25 SEPT E M B R IE 1931)ML IV. - Nr. 191,

Ultima e x c u r s iu n e p e m a r e . (Instantaneu prins de reporterul nostru fotograf pe bordul vasului „Regele Carolal S. M. R. cu ocazia ultimei excursmni de vară)

(Foto-Berman-„Realitatea“) PREŢUL 10 LEI

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă 25 Septembrit !!)(.

Noua împărţire a Capitalei, pe sectoare poştale

Harta extrasă din „ Ghiduui-SoceC

Bucureşti

Direcţiunea Generală, observând că serviciile P. T. T. d in capitală şi cu deo- soij re cele poştale se execută foarte ane­voie din cauza sistemului de centralizare, a hotăriît reorganizarea acestor ‘ servicii prin descentralizare, împărţind Capitala în şase sectoare poştale.

Nomenclatura din pag. 25, 26 şi următoarele, cuprinde toate străzile, bulevardele, parcurile, fundăturile, drumurile, splaiurile, pieţele, aleele, etc., iar acele care au nume propriide persoane sunt trecute şi la litera numelui de botez cum şi ia litera Dorind să facem un serviciu cititorilor noştri, pentru a nuli»! numelui de familie. • , , ,

„ ic k »• - • . ■ i-, rataci corespondenţa şi pentru ca aceasta sa poata fi distribuiIhstrăzile sunt aranjate in ordinea alfabetica şi cu repertoriu pe litere, . . . , . . . .aşa că cercetarea nomenclaturei se face cu cea mai mare uşurinţă. timp, publicam numele tuturor străzilor, cu indicaţia sectoarelor ii

In dreptul fiecărei strade e notat sectorul poştal de care depinde şi care se află situate, urmând oa restul să fie publicate în uramli pe care expeditorul e obligat a-1 scrie odată cu adresa. viitoare.

alttmbrie 1930. REA LIT A T EA ILUSTRATA

•Tot ce mi-am pus de gând ■lizat. Ce-aş mai avea de fă-

Pascin, unul clin puţin iii cari au atins celebritatea ţiţiti la o vârstă când omul eii depline puteri, îşi punea a- iînlrebarea aceasta.

licăre se bucura mai mult mine, de prieteniile îritre-

!s, se simţea singur şi o- isljel, răspunsul pe care şi-l Ju „sinuciderea“.¡flttiiliiJul sân studio din md de Clichij, lângă „Caba- I Neant“, cu luminile-i voa- ftrejii decoraţi cu schelete, ilit/ormăde cosciuge şi chel- ¡mbncaţi in ciocli, îşi puse Utilelor, acela pentru care via- umiii avea nimic deosebit.Ha, ca şi vechii Romani, cre­ţi tulhmasia care constă în Mitrta vinelor, e o moarte Ui.ftami întâi un testament, priniii împărţi averea, in părţi

k, in/re soţia sa — născută m David, despre care se K ci ar fi nepoata lu i Franz JoM împărat al Austro-Un-

■filiicţi Krohg, modelul brii. Scrise apoi o scrisoare ILncţi-ei fi incuiând toate u- ilndio-ului, se pregăti de

ele.

Ctnn sibarit din antichitate, se me pe pernele de mătase ale ml ui, punând de o parte şi de tale un vas parfumat, pentru ijtrea sângelui.

ni apoi un brici şi-şi făcu o i:fe In fiecare incheelură a mâ- r. Durerea, după cum se as­iste, a fost suportabilă. Punân- li confortabil mâinile in vase,

si pândească scurgerea i, aşteptând să treacă încet şi util, pe cealaltă lume.Hi nefericire, se înşelase: o ul- ' decepţie. Natura nu înţelege ici ci o moarte comodă,o do:ă fatală de morfină,

Ktmi suferinţe.I jusf că emoragia nu e dure-

dttr pierderea progresivă a iui 1tilal, produce in corp re-

tttu totul departe, de a da senzaţii liile.lispiral/a devine găfâitoare şi o su- ide slăbiciune, începe să se pre-ipe frunte. Creerul anemiat, e a- t de gânduri ciudate şi confuze. iera deloc moartea imaginată dei atace era mai rău, ameninţa să ! ore... In cele din urmă se r id i­

àiiiucLuereu tui Jules Pascin

Sus: Jules Pascin. Stg : „Le Dome“ localul ui prefeiat

ca şt începu să caute ceva, care să-i grăbească sfârşitul. Căutarea a du­rat mult. După cum s’a dedus din dubla dâră roşie, rămasă pe pre­ţioasele covoare orientale. D in cor donul unei rochii a modelului său, făcu un laţ, agăţându-l dc c-anal uşii, şi-şi băgă capul în el. Mutândo pensuiă în sângele ce şiruia, scri­se pe perele numele Lucyei Krohg, se tusa apoi in jus şi slrânrjititd de laţ, se strangulă.

Dacă viaţa fusese o decepţie, moartea cu atât mai mult.

— „Explicarea vieţii e moartea“, spunea adesea pictorul. Oamenii de gândire nu se simt niciodatü fe­riciţi oricâte trium furi ar avea. Ei ştiu că nim ic nu e durabil. S in­gura certitudine e, că în câţiva ani bătrâneţea şi moartea se vor în- fiinţu. Fiecare om, bun sau rău, se naşte cu o sentinţă de execuţie ca­pitală, numai că nu se cunoaşte dutu exactă a execuţiei.

„Mănâncă, bea şi fii vesel, căci mâine m ori!“ i se părea o filozofie admirabilă, insă inaccesibilă omu­lui cu destulă imaginaţie, spre a ve­dea sabia lui Damocles, care atârna asupra fiecărui cap şi care mai cu­rând sau mai târziu, inevitabil va cădea.

■ >• pă trei zile, în timpul cărora prieteuii bălură zadarnic la uşă, slndio-ul fu deschis de poliţie şi mure fu mirarea în toate cercurile parisiene, căci Pascin, era cunos­cut drept un om de viaţă, râzând de tot, in special de trugic. Bine, cel ce râde poate fi rău, dar nefe­ricit ?

încet, îndureraţii săi prieteni, au adunat diversele cugetări, re­constituind adevăratul portret p-ii- hic al piciorului.

„Viaţa e o fraudă“ spunea el „şi omul e mereu amăgit. Ca băiat i se făgădueşte că dacă are abilitate, stăruinţă şi noroc, va deveni mare, bogat şi onorat.

Asta e adevărat; dar când îşi a- junge ţinta, vede că a fost înşelat, că toată osteneala sa a fost zadar­nică. Bogăţia, faima şi cinstea sunt vane, niciuna n ’aduce fericirea — nim ic n ’o aduce.

Soţul mode'it e doar un animal domestic ,care se întoarce noaptea dela muncă, spre a fi jumulit şi cul­cat de o soţie. Casa sa e doar o redută, in care peste zi soţia, a întărîtal

copiii împotriva lui. .•Mă simt ca un muncitor, care a lucrat îndelung şi din greu, pentru

câţiva franci si vede la urmă, că banii nu-i vor da ceeace doreşte“ .' Compara viata cu „oul“. întrebat dece, Pascin povestia anecdota-i

favorită, asupra chelnerului optimist, care răspunse unui client, supăirat că oul e stricat :

— „In orice există o pairte bună, mancati-odeci, domnule !_ Procesiunea la înmormântarea sa, a foist atât de lungă, încât a în­

trerupt circulaţia Parisului. Printre celebrii artişti prezenţi se numă­rau: I'oujita, Kisling, Chagal, Laborde, Poulain, Braque, Van Dongen, etc. etc.

’ Lungul cortegiu se întindea de la studio ul din Montmartre, până la cim itirul St. Ouen, cuprindea toate naţionalităţile şd toate treptele so­ciale. Got la cot cu pictorii mari, poeţi şi romancieri, erau chelneri de cafenea, tinere fete suspinând, — modelele lui, — americani bogaţi cari pozează în sprijinitori ai artelor...

Frumoasa Aicha, o mulatră exotică, urma şi ea cortegiul. Pascin, colindând boulevardele o descoperise în tr’o noapte şi a făcut-o celebră.

Mai interesant decât toate era spectacolul oferit de Hermine, soţia lui şi Lucy, modelul cel mai drag, amândouă înlăcrămate, dar neduş- mănindu-se. i

Fuseseră rivale în dragoste, atât timp cât trăise pictorul şi cum trebuia să-şi împartă averea rămasă, se întreceau acum în a vărsa la­crim i. Spectatorii erau de părere, că ambele erau egale în totul. Soţia a fost însă aceea, care a leşinat dramatic, peste mormântul ce poartă o simplă inscripţie :

JULES PASCIN

45 ani,

Poetul André Salmón, încercă să recite câteva versuri, pe care i le

(Continuare în pr.g. 6)

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 25 Septembrie IfJt,

$fâr$tl cLe ezcn[a (JDon tanţa

OVIDIU, exilat la To- mis, de atotputer­nicii inlperiului ro­

man, se plângea în vesti- tele-i „Triste”, de mono­tonia ţărmului Pontului Buxin, a cărui nemărgini­re o scruta fără nici o speranfă. Acelaş Ovidiu, turnat în bronz de data a- ceasta, examinează poso­morit asfaltul umed în permanentă, a piaţetei ca- re-i poartă numele.

Plouă, plouă cu o fre­nezie demnă cu adevărat, numai capitalei Dobrogei, de „perla Mării Negre”, o ploaie care te pătrunde la oase şi mai cu seamă în sufletul ce se întristează de moarte.

Se sfârşeşte sezonul la Constanţa!

S. M. R-ul a organizat ultima excursiune pe ma­re, cu vasul „Regele Ca- rol”. Pierdut printre pa­sagerii cari populează co­vertele, îi examinez cu privirea care exprimă şi

Sus: O siluetă fantomatică trecep ploaie. Stânga sus : Ofiţerii carip teuză vaporul „lleyele Carol“, in i mo excursie.

regretul lor totodată. Aceeaş mâhnire se citeşte pe ţoale telelei cilii se plimbă melancolici pe întinsul apelor albastre, se pieiili zarea Bungasuhii şi se reîntorc aproape înlăcrimaţi, spre pod* ceruite ale vasului.

Ofiţerii de bord caută să risipească apatia generală, darsJ singurii cari zâmbesc încrezători noului anotimp, căci indifernI de ploaie, timp frumos, hulă, ninsoare, nopţi înstelate m u furii I ei îşi vor conduce mai departe lebedele albe, pe întinsul apel* g liniştite sau răsvrătite, spre Orient.

Nici orchestra instalată la bord, nici dansurile trepidante,« ajută la nim ic. Amorţeala este generală şi par’că şi vasul se ini | .poiază întristat din ultima excursiune. La pupă, in briza sini doi tineri îmbrăţişaţi la parapetul de metal, se oglindesc in asii: ţitul însângerat. Şi pentru ca fotograful meu să nu se inapoia tocmai fără recoltă, i-a imortalizat pe o placă, reprodusă pe«I perta acestui număr.

Ca să te duci la Constanţa, fără să treci pe la Mamaia, arS I egal cu o călătorie la München, fără să bei celebra bere bavarea I

lată-ne deci instalaţi în trenul de Mamaia, cu vagoanele pai I trecând prin tr’un peisagiu somnoros şi lipsit de soare.

Iată vestita plaje, despre care un ii spun, că n’ar avea riti I in Europa. Restaurantul e gol, ca un buget la sfârşit de an. Tera pare un eşafodaj sinistru, ameninţând grotesc valurile, cu silueta- udă, de ploaia care tocmai a contenit.

Două domnişoare pe plaje. Două întârziate, care vor probai: cu orice preţ, să introducă şi la noi anotimpul „Nachsommer” (va ră prelungită), după chipul şi asemănarea sezonului german,

Zadarnic însă. Soarele care a început un joc „de-a v’aţi» cunselea” după nouri, le profilează umbrele pe nisipul umed 4 ploaie. Sosirea noastră stârneşte senzaţie. Unul din băeşi, susfit cu toată căldura, ideea unei băi.

Stânga: Mecanicul trenului, fochistul f i un localnic peialail iar trenul nu porneşte spre Constanţa, până ce recolta nu tilt it ficientă.

1

- „Par’că aţi intra Intr’o cadă ¡tildufă, nu altceva!” .In ştiu dacă dv., aţi fi refuzat o- aatât de îmbietoare, dar o rerni- :enţă de ordin maladiv, a colegu- (otograf, ne-a făcut să renunţăm, iu deosebit entuziasm la propune-i bfcţului.Cerp mai departe, zărim un grup irit.

Asta-i lovitura”, se repede pro- vmistul obiectivului. „O familie in- Mfă ia piaje, pe timpul acesta, se iică pe patra coloane”.X vor fi dormind ei pe nisipul sui!Iată o problemă pe care n’o pu­ni rezolva în frigurile vânătoarei, jad ne apropiem însă, dezastru!... jloe de familie tolănită în nisip, ii® un grup în relief, sculptat de nini măiastre. Jn fotografia din iul acestei pagini, grupul mit fi observat clar, cu «te atitudinele perfect aeneşti.Cele două sirene, care

«servesc de ghid-uri bi- woitoare, ne povestesc } grupul a fost lucrat de Iiiso|i sculptori, al câ­tor nume n’a putut fi a- i,după modele natura­li. Ploaia a stricat ceva lij reliefuri, dar lucrareaii sine, constitue o operă e adevărată artă.

ia dreapta terasei, ju- jjlate legănată de valuri, jumătate eşuată pe nisip, şi reliefează silueta, nos- ilgia şi singurătatea, ,,/i- Mjhtlia“, barca plajei, are a purtat mii de vizi- îtori peste undele verzui.L'n hidroavian de şcoa-

i, zbârnâie ca un bărză- ¡1 uriaş, pe deasupra ape­lor lăcule, spintecând tâ­rna de moarte.

Pornim înapoi, spre tre- mlcare ne aşteaptă garat pe linia depe marginea lacului. La vreo 15 metri distantă, chiar pe malul ipei, mecanicul, fochistulii un om de prin partea locului, se dedau unei o- cipajiuni foarte distracti- re: pescuiesc.

Pu(inii călători încep să dea semne de nerăbdare.Mecanicul aproape nici nu se sinchiseşte. Intrigat de perseverenţa lui, cobor din ragon şi mă apropiu de el, it ferma convingere că pândeşte cel puţin vreun rechin sau o focă, care să-i înghită vermuşorul din vârful acului. Şi deodată-i aud vocea plictisită :-„Mai şueră odată, 11a-

rinică, poate mai e cineva pe plaje!“Şueratul se repetă la in ­

finit, dar însfârşit ajun­gem la Constanţa vii şi nevătămaţi

5 Stptembrie 1930. R E A L I T A T E A I L U S T R A T A

profilează umbrele

Un văl gros de ceaţă învăluie oraşul şi un burhai persistent de aie, turbură cele mai bune dispoziţii. Pe stradă se vede arareori, şi

numai din apropiere, — câte o umbrelă muiată şi câte o siluetă înfofo- 1 In pardesiu. Iar câiîd trenul porneşte pufuind din gară, îţi face im ­

presia că locomotiva jubilează de bucuria evadării din Constanţa...

Vagoanele sunt pline în toate clasele. In compartimentul nostru, nn func(ionar al ministerului de domenii, care şi-a petrecut vacanţa lntr'o colonie in Techirghiol, convins de zicala că românul se naşte poet, se simte absolut obligat să-şi transpună în versuri, întregul entu­ziasm, inclusiv toate sentimentele pe care le-a perceput sufletu-i de vi­sător, pe malul mării.

Şi după ce umple câteva file, începe să le recite cu vocea calmă şi itupirati:

Intr’un răsărit de s o a r e , Câti eşti tu mare, Mare. i’n apusuri v a g i , cereşti, 'are, par’că te măreşti.£

Si asculţi această libaţiune poetică până Ia sfârşit, ar fi însemnat li De transpunem io veritabil Tantal modera şi să suferim chinuri mal

Tabletele Bromural • KnoIÎ * sunt cel mai răspândii calmant al nervilor şi somnifer din lume. Preparatul s’a dovedit eficace în milioane de casurt si se prescrie zilnic .de mfl de medici. Iţi manifestă efectul său miraculos dliar numai după 20 minute. Complect Inofensiv, luat şl pe timp mal îndelungat. Se găseşte în Farmacii în tu­buri cu câte 20 şi ÎO tablete. — Fabricaţia Kh’OLL A'-G*. Lud wigsbaJenpe Rin (Germania)

6 r e a l i t a t e a i l u s t r a t a 25 Septembrie /WO,

^Săptiiierile ord inale pot să irite pielea

spune Dna JA C O B S O N , eminenta specialistă

din Londra

veţi fi sigur că vă veţi păstra frăgezimea pielei şi-i ve[i menţine gratia naturală”.D

na Jacobson dă în­griji iile sale recunos­cute elitei britanice

şi internaţionale în faimo­sul West End clin Londra.Eminenta specialistă lon­doneză, ca cele mai celebre colege ale sale nu ezită să sprijine cu autoritatea sa, recomandaţia următoare, :“întrebuinţând Palmolive,

De uănzare Ia D roguerii,F a rm ac ii şi Parfumerii.

Reprezentant general pentru România :Max GRUNDHA'N’D, Strada Eroului No 1. Bucureşti I. Telefon 335-45.

CEASORNICE şi B IJU T ER IIîn aur, argint şi platină. Verighete moderne. Cadouri pentru toaie oca- ziunile Cea mai e f t i n ă sursă la

BIJUTERIA ELITEI

J A L E A V I C x O a iE I N o. 14

vis-a-vi* de SOCEC

A T E L I E R S P E C I A L— centru comenzi şi reparaţiuni — Bine asortat în articole de optică

G R A T I S ! Ca'a!ogul ilustrat al articolelor de

oarfum erie şi to a le tă t r im it e

PARFUMERIA M A R C E LBucureşti - Str. Mihai Vodă No 13

Expediţie în toată tara

Blănăria lonescu„ M . . r . or» j s : u 1

Bucureşti, Str. Sfinţilor, î.o .58 Asortim ent complect cu tot fel ’i 1 da b tă n u ii brute ţi

confecţionate

IM PORi AŢI-NE DIRECTĂ Ateliere proprii —se primesc orice— reparaţiuni şi conservări —

a f o r ţ a t c ă d e r e a a c e s t o r d i n ţ i p e r f e c ţ i .D a c ă a v e ţ i g i n g i i s l a b e , m o i s a u c a r e s â n g e r e a z ă u ş o r , pyorhees

p o a t e a t a c a ş i s l ă b i r ă d ă c i n a a l v e o l e l o r c a r e ţ i n d i n ţ i i în locul loi F o a r t e d e s d i n ţ i i s e s l ă b e s c ş i c a d o r i t r e b u e s c o ş i p e n t r u că supor­t u l r ă d ă c i n i i a d i s p ă r u t .

D i n ţ i i p o t f i a l b i ş i s ă p a r ă n e s l ă b i ţ i , d a r n u p u t e m avea sigs r a n ţ a c ă e i n u v o r c ă d e a d e c â t a t â t t i m p c â t g i n g i i l e — protectoarei; d i n ţ i l o r — s u n t t a r i ş i s ă n ă t o a s e . î n g r i j i r e a g i n g i i l o r e t o t aşa de p o r t a n t ă c a ş i î n g r i j i r e a d i n ţ i l o r .

P A S T A D E D I N Ţ I Q E L L É F R È R E S e u n p r e p a r a t specia l pentr» a s t i m u l a ş i î n t ă r i g i n g i i l e ş i e r e c o m a n d a t ă d e c ă t r e dentişti, Pasta d e d i n ţ i Q E L L É F R È R E S t r e b u i e î n t r e o u i n ţ a t ă z i l n i c . Deoarece a c e a s t a p a s t ă e p r i n e a î n s ă ş i u n c u r ă ţ i t o r p e r f e c t a l d in ţ i l o r , ea poalt f i u t i l i z a t ă c u c e a m a i m a r e î n c r e d e r e . T u b u l m i c L e i 34. Tubul mart L e i 5 1 , B o r c a n u l d e p o r c e l a n L e i 6 6 . 5 0 .

L a f a r m a c i i , d r o g u e r i i ş i p a r f u m e r i i .

