Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a...

12
Dovid FOENKINOS HENRI PICK Traducere din limba francezd bmsrnre NnN NE'YIIRA

Transcript of Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a...

Page 1: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

De acela;i autor la Editura Nemira:

ChailotteDelicate[e

Dauo Forru<rruos s-a ndscut pe 28 octombrie 1974Ia Paris. A studiat

literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de

chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat lnversion de l'idiotie:de I'influence de deux Polonais, a fost publicat in 2001 la Editura

Gallimard 9i a c6;tigat Premiul Franqo-is Mauriac. Au urmat apoi alte

romane, tiparite la edituri prestigioase, recompensate cu numeroase

premii gi traduse in treizeci ;i cinci de limbi. Printre ele, Le potentiel

erotique de ma femme (2004). En cas de bonheur (2005), Nos

separations (2O1A), Le petit garEon qui disait toujours non (201 1 ),

Je vais rnieux QAl;7). Fotr"ivit statisticilor, cd4ile sale se bucur'5 de

un real succes de vinzdri in Franfa. lmpreuni cu fratele sdu

St6phane. David Foenkinos a realizat adaptarea cinematograficd

a romanului siu ta ddllcatesse (2009 - Delkatefe Editura Nemira,

2013i, in care rolurile principale le revin actorilor Audrey Tautou 9i

Frangois Darniens. Cel.e mai recente volurne pe care le-a publicat

suntr Vers la beaute (2018) ti Deux soeurs (2019).

DovidFOENKINOS

HENRI PICKTraducere din limba francezd

bmsrnre NnN

NE'YIIRA

Page 2: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

5

VrrV^r "ParteaintAi............ 7

Partea a doua......... 2L

Partea a treia.......... 47

Partea a patra...............]............. 79

Partea a cincea....... 95

Partea a gasea .. 127

Partea a $aptea I45

Partea a opta.......... I97

Partea a noua......... 23t

Epilog 267

Page 3: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

in 197t, scriitorul american Richard Brautigan a pu-

blicat Tbe Aborti.onl. O intrigi amoroasi intre un bibli-

otecar gi o tAnere cu un corp superb. Un corp a ciruivictimd este, lntr-un fel, ea insiqi, ca qi cum ar exista un

blestem al frumuselii. Vida, ctrci a.qa se nume$te eroina,

povestette ci un birbat a murit la volan din cauza ei;

fermecat de extraordinara aparigie a acestei trecitoare,

goferul a fost pur qi simplu distras de la drum. Dupi ac-

cident, tindra s-a indreptat grnbiti spre magini. Plin de

sAnge, agonizind, barbanrl a mai apucat si-i spuni inainte

de a muri: ,Cit de frumoasi suntegi, domnigoari!".

La drept vorbind, povestea Videi ne intereseazi mai

pulin decit cea a bibliotecarului. Cici in aceasta conste

particularitatea romanului. Eroul este angajatul unei

biblioteci care acceptd.toate manuscrisele respinse de

1 Romarr cu subtitlul,4z Historical Romance, L966.

IMISTERUL HENRI PICK

Page 4: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

editori. lntAlnim, de pilde, un orn venit se-gi depund

aici volumul dupn ce indurase mai bine de patru sure

de refuzuri. Astfel se aduni sub ochii naratorului ci4i de

toate genurile. Putem da atit peste un eseu precumCuhwra florilor la lumina lumindrii tntr-o camerd de

hotel, cit qi peste o carte de bucate cu roate reqetele mAn-

cirurilor pomenite in romanele lui Dostoievski. Marele

avantaj al bibliotecii e cd aurorul insugi igi alege ampla-

sarea pe raft. Poate rdtdciprintre paginile confralilor sdi

blestemaji pAni igi gisegte locul in aceasrd formuli de

antiposterit"t". tn schimb, niciun manuscris expediat

prin pogti nu este acceptat. Trebuie si aduci personal

manuscrisul nedorit de nimeni, ca;i'cum gestul ar sim-

boliza ultimul efort dinainrea abandonului definitiv.

