MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ... - ub.ro · C4.4 Analiza critica si utilizarea...

66
F 84.07/Ed. 06 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea de INGINERIE 1.3. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ 1.4. Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ 1.5. Ciclul de studii LICENŢA 1.6. Programul de studii/calificarea INGINERIE BIOCHIMICĂ/INGINER 1.7. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei ANALIZE FIZICO-CHIMICE 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa 2.3. Titularul activităţilor de laborator Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana /Ş. l. dr. ing. ALEXA Irina 2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare ES 2.7. Regimul disciplinei Categoria formativă a disciplinei DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI 3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 6 3.2. Curs 3 3.3. Laborator 3 3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 84 3.5. Curs 42 3.6. Laborator 42 Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22 Tutoriat 4 Examinări 10 Alte activităţi (precizaţi): - 3.7. Total ore studiu individual 66 3.8. Total ore pe semestru 150 3.9. Numărul de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Chimie analitică I şi II 4.2. de competenţe Chimie organică I şi II, Chimie fizică şi coloidală , Electrochimie si coroziune 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Mijloace video, calculator; 5.2. de desfăşurare a laboratorului Cunoaşterea şi respectarea normelor SSM şi PSI; MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

Transcript of MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ... - ub.ro · C4.4 Analiza critica si utilizarea...

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.2. Facultatea de INGINERIE

1.3. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.4. Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ

1.5. Ciclul de studii LICENŢA

1.6. Programul de studii/calificarea INGINERIE BIOCHIMICĂ/INGINER

1.7. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ANALIZE FIZICO-CHIMICE

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa

2.3. Titularul activităţilor de laborator Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana /Ş. l. dr. ing. ALEXA Irina

2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare ES

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 6 3.2. Curs 3 3.3. Laborator 3

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ 84 3.5. Curs 42 3.6. Laborator 42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 22

Tutoriat 4

Examinări 10

Alte activităţi (precizaţi): -

3.7. Total ore studiu individual 66

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Chimie analitică I şi II

4.2. de

competenţe Chimie organică I şi II, Chimie fizică şi coloidală , Electrochimie si coroziune

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Mijloace video, calculator;

5.2. de desfăşurare a

laboratorului Cunoaşterea şi respectarea normelor SSM şi PSI;

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la principiile de bază ale

analizelor fizico-chimice;

Deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor

experimentale aplicate în analizele chimice specifice industriei chimice,

biochimice, alimentare şi controlul de calitate precum şi analizele privind

mediul înconjurător.

Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din

domeniul proceselor şi exploatării instalaţiilor din domeniul ingineriei

chimice si a domeniilor conexe.

7.2. Obiectivele specifice Formarea capacităţii de sinteză a informaţiilor ştiinţifice şi tehnice privind

analizele fizico-chimice şi instrumentale cu aplicaţii în industria chimica si in

domeniile conexe.

Aplicarea strategiilor de perseverenţă, rigurozitate, eficienţă şi

responsabilitate în muncă, punctualitate şi asumarea răspunderii pentru

rezultatele activităţii personale, creativitate, bun simţ, gândire analitică şi

critică, rezolvarea de probleme etc., pe baza principiilor, normelor şi a

valorilor codului de etică profesională în domeniul ingineriei chimice si in

domeniile conexe.

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore

Met. de

predare Obs.

1. Metode de separare. Clasificarea metodelor de separare. Principii fundamentale

si caracteristici. Introducere in cromatografie - istoric, caracteristici, nomenclatura,

clasificare. Echilibrul de distribuţie si dinamica migrării cromatografice. Aspecte

generale, faze staţionare si faze mobile, aparatura, tehnici analitice si modalităţi de

detectare ale efluentului din coloana.

4 Expunere asistată

de video

proiector,

conversaţie,

explicaţie,

dezbatere; 2. Cromatografia plana. Cromatografia pe hârtie. Cromatografia pe strat subţire.

Cuplarea cu alte tehnici. Cromatografia preparativă. Tehnici de lucru si aplicaţii.

3

3. Cromatografia pe coloana in faza lichida şi aplicaţiile sale. Cromatografia de

lichide de înaltă performanţă (HPLC).

2

4. 4. Cromatografia de gaze. Aparatură. Analiza calitativă. Analiza cantitativă. Aplicaţii. 3

5. Electroforeza. Principii si clasificarea metodelor de electroforeza. Electroforeza

in mediu liber. Electroforeza in medii stabilizante. Aplicaţiile metodelor de electroforeza.

3

6. Spectroscopia optică. Principii fundamentale. Interacţiuni materie-undă. 2

7. Spectroscopia atomică. Emisia atomică. Absorbţia atomică. Aparatura si

aplicaţii.

3

8. Spectroscopia moleculară Spectrometria de absorbţie în ultraviolet şi vizibil.

Principiu. Tranziţii de energie electronică. Noţiuni specifice spectroscopiei în UV-VIS.

Aparatura. Aplicaţii .

4

6

.1.

Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

C4. Descrierea, analiza si utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din domeniul biochimiei,

microbiologiei, geneticii si biologiei moleculare.

C4.4 Analiza critica si utilizarea principiilor, metodelor si tehnicilor de lucru pentru evaluarea cantitativa si

calitativa a proceselor din industria chimica si biochimica.

C5. Descrierea, analiza si utilizarea metodelor de analiza, caracterizare si control specifice produselor naturale

de origine biotica si a produselor de biosinteza.

C5.1 Definirea si/sau descrierea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza specifice analizei chimice, fizico-

chimice si senzoriale a produselor de biosinteza.

C5.2 Explicarea si interpretarea datelor experimentale obţinute în urma analizelor fizico-chimice, chimice si

senzoriale a produselor de biosinteza pe baza conceptelor, teoriilor, si metodelor cunoscute.

6.2

.

Co

mp

.

tran

s.

-

F 84.07/Ed. 06

9. Emisia moleculară. Fluorescenţa. Fluorescenta cu raze X. Aplicaţii. 2

10. Spectroscopia în IR. Principiu. Modurile de vibraţie ale unei molecule. Spectre

şi utilizarea lor. Aparatura. Spectrometru cu dispersie. Spectrometru cu transformată

Fourier. Aplicaţii. Interpretarea spectrelor IR. Întocmirea unei biblioteci de spectre IR de

referinţa. Aplicaţii.

4

11. Metode bazate pe difuzia radiaţiei electromagnetice. Nefelometria.

Turbidimetria. Aplicaţii.

3

12. Alte metode optice de analiză. Refractometria. Polarimetria. 3

13. Rezonanţa magnetică nucleară. Principiu. Aparatura. Deplasarea chimică.

Intensitate. Interacţiuni spin-spin. Aplicaţii.

3

14. Spectrometria de masă. Introducere. Aparatură. Tipuri de ioni şi reguli de

fragmentare. Cuplajul CG-SM; CL-SM. Aplicaţii.

3

Bibliografie

1. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;

2. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul

calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;

3. LUCA C., DUCA Al., CRIŞAN I. Al. – Chimie analitică şi analiză instrumentală, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1983;

4. PIETRZYIC D.J., FRANK C.W. - Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1989;

5. DUMITRESCU V. Gh. – Analiza instrumentală, Rep. Fac. de Tehn. Chimică (I. P. Bucureşti), 1990;

6. PELE Maria – Chimie analitică şi analiză instrumentală, Editura Matrix Rom Bucureşti, 1999.

7. NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală, Academic Pres & AcademicDirect, Cluj-

Napoca, 2006.

Bibliografie minimală

1. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;

2. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul calităţii

alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;

3. NASCU H.I., JANTSCHI L.- Chimie analitică şi instrumentală,Academic Pres & AcademicDirect, Cluj-Napoca,

2006.

Aplicaţii (laborator) Nr.

ore

Met.de

predare Obs.

1. Instructajul SSM si PSI. Prepararea soluţiilor tampon. 2 - explicaţie,

dezbatere;

- activitate exp.

individuală şi în

echipă (2-3

studenţi);

2. Determinarea unor constante : vâscozitate, densitate, umiditatea aerului si punctul de

rouă.

2

3. Cromatografia pe coloană. Separarea unui amestec de albastru de metilen si

fluoresceina.

2

4. Coloane cu schimbători de ioni. Determinarea capacitaţii de schimb ionic. 2

5. Cromatografia pe hârtie şi pe strat subţire. Separarea unui amestec de indicatori de pH. 2

6. Cromatografia de gaze.

Separarea prin electroforeză a unui amestec de aminoacizi sau proteine.

2 vizita laborator

de analiza (DSV)

7. Fotometria de emisie atomică în flacără (Flamfotometria) – Determinări calitative şi

cantitative (Na, K, si Ca).

2 - explicaţie,

dezbatere;

- activitate exp.

individuală şi în

echipă (2-3

studenţi);

8. Colorimetrie şi spectrofotometrie – Analize cantitative. Determinarea

spectrofotometrica a ionului fosfat.

2

9. Refractometria. Determinarea substanţei uscate si indicelui de refracţie. 2

10. Polarimetria. Determinarea rotaţiei specifice pentru o soluţie de zahar. Determinarea

conţinutului de zahar dintr-un suc de fructe.

2

11. Analize calitative - Înregistrarea si interpretarea spectrelor UV si IR. 2

12. Analize calitative - Interpretarea spectrelor RMN si SM. 2

13. Caracterizarea unui compus pe baza datelor spectrale (UV, IR, RMN si SM). 2

14 Colocviu de laborator. 2

Bibliografie

1. FÎNARU Adriana – METODE FIZICO-CHIMICE cu aplicaţii în analiza structurală organică şi controlul

calităţii alimentelor, vol. I, Editura ALMA MATER, Bacău , 1999;

2. FÎNARU Adriana – suport de curs PPT- format electronic;

3. GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de lucrări practice pentru analize fizico-chimice, format electronic;

Bibliografie minimală

1. GROSU L., IFRIM I., FINARU A., Caiet de lucrări practice pentru analize fizico-chimice, format electronic;

F 84.07/Ed. 06

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

- Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

- prezenta activa;

- gradul de înţelegere si însuşire a

conceptelor, teoriilor si metodelor de baza; -

- capacitatea de analiza, de sinteza si de

corelare a cunoştinţelor dobândite;

- notare pe parcurs;

- tema de casa;

- examen final;

20 %

15%

40%

10.5. Laborator

- deprinderile formate;

- capacitate de aplicare in practica a

cunoştinţelor dobândite;

- integrarea si lucrul în echipă;

- urmărirea modului de

realizare a lucrărilor

practice si verificarea

rezultatelor obţinute;

- colocviu final de

laborator;

25%

10.6. Standard minim de performanţă:

- efectuarea integrala a lucrărilor practice

- predarea temei de casa

- 2 puncte la examenul final

Data completării

1.10.2015

Semnătura titularului de curs,

Prof. univ. dr. FÎNARU Adriana-Luminiţa

Semnătura titularului de laborator,

Asist. dr. ing. TÂMPU Raluca-Ioana /

Ş. l. dr. ing. ALEXA Irina

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament,

Ş. l. dr. ing. Andrei-Ionuţ SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului,

Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.8. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.9. Facultatea Inginerie

1.10. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.11. Domeniul de studii Inginerie Chimică

1.12. Ciclul de studii Licenţă

1.13. Programul de

studii/calificarea Inginerie Biochimică

1.14. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Operaţii unitare

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Lucian Gavrilă

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr.ing. Cristina Gabriela Grigoraș

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

2

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

70 3.5. Curs 42 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24

Tutoriat 1

Examinări 5

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 80

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Matematici aplicate 1, 2, 3; Fizica 1, 2; Fenomene de transfer

4.2. de

competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat, dezbateri cu

participarea activă a studenţilor.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Sală de laborator, dotată cu standuri experimentale, calculatoare si software

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

adecvate, echipament de protecţia muncii.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei descrierea, analiza si utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din

domeniul stiintelor ingineresti

exploatarea proceselor si instalatiilor cu aplicarea cunostintelor din domeniul

ingineriei chimice

exploatarea proceselor si instalatiilor din domeniul ingineriei biochimice si

biotehnologiilor

7.2. Obiectivele specifice însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la operaţiile hidrodinamice şi la

operaţiile termice specifice industriei alimentare şi biotehnologiilor

deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor

experimentale în procesele de transport, amestecare, separare hidrodinamică,

încălzire şi răcire;

deprinderea de abilităţi practice în analiza funcţionării şi calculul de

dimensionare al echipamentelor de transfer de impuls şi de transfer termic.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

INTRODUCERE: obiectul cursului, prezentare generală,

cerinţe

1 Prelegere cu

prezentări de studii de

caz, aplicaţii

numerice şi discuţii

1 prelegere

RĂCIREA: agenţi de răcire, modalităţi de răcire, răcire

moderată şi înaintată, aplicaţii specifice biotehnologiilor,

refrigerarea şi congelarea

2

ÎNCĂLZIREA: agenţi de încălzire, încălzirea aparatelor

şi reactoarelor, modalităţi de încălzire, calculul proceselor

de încălzire

3 1 prelegere

CONCENTRAREA PRIN EVAPORARE: definiţie,

factori de influenţă, evaporarea simplă, evaporarea

multiplă, evaporarea cu compresie mecanică de vapori,

evaporarea cu termocompresie, calculul instalaţiilor de

evaporare, tipuri de evaporatoare, instalaţii de evaporare

specifice biotehnologiilor

3 1 prelegere

CONDENSAREA: definiţie, factori de influenţă,

condensatoare de suprafaţă şi de amestec, calculul

3 1 prelegere

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Descrierea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale exploatării proceselor chimice industriale

Elaborarea unor proiecte profesionale pentru tehnologiile din domeniul ingineriei chimice

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 84.07/Ed. 06

condensatoarelor, aplicaţii specifice biotehnologiilor

PASTEURIZAREA ŞI STERILIZAREA: definiţie,

factori de influenţă, utilaje şi instalaţii pentru pasteurizare

şi sterilizare (principii funcţionale), aplicaţii specifice

biotehnologiilor

3 1 prelegere

CRISTALIZAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje

şi instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii specifice

biotehnologiilor

3 1 prelegere

USCAREA: definiţie, factori de influenţă, utilaje şi

instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii specifice

biotehnologiilor

3 1 prelegere

DISTILAREA ŞI RECTIFICAREA: definiţie, factori

de influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice biotehnologiilor

3 1 prelegere

EXTRACŢIA LICHID-LICHID: definiţie, factori de

influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice industriei alimentare

3 1 prelegere

EXTRACŢIA LICHID-SOLID: definiţie, factori de

influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice biotehnologiilor

3 1 prelegere

ABSORBŢIA ŞI ADSORBŢIA: definiţie, factori de

influenţă, utilaje şi instalaţii (principii funcţionale),

aplicaţii specifice biotehnologiilor

3 1 prelegere

SEPARĂRI HIDRODINAMICE: sedimentarea,

filtrarea, centrifugarea; definiţie, factori de influenţă,

utilaje şi instalaţii (principii funcţionale), aplicaţii

specifice biotehnologiilor

3 1 prelegere

AMESTECAREA: eficienţa amestecării, calculul puterii

la amestecare, transpunerea la scară a amestecătoarelor,

amestecarea în mediu lichid, amestecarea pastelor,

amestecarea în mediu solid

3 1 prelegere

INTEGRAREA ŞI INTENSIFICAREA

PROCESELOR

3 1 prelegere

Bibliografie

Gavrilă, L.: Transportul fluidelor – Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed. Tehnica-Info, Chişinău,

2002;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1, Universitatea din Bacău, 2001, ediţie

electronică;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2012;

Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;

Banu, C. (coord.): Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998.

Bibliografie minimală

Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2014;

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Măsurarea debitelor gazelor 2 Efectuare de lucrări

practice pe standuri

experimentale, pe

grupe de 3-4 studenţi

Determinarea căderii de presiune în coloane cu umplutură 2

Determinarea caracteristicilor corpurilor de umplere 2

Ridicarea curbei caracteristice a unei pompe centrifuge 2

Determinarea pierderilor de presiune la curgerea fluidelor

prin conducte

2

Similitudinea proceselor de agitare 2

Evidenţierea spectrelor de curgere în recipiente cu

agitatoare mecanice şi în amestecătoare statice

2

Filtrarea la presiune constantă 2

Studiul operaţiei de sedimentare 2

Transfer termic în vase cu agitare în regim staţionar şi

nestaţionar

2

Determinarea experimentală şi prin calcul a coeficientului

global de transfer de căldură într-un schimbător de

2

F 84.07/Ed. 06

căldură cu fascicul tubular

Studiul cineticii uscării convective cu aer cald 2

Determinarea coeficientului de distribuţie a iodului în

sistemul apă-benzen.