F r i z e r i a I. B E E RBucureşti, Cal. Koşilor 53

înlocuind personalul plecat cu lucrator specialişti, Onor. clientelă este asiguraţi, prin bunul renume al Frizeriei BEER, de un serviciu ca întotdeauna ireproşabil,

G a !o ix i l «Je C r o i t o r i e bùibüteascâ al Acaccmiei Sapciioa;«

d ^ c ro ito r ie e x c c u la iu : r ă r i de a r lă vestimentară. Preţuri moderai«

ionel Teodorescu, Str. Lipscani No. 14

să cumpăraţi MOBILEvizitafi expoziţia

■— fa b r ic e i „JELEAŞoseaua Mihai Bravi N i . 9M.- T m v c e -, "1 ( r ^ O le a C - Sr.’ S'). Teclon 311/11

ginal, îi aduse renume şi bogăţie.

Pascin iubia societatea oameni­lor de spirit. Când apriga-i muncă în atelier, nu reuşia să-i alunge plictiseala, căuta distracţia aitiren. Adesea îi vedeai părăsind studio­ul Sâmbăta seara, urmat de 50 per­soane: cântăreţi, studenţi germani, români şi americani. Un general, înconjurat de întregul său slat ma­jor, n ’ar fi simţit mai multă mân­drie şi plăcere, decât acest risipi­tor fiu al artei, în mijlocul trupei sale de boemi.

Acest „enfant terribiie“ cunoştea toate colţurile distractive din Mont- martre şi-şi făcea o datorie, din a-şi iniţia discipolii, în misterele lor.

La ..Bisgros“ şi „Boite de nuil“ le comanda mese şi băuturi. Sim­patiza şi încuraja artiştii săraci, >■ jutându-i.

In goana după această stare dt spirit, care se numeşte fericire şi care capricioasă se refuză cu ii- dârjire, celui ce o solicită mai niull, Pascin a ajuns în Statele Unite, unde a petrecut câţiva ani, de» nind cetăţean naturalizat. S’a reîn­tors apoi la Paris unde şi-a gasil poate „fericirea“ în mormânt, ’

(Urmare din pag. 3-a)

dedicase, dar i simeni în suspine şi nu putu sfârşi.

Adevăratul mume a lui Pascin era Julius Pincas. Se născuse în oralşul Vidin (Bulgaria). Avea mulţi fraţi şi surori pe care-i de­testa, pentru că le plăcea să-l irite, îşi însemina scaunul cu un şiret şi ar fi preferat să flămânzească, de­cât să şadă pe unul ce fusese ocu­pat de vreo soră sau de vre-un frate.

In urma unor persecuţii, întrea­ga familie trecu în România.

îndată ce părăsi a doua patrie, Julius îşi schimbă numele Sn Jules Pascin, pentruca familia sa să nu se poată împărtăşi de faima, pe care era sigur că avea s’o dobân­dească.

La 15 ani, pe când studia la Vie- na, câteva din schiţele sale căzură sub ochii scriitorului Gustav Mey­rink, care-1 introduse la „Simpli- cissimus“ . Aci prim ia patru sute de mărci lunar, remuneraţie remarca­bilă, pentru vârsta sa, înaintea răs- boiului.

In 1905, se duse la Paris, stabi- lindu-se în Montmartre, peste drum de „Rut-Mort. Intr’un răstimp sur­prinzător de scurt, geniul său ori-

Hermine, sofia lui Jules Pascin (După un tablou al maestrului).

Pa previn că sSptmtrile ce

nu sunt compuse excluzio

din uleiuri vegetale pot irita

pielea. Palmolioe, din contra,

o lasă delicios de catifelată.

Via ison de Beaute Pompadour Lt*l

11-12 Dover Street Londra W l

Trataţi*vâ g in g iile dureroase şi sângerânde

Pyorheea

I 1HIIE LUIiQ N S U Á N £ Y

Cum am cunoscut eu H ollywoodul

5s nu vă închipuiţi, totuş, că existau pe vremea aceea studiourile de azi, ¡ematograful se afla abia în prima fază a evoluţiei... Lasky şi de Miile, cari ve-

¡wă direct din Broadway, unde nu mai puteau trăi, din cauza creditorilor, lu ­mi doi oameni simpli, lipsiţi de orice mijloace şi gestul lor de a se refugia jre Great-West echivala cu acela al disperatului, care se înrolează într’o legiune ilară străină.

După mari eforturi, cei doi pioneri ai cinematografului, reuşiseră să-şi în- lirieze un grajd şi să-şi cumpere un proiector. Grajdul ţinea loc de studio,

|My era director de producţie iar Cecil B. de Miile prim regisor. In condi- iiile acestea s’a realizat, la Hollywood, primul film de lung metraj, intitulat he Squaw”.Producţia a fost exploatată şi a realizat un câştig de 30.000 dolari. Cu acest

jilal a luat fiinţă prima firmă la Hollywood, „Famous Players” , sub patrona- | iul lui Lasky.ţ Atras de promisiunile cinematografului, un alt personagiu cu totul necunoscut t atunci, a poposit la Los Angeles. Avea doi dolari în busunar, dar era tânăr, îgic şi cu spirit de in iţiativă; calităţi suficiente să parvii la o situaţie, pe mântui yankeu. Tânărul cu doi dolari, de pe vremea aceea, poseda peste nu-

mai câţiva ani, zeci de m ilioa­ne... Era Adolph Zukor...

1 <P&-,, * , o v ij'

i « f i » ?

O E V Â w Z A H E P ü £ I U l I N i í £ l ^

Sus st.: Lon Chaney în fiorosul rol ,,Fanto­ma cu masca de vam­pir” .

r e a l i t a t e a i l u s t r a t ă 25 Septembrie M

ESTE SPLENDID PARFUMATA CU

NUC O N Ţ IN EBISMUT

r nu 1CONŢINE

5UBSTANŢEvătămătoare

Venisem la Los Angeles mânat de nevoia existenţei şi cum încercasem toate meseriile, n ’aveam nim ic de pierdut, dacă m’aş fi interesat şi de cine­matograf. Era o artă nouă — o industrie, dacă vreţi — care se înfiripa cu perspective destul de aureolate. Pentru modestele mele pretenţii, găsiam că se plătea destul de bine lucrul în studio, indiferent dac’aş fi fost introdus în calitaţe de intrepret sau... recuziter. N’aveam am­biţii şi veleităţi de a deveni „star” . Totul era să nu mor de foaime...

M’am prezentat la studioul improvizat al lui Lasky şi, spre marea mea bucurie, am fost prim it cu braţele deschise, în calitate de... figurant, cu jumătate dolar pe zi. plus masă şi îmbrăcăminte Ca să mai scot ceva pe de-asupra, m ’am decis Să comit eroicul gest de a mătura studio-ul şi casting-office-ul după plecarea actorilor. Nu era ru­şinos, pentrucă mai toţi funcţiona rii studiourilor aveau câte o atri­buţie suplimentară...

T imp de doi ani mi-am împărţit astfel viaţa între figuraţie şi mătu­ră. După ce ieşiam dela studio, mergeam la un profesor de dans, arta Therpsichorei constituind noua mea pasiune.

La acest profesor de dans am cuinoscpt-o pe Betty, o fată adora­bilă care atrasă de m irajul film u­lui se grăbise să părăsească oraşul ei natal New-Jersey şi să vină la Hollywood. Lua lecţii de dans ca să posede un „atout” în plus pen­tru evefitualu-i debut în cariera ci­nematografică. Altfel, n ’avea nici un sprijin nici material şi nici mo­ral şi poate deaceea am reuşit să mă împrietenesc uşor cu ea.

De, şase luni în preajma studio­urilor, luptase intens, fără oa, to- tuş, s’ajungă a interpreta altceva decât roluri m ici de subretă.

N’ar fi fost nim ic însă, dacă ob­scurele ei interpretări i-ar fi per­mis să-şi asigure chiria şi masa. Dar era utilizată atât de rar, încât rămânea une­ori, săptămâni întregi fără lucru.

Ducea o mizerie de neînchipuit şi de ori puţinul ce câştigam îl împărţiam cu ea. în ­cepusem s’o iubesc. Era o fată cinstită, mun­citoare şi ambiţioasă. Fusese înainte .funcţio­nară la poştă, o profesie la care s’ar fi putut în ­toarce oricând, dar sacrificiile făcute pentru cine­matograf erau prea mari ca să renunţe la speran­ţele ei.

— De ce nu vrei să faci figuraţie? o întrebam eu, adeseori

— Pentrucă am ambiţie, —- era vecinicul răspuns ce prim iam. Am obţinut până acum angajamente săp­tămânale şi m ’aş simţi înjosită să dau îinapoi, accep­tând figuraţie. condiţie imperioasă...

— Ai, dreptate, dar parcă tot mai bine ar fi să câştigi bani cu re- _ Qe vrei să spui? gularitate -decât să rabzi de foame, — i-am ripostat eu, în tr’o bună z i . ___D. X. va face din

Betty a început să plângă şi s’a despărţit de mine oarecum desa- mine o stea... Aşa că poantată. nu ţin cont de nici un

A doua zi, am întâlnit-o pe când ieşia din cabinetul directorului ge- sacrificiu...neral. Avea o expresie ciudată pe faţă.

— Voi câştiga, cred, bani cu regularitate, îm i spuse ea, accentuând pe ultimele cuvinte. Am vorbit direct d-lui X. şi m i s’a pus o singură

' p u d r a

DAR®

SURPRIZĂ: FIECARF CUTIE MARF GONŢINE

IN PERMANENTĂ UN FLACONAŞ DE PARFUM.

Am plecat acasă şi-am isbucnit în lacrim i c.a un copil. Nutriam o dragoste profundă a cestei fiinţe. Eram însă omul să­rac, căruia bogătaşul îi răpeşte fericirea, întocmai ca pe vremea cavernelor, când cel puternic fura soţia celui slab.

In aceeaş zi, Betty a venit la mine,, frământată de gânduri şi mi-a cerut sfatul. Nu avusese cu­rajul să rişte înainte de a vorbi mod serios cu mine.

■— Primeşte! — i-am spus, cu resemnare. Şi dacă omul acesta nu-şi va ţine cuvântul, va avea de*aface cu mine.

In tr’adevăr, un an mai târziu, Betty era lansată ca vedetă şi oib- ţinea succese răsunătoare... Aţi ghicit, poate... E vorba de Betty Br....

Trăisem una din acele poveşti triste care se repetă cu regulari-

Sus: Lon Chaney în „Râzi pa­iaţă"; dr. jos: marele actor în „Idiotul”.

Aşa s’a transformat Hollywoodul, care nu era, Înainte, decât o haltă ne­însemnată pe drumul dintre Pacific şi Rocheuse, în tr’un oraş impozant, unde se cheltueşte, anual, peste un m iliard de dolari, cu producţia de filme...

O PAGINĂ DIN VIAŢA INTIMÄ

) Septembrie 19JÜ. & £ À L I T A T E A I L U S T R A T A

IN D ESIR AB ILUL(Cariera Iui Jack Diamond)

POLIŢIA belgiană a arestat zi­lele trecute, pe cel mai te- | mut bandit american, Jack

Ltji Diamond. Vestea a stârnii *nza|ie, pentrucă Diamond, deşi re ■noscut prin îndrăsneţele lui lovi- luri, a ştiut să se pună totdeauna ;b adăpostul circumstanţelor, carc a pledeze pentru nevinovăţia lui, lin punct de vedere legal.

Diamond este un adevărat as al (ontrabandiştilor de alcool. Şi, tea Al. Capone se bucură de mai tiuită celebritate, dacă Moran se dovedise neîntrecut în cruzime, iar Mhetein de o inteligenţă extra­ordinară, nimeni n’a reuşit în [schimb, să posede siupleţa, ingeni- Mblea şi eleganţa lui Jack.| E im estet desăvârşit. Un adevă- rat arbitru al eleganţei masculine, eeeace i-a şi atras denumirea de ‘Jundil de lux”, sau — cum îi «pun americanii — „gangster mon­ta”. i A debutat, totuş, destul de mo­

lest in cariera de contrabandist, ca lenibru in garda personală a ce­lebrului Rothetein. Câştiga o sută ie dolari pe zi, ca să vegheze cli­pi ou clipă asupra şefului său, ga­li oricând să lanseze sau să pri- »iiscă gloanţe de revolver.

St.: Noua insignă a agenţilor prohibiţionişti americani; dr.: Arse­nalul găsit la Jack Diamond.

Rothetein a fost, cu toate aces­tea, asasinat în condiţiuni miste­rioase şi Diamond, care prinsese gustul „meseriei” şi-a continuat activitatea, devenind, în scurt timp, unul dintre cei mai disputaţi traficanţi de alcool din Brooklyn.

Dar, pe măsură ce experienţele şi ambiţia lui creşteau, Jack îşi dă­du seama că ar risca miult rămâ­nând izolat. Luă deci hotărîrea de a intra în relaţii cu Ga porte, care îl luă sub protecţia sa. Cariera banditului era de-a cum asigurată. Poliţia începea să se ocupe tot mai des şi mai energic de activitatea lui, ceeace însemna c’a devenit „cineva” .

Se şoptia pretutindeni că Jack Legs ţinteşte bine; poliţia prin ur­mare avea toate motivele să fie prudentă... Şi ar fi puitut continua elegantul D iamond mult timp via­ţa lui somptuoasă dela New-York dacă n’ar fi survenit afacerea dela Hotsy-Tatsy-Club.

E vorba de un bar clandestin, unul dintre acele „speak-easy” , din Broadway, unde îşi dau întâlnire toţi contrabandiştii. In seara de 13 Iulie, anul trecut, se adunaseră la

Hotsy-Tatsy-Club personagii foarte importante. Erau: W illiam Cassidy, proprietarul localului, Peter, frate­le acestuia, boxeurul Ruby Gold- stein, Simon Walker, un evadat proaspăt dela Sing-Sing şi Jack Diamond, însoţit de garda lui per­sonală. Se comenta, se bea şi se râdea ca la chef.

Dar, la un moment dat, a isbuc- nit un incident între boxeurul Ruby şi fraţii Cassidy. Vociferări, apoi pumni şi focuri de revolver pornite din toate părţile. Lămpile au fost sfărâmate de gloane; o pa­nică grozavă s’a produs printre toţi ceilalţi clienţi ai localului.. Şi ’n mijlocul fumului, directorul ba­rului, Hynnie Cohen răonia din toate puterile la orchestră:

— Mai tare! cântaţi mai tare!... pe toţi dracii, nu treibue să se audă de-afară că e scandal!...

Muzicanţii şi-au încordat plămâ­nii,atacând un violent paso doble. Urletele m ulţim ii erau acoperite de sunetele stridente, infernale, ale orchestrei. Şi haosul n ’a încetat de­cât atunci când gloanţele rătăcite l-au doborît pe pianist, scăldat în sânge, peste clapele albe ale instru­

LI P S C A N I 37B U C U R E S .T I

mentului său, şi când pe saxofo­nist l-au imobilizat trei lovituri in oap, primite pe ’nkineric, şi a că­ror destinaţie fusese, desigur, cu totul alta.

Când sirena stridentă a auto­mobilului oficial anunţă sosirea poliţiei, Simon Walker, fraţii Cas­sidy, şi încă vre-o cincisprezece consumatori erau simple cadavre mutilate, întinse pe podeaua înro­şită de sângele măcelului. Diamond şi secretarul său Green scăpaseră ca prin minune, nfeatimşi...

Afacerea s’ar fi clasat ea o în- căerare de beţivi, dacă indiv izi din umbră n ’ar fi trimis poliţiei de­nunţuri, prin care Jack şi Green e- rau acuzaţi de uciderea fraţilor Cassidy şi de organizarea scanda­lului.

Green a fost arestat, judecat şi prin tr’o m inunată apărare, pus în libertate. D iamond însă dispăru­se... Dispăruse atât din faţa poli­ţiştilor, cât şi dela cluburi, ceaiuri şi recepţiona mondene pe unde se obicinuia, din snobism, să fie pri­mit...

Intre timp, fratele său, Eddie Diamond îşi dete sufletul, la New- York. Jack îl iubia foarte malt pe Eddie şi ] 'liţia, care ştia a- ceasta, spera să-i întâlnească la în ­mormântare.

In ziua funeraliilor, cincizeci de poliţişti deghizaţi erau postaţi în apropierea dricului. Sicriul argin­tat al lu i Eddie fu, insă, depus în templu în perfecta linişte. Prezen­ţa lui Jack nu se observa nicăeri... Ultimul care părăsi cavoul fu un pastor tânăr, care însoţise tot tim ­pul sicriul şi care la vederea poli­ţiştilor postaţi la ieşire, sări in tr’o limuzină şi dispăru în p lină vite­ză, la un colţ de stradă.

Pastorul era Jack Diamond...

In luna Martie, 1930, Diamond s’a predat de bunăvoie poliţiei, lă- sându-se încarcerat la Tombs. Era sigur că justiţia nu va mai avea nici o dovadă de învinovăţire con­tra lui, căci în America nu se con­damnă după simple probe morale; trebuesc martori. Ori, între timp, toţi martorii dispăruseră: W illiam Wolgert, barmanul clubului fusese doborît la New-York, în p lină stra­dă; Henry Hartmann, camaradul fraţilor Cassidy, căzuse la Filadel- fia, străfulgerat de patru gloanţe, iar Hynnie Cohen, dispăruse subit şi misterios...

(Continuarea tn pag. 18)

10 R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 25 Septembrie M

QRULIADLLE au introdus le­pra în Europa. Răsboiul mondial a determinat şo­

majul...Simptomele crizei de lucru, s’au

ivit prin anul 1920, în mai toate ţările occidentale. Au fost însă com­bătute eu energie, nerămânând îd s/tare cronică, decât în Anglia.

De patru ani însă, şomajul a că­pătat un caracter universal, ajun­gând ca’n anul de pomină, una mie nouă sute trei zeci, să se numere peste douăsprezece milioane de oa­meni fără lucru, ceace înseamnă un număr de cincizeci milioane de indivizi, cari trăesc numai din caritatea publică.

Statistica, deşi optimist subesti­mată, este totuş spăiimântătoare. Iată cifrele cele mai recente în pri­vinţa şomajului, in toate ţăr:le, unde criza de lucru ameninţă să ia pro­porţii catastrofale :

Anglia numără astăzi, 1.620.000 şomeuri; Germania, 2.840.000; Sta­tele Unite, 4.500.000; Rusia Sovieti­că, 3.000.000; Italia, 456.000; Polo­nia, 287.000; Japonia, 315.000 iar celelalte ţări contribue cu cifre care variază între 50.000— 300.000.

ASPECTE DIN ROMÂNIA

România numără la rândul ei foarte mulţi şomeuri, dar nu s’a gândit nimeni până acum, să în ­cerce o statistică. Ne putem face totuş o idee destul de documentată, trecând prin faţa azilului de' noap­te, prin piaţa Halelor Centrale, sau prin grădinile publice, din Capita­lă, unde sute şi m ii de oameni fără slujbă, oftează după o bucată de pâine.

Sunt colţuri din Cişmigiu, care par animate de cadavre automate; sediul şomeurilor, locul lor de în ­tâlnire şi consolare reciprocă, în aşteptarea timpurilor mai bune. Sunt Slabi, sdrenţăroşi, înfometaţi. Şi totuş se găsesc printre ei oa­meni, cari au fost până mai ieri, funcţionari cu oarecare vază, lucră­tori cari îşi cunosc bine meseria, absolvenţi ai diverselor şcoli de specialitate, însfârşit oameni capa­b ili să muncească şi să producă, dar cărora nu li se oferă posibili­tatea...

Azilul, devenit deastădată neîncă­pător, refuză să mai acorde şi m i­zerabilul adăpost de până acum. Ca să dormi acolo, trebue să ai şansă şi protecţie, aşa că bieţii şo­meuri, sunt nevoiţi să se culce pe cheiurile Dâmboviţei sau prin locu­rile virane dela periferie.

