,ci,strângândzgarda,seîndreptășipriviîngrijatîntoatepărțile.

Nuzărinimic.

—Sevedec-audatdecățelul-pământului,oriausimțitvreovulpeprinîmprejur,ziseel,lăsându-isălatremaideparte.

—Ghiță!grăiAnajeluindu-se.Eunuștiucumte-aifăcuttudelaobucatădevreme:vezică-mivinerăucândvădcopilulpecâine,șiparcăînciudameaîlțiimereu.

—Săraculdemine!răspunseelcamrăstit.Cândevorbasă-mifacșieuopoftă,proastă,bună,cumarfi,țop!cămisesupărănevasta!Haid’!adauseapoi,luândcopilulînbrațeșidândcupiciorulîncâine.

—Nu,Ghiță!Nuvreau!strigăAnasperiată,apoifugidupăcâine,îlluădezgardă,îladuselaloculundefuseseșiîncepusă-lroagepeGhițăcustăruințăcasă-șipunăiarbăiatulcălarepeel.

—Uite,eraoprostie!grăiGhițămuiatșiselăsăpeiarbă.Analuăeaînsășicopilul,îlpusecălarepeCulași-lpurtăfricoasăladreaptașilastânga,privindmereulasoțulsău,casăvadădacăelnuzâmbește.

Ghițănuzâmbea.Privindlacopilulcețiparăsfățatșiprivindlasoțiasa,îlapucăoînduioșaredinceîncemaiadâncă:îieraparcăn-avăzut-odemultșiparcăerasăsedespartădedânsa.

—Ano,ziseelînceledinurmăalene,iavino,șezilângămine!Dupăceeaseașezălângădânsul,eloprivilungșiîntristat,îinetezipăruldepefrunte,apoigrăiîncet:

—Cezicitu!n-arfibinesăplecămnoilaSf.Dimitriedeaici?

—Pentruce?întrebănevastauimită.

—Nuțiseurăștețieînsingurătateaasta?

—Mie?nu!

—Nuți-efrică?

—Dece?

—Dece?Detoate!Tuauzicumlatrăcâinii;audatdevreourmă,devreungândac,devreunviermeșilatră,fiindcăn-aualtătreabă:mieînsămiserăceștemăduvaînoasecândîiaudlătrând.Egrozavăviațaasta,Ano,egrozavă;staiaiciînpustietate,șitesperiidenimic,și-țimistuieștiviațacunălucirideșerte.

—Ceai,Ghiță?strigănevastacuprinsădeîngrijare.

—Ceam?răspunseelcuamărăciune.Amonenorocire;pierdziuadeastăzipentruceademâine.Eunuți-amvorbitniciodatădesprelucrurideaceste,dartrebuiesăfiișituom,Ano,șisătegândeștilaviață,căcinupotsă-țiviemereutoatede-agata.Astăzistauaicișinumăsupărănimic,darîmifaceuînsumigândurireledespreziuademâine,șiacestegândurinu-milasătihnăsămăbucurdeziuadeastăzi.Șipoatecăgândurilemelesuntdeșerte,poatecăziuademâinearesăfietotbună,darovoipierdetemându-mădeceadepoimâine.Șicâtvomstaaici,numaiscapdenevoiaaceasta.

—Atuncisăplecăm,Ghiță.

—Da,săplecăm,darîntreabă-mădacămăpothotărîsăplec.Vezitu,așacumsunt,îmivinegreusăplec.

—Atuncisărămânemaici.Tuștiimaibinecumaresăfiebine.

—Poatecăștiu,Ano,darnupot,ziseelcuamărăciune.Artrebuisămăsileascăcineva,sămăîmpingă.Mi-egreusă-ivorbescmaichii,pentrucăeane-azissănuvenimaici;mi-erușine;iarătueștibună,Ano,șiblândă,dareștiușoarălaminteșinuînțeleginimic:suntcutinecafărădetine;înlocdea-mialungagândurilecelerele,mălașisămămistuiesccuele,șicândnumaiștiucesăfac,tuteuițilaminecumilă,șiatâtatot.

—Cesăfac,ziseeamâhnită,dacăașam-alăsatDumnezeu!?Ghițăselăsăpecoateșirămaseașaîntinspepământșicuprivireapierdutăîndepărtare.

Într-untârziu,Anaîșiridicăcapulșipriviîndrăzneațălael.

—Fiindcătulefierbitoateîntineșimienu-mispuinimic,ziseea.Apoitoteusuntdevinădacănuștiucetepunepegânduri…

VPecândacesteasepetreceauînumbraarinilor,dinsus,despre

deal,veneautreicălărețiînpas,ținându-semereuînalbiarâulețului,undeerauacoperițideșiruldesălciișiderăchite.

Câinii,caresimțiserăladepărtaredecâtevaîmpușcături,oluarăspredânșii,lătrându-icuneastâmpărdinceîncemaimare.

—Săfieaidraculuidecâini!grăiLică,oprindu-șicalul.Pecâtsevede,lacârciumănuenimenișinicidrumulnuumblă,dardacănu-ialintămcâinii,passăsemaiteamădenoi!

Elsedetedarjosdepecal,plecăînainte,șicândceidoicâiniseapropiarășivoirăsăsarălael,elselăsăpeiarbășiîncepusă-ichemecuvorbealintătoarelasine.

Câiniiseoprirăzăpăcițiîncaleși,maialesdupăcedescălecarășiceilalțidoioameni,începurăsă-imaislăbească.Înceledinurmă,eiparcă-șideterăcusocotealăcăauafacecunișteoamenipacinici,cares-aupuslaodihnăaici,departedecurteapăzitădedânșii;eiseîntoarserădarăîncetșioprindu-sedincândîncândcasămailatreodatăsprecârciumadelacareveniseră.

Licăseridicăiarînpicioareșiîichemădinnoulasine,însădecâteorielvoiasăseapropiedeei,începeausălatre.

Pestejumătatedeceasîșipetrecuastfelcuceidoicățeideprinșiascoatesângedinurechileporcilor;darînceledinurmăîinetezicumulțumireaomuluicareadatonouădovadădespredibăciasa.

—Bunicăței!dartoteusuntnașullor,ziseel,șiiarîineteziși,așapascupas,seapropiadecârciumapărăsită.

Ghițăuitasedemultcăaulătratodatăcâinii,cândLicăsosilacârciumăsi-ldeșteptăcucâtevaghionturidinsomnpeLaie,caredormeapelaițadesubcerdac,casă-ltrimitădupăstăpânullui.

—N-arfimaibinesămăduceu?grăiunuldinoameniiluiLică.

—Lasă-lsăvinăellanoi,grăiLică.GhițăsăriînpicioarecândaflăcăLicăasositlacârciumășiseschimbălafață,darnusegândimult,ciplecăcupașihotărâțișicuvineleîncordatesprecârciumă.

Anarămaseoclipătulburată,apoifăcuiuteunpasspreel.

—Ghiță!stai!ziseea.ÎnaintedetoateîltrimitepeLaiepevaleînsusde-alungulrăchitelor.Eaprivilungșiaspruînochiilui.Număînțelegitu,acum,cândeuîncepateînțelegepetine!?ziseeaîncet.Așaafostvorbaîntrenoi,casătrimitempeLaieînainte,săneaștepteacolo.Du-te,Laie,urmăea;ia-opevaleînsus,îndosulrăchitelor,pânălacrâng,șidacă-iîntâlnipepărintele,să-ispuicăvenimmaitârziu,fiindcăavenitLicăSămădăul,cualțidoioameni,șitrebuiesămaistămcudânșii;sănemaiaștepte,șineaștepțișitu.Aiînțeles?Săteducimereuîndosulrăchitelor,casănuvadănimeni.

—Da,răspunseLaie,șiplecăprintrearinisprealbiarâulețului.AcumînțelegeașiGhițăgândulnevesteisale,îlînțelegeașiparcănu-iveneasăplece,parcă-iveneasăzică:“Ano!greșeșticândcrezicătrebuiesătetemideLică”.

Apoiiarîiveneasămeargăladânsa,să-imulțumeascăpentrugânduleicelbun;însănuputeasăzică,nicisăfacănimic;setemeacăovatulbura,șiașaplecăcuinimaîndoităsprecârciumă,lăsând-opedânsacucopiiisubarini.

Cândseaflăaproapedecârciumă,elprivisprerâulețșivăzupeLaiefugindpestedrumuldețară,casăapuceșirulderăchite.

“Prostuldracului!mădădegol”,îșiziseelîngrijat.

—Sevedecăl-ambătutastăzi,adauseapoi,privindpeLică.L-amtrimissă-miaducăplasacupeșteșiuitecâtedesprinten.NorocbunsădeaDumnezeu!

—Minunațicăței!răspunseLică,netezindpeunuldintrecâinișiprivindlaAna,caresevedeaveninddesprearinicuuncopilînbrațeșicualtuldemână.M-ausimțitcaledeojumătatedeceasși-ampierdutomulțimedevremecasă-imomesc.

GhițăînțeleseundebateLicăcuvorbelesaleșiarfiavutpoftăsădeaodatăcupiciorulîncâinelecareîncepuaselingușipelângădânsul.

—I-amauzitlătrând,răspunseel,darștiamcănupotsăfiedecâtoamenideaceiadecareașteptîntoatezilele.

—Trebuiesăștiiunlucru,urmăLică.Câiniiaupentruoameniunlătratanumeșitrebuiesăînțelegilimbalor,pentrucasătefoloseștideei,fiindcămaialesatuncicândartrebuisăsară,einicinulatrădecâtodată,dedouăori.Altfel,loculeminunat:caledeunceasnuse

poateivinimenifărăcasă-lzărești.Darsăintrăm,adauseelalene,fiindcăavemovorbăîmpreună.

—Șimaimulte,răspunseGhiță,intrândcupashotărâtînurmalui.Câtvatimpeisteterătăcuți,fațăînfață,hotărâțiamândoișisimțindfiecarecăși-agăsitomul.

—Iacă,grăiLicăînceledinurmă,luânddelabrâuunteancdebucățidepieleînșiratepeoverigădesârmă.Acestesuntsemneleturmelormele.Eupunsemnlaurecheadindreapta,jos,pentrufiecareturmăaltul,așa,cumîlvezităiatînacestebucățele,pecarețilelasaici.Dacătrecporciipedrum,săteuițilasemnullor,sățiibinemintepeomulcare-imânășitaci.

Ghițăprivilunglael,darnurăspunsenimic.

—Credcăne-amînțeles?adauseLică.

—Eucredcănu!

—Cumașa?

