MINISTERUL EDUCAŢIEI, TINERETULUI ŞI SPORTULUI AL REPUBLICII

MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

CATEDRA „FINANŢE ŞI ASIGURĂRI”

Rodica Hîncu, Nadejda Chicu, Olga Kuzmina, Rodica Covali, Marina Dandara, Lilia Băcioi, Aureliu Mărgineanu

METODE ŞI TEHNICI FISCALE (sinteze, teste, probleme)

Editura ASEM Chişinău – 2005

CZU 336.22(076.5) M61

Lucrarea metodico-didactică a fost examinată şi recomandată spre editare la şedinţa catedrei „Finanţe şi asigurări” (proces-verbal nr. 10 din 18.02.2005), aprobată spre editare la şedinţa Consiliului Metodic al facultăţii „Finanţe” (proces-verbal nr. 4 din 11.04.2005)

Coordonator: Rodica Hîncu, prof. univ. interim., dr. habilitat Referent: Angela Casian, conf. univ., dr.

ISBN 9975-75

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Metode şi tehnici fiscale (sinteze, teste, probleme) /

Rodica Hîncu, Nadejda Chicu, Olga Kuzmina,...; Acad deStudii Econ. din Moldova. Catedra „Finanţe şi Asigurări” –Ch.: Dep. Ed.-Poligr. al ASEM, 2005. – 154 p.

ISBN 9975-75-301-9 200 ex.

336.22(076.5)

Autori: Rodica Hîncu, prof. univ. interim. dr. hab. Nadejda Chicu, conf. univ. dr. Olga Kuzmina, conf. univ. dr. Rodica Covali, lector superior Marina Dandara, lector univ. drd. Lilia Băcioi, lector univ. drd. Aureliu Mărgineanu, conf. univ. dr.

-301-9

© Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

1

Cuprins

Cuvânt înainte Tema 1. Conţinutul socio-economic al impozitelor

Sinteză Teste

Tema 2. Sistemul fiscal al Republicii Moldova Sinteză Teste

Tema 3. Taxele locale Sinteză Probleme Teste

Tema 4. Impozitul pentru utilizarea resurselor naturale Sinteză Probleme Teste

Tema 5. Impozitul pe bunurile imobiliare Sinteză Probleme Teste

Tema 6. Taxa pe valoarea adăugată Sinteză Probleme Teste

Tema 7. Accizele Sinteză Probleme Teste

Tema 8. Taxele vamale Sinteză Probleme Teste

Tema 9. Taxele Fondului Rutier Sinteză Teste

Tema 10. Impozitul privat Sinteză Teste

Tema 11. Impozitul pe venit. Particularităţile impozitării veniturilor persoanelor fizice Sinteză Probleme Teste

Tema 12. Particularităţile calculării impozitului pe venitul persoanelor ce practică activitate de întreprinzător

Sinteză Probleme

Tema 13. Impactul impozitelor directe asupra proceselor social-economice Sinteză Teste

Tema 14. Impactul impozitelor indirecte asupra proceselor social-economice Sinteză Teste

2

Cuvânt înainte

Aspectele fiscale joacă un rol esenţial în gestionarea economiei de piaţă. De aceea, şi disciplina “Metode şi tehnici fiscale” are o însemnătate deosebită în formarea viitorilor economişti, contribuind la formarea unui sistem de cunoştinţe teoretice, practice şi aplicative în domeniul fiscal.

Lucrarea de faţă corespunde programei analitice la disciplina „Metode şi tehnici fiscale” şi este adresată, în special, studenţilor economişti care studiază acest domeniu.

La realizarea lucrării s-a urmărit ca, pe baza aplicaţiilor propuse, să se creeze o imagine de ansamblu a aspectelor teoretice, legislative şi practice, care vizează domeniul fiscal, în general, şi, în particular, în Republica Moldova.

Expunerea materialului sub formă de sinteze, teste-grilă, probleme va uşura perceperea concepţiilor de bază ale disciplinei „Metode şi tehnici fiscale”.

În calitate de coordonator, exprim sincere mulţumiri tuturor membrilor catedrei „Finanţe şi Asigurări”, care şi-au adus aportul la elaborarea materialului didactic de faţă la disciplina „Metode şi tehnici fiscale”. În mod deosebit, menţionez contribuţia următoarelor cadre didactice la elaborarea temelor:

tema 1 – R. Hîncu; tema 2 – R. Hîncu, N. Chicu; tema 3 – R. Hîncu, N. Chicu; tema 4 – R. Hîncu, O. Kuzmina, N. Chicu; tema 5 – R. Hîncu; tema 6 – R. Covali; tema 7 – L. Băcioi, O. Kuzmina; tema 8 – A. Mărgineanu; tema 9 – O. Kuzmina; tema 10 – R. Hîncu; temele 11-12 – M. Dandara; tema 13 – N. Chicu; tema 14 – O. Kuzmina. Fiecare membru al colectivului de autori poartă responsabilitatea pentru materialele prezentate în ediţia

de faţă. Materialele elaborate corespund legislaţiei în vigoare pentru data de 1.12.2004. Ţinând cont de dinamismul prevederilor legislative ale sistemului fiscal, al politicii fiscale şi al

mecanismului economic, menţionez că materialul prezentat în lucrarea de faţă va fi supus completării şi modificării continue.

Coordonatorul ediţiei: Rodica Hîncu, prof. univ. interim., dr. habilitat

3

Tema 1. CONŢINUTUL SOCIO-ECONOMIC AL IMPOZITELOR

Sinteză Cea mai veche resursă financiară este impozitul. Iniţial, s-a recurs la prelevări asupra bunurilor

private, iar o dată cu introducerea monedei se practică impozite în bani. În sens general, impozitele reprezintă plăţile obligatorii, stabilite prin lege, pe care persoanele

fizice şi juridice le varsă, din veniturile lor, în bugetul statului. În literatura de specialitate, se întâlnesc mai multe noţiuni de impozit, însă cea mai frecvent

întâlnită este: Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil, achitată,

conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi termenele stabilite prin lege.

Pentru a se înţelege deplin şi corect, din punct de vedere fiscal, conţinutul noţiunii de impozit, se impun următoarele precizări legate de trăsăturile impozitelor.

Principalele trăsături ale impozitelor sunt: Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune că instituirea de impozite se face în baza autorizării

conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe, decât dacă există legea respectivă la impozit.

Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă că plata nu este benevolă, ci are caracter obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor supuse impozitării conform legilor în vigoare.

În cazul în care un impozit nu se achită în termenul legal de plată, statul recurge la executarea silită, respectiv la recuperarea sumelor pe care le are de încasat prin preluarea unor bunuri din patrimoniul persoanei respective şi vânzarea acestora, până la recuperarea integrală a drepturilor sale.

Nerestituirea impozitelor. Prevede că prelevările de impozite la fondurile publice de resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.

Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate şi direct din partea statului, pe de altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor de care vor beneficia, în schimb, în viitor.

Între impozite şi taxe există deosebiri. Taxele reprezintă plata efectuată de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate

acestora de instituţiile publice. Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligaţii bugetare datorate de persoanele fizice sau

juridice, reprezentând plata neechivalentă pentru servicii solicitate de acestea unor instituţii de stat după principiul recompensei speciale.

Trăsăturile specifice ale taxelor sunt: Plata neechivalentă pentru serviciile sau lucrările efectuate de organele sau instituţiile care

primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii şi rezolvă alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrărilor este neechivalentă, deoarece, conform dispoziţiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mică comparativ cu valoarea prestaţiilor efectuate de organele sau instituţiile de stat. Subiectul plătitor este determinat precis din momentul când acesta solicită efectuarea unei

activităţi din partea unei instituţii de stat. Taxele reprezintă o contribuţie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de

diferite persoane, în mod direct şi imediat. Astfel, între cuantumul serviciilor sau activităţile prestate de către stat şi taxele achitate nu

există un raport de echivalenţă, fiind independente de costul, preţul sau valoarea serviciului prestat, caracteristic pentru care taxele se deosebesc fundamental de preţurile mărfurilor sau tarifele

4

serviciilor executate de agenţii economici. Preţurile şi tarifele oglindesc toate cheltuielile de producţie şi circulaţie, în timp ce taxele nu au decât o valoare simbolică.

Prin politica fiscală practicată, statul are dreptul să preia o parte din veniturile realizate de subiectele de drept sau de a percepe o parte din costul serviciilor prestate în folosul solicitanţilor. Impozitele la care sunt obligate subiectele plătitoare îndeplinesc, în principiu, trei funcţii:

a) Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii (fiscală) este o obligaţie a tuturor persoanelor fizice sau juridice care obţin venituri impozabile sau taxabile. Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanţarea de obiective şi acţiuni cu caracter general, folosind întregii colectivităţi ca: finanţarea instituţiilor publice, constituirea rezervelor de stat, alte acţiuni şi obiective cu caracter economic şi social.

b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (socială) este operaţiunea de preluare a unor resurse, în vederea repartizării lor, pentru satisfacerea unor trebuinţe acceptate în folosul altora, decât posesorii iniţiali ai resurselor. Redistribuirea aplică principiul depersonalizării resurselor, înfăptuindu-se pe mai multe planuri pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor generale ale societăţii. Datorită faptului că redistribuirea exagerată şi nerealistă are consecinţe grave asupra cointeresării şi responsabilităţii, practicarea acestuia prin metode administrative şi gratuite justificată va fi înlocuită cu redistribuirea prin metode economice sau restituibile. În cazurile în care redistribuirea se face pe baza principiului mutualităţii, aceasta este nu numai inerentă, dar şi echitabilă.

c) Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economică) acţionează în mod diferit în cazul unităţilor economice sau a persoanelor fizice. La unităţile economice, prin impozite şi taxe, se influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor executărilor de lucrări şi servicii publice, rentabilitatea, eficienţa economico-financiară etc. La persoanele fizice, prin impozite şi taxe se stimulează utilizarea cât mai productivă a terenurilor agricole şi ale altor bunuri, pe care le au în patrimoniul personal, se limitează realizarea de venituri exagerate etc.

În cadrul interpretării contemporane a impozitelor, se subliniază caracterul obligatoriu al plăţilor fiscale, efectuate în condiţiile de nerambursabilitate şi fără contraprestaţie directă.

Această interpretare este caracterizată şi pentru legislaţia fiscală din Republica Moldova. În articolul 6, al Codului Fiscal al Republicii Moldova se propune următoarea definiţie a impozitelor: „ Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţie de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată”.

Însă, această definiţie evidenţiază orientarea fiscală a impozitării, în timp ce rolul impozitelor este mult mai amplu şi include nu numai finanţarea cheltuielilor statului, ci şi influenţează asupra stării şi dezvoltării diferitelor procese sociale şi economice care au loc în societatea contemporană.

Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic şi social, dar, în mod diferit, de la o etapă la alta.

Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Rolul impozitelor pe plan economic se concretizează în încercările statului de a folosi impozitele ca mijloc de intervenţie în activitatea economică. În funcţie de intenţia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca un instrument de stimulare sau de frînare a unei anumite activităţi, de creştere ori de reducere a producţiei sau a consumului unui anumit produs, de impulsionare ori de îngrădire a comerţului exterior etc.

Referindu-se la rolul impozitelor, un economist francez sublinia că impozitele pot fi folosite pentru a „încuraja sau descuraja o anumită activitate economică. Fără să înceteze de a fi un mijloc de acoperire a cheltuielilor publice, venitul fiscal a devenit un mijloc de intervenţie în domeniul economic şi social”.

Pe plan social, rolul impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor, statul procedează la redistribuirea unei părţi importante din produsul intern brut între clase şi pături sociale, între persoanele fizice şi cele juridice. Astfel, prin intermediul impozitelor şi taxelor, statul preia la buget între trei şi patru zecimi şi chiar mai mult din P.I.B., în ţările dezvoltate şi între două şi trei zecimi în ţările în curs de dezvoltare.

5

Teste 1. Care sunt trăsăturile principale ale impozitelor?

a) Legalitatea impozitelor; b) Obligativitatea impozitelor; c) Nerestituirea impozitelor; d) Neplata impozitelor; e) Nonechivalenţa impozitelor; f) Nonobligativitatea impozitelor.

Alegeţi răspunsul corect. 2. Expuneţi, pe scurt, esenţa principalelor trăsături ale impozitelor. 3. Care sunt principalele trăsături ale taxelor? 4. Expuneţi, pe scurt, esenţa principalelor trăsături ale taxelor. 5. În ce constă diferenţa dintre impozite şi taxe? 6. Carcterizaţi funcţiile impozitelor. 7. Impozitele se manifestă pe plan:

a) social; b) economic; c) financiar; d) cultural; e) politic; f) toate variantele propuse sunt corecte

Alegeţi răspunsul corect. 8. Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii este o funcţie cu

caracter: a) fiscal; b) social; c) economic; d) cutural; e) politic.

Alegeţi răspunsul corect.

6

Tema 2. SISTEMUL FISCAL AL REPUBLICII MOLDOVA

Sinteză Sistemul fiscal reprezintă o componentă de bază a sistemului financiar al Republicii Moldova şi

include următoarele elemente: legislaţia fiscală; sistemul de impozite şi taxe; administrarea fiscală şi organele fiscale. Conform Codului fiscal, sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea:

- impozitelor şi taxelor; - principiilor; - formelor; - metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, prevăzute de Codul fiscal; - precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor. În conformitate cu articolul 3 al Codului fiscal, legislaţia fiscală este constituită din: 1. Codul fiscal; 2. Alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta. 1. Codul fiscal al Republicii Moldova (ulterior – CF al RM) a fost adoptat prin Legea

Republicii Moldova Nr. 1163-XIII din 24.04.97 şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62/ 522 din 18.09.1997.

CF al RM a fost de multiple ori completat şi modificat. Actualmente, CF întruneşte 7 titluri: - Titlul I – „DISPOZIŢII GENERALE”; - Titlul II – „IMPOZITUL PE VENIT”; - Titlul III – „TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ”; - Titlul IV – „ACCIZELE”; - Titlul V – „ADMINISTRAREA FISCALĂ”; - Titlul VI – „IMPOZITUL PE BUNURILE IMOBILIARE”; - Titlul VII – „TAXELE LOCALE”. Codul fiscal reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ceea ce priveşte

impozitele şi taxele generale de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare şi percepere a impozitelor şi taxelor locale.

2. Conform alin.(2) din articolul 3 al CF al RM, actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor, Departamentul Vamal, de alte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale, în temeiul şi pentru executarea CF, nu trebuie să contravină prevederilor lui sau să depăşească limitele acestuia.

Sistemul impozitelor şi taxelor percepute în Republica Moldova corespunde structurii administraţiei publice care este constituită din:

- administraţia publică centrală; - administraţia publică locală, care, la rândul său, este concepută pe două niveluri:

1. Nivelul I, întrunind 65 oraşe, 911 comune şi sate; 2. Nivelul II, întrunind 32 raioane, Gagauz Yeri, 5 municipii.

În conformitate cu articolul 6 al Codului Fiscal al Republicii Moldova, impozitele şi taxele

percepute în Republica Moldova sunt: - impozitele şi taxele generale de stat; - impozite şi taxele locale. Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat include:

a) impozitul pe venit; b) taxa pe valoarea adăugată; c) accizele; d) impozitul privat; e) taxa vamală;

7

f) taxele percepute în fondul rutier. Începând cu 1.01.2005, în conformitate cu Titlul VII al Codului fiscal, sistemul taxelor locale

va include: a) taxa pentru amenajarea teritoriului; b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; c) taxa de amplasare a publicităţii; d) taxa de aplicare a simbolicii locale; e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială; f) taxa de piaţă; g) taxa pentru cazare; h) taxa balneară; i) taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători; j) taxa pentru parcare; k) taxa de la posesorii de cîini; La stabilirea impozitelor şi taxelor, se determină:

a) subiecţii impunerii; b) obiectele impunerii şi baza impozabilă; c) cotele impozitelor şi taxelor; d) modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor; e) facilităţile (înlesnirile) privind impozitele şi taxele sub formă de scutire parţială sau totală

ori de cote reduse. Impozitele şi taxele percepute în conformitate cu codul fiscal în vigoare şi cu alte acte

normative adoptate în conformitate cu acesta, reprezintă una din sursele de venit ale bugetului consolidat.

În conformitate cu articolul 7 al CF, „Stabilirea, modificarea şi anularea impozitelor şi taxelor generale de stat şi locale”:

(1) Impozitele şi taxele generale de stat şi locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin modificarea şi completarea codului fiscal.

(2) Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de noi impozite şi taxe generale de stat şi locale, în afară de cele prevăzute de CF al RM, sau anularea ori modificarea impozitelor şi taxelor în vigoare privind determinarea subiecţilor impunerii şi a bazei impozabile, modificarea cotelor şi aplicarea facilităţilor fiscale se permit numai concomitent cu modificarea corespunzătoare a bugetului de stat.

(3) Impozitele locale, lista şi plafoanele taxelor locale se aprobă de către Parlament. (4) Deciziile autorităţilor administraţiei publice – ale municipiilor, oraşelor, satelor

(comunelor), precum şi ale altor unităţi administrativ-teritoriale instituite în condiţiile legislaţiei, – cu privire la punerea în aplicare, la modificarea, în limitele competenţei lor, a cotelor, a modului şi termenelor de achitare şi la aplicarea facilităţilor se adoptă pe parcursul anului fiscal, concomitent cu modificările corespunzătoare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

(5) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, care au filiale şi/sau subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află reşedinţa de bază, plătesc impozite şi taxe (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi a taxelor destinate transferării în fondul rutier) la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la reşedinţa filialelor şi/sau subdiviziunilor.

Administrarea fiscală şi organele fiscale. În conformitate cu articolul (9) al Codului fiscal,

„Administrarea fiscală”, administrarea fiscală reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile de:

- asigurarea colectării depline şi la termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi amenzilor în bugetele de toate nivelurile şi în fondurile extrabugetare;

- precum şi de efectuarea acţiunilor de cercetare penală în caz de existenţă a unor circumstanţe ce atestă comiterea infracţiunilor fiscale.

Articolul 10 al CF „Activitatea organelor fiscale” stipulează următoarele:

8

(1) Organizarea activităţii şi funcţionarea organelor fiscale sunt reglementate de CF al RM şi alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta.

În conformitate cu Articolul 131 al CF al RM „Organele cu atribuţii de administrare fiscală”. (1) Organe care exercită atribuţii de administrare fiscală sunt:

- organele fiscale (Serviciul Fiscal de Stat etc.) Serviciul Fiscal de Stat este constituit din: - Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor; - inspectorate fiscale de stat teritoriale; - centrul CCE; - serviciile:

Bibliografie:

1. Codul fiscal al Republicii Moldova (titlurile I-VII). Legea Republicii Moldova Nr. 1163 – XIII din 24.04.97/Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62/522 din 18.09.1997 (modificat şi republicat), pag. 3-8.

2. Legea RM „Cu privire la bazele sistemului fiscal al RM” Nr.1198 – XII din 17.11.1992. 3. Legea RM „Cu privire la serviciul fiscal al RM” Nr. 876-XII din 22.01.1992. 4. Codul vamal. Legea Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000/Monitorul Oficial

al Republicii Moldova, 23 decembrie 2000, nr.160-162, p. I, art. 1201. 5. Legea Republicii Moldova cu privire la Centrul pentru Combatere a Crimelor Economice şi

Corupţiei Nr. 1104-XV din 6.06.2002. /Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 91-94 din 27.07.2002.

Teste 1. Care sunt elementele constitutive ale sistemului fiscal al Republicii Moldova?

a) legislaţia fiscală; b) sistemul de impozite şi taxe; c) administrarea fiscală şi organele fiscale; d) administraţiile locale; e) administrarea centrală.

2. Care din impozitele şi taxele enumerate mai jos formează sistemul impozitelor şi taxelor

generale de stat? a) impozitul pe venit; b) taxa pe valoarea adăugată; c) accizele; d) impozitul privat; e) taxa vamală; f) taxele percepute în fondul rutier; g) taxe de stat; h) impozitul pe bunurile imobiliare.

3. Care din taxele enumerate mai jos nu sunt prevăzute de Titlul VII al Codului Fiscal?

a) taxa pentru amenajarea teritoriului; b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; c) taxa de amplasare a publicităţii; d) taxa de aplicare a simbolicii locale; e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială; f) taxa de piaţă; g) taxa pentru cazare; h) taxa balneară; i) taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători; j) taxa pentru parcare; k) taxa de la posesorii de cîini;

9

l) taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală; m) taxa pentru dreptul de a efectua filmări cinematografice şi televizate; n) taxa pentru trecerea frontierei de stat.

4. Care sînt impozitele din cadrul sistemului impozitelor şi taxelor locale? a) impozitul privat; b) impozitul pe bunurile imobiliare; c) impozitul pentru utilizarea resurselor naturale.

5. Continuaţi fraza: Administrarea fiscală reprezintă activitatea organelor de stat

împuternicite şi responsabile de: - asigurarea colectării depline şi la termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi

amenzilor în bugetele de toate nivelurile şi în fondurile extrabugetare; - precum şi de efectuarea.............................................

6. Care sînt organele cu atribuţii de administrare fiscală?

a) Departamentul Control Financiar şi Revizie al Ministerului Finanţelor; b) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor; c) inspectorate fiscale de stat teritoriale; d) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei; e) organele vamale; f) serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor şi alte organe

abilitate conform legislaţiei. 7. Care sînt organele constitutive ale Serviciului Fiscal de Stat?

1. Departamentul Control Financiar şi Revizie al Ministerului Finanţelor; 2. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor; 3. inspectorate fiscale de stat teritoriale; 4. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei; 5. organele vamale; 6. serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor şi alte organe

abilitate conform legislaţiei. 8. Continuaţi fraza: Deciziile autorităţilor administraţiei publice – ale municipiilor, oraşelor,

satelor (comunelor), precum şi ale altor unităţi administrativ-teritoriale instituite în condiţiile legislaţiei, – cu privire la punerea în aplicare, la modificarea, în limitele competenţei lor, a cotelor, a modului şi termenelor de achitare şi la aplicarea facilităţilor se adoptă pe parcursul anului fiscal concomitent cu ........................... .................

9. Impozitele locale, lista şi plafoanele taxelor locale se aprobă de către:

a) consiliile locale; b) Guvern; c) Ministerul Finanţelor; d) Serviciul Fiscal Principal de Stat; e) Parlament.

10. Alegeţi varianta corectă de răspuns:

a) Codul fiscal al Republicii Moldova a fost adoptat în 1997 şi întruneşte VI titluri; b) Codul fiscal al Republicii Moldova a fost adoptat în 1999 şi întruneşte VI titluri; c) Codul fiscal al Republicii Moldova a fost adoptat în 1997 şi întruneşte VII titluri.

10

Tema 3. TAXELE LOCALE

Sinteză În conformitate cu art. 290 al Codului fiscal al Republicii Moldova, subiecţi ai impunerii, în

cazul taxelor locale, sunt considerate persoanele juridice şi persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzători.

Baza impozabilă şi cotele maxime ale taxelor locale diferă, de la un caz la altul în modul care urmează:

1. Taxa pentru amenajarea teritoriului Baza impozabilă a obiectului impunerii o constituie numărul mediu scriptic anual al

salariaţilor. Cota maximă a taxei constituie 40 de lei anual pentru fiecare salariat. Modul de calcul – calculul şi plata taxei se efectuează individual de către subiectul impunerii

în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă. Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii

economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

2. Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea bunurilor declarate la licitaţie

sau valoarea biletelor de loterie emise. Cota maximă a taxei este de 0,1% din valoarea bunurilor declarate la licitaţie sau valoarea

biletelor de loterie emise. Modul de calcul – calculul taxei se efectuează de către perceptorul de impozite şi taxele locale

din cadrul primăriei. Termenele de virare a taxei şi de prezentare a dării de seamă fiscale de către perceptorul de

impozite şi taxe locale din cadrul primăriei – lunar, către data de 3 a lunii următoare. 3. Taxa de amplasare a publicităţii (cu excepţia celei amplasate total în zona de protecţie a

drumurilor) Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă:

- valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul TV, radioului, presei periodice, serviciilor cinematografice, video, prin reţele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloace de transport, prin alte mijloace;

- valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor de confecţionare şi/sau amplasare a publicităţii exterioare.

Cota maximă a taxei – 5% din baza impozabilă. În cazul când baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea (fără T.V.A.) a

serviciilor de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul TV, radioului, presei periodice, serviciilor cinematografice, video, prin reţele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloace de transport, prin alte mijloace:

modul de calcul – calculul şi plata taxei se efectuează individual de către subiectul impunerii în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă;

termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

În cazul când baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea (fără T.V.A.) a

serviciilor de confecţionare şi/sau amplasare a publicităţii exterioare: modul de calcul – calculul taxei se efectuează de către perceptorul de impozite şi taxele locale

din cadrul primăriei; termenii de virare a taxei şi de prezentare a dării de seamă fiscale de către perceptorul de

impozite şi taxe locale din cadrul primăriei – lunar, către data de 3 a lunii următoare.

11

4. Taxa de aplicare a simbolicii locale Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea (fără T.V.A.) a producţiei

fabricate, căreia i se aplică simbolica locală. Cota maximă a taxei este de 0,1% din valoarea producţiei fabricate, căreia i se aplică simbolica

locală. Modul de calcul – calculul şi plata taxei se efectuează individual de către subiectul impunerii

în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă. Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii

economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. 5. Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă suprafaţa ocupată de întreprinderile de

comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială, amplasarea lor, tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate.

Cota maximă a taxei constituie: a) în municipiul Chişinău – 9000 lei anual, pentru fiecare întreprindere; b) în municipiul Bălţi – 5400 lei anual, pentru fiecare întreprindere; c) în oraşe, comune (sate) – 3600 lei anual, pentru fiecare întreprindere.

Modul de calcul – calculul şi plata taxei se efectuează individual de către subiectul impunerii în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă.

Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

6. Taxa de piaţă Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor de

piaţă prestate de administratorul pieţei la acordarea de locuri pentru comerţ. Cota maximă a taxei constituie 20% din baza impozabilă. Modul de calcul – calculul taxei se efectuează de către perceptorul de impozite şi taxe locale

din cadrul primăriei. Termenele de virare a taxei şi de prezentare a dării de seamă fiscale de către perceptorul de

impozite şi taxe locale din cadrul primăriei – lunar, către data de 3 a lunii următoare. 7. Taxa pentru cazare Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor

prestate de structurile cu funcţii de cazare. Cota maximă a taxei constituie 5% din baza impozabilă. Modul de calcul – calculul şi plata taxei se efectuează individual de către subiectul impunerii,

în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă. Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii

economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. 8. Taxa balneară Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea (fără T.V.A.) a biletelor de

odihnă şi tratament. Cota maximă a taxei balneare este de 1% din baza impozabilă. Modul de calcul – calculul şi plata taxei se efectuează individual de către subiectul impunerii,

în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă. Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii

economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. 9. Taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă unitatea de transport, în funcţie de

numărul de locuri. Cota maximă a taxei pentru prestarea serviciilor auto de călători este de:

12

a) lunar, 500 de lei pentru fiecare autoturism cu capacitatea de pînă la 8 locuri inclusiv; b) lunar, 1000 de lei pentru fiecare autovehicul (minibuz) cu capacitatea de la 9 pînă la 16

locuri inclusiv; c) lunar, 1500 de lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea de la 17 locuri pînă la 24 de locuri

inclusiv; d) lunar, 1700 de lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea de peste 24 de locuri. Modul de calcul – calculul şi plata taxei se efectuează individual de către subiectul impunerii,

în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă. Termenele de plată a taxe de plată a taxare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii

economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare după trimestrul gestionar. 10. Taxa pentru parcare Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor de

parcare prestate. Cota maximă a taxei este de 10% din baza impozabilă. Modul de calcul – calculul şi plata taxei se efectuează individual de către subiectul impunerii,

în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă. Termenele de plată a taxei şi de prezentare a dărilor de seamă fiscale de către agenţii

economici – trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. 11. Taxa de la posesorii de cîini Baza impozabilă a obiectului impunerii o reprezintă numărul de cîini aflaţi în posesiune pe

parcursul unui an. Cota maximă este de:

a) anual, 9 lei pentru 1 cîine; b) anual, 27 de lei pentru 2 cîini; c) anual, 90 de lei pentru fiecare cîine, dacă sunt în posesiune mai mult de 2 cîini. Modul de calcul – calculul taxei se efectuează de către perceptorul de impozite şi taxele locale

din cadrul primăriei. Termenele de virare a taxei şi de prezentare a dării de seamă fiscale de către perceptorul de

impozite şi taxe locale din cadrul primăriei – lunar, către data de 3 a lunii următoare. Notă: în lipsa obiectului impunerii în perioada gestionară, nu se prezintă darea de seamă

fiscală.

Bibliografie:

1. Codul fiscal al Republicii Moldova (titlul VII) / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.80-82 din 21 mai 2004 (vezi baza de date MoldInfoLex).

2. Legea Republicii Moldova privind taxele locale (Nr. 186-XIII din 19.07.94. Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 8/68 din 06.10.1994) cu modificările ulterioare (vezi baza de date MoldInfoLex).

3. Impozite şi taxe locale (partea I şi II). The Fiscal Decentralization Initiative for Central and Eastern Europe (suport în ajutorul funcţionarului public şi alesului local).

4. Legea Republicii Moldova privind administraţia publică locală Nr. 123-XV din 18.03.2003 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 49 din 19.03.2003.

5. Legea Republicii Moldova privind finanţele publice locale Nr.397-XV din 16.10.2003 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 248-253/996 din 19.12.2003).

13

Probleme Problemă-tip Enunţ. Numărul mediu scriptic al salariaţilor S.A. „Floare”, pentru primul trimestru al anului

2005, a constituit 100 de persoane. Administraţia unităţii administrativ-teritoriale, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea S.A. „Floare”, a stabilit ca cota concretă să corespundă cotei maxime.

Să se determine obligaţia fiscală a S.A. „Floare” privind taxa pentru amenajarea teritoriului pentru primul trimestru al anului 2005.

Rezolvare: Ţinând cond de faptul că numărul mediu scriptic al salariaţilor S.A. „Floare”

pentru primul trimestru al anului 2005 a constituit 100 de persoane, iar cota privind taxa pentru amenajarea teritoriului este de 40 de lei anual pentru fiecare salariat şi perioada de timp analizată constituie 3/12 (un trimestru,) prin înmulţire obţinem 1000 ( 100 x 40 x 3/12).

Răspuns: Obligaţia fiscală privind taxa pentru amenajarea teritoriului a S.A. pentru primul trimestru al anului 2005 constituie 1000 de lei şi trebuie plătită până la 30.04.2005.

Probleme de rezolvat 1. Agentul economic dispune de trei unităţi de transport, din care două au capacitatea de 15

locuri, iar a treia unitate de transport are capacitatea de 20 de locuri. Să se determine obligaţia fiscală a agentului economic privind taxa pentru prestarea serviciilor

auto de călători pentru primul trimestru al anului 2005, ţinând cont de faptul că cotele concrete corespund cotelor maxime.

2. La licitaţie au fost declarate bunuri în valoare de 20 000 de lei (fără T.V.A.). Administraţia

unităţii administrativ-teritoriale „X”, unde se va desfăşura licitaţia, a stabilit ca cota concretă să corespundă cotei maxime.

Să se determine obligaţia fiscală privind taxa pentru organizarea de licitaţii pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale „X”, pornind de la valoarea bunurilor declarate la licitaţie.

3. Revista periodică „X” a plasat pe paginile ediţiilor sale din luna ianuarie a anului 2005

materiale publicitare în valoare de 50 000 de lei (fără T.V.A.). Să se determine obligaţia fiscală a revistei „X” privind taxa de amplasare a publicităţii în luna

ianuarie 2005, ţinând cont de faptul că cota concretă corespunde cotei maxime. 4. Agentul economic „C” a produs, în trimestrul I al anului 2005, bunuri în valoare de 100

000 de lei (fără T.V.A.), cărora le-a aplicat simbolica locală. Administraţia unităţii administrativ-teritoriale, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea agentul economic, a stabilit ca cota concretă să corespundă cotei maxime.

Să se determine obligaţia fiscală a agentului economic „C” privind taxa de aplicare a simbolicii locale pentru primul trimestru al anului 2005 cu indicarea termenului de plată.

5. Valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor de piaţă, prestate de administratorul pieţei „Glia”, la

acordarea de locuri pentru comerţ, în luna ianuarie 2005, a constituit 50 000 de lei. Să se determine obligaţia fiscală privind taxa de piaţă pentru trimestrul I al anului 2005, ţinând

cont de faptul că cota concretă corespunde cotei maxime. 6. Valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor prestate de baza turistică „Izvoraş”, în vederea cazării

turiştilor în trimestrul II al anului 2005, a constituit 10000 de lei. Administraţia unităţii administrativ-teritoriale, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea baza turistică „Izvoraş”, a stabilit ca cota concretă să corespundă cotei maxime.

Să se determine obligaţia fiscală privind taxa pentru cazare pentru perioada de gestiune fiscală analizată.

14

7. Firma turistică „Nistru” a realizat, în trimestrul I al anului 2005, foi de odihnă în valoare

de 20 000 de lei (fără T.V.A.). Administraţia unităţii administrativ-teritoriale, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea firma turistică „Nistru”, a stabilit ca cota concretă să corespundă cotei maxime.

Să se determine obligaţia fiscală a firmei turistice „Nistru” privind taxa balneară pentru perioada de gestiune fiscală analizată.

8. Agentul economic „K” a prestat, în trimestrul I al anului 2005, servicii pentru parcare în

valoare de 20 000 de lei (fără T.V.A.). Să se determine obligaţia fiscală a agentului economic „K” privind taxa pentru parcare în

perioada de gestiune fiscală respectivă, ţinând cont de faptul că cota concretă corespunde cotei maxime.

9. Cetăţeanul Ion Popa, care locuieşte la bloc în or. Chişinău, a avut în posesiune, pe

parcursul anului 2005, trei câini. Să se determine obligaţia fiscală anuală a cetăţeanului Ion Popa privind taxa de la posesorii de

câini, ţinând cont de faptul că cota concretă corespunde cotei maxime.

10. Numărul mediu scriptic al salariaţilor întreprinderii individuale „Spicuşor”, în perioada primului semestru al anului 2005, a constituit 5 persoane. Administraţia unităţii administrativ-teritoriale, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea ÎI „Spicuşor”, a stabilit ca cota concretă să corespundă cotei maxime.

Să se determine obligaţia fiscală a întreprinderii privind taxa pentru amenajarea teritoriului pentru trimestrul II al anului 2005, dacă pentru trimestrul unul întreprinderea individuală „Spicuşor” a achitat taxa respectivă în mărime de 60 de lei.

11. Întreprinderea „Struguraş” dispune de 5 unităţi de transport de următoarele tipuri şi cu

următoarele capacităţi: - un autoturism cu capacitate de 8 locuri; - un autovehicul cu capacitate de 12 locuri; - două autobuze cu capacitate de 18 locuri; - un autobuz cu capacitatea de 25 locuri. Să se determine obligaţia fiscală a întreprinderii „Struguraş” pentru primul trimestru al anului

2005 privind taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători, ţinând cont de faptul că administraţia unităţii administrativ-teritoriale, pe teritoriul căreia îşi desfăşoară activitatea întreprinderea „Struguraş” a stabilit ca cota concretă să corespundă cotei maxime.

Teste 1. Alegeţi varianta corectă a răspunsului la întrebarea: care este obligaţia fiscală a

agentului economic privind taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători pentru primul trimestru al anului 2005, dacă acesta dispune de trei unităţi de transport, din care două au capacitatea de 15 locuri, iar a treia unitate de transport are capacitatea de 20 de locuri.

a) 10 500 de lei; b) 20 300 de lei; c) 11 000 de lei. 2. Care din taxele locale se supune modului de calcul următor: „calculul şi plata taxei se

efectuează individual de către subiectul impunerii, în funcţie de baza impunerii şi de cota concretă”?

a) taxa pentru amenajarea teritoriului; b) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; c) taxa de amplasare a publicităţii; d) taxa de aplicare a simbolicii locale;

15

e) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială; f) taxa de piaţă; g) taxa pentru cazare; h) taxa balneară; i) taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători; j) taxa pentru parcare; k) taxa de la posesorii de câini.

3. Care din variantele de răspuns corespund cotei maxime a taxei de piaţă?

a) 20% din valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor de piaţă prestate de administratorul pieţei la acordarea de locuri pentru comerţ;

b) 5% din valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor prestate de structurile cu funcţii de cazare; c) 0,1% din valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor de piaţă prestate de administratorul pieţei la

acordarea de locuri pentru comerţ. 4. Alegeţi răspunsul corect privind baza impozabilă a obiectului impunerii în cazul taxei

pentru amenajarea teritoriului? a) numărul salariaţilor la finele anului; b) numărul mediu scriptic lunar al salariaţilor; c) numărul mediu scriptic anual al salariaţilor.

5. Alegeţi răspunsul corect privind cotele maxime ale taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială (cu excepţia celor care se află totalmente în zonele de protecţie a drumurilor) pentru municipiul Chişinău.

a) 900 de lei anual pentru fiecare întreprindere; b) 9000 de lei anual pentru fiecare întreprindere; c) 9000 de lei anual pentru fiecare întreprindere privată; d) 5400 de lei anual pentru fiecare întreprindere; e) 3600 de lei anual pentru fiecare întreprindere.

6. Subiecţi ai impunerii în cazul taxelor locale sunt considerate:

a) persoanele juridice şi persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzători; b) persoanele juridice înregistrate în calitate de întreprinzători; c) persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzători; d) persoanele juridice şi persoanele fizice.

Alegeţi răspunsul corect. 7. Completaţi fraza: „Taxa locală este o plată....... efectuată în bugetul .........................”. 8. Baza impozabilă a obiectului impunerii, în cazul taxei pentru cazare, îl constituie:

a) suprafaţa ocupată de structurile cu funcţii de cazare; b) valoarea (fără T.V.A.) a serviciilor prestate de structurile cu funcţii de cazare; c) valoarea serviciilor prestate de structurile cu funcţii de cazare.

Alegeţi răspunsul corect. 9. Care este procedura prezentării dării de seamă fiscale la plata taxelor locale în cazul

când lipseşte obiectul impunerii? Alegeţi răspunsul corect din variantele ce urmează: a) nu se prezintă darea de seamă fiscală; b) se prezintă cu explicaţiile de rigoare.

10. Care din taxele ce urmează nu se consideră locale? Alegeţi răspunsul corect.

1) taxa pe valoarea adăugată; 2) taxa pentru apă; 3) taxa pentru parcare; 4) taxei pentru cazare; 5) taxa de amplasare a publicităţii; 6) taxa pentru amenajarea teritoriului.

16

Tema 4. IMPOZITUL PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE

Sinteză Resursele naturale sunt obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în

trecut, prezent şi viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum şi contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale.

Resursele naturale se folosesc ca mijloace de muncă, surse de energie, de materie primă şi de materiale, nemijlocit ca obiecte de consum şi recreare, ca bancă a fondului genetic sau sursă de informaţii despre lumea înconjurătoare.

Resursele naturale pot fi clasificate în resurse: renovabile şi nerenovabile; naţionale şi locale etc.

Plătitorii pentru folosirea resurselor naturale sunt persoanele fizice şi juridice, inclusiv străinii, indiferent de tipul de proprietate şi forma de gospodărire, care, în activitatea lor, folosesc resurse naturale cu extragerea sau neextragerea acestora din mediul natural.

Obiectele folosirii contra plată sunt: pământul, apele subterane şi de suprafaţă, zăcămintele minerale, pădurile, diferitele resurse biologice (inclusiv regnul animal şi resursele piscicole), aerul (în scopuri tehnologice).

Cuantumul plăţii pentru folosirea resurselor naturale depinde de starea şi de valoarea lor de consum, de posibilitatea înlocuirii în procesul de producţie a resurselor naturale respective prin altele sau prin materie primă, de cheltuielile pentru restabilirea sau menţinerea lor în stare utilizabilă.

Cuantumul plăţii pentru folosirea resurselor naturale (atât în cazul respectării limitei, cât şi al supralimitei) se stabileşte, la propunerea Guvernului, prin legea Bugetului de stat pe anul respectiv.

Impozitul pentru folosirea resurselor naturale reprezintă o plată obligatorie la bugetul local şi include:

• taxa pentru apă; • taxa pentru folosirea resurselor minerale; • taxa pentru lemnul eliberat pe picior.

Taxa pentru apă Plătitorii sunt persoanele fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv

gospodăriile ţărăneşti (de fermieri). Obiectul impunerii este consumul apei captate din sistemele gospodăriei apelor a Republicii

Moldova. Mărimea taxei pentru anul 2004 este stabilită: • Pentru fiecare 10 m3 de apă captată în limitele stabilite din izvoarele de suprafaţă şi din cele

subterane, cu excepţia apei captate din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane destinate îmbutelierii în sticle şi în alte recipiente, folosită în scopuri curative şi în calitate de apă potabilă – 5 lei.

• Pentru fiecare 10 m3 de apă captată din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane, destinate îmbutelierii în sticle şi în alte recipiente, folosită în scopuri curative şi în calitate de apă potabilă – 80 lei.

• Pentru utilizarea apei din izvoarele de suprafaţă la irigarea terenurilor, taxa se percepe în proporţie de 20 % din cota stabilită.

• Pentru utilizarea apei la hidrocentrale, taxa se percepe în mărime de 0,03 lei pentru fiecare 10 m3.

Limitele consumului de apă se stabilesc de Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor

„Apele Moldovei” de comun acord cu Ministerul Finanţelor. În cazul când utilizarea apei depăşeşte limita stabilită de 80 m3, plătitorul trebuie să se adreseze

în Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor „Apele Moldovei” în vederea aprobării limitei. Perioada de aprobare a limitei nu se reglementează legislativ, astfel, aprobarea limitei se poate

17

efectua o dată pe an până la utilizarea apei în volum de 80 m3 sau într-unul din cele patru rapoarte de dare de seamă.

Pentru volumul de apă captată peste limitele stabilite se aplică taxă în mărime triplă. Termenul de prezentare a calculului taxei pentru apă se consideră termenul stabilit pentru

efectuarea acestei plăţi. Plătitorii achită taxa pentru apă trimestrial, până la data de 20 a lunii imediat următoare

trimestrului de gestiune. Conform prevederilor art. 7 al bugetului de stat pentru anul 2004, se scutesc de plata taxei

pentru apă utilizatorii: - apelor subterane extrase din subsol concomitent cu minereuri sau extrase pentru prevenirea

(lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape; - apei folosite la stingerea incendiilor; - apelor consumate de întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor, Societăţii

Invalizilor, de instituţiile medico-sanitare publice. Taxa pentru folosirea resurselor minerale

Plătitorii taxei pentru folosirea resurselor minerale sunt persoanele juridice şi fizice care folosesc în activitatea lor resurse minerale extrase de ele din mediul natural.

Taxa pentru folosirea resurselor minerale vizează: - taxa pentru dreptul de a efectua explorări geologice; - taxa pentru dreptul de a efectua prospecţiuni geologice; - taxa pentru dreptul de a extrage minerale utile; - taxa pentru dreptul de a folosi spaţii subterane pentru construcţii subterane, altele decât

cele destinate extracţiei mineralelor utile; - taxa pentru dreptul de a folosi spaţii subterane în alte scopuri decât cele destinate extracţiei

mineralelor utile. Taxa pentru dreptul de a efectua explorări geologice se percepe eşalonat pe parcursul întregii

perioade de efectuare a acestora. Cuantumul taxei constituie 1-2% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor, în funcţie de tipul mineralului util, se stabileşte de organul central de specialitate în baza rezultatelor concursurilor sau licitaţiilor şi se indică în licenţa pentru desfăşurarea acestui gen de activitate, eliberată de Camera de Licenţiere.

Plătitorii prezintă organelor fiscale dările de seamă conform formei TEG aprobate de IFPS. Taxa pentru dreptul de a efectua prospecţiuni geologice se percepe în condiţii similare cu cele

stabilite pentru dreptul de a efectua explorări geologice şi constituie 3-5% din valoarea de deviz a lucrărilor. Pentru prospecţiunile de exploatare efectuate în limitele perimetrului minier al întreprinderii de extracţie minieră în funcţiune, nu se percepe taxă.

Plătitorii prezintă organelor fiscale dările de seamă conform formei TPG aprobate de IFPS. Taxa pentru dreptul de a extrage minerale utile se percepe de la începutul extracţiei sub forma

de taxă iniţială şi taxe periodice ulterioare, achitate în termenul de realizare a dreptului acordat. Cuantumul taxei iniţiale nu poate fi mai mic de 10% din cuantumul taxelor periodice, raportat

la capacitatea medie anuală de proiect a întreprinderii extractive. Cuantumul taxelor periodice se stabileşte separat pentru fiecare zăcământ concret, luându-se în

considerare categoria materiei prime, volumul şi calitatea rezervelor, condiţiile geografice naturale şi condiţiile tehnice de extracţie minieră, starea şi stadiul procesului de extracţie, evaluarea riscului şi a rentabilităţii zăcământului, în limitele următoarelor niveluri:

18

Minerale utile Nivelul-limită al taxelor periodice, în % din costul unei unităţi de materie

primă extrasă Materii prime metalifere şi materii prime nemetalifere pentru industrie (calcaruri fondate, argile bentonitice, greu fuzibile, refractate şi de modelare, materii prime pentru fabricarea sticle de cuarţ şi silicioase)

5 – 7

Materiale de construcţie nemetalifere (materii prime pentru ciment, gips, cretă, piatră de parament, piatră tăiată, piatră brută, piatră spartă, nisip de construcţie, amestecuri de pietriş cu nisip, prundiş, pietriş, materie primă pentru cheramzit, argilă pentru cărămidă etc.)

4– 6

Cuantumul exact al taxei se calculează separat pentru fiecare zăcământ şi se indică la eliberarea

licenţei. La calcularea taxei se iau în considerare volumul extracţiei mineralului util şi pierderile suportate în procesul de extracţie a acestuia.

Suma taxelor periodice stabilite pentru mineralele utile extrase, împreună cu pierderile normative aferente, se include în costul producţiei.

Plătitorii prezintă organelor fiscale dările de seamă conform formei TMU aprobate de IFPS. Taxa pentru dreptul de a folosi spaţii subterane pentru construcţii subterane, altele decât

cele destinate extracţiei mineralelor utile se încasează o singură dată, iar cuantumul ei se stabileşte în limita a 1–3% din costul de deviz al obiectivului în cauză.

Plătitorii prezintă organelor fiscale dările de seamă conform formei TSE aprobate de IFPS. Taxa pentru dreptul de a folosi spaţii subterane în scopuri altele decât cele destinate

extracţiei mineralelor utile se încasează anual, iar cuantumul ei se stabileşte în limita de 0,1% din costul de deviz al construcţiei subterane.

Plătitorii prezintă organelor fiscale dările de seamă conform formei TSC aprobate de IFPS.

Taxa pentru lemnul eliberat pe picior Plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sunt persoanele

juridice, utilizatori ai resurselor forestiere, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice.

Persoanele juridice prezintă darea de seamă şi achită taxa pentru lemnul eliberat pe picior trimestrial, până la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune.

Persoanele fizice achită taxa până la obţinerea permisului (autorizaţiei de exploatare şi buletinului silvic) eliberat de autorităţile silvice.

Taxa pentru lemnul eliberat pe picior, în conformitate cu Legea Bugetului de stat pe anul 2004, se stabileşte în felul următor (tabelul 1):

Tabelul 1 Taxa pentru 1 m3, lei

Lemn de lucru (fără scoarţă) Specia forestieră

Mare Mijlociu Mic Lemn de foc (cu

scoarţă) Pin 16 18 6 2 Molid 14 10 5 2 Stejar, frasin, arţar, fag, 28 20 10 3 Salcâm 25 19 9 3 Cais, cireş, dud, măr, păr 43 30 16 3 Mesteacăn, ulm, tei, carpen, glădiţă 16 11 6 2 Plop tremurător, plop, salcie 10 7 4 2 Nuc 52 37 26 2 Lozie de salcie - - 2 -

Bibliografie:

1. Legea cu privire la Resursele naturale Nr. 1102-XIII din 06.02.97/Monitorul Oficial nr.40/337 din 19.06.97.

2. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2003/M.O. al Republicii Moldova Nr. 1463- XV din 15 noiembrie 2002.

19

Problemă-tip

Enunţ. În luna iunie a anului 2004, persoana juridică „Alunelul”, care desfăşoară activitate

de întreprinzător, a captat pentru necesităţi proprii apă în volum de 95 m3 din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane, cu excepţia apei din izvoarele de suprafaţă şi cele subterane destinate îmbutelierii în sticle şi în alte recipiente, folosită în scopuri curative şi în calitate de apă potabilă.

Să se determine obligaţia fiscală a persoanei juridice privind taxa pentru apă în perioada de

gestiune dată, dacă Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor „Apele Moldovei” a stabilit limitele consumului de apă în volum de 80 m3.

Rezolvare: 1) Determinăm taxa pentru apa captată în limita stabilită de 80 m3 :

80 m3/10 m3 x 5 lei = 40 lei; 2) Determinăm taxa pentru apa captată supralimită stabilită de 80 m3 :

(95-80) m3/10 m3 x 5 lei x 3 = 22,5 lei; 3) Determinăm taxa pentru toată apa:

40 lei + 22,5 lei = 62,5 lei Răspuns: Obligaţia fiscală a persoanei juridice „Alunelul” pentru perioada de gestiune –

iunie 2004 – constituie 62,5 lei. Probleme de rezolvat 1. În trimestrul doi al anului 2004, persoana fizică, care desfăşoară activitate de

întreprinzător, a captat apă în volum de 25 m3 din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane, cu excepţia apei din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane destinate îmbutelierii în sticle şi în alte recipiente, folosite în scopuri curative şi în calitate de apă potabilă.

Să se determine taxa pentru apă în perioada de gestiune, dacă Concernul Republican pentru Gospodăria Apelor „Apele Moldovei” a stabilit limitele consumului de apă în volum de 80 m3.

2. În trimestrul doi al anului 2004, agentul economic, care desfăşoară activitate de

întreprinzător, a captat apă în volum de 375 m3 din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane destinată îmbutelierii în sticle şi în alte recipiente, folosită în scopuri curative şi în calitate de apă potabilă.

Să se determine taxa pentru apă în perioada de gestiune, dacă Concernul Republican pentru

Gospodăria Apelor „Apele Moldovei” a stabilit limitele consumului de apă în volum de 80 m3. 3. În trimestrul doi al anului 2004, întreprinderea agricolă a captat apă în volum de 200 m3 din

izvoarele de suprafaţă în scopul irigării terenurilor. Să se determine taxa pentru apă în perioada de gestiune, dacă Concernul Republican pentru

Gospodăria Apelor „Apele Moldovei” a stabilit limitele consumului de apă în volum de 120 m3. 4. Persoana fizică a obţinut de la autorităţile silvice permisul de exploatare a fondului silvic în

vederea utilizării lemnului de foc (cu scoarţă) în volum de 10 m3 de pin şi 25 m3 de salcâm. Să se determine obligaţia fiscală achitată de persoana fizică privind taxa pentru lemnul eliberat

pe picior. 5. Persoana juridică, utilizator a fondului silvic, a obţinut de la autorităţile silvice autorizaţia

de exploatare şi biletul silvic în vederea utilizării în scopuri productive a unui volum de: - 50 m3 de pin (lemn de lucru mare); - 100 m3 de stejar (lemn de lucru mijlociu);

20

- 100 m3 de nuc (lemn de lucru mic). Să se determine obligaţia fiscală a persoanei juridice privind taxa pentru lemnul eliberat pe

picior cu indicaţia termenului de achitare a taxei respective.