Acelaş aspect jalnic, în provin­cie; pe Valea Prahovei, unde so­cietăţile petrolifere au făcut conce­dieri în massă, şoselele sunt presă­rate cu oameni fără nici un căpă-

Şumeuri aşteptând ajutoare

intră prin curţi şi cer de pomană, dar sunt alungaţi adeseori, cu veci- nicul reproş: „Dece nu te duci la muncă?...“

La muncă !... Dac’ar şti acei cari aruncă astfel de reproşuri cât de nesocotiţi sunt! Cât de dureroase sunt asemenea reproşuri pentru bietul şomeur, nevoit să cerşească ca să nu moară de foame !..

CÂT COSTĂ ŞOMAJUL

Vom lua Anglia ca cel mai ind i­cat exemplu, deoarece din 1920 şi până astăzi şomajul s’a menţinut, acolo, la acelaş ridicat nivel.

Acei un m il;on şase sute două­zeci m ii de şomeri înscrişi pe lis­ta fondurilor de „Asigurare Naţio­nală contra Şomajului“ — a trebuit să se înfiinţeze asemenea fonduri— au coistat, timp de zece ani, 368 milioane de lire, adică peste 300 miliarde de lei. Aceasta numai dini cassa Statului, neţinând _ seamă dtL celelalte societăţi de Asistenţă So­cială, care, la rândul lor, au debur­sat cât au putut, şi nici de cheltue-

itr ’un cartier al Capitalei

reastrâ, caire să anunţe „evenimen­tul“ şi postul s’a ocupat în tr’un m i­nut. In urma fericitului muritor pe care a căzut un asemenea noroc, porţile se închid repede, aruncând în ochii celorlalţi solicitatori avizi argumentul deprimamt: ,,Men not wanted“. (N’avem posturi libere)...

E o placată mare, scrisă cu litere de tipar, care stă vecinic afişate atât pe uşile uzinelor din Londra cât şi din Birmingham, Sheffield, Liverpool, Manchester sau din ori care alt oraş provincial...

Placată care aminteşte parcă, în totul, insignele afişate, odinioară, la uşile leprozeriilor...

CAUZELE ŞOMAJULUI

Imediat după încheerea păcii, înainte ca şomajul să-şi fi făcut apariţia, marii oameni politici se declarau gata să încurajeze desvol- tarea producţiei, aceasta constitu­ind baza desvoltării şi în tăririi u- uui stat.

Herbert Hoover, spre exemplu,

a c tu a lu l preşed in te al SlattW te s u p ra n u m it, pe atunci, dintele prosperităţii" şi sub cm to tu ş - A m erica a suferit im m u l t im p cea mai formidabilii ză e c o n o m ic ă , declara, ir \ 1919:

„ P o p o a re le europene, casai fa c ă financ ia rm en te , trebue a e x t in d ă cât m ai mult şi câlu: în t â r z ia t producţia...“

G e rm a n u l W alter Rathanai de a ltă parte , scria:

„ I n s itu a ţ ia aceasta dezaipt tă a G e rm a n ie i, nu există dect s in g u r rem ed iu eficace: d i p r o d u c ţ ie i naţionale.“

Ia r M ille ra n d , preşedintei s i l iu lu i fran cez proclama,lat n u a r ie , 1920:

„ D a to r ia c iv ică se rezumik m e n tu l de faţă la patru ctiri p r o d u c ţ ie mare, consumaj« ţ in ă “ ...

T r e i lu n i m ai târziu sevtdi fe c te le : D ife ren ţa era prea» tre p r o d u c t e şi consumaţie.P r i le au scăzu t subit in toate li N u m e ro a s e fa b r ic i şi-au li d in t r ’oda tă , activitatea. Lira au fo s t conced iaţi... Şi iatii t u r l e şom aju lu i!...

A s tă z i, aceeaşi oameni p i v a ită pe toate căile că prodi p re a m a re şi consumaţia extn re d u să . D a r n ic i unul nu* c u r a ju l să in d ice un rerael c is...

S ’ a fă cu t în acelaş timp« ta rea că ţă r ile cele mai bânli ş o m a j sun t cele cu valuta I« m ă su ră ce ţă r ile îşi fac revii rea m o n e d e i, pe măsură cei r i le se stab ilizează, şomajul« v o llă , acaparează toaleta râ n je ş te ameninţător, la S pas...

A c e s te a dec i, sunt cauzele ţ ia le ş i rem ed iu l n’ar consta în a cea id ee de Unitate Ecos e u ro p e a n ă , care se vânturai m en te , la L ig a Naţiunilor.

D a r — Doamne fereşte!- ş t ie ce nouă „lepră“ poalei d e -a ic i! . . . I,

suferii;Invenţia t badenCti

nla vindecă gin astma, respiri grea, bron;lla

•|că, catarul pulmonar, ti ronvi Isivă, râgusala,laringl leziunile vârfurilor palo

nare, etc. Adresaţi ZW E N G E R

Tem işana No. 10, Buurtf

tâiu. ¡'orturile sunt supra-suturuie de mâini de lucru. Uzinele şi-au fe­recat porţile, minele au afişat in ­terzicerea intrării pentru cereri de lucru, „personalul fiind complet“ iar societăţile particulare se feresc de ofertanţi, ca de ciumă...

Situaţia e şi mai tragică, studia­tă sub latura umană. Sărmanii nă­păstuiţi sunt lăsaţi la voia întâm ­plării. Nimeni nu se ocupă de ei. Fondurile de ajutor ale Statului sunt extrem de reduse, aşa că ne­norociţii şomeuri îndură chinurile foamei, ducându-şi zilele doar din mila Dublinului. Cei mni îndrăzneţi

iile lâcute cu eforturile de a procu­ra plasamente spre a nu se niăiri ci­fra şomerilor. Or, adunând toate a- ceste cifre, după calcule aproxima­tive, Sir Oiswald Mosley, afirmă că s’au cheltuit, până astăzi, peste 600 miliarde lei.

Notaţi bine că nu e vorba decât de Anglia singură...

Dar, cu toate sforţările Statului de a ameliora situaţia, criza de lu­cru e in plină acuitate în Anglia. Forfotesc aşa de mulţi şomeuri pe străzi încât, atunci când o institu­ţie are nevoe de un om, e suficient să-si trimeată un servitor la o fe-

•ţfg.........ins**"""

H Septembrie 1930. R E A L I T A T E A I L U S T R A T A l t

m m

Stânga: Inmânarea bastonului de mareşal, d-lui General Averescu, la serbă­

rile dela Mărăşti; Stânga jos: D. Mareşal Averescu citindu-şi discursul festiv. Jos:

Ofilerii aviatori străini au depus jerbe şi coroane la mormântul Eroului Ne­cunoscut.

In Parcul Carol s’a deschis Expoziţia inter­

naţională de radio, care a fost onorată cu pre­

zenţa Regelui Carol I I şi a numeroase persoane

oficiale. Sus: Suveranul vizitând standul Insti

tutului Electro-technic universitar şi al ziaru­

lui „Radio şi Radiofonia; Stânga: M. S. Regele

în drum spre expoziţia de aero-chimie.

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 25 Septembrit 19J0,

S E C E M II L E INu există desigur un alt popor care să-şi asimileze mai uşor cu­

ceririle civilizaţiei, care să se preteze cu mai multă pricepere la toate încercările Apusului, ca poporul român.

Fie în ştiinţă, în artă, în sport sau în modă, românul îşi va apro­pia imediat orice inovaţii. Medicii şi aviatorii noştri pot sta pe acelaş plan cu elita colegilor lor din străinătate; în teatrele, cinematografele şi expoziţiile de pictură, publicul manifestă acelaş gust rafinat pe care-1 arată astăzi occidentul. Românii au învăţat foot-ball-ul, aşa încât să bată pe peruviani la Montevideo, iar Lucian Popescu şi Moţi Spafkow au dovedit ică deşi boxul e o artă nouă, pentru poporul dintre Dunăre şi Tisa, el nu ane în multe ţări reprezentanţi mai dibaci şi mai agili.

„REALITATEA ILUSTRATĂ” vrea să evidenţieze azi valoarea dan­satorilor noştri. Trăim în epoca recordurilor. In diferite ţări s’au sta­b ilit recorduri de dans. Au devenit celebre perechile care au dansat recordurile în America şi ’n Germania, etc. Gu dansurile moderne, care nu sunt prea obositoare, recordurile acestea au fost posibile.

Şi la noi in ţară se dansează mult; suntem în epoca când dansul reîncepe. Dansatorii au forţe nouă câştigate, în lunile de vacanţă.

„REALITATEA ILUSTRATĂ” îşi propune să stabilească un record românesc de durată la dans. Perechii care va obţine recordul, revista noastră i i acordă un premiu de

10.000 LEI, IN NUMERAR.In afară de aceasta, oricărui dansator care va putea dansa în şir

mai mult de zece ore, i se va decerna o diplomă. Concursul începe Sâmbătă 18 Octombrie şi se termină la 3 Noeimbrie 1930. Gei cari do­resc să participe, trebue să se înscrie însă, — cei din capitală perso­nal, cei din provincie prin scrisoare recomandată —- cel mai târziu până la 10 Octombrie. Duipă icum am arătat mai sus, concursul constă în atin­gerea lim itei de rezistenţă la dans. Perechile — niu se primesc candi­daţi decât perechi, (adică partenerii concurenţi cari să se fi înţeles între ei ca să candideze) — după ce s’au înscris aşteaptă convocarea

noastră, în care vom indica ora şi sala unde trebue să se prezinte ziua de 18 Octombrie.

In acea zi, vor fi simultan concursuri de acest fel, în diferite sil în diferitele oraşe ale ţării.

Se va dansa valsul, tango-ul şi foxtrotul pe rând. La fiecare arii acordă câte trei minute repaos pentru odihnă şi alimentare. Un tom tet de organizare şi juriu competinte pentru fiecare sală, va suprav ghia ca totul să se petreacă in ordine perfectă. Concursurile vor li pi blice. Candidaţii la înscriere, vor prezenta o fotografie (atât a dans torului cât şi a dansatoarei) precum şi buletinul ce-1 publicăm hi ceastă pagină completat.

înscrierile se fac la redaicţia noastră, Str. C. Miile 7, Bucureşti In numărul viitor găsiţi amănunte ample asupra acesui interesa:

concurs.

Subsemnatul' ) .......................... ..... domiciliat in comuna. ,

Str.....................................No. . .

doresc să mă înscriu la concursul pentru

RECORDUL DE DANS

Sunt în vârstă de. . . . şi am greutatea de. . . . Purleneram

este d-na (d-ra)...............................................domiciliată în comuna

............................... Str............................. • • • No. . . .In vârstă de............................... şi în greutate de.................. >.

Mă oblig să mă supun holărîrilor juriu lu i instituit de dv.'

Vă anexez două fotografii, una a mea şi alta a partenrîi mele.

1) Numele complet.(Semnătura)

Învăţaţi pe copiii DvD E M I C I A F I ECONOM

în t r e b u in ţ â n d o

PUŞCUUT!„ F I C H E T

• f i Preţul : Lei 200

Instalaţiuni automate de Lum ini şi apă la ţară

HIDROELECTRICA, S. A.BUCUREŞTI * Strada Câmplneann No. 48 * Tel. 368-29

FICHETS Piaţă Rosetti BUCUREŞTI Tel. 1 5 9 - î

E M A I A U Z I TN O I S C Ă D E R I DE P R E Ţ U R I

Batiste Bărbaţi Chiloţi trico Dam ă Ciorapi F iii Dam ă Ciorapi mătase Damă Chiloţi mătase Damă Pulovere copii Genţi de dam ă Veste de dam ă

Mag. IMPERIAL Calea Victoriei, 47

Lei 12 Combinezoane mătase Lei 125n 39 Cravate bărbaţi 55 2911 49 Pantaloni Gradel 59 15511 59 Cămăşi bărbaţi §9 19511 69 Cămăşi p iepţi duble 95 24511 92 Cumăşi noante bărbaţi 55 24511 110 Pijam ale complecte 55 39511 148 M ănuşi de piele 55 148

lângă Pala­tul Regal

FABRICA ROMANA SPECULpentru

P Ă L Ă R II DE DA1E

P. G. RădulescuB acurcşti. Cal. Griviţel23:

t ix e c u tă in coiidiţim ire p ro şa b ile tot felul de P ă l ă r i i de fetru, «•

t ife a , topeurişl tat ee atinge acaaiti brii;

ca praţnrt c« dealtd »rin concurenţă,

în to tdeauna in curant cu nodij Sa r apară, M tranilirai

şl sa vapsMC ektmie.^ ~ i ■■

C it i ţ i „LECTURA1

II Septembrie 1930. R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 13

4LBASTRUL cerului nepătat, din ziua aceea, a contribuit prin splendoarea lui, la magnifica

mifestare a navigatorilor văzdu- Mui.

Din toate colţurile oraşului şi din mile unghiuri ale ţării, m ii de oa- mis’au îndreptat spre aerodrom. Bi- milorii aerului, veniţi d in toate ţările unice, purtători ai drapelelor cu care ii înfrăţim, aveau să demonstreze mllimii, formidabilul lor curaj şi ma­na lor artă.Felul in care s’au manifestat, nu le poate face decât cinste, iar uratele intmiaste cu care mulţimea răs-

exibiţiile, erau mai mult de­ţii o simplă răsplată, acordată u- nr&portsmeni curagioşi; era dova- ia ie nestrămutata simpatie, pe m poporul o păstrează tuturor prietenilor săi.

VINE MAIESTATEA SA !

Este ora 10 şi jumătate. Aerodromul s’a împestriţat de lume. Şoseaua a luat aspect de mare sărbătoare. Patru rânduri de maşini, in sens unic, se scurg spre câmp.In tribuna oficială, îşi fac rând pe rând 'apariţia, marii

demnitari, corpul diplomatic, şefii armatei.

Escadrila italiană în formaţia de luptă.La ora 11, un Roadster elegant, stopează din- naintea lojii regale.Muzica intonează Im nul Regal, în vreme ce Majestatea Sa, coboară svelt, f iin d întâmpinat de Principele Niculae şi de d. Iu liu Maniu.

Regele, care nu a părăsit aerodromul decât la orele 6 seara, a fost tot timpul foarte bine dis­pus, urm ărind cu un deosebit interes, adm irabi­lele demonstraţii ale avioanelor româneşti si străine

DANSUL PĂSĂRILOR ! !

La un moment, trei avioane Focker, se r id i­cară în aer, legate între ele, rămânând tot tim­pul la aceeaş distanţă şi executând cele m ai pe­riculoase acrobaţii. Sburau atât de lin, atât de

(Urmare în pag. 18)

realita

Fotografiile reprezintă : 1) Suveranul vizitează aparatele franceze de bombardament. 2) Regele intreţinându-se cu d. General Gonii,!!11 Atfons al Spaniei, sosit cu avionul la meeting. 7) Locotenentul Gogu Ştefănescu, unul d in cei mai buni p iloţi ai noştri. 8) D. Maior Cesar jlfc t,

<VT11 ILUSTRATA 15

locotenentul Iliescu-Mitralieră. b) Regele Carol şi Regina Maria la sosirea pe aerodrom. 5) In tribuna regală. 6) Suveranul decorează pe infantele hrnnUe prin radio toate fazele m&eting-ului; in r.iijlocul pagi nei Regele Carol, Regina Maria şi Principele Niculae urmărind sborul avioanelor.

1 A R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 25 Septembrie ¡930.

Sfaturi pentru frum useţeLily. — Crema: Ac. benzoic 1

gr. Ac. salicilic 2 gr. Ceară albă 7 gr. Cetaceum 5 gr. Ulei de m ig­dale 25 gr. Apă de rosae 10 gr. U- k i de geramin 5 picături.

Claire Romer. — Reţeta cremei dată sub titlul „Lily” . Pentru gene i■ lei de ricin sau glicerină 2 părţi şi alcool o parte.

Liana Timişoara. — Vai şi iar vai! Cine v’a sfătuit să întrebuin­ţaţi amoniac in părţi egale cu apă oxigenată, pentru părul de pe o- braz? E groasnic. Se utilizează apă oxigenată 20 de volume şi amo­niac 1%. Sau electroliza. Consti­pada nu scoate păr pe obraz.

Nelly-Nell. — La orice farmacie din Capitală contra ramburs.

Brin de Muguet. — Pentru spă­lat mâinile: Tărâţe de grâu 200 gr. Făină de migdale 100 gr. Se fierb la un litru apă se strecoară şi se adaugă 50 gr. glicerină şi 5 gr. T-ra «Benzoe. Apoi veţi utiliza glicerolat de amidon 50 gr. şi Zinc 5 gr.

Părul rebel. — Laboratorul Di- land, slr. Pitar Moş, sau la orice farmacie din Capitală. Este cu to­tul altceva.

Margareta. — Răspunsul dat E- lisei V.

Ardeleanca. — Exact ca Brin de Muguet (vezi mai înainte).

Gh. Dumitrescu. — Da, reţeta tri­misă pentru sprâncene e bună. Pentru coşuri: Sulf pp. 25 gr. Al­cool camforat 60 gr. Apă de rosae 200 gr. apă distilată 200 igr. cu vată; apoi crema: Naphtol 1 gr. Zinc oxid 2 gr. Lanolină vaselină aa. 20 gr.

Aurita. —- Electroliza sau tram- ponări zilnice cu apă oxigenată 20 volume şi amoniac 1%. Contra musculaturii picioarelor: bandaje noaptea cu o faşe de tifon groasă.

Landman. — Modul întrebuinţa- rei la creme este seara la culcare. La ape, înainte de utilizarea cre-

Inaugurarea magazinelor uzinelor „Odeon“ din strada Lipscani-Lupoaica

In tr’o atmosferă de caldă însufle­ţire a avut loc săptămâna trecută inaugurarea nouilor magazine ale Uzinelor „Odeon“ din strada L ip ­scani 94.

Festivitatea a fost deschisă de ;ătre S. S. Preotul Georgescu, îare arată că pe locul acesta a fost acum un veac o mică boiangerie ai cărei proprietari au făcut o b i­sericuţă de lemn cu denumirea Si­lvestru iar în urmă au donat şi :asa din Sf. Gheorghe acestei bise- ~ici. Speră că cu hărnicia şi ini- iativa de care a dat dovadă repre- :entantul Uzinelor Odeon, d. Oscar Vegreanu, va face fală comerţului ’omânesc, mai ales azi când ţara ntreagă trece p rin tr ’o atât de cum­plită criză economică.

Vorbeşte apoi din partea comer- ■ianţilor detailişti d. Samovici-Pax, ^are relevă meritele d-lui Negreanu icoţând în evidenţă faptul că a în- ‘urajat atât cu sfaturi cât, şi cu argi 'credite pe m icii negustori :ari i-au cerut sprijinul.

Ia apoi cuvântul d. Gr. Traticu- aşi, fost m inistru care arată că Iacă astăzi când ţara trece prin- r’o teribilă criză economică, d. 'iegreanu are curajul în aceste impuri să deschidă un astfel de nagazin, îl face să fie optimist şi peră în succesul comerţului ro- nânesc dorind ca p ilda dată de co- nerciantul Oscar Negreanu să ifo- osească comerţului.

D. Oscar Negreanu mulţumind itât oratorilor cât şi întregei asis- enţe spune tcă va căuta să spulbere n străinătate bârfelile ce s’au cre-

iat pe seama comerciantului ro­mân, având convingerea că prin muncă şi cinste va învinge toate greutăţile.

In numeroasa asistenţă am ob­servat: D. I. Perieţeanu, director general al Teatrului Naţional; d. Gr. Trancu-Iaşi, fost m inistru; S. S. Pr. Georgescu; Bănbulescu; Io- nescu, D. D. Costăchescu, Anighel Dumitrescu, Samovici-Pax, S. Mos- covici-Legrain, d. Leon Nicu, lo ji Smilovici, Iancu Monta, I. Brăniş- teanu, I. Finkelstein, Av. Postelni- cu, Peczenik, d-na şi d. Atias, d. Margulius, Weissmann, d-na şi d. Singer-Ploeşti, Fraţii Ipcar, d. M. Ţanovici, d. Monta, etc., etc.