2

Lucrare de control – verificarea cunoştinţelor (cu pondere

de 25% în nota finală)

2 Lucrare scrisă, cu

posibilitatea

consultării surselor

bibliografice

1 laborator (S7 sau

S8)

Bibliografie

Gavrilă, L.: Transportul fluidelor – Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed. Tehnica-Info, Chişinău,

2002;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1, Universitatea din Bacău, 2001, ediţie

electronică;

Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2012;

Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;

Banu, C. (coord.): Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I-II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998.

Bibliografie minimală

Gavrilă, L.: Operaţii unitare, note de curs în format electronic, Bacău, 2014;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

- corectitudinea şi completitudinea

cunoştinţelor;

- gradul de asimilare a limbajului de

specalitate;

- conştiinciozitate, interes pentru studiu

individual.

- lucrare de evaluare

parţială a cunoştinţelor;

- rezolvare de teme de

casă;

- lucrare finală de

evaluare a cunoştinţelor

25%

25%

25%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

- capacitatea de a aplica în practică

cunoştinţele asimilate

- gradul de participare/

implicare în efectuarea

lucrărilor, culegerea,

analiza şi interpretarea

datelor experimentale

obţinute

25%

10.6. Standard minim de performanţă

cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie;

capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

01.10.2015 Prof. univ. dr. ing. Lucian Gavrilă

Asist. univ. dr. ing. Cristina Gabriela Grigoraş

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ș. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.15. Instituţia de învăţământ

superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.16. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE

1.17. Departamentul DEPARTAMENTUL DE INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.18. Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ

1.19. Ciclul de studii LICENŢĂ

1.20. Programul de

studii/calificarea

INGINERIE BIOCHIMICĂ

1.21. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei ENZIMOLOGIE INDUSTRIALĂ

2.2. Titularul activităţilor de curs Ş.l. univ. dr. biochim. Ioana Adriana Ştefănescu

2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare Colocviu

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DO

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

2

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

70 3.5. Curs 42 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat 5

Examinări 5

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 80

3.8. Total ore pe semestru 70

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Biochimie, Chimie organică

4.2. de

competenţe Metaboliţi primari şi secundari 1

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs

în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât

aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului La lucrările practice este obligatorie consultarea îndrumarului de lucrări

practice; fiecare student va desfăşura o activitate individuală sau de grup cu

materialele de laborator puse la dispoziţie şi descrise în îndrumarul de

lucrări practice. Disciplina academică se impune pe toată durata de

desfăşurare a lucrărilor. Studenţii au obligaţia de a păstra integritatea

materialelor şi aparaturii din laborator.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

definitivarea formării profesionale a specialistului de inginerie biochimică

având în vedere impactul deosebit al domeniului Enzimologie în cele mai

multe ramuri ale ingineriei biochimice: industria alimentară, farmaceutică,

cosmetică, etc.

7.2. Obiectivele specifice înţelegerea mecanismelor proceselor biotehnologice care stau la baza

transformărilor industriale a materiilor prime de natura vegetală sau animală

în biomasă sau în preparate de uz alimentar, farmaceutic, cosmetic sau cu alte

întrebuinţări.

însuşirea procedeelor şi tehnicilor utilizate în biotransformări enzimatice în

scopul conducerii cu randament maxim a proceselor de bioconversie şi a

controlului analitic al produselor de reacţie intermediare şi finite prin metode

enzimatice.

Descrierea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază privind

tehnologiile agroalimentare.

Explicarea şi interpretarea conceptelor, proceselor, modelelor şi metodelor

din enzimologie, folosind cunoştinţele de bază privind compozitia, structura,

proprietăţile şi transformările componenţilor alimentari, farmaceutici,

cosmetici etc. şi interacţiunea acestora cu alte sisteme pe parcursul lanţului

agroalimentar.

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore Metode de predare Observaţii

Introducere. Enzime: denumire şi clasificare; biogeneză şi răspândire;

exprimarea activităţii enzimatice

3 metode activ-

participative:

- problematizarea;

- descoperirea;

- asaltul de idei

(brainstorming);

- metodă de

învăţare asistată

de calculatoare

Caracteristicile generale ale enzimelor. Specificitatea enzimelor 3

Descrierea principalelor clase de enzime: Oxidoreductaze, Transferaze 6

Descrierea principalelor clase de enzime: Hidrolaze, Liaze 3

Descrierea principalelor clase de enzime: Ligaze, Izomeraze 3

Mecanismul reacţiilor enzimatice. 3

Cinetica reacţiilor enzimatice: viteza de reacţie, ordinul de reacţie 3

Cinetica reacţiilor enzimatice: Ecuaţia Michaelis-Menten; efectul pH- 6

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C4.3 Identificarea şi aplicarea conceptelor, metodelor şi teoriilor pentru rezolvarea problemelor tipice

ingineriei biochimice şi biotehnologie în condiţii de asistenţă calificată

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

F 84.07/Ed. 06

ului asupra cineticii enzimatice; efectul temperaturii asupra reacţiilor

enzimatice; efectorii enzimatici

Reglarea activităţii enzimelor 3

Preparate enzimatice: materii prime, tehnologia de obţinere a

preparatelor enzimatice, preparate enzimatice imobilizate

3

Biosinteza industrială a enzimelor 3

Enzime microbiene cu aplicaţii industriale. Domenii de utilizare 3

Bibliografie

1. Whitacker R.J. – Handbook of food enzymology - Marcel Dekker, Inc. 270 Madison Avenue, New York,

2003;

2. Jurcoane, Şt. – Biotehnologii – fundamente, bioreactoare, enzime, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000

3. Zarnea, G., et al. – Bioingineria preparatelor enzimatice microbiene, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980

4. Bugg T. D. H. - Introduction to Enzyme and Coenzyme Chemistry, Ed. Blackwell Publishing Ltd, Oxford, UK,

2004

5. Copeland R. A. - A Practical Introduction to Structure, Mechanism, and Data Analysis, Wiley-VCH, Inc.(

electronic vertion), 2000

6. Whitehurst R. J., Law B. A. - Enzymes in Food Technology, Sheffield Academic Press, USA, 2002

7. Polaina J., MacCabe A. P. - Industrial Enzymes - Structure, Function and Applications, Published by Springer.

2007

8. Boyer P.D. – The Enzymes – Kinetics and Mechanism, vol II, ed. 3, Academic Press, London 1970

9. Cojocaru D.C. – Enzimologie generală, Tehnopress, Iaşi, 2007

Bibliografie minimală

Cojocaru D.C. – Enzimologie generală, Tehnopress, Iaşi, 2007

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Norme de securitatea şi sănătatea în muncă şi situaţii de

urgenţă specifice laboratorului de enzimologie.

2 Conversaţia euristică

Determinarea activităţii ascorbatoxidazei 2 Demonstraţia

Determinarea activităţii tirozinazei. Aprecierea activităţii

tirozinazei

2

Descoperirea,

demonstraţia, studiu

de caz, observaţia,

efectuarea de aplicaţii

dirijat şi independent,

studiul experimental

Determinarea activităţii amilolitice a mierii de albine 2

Determinarea activităţii amilazei 2

Determinarea activităţii proteolitice a enzimelor dintr-un

produs. Determinarea activităţii autolitice a făinii

2

Determinarea vitezei unei reacţii enzimatice. Determinarea

vitezei de reacţie a catalazei

2

Studiul influenţei concentraţiei enzimei asupra cineticii

reacţiilor enzimatice. Influenţa cantităţii de cheag asupra

duratei de coagulare a laptelui

2

Influenţa concentraţiei de substrat asupra activităţii

enzimatice a ureazei

2

Influenţa temperaturii asupra cineticii reacţiilor enzimatice:

influenţa temperaturii asupra coagulării laptelui, influenţa

temperaturii asupra activităţii enzimatice a catalazei

2

Influenţa pH-ului asupra cineticii reacţiilor enzimatice 2

Influenţa efectorilor asupra activităţii enzimatice. Inhibarea

sau stimularea activităţii amilazei

2

Compararea activităţii catalitice a enzimelor cu cea a

catalizatorilor anorganici. Hidroliza enzimatică şi

neenzimatică a amidonului

2

14. Colocviu de laborator 2

Bibliografie

1. Dabija, A., Istrati, L., Ştefănescu, I., Suceveanu, M. – Enzimologie industrială – îndrumar de laborator,

Universitatea din Bacău, 2007 2. Bahtim G., Nicolau A. – Biotehnologia preparatelor enzimatice – Tehnici şi analize de laborator, Ed.

Academica, Galaţi, 2002 Bibliografie minimală

Dabija, A., Istrati, L., Ştefănescu, I., Suceveanu, M. – Enzimologie industrială – îndrumar de laborator,

Universitatea din Bacău, 2007

F 84.07/Ed. 06

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de

evaluare

10.3. Pondere din

nota finală

10.4. Curs

- 3 subiecte: structurate pe două parţi, (materia se

împarte în două părţi)

corespunzător primelor 7 săptămâni –partea-I a, şi a

ultimelor 7 săptămâni

partea II –a.

- coerenţa în exprimarea orală, ca rezultat al

acumulărilor anterioare ale studentului;

- dovada de conceptualizare, interpretare a

conceptelor şi ideilor - exprimarea capacităţii de

înțelegere în sens larg şi multidimensional al

termenilor de specialitate aferenţi disciplinei;

claritatea şi simplitatea exprimării. - O idee exprimată

simplu şi clar este o idee înțeleasă.

probă orală.

Examen semestrial –

65%.

Examen parţial dupǎ

7 sǎptǎmâni , cu

25 % din nota finală,

pentru 2 subiecte din

prima parte,

(temele tratate în

primele 7

săptămâni), cu

condiţie de

promovabilitate –

minim nota 7.

10.5.

Seminar/laborat

or/proiect

- cunoaşterea şi aplicarea corectă a tehnicilor de

lucru aferente disciplinei;

- cunoaşterea lucrării de laborator înaintea începerii

lucrului.

- observarea

sistematică a

studentului în

timpul rezolvării

sarcinii şi implicit

pe tot parcursul

semestrului;

- portofoliul;

Ponderea activităţii

de laborator la nota

finală este de – 35%.

10.6. Standard minim de performanţă

Curs - Nota 5 se acordă pentru obţinerea mediei 5 la ambele părţi. Media la fiecare parte se face pe baza mediei

aritmetice la cele trei subiecte, cu condiţia ca la cel puţin doua dintre subiecte să fie notate cu note de trecere (mai mari

sau egale cu nota 5).

Laborator - efectuarea integrala a orelor de laborator;

- prezentarea portofoliului.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2015 Ş. l. univ. dr. biochim. Ioana Adriana ŞTEFĂNESCU

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ș. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof. univ. dr. ing Carol SCHNAKOVSZKY

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115,

Tel. +40-234-542411,Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, e-mail: [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.22. Instituţia de învăţământ

superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN

BACĂU 1.23. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE

1.24. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.25. Domeniul de studii Inginerie Chimică

1.26. Ciclul de studii Licenţă

1.27. Programul de

studii/calificarea Inginerie Biochimică / Inginer

1.28. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Biotehnologii În Protecţia Mediului 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr.ing. Lăcrămioara RUSU

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist.univ.dr.ing. Cristina Gabriela GRIGORAŞ

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DO

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 6 3.2. Curs 3 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

3L

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

84 3.5. Curs 42 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 22

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

Tutoriat 4

Examinări 15

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 66

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Chimie organică; Fenomene de transfer

4.2. de competenţe Chimie analitică ; Biochimie; Microbiologie industrială

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului nu vor fi permise convorbirile telefonice în timpul cursului

5.2. de desfăşurare a

laboratorului/proiectului termenul predării temei de casă va fi stabilit de titular de comun

acord cu studenţii

este obligatorie efectuarea tuturor lucrărilor de laborator

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei însuşirea cunoştinţelor privind exploatarea proceselor şi

instalaţiilor din domeniul ingineriei biochimice şi

biotehnologiilor aplicate în protecţia mediului;

însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la metode şi

procedee biologice de tratare a apelor uzate, epurarea

biologică a solurilor, biotehnologii de valorificare a

deşeurilor. 7.2. Obiectivele specifice evidenţierea modalităţilor actuale şi de perspectivă privind

diminuarea surselor de poluare a mediului şi purificarea

noxelor până la concentraţiile limită admisibile (CLA) stabilite

pe plan naţional şi internaţional;

însuşirea cunoştinţelor privind exploatarea şi întreţinerea

echipamentele utilizate pentru epurarea apelor uzate ;

informarea şi documentarea în domeniul biotehnologiilor

aplicate în protecţia mediului, în limba româna şi într-o

limba de circulaţie internaţională cu utilizarea metodelor

moderne;

deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi

interpretarea datelor experimentale în procesele de

depoluare pentru identificarea poluanţilor, determinarea

gradului de poluare şi a eficienţei proceselor de epurare.

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C3. Exploatarea proceselor şi instalaţiilor cu aplicarea cunoştinţelor

din domeniul ingineriei chimice

C3.3 Monitorizarea proceselor din industria chimica identificarea situaţiilor anormale si

propunerea de soluţii în condiţii de asistenta calificata

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

CT1 Executarea sarcinilor profesionale conform cerinţelor precizate si în termenele impuse,

cu respectarea normelor de etică profesionala si de conduita morala, urmând un plan de

lucru prestabilit si cu îndrumare calificata

CT3 Informarea si documentarea permanentă în domeniul său de activitate în limba română

şi într-o limbă de circulaţie internaţională cu utilizarea metodelor moderne de comunicare şi

informare

F 84.07/Ed. 06

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore

Metode de

predare Observaţii

NOŢIUNI GENERALE DESPRE MEDIUL

ÎNCONJURĂTOR ŞI LEGITĂŢILE SALE. Echilibre

ecologice. Legi ale ecosferei şi ecosistemelor.

1 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

POLUAREA MEDIULUI. POLUANŢI ŞI SURSE DE

POLUARE. Poluarea atmosferei Surse de poluare a atmosferei.

Tipuri de poluanţi şi efectele acestora. Poluarea apelor. Surse de

poluare a apelor. Tipuri de poluanţi şi efectele acestora. Poluarea

apelor marine. Poluarea solului. Surse de poluare a solurilor.

Tipuri de poluanţi şi efectele acestora.

2

BIOTEHNOLOGII DE EPURARE A APELOR UZATE 21 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

Caracterizarea apelor uzate Caracteristici fizico-chimice ale

apelor Caracteristici biologice ale apelor Metode de caracterizare a

apelor uzate

1

Procedee de epurare a apelor uzate Procedee fizico - chimice de

epurare Procedee biologice de epurare 1

Bazele tratării biologice a apelor uzate Aspecte generale

Elemente de fiziologie microbiană Parametri care influenţează

procesul de epurare biologică

2

Procese fizico-chimice şi biochimice în epurarea biologică

Biosorbţia Mecanismul procesului de biosorbţie pentru poluanţi

organici Mecanismul procesului de biosorbţie pentru poluanţi

anorganici Mecanismul biodegradării substanţelor organice din

apele uzate

3

Biomateriale utilizate în epurarea biologică Biosorbenţi

(biomasa) Biofloculanţi Nămolul activ 2

Procedee de epurare biologică a apelor uzate 13

Procedee aerobe de epurare a apelor uzate cu biomasa în

suspensie şi cu biomasa imobilizată. Epurarea în iazuri biologice.

Epurarea cu nămol activ. Variante de epurare cu nămol activ.

Epurarea în bioreactoare de tip secvenţial. Epurarea aerobă cu

filtre biologice. Epurarea în bioreactoare rotative.

6

Procedee anaerobe de epurare a apelor uzate cu biomasa în

suspensie şi cu biomasa imobilizată. Epurarea în autoclave de

fermentaţie. Epurare în bioreactoare anaerobe. Epurarea cu filtre

anaerobe. Epurarea în reactoare biologice.

