MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII Anexa nr.3/25

CUPRINS ♦ Documentul de politici publice sectoriale, strategie si coordonarea

politicilor structurale pentru anul 2006 si perspectiva 2007-2009

♦ Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli 01 Ø buget de stat 02 Ø credite externe 03 Ø fonduri externe nerambursabile 05 Ø sume alocate pentru activitati finantate integral din venituri proprii 06

♦ Sume alocate de la bugetul de stat Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli,

articole si alineate

07 Ø Numarul maxim de posturi si fondul aferent salariilor de baza 08

♦ Sume alocate din credite externe Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli,

articole si alineate

09

♦ Sume alocate din fonduri externe nerambursabile Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli,

articole si alineate

12

♦ Institutii publice finantate integral sau partial din venituri proprii/ activitati finantate integral din venituri proprii

Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate

14

♦ Proiecte cu finantare nerambursabila Ø Sinteza proiectelor cu finantare nerambursabila 16 Ø Fisele proiectelor cu finantare nerambursabila 17

♦ Bugetul pe programe Ø Sinteza finantarii programelor 18 Ø Fisele programelor 19

♦ Programe de investitii publice Ø Programele de investitii publice, pe grupe de investitii si surse de

finantare 20

Ø Fisele obiectivelor/proiectelor/categoriilor de investitii 21

♦ Programe de integrare europeana Ø Fisele programelor de integrare europeana 22

Documentul de politici publice sectoriale, strategie si coordonarea politicilor structurale pentru anul 2006 si perspectiva 2007-2009

1

DOCUMENT DE POLITICI PUBLICE SECTORIALE, STRATEGIE SI COORDONAREA POLITICILOR STRUCTURALE

pentru anul 2006 si perspectiva 2007—2009

1. TITULAR : MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

COD TITULAR: 25 2. MISIUNEA SI ACTIVITATEA MINISTERULUI EDUCATIEI SI CERCETARII

Ministerul Educatiei si Cercetarii conduce sistemul national de invatamant si cercetare, aplicand politica Guvernului României în domeniul educatiei. Ministerul, pe baza consultarii cu celelalte institutii si ministere interesate, proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategia globala a învatamântului, stabileste obiectivele sistemului de învatamânt în ansamblul sau, precum si obiectivele educationale pe niveluri si profiluri de învatamânt ( Art. 12 (1), Legea învatamântului 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare). Ministerul Educatiei si Cercetarii se organizeaza si functioneaza potrivit legii, ca organ de specialitate avand raspunderea de a elabora si de a aplica politica educationala, în conformitate cu art. 2. Ministerul Educatiei si Cercetarii are drept de initiativa si de executie în domeniul politicii financiare si a resurselor umane din sfera educatiei si colaboreaza cu alte ministere implicate în dezvoltarea învatamântului. (Art. 140 (1) Legea învatamântului 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare). Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul National pentru Reforma a învatamântului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului Superior, Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului Preuniversitar, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Învatamântul Superior, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National pentru Formare si Educatie Continua, comisiile nationale de specialitate pe discipline si structurile manageriale ale programelor de reforma. În exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei si Cercetarii consulta, dupa caz, societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, ca parteneri sociali, si organizatiile studentesti si de elevi, recunoscute pe plan national(Art. 140 (2) Legea învatamântului 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare). Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza, coordoneaza si aplica politica nationala În acest scop exercita urmatoarele atributii: a)coordoneaza si controleaza sistemul national de învatamânt; b)organizeaza reteaua învatamântului de stat si propune Guvernului cifrele de scolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitatilor de învatamânt, a autoritatilor locale si a agentilor economici interesati; c)aproba Curriculumul national si sistemul national de evaluare, asigura si supravegheaza respectarea acestora; d)coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica din învatamânt; e)asigura cadrul pentru productia manualelor scolare; asigura finantarea scolilor pentru achizitionarea de manuale, conform legii; f)elaboreaza criteriile generale de admitere în învatamântul superior; g)aproba înfiintarea liceelor si a scolilor postliceale; h)aproba, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor subordonate, cu exceptia institutiilor de învatamânt superior;

2

i)elaboreaza studii de diagnoza si prognoza în domeniul restructurarii si modernizarii învatamântului si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ; j)asigura cadrul pentru proiectarea, omologarea si productia mijloacelor de învatamânt; k)asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite; l)asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate; m)analizeaza modul în care se asigura protectia sociala în învatamânt si propune masuri corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale abilitate; n)coordoneaza activitatea bibliotecilor universitare din subordine; o)raspunde de formarea si perfectionarea personalului didactic; p)coordoneaza, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea si evidenta personalului didactic, de conducere, de îndrumare si control si a celui auxiliar din unitatile subordonate; q)asigura repartizarea Fondului national al formarii profesionale, cu consultarea factorilor interesati; r)raspunde de evaluarea sistemului national de învatamânt pe baza standardelor nationale; s)elaboreaza si aplica strategiile de reforma, pe termen mediu si lung, ale învatamântului si educatiei; t)elaboreaza împreuna cu alte ministere strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate în domeniul învatamântului si cercetarii stiintifice; u)colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele în care traieste populatie de nationalitate sau de origine româna, pentru promovarea si desfasurarea învatamântului în limba materna; v)elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora; w)stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice, eliberate în strainatate, pe baza unor norme interne, tinând seama si de întelegerile si conventiile internationale; x)stabileste pentru învatamântul preuniversitar de stat structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum si vacantele scolare; y)controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie bugetara si de administrare a patrimoniului din sistemul national al învatamântului de stat; încaseaza taxe, în lei si în valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si recunoasterea actelor de studii, conform legii. (Art. 141 Legea învatamântului 84/1995) Asumarea de catre Guvernul Romaniei a obligatiilor si obiectivelor strategice pentru sistemele educationale si de formare profesionala, stabilite de Comisia Europeana in anul 2002, in cadrul Consiliului European de la Barcelona, a determinat accelerarea procesului de reforma a sistemului educational romanesc si totodata restructurarea acestuia :

• extinderea duratei invatamantului obligatoriu de la 8 la 10 clase. Acesta incepe la varsta de 6-7 ani si include invatamantul primar (clasele 1 – 4, corespunzator ISCED 1); invatamant secundar inferior (clasele 5 - 10 corespunzator ISCED 2) organizat in doua cicluri care se succed: gimnaziul (clasele 5 – 8) si respectiv clasele a 9-a si a 10-a. Clasele a 9-a si a 10-a se organizeaza in rute educationale: (i) ruta de profesionalizare organizata institutional prin scoala de arte si meserii (care permite si dobandirea nivelului 1 de calificare); (ii) ruta organizata institutional prin ciclul inferior al liceului.

• schimbarea sistemului de finantare a invatamantului preuniversitar prin sporirea autonomiei unitatilor de invatamant si a atributiilor autoritatilor locale.

Ministerul Educatiei si Cercetarii participa, in calitate de organism intermediar de administrare, la definirea si pregatirea implementarii Programul Operational Sectorial pentru cresterea competitivitatii economice, care va fi finantat din fonduri structurale UE, incepind din 2007.

3

Programul va fi coordonat de Ministerul Economiei si Comertului, in calitate de Autoritate de management. Programul contine ca masura distincta dezvoltarea activitatilor si infrastructurii de cercetare-dezvoltare si inovare, urmarind in principal impactul asupra mediului economic la nivel regional. Atributiile si activitatile de organism intermediar de administrare pentru Programul Operational Sectorial pentru cresterea competitivitatii economice sunt asigurate de noua directie O.I.P.O.S.- D.R.U., din cadrul Directiei Generale Integrare Europeana si Programe Comunitare, formata dintr-un departament la nivel central si opt structuri regionale create la nivelul inspectoratelor scolare judetene. Ca experienta in gestionarea fondurilor comunitare, in prezent, Ministerul Educatiei si Cercetarii este Autoritate de Implementare pentru programul multianual PHARE in domeniul invatamantului profesional si tehnic (Phare 2001-2003), precum si pentru programele Phare 2001 si Phare 2003 privind accesul la educatie a grupurilor dezavantajate. Ministerul Educatiei si Cercetarii este autoritate nationala pentru implementarea in Romania a programelor comunitare in domeniul educatiei, formarii profesionale si tineretului Socrates, Leonardo da Vinci si Tineret. PRIORITATI DE POLITICA EDUCATIONALA: 2006-2009 1. Asigurarea calitatii în educatie. E nevoie de un cadru national clar definit si coerent privind asigurarea calitatii . S-au facut pasi sectoriali semnificativi dar este nevoie de o abordare coerenta si globala, de o viziune comuna pentru întreg sistemul. În plus, stabilirea structurilor institutionale la nivel national pentru asigurarea calitatii în educatie este o prioritate în Planul de masuri de integrare europeana pe anul 2006. 2. Formarea si dezvoltarea resurselor umane din domeniul educatiei, în perspectiva învatarii pe tot parcursul vietii. Formarea profesorilor si a managerilor din învatamânt reprezinta factorul cheie al oricarei schimbari durabile. Pe baza documentelor si a programelor existente se va elabora o strategie a formarii initiale si continue a personalului din învatamânt, însotita de planuri concrete de actiune si de alocari corespunzatoare de resurse. Formarea si dezvoltarea în cariera trebuie sa constituie un element de crestere a atractivitatii profesiunii didactice. Vom dezvolta consistent initiativa eLearning, din perspectiva integrarii societatii românesti în Societatea Informationala Europeana. 3. Descentralizarea – consolidarea capacitatilor institutionale la nivel local pentru formularea de micropolitici si programe de dezvoltare, pentru un management performant. Scolile trebuie sa devina capabile sa-si gestioneze resursele financiare si umane în contextul eforturilor de dezvoltare comunitara. Masurile de descentralizare vor fi acompaniate de un sistem de evaluare a calitatii institutiilor de învatamânt. Principiile responsabilitatii si subsidiaritatii vor guverna demersurile de descentralizare. 4. Promovarea si valorificarea diversitatii culturale în educatie, în acord cu orientarile si standardele europene. Diversitatea culturala constituie o resursa pentru dezvoltare, iar educatia trebuie sa faca uz de aceasta resursa prin derularea de proiecte si programe interculturale care pot contribui la o mai buna percepere a identitatilor socio-culturale, la întelegerea noii realitati care se constituie: cetatenia europeana. 5. Corelarea sistemului educational din România cu obiectivele si standardele europene din domeniu. Activitatile specifice integrarii europene vor ocupa un loc prioritar, odata cu dezvoltarea relatiilor internationale. Implicarea sistemului educational din România în atingerea obiectivelor specifice stabilite la Consiliul European de la Lisabona (2000), precum si procesele Copenhaga (pentru dezvoltarea învatamântului si a formarii profesionale si tehnice) si Bologna (crearea Spatiului European al Învatamântului Superior) vor constitui un reper principal al politicilor si programelor de dezvoltare pâna în anul 2010. Participarea noastra la crearea