ICOMPLECTE ARANJAMENTE,I VOAL, BETEALĂ, COaONIZE. g

' s e d â s i c u c h i r i e l a s a lo n u l oe C ICOAFURĂ n O D T H f IM F B VICTOPIEI 5~0 1

Cum m ’a şi putea înfrumuseţamelor. Dacă aţi găsit răspunsurile de ce să le mai repet?

Crinul de pe insula virgină, Eca- tehrine, Dona Clara, Jeanine, Creo­la, care doresc să aibă gene lungi şi întoarse, şi sprâncene dese şi ar­cuite, le recomand o utilizare con­ştiincioasă a uleiului de Migdale părţi egale cu apă de rosae <şi un cristal de Pilocarpină. Adică 20 gr. Ulei de Migdale, 20 gr. apă de rosae, 0,20 ctgir. P ilocarpină cu care vor unge bine genele şi sprân­cenele, în fiecare seară.

Tuberose, M-me de Staël, Dalila modernă, Joujou Chişinău, doritoa­re de păr des, le recomand mai în ­tâi spălare odată pe săptămână cu Rad. Saponaria 50 gr. Lemn de Panama 50 gr. fierte bine şi stre­curate cu 5 litri apă de ploaie şi săpun de gudron, apoi o fricţiune bună la rădăcina părului cu Chi­nină clorat 20 gr. apă de rosae 100 gr. Alcool pur 1 litru, T-ra Capsici 5 gr., T-ra Catechu 10 gr., Ulei de ricin 20 gr. Sau de oarece receta aceasta e foarte scumpă le recomand şi alta: 5 gr. Chinină sulfurică şi 5 căţei de usturoi, ma­cerat timp de 10 zile îm 250 gr. Rham bun, cu care soluţie după filtrare veţi fricţiona pielea capu­lui.

Joujou Chişinău. — Pentru coşu­rile albe cu materie ce le aveţi pe obraz, vă recomand ma'i «întâi să vă spălaţi bine cu săpun de Ich- tiol şi apă caldă, apoi o ungere bună cu: Mentol 0,50, Naftol Beta 5 gr. Resorcină 1 gr. Lanolină a. 20 gr.

Micuţa Blondinette. — O apă bună de toiletă care curăţă m inu­nat fardul şi pudra este: Mentol 0,25 gr. Ac. salicilic 1 gr. Apă dis­tilată 250 gr. apă de hamamelis 250 gr. Alcool pur 100. gr

Sidonia. — Trebuie să aveţi e- xact 50 de kilogr. la înălţimea şi vârsta dv. LAURA

Prima şi cea mai importantă condiiţiune a frumuseţii este un ten tânăr, curat, răpitor, lipsit de de­fecte ca de ex., un nas urât şi lu­cios, o epidermă grasă, puncte ne­gre şi porii dilataţi.

Femeile din cea mai înaltă so­cietate, actriţele stelele de cinema, — frumuseţea este pentru ele de rigoare, prestigiul şi succesul lor pretind acest lucru. Ele ştiu foarte bine că Spuma de Cremă amesteca- cată cu Pudra Tokalon face ca pu­dra să se menţină tot timpul zilei, în ciuda transpiraţiunii pric inuită de dans, sau de sport.. Este vorba de un procedeu exclusiv şi breve­tat al Casei Tokalon, Paris. Luciul nasului este suprimat instantaneu ca şi orice urmă grasă depe faţa

Dv. Ea împodobeşte tenul de o fră­gezime de nedescris şi de o apa­renţă tânără pe cari bărbaţii le a- doră. Nu mai aşteptaţi deci nici o zi în plus pentru a încerca aceas­tă pudră de orez, cu totul diferiţi de celelalte pudre. In gama variată a culorilor ce vă prezintă Pudra Tokalon, veţi găsi întotdeauna co­loarea care se va armoniza în una coloarea care se va armoniza in mod perfect cu carnaţiunea dv. na­turală. Protejaţi pielea dv., înfru­museţaţi tenul Dv., căotaţi a părea mai tânără, —> întrebuinţaţi deci Pudra Tokalon. Ea este pură. Ea nu este scumpă. Succesul vă este deplin garantat.

IMPORTANT. Pudra Tokalon este un veritabil produs francez, preparat de către Compania „To- KALON-PARIS“ . Pudra Tokalon se mai prepară în două feluri: o pudră de orez cu spumă de cre­mă sub denumirea Pudra Toka­lon „FASCINATION“ recomanda­bilă întrebuinţării generale şi o pu­dră specială pentru persoanele cu tenul uscat şi care se numeşte Pu­dra Tokalon „PETALIA“. Ambele pudre conţin însă Spuma de Cre­mă atât de necesară la (înfrumuse­ţarea tenului oricărei femei.

NOTA.—- Pudrele Tokalon „FAS­CINATION“ şi „PETALIA“ se gă­sesc pretutindeni. Cutia de pudră „FASCINATION“ de mărime obiş­nuită costă Leî 80. Cutia mare de pudră „FASCINATION“ având în­doiala canititate a celor obişnuite costă Lei 120. Cutia de pudră „PE­TALIA“ costă Lei 80. Unde nu se găsesc adresaţi-vă la PARFUME- RIA ELITEI, Bucureştii, calea Vic­toriei Nr. 39.

UNIC IN LUME !

ClOBÂPUL

m on ^ m o iir

CEL MAI FIN CEL MAI ELEGANT CEL MAI DUCABIL

PODOABA DOAMNELOR COCHETE □3 L p o m n jşo a re io r

¡¿nat, Vasiie, Nicolae Rusu, Tudor şi Marcelacunoscuţi COAFORI de DAM A, lucrează în ultimele creaţiuni la

= " C O A F O R U L J E A N ” =Calea M o s iln r Mo, °0 mTr,TTt>r?c y

Nn 80

Onorate Doamne şi D-şoare. Sunt rugate a vizita Salonul d< Coafură Institu t de Beaute L e o n Calea V ic to 'ie i N o. 18, Tel. 382/74. U N IC în văpsitul părului cu H K N N E veritabil, ondulaţii P E R M A N E N T E Lucrări artistice de păr, coafat, manicure, ondulaţii cu apă: aplicaţii c u H C N N E face personal D*nul L E O N

masage facial t.’ce specialistă din străinătate.

Prafuri N. B Aranjamentec o n v e n a b i l * pentru mirese Închine«

ÎS Septembrie 1930. R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 17

GRADIN4 ELIADE (Tg. Moşilor)REPREZENTAŢIILE MARELUI CIRC

* K L U D S K Y

CATIFEAUA, LA ORDINEA ZILEI

Frumoasele zile ale verei, to- pindu-se încet, împreună cu cor­tegiul lor de rochiţe eftine, din cretoane înflorate, olandă, şi im­primate felurite, iată că ne ajun­ge toamna bogată, mănoasă, adu­când cu ea stofele grele, stofele scumpe, din lenajuri nouveauté, din satinuri şi catifele.

In deosebi catifeaua, această stofă mătăsoasă, ţesută când grea şi impozantă, ca o cortină scumpă, când suplă ca un voile de mătase, după cum se între­buinţează, la mantouri sau ro­chii de seară, catifeaua va fi moda zilei.

Dăm şi noi câteva modele din această stofă minunată. Toaletă elegantă cu falduri largi, mic bolerou cu garnitură albă, o altă simfonie de alb şi negru, iată rezumatul celor mai noui inspi­raţii ale unei mari case de mo­dă, care îşi face un cult d in mă­tăsoasa, supla catifea. LAURA

Cam să ne lungim rochiile — Triumful catifelei —

SUNTEM în p lină epocă de transformări şi moda ce părea până mai eri stabilă, şi-a schimbat brusc direcţiunea.

0 elegantă cu o rochie scurtă, t ceva ce nu se mai întâlneşte, wr cum toată lumea vrea să fie elegantă, cochetă, preocupareai iestul de mare printre drăgu- jtlt noastre cititoare, al căror hjd destinat toaletei e câte ¡¡da foarte modest. Multe din tlt au încă toalete drăguţe şi liiutr'o dată le văd demodate, imposibil de a mai f i arborate.Ei bine, pentru toate acestea

tmli posibilităţi practice, careii pol realiza cu cheltueli m i­me.Principalul e să putem adăo-

¡a cele cincisprezece sau două- ;t:i à centimetri, la lungimea aiei jupe scurte, spre a o faceii ia cu totul alt aspect.Spre a realiza acest ideal va

trebui să ne procurăm stofa po­trivită,transformărei dorite. La t rochie de crêpe georgette de pilă, ca modelul 1. vom putea introduce un entre-deux de m dantelă iar ta o rochie de crêpe ie chine, o bucată de satin lucios ie mătase, ca la modelul 2.In primul caz, iată cum proce-

im: Incinte de a tăia rochia, aşe- :ăm pe ea entre-deux-ul; apoi, iupă ce îl coasem solid şi foarte ¡inpe.prima margine, tăiem rochia ¡oarte aproape de cusătură, apoi o coborim până la marginea de jos unlre-deux-ului, unde facem în'di însăilarea şi apoi cusăturile fine.In al doilea caz, adăogăm banan

ile salin, atât la corsaj, cât şi la jupă, după model.

Dăm în această pa­gină, câteva modele de rochii, despre care tra­tează articolul nostru.

Mari atracţiuui Succese internationale

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 25 Septembrie I9J0,

Memoriile lui Lon Chaney(Urmare din pag. 8)

ta te şi astăzi, în culisele cinemato­grafului dela Hollywood.

CARIERA MEA DE DANSATOR

Aş fi suferit prea mult, rămâ­nând mai departe lângă femeia pe care o iubiam şi pe care o ştiam acum, la dispoziţia altuia.

Lecţiile de dans, primite între timp, mi-au dat posibilitatea să im ­provizez câteva numere de music. hali, concepute de imaginaţia mea. Era un fel de pantomimă dansată, In ritm de muzică sobră, impresio­nantă, originală...

Cu puţinii bani agonisiţi, mi-am cumpărat câteva costume pentru scenă şi mi-am plătit biletul de tren pentru El Basiso, oraşul cel mai apropiat de frontiera mexica­nă. Aveam intenţia să trec graniţa pe ascuns şi ,să mă pierd în vălmă­şagul oraşelor străine, ca să-mi uit suferinţa.

Primele spectacole de dans le-am dat Ia El Passo, pe o scenă de m â­na treia. Mi-a duc aminte că numă­rul intitulat „Danis somnambulic” obţinea, în fiecare seară, aplauze nesfârşite. Ziarele îm i relevau ori­ginalitatea creaţiilor şi proprieta­rul localului era în culmea satis­facţiei că avusese inspiraţia de a-mi semna un angajament pentruo lună întreagă, ¡cu uin gaj derizo­riu. Prim iam doi dolari pe seară...

Departe de a mă gândi să profit de pe urma succeselor mele, obse­dat de chipul aceleea pe care o lă ­sasem departe pe coasta Pacifi­cului, nu mai urmăriam decât un ţel: să păşesc cât m ai neîntârziat peste frontieră, să plec odată din ţara care mă făcuse să sufăr atât.

Şi ocazia n ’a întârziat să m i se prezinte.

Un impresar din Mexico, venit în căutare de elemente pentru specta­cole de music-haill m ’a remarcat şi mi-a propus angajament pe timp de trei luni, cu zece dolari pe sea­ră, dar cu condiţia, de a-mi găsi o parteneră.

Lucrul nu era tocmai uşor. îm i trebuia o dansatoare în geniul meu, care să exceleze în m im ică şi să albe — cum spuinea impresarul — temperament de spaniolă. Mexica­n ii sunt oameni cu sânge clocotitor şi i/ubesc spectacolele cu nerv. Pe celelalte nu numai că le iflueră dar, sunt foarte dese cazurile, când le răsplătesc cu respectabile cantităţi de obiecte zemoase, aruncate fur­

tunos pe scenă. Deci, selecţia tre­buia făcută cu rigurositate, ca să nu risc 'băi serale în albuş de ouă şi alte comestibile clocite.

Am dat un anunţ prin ziare. Şi din şase concurente am ales-o pe cea m ai sveltă. Se numia Corinme— mai târziu a devenit Griffith — şi era o dansatoare destul de inte­ligentă, şi destul de desvoltată ca fizic, deişi foarte tânără.

In zece zile :am preparat trei dansuri; fiecare în tr’un gen spe­cial, dar toate pe calapod spaniol. Şi cu acest bagaj am luat drumul o- raşului Mexic...

Partenera mea era un drăcuşor de fată cu temperament romantic. Visa aventuri fantastice cii don­juan i bogaţi şi morala pe caire în­cercam să i-o fac, pe un ton cam drastic, avu drept efect un fel de antipatie cu care începu să mă privească, Ia fiecare discuţie.

— D-ta n ’ai fire de artist, d-le Ghaney, — mă ironiza ea — ar fi trebuit să te faci pedagog sau paz­nic de cim itir..

O lăsam în pace. Ca să-i răspund ar f i însemnat s’o fac să plângă, pentrucă probabil din cauza triste­lor experienţe făcute în viaţă —

mă obieinuiseim cu un fel de a ri­posta foarte tăios.

In tr ’o zi însă, cum întârziase de la repetiţie, m ’am dus s’o caut. Am găsit-o în flirt foarte aprins cu un mexican galant. Se plimbaseră a- mândoi prin toate grădinile publi­ce şi acum se întorceau la braţ spre casă.

M’am repezit furios la ea, am smucit-o de lângă filfizonul sprân­cenat, apostrofând-o cu cuvinte tari şi cu ameninţarea că-i reziliez an­gajamentul, în douăzci şi patru de ore.

Mexicanul m ’a fixat ou o privirv. ameninţătoare şi-a muşcat buzele cu nervozitate şi s’a depărtat, fără să spună un cuvânt.

Urmarea mi-a fost fatală. Nu an­gajamentul Corinnei, ci al meu, a fost reziliat îin douăzeci şi patru de ore. Corine a fost reţinută...

Mexicanul galant, era nepotul directorului general al music-hall- urilor d in oraşul în care joicam.

Eu nu-1 cunoscusem. Corimne însă, da...

Ştia, drăcuşorul de fată cu cine să se pună bine. Şi-avea poate, dreptate: eu trebuia să m ă fac.... paznic de cimitir...

(Va urma)Trad. de JOSEPH DE SAXA

Copyright by ,Realitatea Ilustrată”

INDESIRABILUL(Urmare d in pag. 9)

Diamond a fost achitat, cum şi era de aşteptat, din lipsă de do­vezi...

Elegantul Jack îşi făcu din nou apariţia la New-York, continuân- du-şi faimoasele contrabande.

Câtva timp nimeni nu se intere­să, de el, până în seara de 26 Au­gust cr. când uin patron de „speak- easy” din Kington, Harry Westen.s, fu găsit asasinat în propria lui maşină. Westens călcase, desigur, legea bootlegerilor şi fusese tratat în consecinţă...

Bămuelile se îndreptară asupra lui Diamond, care părăsise în a- ceeaş seară New-York-ul. Un in ­spector de poliţie, pătrunse în a- partamentul contrabandistului şi făcând o percheziţie amănunţită, descoperi, într’o cameră secretă, un adevărat arsenal. Erau acolo 10 bombe asfixiante, 25 de granade, 45 mitraliere, numeroase revolve­re şi tot felul de ustensile crim i­nale.

La auzul acestei veşti, Jack se decise să plece, pentru câtva timp, în Europa, pedeoparte ca să se mai uite afacerea, iar pe de alta ca să- şi aranjeze combinaţiile de contra­bandă. Dar politia supraveghia toa­te porturile şi dacă n ’a putut să-l aresteze la îmbarcare, în schimb a sesizat numaidecât autorităţile eu­ropene.

Diamond a fost arestat la An- vers, după ce debarcase de pe transatlanticul „Belgienland” pe bordul căruia petrecuse de minune, flirtând şi semnând autografe în dreapta şi în stânga.

Trecut In Germania, a fost ime­diat expulzat şi cum nici o ţară n’a voit să-i dea ospitalitate şi nici un transatlantic n’a permis îmbar­carea lui pentru America, s’a vă­zut nevoit să accepte voiajul pe un vas de marfă...

Vexat în amorul său propriu, ele­gantul Jack a intentat proces gu­vernului german, pentru expulzare nejustificată şi în condiţiuni com­promiţătoare...

Şi nu se ştie dacă faimosul Jack Diamond, cu influenţele de care dispune, nu va câştiga şi acest pro­ces... _________________

L o o p i n g t h e l o o p

(Urmare din pag. 13)

elegant, acrobaţiile pe care le exe­cutau aveau o simetrie atât de ex­traordinară, încât aveam impresia, că văd trei păsări dansatoare.

Uitasem in clipa aceea, că oasele păsărelelor care evoluau, sunt de oţel, că inim ile lor sunt mecanisme demontabite, că sângele lor este benzină şi creerele, piloţi...

„AM VĂZUT MOARTEA CU OCHII !...“

Unul din punctele de atracţie ale meeting-urilor de aviaţie, este lan­sarea cu paraşuta.

Ghinionul a vrut ca paraşuta cu care s’a lansat d. Brătescu, să nu se deschidă vreo bOO metri. Emoţia în public era extraordinară, mai ales că paraşutistul in groaza lui, începuse să facă mişcări disperate.

L-am văzut, imediat după cobo- rire. I se întipărise pe faţă spaima morţii. Abia putea să vorbească. M’a priv it şi mi-a spus încet :

— „Am văzut moartea cu ochii, domnule !“.

In clipa aceea, mă gândeam ce

FABRICA DE SOBEDE FA IA N Ţ Ă

Cefe mai nouî modal*VINDE Şl IN RATE

Şoseaua M in a i B rava No. 1(Bariera Moşilor)

trebue să se fi petrecul in su/letd şi mintea curajosului parafulkt, când se vedea svârlil ca un van, — adevărată jucărie in aer, - de la o înălţime de o mie de metri.

SBORUL AVIOANELOR STRĂINE

Sborurile avioanelor străine, ai fost admirabile.

Au evoluat italieni, franceii, lonezi, cehoslovaci şi iugoslavi.

Fără a scădea cu nimic meritili celorlalţi piloţi, cari au făcut cruri foarte frumoase, trebue ti rt- cunoaştem, că cea mai reuşită d biţie a fost acea a avioanelor ik liene

Formaţiunile cele mai per/edi ca simetrie, looping-urile cele uni extraordinare, aterisările cele mi periculoase, le-au executat italienii Cele 9 avioane constituiau un samblu atât de perfect, mişcârih erau atât de unitare, încât ifi făcm impresia că sunt legate intre tk că au un singur motor şi că ml conduse de aceeaş mână.

BOMBARDAMENTUL

Pentru sfârşit, s’a ales atacul !■ nei localităţi.

Pe cerul care începea să sî in- lunece, sub lumina roşie a ultim lor raze de soare, lupta păsării« sburătoare, cu satul de carton, fost urmărită cu un interes ei In ordinar de către public.

I. GOLEA

TINERE,Ce faci curte femeilor frumoa află un lucru:

Cele mai poetice declaraţii ii dragoste devin prozaice d< M IR O A S E gura URÂŢI

Evită aceasta, mâncând

SONBOANELE

BEECH-NII1Ele parfumează gura şi totdeamio răcoresc procurându-ţi cea na agreiabilă senzaţie.

Chiar Sfântul ion Gură de Ai obişnuia să ronţăe din eleII

SANITASB U C U R E Ş T I * St r a d r D O A M N E I M s iglu

336/57 "

X do

J AS AJ E jiAT®, o'n Aa TENULUI, MAINILOk şi PĂRULUILA INSTITUTUL DE ÎNFRUMUSEŢARE ■

DORTHEIMER. CALEA VICTORIEI 50

! A ?

50 X

25 Septembrie 1930. R E A L I T A T E A I L U S T R A T A

Moartea aviatorului George G. Fernic

A CUM câteva săptămâni, zia- rele din întreaga lume, au publicat ştirea morţii avia­

torului George G. Fernic, foarte cunoscut pentru succesele sale în domeniul aeronautic şi mai cu sea­mă prin invenţiile sale, pentru perfecţionarea aparatelor de sbu-

Ueurye Fernic

ral. Din pricina unei pane la mo­tor, avionul pe care-1 pilota, s’a prăbuşit din înaltul in care plutia, carbonizând sub sfărâmăturile lui, pe entuziastul inventator şi sbură- ior, supranumit în America „The roumanian Lindibergh”.Emigrat de multă vreme în Ame­

rica, Fernic a revoluţionat aviaţia,

ţie de sbor chiar pe terenul aero­dromului, nemai având nevoe să-şi ia avânt la decolare; în al doilea rând, dispozitivul lui poate preve­ni aterizarea forţată.