CAliva ani mai tirzi:u,in 1984, autorul romanuluiThe Abortion qi-a pus capit zilelor la Bolinas, inCalifornia. Vom mai vorbi despreviagalui Brautigangi despre imprejuririle care l-au tmpins spre suicid,

dar pentru moment sd rimAnem la aceasti biblioteci,rod al imaginajiei sale. La inceputul anilor l99O,ideealui s-a conc.retizat tn ,.*r de omagiu, un cititor pa-

sionat a infiinlat ,biblioteca manuscriselor refuzate".

$i astfel a vdzutlumina zllei, in Statele Unite, Biblioteca

Brautigan, care gdzduiegte cd4ile orfane de editor.Asrdzi, institulia 9i-a schimbat sediul, stabilindu-se laVancouver, in Canadal. Iniliativa admiratorului slu l-ar

fi impresionat cu siguranji pe Brautigan, dar oare

1 Puteti gisi cu ugurinli informalii referitoare la activitatea bibli-

otecii acces6 nd site-ul www.thebra utiga n li bra ry.org.

Davio ForNr<rNos

Page 5: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

editori. intAlnim, de pilde, un om venit sd-gi depuniaicivolumul dupl ce indurase mai bine de patru sutede refuzuri. Astfel se adund sub ochii naratorului cI4i detoate genurile. Putem da atit peste un eseu precumCulturq florilor la lwmina lumhn,irii intr-o carnerd d.e

hokl,g[1gi peste o carte de bucate cu toate reletele mAn-cirurilorpomenite in romanele lui Dostoievski. Mareleavantajal bibliotecii e ci autorul insugi igi alege ampla-sareape raft. Poate rdtici printre paginile confragilor siiblesterxxgi pAne i9i gisegte locul tn ace^stdformula deantlPosteritate. in schimb, niciun manuscris expediatprin pogti nu este acceptat. Trebuie si aduci personalmanuscrisul nedorit de nimeni, ca gi'cum gestul ar sim-boliza ultimul efort dinaintea abandonului definitiv.

CAliva ani mai tirziu, in 1984, autorul romanuluiThe fl[ors;on si-a pus capit zilelor la Bolinas, inCalifornia. Vom mai vorbi despr e viayalui Brautigangi despre tmprejuririle care l-au tmpins spre suicid,d"t p.ntr.r momenr si rimAnem la aceasti bibliotecr,rod al irnaginaliei sale. La inceputul anilor 7990,ideealui s-a sqr.r etizat. tr, ,"rnn de omagiu, un cititor pa-sionat a infiinlat,,biblioteca manuscrise lor refiizate" .Si astfel a vdzutlumina ztlei, inStatele lJnite, BibliotecaBrautigan, care gdzduiegte cirgile orfane de editor.Astizi, institulia $ia schimbat sediul, stabilindu-se laVancoqv.r, in Canada1. Iniliativa admiratorului siu l-arfi impresionat cu sigur antd pe Brautigan, dar oare

---_-----t Puteti gisi cu ugurinli informalii referitoare la activitatea bibli-

otecii accq5ind site-ul www.thebrautiganlibrary.org.

/0 Davrn ForrrrNos MISTERUL HENRI PICK r'/

cunoagtem vreodati cu adevirat sentimentele unui

mort? Imediat dupn tnfiingarea bibliotecii, informalia a

fost preluatd de numero ase ziare, alunglrndgi in Franga.

Iar bibliotecarul oragului Crozon din Bretania gia pro-

pus si faci acelagi lucru. A;a ci, in octombrie 1992, a

creat ve rsiu nea fr ancezi a bib li ote c ii r efuzatrilo r .

2

Jean-Pierre Gourvec era mindru de micuqa pancan/a

expusi Ia intrarea in biblioteca sa. Un aforism de

Cioran, ironic pentru un om care, altfel, nu a pirisitniciodati Bretania natale:

,,Parisul este locul ideal in care si-1i ratezi viaga."