4

„spatiului european al educatiei si formarii profesionale” va aduce beneficii pe termen lung tinerilor absolventi. România îsi poate consolida rolul strategic pe care îl joaca în regiune si prin programele educationale care vor fi dezvoltate în perioada urmatoare. 6. Cresterea participarii la educatie; îmbunatatirea accesului si a calitatii educatiei pentru grupurile aflate în situatie de risc. Coeziunea economica si sociala este o necesitate a dezvoltarii durabile. Un întreg complex de programe de dezvoltare au fost si vor fi initiate pentru aceste zone / grupurile în situatie de risc: Proiectul pentru Învatamântul Rural cofinantat de Guvernul României si Banca Mondiala, care este în derulare si care se va încheia în 2009 (reabilitari, dotari, formarea si calificarea – dupa caz – a cadrelor didactice din scolile generale), Programul PHARE Dezvoltarea formarii continue a personalului didactic din învatamântul preuniversitar va fi focalizat pe formarea personalului din liceele din mediul rural, Programul PHARE pentru îmbunatatirea accesului la educatie, cu focalizare pe romi. Vor fi promovate programe suport de tip a doua sansa, ZEP (zonele de educatie prioritara) si se vor centra eforturile pe interventia timpurie (învatamântul prescolar), ca instrument de prevenire a abandonului si a deficitelor socio-culturale si cognitive. 7. Adaptarea ofertei educationale la nevoile individuale si la cerintele de dezvoltare socio-economica, la nivel local si regional. Nu dorim sa producem someri pentru România, ci specialisti de nivel european. Învatamântul profesional si tehnic trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a-si adapta specializarile la nevoile de dezvoltare socio-economica si de a raspunde cererii de competente specifice unei economii bazate pe cunoastere. Învatamântul si formarea profesionala continua au nevoie de un cadru national al calificarilor si de o structura flexibila a ofertei, modulara si bazata pe credite transferabile. O contributie importanta în aceasta directie o au programele PHARE de modernizare a învatamântului profesional si tehnic. Învatamântul superior trebuie sa-si reduca numarul de specializari, în paralel cu cresterea participarii la studiile de tip Master, doctorat si post-doctorat si cu cresterea investitiilor orientate catre activitatea de cercetare-dezvoltare, în parteneriat cu mediul privat. MASURI CU CARACTER DE NOUTATE - 2006

1. Învatamântul preuniversitar • Planurile de învatamânt pentru clasele a XI-a – a XII-a / a XIII-a • Noile programe scolare pentru clasa a IV-a • Standardele de pregatire profesionala pentru nivelul II de calificare • Noua metodologie de acreditare a programelor de formare continua pentru personalul din

învatamânt • Restructurarea Comisiei de Acreditare a programelor care functioneaza pe lânga Centrul

National pentru Formarea Personalului din Învatamântul Preuniversitar • Proiectul de strategie privind descentralizarea învatamântului preuniversitar. • Lansarea fazei pilot a programului Economia Cunoasterii, elaborarea de materiale

electronice de învatare si softuri educationale • Aprobarea Termenilor de referinta pentru proiectul „Dezvoltarea formarii continue a

personalului didactic din învatamântul preuniversitar” – proiect Phare în valoare aproximativa de 6 mil EUR.

• Elaborarea de noi reglementari în sprijinul capitolului 18 de negociere „Educatie, formare profesionala si tineret”:

2. Învatamântul superior si cercetarea • Restructurarea cilurilor de studii universitare conform prevederilor procesului Bologna • Generalizarea sistemului european de credite transferabile

5

• Introducerea Diploma Supplement în certificarea absolvirii unui ciclu de studii universitare

• Planuri unice de învatamânt pentru Departamentele de Pregatire a Personalului Didactic, cu extinderea perioadei de pregatire psiho-pedagogica cu un semestru

• Introducerea Master-ului didactic • Introducerea burselor de cercetare post-doctorale • Reforma doctoratului • Înfiintarea oficiului de legaturi de la Bruxelles • Promovarea eticii profesionale în universitati • Elaborarea de noi reglementari în sprijinul capitolului 18 de negociere „Educatie, formare

profesionala si tineret” 3. PRINCIPALELE COORDONATE ALE POLITICILOR PUBLICE SI STRATEGIEI IN DOMENIUL EDUCATIEI SI CERCETARII I. Denumirea politicii: Asigurarea calitatii educatiei Tipul de politica formulat : politica noua Necesitatea politicii este de a pune la dispozitia sistemului educational din Romania cadrul legislativ care permite atat dezvoltarea unei culturi institutionale a calitatii educatiei, cat si protectia beneficiarului de educatie prin dezvoltarea unei baze publice de date coerente si transparente cu privire la oferta de educatie la nivel national. Structura de implementare : a) Asigurarea interna a calitatii educatiei: la nivelul fiecarei organizatii furnizoare de educatie din Romania se infiinteaza Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii care cuprinde reprezentanti ai furnizorului, ai beneficiarilor directi si ai angajatorului. b) Evaluarea externa a calitatii educatiei: Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS) si Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP), ambele avand in structura organizatorica Departamentul de Acreditare si Departamentul de Asigurare a Calitatii. ARACIP este o institutie publica independenta, de interes national, cu personalitate juridica si buget propriu de venituri si cheltuieli; ARACIP este o institutie publica de interes national, in coordonarea MedC, cu personalitate juridica si cu buget propriu de venituri si cheltuieli. Obiectivele politicii :

a. Stabilirea aranjamentului institutional pentru asigurarea calitatii. b. Implementarea mecanismelor de asigurare a calitatii la nivel institutional. c. Ordine de ministru pentru crearea mecanismelor intra-institutionale de

evaluare a calitatii. d. Demararea revizuirii programelor scolare , clasele a XI-a si a XII-a.

Beneficiari - sistemul de învatamânt de toate gradele; - impact foarte puternic, de lunga durata, asupra calitatii procesului instructiv- educativ si asupra finantarii, în functie de calitate. - elevii si studentii. Contributia politicii la dezvoltarea sectorului: Ministerul a optat pentru o abordare transsectoriala a calitatii educatiei care este asigurata prin aceleasi mecanisme si instrumente atat pentru invatamantul preuniversitar, cat si pentru cel universitar II. Denumirea politicii: Accesul la educatie si dezvoltarea institutionala a educatiei permanente (Lifelong learning) 5. Obiectivele politicii :

6

1. Elaborarea unui raport analitic: Capacitatea sistemului de învatamânt românesc de implementare a strategiei Lisabona

2. Derularea programului Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate. Pentru anul 2006 sunt prevazute urmatoarele masuri:

a. elaborarea de curriculum si materiale educationale pentru programul „A doua sansa”:

b. formarea unor tineri din comunitatile dezavantajate (în special rromi) pentru a deveni învatatori / educatoare sau mediatori scolari;

c. investitii: o schema de granturi va fi lansata pentru 12-15 judete în vederea ameliorarii conditiilor din scolile frecventate de comunitati dezavantajate.

