MISTERULDOR]NTEI

Dorinla e o plantd ciudatd ce cre;tt pe

dinduntrul fucdruiq apoi inJkre;te ro;iz ;i fnbinte.

intr-o sdmbitl dimineala obignuiti, eu gi sogul

meu povestim in bucdt6rie gi parci ne inv6rtim agale

unul in jurul altuia cat pregdtim cafeaua. imbrdcali

sumar, st[m cu storurile l6sate, pentru a ne feri de

ciildura de afari, 9i ludm frrd grabl micul dejun.

Sunb telefonul gi ne sparge linigtea, iar eu am o ezi-

tare - si rispund sau nu, dar grija cd apelul poate fide la copii md face sd ridic receptorul.

O cunogtin{d pe care nu o mai vdzusem de cdteva

zeci de ani, cu bucurie in glas, imi spune c[ vrea sd

vini si md viziteze in acea dup5-amiazd. in loc sd

md scuz sau si amAn intdlnirea pentnr altd dati, ac-

cept. Din alte exireriente, gtiam ci o sd md glsesc

fata in fald cu o strdini cu care nu o sd mai am ce

discuta dupd putin timp. De aceea eram supdxati pe

l0 . Ana Calina Garag

mine, pentru ci mi se intdmpld adeseori sd am sl6bi-

ciunea de a nu refuza.

Din acel moment, am ldsat la o parte lentoarea gi

am inceput grdbitd sd fac ordine in casi. Si pun vasele

la locul lot si strdng o haind aruncati pe weun scaun

care pAnd atunci nu mi deranjase, sd gterg praful.

La ora stabilit6 m-am precipitat spre iegire, zicAn-

du-i solului ca-l a$tept la restaurantul din fata metro-

ului, unde fixasem intdlnirea.

A sosit qi el, ne-am agezat la o masd, pe teras[,

am cerut o bere pentru cd era o zi de vard cildu-roasd, parcd de sfhrqit de lume. Prin geamurile des-

chise ale restaurantului venea din interior un miros

de acru gi de Eanspiralie. Gesturile clien{ilor pdreau

mecanice, paharul parcd se migca singur intre guri

9i masd. in acea molegeald, numai chelnerii in cd-

mdgi albe pireau vii, migcdndu-se printre mese repe-

tAnd aceleagi intrebiri grdbite. ,,Ce dorili"? sau ,,Ce

mai dorili"?

S-a scurs un timp, soful a bdut berea comandati

gi a mai cerut una. La masa noastrd a aparut un tandr,

care a cerut voie si se aqeze deoarece nu mai erau

mese libere. S-a injghebat o discufie; el a zis cd s-a

sdturat se agtepte autobuzul, degi se gribea spre casE,

la sotie, ca sd nu ajungi altul inaintea lui.

LIBERI SAIUBIM O 11

- Dar cum, locul e de prins, e pe apucate, la so-

;ie? zic eu IEcind haz.

- Cam a$a se intAmpls cu nevestele, imi r5spunde

el. Gluma lui ne place Ei ne punem pe rds.

-Fac haz de necaz, spune el, cd umorul ne sus-

$ne nldejdea cdnd trecem prin tragedie.

Me inheb in sinea mea ce necaz putea si aibi

acest tanir simpatic, bine proporfionat, cu chipul inca

& adolescent, cu trdslturi fine gi regulate, insd cu un

aer superiori Plec sd iau o inghefatd pentru ci se ld-

sase de-a binelea cdldura de la ora trei dupi-amiazl.

Cind revin, tinirul nu mai era la masa $i il intreb pe

soful meu dacd-i venise autobuzul.

- Am crezut cA ai plecat, ii spun eu, cdnd tindrul

a reapdrut la masi.

- $i nu ali fi vrut sd plec, rispunde el fixdndu-mi

cu privirea, {dcind remarca subtil6, cI aga se int6m-

pl6, vedem pe cineva doar cdteva minute gi parci ne

pare rdu cand Pleaci.Din gura metroului iese o persoand care se uitd

d€scumpenite in jur. Binuiesc ci e cuno$tinta mea

metamorfozatt in aceast-ii doamnd corpolenti, cu pi-

rul ficut permanent. Md ridic sd o intAmpin, solul meu

plitegte consumalia gi vine dupd mine.

Dup[ o weme, cdt noi o asaltam cu infebdri de

genul ,De ce a intArziaf'?, apare 9i tan[ru] cu cheile

12 . Ana Calina GaraS

mele in man6, zicAnd cE le-am uitat pe masd. Spune

cd nu le-a observat imediat gi noroc cd nu am plecat,

altfel nu ar fi $tiut unde sd le aduc6, 9i in treacdt ne

intreabd in ce bloc stdm, iar pe sotul meu il intreabichiar 9i la ce scard. Abia m[ dezmeticesc s[-i mulgu-

mesc, ce se qi repede spre autobuz.