Teste

1. Completaţi fraza „Resursele naturale sunt..................................., utilizabili în trecut, prezent şi viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum şi contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale”.

2. Care din resursele de mai jos nu se consideră resurse naturale renovabile? Alegeţi

răspunsul corect. a) pământurile; b) pădurile; c) apele râurilor, lacurilor, acumulărilor, canalelor; d) flora şi

fauna; e) substanţele minerale utile solide; f) apele freatice şi subterane. 3. Care din resursele de mai jos se consideră resurse naturale nerenovabile? Alegeţi

răspunsul corect. a) apele freatice şi subterane; b) petrolul; c) gazele naturale; d) gazul comprimat; e) substanţele

minerale utile solide. 4. Continuaţi fraza: „obiectele folosirii contra plată sunt: zăcămintele minerale, pădurile,

diferitele resurse biologice (inclusiv regnul animal şi resursele piscicole), ......................................................................................................

5. Indicaţi care sunt plătitorii taxei pentru apă:

a) persoanele fizice; b) persoane juridice care practică activitate de întreprinzător; c) persoane fizice care practică activitate de întreprinzător.

6. Alegeţi varianta corectă de răspuns: a) plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sunt utilizatorii

resurselor forestiere, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice;

b) plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sunt utilizatorii resurselor forestiere, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice, ce desfăşoară activitate de întreprinzător.

7. Finalizaţi fraza „Taxa pentru folosirea resurselor minerale vizează:

- taxa pentru dreptul de a folosi subsolul pentru construcţii şi exploatării construcţiilor subterane, altele decât cele destinate extracţiei mineralelor utile;

- taxa pentru dreptul de a folosi construcţiile subterane, altele decât cele destinate extracţiei mineralelor utile

- ..................................................................................; - .............................................................................; - .................................................................................”

8. Din variantele propuse alegeţi varianta corectă de răspuns: Obligaţia fiscală a persoanei juridice pentru perioada de gestiune – mai, 2004, va constitui: a) 20 lei; b) 40 lei; c) 25 lei , dacă în perioada de gestiune persoana juridică a captat apă în volum de 150 m3 din

izvoarele de suprafaţă în scopul irigării terenurilor, limita stabilită de „Apele Moldovei” fiind stabilită pentru 100 m3.

21

9. Care este modul de calcul al taxei pentru dreptul de a efectua explorări geologice? a) se percepe eşalonat pe parcursul întregii perioade de efectuare a acestora, cuantumul taxei

constituie 1-2% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor, în funcţie de tipul mineralului util;

b) se încasează o singură dată, cuantumul taxei constituie 0,1% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor, în funcţie de tipul mineralului util;

c) se percepe eşalonat pe parcursul întregii perioade de efectuare a acestora, cuantumul taxei constituie 3% din valoarea contractuală (de deviz) a lucrărilor, în funcţie de zona geografică a explorărilor.

10. Care este cuantumul taxei pentru dudul pentru foc:

a) 43 lei/m3; b) 30 lei/m3; c) 16 lei/m3; d) 3 lei/m3; e) 52 lei/m3.

Tema 5. IMPOZITUL PE BUNURILE IMOBILIARE

Sinteză Impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă un impozit local şi o plată obligatorie la buget de

la valoarea bunurilor imobiliare. Impozitul pe bunurile imobiliare este reglementat de Titlul VI al Codului fiscal. Acest Titlu a

intrat în vigoare din 1.01.04. Pînă la 1.01.06, prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, aplicarea impozitului pe bunurile imobiliare se reglementa conform prevederilor Legii Republicii Moldova Nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (cu modificări ulterioare) pentru punerea în aplicare a Titlului VI a CF.

Subiecţii impunerii sunt: - proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova; - deţinătorii drepturilor patrimoniale asupra bunurilor de pe teritoriul RM ce se află în

proprietatea publică a statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale ori privată, inclusiv arendaşii, în cazul când obiectul impunerii e arendat pe un termen mai mare de 3 ani şi contractul de arendă nu prevede altfel (dacă bunurile imobiliare se află în proprietate comună în diviziune a mai multor persoane, subiect al impunerii este considerată fiecare din aceste persoane, în cota-parte care îi revine).

Obiecte ale impunerii sunt: - bunurile imobiliare; - inclusiv terenurile (terenuri cu destinaţie agricolă, terenuri destinate industriei,

transporturilor, telecomunicaţiilor, şi terenuri cu alte destinaţii) din intravilan (zonă care cuprinde întreaga suprafaţă construită a unui oraş sau unui sat) sau extravilan (teritoriu aflat în afara spaţiului construit sau pe cale de construire al unei localităţi) şi/sau îmbunătăţirile de pe ele: - clădiri; - construcţii; - apartamente; - alte încăperi izolate, inclusiv îmbunătăţirile aflate la o etapă de finisare a construcţiei de

80% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 5 ani după începutul lucrărilor de construcţie.

Cota maximă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor

imobiliare, care poate să difere de cota concretă a impozitului.

22

Cota concretă a impozitului – cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective în limitele (inclusiv limitele maxime) specificate în anexele 1 şi 2 la Legea cu privire la punerea în aplicare a Titlului VI al CF.

Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice. Persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare şi achită impozitul în bugetul unităţii administrativ-teritoriale trimestrial, în părţi egale, cel târziu la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar al anului fiscal în curs. În acelaşi termen, persoanele menţionate prezintă organelor fiscale teritoriale calculul impozitului.

Impozitul pe bunurile imobiliare se determină prin înmulţirea valorii bunurilor imobiliare impozabile la cota concretă a impozitului.

Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice (cu excepţia cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi a cooperativelor de construcţie a garajelor) se stabileşte în proporţie de până la 0,1% din valoarea de bilanţ a clădirilor şi construcţiilor.

Actualmente, valoarea de bilanţ a clădirilor şi construcţiilor se determină ca valoarea medie cronologică, conform sumelor soldurilor la începutul fiecărei luni a perioadei de gestionare.

Soldurile la începutul şi sfârşitul perioadei gestionare (1 trimestru, primul semestru, 9 luni şi un an) se iau în calcul în proporţie de 1/2.

Suma obţinută se împarte la numărul de luni ale perioadei de gestiune. Valorii medii a bunurilor imobiliare i se aplică un coeficient respectiv, şi anume, în cazul

trimestrelor: I – 0,25; II – 0,5; III – 0,75; IV – 1. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice. Persoanele fizice care

desfăşoară activitatea de întreprinzător calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare şi achită impozitul în bugetul unităţii administrativ-teritoriale trimestrial, în părţi egale, cel târziu la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune al anului fiscal în curs. În acelaşi termen, persoanele menţionate prezintă organelor fiscale teritoriale calculul impozitului.

Pentru persoanele fizice, care nu desfăşoară activitatea de întreprinzător, calcularea sumelor anuale ale impozitului pe bunurile imobiliare pe care le au în proprietate, şi perfectarea avizelor de plată la impozitul dat se efectuează, conform instrucţiunii Ministerului Finanţelor, de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea organelor fiscale teritoriale.

Avizele de plată a impozitului pe bunurile imobiliare se înmânează subiecţilor impunerii cel târziu cu 60 de zile până la expirarea primului termen de plată a impozitului.

Persoanele menţionate achită impozitul pe bunurile imobiliare în bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective, în părţi egale, cel târziu la 15 august şi 15 octombrie ale anului fiscal de gestiune, iar în cazul achitării sumei integrale a impozitului până la data de 30 iunie a anului respectiv, subiecţii impunerii beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

Impozitul pe bunurile imobiliare (locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare, construcţii şi instalaţii pe sectoarele pentru vile, garaje) ale persoanelor fizice, inclusiv pe bunurile imobiliare ale membrilor cooperativelor de construcţie a locuinţelor, ai cooperativelor de construcţie a garajelor şi ai întovărăşirilor pomicole se stabilesc în proporţie de:

- în localităţile rurale – până la 0,1% din costul bunurilor imobiliare; - în oraşe şi municipii, cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi – până la 0,2% din costul

bunurilor imobiliare; - în municipiile Chişinău şi Bălţi – pînă la 0,3% din costul bunurilor imobiliare. În cazurile în care suprafaţa totală a locuinţelor şi a construcţiilor principale, ale persoanelor

fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător înregistrate cu drept de proprietate, depăşeşte 100 m2, inclusiv cotele concrete stabilite ale impozitului pe bunurile imobiliare se majorează în funcţie de suprafaţa totală, după cum urmează:

23

- de la 100 la 150 m2 inclusiv – de 1,5 ori; - de la 150 la 200 m2 inclusiv – de 2 ori; - de la 200 la 300 m2 inclusiv – de 10 ori; - peste 300 m2 – de 15 ori. Determinarea impozitului pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt). Până la 1.01.06,

prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, aplicarea impozitului funciar se reglementează conform prevederilor Legii Republicii Moldova Nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (cu modificări ulterioare) pentru punerea în aplicare a Titlului VI al CF.

Subiecţi ai impunerii cu impozitul funciar sunt persoanele specificate în art. 277 din CF. Cotele impozitului funciar se stabilesc de Parlamentul Republicii Moldova pentru o unitate de

teren în dependenţă de calitatea şi destinaţia acestora sub formă de plăţi stabile pe un termen de trei ani, precizându-se anual, o dată cu adoptarea Bugetului de Stat pe anul respectiv.

Cotele concrete ale impozitului funciar se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale la aprobarea bugetelor respective, în limitele specificate:

I. Pentru terenurile cu destinaţie agricolă:

Evaluare cadastrală Tipuri de terenuri Cu indici

cadastrali,(1gr/ha) Fără indici cadastrali, 1 ha

Toate terenurile, cu excepţia păşunilor şi fâneţelor

1,5 lei 110 lei

Păşuni şi fâneţe 0,75 lei 55 1ei II. Pentru terenurile din extravilan:

a) destinate industriei transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu o altă destinaţie specială pe care sînt amplasate construcţii şi instalaţii, cariere şi alte obiecte, care duc la distrugerea terenurilor în urma activităţii de producţie, se impozitează cu cota concretă până la 350 lei /ha;

b) terenurile din categoriile menţionate, pe care temporar nu sînt amplasate construcţii şi instalaţii, se impozitează cu cota concretă până la 70 lei /ha.

III. Pentru terenurile din intravilan:

Localitatea

Tipuri de teren În municipiul Chişinău, Bălţi

În celelalte municipii În oraşe În localităţile

rurale terenurile pe care sînt amplasate fondul de locuinţe, cooperativele de construcţie a garajelor, loturile de pe lîngă casă terenurile destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor, întreprinderilor agricole şi terenurile cu o altă destinaţie specială

Până la 10 lei pentru 100 m2

Până la 30 lei pentru 100 m2

Până la 4 lei pentru 100 m2 Până la 10 lei pentru 100 m2

Până la 2 lei pentru 100 m2 Până la 10 lei pentru 100 m2

Până la 1 leu pentru 100 m2 Până la 10 lei pentru 100 m2

24

IV. Pentru terenurile atribuite întovărăşirilor pomicole

Localitatea

Tipuri de teren

În municipiile Chişinău,

Bălţi

În celelalte municipii În oraşe

În localităţile

rurale

terenurile întovărăşirilor pomicole Până la 10 lei pentru 100 m2

Până la 1 leu pentru 100 m2

Până la 1 leu pentru 100 m2

Până la 1 leu pentru 100 m2

Impozitul funciar se calculează separat pe fiecare tip de teren ca produs dintre cota concretă a

impozitului şi: - suprafaţa terenurilor ce aparţin persoanei fizice sau persoanei juridice sau - valoarea cadastrală în grad-ha sau hectare. Însumînd toate impozitele astfel calculate, se obţine suma anuală a impozitului funciar, care

se eşalonează în mărimi egale pe termene de plată. Persoanele juridice şi fizice, care sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, cu excepţia

gospodăriilor ţărăneşti, calculează de sine stătător suma anuală a impozitului funciar şi prezintă organelor inspectoratelor fiscale teritoriale calculul impozitului funciar pînă la 1 iulie a anului fiscal.

Pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi pentru gospodăriile ţărăneşti, calcularea impozitului şi întocmirea avizelor se efectuează conform instrucţiunii Ministerului Finanţelor, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale teritoriale.

Avizele de plată a impozitului funciar se înmînează subiecţilor impunerii cel tîrziu cu 60 de zile

pînă la expirarea primului termen de plată a impozitului, adică pînă la data de 15 iunie. În conformitate cu prevederile legale, persoanele juridice şi fizice care practică activitatea de

întreprinzător urmează să achite impozitul funciar în bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective, în părţi egale, nu mai tîrziu de 15 august şi 15 octombrie ale anului fiscal în curs, iar în cazul achitării sumei integrale a impozitului funciar pentru anul fiscal în curs pînă la data de 30 iunie a anului respectiv, aceste persoane beneficiază de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

Bibliografie:

1. Codul fiscal al Republicii Moldova (titlul VI). Legea Republicii Moldova Nr. 1163 – XIII din 24.04.97/Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62/522 din 18.09.1997 (modificat şi republicat; vezi baza de date MoldInfoLex), pag. 134-138.

2. Legea Republicii Moldova privind taxele locale (Nr. 186-XIII din 19.07.94. Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 8/68 din 06.10.1994) cu modificările ulterioare (vezi baza de date MoldInfoLex).

3. Legea Republicii Moldova pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal Nr. 1056-XIV din 16.06.2000/ Monitorul Oficial nr.127-129/886 din 12.10.2000 (inclusiv Anexele 1 şi 2).

Probleme

Probleme-tip Problema 1. Enunţ: SRL „Lumina” dispune de următoarele bunuri imobiliare impozabile (clădiri şi

construcţii), a căror valoare de bilanţ, la data de 1 a fiecărei luni a primului semestru constituie:

25

Valoarea de bilanţ a bunurilor imobiliare impozabile (lei)

Luna La începutul lunii Intrări /ieşiri Mărimea uzurii acumulate La sfîrşitul lunii

I 134798 - 1145 133653 II 133653 120000 2685 250968 III 250968 - 2510 248458 IV 248458 - 2430 246028 V 246028 20000 2580 263448 VI 263448 - 2689 260759 VII 260759 - 2780 257979

Să se determine impozitul pe bunurile imobiliare ale SRL „Lumina” pentru trimestrul I al

anului de gestiune fiscală. Rezolvare: 1. Conform datelor de bilanţ, se calculează valoarea medie a bunurilor imobiliare impozabile

în primul trimestru, care va constitui 192083 de lei sau (134798/2)+133653+250968+(248458/2))/3. 2. Valorii medii a bunurilor imobiliare i se aplică cota de 0,1% şi un coeficient respectiv, şi

anume, în cazul trimestrului I– 0,25. Conform datelor de mai sus, suma impozitului pe bunurile imobiliare în trimestrul I va constitui

48,02 lei (192083 lei x 0,1% x 0,25). Răspuns: Impozitul pe bunurile imobiliare ale SRL „Lumina” pentru trimestrul I al anului de

gestiune fiscală va constitui 48,02 lei. Problema 2. Enunţ: Costul total al bunurilor imobiliare ale cetăţeanului Ion Bivol, care locuieşte într-o

localitate rurală, constituie 18000 lei. Conform datelor prezentate de organul cadastral teritorial, suprafaţa totală a casei de locuit (construcţiei principale) constituie 420 m2. Costul casei de locuit constituie 17000 lei .

Autoritatea publică locală a adoptat cotele concrete ale impozitului pe bunurile imobiliare în mărimea cotei maxime stabilite de legislaţie.

Să se determine impozitul pe bunurile imobiliare datorat de persoana fizică-cetăţean. Să se indice termenele de achitare a obligaţiunii fiscale privind impozitul pe bunurile imobiliare.

Rezolvare: 1) Se determină valoarea bunurilor imobiliare – construcţii secundare:

18000 – 17000 = 1000 lei 2) Se determină suma impozitului pe bunurile imobiliare-construcţii secundare:

1000 x 0,1% = 1 leu 3) Se determină preţul 1m2 al suprafeţei casei de locuit:

17000/420 m2 = 40,47 lei/m2

4) Se calculează suma impozitului pe bunurile imobiliare (casa de locuit) conform normativelor în vigoare:

40,47 lei x 100 m2 x 0,1% = 4,047 lei/m2

[40,47 lei x (150 – 100) x 0,1% ] x 1,5 = 3,035 lei/m2

[40,47 lei x (200 – 150) x 0,1% ] x 2 = 4,047 lei/m2

[40,47 lei x (300 – 200) x 0,1% ] x 10 = 40,47 lei/m2

[40,47 lei x (420 – 300) x 0,1% ] x 15 = 72,85 lei/m2

5) Se calculează suma totală a impozitului pe bunurile imobiliare: 1+ 4,047+3,035+40,47+40,47+72,85=121, 4 lei

26

6) Cunoscând faptul că persoanele fizice ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător achită impozitul pe bunurile imobiliare în bugetul unităţii administrativ-teritoriale în părţi egale, cel târziu la 15 august şi 15 octombrie ale anului fiscal de gestiune, iar în cazul achitării sumei integrale a impozitului până la data de 30 iunie a anului fiscal, aceste persoane beneficiază de o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat, determinăm plăţile egale, posibile de realizat în termenele prevăzute de legislaţie:

121,4 : 2 = 60,7 lei, deci persoana fizică-cetăţean va achita, respectiv, la: - 15 august – 60,7 lei; - 15 octombrie – 60,7 lei, iar în cazul achitării integrale a impozitului până la data de 30 iunie a anului fiscal, această

persoană va beneficia de o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat, adică 121,4 – (121,4 x 15%) = 121,4 – 18,21 = 103,19 lei.

Răspuns: Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanei fizice-cetăţean va constitui 121,4 lei, achitat în părţi egale la 15.08 şi, respectiv, la 15.10 în sume de 60,7 lei, iar în cazul achitării integrale a impozitului până la data de 30 iunie a anului fiscal, această persoană va beneficia de o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat şi va achita doar 103,19 lei.

Problema 3. Enunţ: Persoana X deţine anumite terenuri care au indici cadastrali şi care nu dispun de indici

cadastrali. Informaţii mai ample despre terenurile respective se regăsesc în tabelele 1 şi 2.

Tabelul 1 Terenuri cu destinaţie agricolă care au indici cadastrali

Categoria terenurilor Suprafaţa(ha) Indicii cadastrali, (grad-hectar)

2 3 4 Teren agricol 20 68

Păşune 15 57

Tabelul 2

Terenuri cu destinaţie agricolă care au indici cadastrali

Categoria terenurilor Suprafaţa, (ha) Indicii cadastrali, (grad-hectar) 2 3 4

Teren agricol 20 68 Păşune 15 57

Să se determine impozitul funciar datorat pentru terenurile utilizate în scopuri agricole. Rezolvare: 1. Cunoscând cotele impozitului şi aplicând informaţiile din enunţul problemei, calculăm

impozitul funciar pentru terenurile utilizate în scopuri agricole care au indici cadastrali:

Cota impozitului pentru un grad-hectar, (lei)

Categoria terenurilor

Suprafaţa, (ha)

Indicii cadastrali, (grad-hectar)

Suma impozitului, (lei)

1 2 3 4 5 1,5 Teren agricol 20 68 2040

0,75 Păşune 15 57 641,25 - Total 35 - 2681,25

Suma impozitului funciar (col.5) pe categorii de terenuri se determină ca produs al indicilor din

coloanele 1, 3, 4.

27

2. Cunoscând cotele impozitului şi aplicând informaţiile din enunţul problemei, calculăm impozitul funciar pentru terenurile utilizate în scopuri agricole care nu au indici cadastrali:

Cota impozitului pentru un

hectar, (lei) Categoria terenurilor Suprafaţa, (ha)

Suma impozitului, (lei)

1 2 3 5 110 Teren agricol 25 2750 55 Păşune 10 550 - Total 35 3300

Calculul se efectuează ca şi în cazul precedent, cu excepţia indicilor cadastrali. Răspuns: Persoana utilizator de terenuri va achita un impozit funciar în sumă de 5981,25 lei. Probleme de rezolvat 1. Pensionarul Cibotaru, care locuieşte într-o localitate rurală, are în posesie un imobil, al cărui

cost total este de 20000$. Suprafaţa spaţiului locativ este de 79,5 m2. Determinaţi impozitul pe bunurile imobiliare şi indicaţi termenele de plată.

2. Pensionarul Mardari, care locuieşte în or.Ungheni, are în posesie un imobil, al cărui cost total este de 158900 de lei. Suprafaţa spaţiului locativ este 225 m2, costul lui fiind de 125300 de lei. Determinaţi impozitul necesar achitării la buget. Indicaţi termenele de plată.

3. Cetăţeanul Pantelei, care locuieşte în mun. Bălţi, are în proprietate un imobil cu valoarea de 76000 de lei. Suprafaţa spaţiului locativ este de 250 m2 şi are valoarea de 67000 lei. Determinaţi suma impozitului pe bunurile imobiliare şi indicaţi termenele de plată.

4. SA „Dana” are la bilanţ bunuri imobiliare impozabile, a căror valoare de bilanţ, la data de 1 a fiecărei luni constituie:

Luna Val.la început.lunii Intrări/ieşiri Uzura Val. la sfîrşitul lunii

I 215800 +112500 1250 - II - - 1380 - III - - 83200 1430 - IV - - - -

Determinaţi impozitul pe bunurile imobiliare pentru trimestrul I. Indicaţi termenele de plată. 5. Agentul economic are la bilanţ bunuri imobiliare impozabile, valoarea de bilanţ a cărora la

data de 1 a fiecărei luni constituie:

Luna Val.la început.lunii Intrări/ieşiri Uzura Val. la sfîrşitul lunii I 189400 - 1250 - II - +135000 1530 - III - -95000 1620 - IV - - - -

Determinaţi impozitul pe bunurile imobiliare pentru trimestrul I. Indicaţi termenele de plată. 6. Întreprinderea agricolă are în posesie următoarele terenuri:

a) vii – 80 ha cu valoare cadastrală de 45 grad/ha; b) livezi – 75 ha; c) păşuni – 50 ha cu valoarea cadastrală de 43 grad/ha; d) fâneţe – 65 ha.

Determinaţi impozitul funciar necesar achitării la buget şi indicaţi termenele de plată. 7. Un agent economic din Chişinău are în posesie următoarele terenuri:

a) terenuri din intravilan destinate industriei – 38,6 ha;

28

b) terenuri din intravilan destinate fondului de locuinţe – 20 ha c) terenuri în extravilan distruse în urma activităţii de producţie – 90 ha

În luna august, agentul economic a vândut 10 ha teren din extravilan. Determinaţi impozitul funciar. Indicaţi termenele de plată.

8. Întreprinderea agricolă dispune de următoarele tipuri de teren:

Destinaţia terenului Cu valoarea cadastrală Fără valoare cadastrală Cu destinaţie agricolă 42 ha (34 grad/ha) 135 ha Păşuni 23 ha (50 grad/ha) 29 ha Fâneţe 52 ha (43 grad/ha) 34 ha

Determinaţi impozitul funciar. Indicaţi termenul de plată. 9. Întreprinderea „Nistru” dispune de următoarele bunuri imobiliare impozabile (clădiri şi

construcţii), a căror valoare de bilanţ la data de 1 a fiecărei luni a primului semestru constituie:

Valoarea de bilanţ a bunurilor imobiliare impozabile, (lei) Luna La începutul lunii Intrări /ieşiri Mărimea uzurii

acumulate La sfîrşitul lunii

I 134798 - 1145 133653 II 133653 120000 2685 250968 III 250968 - 2510 248458 IV 248458 - 2430 246028 V 246028 20000 2580 263448 VI 263448 - 2689 260759 VII 260759 - 2780 257979

Să se determine impozitul pe bunurile imobiliare datorat de întreprinderea „Nistru” pentru

semestrul I al anului fiscal de gestiune, dacă se cunoaşte că pentru trimestrul I întreprinderea a achitat impozitul pe bunurile imobiliare în valoare de 48,02 lei. Indicaţi termenele de plată.

10. Prin decizia primăriei comunei Cricova, au fost repartizate pentru păşuni lotul nr.1 fără indici

cadastrali, cu suprafaţa de 150 ha şi lotul nr.2 cu indicele cadastral de 37 grade-hectar cu suprafaţa de 120 ha. De aceste loturi se vor folosi locuitorii satului şi gospodăria agricolă „Trandafir”. Conform evidenţei contabile, gospodăria agricolă dispune de 120 de vaci şi 55 de junci (va folosi lotul 1), iar locuitorii satului dispun de 160 de vaci, 35 de junci şi 20 de cai (vor folosi lotul 2). Coeficienţii de transformare sunt: pentru junci – 0,6, pentru cai – 0,8.

Calculaţi impozitul funciar şi determinaţi mărimea impozitului pentru fiecare tip de animale în ambele cazuri. Indicaţi termenele de plată ale impozitului.

Teste 1. Continuaţi fraza: Subiecţii impozitului pe bunurile imobiliare sunt:

- ....................................................................................... ; - deţinătorii drepturilor patrimoniale asupra bunurilor de pe teritoriul RM ce se află în

proprietatea publică a statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale ori privată, inclusiv arendaşii, în cazul când obiectul impunerii e arendat pe un termen mai mare de 3 ani şi contractul de arendă nu prevede altfel (dacă bunurile imobiliare se află în proprietate comună în diviziune a mai multor persoane, subiect al impunerii este considerată fiecare din aceste persoane, în cota-parte care îi revine).

2. Continuaţi fraza: Obiecte ale impunerii în cazul impozitului pe bunurile imobiliare sunt:

- bunurile imobiliare; inclusiv -........................................................................................

3. Cota maximă a impozitului pe bunurile imobiliare este:

a) cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, care nu poate să difere de cota concretă;

29

b) cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, care poate să difere de cota concretă;

c) cota fixă, aplicată asupra valorii bunurilor imobiliare; d) cotă indicată de inspectoratele fiscale teritoriale.