3. Elaborarea si implementarea programului national de educatie permanenta sau implementarea completa a programului Lifelong Learning

III. Denumirea politicii : Descentralizarea sistemului de învatamânt preuniversitar Necesitatea politicii : propunand redistribuirea responsabilitatilor, a autoritatii decizionale si a raspunderii publice pentru functii educationale specifice, de la nivel central catre nivelul local, descentralizarea presupune participarea reprezentantilor societatii civile la procesul de luare a deciziilor (parinti, mediul de afaceri, asociatii profesionale, parteneri sociali etc.) si reprezinta transferul de autoritate, responsabilitate si resurse în privinta luarii deciziilor si a managementului general si financiar catre unitatile de învatamânt si comunitatea locala. Ea se înscrie în strategia nationala de descentralizare si are menirea crearii unui sistem de învatamânt organizat, administrat si finantat conform rigorilor europene în ce priveste asigurarea calitatii procesului instructiv-educativ, accesului liber, egal si deplin al tuturor copiilor si tinerilor la actul educational, adecvarea ofertei educationale la interesele si nevoile beneficiarilor directi si indirecti. Structura de implementare : Administratia publica locala va fi implicata în luarea deciziilor privind: - reteaua scolara: structurata pe filiere, profiluri, specializari si calificari profesionale în functie de nevoile educationale locale; constituire, reorganizare, monitorizare. - dezvoltarea patrimoniului si dezvoltarea organizationala. Conducerea scolii, respectiv consiliul de administratie si directorul acesteia vor avea putere de decizie în ceea ce priveste administrarea, protejarea si dezvoltarea patrimoniului. Scoala va fi condusa de un consiliu de administratie, într-o componenta tripartita: reprezentanti ai parintilor, ai elevilor (pentru clasele 9-12/13), ai agentilor economici (obligatoriu pentru învatamântul profesional si tehnic, dupa caz pentru celelalte tipuri de învatamânt) ai altor institutii si organizatii ale comunitatii locale; reprezentanti ai autoritatilor publice locale; reprezentanti ai scolii. Consiliul de administratie va fi condus de un presedinte ales dintre membrii sai, potrivit legii. Directorul unitatii va fi,de drept, membru al consiliului de administratie, dar nu poate ocupa functia de presedinte al acestuia. Obiectivele politicii : Elaborarea unui sistem de evaluare a calitatii în unitatile scolare, în sprijinul masurilor de descentralizare.

1. Consacrarea legala a autonomiei scolilor si a responsabilitatii lor publice prin cresterea ponderii curriculumului la decizia scolii odata cu înaintarea în scolaritate (aprox. 20% - curriculum la decizia scolii).

2. Elaborareea unei strategii coerente de descentralizare a sistemului de învatamânt.

• reconsiderarea formulei de finantare a învatamântului preuniversitar;

7

• modificarea normelor metodologice privind Legea-cadru nr 339/2004 privind descentralizarea;

• revizuirea experimentului de pilotare a descentralizarii în 8 judete., 3. Depolitizarea administrarii învatamântului 4. Contributia politicii la dezvoltarea sectorului

Autonomia institutionala. Descentralizarea va urmari dezvoltarea autonomiei institutionale a scolii, a capacitatii acesteia de a lua responsabil decizii pertinente. Eficientizarea activitatii si cresterea performantelor institutiilor educationale; la nivel central - prin degrevarea acestora de sarcinile de administrare curenta si concentrarea pe elaborarea si monitorizarea implementarii politicilor educationale; la nivel local – prin cresterea gradului de responsabilizare a comunitatii locale si a scolii; la nivelul unitatii de învatamânt – prin consolidarea autonomiei si a capacitatii de a gestiona resursele financiare si umane; Democratizarea sistemului educational prin consultarea / implicarea comunitatii si a celorlalti beneficiari ai actului educativ în luarea deciziilor si în asigurarea calitatii bazata pe autoevaluare, evaluare externa si responsabilitate publica. Mecanismele decizionale si de consultare vor implica atât structurile sistemului de educatie, cât si partenerii externi sau beneficiarii serviciilor educationale (parintii, elevii, patronate, sindicate, autoritati publice locale, sectorul non-profit, asociatiile profesionale) Asigurarea transparentei în luarea deciziilor si în gestionarea fondurilor publice destinate educatiei. Asigurarea accesului si a echitatii în educatie prin alocarea fondurilor pe baza costurilor pe elev. Descentralizarea va permite o apropiere de situatiile si contextul specific fiecarei comunitati, va stimula interventiile focalizate pe problemele locale: diversitatea culturala si etnica, cresterea participarii, abordarile incluzive, discrepantele socio-economice. Cresterea relevantei ofertei de servicii educationale prin asigurarea unei mai bune corelari cu nevoile locale, cu diversele situatii si probleme ale comunitatilor, cu nevoile si interesele individuale ale elevilor. Stimularea inovatiei, a responsabilitatii profesionale si a raspunderii publice la nivelul cadrelor didactice, al managerilor scolari si al elevilor, prin transferul la nivel de scoala a puterii de decizie cu privire la executia bugetara si politicile de personal, dar si prin cresterea ponderii curriculumului la decizia scolii. Apropierea deciziilor financiare, administrative, educationale (curriculare) si de resurse umane de nevoile si interesele beneficiarilor va conduce la o mai buna alocare a resurselor, la stimularea parteneriatului în educatie si la diversificarea functiilor educationale ale scolii. Sistemul de finantare Finantarea învatamântului se va realiza, în principal, din patru surse: • Bugetul de stat - va asigura cheltuielile cu manuale pentru învatamântul obligatoriu, finantarea unor programe anuale si multianuale de investitii în învatamânt, precum si a unor programe de sprijin social al elevilor; • Bugetul judetului – se vor acorda de sume din fondul de echilibrare a bugetelor locale, pentru învatamânt. De asemenea, va sustine finantarea unor programe anuale si multianuale de investitii în învatamânt, precum si a unor programe de sprijin social al elevilor; • Bugetele locale – vor aloca fonduri scolilor, din veniturile proprii realizate. De asemenea, se va sustine finantarea unor programe anuale si multianuale de investitii în

8

învatamânt, precum si a unor programe de sprijin social al elevilor; • Venituri proprii ale scolii IV. Denumirea politicii : Reconstructia sistemului de învatamânt în mediul rural Tipul de politica formulat : formulata in anii anteriori si reformulata intr-o viziune noua, integrata, care se bazeaza pe :

• Planul de masuri al MEdC privind programul de guvernare; • Prioritatile de politica educationala si strategiile ; • Obiectivele si actiunile întreprinse în cadrul diverselor programe cu focalizare pe

învatamântul din mediul rural.; • Documentele de programare ale politicii regionale nationale: Planul National de

Dezvoltare, strategiile nationale de dezvoltare sectoriale si regionale – Planurile Regionale de Dezvoltare, Planurile Operationale;

• Documentele de aderare; Necesitatea politicii: Dezvoltarea învatamântul din mediul rural, precum si din zonele defavorizate socio-economic si cultura este o prioritate de politica educationala a Guvernului Romaniei si a Ministerului Educatiei si Cercetarii. In Capitolul 6 al Programului Guvernului Romaniei pe anul 2005, Politici in domeniul educatiei, obiectivul 4 - Reconstructia sistemului de invatamant in mediul rural – are ca principala directie de actiune reabilitarea scolilor din mediul rural, prin reabilitarea constructiilor scolare si dotarea cu utilitati, materiale didactice si echipamente informatic, asigurarea de personal didactic calificat, sprijinirea formarii initiale si continue a cadrelor didactice, organizarea cadrului folosirii la scara larga a invatamantului la distanta. Planul National de Dezvoltare 2004-2006:Obiectivul general al celei de -a treia prioritati a Planului National de Dezvoltare 2004-2006 este acela de crestere a capacitatii de ocupare a fortei de munca, precum si combaterea excluderii sociale prin imbunatatirea accesului si participarii la educatie si la formarea profesionala initiala, crearea unui numar important de oportunitati de ocupare a grupurilor din zonele rurale care se confrunta în mod deosebit cu problema saraciei. De asemenea, este prevazut obiectivul promovarii accesului egal pe piata muncii prin dezvoltarea serviciilor de informare si consiliere privind ocuparea in zonele rurale. Aceste obiective si masuri se vor corela cu prioritatile strategice de dezvoltare a invatamantului rural. Planul National de Dezvoltare 2007-2013: Masura 3 - Îmbunatatirea accesului si participarii la educatie si formare profesionala initiala si continua - se va adresa prioritar grupurilor aflate în situatie de risc si va urmari combaterea abandonului scolar, combaterea marginalizarii si excluderii sociale si profesionale a tinerilor care au abandonat învatamântul obligatoriu fara a dobândi competentele minime ocuparii unui loc de munca (a doua sansa). Aceste initiative vor fi sustinute de actiuni de acompaniere specifice economiei sociale, cu implicarea sectorului non-profit:

• crearea de centre zonale pentru asigurarea accesului la educatie pentru tinerii din mediul rural;

• sprijinirea crearii si dezvoltarii de centre de formare profesionala continua în mediul rural;

• reabilitarea învatamântului rural. Structura de implementare este in relatie directa cu Descentralizarea sistemului de invatamant preuniversitar :

• centralizata, pana la finalizarea în anii 2008-2010 a procesului de transfer de decizie si responsabilitate, cu privire la organizarea, administrarea si finantarea activitatii unitatilor de învatamânt, de la nivel central la nivelul scolilor

• descentralizata incepand cu 2008-2010.