Privind-o pe doamna din fala mea, aveam o sen-

zalie ciudaie. imi era greu sA accept cA aceasta era

fata supli din tinerele. Fac un efort si legdm o dis-

culie, ea imi poveste$te despre cateva cuno$tinle co-

mune de care imi aduc aminte. Ne-a povestit apoi cu

drag, citeva ore, despre cei doi nepoli ai ei. Pdrea c6

era numai ea pe lume cu ace$ti doi copii 9i toatd via-

ia nu a ftcut decAt si se pregiteascS. pentru acest rolfericit de bunici. Cred cA pentru unii viala e foarte

simpld; eu insi am reugit si o complic pe a mea, dar

nu regret, asta mi s-a potrivit.

Pe inserate, dupi ce cdldura s-a mai potolit, cu-no$tinla mea a plecat. Am revenit la preocupirilenoastre, preparand cina in timp ce sogul igi pregitea

lucrurile pentru a doua zi gi apoi am bdrfit putin.Discutdm ce prietena mea arate ca o bunici, nu dincauza anilor, ci felului cum se poartd cu anii ei.

Eu, diminelile, dupd ce solul se scoali, mai rd-

mAn in pat si sawrcz trezirea fdrd griji, 9i acoperitd

LIBERI SA IUBIM . 13

peste cap, mI masez s6 imi provoc o ugoari transpi-

rade care md invioreazd.

intr-o dimineali, am simlit o migcare in cameri.

.{m crezut ce soful s-a intors in pat gi am dat pdtura

la o parte si il intreb ce s-a intdmplat, poate nu se

simlea bine ori era prea deweme. Am dat cu ochiide tindrul pe care il intdlnisem la restaurant gi el au-

tomat mi-a pus mdna peste gurd. S-a bigat sub pi-rurd gi vorbea calm, mi ruga sA nu !ip, cd a venitdoar si md vadd, si nu imi fie frici de el, si me port

normal pAnd pleacd solul.

Simt o spaiml ciudatd gi doresc ca soful sd intre,

sd imi aduci sucul pe care il prepara dimineala qi siil observe, dar in acelagi timp aS vrea si nu intre ca

ri nu se intAmple o nenorocire, poate chiar o crimd.

Poate tAndrul a venit numai pentru o aventure, nu s[imi faci rdu, iar acest gind imi mai indulcea frica.

Cind a auzit pagii apropiindu-se de uqd, mi-a arun-

cat cuvertura peste cap $i s-a rostogolit jos, de cea-

lalti parte a patului.

Sogul a intrat in dormitor qi m-a vdzut acoperitd.

CrezAnd ce dorm, s-a retras incet gi, dupd cAteva

minute, l-am auzit incuind uqa. Am slrit din pat sd

md salvez, cu gdndul si-l incui in dormitor gi sd chem

14 o Ana Calina Garag

polifia, dar el m-a prins din mers cdut6nd s[ mi con-

vingi cd a venit sd stlm de vorbl gi c[ o sd plece

atunci cdnd vreau eu.

- Eu ag vrea si pleci chiar acum, fiindcd m-ai

speriat destul.

El imi sErutd mdna gi se indreaptd spre iegire, de

unde md roagd sd ii fac o cafea fiindcd se duce la

lucru. ii fac cafeaua gi ii deschid o cutie cu biscuili

care era pe masd. Mnnincd grdbit, se uitl la ceas, se

ridici 9i pleacd.

La uqi imi zice ca nt cumva sd spun cuiva ce

s-a intdmplat, ci abia atunci se supdrd gi nu mai

scap de el.

Am rdmas descumpiniti. Pdrea un vis, un joc al

minlii, nu gtiam ce sd fac, dacd sd telefonez solului,

polifiei, sau vreunei prietene. imi treceau prin minte

o mullime de intrebdri. Cum a intrat? Derulam fil-mul cu cheile, de la restaurant, gindindu-md cd intimpul cet a fost plecat a luat amprenta de la cheile

mele, Cu ce scop a venit? Daci dorea sd mi vad[,

nu venea cAnd era sotul meu cu mine, ar fi venit

dupd ce el pleca. Dacd voia si fure, urmirea cAnd

nu eram acasd.