Se ştie de altfel, că tânărul avia­tor intenţiona să întreprindă rai­dul New-York— Bucureşti, fără es­cală, raid pe care nu l-a putut în ­deplini din pricina împrejurărilor vitrege.

A înfiinţat în America o socie­tate anoinimă, care-i purta numele, având de scop construirea acestui nou gen die aparate de siburat. A fost totodată în relaţiuni perma­nente, ani dearândul, cu diverse consorţii aeronautice germane, pein tru care a desemnat şi construit diferite tipuri de avioane, comer­ciale şi militare. Era un pilot de­săvârşit, având la activul lui peste 2.500 sboruri.

Artist al aviaţiei americane, — a învăţat pilotajul în timpul marelui răsboiu, — Fernic a dat ţoală m ă­sura talentului său de desenator şi constructor al aparatelor sale.

Im cursul a opt luni de campa­nie, a avut peste 20 lupte aeriene, în care ri’a făcut nici o victimă, ci a silit aviatorii duşmani, să ateri­zeze în lin iile aliate. Era foarte mândru de aceste izbânzi şi în ul- timpul timp nu mai purta priintre românii americani, decât titlul de „erou al aerului”.

Devotat până în ultima clipă mi- siunei sale, şi-a găsit moartea ca un adevărat erou, in carlinga nou­lui său avion, în care pusese atâta nădejde.

Cucerire! miraj către care se înalţă (neîncetat, m iliarde de nă-

Ultimul model de avion al lui George Fernic

printr’o invenţie patentată, care Înseamnă un nou salt întru cuceri­rea aerului, prin faptul că micşo­rează simţitor numărul accidente­lor, atât de mare în acest gem de locomoţie.

Fernic a adus în construţia avi­oanelor o modificare radicală, con­stând dlntr’un triplu volan de ate­rizare şi o aripă auxiliară în tan­dem cu aripa principală, ceeace face ca aeroplanul să fie în pozi-

PREŢURI CONVENABILE LA PA R FU M ER IAD O R T H E IM E RV I C T O B I 6 I .50

M ? ' f l 7 I ^ T l I 7 f T T particular, Bucureşti 1 /L f JL K j K , m 9 W V JL Str. Academiei No. 16.

tu* once laiormaţmai, cercetări, miwuci discrete, tetefo*.

FRUMUSEŢEA ÎNSĂŞI EMANĂ DIN NUMELE

E L I Z A B E T H A R D E NAceastă frumuseţe vă este dată de produsele pe cari Elizabeth

Arden le-a creat pentru a curăţa, în tări şi împrospăta ori ce fel

de epidermă. Cele mai frumoase femei din Londra, Paris şi New-

York sie servesc de aceste patru produse. Aceste produse fac parte

din faimoasele tra.taime.nite ale pielei, pe cari Miss Arden le pre­

scrie în saloanele ei şi pe cari vă siătueşte să le întrebuinţaţi ca

tratament zilnic la D-voastră acasă.

CREMA VENEŢIANÂ

PENTRU CURĂŢAT (Venetian Cleansing Cream)

Cremă de o mare fineţe, care se

topeşte la simplu, contact cu

temperatura pielei şi o desbară

de toate impurităţile. Curăţă e-

piderma de praf, de pudră şi

excreţii; face pielea dulce şi

maleabilă.

ASTRIGENT SPECIAL

VENETIAN (Venetian Special Astringent)

întăreşte şi tonifică epidermele obosite. întăreşte şi ridică m uş­chii moleşiţi şi ameliorează m inunat conturul obrazului. în ­dreaptă bărbiile şi sbârcituriJe îmbătrânit oare ale gâtului şi ale pieptului.

TONICUL ARDENA PENTRU PIELE

(Ardem Skin Tonic)

Astringent întăritor, tonifică şi

albeşte epiderma, reînviază ac­

tivitatea celulelor. Acest tonic

se întrebuinţează în acelaş timp

sau după crema de curăţat. Sti

mulează circulaţia şi dă obra­

zului o roşeaţă puternică.

ARDENA VELVA

CREMA

(Ardena Velva Cream)

Cremă extrem de delicată pen­

tru epiderme sensibile. Reco­

m andată persoanelor având o

figură plină. Netezeşte pielea

fără a îngrăşa figura.

zuinţi. Puţini ating idealul; majo­ritatea se prăbuşesc, biete fiinţe frânte...

Totuiş căderea nu dezolează. E- nergii ncxui se avântă tot mai sus, jertfindu-se naturii, ca unui Mo- loch nesăţios.

Puteţi obţine Preparatele Elizabeth Arden in Bucureşti numa; laParlumeria Teatrului, Calea Victoriei No. 84, vis-a-vis de Palatul Regal şi la Magazin Universel

Calea Victoriei, 11

Cereţi la aceste magazine prospectul Elizabeth Arden, care

vă va explica modul de a urma \acest tratament la Dv. acasă

E L I Z A B E T H A R D E N

691 F1FTH AVENUE, NEW-YOTÎK

LO rD O N : 25 OLD BOND STREET W IPARIS BERLIN (Copyright reserved) MADRID ROMA

20 R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 25 Septem bre I WO.

L a S p o rt şi jocîn t re b u in ţa ţ i C re m ă N iv e a . C ă c i g ra ţ ie c o n ţ in u tu lu i e i de Eucerită, c a re se g ă se şte n u m a i în C re m ă N iv e a , p ă tru n d e u şo r în piele, ş i n u m a i C re m ă p ă tru n să p o a te sa d ea un re zu lta t binefăcător,

CREMA NIVEAe v ită e fe c tu l u s c ă re i p ie le i în ae r; în tă re ş te e fe c tu l bronzărei a lu m in e i ş i ra z e lo r so la re , c h ia r ş i p e v re m u r i n o ro a se , şi evită

p e r ic o lu l a rs u r ilo r so la re .

L u m in ă , ae r ş i so a re ş i p e lâ n g ă a ce a s ta C rem ă -N iv e a !

Doze: Lei 16.— , 34.— , 72.— . Tuburi d in cositor curat: Lei 30.— , 45.—

Emil Ziegler, Braşov-Brass6, Calea Oărei 43

Vânt de toamnă. — Brrr!... Triste prevestiri!... îm i vorbeşti de Jolson şl eu mă gândesc cum să fac să mai am credit la vre-un croitor!... Nu, Al. Jol­son nu e american, ci evreu din Rusia, Cel puţin, aşa sunt informat. Se nu­mea ,pe atunci. Asa Yoelson. Adresa: Warner Brothers-Studio, 5842, Sunset Bd. Hollywood, Cal. U. S. A.

Timón D., Chişinău. — Regret, dar nu vă pot pune în legătură cu acel domn care semna Timon-Buzău, de oarece nu-i posed adresa.

Grenadier. — Cât câştigă vedetele americane?... Iată câteva exemple, ca să-ţi faci o idee: Colleen Moore câş­tigă 20.000 dolari pe săptămână (apro­ximativ 3.200.000 lei); Bebé Daniels,10.000 dolari; Greta Garbo, 7.000 do­lari; Adolphe Menjou, 10.000; Gary Cooper, 8.000; John Gilbert, 7.000; William Powell, 4.000... Nu mai vor­besc de acelea care produc filme pe contul lor propriu... Să nu uităm însă, că şi pretenţiile de viaţă şi lux Ce se impun unei vedete, sunt exorbitante...

Hygia. — M’ai pus pe gânduri!...1) Ei bine, trebue s’o recunosc. 2) Nu. Niciodată... deci?... Trist dar ade­vărat, cu Lon Chaney. Aşa i-a fost lui scris... — cum zice rumânul.

Vioiette Sauvage. — E o copilărie ceeaCe afirmi. Eu nu sunt eroul visu­rilor tale. Imaginaţia-ţi învăpăiată de sugestia necunoscutului plăzmueşte din autorul acestor rânduri un supra­om, un idol din lumea basmelor... Te depărtezi enorm de realitate, scumpă prietenă anonimă! Pluteşti pe tărâmul iluziilor deşarte şi faci rău... Nu sunt decât un biet contribuabil cu spatele încovoiat de griji şi neajunsuri, cu păr albit la tâmple din cauză că.. n’am ajuns prim ministru şi cu plă­mânii încărcaţi de praful străzilor (eu nu-mi pot permite luxul unei maşini particulare, ca tine)... Altă dată am fost bine acum însă... ma vie est un banquet fini, qui se prolonge.. 2. Cred că te-ai convins însfârşit de moartea lui Lon Chaney...

Caius Drag. — Mistinguett este cea mai celebră actriţă de music-hall. Are peste 60 ani ,totuş, obţine succese ex­traordinare şi se bucură de un fizic conservat la perfecţie... 2. Rezultatele concursurilor se publică la timp.

Doi ochi albaştri-din Cugir. — După părerea mea ar fi „Două inimi într’un vals“. Să vedem însă ce ne rezervă vii­toarea stagiune.

Două fetiţe sburdalnice. — O, m’aţi făcut să roşesc ca o tomată!... Faceţi propuneri imorale şi scandaloase... Asta e... „shocking“ ! Willy Pritsh nu e că­sătorit legal. Altminteri însă, de, ştiu eu până unde poate merge imaginaţia voastră!?...

Donna Clara. — Nu ştiu despre care Bujor poate fi vorba... Dar, spune-mi decând s’au transformat Galaţi în Pa­ris?...

O desiluzionată. — Desiluzionată la 16 ani!... Ştii că eşti nostimă, matale? Şi încă desiluzionată din dragoste!...O tempora!... Nu-ţi mai dau nici un sfat, c’ai să te superi pe mine dacă te trimit la şcoală să ’nveţi, mai întâi, ortografia...

Virgilius Memphis. — Pentru Nan- cy Caroll ultilizează limba engleză

L’etrangere. — Preferinţele d-tale în privinţa vedetelor sunt foarte juste. Eu însă, am capriciile mele, mă omor după Charlie Chaplin şi oftez după Marlene Dietrich. Iar dintre scriitori îl prefer pe Rabindranath Tagore... De gustibus...

Vulpea Argintie. — Pentru scena­riile filmelor vorbitoare vor fi prefe­rate piesele de teatru al Căror dialog se pretează la a fi prescurtat, înaintea romanelor. Adevăratul film vorbitor va fi însă acela care va avea la bază un scenariu special... Să nu confun­dăm filmul vorbitor cu teatrul trans­pus pe ecran, aşa cum l’au confundat unii realizatori de până-acum.

Un drac şi jumătate de fată. — Dacă Buster Keaton e calm şi atunci când face dragoste?... Calmeţa perso­nificată, dudue... El. când face ’ dra­goste, mănâncă seminţe şi ca să ti dovedesc iată, îl public în... flagrant delict.

Ce zici de aşa bărbat?... Sânge rece, nu glumă !

Donna Juana. — Te voi consola şi încuraja cât îmi va sta în posibili­tate... Explică-mi, mai întâi, clar, fără nici o jenă ,taina aceea pe care n’o laşi, de data aceasta, decât să se în­trezărească vag...

vrei răspuns în rimă — şi’n fond, doar sentimentalist... Să te refuz ar fi o crimă. Dar, să-ţi răspund e... cata­clism... Renunţă deci, o tu crăiasă, şi vezi-ţi de-ale tale trebi... Iţi spun a- tât: că eşti frumoasă! Dar ce gân­desc... să nu mă ’ntrebi!...

Locot. M ihai B. — Pentru compa­triotul nostru, Bob Curwood adresa- ţi-vă, în româneşte, la Universal stu­dio, Universal City, Cal. U. S. A. Re- ferindu-vă la articolele publicate de mine veţi avea oarecare întăetate la răspuns.

N. B.-Blaj. — Din filmele acelea nu se mai găsesc azi ,nici măcar doi cen­timetri de peliculă. Nu mai există nici casele care le-au avut în exploatare, pe vremuri.

? ? ?. — Trei semne de ’ntrebare...— cam tot ce vrei să-mi spui... Să-ţi fie — aceasta, oare .insigna... capu­lui ?...

Rajah Gennemi. — Pentru Eric von Stroheim, Maurice Chevalier şi Hans Junkermann, scrie prin „The Stan­dard Casting Directory“, 616, Taft Building, Hol. Cal. U. S. A. 2. NiColas Koline la Berlin-Charlottenburg, Nes- torsstrasse Nr. 3.

Cele trei prinţese de S. — Câţi ar­tişti numără Hollywoodul?... Peste zece mii. Dar nu întrebaţi câţi câştigă din-

tre dintre aceştia!... 2. Charles Rogers este un interpret destul de corect şi de simpatic. 3. Billie Dove, o actriţă mi­nunată!... Altceva?... La dispoziţia Alteţelor Voastre...

Directory, 66 Taft Building Hol CI U. S. A.

Don X. —- Sunt doi ,mai cunoscif Bob Curwood şi Nick Stuart. P* primul vezi adresa mai sus. Cel ie-i doilea primeşte corespondenţa prs „The Standard...“ 2. Harry Piei loeueţti la Berlin N. W. 7, Unter den Lindes 69.

Inginer 1928. — Este cu atât mc greu de parvenit in străinătate şi « ales în technica cinematografică. D#< sunteţi decis să plecaţi nu vă ‘.teta decât Curaj, surse de existenţă pentn minimum 2 ani şi... noroc. De ini«' venţii şi recomandaţii n’aveţi nevoi pentrucă, acestea n’ar însemna alt* decât timp pierdut...

Toma Sărbu.— Cel mai preţios lila al lui Mosjoukine rămâne ,,Keir Cine l-a văzut în producţia aceea »1 poate uita... Actualmente turnează ls Germania. S’a născut la 28 Sept» brie 1892, la Penza în Rusia şi a pfc cat odată cu exodul refugiaţilor. Dt butul în cinematograf şi l’a făcut i Paris, prin anul 1922.

O duduiţă obraznică. — Să iii d- nătoasă şi la vară, să vii cu pârlii îmbrăcaţi în cercetaş... 2. Clara Boi se pronunţă Clara Bau,..

Gânditor. — Dacă eşti convinşi te-a ’nşelat trebue să ai o inimă pn largă, ca să treci cu vederea, Depins insă dacă nu există cumva... cir» stanţe atenuante pentru gestul ( (?!?)... Ce zici? 2. In filmul aak pare-mi-se, că a jucat şi Olive Broot

Veniamin. — E un mare avantaj si porţi pălărie de pai la vârsta de tir- cisprezece ani.. Camarazii te fac pri­mar, cu toată solemnitatea cuveniii şi fără să te coste altceva decât.: pălărie de pai. 2. Ce mănâncă CisiS Chaplin?... Nuci de cocos îmbibate a ulei de fantomă uriaşă; ca deset bonboane de gudron, cizelate ca |t de Cămilă şi, din când în când, I» covi la grătar împănaţi cu scrumbii i Dunăre...

Un admirator. — Degeaba... Jai Gaynor s’a căsătorit încă de-acum li­tru ani ,în ciuda d-tale şi a lui Cta Ies Farell, care se’nebunia dupi a CearCă totuş; se obţine aşa de uşor t divorţ în America!... Iată acum şi«- lelalte amănunte: are 21 ani, păru şaten, talia 1.55 m... Restul te pli­veşte...

Princesse. — In filmul „Ispitii trupului“, rolul fiului a fost interpre­tat de actorul Donald Keith; de ori­gine engleză.

Păsărică. — Gosta Ekman e suedu Are 39 ani şi e căsătorit. In ultimul timp se pare c’a părăsit cinematogra­ful ,ocupându-se mai mult cu teatru Este un element de mare talent, pitii că nu avem posibilitatea să-l veden mai des!... J.de!,

Comănescu. — Soluţia concursului a sosit prea târziu. Pentru Bébé Da­niels, Dolores Costello şi Lupe Velez,

Regina din Saba. — îmi scrii că scrieţi prin „The Standard Casting

ÎS Septembrie 1930. R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 21

FABRICILE DE PIELĂRIE, ÎNCĂLŢĂMINTE — Şl ARTICOLE DE VOIAJ

In vederea desehiderei

anului şcolar au pus în

vânzare in depozitele

sale din :

STR. C A R O L No. 29

CALEA GRIV IŢEI 234 BARIERA M O Ş I L O R

ID. M OCIORNIŢABUCUREŞTI V. - Str. APELE MINERALE 31-33 - Tel. 336Î7Î

ÎNCĂLŢĂMINTEPantofi box pentru copii 23

Negri de la 190 la 330 Culori dela 200 la 390

solidă eft nă şi cusută cu mcişmele GOOD- YcAR

34

Mariana Mirică, Miss România, s’a înapoiat in tarăpărinţii lor).

Desigur însă că nu pot înv inui norocul, atunci când nu iese în în ­tâmpinarea lor. Fataliştii nu se pot bucura niciodată de favoarea no­rocului şi dacă domnişoara care se ştie frumoasă, stă acasă şi nu se va prezenta la concurs, desigur că nu va putea avea norocul să fie aleasă „Miss România” sau „\liss Universe” . Oricum ar fi însă, rezul­tatul concursului internaţional de frumuseţe din Galveston, a avut pen­tru noi o dublă semnificaţie:

„REALITATEA ILUSTRATĂ” a ştiut să aleagă anul acesta şi mai bine încă, decât anul trecut, întrucât Mariana Mirică a obţinut pre­m iul al ll-lea, faţă de premiul al cincelea pe care l-a avut Miss România 1929, la Galveston.

In tr ’adevăr, am prezis că în concursul din Rio de Janeiro — pe care brazilienii l-au organizat anul acesta, pentru prima dată, im itând pe cel din Statele-Unite, fiind supăraţi de insuccesul candidatei lor în 1929, la Galveston, — aleasa Braziliei va fi încoronată cu premiul cel mare.

Prezicerile noastre nu numai că s’au adeverii, dar la Rio s’a acor­dat reprezentantei Portugaliei, fiindcă face parte din acelaş neam de oameni şi vorbeşte aceeaş limbă, ca brazilienii, premiul al doilea, deşi la concursul prelim inar dela Paris, această aleasă u Portugaliei, n ’a fost clasificată. D-ra Diplaraku, aleasă la Paris ce mai frumoasă din Europa, a fost nevoită la Rio de Janeiro, să împartă cu Portugalia premiul ui doilea.

Domnişoara Mariana Mirică, împreună cu tot grupul de europene, care a fost la Galveston şi cu însoţitoarele acestui grup, s'uu înapoiat la Hăvre în ziua de 30 August. Nenumărate gazete în Statele-Unite şi toate casele de filme au turnat benzi cu concursul internaţional din Galveston, în aceste filme figurând, bineînţeles la loc de cinste, „Miss România”.

Un film sonor al Casei „Paramount”, având acest subiect, rulează actualmente la cinematograful Regal.

La înapoierea în Paris — unde frumoasele Europei au petrecut câteva zile — „Fox Mov ie tone” a turnat deasemenea o bucată de film , care să proclame vechiului continent succesul Miss României, intitu­lată la Galveston: „cea mai frumoasă europeanoă”.

Dacă d. Mirică, tatăl Miss României n ’ar f i fost obligat să se în ­toarcă în ţară, aleasa „REALITĂŢII ILUSTRATE” ar fi rămas poate în America, prim ind una din ispititoarele oferte de angajare la film , ce i s’au făcut.

Succesul progresiv al revistei noastre, ne îndreptăţeşte să nădăj­duim că „Miss România 1931” va lua premiul I la Galveston şi poale titlul de „Miss Universe” .

DESIGUR, e o imposibilitate, să alegi de fapt pe cea mai fru­moasă fată depe glob. Imposibilitate care are motive complexe

■ şi multiple:1) Când se fac concursurile de frumuseţe naţionale, nu se pre-

:intâ toate fiicele frumoase ale ţării respective.2) La concursul internaţional din Galveston, nu participă toate a- Itsele ţărilor depe pământ.