9

Obiectivele politicii: Cresterea calitatii procesului de predare si învatare în sistemul de invatamint din mediul rural prin: (i) dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice; (ii) calificarea cadrelor didactice necalificate la toate nivelurile; (iii) asigurarea unui management educational de calitate; (iv) asigurarea resurselor umane; (v) asigurarea mijloacelor de invatamint de baza – manuale si carte scolara, materiale didactice, materiale sportive etc. (vi) asigurarea infrastructurii scolare (reteaua scolara, transport scolar, utilitati – apa curenta, grupuri sanitare, incalzire, iluminat, mobilier scolar); (vii) implementarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor in scolile din mediul rural. Asigurarea echitatii educationale prin reducerea decalajului dintre invatamantul urban si cel rural, asigurarea accesului egal si sporit la educatie si eliminarea abandonului scolar al elevilor din mediul rural. Consolidarea legaturilor dintre scoli si comunitatile locale prin implicarea comunitatii locale si constientizarea acesteia asupra principiului ca educatia este investitie prioritara pentru o dezvoltarea durabila. Prin masurile propuse, strategia va mari gradul de participare locala în ceea ce priveste abordarea problemelor calitatii educatiei. Cresterea capacitatii institutionale de evaluare, monitorizare si elaborare de politici in contextul autonomiei, descentralizarii si marketizarii scolilor rurale. Contributia politicii la dezvoltarea sectorului: facilitarea accesului la servicii educationale de calitate al copiilor din mediul rural. reconstructia sistemului de invatamant rural, asigurarea echitatii si calitatii acestuia. Alte directii de actiune cu un impact semnificativ asupra învatamântului rural:

• Proiectul pentru Învatamântul Rural: Structura de implementare: Ministerul Educatiei si Cercetarii - Unitatea de Management a Proiectului pentru Învatamântul Rural , Unitatile Judetene de Implementare a Proiectului (la nivel de judet). Parteneri: Banca Mondiala, comunitatile locale din mediul rural. Valoare totala / sursele de finantare: 91 milioane USD (60 mil. USD – Banca Mondiala, 30 mil. USD – Guvernul României, 1 mil. USD - comunitatile locale din mediul rural.

• Proiectul pentru Învatamântul Rural (Componenta I 3) – Reabilitarea Scolilor : Structura de implementare: Ministerul Educatiei si Cercetarii - Unitatea Centrala de Management a Proiectelor de Reabilitare a Scolilor Valoare totala/surse de finantare: Valoarea Componentei este 34 milioane USD din care 26,7 milioane USD finantate de Banca Mondiala si 7,6 milioane USD contributia Guvernului României.

• Modernizarea învatamântului profesional si tehnic - PHARE TVET 2003 si 2004-2006- (componenta de mediu rural) Structura de implementare: Ministerul Educatiei si Cercetarii (Autoritate de Implementare) – Centrul National de Dezvoltare a Învatamântului Profesional si Tehnic/Unitatea de Implementare a Programelor Phare TVET Valoare totala/sursele de finantare: fonduri Phare ale Comisiei Europene si co-finantare de la Guvernul României (aproximativ 45.298.870 EURO, din total buget Phare 2003 = 30,74 MEURO si total buget Phare 2004-2006 = 101,634 MEURO). Precizam ca programarea Phare 2005 – 2006 este în curs de aprobare.

• Îmbunatatirea accesului la educatie a grupurilor dezavantajate - PHARE - RO 2003 005-551.01.02 Structura de implementare: Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) Valoare totala/surse de finantare: 11.33 mil. Euro (9 mil. Euro – fonduri PHARE si 2,33 mil. Euro – fonduri Guvernul României)

• Programul PHARE Multianual pentru Coeziune Economica si Sociala 2004-2006 Dezvoltarea Formarii Continue a Personalului din Învatamântul Preuniversitar -

10

PHARE 2004/016-772.04.01 Structura de implementare: Centrul National de Formare a Personalului din Învatamântul Preuniversitar . Parteneri: 16 Centre Regionale de Formare a Personalului din Învatamântul Preuniversitar (CRFP), câte doua centre din fiecare regiune de dezvoltare a României. Valoare totala/sursele de finantare: 6.278.000 Euro (fonduri Phare si cofinantare nationala).

• Îmbunatatirea educatiei pentru informatie în mediul rural defavorizat (CDI): " Structura de implementare: Ministerul Educatiei si Cercetarii Parteneri: Serviciul Cultural si de Actiune Culturala din cadrul Ambasadei Frantei la Bucuresti, Comunitatile locale, Cooperarea descentralizata româno-franceza. Scopul / obiectivele programului: Egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ românesc spre spatiul educativ european, prin constituirea Centrelor de Documentare si Informare .

• Cresterea capacitatii institutionale de dezvoltare a învatamântului - înfiintarea Directiei de Politici si Strategii - având functii de monitorizare, evaluare si control si formarea la nivelul Ministerului a Grupului de Lucru pentru Dezvoltarea Învatamântului Rural.

V. Denumirea politicii: Reforma structurala si compatibilizarea europeana a învatamântului superior în acord cu „Procesul Bologna” Obiectivele politicii : Reducerea numarului de domenii si specializari din universitati. Generalizarea creditelor de studiu transferabile. Promovarea unui învatamânt centrat pe student. Compatibilizarea învatamântului superior românesc cu sistemele europene . Cresterea mobilitatii studentilor pe baza de credite si a sanselor lor pe piata europeana . Reformarea doctoratului si introducerea programelor postdoctorale. Eficientizarea managementului universitatilor si a finantarii ciclurilor universitare . Finantarea universitatilor pe baza calitatii serviciilor educationale si de cercetare pe care le ofera. Organizarea si desfasurarea studiilor universitare de masterat se aplica începând cu anul universitar 2006-2007. Studiile universitare de masterat reprezinta ciclul II al studiilor universitare si asigura aprofundarea în domeniul studiilor de licenta sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica, constituind o baza pregatitoare obligatorie pentru studiile doctorale. Studiile universitare de masterat contribuie la conturarea unui profil al absolventului care vizeaza dezvoltarea de cunostinte, competente si abilitati cognitive. Institutia Organizatoare de Studii Universitare de Masterat este o institutie de învatamânt superior acreditata, în cadrul facultatilor sau departamentelor cu statut de facultati, înfiintata prin hotarâre de guvern, care ofera studii universitare pentru mai multe cicluri de învatamânt sau numai pentru ciclul II. Beneficiari:

• universitatile, studentii si doctoranzii din România.

11

DOCUMENT DE POLITICI PUBLICE SECTORIALE, STRATEGIE

SI COORDONAREA POLITICILOR STRUCTURALE pentru anul 2006 si perspectiva 2007—2009

5. TITULAR : MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII – AUTORITATEA

NATIONALA PENTRU CERCETARE STIINTIFICA 6. MISIUNEA SI ACTIVITATEA INSTITUTIEI PUBLICE • Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica , în calitatea de organ de specialitate al

administratiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, are misiunea de a asigura elaborarea, aplicarea, monitorizarea si evaluarea politicilor în domeniul cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii, în accord cu strategia si Programul de Guvernare.

Misiunea si activitatea sunt correlate cu obiectivele mentionate in Documentul de pozitie pentru capitolul 17 “Stiinta si cercetare” in sensul:

i. respectarii angajamentului privind participarea la Programul Cadru 6 de Cercetare Dezvoltare al Uniunii Europene pe perioada 2002-2006 si la implementarea Spatiului European de Cercetare

ii. „realizarii unei finantari adecvate a sistemului , cu atingerea unui nivel al cheltuielilor de cca.1% din Produsul Intern Brut în anul 2007”.

In continuarea obiectivelor cuprinse in Documentul de pozitie si in sensul asigurarii unei linii ferme de actiune privind integrarea in Uniunea Europeana, Autoritatea intreprinde eforturi de aliniere la orientarile recente ale politicii Uniunii Europene în domeniul cercetarii-dezvoltarii, care presupun

• atingerea tintei de minim 3% din Produsul Intern Brut cheltuieli totale pentru Cercetare Dezvoltare, pana în anul 2010, din care minim 2% din partea industriei - obiectivul „3%” stabilit la Consiliul European de la Barcelona din 2002,

• pregatirea pentru implementarea Planului de actiuni pentru atingerea obiectivului 3%, adoptat de Comisia Europeana în aprilie 2003.

De asemenea, se are in vedere respectarea angajamentelor asumate prin acordurile si tratatele bilaterale si internationale în domeniul stiintei si tehnologiei, inclusiv prin conventiile de aderare la organisme si organizatii internationale în domeniu. In corelare cu obiectivele strategice evidentiate in Programul Economic de Preaderare si in strategia privind Planul National de Dezvoltare, respectiv in Programul operational sectorial „Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere”(care urmeaza a fi finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala al Uniunii Europene, incepand cu anul 2007), misiunea Autoritatii este de a promova politici si programe in vederea cresterii competitivitatii economice axata pe dezvoltarea de activitati de cercetare-dezvoltare si inovare. Pentru a îndeplini obiectivele în domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, in acord cu documentele mentionate mai sus, s- a actionat în urmatoarele directii, in cursul anului 2005:

a. Intensificarea actiunilor de pregatire a sistemului si activitatilor din tara noastra în vederea aderarii la Uniunea Europeana, prin:

• lansarea programului Cercetare de excelenta • lansarea programului Cercetare pentru securitate • intarirea capacitatii Romaniei de a participa la Programele comunitare în domeniul

cercetarii, • continuarea actiunilor în vederea atingerii obiectivelor Agendei Lisabona: tintele de 1%

si 3% din Produsul Intern Brut cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare

12

• pregatirea în vederea utilizarii fondurilor structurale si includerea componentei de cercetare-dezvoltare si inovare în structura Programului Operational Sectorial pentru cresterea competitivitatii economice - coordonat de Ministerul Economiei si Comertului, program care va fi finantat din fonduri structurale , începînd din 2007

b. Imbunatatirea cooperarii între cercetare si industrie, in vederea cresterii competitivitatii economiei, prin:

• cresterea gradului de asimilare, aplicare si dezvoltare a tehnologiilor avansate în mediul economic: stimularea cooperarii cercetare-industrie prin programele nationale

• incurajarea participarii sectorului privat în activitati : lansarea platformelor tehnologice la nivel national