Toali ziua mi-am pus tot felul de intrebiri, dar

nu am telefonat nimdnui. Abia spre searE m-am

LIBERI SA ruBIM . 15

liniqtit, cand a venit soful 9i i-am spus cd nu-mi maiqisesc cheile gi trebuie si-mi fac altele sau sd le

schimblm daci le-am uitat cumva in uq5. Nu pu-

team sd adorm, aveam impresia cd tdndrul acela e incasd, il vedeam multiplicat peste tot, intrebandu-m[pe unde putea sta ascuns.

Abia t6rziri, biruiti de somn, am uitat de fric[,gi totugi l-am simtit cdnd a intrat gi s-a intins l6ngipat. imi apdsa cu mina pdntecul, cu cea mai vie qi

caldd atingere, aprinzind un foc ce se-ntindea gi cu-

prindea cele mai senzitive zone ale corpului meu.

in acea nemigcare, mi simteam pdtrunsi miraculos

de o nestdpdnitd dorinld.

Dimineata, cdnd so;ul meu s-a trezit, 9i eu, 9i t6-

nirul, intr-o complicitate, ii urmiream migcdrile. I-am

frcut semn cand a trebuit sI dispari sub pat, iar eu

m-am acoperit pini peste cap.

CAnd zgomotele au incetat, s-a ridicat gi s-a lun-git pe o canapea, apoi aproape poruncitor, mi-a zis

si-i prepar ceva si mdnAnce ci se grdbegte. Am exe-

cutat ce mi-a cerut qi l-am intrebat la ce-i folosegtejocul acesta.

- Nu e unjoc, e un lucru foarte serios.

- Pentru cine? Ci pentru mine e spaimd.

- Nu e numai spaimd, a zis el.

16 a Ana Calina Garal

La plecare, m-a rugat sd nu schimb cheile. Spaliulparcd nu se inchidea in urma lui, rdmdsese o prezenld

in casl ori se instalase in mine; ii simleam incim6na pe pdntec, 9i ochii lui, verzi intens, parci md

urmireau.

in dimineala urmltoare, nu a venit . Zfuaintreagd,

mi-a fost capul plin de intrebiri, de indoieli. Voiamun fel de eliberare din aceasti situalie, dar eram sti-pdniti 9i de dorinla de a mai simti acea ardere eroticd.

Seara am fost mai veseld 9i bine dispusi cu birbatul,fali de care m[ simleam vinovati.

Dupd ce am adormit, am simlit ci igi ftcea loc inpat, lAngi mine, pipdindu-mi corpul, declangdnd ia-rdgi freamdtul cirnii, dorinla care imi ndpddea in-treaga fiin1d. Cdnd a simlit cd nu mai rezisti, m-a tras

afari din cameri. Am auzit din hol cum solul md in-treba dacd cumva nu md simt bine. A plecat repede.

A doua zi a venit pe la ora zece, spundndu-mi c[gi-a luat zi liberi sd stdm de vorbi. Ne comportamde parci era de-al casei. Preparam pentru el cu grijigi discutam, de fapt eu rdspundeam la intrebirile lui.

- Ce li s-a pArut mai putemic din aceasti relatie?

m-a intrebat el.

- Frica, qi se constat ca noutatea gi interzisulputeau da atata intensitate dorintei. pdn aceastd

LIBERI SAIUBIM ' 17

LimFlare, mi-am descoperit slibiciuni, aspecte ne-

buite ale firii mele, ii zic eu.

- E interesant ce imi spui tu. Atunci cdnd ai rds cu

pfti la restaurant, mi-am dat seama cd eqti o femeie

L<chisd la minte. M-am hotirdt atunci sd te aleg pen-

tu o noud experienfi, de aceea Ii-am luat cheile.

- La ce ili folosegte aceasti experienli?

- Ca sd o inleleg pe solia mea, care a intrat in jo-

orl dorinlei jnterzise cu prietenul meu.

- De ce m-ai ales tocmai pe mine pentru experi-

anla ta?

- Pur qi simplu, atunci mi-ai pl[cut gi voiam sd

mi conving cd oricine gi la orice varste poate intra

in jocul plicerii interzise.

imi povestegte apoi cd a fEcut aceeagi experienli

cu mai multe femei cdsltorite. Unele au schimbat

cheile dupd un timp, iar alta s-a indrdgostit de el,

spundnd c pdnd la acea intdmplare nu cunoscuse

fiisonul plicerii.

- Am sdli povestesc cAte ceva despre mine ca

si inlelegi comportarea mea, a spus el.

ln dtimul an de facultate, m-am instalat in apar-

tamentul bunicii, intrucdt ea se mutase cu pirinliimei fiindci nu se mai putea descurca singurS. Era

prima dati cind imi dldeam seama ci imi lipseau ai