—Apoivezi,grăiGhițărăspicatșiaspru,dacămăuitîntoatepărțile,nuvădpenimenișistausinguraiciînpustietate.Amdoicâiniminunați,cumziceai,șitotațivenittreiinșifărădeștireanimănui.Putețisăneomorâțipetoțicâțisuntemaici,șinimenin-aresăștiecăvoine-ațiomorât;putețisăluațicevăplace,șidacăsuntemoamenicuminte,n-avemsăneplângemnimănui,fiindcăvoisuntețitotdeaunamulțișitari,iarnoisuntemtotdeaunapuținișislabi.Îmiziceaisăfacașa:eoarecuputințăsăzicba?!

—Carevasăzică,ne-amînțeles.

—Înțelegereacude-asilanusepoate.Dacăvoiaisăteînțelegicumine,trebuiasăviipedrum,iarănupepotecă.Eupotzicecăfacpedorințatașitotnufacdecâtașacumîmivinelasocoteală.

—Asta-itreabamea!ziseLicăhotărât.Oriîmiveifacepeplac,oriîmifacrânddealtomlaMoaracunoroc.

—Lică,grăicârciumarul,nucredcăpoțisămățiidefrică.Dacăeștiomcuminte,cautăsătepuilabunăînțelegerecumine.

—Eunucunoscînțelegeremaibunădecâtasta!Îninimaomuluipoatesăfieorișice;destulnumaisăsimtă,căvaișiamardeeldacănu-mifacepeplac.

Ghițăseapropieunpas.

—Dacăarfinumaiatât,Lică,ziseelașezat,n-așzicenimic.Tuceri,laurmaurmelor,unajutordelamineșițil-așdabucurosdacăte-așșticineeștișidacăn-artrebuisămătemcămâineaisăcerimaimut.Apoi,tunueștisingur,camine,Lică,șidacă-țifacțiepeplac,amsocotealăcualții.

—Asta-itreabata!strigăLicămânios.Adu-micheile!

—Cefeldechei?

—Toatecheile:delasaltarulmesei,deladulap,delaoriceladă,răspunseLicărece.Celcevineaicivinesă-șifacăbani;ți-aifăcutșitudecândeștiaici:amsămăîmprumutdelatine.

Ghițărămasecâtvatimpîncremenitșicuochiițintițiladânsul.

—N-amsăteprad,adauseLică;amsăiaucuîmprumutșisăplătesccinstit,cucamătă,cucametelecametelor,seînțelege,cândîmivinelasocoteală.Înscrisn-amnevoiesă-țidau,fiindcănupoatesă-țifiedeniciunfolos:dacătrăiescși-mimergtrebilebine,amsăplătesccuprisos,iarădacămorfărădevremeoridacă-mimergerău,totn-aideundesăiei.

—Să-țidaubaninumărați.

—Cesămaipierdemvremeanumărând!?

—Atunciiacâtiai,darfiicuminteșimailasă,casănusimtănevastașisoacră-mea,grăiGhiță,arătândsaltarul,încareeraușibanii,șicheile.

—Așaneînțelegem!ziseLică.Ghițăarfiavutpoftăsăsarălaelșisă-lsfâșieînbucăți,darnuputea,pentrucăceilalțidoierauînapropiereșiarfitrebuitsământuiepreaiutecudânsul.Îieraparcă-iseacăsângeledinvinecândvedeapeLicălabaniice-șiadunaseparacupara,daracumeralegatșitrebuiasăsestăpânească.

—Da,neînțelegem,ziseelapropiindu-se,șidacăveifiavândvreosupăraredinparteamea,sănu-mimaivădbaniicuochii.

Licăseîntoarseșiserânjilael.

—Așa-icăte-aifăcutblândcaunmielușel!?îiziseapoi.Ghițăsecutremură.Toatecatoate,darbătaiadejocîlscoteadinminți.Elfăcu,oarecumfărădevoie,unpasspreLică,îlapucădeamândouăbrațele,îlținustrânsînainteasașigrăicuglasînăbușit:

—Nutemișca,dacănuvreisăfiemoartedeom!Simțindcă

Ghițăemaitare,Licăpriviîngrijatspreușășigrăiiute:

—Cevreicumine?

—Nimic!răspunseGhiță,nimicnuvreau.Tuvezipreabinecăamnevastășicopiișicănu-țipotfacenimic.Îmiiaibanii:să-țifiedebine!Mi-ailuatlinișteasufletuluișimi-aistricatviața:să-țifiedebine!Darsănucrezicămățiilegat,sănucrezicăteprindesămăiaiînbătaiedejoc.Tupoțisămăomori,Lică,tucuoameniităi:eupotsăteducpetinelaspânzurătoare.Nutejucadarcumine.Gândește-tecătum-aifăcutsănumaiammultedepierdutșibagădeseamăsănumaipierdșiceleceam!Să-țifiefricădemine!

Licăsedeteunpasînapoi.

—Ți-efrică,urmăGhiță,trecându-șicuamândouămâinileprintreperiînsus.Ți-efricășinuți-erușinesă-țichemioameniiîntr-ajutor.

—Seînțelegecănu,răspunseLicăzâmbind.Mi-arfirușinedac-așvenifărădânșiilatine.

GhițăîșipierdusebunulcumpătșitocmaipentruaceeasesimțeaînstrâmtoarefațădeLică,pecarenimicnuputeasă-lscoatădinsărite.

—Voiescșieusăintre,casăvadăcăți-efrică,ziseel.Săriți,măioameni!strigăapoișiseoprineclintitînmijloculcasei.

Unuldinporcariintrăiuteîncasă,iarcellaltseivipeprag,underămaseprivindînochiiluiLică.

—I-avenitpoftăsăseprindălaharțăcunoi,grăiLică.

—BasămăfereascăDumnezeu,răspunseGhiță.Suntomcuminte.Voiescnumaisăvăarătcănumi-efricădevoi.

—Darni-efricănouădetine,ziseLică.Tuînsuțiziceaisă-mifiefrică:îțispuncă-miesteșinuștiudacătevoimaiputeaapucavreodatăașalastrâmtoarecumteținacum.Tumăînțelegi.Mienumis-apusîncăomîncalefărăsămi-lficurățitdindrum.

—Nicinuvoiescsămăpunîncaleata.

—Daraiputeasătepui,aiputeasăfaciceeacepânăacun-aifăcut,fiindcănumăștiaicinesunt.Du-te,îiziseapoiLicăluiRăuț,carestăteaînprag,leagă-lpeslugă,apoiadănevastacucopiiiîncasă.

Ghițăserepeziînainte,îlapucăpeRăuțdepieptși-laruncăspremijloculcasei,apoiînchiseușașigrăiînecatdespaimă:

—Nubăgaținevastaîntrebilenoastre;nuvăatingețidemine,cănuebine.Lică,tueștiomchibzuit:nu-țibăgacapulînprimejdie,nutefacederușine;fiitâlhar,Lică,darnupungașprost,caresedădegol:întreabă-măundeeslugameașiapoivorbeștecumine.

Licăprivizăpăcitlatovarășiisăi.

—Voil-ațivăzutfugindpevaleînsus;săștițicănuseîntoarcedecâtdupăcevețifiplecatvoideaici.L-amtrimislapopadinFundureni,casă-ispunăcăstaudevorbăcuvoi.

—Așa-i,ziseRăuțcasperiatdinsomn.Nul-ammaivăzutdeatunci.

Licăsimțicăși-apierdutpământuldesubpicioare.

—Pentruastaamsăteținmintecâtvoitrăi,ziseelprivindaspruînfațaluiGhiță.

—Nuumblacuvrăjmășie,răspunseGhițăapropiindu-sededânsul,citegândeștecă,dacănum-aiprinsastăzi,n-aisămăprinzicâtveitrăipefațapământului.Lică,tutrebuiesăînțelegicăoameniicaminesuntslugiprimejdioase,darprietenineprețuiți.

—Amziseucăvreausămitefacslugă!?întrebăLică,schimbându-șideodatăfața.

—Dacăn-aizisșinuvreisăzici,atuncihaid’săvorbimcaprieteni,îiziseGhițădezghețat!Săaducvinșisănecinstimcanișteoamenidebunăînțelegere.AmeuatâtamintecasăînțelegcănupotstalaMoaracunorocfărădeamăfipusînînțelegerecutine.Nuvreausămățiinumaidefrică,ciumblusăintrulaînvoialăcutine.Suntgatasă-țifacpeplac:daratuncisăfiișituomcuminteșisăînțelegică,dacăesăfiudefolos,lumeatrebuiesămăcreadăomcinstitșistricatcuvoi.

—Așae!grăiLică.Lumea—da,însănoicumtrebuiesătecredem?

—Cummăvețifiștiind;săvedem,răspunsecârciumarul,întinzându-imâna.Pevrăjmașulpecarenu-lpoatebiruitotomulcuminteși-lfacetovarăș.

Licăprimimâna.

—Baniimi-ilași,urmăGhițăcamcujumătatedegură.

—Adicăîiiaucumine,răspunseLică;ce-iînmânănu-iminciună.

—Darsăștiicănumățiilegatcuei,grăiGhițășiplecăsăaducăvinrecedinpivniță.

—Astaafostprostiamea,grăiLică,dupăcesevăzusingurcutovarășiisăi.Toteramaibinesăascultdetineșisăținslugalacârciumă.

—Lasă,poatecăemaibineașa!răspunseRăuț.

—Săvedem!grăicelalalt.Eumătemcăneținecuminciuna.

—Astaetreabamea!ziseLică,ridicându-șicapul.

VICaomcareîșipetreceaviațapedrumuri,Licăveneadespela

Moaracunoroc,câte-odată,câtededouă,bașicâtedemaimulteoripesăptămână.Elvenea,descăleca,beacâteunpahardevin,mâncacevașiiarseducea.

Numaiarareoriseîntâmplacaelsăsteamaimult;însămaialesduminicăelveneaadeseoricucâtedoi-treitovarăși,șiatuncieraînvoiebună.

LuiGhițăîipăreatotdeaunabinecândLicăveneafărădevestelacârciumă.Anafusesemuncitădegândurigrele,careoîmbătrâniserăoarecumîntr-unsingurceasșicareîiveneauiardecâteoriîlvedeapeLică.

DarplecândLică,ea-lîntrebasepeGhițădesprecelepetrecuteșielîirăspunsecăn-afostnimic,căceputeasăfie!?șicăLicăeomullui.Deaceea,Anatăcuseatunci,șideatuncităceamereușipriveanumaidincândîncândfurișatlaLică,zicândînsine:“Trebuiesăfieomrăușiprimejdios”.

Zileletreceauînsă,precumeletreceau,Anasesimțeatotmaipărăsită.DecândseîmprietenisecuLică,Ghițăparcăfugeadedânsa,parcă-iascundeacevașisefereasănurămâiesingurcudânsa.