D-ra M ariana M irică, în gara Bacău

3) Proclamarea celei mai frumoase, atât la concursurile parţiale, Iii cele generale, cât chiar şi la cel internaţional d in Galveston, o fac oameni, cari oricât de obiectivi ar voi să fie, au fiecare concepţii şi ¡usturi, care in mediu de estetică, influenţează şi vine în contrazicere cu acelea ale multora din public.

Prin urmare, in alegerea cutărei domnişoare. în loc de alta care st consideră, sau ar fi fost chiar îndreptăţită, intră ca un factor ce nu poate fi neglijat, întâmplarea, — (norocul, cum spun concurentele şi

G h i o z d a n edin piele pentru f e t i ţ e şi b ă e ţ i î n c e p â n d de la

Lei 220 , Ia Lei 300

S e r v i e t t epentru studenţi şi elevi de

liceu începând dela

Lei 230 până la Lei 800

Uniforme şcolare pentru Liceele de fete şi băeţi [p ipam ente complecte pentru cercetaşi şi cercetaşe.

Ghete box pt. copii No. 23—34

Negre de la 220 la 380

Culori de la 230 la 400

Pantofi pentru D-rele Sludente N o.34-49.]

Negri de la ^

420 la 480

Culori de la

440 la 500 " \ ^

Pantofi pentru Domni Sfndenfi No. 41-46

Negri de la500 la 560

Culori de la550 la 570

Prefurile la Încălţăminte variază după mărime]

r e a l i t a t e a i l u s t r a t a 25 Septembrie ISlt,

D (€ 1 M II ■ / * U N 4 1 I M .4

Atunci am pus oaia care mai ră­măsese, în coliba unui servitor in ­digen, care avea ordin să mă scoa­le, dacă s’o întâmpla ceva. Pe la unu noaptea, veni să mă scoale, speriat de moarte. L-am liniştit cu greu şi l-am făcut să-mi spună ce se întâmplase: o hienă intrase în casă la el şi omorâse oaia. In tr ’a- devăr, biata oaie nu mai avea cap: era ca tăiat cu cuţitul!

In noaptea următoare, am legat o capră, cumpărată special, şi

sat, apoi cotiau spre râu. Desigur, animalul se oprise să bea. Până acolo urmele de hienă erau foarte clare. Plouase în timpul nopţii şi paşii se întipăriseră bine în noroi. Dar dela râu înainte, nu se mai ve­deau urme de hienă, c i paşi de om desculţ care mergeau spre sat. In zadar cercetai tot terenul din îm ­prejurim i, căci nu se mai vedea nici o urmă de hienă.

După masă aflai că în timpul nopţii, murise uin indigen, care a-

©REDINŢA in lican tropi (oa­meni cari se pot schimba în animale sălbatece) e foarte

veche şi răspândită pe tot pămân­tul. In Europa, poveştile cu vârco­laci, sunt şi astăzi crezute de ţă­rani. In Ind ia şi în insulele mala- eze, indigenii cred că sunt oameni, cari se pot preface în tigri şi leo- parzi; multe triburi din África, duc groaza societăţilor secrete, ai căror membri se transformă în leoparzi, hiene, şi alte fiare, ca să se răsbu- ne pe duşmanii lor.

Pentru noi ,aceste credinţe par copilăreşti, dar sălbatecii care tră­iesc mai aproape de natură şi poa­le în contact mai strâns cu secre­tele ei, sunt foarte dispuşi să crea­dă în supranatural. Iată ce poves­teşte un locotenent din infanteria engleză, care a stat câţiva ani în Nigeria de Nord:

„Am stat câteva luni încuartieruit într’un sat de păgâni, la patru zile depărtare de cel mai apropiat loc civilizat. Acolo am avut timp să studiez obiceiurile locuitorilor. Pă­gânii din Africa de Vest cred că există oameni, cari au puterea de a se schimba, noaptea, în hiene, crocodili sau elefanţi. Şi de fapt, se pare că nu totul e m inciună şi că se ascunde un oarecare adevăr în dosul acestei credinţe.

Casele se fac acolo din lut, cu a- coperiş de brazde. Uşi inu sunt. A- veam în 1915 două capre şi două oi, pe care le ţineam pentru lapte. Adesea auziam noaptea urlete de hiene, dar nu se întâmplă nimic, până când în tr’o noapte de vară, o capră dispăru. I,n noaptea urmă­toare, cealaltă muri, muşcată de un şarpe, socotiam eu. Apoi dispăru una dintre oi. In jurul colibei găsii a doua zi urme precise de hienă.

Bestia se apropie d in tr ’o săritu ră

m’am pus la pândă în umbră, lângă ea. Pe la ora unu, auzii paşi uşori şi apăru o hienă. Bestia se apropie dintr’o săritură şi se opri la doi paşi de capră. Atunci am luat puşca şi-am tras un foc. Hiena se rostogo­li peste cap, dar se sculă imediat şi o rupse la fugă. Am mai tras un foc după ea, fără s’o nimeresc. Exa­m inând cu lanterna pământul am văzut că era p lin de sânge dar fi­ind foarte întunerec, nu puteam urmări dârele; de aceea am amâ­nat cercetarea pe a doua zi Peste vre-o jumătate de ceas, se auzi, în satul de păgâni, bătând toba şi ta- langa de mort.

Cum se lum ină, plecai dealungul urmelor de sânge ,care mergeau, vreo două sute de paşi, drept spre

şi se opri la doi paşi de capră

vea o gaură în truip. Voii să-l văd, dar nu mi se îngădui. Trimisei un om să încerce să intre în colibă, dar nici el nu fu prim it.

Peste vre-o trei luni, la începu­tul lui Octombrie, muri un măgar. Ii dusei hoitul în tr’un tufiş, depar­te de drumul mare şi m ’am pus la pândă, două nopţi dearândul, în ­tr’un copac. Veniră şacali să mă­nânce, dar nu văzui nici o hienă. A treia noapte, construii o cursă, cu o puşcă gata să se descarce. Pe la miezul nopţii, se auzi o împuş­cătură şi curând după aceia răsu­nă toba şi talanga de mort în sat.

In zori, mă dusei la locul ştiut,

unde găsii o baltă de sâinige, din

care porniau nişte urme de hienă,

P e n tru h i g i e n a in tim ă a fe m e ii

Remediul parfum at şi desinfectant in tablette

p-ntru spâlâturi. — înlătură mirosul şi sudoarea, de aceea este indispensabil în timpul verei

Newătâmător. —Uşor de întrebuinţat,—RăcoritorPi c{itl l.ei 80 fi. Se găşeşte la farmacii şi drogherii

către sat. La vre-o trei sute den» tri de primele case, sângele dispi ru şi urmele de hienă făcură 1* unor paşi de om. întrebai în si cine a murit şi mi se răspunse» marna şefului, care cu o zi inai# era sănătoasă, murise în chipn» terios, fără ca cineva să fi ştiuta are. Lăsai cursa acolo încâ vw câteva nopţi, dar nu se mai ini» plă nimic şi hoitul fu mâncaţi vulturi.

Un servitor care fusese in sal,h dimineaţa când am găsit urmeleî sânge, mi-a spus că văzuse ini genii ştergând o urmă din satsp drum. L-am dus să-mi arate uni se petrecuseră acestea şi am piild astfel să constat, că era tocmai ma hienei. Iată deci de ce urm» ceasta dispăruse dintr’odată!

La începutul lui Noembrie,*: un cal. II dusei la vreo palrnsj de metri de cantonament ţi-li conjurai eu un morman de spi Apoi potrivii acolo cursa. Pe* două nopţi, se auzi o împuşcaţii pe la 11 şi jumătate, apoi, du;« vreum ceas, răsună în sat tobii bocetele de mort. A doua zi, jit puşca stricată, dar la câţiva paj de ea, era o baltă inare de saij Urmării iarăşi urmele de hitiţ care într’un loc se schimbări 1 paşi de om. Dar de acolo era cărare bine bătută spre sal. Ci puţin şase indigeni umblaserj) ea în dimineaţa aceea. Mi-am■ tins iar cursa, cu altă puşcă şi ste două nopţi, pe la ora unu,s auzi descăreătura armei. De asii dată toba se auzi din alt sat. Hi rise un om în floarea vârstei.

Desigur, experienţele acestea dovedesc nimic, dar dau matei pentru reflectare”.

Un căpitan, care a comandai detaşament în altă regiuine a Ni» riei, povesteşte următoarele

„Multă vreme a avut de suporţi atacurile unei hiene gigantice,pi« când a făcut un ocol de măi cini, a închis în el o capră, şi

P e t r o l t H a hicontra câtlerel pârului, contramâtreţel $1 a tuturor afecţiuni Sor pârului. Prescris «u* cflln corpul medical.O«- V un za re Iu i

Fa rm a c iile , Drofjnerllle, P a r fu m e r iile , Salounele de Ç oafa t, etc.

VOPSIR I DE PÂR•KOMOL» există în t l nuan|tiuM Ca aceasta puteţi rips! pirul drvi! a> cea mai mare siguranti In II ■*

nule în culoare onginili. C e re ( i „ K O fâ O L “ Ia Contorul»* Se triirite ta cerere fr* .cj pro««1 gratuit 1i Reprrien4anta Oencnl

O r a d iu M a re , Str. Delavrincnl

! o cursă cu o carabină. Mai iile nopţi dearândul, hiena a luat

fără să facă să pornească )j, căci intra printre mărăcini, t uşă. Insfârşit, în tr’o noapte, a funcţionat. La auzu/l im ­

aturii, căpitanul şi ceilalţi o-i alergară la ocol, unde găsiră ' de sânge. Porniră imediat

|tarmele animalului rănit, dădură : o falcă de hienă, dar de la ie, in apropierea satului, îi

■dură urmele.

i Septembrie 1930. R E A L I T A T E A I L U S T R A T A

[ Di om-leopard se pregăteşte să atace un p rim itiv

i doua zi dimineaţa, o delegn- ideindigeni veni să-i spună că­linului, că el l-a omorît pe şeful kr, £aladima. Căpitanul tăgădui,I negrii afirmară că Galadimai hiena: în fiecare seară, când

«inopta, pleca din sat şi -se pier-i in tufişuri, unde se prefăcea

shienă. Astă noapte venise rănit,i taică scoasă din loc; până la ¡murise. Indigenii erau de-alt-

1 mulţumiţi că scanaseră de el.

Căpitanul Fitzpatrick, care cu- coştea pe amândoi ofiţerii pome­niţi, şi caire a studiat de aproape obiceiurile şi credinţele negrilor, spune că poveştile cu vârcolaci şi cu oameni schimbaţi în fiare, sunt inventate de vrăjitori, ca să sperie pe indigeni şi de aceştia îinşişi, ca să-şi sperie femeile Deşi a exami­nat personal toate cazurile pomeni­te, de vârcolaci şi alte lucruri ase­mănătoare, n ’a găsit niciodată n i­mic, care să ne permită să credem că asemenea fiinţe există.

Căpitanul Fitzpatrick, discutând spusele locotenentului de mai sus, abservă că acesta a împuşcat patru hiene, fără să fi omorît vreuna pe loc. Cât despre cei patru oameni morţi, el nu le văzuse cadavrele, deşi indigenii nu au obiceiul de a-şi ascunde morţii. Aşa dar fapte le nu sunt precis stabilite. Cât des­pre povestea căpitanului din N i­geria, nici acesta n ’a văzut cada vrui lui Galadima, ca să se con­vingă de adevărul spuselor indige­nilor.

Insfârşit, căpitanul Hichen, care face parte din brigada de informa­ţii a armatei coloniale, explică ast­fel credinţa în metamorfoze;

Prim itivilor le e foarte mare tea­mă de vrăjitor; se tem şi de fia­rele sălbatece, aşa încât nu le e greu să creadă poveştile supranatu­rale despre ele. Vrăjitorii se ser­vesc de puterea lor de sugestie, ca să facă pe indigeni să creadă că i-au văzut schimbându-se în anima­le. Ba, odată, un bandit fioros, a scăpat chiar de poliţia angleză, travestindu-se într’un animal.

Uneori vrăjitorii, oairi nu sunt în toată firea, cred şi ei înşişi, că se pot preface în animale. Cât des­pre cazurile când oamenii au fost împuşcaţi sub forma de animale, ele se pot explica în mai multe fe- lii’-î: an îm i'n l îmruiscat nont° f;

un an im al real, şi se întâmplă ca în acelaiş tim p să moară, de boală sau de altceva, un om, care n’avea nici o legătură cu animalul. Dair vrăjitorii stabilesc imediat legătu­ra, care face să crească autoritatea lor. Dacă nu se întâmplă să moară nimeni, vrăjitorii omoară ei pe ci­

l i

Omul-leopard, grup deîa m uze^ i d in Tervueren. (Se văd tjhiarele de leopard şi pe jcs e tipa ru l cu care

se im ită urm ele de leopard)

nova. producându-i răni în felul lui celor pe care le-a suferit ani­malul, al cărui cadavru îl ascund.

Faptul că personajul rănit mărtu­riseşte că el e animalul, n ’are nicio importanţă, căci această mărturi­sire e smulsă cu sila, sau numai inventată de vrăjitori.

Se mai poate întâmpla, ca presu­

pusul animal rănit, să fie în rea­litate un om deghizat. Muzeul din Tervueren (lângă Bruxelles) pose­dă un grup, a cărei reproducere o dăm aici, reprezentând un indigen deghizat în leopard. Este în Congo Belgian o societate secretă de asa­sini, numită Aniota, ai cărei mem­bri se prefac în leoparzi, punân- du-şi pe ei o piele de leopard, le- gându-şi de m âini nişte cârlige de fier care produc zgârieturi ca ale leoparzilor, şi făcând cu un tipar de lemn, urme de paşi de leopard, pe pământ. Indigenii sunt atât de înspăimântaţi, încât pretind că sunt în tr’adevăr leoparzi şi împie­dică in felul acesta cercetările al­bilor. Cum oamenii schimbaţi în animale, sunt în general împuşcaţi noaptea pe întuneric, e uşor să dea impresia că sunt cu adevărat ani­male.

Insfârşit se m ai poate întâmpla, ca să nu fi murit în realitate nici un om, ci moartea aceasta să fie inventată, pentru diferite cauze. Vrăjitorii bunăoară vor să sperie pe comandantul alb, care e pe cale să le restrângă zona de acţiune, cum se va fi întâmplat cu locote­nentul, care crede că a omorît pa­tru oamemi-animale. La fel poate şi cu căpitanul, căruia i s’a spus că l-a omorît pe şeful Galadima. Afară de cazul când vrăjitorii l-au omo­rît în tr’adevăr pe acesta şi au pus moartea pe seama căpitanului.

Acestea sunt explicaţiile căpita­nului Hichen. Ele sunt destul de convingătoare, deşi poate nu com­plete. In orice caz, faptele expuse aci, aruncă o lum ină cu totul nouă asupra poveştilor, care mai circu­lă şi azi în orientul Europei, cu oameni prefăcuţi în animale de pradă. Aceste poveşti datează din vremea, când strămoşii noştri se găsiau pe treapta de civilizaţie, pe care sunt astăzi negrii din \friia.

23

_------------ -

I

24 r e a l i t a t e a i l u s t r a t a

mm

25 Septembrie 0)11).

X l£Î£c ia /u / Hpw óp G'&e, bx & jpíá, ca6& % i¿ifci d k i G¿lc¿bgó.». ______ ___________ :__________ .in'ayto-. -_____ __„__ ______ _ ■ ......... ........ .......¿îsii K.i-S;

„Numai deghizaţi în astfel de in­divizi, puteam avea siguranţa că vom putea face cercetări nesupăraţi de ni­meni, in oraşul celor mai formidabili bandiţi. Pentru mai multă siguranţă, adusesem cu noi actele falşelor noas­tre individualităţi. Dar evident că amprenta lui Gex nu se aseamănă cu a veritabilului Alfieri, de pe fişa de aci...

— Aţi încercat, zise Trevor Gex doctorului Blink, să identificaţi pe individul care ne-a atras spre floră­rie, în dimineaţa crimei. El era dac­tilograful lui O’Banion şi a fost desigur pus de bandiţi să ne atragă într’o cursă. Ei ştiau că Ana şi cu mine nu avem cum să ne dovedim adevărata personalitate, şi că vom fi luaţi de poliţie drept Rino Alfieri şi Aldore, şi de aceea, prin ştampila cu ampren­ta mea, au căutat să ne facă să tre­cem drept asasinii lui O’Banion şi să fim condamnaţi fără prea multe cer­cetări, la scaunul electric.

Gex continuă să explice că ban­diţii au ucis apoi pe dactilograful lui O’Banion, ca să nu le denunţe cursa.

De asemeni, în clipa când la poli­ţie, florista Mary Russel a vrut să declare că Rino nu era asasinul, a fost răpită de bandiţi, Cari au profi­tat de o explozie ce s’a petrecut chiar atunci, — stranie coincidenţă, — in laboratorul doctorului Blink!

— Ce insinuezi? strigă Blink. Acest om e nebun!

— Acest om este banditul Al Ca- pone! strigă Gex Trevor, arătând spre Blink.

Doctorul făcu o mişcare spre uşe; agenţii barară trecerea.

— Minţi! urlă Blink. Sunt şeful ser­viciului antropometric!...

— Eşti Al Capone, şeful bandei din Sud, comandantul Maffiei din Chi­cago. Eşti faimosul „Scorpion roşu“ ! Ai prins de veste că Ana Sethlana, împreună Cu mine am venit la Chi­cago, ca să-ţi dejucăm planurile, şi ai conceput atunci un nou plan in­

fernal. Ai ucis pe adevăratul doctor Blink, pe când venea dela New-York, . la Chicago, unde fusese mutat. Te-ai substituit acestui şef al poliţiei ştiin­ţifice americane, şi ai căutat să în­tinzi Anei Sethland şi mie, o cursă ingenioasă. Intr’adevăr, ne-ai întins cursa dela florărie. Dactilograful lui O’Banion, cel care ne-a atras la flo­rărie, în ziua Crimei, era omul tău...

— Aiurări!... scrâşni Blink.— Tu ai aplicat ştampila cu am­

prentele mele, la locul crimei, chiar in momentul când ai venit să faci primele cercetări. Am văzut dela în­ceput că acele amprente fără pori, sunt trucate, fiindcă nu există om fără pori, dar te-am lăsat să cazi sin­gur în cursa ce mi-ai întins. Intr’a- devâr, graba ta de a mă vedea mort, explozia ce ai provocat, totul te de­mască!

— Minţi! urlă doctorul Blink. Tu eşti un impostor, nu eşti Trevor Gex! Ziarele de acum o săptămână, scriau că Trevor Gex se află in Suedia!... Şi tu eşti în mâinile noastre; de câteva luni!

— Chiar tu ai dat informaţia asta falsă la gazete, Al Capone!

— Dar ziarele suedeze publică chiar fotografii de ale lui Trevor Gex, care se află acolo, zise Blink.

— Viu din Suedia, zise Ana. unde am fost cu aeroplanul în timpul eva- ziunei mele; am arestat acolo pe complicele tău, Charley, pe care l-ai trimis să se dea drept Trevor Gex, pentruca adevăratul Gex să nu se poată identifica. Iată confirmarea po­liţiei cuedeze !

Şi detectiva întinse lui Lindsay un act.

— Eşti demascat, Al Capone! zise Gex. Recunoaşte!...

— Dar nu sunt eu Al Capone! O- mul acesta a înebunit.

Cu un gest prompt. Gex sfâşie pieptul cămăşii lui Blink. Pe pielea faimosului doctor apăru un superb şi înfiorător tatuaj, un scorpion roşu!...

Or, toată poliţia cunoştea acest semn distinctiv al lui Al Capone...

— Al Capone, în numele legii te arestez!

Mâna judecătorului Lindsay se lăsă grea pe umărul fiorosului bandit...

DESCINDEREA DELA TOURISTE GARAGE

Primarul Thomson felicită pe Gex.— Domnilor, zise detectivul, nu e

vreme de pierdut. Am pus mâna pe Al Capone, şeful bandei din Sud, mai trebue să prindem pe Bugs Moran, ca să decapităm şi banda din Nord!