• dezvoltarea mecanismelor care asigura transferul tehnologic în economie , inclusiv a parcurilor stiintifice si tehnologice:

• corelarea activitatilor cu politica industriala a Romaniei c. Intarirea capacitatii institutionale în domeniul cercetare -dezvoltare , prin: • intarirea capacitatii de a elabora si implementa politici specifice domeniului • dezvoltarea resurselor umane si a sistemului institutional • introducerea sistemului de evaluare unitara a performantelor unitatilor • sustinerea dezvoltarii infrastructurii în unitati • adaptarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu profil de cercetare-

dezvoltare-proiectare la specificul acestor activitati. 3. PRINCIPALELE COORDONATE ALE POLITICII PUBLICE SI STRATEGIEI IN DOMENIUL CERCETARII-DEZVOLTARII SI INOVARII 3.1.1. Politica publica referitoare la dezvoltarea cooperarii cercetare – industrie, in vederea

cresterii competitivitatii economice si a crearii unei economii bazate pe cunoastere 3.1.2. Politica referitoare la dezvoltarea cooperarii cercetare – industrie, in vederea cresterii competitivitatii economice este o politica curenta, este reflectata prin implementarea si finantarea programelor aflate in derulare, cu obiective corespunzatoare acestei politici. Planul national pentru cercetare-dezvoltare si inovare este unul dintre programe, care se desfasoara incepand din anul 1999 pana in anul 2006. 3.1.3. Necesitatea acestei politici este justificata, in primul rand, de includerea sa si a obiectivelor sale in toate documentele mentionate la punctul 2. Strategia UE adoptata in anul 2000 la Lisabona, precum si Comunicatul Comisiei Europeane „Science and technology, the key to Europe's future - Guidelines for future European Union policy to support research” (354/2004) sublineaza rolul major al cercetarii-dezvoltarii in cresterea competitivitatii economice: „Scientific research, technological development and innovation are at the heart of the knowledge-based economy, a key factor in growth, the competitiveness of companies and employment.” Pe de alta parte, experienta altor state demonstreaza ca avansul economic se bazeaza pe aplicarea rezultatelor cercetarii-dezvoltarii in economie si societate, conducand in final la realizarea unei economii si societati bazate pe cunoastere. 3.1.4. Structura de implementare a acestei politici este mixta, in functie de programe cu obiective corespunzatoare acestei politici, si anume: - descentralizata, in cazul Planului national de cercetare-dezvoltare si inovare, utilizand alte institutii (selectate pe baza de licitatie restransa) pentru conducerea programelor componente (15 programe); - sub management propriu, in cazul Programului INFRATECH (dezvoltarea infrastructurilor de inovare si transfer tehnologic).

13

Rolul Autoritatii in toate aceste programe este complex, accentul principal punandu-se pe monitorizarea desfasurarii programelor si a proiectelor componente, in vederea respectarii obiectivelor si procedurilor prevazute si a gestionarii judicioase a fondurilor alocate. 3.1.5. Politica referitoare la dezvoltarea cooperarii cercetare – industrie, in vederea cresterii competitivitatii economiei este axata pe urmatoarele obiective:

a. cresterea capacitatii stiintifice si tehnice nationale în vederea realizarii de produse/ tehnologii/ servicii noi si/sau cu imbunatatiri semnificative;

b. dezvoltarea formelor de cooperare intre institutii de cercetare/universitati si intreprinderi, in vederea realizarii de proiecte comune si introducerea rezultatelor lor in productie

c. dezvoltarea transferului tehnologic si a capacitatii de asimilare si difuzare a produselor/ tehnologiilor avansate, în scopul alinierii sectoarelor economice la politicile specifice ale Uniunii Europene si al cresterii competitivitatii economice a Romaniei

3.1.6. Politica de dezvoltare a cooperarii intre cercetare si industrie are un dublu rol, respectiv contributie, si anume: - de dezvoltare economica, prin efectul utilizarii si aplicarii rezultatelor la nivelul intreprinderilor; - de dezvoltare institutionala, prin obiectivul urmarit de crestere a capacitatii stiintifice si tehnice nationale, in vederea obtinerii de rezultate competitive pe plan national si international. 3.1.7. Pentru implementarea obiectivelor acestei politici au fost elaborate si lansate urmatoarele 2 programe, pe care le consideram ca un singur program bugetar:

• Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, care a fost lansat initial cu 4 programe in anul 1999, ulterior dezvoltandu-se pina la 15 programe, cu obiective in diverse domenii ale stiintei si tehnologiei si structurat pe urmatoarele mari componente:

- Cercetarea si inovarea in sprijinul modernizarii si relansarii in economie - Cercetarea si inovarea în sprijinul formarii noii economii bazate pe cunostinte - Cercetarea fundamentala, de interes socio-economic di cultural - Cooperare si parteneriat international In actuala structura, Planul national se va incheia in anul 2006. In cadrul proiectului lansat in acest an „Elaborarea strategiei nationale în domeniu pentru perioada 2007-2013, baza ta pe elementele unei planificari strategice”, va fi elaborat urmatorul Plan National care se va proiecta pentru perioada 2007-2013. Planul national este considerat unul dintre instrumentele principale pentru implementarea politicilor . De accea, are o pondere majora in finantarea din fonduri publice. In prezent reprezinta cca.41% din bugetul cercetarii. Pentru anii urmatori ponderea este diferita, scazind la cca.16% in anul 2006 (cand Planul national in aceasta forma se va incheia) si crescand ulterior progresiv, in concordanta cu planificarea multianuala a derularii obiectivelor.

• Programul INFRATECH pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic afost lansat in anul 2004 si reprezinta instrumentul de sustinere a constituirii si dezvoltarii entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic (parcuri stiintifice si tehnologice, incubatoare tehnologice si de afaceri, centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologica precum si oficii de legatura cu industria).

Programul INFRATECH are o pondere mica in buget, ca urmare a rolului sau in ansamblul politicilor bugetare. In prezent, el are o pondere de cca.1,8% din bugetul cercetarii. 3.1.8. Tipul de finantare utilizat este bazat pe finantarea nerambursabila, utilizat curent pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. Componenta sistemului de finantare se bazeaza pe. o finantare mixta, de la bugetul de stat, din venituri proprii (corelata cu prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru cercetare)

14

si din surse externe (respectiv din fondurile externe atrase din participarea la Programul Cadru 6 al Uniunii Europene si din alte programe internationale).

3.2.1. Politica de pregatire si dezvoltare a sistemului si activitatilor de Cercetare Dezvoltare si Inovare la nivelul cerintelor din Uniunea Europeana in perspectiva integrarii 3.2.2. Politica respectiva este o politica noua, care face obiectul unor programe noi, care s-au lansat si, respectiv, urmeaza sa se lanseze in anii urmatori. Elemente ale acestei politici se regasesc si in programe aflate in curs de derulare, cum ar fi Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, care a avut printre obiectivele sale si acela de formare de centre de excelenta in diferite domenii ale stiintei si tehnologiei, comparabile cu cele de nivel european. Insa acestui obiectiv i-a fost alocata o suma foarte mica de bani, rezultatele obtinute fiind destul de modeste. A rezultat necesitatea continuarii eforturilor in aceasta directie, printr-o abordare mai larga si mai complexa (mai multe obiective, diferentiate pe diferite aspecte referitoare la institutii, la resursele umane, la dotarile cu echipamente, la activitatile desfasurate etc.) si cu sume alocate mai mari, corespunzatoare realizarii acestor obiective. 3.2.3. Necesitatea acestei politici este justificata de includerea sa si a obiectivelor sale in toate documentele mentionate la punctul 2. De asemenea, este in conformitate cu politicile si documentele Uniunii Europene privind activitatea de cercetare-dezvoltare, care pun accentul pe dezvoltarea unei activitati de calitate, concomitent cu cresterea costurilor acestei activitati si cu formarea de poli si centre de excelenta pe domenii ale stiintei si tehnologiei, la nivel european. De asemenea, orientarea la nivel european in domeniul cercetarii-dezvoltarii este de formare si de lucru in retele de excelenta trans-europene (ceea ce inseamnna in parteneriat intre institutii/centre de inalt nivel recunoscut pe plan international), demonstrata de abordarile si cerintele Programelor Cadru 6 si 7, inclusiv de formarea Spatiului European de Cercetare (ERA). 3.2.4. Structura de implementare a acestei politici este de tip centralizat, sub managementul , dar cu servicii externalizate, finantate pe baza de contract de finantare. Rolul Autoritatii este complex, pornind de la coordonarea activitatilor, aprobarea proiectelor evaluate de experti, finantarea si monitorizarea desfasurarii programului si a proiectelor componente, in vederea respectarii obiectivelor si procedurilor prevazute si a gestionarii judicioase a fondurilor alocate. 3.2.5. Politica de pregatire si dezvoltare a sistemului si activitatilor de cercetare-dezvoltare la nivelul cerintelor Uniunii Europene are urmatoarele obiective:

• promovarea nucleelor, centrelor si retelelor de excelenta stiintifica si tehnologica • sustinerea integrarii unitatilor romanesti in retele si programe internationale, urmarind in

special cresterea participarii in viitorul Program Cadru 7 • dezvoltarea resurselor umane

• stimularea formarii si dezvoltarii carierelor stiintifice si a colectivelor de cercetare de înalta performanta

• atragerea si mentinerea în activitate a tineretului cu performante profesionale deosebite,

• formarea de personal de cercetare la nivel european, prin promovarea colaborarilor internationale si a mobilitatii personalului .