Ficea parte dintre oamenii care preferd. regiunea na-

tali patriei, {ard ca asta si-i transforme in nalionaligti

infocali. infagigarea lui dadea de inleles cu totul altceva:

tnalt gi slab, cu gAtul strebatut de vene proeminente gi

cu o piele rogie, puternic pigmenratd, ti-l puteai lesne

imagina ca intruchipXnd geografializicd a unui temPe-

rament coleric. Dar nici pomeneali de aqa ceva. Gourvec

era un cugetitor gi un inlelePt, pentru care cuvintele

aveau un sens gi o destinagie. Era de aiuns slpetreci cA-

teva clipe in compania lui ca si. depnqegti *adiul grimei

qi falsei impresii; acest om, iqi dedea senzali^ cae capabil

si-gi glseasci cu ugurinld, pacea interioal'i-

AEadar, el este cel care a regAndit asan';trareape rafiuri,

astfel incAt sdpistreze un loc, in capitul bibliotecii muni-

cipale, pentru toate manuscrisele care visau la un refugiu.

O agitalie ce i-a amintit de o frazd.a lui Jorge Luis Borges:

Page 6: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

,,A lua o carte dintr-o bibliotecd gi a o pune inapoiinseamnd a obosi rafturile.., Astdzitrebuie si se simtiepuizate, igi spunea Gourvec surdzind. Era umorulunui erudit, ba chiar mai mult decit atit: al unui eruditsinguratic. Aqa se considera el qi nu era departede ade-vdr. Gourvec poseda o dozd, minimi de sociabilitate,rareori il am:uzar aceleagi lucruri ca pe ceilalgi localnici,dar gtia si asculte o glumi. tn plus, iegea din cAnd incAnd sd bea o bere la bistroul din capdtul stdzii,si sreade vorbe cu allii despre toate pi despre nimic, mai alesdespre nimic, dupd cum credea el, iar in momenteleimportante, de entuziasm colectiv , accepta gi cAte opartidd, de cn4i. NuJ deranja ci astfel putea si teacddrept un om obignuit.

Pugine lucruri se cuno$teau despre viaga lui, in afardde faptul ci locuia singur. Fusese cisltorit in anii 1950,dar nimeni nu gtia de ce il pdrisise sogia dupi doar ci-teva siptlmAni. Se zvonea cd ar ficunoscur-o prin micapublicitate: corespondaseri lndelung tnainte de a se in_tAlni. Sa fi fost acesra morivul pentru care cuplul se des_

trimase? Poate ci Gourvec era genul de om ale cdruideclaralii inflicdrate igi placea sd le citegti, penrru careai fi fost tn stare si renungi la tot, dar, dincolo de fru_muselea cuvinrelor, reajitatease dovedea absolut deza_

mdgitoare. La vremea respective, gurile rele susginuserdcd neputinqa lui o fecuse pe sofie si plece atAt de repede.Teorie pulin probabila, totugi; arunci cAnd au de_afacecu o psihologie complexd, oamenilor le place si se spri_jine pe argumente rudimentare. Agadar, acest episodsentimental rFtmineain intregime un misrer.

Davro ForwrrNos

Page 7: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

t/falrnrsirafturile ." Astdzitrebuie sd se simti

p',jt',r,'u.g*uGourvec surAzind. Era umorul

r,t,rf.,1l,1,7,r,nchmnaimult decAt atlt: al unui erudit

lflJ rl,n

,l1nn r*idera el qi nu era deparre de ade-

'1{4|}x*p,*4, o dozi minimi de sociabilitate,

,'rj (11r**

u,tuli lucruri ca pe ceilalli localnici,

tl]1{,'a,,ilr,ogtrmd' in plus, iesea din cAnd inlf',ll''*',*rl,bi,troul din capitul strizii, sd stea

ll,,,f

'li, ," *t- toate qi despre nimic, mai alesaf

u,'l'fp, ,h,pl,ut credea el, iar tn momentele

l/l],,1,,u**rirtt colectiv, accepta gi cAte o

rr/1,,r'rl ilnldrt'nia ci astfelputea si treacd'

irdlrin 't"'l''1''',i''

l/f,'