3

Procedee de epurare biologică avansată. Procedee de

îndepărtare a compuşilor cu azot şi fosfor. 1

Biotehnologii neconvenţionale de epurare a apelor uzate

Epurarea apelor uzate cu plante Epurarea apelor uzate cu turbă

Turba. proprietăţi, caracteristici Procedee de epurare a apelor uzate

cu turbă

3

EPURAREA BIOLOGICĂ A SOLURILOR 6 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

Caracterizarea solurilor Caracteristici fizico-chimice

Caracteristici biologice 1

Contaminanţi chimici şi biologici în sol Supravegherea

contaminării solului Transformările poluanţilor în sol 1

Procedee de epurare biologică a solurilor Bioremedierea 4

F 84.07/Ed. 06

solurilor Procese “bio-triangle” şi “Simple Green” în epurarea

biologică a solului Epurarea în bioreactoare Epurarea prin

compostare Epurarea cu biopile Bioventilarea “in situ” a solurilor BIOTEHNOLOGII DE VALORIFICARE A DEŞEURILOR 6 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

Producerea de biogaz Materii prime pentru producerea biogazului

Potenţialul unor materiale organice de a genera biogaz Procesul de

formare a biogazului. Procedee de obţinere a biogazului Factorii

care influenţează producerea de biogaz Procedee de obţinere a

biogazului din rezidii organice din agricultură Procedee de

obţinere a biogazului din deşeuri urbane

3

Procedee de prelucrare biologică a deşeurilor urbane

Caracteristicile deşeurilor menajere. Colectarea deşeurilor

menajere. Depozitarea şi neutralizarea deşeurilor. Procedee de

valorificare a deşeurilor menajere, Procedee de tratare biologică –

compostarea. Instalaţii şi tehnologii de valorificare complexă a

reziduurilor menajere.

3

BIOTEHNOLOGII DE DEPOLUARE A

COMBUSTIBILILOR MINERALI Aspecte generale.

Bazele proceselor de biodesulfurizare a combustibililor

minerali. Biocatalizatori. Etapele procesului.

Biodesulfurizarea aerobă a combustibililor minerali.

Biodesulfurizarea anerobă a combustibililor minerali.

Procedee de biodesulfurizare a combustibililor minerali

Biodesulfurizarea în bazine cu funcţionare discontinuă.

Biodesulfurizarea în bioreactoare de contact.

Biodesulfurizarea în bioreactoare în strat fluidizat.

6 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

Bibliografie

Istrati (Rusu)L., Harja M., Biotehnologii în protecţia mediului, Ed. Tehnica-Info,

Chişinău, 2006;

Rusu L., Ştefănescu I., Biotehnologii în protecţia mediului. Metode de investigare, Ed.

Alma Mater, Bacău , 2015;

Topliceanu, L: Apa: captare, tratare, epurare, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2003;

Ianculescu O., Ionescu G., Racoviţeanu R., Epurarea apelor uzate, Ed. Matrix Rom,

Bucureşti, 2001;

Negulescu M., Ianculescu S., ş .a., Protecţia mediului înconjurător, Editura Tehnică,

Bucureşti, 1995. Bibliografie minimală

Istrati (Rusu)L., Harja M., Biotehnologii în protecţia mediului, Ed. Tehnica-Info,

Chişinău, 2006;

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Lucrări de laborator

Prezentarea laboratorului. Instrucţiuni de protecţia

muncii specifice. 1 Activităţi

practice pe

standuri

experimentale,

în grupe de

studenţi.

Indicatori de calitate, condiţii de deversare pentru

apele reziduale. 2

Metode de investigare a calităţii apelor

Determinarea substanţelor organice ( oxidabilitate,

consum chimic de oxigen). 3

Determinarea consumului biochimic de oxigen CBO5 3

Determinarea detergenţilor din apă 3

Analiza bacteriologică a apei 6

F 84.07/Ed. 06

Metode de investigare a calităţii solului

Determinarea conţinutului de carbon organic din sol 3 Activităţi

practice pe

standuri

experimentale,

în grupe de

studenţi.

Metode de investigare a contaminării microbiologice a

solului 6

Studiul biosorbţiei metalelor grele din apele uzate în

bioreactoare cu umplutură

Biosorbţia metalelor grele din apele uzate utilizând ca

biosorbent nămolul activ 3

Biosorbţia metalelor grele din apele uzate utilizând ca

biosorbent unele specii de ciuperci 3

Studiul procesului de epurare cu turbă a unor ape

reziduale. Epurarea cu turbă a apelor reziduale menajere 6

Evalurea cunoştinţelor 3

Bibliografie

Istrati (Rusu)L., Harja M., Biotehnologii în protecţia mediului, Ed. Tehnica-Info,

Chişinău, 2006;

Rusu L., Ştefănescu I., Biotehnologii în protecţia mediului. Metode de investigare, Ed.

Alma Mater, Bacău , 2015;

Topliceanu, L: Apa: captare, tratare, epurare, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2003;

Ianculescu O., Ionescu G., Racoviţeanu R., Epurarea apelor uzate, Ed. Matrix Rom,

Bucureşti, 2001;

Cuciureanu R., Chimia şi igiena mediului şi alimentului, Editura Junimea, Iaşi, 2001 Bibliografie minimală

Rusu L., Ştefănescu I., Biotehnologii în protecţia mediului. Metode de investigare, Ed.

Alma Mater, Bacău , 2015;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare titularul

disciplinei a organizat întâlniri cu: specialişti în domeniul ingineriei chimice şi biochimice, a

ingineriei mediului, reprezentanţi ai mediului economic, precum şi cu alte cadre didactice din

domeniu, titulare ăn alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirile au vizat identificarea

nevoilor şi aşteptărilor angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din

cadrul altor instituţii de învăţământ superior.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de

evaluare

10.3.

Pondere din

nota finală

10.4. Curs

- participarea activă la cursuri;

- gradul de înţelegere si însuşire a

cunoştinţelor teoretice referitoare la

metode şi procedee biologice de tratare

a apelor uzate, epurarea biologică a

solurilor, biotehnologii de valorificare a

deşeurilor;

- capacitatea de analiza, de sinteza si

de corelare a cunoştinţelor dobândite;

- notare pe parcurs

- tema de casa

- colocviu final

10%

30%

40%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

Laborator - deprinderile formate -urmărirea modului de 20%

F 84.07/Ed. 06

- capacitate de aplicare in practica a

cunoştinţelor dobândite;

-integrarea si lucrul in echipa.

realizare a lucrărilor

practice si verificarea rezultatelor

obţinute;

- colocviu de

laborator 10.6. Standard minim de performanţă

- cunoaşterea la nivel de bază a minimum 50% din tematica cursului;

- predarea şi susţinerea temei de casă;

- efectuarea integrală a lucrărilor de laborator.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2015 Conf.univ.dr.ing. Lăcrămioara RUSU

Asist.dr.ing. Cristina Gabriela GRIGORAŞ

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ş. L. dr.ing. Andrei Ionuţ Simion

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof.univ.dr.ing. Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.29. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.30. Facultatea Facultatea de Inginerie

1.31. Departamentul Inginierie Chimică și Alimentară

1.32. Domeniul de studii Inginerie Chimică

1.33. Ciclul de studii Licenţă

1.34. Programul de

studii/calificarea Inginerie Biochimică

1.35. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei METABOLIŢI PRIMARI ŞI SECUNDARI 2

2.2. Titularul activităţilor de curs Ș. l. dr. ing. Oana-Irina PATRICIU

2.3. Titularul activităţilor de laborator

2.4. Anul de studiu III 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare EC 2.7. Regimul disciplinei DS / DO

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 2

3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 56 3.5. Curs 28 3.6.Laborator 28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24

Tutoriat 7

Examinări 3

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 94

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Metaboliţi primari şi secundari 1, Chimie organică 1 şi 2, Biochimie 1 şi 2

4.2. de competenţe activităţi practice de laborator de Metaboliţi primari şi secundari 1, Chimie analitică, Chimie

organică, Biochimie

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator

5.2. de desfăşurare a laboratorului Laborator cu dotare specifică, echipament de protecţie

F 84.07/Ed. 06

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Descrierea, analiza şi utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din

domeniul chimiei şi ingineriei chimice

7.2. Obiectivele specifice Dezvoltarea noţiunilor, conceptelor, teoriilor şi modelelor de bază din biochimie

privind corelaţia ce există între metaboliţii primari şi cei secundari, a relaţiei

structură-reactivitate-activitate biologică, prezentarea căilor de biosinteză şi a

importanţei practice şi utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională

Analiza critică şi utilizarea de criterii şi metode adecvate în vederea alegerii şi

aplicării unor metode de analiză corespunzătoare scopului propus

Utilizarea metodelor standardizate de analiză în determinarea structurii,

compoziţiei şi proprietăţilor produselor naturale de origine biotică şi/sau a

produselor de biosinteză

Experienţă tehnică şi de laborator, pentru conducerea experimentelor şi testelor;

Capacitate de analiză si interpretare a rezultatelor; competente tehnice generale

şi de rezolvare a problemelor

Competenţe de organizare şi comunicare

Elaborarea unui studiu tehnico-ştiinţific în domeniul ingineriei biochimice şi

biotehnologiilor utilizând principii şi metode consacrate

8. Conţinuturi

8.1. Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Materii prime de origine vegetală şi animală. Clasificare şi

noţiuni generale privind compoziţia chimică şi rolul

metaboliţilor primari şi secundari în formarea şi

menţinerea echilibrului între speciile vegetale şi animale.

2

prelegere-dezbatere

explicaţie-brainstorming

conversaţia euristică

Produse odorante şi aromatizante naturale. Probleme

generale privind domeniul chimiei produselor odorante şi

aromatizante naturale şi de sinteză. Aspecte cantitative şi

calitative ale mirosului. Extracte vegetale şi de origine animală.

Clasificare, compoziţie chimică, relaţii structură-proprietăţi

6

Coloranţi naturali. Senzaţia de culoare, relaţii între structura

moleculară şi culoare. Clasificare, metode de identificare,

izolare, caracterizare şi utilizare. Coloranţi de sinteză –

caracteristici şi metode de obţinere.

6

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C2.3 Identificarea și aplicarea conceptelor, metodelor și teoriilor pentru rezolvarea problemelor tipice

ingineriei chimice în condiţii de asistență calificată

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 84.07/Ed. 06

Medicamente de origine naturală (antibiotice). Noţiuni

generale privind medicamentele naturale şi de sinteză.

Clasificare, metode de identificare, izolare, caracterizare şi

utilizare.

1

Agenţi antimicrobieni. Clasificare, metode de identificare,

izolare, caracterizare şi utilizare.

1

Pesticide şi insecticide naturale. Regulatori ai creşterii şi

dezvoltării plantelor. Noţiuni generale, clasificare, metode de

identificare, izolare din produsele naturale, caracterizare şi

utilizare.

3

Taninuri. Clasificare, metode de identificare, izolare din

produsele naturale, caracterizare şi utilizare.

3

Alcaloizi. Clasificare, structură şi comportare chimică. Metode

de identificare, izolare din produsele naturale, caracterizare şi

utilizare

6

Bibliografie

1. Galaction A.I., Caşcaval D. - Metaboliţi secundari cu aplicaţii farmaceutice, cosmetice şi alimentare, Casa de

Editură Venus, Iaşi, 2006.

2. Ciulei I., Grigorescu E., Stănescu U. - Plante medicinale – Fitochimie şi Fitoterapie, vol. I şi II, Ed. Medicală,

Bucureşti, 1993.

3. Muntean L.S., Tămaş M., Muntean S., Muntean L., Duda M.M., Vârban D.I., Florian S. - Tratat de plante

medicinale cultivate şi spontane, Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2007.

4. Neamţu G. - Biochimie vegetală, Ed. Ceres, Bucureşti, 1981..

5. Sarker S.D., Latif Z., Gray A.I. (ed.) - Natural Products Isolation, 2nd ed., Humana Press Inc., Totowa, New Jersey,

2006.

Bibliografie minimală

Patriciu O.-I. – Metaboliţi primari şi secundari 2. Note de curs (format electronic şi imprimat pe hârtie), Universitatea

“Vasile Alecsandri” din Bacău, an universitar 2015-2016

8.2. Laborator Nr. ore Metode de predare Observaţii

Norme de protecţia muncii. Scopul şi modul de efectuare al

lucrărilor practice.

2 explicaţia

Analiza unor produse vegetale cu un conţinut ridicat în ulei

volatil. Obţinerea uleiului volatil prin antrenare cu vapori.

Determinarea unor constante fizice. Analiza calitativă şi

cantitativă.

4

explicaţia

efectuarea de aplicaţii

dirijat şi independent

studiul experimental

Analiza unor produse vegetale cu un conţinut ridicat în

coloranţi. Izolarea acestor substanţe şi efectuarea unor

determinări calitative şi cantitative.

6

Analiza şi determinarea stabilităţii chimice a antibioticelor 2

Analiza unor produse vegetale cu un conţinut ridicat în

substanţe amare. Izolarea acestor substanţe şi efectuarea unor

determinări calitative.

2

Analiza unor regulatori ai creşterii şi dezvoltării plantelor.

Studiul influenţei naturii solventului asupra extracţiei acidului

3-indolilacetic.

2

Analiza unor produse vegetale cu un conţinut ridicat în

taninuri. Izolarea acestor substanţe şi efectuarea unor

determinări calitative.

4

Analiza unor produse vegetale cu un conţinut ridicat în

alcaloizi. Izolarea acestor substanţe şi efectuarea unor

determinări calitative.

4

Colocviu de laborator 2 evaluare

Bibliografie

1. Galaction A.I., Caşcaval D. - Metaboliţi secundari cu aplicaţii farmaceutice, cosmetice şi alimentare, Casa de

Editură Venus, Iaşi, 2006.

F 84.07/Ed. 06

2. Waksmundzka-Hajnos M., Sherma J, Kowalska T. (ed.) - Thin layer chromatography in phytochemistry,

Chromatographic science series, vol. 99, CRC Press, Taylor & Francis Group, Boca Raton (FL), 2008.

3. Berger S., Sicker D. - Classics in Spectroscopy. Isolation and Structure Elucidation of Natural Products,

WILEY-VCH Verlag GmbH & Co., KGaA, Weinheim, 2009.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

Gradul de înţelegere şi însuşire a

conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază

Capacitatea de analiza, de sinteza si de

corelare a cunoştinţelor dobândite

Gradul de asimilare a limbajului de

specialitate şi capacitatea de comunicare

prezenţă activă la curs

lucrare de verificare / parţial dupǎ 7 sǎptǎmâni, cu 25% din

nota finală, cu condiţie de

promovabilitate – minim nota 7

examen final prin metode orale

(2 subiecte de teorie din tematica

cursului)

5%

55%

10.5. Laborator

Capacitatea de aplicare în practică, în

contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate

Deprinderile formate

Integrarea şi lucrul în echipă

urmărirea modului de realizare a

lucrărilor practice şi verificarea

rezultatelor obţinute

teme de casă (pe o temă la alegere

din tematica disciplinei)

colocviu final de laborator

10%

30%

10.6. Standard minim de performanţă

Cunoaşterea a minim 50% din fiecare subiect de pe biletul de examen

Efectuarea integrală a lucrărilor de laborator

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

01.10.2015 Ș. l. dr. ing. Oana-Irina PATRICIU

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ș. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

11. Date despre program

1.36. Instituţia de învăţământ

superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.37. Facultatea de INGINERIE

1.38. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.39. Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ

1.40. Ciclul de studii LICENŢA

1.41. Programul de

studii/calificarea

INGINERIE BIOCHIMICĂ/INGINER

1.42. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

12. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Practica pedagogică 1

2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Luminița Bibire 2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul V 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

13. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 0 3.3. Proiect 3

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

42 3.5. Curs 0 3.6. Proiect 42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: 33ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 3

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 11

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 13

Tutoriat 5

Examinări 1

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 33

3.8. Total ore pe semestru 75

3.9. Numărul de credite 3

14. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Pedagogie I, Pedagogie II, Didactica specialității

4.2. de

competenţe

15. Condiţii (acolo unde este cazul)

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la activitățile aferente practicii pedagogice cu

telefoanele mobile deschise.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Echipele de activitate practică, vor fi stabilite de către titularul de disciplină,

în funcție de programele de studiu;

Termenul de predare/susținere a portofoliului este stabilit de titularul

disciplinei, de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de

amânare a acestuia pe alte motive decât unele obiectiv întemeiate.