• dezvoltarea calitatilor manageriale, inclusiv pentru conducerea proiectelor de cercetare-dezvoltare(cu referire speciala la proiectele internationale)

• dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare • dotarea cu echipamente si aparatura performanta de cercetare a unitatilor de

cercetare-dezvoltare, pentru a asigura un nivel de dotare la nivel comparativ cu cel al unitatilor similare din Europa;

• dezvoltarea platformelor de cercetare integrate (cu utilizatori din cercetare si industrie, în cadrul unor programe si proiecte comune),

15

• cresterea capacitatii de adaptare a unitatilor si institutiilor la regimul concurential si la conditiile pietii

• cresterea gradului de orientare spre piata, îmbunatatirea practicilor si a performantelor în managementul unitatilor si institutiilor

• dezvoltarea capacitatii proprii a unitatilor si institutiilor de a difuza si valorifica patrimoniul stiintific si capitalul tehnologic de care dispun sau cel pentru care detin competente:

3.2.6. Politica de pregatire si dezvoltare a sistemului si a activitatilor de cercetare-dezvoltare in conformitate cu cerintele Uniunii Europene contribuie in mod sprcial la dezvoltarea institutionala a sectorului Cercetare Dezvoltare, insa cu efecte in economie si societate. 3.2.7. Obiectivele acestei politici sunt implementate prin urmatoarele programe:

• Programul Cercetare de Excelenta (CEEX) se desfasoara in perioada 2005-2008 si permite realizarea obiectivelor legate de:

• cresterea capacitatii de aliniere la prioritatile si obiectivele stiintifice si tehnologice specifice Spatiului European de Cercetare (ERA), care sustin cresterea competitivitatii si dezvoltarea economiei si societatii bazate pe cunoastere în spatiul european.

• cresterea calitatii, a nivelului de performanta si a competitivitatii activitatilor , prin • cresterea numarului si abilitatii cercetatorilor de a fi implicati în proiecte de înalt

nivel • cresterea capacitatii sistemului din România de a genera, difuza si transfera

cunostinte si rezultate de prim rang in domenii stiintifice si tehnologice de virf. • formarea polilor de excelenta S/T în domenii specifice stiintei si tehnologiilor de vârf • dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare si a infrastructurii specializate pentru

cercetare-dezvoltare, • sustinerea integrarii unitatilor si institutiilor si a programelor de cercetare-dezvoltare din

România în retele si programe internationale. Ponderea de finantare a acestui program in bugetul cercetarii este mare, in concordanta cu importanta obiectivelor sale. In anul 2005, programul are o pondere de 24% din bugetul cercetarii alocat ministerului. In perioada urmatoare se prevede o crestere progresiva a finantarii, in corelare cu derularea planificata multianuala a obiectivelor programului.

• Un programul nou, care va functiona in cursul anului 2006 si va avea rolul de a pregati participarea la POS „Cresterea competitivitatii economiei”, pentru obiectivele corespunzatoare din prioritatea II „Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale”.

Ponderea acestui program este mica, tinand cont de rolul temporar si cu aspect pregatitor pentru participarea la POS. In anul 2006, este prevazut cu cca.4% din bugetul cercetarii.

• POS „Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere”, pentru obiectivele corespunzatoare din prioritatea II „Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale”, va fi implementat de catre Organismul Intermediar pentru cercetare.

Contributia bugetului de stat la finantarea obiectivelor este in concordanta cu regulile provizorii propuse de Comisia Europeana pentru Fondul European de Dezvoltare Regionala, respectiv de max.25% din bugetul programului. Programul nu este inca aprobat de Comisia Europeana, respectiv nici planificarea financiara. 3.2.8. Sistemul de finantare se bazeaza pe finantarea nerambursabila. Componenta sistemului de finantare este diferita in functie de programele prevazute pentru implementarea politicii bugetare.

16

• Programul Cercetare de Excelenta (CEEX) are o finantare in conformitate cu regulile ajutorului de stat, de tip mixt (de la buget si din venituri proprii ale participantilor/beneficiarilor rezultatelor proiectelor de cercetare).

• Programul nou cu rol de a pregati participarea la POS „Cresterea competitivitatii economiei” va avea finantare de la bugetul de stat.

• POS „Cresterea competitivitatii economiei” va fi finantat din fonduri structurale (FEDER) si din surse nationale, inclusiv fonduri de la bugetul de stat, conform prevederilor legale.

3.3.1. Politica referitoare la intarirea capacitatii institutionale de cercetare -dezvoltare 3.3.2. Aceasta este o politica curenta, fiind formulata in anii anteriori, elemente esentiale ale acestei politici se bazeaza pe prevederile Ordonantei Guverului nr.57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica aprobata prin Legea nr.324/2003 cu modificarile si completarile ulterioare. 3.3.3. Necesitatea acestei politici este fundamentata de toate documentele de la punctul 2, obiectivele acestei politici se subsumeaza obiectivului major de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, urmarind asigurarea cadrului minim necesar de desfasurare a activitatii de cercetare-dezvoltare. 3.3.4. Structura de implementare a acestei politici este de tip centralizat, pentru :

• Programul Granturi pentru cercetare stiintifica • Programele-nucleu de cercetare-dezvoltare ale institutelor nationale de

cercetare-dezvoltare • Planul sectorial de cercetare-dezvoltare

3.3.5. Obiectivele politicii de intarire a capacitatii institutionale de cercetare-dezvoltare sunt urmatoarele:

• dezvoltarea resurselor umane din domeniu • stimularea formarii si dezvoltarii carierelor stiintifice si a colectivelor de cercetare

de înalta performanta, prin programele de granturi pentru cercetare stiintifica; • atragerea si mentinerea în activitate a tineretului cu performante profesionale

deosebite, • îmbunatatirea accesului la sursele de informare-documentare, realizata atat prin

dezvoltarea infrastructurilor informationale cat si prin achizitia de carti si reviste; • acordarea de premii pentru rezultate deosebite in activitatea de cercetare-

dezvoltare • dezvoltarea si/sau functionarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare si a infrastructurii

de comunicare TIC din unitatile si institutiile de Cercetare Dezvoltare, în special din institutele nationale :

• dezvoltarea infrastructurilor informationale si de comunicatii în unitatile de cercetare si institutiile de învatamînt superior, in special prin facilitarea accesului si cresterea vitezei Retelei Nationale de Calculatoare pentru cercetare-dezvoltare/ RoEduNet;

• intretinerea, functionarea, exploatarea obiectivelor si a instalatiilor de interes national,

• diseminarea rezultatelor activitatilor si proiectelor de cercetare-dezvoltare prin organizarea de manifestari stiintifice, targuri si expozitii cu participare internationala, precum si prin publicarea de carti tehnico-stiintifice

• dezvoltarea sistemului national integrat de evaluare si atestare/ acreditare a unitatilor si institutiilor

17

3.3.6. Politica de intarire a capacitatii institutionale de cercetare-dezvoltare contribuie major la dezvoltarea institutionala a sectorului, in primul rand a institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, cu efecte in dezvoltarea economica a tarii. 3.3.7. Aceasta politica consideram ca se aplica printr-un singur program bugetar, in care sunt cuprinse o serie de programe , precum si categorii de cheltuieli permise in conformitate cu legislatia in vigoare , toate urmarind acelasi scop comun, cu obiectivele mentionate mai sus.

• Programul Granturi pentru cercetare stiintifica • Programele-nucleu de cercetare-dezvoltare ale institutelor nationale de

cercetare-dezvoltare • Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al MedC • Cheltuieli destinate pentru: manifestari si expozitii, informare-

documentare, subventionarea editarii de carte tehnico-stiintifica, mobilitatea specialistilor în cadrul schimburilor tehnico-stiintifice bilaterale, premii pentru rezultate deosebite, Oficiul Roman pentru stiinta si tehnologie pe langa UE, intretinerea, functionarea, exploatarea si paza instalatiilor si obiectivelor de interes national.

3.3.8. Tipul de finantare utilizat este bazat pe finantare nerambursabila, utilizata curent pentru domeniul cercetare-dezvoltare. Componenta sistemului de finantare este de finantare mixta pentru cheltuielile specificate la punctul anterior si de finantare de la bugetul de stat pentru Programul de Granturi pentru cercetare, Programele-nucleu si Planul sectorial , in conformitate cu prevederile ajutorului de stat.

4. IMPLICATIILE BUGETARE ALE POLITICILOR PROMOVATE PRIN PROIECTUL BUGETULUI DE STAT

- mii lei -

Realizari Program Propuneri Perspectiva financiara 2004 2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL 2.777.731 3.400.521 3.868.440 7.579.436 9.873.256 11.797.864

65.01 1.696.375 2.055.872 2.031.491 4.892.077 6.137.784 6.983.02967.01 15.434 5.844 6.195 6.197 6.468 6.89568.01 755.825 793.164 840.754 877.747 908.469 935.72374.01 4.000 3.700 - - - -53.01 306.097 541.941 990.000 1.803.415 2.820.535 3.872.217

5. FUNCTIONAREA FONDURILOR STRUCTURALE SI A FONDULUI DE COEZIUNE, INCEPAND DIN ANUL 2007 In cadrul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica a fost infiintat Organismul Intermediar pentru Cercetare, cu rol in elaborarea si implementarea obiectivelor si masurilor privind cercetarea-dezvoltarea si inovarea, pentru „Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere”, prioritate care va deveni viitorul Program Operational Sectorial. Respectivul program operational va fi condus de Minister in calitate de Autoritate de Management. Obiectivul general al POS este acela de crestere a productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene.