,lif l1rillflsecun05teau despre viala lui, in af.arit

flil|1a6*'*gu. Fusese cisitorit in anii 1950,

a1ilfi,61ird* a il pirisise solia dupi doar cA-

plffilu r,r*u.e ar fi cunoscut-o prin mica

f'i,Trururrpndreri indelung inainte de a se in-

plllftrfilm'nroti*lpentru care cuplul se des-

fllltplp,rGouruec era genul de om ale cdrui

rr{dffir,rreiriplirra si le citeqti, pentru care

ocilcdinrr'o bibliotecr gia o pune inapoi

respectivi, gurile rele suslinuseri

rrlrlcusepe solie sd plece atAt de repede.

totu$i; atunci cAnd au de-aface

oamenilor le place si se spri-

rudimentare. Aqadar, acest episod

inintregime un mister.

rfi;ffi1r,rreiriplicea si le citeqti, pentru care

/furr''lnnootila tot, dar, dincolo de fru-

illlkntil,r, realiratea se dovedea absolut deza-

Davro FonNrrNos MISTERUL HENRI PICK

DupI plecarea soliei, nu se gtia si mai fi avut vreo

relalie de durati sau copii. Greu de precizat cum fusese

viaga lui sexuale. fi-l puteai imagina amant al unor fe-

mei pirisite, impreund cu cAte o Emma Bovary de pe

vremea lui. Unele trebuie si fi ciutat printre rafturi ceva

mai mult decAt un vis romanesc. Alituri de acest om

care $tia si asculte, dat fiind cI gtia si citeasci, puteau sd

evadeze din viala lor mecanici. Totugi, nu existd dovezi

in acest sens. IJn lucru e sigur: entuziasmul gi pasiunea

lui Gourvec pentru biblioteca lui nu s-au diminuat nicio

clipa. igi intAmpina fiecare cititor cu o atenlie deosebiti,

ascultAnduJ cu luare-aminte pentru a-i croi un itinerar

personal prin cd4ile propuse. Dupi pirerea lui, impor-

tant nu era si iqi placl si citegti, ci mai degrabesi gisegti

carteacare !i se potrivegte. Oricine poate adora lectura,

cu condilia si pund mAna pe un roman bun, care si-i

placi, sd i se adreseze gi de care si nu se mai poatd, dez-

lipi. Iar pentru a atinge acest obiectiv inventase o me-

todd care pdrea aproape parano rmale: analizdnd indetaliu aspectul fizic al unui cititor, era in stare si de-

duci ce autor i-ar conveni.

Nesecata energie pe care o consuma pentru a-gi dina-

miza bibliot ecal-aobligat si o mireasci. Pentru el a fost

o victorie imensS, ca gi cum cd4ile formau o armate din

ce in ce mai firavi gi fiecare dintre punctele ei de rezis-

tenll impotriva unei dispariqii programate ti oferea satis-

facgia unei adevirate revolulii. Primiria din Crozon a

sfArEit prin a accepta sd-i angajeze o asistenti. Agadar,

Gourvec a dat un anun! de angajare.ti pla.." si aleagd ce

cd4i si comande, si organizeze rafturile gi tnce multe alte

Page 8: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

activiteti, tnsn gAndul de a lua o decizie in privinla unei.

fiin,te umane il tnspdimAnta. Cu toate asrea, visa si intAl-neascd o persoani in care sd glseascd un complice literar:o persoani cu care sd poati discuta ore tn gir despre folo-sirea punctelor de suspensie in opera lui C6line sau sidezbatd, motivele care l-au fecut pe Thomas BernhardsI se sinucidd. Un singur obstacol stitea in calea ambilieisale: gtia foarte bine ci e incapabil sd refuze pe cineva.

Deci totul urma si fie simpiu. Prima persoani care se

prezant^ avea sd lie angajatd. $i aqa a intrat MagaliCrozein vialabibliotecii, inarmatd cu o calitate incontestabild,

aceea de a rdspunde prompr la o oferti de angapre.