—Ghiță,ceaitucuomulăsta?îlîntrebăeaîntr-unadinziledupăplecarealuiLică.

—Eu!?îiziseelcamsperiat.Cesăam?Nimic!Ceeaceamcutoțidrumeții:vine,stădevorbă,mănâncă,beașiplătește.

Anaprivilungînfațabărbatuluisău.

—Dardeobiceiplăteștepesteceeacesecuvine,îiziseeaaspru.

—Așasuntoameniicudaredemână.

—Ghiță!grăinevastaașezat.Nuvorbicuminecașicândaiaveauncopilînainteata.Tueștibărbatșitrebuiesăștiicefaci.Teîntrebnumai;nuvreausătedescos:tuîțidăseamadacăaiorinucevasă-mispui.Făcumștii,dareuîțispun,șinumălasăinimasănu-țispun,căLicăeomrăușiomprimejdios:astasevededinochiilui,din

rânjetulluișimaialesdincăutăturaceare,cândîșiroademustațacudinții.Eompătimaș,Ghiță,șinuebinesătedaipreadepartecuel.

—Darnumădaudeloc!răspunsebărbatul.

—Bine!grăinevasta.Tufăcumștii,darsănuziciapoicănuți-amspus.

Ghițăarfivoitsăvorbească,însăîieragreu,dupăceziseseodatăcăn-arenimiccuLică;îșipusedarnumaidegândcăîivavorbialtădată.

Și,ladreptvorbind,cearfiavutelacumsăîispună?!Toatecelepetrecuteerauparcădateuitării,șiașapoatecănicinuerabinecaAnasăafledespreele.Ce-idrept,Ghițăseuitamereulaurechileporcilor,baagăsitînmaimulterândurișiporcicusemnedealeluiLică,însăLicăveneașiseduceafărăcasă-lîntrebeceva,șiașanuaveadecâtsăținăminteșisătacă.Licănu-lîntrebanimic,nimicnu-ispuneașinimicnucereadeladânsul.

Cutoateaceste,SămădăulparcăștiatotcesepetrecealaMoaracunoroc,șiaceastaîlnedumereacâteodatăpecârciumar.

Șimaimareisefăcunedumerirea,cândîntr-oziLicăîitrimiseseșaseporci,dintrecarepatrunuerauînsemnațicuniciunuldintresemneleînșiratepeverigadesârmă.Ghițăastătutmultlaluptăcusine;darînceledinurmătoti-aprimit,pentrucasănusestricecuLică,șitotnui-agrăitAnei,fiindcăsetemeacăeavastăruisănu-iprimească.

Deaiciînainteelînadevărsefereadedânsa,iarăeaîșidădeasilințăsănu-lsupere.

Astfelsositimpulcândbrumacadeșivântulscuturăfrunzelecopacilorșirăreștepădurile.

Decândvenisetoamna,drumuleramereuumblat,șinicichiarduminicanuerapărăsităcârciumadelaMoaracunoroc.Toamnasețintârgurilecelebune;toamnaareomulcâtecevadevândut;toamnafacneguțătoriitrebilecelebune;șiluiGhițăîimergeadaracumchiarmaibinedecâtpestevară,șiabiaseîntâmplacâteunceaspesăptămânăcasăfiesingurlacârciumă.ȘicucâtseapropiaziuadeSfântulDimitrie,drumuleracuatâtmaiumblat.

Într-ozidelunieraucincicarelaMoaracunorocșișapteoamenisubcerdac,cândsosișiLicădimpreunăcuBuză-Ruptă,cuSăilă

BoarulșicuRăuț,omuldecarenumaiarareorisedespărțea.

Licănustăteaniciodatăsubcerdac,niciîncârciumă,ciînodaiadealături,încareerauomasămăricică,câtevascaunedepaieșidouăpaturipentrudrumețiimaialeși,careseîntâmplasămâiepestenoaptelaMoaracunoroc.Altfelînaceastăodaieîșipetreceacârciumarulziua,cunevastașicucopiii,fiindcăodaiaîncareseculcaeleraînaltăparte,cuintrareaprinbucătărieșicuferestreleladeal,câtăvremeaiciferestreleerauspredrum,încât,șezândlamasă,puteasăvadăcuoprivireșicârciuma,șidrumul,șiloculdedinainteacârciumii.

AstădatăînsăLicănuintrădreptînodaiaaceasta,ciseoprisubcerdacșiprinsevorbăcuoamenii,întrebândpefiecaredintredânșiideundevine,undemergeșiîncetreabăumblă.Într-untârziu,elîltraseapoipeGhițălaoparteși-iziseîncet:

—CândvinejidovulpentrucâștiguldelaSt.Dimitrie?

—Arândașul?răspunseGhițătotmaiîncet,gândeamsămăduceulael.

—Da,arândașul.Nuteduce,grăiLică.Lasă-l,căvineel.Amovorbăcudânsul.

—Bine!Sătevestesccândaresăvie?

—Nu-inevoie.Aflueu;grijameadedânsul!DeșieivorbiserăîncetșimaialesLicăpăreaavoisăpăstrezetainădesprecelecesevorbea,elrosticuvintele“jidovul”,“arândașul”și“grijameadedânsul”destuldetare,pentrucaoameniidesubcerdacsălepoatăauzi,apoiprivicamsperiatîmprejurulsăușiadause:

—Darsăintrămîncasă.Intrând,Licăîșiaruncăbiciulpemasă,unsemncăvoiasăpe-treacăîndragăvoie.FusesecertatcuBuză-RuptășicuSăilăBoarul,Răuțîiîmpăcaseșiacumvoiasăsecinsteascăcudânșii.DesprearândașLicănumaivorbiniciuncuvânt.

Pestepuținsosirătreițiganilacârciumă,unulcuvioara,altulcuclarinetulșialtreileacuțimbala:Licăîipusepelaițadincârciumășileporuncisăcânte.

Șifiindcățiganiicântau,oameniiseîngrămădiserălaușacârciumii,șiascultașiAnacubătrânașicucopiii,căcinumairarsenimereautreițiganideodatăpelaMoaracunoroc.

LuiLicăîivenidelaovremepoftăsăjoaceși,apucândpeBuză-Ruptă,ieșidincârciumășiîncepusăfrământepământul,încâtpărulrăsucitînpletelungiîizburaînvânt.

Darjoculfărădemuierenuareniciunrost.DecândumblapelaMoaracunoroc,elnugrăisenicizecevorbecuAna;acumînsăelseduselaea,oapucădemâiniși-izise:

—Haid’sătejocodată,săzicicăaifostjucată!Anasedeteînlături.Elocuprinsecuamândouăbrațele.

—Dardacăn-ampoftădejoc!?grăieacuhotărâreșisedesfăcuîncetdinbrațelelui.

—Vinepofta!

—Șilamaimult!adauseBuză-Ruptă,trăgândcuochiul.

—Ei!nuvreau!grăiAnareceșisedeteînapoi.Licăseretrasecamnecăjit.

—Săraculdemine!grăiGhițăașaînglumă.Darnăzuroasămis-amaifăcutnevasta!Joacă,muiere;parcăaresă-țiiacevadinfrumusețe…

Anaîșicălcăpeinimășisedetelajoc.Laînceputsevedeac-afostprinsădesilă;darceaveasăfacă?Laurmaurmelor,decesănujoace?Încetulcuîncetul,eaprinsevoiebună;secamtulburacândLicăseapropiadedânsa;sângeleîinăvăleaînobrajicândeloapucadebrâucas-oînvârtească;darașaeraacumșialtfelnuputeasăfieșieasedetedinceîncedupăpăr.Înceledinurmă,totsearătăcopilarăsfățatădeodinioară,șiGhițăfierbeaînelcândîivedeafațastrăbătutădeplăcereajocului.

—Să-țifiedebine!grăiLicăpestecâtvatimpobosit.Daumărturiecătețiimaibinedecâtmine.

Elostrânseapoiînbrațe,oridicădelapământ,seînvârticueaodată,osărutășiopusepelaiță.

Anaîșistâmpărăobrajiicupalmele,privindcamamețităîmprejur,învremeceLicăseplimbaînsusșiînjos,ștergându-șisudorilecumânecadelacămașă,apoiseoprișigrăi:

—Cecârciumadraculuimaieșiasta!?Decenu-țițiioslujnică?Oameniidelaușăzâmbirăpesubmustață,Anatresărișiseridicăroșităcabujorul,iarăbătrânaprivilaoparte,făcându-secănu

înțelegevorbeleluiLică.

“De!îșiziseea,cesă-ifaci,așaeomul!Oricâtdebunarfi,totarecâteunpăcat.Fiecâtdemic,dartotîlare.”

Ghițănuzisenimic,ci-șipusenumaidegândcăaresăoțieminteșiasta.

Înspreseară,SăilăBoarulplecăcuBuză-RuptăspreIneu,Răuțoluă,dupăceschimbăcâtevasemnetainicecuSămădăul,sprepădureadelaFundureni,iarăLicăseopriladrumețișigrăiprivindînspreapus,deundeseridicauniștenorigreisprecer:

—Seschimbăvremea,precumsevede;dartotmi-ecăamsărămânaicipestenoapte.Ambanilamineșilocurilesuntcamrele,maialesacumtoamna.

ElrămasedarpestenoaptelaMoaracunoroc.

VIIDecânddrumurileeraumaiumblate,sevorbeamereudespre

nenorociriîntâmplatemaiici,maicolo,prinpartealocului;cotituradelaMoaracunoroc,altădatăvestităderea,eraînsăînanulacestascutită,șidrumețiiscoseserăvorbacă,decândGhițăavenitlaMoaracunoroc,locurilenumaisuntprimejdioasecaledeozijurîmprejur.JandarmiidelaIneusețineaucutoateacesteamereupedrumurișiabiatreceazidatădelaDumnezeufărăcaeisădeapelacârciumaluiGhiță.

Ghițăsebucuracândveneaujandarmiișiîșidădeatoatăsilințasăsepunăbinecudânșii:ledădeamâncareșibăutură,fărăcasăprimeascăbaniicândeivoiausăplătească,îițineadevorbășiumblamereuînvoilelor.

Eraînsăîntredânșiiunul,Pinteacăprarul,unomscurtșiîndesat,cuochiimari,cuumeriiobrajilorieșițișicufălcilelate,cumustațatunsășicuotăieturăînfrunte,darmaipresusdetoateomașezatșităcutlafire,cucareGhițăsefăcuseprietenbun.Ce-idrept,elnuvorbiseîncăîntrepatruochicuPintea;darașasuntoamenii:ecâteunulpentrucaresimțidinclipacel-aivăzuttrageredeinimă,fărăcasă-țidaiseamapentruce.AșaerașiPintea.CândveneapelaMoaracunoroc,sevedeacăsesimtebinelacârciumășiplecatotdeaunacamanevoie;apoielținealaAna,lacopii,netezeacâiniiluiGhițăși-arfifostorișicândgatasădeacuciomaguldacăcineva,chiarladreptvorbind,arfiîndrăznitsă-lgrăiascăderăupeGhiță.DeaceeasimțeașiGhițăcăPinteaeoarecumsingurulomcucarearputeasăvorbeascămaipefață,șiacum,cândsevăzupestenoaptesubacelașiacoperământcuLică,arfidoritsă-laibășipePinteaînapropiere.