16. Competenţe specifice acumulate

17. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Practica pedagogică urmăreşte să asigure studenţilor cunoştinţele şi

priceperile specifice, necesitate de exercitarea activităţii de profesor

inginer.

Formarea priceperilor de proiectare şi realizare efectivă de către studenţi

a unor lecţii

Cultivarea la studenţi a dragostei faţă de munca didactică.

7.2. Obiectivele specifice Formarea deprinderilor de operare cu terminologia specifică şi cu

conţinuturile pedagogice;

Formarea reprezentării asupra educaţiei, componentelor/formelor sale, a

interdependenţei acestora;

Formarea capacităţilor de a analiza/elabora finalităţi, a deprinderii de

operaţionalizare corectă;

Formarea capacităţii de analiză conştientă, completă şi pertinentă a

documentelor şcolare;

Dezvoltarea competenţelor practic-acţionale necesare realizării efective a

demersului didactic;

Promovarea unui sistem de valori morale şi civice indispensabil

demersului instructiv- educativ;

Formarea atitudinii pozitive, de respect şi preţuire faţă de rolul şi statutul

social al profesorului

18. Conţinuturi

Prelegerea, dialogul, comunicarea, problematizarea, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația,

prezentarea de aplicaţii practice concrete

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei educaţionale.

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.

C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.

C4. Evaluarea proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progreselor înregistrate de elevi.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-

educativ.

C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de învăţare în colaborare

cu elevii, familia şi comunitatea.

F 84.07/Ed. 06

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Aplicaţii (proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

• Instructaj de practica pedagogică

Folosirea ghidului de practică pedagogică

1

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

-Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete;

- Analiza

documentelor școlare

Planificarea activităților de practică pedagogică 1 - Dialogul;

- Explicația;

Cunoașterea documentelor școlare

- Planul de învățământ V-VIII

- Planificarea activităților educaționale;

- Proiectul unității de învățare;

- Proiectul didactic;

- Planificarea activităților extracurriculare;

- Condica de prezență;

- Catalogul;

- Orarul;

- Caietul de consiliere;

- Caietul dirigintelui

4 -Analiza

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

- Conversația;

- Explicația

Practica observativă

- Evidențierea și consemnarea principalelor

indici observaționali la lecție: claritatea

conceptelor predate, accesibilitatea

informațiilor, adecvarea exemplelor date,

strategia didactică (metodele, mijloacele,

formele de organizare ale lecției), relația

profesor –elev, limbaj (concret sau abstract,

cald sau rece, limbajul corpului), stilul

didactic (democratic sau autoritar), etc.

- Completarea fișelor de observație

6 - Observația;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

- Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete

Proiectarea lecțiilor de probă 10 - Analiza

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

Susținerea lecțiilor de probă 2 - Prelegerea;

- Explicația;

- Conversația

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza

lecțiilor de probă, ale colegilor, completarea

fișelor de observație)

6 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Proiectarea lecției finale 3 - Analiza

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice

Susținerea lecției finale; 1 - Prelegerea;

F 84.07/Ed. 06

- Explicația;

- Conversația

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza

lecțiilor finale, ale colegilor, completarea fișelor

de observație)

6 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Finalizarea portofoliului de practică pedagogică

Portofoliul de practică pedagogică cuprinde:

a) Partea I- CD care va include următoarele

documente, primite de la mentor

- planul de învățământ pentru clasele V-VIII;

- programa școlară;

- o proiectare semestrială;

- proiectarea unei unități de învățare

- planificarea activităților extracurriculare;

b) Partea a II-a- documente cu privire la activitatea de

predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

(interasistență);

- proiectul unei lecții de probă;

- proiectul lecției finale;

- fise de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a

lecției finale;

- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una

pentru lecția finală);

- fișa de evidență cu unele date generale și cu rezultatele

obținute de student la practica pedagogică

2 - Dialogul;

- Comunicarea

Bibliografie

1. Ciucescu, D.V.-„Didactica Disciplinelor Tehnice”, E.D.P. Bucuresti, 2009;

2. Dumitriu, C.”Teoria si Practica Evaluarii”, Ed. PIM Iasi,2009

3. Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012

4. Dumitriu, C., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alam Mater –Bacău, 2014

Bibliografie minimală

Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012

19. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularul disciplinei a organizat

întâlniri cu: specialiști în domeniul Științelor educației, cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în

învățământul preuniversitar, precum și în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea

nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor

instituții de învățământ superior

20. Evaluare

Tip

activitate

10.1. Criterii de

evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs

10.5.

Proiect

Participarea la practica

pedagogică, calitatea

lecţiilor susținute,

întocmirea corectă și

completă a

„Portofoliului de

practică pedagogică”,

raspunsurile la

colocviu

Evaluarea pe parcurs

pentru participare la

activitățile de practică

pedagogică și întocmirea

materialelor didactice și

a documentației

necesare;

Evaluare finală care

include evaluarea

”Portofoliului de practică

Răspunsuri la colocviu - 30% - 30 puncte

”Portofoliul de practică pedagogică”– 70%- 70

puncte, care vor fi distribuite astfel:

a) Partea I- CD care include documente,

primite de la mentor – 10 puncte;

b) Partea a II-a- documente cu privire la activitatea

de predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de

mentor -5 puncte;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

F 84.07/Ed. 06

pedagogică” și

răspunsurile la colocviu

(interasistență) -5 puncte;

- proiectul unei lecții de probă- 10 puncte;

- proiectul lecției finale- 10 puncte;

- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de

probă și a lecției finale -20 puncte;

- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă

și una pentru lecția finală) -5 puncte;

- întocmirea completă și aspectul portofoliului- 5

puncte.

10.6. Standard minim de performanţă Participare 3 ore/săptămână la practică, susţinerea corespunzătoare a lecţiilor şi întocmirea corectă a „Portofoliului de

practică pedagogică”

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

1.10.2015 -

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.43. Instituţia de învăţământ

superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.44. Facultatea de INGINERIE

1.45. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.46. Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ

1.47. Ciclul de studii LICENŢA

1.48. Programul de

studii/calificarea

INGINERIE BIOCHIMICĂ/INGINER

1.49. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Instruire asistată de calculator

2.2. Titularul activităţilor de curs lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan

2.3. Titularul activităţilor de seminar lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DC

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. Curs 1 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

28 3.5. Curs 14 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4

Tutoriat 8

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 22

3.8. Total ore pe semestru 50

3.9. Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile

telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs

în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator întrucât

aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional;

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord

cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive

altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere

a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare

pentru fiecare zi de întârziere.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Cunoaşterea științifică şi valorificarea practică a paradigmelor, teoriilor,

modelelor și conceptelor de bază din domeniul Tehnologia Informaţiei

7.2. Obiectivele specifice Să cunoască rolul informaticii în învăţământ, ca instrument de lucru;

Să cunoască rolul calculatorului în societatea informaţională contemporană;

Să cunoască efectele utilizării calculatorului asupra dezvoltării psihice, la nivel

individual;

Să recunoască rolului iniţierii informatice ca factor de cultură şi mijloc de

dezvoltare a personalităţii.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Informatica – disciplină de învăţământ şi instrument de

lucru a. Delimitări conceptuale (informatică, informatizare,

sistem informatic, sistem informaţional).

b. Abordări ale problematicii. Instruirea informatică în

şcoală.

c. Factori de influenţă pentru introducerea calculatoarelor

în şcoli.

d. Aplicaţii

2 prelegere

Informatica – instrument pentru dezvoltarea resurselor

individuale şi de grup a. Un mod nou de gândire şi comportare, influenţat de

informatică.

b. Modificări ale raporturilor interpersonale în activităţile

de învăţare, în cazul utilizării calculatoarelor.

c. Interacţiunea profesor – elev.

d. Individualizarea procesului instructiv-educativ.

e. E-educaţia.

f. Învăţământul la distanţă.

g. f) Aplicaţii

2 prelegere

Cercetări internaţionale privind utilizarea 2 prelegere

6.1

.

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.

C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.

6.2

.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-educativ.

F 84.07/Ed. 06

calculatoarelor în învăţământ a. Obiectivele majore ale studiului informaticii.

b. Experienţele unor state din Europa, America, Asia

privind informatizarea învăţământului.

c. Modalităţi actuale de utilizare a calculatoarelor în şcoli.

d. Atitudinile fată de calculatoare în educaţie.

e. Calculatoarele şi diferenţele dintre sexe.

f. Aplicaţii

Informatica în învăţământul românesc a. Experienţa României în domeniul instruirii asistate de

calculator.

b. Sistemul informatic al Ministerului Educaţiei şi

cercetării.

c. Incidenţele societăţii informatizate asupra politicii

educaţiei în România.

d. Internet. Beneficiile şi riscurile unui proces de învăţare

/ predare folosind reţeaua Internet.

e. Aplicaţii

2 prelegere

Softuri educaţionale a. Integrarea Tehnologiei Informaţiei în proiectarea

didactică.

b. Etape în elaborarea softului educaţional.

c. Evaluarea cu ajutorul calculatorului.

d. Folosirea calculatorului în predarea diferitelor

discipline.

e. Învăţarea prin cooperare.

f. Aplicaţii

2 prelegere

Prezentare de softuri educaţionale a. Exemple de softuri educaţionale de diferite tipuri, din

diferite domenii, discutate sub aspectele proiectării şi

utilizării.

b. Aplicaţii

2 prelegere

Formarea cadrelor didactice în scopul utilizării

calculatoarelor în educaţie a. Formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice în scopul

utilizării calculatoarelor în educaţie.

b. Specificul metodelor de formare.

c. Reacţii posibile la implementarea noilor tehnologii

informatice şi de comunicaţie.

d. Aplicaţii

2 prelegere

Bibliografie

1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

2. Todoroi D., Micuşa D., Nechita E., Crişan C., Furdu M. – Birotica, Ed. Edusoft, Bacău, 2006

3. http://dppd.usv.ro/cursuri/cursuri.html

4. www.educreativ.ro

5. http://www.arre.ro – Asociaţia Română de Resurse Educaţionale

6. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

Bibliografie minimală

10. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

11. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Resurse educaţionale 6 Lucrul la calculator,

individual şi în echipă

Realizarea profesionistă a prezentărilor 4 Lucrul la calculator,

individual şi în echipă

Utilizatea calculatorului pentru evaluare 4 Lucrul la calculator,

individual şi în echipă

Bibliografie

1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

2. Todoroi D., Micuşa D., Nechita E., Crişan C., Furdu M. – Birotica, Ed. Edusoft, Bacău, 2006

3. http://dppd.usv.ro/cursuri/cursuri.html

F 84.07/Ed. 06

4. www.educreativ.ro

5. http://www.arre.ro – Asociaţia Română de Resurse Educaţionale

6. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

Bibliografie minimală

1. Nechita E., Crişan C. – PC pentru toţi. Programe uzuale, descriere şi utilizare, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

2. Brut M. – Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinuturile disciplinei sunt în concordanţă cu standardele RNCIS.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs Răspunsuri la colocviu Test grilă/ test

docimologic 40%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

Realizarea materialelor educaţionale la nivel

cel puţin mediu

Răspunsuri corecte la test

Observarea sistematică;

chestionare orală (prin

conversaţii profesor-

student)

Test grilă/ test

docimologic

30%

30%

10.6. Standard minim de performanţă

prezenţa şi participarea activă la seminar;

demonstrarea însuşirii şi stăpânirii unui minim de noţiuni, cunoştinţe teoretice şi metodologice cu care s-a operat

pe parcursul cursurilor şi seminarilor (cel puţin 50%);

demonstrarea achiziţionării unor capacităţi şi abilităţi de aplicare adecvată a conceptelor, de realizare a unor

profile şi analize comparative, de transfer aplicativ al cunoştinţelor.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2014

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.50. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.51. Facultatea Inginerie

1.52. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.53. Domeniul de studii Inginerie Chimică

1.54. Ciclul de studii Licenţă

1.55. Programul de

studii/calificarea Inginerie Biochimică

1.56. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Depoluarea efluenţilor din industria alimentară şi biotehnologii

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr.ing. Lucian Gavrilă

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist.univ.dr.ing. Cristina Gabriela Grigoraş

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25

Tutoriat 1

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 58

3.8. Total ore pe semestru 100

3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum -

4.2. de

competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat, dezbateri cu

participarea activă a studenţilor.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Sală de laborator, dotată cu standuri experimentale, echipament de protecţia

muncii.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei exploatarea proceselor si instalatiilor cu aplicarea cunostintelor din domeniul

ingineriei chimice

exploatarea proceselor si instalatiilor din domeniul ingineriei biochimice si

biotehnologiilor

7.2. Obiectivele specifice însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la prevenirea poluării, reducerea

poluanţilor la sursă, valorificarea superioară a deşeurilor şi subproduselor din

industria alimentară şi biotehnologii;

deprinderea de abilităţi teoretice şi practice în alcătuirea unui proces tehnologic

raţional, nepoluant şi economic;

deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor

experimentale în procesele de depoluare şi valorificare a deşeurilor şi

subproduselor industriei alimentare şi biotehnologiilor.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

DEŞEURI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI

BIOTEHNOLOGII: definirea şi clasificarea deşeurilor,

metode generale de reutilizare şi/sau tratare a deşeurilor

din industria alimentară şi biotehnologii

2 Prelegere cu

prezentări de studii de

caz, aplicaţii

numerice şi discuţii

1 prelegere

CONCEPTUL DE PRODUCŢIE MAI CURATĂ:

definiţie, concepte înrudite, evaluarea producţiei mai

curate, bariere în calea producţiei mai curate din

perspectiva industrială, exemple de aplicare a producţiei

mai curate în industria alimentară şi biotehnologii

2 1 prelegere

APA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ŞI

BIOTEHNOLOGII: caracteristicile apei, surse şi resurse

de apă, obţinerea apei potabile, apei industriale, apei pure,

apei ultrapure, cerinţe pentru apa utilizată în industrie

4 2 prelegeri

OPERAŢII UNITARE ŞI PROCESE TIP ÎN

TRATAREA ŞI EPURAREA APELOR: sitarea,

sedimentarea, coagularea – flocularea, filtrarea,

demineralizarea, deionizarea, dezinfecţia, flotarea cu aer

dizolvat, adsorbţia, centrifugarea, neutralizarea, oxidarea,

12 6 prelegeri

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Monitorizarea proceselor din industria chimica, identificarea situaţiilor

anormale si propunerea de soluţii în condiţii de asistenta calificata

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 84.07/Ed. 06

reducerea, precipitarea, digestia aerobă, digestia anaerobă

EPURAREA APELOR REZIDUALE DIN

INDUSTRIA ALIMENTARĂ: exemple de tehnici şi

tehnologii de tratare pentru apele reziduale din: industria

laptelui şi produselor lactate, abatorizare şi industria

cărnii, industria de panificaţie, prelucrarea legumelor şi

fructelor, industria zahărului, industria uleiului, industria

berii

1 1 prelegere

EPURAREA APELOR REZIDUALE DIN

BIOTEHNOLOGII: exemple de tehnici şi tehnologii de

tratare pentru apele reziduale de la: fabricarea

antibioticelor, fabricarea proteinelor monocelulare,

fabricarea produselor cosmetice, fabricarea enzimelor,

fabricarea aminoacizilor, fabricarea acizilor organici

1

BIOCONVERSIA ENERGETICĂ A DEŞEURILOR

INDUSTRIEI ALIMENTARE: producerea de

biocombustibili: biogaz, bioetanol, biodiesel, biohidrogen;

2 1 prelegere

VALORIFICAREA DEŞEURILOR INDUSTRIEI

ALIMENTARE PRIN GAZEIFICARE SAU

INCINERARE DIRECTĂ; ALTE METODE DE

VALORIFICARE A DEŞEURILOR INDUSTRIEI

ALIMENTARE: bioconversia la acizi organici şi

aminoacizi, extracţia proteinelor, fibrelor, antioxidanţilor,

coloranţilor etc., utilizarea în industria materialelor de

construcţii

2 1 prelegere

Lucrări de verificare a cunosţinţelor (2 lucrări a câte 1 h în

săpt. 7 şi 13)