3

Lui Magali nu ii plicea in mod special sd cireascil,dar, fiind mami a doi beiegei, trebuia sd tgi glseasci re-

pede un loc de munci. Cu atAt mai mult cu cAt solul ei

nu avea decAt o slujbe cu jumlrate de norrni la un ser-

vice Renault. in Franga se construiau tot mai pugine

automobile:, criza se adAncea la inceputul anllor 199e.

tr, -o*"rrtul semnirii conrractului, Magali s-a gAndit

la mAinile soplui ei, la mAinile lui vegnic pline de uleide motor. LucrAnd cu cd4i cit e zita de lungi, ea nurisca o astfel de neplicere. Era o diferenji fundamentah;in ceea ce priveste mAinile, ei doi aveau si" urmeze tra-iectorii diametral opuse.

1 CAnd a dat ochii cu ea pentru prir,na oari, Gouwec gi-a spus ime-

diau ,,Dupd figuri, sigur ii va phceaAmantulde Marguerite Duras...

l

iI

',1

/4 Davro FoeNriNos

Page 9: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

activitili, insl gAndul de a lua o decizie in privinga wnei

fiinpe umane il inspdimAnta. Cu toate astea, visa si intAl-

neascl o persoand in care sd glseasci un complice literar:

o persoani cu care sd poati discuta ore in gir despre folo-

sirea punctelor de suspensie in opera lui Cdline sau sidezbati, motivele carel-ar ficut pe Thomas Bernhard

sd se sinucidi. Un singur obstacol stetea in calea ambiliei

sale: qtia foarte bine ci e incapabil sd refuze pe cineva.

Deci totul urma sd fie simplu. Prima persoanl care se

prezentaavea sI fie angqatd.. $i aga a intrat MagaliCroze

in vialabibliotecii, inarmatd.cu o calitate incontestabild,

aceea de a rdspunde prompt la o ofertd de angalare.

3

Lui Magali nu ii plicea in mod special sr citeascil,

dar, fiind mamd a doi bfieqei, trebuia sd igi gdseasci re-

pede un loc de munci. Cu atAt mai mult cu cAt sogul ei

nu avea decAt o slujba cu jumdtate de normi la un ser-

vice Renault. tn Franga se construiau tot mai puline

automobile, criza se adAncea la inceputul anilor 1990.

tr, *o-"rrtul semndrii contractului, Magali s-a gAndit

la mAinile soplui ei, la mlinile lui vegnic pline de ulei

de motor. LucrAnd cu ci4i cit e ziua de lungi, ea nu

risca o astfel de nephcere. Era o diferengi fundamentali;

tn ceea ce priveqte mXinile, ei doi aveau sd,urrnezetra-

iectorii diametral opuse.

1 CAnd a dat ochii cu eapentru primaoard, Gourvec qia spus ime-

diat: ,Dupn figuri, sigur ii va pldceaAmantul de Marguerite Duras".

Davro FoeNrrNos MISTERUL HENRI PICK /5

Laurma urmei, Gourvec aprecia ideea de a lucra cu

cineva pentru care ci4ile nu erau sacre. Pogi fi in relagii

bune cu un coleg gi far; a discuta despre literatura ger-

mani in fiecare dimineapi, a recunoscut el. El le ficearecomanddri clienpilor, iar ea asigura logistica; cuplul se

dovedea perfect echilibrat. Degi nu era genul care sipuni sub semnul intreberii iniliativele qefului, Magali

nu s-a putut abqine si nu-gi exprime neincrederea inlegituri cu povestea manuscriselor refuzate:

- Ce rost are si pistrim cirgi pe care nu le vrea nimeni?

- A fost ideea unui american.

- $i ce-i cu asta?

- E un omagiu adus lui Brautigan.

- Cui?

- Lui Brautigan" Nu a$ cirh Dreawi.ng of Babylon?

- Nu, dar preapulin coff€azi asta. E o idee bizard.

$i, in plus, chiar vi dorili si vini qi sd-9i lase cl4ile aici?

O si dlm ochii cu togi psihopagii din zoni. Scriitoriisunt nebuni, se ttie. Iar cei care nu au fost publicagi tncd

trebuie si fie.cu atit mai rdi.