Toategândurilerelesegrămădiserădeodatăîncapulluiși-lcuprinseseoneliniștecaniciodatămainainte.

SufletulisepuseseîntulburarecândLicăîispusesecăareovorbăcuarândașul.TulburareaîicrescucândLicăîisărutănevastașiîiaruncăvorbadespreslujnică.Însfârșit,Ghiță-lcunoșteadestuldebinepeLică,pentrucasăștiecăelnusetemedeoameniirăișidelocurilerele,șiașaseîntrebamereu:“Pentrucearămasellacârciumă?Pentrucele-aspusdrumețilorcăarebanilasine?Ceaveadegândsăfacă?Pentruceavorbit,pentruceavorbit!?”

“Pentruce?!pentruce?!îșiziseelînceledinurmădeznădăjduit.Cineștie?!Levafizisașadinîntâmplare,fărăcasăfigânditlaceva,iarăeumăfierbînminepentruele.”

EluitaseîncetulcuîncetulînvoialafăcutăcuLică,șinumaidincândîncândîșimaiaduceaamintedebaniipecareîipierduseatunci.Acumsegândealatoate,șilaînvoială,șilabani,șilaporciicusemnstrăin,pecareîiprimisedelaLică,șilaurmărileceputeausăaibăacestea,șiunglastainicparcă-ișopteamereu:“Avenitvremeasăterăfuiești”.

NutrecusenicijumătatedeandeziledecândseaflalaMoaracunoroc,șitrebileîimergeaudinceîncemaibine:aveaporcilaîngrășare,douăvaciculapte,căruțăperăzoare,doicaibuni,aveabaniînladă,nupreamulți,darădestuipentrucasăpoatătrăiunan,doidintr-înșii.Daracum,cândtrebilemergeaumaibine,Licăvoiasă-ivorbeascăarândașului,fărăîndoialăpentrucasă-șifacărânddevreunaltomlaMoaracunoroc.

DarăGhițănuvoiasăplece;nu-llăsainimasăpărăseascălocullacareînscurttimpputeasăsefacăomcustare.

Șiiarsegândealaînvoialapecareofăcuseînstrâmtoareasa,labaniisăi,laprimejdiilece-lîmpresurau,laiarnaceseapropiașilazilelebunepecareleavusesecândnuaveaniciporcilaîngrășare,nicivaciculapte,nicicăruțăperăzoare,nicicaisprinteni,nicibanibinenumărațiînladă.Șicândsegândealaaceste,îiveneaoarecumsăsebucurecăLicăîlscoatefărădevoiedelaMoaracunorocși-lscapăașazicânddetoatenevoile.DarGhițăeraomcuminteșisimțeacăaresă-iparătoatăviațarăudacăvaplecadelaMoaracunoroc.Deaceea,decâteoriîșiaduceaamintecăLicăseaflasubacelașiacoperământcudânsul,îlcuprindeaovieîngrijare.Arfivoitsămeargălaelșisă-lîntrebe:“Omule,cevreisăfaci,cevreisăceridelamine?Vorbește-miverde-nfață,casăneînțelegem.”Șiiarîiveneasă-șizică:“Ce-mipasă!?Eunudaunimic;suntgatasăținpieptcuel.Șidacăpier,atâtapagubă!”Șimaialesacestaeragândulcare-lstăpâneapeGhiță:nimicnueraînelmaitaredecâtpornireadeasepuneîmpotrivaluiLicășideanudanicicâtenegrusubunghieîndărăt.

Darpecândseîntăreaînaceastăhotărâre,elerasingurșipărăsit.Ana,pecareopriveacuatâtadragmainainte,încetulcuîncetulseînstrăinasededânsulșinumaieraveselăcamainainte,

cândseaflasingurăcudânsul.Elînsușiseînstrăinasededânsa.Dinclipaîncareeași-aarătatbănuielilepefață,sestinseseoricetrageredeinimăpentrudânsadinsufletullui.Și-arfidatadeseatoatăviațapentrucasămaipoatăsimți,fiechiarpeosingurăclipă,bucuriapecareosimțeaodinioarăcândprivealadânsa;darînzadar:eanumaierapentrudânsulceeacefusese;chipuleifrumos,trupuleifraged,fireaeidulcenumaiputeasăstrăbatăpânălainimaluiplinădeamărăciune.DindragostecătredânsașicătrecopiiveniselaMoaracunoroc;dindragostepentrudânsașipentrucopiisebăgaseînstrâmtoareaîncareseafla;șiacumtocmaieaeraceadintâidinrândulaceloracarenuținseamădestrâmtoarealuișidegreutățilecucareseluptă,chiarșieaîlcredearău,cândnuputeasă-iînțeleagăpurtarea.

Deaceeaacum,cândsimțeatrebuințadeunsufletîncaresă-șicautesprijinire,GhițănusegândealaAna,caredormealiniștitălângădânsul,cilaPintea,care-lmângâiaseadeseoricuprivirilesaleplinedeîncredere.Laînceputarfifostînstaresă-șipunăcaiilacăruțășisăpleceacuînvremedenoaptelaIneu,casă-lcautepePintea;încetulcuîncetul,însă,gânduriles-aulămuritînsufletullui,șiînceledinurmăsimțindu-semaitare,elîșizise:“Adicădecesăpuneumaimultăîncredereîntr-unomstrăindecâtînnevastamea!?”

Deabiaseînnoptase,toțidormeaulacârciumă,șichiarGhiță,maiîmpăcatcugândurilesale,ațipise,cândcâiniiîncepurăsălatreșioluarădinceîncemaineastâmpărațipevaleînsus.

Ghițătresărisperiatdinsomn,săridinpat,seapropiedefereastrășipriviafarăînnoapteaîntunecată.

Elnuzărinimic,darsimțicăseapropievreunomcunoscut,deoarececâiniiseîntorceauscheunândînapoi.

Pestevreunsfertdeceaselvăzu,însfârșit,trecândpesubfereastrășiînaintândspreușacârciumiiunomșiofemeieînaltășilatăînumeri.

Astaeraadică!AcumînțelegeapentrucearămasLicălaMoaracunoroc,și-ierarușinedegândurilerelece-șifăcuse.

“Parcă-iunvoinicdecodru!”ziseelretrăgându-sedelafereastră.

—Cine-i?strigăînclipaaceeaunuldintreslugi,Marți,ungurul.

—Oamenibuni!răspunseunglasbărbătesc.Ghițăsetulburădin

nou.Precumvăzuseprinîntuneric,îipăreacăomulceveneacufemeianueraRăuț;acum,cândîiauziglasul,numaiputeasăseîndoiascădespreaceasta;eraunomcudesăvârșirenecunoscut.Atuncicumde-lcunoșteaucâinii?Cumde-llăsaslugasătreacă?DecenuveniseRăuțînsuși?

“Dece?dece?”îșiziseelnecăjit.Egrozavcândomulîșifacespaimădintoatenimicurile.

Cutoateaceste,îivenigândulsăseducăsăvadăcineavenit.

—Ce-i,Ghiță?întrebăAna,caresedeșteptasedinsomnșiseridicasedinpat.

—Cesăfie!îirăspunsebărbatul.Nimic!Răuțseîntoarce.Cineștie,vafiuitatceva;vafiavândsă-ispunăcevaluiLică.

—NueraglasulluiRăuț,Ghiță,grăinevasta.Terog,du-teșivezi.Cefeldeoamenisuntaceiacareumblă-nvremedenoapte?

Acumnicivorbănumaiputeaficaelsăseducă,căcioarfineliniștitpeeașimaitare.

—Fiipepace!îiziseel.I-amvăzuteucuochii,șidacăn-arfioamenicunoscuți,nui-arfilăsatMarțisătreacă.

—Marți!!întâmpinănevasta.Mienu-miplaceMarțideloc.

—Ei,apoitubănuieștipetoatălumea,grăiGhiță.Fiicuminteșiteliniștește.

Anaseliniști,deșitremuraîntottrupul.Pecândațipisedinnou,câiniiîncepurăiarsăbată.

—Ce-iasta!?strigăcârciumarul.Cadinseninîlcuprinsespaimașiparcă-iveneasăseîndoiascădacăavăzutbinecândavăzutaceafemeieînaltășilatăînumericaunvoinicdecodru.Elsăridardinnoujosșiiarseduselafereastră.

Omulșifemeiaseduceaucupașigrăbiți.Însăparcăeraaltom,parcăeraLică,elînsuși.Dac-arfiștiutcăAnadoarme,Ghițăarfiplecatsăseîncredințeze.

—Seduc,grăiel,darîncet.

—Bine,Ghiță,răspunseAna.Sădormim.

—Sădormim.Însăeanuputeasădoarmă.Fusesetrezitădinsomnulceldintâi,tulburatădegândurigrele,șiînceledinurmăo

apucarăniștefierbințelicaren-omailăsausăseastâmpere.Ghițăfupestepuțincuprinsdeunsomnadânc;afarăîncepusăbatăvântul,iareaerafrământatădemuncilenopțilorpetrecutepenedormiteînculcușulînvrăjmășit.

Târziudupămiezulnopțiicâiniisemișcarădeatreiaoară.

Anaîșioprirăsuflarea,sedetetiptildinpatșiseapropiedefereastră.

LicăseîntorceasingurdespreFundurenilacârciumă.Acumaealeînțelegeatoate:elafostundevașiafăcutcevacuștirealuiGhiță.

—Doamne!ziseeaîngrozită.Ce-acăzutpecapulmeu!DarGhițăerabărbatulei:arfidoritsă-ifisecatluminaochilorînclipacândaajunslafereastră,pentrucasănuvadășisănuștienimic,șiiserăcitotsângelecândsegândicăvorfiaflatșialții.

Eratârziu,marțidimineață,cândLicăieșicamnedormitlaluminazilei.

Ploua,șilespuneaoamenilorcăavusedreptatecândziceacăaresăseschimbevremeașicătoteramaibinedacăplecaieri,pentrucănuerasilitsăumblepeploaie.