Alegeţi varianta corectă de răspuns. 4. Cota concretă a impozitului pe bunurile imobiliare este:

a) cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective;

b) cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită lunar de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale la adoptarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective;

c) cota ad valorem în procente din baza impozabilă a bunurilor imobiliare, stabilită în dependenţă de necesităţile financiare ale unităţii administrativ-teritoriale respective.

Alegeţi varianta corectă de răspuns. 5. Cotele maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare sunt stabilite de:

a) Parlament; b) Guvern; c) Ministerul Finanţelor; d) Ministerul Economiei; e) IFPS; f) Autorităţile publice locale.

Alegeţi varianta corectă de răspuns.

Tema 6. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Sinteză Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) a fost instituită în R.Moldova la 01.01.1992, înlocuind

impozitul pe circulaţia mărfurilor. Conform prevederilor titlului III al codului fiscal, plătitori ai T.V.A. sunt:

1. persoanele fizice şi juridice care efectuează livrări impozabile pe teritoriul RM şi la export şi sunt înregistrate ca plătitori de T.V.A.

2. persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri şi servicii, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, valoarea cărora nu depăşeşte limitele stabilite de bugetul de stat pe anul fiscal respectiv.

Obiectele impozabile constituie: 1. livrarea de către subiecţii impozabili a mărfurilor şi serviciilor, care reprezintă rezultatul

activităţii de întreprinzător în RM. 2. importul mărfurilor şi serviciilor în RM, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum

personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv.

Cotele T.V.A. sunt prevăzute în două acte normative. Conform Codului Fiscal sunt stabilite: • cota de 20%, numită şi cota standard • cota zero (0%). • Conform Legii Bugetului pentru anul 2004, este stabilită cota redusă de 8% şi 5%. Cota standard se aplică asupra:

30

• tuturor livrărilor impozabile efectuate în RM. • importurilor de mărfuri şi servicii. Cota zero se aplică la: • mărfurile şi serviciile exportate; • toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi pasageri; • energia electrică destinată populaţiei livrată de către întreprinderile producătoare reţelelor de

distribuţie, precum şi energia electrică livrată populaţiei de către reţelele de distribuţie; energia termică şi apa caldă destinate populaţiei livrate de către întreprinderile producătoare reţelelor de distribuţie, precum şi energia termică şi apa caldă destinate populaţiei livrate de către întreprinderile producătoare şi reţelele de distribuţie, întreprinderile de termoficare locale, cazangerii, staţii termice şi staţii-grup;

• mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în RM, precum şi a uzului sau consumului personal al membrilor personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi a membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, în modul stabilit de Guvern;

• mărfurile şi serviciile organizaţiilor internaţionale în limitele acordurilor la care RM este parte. Lista organizaţiilor internaţionale se stabileşte în legea bugetului pe anul fiscal respectiv;

• lucrările de construcţie a locuinţelor efectuate prin metoda ipotecară; • mărfurile (serviciile) livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al

Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al RM, livrate în interiorul zonei economice libere, precum şi cele livrate între rezidenţii diferitelor zone economice libere ale RM. Mărfurile livrate din zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al RM se impun cu TVA conform legislaţiei fiscale.

Cota redusă de 8% se aplică la: • pâine, produse de panificaţie; • lapte şi produsele lactate, livrate pe teritoriul RM, cu excepţia produselor alimentare pentru

copii care sunt scutite de TVA; • zahărul, atât importat, cât şi cel livrat pe teritoriul RM. Cota redusă de 5% se aplică la: • gazele naturale şi gazele lichefiate, atât la cele importate, cât şi la cele livrate pe teritoriul

RM; • unele produse de fitotehnie şi zootehnie, lista cărora este stabilită în Legea Bugetului de Stat

pe anul respectiv. Pentru determinarea T.V.A. ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală, este

necesar să se calculeze: 1. T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată de către consumatori pentru mărfurile,

serviciile livrate lor (TVA colectată); 2. T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor la procurarea bunurilor materiale

şi la prestarea serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate)- T.V.A. deductibilă. Obligaţia fiscală a T.V.A. (T.V.A. ce trebuie achitată la buget) se determină în modul următor:

TVA buget = TVA colectată - TVA deductibilă.

T.V.A. colectată şi T.V.A. deductibilă se calculează în baza Registrului de evidenţă a livrărilor şi Registrului de evidenţă a procurărilor (care sunt completate în baza facturilor fiscale).

Perioada de calcul al obligaţiei fiscale a T.V.A. constituie o lună calendaristică. Perioada de dare de seamă şi de stingere a obligaţiei fiscale constituie luna calendaristică, ce urmează după perioada de calcul al obligaţiei fiscale.

Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte declaraţia cu privire la T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală la inspectorate fiscale teritoriale. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.

31

Bibliografie: 1. Codul Fiscal (Titlul III). 2. Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal Nr.1417-XIII din 17.12.97. 3. Legea nr.732-XV din 13.12.2001 cu privire la introducerea şi punerea în circulaţie a

facturilor fiscale. 4. Legea bugetului pe anul 2004. 5. Regulamentul Ministerului Finanţelor cu privire la aplicarea TVA din 01.11.1999. 6. Instrucţiunea Inspectoratului Fiscal de Stat privind restituirea sumelor TVA Nr. 19 din

23.07.2001. 7. Felicia Alexandru. Fiscalitate şi preţuri în economia de piaţă. Bucureşti, 2002. 8. Luminiţa Ionescu. Controlul şi implicaţiile economice, financiare şi fiscale ale impozitelor

indirecte.

Probleme Problemă-tip Enunţ. Agentul economic a vândut în luna septembrie şi octombrie 5430 şi 3250 unităţi de

produse. Preţul pentru o unitate de produs este de 890 de lei (fără TVA). Din vânzările efectuate în luna octombrie 3000 de unităţi de produse au fost exportate. În luna octombrie, au fost procurate de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 556230 de lei (inclusiv TVA). Determinaţi TVA de plată la buget pentru fiecare perioadă fiscală. Indicaţi termenele de plată.

Rezolvare: 1. determinăm TVA col. pentru luna septembrie:

TVAcol.= (5430 * 890) * 20% = 966540 lei. TVA ded = 0 lei (deoarece achiziţionări nu s-au efectuat). TVA bug = 966540 lei

2. determinăm TVAcol pentru luna octombrie: TVAcol = (250 * 890) *20% + (3000* 890) * 0% = = 44500 lei TVA ded = 546230 * 20% / 120% = 91038,33 lei TVAbug = 44500-91038,33 = -46538,33 lei.

3. determinăm limita posibilă pentru restituire: (3000 * 890) * 20% = 534000 lei

Limita posibilă spre restituire se compară cu suma TVA bugetară calculată. Răspuns: Agentului economic i se va restitui suma de 46538,33 de lei, deoarece această sumă

se încadrează în limita calculată. Probleme de rezolvat 1. Agentul economic a efectuat în luna aprilie următoarele operaţii:

a. a procurat de la furnizori materie primă în sumă de 20500 lei (inclusiv TVA) b. a vândut produse de panificaţie pe teritoriul RM în sumă de 12900 lei (fără TVA) c. a exportat produse lactate în sumă de 34500 lei (fără TVA).

Determinaţi obligaţia fiscală pentru perioada indicată. Indicaţi termenele de plată. 2. Agentul economic a procurat în luna iunie de la furnizori produse lactate în valoare de

45634 de lei (inclusiv TVA). A realizat în aceeaşi perioadă produse de panificaţie în valoare de 78906 de lei (fără TVA). Determinaţi TVA de plată la buget. Indicaţi perioada fiscală şi termenele de plată.

3. Agentul economic a vândut în luna august produse pe teritoriul RM în valoare de 64590 de lei şi a exportat în valoare de 73564 de lei (fără TVA). A procurat de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 82356 de lei (inclusiv TVA). Determinaţi TVA de plată la buget şi indicaţi termenele de plată.

32

4. Agentul economic a vândut în luna septembrie şi octombrie 430 şi 420 de unităţi de produse. Preţul pentru o unitate de produs este de 890 de lei (fără TVA). Din vânzările efectuate în luna octombrie, 300 de unităţi de produse au fost exportate. În luna septembrie, au fost procurate de la furnizori materie primă şi materiale în sumă de 650680 (inclusiv TVA). Determinaţi TVA de plată la buget pentru fiecare perioadă fiscală. Indicaţi termenele de plată.

5. Agentul economic „Varniţa”, în lunile martie, aprilie şi mai, a vândut marfă în valoare de

34567 de lei, 26543 de lei şi 53427 de lei, respectiv (fără TVA). Au fost procurate de la furnizori materie primă în martie în sumă de 42219 lei, aprilie – 13456 de lei, mai – 2345 de lei (inclusiv TVA). Determinaţi obligaţia fiscală pentru perioada necesară. Indicaţi termenele de plată.

Teste

1. Conform Codului Fiscal (Titlul III), cotele TVA sunt următoarele: a) 20% b) 5% c) 8% d) 15% e) 22% f) 0%

2. Conform prevederilor titlului III al codului fiscal, plătitori ai T.V.A. sunt:

a) persoanele fizice şi juridice, care efectuează livrări impozabile pe teritoriul RM şi la export, şi sunt înregistrate ca plătitori de T.V.A.

b) persoanele fizice şi juridice, care importă mărfuri şi servicii, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, valoarea cărora nu depăşeşte limitele stabilite de bugetul de stat pe anul fiscal respectiv.

c) Persoanele fizice şi juridice, care, pe parcursul anului fiscal, obţin venit financiar din orice surse aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Indicaţi varianta corectă. 3. Sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA următoarele persoane:

a) subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător; b) autorităţile publice; c) instituţiile publice finanţate din bugetul de stat; c) instituţiile publice finanţate din bugetele locale; d) deţinătorii patentei de întreprinzător.

Indicaţi varianta corectă. 4. Perioada de calcul a obligaţiei fiscale a T.V.A. constituie:

a) o lună calendaristică b) trei luni calendaristice c) şase luni calendaristice

Indicaţi varianta corectă. 5. Continuaţi enunţul. Obiectul impozabil la T.V.A. reprezintă valoarea livrărilor impozabile.

În valoarea livrărilor se include şi:... ... .... ..... ..... 6. Obligaţia fiscală a T.V.A. (T.V.A. ce trebuie achitată la buget) se determină în modul

următor: a) TVA buget = TVA colectată - TVA deductibilă. b) TVAbuget = TVAdeductibilă -TVAcolectată

Indicaţi varianta corectă. 7. Suma TVA se reportează în următoarea perioadă fiscală , dacă:

33

a) suma TVA achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale, serviciilor depăşeşte TVA primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate în această perioadă.

b) suma TVA achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale, serviciilor nu depăşeşte TVA primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate în această perioadă.

c) suma TVA achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale, serviciilor este egală cu suma TVA primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate în această perioadă.

Indicaţi varianta corectă. 8. Continuaţi şi explicaţi enunţul: La depăşirea TVAded asupra TVAcol, întreprinderile ce

produc pîine şi produse de panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produse lactate pot cere restituirea acestei diferenţe în felul următor:

9. Continuaţi enunţul. Pentru importator, valoarea mărfurilor, pe baza căreia se calculează TVA, este:.…….. ................................................................................

10. Contribuabilii, înregistraţi ca plătitori de TVA, beneficiază de restituirea efectivă a sumelor TVA în următoarele cazuri:

a) impozitarea mărfurilor (serviciilor) cu TVA la cota zero stabilită la livrările de mărfuri, servicii pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri;

b) impozitarea mărfurilor cu TVA la cota zero, stabilită prin art.104 (b) al Titlului III al Codului Fiscal;

c) impozitarea mărfurilor la cota standard 20% pentru mărfurile livrate pe teritoriul republicii;

d) impozitarea mărfurilor la cota standard 20% pentru mărfurile importate pe teritoriul republicii;

e) impozitarea mărfurilor la cota de 8% stabilită de art. 96 (b) al CF pentru care se prevede restituirea TVA în conformitate cu art. 101 (3) din CF;

f) scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal, plasate în regimul vamal de reexport. Indicaţi varianta corectă.

Tema 7. ACCIZELE

Sinteză Conform Codului Fiscal, accizul este un impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri

de consum, pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc. Suma accizului este inclusă în preţul mărfii sau serviciilor. În prezent, acest impozit este aplicat

în toate ţările cu economie de piaţă. El este aşezat asupra unui şir de mărfuri şi poate fi privit sub două aspecte: în primul rând, ca sursă principală de venit a bugetului şi, în al doilea rând, ca mod de limitare a consumului unor mărfuri supuse accizului (de regulă, la mărfuri dăunătoare sănătăţii).

Subiecţii impunerii, în funcţie de caracterul şi tipul activităţii, sunt: a) persoanele fizice şi juridice care se ocupă cu prelucrarea şi/sau producerea mărfurilor

supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor

care sunt scutite de plata impozitului dat; c) persoanele juridice care activează în domeniul jocurilor de noroc. Agenţii economici, care urmează a fi înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili, declară

încăperea de acciz. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv

clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separat, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii şi unde se desfăşoară jocurile de noroc.

În cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii verificabile şi autentice, IFS eliberează persoanei, care a înaintat cererea, certificatul de acciz al agentului

34

economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se eliberează în termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a lui.

În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu excepţia schimbării codului fiscal), condiţionate de:

- reorganizarea formei organizatorico-juridice; - schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un alt IFS teritorial sau oficiu fiscal); - modificarea denumirii agentului economic; - modificarea informaţiei cu privire la locul încăperii de acciz etc. - certificatul de acciz se înlocuieşte. Obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor şi licenţele pentru activitatea în

domeniul jocurilor de noroc. Drept bază impozabilă servesc: 1. volumul în expresie naturală (litru, tonă, litru alcool absolut, bucăţi, cm3); 2. valoarea mărfurilor, care, la rîndul său, poate fi:

- valoarea, fără a ţine cont de TVA şi accize, pentru mărfurile de producere autohtonă; - valoarea în vamă a mărfii, pentru mărfurile importate;

3. costul licenţei pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc. La calcularea accizului se aplică două tipuri de cote, a căror mărime, în dependenţă de tipul

mărfurilor, este stabilită în anexa la titlul IV al Codului fiscal (anexa 1): 1) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii, care se aplică în situaţiile cînd baza

impozabilă pentru mărfurile accizate este volumul în expresie naturală; 2) ad valorem în procente, care se aplică în situaţiile cînd baza impozabilă pentru mărfurile

accizate este valoarea mărfurilor fără a ţine cont de TVA şi accize, sau valoarea în vamă a mărfurilor importate.

Conform Codului fiscal sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului: a) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum

personal, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare; b) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri:

- definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern; - destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de

către oraganizaţiile internaţionale în limita acordurilor la care aceasta este parte; - destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în

Republica Moldova; c) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în

mod independent sau în baza contractului de comision; d) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi

plasarea acestora în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, nimicire sau renunţare în folosul statului, precum şi magazin duty free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import;

e) etc. Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu volumul

impozabil. Pentru aceasta, se ia volumul sau valoarea mărfurilor supuse accizelor, în expresie naturală sau valorică şi cotele accizelor la care ele se impun în expresie bănească sau procentuală de pe unitate de marfă, prin înmulţirea cotei la cantitatea sau valoarea mărfii supuse accizelor.

Dacă volumul impozabil este stabilit în unităţi de măsură, ce nu corespund cotelor stabilite ale accizului, impozitarea se efectuează în baza cotelor aprobate recalculându-se volumele în unitatea de măsură dată.

Persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor, înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor.

Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor, folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor, expediate ulterior din încăperea de acciz, în cazul prezenţei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru materia primă utilizată.

35

Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător, în momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz.

Pentru persoanele fizice şi juridice subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală cu privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare în momentul expedierii (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.

Obligaţia de achitare la buget a accizelor nu apare în cazul când întreprinderea efectuează mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al încăperii de acciz în altul (din secţia de producere la depozit).

Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accizelor, obligaţia fiscală apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea taxelor vamale.

Pentru persoanele juridice care activează în domeniul jocurilor de noroc, obligaţia fiscală apare concomitent cu achitarea taxei de licenţă pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc.

Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt nişte livrări scutite de acciz.

Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.

Bibliografie:

1. Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997. 2. Instrucţiune cu privire la modul de calculare şi achitare a accizelor, nr.03, din 16.08.2002. 3. Regulamentul cu privire la instituirea sistemului de marcare cu timbre de acciz a mărfurilor

din ţară (indigene) şi din import pasibile accizelor din 19.03.2001. 4. Regulament cu privire la ordinea perfectării actelor şi perceperii plăţilor vamale la importul

în Republica Moldova a mărfurilor supuse accizelor din 25.05.1998.

36

Anexa 1 Pentru anul 2004 sunt prevăzute următoarele cote ale accizelor:

Denumirea mărfii Unitatea de

măsură Cota accizului

1. Cafea, chiar prăjită, decofeinizată, înlocuitori de cafea valoarea în lei 10% 2. Icre roşii valoarea în lei 20% 3. Icre negre (caviar), înlocuitori de icre negre valoarea în lei 25% 4. Bere fabricată din malţ litru 1,00 lei 5. Şampanie valoarea în lei 10%, dar nu mai

puţin de 2,50 lei/litru

6. Vinuri spumante clasice, naturale valoarea în lei 10%, dar nu mai puţin de 2,50 lei/litru

7. Vinuri altele decît cele spumante şi spumoase, must nefermentat sau cu fermentarea oprită prin adăugare de alcool, în recipiente cu capacitatea de pînă la 2 litri:

- cu o concentraţie de alcool de pînă la 13% în volum valoarea în lei 10%, dar nu mai puţin de 1,25 lei/litru

- cu o concentraţie de alcool de peste 13% în volum valoarea în lei 10%, dar nu mai puţin de 1,50 lei/litru

8. Vinuri altele decît cele spumante şi spumoase, must nefermentat sau cu fermentarea oprită prin adăugare de alcool, în recipiente cu capacitatea de peste 2 litri:

- cu o concentraţie de alcool de pînă la 13% în volum valoarea în lei 5%, dar nu mai puţin de 0,25 lei/litru

- cu o concentraţie de alcool de peste 13% în volum valoarea în lei 5%, dar nu mai puţin de 0,30 lei/litru

9. Vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi valoarea în lei 10%, dar nu mai puţin de 1,50 lei/litru

10. Alcool etilic nedenaturat cu o concentraţie de alcool de 80% vol sau mai mult, cu excepţia celui utilizat în industria de parfumerie şi cosmetică

litr/alcool absolut 0,09 lei/%vol/litru

11. Alcool etilic şi alte rachiuri, denaturate, de orice concentraţie litr/alcool absolut 0,09 lei/%vol/litru 12. Alcool etilic nedenaturat cu o concentraţie de alcool de pînă la 80%

în volum, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase valoarea în lei 30%, dar nu mai

puţin de 0,10 lei/%vol/litru

13. Ţigări de foi conţinînd tutun 1000 buc 1240 lei 14. Ţigarete: - cu filtru 1000 buc 8,70 lei - fără filtru 1000 buc 3,70 lei 15. Benzină tona 1200 lei 16. Motorină tona 500 lei 17. Parfumuri valoarea în lei 10% 18. Îmbrăcăminte din blană (de nurcă, de samur, vulpe polară, vulpe) valoarea în lei 25% 19. Articole din giuvaiergerie valoarea în lei 10% 20. Magnetofoane, radiomagnetofoane, radiomagnetofoane auto,

playere auto valoarea în lei 15%

21. Aparate video de înregistrat sau reprodus bucata 10 euro 22. Aparate de luat vederi fixe şi alte camere video bucata 30 euro 23. Licenţa pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc valoarea în lei 25% etc.

37

Probleme tip:

Problema 1. Enunţ. Agentul economic a realizat în luna septembrie următoarele mărfuri: Parfum – 560 de bucăţi, a cîte 340 lei bucata. Articole de giuvaiergerie – 330 de bucăţi, a câte 970 lei bucata. Preţurile indicate nu includ accize şi TVA. Determinaţi impozitele calculate la realizarea

acestor mărfuri. Rezolvare: Determinăm valoarea mărfurilor: Parfum: 560*340=190400 lei Articole de giuvaiergerie: 330*970=320100 lei Calculăm accizul: Parfum: 190400*10% / 100% = 19040 lei Articole de giuvaiergerie: 320100 *10% / 100% = 32010 lei Calculăm TVA: Parfum: (190400 + 19040) * 20% / 100% = 41888 lei Articole de giuvaiergerie: (320100 + 32010) * 20% / 100% = = 70422 lei TVA spre plată la buget = 41888 + 70422 = 112310 lei. Răspuns: Accizul pentru parfum constituie 19040 de lei, accizul pentru articole de giuvaergerie

– 32010 de lei, suma TVA spre plată la buget – 112310 de lei. Problema 2. Enunţ. Subiectul impozabil a importat 100 de flacoane de parfum, al căror cost vamal include

impozitele şi taxele necesare a fi achitate la import, în afară de accizele şi TVA, constituie 41600 de lei. Determinaţi suma accizelor şi TVA ce trebuie să fie achitată la buget.

Rezolvare 1) Acciz=41600 x 10%/100%=4160 lei 2) TVA= (41600+4160) x 20%/100% = 9152 lei Răspuns: Suma accizelor care trebuie să fie achitate din valoarea mărfii importate constituie

4160 lei şi TVA constituie 9152 lei. Problema 3. Enunţ. Întreprinderea de producţie a expediat din încăperea de acciz: 800 de sticle de vin clasic

spumant, volumul unei sticle este 0,75 litri, preţul – 19 lei pentru o unitate şi 2950 de sticle de şampanie cu volumul unei sticle 0,75 litri, cu preţul unei sticle de 33 de lei pentru o unitate. Preţul nu include TVA şi accize. Determinaţi suma accizului şi TVA necesare a fi transferate în buget (accizul prevăzut pentru şampanie şi vinuri spumante clasice din valoare în lei constituie 10%, dar nu mai puţin de 2.5 lei/litru).

Rezolvare 1. Costul partidei de marfă =800x19+2950x33=112550 lei 2. Accizul = 112550x10%/100%=11255 lei 3. Accizul pentru un litru = 11255/(800x0.75+2950x0.75) = = 4 lei/litru 4. TVA =(112550+11255) x 20%/100% =24761 lei Răspuns: Suma accizelor constituie 11255 de lei, suma TVA – 24761 lei. Probleme de rezolvat: Problema 1. Agentul economic a realizat în luna august următoarele mărfuri: Motorină – 660 tone. Aparate video de înregistrat – 30 bucăţi.

38

Determinaţi accizele necesare de achitat la buget. Problema 2. SRL „Star” a importat în luna august următoarele mărfuri: Ţigări cu filtru – 20 000 de pachete, preţul unui pachet constituie 6 lei. Şampanie – 35 000 de sticle cu capacitatea de 0,75 litri, preţul unei sticle constituie 20 de lei. Taxa vamală pentru ambele tipuri de mărfuri constituie 10% din costul vamal, taxa pentru

efectuarea procedurilor vamale constituie 0,2% din costul vamal. Determinaţi toate impozitele ce trebuie achitate în vamă. Problema 3. Întreprinderea de producţie a expediat din încăperea de acciz: 1000 de sticle de bere, volumul

unei sticle este 0,5 litri, preţul pentru o unitate constituie 4 lei şi 700 de sticle de vin spumant clasic cu volumul unei sticle de 0,75 litri, cu preţul unei sticle de 25 de lei. Preţul nu include TVA şi accize. Determinaţi suma accizului şi TVA necesare a fi transferate în buget.

Teste

1. Care din mărfurile de mai jos constituie obiecte ale impunerii cu acciz:

a. Ţigările b. Produsele de panificaţie c. Îmbrăcămintea din blană d. Şampania

2. Trecerea în cont a accizelor se permite pentru următoarele categorii de contribuabili (alegeţi varianta corectă): a. Persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor,

înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor;

b. Persoanele fizice şi juridice înregistrate ca subiecţi ai impunerii cu acciz, care importă mărfuri supuse accizelor, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, vândute pe teritoriul Republicii Moldova.

3. Încăperea de acciz reprezintă (alegeţi varianta corectă): a. Totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile,

teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separat, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii şi unde se desfăşoară jocurile de noroc;

b. Totalitatea locurilor cu destinaţie de depozite, ce aparţin subiectului impunerii, unde se păstrează mărfurile supuse accizelor.

4. Care din mărfurile de mai jos nu se supun obligatoriu marcării cu timbru de acciz: a. Vinurile spumante şi spumoase, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de 0,25

litri, 1,5 litri, 3 litri şi 6 litri; b. Articolele de tutun comercializate pe teritoriul Republicii Moldova; c. Băuturile alcoolice importate şi comercializate pe teritoriul Republicii Moldova.

5. Obligaţia de a prezenta Inspectoratelor fiscale de stat teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina următoarelor categorii de contribuabili (alegeţi varianta corectă): a. Plătitorilor de accize care prelucrează şi/sau produc mărfuri supuse accizelor pe teritoriul

Republicii Moldova, precum şi a celor care importă mărfuri supuse accizelor; b. Plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care importă mărfuri

supuse accizelor. 6. În ce moment apare obligaţia de a achita accizele pentru persoanele fizice şi juridice,

care importă mărfuri supuse accizelor:

39

a. Concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea taxelor vamale; b. La expedierea mărfurilor din încăperea de acciz; c. La deplasarea mărfurilor de la un depozit la altul al agentului economic.

7. În ce etapă are loc marcarea cu timbre de acciz în cazul fabricării mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova (alegeţi varianta corectă): a. În momentul fabricării mărfurilor; b. În momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz.