18

In cadrul acestui POS au fost prevazute trei prioritati, iar masurile se regasesc in cadrul prioritatii II „Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale”, care au in vedere:

• facilitarea transferului tehnologic: prin crearea si dezvoltarea de institutii de transfer tehnologic, prin asigurarea de sprijin pentru acordarea serviciilor specializate, prin dezvoltarea unor scheme de capital de risc destinate start-up-urilor high-tech si spin-off-urilor etc.

• stimularea investitiilor in Cercetare si eficientizarea propagarii si comercializarii inovarii: prin dezvoltarea infrastructurii de cercetare existente, prin sprijinirea si crearea de noi infrastructuri, prin sprijinirea brevetarii la nivel european si international si prin sprijinirea dezvoltarii si protectiei drepturilor de proprietate intelectuala etc.

• imbunatatirea colaborarii pentru cercetare dintre universitati, institutii de cercetare si industrie: prin finantarea de proiecte comune si a altor activitati, prin sustinerea si implicarea firmelor in proiecte , prin finantarea de proiecte complexe de cercetare in domeniul serviciilor si produselor cu valoare adaugata ridicata, in special pentru acelea care vor atrage specialisti de varf la nivel international.

Suma totala estimativa necesara desfasurarii acestor masuri in cadrul POS este de cca.935 mil.euro, pentru perioada 2007-2013, din care cca.700 mil.euro contributie a FEDER si cca.235 mil.euro de la bugetul de stat.

Sinteza fondurilor alocate pe surse si pe titluri de cheltuieli Ø Buget de stat Ø Credite externe Ø Fonduri externe nerambursabile Ø Sume alocate pentru activitati finantate integral

din venituri proprii

fond

urilo

r al

ocat

e pe

sur

se s

i pe

titl

uri d

e ch

eltu

ieli

pe a

nii 2

004

- 200

9

SIN

TE

ZA

MIN

IST

ER

UL

ED

UC

AT

IEI

SI C

ER

CE

TA

RII

-mii

lei-

Den

umir

e in

dica

tor

12

2004

Rea

lizar

i

2005

Pro

gram

%

2006

/ 20

05

Pag

. 1

Pro

pune

ri

2006

Est

imar

i

2007

Est

imar

i

2008

56

Ane

xa n

r. 3

// 0

1

B

Est

imar

i

2009

74=

3 / 2

3

25

A

Cap

i-to

lSu

b-ca

pi-

tol

Pa-

graf

ra-

Gru

- /

Tit

lu

paA

r- ti-

col

Ali- ne-

at

TOTA

L G

ENER

AL

5000

____

____

____

__ 3

.607

.247

,14

4.7

30.5

56,5

4 1

10,0

7

13.2

77.8

91

5.2

06.7

77

8.9

01.6

30

11.2

95.9

99

CH

ELTU

IELI

CU

REN

TE 3

.307

.630

,12

4.1

45.2

95,6

3 1

12,8

6

11.5

97.4

2850

0001

4

.678

.210

7

.642

.148

9

.770

.251

TITL

UL

I CH

ELTU

IELI

DE

PER

SON

AL

4

64.2

59,7

5

549

.588

,71

121

,97

731.

483

10

67

0.30

9

69

2.25

0

70

9.18

1

TITL

UL

II B

UN

UR

I SI S

ERV

ICII

6

30.4

78,7

5

841

.203

,01

101

,32

1

.030

.117

20

85

2.27

8

98

4.60

2

95

6.11

4

TITL

UL

III D

OB

AN

ZI

34.

163,

90

41.

812,

56 1

87,8

7

5

5.91

830

78.

554

30.

390

28.

495

TITL

UL

VI T

RA

NSF

ERU

RI I

NTR

E U

NIT

ATI

51A

LE A

DM

INIS

TRA

TIEI

PU

BLI

CE

9

52.4

18,0

2 1

.095

.373

,09

96

,52

1

.300

.009

1

.057

.259

1

.220

.050

1

.261

.916

TITL

UL

VII

ALT

E TR

AN

SFER

UR

I

200

.536

,43

4

42.1

76,8

8 1

89,8

7

3.6

43.7

9450

0055

839.

546

1

.590

.259

2

.598

.919

TITL

UL

VII

I ASI

STEN

TA S

OC

IALA

8

43.4

33,0

7

896

.467

,75

104

,68

4

.501

.772

57

93

8.39

3

2.8

10.9

47

3.8

91.0

24

TITL

UL

IX A

LTE

CH

ELTU

IELI

1

82.3

40,2

0

278

.673

,63

86

,79

334.

335

59

24

1.87

1

31

3.65

0

32

4.60

2

CH

ELTU

IELI

DE

CA

PITA

L

270

.212

,91

5

57.8

74,7

1

89,4

3

1.6

07.3

1870

498.

927

1

.222

.014

1

.481

.480

TITL

UL

X A

CTI

VE

NEF

INA

NC

IAR

E

270

.212

,91

5

57.8

74,7

1

89,4

3

1.6

07.3

1871

498.

927

1

.222

.014

1

.481

.480

OPE

RA

TIU

NI F

INA

NC

IAR

E

29.

404,

11

27.

386,

20 1

08,2

3

7

3.14

579

29.

640

37.

468

44.

268

TITL

UL

XII

I RA

MB

UR

SAR

I DE

CR

EDIT

E

29.

404,

11

27.

386,

20 1

08,2

3

7

3.14

581

29.

640

37.

468

44.

268

BU

GET

DE

STA

T50

01__

____

____

____

2.7

77.7

32,1

9 3

.400

.523

,53

113

,76

11

.797

.864

3

.868

.440

7

.579

.436

9

.873

.256

CH

ELTU

IELI

CU

REN

TE 2

.595

.354

,25

3.1

84.9

01,7

3 1

15,3

9

10.5

75.5

0450

0101

3

.675

.211

6

.664

.878

8

.776

.589

TITL

UL

I CH

ELTU

IELI

DE

PER

SON

AL

1

93.0

02,5

0

229

.979

,05

123

,59

320.

250

10

28

4.24

1

30

0.43

2

30

9.92

1

TITL

UL

II B

UN

UR

I SI S

ERV

ICII

2

65.2

42,9

2

321

.555

,92

101

,68

460.

276

20

32

6.94

5

43

7.21

2

40

0.38

4

TITL

UL

III D

OB

AN

ZI

34.

163,

90

41.

812,

56 1

87,8

7

5

5.91

830

78.

554

30.

390

28.

495

TITL

UL

VI T

RA

NSF

ERU

RI I

NTR

E U

NIT

ATI

51A

LE A

DM

INIS

TRA

TIEI

PU

BLI

CE

9

52.4

18,0

2 1

.095

.373

,09

96

,52

1

.300

.009

1

.057

.259

1

.220

.050

1

.261

.916

TITL

UL

VII

ALT

E TR

AN

SFER

UR

I

129

.217

,09

3

23.8

21,4

3 2

31,8

9

3.6

06.2

2650

0155

750.

897

1

.555

.275

2

.563

.433

-mii

lei-

Den

umir

e in

dica

tor

12

2004

Rea

lizar

i

2005

Pro

gram

%

2006

/ 20

05

Pag

. 2

Pro

pune

ri

2006

Est

imar

i

2007

Est

imar

i

2008

56

Ane

xa n

r. 3

// 0

1

B

Est

imar

i

2009

74=

3 / 2

3

25

A

Cap

i-to

lSu

b-ca

pi-

tol

Pa-

graf

ra-

Gru

- /

Tit

lu

paA

r- ti-

col

Ali- ne-

at

TITL

UL

VII

I ASI

STEN

TA S

OC

IALA

8

43.4

33,0

7

896

.467

,75

104

,68

4

.501

.772

57

93

8.39

3

2.8

10.9

47

3.8

91.0

24

TITL

UL

IX A

LTE

CH

ELTU

IELI

1

77.8

76,7

5

275

.891

,93

86

,60

331.

053

59

23

8.92

2

31

0.57

2

32

1.41

6

CH

ELTU

IELI

DE

CA

PITA

L

152

.973

,83

1

90.7

35,6

0

87,1

6

1.1

52.1

6470

166.

239

879.

857

1

.055

.262

TITL

UL

X A

CTI

VE

NEF

INA

NC

IAR

E

152

.973

,83

1

90.7

35,6

0

87,1

6

1.1

52.1

6471

166.

239

879.

857

1

.055

.262

OPE

RA

TIU

NI F

INA

NC

IAR

E

29.

404,

11

24.

886,

20 1

08,4

5

7

0.19

679

26.

990

34.

701

41.

405

TITL

UL

XII

I RA

MB

UR

SAR

I DE

CR

EDIT

E

29.

404,

11

24.

886,

20 1

08,4

5

7

0.19

681

26.

990

34.

701

41.

405

CR

EDIT

E EX

TER

NE

5006

____

____

____

___

3

6.56

6,86

2

09.8

20,5

0

66,6

1

23

0.33

0

13

9.77

0

14

1.80

4

20

8.43

0

CH

ELTU

IELI

CU

REN

TE

8.

725,

22

47.

340,

41

50,4

7

1

6.61

950

0601

23.

893

26.

131

16.