GhițăluasehotărâreasănuașteptedecâtplecarealuiLică,apoisă-șipunăcaiilacăruțășisăseducălaIneu,casă-lcautepePintea.Însăeldormisebinepestenoapte,șimaialesacum,dupăce-lvăzupeLică,îșischimbăgândul.Laurmaurmelor,nicinupreaștiace-arfiavândsăvorbeascăcuPintea.Gândurilepecareleavuseînsearatrecutăsestrecuraserătoate,încâtparcălevisasenumai,șidecândștiacășiLicăareoslăbiciune,elîipăreaunommaibunînfelulluidecâtcumîlcrezuseșiîieragreudebănuielilepecareșilefăcuseînnedumerireasaasupralui.

IarăAnaîntâiaoarăînviațaeasimțitrageredeinimăpentruLicăși-iziselaplecare,dintoatăinima,“norocbun!”,căcisoartasoțuluisăueraacumlegatădealui.

DupăplecarealuiLică,eaîltrasepeGhițălaoparteși-igrăi:

—Amovorbăcutine:nuacum,darcândîțiprinzivreme.

—Bine,răspunseelpuspegânduri.Spune-miacum.

—Nuacum,Ghiță,îiziseea,cicândvomputeavorbiîntihnă.Caută-țiderândcuoamenii;precumvezi,voiescsăplece.

Făcându-șisocotealacudrumeții,Ghițăseîntrebamereucevafiavândnevastasă-ispună,șigrăbeamaimultdecâtdeobicei,darpecânddrumețiieraugatadeplecare,iatăcăsosișiPintea,însoțitdealțidoijandarmi,lacârciumă.

Elveneamaiiuteșieramaităcutdecâtdeobicei.

—Cefeldeoameni,așa,maiînsemnați,autrecutieripeaici?întrebăel,dupăceintrăcutovarășiisăiînodaiadelângăcârciumășitraseușadupăsine.

—Nu-imaiținminte,răspunsecârciumarulrece.

—Ei,trebuiesăaflu!grăiPinteascurtșihotărât.Ghițăprivilunglael,apoilaceilalțidoișigrăidezghețat:

—Dacăvoiațistamereuaici,atunciașputeavorbicumîmiplacemie;darvoiveniținumaidincândîncând,șiașa,trebuiesăfițioamenicuminteșisănucerețisă-mibagcapulînprimejdieorisăvăspunminciuni.Eunuștiudecemăîntrebați,darpotsăvăspuncălaasemeneaîntrebărin-amsărăspundniciodată.Dacănuvăestedestulatât,luați-măstrânslegatșiduceți-măcuvoi.

—Lanevoieașaosăfacem,răspunsePintea,deșiaișitutoatădreptatea.

Deaciînainteeivorbirădesprealtele,învremecePintealefăcutovarășilorsăisemnsăiasă.

RămânândsingurcuGhiță,elprivicâtvatimpjos,țintăînainteasa,apoigrăi:

—LuiLicăîispuitotșimienu-mispuinimic!

—Nui-amspusluiLicăpânăacumnimic.Vafiștiind,răspunseGhiță,dardelaminenu.

Pinteaprivilungșiaspruînfațacârciumarului,cașicândarvoisăafleadevăruldinochiilui.

—Atunci,ziseelîntr-untârziu,poatecăaivreoslugă.Ghițădetedinumeri.

—Nu-mivinesăcred;darvasăfiucuochiiînpatru.Deodatăeltresăricadeșteptatprintr-ungând,care-ilumineazătotcapul.

—CunoștitupeLică?întrebăeliute.

—Îlcunosc.

—Bine?

—Bine!n-amfostprinșiîmpreună?!Nuîmpreunăamstatînchiși?!

—Tuaifostînchis?întrebăGhițătulburat.

—Da!Furaserămniștecai,Licășieu,șine-audatdeurmă;auîmpușcatpeLicălapicior,căcialtfelnunedădeamprinși.

—Vasăzică,tuaifostprinsodată?grăiGhițăîncăodată.

—Cedracu!strigăPintearâzând,așfioareceeacesunt,dacăn-așfidoveditcăștiutoatepotecileșitoateapucăturiletovarășilormeidemainainte?Darcevreisă-țispundespreLică?

Ghiță-șipierduserostulșiîncepuasetemedeomullacareținuseatâtdemultmainainte.

—Voiamsăteîntreb,ziseelcamcujumătatedegură,dacăLicăareslăbiciunepentrumuieri.

—Pentrumuieri?răspunsePintea.Pentrunimic.Nu-ivorbă,îlapucădincândîncând,darslăbiciunenuare.Elareoslăbiciune,unasingură:săfacă,săselaude,sățielumeadefricășicutoateacestesărâdășidedraculșidemumă-sa.Sărâdădenoi,Ghiță,denoi,urmăelmaiaprins;dar,Ghiță,suntdetreizecișioptdeani:măspânzurdacăîmplinescpatruzecifărăcasă-iarătcămaisuntșialțiimaișimaidecâtdânsul!Mi-afăcutunapecaren-amsăi-ouittoatăviața.

—Atunciînțeleg!grăicârciumarulîncălzindu-sedinnou.Ieriîmiziceasă-iaducoslujnicălacârciumă,casă-ipunadicăomdepândăîncasamea!

ȘiacumGhițăalegeaînelvorbelecucaresă-ifacăluiPinteaîmpărtășiredesprecelepetrecuteîntreelșiLicășistătealaluptăcusinedacănuarfipoatemaibinesătacă.

—Pentrucătrebuiesăștii,urmăelcamcujumătatedegură,Licăaumblatmultdupămine…

—Stai!strigăPinteatăindu-ivorba.Adă-iuna.Lasă-măsăți-oalegeu,șigrijameadedânsa!

—Bine,grăiGhiță,dacăsocoteștitu…

—Daracunumaipierdemvremea:cine-afostieripeaici?

—Pinteo,număîntreba,cănupotsă-țirăspund.

—Staisăneînțelegem,grăiPinteamâhnit.Dintredouă,una:orivorbeșticuminepefață,orimălașidracului!Înțelegsănulespuialtora,darmie?

—Țieți-așspune,răspunseGhiță,dardacăîțispunție,spunlatoatălumea,fiindcătueștidatorsălespuișialtora.Uite!întreabă-ipedrumeți,întreabă-lpeslugă,silește-lsă-țispună,darnutemiradacă-lvoialungadelacasamea.

—Teînțeleg,zisePinteamaidumerit.Săfieprecumzicitu.Știitudepieleacuievorba?Astă-noaptel-aucălcatdoiinșipejidovul,l-aubătut,deanevoiesemaipuneînpicioare,și-auluat,dupăcumspuneel,peste—Dumnezeuștiecâțibanideladânsul.

Ghițăparcănuînțelegeabine.

—Pecarejidov,întrebăel,pearândașul?

—Da!pearândașul.Treabaastanuputeas-ofacăaltuldecâtLică.Elareobiceiuldeasepunecupuținilacale,pentrucasăseștiemaiadăpostitdeprostiaaltora.

GhițănusemaiîndoiacăaceidoiaufostSăilășiBuză-Ruptă,careplecaserăierisearăspreIneu;însăelnuputeavorbi.

—Licănuputeasăfie,ziseelhotărât.Peelîlcunoaștearândașul.

—Apoida!răspunsePintea,tocmai.Eraucufețeleacoperite,șiarândașulzicecăisepăreacașicândarfifostLică.

—Eibine,nusepoate!grăiGhițăîndărătnicit.Licăadormitastă-noapteaici,încasamea,șin-aplecatdecâtabiaacum.

Pinteastetecâtvatimppegânduri.

—Cândavenit?întrebăel.

—Ieripelaamiazăzi.

—Cucineastat?

—Vasăaflidelaslugi.Sepoatecăelapustreabalacale;euamcuvintesăocredasta.

—FereascăDumnezeu!grăiPintearidicându-se.Unlucrusăștiișisă-lțiitotdeaunaminte:Licănusebizuieniciodatăpealții.Punecaii

și-țiiaslugile,casăviicumine.Ceilalțidoirămânaici.

VIIIAnarămasecuinimaîncleștatăcândGhițăîispusecătrebuiesă

plececuPinteașicuslugilelaIneu.Deșivedeaînsădinfațaluicăecevaneobicinuitlamijloc,easemailinișticândsegândicăPinteaeomulluiGhiță,baparcănumaiacumînțelegeapentruceGhițăși-adatsilințasăsepunăbinecuPintea,și-ipăreabinecăpleacătocmaicudânsul.

Darinima,cutoateaceste,îibăteamaitaredecâtdeobiceișitemerilecesedeșteptaserăpestenoapteînsufletuleinumaislăbeau.

—Maică!îiziseeaîntr-untârziubătrânei.Cumțiseparlucrurileaicilanoilacârciumă?

—Cummisepar?răspunsebătrâna.Levezișitucamine.Mergbine.

—Da,mergbineaiciîncârciumă,urmănevasta;darlanoiîncasă?Nu-lvezitupeGhițăcăemereupegânduri,cănusemaidăînvorbăcunoi?nuvezitucădecâtvatimpparcănumaisuntemnevastășibărbat?

—Așasuntvremile,grăibătrâna.Ghițăeomharnicșisârguitorșiașasegândeștemereucasăadunecevapentrucasalui.Areșiel,catotomul,oslăbiciune:îirâdeinimacândîșivedesporul.Ebunăslăbiciuneaastașinutrebuiesătemâhneștipentruea:rabdă,cădefolosultăurabzi,șinicinuaipreamultderăbdat.

—Bine,maică,ziseAna,dardacăelarîncepesăcautecâștignelegiuit?Evorbașidenoi;artrebuisănespunășinouăceface.

Bătrânastetecâtvatimppegânduri,apoigrăiîntristată:

—Nuștiu,fatamea,șinicinucautsă-midauseama.Emultănenorocireînlumeșioameniiși-oîmpartîntredânșii:dacăți-acăzutopartemare,șibătaiedecap,șisfat,șibogăție,șimărirealumească,toatesuntînzadar.

Anastăteadusăîngânduri,cândauzirăzuruituluneitrăsuriboiereșticutreicaișicufeciorpecapră.

Ghițănefiindacasă,Anașibătrânaieșirăsăprimeascăpeceiveniți.Afarăplouacadinciur.Dupăcefeciorulsăridepecaprășideschiseușacugeamuriatrăsurii,seiviodoamnăcadedouăzeciși

optdeani,înaltă,cuobrajiiplini,cuochiimarialbaștrișicupărulauriu,îmbrăcatădesuspânăjosînnegrușidemânăcuuncopilcadecinciani,slabșibolnăvicios.

Eaîifăcuunsemnfeciorului,trecuiutesubcerdac,apoiprivilaAna,cașicândarvois-oîntrebeunde-șipoategăsiunadăpostmairetras.