2 Lucrare scrisă cu

posibilitatea

consultării

bibliografiei

Bibliografie

Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie

CD-ROM), Bacău, 2007;

Ifrim, I.: Biotehnologii de epurare a apelor uzate, Ed. Pim, Iaşi, 2007;

Macoveanu, M. (coord.): Minimizarea scăzămintelor tehnologice din industria alimentară prin valorificarea

subproduselor şi deşeurilor, vol. I – III, Ed. Ecozone, Iaşi, 2005-2006;

Bibliografie minimală

Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie

CD-ROM), Bacău, 2007;

Aplicaţii (laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Prelevarea probelor de aer; determinarea pulberilor totale

şi a oxizilor de azot;

2 Efectuare de lucrări

practice pe standuri

experimentale, pe

grupe de 3-4 studenţi

1 şedinţă

Prelevarea probelor de apă; determinarea caracteristicilor

fizice şi fizico-chimice ale apelor (culoare, temperatură,

turbiditate, reziduu fix);

2 1 şedinţă

Determinarea nitriţilor şi nitraţilor din apele freatice; 2 1 şedinţă

Prelevarea probelor de sol; prepararea extractului apos de

sol;

2 1 şedinţă

Determinarea sărurilor minerale din extractul apos de sol; 2 1 şedinţă

Determinarea separată a anionilor şi cationilor din

extractul apos de sol;

2 1 şedinţă

Coagularea şi tratarea chimică a apelor de cazan; 2 1 şedinţă

Bibliografie

Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

Gavrilă, L.: Gestionarea, valorificarea şi minimizarea deşeurilor industriei alimentare, Ed. Alma Mater (ediţie

CD-ROM), Bacău, 2007;

Ifrim, I.: Biotehnologii de epurare a apelor uzate, Ed. Pim, Iaşi, 2007;

Macoveanu, M. (coord.): Minimizarea scăzămintelor tehnologice din industria alimentară prin valorificarea

F 84.07/Ed. 06

subproduselor şi deşeurilor, vol. I – III, Ed. Ecozone, Iaşi, 2005-2006;

Bibliografie minimală

Gavrilă, L., Gavrilă, D.: Apele industriale: surse, caracteristici, utilizări, Ed. Tehnica-Info, Chişinău, 2002;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

- gradul de înţelegere si însuşire a

conceptelor, teoriilor si metodelor de baza;

- capacitatea de analiza, de sinteza si de

corelare a cunoştinţelor dobândite;

- efectuarea temei de

casă;

- lucrări intermediare

(S7, S13) de evaluare a

cunoştinţelor

30%

40%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

- deprinderile formate

- capacitate de aplicare in practica a

cunoştinţelor dobândite;

- integrarea si lucrul in echipa

- urmărirea modului de

realizare a lucrărilor

practice si verificarea

rezultatelor obţinute;

- colocviu final de

laborator

30%

10.6. Standard minim de performanţă

cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie;

capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

01.10.2015 Prof. univ. dr. ing. Lucian Gavrilă

Asist. univ. dr. ing. Cristina Gabriela Grigoraş

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ș. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

F 84.07/Ed. 06

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ŞTIINTIFICE

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.57. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău

1.58. Facultatea Facultatea de Inginerie

1.59. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.60. Domeniul de studii Inginerie chimică

1.61. Ciclul de studii Licență

1.62. Programul de

studii/calificarea Inginerie Biochimică

1.63. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Calculul și construcția echipamentelor din industrii de proces

2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr.ing. Luminița Bibire

2.3. Titularul activităţilor de seminar Ș.l. dr. ing. Barsan Narcis

2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul VI 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 3 3.3. Proiect 2

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

70 3.5. Curs 42 3.6. Proiect 28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: 55ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20

Tutoriat 7

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi): -

3.7. Total ore studiu individual 55

3.8. Total ore pe semestru 125

3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Nu este cazul

4.2. de

competenţe Nu este cazul

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Nu este cazul

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

-Formarea capacităţii de sinteză a informaţiilor ştiinţifice şi tehnice şi de

aplicare creativă a acestora în cercetare-proiectare;

7.2. Obiectivele specifice Aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice cu privire atât la diverse

soluţii constructive şi funcţionale cât și la diverse fenomene specifice

proceselor tehnologice utilizate în construcţia utilajelor de proces;

Asigurarea capacităţii de gândire logică, rezolvarea unor probleme

tehnice şi, respectiv, formarea unor deprinderi practice;

Formarea aptitudinilor corespunzătoare pentru studiul, cercetarea şi

proiectarea unor soluţii, posibilităţi şi respectiv a unor modele noi

eficiente economic și ecologic;

Familiarizarea studenților cu utilizarea și respectarea unor principii

specifice managementului de proiect

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Rezervoare 2 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

1 prelegere

Recipiente

- Prezentare generală. Probleme specifice;

- Corpul recipientului;

- Funduri şi capace;

- Flanşe;

- Sisteme de încălzire-serpentine, manta;

- Suporturi;

16 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

8 prelegeri

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C3.4 Evaluarea critică a proceselor, echipamentelor, procedurilor și produselor din industria chimică cu

utilizarea unor instrumente și metode de evaluare specifice

C6.5 Elaborarea unor proiecte profesionale pentru asigurarea calităţii, trasabilităţii și securităţii în întreg lanţul

materii prime – produse finite din industria alimentară.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 84.07/Ed. 06

- Recipiente turnate;

- Recipiente din materiale neferoase;

Aparate de transfer termic

Generalităţi, clasificare;

Aparate de transfer termic cu fascicul tubular

(probleme constructive, probleme specifice de

calcul);

Schimbătoare de căldură netubulare (variante

constructive)

8

Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

4 prelegeri

Aparate tip coloană

- Generalităţi, clasificare, principiu de funcţionare;

- Coloane cu umplutură;

- Coloane cu talere (variante constructive);

- Calcule specifice aparatelor tip coloană;

-Rezemarea coloanelor și probleme de fundaţie

10 Prelegerea-dezbatere,

explicaţia,

conversaţia euristică,

demonstraţia,

problematizarea,

organizatorul grafic

5 prelegeri

Bibliografie

Bibire, L., Cobrea, C., 2004, Tehnici Clasice şi Moderne de Proiectare şi Laborator – Industria Alimentară,

Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-243-2, 233 pg;

Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate – Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-

246-7, 337 pg;

Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-

63-261-0, 300 pg;

Jinescu, V:V., Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. III, 1998, vol IV, 1989, Ed. Tehnică, Bucureşti

*** Standarde şi normative

Bibliografie minimală

Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate – Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-

246-7, 337 pg;

Aplicaţii (proiect) Nr.

ore Metode de predare Observaţii

Proiect

A) Partea scrisă:

1. Graficul de lucru

2. Tema de proiect

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

3 Descrierea unui reactor 2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4. Proiectarea corpului

recipientului

4.1. Stabilirea geometriei fundului şi

capacului

4.2. Schiţa la scară a recipientului cu

dimensiunile stabilite

4.3. Determinarea înălţimii lichidului în

recipient

4.4. Alegerea şi justificarea materialului

de construcţie a recipientului; calculul

tensiunii admisibile a materialului ales

4 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

2 ședințe de

proiect

4.5. Calculul grosimii peretelui virolei

cilindrice a recipientului, solicitată la

presiune interioară

4.6. Calculul grosimii capacului şi

fundului supuse la presiune interioară

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.7. Alegerea agentului termic şi

precizarea presiunii sale. Alegerea

modalităţii de realizare a transferului

termic

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.8. Calculul grosimii peretelui virolei 2 Prelegerea, dialogul, comunicarea, 1 ședință de

F 84.07/Ed. 06

cilindrice a recipientului, solicitată la

presiune exterioară

4.9. Calculul grosimii capacului şi

fundului supuse la presiune exterioară

4.10 Stabilirea grosimii finale a virolei și

fundului

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

proiect

4.11. Verificarea la presiunea de probă

hidraulică, a elementelor recipientului

4.11.1. Calculul presiunii de probă

4.11.2. Determinarea tensiunii efective

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.12. Alegerea şi justificarea materialului

de construcţie pentru sistemul de

încălzire; stabilirea tensiunilor admisibile

pentru materialul ales

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.13. Calculul de rezistenţă a sistemului

de încălzire

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.14. Calculul de rezistenţă a sistemului

de încălzire

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

4.15. Alegerea şi dimensionarea

racordurilor

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

B) Partea grafică, va fi alcătuită din

schița reactorului

2 Prelegerea, dialogul, comunicarea,

problematizarea, învățarea prin cooperare,

exemplificarea, explicația, prezentarea de

aplicaţii practice concrete

1 ședință de

proiect

Predarea și susținerea priectului 2 Evaluare finală a proiectului 1 ședință de

proiect

Bibliografie

Bibire, L., 2004, Operaţii şi aparate – Industria alimentară, Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-63-

246-7, 337 pg;

Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-

63-261-0, 300 pg;

Jinescu, V:V., Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. III, 1998, vol IV, 1989, Ed. Tehnică, Bucureşti

*** Standarde şi normative

Bibliografie minimală

Bibire, L. 2005, Baze teoretice ale proiectării utilajului tehnologic Editura Tehnica-Info, Chişinău, ISBN 9975-

63-261-0, 300 pg;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

Participarea la curs, implicare în discuții, pe

parcursul semestrului, pertinența luării de

poziție;

Evaluarea pe parcurs

pentru participare la curs,

implicare în discuții;

Evaluare finală: Test

grilă urmat de discuții de

motivare a răspunsurilor

Răspunsuri la

examen - 60%

Prezenţă

activă la curs

şi proiect –

10%

10.5. Laborator

-Implicare în discuții, pe parcursul

semestrului, pertinența luării de poziție;

-Colaborarea pentru realizarea acivităților de

grup;

Evaluare pe parcurs

pentru întocmirea și

susținerea etapei de

proiect, pentru implicare

Prezența și

implicarea în

discuții – 30%

F 84.07/Ed. 06

-Relevanța și pertinența etapelor de proiect

realizate;

-Studentul dovedește că poate argumenta

coerent și convingător etapa de proiect;

in discuții;

10.6. Standard minim de performanţă

Realizarea şi susţinerea temei de proiect, stăpânirea şi definirea unor noţiuni elementare legate de disciplina

studiată

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115,

Tel. +40-234-542411,Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, e-mail: [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.64. Instituţia de învăţământ

superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN

BACĂU 1.65. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE

1.66. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.67. Domeniul de studii Inginerie Chimică

1.68. Ciclul de studii Licenţă

1.69. Programul de

studii/calificarea Inginerie Biochimică / Inginer

1.70. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei PROCESE UNITARE CHIMICE ŞI BIOCHIMICE

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr.ing. Lăcrămioara RUSU

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist.univ.dr.ing. Cristina Gabriela GRIGORAŞ

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DO

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

1L+1P

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

56 3.5. Curs 28 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

Tutoriat 4

Examinări 15

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 69

3.8. Total ore pe semestru 125

3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Analiză matematică

4.2. de competenţe Fenomene de transfer, Chimie organică

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului nu vor fi permise convorbirile telefonice în timpul cursului

5.2. de desfăşurare a

laboratorului/proiectului termenul predării proiectului va fi stabilit de titular de comun acord

cu studenţii

este obligatorie efectuarea tuturor lucrărilor de laborator

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la procesele

chimice şi biochimice ce constituie partea esenţială a unor

procese specifice industriei chimice, alimentare,

farmaceutice;

studierea aspectelor teoretice caracteristice proceselor

unitare chimice şi biochimice: mecanisme de reacţie,

cinetica şi termodinamica procesului, variabile

tehnologice;

7.2. Obiectivele specifice deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi

interpretarea datelor experimentale în procesele chimice şi

biochimice;

deprinderea de abilităţi practice în analiza funcţionării,

modelarea şi calculul de dimensionare a reactoarelor

pentru procese eterogene bifazice;

studierea eficienţei proceselor chimice şi biochimice prin

analiza funcţionării, modelare şi optimizare ;

rezolvarea sarcinilor profesionale în concordanţă cu

obiectivele stabilite pentru realizarea unui proiect în

echipă.

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C3 Exploatarea proceselor si instalaţiilor cu aplicarea cunoştinţelor

din domeniul ingineriei chimice

C3.2 Explicarea si interpretarea principiilor si metodelor utilizate în exploatarea proceselor

si instalaţii industriale

C3.5 Elaborarea unor proiecte profesionale pentru tehnologiile din domeniul ingineriei

chimice

C6.1 Descrierea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale exploatării proceselor

biochimice industriale

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

CT1 Executarea sarcinilor profesionale conform cerinţelor precizate si în termeneleimpuse,

cu respectarea normelor de etică profesionala si de conduita morala, urmând un plan de

lucru prestabilit si cu îndrumarecalificata

CT3 Informarea si documentarea permanentă în domeniul său de activitate în limba română

şi într-o limbă de circulaţie internaţională cu utilizarea metodelor moderne de comunicare şi

informare

F 84.07/Ed. 06

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore

Metode de

predare Observaţii

REACŢII CHIMICE. Clasificare. Stoechiometrie. Termodinamică.

Cinetică.

2 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

PROCESE CHIMICE.Clasificarea proceselor chimice. Descrierea

matematică a proceselor chimice. Modelare

1

PROCESE CHIMICE ÎN SISTEM OMOGEN. Bilanţul de

masă. Bilanţul termic. Modelare.

2

PROCESE CHIMICE ÎN SISTEM ETEROGEN. Bilanţul

de masă. Bilanţul termic. Modelare. 2

PROCESE CHIMICE CATALITICE

Procese chimice catalitice în sistem omogen. Cataliza acido-

bazică. Cataliza prin combinaţii complexe ale metalelor 1

Procese chimice catalitice în sistem eterogen. Generalităţi.

Cinetica reacţiilor catalitice eterogene. Prepararea catalizatorilor.

2

REACTOARE. Clasificarea şi descrierea reactoarelor. Modelul

matematic. Tipuri constructive

2

PROCESE UNITARE CHIMICE 8 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

ALCHILAREA. Tipuri de reacţii. Agenţi de alchilare. Mecanism şi

cinetică. Aplicaţii industriale.. 1

HIDROGENAREA. Tipuri de reacţii. Agenţi de hidrogenare,

catalizatori. Mecanism şi cinetică. Aplicaţii industriale importante.

1

OXIDAREA Tipuri de reacţii. Agenţi de oxidare, catalizatori.

Mecanism şi cinetică. Aplicaţii industriale importante.

1

NITRAREA. Tipuri de reacţii. Agenţi de nitrare, catalizatori.

Mecanism şi cinetică. Aplicaţii industriale importante. 1

SULFONAREA. Tipuri de reacţii. Agenţi de sulfonare, catalizatori.

Mecanism şi cinetică. Aplicaţii industriale importante. 1

ESTERIFICAREA .Tipuri de reacţii. Mecanism şi cinetică.

Catalizatori. Aplicaţii industriale importante. 1

HIDROLIZA. Tipuri de reacţii. Mecanism şi cinetică. Catalizatori.

Aplicaţii industriale importante. 1

POLIMERIZAREA ŞI POLICONDENSAREA. Tipuri de

reacţii. Mecanism şi cinetică. Aplicaţii industriale importante. 1

PROCESE UNITARE BIOCHIMICE 8 Expunere

asistată de

videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

ETAPELE UNUI PROCES BIOTEHNOLOGIC. Faza de

laborator. Faza de staţie pilot. Medii de cultură. 1

CINETICA PROCESELOR DE BIOSINTEZĂ. Dinamica

multiplicării microorganismelor. Curba de creştere. Influenţa factorilor

de mediu asupra creşterii microorganismelor ( concentraţia substratului,

dimensiunea inoculului, temperatura, pH-ul, concentraţia de oxigen

dizolvat).

1

FERMENTAŢIA- PROCES FUNDAMENTAL. Aspecte

termodinamice. Cinetica proceselor de fermentaţie discontinuă şi

continuă. Modele cinetice. Factori care influenţează viteza proceselor

de fermentaţie.