8. Câte încăperi de acciz poate avea subiectul impozabil: a. Mai multe încăperi de acciz b. O singură încăpere de acciz

9. Continuaţi fraza „certificatul de acciz reprezintă...” 10. Costul timbrelor de acciz include (alegeţi varianta corectă):

a. Costul timbrului şi profitul aferent tipăririi lui; b. Accizele datorate bugetului.

Tema 8. TAXELE VAMALE

Sinteză Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie, percepută de către organele vamale, la introducerea sau

scoaterea de pe teritoriul vamal al RM. Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tariful vamal reprezintă catalogul care cuprinde

nomenclatorul de mărfuri introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.

Obiectul impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau aflate în tranzit pe teritoriul RM.

În R.Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se aplică următoarele tipuri de taxe: 1) Ad valorem – care se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii; 2) Specifică – se calculează în cote fixe pe unitate de marfă; 3) Combinată – se aplică concomitent cotele fixe şi procentuale; 4) Excepţională (în dependenţă de marfa la care se aplică taxele vamale) există:

Taxa specială, Taxa antidumping, Taxa compensatorie.

Sunt prevăzute următoarele tipuri de proceduri vamale cu, respectiv, taxele în mărime de: - perfectarea vamală a mărfurilor: 5 euro la valoarea în vamă a mărfii de la 50 pînă la 1000 euro;

0.2%, dar nu mai mult de 900 euro la valoarea în vamă a mărfii de peste 1000 euro; - perfectarea vamală a importului sau exportului temporar al proprietăţii – 30 euro; - păstrarea mărfurilor la depozitele vamale: în primele 10 zile – 0.1 euro de fiecare kg pentru

fiecare zi de păstrare; în următoarele zile calendaristice – 0.5 euro de fiecare kg pentru fiecare zi de păstrare;

- escortarea mărfurilor – 0.5 euro pentru 1 km distanţă. Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode: a) În baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit; b) În baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; c) În baza valorii tranzacţiei cu marfă similară; d) În baza costului unitar al mărfii; e) În baza valorii calculate a mărfii; f) Prin metoda de rezervă.

40

Sunt scutite de taxa vamală: 1) Mijloacele de transport folosite la transporturile internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri,

precum şi obiectele de aprovozionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative corespunzătoare;

2) Mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţenii străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care RM este parte;

3) Valuta naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;

4) Mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind confirmată de o comisie de stat specială;

5) Mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii), destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

6) Mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală în cadrul regimurilor vamale respective;

7) Mărfurile destinate terţelor ţări, trecute prin teritoriul vamal sub supraveghere vamală în regim de tranzit;

8) Mărfurile trecute peste frontiera vamală de către persoanele fizice şi care nu sunt destinate pentru activitatea de producţie sau comercială, în conformitate cu Codul vamal;

9) Mărfurile care se importă provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi prelucrate şi, ulterior, exportate;

10) Publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative;

11) Mărfurile importate pentru realizarea în regimul vamal în magazinele duty free; 12) Mărfurile importate în Moldova în contul creditelor şi granturilor, oferite Guvernului sau

acordate cu garanţia statului, din contul împrumuturilor, acordate de către organizaţiile financiare internaţionale.

Bibliografie:

1. Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal. 2. Brezeanu Petre. Fiscalitate: concepte, modele, teorii, mecanisme şi practici fiscale. Editura

Economică, Bucureşti, 1999; 3. Brezeanu Petre. Finanţele publice şi fiscalitatea între teorie şi practică. Bucureşti, 1998. 4. Corduneanu Carmen. Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor. Bucureşti, 1998. 5. Manole Tatiana. Finanţele publice locale: teorie şi aplicaţii, Editura Cartier, Chişinău 2000; 6. Nemec, Glen Wright „Finanţe publice, teorie şi practică în tranziţia central-europenă”, Tacis,

2000.

Probleme-tip Problema 1. Enunţ: Un agent economic a importat mărfuri (parfum, cota – 6.5%) în valoare de 700000 de lei. Să se

determine taxa vamală la importul acestei mărfi. Rezolvare: În cazul taxei „Ad valorem”, care se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a

mărfii, taxa vamală va constitui: TV = Vm x Cp;

Unde: TV este taxa vamală; Vm – valoarea în vamă a mărfii; Cp – cota procentuală a mărfii date.

TV = 700000 x 0.065 = 45500 lei Răspuns: 45500 lei.

41

Problema 2. Enunţ: SRL „Ozon” a importat produse alimentare (unt, cota – 15%) în valoare de 2500000 de lei. Să

se determine taxa vamală la importul acestei mărfuri şi perfectarea vamală a mărfurilor. Rezolvare: Taxa vamală (care se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii) va

constitui: TV = Vm x Cp;

TV = 2500000 x 0.15 = 37500 lei Taxa pentru perfectarea vamală a mărfurilor (ţinând cont de faptul că valoarea mărfurilor

depăşeşte 1000 euro): Tpm = Vm x 0.002

Tpm = 2500000 x 0.002 = 5000 lei Suma totală (St):

St = 37500 + 5000 = 42500 lei Răspuns: 42500lei. Problema 3. Enunţ: SA „Orizont” importă îmbrăcăminte din piele (la cota – 15%). Valoarea în vamă a mărfurilor

introduse pe teritoriul vamal este determinată în sumă de 1200000 lei. Greutatea mărfii – 850 kg. În urma unor circumstanţe mărfurile au fost păstrate la depozitele vamale timp de 4 zile. Pe parcursul acestui timp, raportul mediu MDL /EURO a constituit 16.5. Să se determine taxa vamală la importul acestei mărfuri şi plata pentru diferite tipuri de proceduri vamale.

Rezolvare: Taxa vamală va constitui:

Tv = Vm x Cp; Tv = 1200000 x 0.15 = 180000 lei

Taxa pentru perfectarea vamală a mărfurilor: Tpm = Vm x 0.002;

Tpm = 1200000 x 0.002 = 2400 lei Taxa pentru păstrarea mărfurilor la depozitele vamale (în primele 10 zile – 0.1 euro de fiecare

kg pentru fiecare zi de păstrare): Tdv = Gm x 0.1xRm x 4;

Unde: Gm indică greutatea mărfii; Rm – raportul mediu MDL /EURO pe parcursul păstrării.

Tdv = 850 x 0.1 x 16.5 x 4 = 5610 lei

Suma totală(St): St = Tv +Tpm + Tdv;

St = 2400 + 180000 + 5610 = 188010 lei Răspuns: 188010 lei. Problema 4. Enunţ. Un importator a introdus pe teritoriul vamal al ţării mărfuri (suc de portocale, la cota –

5%). Valoarea în vamă a mărfurilor este de 660000 lei. Mărfurile au fost escortate la o distanţă de 120 km. În acel moment, raportul MDL /EURO a constituit 16.4. Să se determine taxa vamală la importul acestei mărfi şi plata pentru procedurile vamale.

Rezolvare: Taxa vamală va constitui:

Tv = Vm x Cp;

42

Tv = 660000 x 0.05 = 33000 lei Taxa pentru perfectarea vamală a mărfurilor:

Tpm = Vm x 0.002; Tpm = 660000 x 0.002 = 1320 lei

Taxa pentru escortarea mărfurilor (0.5 euro pentru 1 km distanţă): Te = L x 0.5 x Rm;

Unde: Te indică taxa pentru escortarea mărfurilor; L – distanţa escortării.

Te = 120 x 0.5 x 16.4 = 984 lei Suma totală(St):

St = Tv +Tpm + Te; St = 33000 + 1320 + 984 = 35304 lei

Răspuns: 35304 lei. Probleme de rezolvat Problema 1. Un agent economic a importat suc de portocale (cota –5%) în valoare de 680000 lei. Să se

determine taxa vamală la importul acestei mărfi. Problema 2. SA „Vitrum” a importat produse alimentare (margarină, cota – 5%) în valoare de 100000 lei.

Să se determine taxa vamală la importul acestei mărfi şi perfectarea vamală a mărfurilor. Problema 3. SRL „Magnus” importă produse de parfumerie (la cota – 6,5%). Valoarea în vamă a mărfurilor

introduse pe teritoriul vamal este determinată în sumă de 3200000 lei. Greutatea mărfii – 450 kg. În urma unor circumstanţe, mărfurile au fost păstrate la depozitele vamale timp de 12 zile. Pe parcursul acestui timp, raportul mediu MDL /EURO a constituit 16.6. Să se determine taxa vamală la importul acestei mărfi şi plata pentru diferite tipuri de proceduri vamale.

Problema 4. La 1 februarie, un importator a introdus pe teritoriul vamal al ţării mărfuri (roşii proaspete la

cota – 10%). Valoarea în vamă a mărfurilor este de 365000 lei. Mărfurile au fost escortate pe o distanţă de 130 km. În acel moment, raportul MDL /EURO a constituit 16.5. Să se determine taxa vamală la importul acestei mărfi şi plata pentru procedurile vamale.

Problema 5. SRL “Bahus” a importat bere (cota vamală – 1 euro pentru 1litru). Valoarea în vamă a

mărfurilor introduse pe teritoriul vamal este determinată în sumă de 900000 lei. Să se determine toate impozitele şi taxele, care necesită a fi achitate la frontieră.

Teste

1. Care sunt mărfurile similare?

a) mărfurile care se aseamănă sub toate aspectele cu marfa de evaluat, inclusiv sub aspectul caracteristicilor fizice, calităţii şi reputaţiei ei pe piaţă. Deosebirile neesenţiale de aspect exterior nu pot constitui o piedică pentru a considera identice mărfurile care corespund celorlalte caracteristici ale definiţiei;

b) mărfurile care, deşi nu se aseamănă sub toate aspectele, au caracteristici asemănătoare şi sînt produse din materiale asemănătoare, ceea ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial;

43

c) mărfurile încadrate, conform Nomenclatorului de mărfuri al Republicii Moldova, aprobat de către Guvern, într-o grupă sau într-o categorie de mărfuri produse de o anumită ramură de producţie sau de un anumit sector de producţie.

2. Ce este taxa specială?

a) taxa aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;

b) taxa percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare în momentul importului, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;

c) taxa aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni.

3. De către care organ se stabilesc cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia?

a) Guvern; b) Departamentul Vamal; c) Preşedintele ţării; d) Parlament.

4. În conformitate cu ce se aplică cotele taxei vamale?

a) legislaţia Republicii Moldova; b) acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte; c) legislaţia şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

5. Pentru care mărfuri se aplică sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor?

a) pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal; b) pentru toate mărfurile introduse pe teritoriul vamal; d) pentru toate mărfurile scoase de pe teritoriul vamal.

6. De către cine se stabilesc modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor

introduse pe şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei? a) Guvern; b) Parlament; c) Departamentul Vamal; d) Acordurile internaţionale.

7. În ce mod sunt suportate cheltuielile de către cumpărător pentru serviciile de inspecţie

înainte de expediţie a mărfurilor de import? a) nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate; b) se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate; c) se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate în mărime de 50%.

8. Ce serveşte drept bază la determinarea valorii în vamă a mărfii în cazul în care poate fi

luată valoarea uneia din următoarele tranzacţii cu mărfuri identice sau similare? a) cea mai mică valoare a tranzacţiei; b) cea mai mare valoare a tranzacţiei; c) valoarea medie între cea mai mică şi cea mai mare valoare a tranzacţiei.

9. Care stat se consideră drept ţară de origine a mărfii?

44

a) ţara în care ea a fost fabricată integral sau a fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de prezenta lege şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte;

b) un grup de ţări; c) o uniune vamală de ţări; d) o parte a ţării; e) toate cele enumerate.

10. În modul prevăzut, de care organ se acordă facilităţile tarifare?

a) Guvern; b) legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte; c) Parlament şi Guvern; d) Departamentul Vamal; e) Guvern şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Tema 9. TAXELE FONDULUI RUTIER

Sinteză Sursele de constituire a fondului rutier sînt: a. defalcările de la accizele la benzină şi la motorină; b. taxa de trecere pe drumurile Republicii Moldova a vehiculelor neînmatriculate în republică,

percepută de la beneficiarii lor, care nu au relaţii fiscale cu bugetul republicii şi care folosesc teritoriul ei pentru trecere cu vehicule, pentru transportul de încărcături şi de pasageri;

c. taxa de folosire a drumurilor, percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova, cu excepţia defalcărilor la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;

d. taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculelor a căror masă totală, sarcină masică pe osie şi gabarite depăşesc limitele admise şi taxa pentru efectuarea de lucrări şi amplasarea de obiective pentru prestarea serviciilor rutiere în zona de protecţie a drumurilor;

e. mijloacele de la eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, carnetelor (carnete de drum la autorizaţii multilaterale CEMT) şi taxele pentru transporturi rutiere internaţionale (taxe adecvate), achitate de persoane fizice şi juridice;

f. amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor, construcţiilor şi utilajelor rutiere, a plantaţiilor aferente drumurilor.

g. taxa pentru gazul lichefiat importat; h. taxa pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru

unităţile de transport auto. Fondul rutier are o destinaţie specială, fiind utilizat pentru finanţarea: a) întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice naţionale şi locale; b) proiectării de drumuri; c) dezvoltării bazei de producţie a unităţilor care deservesc drumurile; d) producerii de materiale de construcţie rutieră; e) procurării de tehnică şi utilaj pentru întreţinerea drumurilor; f) lucrărilor de cercetare ştiinţifică, de proiectare si construcţie în domeniu; g) administrării gospodăriei drumurilor. Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru drumurile publice naţionale şi locale se

aprobă anual de Guvern, ţinându-se cont de faptul că cel puţin 50 la sută din ele se vor utiliza pentru finanţarea drumurilor naţionale. Volumul mijloacelor necesare pentru întreţinerea drumurilor se determină conform normativelor stabilite pentru un kilometru de drum şi lungimii lor. Volumul mijloacelor necesare pentru reparaţia şi reconstrucţia drumurilor se aprobă de Guvern în conformitate cu nomenclatorul acestor drumuri.

45

Cuantumul mijloacelor pentru întreţinerea drumurilor se stabileşte luându-se ca bază normativele pentru un kilometru de drum şi lungimea lor totală. Normativele se elaborează de organul abilitat al administraţiei publice centrale şi se avizează de Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului şi de Ministerul Finanţelor.

Felul lucrărilor aferente întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor se stabileşte prin Instrucţiunile cu privire la clasificarea lucrărilor, aprobate de organul abilitat al administraţiei publice centrale, de comun acord cu Ministerul Finanţelor, în baza prescripţiilor tehnice de întreţinere şi de reparaţie a drumurilor.

Necesarul de mijloace pentru anul planificat se determină ţinându-se cont de necesitatea asigurării integrităţii drumurilor, menţinerii lor într-o stare corespunzătoare desfăşurării în siguranţă a circulaţiei rutiere.

Bibliografie

1. Legea cu privire la fondul rutier №720-XIII din 2.02.96 2. Regulamentul privind ordinea formării şi folosirii fondului rutier №893-XIII din 26.06.96 3. Legea privind introducerea schimbărilor şi completărilor în unele acte normative №430-XV

31.10.03 4. Legea privind bugetul de stat pentru anul 2004 №474 din 27 noiembrie 2003

Teste

1. Care din punctele indicate mai jos nu corespund destinaţiilor speciale ale fondului rutier:

a. întreţinerea, reparaţia şi reconstrucţia drumurilor publice naţionale şi locale; b. proiectarea de drumuri; c. dezvoltarea bazei de producţie a unităţilor care deservesc drumurile; d. producerea de materiale de construcţie rutieră; e. achitarea salariilor colaboratorilor poliţiei rutiere.

2. Care din punctele indicate mai jos nu constituie surse de constituire a fondului rutier: a. defalcările de la accizele la benzină şi la motorină; b. taxa de trecere pe drumurile Republicii Moldova a vehiculelor neînmatriculate în

republică percepută de la beneficiarii lor care nu au relaţii fiscale cu bugetul republicii şi care folosesc teritoriul ei cu încărcături şi de pasageri;

c. defalcările de la TVA şi impozitul pe venit; d. taxa de folosire a drumurilor, percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în

Republica Moldova, cu excepţia defalcărilor la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale;

e. taxa de eliberare a autorizaţiilor pentru circulaţia vehiculelor a căror masă totală, sarcină masică pe osie şi gabarite depăşesc limitele admise şi taxa pentru efectuarea de lucrări şi amplasarea de obiective pentru prestarea serviciilor rutiere în zona de protecţie a drumurilor.

3. De care din factorii de mai jos depinde necesarul de mijloace ale fondului rutier pentru anul planificat:

a. Necesarul de mijloace pentru anul planificat se determină ţinându-se cont de necesitatea asigurării integrităţii drumurilor, menţinerii lor într-o stare corespunzătoare desfăşurării în siguranţă a circulaţiei rutiere.

b. Necesarul de mijloace pentru anul planificat se determină ţinându-se cont de necesitatea asigurării colectării veniturilor la bugetul de stat.

4. Cui îi revine răspunderea pentru utilizarea conform destinaţiei a fondului rutier: a. Ministerului Finanţelor; b. Organului de administrare a gospodăriei rutiere.

5. Cine execută controlul asupra utilizării fondului rutier conform destinaţiei: a) Ministerul Finanţelor; b) Administraţia publică locală.

46

Tema 10. IMPOZITUL PRIVAT

Sinteză Impozitul privat este inclus în sistemul impozitelor generale de stat. Modul de achitare a

acestuia se reglementează prin Legea bugetului de stat, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.998 din 29.09.00. „Aprobarea Regulamentului cu privire la concursurile comerciale, investiţionale şi tratativele directe privind privatizarea patrimoniului public”.

Impozitul privat este o plată, încasată pînă la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a patrimoniului public, inclusiv a acţiunilor, şi este vărsat de către cumpărătorul patrimoniului, în bugetul de stat.

Obiectul calculării impozitului privat reprezintă patrimoniul public privatizabil, inclusiv în Programul de privatizare sub formă de pachete unice sau divizate de acţiuni şi cote de participaţie în societăţile economice, cu excepţia obiectelor ce nu pot fi supuse privatizării.

Subiecţii (plătitorii) impozitului privat ce pot achiziţiona bunuri publice sunt: 1. Persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova, cu excepţia autorităţilor administraţiei

publice, întreprinderile de stat şi municipale, instituţiilor finanţate de la bugetul de stat sau locale.;

2. Persoanele fizice sau juridice străine, cu excepţiile stabilite de legislaţia în vigoare; 3. Apatrizii (persoane care nu au cetăţenia nici unui stat). Conform art.6 din Legea Bugetului de Stat pentru anul 2004, impozitul privat se încasează în

mărime de 1% de la valoarea bunurilor proprietate publică procurate în procesul privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor procurate.

Evaluarea obiectelor incluse în Programul de privatizare şi determinarea preţului se efectuează conform actelor normative în vigoare şi standardelor naţionale.

Administrarea impozitului privat. Responsabilitatea pentru corectitudinea calculării impozitului şi plata acestuia la timp revine atât organelor răspunzătoare de organizarea privatizării, cît şi contribuabililor.

Darea de seamă pe impozitul privat se prezintă la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) de către persoana ce achiziţionează patrimoniul public, în corespundere cu forma IP (Impozitul Privat) stabilită de IFPS.

Termenul prezentării dării de seamă este până în ultima zi a lunii ce urmează trimestrului în care a avut loc întocmirea contratului de vânzare-cumpărare.

Pentru neachitarea la termen a impozitului privat, contribuabilii sunt traşi la răspundere conform Titlului V al Codului Fiscal.

Bibliografie: 1. Hotărârea Guvernului Republicii Nr. 998 din 29.09.2000 cu privire la privatizarea

Patrimoniului Public. 2. Regulamentul concursurilor investiţionale şi comerciale şi negocierilor directe privind

privatizarea Patrimoniului Public – anexă la Hotărârea Guvernului Republicii Nr. 998 din 29.09.2000.

3. Codul fiscal al Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova Nr. 1163 – XIII din 24.04.97/Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62/522 din 18.09.1997 (modificat şi republicat; vezi baza de date MoldInfoLex), pag. 83.

4. Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2004 Nr. 474-XV din 27.11 2003 /M.O. al Republicii Moldova Nr. 243 din 11 decembrie 2003.

Teste

47

1. Ce reprezintă obiectul calculării impozitului privat? Alegeţi varianta corectă de răspuns.

a) reprezintă patrimoniul public; b) reprezintă patrimoniul public privatizabil, inclusiv în Programul de privatizare sub formă

de pachete unice sau divizate pe acţiuni şi cote de participaţie în societăţile economice; c) reprezintă patrimoniul public privatizabil, inclusiv în Programul de privatizare sub formă

de pachete unice sau divizate pe acţiuni şi cote de participaţie în societăţile economice, cu excepţia obiectelor ce nu pot fi supuse privatizării;

2. Subiecţii (plătitorii) impozitului privat ce pot achiziţiona bunuri publice sunt:

a) Persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova, cu excepţia autorităţilor administraţiei publice, întreprinderilor de stat şi municipale, instituţiilor finanţate de la bugetul de stat sau locale;

b) Persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova, cu excepţia întreprinderilor de stat şi municipale, instituţiilor finanţate de la bugetul de stat sau locale;

c) Persoanele fizice sau juridice străine, cu excepţiile stabilite de legislaţia în vigoare; d) Persoanele fizice sau juridice străine; e) Apatrizii (persoane care nu au cetăţenia nici unui stat).

Alegeţi răspunsul corect. 3. Care este mărimea impozitul privat?

a) 10% din valoarea bunurilor proprietate publică procurate în procesul privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor procurate;

b) 1% din valoarea bunurilor proprietate publică procurate în procesul privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor procurate;

c) 0,1% din valoarea bunurilor proprietate publică procurate în procesul privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor procurate.

4. Cui îi revine responsabilitatea pentru corectitudinea calculării impozitului şi plata

acestuia la timp? a) responsabilitatea revine organelor răspunzătoare de organizarea privatizării; b) responsabilitatea revine contribuabililor; c) responsabilitatea revine atât organelor răspunzătoare de organizarea privatizării, cît şi

contribuabililor; d) responsabilitatea revine organelor administraţiilor teritoriale.

5. Care sunt termenele de prezentare a dării de seamă pe impozitul privat?

a) pînă în ultima zi a lunii ce urmează trimestrului în care a avut loc întocmirea contractului de vînzare-cumpărare;

b) pînă la data de 20 a lunii ce urmează trimestrului în care a avut loc întocmirea contractului de vînzare-cumpărare;

c) pînă la sfîrşitul trimestrului în care a avut loc întocmirea contractului de vînzare-cumpărare;

d) pînă în ultima zi a lunii următoare celei în care a avut loc întocmirea contractului de vînzare-cumpărare.

Tema 11. IMPOZITUL PE VENIT.

PARTICULARITĂŢILE IMPOZITĂRII VENITURILOR PERSOANELOR FIZICE

Sinteză

Impozitul pe venit este o parte componentă a sistemului impozitelor şi taxelor generale de stat, totodată, constituind o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.

48

Prevederile privind impozitul pe venit în Republica Moldova sunt reglementate de Codul Fiscal: Titlul I „Dispoziţii generale” şi Titlul II „Impozitul pe venit”.

Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice care obţin pe parcursul anului fiscal venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi persoanele juridice şi fizice rezidente care obţin venit investiţional şi financiar din surse aflate în afara Republicii Moldova.

Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile) obţinut din toate sursele de către orice persoană juridică sau fizică, exceptând deducerile şi scutirile la care are dreptul această persoană.

Cotele de impozitare (pentru anul 2004) sunt stabilite: a) Pentru persoanele fizice, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi întreprinderile

individuale: - în mărime de 10% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 16 200 lei; - în mărime de 15% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de - 16 200 lei şi nu depăşeşte suma de 21 000 lei; - în mărime de 22% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 21 000 lei;

b) Pentru persoanele juridice – în mărime de 20% din venitul impozabil; Drept surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut, constituie: 1) Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte

activităţi similare; 2) Venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor obţinut de către

membrii societăţilor şi venitul obţinut de către acţoinarii fondurilor de investiţii; 3) Plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate

de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare; 4) Venitul din chirie (arendă); 5) Creşterea de capital; 6) Creşterea de capital peste pierderile de capital, neluată în consideraţie în alte tipuri de venit; 7) Venitul obţinut sub formă de dobândă; 8) Royalty; 9) Anuităţile, cu excepţia prestaţiilor de asigurări sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor) –

pensii, compensaţii etc., primite în baza acordurilor interstatale; 10) Venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor

când formarea acestei datorii constituie o urmare a insolvabilităţii contribuabilului; 11) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile în legile prin

care se stabilesc aceste plăţi; 12) Sumele obţinute în urma acordului de neangajare în activitatea de concurenţă; 13) Dividendele obţinute de la un agent economic nerezident; 14) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă primite de către persoana fizică de

la bugetul asigurărilor sociale de stat; 15) Alte venituri care nu au fost specificate mai sus.

Drept surse de venit neimpozabile sunt considerate: 1. plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme sau în

alte forme de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;

2. bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt universitar sau postuniversitar specializat la instituţiile de învăţământ de stat şi particulare, precum şi bursele acordate de către organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare;

3. pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii; 4. indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei; 5. averea dobîndită ca donaţie sau ca moştenire; 6. dividendele, cu excepţia celor primite de la agenţii economici nerezidenţi; 7. câştigurile de la loterii; 8. alte venituri, specificate în articolul 20 al Codului Fiscal.

49

Scutirea reprezintă suma care la calcularea venitului impozabil se scade din venitul brut al contribuabilului (persoană fizică).

Conform articolelor 33-35 ale Codului Fiscal, persoanele fizice au dreptul la următoarele scutiri:

Scutire personală – de această scutire poate beneficia fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă). Suma scutirii personale constituie 3600 de lei pe an. • Scutire personală majoră, care constituie 10 000 de lei pe an. Scutire pentru soţ (soţie), căreia i se mai spune matrimonială, în mărime de 3600 de lei pe an. • Scutire pentru persoane întreţinute, care constituie 240 de lei pe an pentru fiecare persoană

întreţinută. Scutire pentru persoana întreţinută invalid din copilărie, care constituie 3 600 de lei pe an.