- lgi .rror gisi, in sfArgit, locul. Consideraqi-l un acr

de caritate.

- Am inleles, vreji si mI transform intr-un soi de

Maica Tereza a scriitorilor ratati.

- :'- a$a ceva'

incetul cu incetul, Magali s-a tmpicat cu gAndul ciar pl;;tea fi o idee driguld gi a incercat sd. organizeze

totul cu bunivoingi. tr, ".." perioadi, Jean-PierreGourvec a dat un anunf in ziarele de specialitate, mai

Page 10: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

ales in Lire Siin Le Magazine littdraire. Anungul le pro-

punea si vini laCrozontuturor autorilor doritori sd igi

depuni manuscrisul in aceasti biblioteca a refuzagilor.

Ideea a fost primiti cu bralele deschise gi numeroase

persoane au pornit intr-acolo. Unii scriitori au traversat

Franga ca sd-gi planteze aici rodul propriului egec.

Drumul putea trece drept unul mistic, versiunea literard

a pelerinajului la Compostela. Parcurgerea a sute de ki-lometri pentru a pune capit frustrnrii de a nu fi fost

publicat avea totodati o mare valoare simbolicl. Era o

modalitate de a gterge cuvintele. $i probabil cdfo4aeracu atAt mai mare in acest departament al Franlei in care

se situa Crozon: FinistAre, capitul PdmAntului.

4

in rrrc ani, biblioteca a ajuns si gizduiascd, aproape

o mie de manuscrise. Jean-Pierre Gourvec igi petrecea

timpul examinAndu-le, fascinat de fo4a acestei comori

inutile. tn 2003 s-a imbolnlvit grav gi a fost internatmulti vr€me la Brest. Pentru el, durerea era dubli: sta-

rea propriei sinitigi il preocupa mai pulin decAt faptul

ci nu mai putea fi alaturi de cl4ile sale. Din salonul de

spital a continuat si-i dea indicalii lui Magali, urmlrindactualitatealiterari pentru a $ti ce carte si comande. Nutrebuia si piardn nimic. Cu ultimele puteri fdceaceeace

il tnsuflelise mereu. Biblioteca manuscriselor refizatepdrea cd nu mai intereseazd. pe nimeni, situagie care ilintrista. Odatd trecut entuziasmul iniqial, numai infor-matia transmisl din guri in gurd mai menlinea proiectul

/6 DavIo ForNrruos

Page 11: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

opsinLire siin Le Magazine littdraire. Anunlul le pro-

nnneasd.vini la Crozon tuturor autorilor doritori si i9i

leprrni manuscrisul in aceasti biblioteci a refuzalilor.

fieerafost primiti cu bralele deschise 9i numeroase

^ets[Lne au pornit intr-acolo. Unii scriitori au traversat

| -.t'yfiNa ca sd-qi planteze aici rodul propriului e$ec.'g$nulputeatrece

drept unul mistic, versiunea literard'^peluinaiuluila

Compostela. Parcurgerea a sute de ki-

lpnretri pentru a Pune capit frustrnrii de a nu fi fost

nbltcat aveatotodati o mare valoare simbolici. Era o

'podalitate de a qterge cuvintele. $i probabil cdfo4a era

,tuitmaimare in ace$ departament al Franlei in care

., siua Cr ozon: Finistlre, capitul PdmAntului.5("