2

TIPURI DE BIOPROCESE

BIOPROCESE ANAEROBE. Fermentaţia alcoolică. Fermentaţia

lactică. 1

BIOPROCESE AEROBE. Biosinteza aminoacizilor. Biosinteza

L-lizinei. Microorganisme. Mecanismul de biosinteză. Biosinteza

acidului L-glutamic. Biosinteza antibioticelor. Clasificare.

Microorganisme. Etapele procesului. Aplicaţii industriale.

3

F 84.07/Ed. 06

Bibliografie

Rusu L., Harja M., Procese unitare chimice şi biochimice, vol.I, Ed. Pim, Iaşi, 2007; Petrescu S., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme omogene. Vol.1, Ed. Cermi,

Iaşi, 1997

Petrescu S., Balasanian I., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme eterogene.

Vol.2, Ed. Gh. Asachi, Iaşi, 1999

Jurcoane Şt., Săsărman E., ş.a., Tratat de biotehnologie, vol.1.,Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004

Gavrilă, L., Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;

Nedeff, V., Raveica, I.C.: Procedee şi tehnici pentru transfer de căldură şi substanţă în

industria alimentară, Ed. Tehnica, Chişinău, 1998; Bibliografie minimală

Rusu L., Harja M., Procese unitare chimice şi biochimice, vol.I, Ed. Pim, Iaşi, 2007;

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Lucrări de laborator

Studiul proceselor chimice catalitice. Metode de

preparare a unor cataizatori. 4 Activităţi

practice pe

standuri

experimentale,

în grupe de

studenţi.

Studiul procesului de obţinere a stearaţilor metalici. 4

Studiul procesului de esterificare. Esterificarea cu

distilare azeotropă.

2

Studiul cineticii procesului de inactivare a penicilinelor. 2

Verificarea cunoştinţelor. 2

Proiect 14

Tematică proiect Proiectarea unui reactor solid –lichid specific

proceselor chimice eterogene : stabilirea schemei de

flux tehnologic, întocmirea bilanţurilor de materiale

şi termice, stabilirea modelului matematic, a

hidrodinamicii, a proceselor de transfer de căldură şi

de masă, calculul de dimensionare al reactorului

(viteza de agitare, puterea agitatorului, diametrul,

înălţimea reactorului), calculul termic, dimensionarea

izolaţiei reactorului

Prezentarea

etapelor

proiectului,

verificarea fiecărei

etape, explicaţii.

Bibliografie

Rusu L., Harja M., Procese unitare chimice şi biochimice, vol.I, Ed. Pim, Iaşi, 2007; Petrescu S., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme omogene. Vol.1, Ed. Cermi,

Iaşi, 1997

Petrescu S., Balasanian I., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme eterogene.

Vol.2, Ed. Gh. Asachi, Iaşi, 1999

Jurcoane Şt., Săsărman E., ş.a., Tratat de biotehnologie, vol.1.,Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004

Gavrilă, L., Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;

Nedeff, V., Raveica, I.C.: Procedee şi tehnici pentru transfer de căldură şi substanţă în

industria alimentară, Ed. Tehnica, Chişinău, 1998; Bibliografie minimală

Rusu L., Harja M., Procese unitare chimice şi biochimice, vol.I, Ed. Pim, Iaşi, 2007;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare titularul

F 84.07/Ed. 06

disciplinei a organizat întâlniri cu: specialişti în domeniul ingineriei chimice şi biochimice,

reprezentanţi ai mediului economic, precum şi cu alte cadre didactice din domeniu, titulare ăn

alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirile au vizat identificarea nevoilor şi aşteptărilor

angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de

învăţământ superior.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de

evaluare

10.3.

Pondere din

nota finală

10.4. Curs

-participarea activă la cursuri;

- gradul de înţelegere si

însuşire a cunoştinţelor teoretice

referitoare la procesele chimice şi

biochimice ce constituie partea

esenţială a unor procese specifice

industriei chimice, alimentare,

farmaceutice; - capacitatea de analiza, de sinteza si

de corelare a cunoştinţelor dobândite;

-notare pe parcurs

-colocviu final

10%

40%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

Laborator

- deprinderile formate

- capacitate de aplicare in practica a

cunoştinţelor dobândite;

-integrarea si lucrul in echipa

urmărirea modului de

realizare a lucrărilor

practice si verificarea rezultatelor

obţinute;

- colocviu de

laborator

20%

Proiect

- capacitatea de analiza, de sinteza si

de corelare a cunoştinţelor dobândite

în elaborarea proiectului

- predarea la termen

şi susţinerea

proiectului

30%

10.6. Standard minim de performanţă

- cunoaşterea la nivel de bază a minimum 50% din tematica cursului;

- efectuarea integrală a lucrărilor de laborator;

- predarea şi susţinerea proiectului;

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2015 Conf.univ.dr.ing. Lăcrămioara RUSU

Asist.dr.ing. Cristina Gabriela GRIGORAŞ

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Şef Lucrări dr.ing. Andrei Ionuţ Simion

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof.univ.dr.ing. Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.71. Instituţia de învăţământ

superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.72. Facultatea DE INGINERIE

1.73. Departamentul ICA

1.74. Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ

1.75. Ciclul de studii LICENŢĂ

1.76. Programul de

studii/calificarea

INGINERIE BIOCHIMICĂ

1.77. Forma de învăţământ IF

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Genetică şi biologie moleculară

2.2. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. biol. Nicuţă Daniela

2.3. Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. biol. Nicuţă Daniela

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DO

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

42 3.5. Curs 28 3.6.Laborator 14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3

Tutoriat

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 33

3.8. Total ore pe semestru 42

3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Biochimie

4.2. de

competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Videoproiector, ecran pentru proiecţie

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei

Să cunoască şi să se familiarizeze cu principalele noţiuni şi abordări ale Geneticii

şi biologiei moleculare

.

7.2. Obiectivele specifice - descrierea, analiza şi utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din

domeniul geneticii si biologiei moleculare;

- definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de baza din

genetica si biologie moleculara si utilizarea lor adecvată în comunicarea

profesionala;

- utilizarea cunostintelor de baza din genetica si biologie moleculara

pentru explicarea si interpretarea proceselor din ingineria biochimică;

- utilizarea metodelor şi tehnicilor de lucru pentru evaluarea cantitativa şi

calitativa a proceselor din ingineria biochimica;

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Definiţie, istoric, metode de cercetare 2 Prelegerea, Expunerea,

Conversaţia euristică

Celula, nucleul, cromosomii, diviziunea celulei. 2 Prelegerea, Conversaţia

euristică

Elemente de genetică şi biologie moleculară 8 Prelegerea, Conversaţia

euristică

Biosinteza proteinelor 2 Prelegerea, Conversaţia

euristică

Studiul eredităţii la nivel individual 2 Prelegerea, Conversaţia

euristică

Teoria cromosomică a eredităţii. Recombinarea

genetică

4 Prelegerea, Conversaţia

euristică

Mutaţiile – tipuri, mecanisme de producere şi

consecinţele mutaţiilor

6 Prelegerea, Conversaţia

euristică

Elemente de inginerie genetică 2 Prelegerea, Conversaţia

euristică

Bibliografie

12. ARDELEAN A., LUPEA A., X. Biochimie. Fotosinteza.Reglajul hormonal. Informaţia genetică. Editura

Academiei Române, Bucureşti, 2007, p: 66 – 372.

13. BĂRA I., CIMPEANU M., Genetica. Ed. „ Corson”, Iaşi, 2003, 233p.

14. BENJAMIN LEWIN, Genes VI. Oxford University Press,1997., 1251p.

15. GHIORGHIŢĂ G., Bazele geneticii. Ed. "Alma Mater" (Univ. Bacău), 1999, 377p;

16. RAICU P., Genetica, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1991, 667p;

17. COMAN N., Genetică I, Ed. “Presa universitară Clujeană”, 2003, 210p

18. ŞTEFĂNESCU G, Principiile geneticii clasice, Ed. “Dacia”, Cluj Napoca, 2004, 315p.

19. GORGAN LUCIAN DRAGOŞ, Filogenie moleculară în cadrul genurilor Cyprinus şi Carassius, Ed Univ

“Al. I. Cuza”Iaşi

20. VASSU TATIANA ŞI COLAB., Genetica microorganismelor şi inginerie genetică microbiană. Note de curs

şi tehnici de laborator. Ed. Petrion, Bucureşti, 2001

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Să cunoască terminologia utilizată în genetic şi biologia moleculară;

Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor de genetică şi biologie moleculară;

Să înţeleagă importanţa cunoaşterii noţiunilor de genetică şi biologie moleculară;

Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor teorii şi principii legate de genetică;

Să dezvolte deprinderi de utilizare corectă a cunoştinţelor de genetică şi biologie moleculară . Să demonstreze capacitatea de utilizare a cunoştinţelor teoretice şi practice de genetică în cadrul

laboratoarelor de specialitate

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

Să demonstreze preocuparea pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea abilităţilor de gândire

în domeniul geneticii şi biologiei moleculare

Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor articole şi studii de

specialitate;

Să participe la proiecte cu caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele integrării în învăţământul

european

F 84.07/Ed. 06

Bibliografie minimală

-ARDELEAN A., LUPEA A., X. Biochimie. Fotosinteza.Reglajul hormonal. Informaţia genetică. Editura Academiei

Române, Bucureşti, 2007, p: 66 – 372.

-GHIORGHIŢĂ G., Bazele geneticii. Ed. "Alma Mater" (Univ. Bacău), 1999, 377p;

-VASSU TATIANA ŞI COLAB., Genetica microorganismelor şi inginerie genetică microbiană. Note de curs şi tehnici

de laborator. Ed. Petrion, Bucureşti, 2001

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Studiul cromosomilor în mitoză la plante şi animale. 2 Expunerea,

Demonstratia,

Problematizarea,

Conversaţia euristică

Studiul cromosomilor în meioză la plante şi animale. 2 Expunerea,

Demonstratia,

Problematizarea,

Conversaţia euristică

Studiul unor aberaţii structural cromosomiale la plante

iradiate cu diferite doze de radiaţii UV sau cu diferiţi

agenţi chimici.

2 Expunerea,

Demonstratia,

Problematizarea,

Conversaţia euristică

Drodophila melanogaster – obiect de studiu în genetică.

Observaţii asupra tipului sălbatic (normal) şi a unor

mutante de Drosophila melanogaster

1 Expunerea,

Demonstratia,

Problematizarea,

Conversaţia euristică

Studiul cromosomilor somatici şi uriaşi din glandele

salivare ale larvelor de Drosophila melanogaster

1 Expunerea,

Demonstratia,

Problematizarea,

Conversaţia euristică

Dozarea acizilor nucleici şi determinarea cantităţii de

ADN nuclear prin metoda citofotometrică

2 Expunerea,

Demonstratia,

Problematizarea,

Conversaţia euristică

Metode de izolarea şi purificarea ADN-ului genomic la

plante şi animale

2 Expunerea,

Demonstratia,

Problematizarea,

Conversaţia euristică

Metoda PCR 2 Expunerea,

Demonstratia,

Problematizarea,

Conversaţia euristică

Bibliografie

1. CÎMPEANU M., MANIU M., SURUGIU I.C., Genetica metode de studiu. Ed. “Corson”, Iaşi, 2002, 172p.

2. DORDEA M., COMAN N., CRĂCIUNAŞ C., ANDRAŞ C., 2003 – Genetică generală şi moleculară.

Abordare practică. Presa Universitară Clujeană, Universitatea Babeş- Bolyai, Cluj, 241 p.

3. GEORGESCU SERGIU EMIL, COSTACHE MARIETA, Lucrări practice. Biochimia acizilor nucleici şi

biologie mleculară. Ed univ din Bucureşti, 2010

4. NICUŢĂ D., GHIORGHIŢĂ G., Genetică. Metode de studiu în laborator. Ed. "Alma Mater" (Univ. Bacău),

2007, 88p.

5. SUŢAN A., POPESCU A., Lucrari practice de genetică. Ed. Univ. din Piteşti, 2011, 89 p.

6. VASSU TATIANA ŞI COLAB., Genetica microorganismelor şi inginerie genetică microbiană. Note de curs

şi tehnici de laborator. Ed. Petrion, Bucureşti, 2001

Bibliografie minimală

1. GEORGESCU SERGIU EMIL, COSTACHE MARIETA, Lucrări practice. Biochimia acizilor nucleici şi

biologie mleculară. Ed univ din Bucureşti, 2010

2. NICUŢĂ D., GHIORGHIŢĂ G., Genetică. Metode de studiu în laborator. Ed. "Alma Mater" (Univ. Bacău),

2007, 88p.

3. SUŢAN A., POPESCU A., Lucrari practice de genetică. Ed. Univ. din Piteşti, 2011, 89 p.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinuturile disciplinei sunt în concordanta cu standardele RNCIS

10. Evaluare

F 84.07/Ed. 06

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

-Corectitudinea cunoştinţelor teoretice

însuşite

-Participare activă la curs

Examen scris/ oral 65%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

- Colocviu de laborator

- Realizarea preparatelor microscopice

- Prezenţă activă la laborator

Colocviu – evaluare orală

- Evaluare orală pe parcursul

lucrărilor practice;

prezentarea unor referate cu

tematică specifică disciplinei

35%

10.6. Standard minim de performanţă

Cunoaşterea noţiunilor de bază de genetică şi biologie moleculară predate la curs

Abilităţi minime în realizarea unor lucrări practice de laborator

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

25.09.2015

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.78. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.79. Facultatea Facultatea de Inginerie

1.80. Departamentul Inginerie Chimică și Alimentară

1.81. Domeniul de studii Inginerie Chimică

1.82. Ciclul de studii Licenţă 1.83. Programul de studii/calificarea Inginerie Biochimică 1.84. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Bazele Ingineriei Chimice

2.2. Titularul activităţilor de curs Ș. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. ing. Gabriela MUNTIANU

2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare E

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DO

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 5 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect 1S+2L

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ 70 3.5. Curs 28 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect 42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutorat 4

Examinări 6

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 30

3.8. Total ore pe semestru 100

3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Analiză matematică, Chimie fizică şi coloidală

4.2. de competenţe Operaţii unitare, Fenomene de transfer

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului nu vor fi permise convorbirile telefonice în timpul cursului

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului este obligatorie efectuarea tuturor lucrărilor de laborator

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

FACULTATEA de INGINERIE Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la procesele chimice ce constituie

partea esenţială a unor procese specifice industriei chimice, alimentare,

farmaceutice;

studierea aspectelor teoretice caracteristice proceselor unitare fizice şi chimice:

mecanisme de reacţie, cinetica şi termodinamica procesului, variabile

tehnologice;

7.2. Obiectivele specifice deprinderea de abilităţi practice în măsurarea, analiza şi interpretarea datelor

experimentale în procesele chimice;

deprinderea de abilităţi practice în analiza funcţionării, modelarea şi calculul de

dimensionare a reactoarelor pentru procese chimice şi biochimice;

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore

Metode de

predare Observaţii

Introducere. Caracteristici generale ale industriei chimice. Istoria şi structura

ingineriei chimice. Dezvoltarea ingineriei chimice în România.

Inginerul chimist.

2

Expunere asistată

de videoproiector,

conversaţie,

explicaţii,

dezbatere

Noţiuni fundamentale. Proces tehnologic. Procese unitare. 1

Regimuri de funcţionare 1

Bilanţul de materiale. Compoziţia masei de reacţie. Gradul de transformare.

Ecuaţiile primare de bilanţ de masă. Bilanţul real. Bilanţul teoretic. 2

Bilanţul energetic. Bilanţul energiilor .Bilanţul termic. Bilanţul exergetic 2

Analiza proceselor chimice industriale 1

Analiza proceselor chimice la echilibru. Echilibrul chimic.

Echilibrul de fază. Sisteme unare, binare, ternare, cuaternare. 3

Analiza desfăşurării reale a proceselor chimice

Procese unitare AM-R (omogene)

Procese chimice unitare AM-R-FCG

4

Procese unitare „Dizolvare-Reacție” (D-R)

Procese unitare D-R în sistemul gaz-lichid şi sistemul lichid-solid.