În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată lucrătorului, ultimul nu mai târziu de data stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte patronului o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu, anexând la ea documentele ce certifică acest drept.

În scopul determinării venitului impozabil, a sumei scutirilor şi numărului de luni de la începutul perioadei de când lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilităţi etc.), patronul deschide, pentru fiecare lucrător angajat al său, Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi.

Fişa personală se completează de către patron anual de la începutul fiecărui an fiscal sau, în cazul în care lucrătorul s-a angajat la serviciu pe parcursul anului fiscal, de la data angajării.

La calcularea impozitului pe venit din plăţile salariale, se utilizează metoda de impunere în cote progresive compuse. În procesul de calcul al impozitului pe venit în Fişa personală se ţine cont de suma scutirilor şi de numărul de luni, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat.

În Republica Moldova, prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit se efectuează în baza articolului 83 al Codului Fiscal începând din 1.01. 1998. Prin prevederile Codului Fiscal s-a stabilit modalitatea impozitării anuale a veniturilor cetăţenilor, păstrând la sursa de plată impozitarea preventivă lunară a salariului şi a altor venituri obţinute de cetăţeni.

În prezent, reglementarea prevederilor privind declararea veniturilor de către persoanele fizice se efectuează în baza articolului 83 al Codului Fiscal, titlului II „Impozitul pe venit”, şi a Instrucţiunii cu privire la prezentarea de către persoanele fizice a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

Conform Codului Fiscal dreptul de a prezenta Declaraţia pe venit o au toţi contribuabilii, dar sunt obligate numai următoarele categorii de cetăţeni:

1. persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului;

2. persoanele fizice rezidente (cetăţeni al Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii), care nu au obligaţiunea de a achita impozitul pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal: a) au obţinut din surse impozabile, altele decât salariul, un venit ce depăşeşte suma scutirii

personale de 3 600 de lei pe an; b) au obţinut venit sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 16 200 de lei pe an, cu

excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de muncă; c) au obţinut un venit din salariu, cât şi din surse, altele decât salariul, dacă acest venit

depăşeşte 16 200 de lei pe an; d) intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În

acest caz, contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cât a fost rezident;

e) administrează succesiunea proprietarului decedat.

50

Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă până la data de 31 martie a anului următor anului de gestiune.

Bibliografie:

1. Codul Fiscal: Titlul I „Noţiuni generale” şi Titlul II „Impozitul pe venit”. 2. Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor

I şi II ale Codului fiscal. 3. Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.1463-XV din 15 noiembrie 2002. 4. Instrucţiunea cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice a Declaraţiei cu

privire la impozitul pe venit, nr. 4 din 29.01.2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 21-24 din 27 februarie 2001.

5. Instrucţiunea cu privire la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, nr.14 din 19.12.2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 5-8 din 10 ianuarie 2001.

6. Manole Tatiana. „Finanţele publice locale: teorie şi aplicaţii”, editura Cartier, Chişinău 2000, pag. 57-68.

7. „Impozite şi taxe în bugetul local”, proiect al Asociaţiei Primarilor şi Colectivităţilor Locale din Republica Moldova, ediţia a II-a, vol. 2, Chişinău 2001.

Probleme

Probleme-tip (calculul impozitului pe venit reţinut la sursa de plată din plăţile salariale) Problema 1 Enunţ. Salariatul Cucu Boris este angajat din anii fiscali precedenţi. El a depus cererea pentru

acordarea scutirii personale pe data de 30.12.2003. Pe data de 10.02.04, el a depus o nouă cerere, în care a indicat scutirea personală şi pentru o persoană întreţinută.

Veniturile obţinute de salariat la locul de muncă pe parcursul anului 2004 constituie: Data achitării

venitului Tipul venitului Suma (lei) AMO (2%), lei Venitul fără AMO, lei

24.01.04 Salariu 1300 26 1274 25.02.04 Salariu 1280 25,60 1254,40 24.03.04 Salariu 1300 26 1274 26.04.04 Concediale 3000 60 2940

Calculaţi impozitul pe venit pentru perioada ianuarie-aprilie. Rezolvare: Calculul impozitului pe venit se efectuează în Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub

formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi.

Extras din Fişa personală

Lunile anului fiscal I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Suma lunară a scutirilor

300 300 320 320

Venitul Data achitării

venitului curent total Nr. de luni

Suma scutirilor

Venitul impozabil

Impozitul calculat

Impozitul aferent reţinerii

(rambursării) 1 2 3 4 5 6=3-5 8 9 24.01.04 1274 1274 1 300 974 97 97 25.02.04 1254,4 2528,4 2 600 1928,4 193 96 24.03.04 1274 3802,4 3 920 2882,4 95 26.04.04 2940 6742,4 4 1240 5502,4 555 267

288

51

5502,4 5502,4/4 = 1375,6 1350 x 10% + (1375,6 – 1350 ) x 15% = 135+3,84 = 138,84 138,84 x 4 = 555,36 Răspuns: Impozitul pe venit pentru perioada ianuarie-aprilie constituie 555 lei. Problema 2 Enunţ. Salariatul Teleucă Andrei s-a angajat pe data de 15.07.2004. Tot atunci el a depus

cererea pentru acordarea scutirii personale. Veniturile obţinute de salariat la locul de muncă pe parcursul anului 2004 constituie:

Data achitării venitului

Tipul venitului Suma (lei) AMO (2%), lei Venitul fără AMO, lei

25.07.04 Ajutor material 2500 50 2450 22.08.04 Salariu 1000 20 980 26.09.04 Salariu 1200 24 1176 26.10.04 Salariu 1300 26 1274

Calculaţi impozitul pe venit pentru perioada iulie-octombrie. Rezolvare: Calculul impozitului pe venit se efectuează în Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub

formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi.

Deoarece salariatul s-a angajat pe parcursul anului fiscal, şi anume la 15.07.2004, prima lună completă pe parcursul căreia lucrătorul se consideră angajat va fi luna august. El a depus cererea pentru acordarea scutirii personale pe data de 15.07.2004, deci salariatul va beneficia de dreptul de a utiliza această scutire din luna august.

Extras din Fişa personală

Lunile anului fiscal I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Suma lunară a scutirilor

300 300 300

Venitul Data achitării

venitului curent total Nr. de luni Suma scutirilor Venitul

impozabil Impozitul calculat

Impozitul aferent reţinerii (rambursării)

1 2 3 4 5 6=3 - 5 8 9 25.07.04 2450 2450 0 0 2450 349 349 22.08.04 980 3430 1 300 3130 499 150 26.09.04 1176 4606 2 600 4006 501 2 26.10.04 1274 5880 3 900 4980 544 43

2450 1350 x 10% + (1750-1350) x 15% + (2450 - 1750) x 22% = = 135+60+154 = 349 lei 3130 1350 x 10% + (1750-1350) x 15% + (3130 - 1750) x 22% = = 135+60+303,6 = 498,6 lei 4006 (1350 x 2)x 10% + (1750x2 – 1350x2)x15% + (4006 – –1750x2)x22% = 501,32 lei 4980

52

(1350 x 3) x 10% + (4980 - 1350x3) x 15% = 544,5 lei

Răspuns: Impozitul pe venit pentru perioada iulie-octombrie constituie 544 de lei. Probleme de rezolvat Problema 1 Salariatul Darie Ion este angajat din anii fiscali precedenţi. Pe data de 30.12.2003, el a depus

cererea pentru acordarea scutirii personale şi pentru o persoană întreţinută. Veniturile obţinute de salariat la locul de muncă pe parcursul anului 2004 constituie:

Data achitării venitului Tipul venitului Suma (lei) 5.01.04 Primă de Crăciun 500 10.02.04 Salariu 1000 10.03.04 Salariu 1000 14.04.04 Salariu 1000

Calculaţi impozitul pe venit pentru perioada ianuarie-aprilie, ţinând cont de asigurarea medicală

obligatorie (AMO). Problema 2 Salariatul Rusu Liviu a fost angajat la serviciu pe 10.01.2004. Tot atunci el a depus cererea

pentru acordarea scutirii personale şi pentru 3 persoane întreţinute. Veniturile obţinute de salariat la locul de muncă pe parcursul anului 2004 constituie:

Data achitării venitului Tipul venitului Suma (lei) 10.02.04 Salariu 2100 06.03.04 Salariu 1350 14.04.04 Salariu 1400

Calculaţi impozitul pe venit pentru perioada februarie-aprilie, ţinând cont de asigurarea

medicală obligatorie (AMO). Problema 3 Salariatul Boboc Anton este angajat din anii fiscali precedenţi. El a depus cererea pentru

acordarea scutirii personale şi pentru soţie pe data de 29.12.2003. Veniturile obţinute de salariat la locul de muncă pe parcursul anului 2004 constituie:

Data achitării venitului Tipul venitului Suma (lei) 15.01.04 Salariu 900 15.02.04 Ajutor material 2500 06.03.04 Salariu 1100 09.04.04 Salariu 1300

Calculaţi impozitul pe venit pentru perioada ianuarie-aprilie, ţinând cont de asigurarea medicală obligatorie (AMO).

Problema 4 Salariatul Negură Ion s-a angajat pe data de 25.08.2004. Cu această ocazie, el a depus cererea

pentru acordarea scutirii personale şi pentru soţie. Veniturile obţinute de salariat la locul de muncă pe parcursul anului 2004 constituie:

Data achitării venitului Tipul venitului Suma (lei) 15.09.04 Salariu 900 15.10.04 Ajutor material 2500 06.11.04 Salariu 1100

53

Calculaţi impozitul pe venit pentru perioada septembrie-noiembrie, ţinând cont de asigurarea

medicală obligatorie (AMO). Probleme-tip (calculul impozitului pe venit în Declaraţia pe venit prezentată de către

persoanele fizice) Problema 1 Enunţ: Cetăţeanul Simion Anatol, pe parcursul anului fiscal 2004, a obţinut următoarele

venituri: 1. salariu la locul de muncă de bază în sumă de 13 100 lei, impozitul reţinut la sursa de plată

constituie 924 lei, primele de asigurare medicală obligatorie constituie 262 lei; 2. salariu prin cumul în sumă de 5000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată constituie 500 lei,

primele de asigurare medicală obligatorie constituie 100 lei; 3. venit sub formă de royalty în sumă de 6000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată constituie

1200 lei (6000 x 20%) Calculaţi obligaţia fiscală a cetăţeanului Simion pentru anul 2004, dacă el beneficiază de scutire

personală. Rezolvare: Conform articolului 83 al Codului Fiscal, cetăţeanul Simion Anatol este obligat să prezinte

Declaraţia pe venit, deoarece el a obţinut venituri atât sub formă de salariu, cât şi din orice alte surse, a căror sumă depăşeşte 16 200 lei pe an.

Calculul impozitului pe venit în Declaraţia pe venit se efectuează ţinând cont de toate veniturile impozabile obţinute de cetăţean pe parcursul anului fiscal.

Venitul total = 13 100 + 5 000 + 6 000 = 24 100 lei 4. Venitul impozabil = 24 100 – 3 600(scutirea personală) – 262 – 100 (primele de asigurare

medicală obligatorie) = 20 138 lei Impozitul calculat = 16 200 x 10% + (20 138 – 16 200) x 15% = 1620 + 590,7 = 2 210,7 lei Impozitul spre plată = Impozitul calculat – Impozitul reţinut la sursa de plată pe parcursul

anului fiscal = 2 210,7 – – 924 – 500 – 1200 = - 413,3 lei Contribuabilul Simion Anatol are o supraplată a impozitului pe venit de 413,3 lei. El poate

achita din această sumă impozitul funciar şi pe bunurile imobiliare aferente anului 2004, poate trece în cont această sumă pentru perioada fiscală viitoare sau poate cere restituire din buget.

Răspuns: Cetăţeanul Simion Anatol este obligat să prezinte Declaraţia pe venit la Inspectoratul

fiscal de stat teritorial până la 31 martie 2005. Problema 2. Enunţ. Cetăţeanul Dabija Vasile a obţinut pe parcursul anului fiscal 2004 următoarele venituri: 1. salariu la locul de muncă de bază în sumă de 21 000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată

constituie 1698 lei, primele de asigurare medicală obligatorie constituie 420 lei;

2. salariu prin cumul în sumă de 8000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată constituie 800 lei, primele de asigurare medicală obligatorie constituie 160 lei;

Calculaţi obligaţia fiscală a cetăţeanului Dabija pentru anul 2004, dacă el beneficiază de scutire personală.

54

Rezolvare: Conform articolului 83 al Codului Fiscal, cetăţeanul Dabija Vasile este obligat să prezinte

Declaraţia pe venit, deoarece el a obţinut venituri sub formă de salariu (cu excepţia obţinerii unui astfel de venit la un singur loc de muncă) în sumă ce depăşeşte 16 200 de lei pe an.

Calculul impozitului pe venit în Declaraţia pe venit se efectuează ţinând cont de toate veniturile impozabile obţinute de cetăţean pe parcursul anului fiscal.

Venitul total = 21 000 + 8 000 = 29 000 de lei Venitul impozabil = 29 000 – 3 600(scutirea personală) – 420 – 160 (primele de asigurare

medicală obligatorie) = 24 820 de lei Impozitul calculat = 16 200 x 10% + (21 000 -16 200 ) x 15% + (24 820 – 21 000) x 22% = 1620 + 720 + 840,4 = 3 180,4 lei Impozitul spre plată = Impozitul calculat – Impozitul reţinut la sursa de plată pe parcursul

anului fiscal = 3 180,4 – – 1750 – 800 = 630,4 lei Răspuns: Cetăţeanul Dabija Vasile este obligat să prezinte Declaraţia pe venit la Inspectoratul

fiscal de stat teritorial şi să achite impozitul pe venit în sumă de 630,4 lei până la 31 martie 2005. Probleme de rezolvat Problema 1 Cetăţeanul Miron a obţinut pe parcursul anului fiscal 2004 următoarele venituri: a. salariu la locul de muncă de bază în sumă de 17 000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată

constituie 1306 lei, primele de asigurare medicală obligatorie constituie 340 lei;

b. salariu prin cumul în sumă de 4000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată constituie 400 lei, primele de asigurare medicală obligatorie constituie 80 de lei;

Calculaţi obligaţia fiscală a cetăţeanului Miron pentru anul 2004, dacă el beneficiază de scutire personală.

Problema 2 Cetăţeanul Filip a obţinut pe parcursul anului fiscal 2004 următoarele venituri: a. venit din darea în arendă în sumă de 4 500 lei, impozitul reţinut la sursa de plată constituie ?

lei b. salariu la locul de muncă de bază în sumă de 15 000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată

constituie 1110 lei, primele de asigurare medicală obligatorie constituie 300 lei;

Calculaţi obligaţia fiscală a cetăţeanului Filip pentru anul 2004, dacă el beneficiază de scutire personală.

Problema 3 Cetăţeanul Axinte a obţinut pe parcursul anului fiscal 2004 următoarele venituri: a. salariu la locul de muncă de bază în sumă de 10 000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată

constituie 596 lei, primele de asigurare medicală obligatorie constituie 200 lei; b. salariu prin cumul în sumă de 5000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată constituie 500 lei,

primele de asigurare medicală obligatorie constituie 100 lei; c. venit sub formă de royalty în sumă de 3000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată constituie

? lei Calculaţi obligaţia fiscală a cetăţeanului Axinte pentru anul 2004, dacă el beneficiază de scutire

personală şi pentru o persoană întreţinută.

55

Problema 4 Cetăţeanul Ogor a obţinut pe parcursul anului fiscal 2004 următoarele venituri: a. salariu la locul de muncă de bază în sumă de 12 000 de lei, impozitul reţinut la sursa de

plată constituie 456 de lei, primele de asigurare medicală obligatorie constituie 240 de lei; b. venit sub formă de royalty în sumă de 6000 lei, impozitul reţinut la sursa de plată constituie?

lei Calculaţi obligaţia fiscală a cetăţeanului Ogor pentru anul 2004, dacă el beneficiază de scutire

personală şi pentru soţie.

Teste 1. Continuaţi fraza „ Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe venit sunt... 2. Care din veniturile de mai jos sunt impozabile:

a. Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi;

b. Sumele obţinute în urma acordului de neangajare în activitatea de concurenţă; c. Dividendele obţinute de la un agent economic nerezident; d. Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă primite de către persoana fizică

de la bugetul asigurărilor sociale de stat; e. Bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţământ universitar sau

postuniversitar specializat la instituţiile de învăţământ de stat şi particulare, precum şi bursele acordate de către organizaţiile filantropice, cu excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare;

f. Pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;

3. Drept facilitate acordată de patron se consideră: a. Valoarea bunurilor materiale şi ne materiale acordate de către patron salariaţilor săi,

precum şi efectuarea în favoarea acestora a altor plăţi, ce nu ţin de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu ale angajatului.

b. Orice venit obţinut la locul de muncă de bază sub formă de premii, ajutoare materiale ş.a.

4. Dreptul la scutirile indicate în Cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu se acordă: a. În luna în care a depus salariatul Cererea privind acordarea scutirilor; b. Din luna ce urmează după luna în care a depus salariatul Cererea privind acordarea

scutirilor. 5. La care din veniturile de mai jos se reţine impozit pe venit la sursa de plată:

a. Salariu b. Royalty c. Creştere de capital d. Venit din darea în arendă

6. Care din titlurile Codului Fiscal reglementează impozitul pe venit: a. Titlul III b. Titlul II c. Titlul IV

7. Persoana fizică este obligată să prezinte Declaraţia pe venit în următoarele cazuri (alegeţi variantele corecte): a. A obţinut din surse impozabile, altele decât salariul, un venit ce nu depăşeşte suma

scutirii personale de 3 600 de lei pe an; b. A obţinut venit sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 16 200 de lei pe an, cu

excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de muncă; c. Administrează succesiunea proprietarului decedat.

8. Care din veniturile de mai jos este impozitat cu 5% la sursa de plată: a. Venit din acordarea serviciilor de management,consultanţă;

56

b. Venit din arendă; c. Veniturile obţinute la locul de muncă de bază; d. Creşterea de capital.

9. În Declaraţia pe venit prezentată de către persoana fizică în baza de calcul se includ: a. Toate veniturile obţinute de persoana fizică pe parcursul anului fiscal; b. Numai veniturile impozabile obţinute de persoana fizică pe parcursul anului fiscal.

10. De scutire matrimonială pot beneficia: a. Toate persoanele fizice rezidente în Republica Moldova; b. Persoanele aflate în relaţii de căsătorie, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de

scutire personală; c. Persoanele fizice în vârstă de 60 de ani şi mai mult, dacă acestea prezintă plătitorului un

document care atestă vârsta lor.

Tema 12. PARTICULARITĂŢILE CALCULĂRII IMPOZITULUI PE VENIT PENTRU PERSOANELE CE PRACTICĂ ACTIVITATE DE ÎNTREPRINZĂTOR

Sinteză

Conform art.18 al Codului Fiscal, în venitul brut al persoanelor ce practică activitate de

întreprinzător se includ: 1) Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională (de exemplu,

activităţile de notariat şi de avocat) sau din alte activităţi similare; 2) Venitul din darea proprietăţii în arendă; 3) Creşterea de capital; 4) Venitul obţinut sub formă de dobândă; 5) Royalty, care reprezintă o recompensă regulată obţinută de la darea în folosinţă a activelor

nemateriale sau din dreptul de folosinţă a acestora, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor naturale;

6) Venitul rezultat din neachitarea datoriilor de către agentul economic în cazurile expirării termenului de prescripţie, cu excepţia cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului, declarată prin decizia instanţei judecătoreşti;

7) Dotaţiile de stat, primele şi premiile, care nu sunt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi;

8) Sumele obţinute de pe urma acordului de neangajare în activitatea de concurenţă; 9) Dividendele obţinute de la un agent economic nerezident;

10) Alte tipuri de venit care nu sunt specificate ca neimpozabile. Spre exemplu, la aceste tipuri de venit se referă câştigurile obţinute de către contribuabil (cu excepţia câştigurilor de la loterii şi premiilor obţinute la competiţiile sportive internaţionale).

În venitul brut al persoanelor ce practică activitate de întreprinzător la calcularea venitului impozabil nu se includ următoarele tipuri de venit:

1) Dividendele, cu excepţia celor primite de la agenţii economici nerezidenţi; 2) Contribuţiile la capitalul agentului economic, în conformitate cu art. 55 al Codului Fiscal; 3) Averea dobândită ca donaţie; 4) Veniturile de la transmiterea gratuită a proprietăţii. În scopul impozitării, operaţiunea

privind transmiterea gratuită a proprietăţii se consideră donaţie; 5) Veniturile organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale. Deducerea reprezintă suma care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al

contribuabilului. La determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile ce ţin de fabricarea

(executarea, prestarea) şi desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor) vândute, producerea şi desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe şi altor bunuri, precum şi cheltuielile legate de obţinerea

57

altor venituri impozabile, care se determină conform Standardelor Naţionale de Contabilitate, luând în consideraţie prevederile Codului Fiscal.

În componenţa deducerilor se includ: a) Cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului

fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. b) Cota cheltuielilor din cheltuielile mixte (cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii de

întreprinzător şi personale) aferente activităţii de întreprinzător, cu condiţia ca cheltuielile realizate în scopuri de afaceri să predomine asupra cheltuielilor personale (mai mult de 50%);

c) Cheltuielile de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita normelor şi normativelor stabilite de Guvern;

d) Uzura mijloacelor fixe; e) Cheltuielile pentru reparaţia proprietăţii în mărime de 10% din baza valorică a categoriei

respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune. Excepţie fac cheltuielile pentru reparaţia drumurilor. Se permite deducerea cheltuielilor pentru reparaţia drumurilor ca cheltuieli curente în mărimea efectivă suportată.

f) Cheltuielile legate de investigaţii şi cercetări ştiinţifice, cu excepţia cheltuielilor analogice legate de procurarea terenului sau altor bunuri supuse uzurii, precum şi faţă de orice alte cheltuieli achitate sau suportate în scopul descoperirii sau precizării locului de amplasare a resurselor naturale, determinării cantităţii şi calităţii lor;

g) Amortizarea activelor nemateriale; h) Cheltuielile legate de extracţia resurselor naturale; i) Defalcări de reduceri pentru pierderi la credite (în fondul de risc); j) Defalcări în fondul de asigurări; k) Cheltuielile de investiţii; l) Diferenţele negative de curs; m) Donaţii în scopuri filantropice, cu condiţia ca acestea să nu fie mai mari de 10 la sută din

venitul impozabil; n) Cheltuielile neconfirmate documentar, cu condiţia ca acestea să nu depăşească 0,1 la sută

din venitul impozabil; o) Toate impozitele cu excepţia impozitului pe venit; p) Alte cheltuieli specificate în art. 62 al Instrucţiunii cu privire la modul de calculare şi

achitare a impozitului pe venit de către persoanele ce practică activitate de antreprenoriat. Nu se permite deducerea: a) Cheltuielilor personale şi familiale; b) Sumelor plătite la procurarea terenurilor; c) Sumelor plătite la procurarea proprietăţii la care se calculează uzura; d) Sumelor pentru compensaţii, remuneraţii, dobânzi, plăţi pentru închirieri de bunuri şi altor

cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu funcţii de răspundere sau al unui conducător de agent economic, dacă nu există justificarea plăţii unei astfel de sume;

e) Cheltuielilor legate de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul obţinut fiind scutit de impozit;

f) Impozitului pe venit, penalităţilor şi amenzilor aferente lui, precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget;

g) Altor cheltuieli specificate în art. 63 al Instrucţiunii menţionate mai sus. Pe parcursul activităţii lor, agenţii economici efectuează diferite tipuri de cheltuieli. Legislaţia

fiscală, însă, specifică unele categorii de cheltuieli care sunt deduse numai în limita normelor şi normativelor stabilite de Guvern. La aceste cheltuieli se referă:

♦ Cheltuielile privind uzura mijloacelor fixe; ♦ Cheltuielile de reprezentanţă; ♦ Cheltuielile pentru donaţii în scopuri filantropice; ♦ Cheltuielile neconfirmate documentar;

58

♦ Cheltuielile de delegaţii; ♦ Cheltuielile privind asigurarea persoanelor juridice. Calculul impozitului pe venit de către persoanele ce practică activitatea de întreprinzător se

efectuează în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător (în continuare Declaraţie).

Declaraţia se prezintă Serviciului fiscal de stat teritorial până la data de 31 martie a anului ce urmează anului de gestiune.

Modalitatea de plată a impozitului pe venit pentru persoanele care practică activitate de întreprinzător este determinată de articolul 84 al Codului Fiscal. Conform articolului 84 al Codului Fiscal, contribuabilii care obţin venit nu din munca salariată sau de la care nu se reţine la sursa de plată impozitul pe venit din dobânzi şi royalty, şi obligaţiunile fiscale ale cărora depăşeau în anul fiscal precedent suma de 500 de lei, sunt obligaţi să achite, nu mai târziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu ¼ din:

1. Suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectiv; sau 2. Impozitul ce urma să fie plătit pentru anul precedent. Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să achite

impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două etape: ¼ din suma impozitului pe venit – până la 31 martie şi ¾ din această sumă – până la 31 decembrie ale anului fiscal.

Bibliografie:

1. Codul Fiscal: Titlul I „Noţiuni generale” şi Titlul II „Impozitul pe venit”. 2. Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a

titlurilor I şi II ale Codului fiscal. 3. Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr.1463-XV din 15 noiembrie 2002. 4. Instrucţiunea cu privire la modul de calculare şi achitare a impozitului pe venit de către

persoanele ce practică activitate de antreprenoriat (publicată în Monitorul Oficial nr. 21-24 din 27 februarie 2001).

5. Instrucţiunea cu privire la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, nr.14 din 19.12.2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 5-8 din 10 ianuarie 2001.