— Dar cine poate să pună mâna pe Moran? întrebă Lindsay. Cine poate şti unde se ascunde sau unde luptă banditul?...

— Eu, zise Gex. Ana, eşti gata’ ... Olson ,ia câţiva oameni voinici, vă voi duce în cuibul gangsterilor din Nord.

Gex, într’o maşină ,porni singur, a- vând la volan pe îndrăzneaţa defec­tivă Ana Sethland. Olson şi ceilalţi detectivi din Chicago, îl urmau, în altă maşină, prevăzută cu puşti mi­traliere.

Stopară în faţa lui Touriste Garage, unde Bugs Moran dusese pe falsul Rino Alfieri, când îl scăpase din în­chisoare.

Detectivul Olson oprise mai departe, la colţul străzii. Gex cobori singur şi bătu la poarta de fier. Capul porta­rului cu mutră de buldog apăru.

— Sunt Rino Alfieri....— Intră! Bugs te aşteaptă... E de

lucru în oraş...Gex pătrunse în fabrica de alcool

sintetic a lui Genna, apoi în sala sub­terană unde se adunau bandiţii. Erau aci vre-o sută de bandiiţ, cărora Bugs Moran le da ordine: el voia să atace în acea dimineaţă, Banca Chicago City şi palatul poliţiei.

Când văzu pe Gex, strigă râzând:— Hallo!... My boy!... Cum ai scă­

pat de scaunul electric!... Te fac loco­tenentul meu'... Băeţi, strigaţi: Tră­iască Rino A ) fieri!...

Banditul strânse viguros mâna de­tectivului, pe care-1 intrebă:

M i-ai adus pe Al Capone?— Da ,e legat,' în automobil!...— Ura, Rino!...Bugs eşi val-vârtej, la braţ t

falsul Rino. urmaţi de bandiţi. Gei il strânse din ce in ce mai tare 4t braţ. Eşiră în stradă, şi Gex îl duse li automobil.

Moran avu atunci o clipă de M- nuială. Dar era prea târziu.

Un pumn formidabil lansat cu artim Trevor Gex il ceafa banditului, îm­pinse pe Bugs Moran in automobili detectivului. Gex se urcă după el, II' Ana Sethand porni. Pe drum, Ga puse cătuşele la mâini banditului, î peste câteva minute il preda, la poli­ţie, judecătorului Lindsaj.

In acest timp, poliţiştii lui 01» înconjuraseră Touriste Garage; şip măsură ce ieşiau din gang, bandiţii i rau capturaţi...

# * #O perchiziţie amănunţită in lata-

torul falsului dJCtor Blink, din chil palatul poliţiei, descoperi, întrunii- lap amenajat în celulă, pe floristi Mary Russel, foarte slăbită, dar ta­cită când se văzu iară in 'o:aţeleli Desk, iubitul ei..

u. ~

Vestea prinderii lui Al Capone» răspândi ca fulgerul in tot ort# Fără geniul conducătorului ei baciii dela Sud se risipi, părăsind lupt» ti gangesterii dela Nord.

Aceştia .conduşi de oamenii li Bugs Moran, continuará lupta cu p-j liţia. dar în curând sosi vestea ci i Bugs Moran a căzut in mâinile pot- ţiei, Ceeace demoraliză complet ţ

gangesterii din Nord.Olson organiză in acea noapte i

razie monstră, care curăţă oraşul« bandiţi.

Gex Trevor şi Ana Sethland | cară la Nissa, in peisagii mai Hi tite...

— SFÂRŞIT —

D O M N I Ş O A R A !n u u i t a ţ i c ă p e n tru d - v o a s l r ă a a p ă r u i

ALBUMUL CONCURSULUI OE FRUMUSEŢEcn sute de i o i o g r a t i t ale aleselor dlu Bucureşt, Sinaia şi din întreaga (ară. Este cea mai frumoasă podoabă in orice casa.

PHEŢUt 80 LEI

PENTRU Ondulaţlune Permanenţi Aplicaflune cu H e n n f

In g iljlre a Tenului Vizitaţi Salonul de Coalură V VT|AM S p e c i a l p e n i r u D a m e M " " ” ” j

Serviciul gtrict hygienic şi conştiincios

P r o p r . M I L O Q U E L L IK I

B-d«l L O. BrAtiaaa Mr. 11

OCHELARIcu sticlele cele mai bune «e găsesc 1« Magazinul Societatea de Binefacere

„AMICII ORBILOR“Medic specia' >t dă coa- sultatii la cei ce au nevoie

PASAGIUL IMOBILIARAletrsrs» prin Calat Victoriei, tt ▼te-a-vU 4« Teraaa Otatalayaaa

1 Institut Cosmetic Medicii(Institut de inirnmasetiii)Ştirbei-Vodă No. 34. Tel. 31» :

Dr. F. KOVACSS p e c ia liza t Ia Viena i

Boli de piele şi cosmetică. Diiler 1 mie, Raze ultraviolete, Fiziotenpii; îngrijirea fetei. Distrugerea radloll! a p iru lu i de prisos, sbirdturi, ntf, c o ţu ri, pistrui, semne de Mfta Tratament de Întinerire. Cari le I siSbire locali şi generali,rari«.* j — Vinzarea prodwelor proptii - ;

1NST1T 1 DE FnllMUSEp

„ L I L L Y "Bucureşti, Calea Orlvife! N

Etaj I. — Telefon 30231

-••ii |!¡!EU INTREBUINTEZ NUMAI CUNOSCUTA

C R E M AP U D R A siLA P T E L E oeCRIN

•FLORA*CARI A L B E S C S I CATI-

F E L E A Z A TENUL .

P Â R U L IL INTRETIN CU

CAPILQGENI A R

CONTRA TRANSPIRATl t l

ANTIODORULu g ă s e s c ccl m a i o u n

h¡ Septembrie 19J0. R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 25

Străzile Capitalei, cu sectoarele lor1 liind.A Suter Str..1 Locuinţele Eftine Str.A -Cant. C. F. R . G ra n d 1—Cart. C. F. R. S te a u a R o m â ­ni (Griviţa) S tr.

I-Cart. R. M. S. G ra n d S tr . i-Parc. F e rd in a n d S tr . feloralui Str.

„ Splai „ P re l. s p la i

F u n d ă tu ră ttor (Şerban V o d ă ) S tr . fad Str.fad Fundătură Academiei b-d.Academiei Str. taescu Ghiţă S tr . t a Manóle P e tre S tr .

iţi Fund.Agita preoteasă ( P r . C a r o l) St r . Agricultori Str.4 i Str.ia Iulia Str.Albinelor Str. iişoară Str.io Colonel S tr. tandri Vasile S tr .Uecu Petresrc-u F u n d . t a Ruso Str.tandre seu G r ig o re S tr ..tandri alee Alexandrina S tr.Alexandru Alee Alexandru Str.Alexandru B ă lăşeanu S tr .Alexandru Cel B un ( T e i ) S tr . tandru Cel B u n F u n d . tandru D. X e n o p o l S tr . tandru Ia cobescu S tr . tandru loan C uza B -d tandru L ă c u s te a n u ( R a l io - val Str.

Alexandru L a h o v a r i S tr .Alexandru L a h o v a r i ( P ia ţă ) tandru O dobescu ( F lo r e a ­ra) Str.

Alexandru O dobescu ( R in o c e r u ­lui) Str.

Alexandru Orăscu Str.Alexandru R a d o v ic i S tr .Alexandru V lahu ţă S tr .Alexe Biserică Str.Alexe loan F und .Alexe Marin A lee t a Marin F u n d . ilion Fund. t a Teodor S tr.Amfibelor Str.Îmi Str.Amzii Intrare Amzii PiaţăAna Ccţarida ( G r i v i ţ a ) S tr Im Da vila Str.Anastasie l ’anu S tr .Anastasia D om n iţa S tr .

Domniţa S tr .Andrei Mureşanu S tr . líjela Str.Angela Th. N ic o la u S tr. l elescu General S tr.Anjhel Dum itrescu S tr .Anghel Ghiţă S tr.Aaghel Nieolae Str.Isghel Poet S tr.Aaghel Saligny S tr.Anghel Zamfir S tr.Anicuţa Ionescu S tr .Antim Str.Intim Biserică P ia ţă lilonescu Ju lie ta S tr .Antonică Str.Anton Pan Str.Anton Slânt Str.Apele Minerale S tr.Apolodor Str.Apostoli Sfinţ i 1-2— 5 - 8 S t r .Apostoli Sf. dela 7 /1 0 te r m . S tr . Apostoli Str.Aprodul Purice S tr.Aquila Str.Arad Str..Arbore Hatman S tr.

Arcului Str. 1Ardeleni Str. :iAref Str. 1Argeş Str. :iArgentina Str. :iArhangheli Sfinţi Str. :iArhiereul Calist Str. 4Arhitecţilor Str. 4Arhitect Louis Blank Slr. 3Arhivelor Str. fiArhivelor Intrare (iArhivelor Splai cArion C. C. Str. 2Arionoaei Str. fiAristia Str. 2

Aristia Fund. 2

Aristide Briand Str. IA'ristita Romanescu Str. 5Armaşului Str. 3Armaşului Fund. 3Armenească dela 1-2 17-24 Str. 1Armenească dela 19-4G term. Str. 3Armoniei Str. 1Aron Florian Str. 1Aron Florian Piaţă 3Arsenalului Str. fiArtănoaei Str. 4Artei Str. 1Asache Dr. Str. fiAssan Fund. 3Asan Vapor Str. 3Aslan Fund. 4Astronomului Str. 2

A. T. Laurian Piaţă 4Atanase Săvulescu Slr. 5Atelierului Str, 2Atelierului Fund. 2Atelierului Str. 2Atelierului (Pr. Carol) Str. 2

Atelierele Noui (Pr. Carol) B-d 2

Atena Str. 3August 30 Str. 2Aurelian P. S. Str. 2

Aurelia (Belu) Str. 5Aureliu Str. 3Aurel Hagianof Str. 5Aurel Vlaicu Str. 3Aurel Vlaicu Fund. 3Aurel Vlaicu (Pr. Caro 1) Slr. 2Aurora Str. 5Aurora (Griviţa) Str. 2

Austrului Str. 4Austrului Prel. 4Avedic Fund. 2Averescu General Str. 2Aviaţia Colroceni Drum fiAvram Iancu Str. 4Avrig Str. 4Axente Sever Str. 6Azilul de Noapte Str. 1

B (Colroceni) Fund. 6 B — Cartier C. F. R. Grand Str. 2 B —- Cartier Steaua Rom. Str. 2 B — Cartier C.F.R. Griviţa Str. 2B — Cartier Loc. Eftine Str. 5B —• Parcul Ferdinand Str. 4 B —-Cartier R. M. S. Grand Str. 2B — prin ziduri Str. 4Baba Dochia Str. 5Babeş Dr. Str. 6Babeş Vicenţiu Str. 6Bacaloglu Dr. Str. 1Băcani Str. 1Badea Colonel Str. , 5Băicoianu Alee 5Baicului Str. 4Baicului 1 Fund. 4Baicului 2 Fund. 4Băile Eforiei Fund. 1Bălănescu Roseti Str. 3Bălaşa Domniţa Splai 1Bălescu Virginia Str. 5Rălcescu Nieolae Str. 3Baloic (Colentina) Str. 4Ralint Popa Str. 6Banat Str. 2Banca Naţională Str. 1Băncii (Griviţa) Str. 2Banu Manta Str. 2Banu Manta Fund. 2Banu Mărăcine Str. 1Ranu Mihalcea Str. fi

Banului Str.Banul! Fund.Bărăţiei Str. liărăţiei Stradelă Barbă Rasă Str.Barbă Rasă Fund.Bărbătescu Str.Iîarbu Catargi Str.Barbu Delavrancea Str.Barbu Lăutaru Fund.Barbu şi Stoian Str.Bardului Str.Barierei Str.Bârla Fund.Basarab Sosea

Basarab B-d Basarab Fund.Basarabia Str.Basarabilor Str.Bateriilor Str.Batiştei Str.Bătrânilor Str.Bătrânul Nieolae Str.Bazaca Str.Bazarul Naţional (Colent.) Str. Becherul Mucenici Str.Belgrad Str.Belizari (Luter) Str.Belizari Str.

Belizari Fund.Belvederii Str.Bellvederii Piaţă Belvederii Grand Stradă Berceni Str.Bercenari (Şerban Vodă) Berechet Str.Berna Str.Berthelot Str.Berzei Prel.Berzei Str.Berzei Fund.

Bibescu Vodă Stradă Biibescu Vodă Prel.Bibescu Vodă Fund.Bibescu Vodă Piaţă Bibescu Vodă Splai Bicheru Str.Bidulescu Fund.Bihorului Str.Birjarilor Str.Birjarii Noui Str.Biruinţei (Griviţa) Str.Biserica Alexe Str.Biserica Antim Piaţă Biserica Doamnei Stradelă Biserica Enei Str.Biserica Emei Intrare Biserica Oborul Nou Str. Biserica Panteiirrion Str.Biserica Popa Chiţu Str.Biserica Răsvan Stradelă Biserica Săracă Stradelă Biserica Tabaci Intrare Biserica Udricani Str.Blaj Str.

Blănari Str.Blanc A. Alee Blamc B. Alee Blanduziei Str.Boerebista Str.Boerebista Fund.Boerescu Vasile Str.Bogdan Neacşu Slr.Bogdan Voevod Str.Bogdănescu (Şerban Vodă) Str. Bogdănescu (Şerban Vodă) Fund. Boiangiu Ghiţă Str.Boiangiu Radu Str.Boicescu Dr. Str.Bolintin Sosea Bolintineanu Str.Bolintineanu Splai Bonaparte Sosea Bonaparte Parc Bonea Constantin Str.Borănescu Maria Str.Borcea Spătaru Str.Bordeilor Str.Bordea Poenaru Colonel Str. Bordeanu Str.Borzelai Str.

Boteanu Str.Botescu Dr. Piaţă Botezătorului Ioan Str.Bouilion Franklir Str.

Bozianu Str. (iB. P. Haşdeu Str. (iBradului Str. 5Bragadiru 1). N. St r. GBragagiu Str. 2Bran Str. 2Brâncoveanu Str. 1

Brâncoveanu Splai 1Brâncoveanu (Coin. Mi lit.) Str. (i Brânduşilor Str. 5Brânză Dr. Str. 2Brânzaru Str. 4Brânzaru Ghiţă Str. 1Brânzescu Grigore Fund. 6Braşov Str. 1

Braşoveni Slr. ,‘iBrătianu Duin. (Coin. Mil.) Str. (S Brătianu I. C. dela 1/2 29/42

Bulevard 3Brătianu I. C. dela 31/44 term. Bulevord 3Brătianu I. C. Piaţă 1Brătianu I. C. Splai 5Brătianu I. I. C. (Corn Militari)

Stradă fiBrătieni Str.Bratocea Slr.Brătulescu Fraţi Slr.Braţuilui Str.Bravilor Str.Braziliei Str.Brezoianu Str.Brezoianu Prel.Broscăriei Str.

Broscăriei Fund.Broşteni Str.Brumărel Str.Brumărel Fund.Brutari Str.Brutus Str.Bruxelles Str.Bucegi Str.Buciumului Str.Bucovina Str.Bucovina Stradelă Bucur Str.Bucur PiaţăBucureşti-Giurgiu Sosea Bucureşti-Noi cătun Bucureşti-Olteniţa şosea Budai Deleanu stradă Budişteanu Str.Buicliu Dr. Slr.Bulevardul Centurei Str.Bulevardul Nou (Polonă)Bulgar Pasaj Bumbăcari Str.Bunea fundătură Bunea Canonic Str.Bunea Mihai Str.Bunea Pop (Griviţa) Fund. Burghelea Dr. Str.Bursei Str.Buruiană Gh. Căpitan Str.Buzeşti Str.Buzeşti Fund.Buzeşti Piaţă

;>2

531311fifi515313 24 2 25 5 5 o

2fifi3 1 5 o

50241 2 2 2 2

C — Cart. C. F. B. Grand Str. 2C — Locuinţe Eftine Str. 5C - Loc. C.F.R. St. Rom. Str. 2C — Loc. R. M. S. Grand Str. 2

Cahul Str. 2Caiinata Str. 1P a l o f o f Q t r M

Călăraşilor' dela 1-2— 28-53 Cale 1 Călăraşilor dela 30-55 terni. Cale 4Călăraşu B-d 2Călăraşu I Fund. 2Călăraşu II Fund. 2Călăreţi Str. 5Căldărari Str. 1Calimachi Str. 4Calinderü Dr. Str. 3Călin Tudor Str. 2Calis Arhiereul Str. 4Calomfirescu Str. 1Călugăreni Str. 5Călugăreni (Pr. Carol) Str. 2Călugăm lui Str. 5Căluşeilor Str. 4Cameliei Str. 'I

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A25 Septembrie

Câmpineanu dela 1-2— 48-49 Str. 1 Gazavilan Luigi Str. 2 Coloniei Str. 3Câmpin. dela 50-51 termin. Str. 2 Ceairului Str. 4 Colorian (Şerban Vodă) Str. 5Campoducelui Str. 5 Ceairului Fund. I 4 Colţei Str. 1Campoducelui Prel. 5 Ceairului 2 Fund. 4 Colţei B-d 3Câmpul Cucoanei Str. 2 Ceairului (Griviţa) Str. 2 Columb Str. 3Câmpul Costeasca Str. 2 Ceauş Radu Str. 4 Columb Fund. 3Câmpul Cotroeani 6 Cedrilor Str. 6 Columbelor Str. 4Câmpul Elefterie Str. 6 Centurei B-d 6 Columbelor Fund. 4Câmpul Florea Str. 2 Cerbului Str. 5 Comercial Pasagiu 1Câmpul Gallileia (Griv.) Slr. 2 Cercel Petre Str. 5 Cometa Str. 3Câmpul Lupiţei Str. 4 Cerchez General Str. 5 Cometa Prel. 3Câmpul Pârvulescu Str. 6 Cerchez Fabrică Drum 3 Cometa Fund. 3Câmpul Moşilor Str. 4 Cercului Str. 3 Comoarei Str. 3Câmpul Sebastian Str. 6 Cereş Str. 6 Comedia A. Pasa,¡iu 1Câmpul de Tragere Drum 6 Cerna Str. 2 Comedia B. Pasajiu 1Câmpului (Dudeşti) Str. 5 Cernat General Str. 2 Concordia Str. 5Câmpului Str. 3 Cernăuţi Str. 2 Concordia Piaţă 5Câmpului Fund. 5 Cernea Poet Str. 5 Constanţa Str. 4Ca-ndiano Popescu Str. 5 Cernica Str. 1 Constanţa (Şerban Vodă) Str. 5Canonicul Bunea Str. 5 Cerşetori Str. 3 Constantin Bonea Str. 6Cantacuzino G. C. dela 1/2— Cetatea Aref Str, 4 Constantin Căitanul Str. 2

56/80 Str. 1 Cezar Bol iac Str. 4 Constantin D im ;u Str. 5Cantacuzino de la 58/82 termin. Cezărescu Economu Str. 6 Constantin Grant Str. 2