Anaoduseînodaiadelângăcârciumă.

—Darfrumoasăe,bat-os-obată!grăibătrânaplecândînurmalor.Înclipacânderausăintreînodaie,străbătuunfulgerprintrenorișicăzuuntunetputernic,decaresecutremurătoatăvalea.

—Vaidemine!strigădrumeațaoprindu-sesperiatăînprag,închidețiferestrele,cănetrăsneștepetoțiaiciîncârciumă.

—EminunealuiDumnezeu,acutoamna,grăibătrânafăcându-șicruceșigrăbindsăînchidăferestrele.Darnuvătemeți,domnișoară:Dumnezeunu-lloveștedecâtpeacelapecarevreasă-lpedepsească.

—Da,Dumnezeu,grăidrumeața,așa,pentrudânsa,totdeaunaDumnezeușinumaiel.

—Poftițiceva?oîntrebăAna,dupăceeaseașeză.

—Săsteaploaia,casăpotplecamaideparte,îirăspunseastacampesteumăr.

Anaseretraseșiînchiseușaînurmasa.Învremeaaceasta,vizitiuldeshămasecaiiși-iduseselagrajd,iarăfeciorulseretrăsesesubcerdac,undestătearezematdeunstâlpșiprivinddincândîncândlajandarmiicareședeauîncârciumă.

—Efoartetristă,grăiAnaapropiindu-sededânsul.Elseîndreptășicurățimâneca,pecareserezemasecumâna,apoirăspunse:

—Da,etristă.

—Undemergeți?întrebăcârciumărița.

—Nuștiu,grăifeciorulprivindmaicudinadinsînfațaei,casăvadădacă-ipoatevorbi.LaIneu,pare-mi-se.N-ammaiumblatpeaici.Peaicisuntpădurilecuturmedeporci?

—Da,îirăspunseAna,întoatepărțilecâtvezicuochii.Areturme?

—Așasezice,grăifecioruldânddinumeri.

—Darpecinejelește?

—Pebărbatu-său.S-aîmpușcatacutreisăptămâni.

—S-aîmpușcat!?strigăAnasperiată.Pentruce?

—Nuștiu,răspunsefeciorul,dândiardinumeri.D-taînțelegi,adauseapoipestepuțindepărtându-se,căastanuemoartefireascășicătrebuiesăfieotainălamijloc.

—Sărmanafemeie!grăiAnaînduioșată.PecândAnaîipovesteabătrâneiceleceaflasedespredrumeațaceafrumoasă,seîntoarseșivizitiuldelagrajdșisepusepelaițadesubcerdac.

—Ledaudraculuitoate,șicai,șicăruță,șistăpână,ziseelamărât.Îmivines-olasaiciînpustietateșisămăducpeiciîncolo.

—Taci,măi,căteaude!îizisefeciorultrăgândcuochiulșidestuldetarepentrucastăpânasă-lpoatăauzi,cumtrebuiasă-laudășipevizitiu.Fiicuminte,urmăapoimaiîncet,șiseașezăînfațăcuel.NuștiitucădecâteorivenimpelaIneu,neîntoarcemîncărcațicastupul?

—Aivorbitcucârciumărița?întrebăvizitiul.

—Aș!Ți-aigăsitomul!răspunsefeciorul.Astanu-țiîncarcăsocoteala.Lasă,căameuomulmeulaIneu,undestămcustăpâna.

—Dacăi-ardaDumnezeuSămădăuluiungândbun…grăivizitiul;sănemaiamânepânăduminicăcelpuțin.

Feciorultraseiarcuochiul,dreptsemncăacumavaștisăopunășiaceastalacale,apoieirămaserătăcuțifață-nfață,privindțintăunullaaltul,cașicândfiecarearaveasă-ispunăceluilaltceva,darstăpegândurișinuaflăvorbapotrivităorinucuteazăsăsedeafărășovăirepefață.

—Lacetegândeștituacum?întrebăvizitiulîntr-untârziu.

—Hm!îirăspunsefeciorulzâmbindpesubmustață.Pare-mi-secătotlaceealacetegândeștișitu.Darcenepasănouă!?urmăel,pestepuțin,maideschis.Nu-iașa?!Ce-țipasăție?!Ce-mipasămie?!Unlucruștiu:cădecâteorivenimlaIneu,neîntoarcemcubani,cubanimulți.

—Dareutotașvreasăștiudeundeiastăpânanoastrăbanii,îiîntâmpinăvizitiul,pentrucă,dreptsă-țispun,eunucredsăaibăeatocmaiatâteaturme,pentrucâteiabanii.

—Nicieunuștiu,grăifeciorul,privindcamîngrijatîmprejur.

—Nicieunuștiu,adăugăapoimaiîncetșiplecându-sespremasă,dardecândcumoarteastăpânuluiparcăbănuiescunlucru.Uite!eunumaiacumîncepsăînțeleg.TuștiicădeSămădăulsevorbescmulte.Bine!DecâteorineîntoarcemdelaIneu,eapleacăpestecâtevazileînsus,înȚaraNemțească.Apoilanțuldeaur,pentrucareerausă-lînchidăpestăpânulnostru,dacănuseîmpușca,îlținmintedecândfuseserămînrândultrecutlaIneu.

—AdicătucrezicăSămădăulfurășieavinde,grăivizitiulcuîndoială.

—Nucred;îțispuseseicăparcămi-arvenisăbănuiesc.Săvedemdeaciînainte.Las’pemine!Zic,las’pemine,căcidac-arfisăfie,ne-avăzutDumnezeupeamândoi,șipemine,șipetine.

—Cumadică?

—Las’pemine!răspunsefeciorulsărindînpicioarecasăprime-ascăporuncilestăpânei,careieșisesubcerdacspreavedeadacăploaian-amaislăbit,celpuțin,căcidevremebunăparcănumaieranădejde.

Nerăbdătoarecumera,eadeteporuncăsăprindăcaii,căcinuvoiasămâiepestenoaptelacârciumă,șisă-iprindăcâtmaineîntârziat,casăn-oapucenoapteapedrum.

Feciorulșivizitiulîncepurăsăfacăgurăcănupotplecapeastfeldevreme,căomoarăcaii,căegreupentrudânșii,cădrumulerău;însăhotărâreaeieranestrămutată.ÎnzadarosfătuișiAnasărămâiepestenoaptelacârciumășisănuseteamă,deoareceîncurândaresăsoseascășiGhiță,basuntchiarșijandarmilacârciumă.

—Noinuștimcâtstămaci,grăiunuldintrejandarmi;dartotebinesămânețiaici;suntaproapedouăceasuriși,cumedrumul,anevoiemaisosițicuziualaIneu,iarălocurilesuntrele.

—Cesăvăplătesccasăvenițicumine?întrebăea.

—Nuputem,răspunsejandarmul.Trebuiesăstămaicipânăcenunevavenialtăporuncă.

—Punețicaii!strigădrumeațaîndărătnicită.Voiștițicănucernimicdegeabadelavoi,adauseapoipestepuținși,aruncândobucatădehârtiepemasă,cerusocoteala.

Analuăhârtia,privinedumeritălaea,apoiîntrebăcamsfiită:

—Nus-arputeasă-midațialta?Lipseșteuncolț,șieunupreamăpriceplabani.

Drumeațascoasezâmbindopungămareșiplinădehârtiinoi-nouțe,luăunadintreeleșii-odete,apoisegătideplecare.

Anapriviînduioșatăînurmaei.Vedereaacesteinenorociteîidăduselinișteapierdută,dimpreunăcusimțământuldeîncrederealomuluicaresesimtemainorocosdecâtalții.DecândGhițăplecase,eaeracuprinsădefeldefeldetemeri.Nuștianimicdesprecelepetrecutelacasaarândașului,căciGhițănuavusetimpsă-ivorbească,iarjandarmiinuaveauvoiesăsedeiepefață,cauniicarestăteausăpăzeascăcasa:cutoateaceste,dupăcelepetrecutepestenoaptelacârciumășidupăplecareagrabnicăaluiGhiță,eanusemaiîndoiacăelamijloccevacepoatesăpunăcapulluiGhițăînprimejdie.Dincândîncândiarîșischimbagândurile!ÎipăreapesteputințăcaGhițăsăseamesteceîntreburirele.Nu!îșiziceaea,Ghițăeomdreptșiblândlafire,dareomcuminteșinuvoieștenicisăaudă,nicisăvadă,nicisăștienimic,nuvoieștesăațâțemâniaoamenilorrăi.Decândaflasedespresoartadrumeței,gândulacestabunnuomaipărăseașiîlașteptacunerăbdarepeGhiță,casă-lmângâieprinovorbăbună.

Câtvatimpdupăplecareatrăsuriiploaiamaiîngăduișiîncepusăbatăvântul,iarînspreBihorceațadincândîncândsemairăreașicerulparcăerasăsemailumineze.

—Dă,Doamne,săsemaiînsenineze!grăiAna,carestăteaînainteacârciumii,privindcândîncaleasoțu-său,cândînsprenoriicaretreceaurepedepedeasupravăiiînspreapus.

DartimpultreceașicăruțaluiGhițătotnusemaiiveaînculmeadealului,pedrumulpustiu,iarăAnatotmaimultselăsaînvoiapresimțirilorei.

IXPlecândcuPinteașicuslugilelaIneu,Ghițăavupedrumdestul

timpsăsegândeascălastrâmtorărilesale.

Elnusemaiîndoiacăoameniicufețeleacoperite,careîlcălcaserăpearândașul,nueraualțiidecâtBuză-RuptășiSăilăBoarul.Eraudoioamenicucarenuavuseniciodaraverămainainteșipecarenui-avăzutniciodatăînviațasa;însăeipetrecuserămaimulteceasuricudânsulșiplecaserăde-adreptuldelacârciumaluicasă-lcalcepearândașul,șiastaputeasădealoclabănuieli.MaimultăgrijăîifăcealuiGhițăunaltlucru:setemeacanucumvasăsedovedeascăcevaasupraluiLică.Înainteajudecătorului,fațăînfațăcucruceașiculumânărileaprinse,elnuputeatăgăduic-aavutdaravericuLicășitrebuiasăspunătoatecelepetrecute,șidindouăuna:oriLicăajungeasăfiedoveditșipuslapedeapsă,șiatunciniciel,Ghiță,caomînsoțitcuunfăcătorderele,nuputeasăscapecuobrazulcurat,oriLicăscăpa,șiatunciGhițătrebuiasăseteamăderăzbunarealui.CucâtmaimultseapropiadardeIneuGhiță,cuatâtmaipuținsegândealacelepetrecutepestenoapte.Eravorbadeelînsuși;făcusefielastrâmtoare,fiedinslăbiciune,lucruricareputeausădealoclabănuieligrele;nusesimțeacudesăvârșirenevinovatșisetemeacanucumvasăsedeaastădatăpefațășivinalui.Dac-arfifostunommaicuinimădeschisă,eli-arfivorbitluiPinteafărășovăireșil-arfirugatsăpotriveascălucrurilepecâteracuputințăașacasănuiasălaivealădaraverilesalecuLică;simțeaînsăcăs-arstricacuPintea,care-luradintoatăinimapeLică,dacăi-arvorbiacumdespreaceasta.Semustradarcănuafăcut-opecânderausinguri,încâtîiputeavorbiîntihnășiileputeaspunetoatedinfirînpăr,casănu-lmailaseînnedumerireasuprapurtărilorsalefațăcuLică.