4

lnr"r, ^n

, biblioteca a ajuns si gizduiascd aproape

oflrre de manuscrise. Jean-Pierre Gourvec igi petrecea

lirrrpulexaminAnduJe, fascinat de fo4a acestei comori

;nrrtile. in 2003 s-a imbolndvit grav 9i a fost internat

pultlvreme la Brest. Pentru el, durerea era dubli: sta-

papropriei sinitdgi tl preocupa mai pulin decAt faptul

siumaiputea fi aleturi de ci4ile sale. Din salonul de

pimla continuat si-i dea indicaqii lui Magali, urmirind

,qalitxealiterari pentru a $ti ce cafte se comande. Nu

6ebuia si piardenimic. Cu ultimele puteri fdcea ceea ce

i1 insufl elise mereu. Biblioteca manuscrisel or r efttzate

firea cl nu mai interese azL pe nimeni, situaqie care il

ptrista. Odati trecut entuziasmul inilial, numai infor-

,n4iatransmisl din guri in gurd mai men1inea proiectul

Devro ForNrrNos MISTERUL HENRI PICK

in viali. $i in Statele lJnite, Biblioteca Brautigan ince-

puse si se duci de rApI. Nimeni nu mai voia sd pri-

meascl aceste ci4i abandonate.

Gourvec s-a intors acasi foarte slabit. Nu trebuia sd

fri clarvi^zdtor ca sl inlelegi ci nu mai are mult de triit.trr r"-r, de bunivoingi,locuitorii oragului au fost deo-

datl cupringi de dorinla de nestivilit de a tmprumuta

ci4i. Magali suscitase acest avant [vresc artificial, con-

gtientd cd erau ultimele momente fericite din viala lui

Gourvec. Slebit de boald, el nu gi-a dat seama cd afluxul

de cititori nu este unul natural. Dimpotrivi, s-a ldsat

convins ci munca sa de o viagd dddea, tn sfArgit, roade.

Avea si se stingi mAngliat de aceastd satisfaqie imensd.

Totodatl, Magali le-a cerut mai multor cuno$tinte se

scrie degrabi cAte un roman, pentru a umple rafturile cu

manuscrise refuzate. A insistat chiar gi pe lAngd mama ei.

- Dar eu nu gtiu si scriu.

- Tocmai, acum e momentul. tmpart4egte-1i amintirile.

- Nu imi amintesc nimic gi, in plus, fac ti o grimadi

de greqeli.

- Nu ne pasi, mamd. Avem nevoie de cn4i. Chiar gi

o listi de cumpirituri ar fi bun5.

- Da? Crezi cdvaprezenta interes?

tn ."1. din urmi, mama ei a pre{erat sd. f.acd, o copie

a cd4ii de telefon.

Scriind ci4i destinate de la bun inceput refuzului,

se indeplrtau de proiectul inilial, dar pulin conta. Cele

opt texte adunate de Magali in cAteva zile'l-au fdcr:r

Page 12: Misterul Henri Pick - David Foenkinos - Libris.ro Henri...literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat ... Astfel se

fericit peJean-Pierre. A hrezirit in ele un freamft dis-

cret, senur ci nimic nu era pierdut. Nu mai putea rd-

rn4ne multi vrerne rnartor la progresul bibliotecii sde,

aqe cL i-a cerut lui Magali si promiti ci va plstra ce1

pulin ci4ile adunate in togi aceqti ani.

- igi promit, Jean-Pierre!

- Scriitorii aceg,tia au avut incredere in noi... nu-i

put€m dez.amdg;i.

- Voi veghea la asta. I-a noi vor fi in siguranll Iar

ca4ile nedorite de nimeni tqi vor gdsi mereu un loc aiei.

- Mulpmesc!

- Jean-Pierre...

- Da.

- AE wea sd vi mulpmesc...

-Pentrucel'- Pentru cn mi-a1i aferit Amantul... este o cafie ethl

de frumoasl!

Gourvec a luat rnina lui Magali qi a fnut-o indelwrg

inm-a hri. CAteva minute mai tdrzia, singurl in maginl,

Magali a inceput sd pl&ngn.

*

Peste o siptirrnnni, jean-Pierre Gourrrec a rmrrit tnpatul lui. S-a vorbit mult despre acest om minunat, czre

avea slle lipseasctr tuturor" DarpuEini lume s-a adunxla scurta cerernonie din cirnitir. Ce rlmlnea in urrna

ltdl Prebabil ci in *cm ziputeai in dirqit sa-i tnplegi

doringa pntimage de a crea 9i de a dmro\taaceast* bibli-

atee* a c*4ilor re{uzate. Era un rrrolrurnent fur,rerar

Drq,vrp, ForFIrtNos