Str. 3 Chepler Str. 3 Cons-t Miile Str. 1Cantacuzino G. C. Piaţă 3 Chiajna Doamna Str. 5 Constantin Mina Str. 2Cantacuzino G. Grigore Str. 2 Chibrituri Fabrică Str. 6 Constantin Moroiu Str. 6Cantacuzino Grigore (Com. M ili­ Chilia Str. 2 Constantin Nache Str. 2

tari) Str. 6 Chimerei Str. 2 Constantin N-acu Str. 1Ca-ntemir Str. 5 Chim istului Str. 2 Constantin Sft. Str. 1Cantemir (Griviţa) Str. 2 Chindia Str. 6 Constantinescu Str. 3Cantonului Str. 3 Chiristigiilor Str. 4 Constantinescu Gh. Str. 2Căpitan Co-corăscu Octa-v Str. 2 Chiselef Str. 2 Constelaţiei (fost Spiroin) Str. 6Căpitan Fierarii Rafail Str. 1 Chişinău Alee 2 Conta Vasile Str. 1Căpitan Gh. Buruiană Str. 2 Chitila şosea 2 Copernic Str. 3Căpitan Gh. Preoţescu -Str. 5 Chitilei Str. 2 Corabia Str. 3Căpitan Petre Carp Str. 4 Chiţu Gh. Str. 3 Corbescu Gheorghe Str. 4Căpitan Savopol (Loc. Bft.) Str. 5 Chiţu Popa Str. 3 Corbului Str. 1Căpitan Ion Vasilescu Str. 4 Ciclopi Str. 2 Corbului (Isvor) Str. 6Căplescu Fund. 6 Ciclopilor Fund. 2 Coriolan Fund. 6Căprioarei Fund. 2 Cim itirul Nou Str. 5 Cornea (Colentina) Str. 3Capşa Dr. Str. 6 Cim itirul Isvorul nou Str. 4 Cornea Ion Str. 5Carabulea Str. 6 C im itirul Reînvierea Str. 3 Cornea Mihail Str. 2Caracaş Str. 6 Cim itirul Sfânta Vineri Str. 2 Cornelia Alee 5Caracaş I Str. 6 Ciob an u Fund. 6 Cornescu Str. 3Caracaş II Str. 6 Ciobanu Petre Str. 2 Cornescu Parc 3Caracaş I I I Str. 6 Ciobanu Ştefan Str. 5 Corniş Matilda Str. 2Carada Eugen Str. 1 Ciocan Str. 5 Cornul Caprii Str. 4Caragea Str. 4 Cioc Ion Str. 2 Cortului Str. 3Caragea Vodă Str. 3 Cireşilor Str. 4 Cosinzeana Ileana Str. 6Carageale I. L. 1/2— 13/20 Str. 1 Ciru Iliescu Dr. Str. 4 Costescu câmp 2Carageale I. L. 15/22— 39/30 Str. 3 Citşmigiu Grăd:nă 1 Cozma Str. 3Caraghiorghev’ci Str. 1 Ciupitu Ghiţă Str. 3 Cozia (între v ii) stradă 4Cărămidarii de jos Str. ■ 5 Ciupitului Str. 4 Cozmimilui Str. 3Cărămidarii de sus Str. 6 Ciupitului Fund. 1 C. Disescu Str. 2Caranda Locotenent Str 6 Ciurel Sosea 2 Costarhe Marinescu Str. 2Caragiali Str. 4 Ciurel Str. 2 Costache Negri Str. 6Cârlova Vasile Str. 5 Ciurel Fund. 2 Costache Sibiceanu Str. 2Garmenilor Str. 6 Ciurel Splai 2 Costache Stamate Str. 5Carmen Sylva Alee 1 Claudiu Str. 4 Costaforu Str. 3Carol I. 1/2— 43/40 B-d 1 Clemenceau Str. 3 Costea Ian cu Str. - 2Carol I. 45/42 termin. B-<1 4 Clemenţei Str. 1 Costică C. Arion Str. 2Carol I. Str. 1 Clopotarii Noui Str. 3 Costin Miron Str. 2Carol I. Parc 5 Clopotarii Vechi Str. 3 Costinescu Emid Alee 6Carol I. (Puţul lui Crăciun) Str. 2 Cloşca Str. 4 Coşbuc Gheorghe Str. 4Carol 1 splai u 1 Glucereasa Elena (Griviţa) Str. 2 Cotită Str. 4Carol I. Piaţă 4 Clucerului Str. 2 Coţofen’i Str. 3Carol Davila Str. 6 Clucerului (Loc Eftine) Str. 2 Coţofeni 1 Fund. 3Carol Knape Str. 2 Clucerului A. Str. 2 Coţofeni 2 Fund. 3Carol Lueger Str. 2 Clucerului B. Str. 2 Coţofeni 3 Fund. 3Carol Lueger Stradelă 2 Clujului Str. 2 Cotroceni Şosea 6Garolina Str. 2 Clunet Dr. Str. 3 Cotroceni Câmp 6C. A. Roseti Str. 1 Gnappe Str. 2 Cotroceni B-d 6Carp Petre Str. 5 Cobălcescu ide la 1/2— 32/37 Str. 1 Cotroceni Intrare 6Carpaţi Str. 2 Cobălc. de la 34/39 termin. Str. 2 Covaci Str. 1Carpaţilor Pasagiu 1 Cocioc Str. 2 Cozia Str. 4Cartianu Parc 4 Cocoş Str. 5 Crăciun Str. 3Căruţaşi Str. 3 Cocoşului Fund. 4 Crăciun Fund. 3Caisa Munchi C. F. B. Parc 2 Codrilor Păuna-ş No. 1-2-3 Str. 5 Oraioveanu Ba-du Str. 6Catargiu Barbu Str. 2 Codrilor Păunaş dela 4/5 torm. Crângaş Sosea 2Catargiu Lascăr B-d 3 Stradă 6 Crângaş Fund. 2Caţavei Fund. 4 Cogălniceanu M. Str. 6 Crângaş Prel. 2Căţelului Sosea 4 Cogălniceanu M. Alee 2 Crăsnaru Str. 2Căţelului Fund. 4 Cogălniceanu M. Piaţă 2 Creangă Ion Str. 6Catinca Grecescu (Dudeşti) Str. 4 Cogălniceanu M. splai 2 Credinţei Str. 1Catinca Grecescu (Şerban V.) Str . 5 Cogălniceanu (Griviţa) str. 2 Crepuscului Str. 2Catinca Grecescu Călărăşeanca Cogălniceanu (Com. Milit.) Str. 6 Creţeanu General Str. 2

Stradă 5 Colan Fund. 5 Creţulescu N. Str. îCatinca Grecescu Călărăşeanca Colentina şosea 4 Crinului Str. 1

Fund. 5 Colentina alee 3 Crisoveloni (Şerban-Vodă) Str. 5Cătuneanu Str. 6 Colonel Albu Str. 5 Crista-che Popescu Str. 6Cătunul Lupeasca Str. 6 Colonel Badea Str. 5 Crişan Str. 4Cătunul (Nou) Str. 8 Colonel Cerchez Str. 5 Crişana Str. 2Cătunul (Văcăreşti) Str. 5 Colonel Georgescu Str. 6 Crişana Fund. 2Cătunului Str. 3 Colonel G. Costescu Str. 6 Cristian Tell Str. 3Căuzaşi Str. 1 Colonel I. Niculescu (Belu) Str. 5 Crucea de Piatră Str. 5Cavafii Vechi Str. 1 Colonel Lolescu Petre Str. 6 Crişului Str. 5Cavaful Mânu Str. 5 Colonel M ihail Ghica Str. 2 Crivăţului Str. 5Cavalerul de Flondor Str. 4 Colonel M ihail Ghica Prel. 2 Crivineni 1 Fund. 4Cavarna Str. 4 Colonel Orero Str. 5 Crivineni 2 Fund. 4Cazărmii dela 1/2— 20/35 Str. 1 Colonel Pleşoianu Str. 2 Crivineni Str. 4Cazărmei dela 22-37 term. Str. 6 Colonel Poenaru Bordea Str. 1 Culmea Nouă Str. 4

Cuţarida Fabrică Cuţarida Inginer Slr.

Cuţarida Zoé Str. ¡(Va urma)

In lumea p u te r iio r oculte

de MARC ABRA,MS

TRĂIM astăzi într’o epocă i vitezei, a progreselor tech- nice şi a supremaţiei mate­

riei. Lupta pentru existenţă, mai penibilă _şi mai învierşunată deci odinioară, abia dacă ne mai dări- gazul câtorva clipe de singurătate, de adevărată reculegere spirituali Iată însă că, cu toate acestea - vremurile noastre de continuă agi­taţie şi de meschină şi zadarnici trudă pământească, văd ivindw —- pe alocuri — întâmplări bizare, ştiinţil'iceşte inexplicabile, care# leagă de învăţăturile şi de legen­dele ciudate, pe care ni le-a tran­smis tradiţia. Alchimia, Magia ji Astrologia Evului-nvediu. Tot ţ doctrinele Eladei, ale Egiptului ai- tic şi ale Indiei, constituesc astăzi preocuparea de frunte a multor cercetători serioşi, iar fenomenele extraordinare ale Ocultismului,d» mult de gândit — de câteva dece- n ii încoace, numai — aproaipe tu­turor oamenilor de ştiinţă.

Nu este locul aci, de a insistat- supra fiecărei ramuri a Ocultis­mului în parte, nici de a căuta si lămurim, pe baza Tradiţiei Oculţi, fenojnenele atât de curioase caii se prezintă uneori atenţiu-neli» stre surprinse. Ci am dori numi să trezim interesul cititorilor pti- tru un domeniu de preocupări- pe cât de interesante prin latan de noutate pe care o aduc, tot pe atâta de utile prin roadele spiri­tuale pe cari le prilejuiesc.

Vom începe prin a cercetai* ricul şi învăţăturile Astrologiei, căutând să arătăm cât -de impor­tantă este, pentru temperament pentru sănătatea şi pentru destinul nostru, influenţa -ocultă a astrelor.

Vom căuta apoi să vedem, cai această influenţă a astrelor, se lei- gă de tradiţia magică, şi cum jt baza unor principii oculte anumi­te, — omul poate înfăptui uñé realizări, ce par că se apropie 4 miracol. Insfârşit, vom trece în re- vistă fenomenele atât de inte sânte ale Yoghismului şi ale fi ris-mului indian, precum şi pe» celea — nu mai puţin demne de» tenţie — ale Metapsihicei occiden­tale : comunicări mentale la dista» ţă, clar-ve-dere, mişcări de obiecte sub influenţa directă a puterilor spirituale, apariţiuni, materiali» şi aşa mai departe.

Un ciclu de articole succesive, prin urmare, cari-i vor faoe, pe ci titori să întrezărească existenţan- nei lum i nebănuite, a unor forţe capabile de cele mai neaşteptat manifestări. Ele vor căuta - [ cât va fi cu putinţă — să nele -directive practice — astfeld fiecare ins, înzestrat cu puţină bo­nă voi nţă, să fie capabil, după ■ oarecare exerciţiu, să pună el in- suş în practică învăţăturile Ocul­tismului.

Credem că — în modul acest) — chiar şi acei cari privesc Ocil tismuJ cu o atitudine de îndoială, vor isbuti să se -convingă de reali­tatea lui, prin propria lor enj*- rienţă.

■1«

11 Septembrie 1930. R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă 27

I N S E C T I C I D E IM P R A F U R I f*E XTfi AT O L/'COMTPA MUţTELOR.ŢÂNŢARI LOR. ITC. p 14 ! J VA - I / / T O F "

IRVERŢfiJAPONEZE O W G i N A L E K * 1 w u

am r n * n â v k e> r R t p A K A i VB«

AZUMIâCo. LTD.OSAKA (JAPONIA»

Jocurile „Realităţii Ilustrate“P o ş t a j o c u r i l o r

Puiu. Schemele jocurilor de cu­vinte încrucişate tre-buesc lucrate în tuş sau cerneală neagră, cât mai îngrijit posibil.

Mărimea lor nu importă, fiinid- că ea se stabileşte prin fotografie­re, înainte de a fi imprimată pe zinc.

Totuşi, este recomandabil, ca o- rice figură să fie cât mai mare, fiindcă — prin reducere — m ar­ginile lin iilo r trase cu peniţa se conturează, cizelându-se prin (dis­pariţia m icilor zig-zaiguri.

Intre altele, dvs. aţi scris şi deş­ii egarea, pe aceeaş schemă care ur­ma să fie publicată în revistă.

Oricât de mare iar fi „Africa” dvs., nim ic nu o va putea împie­dica să nu aibă loc într’un coş! Ştiţi care...

Miron Solir. — Cam aşa ar fi. Să ştiţi însă, că noi nu conside­răm drept puncte slabe, greşelile care se datoresc nouă, atonei când corectăm soluţiile trimise de des- lagători. N’aveţi teamă!...

Igor Hamaritov-Tighina. — Din cele trimise reţinem numai rebu­sul, precum şi jocul muzicali.

îm i pane că problema de cuv. încrucişate aţi mai trimis-o.

Gh. Munteanu-Sibiu. — N ’ar fi stricat dacă fluturaşul trim is ar fi avut un tată mai înţelegător!

L’am întors pe toate părţile... L ’am cântărit de atâtea ori, până am descoperit că este uşor şi im ­becili, ca un... fluture!

Marin Simionescu-Caşin. — De ce n’aţi liniat întreg desenul?...

Găsesc foarte interesantă „Căli­mara“ dvs. Fără complimente...

Lică Vechsler-Iaşi. — Ou puţine modificări, în privinţa încrucişă- rilor, şi jocurile dvs., pot trece d i­rect în rândul celor reuşite.

Pincu A. Saul-Foeşctni. — întru­cât întreg jocul este lucrat în ge­

nul „capetelor de artişti“, vă sfă­toase să adoptaţi noua manieră de a prezenta un joc cu titlu, însă fă­ră tipuri de persoane.

Păstraţi, vă rog, ideea, însă lu ­craţi altă schemă mai ingenioasă...

Sonia Camerman-Loco. —- Inte­resant! Ca idee, însă... Modul de tratare lasă de dorit.

Nu se putea să fie mai restrâns?

Nory Bedighian-Constanţa. — Primesc cu aceeaş bucurie şi u lti­ma dvs. producţie, în materie de cuvinte încrucişate.

Ea, totuşi, îm i dă prilejul să faco constatare: Problemele, reuşite se fac cu greu, şi ila intervale mai m ari! Cine vrea, sau este sililt să facă prea multe, riscă —■ dacă nu să se epuizeze — cel puţin să de­vină banal, din cauza unor prea dese repetiri.

S. şi M. Breiman-Bălţi. - - P ri­mim ou aceeaş plăcere colaborarea dvs.

1. Ditmitrescu-Drăghici. — Nu mai fiţi neliniştit, findcă poate să fie o eroare da mijloc.

Verificarea ştampilelor n’o mai pot face, din cauză că nu mai re- iţn plicurile dela seria trecută.

Al. Haber-Iaşi. — Ideea este m i­nunată. Aveţi talent la găsirea su­biectelor, ceeaoe este mult, chiar foarte mult, pentru un autor de cu­vinte încrucişate.

Desenul însă şi încrucişarea, la­să de dorit! Căutaţi de le refaceţi, păstrând însă tema şi figurile.

Miţişor Stăncescu-Ploeşti. —- De­senul aste lucrat ou o îngrijire lău­dabilă. încrucişarea însă este itot atât de lăudabilă... pentru un înce­pător!

Vom publica deocamdată enig­ma.

REBUS

„In lum ea pasărilor“(10 puncte) de Nory Bedighian-Constanţa

Ori:ontal. — 1) Pasăre de pra- 6) Pasăre de curte. 11) Cea

sal mică pasăre. 13) Vultur băr- te. 15) Pasăre căutată pentru oar-

sa. 16) Pasăre din ordinul pal- lipedelor. 17) Ins dintr’o ţară eu- ropeană. 19) -Dhioliba. 21) Păsări îari trăesc pe marginea apelor. 24) Silă. 26) Notă muzicală. 27) In- rjecţie. 29) Pasăre asemănătoare ndunicîi. 30) Soiu de raţă, răs-

in nordul Europei. 32) Lu­nare sub formă de dialog, de Ci-

imtitulată „De senectute. 34) jterjecjie. 35) Osul pieptului la pisări. 37) Vultur răspândit în A- nerica de Sud. 39) Pronume (inv.) I) Antonimul ciripitului. 42) Sca­

ii) Rudă cu ¡barza. 45) Cucu- ) Notă muzicală. 48) Cer-

setori. 50) Păsări răspândite în India şi Malaesia. 53) Prefix. 55) Rândunică de mare. 56) Papagal ţigănesc. 58) Prostit. 60) Pasăre tare s’a arătat, la împlinirea unui semnat eveniment din religie.I Interjecţie. 64) Proţapul căru-

Murdărie. 67) Negaţie. 68) asâre cântătoare. 71) Fluviu în jiropa. 72) A face ca raţa. 74) Mituit. 76) Pasăre fantastică, în «veştile populare. 80) Ind ivid .) Personagiu mitologic, căruia vultur ii face multe zile ama- 81) Grasă la faţă. 87) Păsări

rântătoare. 90) Locuitori din Eu­ropa. 91) Pasăre fabuloasă, care -sezice — nu-şi făcea cuibul de­al pe mare liniştită. 95) Pasăre rumos colorată. 97) Unul care a atit cu viaţa îndrăzneala ce-a a- i, încercând să zboare oa pă­

şirile. 98) Pasăre uriaşe, în poveş­tile orientale. 99) Numele popular al pelicanului. 101) Pasăre de bal-

182) Ce n’au păsările. 105) Pa- e legendară, care renăştea din

ftnuşa sa. 106) Ortodocşi din Ar­deal, trecuţi la catolicism. 107) SSredeluş. 108) Personagiu biblic, li) Pasăre de curte.Vertical. — 1) Curcan. 2) Râu

in România. 3) Poet grec. 4) Şeful saprem al demonilor, la musul­mani. 5) Sângeros şi teribil. 6) Pasăre aquatică. 7) Oraş în Bel- jia. 8) Pictor francez (inv.) 9) Care bombăneşte -mereu. 10) Intă- rătasei. 11) De culoarea unei anu- mite păsări (pl.) 12) Inelat pe ju ­mătate. 14) Plantă. 17) Prescurta­re, 18) Uliu. 20) Se înţelege bine

cu pasărea dela 109. 22) Frânturi de rotulă. 25) Animal. 28) Intră în formaţia multor nume de oraşe din Franţa. 33) Perniţă. 34) Pa­săre. 36) Adunarea vrăjitorilor, sub preşidenţia lui Satan. 38) As­cunsă. 41) Figură la scrimă. 43) Soiu de vultur. 44) Păsări răspân­dite în America Tropicală. 45) Prefix. 46) Unde vorbesc păsările? 48) După ce te cunoşti, dacă eşti vesel sau nu? 49) Dăm un anu­m it gust. 50) Coţofană. 51) Arbore tăiat de la mijloc. 52) Pronume. 54) Coloare. 55) Băutură. 57) Pa­săre care face ouă în cuiburi străi­ne. 59) Citadelă salvată prin pre­zenţa unui cârd de gâşte. 60) Pa­săre cântătoare. 61) Pasăre vene­rată de egipteni. 63) Cum este orice pasăre? 65) Adăpost pen­tru păsări. 69) Partea unei rampe, cuprinsă între cele două mairgini. 70) Săruri chimice. 73) Localitate în Franţa. 75) Sub înfăţişarea că­rei pasări a înşelat Jupiter, pe fe­meia lui Tyndar? 76) Corect (fig.) 77) Vultur. 78) Numele vulgar dat papagalului cenuşiu. 82) Cum sunt ciorile? 83) Adverb. 85) Coloare. 88) Tocilă roasă la margini. 92) Fac pe dos. 93) Joc. 94) Bucăţi le coirtină. 95) Caracteristică păsări­lor. 96) Tulbur. 100) Piesă de fier sau lemn, care trece prin centrul unui corp. 101) Şnur rupt la un capăt.

*De-slegările se primesc p ân ă la

10 Octombrie 1930. Fiecare joc a- cordă deslegătorilor un n um ăr ţine n u m ă ru l cel m a i m are de puncte p r in deslegarea celui m a i ni a renum ăr de jocuri d in nuane- rile 188, 189, 190, 191 ş i 192, va p r im i un prem iu de 1000 lei. Pre­m iu l a l doilea 500 lei. P rem iu l al treilea 200 lei. U rm ăto rii şante des- legători, primeşte câte un volum . Prem iile se vor d is tr ibu i la 20 Oc­

tombrie 1930.

REDACŢ IA Ş I A D M IN IST R A Ţ IA Bucureşti, str. Const. M iile 7, Et. I I

TELEFON 306/67 Director redacţional :NIC. CONSTANTIN

PREŢ U L ABONAM ENTULU I

Pe un l a ............................^ i 350Pe şase lu n i.................................Pe trei l u n i ................................ ’Pentru s tră inăta te . . . i " 0

Hori Bedighian. Consiani *

Mesagerul. (Citiţi amănunte in pag. 2, 25 şi 26,)

Atelierele „Adeverul'