DupăceintrarăînIneu,Ghițăîncepusăschimbelafețe.Îieragreucătocmaiacum,dupăcelepetrecutepestenoaptelacasaarândașului,oameniiîlvedeauîncăruțăcuunjandarm.Dacăs-arfisimțitnevinovat,els-arfimângâiatcugândulcă,maicurândorimaitârziu,isevadovedinevinovățiașivorrămâneaderușinetoțiaceiacareîlcârtescacumșiseivescpelaportițe,casă-lvadăînstrâmtorarealui;aceastămângâiereînsăelopierdusedemult.

Eitraserălacazarmadejandarmi.Pecândslugiledeshămaucaii,oameniiîncepurăaseadunaînparteacazărmii,casăvadăcelecese

petrec,șiprecumoameniiseadunau,Ghițăsimțeacăiseîmpăienjenescochii.

—Așvreasă-țigrăiescovorbă!îiziseelluiPintea.Pintea,caredelaMoaracunorocpânăaiciabiagrăisecâtevacuvinte,privilunglael.

—Atâtarmaitrebui,răspunseapoi,dupăceslugilesemaidepărtară;numairămânedecâtsănevadăcinevavorbindîntaină.Fiiomcuinimășitelasăpemine!

Egreu,efoartegreucândaivoisă-igrăieșticuivaovorbă,care-țivinedinfundulinimii,șinupoți;eînsămaigreucândsimțicănumaiaceastăvorbăpoatesăalungegândulrăupecareși-lfacedespretineunomlacareții;greutateaaceastaosimțiGhițăîntreagăcândîlvăzupePinteadepărtându-se.Elsetrase,maimultpurtatdeopornirefireascădecâtdinadins,laoparte,casănu-lmaivadăoameniiadunațilapoartă,apoirămasesubzidulcazărmii,ocasălungă,vecheșicuacoperământulînaltcestătealadreaptacurțiiîmprejmuitecuzidnetencuit.

“Da,îșiziseelîntr-untârziu,suntunomfărădesuflet:n-așfitrebuiteusăplecșifărădeaofiîntrebatcearesă-mispună.”

Pecândelstăteaaici,Pintea,careseținudevorbă,îlluăînaintedetoatepeLaieși-lduseînainteacomisarului,unomînaltșiuscățiv,cumustațalungășirăsucită,neastâmpăratșicamasprulavorbă.

Laie,biet,nuștiadeceevorba;însăîifusesedestulsăpriveascăodatăînfațastăpânuluisău,pentrucasăsimtăcăevreoprimejdielamijloc;văzându-sedarfațăînfațăcucomisarul,elîncepusătremureșisăspunăcăelnuștienimic,fiindcăaredelucrulagrajd,iarăsearaseculcădevreme.Atâteradestulpentrucacomisarulsăsesimtăîntăritînbănuielilesaleșisă-liamaidescurt.Astfel,Laiemărturisi,cuinimaîncleștată,căîntr-oduminicăLicăSămădăul,venindcudoitovarășilaMoaracunoroc,l-adeșteptatcughionturidinsomn,căînurmăstăpânu-săul-atrimislapopadinFundureni,darelnus-adus,cis-aascunsîntr-uncrâng;cutoateaceste,câtevazileînurmă,ducându-sepevaleînsus,casăaducăvaciledelaiarbă,s-aîntâlnitcuLicășicuRăuț,carel-auluatîntrebâteșii-auziscă-isfarmăoaseledacăvamaiîndrăznisăsteadepândă.Deatuncis-aferitdeLicășideoameniilui,carenul-auîntrebatniciodatănimicșicăroranule-aspusnimic.

Auzindacestemărturisiri,Pintea-șiîncrețisprâncenele.ÎlcunoșteadestuldebinepeLicăpentrucasăștiecăelnuavenitînduminicaaceeadegeabalaMoaracunoroc;însăelnuseputealăsapemărturisiriledeșiratealeluiLaie.

Comisarul,caommaipripit,era,dimpotrivă,încredințatcăadatdeurmauneifapteascunsepânăacum;aducându-i-sedarMarți,începusă-lîntrebe,înaintedetoate,asupraacesteifapte.

Marți,careintrămainesfiit,nuștianimicdesprecelepetrecuteatunci,duminică,însă,dinmărturisirilelui,comisarulaflăcăGhițăareoverigădesârmă,pecaresuntînșiratesemneleturmelorluiLică,delacareaprimitînmaimulterânduriporci,șicăluni,caieri,LicăastatcuRăuț,cuBuză-Ruptă,cuSăilăBoarulșicuGhițălacârciumă,căauvorbitcamîntainădesprearândașulșicăînamurgulseriiBuzăRuptășicuSăilăauplecatspreIneu,Răuțaluat-opevaleînsuslapădure,iarăLicăarămaspânădimineațalacârciumă.Târziuapoi,campelamiezulnopții,s-aumișcatcâinii,șiașael,Marți,aieșitafară,și,văzândunomșiomuiere,aîntrebatcine-i.Răuțarăspunsatunci:“Oamenibuni!”Decuzoriînsăeliars-adeșteptat,fiindcăiarsemișcaucâinii:aieșitșiavăzutcăRăuțseducecumuiereaaceea.

AcuPinteaștiadestul.Laînceputelsetulbură.Carevasăzică,GhițăeraoarecumtovarășulluiLică:elîipăstrasemneleturmelor,primeadarurideladânsul,eraînțelescuSăilășiBuză-Ruptă,carepăreauafivenitlaIneucasă-lcalcepearândaș.Comisarularfidoritsăfiecinevadefață,casăisepoatălăudacum,înmaipuțindecâtdouăzecișipatrudeceasuri,adatdeurmafăcătorilorderele.Pinteaînsă,caomzăcașceera,îșilăsatotdeaunavremeșicuatâtmaipuținputeasăsepripeascăacum,cânderavorbadeniștelucruripecarenu-iveneasălecreadă.ÎlsocoteapeGhițăomcinstitșivrăjmașluiLică,șichiaracum,dupăceleceaflase,arfifostgatasă-șibagemânaînfocpentrudânsul:nuputeaelsă-șischimbeașadeodatăpărerea;îierarușinesă-șifacămărturisireacăs-aînșelatașadestrașnicși,înceledinurmă,țineaatâtdemultlaGhiță,încâtîldureainimasăpiardăbunapărerepecareși-ofăcusedespredânsul.Însătocmaipentruaceeaeramaichibzuitdecâttotdeauna,căcielnuauzisenumaisingurmărturisirileluiMarți,șiunglastainicîișopteamereu:“Șidacătotușite-aiînșela!?Șidacătotușiairămâneaderușine!?”Elnusepripidar,ci-lrugănumaipecomisarsă-lținăprinspeMarți.

—Mienupreaîmivinesălecredtoatecâtene-amărturisit,ziseel.Licănusebizuiepenimeni,nusedăașalesnedegol,nuselasăîndaravericunișteoameniprecumîlștietoatălumeapecârciumaruldelaMoaracunoroc.Nu-ivorbă,trebuiesăfiecevalamijloc,darălasă-lpemânamea,căscoteuadevăruldinel.

Ieșindapoicasă-lchemepeGhiță,carepetrecusetottimpulacestacuprinsdeunviuneastâmpăr,elîiziseîncet:

—Bagădeseamăcă,precumstaulucrurile,nuveiputeasătemaiîntorciacasădecâtpebunăchezășie.

Ghițărămasecatrăsnitdinsenin.

—Adicătocmaitumi-ofacimieasta!ziseelcuglasulînăbușitdenăvalasângelui.

—Fiicuminte!îlîntâmpinăcăprarul.Tuvezicăn-amîncotro.“N-amîncotro!”Aceastaeovorbăpecaredeobicein-oînțelegedecâtacelacareogrăiește,căcinumairarseîntâmplăcaunomsăînțeleagăstrâmtorareaîncareseaflăalții.

—Bine!zisedarGhiță,și-șiridicăcapulcuîndărătnicie,caomulcareîșiadunătoateputerileșisesimtedestuldetarespreanumaicăutaajutorlaalții.

—D-taeștiprietencuLicăSămădăul?îlîntrebăcomisarulcamaspru,dupăceaflădeladânsulcăLicăapetrecutcaieri,cuSăilășicuceilalțilacârciumă.

Ghițăseașteptalaaceastăîntrebare;cutoateaceste,eaîiluăparcăpământuldesubpicioare.Dartrebuiasărăspundăfărădeîntârziere.

—Prieten,ziseel,tocmaiprietenn-așputeazicecă-isunt;celpuținelnuîmiesteprieten;eînsăunomcearemultedaraveripedrumuri,trecedespelacârciumă,unomcucarenuașvoisămăstric.

—Așa!nuaivoisătestrici!grăicamînbătaiedejoccomisarul,carenumaidecâtsimțicăaceastaeîntrebareacucaresepoatesă-lscoatădinsăritepeGhiță.Darcefolosaid-tadinaceeadacănutestricicuel?

—Foloasenupreaam,răspunsecârciumarul,darăvețiînțelegecăs-arputeasăampagubedacăm-așstrica.Apoi,adăugăelmaicu

jumătatedegură,omulbea,mănâncă,elșioameniilui,iarăeum-ampuscacârciumarpentruasemeneaoameni,lamargineadrumului.

—Seînțelege,urmăcomisarulapăsândasupravorbelor,elplăteștebine.

—Da,răspunseGhiță,începândasetulbura.Dacănuarebani,îmidăporci.

—Vasăzicăporciîțidă?grăiacumcomisarulapropiindu-sededânsul.D-taștiicăLicăSămădăuleombănuit:deundeștiidacăporciipecareți-idănucumvasuntdefurat?

PeGhițăîncepurăsă-ltreacăsudorilereci.Îipăreaunlucrune-dreptsăfiesilitasedestăinuifațăcuunompecarenu-lmaivăzuseniciodatăînviațasa,cânderadefațășiPintea,prietenulsău,cucaresestricasetocmaifiindcă-llăsaseînnedumerireasupradaraveriisalecuLică.Darșiastădatătrebuiasărăspundășisăspunăadevărul,căcinuștiacevarăspundeLicălavremealui.