623

TITL

UL

I CH

ELTU

IELI

DE

PER

SON

AL

611

,99

2.18

3,74

7

,78

1

5010

1

70

150

1

50

TITL

UL

II B

UN

UR

I SI S

ERV

ICII

8.11

3,23

4

3.09

7,55

48

,08

8.1

5020

20.

723

20.

500

10.

400

TITL

UL

VII

ALT

E TR

AN

SFER

UR

I

2.

059,

12 1

45,6

9

8

.319

55

3

.000

5.4

81

6

.073

CH

ELTU

IELI

DE

CA

PITA

L

27.

841,

64

162

.480

,09

71

,32

213.

711

70

11

5.87

7

11

5.67

3

19

1.80

7

TITL

UL

X A

CTI

VE

NEF

INA

NC

IAR

E

27.

841,

64

162

.480

,09

71

,32

213.

711

71

11

5.87

7

11

5.67

3

19

1.80

7

FON

DU

RI E

XTE

RN

E N

ERA

MB

UR

SAB

ILE

5008

____

____

____

____

____

____

____

___

7

1.31

9,34

1

16.2

96,3

3

73,6

5

2

9.24

9

8

5.64

9

2

9.50

3

2

9.41

3

CH

ELTU

IELI

CU

REN

TE

71.

319,

34

116

.296

,33

73

,65

29.

249

5008

01

8

5.64

9

2

9.50

3

2

9.41

3

TITL

UL

VII

ALT

E TR

AN

SFER

UR

I

71.

319,

34

116

.296

,33

73

,65

29.

249

55

8

5.64

9

2

9.50

3

2

9.41

3

VEN

ITU

RI P

RO

PRII

- TO

TAL

CH

ELTU

IELI

5010

____

____

____

____

____

____

____

____

____

_

721

.628

,75

1.0

03.9

16,1

8 1

10,8

6

1.2

20.4

48

1.1

12.9

18

1.1

50.8

87

1.1

84.9

00

CH

ELTU

IELI

CU

REN

TE

632

.231

,31

7

96.7

57,1

6 1

12,1

4

97

6.05

650

1001

893.

457

921.

636

947.

626

TITL

UL

I CH

ELTU

IELI

DE

PER

SON

AL

2

70.6

45,2

6

317

.425

,92

121

,57

411.

083

10

38

5.89

8

39

1.66

8

39

9.11

0

TITL

UL

II B

UN

UR

I SI S

ERV

ICII

3

57.1

22,6

0

476

.549

,54

105

,89

561.

691

20

50

4.61

0

52

6.89

0

54

5.33

0

TITL

UL

IX A

LTE

CH

ELTU

IELI

4.46

3,45

2.78

1,70

106

,01

3.2

8259

2.9

49

3

.078

3.1

86

CH

ELTU

IELI

DE

CA

PITA

L

89.

397,

44

204

.659

,02

105

,94

241.

443

70

21

6.81

1

22

6.48

4

23

4.41

1

TITL

UL

X A

CTI

VE

NEF

INA

NC

IAR

E

89.

397,

44

204

.659

,02

105

,94

241.

443

71

21

6.81

1

22

6.48

4

23

4.41

1

OPE

RA

TIU

NI F

INA

NC

IAR

E

2.

500,

00 1

06,0

0

2

.949

79

2

.650

2.7

67

2

.863

TITL

UL

XII

I RA

MB

UR

SAR

I DE

CR

EDIT

E

2.

500,

00 1

06,0

0

2

.949

81

2

.650

2.7

67

2

.863

MIN

IST

ER

UL

ED

UC

AT

IEI

SI C

ER

CE

TA

RII

buge

tulu

i pe

capi

tole

, tit

luri

de

chel

tuie

li, s

ubca

pito

le s

i par

agra

fepe

ani

i 200

4 - 2

009

SIN

TE

ZA

(sum

ele

aloc

ate

de la

bug

etul

de

stat

)

-mii

lei-

Den

umir

e in

dica

tor

A1

2

Ane

xa n

r. 3

/

2004

Rea

lizar

i20

05P

rogr

am%

Pag

. 1

Pro

pune

ri20

06 56

%di

n to

tal

din

tota

l

34

/ 02

B

%di

n to

tal

78

9

2007

Est

imar

i20

08E

stim

ari

2009

Est

imar

i

25

Cap

i-

tol

Sub-

capi

- to

l

Pa-

graf

ra-

Gru

- /T

itlu

pa

Ar- ti-

col

Ali- ne-

at

BU

GE

T D

E S

TA

T50

01

____

____

____

__10

0,00

100,

00 2

.777

.732

,19

100,

00 3

.400

.523

,53

3

.868

.440

7

.579

.436

9

.873

.256

11

.797

.864

CH

EL

TU

IEL

I CU

RE

NT

E 9

3,43

93,

6650

0101

2.5

95.3

54,2

5 9

5,00

3.1

84.9

01,7

3

3.6

75.2

11

6.6

64.8

78

8.7

76.5

89

10.5

75.5

04

TITL

UL

I CH

ELTU

IELI

DE

PER

SON

AL

6,9

5 6

,76

10

193

.002

,50

7,3

5

229

.979

,05

284.

241

300.

432

309.

921

320.

250

TITL

UL

II B

UN

UR

I SI S

ERV

ICII

9,5

5 9

,46

20

265

.242

,92

8,4

5

321

.555

,92

326.

945

437.

212

400.

384

460.

276

TITL

UL

III D

OB

AN

ZI 1

,23

1,2

330

3

4.16

3,90

2,0

3

41.

812,

56

7

8.55

4

3

0.39

0

2

8.49

5

5

5.91

8

TIT

LU

L V

I TR

AN

SFE

RU

RI I

NT

RE

UN

ITA

TI

51

ALE

AD

MIN

ISTR

ATI

EI P

UB

LIC

E 3

4,29

32,

21

952

.418

,02

27,

33 1

.095

.373

,09

1

.057

.259

1

.220

.050

1

.261

.916

1

.300

.009

TITL

UL

VII

ALT

E TR

AN

SFER

UR

I 4

,65

9,5

250

0155

1

29.2

17,0

9 1

9,41

3

23.8

21,4

3

75

0.89

7

1.5

55.2

75

2.5

63.4

33

3.6

06.2

26

TITL

UL

VII

I ASI

STEN

TA S

OC

IALA

30,

36 2

6,36

57

843

.433

,07

24,

26

896

.467

,75

938.

393

2

.810

.947

3

.891

.024

4

.501

.772

TITL

UL

IX A

LTE

CH

ELTU

IELI

6,4

0 8

,11

59

177

.876

,75

6,1

8

275

.891

,93

238.

922

310.

572

321.

416

331.

053

CH

ELTU

IELI

DE

CA

PITA

L 5

,51

5,6

170

1

52.9

73,8

3 4

,30

1

90.7

35,6

0

16

6.23

9

87

9.85

7

1.0

55.2

62

1.1

52.1

64

TITL

UL

X A

CTI

VE

NEF

INA

NC

IAR

E 5

,51

5,6

171

1

52.9

73,8

3 4

,30

1

90.7

35,6

0

16

6.23

9

87

9.85

7

1.0

55.2

62

1.1

52.1

64

OPE

RA

TIU

NI F

INA

NC

IAR

E 1

,06

0,7

379

2

9.40

4,11

0,7

0

24.

886,

20

2

6.99

0

3

4.70

1

4

1.40

5

7

0.19

6

TITL

UL

XII

I RA

MB

UR

SAR

I DE

CR

EDIT

E 1

,06

0,7

381

2

9.40

4,11

0,7

0

24.

886,

20

2

6.99

0

3

4.70

1

4

1.40

5

7

0.19

6

Parte

a I-

a SE

RV

ICII

PU

BLI

CE

GEN

ERA

LE10

0,00

100,

0051

0001

3

06.0

97,5

810

0,00

5

41.9

41,8

1

99

0.00

0

1.8

03.4

15

2.8

20.5

35

3.8

72.2

17

CH

EL

TU

IEL

I CU

RE

NT

E 9

7,18

98,

9801

2

97.4

72,4

9 9

9,70

5

36.4

11,8

1

98

7.00

0

1.8

00.2

95

2.8

17.3

21

3.8

68.9

07

TITL

UL

I CH

ELTU

IELI

DE

PER

SON

AL

0,4

4 0

,38

10

1.

359,

19 0

,62

2.04

1,56

6.1

64

4

.930

5.0

77

5

.230

TITL

UL

II B

UN

UR

I SI S

ERV

ICII

65,

74 4

6,02

20

201

.225

,39

26,

01

249

.421

,70

257.

523

265.

249

273.

206

281.

403

TIT

LU

L V

I TR

AN

SFE

RU

RI I

NT

RE

UN

ITA

TI

51

ALE

AD

MIN

ISTR

ATI

EI P

UB

LIC

E 0

,65

0,4

2

1.

981,

58 0

,44

2.26

7,30

4.3

89

4

.565

4.7

01

4

.843

TITL

UL

VII

ALT

E TR

AN

SFER

UR

I 3

0,26

52,

0951

0001

55

92.

639,

30 7

2,52

2

82.2

81,2

5

71

7.92

4

1.5

24.5

11

2.5

33.2

66

3.5

76.3

28

TITL

UL

IX A

LTE

CH

ELTU

IELI

0,0

9 0

,07

59

2

67,0

3 0

,10

400

,00

1.0

00

1

.040

1.0

71

1

.103

CH

ELTU

IELI

DE

CA

PITA

L 2

,82

1,0

270

8.62

5,09

0,3

0

5.

530,

00

3

.0