6. „Impozite şi taxe în bugetul local”, proiect al Asociaţiei Primarilor şi Colectivităţilor Locale di Republica Moldova, ediţia a II-a, vol. 2, Chişinău 2001.

Probleme

Problemă-tip 1 (calculul impozitului pe venit în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a

persoanei ce practică activitate de întreprinzător) Enunţ. Rezultatul financiar al SRL „Avcor”, în anul 2004, constituie 653 000 de lei. Ajustarea

veniturilor este de + 10 000. Unele cheltuieli ale perioadei de gestiune constituie: 1. cheltuieli de reprezentanţă: efective = 7 500 lei, permise spre deducere în scopuri fiscale =

7 000 lei; 2. cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe: efective = 140 000 lei, permise spre deducere în

scopuri fiscale = 145 000 lei; 3. cheltuieli de delegaţii: efective = 55 000 lei, permise spre deducere în scopuri fiscale = 52

000 lei. 4. cheltuieli în scopuri filantropice: efective = 20 000 lei. În anul 2004, întreprinderea a dat în arendă o încăpere şi a obţinut un venit de 150 000 de lei

din activitatea dată. În anul 2001, întreprinderea a înregistrat rezultat financiar sub formă de pierderi în sumă de 3

000 de lei. Impozitul achitat în rate pe parcursul anului fiscal 2004 constituie 10 000 de lei. Să se determine obligaţia fiscală a SRL „Avcor” privind impozitul pe venit pentru anul 2004.

59

Rezolvare: Calculul obligaţiei fiscale a SRL „Avcor” pentru anul 2004 se efectuează în Declaraţia cu

privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător. În continuare vom reflecta modul de calcul a obligaţiei fiscale pentru SRL „Avcor”. Ajustarea cheltuielilor se calculează în anexa 2D din Declaraţie.

Tabelul 1 Extras din anexa 2D din Declaraţie ”Ajustarea cheltuielilor conform prevederilor legislaţiei

fiscale”

Constatat în Corectările Cod contabilitatea

financiară Scopuri fiscale

Diferenţa col 3-col 2

A 1 2 3 4 Cheltuieli de delegaţii(CF, art.24(3)) 0302 55 000 52 000 - 3 000 Cheltuieli de reprezentanţă (CF, art.24(3))

0304 7 500 7 000 - 500

Suma uzurii mijloacelor fixe (CF,art.26) 0312 140 000 145 000 + 5 000 Total 030 x X + 1 500

Calculăm limita cheltuielilor în scopuri filantropice permise spre deducere

110%10%ajustatVenituldeduceresprepermisăSuma ×

=

venitul ajustat = rezultatul financiar + ajustarea veniturilor – ajustarea cheltuielilor = = 653

000 lei + 10 000 lei – 1 500 lei = 661 500 lei

lei13660110%

10%x500661

deduceresprepermisecefilantropiscopuriîn

lorcheltuielisuma==

Observăm că suma cheltuielilor în scopuri filantropice efective nu depăşeşte limita permisă de legislaţie, astfel se permite deducerea întregii sume de 20 000 de lei.

Reportăm pierderile din perioadele fiscale precedente Deoarece agentul economic a suportat pierderi în anul fiscal 2001 în sumă de 3 000 de lei, el

urmează să reporteze pierderile suportate pe următorii trei ani prin calcularea unei treimi din pierderile suportate în perioada fiscală respectivă.

Astfel, aceste pierderi vor diminua venitul impozabil cu: 1 000 lei – în anul 2002 1 000 lei – în anul 2003 1 000 lei – în anul 2004 Calculăm impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din venitul din arendă Calculul se efectuează în anexa 7D din Declaraţie şi va fi reflectat mai jos în tabelul 2

Tabelul 2 Extras din anexa 7D din Declaraţie „Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată”

Indicatorii cod Suma, lei Impozitul pe venit reţinut la plata royalty 16031 - Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din serviciile specificate în art. 90 al CF (150 000 x 5% ) 16032 7 500 Impozitul pe venit ce urmează a fi trecut în cont (16031+16032) 1603 7 500

Calculul impozitului pe venit spre plată la buget este reflectat în Declaraţia cu privire la

impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător.

60

DECLARAŢIA Nr. _______________ Cu privire la impozitul pe venit a persoanei, ce practică activitate de întreprinzător a SRL

„AVCOR” pe anul 2004

INDICATORII Cod Suma Profitul (pierderi) obţinut în perioada gestionară până la impozitare, inclusiv 010 653 000 Suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilităţii financiare (suma clasei 6 „Venituri” a Planului de conturi)

0101

Suma totală a cheltuielilor constatate conform datelor contabilităţii financiare (suma clasei 7 „Cheltuieli” a Planului de conturi)

0102

Ajustarea (majorarea/micşorarea)veniturilor conform prevederilor legislaţiei fiscale (anexa 1D)

020 10 000

Ajustarea (majorarea/micşorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislaţiei fiscale (anexa 2D)

030 1 500

Venitul (pierderi) obţinut în perioada gestionară, luând în consideraţie ajustările (r.010+r.020-r.030)

040 661 500

Suma cheltuielilor efective legate cu donaţiile în scopuri filantropice, indicate în art.36 al CF, dar nu mai mult de limita stabilită, care se determină ca r.040 x 10/110

050 20 000

Suma cheltuielilor efective neconfirmate documentar, dar nu mai mult de limita stabilită, care se determină ca r.040 x 0,1/100,1

060

Suma venitului impozabil (pierderilor fiscale) fără luarea în calcul a pierderilor fiscale ale anilor precedenţi (r.040-r.050-r.060)

070 641 500

Suma pierderilor fiscale reportate din perioadele fiscale precedente permise spre deducere în perioada fiscală

080 1 000

Suma venitului impozabil (r.070-r.080) 090 640 500 Suma pierderilor fiscale (rezultatul negativ din r.070) 100 Cota impozitului pe venit, % 110 20% Suma impozitului pe venit (r.090 x r.110) 120 128 100 Suma facilităţilor la impozitul pe venit (anexa 3D) 130 Suma impozitului pe beneficiu, calculat din suma corectărilor depistate în perioada fiscală curentă, dar care se atribuie perioadei de până în anul 1998 (anexa 4D)

140

Suma impozitului pe venit în perioada fiscală curentă, exceptând facilităţile (r.120-r.130) 1501 128 100 Total spre calcul (r.140+r.1501) 150 128 100 Suma trecerilor în cont – total, inclusiv 160 7 500 Impozitul pe venit achitat în străinătate (anexa 5D) 1601 Impozitul pe venit reţinut în prealabil la plata dividendelor (anexa 6D) 1602 Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată (anexa 6D) 1603 7 500 Impozitul pe venit achitat în rate pe parcursul anului fiscal 170 10 000 Total impozitul pe venit spre plată (r.150-r.160-r.170) 180 110 600 Suma plăţii în plus a impozitului pe venit (r.160+r.170-r.150) 190

Răspuns: SRL „Avcor” este obligată să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a

persoanei ce practică activitate de întreprinzător şi să achite la buget impozit pe venit în sumă de 110 600 lei până la 31 martie 2005.

61

Probleme de rezolvat Problema 1 Rezultatul financiar al SRL „Nufărul” în anul 2004 constituie 800 000 lei. Ajustarea veniturilor

este de + 40 000. Unele cheltuieli ale perioadei de gestiune constituie: 1. cheltuieli de reprezentanţă:

efective = 16 500 lei, permise spre deducere în scopuri fiscale = 10 000 lei;

2. cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe: efective =230 000 lei, permise spre deducere în scopuri fiscale = 235 000 lei;

3. cheltuieli în scopuri filantropice: efective = 20 000 lei.

În anul 2004, întreprinderea a dat în arendă o încăpere şi a obţinut un venit de 50 000 lei din activitatea dată.

Impozitul achitat în rate pe parcursul anului fiscal 2004 constituie 30 000 lei. Să se determine obligaţia fiscală a SRL „Nufărul” privind impozitul pe venit pentru anul 2004. Problema 2 Rezultatul financiar al SRL „Ana” în anul 2004 constituie 600 000 lei. Ajustarea veniturilor

este de – 23 000. Unele cheltuieli ale perioadei de gestiune constituie: 1. cheltuieli de reprezentanţă: efective = 10 500 lei, permise spre deducere în scopuri fiscale =

9 000 lei; 2. cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe: efective = 120 000 lei, permise spre deducere în

scopuri fiscale = 115 000 lei; 3. cheltuieli de delegaţii: efective = 5 000 lei, permise spre deducere în scopuri fiscale = 3 000

lei. 4. cheltuieli neconfirmate documentar: efective = 15 000 lei. În anul 2004, întreprinderea acordat servicii de consultanţă şi a obţinut un venit de 250 000 lei

din activitatea dată. În anul 2002, întreprinderea a înregistrat un rezultat financiar sub formă de pierderi în sumă de

9 000 lei. Impozitul achitat în rate pe parcursul anului fiscal 2004 constituie 25 000 lei. Să se determine obligaţia fiscală a SRL „Ana” privind impozitul pe venit pentru anul 2004.

Problemă-tip 2 Enunţ. ÎI „Fuior Vasile” a obţinut în anul fiscal 2004 un venit brut în sumă de 69 000 lei.

Cheltuielile aferente obţinerii acestui venit constituie 47 000 lei. Fuior Vasile este unicul fondator şi beneficiază de scutire personală.

Calculăm obligaţia fiscală a ÎI pentru anul 2004. Venitul impozabil = Venitul brut – Cheltuielile permise – Scutirile = 69 000 – 47 000 – 3 600

= 18 400 lei Impozitul pe venit se calculează cu aplicarea cotelor de impozitare stabilite pentru persoanele

fizice. Impozitul pe venit = 16 200 x 10% + (18 400 – 16 200) x 15% = 1 620 + 330 = 1950 lei ÎI „Fuior Vasile” este obligată să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a

persoanei ce practică activitate de întreprinzător şi să achite impozitul pe venit în sumă de 1950 lei până la data de 31 martie 2005.

Concomitent cu aceasta, Fuior Vasile este obligat să prezinte Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2004, deoarece venitul lui anual din alte surse decât

62

salariul depăşeşte suma scutirii personale anuale. În acest caz, persoana dată nu are obligaţia de-a achita impozitul pe venit în sumă de 1950 lei, deoarece el o achită ca fondator al ÎI.

Probleme de rezolvat Problema 1: ÎI „Nicorici Stela” a obţinut în anul fiscal 2004 un venit brut în sumă de 87 000 de lei.

Cheltuielile aferente obţinerii acestui venit constituie 50 000 lei. Nicorici Stela este unicul fondator şi beneficiază de scutire personală şi pentru o persoană întreţinută.

Calculaţi obligaţia fiscală a ÎI pentru anul 2004.

Problema 2: ÎI „Chihai Ion” a obţinut în anul fiscal 2004 un venit brut în sumă de 100 000 de lei.

Cheltuielile aferente obţinerii acestui venit constituie 60 000 lei. Chihai Ion este unicul fondator şi beneficiază de scutire personală şi pentru soţie.

Calculaţi obligaţia fiscală a ÎI pentru anul 2004. Problemă-tip 3 Enunţ. Notarul Ion Rusu, în luna august 2004, a obţinut un venit brut în sumă de 159 000 lei.

Cheltuielile aferente perioadei date constituie: - Cheltuieli aferente exercitării activităţii notariale = 100 000 lei; - Cheltuielile de arendă a biroului notarial = 2 000 lei; - Plăţile pentru serviciile personalului tehnic angajat = 7 000 lei. Notarul Ion Rusu beneficiază de scutire personală. Calculaţi obligaţia fiscală a notarului Ion Rusu privind impozitul pe venit pentru luna august

2004. Rezolvare: Venitul impozabil = venitul brut – cheltuielile permise spre deducere – suma scutirilor Venitul impozabil = 159 000 – 100 000 –2 000 – 7 000 – 300 = 49 700 lei Impozitul pe venit = 49 700 x 22% = 10 934 lei Răspuns: Notarul Ion Rusu este obligat să prezinte calculul la inspectoratul fiscal de stat

teritorial nu mai târziu de 30 septembrie 2004 şi tot până la această dată el este obligat să achite suma impozitului pe venit de 10 934 lei.

Probleme de rezolvat Problema 1 Notarul Stog Vlad în luna mai 2004 a obţinut un venit brut în sumă de 392 000 lei. Cheltuielile

aferente perioadei date constituie: - Cheltuieli aferente exercitării activităţii notariale = 180 000 lei; - Cheltuielile de arendă a biroului notarial =3 000 lei; - Plăţile pentru serviciile personalului tehnic angajat = 9 000 lei. Notarul Stog Vlad beneficiază de scutire personală şi pentru 3 persoane întreţinute. Calculaţi obligaţia fiscală a notarului Stog Vlad privind impozitul pe venit pentru luna mai

2004.

Problema 2 Notarul Domenti Alina, în luna noiembrie 2004, a obţinut un venit brut în sumă de 200 000 lei. Cheltuielile aferente perioadei date constituie: - Cheltuieli aferente exercitării activităţii notariale = 80 000 lei; - Cheltuielile de arendă a biroului notarial =1 800 lei; - Plăţile pentru serviciile personalului tehnic angajat = 5 000 lei. Notarul Domenti Alina beneficiază de scutire personală majoră. Calculaţi obligaţia fiscală a notarului Domenti Alina privind impozitul pe venit pentru luna

noiembrie 2004.

63

Tema 13. IMPACTUL IMPOZITELOR DIRECTE ASUPRA PROCESELOR SOCIAL-ECONOMICE

Sinteză

Influenţa impozitelor directe asupra proceselor social-economice este posibilă prin asigurarea

statului cu resurse financiare, necesare acestuia pentru satisfacerea necesităţilor obşteşti. În ţările dezvoltate, ponderea impozitelor directe în volumul total al veniturilor fiscale constituie mai mult de 70%, ceea ce indică rolul important pe care îl joacă această grupă de impozite în formarea veniturilor bugetare în diferite state, dar ponderea impozitelor directe în veniturile bugetului consolidat al Republicii Moldova este de 21,14%.

Făcînd abstracţie, însă, de ponderea neînsemnată a veniturilor directe în structura veniturilor bugetului consolidat al Republicii Moldova, acestea joacă un rol important în completarea veniturilor bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale. Ponderea impozitelor directe în veniturile bugetelor locale în Republica Moldova, în anul 2003, a constituit 58%. La nivelul UAT, impozitele directe, practic, integral sunt prelevate la bugetele respective: impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător este defalcat în mărime de 100% în bugetele raioanelor, cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi, care beneficiază de 50% din suma impozitului dat prelevat către autoritatea publică; impozitul pe venitul persoanelor fizice, impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul funciar sunt defalcate integral.

Structura impozitelor directe în 2003, reprezentată în figura 1, demonstrează importanţa, pe care o au impozitele pe venit în asigurarea statului cu resurse financiare necesare, în timp ce impozitele pe bunurile imobiliare ocupă un loc secundar în această ierarhie.

45%

2%12%

41%

impozitul pe venit alpersoanelor fizice

impozitul pe venitul dinactivitatea deîntreprinzător impozitul funciar

impozitul pe bunurileimobiliare

Figura 1. Structura impozitelor directe

în Republica Moldova în anul 2003 Conform Direcţiilor principale ale politicii bugetar-fiscale şi cadrul cheltuielilor pe termen

mediu (2003-2005), ponderea impozitelor directe în veniturile bugetului consolidat o să scadă pînă la 20,50% în anul 2005. Cu toate acestea, va creşte semnificativ suma colectărilor în baza impozitului pe bunurile imobiliare, ceea ce îi va permite acestuia să devină o sursă importantă a mijloacelor financiare a bugetelor locale.

Una din problemele economice de bază în Republica Moldova este nivelul insuficient al resurselor investiţionale alocate în economia ţării. În Republica Moldova, cota investiţiilor în capitalul fix, pe parcursul ultimilor ani, nu a depăşit 15,83%, ceea ce a condus la: insuficienţa lărgirii procesului de reproducţie; insuficienţa investiţională cronică; degradarea potenţialului economic al statului etc.

Printre pîrghiile statale de influenţă asupra procesului investiţional în scopul reglării acestuia, un loc important îl ocupă politica fiscală. Practica mondială în reglarea proceselor de investire capitală demonstrează cu elocvenţă că o pîrghie foarte eficientă a devenit unul din impozitele directe – impozitul pe profitul corporaţiilor (în Republica Moldova, acesta ar fi reprezentat de impozitul pe venitul persoanelor juridice). Prin diferite pîrghii, puse la temelia mecanismului de impozitare a profitului, statul influenţează procesul de redistribuire a acestuia: pe calea acordării scutirilor stimulează orientarea profitului în dezvoltarea producţiei.

64

În Republica Moldova, pe parcursul ultimelor decenii, au fost întreprinse diferite măsuri în vederea reglării proceselor investiţionale. În acelaşi timp, drept instrumente de bază ale stimulării fiscale a investiţiilor erau considerate înlesnirile la achitarea impozitului pe venit al persoanelor juridice. Din anul 2000, se aplică următoarea scutire: „Agenţii economici, inclusiv întreprinderile cu investiţii străine, sunt scutiţi de plata impozitului prin reducerea venitului impozabil cu suma ce constituie 50% din investiţiile alocate în vederea procurării mijloacelor fixe sau a efectuării construcţiilor (cu excepţia autovehiculelor personale şi mobilierului pentru oficiu), inclusiv pentru procurarea mijloacelor fixe în regim de leasing, dar mai mult de venitul impozabil, cu condiţia respectării următoarelor restricţii:

a) pe parcursul a 3 ani, imediat următori anului în care a fost acordată scutirea, să nu fie repartizate dividende acţionarilor, venituri membrilor societăţii, să nu fie comercializate activele procurate;

b) să nu fie date în arendă (leasing) aceste mijloacele fixe”. Prin intermediul impozitelor directe, statul poate stimula procesele de atragere a investiţiilor

străine ca a unei surse importante pentru investiţiile capitale din economia Republicii Moldova. Crearea în Republica Moldova a sistemului de impozitare a companiilor străine a avut loc concomitent cu acordarea diferitelor scutiri şi preferinţe investitorilor străini. În legislaţia Republicii Moldova, sunt stabilite anumite înlesniri fiscale pentru investitorii străini, printre care:

- scutirea de plata taxelor vamale pentru valorile materiale, importate în Moldova în calitate de aport material la formarea şi majorarea capitatului statutar al întreprinderilor cu investiţii străine;

- scutirea de plata taxelor vamale ale mărfurilor, materiei prime, semifabricatelor etc., importate în Moldova pentru fabricarea produselor pentru exportul ulterior;

- reducerea cu 50% a impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani, acordată întreprinderilor cu investiţii străine, după constituirea capitalului social şi declararea primului venit. Facilitatea menţionată se extinde asupra întreprinderilor în al căror capital social investiţiile străine depăşesc suma echivalentă cu 250 mii dolari S.U.A. şi peste 50% din venitul brut al cărora se constituie din comercializarea produselor (lucrărilor, serviciilor) de fabricaţie proprie;

- scutirea de plata impozitului pe venit, pe parcursul a 3 ani de la data încheierii acordului cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, a întreprinderilor în al căror capital social investiţiile străine depăşesc suma echivalentă cu 1 mln dolari S.U.A., cu condiţia ca cel puţin 80% din suma impozitului pe venit, calculată şi nevărsată la buget, se investesc în dezvoltarea producţiei proprii ori în programe de stat sau ramurale de dezvoltare a economiei naţionale.

Impozitele directe au o influenţă nemijlocită asupra volumului unei astfel de surse, cum ar fi economiile populaţiei. Unele forme de economii ale cetăţenilor nu conduc nemijlocit la formarea investiţiilor productive. Doar după transpunerea acestor mijloace băneşti în canalele finanţării directe (cumpărarea hîrtiilor de valoare, spre exemplu) sau finanţării indirecte (prin intermediul depozitelor bancare sau fondurilor de pensii), ele devin surse investiţionale. În Republica Moldova, drept metodă de stimulare a economiilor populaţiei poate fi considerat procesul diminuării continue a cotelor impozitului pe venit al persoanelor fizice.

O altă direcţie de stimulare a economiilor populaţiei în Republica Moldova, dar de data aceasta a acelor economii, care sunt plasate în depozitele bancare şi în hîrtiile de valoare ale statului, este scutirea (pînă la data de 1.01.2010) de plata impozitului pe venitul obţinut din operaţiunile de acest tip. De asemenea, conform Codului fiscal, veniturile fondurilor nestatale calificate de pensii nu sunt supuse impozitării, ceea ce stimulează depunerile în fondurile date şi, implicit, trebuie să contribuie la creşterea economiilor populaţiei.

Procesul de impozitare este corelat cu sistemul de formare a preţurilor. Impozitele, reprezentând valori derivate de la produsul financiar finit, creat în procesul de producţie, se află într-o dependenţă nemijlocită de sistemul de preţuri. În acest caz, are loc realizarea dependenţei între sumele prelevărilor fiscale şi nivelul preţurilor. Creşterea preţurilor generează creşterea cheltuielilor bugetare şi extrabugetare, contribuie la creşterea necesităţilor de resurse financiare. Însă, o influenţă şi mai sesizabilă o exercită impozitele asupra sistemului de formare a preţurilor şi a nivelului acestora. În primul rînd, aceasta se efectuează prin majorarea preţurilor cu mărimea impozitelor indirecte care reprezintă un adaos direct la formarea preţurilor. Cea mai mare influenţă asupra nivelului preţurilor o

65

exercită TVA asupra mărfurilor care sunt supuse accizelor, întrucît cota TVA se aplică asupra preţului care include deja accizele, ceea ce majorează considerabil impunerea indirectă a mărfurilor, fapt ce duce implicit la creşterea preţurilor.

Practica fiscală dovedeşte că majoritatea impozitelor au un impact direct asupra procesului de formare a preţurilor şi asupra nivelului acestora prin faptul că impozitele sunt incluse în componenţa cheltuielilor. În Republica Moldova, în componenţa cheltuielilor operaţionale se includ impozitele directe, cum sunt, spre exemplu, impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul funciar.

Este necesar de menţionat că atît în practica mondială, cît şi în cea a Republicii Moldova, drept metode indirecte de reglare a proceselor de formare a preţurilor prin intermediul impozitelor pot fi considerate următoarele:

- reglementarea unor anumite tipuri de cheltuieli în scopul impozitării; - aplicarea impozitului asupra supraprofitului; - introducerea gradaţiei progresive a impozitării veniturilor de la realizarea mărfurilor,

preţurile cărora depăşesc nivelul maxim stabilit etc. Impozitele directe reprezintă una din formele progresive şi social echitabile ale impozitării,

întrucît la aplicarea acestora sunt luate în consideraţie veniturile contribuabililor şi starea lor familială. Această situaţie se referă mai mult la aplicarea impozitului pe venitul persoanelor fizice, care tradiţional se calculează pe baza unei gradaţii progresive şi are un şir de înlesniri cu caracter social: minimul neimpozabil; înlesniri pentru copii, pentru persoane întreţinute; alte deduceri.

În calitate de analiză comparativă a situaţiei de acordare a înlesnirilor fiscale într-un şir de state şi în Republica Moldova, se prezintă datele din tabelul 1.

Tabelul 1. Sistemul de înlesniri la impozitul pe venit al persoanelor fizice

Tipul de înlesnire fiscală Republica Moldova Alte ţări Minimul neimpozabil 3960 lei S.U.A.: 5000 – 11000 dolari Cheltuieli pentru întreţinerea şi instruirea copiilor

Scutire pentru persoanele întreţinute - 600 lei

Franţa – 25% din cheltuieli

Cheltuieli pentru acordarea ajutorului persoanelor în vîrstă

Scutire pentru persoanele întreţinute - 600 lei

Franţa – 25% din cheltuieli

Cheltuieli pentru construcţia casei sau procurarea spaţiului locativ

Nu este prevăzută scutire Germania – pînă la 40% din cheltuieli

În baza surselor [1; 10] O problemă socială cu valenţe importante pentru Republica Moldova şi alte state este „erodarea”

veniturilor unei importante părţi a populaţiei (în primul rînd, a păturii mijlocii) din contul caracterului inflaţionist al creşterii plăţilor fiscale. Erodarea veniturilor nominale în urma inflaţiei, dacă nu sunt luate măsuri în vederea compensării acesteia, conduce, concomitent cu inflaţia, la majorarea cotei efective a impozitelor, precum şi la creşterea numărului de plătitori care achită obligaţiunile sale fiscale în baza cotelor majorate. Astfel, are loc apariţia unui fenomen negativ pentru societate – dispariţia treptată a păturii mijlocii. Multe state au reuşit să depăşească acest impediment în baza indexării veniturilor supuse impozitării. Pentru soluţionarea acestei probleme, în Moldova, se aplică indexarea parţială a gradaţiei impozitului pe venit al persoanelor fizice şi a sumelor scutirilor (tabelul 2).