—AmtoatesemneleturmelorluiLicătăiateînbucățidepieleșiînșiratepeoverigădesârmă;mile-adatelînsuși,grăiGhițămailiniștit.

—Așa!ziseiarcomisarul,ți-adatsemneleturmelorsale.Șinuțis-aîntâmplatniciodatăcaelsă-țideaporcicarenupurtauniciunuldinacelesemne?

—Da!răspunseGhițăhotărât,caomulcare-șiaprindecasaîncap,apoiaruncăoprivirelaPintea,cașicândarvoisă-izică:“Astați-ospunție!”

ComisarulîșipierdurăbdareaînfațăculiniștealuiGhiță.

—Nuștiid-ta,îiziseelaprins,cănumaihoțcuhoțseînsoțeșteșicălegeaîlpedepseștepeacelacareprimeștelucruridefurat?

GhițăprividinnoulaPinteași,văzândmâniaceseoglindeaînochiiluimarișiînsprâncenele-iîncrețite,îșiridicăcapulșiîșipotrivihainelepetrup,învremecevineledelatâmpledinceînceiseumflară.

—Domnulecomisar,ziseelașezat,nuteîncruntalamine,căn-aipentruce.Așaeste,amprimitsemneleturmelorluiLicăpentrucasă-ipotspunedacătrecporcifurațidinturmeleluipelacârciumă,bacândmi-adatporci,pecareputeamsă-ibănuiesc,n-amvenitaicisă

văspund-voastre.Darsănu-miaruncimievorbaasta,urmăelluându-șiavânt,căci,dacă-iașa,eutrebuiesăv-oaruncd-voastre!Dacănuștițisăcurățițidrumuriledeoamenirăi,cumîlcredețipeLică,atuncirămânețicelpuțindrepțișinu-inăpăstuițipeaceiapecaretotd-voastreîilăsațiînstrâmtorare!

ÎipărearăuluiGhițăcăgrăieșteacestecuvinteși,chiaratuncicândlerostea,semustrapentruele,căciștiacă-lvorumpleapecomisardemânie;însăelnuseputeastăpâni,trebuiasădeaodatăpefațăgândurilepecarelepurtaseatâtavremeîninimasa,trebuiamaialesacum,cânderadefațășiPintea,pecarenuvoiasă-lmailaseînnedumerire.

DarPinteaeracutoateacesteanedumerit,căcielnuaflasetotcetrebuiasăafle,șileaflasechiarșiacestepuținenumaiacum,cadinîntâmplare,numaipecândGhițăerastrâmtorat,iarănumainainte,pecândseaflausinguri.

Câtpentrucomisar,elsefăcuroșucașiraculșieraoclipăîncarearfifostînstaresăridicemânașisădeaînGhiță;însăelsimțeacădeaiciînainteîlținestrânspeGhițășisepoatejucacuel,cumpisicasejoacăcușoarecele.

—Înțeleg,ziseeldar,stăpânindu-se.Nute-aiîntovărășitcuLicădecâtdestrâmtorare.Miepreapuținîmipasădecete-aiîntovărășit:destulcăștiucătrebuiesătepunînrândcuel.AstatLicătoatănoapteasingur?

—Nu,răspunsecârciumaruladunându-șidinnouputerile.Puțindupăces-aînseratavenitlaelunomcuomuiere.

—Puțindupăces-aînserat?Dă-țibineseama:nucumvaeramaispremiezulnopții?

—Tocmaimăculcasem,răspunseGhițăcamtulburat.

—Tocmaiteculcaseși?grăicomisarul.Eunuștiucândaid-taobiceiulsăteculci.Darsăfieașa.Cineeraomulacela?

—Nuștiu.

—NucumvaeraRăuț,totRăuț,careplecasedecuseară?

—Nu!răspunseGhițăhotărât.

—Eibine!urmăcomisarulnerăbdător.Austat,omulcumuierea,pânădimineațalaLică?

—Nu,răspunseiarGhiță.Auplecatiarpestepuțin.

—Pestepuțin?Oțiibineminteaceasta!Nucumvaeraînzoridezi?

—Tocmaiațipisem!grăiGhițăcamsperiat.Câtvatimpeisteterătoțitreinedumeriți,cașicândarfiauzindundevacevașiarvoisă-șideaseamaceeraceeaceauziseră,șiunde,șicum.Ghiță,carenuștianimicdespremărturisirileluiMarți,nuînțelegeaundebatecomisarulcuîntrebărilelui,iarPinteașicomisarul,văzândmărturisirilecelordoioameniluațilacercetare,îșidădeausilințăsăsedumereascăasupralor.Comisarul,caredinmărturisirealuiMarțiîșifăcusegândulcăBuză-RuptășiSăilăaucălcatdecusearăpearândașul,iarăspremiază-noapteRăuțavenitsă-lvesteascăpeLicădesprecelepetrecuteșisă-iaducăpoateopartedinlucrurilerăpite,credeacăGhițăspunedinadinsunneadevăr;elfăcudarcâțivapașiînainte,priviaspruînochiiluiGhițășiîntrebă:

—Carevasăzică,omulcareavenitcufemeianueraRăuț;elavenitnumaidecâtseara,cumamzice,chiarpetimpulcândarândașulfusesecălcat,șiaplecatpestepuțin?

Pinteafăcuunpasînainte,casă-icadămaiînfațăluiGhiță,îșitrasecumânapestefațășiîncrețisprâncenele.“Dacă-iașa,îșiziseel,atunciLicăaplecat,l-acălcatpearândașulșiiars-aîntorslacârciumă,iarăGhițăenăpăstuit.”Purtatdeacestgând,elprividreptînfațaluiGhițăși-ifăcusemnsăzicăda.

—Nupotsăjur,răspunseGhiță,cutoatecănu-iscăpaseacestsemn.Stăteamlafereastrășipoatecăn-amauzitșin-amvăzutbine.PoatecăeraRăuț.Apoi,ațipisemmainaintedeafiplecateișinupotsă-midauseamadetimpulcareatrecutlamijloc.

—D-taaivorbitcuLicășicuceilalțidesprearândaș?grăicomisarulstăruitor.

—Da!răspunseGhiță,camscosdinsăriteprinaceastătrecereneașteptatădelaunlucrulaaltul,însănumaicuLicăsingur,carem-aîntrebatcândvinearândașul,fiindcăarfiavând,precumzicea,ovorbăcudânsul.

—Numaiatât?

—Numai.

—Amaiauzitcineva?

—Nucred,răspunseGhițăstrâmtorat.Măluaselaoparte.

—Apoi,dacănuaveațialtădevorbit,grăicomisarulzâmbind,cenevoieaveațisăvorbițiîntaină?

Ghițădetetulburatdinumeri.Pinteanusemaiputustăpâni.ElînțelegeapentruceLicăavorbitîntainășicutoateacestedestuldetare,pentrucașialțiisă-laudă.

—Nucumva,ziseelapăsândasuprafiecăreiadintrevorbe,Sămădăulavorbitașapentrucasătepunălabănuialădacăsevafidovedindcăelacălcatpearândașul?

PeGhiță-ltrecurăodatăfiorii.

—Astanuecuputință!ziseelînecatdenăvalasângelui.Nusepoate!șoptiapoicuglasulpieritalomuluice-șiapărăviața.NupotsădovedesccăatâtamvorbitcuLicășinumaiatât,câtvăspusei;darpotsăjurpepâineșisare,pecruceșipesfântaevangheliecăn-amvorbitmaimult,potsăjur,adausedeznădăjduit,căLicăastattoatănoaptealacârciumă.

—Ovomdescurcanoișiasta,casăvezicăștimsăcurățimdrumuriledeoamenirăi!grăicomisarulmulțumitdecapătullacareaajuns,învremecePinteaîșimușcabuzeleși-șirupeaunghiiledeladegete,iarăGhițăședeadescordatînfațalor.

DupăcumspusesePinteademainainte,Ghițănuputusăseîntoarcăacasădecâtcaomlăsatpechezășie.

Plecândsă-șicauteoamenidechezășie,elsimțicăîislăbescdeodatătoateputerile;privirileoamenilorcucarese-ntâlneapedrumîlardeauparcă,șiașamergeadreptînainte,fărădeamaiîndrăznisă-șiridiceochiidelapământorisăpriveascăînlături.

Celdintâilacareseduse,cumnatu-săuAndrei,frateleAnei,fiindunomnemaiumblatînasemeneatreburi,secamcodicândaflădeceevorba.Aceasta-lfăcupeGhițășimainehotărât.Mergândlapopa,unvăralsău,casă-lroageșipeacesta,elseoprimaiadeseoriîncaleși,dacănuarfitrebuitsăsegândeascălaAnașilagospodăriasa,els-arfidatchiardepeacumprins,casănusemaipunăînsarcinaaltora.Popaprimibucurossă-ifieomdechezășie,baîlșiîmbărbătă,spunându-isănusemaiteamădenimic,dacăsesimtenevinovat;însăînacelașitimpîidasfaturibuneși-lmustrapentrucăs-aduslaMoaracunoroc.

Popaîifăcutotodatășihârtiadechezășie,pecaretrebuiasăodeacomisaruluiînaintedeapleca,șiastfel,campela4ceasuridupăamiazăzi,Ghițăputusă-șipunăcaiilacăruțășisăplece.

DarcânderasăplecedimpreunăcuLaie,îiveniofemeieînaltășismeadă,cubuzelesubțirișicuochiimici,neastâmpărați,și-lvestisămaiaștepte,fiindcăvineșiPinteacăprarul.Aceastăfemeie,îmbrăcatăpejumătatețărănește,eraUța,slujnicapecareocăutasePinteadupăînțelegereaceavuseserădedimineață.

—Bine,grăiGhiță,ammaretrebuințădeoslujnică,darnutoc-maiacum;amsăvinînzileleacestesăteiau.Dar,adăugăelpestepuțin,maistaipeacipânăcevinecăprarul,casăvădcumv-ațiînțeles.

Singurnu-șidădeaseamapentruce,darerahotărâtsănuoiachiaracumcudânsul;însădupăcePinteavenișizisescurt:“Iacă,ți-amadusșislujnică”,elnumaiîndrăznisăzicănimic,ci-șicălcăpeinimă,deșiparcăsimțeacăPinteaîipuneaceastăfemeiedepândăîncasă.

Plecând,Ghițămânacaii,Pinteaședealângăel,iarăLaiesefăcuseghemînfundulcăruței,lângăUța,care-șiaduseseînpripășiolegăturăcurufe,pecareși-opusesepeunsnopdecocen