Procese unitare Dizolvare - Reacţie - Formare şi Creştere de Germeni.

Procese unitare Adsorbţie - Reacţie –Formare şi Creştere de Germeni.

6

Combustibili. Generalităţi. Clasificarea combustibililor. 1

Combustibili solizi.

Lemnul. Cărbunii fosili. Compoziţia chimică a cărbunilor. Proprietăţile

fizice ale cărbunilor. Proprietăţile chimice. Clasificarea cărbunilor. Prepararea

şi prelucrarea cărbunilor fosili.

2

Combustibili lichizi. Țițeiul. Teorii asupra originii ţiţeiului. Teoria organică.

Colectarea şi tratarea ţiţeiului şi a gazelor de sondă.

Prelucrarea ţiţeiului. Compoziţia chimică a ţiţeiurilor.

2

Combustibili gazoşi 1

Bibliografie

Jinescu G., Procedee hidrodinamice şi utilaje specifice în industria chimică, E.D.P., Bucureşti, 1983.

Siminiceanu I., Bazele tehnologiei chimice anorganice, Facultatea de Tehnologie chimică, 1987

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C3 Exploatarea proceselor si instalaţiilor cu aplicarea cunoştinţelor din domeniul ingineriei chimice;

C3.1 Descrierea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale exploatării proceselor chimice industriale. 6

.2.

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le

CT1 Executarea sarcinilor profesionale conform cerinţelor precizate si în termenele impuse, cu

respectarea normelor de etică profesionala si de conduita morala, urmând un plan de lucru prestabilit si

cu îndrumare calificata

F 84.07/Ed. 06

Rusu L., Harja M., Procese unitare chimice şi biochimice, vol.I, Ed. Pim, Iaşi, 2007;

Petrescu S., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme omogene. Vol.1, Ed. Cermi, Iaşi, 1997

Petrescu S., Balasanian I., Mămăligă I., Ingineria proceselor chimice, Sisteme eterogene. Vol.2, Ed. Gh. Asachi,

Iaşi, 1999

Gavrilă, L., Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău, 2000;

Nedeff, V., Raveica, I.C.: Procedee şi tehnici pentru transfer de căldură şi substanţă în industria alimentară, Ed.

Tehnica, Chişinău, 1998;

Bibliografie minimală

Siminiceanu I., Bazele tehnologiei chimice anorganice, Facultatea de Tehnologie chimică, 1987

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr.

ore

Metode de

predare Observaţii

Seminar 14

1. Verificarea aplicării noţiunilor privind:

calculul randamentului;

calculul gradului de avansare a unei reacţii chimice;

calculul echilibrului chimic;

calculul vitezei de reacţie;

calculul optimului tehnologic.

3 Prezentarea

noţiunilor

teoretice, aplicaţii

de calcul,

verificarea

fiecărei aplicaţii,

explicaţii.

2. Reprezentarea proceselor chimice şi biotehnologice:

schemă flux tehnologic;

schemă bloc;

reactoare specifice.

3

3. Calculul bilanţului de masă pentru diferite procese chimice. 4

4. Calculul bilanţului termic pentru diferite procese chimice. 4

Laborator 28

1. Protecţia muncii, acţiunea asupra organismului a unor compuşi chimici şi

primul ajutor.

2 Activităţi practice

pe standuri

experimentale, în

grupe de studenţi.

2. Salifierea sărurilor minerale. Realizarea diagramelor de faze. 2

3. Separarea clorurii de potasiu de clorura de sodiu din silvinit. 2

4. Prepararea sărurilor prin reacţii de dublu schimb într-o singură treaptă.

Azotatul de potasiu.

2

5. Cinetica procesului de carbonatare a saramurii amoniacale. 2

6. Apa industrială: determinarea durităţii temporare; determinarea durităţii

totale; determinarea durităţii permanente.

2

7. Apa industrială: efectuarea demineralizării apei pe anioniţi; efectuarea

demineralizării apei pe cationiţi; verificarea demineralizării.

4

8. Apa industrială: verificarea prezenţei uleiurilor; determinarea alcalinităţii

şi acidităţii; determinarea dioxidului de carbon liber; determinarea

reziduului la evaporare; determinarea siliciului.

2

9. Materiale combustibile în ingineria chimică. Combustibili solizi.

Compoziţia cărbunilor fosili, masa anorganică, masa organică;

determinarea conţinutului de cenuşă; determinarea umidităţii cărbunilor:

metoda directă şi metoda indirectă. determinarea conţinutului de sulf;

comportarea cărbunilor faţă de diferiţi reactivi chimici.

4

10. Materiale combustibile în ingineria chimică. Combustibili lichizi:

determinarea greutăţii specifice; determinarea punctului de inflamabilitate;

determinarea vâscozităţii; determinarea punctului de anilină; determinarea

punctului de congelare.

4

11. Verificarea însuşirii cunoștințelor dobândite în cadrul laboratorului. 2

Bibliografie

Ciobanu D., Ciobanu R. C., Chimia mediului ambiant, Investigaţii analitice, Editura Tehnica-Info Chişinău, 2001;

Jinescu G., Balaban C., Radu M., Dinu M., Iacobini A., Procese hidrodinamice şi utilaje specifice în industria

chimică – îndrumar de laborator, Institutul Politehnic Bucureşti, 1984.

Jinescu G., Procedee hidrodinamice şi utilaje specifice în industria chimică, E.D.P., Bucureşti, 1983.

Siminiceanu I., Bazele tehnologiei chimice anorganice, Facultatea de Tehnologie chimică, 1987

Bibliografie minimală

Jinescu G., Balaban C., Radu M., Dinu M., Iacobini A., Procese hidrodinamice şi utilaje specifice în industria

chimică – îndrumar de laborator, Institutul Politehnic Bucureşti, 1984.

F 84.07/Ed. 06

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În vederea schiţării conţinuturilor, alegerii metodelor de predare/învăţare titularul disciplinei a organizat întâlniri

cu: specialişti în domeniul ingineriei chimice, reprezentanţi ai mediului economic, precum şi cu alte cadre didactice din

domeniu, titulare în alte instituţii de învăţământ superior. Întâlnirile au vizat identificarea nevoilor şi aşteptărilor

angajatorilor din domeniu şi coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituţii de învăţământ superior.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

participarea activă la cursuri;

gradul de înţelegere și însuşire a

cunoştinţelor teoretice referitoare la

procesele chimice ce constituie partea

esenţială a unor procese specifice industriei

chimice, alimentare, farmaceutice;

capacitatea de analiza, de sinteza și de

corelare a cunoştinţelor dobândite;

notare pe parcurs

examen final

10%

50%

10.5. Seminar/laborator/proiect

Seminar

gradul de înţelegere si însuşire a

cunoştinţelor teoretice referitoare la

procesele chimice (randament, viteză de

reacţie, etape, bilanţ termic, bilanţ de

materiale)

notare pe parcurs 20%

Laborator

deprinderile formate;

capacitate de aplicare in practica a

cunoştinţelor dobândite;

integrarea si lucrul in echipa.

urmărirea modului de

realizare a lucrărilor

practice si verificarea

rezultatelor obţinute;

colocviu de laborator

20%

10.6. Standard minim de performanţă

cunoaşterea la nivel de bază a minimum 50% din tematica cursului;

efectuarea integrală a lucrărilor de laborator.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

01.10.2015 Ș. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

Asist. univ. dr. ing. Gabriela MUNTIANU

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ș. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.85. Instituţia de învăţământ

superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

1.86. Facultatea Inginerie

1.87. Departamentul Inginerie Chimică şi Alimentară

1.88. Domeniul de studii Inginerie chimică

1.89. Ciclul de studii Licenţă

1.90. Programul de

studii/calificarea Inginerie biochimică

1.91. Forma de învăţământ IF

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Biotehnologii industriale

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. dr. Irina Loredana Ifrim

2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare ES

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DO

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 6 3.2. Curs 3 3.3. Laborator 3

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

84 3.5. Curs 42 3.6.

Laborator

42

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8

Tutoriat 5

Examinări 3

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 41

3.8. Total ore pe semestru 125

3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum Chimie anorganică, Fenomene de transfer,

4.2. de

competenţe Operaţii unitare, Depoluarea efluenţilor din industria alimentară şi biotehnologii, Ingineria

proceselor biotehnologice şi alimentare

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a

laboratorului Laborator cu dotare specifică aplicaţiilor

Echipament de protecţie

6. Competenţe specifice acumulate

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale

domeniului si ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvata în comunicarea

profesionala

7.2. Obiectivele specifice Utilizarea cunoştinţelor de baza pentru explicarea si interpretarea unor variate

tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului

Utilizarea adecvata de criterii si metode standard de evaluare pentru a aprecia

calitatea, meritele si limitele unor procese, programe, proiecte, concepte,

metode si teorii

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Etapele dezvoltării tehnologiilor industriale. Etapele

elaborării tehnologiilor de biosinteză, influenţa

parametrilor tehnologici.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Procese de sterilizare în biotehnologie. Sterilizarea

mediilor de cultură (continuă şi discontinuă). Instalaţii

pentru sterilizarea continuă a mediilor de cultură.

Sisteme de inoculare şi transvazare sterilă. Sisteme de

sterilizare a aerului.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Biotehnologia antibioticelor. Biotehnologia de obţinere a

penicilinelor G şi V. Proces principal, parametrii

tehnologici. Materii prime. Procesul biotehnologic.

Separare şi purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Biotehnologia de obţinere a streptomicinei. Proces

principal, parametrii tehnologici. Materii prime.

Procesul biotehnologic. Separare şi purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Biotehnologia de obţinere a tetraciclinelor. Proces

principal, parametrii tehnologici. Materii prime.

Procesul biotehnologic. Separare şi purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Biotehnologia de obţinere a vitaminelor, acizilor şi

proteinelor de biosinteză. Biotehnologia de obţinere a

3vitaminei B2 (riboflavină). Proces principal, parametrii

tehnologici. Materii prime. Procesul biotehnologic.

Separare şi purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Biotehnologia de obţinere a vitaminei B12. Proces

principal, parametrii tehnologici. Materii prime.

Procesul biotehnologic. Separare şi purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Biotehnologia obţinerii acidului acetic. Proces principal,

parametrii tehnologici. Materii prime. Procesul

biotehnologic. Separare şi purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Tehnologii de biosinteză a aminoacizilor. Biotehnologia

de obţinere a acidului l-glutamic. Proces principal,

parametrii tehnologici. Materii prime. Procesul

biotehnologic. Separare şi purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Biotehnologia preparării produselor farmaceutice tip

pulbere, comprimate şi filmate. Proces principal,

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C4.2 Utilizarea cunoştinţelor de baza din chimia, biochimia si microbiologia alimentelor si din domeniul

ingineriei de proces pentru explicarea si interpretarea proceselor din industria alimentara

C4.5 Fundamentarea teoretica în rezolvarea problemelor specifice ingineriei produselor alimentare cu

utilizarea unor principii şi metode consacrate

C5.5 Formularea, dezvoltarea si aplicarea creativa de soluţii pentru probleme de analiza chimica, fizico-

chimica si senzoriala în contexte bine definite.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

F 84.07/Ed. 06

parametrii tehnologici. Materii prime. Procesul

biotehnologic. Separare şi purificare.

Elemente de biotehnologie a produselor cosmetice.

Obiectul şi împărţirea biotehnologiei cosmetice.

Biotehnologia preparatelor cosmetice de igienă.

Biotehnologia preparatelor cosmetice de parfumerie.

Procese tehnologice de fabricare a uleiurilor volatile

naturale. Procese tehnologice de fabricare a uleiurilor

volatile sintetice.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Tehnologia obţinerii proteinelor de biosinteză din

hidrocarburi, deşeuri celulozice şi soluţii bisulfitice

reziduale. Proces principal, parametrii tehnologici.

Materii prime. Procesul biotehnologic. Separare şi

purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Biotehnologia obţinerii derivatelor proteice din biomasă

uscată. Proces principal, parametrii tehnologici. Materii

prime. Procesul biotehnologic. Separare şi purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Biotehnologii de obţinere a combustibililor ecologici:

biometanol, bioetanol. Proces principal, parametrii

tehnologici. Materii prime. Procesul biotehnologic.

Separare şi purificare.

3 Prelegere, explicaţie,

conversaţie

1 prelegere

Bibliografie 1. Nistor I.D., Biotehnologii industriale. Note de curs. Pentru uzul studenţilor, Editura Alma Mater, Bacău, 2007;

2. Nistor I. D., Note de curs: Biotehnologii în industria farmaceutică şi cosmetică, Universitatea din Bacău, 2005;

3. Nistor I. D., Indrumar laborator: Biotehnologii în industria farmaceutică şi cosmetică, Univesitatea din Bacău, 2005;

4. Oniscu C., Cascaval D., Inginerie biochimică şi biotehnologie, Vol. I, II, Editura Inter Global, Iaşi, 2002;

5. Oniscu C., Chimia şi tehnologia medicamentelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1988;

6. Popovici A., Unguente farmaceutice, Editura Medicală, Bucureşti, 1980.

Bibliografie minimală

Aplicaţii (laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Prelucrarea normelor de protecţie a muncii, de prevenire a

incendiilor şi de prim ajutor.

3 Conversatie

Analiza proceselor de sterilizare pentru medii de cultură

industriale.

3 Lucrare practica

Analiza materiilor prime utilizate în industria

farmaceutică şi cosmetică.

3 Lucrare practica

Caracterizarea produselor farmaceutice finite provenite

din diferite tehnologii şi biotehnologii: sulfatul de

magneziu de uz farmaceutic.

3 Lucrare practica

Separarea streptomicinei prin sorbţie pe schimbători de

ioni.

3 Lucrare practica

Caracterizarea produselor farmaceutice finite provenite

din diferite tehnologii şi biotehnologii: cafeina de uz

farmaceutic.

3 Lucrare practica

Caracterizarea produselor farmaceutice finite provenite

din diferite tehnologii şi biotehnologii: acidul salicilic de

uz farmaceutic şi cosmetic.

3 Lucrare practica

Prepararea în laborator şi caracterizarea extractelor

farmaceutice cu rol energizant.

6 Lucrare practica

Prepararea în laborator şi caracterizarea extractelor

farmaceutice cu rol hipotensor.

3 Lucrare practica

Prepararea în laborator a diferitelor unguente de uz

farmaceutic şi cosmetic.

3 Lucrare practica

Cosmetica reparatorie. Preparate contra pistruilor şi

petelor. Preparate contra unor boli ale pielii capului şi ale

părului.

3 Lucrare practica

Determinarea unor caracteristici ai biocombustibililor. 3 Lucrare practica

Verificarea semestrială şi finalizarea notei de prezentare

la examen pentru fiecare student.

3 conversaţie de

verificare

F 84.07/Ed. 06

Bibliografie

Nistor I.D., Georgescu A.M., Ursu A.V., Biotehnologii industriale. Îndrumar de laborator. Pentru uzul studenţilor,

Editura Alma Mater, Bacău, 2007;

Bibliografie minimală

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

- gradul de înţelegere si însuşire a

conceptelor, teoriilor si metodelor de baza;

- capacitatea de analiza, de sinteza si de

corelare a cunoştinţelor dobândite;

test grila 70%

10.5. laborator

- deprinderile formate

- capacitate de aplicare in practica a

cunoştinţelor dobândite;

- integrarea si lucrul in echipa

- urmărirea modului de

realizare a lucrărilor

practice si verificarea

rezultatelor obţinute;

- colocviu final de

laborator

30%

10.6. Standard minim de performanţă

Cunoaşterea a minim 50% din subiecte

Efectuarea integrală a lucrărilor de laborator

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Conf. dr. Irina Loredana Ifrim

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Ș. l. dr. ing. Andrei Ionuț SIMION

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

Prof. univ. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.92. Instituţia de învăţământ

superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.93. Facultatea de INGINERIE

1.94. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.95. Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ

1.96. Ciclul de studii LICENŢA

1.97. Programul de

studii/calificarea

INGINERIE BIOCHIMICĂ/INGINER

1.98. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

11. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Practica pedagogică 2

2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Luminița Bibire 2.4. Anul de

studiu III 2.5. Semestrul VI 2.6. Tipul de evaluare C

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI

12. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 0 3.3. Proiect 3

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

36 3.5. Curs 0 3.6. Proiect 36

Distribuţia fondului de timp pe semestru: 14ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 1

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8

Tutoriat 2

Examinări 1

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 14

3.8. Total ore pe semestru 50

3.9. Numărul de credite 2

13. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum •Pedagogie I, Pedagogie II, Didactica specialității

4.2. de

competenţe

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

14. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la activitățile aferente practicii pedagogice cu

telefoanele mobile deschise.