Tabelul 2. Evoluţia sumelor scutirilor, a tranşelor de venit şi a cotelor impozitului pe venitul persoanelor

fizice în Republica Moldova în perioada 1999-2005

Anii Tranşele de venit şi cotele impozitului pe venit al persoanelor fizice

1 2

1999 Pînă la 6000 lei –10%; 6000–10800 –15%, ce depăşeşte 10800 – 28% 2100 120

2000 Pînă la 10800 lei –10%; 10800–15000 –15%; ce depăşeşte 15000 –28% 2520 120

2001 Pînă la 12180 lei –10%; 12180–16200 –15%; ce depăşeşte 16200 –28% 2520 120

2002 Pînă la 12180 lei –10%; 12180–16200 –15%; ce depăşeşte 16200 –25% 2520 120

2003 Pînă la 12180 lei –10%; 12180–16200 –15%; ce depăşeşte 16200 –25% 3600 240

2004 Pînă la 16200 lei –10%; 16200–21000 –15%; ce depăşeşte 21000 –22% 3600 240

2005 Pînă la 16200 lei –9%; 16200–21000 –14%; ce depăşeşte 21000 –20% 3960 600

66

1 – suma scutirilor personale şi scutirilor acordate soţiei (soţului) 2 – suma scutirilor pentru persoanele întreţinute În baza sursei [1] În contextul stimulării fiscale a investiţiilor capitale în economia Republicii Moldova, o

importanţă majoră o deţine atragerea investiţiilor străine pe baza creării unui climat fiscal atractiv în ţările primitoare. O importanţă nu mai puţin semnificativă în soluţionarea problemei date o are sistemul de impunere a dividendelor, sistem testat în diferite state. În Republica Moldova, la achitarea dividendelor de la nerezidenţi sunt prelevate sumele impozitului pe venit, fapt ce duce la dubla impunere fiscală, pe care o pot evita doar acei investitori străini, ale căror state au ratificat cu Moldova acorduri (convenţii) internaţionale privind evitarea dublei impuneri fiscale. Republica Moldova a semnat şi ratificat acorduri privind evitarea dublei impuneri fiscale cu asemenea state ca: Rusia, Germania, Japonia, Elveţia, România, Bulgaria, Polonia, Ucraina, Bielorusia, Ungaria şi altele. Investitorii din statele cu care Republica Moldova n-a ratificat acorduri internaţionale sunt supuşi dublei impuneri fiscale privind veniturile obţinute pe teritoriul Republicii Moldova.

Bibliografie:

1. Codul fiscal. Titlul II. Impozitul pe venit. Legea Republicii Moldova nr.1163 – XIII din

24.04.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.102-103. 2. Codul fiscal. Titlul VI. Impozitul pe bunurile imobiliare. Legea Republicii Moldova nr.1055 –

XIV din 16.06.2000 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.127-129. 3. Legea Republicii Moldova pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, nr.

1164-XIII din 24.04.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.102-103. 4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Direcţiile principale ale politicii

bugetar-fiscale şi cadrul cheltuielilor pe termen mediu (2003-2005) nr. 693 din 3.06.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.96-99.

5. Manole T. Finanţele publice locale: rolul lor în consolidarea autonomiei financiare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. – Chişinău. 2003. – 240 p.

6. Moldova în cifre. 2003. – Chişinău. 2003. – 300 p. 7. Караваева И. В. Налоговое регулирование рыночной экономики: Учебное пособие для

вузов. – Москва. 2000. – 215 с. 8. Коваленко И. Экономически обоснованная несвобода // Экономическое обозрение, 2001,

№ 30, с.13. 9. Муравский А. Удержание у источника выплаты с нерезидентов // Бухгалтерские и

налоговые консультации, 1999, № 11, с. 11 – 19. 10. Среднесрочный прогноз расходов (2005-2007 гг.). постановление Правительства

Республики Молдова № 639 от 8.06.2004 г.

Teste 1. Ponderea impozitelor directe în veniturile bugetului consolidat al Republicii Moldova,

în anul 2003, este: a) 70,50% b) 6,19% c) 21,14% d) 84,25%

2. Care sunt impozitele directe în Republica Moldova: a) impozitul pe venit, impozitul funciar; b) impozitul pe bunurile imobiliare, accizele, taxele în fondul rutier; c) impozitul pe venit, impozitul pe bunurile imobiliare, impozitul funciar; d) impozitul pe venit, taxele locale;

3. Pentru calcularea uzurii în scopul impozitării se aplică următoarele norme ale uzurii: a) 3%, 5%, 10%, 20%, 30%;

67

b) 5%, 8%, 10%, 15%, 20%; c) 3%, 8%, 15%, 20%, 30%; d) .........................................

4. Metodele indirecte de reglare a proceselor de formare a preţurilor prin intermediul impozitelor sunt: a) includerea impozitelor în preţurile mărfurilor şi serviciilor; b) reglementarea anumitor tipuri de cheltuieli în scopul impozitării; c) creşterea cheltuielilor bugetare şi extrabugetare; d) aplicarea impozitului asupra supraprofitului;

5. Sunt corecte sau nu următoarele propoziţii (răspundeţi prin DA sau NU). a) Impozitele directe joacă un rol nesemnificativ în formarea veniturilor bugetare în ţările

dezvoltate. b) La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova, impozitele directe,

practic, sunt prelevate integral în bugetele respective. c) Ponderea impozitului pe venit al persoanelor fizice în Republica Moldova coincide cu

aceea din ţările dezvoltate. d) Conform Direcţiilor principale ale politicii bugetar-fiscale şi cadrului cheltuielilor pe

termen mediu (2003-2005), ponderea impozitelor directe în veniturile bugetului consolidat o să crească pînă la 60% în anul 2005.

6. Ponderea impozitelor directe în veniturile bugetelor locale în Republica Moldova este: a) 21% b) 9% c) 30% d) 58%

7. Indicaţi sursele principale ale investiţiilor. 8. Atragerea investiţiilor străine contribuie la:

a) restrîngerea bazei impozabile; b) dezvoltarea procesului de producţie; c) degradarea potenţialului economic al statului; d) apariţia posibilităţilor de ieşire pe pieţele mondiale;

9. Ce tip de înlesnire fiscală nu este prevăzută în Republica Moldova: a) minimul neimpozabil; b) cheltuieli pentru construcţia casei; c) cheltuieli pentru întreţinerea copiilor; d) scutire pentru persoane întreţinute;

10. Dubla impunere fiscală o pot evita doar acei investitori străini ..................... (continuaţi propoziţia).

Tema 14. IMPACTUL IMPOZITELOR INDIRECTE ASUPRA PROCESELOR SOCIAL-ECONOMICE

Sinteză

În majoritatea statelor lumii, impozitele indirecte ocupă un loc predominant în totalul resurselor

fiscale. Principalele impozite indirecte sunt taxa pe valoarea adăugată, accizele şi taxele vamale. În unele ţări, sistemul impunerii indirecte include, de asemenea, impozitul pe bunuri imobiliare, taxele pentru utilizarea resurselor naturale, taxele rutiere şi altele, instituite în funcţie de politica fiscală promovată de către stat.

Evoluţia impozitelor indirecte poate fi caracterizată prin anumite tendinţe generale: 1. de la impunerea obiectelor de strictă necesitate – la impunerea celor mai puţin importante; 2. după impunerea unui număr mare de bunuri, atenţia se concentrează asupra unor mărfuri

specifice;

68

3. trecerea de la impunerea unei cantităţi estimative, stabilite în funcţie de caracteristicile exterioare la impozitarea produselor finite obţinute.

Sistemele fiscale ale ţărilor dezvoltate s-au creat sub influenţa multitudinii de factori economici, politici şi sociali.

Tendinţa din ultimii ani, caracteristică sistemului fiscal al Moldovei, este creşterea pronunţată a ponderii impozitelor indirecte în totalul veniturilor bugetare. Printre cauzele determinante ale acestei creşteri, pot fi subliniate următoarele:

1. contribuabilii acceptă mai uşor creşterea impozitelor pentru cheltuieli de consum, decît micşorarea salariului net. De aceea, în cazul deficitului de resurse financiare guvernele mai multor ţări recurg la mărirea cotelor impozitelor indirecte;

2. este mai dificilă evaziunea fiscală şi, deci, creşte indicele colectării concomitent cu micşorarea cheltuielilor legate de aceasta;

3. impozitele indirecte implică mai puţine infracţiuni decît cele directe; 4. lipsa efectelor nestimulative. Printre efectele impunerii indirecte asupra activităţii social-economice, pot fi evidenţiate

următoarele: 1. Impactul impozitelor indirecte asupra activităţii financiare ale agenţilor economici. 2. Corelarea dintre impozitele indirecte şi procesul formării preţurilor. 3. Impozitele indirecte în cadrul activităţii economice externe. - Impactul impozitelor indirecte asupra activităţii financiare a agenţilor economici Printre impozitele indirecte, o influenţă semnificativă asupra activităţii financiare la nivel

microeconomic exercită TVA. În materie de TVA, se poate distinge o incidenţă asupra bilanţului şi o incidenţă financiară legată de diferitele operaţiuni efectuate de agenţii economici.

În bilanţul unei întreprinderi, există două posturi referitoare la TVA: TVA deductibilă, care face parte din active curente, şi TVA de plătit este un element al datoriilor nebancare pe termen scurt. Astfel, în faţa nevoilor de fond de rulment există două soluţii la care se recurge: fie sînt reduse posturile de disponibilităţi, fie sunt majorate datoriile bancare pe termen scurt. Dacă TVA de plătit este superioară TVA deductibilă, diferenţa va antrena un efect pozitiv asupra structurii bilanţului pentru că se majorează postul de disponibilităţi, sau se diminuează postul de datorii bancare, în schimb, dacă TVA deductibilă este superioară TVA de plătit, se manifestă un efect negativ asupra structurii bilanţului.

Nevoia de fond de rulment reprezintă partea din nevoile sau utilizările ciclice, care sunt finanţate prin resurse permanente şi care rămîn în sarcina întreprinderii. Nevoile de exploatare rezultă, în principal, din stocuri şi din credite acordate clienţilor, iar resursele de exploatare provin, în principal, din creditele furnizorilor şi termenele de plată, acordate de diverse organisme (administraţie fiscală, securitate socială).

Ca tratament contabil, care se aplică în acest domeniu, este de remarcat timpul, care intervine în calculul fondului de rulment necesar. Fiecare element se exprimă într-un număr de zile: durata medie a stocurilor este exprimată în zile de cumpărare, iar termenele acordate furnizorilor sau clienţilor sînt exprimate în zile de cumpărare sau vînzare. Diferenţele dintre TVA de plată şi TVA deductibilă sînt abordate în acelaşi mod. Prin urmare, totalitatea elementelor de fond de rulment: stocuri de materii prime, stocuri de produse finite, clienţi, furnizori, TVA deductibilă, alte taxe şi disponibilităţi afectează structura bilanţului, şi demonstrează că activele curente trebuie să facă faţă datoriilor pe termen scurt, pentru a se evita situaţia de încetare a plăţilor.

- Corelarea dintre impozitele indirecte şi procesul formării preţurilor Impozitele indirecte joacă un rol important în formarea preţurilor. Prin intermediul preţurilor

aceste impozite îndeplinesc funcţia de reglare a proceselor social-economice. În primul rînd, impozitele indirecte constituie principală sursă de formare a veniturilor bugetului de stat. În al doilea rînd, influenţează dezvoltarea activităţii de producţie, contribuind la creşterea sau restrîngerea acesteia. În al treilea rînd, reprezintă factorul de reglare a nivelului general al preţurilor

69

prin acţiunea sa asupra circulaţiei băneşti şi inflaţiei. În al patrulea rînd, îndeplinesc, în mod activ, funcţia socială – determină nivelul echităţii sociale, afectînd veniturile diferitelor categorii sociale.

În perioada actuală, impozitele indirecte au devenit baza mai multor sisteme fiscale. Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc asupra vînzării bunurilor sau a

prestării unor servicii, incluse în preţurile şi tarifele acestora. Prin realizarea bunurilor şi prestarea serviciilor, antreprenorii obţin sumele impozitelor care, ulterior, sunt transferate în bugetul de stat. Din categoria impozitelor indirecte, care se includ în componenţa preţurilor şi tarifelor fac parte taxa pe valoarea adăugată şi accizele.

În cadrul economiei de piaţă, preţurile libere se formează în baza cheltuielilor de producţie, comercializare şi a profitului determinat în funcţie de conjunctura pieţei, calitatea şi cererea existentă pentru bunurile şi serviciile date. Întreprinderile comercializează bunurile la preţuri care includ sumele TVA calculate la cote stabilite de legislaţia ţării. În faza finală, preţurile libere includ costurile totale de producţie (cheltuielile de producţie şi circulaţie), profitul, accize (dacă este cazul) şi taxa pe valoarea adăugată.

Privite prin prisma impactului asupra proceselor social-economice, cele două impozite indirecte aflate în componenţa preţurilor contribuie la creşterea acestora şi prin urmare, mărfurile devin, în cele mai multe cazuri, inaccesibile familiilor cu venituri modeste. Astfel, mijloacele băneşti sub forma impozitelor indirecte sunt transferate din veniturile consumatorilor în bugetul de stat, reducînd cererea globală. Pe de altă parte, impozitele indirecte incluse în preţul materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb etc., conduc la creşterea costurilor de producţie şi, prin urmare, la restrîngerea activităţii de producţie.

Avînd în vedere cele expuse, este evidentă importanţa elaborării mecanismului de colectare a acestor impozite, pornind de la stabilirea nivelului acceptabil al cotelor, care reprezintă, în acelaşi timp, un instrument de reglare şi control al activităţii economice aflat la dispoziţia statului

- Impozitele indirecte în cadrul activităţii economice externe Impozitele reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace de reglementare statală în

domeniul relaţiilor economice internaţionale. Acesta este rezultatul creşterii influenţei activităţii corporaţiilor transnaţionale asupra economiei mondiale, adîncirii specializării proceselor de producţie, a intensificării cooperării pe plan internaţional, precum şi datorită procesului de globalizare economică între ţările dezvoltate

Dezvoltarea comerţului internaţional este însoţită de introducerea de către unele ţări a diverselor restricţii şi bariere în vederea protejării propriilor interese. În ţările dezvoltate, s-au creat sisteme fiscale complexe, avînd la bază mai multe trepte şi care determină eficienţa activităţii economice externe a acestor ţări.

Jurisdicţia fiscală a oricărui stat se bazează, în primul rînd, pe suveranitatea teritorial-naţională. Astfel, fiecare stat, în limita frontierei naţionale, posedă dreptul integral şi imparţial de stabilire şi implementare a diferitelor legi, care determină regulile comportamentale ale cetăţenilor şi ale agenţilor economici. Structura sistemului de impunere, mărimea plăţilor fiscale, aşezarea şi ordinea perceperii impozitelor sînt determinate de către fiecare stat şi au caracterul obligatoriu pe întreg teritoriul ţării.

În acelaşi timp, în cadrul colaborării internaţionale, este frecvent utilizată introducerea unor regimuri vamale speciale destinate creării unor condiţii preferenţiale pentru mişcarea liberă a bunurilor şi serviciilor între diferite ţări, asigurînd, astfel, echilibrarea comerţului şi stabilitatea poziţiilor interne ale ţărilor participante.

- Efectele pozitive ale impunerii indirecte se referă la următoarele:

1. Contribuie la creşterea veniturilor bugetare o dată cu sporirea numărului populaţiei sau a prosperităţii şi, de aceea, sînt mai avantajoase pentru ţările economic dezvoltate. Aceasta este şi cauza ponderii înalte a încasărilor din impozite indirecte, comparativ cu cele directe;

2. Oferă statului posibilitatea modificării consumului agregat, de exemplu, se poate reduce consumul produselor nocive sănătăţii prin scumpirea lor;

3. În comparaţie cu impozitele directe, care, din punctul de vedere al cetăţeanului, se plătesc cu titlu gratuit, în cazul impunerii indirecte, deseori, taxele sunt considerate ca plată pentru

70

bunurile procurate. Chiar dacă unii plătitorii înţeleg că preţul este mărit din cauza impozitelor, totuşi, se consideră compensaţi prin obţinerea bunurilor necesare;

4. Pentru plătitorii impozitelor indirecte avantajele constau în următoarele considerente: - sumele de plată nesemnificative; - comoditatea în ceea ce priveşte timpul; - lipsa caracterului obligatoriu; - inexistenţa pierderilor de timp pentru achitarea impozitelor; - nu este necesară acumularea unor sume speciale; - nu implică amenzi şi penalităţi;

5. Pentru stat, introducerea deliberată a impozitelor indirecte, precum şi utilizarea lor eficientă conduce la îmbunătăţirea balanţei de plăţi şi ridică flexibilitatea întregului sistem financiar.

– În ceea ce priveşte efectele negative ale impunerii indirecte, printre acestea pot fi enumerate următoarele:

a) pentru unele categorii de persoane, incidenţa impozitelor indirecte nu este proporţională cu capitalul sau venitul obţinut, iar povara lor este excesivă pentru păturile sociale defavorizate;

b) din suma totală a impozitelor indirecte cea mai mare parte este colectată de la populaţia cu venituri medii şi mici;

c) în categoria bunurilor supuse impunerii indirecte sunt cuprinse nu numai cele de larg consum, ci şi unele individuale care au incidenţă asupra unor consumuri specifice;

d) distorsiunea modului de realizare a producţiei. Una din problemele majore, în cadrul sistemului impunerii fiscale, este problema evaziunii

fiscale în sfera impunerii indirecte. Evaziunea fiscală reprezintă una dintre cele mai răspîndite fraude legate de încălcarea

legislaţiei fiscale. Dreptul fiscal defineşte prin evaziunea fiscală „orice acţiune ilegală, culpabilă sau inacţiune (omisiune comisă cu rea-credinţă) care conduce la neexecutarea sau executarea incorectă al obligaţiilor fiscale, la încălcarea drepturilor şi intereselor legale ale participanţilor sistemului fiscal, şi pentru care este prevăzută răspundere juridică”.

Evaziunea fiscală prezintă un pericol semnificativ pentru dezvoltarea economică a ţării şi societate, în general. În primul rînd, statul nu încasează volumul prevăzut al veniturilor bugetare şi, implicit, se reduc sumele destinate finanţării programelor de stat. În al doilea rînd, persoanele care se eschivează de la plata impozitelor se află în situaţia mai avantajoasă din punct de vedere al poziţiei concurenţiale şi, prin aceasta, provoacă pe contribuabilii corecţi. În al treilea rînd, în cazul răspîndirii fenomenului de evaziune fiscală care, în final, conduce la deficitul resurselor financiare publice, statul poate recurge la compensarea acestor lipse prin instituirea unor noi impozite sau mărirea cotelor la impozitele existente.

Combaterea evaziunii fiscale este o preocupare continuă a organelor financiare şi poate fi realizată atît pe seama adaptării legislaţiei fiscale la condiţiile în continuă schimbare a economiei, cît şi pe seama îngrădirii fenomenelor de încălcare. În acest sens, este importantă cunoaşterea diferitelor forme de fraudă fiscală.

La exercitarea controalelor documentare, întreprinse de către secţiile de control fiscal în teritoriu, au fost depistate o serie de încălcări care sunt răspîndite în rîndurile contribuabililor.

Bibliografie:

1. Culegerea actelor legislative şi normative privind reglementare vamală şi fiscală a operaţiunilor de import-export în RM/ Chişinău 2003.

2. Moldova în cifre 2003/ Departamentul de Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova/ Chişinău 2003.

3. Налоги и налогообложение / Под ред. И.Г Русакова, В.А. Кашин – Москва1998, (p.9-96).

4. Налоги и налогообложение / Под ред. М. В. Романовского, О. В. Врублевской. – Санкт-Петербург, 2000, (p.180-210).

5. Bugetul statului şi agentului economic/ T. Vâşcu Barbu. Bucureşti, (p.40-60). 6. Налоги и налогообложение / Под ред. Т. Ф. Ютктна. – Москва: Инфра-М, 1999, (p.98-

71

105,p.268-307). 7. Налоги теория и практика / В. В Глухов, И. В.Дольдэ. – Санкт-Петербург, (p.17-25). 8. Сугырин, С. Ф. Налоги и налоговое планирование в мировой экономике / С. Ф

Сугырин, А. И. Погорлецкий. – Санкт-Петербург: Полиус, 1998. 9. Черник, Д. Г. Основы налоговой системы / Д. Г. Черник, А. П. Москва 2000, (p.125-

133). 10. Raportul privind rezultatele activităţii de control în anul 2001, efectuate de către Direcţia

Control Fiscal şi Contestări al IFPS.

Teste

1. Indicaţi care dintre variantele propuse pot fi atribuite efectelor pozitive ale impunerii indirecte. Motivaţi răspunsul.

a) contribuie la creşterea veniturilor bugetare o dată cu sporirea numărului populaţiei sau a prosperităţii şi, de aceea, sînt mai avantajoase pentru ţările economic dezvoltate. Aceasta este şi cauza ponderii înalte a încasărilor din impozite indirecte, comparativ cu cele directe;

b) oferă statului posibilitatea modificării consumului agregat, de exemplu, se poate reduce consumul produselor nocive sănătăţii prin scumpirea lor;

c) în comparaţie cu impozitele directe, care, din punctul de vedere al cetăţeanului se plătesc cu titlu gratuit, în cazul impunerii indirecte, deseori, taxele sunt considerate ca plată pentru bunurile procurate. Chiar dacă unii plătitorii înţeleg că preţul este mărit din cauza impozitelor, totuşi, se consideră compensaţi prin obţinerea bunurilor necesare;

d) pentru stat introducerea deliberată a impozitelor indirecte, precum şi utilizarea lor eficientă conduce la îmbunătăţirea balanţei de plăţi şi ridică flexibilitatea întregului sistem financiar.

e) pentru unele categorii de persoane, incidenţa impozitelor indirecte nu este proporţională cu capitalul sau venitul obţinut, iar povara lor este excesivă pentru păturile sociale defavorizate;

2. Pentru plătitorii impozitelor indirecte, avantajele constau în următoarele considerente:

a) sumele de plată nesemnificative; b) comoditatea în ceea ce priveşte timpul; c) lipsa caracterului obligatoriu; d) inexistenţa pierderilor de timp pentru achitarea impozitelor; e) nu este necesară acumularea unor sume speciale; f) nu implică amenzi şi penalităţi.

3. Indicaţi care dintre variantele propuse pot fi atribuite efectelor negative ale impunerii indirecte. Motivaţi răspunsul.

a) contribuie la creşterea veniturilor bugetare o dată cu sporirea numărului populaţiei sau a prosperităţii şi, de aceea, sînt mai avantajoase pentru ţările economic dezvoltate. Această este şi cauza ponderii înalte a încasărilor din impozite indirecte, comparativ cu cele directe;

b) pentru unele categorii de persoane incidenţa impozitelor indirecte nu este proporţională cu capitalul sau venitul obţinut, iar povara lor este excesivă pentru păturile sociale defavorizate;

c) din suma totală a impozitelor indirecte, cea mai mare parte este colectată de la populaţia cu venituri medii şi mici;

d) în categoria bunurilor supuse impunerii indirecte, sunt cuprinse nu numai cele de larg consum, ci şi unele individuale care au incidenţa asupra unor consumuri specifice;

e) distorsiunea modului de realizare a producţiei.

4. Impozitele indirecte au impact asupra: a) activităţii financiare a agenţilor economici; b) procesului formării preţurilor; c) activităţii economice externe; e) activităţii de investire a agentului economic.

Motivaţi răspunsul.

72

5. Evaziunea în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată se referă la: • Aplicarea eronată a regimului deducerilor. Astfel de abateri s-au constatat la agenţii

economici care realizează atît operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată, cît şi operaţiuni scutite, prin nerespectarea prevederilor în ce priveşte calcularea raportului în care participă bunurile şi serviciile la realizarea operaţiunilor impozabile şi influenţarea, în acest mod, a taxei pe valoarea adăugată deductibilă. Sunt cazuri în care se fac deduceri de TVA în bază unor documente ilegale, false sau ca urmare a înscrierii repetate a unor facturi în jurnalele de cumpărări, sau se exercită anticipat dreptul de deducere;

• Unele operaţii ce intră în sfera impunerii cu taxa pe valoarea adăugată nu sunt incluse în baza de calcul a TVA;

• Nerespectarea perioadelor fiscale la întocmirea declaraţiilor TVA; • Efectuînd livrări impozabile peste plafonul de 200000 lei, unii agenţi economici nu se

înregistrează ca plătitor TVA; • Aplicarea eronată a cotei zero pentru operaţiunile de export, în cazul operaţiunilor derulate

prin intermediari care efectuează operaţiuni de export sub nume propriu; • Sustragerea de la plata TVA aferentă importului de bunuri prin prezentarea în darea de

seamă a unor acte fictive de donaţie, de la parteneri externi, în loc de acte de cumpărare, precum şi neincluderea în decontări a TVA amînată la plata în vamă;

• Emiterea de chitanţe fără ca agentul economic să fie plătitor sau fără înregistrarea în evidenţa contabilă;

• Calculul incorect al TVA în cazul vînzării sau achiziţionării mijloacelor fixe; • Unii agenţi economici nu calculează TVA pentru avansurile primite de la clienţi, la data

primirii acestora, ci la data livrării produselor pentru care au primit avansurile respective; • Neutilizarea sau utilizarea defectuoasă a formularelor tipizate, cu înregistrări incomplete sau

înregistrări repetate în jurnalele de cumpărări, facturi „pierdute”, întîrzierea întocmirii facturilor fiscale în scopul amînării plăţii TVA, neincluderea în baza de calcul a tuturor elementelor din factură (ambalaj, cheltuieli de transport etc.);

• Nu se calculează de către bănci TVA aferentă veniturilor obţinute din vînzarea bunurilor gajate;

• Eschivarea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare; În ce priveşte accizele, faptele evaziunii fiscale se referă la: • Nu se includ în baza impozabilă toate sumele supuse impunerii; • Utilizarea unor cote inferioare celor legale; • Încadrarea incorectă în termenele legale privind scutirile fiscale; • Nu se calculează accizele la modificarea concentraţiei alcoolice; • Producerea de alcool din materii prime primite spre prelucrare, cu plata contravalorii sub

formă de comision reţinut din producţia realizată; • Nu se includ accizele în preţul de vînzare al produselor supuse impozitării (bijuterii vîndute

în consignaţii, băuturi alcoolice cumpărate de la particulari etc.); • Nu se înregistrează în contabilitate obligaţiile de plată a accizelor; • Eschivarea de la plata accizelor prin schimbarea dimensiunii produselor alcoolice în

facturile de import.

73

Redactor literar – Constantin Crăciun Rectificare computerizată – Tatiana Boico Procesare computerizată – Feofan Belicov

Semnat pentru tipar 27.05.05 Format 60 × 84 1/16. Rotaprint. Coli editoriale 6.5

Coli de tipar 9,9. Tirajul 200 ex. Comanda

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al A.S.E.M. Str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni 59,

Tel: 22-27-68

74