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Echipele de activitate practică, vor fi stabilite de către titularul de disciplină,

în funcție de programele de studiu;

Termenul de predare/susținere a portofoliului este stabilit de titularul

disciplinei, de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de

amânare a acestuia pe alte motive decât unele obiectiv întemeiate.

15. Competenţe specifice acumulate

16. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Practica pedagogică urmăreşte să asigure studenţilor cunoştinţele şi

priceperile specifice, necesitate de exercitarea activităţii de profesor

inginer.

Formarea priceperilor de proiectare şi realizare efectivă de către studenţi

a unor lecţii

Cultivarea la studenţi a dragostei faţă de munca didactică.

7.2. Obiectivele specifice Formarea deprinderilor de operare cu terminologia specifică şi cu

conţinuturile pedagogice;

Formarea reprezentării asupra educaţiei, componentelor/formelor sale, a

interdependenţei acestora;

Formarea capacităţilor de a analiza/elabora finalităţi, a deprinderii de

operaţionalizare corectă;

Formarea capacităţii de analiză conştientă, completă şi pertinentă a

documentelor şcolare;

Dezvoltarea competenţelor practic-acţionale necesare realizării efective a

demersului didactic;

Promovarea unui sistem de valori morale şi civice indispensabil

demersului instructiv- educativ;

Formarea atitudinii pozitive, de respect şi preţuire faţă de rolul şi statutul

social al profesorului

17. Conţinuturi

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei educaţionale.

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă / pregătire a elevilor.

C3. Realizarea activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul preuniversitar.

C4. Evaluarea proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progreselor înregistrate de elevi.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

C5. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare şi relaţionare în cadrul procesului instructiv-

educativ.

C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de învăţare în colaborare

cu elevii, familia şi comunitatea.

F 84.07/Ed. 06

Prelegerea, dialogul, comunicarea, problematizarea, învățarea prin cooperare, exemplificarea, explicația,

prezentarea de aplicaţii practice concrete

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Aplicaţii (proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Cunoașterea instituției; activități extacurriculare 1

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

-Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete;

- Analiza

documentelor școlare

Studierea caietului de consiliere, caietului

dirigintelui

1 - Dialogul;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete;

- Analiza

documentelor școlare;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice

Intocmirea fisei psiho-pedagogice, pentru un elev

repartizat de catre mentor

4 - Dialogul;

- Conversația;

- Comunicarea;

- Observația;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

Practica observativă

- Evidențierea și consemnarea principalelor

indici observaționali la lecție: claritatea

conceptelor predate, accesibilitatea

informațiilor, adecvarea exemplelor date,

strategia didactică (metodele, mijloacele,

formele de organizare ale lecției), relația

profesor –elev, limbaj (concret sau abstract,

cald sau rece, limbajul corpului), stilul

didactic (democratic sau autoritar), etc.

- Completarea fișelor de observație

4 - Observația;

- Problematizarea;

- Învățarea prin

cooperare;

- Exemplificarea;

- Explicația;

- Prezentarea de

aplicaţii practice

concrete

Proiectarea lecțiilor de probă 8 - Analiza

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

Susținerea lecțiilor de probă 2 - Prelegerea;

- Explicația;

- Conversația

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza

lecțiilor de probă, ale colegilor, completarea

fișelor de observație)

4 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Proiectarea lecției finale 3 - Analiza

F 84.07/Ed. 06

documentelor școlare;

- Analiza resurselor

științifice;

- Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

Susținerea lecției finale; 1 - Prelegerea;

- Explicația;

- Conversația

Observație. Una dintre cele trei lecții (2 de probă și una finală), va fi la o oră de diriginție

Interasistențe (participarea la susținerea și analiza

lecțiilor finale, ale colegilor, completarea fișelor

de observație)

6 - Observatia;

- Dialogul;

- Comunicarea;

- Explicația;

- Brainstorming

Finalizarea portofoliului de practică pedagogică

Portofoliul de practică pedagogică cuprinde:

a) Partea I-documente

- Copie dupa coperta și cuprinsul caietului dirigintelui,

primit de la mentor;

- Copie dupa coperta și cuprinsul caietului de consiliere,

primit de la mentor;

- Tematica ședințelor cu parinții - primită de la mentor;

- Planificarea activităților educaționale - primit de la

mentor;

- Fișa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului

repartizat de către mentor;

b) Partea aII-a- documente cu privire la activitatea de

predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de mentor;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

(interasistență);

- proiectul unei lecții de probă;

- proiectul lecției finale;

- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de probă și a

lecției finale;

- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă și una

pentru lecția finală)

- fișa de evidență cu unele date generale și cu rezultatele

obținute de student la practica pedagogică

2 - Dialogul;

- Comunicarea

Intocmirea fisei de evidență a progreselor realizate

de student, care va fi introdusă in portofoiul final

1 Analiza literaturii

psihopedagogice și

didactice;

Bibliografie

1. Ciucescu, D.V.-„Didactica Disciplinelor Tehnice”, E.D.P. Bucuresti, 2009;

2. Dumitriu, C.”Teoria si Practica Evaluarii”, Ed. PIM Iasi,2009

3. Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012

4. Dumitriu, C., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Editura Alam Mater –Bacău, 2014

Bibliografie minimală

Ureche, C., Nicuță, D., Ghid de practică pedagogică (pentru uzul sudenților), Ed. Alma Mater – Bacău, 2012

18. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/învățare titularul disciplinei a organizat

întâlniri cu: specialiști în domeniul Științelor educației, cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în

învățământul preuniversitar, precum și în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea

nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor

instituții de învățământ superior

19. Evaluare

F 84.07/Ed. 06

Tip

activitate

10.1. Criterii de

evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs

10.5.

Proiect

Participarea la practica

pedagogică, calitatea

lecţiilor susținute,

întocmirea corectă și

completă a

„Portofoliului de

practică pedagogică”,

raspunsurile la

colocviu

Evaluarea pe parcurs

pentru participare la

activitățile de practică

pedagogică și întocmirea

materialelor didactice și

a documentației

necesare;

Evaluare finală care

include evaluarea

”Portofoliului de practică

pedagogică” și

răspunsurile la colocviu

Răspunsuri la colocviu - 30% - 30 puncte

”Portofoliul de practică pedagogică”– 70%- 70

puncte, care vor fi distribuite astfel:

a) Partea I-documente primite de la mentor și

fișa psihopedagogică a unui elev- 10 puncte

b) Partea aII-a- documente cu privire la activitatea

de predare-evaluare

- o fișă de observare a unei lecții susținută de

mentor -5 puncte;

-2 fișe de observare a lecțiilor susținute de colegi

(interasistență) -5 puncte;

- proiectul unei lecții de probă - 10 puncte;

- proiectul lecției finale - 10 puncte;

- fisă de evaluare a mentorului, a unei lecții de

probă și a lecției finale -20 puncte;

- fișe de autoevaluare (una pentru o lecție de probă

și una pentru lecția finală) -5 puncte;

- fișa de evidență cu unele date generale și cu

rezultatele obținute de student la practica

pedagogică -5 puncte .

10.6. Standard minim de performanţă Participare 3 ore/săptămână la practică, susţinerea corespunzătoare a lecţiilor şi întocmirea corectă a „Portofoliului de

practică pedagogică”

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

1.10.2015

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 84.07/Ed. 06

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.99. Instituţia de învăţământ

superior

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.100. Facultatea de INGINERIE

1.101. Departamentul INGINERIE CHIMICĂ ŞI ALIMENTARĂ

1.102. Domeniul de studii INGINERIE CHIMICĂ

1.103. Ciclul de studii LICENŢA

1.104. Programul de

studii/calificarea

INGINERIE BIOCHIMICĂ/INGINER

1.105. Forma de învăţământ ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

2.2. Titularul activităţilor de curs Mâţă Liliana

2.3. Titularul activităţilor de seminar Mâţă Liliana

2.4. Anul de

studiu

III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare E

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DF

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 2 3.2. Curs 1 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

28 3.5. Curs 14 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 18

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 47

3.8. Total ore pe semestru 28

3.9. Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile

telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FACULTATEA de INGINERIE

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro, [email protected]

F 84.07/Ed. 06

în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât

aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord

cu studenții. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive

altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere

a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare

pentru fiecare zi de întârziere.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei Identificarea şi asimilarea principalelor teorii în domeniul managementul clasei/

grupei şi utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru desfăşurarea eficientă a

activităţilor instructiv-educative din învăţământul gimnazial

7.2. Obiectivele specifice formarea capacităţilor de asimilare şi înţelegere, interpretare, argumentare a

esenţei şi problematicii managementului clasei de elevi/ grupei de copii;

formarea competenţelor de intervenţie eficientă în situaţiile de criză

educaţională: comportamente indezirabile, indisciplină, violenţă, absenteism,

rezolvarea conflictelor, etc.;

formarea capacităţii de gestionare a crizelor şi conflictelor şcolare

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

Concepte fundamentale: management general,

management educaţional, managementul instituţiei/

organizaţiei şcolare, managementul clasei de elevi

1 Prelegerea-dezbatere

Natura managerială a rolurilor şi funcţiilor cadrului

didactic

1 Prelegerea-dezbatere

Argumente pentru managementul clasei de elevi:

organizaţionale, epistemice, istorice, sociologice,

psihologice, manageriale

1 Prelegerea-dezbatere

Dimensiunile managementului clasei de elevi:

ergonomică, psihologică, socială, normativă, operaţională,

inovatoare

1 Prelegerea-dezbatere

Clasa de elevi ca grup social: Noţiunea de grup social;

tipuri de grupuri; particularităţile grupului de copii;

Particularităţile grupei de preşcolari/ clasei de elevi ca

grup social educaţional; aplicaţii pentru învăţământul

preşcolar şi ciclul primar; Structuri şi interacţiuni formale

şi informale în grupul de copii; Relaţii şi interacţiuni cu

valenţe educative în clasa de elevi (cooperare şi

competiţie, relaţii de intercunoaştere şi relaţii socio-

afective, relaţiile de autoritate, normele de grup şi

conformismul în clasă); Climatul psihosocial în clasa de

2 Prelegerea-dezbatere

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor cognitive în domeniul psihopedagogiei

educaţionale;

C2. Proiectarea procesului instructiv-educativ pentru diverse niveluri de vârstă/ pregătire

a elevilor

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

C6. Formarea şi dezvoltarea competenţei psihosociale de organizare a mediului de

învăţare în colaborare cu elevii, familia şi comunitatea

F 84.07/Ed. 06

elevi şi valenţele sale educative; Învăţătorul ca lider al

grupului-clasă; stilurile de predare ca stiluri de conducere

a grupului-clasă (autoritar, democratic, laissez-faire);

Relaţia învăţător-elev; interacţiunea educativă ca relaţie

intersubiectivă

Situaţiile conflictuale/ de criză educaţională în clasa de

elevi: definirea conceptelor (conflict, comportament

asertiv); stiluri, strategii, tehnici de intervenţie a

învăţătorului în situaţii de criză educaţională

2 Prelegerea-dezbatere

Managementul clasei de elevi şi disciplina 2 Prelegerea-dezbatere

Colaborarea şcolii cu ceilalţi factori educaţionali:

definirea conceptului de parteneriat educaţional;

colaborarea grădiniţă/ şcoală-familie, parteneriatul cu

familia (meseria de părinte, sprijinul elevilor în procesul

învăţării acasă); consilierea şi educaţia părinţilor,

colaborarea grădiniţă-şcoală; colaborarea cu alte instituţii/

persoane din comunitate şi cu autorităţile; structura şi

condiţiile programelor de parteneriat (comunicarea,

voluntariatul, identificarea şi asumarea problemelor,

participarea la luarea deciziilor şi cooperarea în procesul

implementării, necesitatea planului de parteneriat ca

document scris)

2 Prelegerea-dezbatere

Consecinţele negative ale unui management defectuos

al clasei de elevi

2 Prelegerea-dezbatere

Bibliografie

Boboc, I. (2002). Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional. Bucureşti: E.D.P.

Bursuc, B., Popescu, A. (2007). Managementul clasei. Ghid pentru profesori şi învăţători. Buzău: Alpha MDN.

Chelcea, S. (1993). Psihologie socială. Universitatea din Bucureşti, note de curs.

Froyen, L.A., Iverson, A.M. (1999). School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader.

Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.

Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.

Joiţa, E. (2006). Pregătirea pedagogică a studenţilor. Sarcini şi instrumente de învăţare independentă, constructivistă

- Pedagogie, Managementul clasei de elevi. Craiova: Editura Universitaria.

Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.

Scott, B. (1996). Arta negocierii. Bucureşti: Editura Tehnică.

Olsen, J., Nielsen, T.W. (Trad. C. Boguleanu) (2009). Noi metode şi strategii pentru managementul clasei. Bucureşti:

Didactica Publishing House.

Ţoca, I. (2002). Management educaţional. Bucureşti: E.D.P., R.A.

Bibliografie minimală

Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.

Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Concepte fundamentale 1 Hărţi conceptuale

Natura managerială a rolurilor şi funcţiilor cadrului

didactic

1 Brainstormingul

Argumente pentru managementul clasei de elevi 1 Metode bazate pe

argumentare

Dimensiunile managementului clasei de elevi 1 Organizatorii grafici

Clasa de elevi ca grup social 2 Studiul de caz

Situaţiile conflictuale/ de criză educaţională în clasa

de elevi

2 Studiul de caz

Managementul clasei de elevi şi disciplina 2 Studiul de caz

Colaborarea şcolii cu ceilalţi factori educaţionali 2 Studiul de caz

Consecinţele negative ale unui management defectuos

al clasei de elevi

2 Studiul de caz

Bibliografie

Boboc, I. (2002). Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional. Bucureşti: E.D.P.

Bursuc, B., Popescu, A. (2007). Managementul clasei. Ghid pentru profesori şi învăţători. Buzău: Alpha MDN.

Chelcea, S. (1993). Psihologie socială. Universitatea din Bucureşti, note de curs.

F 84.07/Ed. 06

Froyen, L.A., Iverson, A.M. (1999). School wide and Classroom Management. The Reflective Educator-Leader.

Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.

Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.

Joiţa, E. (2006). Pregătirea pedagogică a studenţilor. Sarcini şi instrumente de învăţare independentă, constructivistă

- Pedagogie, Managementul clasei de elevi. Craiova: Editura Universitaria.

Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.

Scott, B. (1996). Arta negocierii. Bucureşti: Editura Tehnică.

Olsen, J., Nielsen, T.W. (Trad. C. Boguleanu) (2009). Noi metode şi strategii pentru managementul clasei. Bucureşti:

Didactica Publishing House.

Ţoca, I. (2002). Management educaţional. Bucureşti: E.D.P., R.A.

Bibliografie minimală

Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei. Iaşi: Editura Polirom.

Mâţă, L. (2015). Managementul clasei: suport de curs şi seminar. Bacău: Editura Alma Mater.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

În vederea schițării conținuturilor, alegerii metodelor de predare/ învățare, titularii disciplinei au organizat o

întâlnire cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat

identificarea nevoilor și așteptărilor angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din

cadrul altor instituții de învățământ superior.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

cunoaşterea terminologiei utilizate;

capacitatea de utilizare adecvată a

noţiunilor

Probă scrisă

50%

10.5. Seminar/ laborator/

proiect

participarea activă la analiza studiilor de

caz;

implicare în elaborarea aplicaţiilor pentru

învăţământul gimnazial

Proiect

50%

10.6. Standard minim de performanţă

participare activă şi sistematică la dezbaterile de la curs şi seminar;

cunoştinţe minimale din problematica disciplinei

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

25.09.2015 Lect. univ.dr. Mâţă Liliana Lect. univ.dr. Mâţă Liliana

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului