MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu...

88
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE CATEDRA FINANŢE ŞI CONTABILITATE NOTE DE CURS la disciplina BAZELE FUNCŢIONĂRII PIEŢELOR DE CAPITAL (ciclu I ) AUTOR: Elena Şipitca Magistru, lector universitar Aprobat deComisia de calitate a Facultăţii de Ştiinţe Economice din:25 martie 2015, procesul verbal Nr.2 CHIŞINĂU - 2015

Transcript of MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu...

Page 1: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA FINANŢE ŞI CONTABILITATE

NOTE DE CURS

la disciplina

BAZELE FUNCŢIONĂRII PIEŢELOR DE CAPITAL

(ciclu I )

AUTOR:

Elena Şipitca

Magistru, lector universitar

Aprobat deComisia de calitate a Facultăţii de Ştiinţe Economice

din:25 martie 2015, procesul verbal Nr.2

CHIŞINĂU - 2015

Page 2: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

2

CUPRINS:

Tema1: Conţinutul şi rolul pieţei de capital.....................................................................4

1. Segmentarea pieţei financiare..................................................................................................4

2.Structura pieţei de capital.........................................................................................................4

3. Noţiuni şi tipuri de valori mobiliare........................................................................................6

4. Participanţii pieţei de capital şi activităţile desfăşurate de ei.................................................7

5. Rolul pieţei de capital în economie.........................................................................................8

Tema 2: Instrumentele principale ale pieţei capitalului......................................................9

1. Produsele financiare - componente ale hîrtiilor de valoare. Forma produselor financiare...9

2. Acţiunile - produse financiare primare pentru procurarea de capital propriu......................10

3. Obligaţiunile - produse financiare primare pentru procurarea de capital de împrumut pe termen

lung............................................................................................................................................13

4. Registrul deţinătorilor de valori mobiliare a societăţii...........................................................17

5. Titluri ale pieţei monetare - produse financiare pentru procurarea de capital pe termen scurt..19

6. Produsele financiare derivate: contracte futures şi options.......................................................20

7. Produse sintetice.......................................................................................................................22

Tema 3: Pieţele primare şi operaţiuni ce se realizează pe aceste pieţe....................................23

1.Emisiunile de valori mobiliare. Ofertele publice primare..........................................................23

2. Aspecte privind emisiunile primare de acţiuni.........................................................................24

3. Particularităţile emisiunilor primare de obligaţiuni..................................................................25

Tema 4: Pieţele secundare de titluri finaciare. Bursa de valori..............................................29

1. Categoriile principale de pieţe secundare. Analiza comparativă.............................................29

2. Bursa de valori, principala piaţă secundară financiară.............................................................31

3. Funcţiile bursei de valori..........................................................................................................33

4. Funcţionarea burselor de valori................................................................................................33

5. Bursa de valori a Moldovei.Organizare şi funcţionare.............................................................34

6. Organele de conducere a bursei............................................................................................... 35

7. Membrii bursei de valori a Moldovei......................................................................................36

8. Admiterea şi circulaţia valorilor mobiliare pe piaţa reglementată...........................................38

9. Reguli de tranzacţionare la bursă.............................................................................................. 40

10. Fluxul documentelor la bursa de valori a Moldovei..............................................................41

Tema 5 : Agenţii pieţei bursiere.............................................................................................42

1. Societăţile de bursă pe pieţele de tip american, european şi alte pieţe....................................42

2. Agenţii de bursă.......................................................................................................................44

3. Formarea şi conduita agenţilor de bursă.................................................................................47

Page 3: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

*

3

Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de

realizare.......................................................................................................................................48

1. Tranzacţii curente..................................................................................................................48

2. Tranzacţii la termen, la termen ferme,tranzacţii la termen condiţionate...............................49

3. Tranzacţii ce se realizează pe piaţa bursieră a contractelor futures.......................................51

4. Tranzacţii ce se realizează pe piaţa bursieră cu opţiuni..........................................................53

Tema 7: Evaluarea activelor financiare. Fundamentul cursurilor bursiere......................54

1. Cursurile acţiunilor şi modalităţile de evaluare a acestora.....................................................55

2. Analiza fundamentală a obligaţiunilor...................................................................................58

Tema 8 : Indicatorii bursieri...........................................................................................61

1. Analiza financiară a valorilor mobiliare.................................................................................61

2. Indicii bursieri........................................................................................................................63

3. Caracteristica indicilor la principalele centre bursiere............................................................65

4. Analiza grafică a valorilor mobiliare......................................................................................70

Tema 9 Coordonarea şi supravegherea pieţei de capital în Republica Moldova............71

1. Comisia Naţională a Pieţei Financiare.....................................................................................71

2. Legea privind societăţile pe acţiuni.........................................................................................72

Tema 10 Practica bursieră internaţională........................................................................74

1 Piaţa bursieră americană şi din Japonia...................................................................................75

2. Piaţa bursieră din Marea Britanie……………………………………………………………77

3. Principalele Burse de Valori din Europa.................................................................................78

4. Bursele de Valori din Coreea de Sud, China, Mexic, Chile………………………………… 79

5. Piaţa de capital a Romîniei…………………………………………………………………..81

6. Piaţa de capital din Moldova………………………………………………………………...83

Bibliografie.....................................................................................................................86

Page 4: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

4

Tema1: Conţinutul şi rolul pieţei de capital.

1. Segmentarea pieţei financiare.

2.Structura pieţei de capital.

3. Noţiuni şi tipuri de valori mobiliare.

4. Participanţii pieţei de capital şi activităţile desfăşurate de ei.

5. Rolul pieţei de capital în economie.

Obiectivele stabilite

1. Definirea noţiunilor de piaţă financiară şi piaţă de capital

2. Determinarea structurii pieţei de capital

3. Definirea noţiunilor de valori mobiliare

4. Stabilirea participanţilor profesionişti a pieţei de capital

5. Determinarea rolului pieţei de capital în economie

1.Segmentarea pieţei financiare.

Piaţa financiară-sunt toate relaţiile care se referă la emisiunea,circulaţia,schimbul şi stocarea

banilor în scopul susţinerii economiei şi a activităţilor sociale cu capitalul necesar funcţionării şi

dezvoltării producţiei de bunuri şi servicii.

Piaţa de capital-reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismul prin care se dirijează

capitalurile disponibile din economie către agenţii economici sau firme,întreprinderi publice sau

private care au nevoie de capitaluri. Pe piaţa de capital se tranzacţionează capitalurile.

Piaţa monetară-este locul de întâlnire a cererii şi ofertei pentru capitalurile disponibile pe

termen scurt. Această piaţă asigură finanţarea pe termen scurt a nevoilor care apar la societăţile care

activează în interes public şi la administraţiile centrale şi locale, la băncile care au nevoie de a-şi

acoperi deficitul temporar de resurse.

Piaţa bancară - se caracterizează prin tranzacţii cu active bancare.O întreprindere poate fi

finanţată prin una din următoarele modalităţi:

1) finanţarea prin intermediul sistemului bancar prin credit;

2) finanţarea prin intermediul pieţei de capital prin emisiunea de valori mobiliare.

2.Structura pieţei de capital.

Piaţa monetară-este piaţa unde au loc tranzacţiile cu active financiare cu o scadentă scurtă.

Piaţa de capital-este piaţa unde are loc tranzacţionarea titlurilor financiare cu o scadentă mai mare

de un an de zile. Pe această piaţă mijloacele băneşti disponibile sunt plasate de către agenţii

economici care devin investitori.

Pe piaţa de capital pot fi tranzacţionate 2 grupe de bază de titluri financiare:

Page 5: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

5

1) titlurile financiare primare;

2) titluri financiare derivate.

Titlurile financiare primare-sunt emise de către societăţile pe acţiuni, pot fi acţiuni si

obligaţiuni. Acţiunea este valoare mobiliară emisă de Societatea pe Acţiuni şi este o parte a

capitalului social a societăţii. Obligaţiunea este valoare mobiliară care face parte din capitalul de

împrumut a societăţii.

Obligaţiunile dau dreptul proprietarului de a primi valoarea nominală la sfârşitul perioadei de

scadentă şi profitul sub formă de dobândă.

Diferenţa dintre obligaţiuni si acţiuni:

1) Acţiunile sunt o cotă parte a capitalului social iar obligaţiunile a capitalului de împrumut.

2) Obligaţiunile au un anumit termen de circulaţie la sfârşitul căreia societatea este obligată să o

răscumpere.

3) Acţiunile nu au scadentă dispărând la lichidarea societăţii.

Titluri financiare derivate-valori mobiliare în forma de contract la termen,obiect al căruia

este un anumit tip de marfă (obligaţiuni, acţiuni, mărfuri industriale, agricole, valute).

Ele pot fi reprezentate prin contractul:

-options;

-futures;

-forward.

Tipurile de obligaţiuni:

1) obligaţiuni interne - emise de către emitenţii autohtoni pentru a fi vândute în ţară şi pentru a fi

procurate de către investitorii interni.

2) obligaţiuni externe - emise de emitenţi autohtoni pentru a fi plasate către emitenţii dintr-o altă

ţară în valuta ţării a doua.

3) euroobligaţiuni - emise de către ţara A pentru investitorii din ţara B în valuta ţării C.

Unul din principalele segmente a pieţei de capital este piaţa valorilor mobiliare - unde are

loc emisia, plasarea primară şi circulaţia valorilor mobiliare.

Emisia - este procesul prin care Societăţile pe acţiuni sau alt emitent emite un anumit volum

de valori mobiliare destinate plasării pe piaţa valorilor mobiliare.

Plasarea primară - procesul de plasare primară, de vânzare a valorilor mobiliare către primii

investitori.

În Republica Moldova plasarea poate fi de 2 tipuri:

1. plasare închisă-care reprezintă vânzarea valorilor mobiliare către un număr restrâns de investitori,

strict stabilit din timp.

2. plasarea publică sau deschisă-vânzarea valorilor mobiliare către toţi doritorii.

Page 6: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

6

Aceste două etape emisia si plasarea primară constituie primul segment a pieţelor valorilor

mobiliare care se numeşte piaţa primară.

Al doilea segment numit piaţa secundară este destinat circulaţiei valorilor mobiliare, adică

vânzarea-cumpărarea acestora în continuare.

Piaţa secundară are 2 componente:

Bursa de valori - este un loc geografic, unde are loc întâlnirea cererii şi ofertei valorilor

mobiliare în cadrul unui sistem de tranzacţionare prin intermediul participanţilor profesionişti.

Piaţa extrabursieră – cuprinde toate tranzacţiile înregistrate în afara bursei de valori. Deci piaţa de

capital include mai multe segmente şi are mai multe clasificări.

3. Noţiuni şi tipuri de valori mobiliare.

Valoarea mobiliară - este un document care confirmă drepturile patrimoniale ale unei parţi

faţa de altă parte şi care pot fi realizate sau confirmate prin prezentarea documentului respectiv sau

prin înscrierea modificărilor în registrul acţionarilor. Fiecare Societate pe acţiuni este obligată să

asigure ducerea registrului acţionarilor. Registrul acţionarilor-este un document în formă electronică

care duce evidenţa acţionarilor societăţilor, aici se identifică numele sau denumirea pers. Juridice,

adresa, etc.

Conform legislaţiei Republicii Moldova dacă într-o Sosietate pe Acţiuni sunt mai mulţi de

50 acţionari, Sosietatea pe Acţiuni este obligatoriu să transmită ducerea registrului acţionarilor unui

participant profesionist care are licenţă respectivă pentru acest tip de activitate (registratorul

independent). În Republica Moldova pot fi tranzacţionate mai multe titluri de valori mobiliare şi

financiare (acţiuni, obligaţiuni, bonuri de trezorerie,cambia, certificate de depozit, valori mobiliare

derivate, valori mobiliare străine). După forma sa valorile mobiliare pot fi nominative, adică conţin

numele proprietarului înscris pe certificat.

Valorile mobiliare pot fi materializate şi nematerializate. Valorile mobiliare materializate

sunt sub formă de certificate, iar valorile mobiliare nematerializate sub formă de înscrisuri în

conturi. Principalii emitenţi ai valorilor mobiliare sunt Societăţile pe acţiuni. Acţiunile simple - dau

drept de vot la Adunarea Generală a Acţionarilor şi dreptul de a primi o parte a bunurilor Societăţii

pe acţiuni în caz de lichidare. Acţiunea preferenţială - nu dă drept de vot la Adunarea Generală a

Acţionarilor, însă permite proprietarului încasarea unui profit constant sub formă de dividend.

Acţiunile preferenţial pot fi: cu dividende fixate; nefixate.

Cele cu dividende fixate pot fi:

1) cumulative-sunt acele acţiuni care în caz că Societatea pe acţiuni nu are venituri, dividendele nu

vor fi achitate în acea perioadă, însă ele vor fi cumulate şi vor fi achitate în perioada următoare.

2) parţial cumulative-în dependenţă şi în mărimea stabilită la statutul societăţii.

3) necumulative-nu se cumulează dividendele.

Page 7: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

7

Acţiunile preferenţiale necumulative pot fi convertite în acţiuni simple cu drept de vot,dacă

aceasta este prevăzută în statut. Societatea pe Acţiuni poate să emită acţiuni preferenţial în volum de

maxim 25% din volumul total de acţiuni emis de societate. Valoarea mobiliară are valoare nominală

şi pentru acţiuni ea trebuie să se împartă exact la 1 leu. Valoarea nominală totală a tuturor acţiunilor

formează capitalul social sau statutar.

Capitalul statutar = Ns * Vs + Np * Vp

Ns – numărul de acţiuni simple;

Vs – valoarea acţiunilor simple;

Np – numărul de acţiuni preferenţiale;

Vp - valoarea acţiunilor preferenţiale.

Obligaţiunea este o valoare mobiliară, iar Societatea pe Acţiuni are dreptul să emită

obligaţiuni valoarea totală a cărora nu trebuie să depăşească capitalul social, valoarea nominală a

obligaţiunii trebuie să se împartă exact la 100 lei.

În cazul lichidării Societăţii pe Acţiuni proprietarii obligligaţiunilor au drepturi preferenţial

faţă de proprietarii acţiunilor în ceea ce priveşte bunurile societăţii.

4. Participanţii pieţei de capital şi activităţile desfăşurate de ei.

Pentru ca piaţa de capital sa poată funcţiona este nevoie de valori mobiliare, sursa acestora

fiind emitenţii, care sunt unii din principalii participanţi ai pieţei de capital, pot fi: Societatea pe

Acţiuni, statul, instituţiile financiare, instituţiile investiţionale. Un alt participant al pieţei de capital

este investitorul, care reprezintă o ofertă de mijloace băneşti şi cererea de valori mobiliare.

Investitorii pot fi instituţionali şi corporative. Pentru ca relaţiile dintre aceste 2 componente a pieţei

de capital să fie ordonate piaţa de capital asigură existenţa participanţilor profesionişti prin

intermediul cărora are loc schimbul de mijloace băneşti pe anumite tipuri de valori mobiliare.

Participanţii profesionişti pot activa pe piaţa de capital numai după obţinerea licenţei respective

pentru un anumit tip de activitate profesionistă pe piaţa de capital. În conformitate cu legislaţia în

vigoare a Republicii Moldova deosebim următoarele tipuri de activităţi:

- activitatea bursieră este desfăşurată de bursa de valori;

- activitatea de brokeraj – activitatea conform căreia participantul profesionist are dreptul să

efectueze tranzacţii bursiere cu valori mobiliare în baza contractului de mandat sau comision:

. contractul de mandat permite brokerului să activeze din numele său şi pe banii clientului;

. contractul de comision - din numele şi contul clientului.

- activitatea de dealer permite participantului profesionist procurarea valorilor mobiliare din numele

şi în contul propriu. Pentru a obţine licenţă de dealer compania trebuie să obţină pe parcursul unui

trimestru de la operaţiunile de dealer un venit în mărime de nu mai puţin de 35% din venitul total

obţinut pe această perioadă;

Page 8: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

8

- activitatea underwriting permite participantului profesionist de a fi intermediar la plasarea

emisiilor de acţiuni;

- activitatea de ţinere a registrului - registratorul independent;

- activitatea de depozitare permite ducerea evidenţei valorilor mobiliare nematerializate sau

păstrarea certificatelor de acţiuni pentru valorile mobiliare materializate;

- activitatea de clearing permite participanţilor profesionişti desfăşurarea operaţiunilor de clearing,

care se ocupă de compensarea poziţiilor de vânzare-cumpărare a participanţilor în tranzacţiile

bursiere prin livrarea valorilor mobiliare de către vânzător şi prin achitarea acestora de către

cumpărător;

- activitatea de administrare a investiţiilor permite persoanelor juridice de a administra investiţiile şi

fondurile de investiţie;

- alte tipuri de activităţi profesioniste cum ar fi: consultanţa, administrarea şi evaluarea fondurilor şi

a investiţiilor.

Organul suprem de reglementare a pieţei valorilor mobiliare este Comisia Naţională a Pieţei

Financiare care controlează şi reglementează activitatea tuturor participanţilor profesionişti a pieţei

valorilor mobiliare.

5.Rolul pieţei de capital în economie.

Rolul pieţei de capital în economie este foarte important datorită posibilităţii de a obţine

mijloace băneşti necesare pentru activitate, iar pe de altă parte permite investitorilor să efectueze

investiţii şi să obţină profituri suplimentare.

Autofinanţarea este insuficientă pentru acoperirea nevoilor de capital a firmelor profitabile

care doresc să se extindă. Pentru a completa capitalul, o întreprindere poate fie să apeleze la

sistemul bancar la credit sau la piaţa de capital prin emisiunea de obligaţiuni şi obţinerea de

împrumuturi sau leasing. Decizia de finanţare depinde de poziţia întreprinderii pe piaţa de capital,de

poziţiile acţionarilor, tipul de proprietate, dimensiunea întreprinderii, de costul surselor de capital.

Finanţarea prin intermediul acţiunilor preferenţiale este mai sigură decât emisiunea de obligaţiuni,

deoarece neachitarea dividendelor nu va duce la faliment, doar la amînarea datoriilor.

Întrebări recapitulative:

1. Definiţi noţiunea de piaţă financiară

2. Definiţi noţiunea de piaţă de capital

3. Nimiţi tipurilr de valori mobiliare care circulă pe piaţa de capital

4. Definiţi noţiunea de valori mobiliare primare, derivate şi sintetice

5. Enumeraţi tipurile de activităţi bursiere

6. Numiţi participanţii profesionişti ai pieţei de capital

7. Definiţi rolul pieţei de capital în economie

Page 9: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

9

Bibliografie

1. N. Dardac, C. Basno. Bursele de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social- economice. Bucureşti

1997.

2. G. Anghelache, N. Dardac, I. Stancu. Pieţe de capital şi burse de valori.

3. I. Popa, Bursa. Volumul I, II. Bucureşti 1993 – 1994.

4. M. Prisacaru. Tranzacţii la bursele de mărfuri şi valori. Bucureşti 1996.

5. G. Anghelache. Pieţe de capital:caracteristici, evoluţii, tranzacţii. Bucureşti 2004

Tema 2: Instrumentele principale ale pieţei capitalului

1. Produsele financiare - componente ale hîrtiilor de valoare. Forma produselor financiare.

2. Acţiunile - produse financiare primare pentru procurarea de capital propriu.

3. Obligaţiunile - produse financiare primare pentru procurarea de capital de împrumut pe

termen lung.

4. Registrul deţinătorilor de valori mobiliare a societăţii.

5. Titluri ale pieţei monetare - produse financiare pentru procurarea de capital pe termen

scurt.

6. Produsele financiare derivate: contracte futures şi options.

7. Produse sintetice.

Obiectivele stabilite

1. Definirea tipurilor de valori mobiliare

2. Stabilirea tipurilor de acţiuni şi drepturile acţionarilor

3. Stabilirea tipurilor de obligaţiuni

4. Stabilirea posibilităţilor de utilizare atitlurilor pieţei monetare

5. Definirea tipurilor de contracte derivate şi sintetice

1. Produsele financiare - componente ale hîrtiilor de valoare. Forma produselor

financiare.

Din punct de vedere economic activul poate fi o valoare de schimb sau o valoare de a efectua

investiţii. Activele pot fi: reale şi sunt compuse din bunuri tangibile sau corporale şi intangibile sau

incorporabile sau activele pot fi financiare materializate în înscrisuri care dau unele drepturi

proprietarilor. În economie întîlnim noţiunea de capital care poate fi real sau financiar şi este

reprezentat prin active.

Activele financiare se clasifică în:

1. Active bancare – rezultate din operaţiunea băncilor şi aducătoare de dobînzi, reprezintă un

grad înalt de siguranţă.

Page 10: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

10

2. Active nebancare – rezultă din operaţiuni de investiţii şi au un caracter negociabil, în această

categorie se includ:

a. Activele de capital – rezultate din plasamente pe termen lung şi dau dreptul la obţinerea

unor venituri viitoare.

b. Active monetare – rezultă din plasamentul pe termen scurt au un grad înalt de lichiditate.

Titlurile financiare sunt reprezentate de activele nebancare, sunt exprimate printr-un înscris

şi sunt considerate produse bursiere.

2 Acţiunile - produse financiare primare pentru procurarea de capital propriu.

Acţiunea reprezintă o cotă parte din capitalul societăţii emitente, ea dă dreptul proprietarului

de a participa la conducerea societăţii şi la câştigurile societăţii, poate avea forma unui document

sau poate fi un înscris în conturi.

Caracteristicile fundamentale a acţiunilor:

1. Acţiunile sunt fracţiuni ale capitalului social şi au o anumită valoare nominală.

2. Acţiunile sunt fracţiuni egale a capitalului social.

3. Acţiunile sunt indivizibile.

4. Acţiunile sunt instrumente negociabile.

Acţiunea poate fi clasificată în baza diferitor criterii:

I. După forma fizică în care sunt emise acţiunile pot fi:

1. Acţiuni materializate – sunt titluri financiare sub formă de certificate.

2. Acţiuni nematerializate – sub formă de înscriere în conturi.

II. După proprietar acţiunile pot fi:

1. Nominative – este înscris numele proprietarului.

III. Din punct de vedere al etapelor de existenţă:

1. Acţiuni autorizate spre plasare – sunt acţiunile stabilite la Adunarea Generală a Acţionarilor

înscrise în registrul de stat a valorilor mobiliare.

2. Acţiuni plasate – sunt achitate în întregime de primii achizitori şi sunt înregistrate în

registrul de stat a valorilor mobiliare şi în registrul acţionarilor societăţii.

3. Acţiune aflată în circulaţie – este acţiunea plasata ce aparţine acţionarului societăţii.

4. Acţiune de tezaur – este acţiunea plasată a societăţii care poate fi achiziţionată sau

răscumpărată de la acţionarul societăţii.

IV. După drepturile care le generează acţiunile pot fi:

1. Simple sau ordinare.

2. Preferenţiale.

Acţiunea simplă conferă proprietarului dreptul de vot la Adunarea Generală a Acţionarilor,

dreptul de a primi dividend şi o parte din bunurile societăţii în caz de faliment sau lichidare.

Page 11: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

11

Principalele drepturi a deţinătorilor de acţiuni simple:

1. Acţionarii au răspundere limitată în limita participării la capitalul social.

2. Dreptul de a primi dividend care reprezintă recompensa pentru riscul de a investi în acţiuni.

3. Dreptul de a vinde şi a tranzacţiona liber valorile mobiliare.

4. Dreptul participativ. Acţionarii au dreptul de a participa la Adunarea Generală a

Acţionarilor, să aleagă şi sa fie aleşi la conducerea societăţii, să participe la conducerea societăţii.

Acţionarul are numărul de voturi în dependenţă de numărul de acţiuni deţinute.

5. Dreptul la informaţie. Acţionarul are dreptul să primească situaţia anuală a societăţii.

6. Dreptul la repartizarea activului rămas după achitarea datoriilor în caz de lichidare sau

faliment a societăţii.

7. Dreptul la subscriere. O acţiune dă dreptul de a procura în emisiunea nouă acţiuni în aceeaşi

cantitate pe care le-a deţinut anterior la un preţ fixat. Acest drept poate fi vîndut pe piaţă. Pentru

emisiunea de acţiuni gratuite, acţionarului vechi i se atribuie gratis un anumit număr de acţiuni în

conformitate cu raportul de atribuire.

8. Dreptul la dividend. Fiecare acţionar are dreptul de a primi dividende proporţional cu cota

de participare la capital.

9. Dreptul la vot. Fiecare deţinător de acţiune are dreptul la vot.

Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot au următoarele drepturi:

1. Să introducă chestiuni în ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor.

2. Să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi a comisiei de cenzori.

3. Să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii.

Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot a societăţii au următoarele

drepturi:

- să ceara stabilirea costului plasării acţiunii societarii;

- să ceara efectuarea de controale a activităţii economico - financiare a societăţii.

Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot a societăţii suplimentar la

drepturile menţionate au dreptul sa ceară convocarea Adunării Generale a Acţionarilor.

Drepturile de a înstrăina acţiunile societăţii închise - acţionarul societăţii închise care doreşte

să-şi vîndă acţiunile trebuie sa propună o oferta către societate cu acţiunile tranzacţiilor propuse,

daca în decurs de o lună acţionarii societăţii nu doresc sa cumpere aceste acţiuni, societatea poate sa

propună o altă persoană care sa le cumpere.

Dacă după a doua lună persoana terţă nu doreşte să procure acţiunile, acţiunile pot fi vândute

oricărei alte persoane însă la un preţ nu mai mic faţă de cel propus iniţial.

Acţiunea preferenţială - dă proprietarului său drepturi suplimentare faţă de proprietarul

acţiunii simple în privinţa primirii dividendelor şi în privinţa primirii unei părţi din bunurile

societăţii în caz de lichidare.

Page 12: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

12

Acţiunile preferenţiale pot fi:

1) cumulative - dacă societatea nu poate plăti dividendele intr-un an ele se cumulează şi vor fi

achitate când societatea va avea profituri suficiente.

2) necumulative - acţionarii vor primi dividendele în perioadele fixate fără posibilitatea de amânare

a achitării dividendelor.

3) participative - acţionarii primesc un dividend fix, dar mai pot primi o parte din profit suplimentar

după ce au fost achitate dividendele acţionarilor cu acţiuni simple.

4) convertibile-cu dreptul de a fi convertite în o acţiune simplă în viitor.

5) cu drept de chemare de către firma emitentă-dacă consideră că dividendul achitat este prea mare

faţă de dividendele achitate pe piaţă.

Clauzele acţiunilor preferenţiale:

1. clauza privind rata dividendelor - sunt cu o rată fixă a dividendelor.

2. clauza de convertibilitate-posibilitatea transformării acţiunilor preferenţiale în acţiuni simple.

3. clauza de răscumpărare-uneori emitenţii emit acţiuni preferenţiale cu o rata destul de înaltă a

dividendului, atunci peste o anumită perioadă de timp emitentul poate răscumpăra acţiunile.

4. clauza de cumulativitate - se cumulează dividendele neachitate la timp.

5. clauza de participare la profit-dacă societatea într-un an obţine profituri foarte mari, acţionarii vor

obţine dividend plus un profit suplimentar.

6. clauza privind rata modificabilă a dividendului-se recalculează periodic dividendele.

7. clauza de returnabilitate - permite deţinătorilor de acţiuni preferenţiale sa le returneze către

societatea emitentă la un preţ determinat din timp şi peste o anumită perioadă.

Pe pieţele internaţionale sunt următoarele tipuri de acţiuni:

1. acţiuni blue chips - specifice pieţei americane care sunt emise de corporaţii cu performanţă

deosebită şi de lungă durată, care achită pe parcurs dividende tot mai mari.

2. acţiuni de creştere-acţiuni a companiilor care s-au dezvoltat repede în ultimii ani şi care au un

potenţial mare în viitor, aceste firme reinvestesc o parte importantă de profituri ca finanţare proprie

pentru dezvoltarea afacerii, se achită dividende mici faţă de profiturile obţinute.

3. actiuni ciclice-aparţin firmelor a căror profituri variază în dependenţă de economie.

4. actiuni fără valoare nominală - nu este indicată valoarea nominală.

5. actiuni noi - aparţin întreprinderii noi înfiinţate care nu achită un dividend întreg.

6. acţiuni gratuite-reprezintă o forma de repartizare a profitului, care este repartizat sub formă de

acţiuni.

7. actiuni populare - sunt acţiunile care interesează o parte foarte mare din populaţie.

Certificatul de acţiuni-este un document care atestă dreptul de proprietate asupra unui

anumit număr de acţiuni de aceeaşi clasă precum şi drepturile proprietarului faţă de societatea

emitentă.

Page 13: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

13

Certificatul de acţiuni include:

a. denumirea întreagă a societăţii emitente, tipul şi sediul ei.

b. denumirea documentului certificatului de acţiuni.

c. numărul de ordine a certificatului.

d. numele, prenumele şi numărul actului de identitate a acţionarului sau denumirea acţionarului şi

numărul certificatului de înregistrare de stat.

e. clasa şi numărul de acţiuni care aparţin acţionarului.

f. valoarea nominală dacă este indicată în statut.

g. numărul de acţiuni plasate de clasa dată.

h. numărul din registrul de stat a valorilor mobiliare.

i. drepturile acţionarilor şi dividendul.

j. semnătura conducătorului şi a contabilului-şef.

k. imprimatul sigiliului societăţii emitente.

l. denumirea întreagă, sediul şi numărul certificatului înregistrării de stat a persoanelor care ţin

registrul acţionarilor.

m. data eliberării certificatului şi semnătura persoanei care l-a eliberat.

Clasa de acţiuni - totalitatea acţiunilor cu aceleaşi caracteristici, valoarea nominală, dacă

este stabilită, cu aceeaşi formă, acelaşi numărul sub care sunt înregistrate în registrul de stat a

valorilor mobiliare.

Dreptul de preferinţa la subscriere este dreptul unui acţionar care poate procura acţiuni din

emisiunea nouă proporţional cu numărul de acţiuni deţinute şi la un preţ mai mic decît cel oferit

acţionarilor în mod public.

Warrant - valoare mobiliară care acordă deţinătorului garanţia din partea societăţii emitente

că într-o anumită perioadă de timp va putea cumpăra la un preţ prestabilit o cantitate de acţiuni

simple a emitentului respectiv.

Warrantul –este un instrument financiar emis pe perioade medii de timp, valoarea de pe

piaţă a warrantului este compusa din 2 elemente:

1.valoarea intrinsecă - reprezintă diferenţa dintre preţul de piaţa a acţiunilor şi preţul la care a fost

emis warrantul.

2. prima-este diferenţa dintre valoarea de piaţa a warrantului şi valoarea intrinsecă.

3. Obligaţiunile - produse financiare primare pentru procurarea de capital de împrumut

pe termen lung.

Obligaţiunile sunt instrumente financiare de credit pe termen scurt, mediu sau lung emise de

către societăţi comerciale, organele administraţiei publice locale sau centrale, guverne. Ele sunt

Valori mobiliare care atestă existenţa unei creanţe a deţinătorului asupra emitentului, adică este un

Page 14: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

14

împrumut efectuat de emitent pentru care acesta se obligă sa plătească o anumită dobândă şi sa

răscumpere titlul la o dată anumită.

Valoarea nominală a obligaţiunii emisă în Republica Moldova trebuie sa fie divizibila la 100

lei, iar scadenţa mai mare de un an.

Principalele caracteristici ale obligaţiunii:

- este un instrument financiar negociabil;

- exprimă existenţa unei creanţe a deţinătorului asupra patrimoniului emitentului;

- emitentul devine debitor fata de deţinătorul obligaţiunii.

Asemănări si deosebiri dintre acţiunile simple şi obligaţiuni:

1. Modul de definire:

Acţiuni: Fracţiuni egale a capitalului social;

Obligaţiuni: Fracţiuni egale dintr-un împrumut.

2. Raportul dintre deţinător şi emitent:

Acţiuni: Conferă dreptul de coproprietar al afacerii şi dreptul de vot la Adunarea Generală a

Acţionarilor.;

Obligaţiuni: Conferă calitatea la creditor.

3. Veniturile obţinute:

Acţiuni: Dividende, care depind direct de profitul emitentului;

Obligaţiuni: Dobânzi.

4. Scadenţa:

Acţiuni: Este nelimitată;

Obligaţiuni: Au scadenţa stabilită.

5. Riscurile asumate de posesori:

Acţiuni: Riscurile sunt mai mari deoarece acţionarii sunt coproprietari a afacerii;

Obligaţiuni: Riscurile sunt mai reduse.

Elementele definitive ale obligaţiunilor:

1.Valoarea nominală - suma care va fi rambursată la scadenţă de către emitent.

VN=Î/N;

Î - valoarea totală a împrumutului.

N - numărul de obligaţiuni emise.

2. Preţul de emisiune-este stabilit de către emitent şi reprezintă preţul cu care vor fi propuse spre

vânzare obligaţiunile. Preţul poate fi mai mic sau mai mare decât Valoarea Nominală în funcţie de

obiectivele emitentului.

PE=VN + pe

PE - preţul de emisiune

pe-prima de emisiune

Page 15: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

15

3. Termenul de rambursare - este cuprins între momentul emisiunii şi momentul răscumpărării de

către emitent şi reprezintă scadenţa obligaţiunii. Pe parcursul scadenţei sunt întâlnite următoarele

noţiuni:

- data emisiunii-data la care emitentul a pus în vânzare obligaţiunile.

- data maturităţii (sau scadenţei)- data când vor fi răscumpărate obligaţiunile de către emitent.

- rata nominală a dobânzii-rata anuală achitata de societate pentru împrumut.

- cuponul de dobândă a obligaţiunii-reprezintă funcţionarea plasamentului în obligaţiuni şi se

stabileşte în raport cu VN a obligaţiunii.

CD=VN*Rd/100

CD-cuponul de dobîndă a obligaţiunii

Rd - rata nominal a dobânzii

Daca rata cuponului de dobândă se face la perioade mai mici de un an, atunci cuponul de

dobândă se calculează astfel:

CD=VN*Rd*t / 100*T

t-durata în zile

T - nr de zile a anului

Dobânda netă - dobânda ajustată care este numită de deţinătorul obligaţiunii după plata

impozitului datorat.

Dobânda acumulată-suma dobânzii acumulată de la data ultimei plaţi.

da=CD*t/T

4.Cursul de piaţă-este reprezentat de preţul obligaţiunii de piaţă.

C=(Vp/VN )*100

C-cursul de piaţă a obligaţiunii

Vp - val de tranzacţionare a obligaţiunii pe piaţă

Costul rambursării este suma plătită de emitent pentru răscumpărarea obligaţiunilor. Dacă

răscumpărarea se face la un preţ mai mare decât VN atunci costul rambursării se efectuează după

următoarea formulă:

Pr=VR-PE

Pr - prima de rambursare

VR - valoarea de rambursare

Clasificarea obligaţiunilor după diferite criterii este prezentată în continuare.

După forma fizica obligaţiunile pot fi:

1) materializate;

2) nematerializate.

După proprietar obligaţiunile pot fi:

1) nominative.

Page 16: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

16

După perioada pentru care sunt emise obligaţiunile sunt:

1) pe termen scurt - sunt tranzacţionate pe piaţa monetară, mai puţin de 1 an;

2) pe termen mediu - emise de întreprinderi;

3) pe termen lung - emise de stat şi municipalităţi;

4) perpetuie, infinite: 30-60 ani, emise de către stat şi sunt vîndute în alt stat, sunt destul de rare şi

sunt folosite de diverse state.

Conform emitentului obligaţiunile pot fi:

1) obligaţiuni de stat - sunt emise pentrut finanţarea bugetului de stat;

2) municipale - emise de administraţia publică locală pentru a finanţa anumite obiective de interes

public;

3) corporative - pentru a acoperi nevoile de finanţare.

După tipul de venit obligaţiunile pot fi:

1) obligaţiuni cu discount, mai sunt numite cu cupon 0. Sunt pe termen scurt, emise la un preţ mai

mic decât VN. Profitul investitorului constituie diferenţa dintre VN şi preţul achitat de investitor.

2) obligaţiuni cu dobândă - emise pe termen mediu sau lung.

După piaţa pe care sunt emise:

1) obligaţiuni naţionale;

2) obligaţiuni străine;

3) euroobligaţiuni.

După modul de garantare:

1) obligaţiuni garantate de un bun material;

2) obligaţiuni imobiliare;

3) obligaţiuni garantate de capital fix sau material rulant;

4) obligaţiuni garantate financiar;

5) obligaţiuni emise pe baza onoarei şi a încrederii.

Dintre tipurile celor mai recente obligaţiuni:

1. cu dobânda variabilă - se calculează periodic în dependenţă de un anumit reper financiar stabilit;

2. convertibile - obligaţiunile pot fi convertite în acţiuni simple a emitentului la o rată prestabilită;

3. indexate - se actualizează valoarea în funcţie de o anumită variabilă (cursul de schimb, indicele

preţurilor, indicele de inflaţie);

4. de participaţie - emise iniţial cu o rată a dobânzii mai scăzută dar care va fi direct dependentă de

rezultatele financiare obţinute de emitent;

5. cu bonuri de subscriere, warrant - presupun emisiunea simultană a unei obligaţiuni simple şi a

unui bon de subscriere care dă posibilitatea investitorului să achiziţioneze mai apoi la un pret

prestabilit un anumit număr de acţiuni simple a emitentului;

6. amortizate în serie - pot fi retrase în serie de pe piaţă prin tragerea la sorţi;

Page 17: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

17

7. de venit - sunt specifice întreprinderilor care au o situaţie financiară nerentabilă şi dobânzile se

plătesc doar dacă venitul este suficient;

8. retractabile - dau posibilitatea deţinătorului sa vîndă obligaţiuni către emitent înaintea perioadei

de scadenţă la data stabilită în contract.

9. extensibile - emise pe termen scurt dar pot fi schimbate în obligaţiuni pe termen lung.

4. Registrul deţinătorilor de valori mobiliare a societăţii.

Societatea este obligată să asigure ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare ale

societăţii în conformitate cu legislaţia privind Societăţile pe Acţiuni şi a pieţei de capital pînă la

radierea valorilor mobiliare ale societăţii din Registrul de stat al valorilor mobiliare.

Registrul deţinătorilor valorilor mobiliare va cuprinde:

a) datele principale privind societatea emitentă;

b) balanţa valorilor mobiliare ale societăţii emitente;

c) conturile personale ale persoanelor înregistrate în registru cu indicarea claselor şi numărului de

valori mobiliare care le aparţin, valorii lor de achiziţie, precum şi a grevării de dreptul de proprietate

asupra acestor valori mobiliare;

d) înscrieri privind cesiunea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare ale societăţii;

e) alte înscrieri şi documente prevăzute de legislaţia privind piaţa de capital.

Registrul deţinătorilor valorilor mobiliare poate fi ţinut atît de societate, cît şi de societatea

de registru sau de depozitarul central în temeiul contractului cu privire la ţinerea registrului.

Registratorul societăţii nu poate fi persoană afiliată a societăţii, a organizaţiei gestionare sau

a societăţii de audit.

Dacă numărul persoanelor înregistrate în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare este de

peste 50, ţinerea registrului societatea o va transmite registratorului. În cazul în care societatea nu

îndeplineşte această cerinţă, ea va fi obligată să încheie contract cu registratorul numit de Comisia

Naţională a Pieţei Financiare.

Societatea care, conform legislaţiei, este în drept să ţină de sine stătător registrul

deţinătorilor valorilor mobiliare obţine autorizaţia de societate de registru în modul stabilit de

Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Societatea va transmite registratorului documentele necesare pentru ţinerea registrului

deţinătorilor valorilor mobiliare în modul şi în termenele stabilite de legislaţia privind piaţa de

capital şi de contractul cu privire la ţinerea registrului.

Societatea, pînă la încetarea acţiunii contractului cu privire la ţinerea registrului deţinătorilor

valorilor mobiliare, nu este în drept să transmită ţinerea acestui registru unei alte persoane sau să-l

ţină de sine stătător.

Page 18: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

18

Registratorul este obligat să facă înscrieri în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare, să

elibereze extrase din registru, să prezinte societăţii listele persoanelor înregistrate în registru, să

confrunte anual cu societatea balanţa acţiunilor ei şi a altor valori mobiliare, precum şi să

îndeplinească alte obligaţii prevăzute de prezenta lege, de legislaţia privind piaţa de capital şi de

contract.

Balanţa acţiunilor societăţii se va întocmi pe întreaga lor totalitate şi pe fiecare clasă, astfel

încît numărul de acţiuni aflate în circulaţie şi numărul de acţiuni de tezaur să fie egale cu numărul

de acţiuni plasate.

Registratorul nu este în drept să efectueze tranzacţii cu valorile mobiliare ale societăţii

emitente cu care a încheiat contractul cu privire la ţinerea registrului deţinătorilor valorilor

mobiliare şi să delege executarea obligaţiilor pe acest contract altor persoane.

Persoana care ţine registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii răspunde pentru

prejudiciul cauzat proprietarului sau custodelui valorilor mobiliare în cazurile încălcării termenelor

de efectuare a înscrierii în registru, eschivării sau refuzului nemotivat de a face înscrierea sau de a

elibera extrase din registru, comiterii de greşeli la ţinerea registrului şi în alte cazuri prevăzute de

legislaţie.

Societatea care a încheiat contract cu registratorul nu este eliberată de răspundere în faţa

acţionarilor pentru ţinerea registrului deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii.

Extrasul din registrul acţionarilor este un document ce confirmă înscrierea în contul

personal deschis pe numele acţionarului. Extrasul din registrul acţionarilor nu este valoare mobiliară

şi transmiterea lui nu are drept consecinţă cesiunea drepturilor asupra acţiunilor indicate în extras.

Extrasul din registrul acţionarilor va cuprinde:

a) denumirea întreagă a societăţii emitente, sediul ei, precum şi mărimea capitalului ei social;

b) denumirea documentului - “Extras din registrul acţionarilor”;

c) numărul de ordine al extrasului;

d) numărul contului personal al acţionarului;

e) numele, prenumele, numărul actului de identitate, denumirea, numărul certificatului de

înregistrare de stat al acţionarului;

f) domiciliul, sediul acţionarului şi numerele lui de telefon şi de telefax;

g) clasele şi numărul de acţiuni ce aparţin acţionarului;

h) valoarea nominală a acţiunilor de fiecare din clasele prevăzute, dacă aceasta a fost stabilită

de statutul societăţii;

i) numărul tuturor acţiunilor plasate de fiecare din clasele prevăzute;

j) numărul din Registrul de stat sub care sînt înregistrate acţiunile de fiecare din clasele

prevăzute;

k) drepturile şi privilegiile de bază date de acţiunile preferenţiale de fiecare din clasele prevăzute,

Page 19: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

19

inclusiv mărimea dividendelor fixate şi valoarea de lichidare a acţiunii, dacă acestea sînt prevăzute

de statutul societăţii;

l) grevarea dreptului de proprietate asupra acţiunilor;

m) denumirea întreagă, sediul şi numărul certificatului de înregistrare de stat al persoanei care ţine

registrul acţionarilor;

n) data, ora eliberării extrasului şi semnătura persoanei care l-a eliberat;

o) imprimatul sigiliului persoanei juridice care ţine registrul acţionarilor.

5.Titluri ale pieţei monetare - - produse financiare pentru procurarea de capital pe termen

scurt.

Statul la fel ca şi întreprinderea poate obţine finanţări prin intermediul emisiunii de Valori

mobiliare. Obligaţiunile emise de stat sunt considerate cu un grad de risc redus, deoarece

răscumpărarea lor este garantată integral de către stat. Valorile Mobiliare emise de stat pot fi

tranzacţionate pe piaţa monetară şi pe piaţa de capital.

Principalele Valori mobiliare emise de stat şi de organele administraţiei publice locale şi

centrale sunt:

1) bilete de tezaur - emise pe termen scurt pentru acoperirea nevoii de finanţare, au scadenţa de pînă

la un an şi sunt emise cu discount. De obicei nu se supun impozitării.

2) bonuri de tezaur - sunt Valori mobiliare emise pe termen mediu pentru a acoperi deficitul

balanţei de plăţi.

3) obligaţiuni de stat - sunt pe termen lung şi foarte lung pentru finanţări, pentru scopuri

investiţionale clare.

4) obligaţiuni municipale-emise de către organele administraţiei publice centrale sau locale pentru

perioade medii de timp.

Obiectivele pot fi:

- întreţinerea şi modernizarea reţelei de drumuri, a reţelelor de gaze, apă, canalizare, curent,

construcţii de interes public.

Împrumuturile efectuate prin intermediul emisiunii obligaţiunilor municipale devin o datorie

publică locală.

După sursa de plată a datoriei se pot deosebi:

a) obligaţiuni municipale care au ca sursă de rambursare impozitele generale percepute de unitatea

teritorial - administrativă emitentă.

b) obligaţiuni municipale a căror sursă de rambursare o constituie unele impozite speciale, se

investeşte în anumite obiective care vor fi supuse impozitării aparte: impozite pentru folosirea unor

locuri publice, impozite pentru unele activităţi turistice.

Page 20: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

20

c) obligaţiuni municipale pentru a căror rambursare se vor folosi surse financiare din profiturile

realizate în urma prestării unor servicii de către stat populaţiei: aprovizionarea cu apă potabilă, gaze

naturale, energie electrică, canalizare, salubritate. Prin împrumutul respectiv se vor îmbunătăţi

aceste servicii.

d) obligaţiuni municipale care vor fi rambursate din veniturile provenite din chirii. Împrumutul are

ca scop dezvoltarea locală, constituirea unor spaţii comerciale, industriale sau locative care vor fi

oferite spre închiriere. Chiriile percepute vor constitui baza de rambursare a împurmutului obligatar

contractat.

6.Produsele financiare derivate: contracte futures şi options.

Valorile mobiliare derivate - sunt instrumente negociabile care conferă titularului drepturi de

a tranzacţiona activul suport.

Instrumentele financiare derivate pot fi contractele:

- forward;

- futures;

- options.

Contractul Forward - este un accord încheiat intre 2 operatori prin care vînzătorul se obligă

sa livreze la o anumită dată viitoare un activ suport, iar cumpărătorul se obligă sa efectueze plata la

momentul livrării activului suport pe baza unui preţ predeterminat în momentul încheierii

contractului.

Elementele contractului precum: obiectul sau activul suport, cantitatea, preţul, scadenţa si

locul de livrare sunt supuse negocierii la momentul încheierii contractului. Câştigul operatorilor sau

rezultatul sunt determinate la scadenţă prin diferenţa dintre preţul din contract şi preţul de piaţă a

activului suport.

Contractul forward se execută prin livrarea activului suport şi achitarea acestuia la scadenţă.

Contractul Futures - este rezultat din standardizarea condiţiilor contractului forward,

condiţiile de standardizare se refera la: natura şi calitatea activului support, cantitatea tranzactionată,

scadenţa şi locul de livrare, singura variabilă este preţul care este recalculat zilnic la piaţă.

Contractul Options - este un contract standardizat care în schimbul plăţii unei prime creaza

pentru cumpărătorul opţiunii dreptul dar nu şi obligaţia de a cumpăra sau de a vinde un anumit activ

suport la un preţ prestabilit numit preţ de exercitare. Contractele options pot fi de vînzare sau

cumpărare.

Diferenţele dintre contractele forword şi futures:

Forward

1.Se încheie în afara burselor prin negocierea directă între părţi.

2. Nu sunt standartizate, condiţiile se negociază direct între părţi.

Page 21: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Т

21

3. Are o valoare fixă, iar rezultatul se stabileşte în baza diferenţei dintre preţul din contract şi preţul

de pe piaţă.

4. Trebuie executat prin predarea activului şi achitarea banilor de către cumpărător la preţul stabilit

în contract.

Futures

1. Se încheie la bursă prin intermediul unui mecanism special.

2. Sunt standartizate referitor la calitate, cantitate, locul de livrare, condiţiile de păstrare.

3. Preţul se recalculează în fiecare zi la piaţă.

4. Poate fi executat prin livrarea activului suport şi achitarea lui, sau printr-o poziţie de sens contrar,

deoarece poate fi vîndut sau cumpărat.

Rolul casei de clearing este foarte mare în efectuarea tranzacţiilor cu contractele derivate, datorită la

aceasta tranzacţiile sunt foarte flexibile. Serviciile casei de clearing includ înregistrarea,

compensarea şi finalizarea contractelor bursiere; administrează investiţiile, se preocupă de riscurile

care pot apărea; de operaţiunile bancare de distribuire a documentelor necesare pieţei de livrare a

activului suport în contract.

Casa de clearing asigură urmatoarele activităţi:

1. calculul, perceperea şi actualizarea de garanţie;

2. înregistrarea contractelor şi marcarea lor la piaţă;

3. realizează decontările necesare;

4. înregistrează şi rezolvă compensările.

Pentru contractul options cumpărătorul opţiunii poate solicita executarea contractului în

orice moment pînă la scadenţă (opţiuni de tip American), sau la data scadenţei contractului (opţiuni

de tip European).

Opţiunea de cumpărare - este o formă de contract negociabilă care dă dreptul cumpărătorului

într-o anumită perioadă de timp, să cumpere de la vînzătorul opţiunii activul suport inclus în

contract la un preţ prestabilit, se calculează o primă, vînzătorul trebuie să vîndă activul suport.

Opţiunea de vînzare - este o formă de contract negociabilă care dă dreptul cumpărătorului

opţiunii într-o anumită perioadă de timp să vîndă către partenerul său activul suport, iar vînzătorul

trebuie să cumpere activul suport din contract.

Principalele elemente ale unui contract cu opţiuni:

- mărimea opţiunii - este cantitatea de valori mobiliare, marfă, indici bursieri, pentru care se încheie

contractul.

- scadenţa – perioada pentru care se încheie contractul.

- preţul de exercitare - este preţul de vînzare sau de cumpărare la care se poate executa contractul.

- prima sau preţul opţiunii - care este compusă din valoarea intrinsecă şi valoarea timp.

Page 22: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

칀Ц

22

Valoarea intrinsecă - este diferenţa dintre cursul activului suport şi preţul de exercitare al

opţiunii. Valoarea timp - este valoarea suplimentară peste valoarea intrinsecă pe care o poate

dobîndi pe piaţă în dependenţă de cererea şi oferta existentă.Valoarea timp este cu atît mai mare cu

cît opţiunea este mai departe de scadenţă.

7. Produsele sintetice

Valorile mobiliare sintetice sunt reprezentate de contractele derivate futures sau options

avînd ca active suport indicii bursieri. Aceştia sunt creaţi artificial pentru a acoperi riscul rezultat

din evoluţia nefavorabilă a valorilor mobiliare ce compun un portofoliu, pentru aceasta au fost aleşi

ca active suport indicii bursieri, deoarece aceştia reprezintă un coş format din diverse valori

mobiliare primare care permit dispersia riscului.

Pe piaţa bursieră pot fi folosite contractele Futures pe indicii de bursă care sunt construiţi

artificial, nu se bazează pe un flux de venituri viitoare sau pe o marfă sau pe un alt activ

suport.Acest contract se execută doar la scadenţă prin achitarea sumei de bani inclusă în contract.

Contractele futures pe indicii bursieri - formează categoria titlurilor financiare sintetice.

Negocierea asupra scadenţei poate avea loc pînă în ultima zi de bursă din luna în care este

scadenţa.Valoarea contractului se stabileşte pe baza cursului bursier şi a multiplicatorului pieţei care

permite transformarea indicelui pentru un număr anumit de puncte şi unităţi monetare.

Marcarea la piaţă se efectuează zilnic şi se determină modificarea valorii contractului.

Contractul futures pe indicii de bursă reprezintă cumpărarea sau vînzarea indicelui respectiv

la cursul futures al bursei şi achitarea la scadenţă a unei sume cash egală cu produsul dintre

multiplicatorul bursei şi preţul stabilit, se calculează diferenţa dintre valoarea indicelui din ultima zi

a contractului şi preţul inclus în contract, dacă nivelul indicelui la data scadenţei este superior

indicelui din contract atunci deţinătorii de poziţii de vînzare şi cumpărare vor avea de efectuat

operaţiuni de compensare.

Contractele options pe indicii bursieri au la bază un indice bursier, ceea ce oferă posibilitatea

investitorului de a reduce riscul de piaţă şi a spori oportunităţile de investiţii.

Valoarea contractului se determină prin înmulţirea nivelului indicelui cu un multiplicator

stabilit la bursă. La executarea opţiunii diferenţa dintre preţul de exercitare şi nivelul curent al

indicelui înmulţit cu multiplicatorul reprezintă rezultatul operatorului. La opţiuni executarea

contractului se efectuează doar prin bani cash, prima opţiunii se determină înmulţind nivelul cotat al

pieţei cu multiplicatorul pieţei respective.

Întrebări recapitulative:

1. Definiţi noţiunea de produse financiare a pieţei de capital

2. Definiţi noţiunea de acţiune

3. Care sunt tiputile de acţiuni preferenţiale

Page 23: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ц

23

4. Care sunt principalele drepturi a acţionarilor

5. Definiţi noţiunea de obligaţiune

6. Expuneţi care sunt tipurile de obligaţiuni

7. Ce este Registrul deţinătorilor de valori mobiliare a societăţii

8. Definiţi noţiunea de produse financiare derivate

9. Explicaţi necesitatea emisiunii titlurilor pieţei monetare

10. Care sunt produse sintetice a pieţei de capital

Bibliografie

1. Negoescu Gheorghe, “Bursele de mărfuri şi valori”, ed. “Algoritm ”, Galaţi, 1997

2. Popa Ioan, «Burse Internaţionale», Garell Poligraphics, Bucureşti 1996

3. Prisacariu Maria “Tranzacţii la bursele de mărfuri şi valori”, ed. “Agora”, Bacău, 1996

4. Prisăcaru M., «Tranzacţii la Bursele de Mărfuri şi Valori», Bucureşti, 1996

5. Negoescu Gheorghe, “Bursele de mărfuri şi valori”, ed. “Algoritm ”, Galaţi, 1997

Tema 3: Pieţele primare şi operaţiuni ce se realizează pe aceste pieţe.

1.Emisiunile de valori mobiliare. Ofertele publice primare.

2. Aspecte privind emisiunile primare de acţiuni.

3. Particularităţile emisiunilor primare de obligaţiuni.

Obiectivele stabilite

1. Definirea noţiunii de ofertă a valorilor mobiliare

2. Stabilirea aspectelor privind emisiunile primare de acţiuni

3. Stabilirea particularităţilor emisiunilor primare de obligaţiuni

4. Stabilirea etapelor de emisiunea a valorilor mobiliare

1.Emisiunile de valori mobiliare. Ofertele publice primare.

Emisunea valorilor mobiliare - totalitatea Valorilor Mobiliare ale unui emitent care aparţin

unei clase şi au acelaşi termen iniţial şi final de plasare.

Emitent - persoană juridică sau autoritate a administraţiei publice care emite Valori mobiliare

şi îşi asumă obligaţii faţă de deţinătorii de valori mobiliare.

Emisia valorilor mobiliare - poate fi efectuată prin oferta publică sau de tip închis.

Oferta publică poate fi efectuată prin una din următoarele modalităţi:

1) prin publicarea în mass-media a anunţului adresat unui cerc nelimitat de persoane.

2) prin intermediul unei propuneri la cel puţin 100 persoane.

Page 24: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

հП

24

Emisiunea închisă - plasarea valorilor mobiliare unui cerc restrîns de persoane a căror listă

este stabilită din timp.

Emisiunea de acţiuni se efectuează la înfiinţarea societăţii pe acţiuni sau la majorarea

capitalului social al societăţii.

Emisiunile pot fi restructurate pentru urmatătoarele situaţii:

* micşorarea sau majorarea capitalului social;

* consolidarea acţiunilor;

* fracţionarea sau convertirea acţiunilor;

* reorganizarea societăţii pe acţiuni.

Emisunea valorilor mobiliare a societăţii poate fi efectuată prin intermediul ofertei publice

sau fără oferta publică.

2. Aspecte privind emisiunile primare de acţiuni.

Indiferent de tipul S.A. deschise sau închise, acţiunile emise la înfiinţarea acestora se

plasează doar printre fondatori.

Emisunea valorilor mobiliare şi anume a acţiunilor la înfiinţarea societăţii include

următoarele etape:

1) adoptarea de către fondatori a deciziei care conţine informaţii despre clasele şi numărul de

acţiuni autorizate spre plasare.

2) pentru bănci aprobarea de către Banca Naţională a Moldovei a cererii pentru eliberarea

autorizaţiei de a desfăşura activităţi financiare.

3) deschiderea contului bancar provizoriu.

4) întocmirea listelor primilor subscriitori a acţiunilor, acumularea mijloacelor băneşti pe contul

provizoriu.

5) înregistrarea de stat a societăţii la organele de înregistrare, pentru bănci înregistrarea de stat a

băncii la Banca Naţională a Moldovei şi eliberarea autorizaţiei de efectuare a activităţii financiare.

6) Înregistrarea claselor şi a numărului de acţiuni autorizate spre plasare şi înregistrarea de stat a

acţiunilor la comisie.

7) transferarea mijloacelor băneşti de pe contul provizoriu pe contul de decontare al societăţii.

8) executarea certificatelor de acţiuni pentru societăţile care emit valori mobiliare materializate.

9) introducerea informaţiei despre proprietarii valorilor mobiliare în registrul de acţiuni sau

eliberarea extraselor din registru.

La emisiunea acţiunilor, la înfiinţarea societăţii pretul nu trebuie sa fie mai mic decît

valoarea nominală.

Emisiunea suplimentară de acţiuni este considerată orice emisune efectuată de societate

după înregistrarea de stat a acţiunilor emisiunii de constituire.

Page 25: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

쏠Х

25

Procedura suplimentară de acţiuni include următoarele etape:

1. adoptarea de către organul autorizat al emitentului, a deciziei referitoare la emisiunea

suplimentară de acţiuni.

2. înregistrarea la comisie a acţiunilor autorizate spre plasare.

3. pregătirea şi aprobarea de către emitent a prospectului ofertei publice a acţiunilor .

4. încheierea contractului de ţinere a registrului cu registratorul independent.

5. înregistrarea clasei de acţiuni la bursa de valori.

6. înregistrarea prospectului de ofertă publică.

7. deschiderea de către emitent a contului bancar provizoriu pentru păstrarea mijloacelor băneşti .

8. executarea formularelor, certificatelor de acţiuni.

9. dezvăluirea informaţiei din prospectul ofertei publice.

10. plasamentul acţiunilor din emisiunea suplimentară.

11. adoptarea de către societatea emitentă a dărilor de seamă privind rezultatele emisiunii şi

subscrieii.

12. înregistrarea rezultatelor la comisie.

13. înregistrarea modificărilor şi completărilor în statut.

14. închiderea contului bancar şi transferarea mijloacelor băneşti în contul de decontări al

emitentului.

15. introducerea datelor despre valorile mobiliare în registru; eliberarea certificatelor sau a

extraselor din registru.

16. pentru valorile mobiliare admise spre circulaţie la bursă, informarea bursei despre modificările

înregistrate în registrul de stat ca urmare a efectuării emisiunii suplimentare.

3. Particularităţile emisiunilor primare de obligaţiuni.

Prin emisiune de obligaţiuni societatea emitentă doreşte să atragă capitaluri financiare de pe

piaţa de capital, aceasta poate fi efectuat şi prin emisiunea de acţiuni.

Avantajele şi dezavantajele modalităţilor de finanţare:

1.Finanţarea prin emisiunea de acţiuni

Avantaje: Se obţin capitaluri nerambursabile pentru o perioadă nelimitată de timp.

Dezavantaje: Creşterea numărului de acţiuni în circulaţie şi mişcarea dividentelor.

2.Finanţarea prin emisiuni de obligaţiuni.

Avantaje: Este o modalitate mai uşoară de a obţine finanţare decît prin creditul bancar ce se

obţine resurse financiare mai multe decît la bancă.

Dezavantaje: Capitalurile obţinute trebuie rambursate, deci emitentul trebuie să-şi planifice mai

atent resursele financiare pentru ca să poată plăti dobînzile şi sumele împrumutate la scadenţă.

Caracteristicile generale al obligaţiunilor

Page 26: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Т

26

Fiecare emisiune de obligaţiuni are un set de caracteristici generale specifice care fac

obligaţiunile mai atractive pentru investitori aceste seturi de caracteristici sunt incluse la contractul

de emisiune şi se pot oferi la:

- forma obligaţiunii;

- descrierea proprietăţilor ipotecare sau a poliţei de asigurare;

- valoarea totală de emisiune a obligaţiunii;

- clauza de protecţie de achitare a dobînzilor, etc.

Setul de caracteristici generale a obligaţiunii trebuie să conţină următoarele informaţii:

1. emitentul – care se obligă să achite dobînzile şi valoarea nominală a emisiunilor la scadenţă

(corporaţiile, Societăţile pe acţiuni);

2. valoarea nominală – este înscrisă pe faţa documentului sau menţionată în prospectul emisiunii şi

reprezintă suma împumutată pe care emitentul trebuie să o plătească la scadenţă;

3. dobînda nominală - este în forma procentuală se stabileşte de obicei bianual şi se achită prin

prezentarea cuponului de plată;

4. datele obligaţiunii:

- data emisiunii la care emitentul pune obligaţiunea în vînzare;

- data de plată a dobînzii anuale;

- scadenţa;

5. administratorul garant – este societatea care asigură emisiunea;

6. depozitarea;

7. modul cum este garantată emisiunea;

8. condiţiile restrictive:

- totalul datoriilor emitentului să nu depăşească un anumit procent;

- o rată de lichiditate curentă minimă;

- un anumit nivel al profiturilor.

Condiţiile specifice (clauze) oferă anumite atractivităţi pentru obligaţiunile emise şi constau

în diverse clauze:

1) clauza de revocare (răscumpărare) – permite emitentului să răscumpere obligaţiunea înainte de

scadenţă, achitînd datoriile, finanţarea respectivă este rentabilă în comparaţie cu alte posibilităţi şi

dobînda este mai scazută la alte modalităţi de finanţare.

2) Clauza de protejare a investitorului – stabileşte perioada de timp în care emitentul nu poate

revoca obligaţiunea.

3) clauza returnării împrumutului la o dată înainte de scadenţă, investitorul poate cere achitarea

valorii nominale a emisiunii înainte de scadenţă dacă se modifică dobînzile pe piaţă.

4) clauza restrictivă - emitentul poate folosi pentru un obiectiv doar un tip de finanţare.

5) clauza convertibilităţi i- obligaţiuznile pot fi convertite în alte valori mobiliare a emitentului.

Page 27: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

@

27

6) clauza de modificare a condiţiilor contractuale - pot fi modificate doar de SA, prin aprobarea

acţionarilor.

7) clauza de asigurare în caz de neplată, administratorul garant, în caz de neplată – achita el

datoriile.

8) clauza ofertei concurente – emitentul poate acorda cele mai favorabile condiţii la primul ofertant.

Pentru un investitor pot fi mai sigure obligaţiunile decît acţiunile şi mai puţin riscante şi pentru SA

invers.

Emisiunea obligaţiunilor are următoarele etape:

-la plasarea închisă:

1. adoptarea hotărîrii la Adunarea Generală a Acţionarilor despre emisiunea unui anumit număr de

acţiuni de o anumită clasă;

2. adoptarea hotărîrii de amplasare a obligaţiunilor;

3. înregistrarea de stat a emisiei obligaţiunilor la comisie şi a prospectului de emisiune dacă sunt

mai mult de 50 de obligaţiuni;

4. efectuarea certificatelor de obligaţiuni;

5. înscrierea posesorilor de obligaţiuni în registru şi eliberarea certificatelor de obligaţiuni sau

extraselor din registru.

-la plasarea publică a obligaţiunilor:

1. adoptarea de către organul executiv a hotărîrii de emisiune a obligaţiunilor de o anumită clasă;

2. adoptarea hotărîrii referitor la termenul iniţial şi final de amplasare;

3. încheierea contractului cu un participant profesionit care activează ca organizator al ofertei

publice;

4. obţinerea autorizaţiei pentru amplasarea publică şi înregistrarea de stat a emisiei obligaţiunilor la

comisie şi a prospectului de emisiune;

5. publicarea anunţului referitor la amplasarea publică, difuzarea informaţiei prospectului emisiei;

6. amplasarea emisiunii obligaţiunilor;

7. aprobarea dării de seamă referitor la emisiunea efectuată şi aprobarea la comisie;

8. înregistrarea cumpărătorului în registru şi eliberarea certificatelor de obligaţiuni sau a extraselor

din registru.

Pentru înregistrarea de stat a emisiei obligaţiunilor emitentul prezintă comisiei hotărîrea

adunării generale privind emisia obligaţiunilor şi documentelor necesare.

În cazul plasării publice se prezintă următoarele documente:

1. cererea de înregistrare;

2. copiile autentificate notarial a documentelor de constituire a emitentului;

3. extrasul din registrul comercial de stat care atestă înregistrarea emitentului;

4. specimenele obligaţiilor în 2 exemplare pentru valorile mobiliare materializate;

Page 28: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ш

28

5. prospectul ofertei publice în 2 exemplare, 2 exemplare cu informaţia despre abonarea deschisă la

obligaţii şi copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei unice pentru înregistrarea prospectului

şi eliberarea autorizaţiei pentru efectuarea abonării;

6. extrasul din procesul verbal al AGA precum şi cel al şedintei organului executiv al emitentului

care a decis sa emită obligaţii;

7. contractul cu participantul profesionist pentru efectuarea ofertei publice şi plasarea valorilor

mobiliare;

8. copia dispoziţiei de plată despre achitarea de către emitent a impozitului pentru efectuarea

operaţiunilor cu valori mobiliare.

În cazul plasării închise:

1. cererea de înregistrare;

2. copiile documentelor de înregistrare;

3. extrasul din registrul de stat care confirmă înregistrarea emitentului;

4. extrasul din procesul verbal al AGA şi cel al şedinţei organului împuternicit, care a decis să emită

obligaţiunile;

5. specimenele obligaţiilor în 2 exemplare;

6. copia dispoziţiei de plată privind achitarea impozitului pentru efectuarea operaţiunilor cu valori

mobiliare.

Comisia examinează timp de 30 zile documentele.

Societăţile pe acţiuni pot atrage capitaluri în mai multe feluri: dacă este vorba de un termen

mai mic pînă la 5 ani. Societăţile pe acţiuni pot apela la credit bancar, însă dacă perioada este mai

mare băncile nu preferă aşa credite.

Obţinînd mijloacele băneşti prin emisiunea de obligaţiuni întreprinderea va obţine mai multi bani

sub formă de împrumut şi la o rată a dobînzii mai mică decît cea bancară.

Întrebări recapitulative:

1. Numiţi care sunt tipurile de emisiuni de valori mobiliare

2. Argumentaţi necesitatea efectuării emisiunilor de valori mobiliare la constituirea societăţii

3. Enumeraţi etapele privind emisiunile primare de acţiuni

4. Numiţi documentele necesare pentru emisiunile primare de acţiuni

5. Enumeraţi etapele privind emisiunile primare de obligaţiuni

6. Numiţi documentele necesare pentru emisiunile primare de obligaţiuni

Bibliografie

1. N. Dardac, C. Basno. Bursele de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social- economice. Bucureşti

1997.

2. G. Anghelache, N. Dardac, I. Stancu. Pieţe de capital şi burse de valori.

Page 29: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Т

29

3. Popa, Bursa. Volumul I, II. Bucureşti 1993 – 1994.

4. M. Prisacaru. Tranzacţii la bursele de mărfuri şi valori. Bucureşti 1996.

5. G. Anghelache. Pieţe de capital:caracteristici, evoluţii, tranzacţii. Bucureşti 2004

Tema 4: Pieţele secundare de titluri finaciare. Bursa de valori.

1. Categoriile principale de pieţe secundare. Analiza comparativă

2. Bursa de valori, principala piaţă secundară financiară.

3. Funcţiile bursei de valori

4. Funcţionarea burselor de valori

5. Bursa de valori a Moldovei.Organizare şi funcţionare

6. Organele de conducere a bursei

7. Membrii bursei de valori a Moldovei

8. Admiterea şi circulaţia valorilor mobiliare pe piaţa reglementată

9. Reguli de tranzacţionare la bursă

10. Fluxul documentelor la bursa de valori a Moldovei.

Obiectivele stabilite

1. Definirea noţiunilor de piaţă bursieră şi bursă de valori

2. Stabilirea funcţiilor şi a funcţionării pieţelor de capital

3. Stabilirea condiţiilor de funcţionare a Bursei de Valori a Moldovei

4. Definirea funcţiilor membrilor Bursei de Valori a Moldovei

5. Descrierea modalităţii de admitere şi circulaţie a valorilor mobiliare la bursă

1.Categoriile principale de pieţe secundare. Analiza comparativă

După punerea în circulaţie a valorilor mobiliare prin emisiunea pe piaţa primară, ele fac

obiectul tranzacţiei pe piaţa secundară.

Funcţionarea pieţei secundare se efectuează prin intermediul bursei de valori şi a pieţelor

extrabursiere.

Bursa de valori – este o instituţie specială care dispune de spaţii pentru tranzacţii unde se

efectuează cererea şi oferta de valori mobiliare şi se stabileşte preţul.

Bursa poate avea următoarele forme:

- oficială;

- secundară;

- terţiară.

Page 30: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ш

30

Bursa oficială - este cu reglare la termen sau piaţa în numerar, este piaţa principală, aici se

tranzacţionează cele mai importante valori mobiliare. Pentru a fi cotată pe această piaţă societatea

comercială trebuie să prezinte un set de documente şi informaţii:

- cererea;

- documentele asupra societăţilor (statutul, informaţiile asupra activităţilor economico - financiare,

componenţa consiliului de administraţie, lista acţionarilor, care deţin mai mult de 5 % din capital,

ultimile 3 bilanţuri contabile, raportul asupra situaţiei financiare);

- publicarea în permanenţă a informaţiilor despre activitatea economico – financiară;

Situaţiile financiare trebuie să arate că întreprinderea a obţinut profit, iar ultimii 2 ani a obţinut

dividente semnificative.

- capitalul social al societăţilor este semnificativ;

- societatea este de acord să ofere public cel puţin 25% din capitalul social sub formă de acţiuni.

Bursa secundară - este o piaţă tranzitorie pentru societăţile care vor să fie cotate pe piaţa

oficială, sau poate fi piaţă permanentă pentru societăţile care nu pot fi cotate pe pieţele oficiale.

Pe această piaţă se cotează întreprinderile mici şi mijlocii, în curs de dezvoltare, dar care nu

îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi cotate pe piaţa oficială sau nu îşi doresc acest lucru.

Pentru a fi admise pe piaţa secundară societăţile trebuie sa aibă o cotă minimă din capitalul

social expus la vînzare (minim 10%).

Pe piaţa secundară pot fi cotate:

- societăţile familiare care îndeplinesc condiţiile de cotare pe piaţa oficială, însă nu doresc sa

expună public 25% din capitalul social pentru ca să obţină controlul asupra societăţii;

- societăţile în curs de dezvoltare pentru care piaţa terţiară nu este convenabilă, şi încă nu au

mărimea necesară pentru a fi admise la piaţa oficială.

Bursa terţiară - este o piaţă unde fiecare acţionar, chiar şi minoritar poate să-şi coteze titlurile

fără nici o formalitate suplimentară.

Pieţele interdileri, mai este numită şi piaţa extrabursieră sau OTC- este pentru un număr mare

de titluri financiare care nu îndeplinesc condiţiile să fie cotate la burse.

Caracteristicile burselor şi pieţelor interdealeri sunt prezentate în continuare.

Burse de valori

1. Tranzacţiile se efectuează în incinta bursei, adică există sală de negocieri.

2. Accesul pe piaţă este doar pentru participanţii profesionişti.

3. Accesul în sală şi negocierea se realizează prin licitaţii publice.

4. Tranzacţiile se efectuează în baza unor reguli şi regulamente.

5. Datorită ordinelor se creează un curs unic pentru toate valorile mobiliare tranzacţionate.

Pieţe extrabursiere

1. Nu există un spaţiu strict delimitat, tranzacţiile se efectuează în afara bursei.

Page 31: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ш

31

2. Au acces şi clienţii, deasemenea se tranzacţionează o gamă mai vastă de titluri.

3. Tranzacţiile se efectuează direct între vînzător şi cumpărător.

4. Nu sunt regulamente stricte de realizare a tranzacţiilor.

5. Preţurile pot varia de la o firmă la alta.

Piaţa electronică utilizează sisteme de programe şi calculatoare prin intermediul cărora se

realizează tranzacţiile.

2. Bursa de valori, principala piaţă secundară financiară.

Bursa de valori este un spaţiu unde se vînd şi se cumpără titluri financiare sau mărfuri în

baza unor regulamente prin intermediul participanţilor profesionişti.

Bursa de valori are o serie de caracteristici:

I. Piaţă de mărfuri şi valori

Pentru ca o marfă să poată fi tranzacţionată la bursa de valori, ea trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:

1.Să aibă un anumit grad de standardizare

Fac obiectul tranzacţiilor la bursa de mărfuri următoarele mărfuri:

a. bunuri de origine vegetală (grîu, porumb, soia, făină, orez, ulei, cartofi, cacao, cafea, citrice,

zahăr, lemn, etc);

b. mărfuri de origine animală;

c.mărfuri de origine minerală (aur, argint, cupru, zinc, aluminiu, platină, etc)

2. Să aibă o importanţă strategică în comerţul mondial

Să fie cît mai mulţi cumpărători şi vînzători, să creeze diverse preţuri pentru a nu se forma

monopoluri.

3. Să fie o marfă atractivă

Să atragă cît mai mulţi speculatori, vînzători şi cumpărători.

4.Sa fie depozitabilă

II. Piaţă liberă

Să fie o concurenţă liberă, sa atragă cît mai mulţi producători, comercianţi şi cumpărători.

III.Piaţă simbolică

Cumpărătorul nu trebuie să-şi etaleze marfa ci numai să prezinte documentul care se ateste aceasta.

IV.Piaţă organizată

Tranzacţiile se realizează în baza unor principii, norme, reguli.

V.Piaţă reprezentativă

Prin intermediul cursurilor bursiere se stabilesc preţurile la mărfuri, ceea ce asigură un

volum mai mare de tranzacţii.

Bursa este un reper pentru economie şi o sursă de informaţie pentru agenţii economici.

Page 32: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ш

32

Bursei îi sunt caracteristice următoarele:

1. determinarea preţurilor pentru produsele tranzacţionate pe această piaţă;

2. creşterea numărului de operaţiuni efectuate pe piaţă;

3. diminuarea fluctuaţiilor preţurilor;

4. asigurarea aprovizionării industriaşilor cu materie primă şi materiale;

5. asigurarea unei pieţe de desfacere pentru producători care nu mai sunt nevoiţi să cheltuie bani pe

depozitarea mărfurilor;

6. asigurarea împotriva riscurilor;

7. transferarea riscurilor de pret de la profesionişti la speculator.

Rolul bursei este de a asigura:

1. echilibrarea cererii şi a ofertei;

2. atragerea unui număr mare de participanţi;

3. tranzacţionarea rapidă asistată de tehnica necesară, de personal specializat, documente speciale;

4. formarea unor depozite bancare de garanţii;

5. crearea diferitor tipuri de contracte bursiere.

Putem întîlni diferite clasificări a bursei de valori:

1) După produsele tranzacţionate pot fi:

a. generale - tranzacţionarea unei game variate de produse;

b. specializate - se fac tranzacţii numai cu valori mobiliare sau numai cu mărfuri;

2) După obiectul tranzacţiilor bursele pot fi:

a. burse de valori mobiliare;

b. burse de mărfuri;

c. burse complementare comerţului internaţional, burse de asigurări;

d.burse valutare sau de devize.

3) În funcţie de forma de localizare a burselor:

a. centralizate;

b. descentralizate - sunt la distanţă sau burse electronice.

4) Dupa soluţia instituţională pentru înfiinţarea şi funcţionarea burselor pot fi :

a. burse de stat;

b. burse private.

5) După modul de comunicare:

a. cu strigare liberă;

b. electronice.

6) După modul de formare al preţurilor:

a. pieţe de licitaţie;

b. pieţe de negociere.

Page 33: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ш

33

7) După disciplina de tranzacţionare:

a. pieţe bazate pe ordine;

b. pieţe bazate pe cotaţii - există formatori ai pieţei care afişează cotaţiile de vînzare sau de

cumpărare

8) După accesul la calitatea de membru al bursei:

a. burse închise;

b. burse deschise - au un număr nelimitat de membri.

3. Funcţiile bursei de valori

Bursa de valori – este strîns legată de economia de piaţă şi are mai multe funcţii:

macroeconomice, microeconomice şi pe plan individual.

Funcţii macroeconomice:

- Bursa asigură un circuit mai scurt şi mai eficient între economiile pe termen lung şi necesităţile de

finanţare a întreprinderilor şi a administraţiei publice sau a statului.

- Bursa este o alternativă pentru creditele bancare.

- Prin intermediul bursei se asigură lichidităţi pentru economie

- Bursa activează aproape în toate zilele şi deţinătorii de titluri financiare au posibilitatea să

le vîndă rapid.

Bursa oferă informaţii prin stabilirea cursurilor bursiere.

Prin utilizarea instrumentelor financiare se transferă o parte din riscuri către speculanţi.

Functii microeconomice:

- Bursa contribuie la creşterea sau scăderea renumelui firmelor care-şi tranzacţionează valorile

mobiliare la bursă.

- Prin intermediul bursei întreprinderile îşi pot creşte fondurile.

- Bursa contribuie la o mai bună administrare a întreprinderilor, la sporirea valoarii activelor sale şi

a măririi profiturilor acţionarilor.

Funcţiile în plan individual:

-Bursa facilitează obţinerea de lichidităţi şi asigură evaluarea corectă a averii acţionarilor.

Acţionarii pot în orice moment să-şi vîndă acţiunile.

4. Funcţionarea burselor de valori

Între bursele de valori din diferite ţări sunt asemănări şi deosebiri. Bursele pot fi organizate

ca instituţii publice sau private.

Bursele private se înfiinţează prin asocierea persoanelor fizice şi juridice.

Bursele trebuie să aibă statut şi regulament, statutul bursei conţine informaţii generale

despre bursă:

Page 34: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ш

34

denumirea instituţiei, sediul, obiectul activităţii, drepturile şi obligaţiile membrilor bursei, informaţii

privind desfăşurarea activităţii bursei, etc.

Regulamentul bursei conţine informaţii despre cotarea titlurilor, mecanismul de efectuare a

tranzacţiilor, de negociere, de formare şi afişare a cursurilor bursei, activitatea agenţilor de bursă.

Bursele pot fi de tip închis sau deschis.

Membrii bursei pot efectua tranzacţii direct pe piaţa bursieră. Membrii bursei pot participa la

întroducerea modificărilor în statut şi regulament, pentru a deveni membru a bursei, persoanele

trebuie sa deţină un capital stabilit, să cumpere un anumit tip de acţiuni, şi să respecte regulamentul

bursei.

Calitatea de membru a bursei poate fi dobîndită şi pe următoarele căi:

1. membri cu chirie - care şi-au închiriat un loc de membru;

2. membri parţiali - sunt firmele care pot încheia tranzacţii în sala de negocieri, dar nu pot lucra ca

specialişti de bursă;

3. membri aliaţi - sunt acţionarii principali care nu mai pot încheia tranzacţii în sala de negocieri;

4. membri acceptaţi - contribuie cu capital, dar nu au acces la conducerea bursei;

5. membri corespondenţi - participă la tranzacţii şi gestionează conturile clientului.

Trăsăturile comune a sistemului mondial de organizare şi conducere bursieră sunt:

1. conducerea generală – Adunarea Generală a Acţionarilor sau Asociaţia Bursei, atribuţiile,

elaborarea strategiilor, a statutului şi regulamentului.

2. conducerea permanentă - din care fac parte unii membri ai bursei, investitori importanţi,

reprezentanţi a unor firme cotate a statului.

3. conducerea executivă - este realizată de personalul de conducere şi preşedinte, mai multi

vicepreşedinţi aleşi de conducerea permanentă.

4. Organul consultativ, au ca scop furnizarea de informaţii clienţilor.

Agenţii bursieri sunt specialişti care asigură activitatea permanentă a bursei, ei pot fi: specialişti

operativi dacă efectuează tranzacţii, sau neoperativi, dacă efectuează analiza pieţei bursiere şi

furnizează informaţii.

5.Bursa de valori a Moldovei. Organizare şi funcţionare

Bursa de valori a Moldovei a fost înfiinţată în 1994 în baza legii cu privire la circulaţia

valorilor mobiliare şi bursele de valori, a fost înfiinţată ca o Societate pe Acţiuni de tip închis, la

înfiinţare au participat 34 de fondatori, participanţi profesionişti ai pieţei de capital.

Primele negocieri au avut loc la 26 iunie 1995. În 1998 a fost înfiinţat depozitarul naţional

de valori mobiliare.

Bursa nu are ca scop obţinerea profitului, ea îndeplineşte un serviciu de utilitate publică.

Activităţile principale a bursei sunt:

Page 35: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ш

35

- încheierea, înregistrarea, verificarea, confirmarea şi executarea tranzacţiilor bursiere;

- efectuarea operaţiunilor care asigură comercializarea valorilor mobiliare;

- prestarea serviciilor bursiere;

- difuzarea informaţiei cu privire la preţuri;

- prestarea serviciilor pentru persoanele fizice şi juridice;

Pentru a îndeplini aceste atribuţii bursa efectuează următoarele:

1. elaborează reguli de efectuare a tranzacţiilor bursiere;

2. elaborează reguli de cotare a valorilor mobiliare la bursă, de admitere a valorilor mobiliare la

listingul bursei;

3. organizează schimbul de informaţii;

4. stabileşte cotizaţiile de membru a bursei;

5. poate sa aplice diverse sancţiuni membrilor pentru nerespectarea regulamentelor;

6. stabileşte reguli de acces în sala de negocieri;

7. susţine nivelul înalt profisional al colaboratorilor.

Bursa funcţionează în baza următoarelor principii:

1. efectuarea operaţiunilor doar de către membrii bursei;

2. admiterea la negocieri în timpul sesiunilor bursiere;

3. înregistrarea tranzacţiilor;

4. informarea participanţilor despre preţuri;

5. publicarea informaţiei despre tranzacţii;

6. interzicerea colaboratorilor să utilizeze sau să divulge informaţii confidenţiale.

Capitalul propriu al bursei este constituit din: capital social, statutar, suplimentar şi de

rezervă şi din alte mijloace. Iniţial capitalul social al bursei constituia 50000, era divizat în 50 de

acţiuni simple, valoarea unei acţiuni 10 mii lei.

Capitalul social poate fi majorat prin:

- mărirea valorii nominale a acţiunii;

- plasarea de acţiuni suplimentare.

Sursele pot fi proprii sau care aparţin achizitorilor de acţiuni.

6.Organele de conducere a bursei

Organele de conducere a bursei sunt:

- Adunarea Generală a Acţionarilor;

- consiliul bursei;

- preşedintele bursei.

Atribuţiile Adunării Generale a Acţionarilor sunt:

1. aprobă statutul şi modificările în statut;

Page 36: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ш

36

2. hotărăsc referitor la capitalul social şi a modificărilor sale;

3. aporbă regulamentul consiliului bursei, alege membrii stabileşte remunerările lor;

4. stabileşte organizaţia de audit şi retribuirea serviciilor;

5. hotărăşte asupra tranzacţiilor de proporţii mari;

6. examinează darea de seamă financiară anuală, darea de seamă a consiliului şi a organizaţiei de

audit;

7. hotărăşte asupra reorganizării bursei.

Consiliul bursei hotărăşte interesele acţionarilor între Adunările Generale şi are următoarele

atribuţii:

1. decide asupra convocării Adunării Generale a Acţionarilor;

2. aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul tranzacţiilor mari;

3. stabileşte registratorul bursei şi retribuirea sa;

4. aprobă prospectul de ofertă publică pentru emisiunea suplimentară de acţiuni;

5. hotărăşte asupra utilizării capitalului de rezervă;

6. aprobă fondul de retribuire a angajaţilor bursei;

7. aprobă reguli.

Preşedintele consiliului bursei se alege de către membrii consiliului bursei. Preşedintele

convoacă şedinţele consiliului bursei şi semnează diverse acorduri. Organul executiv al bursei se

ocupă de conducerea curentă a bursei, este reprezentat de către preşedinte ales pe o perioadă de 3

ani. Comisia de cenzori la bursa de valori este reprezentată prin intermediul organizaţiei de audit.

În cadrul bursei de valori îşi desfăşoară activitatea următoarele subdiviziuni şi departamente:

1. departamentul listing, marketing şi cotare - se ocupă de înregistrarea valorilor mobiliare la bursă

şi de înscrierea lor la cota bursei (listing).

2. departamentul clearing şi decontări.

Clearingul se ocupă de colectarea, verificarea şi corectarea informaţiilor referitoare la tranzacţiile

bursiere.

3. departamentul pentru supravegherea pieţei.

4. departamentul sistemului electronic.

7. Membrii bursei de valori a Moldovei

Membri ai pieţei reglementate (Bursei) pot fi persoanele juridice care satisfac următoarele

cerinţe:

a) deţin licenţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare de societate de investiţii, categoria

A,B,C cu condiţia că acestea au, cel puţin, dreptul de a desfăşura activitatea cu privire la executarea

ordinelor privind instrumentele financiare în numele clienţilor;

Page 37: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Б

37

b) au susţinut la Bursa de Valori a Moldovei procedura de determinare a corespunderii lor

cerinţelor de calificare;

c) au obţinut acordul Preşedintelui Bursa de Valori a Moldovei;

d) posedă cu drept de proprietate cel puţin o acţiune a Societăţii.

La data depunerii cererii de admitere în componenţa Membrilor pieţei reglementate (Bursei),

solicitantul trebuie să corespundă, fără a se limita, următoarelor cerinţe de calificare:

a) să posede licenţă corespunzătoare valabilă, eliberată de Comisia Naţională a Pieţei

Financiare;

b) să se conformeze cerinţelor privind capitalul propriu minim şi de compensare a

investitorilor, corespunzător normelor impuse de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare;

c) să dispună active financiare disponibile pentru a achita taxele şi cotizaţiile curente

stabilite de operatorul de piaţă;

d) să dispună de un birou, dotat cu mijloace de operare tehnică şi comunicaţie, în vederea

recepţionării documentelor necesare desfăşurării activităţii în relaţiile cu operatorul de piaţă şi care

va pune la dispoziţia acestuia informaţiile solicitate de către acesta şi să aibă îndeplinite cerinţele

pentru accesarea la distanţă a sistemului de tranzacţionare;

e) membrii conducerii şi colaboratorii autorizaţi vor avea studii superioare şi/sau practică

profesională în domeniile: economic, financiar-bancar, pieţei de capital sau în cel al administrării

activelor (administrare fiduciară) şi vor avea o bună reputaţie pentru a asigura o administrare şi

activitate stabilă şi prudentă a societăţii de investiţii;

f) cel puţin doi angajaţi ai solicitantului vor fi certificaţi de către Comisia Naţională a Pieţei

Financiare.;

h) să dispună de un cont deschis la o bancă comercială licenţiată de Banca Naţională a

Moldovei;

i) să nu dispună în componenţa colaboratorilor săi persoane care au fost condamnate printr-o

sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiuni în legătură cu activitatea desfăşurată sau pentru fapte de

corupţie, de spălare de bani, pentru infracţiuni contra patrimoniului, pentru abuz, luare sau dare de

mită, fals şi uz de fals, deturnare de fonduri, evaziune fiscală ori alte fapte de natură să conducă la

concluzia că nu sînt create premisele necesare pentru asigurarea unei gestiuni sănătoase şi prudente

a societăţii de investiţii;

j) să corespundă altor cerinţe, considerate necesare.

Solicitanţii de a obţine calitatea de Membru vor prezenta spre examinare Conducerii

operatorului de piaţă următoarele documente şi informaţii referitoare la constituirea, organizarea şi

începerea activităţii în cadrul operatorului de piaţă:

a) cererea-tip pentru a fi admis în Membru, adresată Preşedintelui Consiliului operatorului

de piaţă;

Page 38: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

갰Ш

38

b) cererea pentru primirea acordului Societăţii de a procura cel puţin o acţiune a ei, adresată

Preşedintelui Bursa de Valori a Moldovei.;

c) Contractul de constituire, Statutul, Certificatul de înregistrare a persoanei juridice şi toate

modificările ulterioare la Statut;

d) copia licenţei pentru activitate de societate de investiţii, acordată de Comisia Naţională a

Pieţei Financiare;

e) bilanţul contabil şi situaţiile financiare aferente pentru anul anterior de activitate,

certificate de un auditor independent, precum şi ultimele situaţii financiare trimestriale pentru anul

curent, aprobate de Comisia de cenzori;

f) angajamentul de a respecta prevederile Statutului şi Regulile;

g) angajamentul de a plăti la timp cotizaţiile, taxele şi alte contribuţii fixate de operatorul de

piaţă;

h) dovadă a faptului că solicitantul are deschis un cont de decontare în o bancă comercială

licenţiată de B.N.M., confirmarea asigurării mijloacelor băneşti pentru ordinele la cumpărare

introduse în SAIT;

i) copia certificatelor de calificare a tuturor persoanelor (cel puţin două) autorizate de

Comisia Naţională a Pieţei Financiare;

j) specimenele de semnături pentru toate persoanele împuternicite şi de legătură cu

operatorul de piaţă;

k) informaţii privind existenţa biroului de legătură şi capacitatea de operare a solicitantului,

inclusiv confirmarea îndeplinirii cerinţelor pentru accesarea la distanţă a sistemului de

tranzacţionare;

l) confirmarea precum că documentele şi informaţia prezentată atît la depunerea cererii, cît

şi cele ce vor fi prezentate ulterior corespund realităţii şi nu conţin declaraţii false sau eronate,

falsificări sau ascunderea căreiva informaţii semnificative.

Pînă la înscrierea Membrului în Registru, acesta este obligat să achite toate cotizaţiile şi

taxele fixate pentru admiterea în rîndurile Membrilor şi înregistrării Agenţilor la Bursă. În caz

contrar, faţă de Membru se va aplica o penalitate în mărime de 0,1% de la suma îndatorată, pentru

fiecare zi restantă.

8. Admiterea şi circulaţia valorilor mobiliare pe piaţa reglementată

Spre circulaţie (tranzacţionare) pe piaţa reglementată (la Bursă) pot fi admise în liste

separate următoarele instrumente financiare:

a) valori mobiliare corporative emise de persoane juridice naţionale şi internaţionale;

b) valori mobiliare emise de Ministerul Finanţelor, de Banca Naţională a Moldovei, de

autorităţile administraţiei publice locale şi de organismele internaţionale cu caracter public;

Page 39: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Б

39

c) opţiuni la valorile mobiliare şi alte contracte la termen;

d) alte valori mobiliare şi instrumente financiare, circulaţia cărora nu este interzisă.

Emitentul, care solicită admiterea valorilor mobiliare spre tranzacţionare sau valorile

mobiliare ale acestuia sunt admise la iniţiativa Membrului pieţei reglementate, cu acordul

emitentului, trebuie să respecte următoarele obligaţii – cerinţe:

a) Capitalizarea bursieră previzibilă a acţiunilor pentru care se solicită admiterea spre

tranzacţionare pe piaţa reglementată sau, în cazul în care aceasta nu poate fi evaluată, capitalul

propriu al emitentului trebuie să fie cel puţin echivalentul în lei al unui milion de euro calculat la

cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data admiterii;

b) Valoarea emisiunii valorilor mobiliare de creanţă pentru care se solicită admiterea spre

tranzacţionare pe piaţa reglementată trebuie să fie cel puţin echivalentul în lei a 200000 de euro

calculat la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data admiterii;

c) cel puţin 10% din acţiunile de aceeaşi clasă să fie în circulaţie liberă;

e) activele nete ale emitentului nu trebuie să fie mai mici decît capitalul social pe parcursul

ultimilor doi ani ai perioadei de activitate;

f) ţinerea registrului de valori mobiliare este efectuată de către Depozitarul Naţional de

Valori Mobiliare/Depozitarul central;

g) să plătească tarifele stabilite de operatorul de piaţă aferente şi să nu aibă datorii faţă de

Bursă;

h) să adere la condiţiile şi termenii contractului de admitere şi menţinere la tranzacţionare a

valorilor mobiliare;

i) să desemneze două persoane care vor menţine legătură permanentă cu operatorul de piaţă;

j) să prezinte toate documentele solicitate de operatorul de piaţă.

În vederea înscrierii şi admiterii a valorilor mobiliare corporative pe piaţa reglementată,

emitentul sau Membrul pieţei reglementate va înainta Departamentului specializat al operatorului de

piaţă cererea-tip, la care se vor anexa următoarele documente:

a) documentul de prezentare al emitentului, după forma stabilită, prezentat în formă

electronică şi pe suport de hîrtie;

b) copii (autentificate notarial) ale actelor de constituire (Statutului şi Contractului de

constituire), precum şi toate modificările adiţionale la ele;

c) copia Extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice;

d) copii ale certificatului de înregistrare a fiecărei emisii de valori mobiliare la Comisia

Naţională a Pieţei Financiare;

e) prospectele de ofertă publică prezentate în formă electronică şi pe suport de hîrtie;

Page 40: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

검Ш

40

f) situaţiile financiar-contabile pentru ultimii 3 ani de activitate, precum şi pentru semestrul

încheiat anticipat depunerii cererii şi rapoartele de audit pentru aceste perioade, prezentate în formă

electronică şi pe suport de hîrtie;

g) decizia organelor de conducere ale emitentului cu privire la admiterea spre tranzacţionare

pe piaţa reglementată;

h) copia contractului de ţinere a registrului şi confirmarea privind numărul total de acţionari

şi lista persoanelor ce deţin mai mult de 5%;

i) formularul cu date personale ale persoanelor de legătură;

j) dovada plăţii comisionului de procesare;

k) confirmarea precum că documentele şi informaţia prezentată, atît la depunerea cererii, cît

şi cele ce vor fi prezentate ulterior, corespund realităţii şi nu conţin declaraţii false sau eronate,

falsificări sau ascunderea căreiva informaţii semnificative;

l) alte documente pe care Bursa le va considera necesare.

Termenul pentru examinarea documentelor şi primirea deciziei de admitere nu va depăşi,

din ziua recepţionării cererii, 10 zile lucrătoare pentru emitenţii autohtoni şi 20 zile lucrătoare

pentru cei străini. Procedura de admitere se va finaliza cu eliberarea emitentului a unui Certificat de

admitere/menţinere spre tranzacţionare pe piaţa reglementată.

9.Reguli de tranzacţionare la bursă.

Pentru efectuarea tranzacţiilor, operatorul de piaţă utilizează un program asistat de calculator

numit Sistemul Automatizat Integrat de Tranzacţionare (SAIT). Orarul de funcţionare al SAIT-ului

este de la ora 10.00 pînă la ora 13.30 de luni pînă vineri inclusiv, cu excepţia zilelor declarate ca

sărbători legale. 30.3. În situaţii excepţionale, în care operatorul de piaţă nu este în stare să asigure

înregistrarea tranzacţiilor sau să emită raportul final de tranzacţionare din ziua respectivă, datorită

unor incidente apărute în funcţionarea SAIT-ului, conducerea executivă a operatorului de piaţă

poate decide anularea tuturor tranzacţiilor din ziua respectivă sau a unei părţi a acestora cu acordul

inspectorului C.N.P.F. În ceea ce priveşte autorizarea cotării în SAIT a unei valori mobiliare,

conducerea executivă a operatorului de piaţă sau C.N.P.F. poate ordona o suspendare temporară a

cotaţiilor acesteia, dacă apreciază că această măsură este necesară pentru a proteja investorii sau

pentru a menţine încrederea publicului în integritatea pieţei reglementate.

Clearingul şi decontările tranzacţiilor bursei sunt reglementate de regulile Bursei de Valori a

Moldovei.

Clearing - toate acţiunile întreprinse de departamentul Clearing şi Decontări a Bursei de

valori pentru colectarea, verificarea şi corectarea informaţiilor referitoare la tranzacţiile bursiere.

Decontările sunt toate acţiunile întreprinse de membrul cumpărator pt a-si onora

obligatiunile de vînzare adica livrarea titlurilor financiare şi respectiv de achitare a lor.

Page 41: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Б

41

La bursa de valori a Moldovei decontările se vor efectua în momentul T+3 însă decontările

finale pot fi efectuate în momentul T+6.

T- data executării tranzacţiei de vînzare - cumpărare.

T + reprezintă numărul de zile din data executării.

Pentru decontări se utilizează un cont special la banca de decontare aleasă de bursă.

10. Fluxul documentelor la bursa de valori a Moldovei.

Îndată, după executarea tranzacţiei în cadrul pieţei reglementate (la Bursă), SAIT-ul va

genera separat pentru Membrul-Vînzător şi Membrul-Cumpărător cîte un Aviz de Contract, în care

vor fi indicate condiţiile contractului încheiat în procesul negocierilor. Avizul de contract reprezintă

documentul, standardizat de Bursă, care certifică încheierea şi detaliile tranzacţiei, executate de

către Membru pe piaţa reglementată şi serveşte drept bază pentru a confirma oficial clientului său

despre executarea ordinului de bursă. Termenul maxim pentru expedierea confirmării clientului,

precum că tranzacţia a fost încheiată, reprezintă momentul T+1.

Avizul de contract cuprinde, cel puţin, următoarea informaţie:

a) numărul (avizului de contract), atribuit de SAIT;

b) data încheierii tranzacţiei şi data decontărilor finale;

c) părţile tranzacţiei – Vînzătorul şi Cumpărătorul (identificarea Membrului, Agentului de

Bursă, care a executat tranzacţia, precum şi codul de identificare a Agentului de Bursă);

d) denumirea emitentului şi numărul de înregistrare a valorilor mobiliare;

e) numărul de valori mobiliare (acţiuni) tranzacţionate, preţul pentru o unitate şi valoarea

totală a contractului;

f) date cu privire la comisionul datorat Bursa de Valori a Moldovei, alte plăţi şi impozite;

g) valoarea totală spre plată.

După închiderea şedinţei de tranzacţionare SAIT de asemenea va genera, după forma şi

modelul stabilit în respectivele proceduri, următoarele rapoarte:

a) Raportul general, care conţine date şi informaţii generalizatoare privind tranzacţiile

executate cu instrumentele financiare ale fiecărui emitent;

b) Registrul de vînzare-cumpărare, care reprezintă înscrieri separate referitoare la toate

tranzacţiile încheiate în cadrul unei şedinţe de tranzacţionare, structurate pe fiecare Membru al

pieţei reglementate (Bursei);

c) Raportul poziţiilor deschise, care reprezintă lista tuturor ordinelor de bursă neexecutate,

expuse spre tranzacţionare în Secţia de bază a Bursei (total şi separat pentru fiecare Membru al

pieţei reglementate (Bursei) şi lista valorilor mobiliare expuse la licitaţie ca pachete unice.

Page 42: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

곐Ш

42

Emiterea rapoartelor va începe îndată după închiderea şedinţei de tranzacţionare şi este

obligaţiunea fiecărui Membru al pieţei reglementate (Bursei) de a recepţiona Avizele de contract

dintrun loc anumit, indicat de operatorul de piaţă şi/sau va fi remis electronic.

Întrebări recapitulative:

1. Definiţi noţiunea de bursă de valori şi piaţă extrabursieră

2. Expuneţi clasificarea burselor de valori după diferite criterii

3. Enumeraşi şi descrieţi funcţiile bursei de valori

4. Descrieţi apariţia Bursei de Valori a Moldovei

5. Definiţi funcţiile organelor de conducere Bursei de Valori a Moldovei

6. Enumeraţi condiţiile de obţinere a titlului de Membru a bursei de valori a Moldovei

7. Descrieţi admiterea şi circulaţia valorilor mobiliare la bursă

8. Caracterizaţi regulile de tranzacţionare la bursă

9. Numiţi fluxul documentelor la bursa

Bibliografie

1. N. Dardac, C. Basno. Bursele de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social- economice. Bucureşti

1997.

2. G. Anghelache, N. Dardac, I. Stancu. Pieţe de capital şi burse de valori.

3. M. Prisacaru. Tranzacţii la bursele de mărfuri şi valori. Bucureşti 1996.

4. Legea privind piaţa de capital nr. 171 din 11.07.2012 Monitorul Oficial nr.193-197/665 din

14.09.2012

5. Hotărîre cu privire la eliberarea licenţei de operator de piaţă şi a autorizaţiei de piaţă

reglementată Societăţii pe acţiuni “BURSA DE VALORI A MOLDOVEI”, nr. 23/3 din

08.05.2015. Monitorul Oficial nr.115-123/758 din 15.05.2015

Tema 5 : Agenţii pieţei bursiere

4. Societăţile de bursă pe pieţele de tip american, european şi alte pieţe.

5. Agenţii de bursă.

6. Formarea şi conduita agenţilor de bursă.

Obiectivele stabilite

1. Stabilirea noţiunilor de Societăţi de bursă

2. Descrierea activităţii societăţilor de bursă pe pieţele de tip american, european şi alte pieţe

3. Enumerarea tipurilor de agenţi a bursei

4. Descrierea conduitei agenţilor bursei

Page 43: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Б

43

1. Societăţile de bursă pe pieţele de tip american, european şi alte pieţe.

În activitatea bursieră sunt implicate 2 mari categorii de participanţi: emitenţii (societăţile pe

acţiuni, statul şi instituţiile financiare) şi investitorii (firmele sau persoanele fizice care efectuează

investiţii).

Investitorii pot fi:

• individuali (persoanele fizice).

• instituţionali (persoane juridice sau companii).

Există agenţi ai pieţei bursiere, firme (participanţi profesionişti) care asigură încheierea,

derularea, negocierea şi executarea tranzacţiilor. Forma tipică a agentului pieţei bursiere este

Societatea de Bursă numită în literatura de specialitate Firmă de Brokeraj sau Dealer.

Societatea de bursă este o instituţie financiară care efectuează operaţiuni pe piaţa secundară

de capital şi poate îndeplini 2 funcţii de bază:

1) de intermediere (brokeraj) – efectuează tranzacţii cu titluri financiare fiind remuneraţi cu un

comision.

2) de comerţ – este vînzător pentru clienţii care cumpără titluri şi cumpărător pentru cei ce le vînd.

În aşa fel venitul rezultă din diferenţa preţului de vînzare şi de cumpărare, însă societatea bursieră

poate acţiona atît ca intermediar cît şi ca negustor adică practică activitatea de broker şi dealer.

Pe piaţa din SUA firmele de brokeraj pot oferi clienţilor săi servicii complete sau de bază.

Serviciile complete includ următoarele activităţi:

1. Cercetarea pieţei titlurilor – se analizează tendinţele pieţei, posibilităţile de investiţie, se

efectuiază cercetări de marketing.

2. Managementul activelor financiare – are loc gestiunea fondurilor clienţilor pentru a obţine

profit, lichidităţi şi siguranţă.

3. Consultanţă în plasamente – recomandări de efectuare a investiţiilor profitabile.

4. Executarea ordinelor transmise de clienţi

5. Reglementarea tranzacţiilor – livrarea şi achitarea titlurilor în baza contractelor întocmite la

bursă.

Serviciile de bază se rezumă la executarea şi reglementarea ordinelor primite de la clienţi şi

presupun comisioane mai reduse fără de serviciile complete.

Realizarea corectă a tanzacţiilor de către societatea de bursă presupune existenţa

următoarelor departamente:

• Departamentul pentru tranzacţii – asigură transmiterea ordinelor de bursă în sala de

tranzacţii, astfel realizîndu-se funcţia de broker a firmei: preluarea ordinelor de la clienţi şi

executarea lor pentru un comision.

Page 44: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

═В

44

• Departamentul de cercetare a pieţei – asigură clienţilor o gamă largă de informaţii ce ţine de

tendinţele şi modificările conjuncturii pieţei.

• Sala de primire a ordinelor – se primesc ordinele de la clienţi.

• Departamentul pentru lichidarea tranzacţiilor – are loc executarea ordinelor primite de la

clienţi.

• Casa de clearing – constă în primirea titlurilor şi încasarea valorii lor de către vînzător.

În mai multe ţări cum ar fi SUA sau Franţa, societatea de bursă poate să-şi extindă gama de

activităţi cîteodată şi pe piaţa primară. În Marea Britanie, firmele care activează ca brokeri sau

dealeri sunt reprezentate de societatea bursieră care poate îndeplini funcţia de creator de piaţă sau

market-maker. Dealerii mai sunt numiţi şi jobberi.

Societăţile de bursă britanice au următoarele componente:

I. Compartimentul de relaţii cu investitorii instituţionali – instituţia care ţine legătura cu

companiile care fac plasamente prin intermediul firmei respective. Se pune accentul pe comunicarea

continuă cu investitorii pentru a realiza tranzacţii.

II. Compartimentul de relaţii cu investitorii individuali – se pune accentul pe produse cît mai

atractive şi diversificate pentru a atrage clienţi.

III.Compartimentul de analiză bursieră – acesta nu realizează tranzacţii dar contribuie prin

informaţie, consultanţă, studii pentru a creşte volumul şi profitabilitatea operaţiunilor bursiere.

Primele 2 compartimente îndeplinesc rolul pe care îl joacă în firmele americane departamentul de

tranzacţii.

În Japonia, agenţii pieţei bursiere sunt marile societăţi financiare care oferă o gamă largă de

activităţi pe piaţa primară şi secundară.

Societăţile bursiere din Japonia efectuează următoarele tipuri de activităţi:

Operaţiuni cu acţiuni ( de intermediere) –brokeraj

Operaţiuni cu obligaţiuni ( pe cont propriu) – dealer

Operaţiuni cu alte titluri (credite pentru tranzacţii, operaţiuni cu certificate de depozit).

2. Agenţii de bursă.

Pe piaţa bursieră sunt specialiştii care ajută la funcţionarea mecanismelor bursieri. Există 2

mari categorii de profesionişti:

I. Specialişti operativi – se ocupă de iniţierea, încheierea, executarea şi controlul tranzacţiilor

bursiere. Aceştia includ intermediarii de bursă numiţi brokeri, şi comercianţii de bursă numiţi

dealeri. Agenţii de bursă sunt persoane fizice care au un anumit statut socio-profesional, studii,

vîrstă şi experienţă practică.

Page 45: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

쏠Х

45

Agenţii de bursă pot activa şi în afara Bursei de Valori şi în cadrul Societăţii de Bursă, ca liberi

profesionişti sau în calitate de intermediari.

1. Brokerii în afara bursei au ca specialişti de bază:

a) Brokerii de titluri (responsabili cu contul) – singura persoană autorizată să primească ordine

de la clienţi. Asigură clienţilor o gamă largă de informaţii privind piaţa titlurilor, posibilităţi de

plasament, aspecte financiare despre investiţii şi consultaţie referitoare la tranzacţie. Aceştia se mai

numesc şi stok-brokeri.

b) Asistenţi de vînzări – aceştia se ocupă de primirea mesajelor şi de alte formalităţi, deservind

2-3 brokeri de titluri.

2. Brokerii din incinta bursei trebuie să fie în una din următoarele situaţii:

a) Să fie membru al bursei

b) Să fie angajat sau reprezentant al unui agent de bursă

c) Să fie desemnat în mod oficial ca agent de bursă

Bursa de valori de la New York (NYSE) are mai multe tipuri de agenţi bursieri:

1) Brokeri de bursă care pot fi:

a) De comision – execută ordinele de vînzare-cumpărare pe care le dau clienţii din afara

bursei. Pot avea 1-3 reprezentanţi în sala de negociere, ei primesc ordine de la brokerii de titluri din

birourile de tranzacţii ale firmelor. Funcţia lor de bază este de a obţine cel mai bun preţ posibil

pentru clienţi.

b) Independenţi – execută ordinile de bursă primite de la alţi agenţi de bursă sau de la firme

membre a căror agenţi nu se află în incinta bursei. Atunci cind brokerii de comision nu pot execută

o parte din ordinele primite le transferă spre executare brokerilor independenţi fiind remuneraţi cu

un comision (brokeri de 2 $). Brokerii independenţi au un rol foarte important în cadrul societăţii de

bursă fiind numiţi şi brokeri ai brokerilor.

2) Comercianţii de bursă pot fi:

a) Comercianţi concurenţi – lucrează în nume şi pe cont propriu şi sunt înregistraţi la bursă,

trebuie să îndeplinească condiţiile de profesionist şi să respecte reglementările bursiere.

Între comercianţii din incinta bursei care execută ordine în cont propriu şi brokerii de bursă

care execută tranzacţii din alte conturi sunt diferenţe: pentru comercianţi cîştigul provine din

diferenţa preţului la care vînd şi cumpără titlurile, profitul lor depinde de evoluţia bursei şi de

modul în care reuşesc să aprecieze corect mişcarea cursului.

b) Creatorii de piaţă concurenţi – lucrează în cont propriu pentru profit însă trebuie să

asigure un preţ corect. Ei pot să cumpere şi să vindă oricare dintre titlurile cotate la bursa de la New

York.

Page 46: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

46

c) Comercianţii pentru ordine non-standart – au rolul de a concentra ordinile inferioare ca

volum contractelor standart, executînd ordinile care reuşesc să formeze pachete standart. La bursa

de la New York, pachetul standart este constituit din 100 acţiuni.

3) Specialiştii de bursă combină activitatea brokerului cu cea a dealerului şi ocupă o poziţie

fixă în incinta bursei specializîndu-se pe anumite titluri. Ca brokeri, specialiştii execută ordine

pentru public care sunt transmise de alţi agenţi ca dealeri şi au obligaţia de a face piaţa asigurînd un

preţ corect şi ordonat pentru titlurile cu care lucrează, adică au obligaţia de a contribui la

stabilizarea pieţei atunci cînd apar fluctuaţii nejustificate. Ei fac ca fiecare tranzacţie să difere de

cea precedentă printr-o diferenţă de preţ rezonabilă. Specialistul stabileşte în fiecare zi preţul de

deschidere pentru titlurile sale luînd în consideraţie ordinile de vînzare-cumpărare care au fost

transmise.

II. Specialiştii neoperativi – se ocupă de analiza şi facilitarea tranzacţiilor bursiere. Analiştii

bursieri sunt cei care evaluează piaţa şi furnizează informaţii clienţilor şi consultanţă în plasamente

sau gestionarea afacerilor cu titluri. Ei pot lucra în cadrul societăţii bursiere sau îşi pot constitui

firme proprii precum Societăţi de analiză şi Consulting financiar.

Din categoria specialiştilor neoperativi fac parte funcţionarii bursieri care trebuie să verifice

modul în care sunt efectuate tranzacţiile în incinta bursei. Aici pot fi şi angajaţii care se ocupă de

transmiterea informaţiei şi întocmirea documentelor referitoare la tranzacţii. Unii specialişti

neoperativi fac parte din Organele de supraveghere a pieţei, lucrători din serviciile de relaţii cu

publicul sau secretariat.

La Tokio Stock Exchange, membrii bursei sunt doar persoanele juridice care sunt reprezentaţi în

incinta bursei de angajaţii lor, agenţi de bursă de tip broker.

Agenţii bursieri pot acţiona prin una din următoarele modalităţi:

1) prin utilizarea unor specialişti numiţi saitorie;

2) prin negocierea directă cu un agent de tranzacţii din bursă.

Firmele saitorie sunt reprezentate în incinta bursei de agenţii de intermediere care asigură

încheierea operaţiunilor bursiere. Fiecare firmă are mai mulţi angajaţi de acest tip, aceştia fiind

specializaţi în anumite titluri. Agenţii firmelor saitorie nu pot încheia tranzacţii în contul firmelor pe

care le reprezintă.

Un agent de intermediere, angajat al firmei saitorie are următoarele responsabilităţi:

- Să anunţe preţurile de vînzare-cumpărare pentru titlurile cu care lucrează, trebuie să anunţe

cursurile cu voce tare, astfel ca cei interesaţi să audă.

- Să înregistreze toate tranzacţiile efectuate întocmind un raport de tranzacţii.

- Să achite penalităţi dacă sunt.

- Să-şi desfăşoare întreaga activitate după principiul unui lucrător bun.

Page 47: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ў

47

3. Formarea şi conduita agenţilor de bursă.

Agenţii de bursă pot lucra 10-14 ore pe zi, cîte odată 7 zile/săptămînă, fără pauze de masă mari.

Pentru a deveni agent de bursă este nevoie de următoarele caracteristici:

a) Profesionalism, care rezultă din pregătirea de specialitate;

b) Disciplina strictă a muncii, care necesită efort fizic şi psihic permiţindu-i de a respecta

regulile bursei.

În SUA, pentru a deveni broker de titluri, candidatul trebuie să aibă pregătire profesională bună,

experienţă de muncă şi să susţină un examen cu durata de 6 ore din care el trebuie să obţină un

rezultat de minim 70% din punctajul total stabilit. Dacă nu are suficientă experienţă profesională,

trebuie să facă practică minim 4 luni iar mai apoi practică ca stock-broker pe parcursul de 1-2 ani.

De multe ori specialiştii îşi pot începe cariera la bursă ca broker, ceea ce necesită mai puţine

pregătiri.

Candidatul trebuie să respecte regulile interne a bursei şi să aibă următoarele caracteristici:

rapiditate în reacţii, rezistenţă la stres, memorie bună, capacitate de concentrare, stăpînire de sine,

spirit de disciplină şi vîrsta optimă între 20-30 ani.

Un broker de bursă care dobîndeşte suficiente cunoştinţe profesionale poate ocupa postul de

broker de titluri ceea ce presupune nu doar căpătarea experienţei profesionale ci şi creativitate,

imaginaţie şi spirit de observaţie. De activitatea acestui specialist depinde rezultatul financiar a

agenţiei de brokeraj.

În Marea Britanie au fost introduse programe speciale de pregătire şi perfecţionare a agenţilor

de bursă care sunt necesare pentru a forma specialişti buni. Ei trebuie să susţină examenul pentru

industria titlurilor care include următoarele etape:

a) Atestarea cunoştinţelor ca agent angajat al unei burse – se testează cunoştinţele şi

conduita profesională şi socială a candidatului.

b) Acordarea diplomei de specialist de titluri – aceasta presupune un program mai

îndelungat (2 ani) care pregăteşte specialistul din punct de vedere teoretic şi practic. Pentru a fi

admis la lucru la Bursa de Valori de la Londra este necesară obţinerea acestei diplome.

După angajare, agentul de bursă urmează pregătirea profesională de 6 luni, timp în care el

trece prin toate departamentele bursei.

În Japonia se acordă o importanţă deosebită formării profesionale a agenţilor de bursă. Ei

trebuie să studieze într-un colectiv restrîns cum ar fi campusul studenţesc. Este necesar de obţinut

cunoştinţe referitoare la activitatea brokerilor din punct de vedere teoretic şi practic.

După o anumită perioadă de timp, fiecare participant al cursului are un mentor numit Sempai

cu care lucrează pe tot parcursul studiilor. Pe parcursul anului 1 şi 2 se stabileşte o normă de lucru

prin care se doreşte dezvoltarea creativităţii. Pe parcursul a 2-3 ani de ucenicie, tînărul este supus

Page 48: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

П

48

unor examene periodice. Specialiştii sunt transferaţi de la un departament la altul pentru a obţine

cunoştinţele necesare despre toate activităţile efectuate la Bursa de Valori.

Întrebări recapitulative:

1. Descrieţi Societăţile de bursă pe pieţele de tip american

2. Societăţile de bursă pe pieţele de tip european

3. Definiţi funcţiile agenţilor bursieri

4. Descrieţi formarea agenţilor de bursă ca profesionişti

5. Descrieţi conduita agenţilor de bursă

Bibliografie

1. N. Dardac, C. Basno. Bursele de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social- economice.

Bucureşti 1997.

2. G. Anghelache, N. Dardac, I. Stancu. Pieţe de capital şi burse de valori.

3. Anghelache G., Piaţa de capital în context european, Editura economica, Bucureşti 2009

4. Anghelache G., “Pieţe de capital şi burse de valori”, ed. “Societatea adevărul SA”,

Bucureşti, 1992

5. Dardac Nicolae, Basno Cezar, «Bursele de Valori», Bucureşti, 1998

Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de

realizare.

1. Tranzacţii curente.

2. Tranzacţii la termen, la termen ferme,tranzacţii la termen condiţionate.

3. Tranzacţii ce se realizează pe piaţa bursieră a contractelor futures.

4. Tranzacţii ce se realizează pe piaţa bursieră cu opţiuni.

Obiectivele stabilite

1. Definirea noţiunilor de tranzacţii curente şi la termen

2. Descrierea derulării tranzacţiilor la termen

3. Descrierea modalităţii de utilizare a Contractelor Futures

4. Descrierea modalităţii de utilizare a Contractelor Options

1. Tranzacţii curente.

Tranzacţiile curente mai sunt cunoscute şi sub denumirea de tranzacţii „cash” sau „pe bani

gata”. Acestea mai sunt considerate şi tranzacţii la vedere care se caracterizează prin aceea că,

persoana care dă ordinul de vînzare sau cumpărare îşi asumă obligaţia, ca imediat, sau în perioada

Page 49: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

49

de lichidare normală, cîteva zile din momentul încheierii contractului, să puna la dispoziţia

partenerului titlurile vîndute sau suma de bani care reprezintă preţul tranzacţiei printr-un cont cash

deschis de client la firma de broker.

Astfel un investitor care efectuează cumpărarea de valori mobiliare trebuie să plătească

integral suma tranzacţiei iar vînzătorul trebuie să livreze titlurile vîndute şi să primească

contravaloarea lor în contul său.

Pentru tranzacţiile cu lichidare imediată derulate de pe pieţile de tip American lichidarea are

loc în ziua încheierii contractului iar pentru cele cu lichidare normală termenul este stabilit prin

regulamentul ţării respective. După executarea contractului investitorul va primi banii dacă este

vînzător sau titlurile dacă este cumpărător după cîteva zile după incheierea tranzacţiei.

Operaţiunile la vedere efectuate la bursa de la Paris se numesc operaţiuni cu lichidare

imediată sau la vedere. Tranzacţiile la vedere de la bursa de la Paris în dependenţă de condiţiile

stabilite se efectuează pe cîteva segmente după piaţa pe care sunt efectuate.

Astfet pot fi următoarele tipuri de pieţe:

1. Piaţa în afara cotei – este destinată firmelor mici care nu îndeplinesc condiţiile de cotare

pe piaţa oficială. Este o piaţă cu un înalt grad de risc din cauza insuficienţei informaţiilor a

reglementării şi lichidităţii scăzute.

2. Piaţa la vedera propriu zisă – aici se tranzacţionează aproape toate titlurile franceze şi

străine, formînd împreună cu piaţa cu lichidare normală, piaţa oficială la bursa de la Paris.

3. Piaţa a doua – este destinată firmelor de importanţă mijlocie şi cotează acţiuni,

obligaţiuni şi certificate de investiţii.

2. Tranzacţii la termen, la termen ferme,tranzacţii la termen condiţionate.

Tranzacţiile la termen se caracterizează prin aceea că, partenerii convin să-şi îndeplinească

obligaţia peste o anumită perioadă de la data încheierii tranzacţiei. Tranzacţia se încheie la bursă

într-o anumită zi, iar reglementările în conturi şi livrarea titlurilor urmează să se facă la o dată

viitoare.

Valoarea tranzacţiei se determină pe baza cursului la termen prestabilit indiferent de evoluţia

cursului de piaţă la termenul tranzacţiei. Cotează la termen valorile mobiliare cele mai active pe

piaţa la vedere cele pentru care există o cerere şi o ofertă destul de ridicată.

Negocierele la termen pot fi ferme şi condiţionate. În cazul operaţiunilor la termen ferm,

cumpărătorul şi vînzătorul sunt angajaţi din ziua negocierii: primul de a plăti titlurile cumpărate, cel

de-al doilea de a livra titlurile vîndute.

Lichidarea tranzacţiei se va efectua la o dată viitoare, tranzacţiile la termen creează avantaje

suplimentare pentru operator, deoarece o cumpărare de titluri poate fi urmată de revînzarea lor, iar

vînzarea la termen ferm poate fi urmată de o răscumpărare a titlurilor.

Page 50: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

П

50

Scopul tranzacţiei la termen ferm îl constitue nevoia de modificare a structurii a propriului

portofoliu de valori mobiliare la o dată viitoare prin intermediul unei operaţiuni iniţiate anterior.

Angajamentul părţilor fiind ferm, tranzacţia se derulează în două momente:

1. Momentul t0 al iniţierii operaţiunii – cînd se stabileşte termenul tranzacţiei şi valoarea

acesteia, pe baza cursului predeterminat.

2. Momentul tn al finalizării tranzacţiei – cînd în funcţie de cursul zilei, se determină rezultatul

obţinut.

Tranzacţiile condiţionate sunt derulate la termen însă derularea lor este opţională, aceasta

depinde de operator care în baza unui cost are dreptul să renunţe la contract sau să-şi aleagă poziţia

de vânzător sau cumpărător de titluri în dependenţă de evoluţia viitoare a cursului valorilor

mobiliare tranzacţionate.

Tranzacţiile condiţionate cu titluri financiare primare sunt operaţiuni cu primă şi stelaj.

Tranzacţiile condiţionate cu instrumente financiare derivate sunt contractele cu opţiuni.

Tranzacţiile cu primă sunt considerate operaţiuni la termen în care cumpărătorul poate la

lichidarea contractului fie să ceară executarea contractului, adică să facă livrarea respectiv plata

titlurilor sau să renunţe la executarea contactului achitând prima, astfel apar următoarele doua

elemente:

1. Marja – constituită din mărimea primei, stabilindu-se în momentul încheierii

contractului fiind suma pe care cumpărătorul se obligă să o plătească în cazul neexecutării

contactului.

2. Riscul asumat de operator.

Mărimea primei se numeşte dont şi este fixată de consiliul burselor. Preţul contactului numit şi

preţ de exercitare se stabileşte în dependenţă de preţul acţiunilor de pe piaţă.

Scopul de bază a tranzacţiilor cu primă este cel speculativ adică investitorul anticipează o

creştere a cursurilor şi speră să vîndă mai scump titlurile cumpărate mai ieftin. Dacă preţurile

acţiunilor evaluează în afara bornelor stelajului, investitorul care cumpără acest instrument poate

cîştiga mai mult decît efectuarea unei tranzacţii cu primă, în care investitorul de asemenea, speră ca

preţul de pe piaţă al acţiunii să crească faţă de preţul indicat în contract dacă este o tranzacţie de

cumpărare cu primă.

Pentru cumpărătorul unei tranzacţii cu primă cîştigul este nelimitat, însă şi riscul care apare este

prezent, însă nu poate depăşi nivelul primei, pentru vînzător situaţia este inversă.

Tranzacţiile cu primă au următoarele caracteristici:

1. Scadenţa tranzacţiei este fixă.

2. Preţul tranzacţiei este predeterminat.

3. Cumpărătorul îşi asumă obligaţia de a plăti vînzătorului o primă la scadenţa tranzacţiei.

Page 51: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

퓰Б

51

4. Prima reprezintă cel mai mare rezultat negativ care poate fi obţinut de cumpărătorul

tranzacţiei cu primă.

5. Contractul are specific aceea că prima trebuie menţinută pe tot parcursul tranzacţiei.

Stelajul este un contract condiţionat în care cumpărătorul are dreptul să aleagă sensul

operaţiunii ţinînd seama de cele două preţuri alese pentru contract numite bornele stelajului.

Cumpărătorul unui stelaj pe acţiuni se poate declara fie cumpărător la preţul mai mare, fie

vînzător la preţul mai mic al acţiunilor, însă vînzătorul trebuie să îndeplinească solicitarea

cumpărătorului, adică să livreze titlurile cînd investitorul se declară cumpărător sau să le preia cît

investitorul se declară vînzător. La bursa de la Paris stelajul poate să includă 100 acţiuni fiind cotat

pentru o perioadă mai îndelungată.

Cînd cursul acţiunii este situat peste borna superioară a stelajului operatorul se declară

cumpărător obţinînd profit. Iar cînd preţul acţiunii se situează sub borna inferioară operatorul se

declară vînzător şi cîştigă.

Contractul pe stelaj este pentru cumpărător un mijloc de realizare al unor operaţiuni

speculative şi de acoperire pe o piaţă căreia îi sunt caracteristici fluctuaţii mari de preţ.

Profitul vînzătorului stelajului poate fi obţinut cînd preţul acţiunilor se situează între bornele

stelajului, deci vînzătorul speră că pînă la scadenţa cursului valoarea tranzacţiei va fi stabilită pe

cînd cumpărătorul contează pe o fluctuaţie puternică a preţurilor în afara bornelor.

Stelajul îmbină caracteristicile tranzacţiilor ferme cu cele ale tranzacţiilor condiţionate.

Poziţia poate fi considerată fermă deoarece operatorul este obligat să execute contractul. Caracterul

condiţionat constă în faptul că operatorul care a achiziţionat un contract cu stelaj are dreptul la

scadenţă să se declare cumpărător sau vînzător.

3. Tranzacţii ce se realizează pe piaţa bursieră a contractelor futures

Tranzacţiile de tip futures pot fi efectuate cu diferite tipuri de active suport, fiind contracte

futures pe marfă, cu titluri financiare, cu valute, pe rata dobînzii, cu indicii bursieri. Sunt contracte

care se utilizează foarte des pe pieţile bursiere dezvoltate. În SUA este cea mai mare experienţă de

lucru a contractelor futures.

Tranzacţiile futures pot fi clasificate în dependenţă de provenienţa mărfurilor incluse în

contract, astfel pot fi:

1. Mărfuri agricole. Cereale porumb, orez, ovăz, grîu. Soia – boabe, făină, ulei. Produse

animaliere.

2. Piaţa futures a metalelor – aur, argint, cupru, platină.

3. Piaţa produselor alimentare şi fibre – bumbac, esenţă de portocale, zahăr, cacao, cafea.

4. Piaţa futures pentru produsele energetice – benzină, propan.

Elementele contractului futures sunt standardizate, singura variabilă fiind preţul.

Page 52: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

)

52

Elementele contractului futures pe mărfuri pot fi următoarele :

1. Denumirea contractului ( contractul futures pe marfă ).

2. Unitatea de tranzacţii ( 5000 kg ).

3. Cotaţia în unităţi ( kg ).

4. Limitele de variaţie zilnică a preţului.

5. Lunile de livrare ( iulie, septembrie, decembrie, martie, mai ).

6. Anual contractual ( iulie, mai ).

7. Ultima zi de tranzacţie.

8. Ultima zi de livrare.

9. Variaţia minimă de preţ.

10. Programul bursier ( 930 – 1315, de luni pînă vineri).

Livrarea mărfurilor se poate efectua în punctele de livrare stabilite prin regulamentul bursei.

Contractul futures pe marfă se încheie şi se lichidează asemănător cu mecanismul

contractului pe titluri financiare.

Principalele etape includ:

Transmiterea şi executarea ordinului.

Operarea contului în marjă;

Activitatea casei de clearing;

Executarea contractului;

Mecanismele operaţiunii include următoarele etape:

1) Tranzacţia este iniţiată de cumpărători sau vînzători care dau ordine firmelor de broker care

lucrează pentru încheierea contractelor futures. Ordinul este transmis brokerului de bursă care

urmează să-l execute în sala de bursă.

2) După încheierea contractului, brokerul de bursă semnează tichetul de ordine şi-l transmite la

firma sa, aceasta înştiinţîndu-l pe client că contractul a fost executat şi precizează condiţiile, preţul

şi volumul contractului.

3) După încheierea contractului în sala de negocieri un angajat al bursei transmite preţul şi

volumul contractului la departamentul de cotaţii şi la personalul care se ocupă de informaţii la

bursă. Preţul va apărea instantaneu pe tabela electronică.

4) Daca brokerul nu este membru al casei de clearing atunci el ia legătura cu casa de clearing

transmiţându-i datele din contract pentru a fi comunicate, apoi se marchează condiţiile pe piaţă şi se

pot compensa. Se lichidează contractul aducînd informaţii la cunoştinţa casei de clearing.

5) Casa de clearing dă instrucţii băncii care asigură decontările băneşti rezultate din operaţiuni.

6) Banca plăteşte/încasează de la membrul casei de clearing sumele băneşti rezultate din

efectuarea operaţiunilor. Membrul casei de clearing anunţă firma brokerului iar acesta face

reglementările necesare în contul clientului.

Page 53: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

匐П

53

Pentru a efectua tranzacţii futures vînzătorii şi cumpărătorii deschid conturi speciale la firmele

de broker cu care lucrează.

Firmele brokerilor solicită garanţii din partea clienţilor pentru îndeplinirea obligaţiunilor

asumate. Nivelul marjei diferă de la o bursă la alta, însă de obicei marja iniţială poate fi 10% din

valoarea contractului. Dacă disponibilul din cont scade sub acest nivel clientul trebuie să facă noi

depuneri băneşti, dacă nu face aceasta brokerul poate anula una sau mai multe poziţii a clientului.

Rolul esenţial îi revine casei de clearing care asigură marcarea zilnică la piaţă a poziţiilor

futures cît şi efectuarea tuturor tranzacţiilor futures la bursă. Compensarea poziţiilor şi decontărilor

sunt efectuate sub controlul casei de clearing care recalculează zilnic banii din contul în marjă şi au

grijă ca executarea contractului să fie efectuată corect.

4. Tranzacţii ce se realizează pe piaţa bursieră cu opţiuni.

Opţiunile sunt contracte standardizate şi pot avea ca suport acţiuni, obligaţiuni, indici

bursieri, rata dobînzii, valute, mărfuri. Într-un contract cu opţiuni cumpărătorul are dreptul dar nu şi

obligaţia de a achiziţiona sau a vinde la scadenţă sau pînă la scadenţă o anumită cantitate din activul

suport la un preţ prestabilit, cu un anumit preţ de exercitare şi în schimbul plăţii unei prime în

momentul încheierii contractului.

Pentru cumpărător prima este un cost care se suportă indiferent de executarea contractului.

Investitorul poate executa contractul în orice moment pîna la scadenţă (opţiuni de tip American) sau

numai la scadenţa contractului (opţiuni de tip European) pe piaţa opţiunilor fiind cotate opţiuni de

cumpărare şi de vînzare.

Opţiunea de cumpărare este un contract standardizat care dă cumpărătorului dreptul ca într-

o anumită perioadă determinată să cumpere de la vînzătorul contractului activul prestabilit la un preţ

anumit iar vînzatorul contractului se obligă să vîndă activul suport.

Opţiunea de vînzare dă posibilitatea cumpărătorului ca într-o anumită perioada să vîndă

activul suport către partenerul său din contract în baza unui preţ prestabilit şi cu o primă stabilită.

Pentru a iniţia această tranzacţie se deschide un cont de către client la firma brokerului. Sunt mai

multe condiţii pentru efectuarea unui contract cu opţiuni.

Iniţierea unei tranzacţii cu opţiuni se face prin deschiderea de către client al unui cont la un

intermediar după care clientul dă ordin pe piaţa opţiunilor.

Pentru cumpărarea şi vînzarea de opţiuni clientul trebuie să constituie anumite garanţii adică

la cumpărarea opţiunii, investitorul trebuie să plătească integral preţul opţiunii adică prima, deci nu

se lucrează în marjă. Iar la vînzarea opţiunii, clientul trebuie să constituie un depozit de garanţie la

valoarea de piaţă.

Elementele definitorii ale unui contract cu opţiuni avînd ca suport valorile mobiliare sunt:

Page 54: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

簰П

54

1. mărimea opţiunii – o opţiune se încheie de obicei pentru cotaţie standard de 100 titluri

suport sau alt număr stabilit de reglementările pieţii.

2. scadenţa – perioada în care poate fi exercitată opţiunea.

3. preţul de exercitare – este preţul la care se poate vinde si cumpăra suportul opţiunii,

mărimea se determină în momentul încheierii contractului.

4. preţul opţiunii – este reprezentat prin prima care se compune din valoarea intrinsecă şi

valoarea timp.

Valoarea intrinsecă – este diferenţa dintre cursul activului suport şi pretul de exercitare a

opţiunii.

Valoarea timp – reprezintă valoarea suplimentară peste cea intrinsecă pe care o opţiune o

poate dobândi pe piaţă după efectuarea raportului cerere-ofertă de opţiuni.

Întrebări recapitulative:

1. Definiţi noţiunea de tranzacţii curente

2. Ce sunt tranzacţii la termen

3. Explicaţi noţiunea de tranzacţii la termen ferme, tranzacţii la termen condiţionate

4. Ce este contractul Futures

5. Ce este contractul Options

Bibliografie

1. Anghelache G. Piaţa de capital în context european. Editura economica, Bucureşti 2009

2. Radu Lupu Piaţa instrumentelor financiare derivate. Editura Economica 2008, Bucureşti.

3. Anghelache G., “Pieţe de capital şi burse de valori”, ed. “Societatea adevărul SA”, Bucureşti,

1992

4. Anghel Nicolae, «Pieţe de capital şi eficienţa investiţiilor», ed. «Hrema», Bucureşti, 1996

5. Dardac Nicolae, Basno Cezar, «Bursele de Valori», Bucureşti, 1998

Tema 7: Evaluarea activelor financiare. Fundamentul cursurilor bursiere.

1. Cursurile acţiunilor şi modalităţile de evaluare a acestora.

2. Analiza fundamentală a obligaţiunilor.

Obiectivele stabilite

1. Definirea noţiunii de curs bursier

2. Descrierea analizei fundamentale a acţiunilor şi a obligaţiunilor

Page 55: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

耀Ѝ

55

1. Cursurile acţiunilor şi modalităţile de evaluare a acestora.

Teoriile privind evaluarea valorilor mobiliare sunt numeroase şi surprind aspecte variate

privind modul de stabilire al valorii dar şi a factorilor luaţi în considerare ca influenţând decisiv

valoarea mobiliară luată în considerare.

Valoarea unei acţiuni cunoaşte mai multe aspecte şi se referă la:

a) valoarea nominală(face value)

Reprezintă o fracţiune (o unitate) din capitalul social al societăţii.

Această valoare este înscrisă în mod obligatoriu pe acţiune - în cazul acţiunilor

materializate - iar în cazul acţiunilor dematerializate, este înscrisă atât în Registrul Acţiunilor,

cât şi în Registrul Acţionarilor, la aceeaşi rubrică. Valoarea nominală a unei acţiuni, multiplicată

cu numărul acţiunilor emise de către o societate, reprezintă capitalul social al societăţii.

NCSVN =

VN= CS/N

CS – capital social

N – numar de actiuni emise

b) valoarea patrimonială – este exprimată prin valoarea contabilă şi valoarea intrinsecă, valoarea

contabilă

Reprezintă suma pe care ar trebui să o primească fiecare acţionar, In cazul în care

societatea s-ar lichida.

Ea se obţine ca raport între valoarea patrimoniului societăţii şi numărul de acţiuni aflate în

circulaţie. în termeni contabili, valoarea contabilă este reprezentată de suma înscrisă în postul

bilanţier „Capitaluri proprii" raportată la numărul de acţiuni aflate în circulaţie.

NAnVct =

An= Activul net = Activul total – datorii totale

Valoarea intrinsecă exprimă activul net corectat cu plusurile sau minusurile de active latente

ce revin pe o acţiune(provizioanele de riscuri şi cheltuieli care nu au apărut în execiţiul încheiat şi

care nu s-au soldat prin conturile de venituri).

NAncVI =

Anc – activul net corectat

Valoarea intrinsecă este totodată rezultatul raportului dintre capitalul propriu şi numărul de

acţiuni aflate în circulaţie.

Page 56: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

56

NRICS

NCPVI +

==

CP – capitalul propriu;

CS- capitalul social;

RI – rezervele legale constituite de emitent;

N – numărul de acţiuni emise şi aflate în circulaţie.

Valoarea intrinsecă este o valoare imediat utilizabilă. în cazul lichidării societăţii emitente,

dreptul unui acţionar asupra activelor emitentului este egal cu valoarea intrinsecă.

c) valoarea de rentabilitate, interpretată ca valoare financiară şi valoare de randament.

Valoarea financiară exprimă capitalul financiar care s-ar fructifica printr-un dividend

comparabil cu rata medie a dobânzii de piaţă.

RmdDVf =

Vf - valoarea financiară;

D - dividendul;

Rmd - rata medie a dobânzii de piaţă.

Valoarea de randament este considerată o formă de exprimare a valorii financiare, fiind

calculată ca raport între profitul net repartizat ce revine pe o acţiune şi rata medie a dobânzii de

piaţă

RmdPnaVr =

Vr - valoarea de randament; Pna - profitul net pe acţiune; Rmd - rata medie a dobânzii de

piaţă.

c) valoarea (preţul) de emisiune

Este valoarea la care se vând acţiunile la momentul emisiunii.

În practica internaţională, preţul de emisiune al unei acţiuni poate să fie mai mic, mai

mare sau egal cu valoarea nominală. De regulă, acesta este mai mare decât valoarea nominală,

deoarece include şi cheltuielile aferente emisiunii.

PE = VN + pe,

PE - preţul de emisiune; VN - valoarea nominală; pe - prima de emisiune. Vânzarea

acţiunilor la preţul de emisiune aduce emitentului un aport suplimentar la capital.

d) valoarea de piaţă

Reprezintă preţul curent de tranzacţionare a unei acţiuni pe o piaţă reglementată şi

supravegheată, valoare exprimată ca punct de echilibru între cerere şi ofertă sau printr-un preţ

Page 57: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

켐Ќ

57

negociat între societatea de servicii de investiţii financiare vânzătoare şi cea cumpărătoare. Valoarea

de piaţă poate fi mai mare sau mai mică decât valoarea nominală a acţiunilor respective.

Cursul este rezultatul raportului cerere-ofertă, fiind influenţat de:

- situaţia economico-financiară a emitentului, caracterizată prin rata de creştere a

rezultatelor financiare;

- evoluţia pieţei bursiere naţionale şi internaţionale;

fenomene pur bursiere ce influenţează cererea sau oferta. Spre exemplu, când există mai mulţi

vânzători decât cumpărători, piaţa poate reveni brusc către o creştere de curs, deoarece

vânzătorii cuprinşi de panică îşi răscumpără propriile titluri vândute.

Analiza fundamentală presupune calculul unor indicatori care să permită eventualilor

investitori cunoaşterea valorii de piaţă a emitentului, valoare care este dată pe de o parte de situaţia

economico-financiară proprie, iar pe de altă parte de caracteristicile pieţei pe care se negociază

acţiunile sale.

Indicatorii ce pot fi calculaţi în acest sens sunt:

1. Profit pe acţiune (Earning per share –EPS)

NPnPPA =

PPA - profit pe acţiune;

Pn - profit net (calculat după plata impozitului pe profit);

N - numărul total de acţiuni existente pe piaţă.

2. Dividend pe acţiune (DPA)

NPnrDPA =

Pnr - Profit net repartizat acţionarilor

Dividendul pe acţiune reprezintă, pentru posesorul acţiunii, venitul produs de investiţia

sa, deci este un flux financiar. Spre deosebire de acesta, profitul pe acţiune reprezintă pentru

emitent un element important al valorizării unei acţiuni.

3. Rata preţ/câştig (PER -Price Earning Ratio)

PPACPER =

PER -arata cât de mult sunt dispusi să platească investitorii pentru a câştiga o unitate din

investiţia făcută. O valoare ridicată a indicatorului poate evidenţia atât o acţiune scumpă cât şi

încredere în activitatea firmei.

4. Rata de distribuire a dividendelor (d)

Page 58: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

58

100*PPADPAd =

d - oferă informaţii cu privire la dividendele oferite acţionarilor;

5. Valoarea netă a activelor pe acţiuni (Net Asset Value per share - NAV)

NAV = (Capital social+Rezerve)/ Număr de acţiuni - arată ce ar primi un acţionar dacă

firma ar fi lichidată şi activele vândute la valoarea din bilanţ.

6. Randamentul curent (Current yield – Rc)

Rc = Dividend pe acţiune/Preţul unei acţiuni*100 – arată care este procentul din preţul

curent de piaţă al unei acţiuni care se aşteaptă să fie înapoiat unui acţionar ca dividende în numerar

în timpul anului viitor.

7. Randamentul unei acţiuni - este produs atât de dividende cât şi de creşterea valorii de

piaţă a acţiunii respective

100*0

01C

CCDr −+=

C1 – cursul la revânzarea acţiunii

C0 / cursul la cumpărarea acţiunii

Indicatorii prezentaţi nu sunt singurii care pot fi calculaţi vis-a-vis de evaluarea unei acţiuni la un

moment dat şi nici nu este suficientă raportarea doar la unul dintre aceştia, însă ei sunt

reprezentativi pentru determinarea unei valori corecte a acţiunii luate în considerare în procesul

evaluării.

2. Analiza fundamentală a obligaţiunilor.

Randamentul plasamentului în obligaţiuni este apreciat sub diferite aspecte:

A. Din punct de vedere al investitorului, în funcţie de condiţiile de împrumut se pot calcula

următorii indicatori:

a) venitul nominal (randamentul cuponului) este determinat ca raport procentual între

venitul anual de dobândă (Cp) şi valoarea nominală a împrumutului (VN).

100*VNCDVn =

b) venitul curent (Vc) este calculat ca raport procentual între venitul anual de dobândă şi

preţul de emisiune al obligaţiunii (Pe). Venitul curent se determină aşadar ţinând cont de preţul

plătit la achiziţionarea obligaţiunii.

100*PcRDVc =

RD – rata cuponului de dobândă;

Page 59: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

59

Pc – preţul curat exprimat ca procent din valoarea nominală.

La calculul randametului curent nu se ia în considerare faptul că obligaţiunea ar fi putut fi

cumpărată cu primă sau cu discount. De aceea se impune calculul unui randament curent ajustat:

( )n

PcVcVca −+=

100

n – numărul de ani până la scadenţa obligaţiunii

c) venitul efectiv (Ve)– reprezentat de valoarea actualizată a obligaţiunii. Calculul

indicatorului “venitul efectiv” trebuie să ţină cont de rata de rambursare stabilită de emitent. Astfel,

în situaţia rambursării împrumutului la scadenţă, venitul efectiv se calculează ca:

( ) ( )nrRDn

rD

rDVe

++

+++

++

=1

...1

21

12

D1, D2,..., Dn – dobânda anuală;

R-rambursarea împrumutului;

r – rata de actualizare care poate fi egală cu rata dobânzii la termen.

n – scadenţa împrumutului.

Dacă însă rambursarea se face prin anuităţi constante, atunci:

( ) ( )nrAn

rA

rAVe

+++

++

+=

1...

12

11

2

A1, A2, An – reprezintă anuităţi anuale

B. Din punct de vedere al investitorului care ia decizia vânzării obligaţiunii înainte de

scadenţă dacă piaţa oferă un preţ care să îl satisfacă.

În acest caz indicatorii de apreciere a randamentului sunt:

a)randamentul curent (Rc) exprimat procentual şi calculat ca raport între venitul anual din

dobândă şi preţul de revânzare al obligaţiunii (PR)

b)randamentul de plasament (Rp) ia în calcul venitul obţinut de investitor prin revânzarea

obligaţiunii dar şi pierderea pe care o înregistrează acesta la data respectivă prin renunţarea la

venitul din dobândă pe perioada dintre momentul vânzării şi maturitatea obligaţiunii.

100

2100

××

+

±=

VNCndV

Rp

unde:

V – venitul anual din dobândă;

C- cursul din momentul vânzării exprimat procentual

VN - valoarea nominală a obligaţiunii;

Page 60: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

ᡐЍ

60

d/n – agio/disagio;

n – perioada de timp rămasă până la scadenţă;

d = valoarea de achiziţie a obligaţiunii – valoarea nominală a obligaţiunii

Există şi alţi indicatori de apreciere a randamentului plasamentului în obligaţiuni

care ţin cont de numărul de ani în care se recuperează investiţia prin fluxurile de rambursare sau

raportul invers proporţional dintre rata dobânzii pe piaţa monetară şi cursul obligaţiunii

(sensibilitatea obligaţiunii).

Evaluarea obligaţiunilor, dincolo de calculul indicatorilor amintiţi anterior se poate

face cu ajutorul unor modele special create pentru aceste valori mobiliare sau cu ajutorul unor

modele generale de evaluare a valorilor mobiliare. În oricare din situaţii trebuie ţinut însă cont de

diversitatea tipologiei obligaţiunilor aşa cum a fost ea prezentată în capitolu1 1 şi care influenţează

rezultatul final al evaluării în funcţie de particularităţile prezentate de fiecare tip de obligaţiune în

parte.

Obligaţiunile clasice sau cu dobândă fixă pot fi evaluate cu ajutorul a două metode: metoda

clasică sau actuarială şi metoda stochastică. Evaluarea stochastică a obligaţiunilor cu dobândă fixă

se poate realiza cu ajutorul a două categorii de modele: prima ia în considerare o singură variabilă

(ratele dobânzii instantanee sau pe termen scurt), iar cea de a doua ia în calcul două variabile (rata

dobânzii pe termen scurt şi rata dobânzii pe termen lung). Fiecare din aceste modele sunt însă greu

de utilizat deoarece pentru a avea utilitate şi relevanţă trebuie luate în considerare mai mulţi

parametri ce pot fi dificil de estimat.

Modelele de evaluare utilizate în cazul obligaţiunilor cu dobândă fixă trebuie

adaptate în situaţia în care sunt utilizate pentru obligaţiuni care nu mai păstrează condiţia de

constanţă a ratei cuponului - obligaţiuni cu dobândă variabilă, obligaţiuni indexate, sau pentru

obligaţiuni care apar ca titluri hibrid înglobând drepturi de conversie sau de subscriere a căror

valoare influenţează separat valoarea titlului iniţial (obligaţiuni convertibile în acţiuni sau

obligaţiuni cu bonuri de subscriere) şi care presupun luarea în considerare şi a altor parametrii.

Întrebări recapitulative:

1. Explicaţi noţiunea de curs a valorilor mobiliare

2. Ce reprezintă analiza fundamentală a acţiunilor

3. Ce reprezintă analiza fundamentală a obligaţiunilor

4. Expuneţi importanţa evaluării valorilor mobiliare

Bibliografie

1. N. Dardac, C. Basno. Bursele de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social- economice. Bucureşti

1997.

2. G. Anghelache, N. Dardac, I. Stancu. Pieţe de capital şi burse de valori.

Page 61: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

瞀Ќ

61

3. Anghelache G., Piaţa de capital în context european, Editura economica, Bucureşti 2009

4. Anghel Nicolae, «Pieţe de capital şi eficienţa investiţiilor», ed. «Hrema», Bucureşti, 1996

5. Dardac Nicolae, Basno Cezar, «Bursele de Valori», Bucureşti, 1998

Tema 8 : Indicatorii bursieri

1. Analiza financiară a valorilor mobiliare

2. Indicii bursieri.

3. Caracteristica indicilor la principalele centre bursiere.

4. Analiza grafică a valorilor mobiliare.

Obiectivele stabilite

1. Definirea noţiunilor de indici a bursei

2. Stabilirea principalilor indici bursieri

1. Analiza financiară a valorilor mobiliare

Analiza financiară a valorilor mobiliare include mai multe tipuri de indicatori bursieri.

Aceştia sunt: generali şi tehnici şi se folosesc pentru a măsura activitatea pieţei de capital, fluxurile

de pe piaţă, mărimea, structura, organizarea şi rezultatele din această activitate.

Pe piaţa de capital se întâlnesc întreprinderi din diferite sfere de activitate, precum:

domeniul bancar;

producere;

investiţii.

Relaţiile dintre cerere şi ofertă care apar asupra titlurilor tranzacţionate pe piaţa de capital

depind de numărul, mărimea şi nivelul de dezvoltare a agenţilor economici care îşi desfăşoară

activitatea pe piaţa de capital. Mărimea, calitatea şi intensitatea activităţii de pe piaţa de capital pot

fi exprimate prin indicatori calitativi şi cantitativi, sau arată situaţia de pe piaţa de capital la un

moment dat.

Pieţei de capital îi este caracteristic un nivel înalt de standardizare şi reglementare, deci piaţa

de capital este considerată un barometru al economiei care măsoară zilnic rezultatele operaţiunilor

economice efectuate la nivel naţional şi internaţional, ceea ce poate fi calculat prin cifre, indici, rate

şi ponderi.

Indicatorii generali sunt următorii:

1) Numărul societăţilor listate - indică numărul de agenţi economici care utilizează piaţa

respectivă, a societăţilor comerciale care sunt cotate pe una din pieţele organizate.

O economie modernă trebuie să aibă cît mai mulţi investitori, iar piaţa de capital oferă

posibilităţi de a efectua investiţii şi posibilitatea de a obţine finanţări şi de a se dezvolta eficient.

Page 62: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

瞀Ќ

62

Micşorarea numărului de societăţi listate reflectă o reducere a capacităţii de dezvoltare

economică prin micşorarea posibilităţilor de obţinere a capitalurilor.

2) Numărul titlurilor listate - este un indicator de mărime al pieţei care arată gradul de

diversificare a utilizării pieţei de capital de către societăţile emitente care sunt listate pe piaţa

respectivă. Se calculează capitalizarea pieţei şi este indicatorul care arată valoarea acordată de

investitori unei societăţi listate pe o piaţă organizată.

Indicatorul se obţine prin multiplicarea numărului de acţiuni cu preţul pieţei, iar dacă

însumăm capitalizările tuturor societăţilor listate pe piaţă la un moment dat arătăm imaginea pieţei

respective pentru această perioadă.

Indicatorul general al capitalizării pieţei depinde de numărul societăţilor listate, de

conţinutul activelor acestora şi de preţurile lor.

3) Volumul tranzacţiilor - reprezintă o cantitate de acţiuni tranzacţionate pe o perioadă de

timp. Se calculează zilnic pentru a arăta situaţia pe piaţa de capital.

4) Acţiuni disponibile la tranzacţionare pe piaţă - arată cîte acţiuni din cele deţinute de

investitori la moment sunt disponibile spre a fi tranzacţionate pe piaţă.

5) Coeficientul de rotaţie al acţiunilor - este un indicator care arată volumul tranzacţiilor şi

anume cîte acţiuni îşi schimbă proprietarul într-o anumită perioadă de timp.

6 ) Valoarea tranzacţiilor - se obţine prin însumarea tuturor tranzacţiilor efectuate într-o

anumită perioadă.

7) Mărimea pieţei primare - măsoară emisiunile noi de acţiuni şi anume posibilităţile

întreprinderii de a se finanţa prin aceste emisiuni.

8) Numărul intermediarilor sau a membrilor pieţei - arată cît de mare este structura pe care

se bazează piaţa respectivă, cîte societăţi sunt autorizate să utilizeze piaţa pentru a efectua tranzacţii.

Indicatorii tehnici sunt următorii:

Aceştia pot arăta sensul de mişcare a pieţei, adică evoluţia preţurilor de pe piaţa de capital şi

includ:

1) Indicii pieţei de capital - indicatori generali ce exprimă în timp real starea generală a

activităţii pieţei de capital, se calculează în continuu în dependenţă de evoluţia pieţei sau pot fi

calculate pe portofolii aparte.

2) Indicatorii de activitate a pieţei - se calculează toate tranzacţiile efectuate pe piaţă şi pot

fi luaţi în calcul următorii indicatori: numărul claselor de acţiuni care au fost tranzacţionate din

totalul de acţiuni existente; numărul claselor de acţiuni tranzacţionate la preţuri mai mari decît cele

anterioare; - la preţuri mai mici; - la aceleaşi preţuri; volumul total al acţiunilor tranzacţionate.

Formarea cursului bursier şi factorii de subinfluenţă.

Investitorii totdeauna speră să obţină cîştiguri maximale pe piaţa de capital, deci se

calculează diferiţi indicatori bursieri.

Page 63: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

瞀Ќ

63

Valoarea intrinsecă reprezintă aprecierea subiectivă a performanţelor financiare şi

nonfinanciare a emitenţilor care depinde de cantitatea şi calitatea informaţiilor.

Preţul bursier (cursul) - exprimă performanţa firmelor cotate. Acesta este influenţat de

informaţiile financiar-contabile şi nonfinanciare raportate de emitenţi.

Modificările preţurilor titlurilor financiare de pe pieţele de capital internaţionale depind de

următorii factori:

- evoluţia istorică a activităţii întreprinderii reflectată de rezultatele financiare obţinute

anterior, calitatea managementului, loialitatea personalului , administrarea societăţii,

calitatea produselor şi serviciilor şi capacitatea de inovare.

Reputaţia întreprinderii depinde de activitatea sa şi are o influenţă majoră asupra nivelului şi

fluctuaţiile de preţ a emitentului, deci decizia investiţională se bazează pe rezultatele activităţii

întreprinderii.

- aşteptările investitorilor privind oportunităţile şi limitele dezvoltării viitoare a activităţii

firmei.

Investitorii în permanenţă urmăresc preţurile de pe piaţă.

- starea sectorului care determină fluctuaţii a cursurilor bursiere în dependenţă de investitori.

- tendinţele generale economice care se caracterizează prin PIB, rata inflaţiei, rata dobânzii,

rata cursului de schimb a monedei naţionale, rata şomajului şi deficitul bugetar.

Mediul economic influenţează aşteptările investitorilor privind oportunităţile de dezvoltare a

investiţiilor.

o evoluţia pieţei naţionale şi internaţionale prin diverse evenimente de natură politică,

economică, culturală şi religioasă.

cererea şi oferta determină tendinţele şi fluctuaţiile de pe piaţa de capital.

2. Indicii bursieri

Pentru a determina situaţia de pe piaţa bursieră este nevoie de o serie de indicatori care

trebuie analizaţi. Aceştia vor oferi posibilitatea de a avea acces la o informaţie bine structurată care

oferă informaţii clare asupra tendinţelor bursei. Cel mai bine, această informaţie poate fi redată de

indicele bursier care caracterizează piaţa.

Indicii bursieri sunt indicatori statistici care au o vastă utilizare în domeniile sociale şi

economice pe piaţa de capital, reflectă toate schimbările care au loc.

Pot fi luaţi în consideraţie şi alţi indicatori care determină tendinţele pieţei, cum ar fi:

• numărul de titluri listate la bursă;

• numărul de societăţi care înregistrează tranzacţii;

• variaţia preţurilor pe piaţă.

Page 64: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

ᢠЌ

64

Aceşti indicatori oferă informaţia zilnică însă nu sunt la fel de vastă ca informaţia oferită de

indicii bursieri care pot analiza fie dinamica întregii pieţi sau a unui sector aparte pentru anumite

industrii sau servicii. De asemenea, indicii bursieri pot fi calculaţi pe regiuni.

Indicii bursieri reprezintă instrumente sintetice care arată mişcările ce au loc pe piaţă.

Aceştia se utilizează pentru a da posibilitate investitorilor să poată efectua investiţii mai sigure şi

pentru toţi participanţii profesionişti.

Clasificarea indicilor bursieri:

1. După valorile mobiliare care intră în construcţia indicilor:

• indici pentru acţiuni;

• indici pentru obligaţiuni.

2. După modul de calcul al indicilor:

• indici din prima generaţie – care se calculează după o medie aritmetică a cursului acţiunii

componente cu toate modificările;

• indici din a 2-a generaţie – cuprinde un număr mai mare de firme din mai multe activităţi şi se

calculează ca o medie ponderată cu capitalizarea bursieră sau cu cursul bursier.

3. După gradul de cuprindere al indicilor:

• indici generali – cuprind acţiunile din mai multe domenii de activitate şi au ca scop reflectarea

situaţiei de pe piaţă la un anumit moment dat;

• indici sectoriali – reflectă evoluţia unui anumit domeniu de activitate.

4. După componenţa valorilor mobiliare ce intră în calculul indicilor:

• indici ce cuprind valori mobiliare cotate pe o singură piaţă bursieră;

• indici mondiali.

5. După tipul pieţei după care se calculează indicii:

• pentru piaţa de tip bursier;

• pentru piaţa de tip extrabursier.

6. După intervalul de timp la care se calculează indicii:

• indicii calculaţi în timp real;

• indicii calculaţi la sfîrşitul unei zile de tranzacţionare.

7. După instituţia care calculează indicii :

• indici calculaţi pe o anumită perioadă de către instituţia care o administrează;

• indici calculaţi de instituţiile pieţei de capital în colaborare cu publicaţii financiare;

• indici calculaţi de diverse publicaţii;

Page 65: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

65

• indici calculaţi de diverse societăţi de brokeraj.

Determinarea indicilor bursieri prevede o serie de principii:

- simplitatea metodelor de calcul, disponibilitatea informaţiei folosite pentru a determina

indicii;

- reflectarea permanentă a realităţii prin metode de calcul a indicilor bursieri;

- utilizarea indicilor bursieri în analiza strategiilor de investiţii şi de măsurare a

performanţelor portofoliilor clienţilor;

- informaţiile utilizate trebuie să aibă surse autorizate;

- să fie posibil de comparat datele din diferite perioade de timp;

- indicii trebuie să fie importanţi pentru participanţii pieţei de capital.

La alcătuirea indicilor din generaţia a 2-a se ţine cont şi de o serie de principii

suplimentare:

- selectarea firmelor incluse în calculul indicelui, pentru aceasta emitentul trebuie să aibă un

grad de capitalizare bursieră înalt. Valorile mobiliare trebuie să fie repartizate între un

anumit număr mare de investitori, tranzacţiile să fie efectuate prin sistemul unei burse

informatizate;

- atribuirea unei anumite importanţe prin ponderea egală a întreprinderii incluse în calcul;

- alegerea datei de referinţă.

3. Caracteristica indicilor la principalele centre bursiere.

Indicele Dow Jones este cel mai cunoscut şi cotat indice de bursă. El reprezintă standardul

general folosit de presă şi alte mijloace de informare pentru a măsura progresul pieţei bursiere

americane. Deşi, în mod tradiţional se vorbeşte despre indicele Dow Jones ca o medie a cursurilor

acţiunilor componente, din punct de vedere tehnic el se calculează în prezent nu prin însumarea

cursurilor celor 30 de acţiuni şi împărţirea sumei la numărul acţiunilor componente, ci prin

divizarea sumei cursurilor la un coeficient stabilit de NYSE.

În realitate există 4 indici Dow Jones:

• Indicele industrial – cele 30 titluri componente deţinînd 15-20 % din valoarea capitalizată la

NYSE.

• Indicele transporturilor – creat în 1896 şi care cuprinde acţiunile a 20 de companii din

domeniul transporturilor feroviare, rutiere şi aviatice.

• Indicele serviciilor publice – creat în 1929 şi care în prezent constituie 15 acţiuni.

• Indicele compozit – reflectă cursurile celor 65 acţiuni din indicii sectoriali.

Indicele standard an Poor's 500 este un indice format pe baza a 500 de acţiuni selectate de

corporaţia Standard and Poor's, fiind cotat în fiecare minut al zilei de tranzacţionare. Valoarea de

Page 66: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

66

piaţă totală a acţiunilor ce compun indicele reprezintă 80 din valoarea acţiunilor tranzacţionate la

NYSE.

Cele mai importante acţiuni cuprinse în acest indice sunt:

• Microsoft;

• General Electric;

• Intel;

• Wal-Mart;

• Cisco-Systems;

• Lucent Technologies;

• IBM.

Principalele criterii urmărite la includerea unui titlu în portofoliul indicelui sunt:

- capitalizarea bursieră;

- ponderea din totalul acţiunilor care este disponibilă pentru tranzacţionare;

- volumul tranzacţiilor;

- valoarea principalilor indicatori financiari.

Indicele Standard and Poor's se utilizează ca suport în contracte futures şi options. Contractele

futures sunt tranzacţionate la Bursa din Chicago, iar contractele cu opţiuni la NYSE.

Indicele Nasdaq 100 reprezintă cele mai mari şi mai active companii non-financiare, interne şi

internaţionale listate pe piaţa Nasdaq. Printre companiile ale căror acţiuni sunt luate în calculul

indicelui se numără holdinguri industriale, firme de hardware şi software, telecomunicaţii, de

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul şi biotehnologie. Indicele se calculează pe baza metodei

ponderării cu capitalizarea bursieră.

Pentru a fi eligibilă să intre în calculul indicelui, o acţiune comună trebuie să fie

tranzacţionată la categoria Piaţa Naţională de pe piaţa de capital Nasqad şi să îndeplinească

următoarele criterii:

• trebuie să aparţină unei companii non-financiare;

• sunt admise numai acţiuni din prima categorie a bursei;

• acţiunile să nu fie emise de companii care se află în stare de faliment;

• acţiunile trebuie să aibă o medie a volumului de tranzacţionare de cel puţin 100 000

acţiuni/zi;

• emitentul trebuie să fi încheiat un acord sau alt gen de convenţie care să aibă ca rezultat

delistarea de pe piaţa Nasdaq în cursul următoarelor 6 luni.

Indicele Frank Russel este calculat pe baza cursului celor mai importante 3000 de acţiuni

Page 67: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

67

cotate în Statele Unite (din punct de vedere al capitalizării bursiere) şi reprezintă aproximativ 98 %

din piaţa valorilor mobiliare din SUA. Acest indice este împărţit în indici Russel 1000 şi Russel

2000. Aceşti indici se calculează la fiecare 15 secunde.

Indici specifici pieţei bursiere britanice. Financial Times 30 (FT30) cunoscut şi sub

denumirea de FT Ordinary Share Index, este cel mai vechi indice din Marea Britanie. El se bazează

pe cursul a 30 de acţiuni intens tranzacţionate (blue chips), fiind recalculat ori de câte ori se produc

modificări în cursul acţiunilor ce compun indicele.

Financial Times Actuarial (FT-A) al tuturor acţiunilor, este calculat pe piaţa londoneză la

ora 17.00 a fiecărei zile lucrătoare. Este alcătuit din 670 acţiuni, împărţite în 6 grupe principale şi 35

de subgrupe, reprezentând aproximativ 90% din capitalizarea pieţei bursiere britanice. Indicele

reflectă măsura performanţelor pieţei pe perioade lungi de timp şi reprezintă un standard pentru

evaluarea portofoliilor;

Financial Times Stock Exchange 100 (FT-SE 100) a fost introdus pentru a satisface nevoia

unui indice al acţiunilor, calculat în timp real. Reprezintă suportul pentru contractele futures şi

opţiuni încheiate pe piaţa londoneză. Data de referinţă este 31 decembrie 1983 iar valoarea de start

de 1000 puncte.

Indici pe piaţa bursieră japoneză

Indicele Nikkei este compus din 225 acţiuni din prima secţiune a TSE, fiind calculat ca o

medie aritmetică ponderată. Indicele se modifică în mod egal pentru aceeaşi variaţie a cursului

acţiunilor, indiferent de capitalizarea bursieră. Este ca şi Dow Jones un indice din prima generaţie.

Compoziţia indicelui este reanalizată anual, acţiunile fiind reînlocuite pe principiul lichidităţii.

Indicele Topix este indicele primei secţiuni a bursei din Tokyo şi cuprinde toate acţiunile

companiilor ce cotează în prima secţiune a bursei. Din familia de indici Topix mai fac parte:

• Topix Core 30 care ia în calcul cele mai intens tranzacţionate 30 acţiuni;

• Topix Large 70,

• Topix 100,

• Topix Mid 400

• Topix Large 500.

Deosebirea între aceşti indici, constă în principal, în aria de cuprindere a companiilor în funcţie

de dimensiunea acestora. Indicii Topix sunt ponderaţi cu capitalizarea bursieră şi au fost lansaţi la 1

aprilie 1969 având o valoare de 1000 puncte. Sunt calculaţi în timp real pe parcursul fiecărei zile de

tranzacţionare.

Indicele TSE2 cuprinde acţiunile cotate la Bursa din Tokio, neincluse în Topix şi este alcătuit

din aproximativ 750 acţiuni, fiind un indice ponderat cu capitalizarea bursieră.

Indici pe piaţa germană

Page 68: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

68

Indicele DAX este cel mai reprezentativ indice german şi este calculat la bursa din

Frankfurt. Cuprinde un număr de 30 acţiuni ale celor mai importante companii germane printre care

se numără: BMV, Allianz, Deutsche Telecom, Metro, BASF, Mannesmann etc. Alături de acesta se

mai calculează DAX 100, MDAX, CDAX, NEMAX 50 care reflectă diferite segmente ale pieţei

germane. Este calculat la fiecare 15 secunde ale şedinţei de tranzacţionare pe baza cursurilor

acţiunilor componente. Criteriile de selectare pentru cele 30 de acţiuni sunt lichiditatea şi

capitalizarea bursieră.

Indicele FAZ este calculat de ziarul Frankfurter Allgemeiner Zeitung şi ia în considerare

100 de titluri din 15 sectoare ale economiei germane.

Indici pe piaţa franceză

Indicele CAC 40 este cel mai important pe piaţa franceză de capital. Principiul de selecţie al

indicelui este ponderarea cu capitalizarea bursieră. Este calculat la un interval de 30 secunde,

începând cu data de 30 decembrie 1987 valoarea de start fiind de 1000 puncte. Câteva din

principalele companii incluse sunt: Alcatel, France Telecom, Danone, Elf, L’oreal, Lafarge,

Michelin, Peugeot, Renault, Societe Generale etc.

Indici globali

Au fost concepuţi pentru a reflecta tendinţa de ansamblu al pieţei bursiere mondiale. Cei mai

importanţi indici bursieri din această categorie sunt:

Indicele Mondial FT- Actuarial reprezintă , de fapt, un grup de indici care au aceeaşi dată de

referinţă şi evidenţiază separat fiecare din cele 32 de ţări, 9 regiuni grupate geografic, 36 de grupuri

clasificate în funcţie de ramurile industriale şi 7 sectoare economice luate în considerare;

Indicele Global Salomon-Russell cuprinde în structura sa aproximativ 45000 acţiuni ale unor

companii din 23 de ţări;

Indicele Mondial Standard&Poor’s acoperă şapte regiuni principale ale lumii. Acest indice

este calculat ca o medie a unor indici calculaţi de Standard&Poor’s în întreaga lume.

Indicii STOXX introduşi ca urmare a integrării economice europene şi introducerea

monedei unice cuprind:

• Dow Jones STOXX care acoperă Europa ca un întreg, având în structură peste 650 de

societăţi;

• Dow Jones Euro Stoxx cuprinzând 320 de societăţi emitente din ţările care s-au asociat la

Uniunea Monetară Europeană;

• Indicele Dow Jones 50 pentru Europa şi Indicele Dow Jones 50 pentru ţările Uniunii

Monetare Europene sunt doi indici subsidiari compuşi din acţiunile a 50 de societăţi selectate pe

baza unor criterii cumulative.

Indici bursieri a Romîniei

Page 69: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

Indicele BET . Denumirea oficială a indicelui în este

limba engleză Bucharest Exchange Trading (BET). Este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră

şi este creat pentru a reflecta tendinţa de ansamblu a preţurilor celor mai lichide 10 acţiuni

tranzacţionate la prima categorie a BVB. Data de referinţă a indicelui este 19 septembrie 1997, data

de start este 22 septembrie 1997, valoarea de start fiind de 1000 de puncte. BET se publică atât în

lei (BET ROL) cât şi în euro. Relaţia de calcul este:

în care: N - numărul de acţiuni din portofoliul indicelui (10 acţiuni);

pio- preţul mediu ponderat al acţiunii i la momentul de referinţă t=0 (19 septembrie 1997);

pit - preţul mediu ponderat al acţiunii i la momentul de referinţă t;

qi0 - numărul total de acţiuni emise din acţiunea i la momentul t=0;

F - factor de corecţie.

Indicele BET-C. Este cel al doilea indice oficial al BVB. Aceste indice a fost necesar pentru

reprezentarea completă a evoluţiei acţiunilor tranzacţionate la BVB. Data de referinţă a indicelui

este 16 aprilie 1998, iar valoarea de referinţă de 1000 de puncte. Are aceeaşi

ca şi indicele BET dar are o reprezentare mult mai largă. Calculul indicelui se bazează pe media

ponderată cu capitalizarea bursieră a preţurilor acţiunilor aflate în portofoliul indicelui. Indicele

BET-C este exprimat atât în lei câ

şi străini.

BET-FI. Numele oficial al indicelui este:

• în limba română: Indicele Sectorial pentru Fondurile de Investiţii;

• în limba engleză: Bucharest Exchange Trading

Numărul de societăţi luate în calcul pentru determinarea valorii indicelui este variabil, BET

FI putând fi actualizat oricând este necesar (revizuit pe bază zilnică). Fiind primul indice sectorial

lansat de BVB, BET-FI reflectă tendinţa de ansamblu a preţurilo

de investiţii) tranzacţionate la bursă. Metoda de calcul este identică cu cea aplicată pentru indicii

Denumirea oficială a indicelui în este „Indicele Bursei de Valori Bucureşti” iar în

limba engleză Bucharest Exchange Trading (BET). Este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră

şi este creat pentru a reflecta tendinţa de ansamblu a preţurilor celor mai lichide 10 acţiuni

prima categorie a BVB. Data de referinţă a indicelui este 19 septembrie 1997, data

de start este 22 septembrie 1997, valoarea de start fiind de 1000 de puncte. BET se publică atât în

lei (BET ROL) cât şi în euro. Relaţia de calcul este:

mărul de acţiuni din portofoliul indicelui (10 acţiuni);

preţul mediu ponderat al acţiunii i la momentul de referinţă t=0 (19 septembrie 1997);

preţul mediu ponderat al acţiunii i la momentul de referinţă t;

numărul total de acţiuni emise din acţiunea i la momentul t=0;

Este cel al doilea indice oficial al BVB. Aceste indice a fost necesar pentru

reprezentarea completă a evoluţiei acţiunilor tranzacţionate la BVB. Data de referinţă a indicelui

este 16 aprilie 1998, iar valoarea de referinţă de 1000 de puncte. Are aceeaşi

ca şi indicele BET dar are o reprezentare mult mai largă. Calculul indicelui se bazează pe media

ponderată cu capitalizarea bursieră a preţurilor acţiunilor aflate în portofoliul indicelui. Indicele

C este exprimat atât în lei cât şi în euro fiind un instrument util atât pentru investitorii români

Numele oficial al indicelui este:

în limba română: Indicele Sectorial pentru Fondurile de Investiţii;

în limba engleză: Bucharest Exchange Trading-Financial.

rul de societăţi luate în calcul pentru determinarea valorii indicelui este variabil, BET

FI putând fi actualizat oricând este necesar (revizuit pe bază zilnică). Fiind primul indice sectorial

FI reflectă tendinţa de ansamblu a preţurilor unităţilor de fond (ale fondurilor

de investiţii) tranzacţionate la bursă. Metoda de calcul este identică cu cea aplicată pentru indicii

69

„Indicele Bursei de Valori Bucureşti” iar în

limba engleză Bucharest Exchange Trading (BET). Este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră

şi este creat pentru a reflecta tendinţa de ansamblu a preţurilor celor mai lichide 10 acţiuni

prima categorie a BVB. Data de referinţă a indicelui este 19 septembrie 1997, data

de start este 22 septembrie 1997, valoarea de start fiind de 1000 de puncte. BET se publică atât în

preţul mediu ponderat al acţiunii i la momentul de referinţă t=0 (19 septembrie 1997);

Este cel al doilea indice oficial al BVB. Aceste indice a fost necesar pentru

reprezentarea completă a evoluţiei acţiunilor tranzacţionate la BVB. Data de referinţă a indicelui

este 16 aprilie 1998, iar valoarea de referinţă de 1000 de puncte. Are aceeaşi relaţie de determinare

ca şi indicele BET dar are o reprezentare mult mai largă. Calculul indicelui se bazează pe media

ponderată cu capitalizarea bursieră a preţurilor acţiunilor aflate în portofoliul indicelui. Indicele

t şi în euro fiind un instrument util atât pentru investitorii români

rul de societăţi luate în calcul pentru determinarea valorii indicelui este variabil, BET-

FI putând fi actualizat oricând este necesar (revizuit pe bază zilnică). Fiind primul indice sectorial

r unităţilor de fond (ale fondurilor

de investiţii) tranzacţionate la bursă. Metoda de calcul este identică cu cea aplicată pentru indicii

Page 70: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

70

BET şi BET-C. Singura regulă privind includerea unui fond de investiţii în indicele BET-FI este ca

acesta să fie listat la BVB.

4. Evaluarea grafică a acţiunilor.

Evaluarea grafică a acţiunilor se bazează pe premiza potrivit căreia evoluţia preturilor

valorilor mobiliare urmează scheme constante. Chartistii concep grafice privind evoluţia preturilor

şi încearcă sa găsească modele care se repetă. Ei elimină cauzele şi analizează doar efectul acestora

în evoluţia preturilor.

Graficele sunt instrumente foarte utile şi celor care fac analiza fundamentală. Graficele care

descriu evoluţia preţurilor pe perioade lungi de timp permit fundamentaliştilor să izoleze rapid

perioadele în care s-au înregistrat mişcări semnificative ale preţurilor. În determinarea elementelor

fundamentale sau a evenimentelor specifice perioadelor respective, fundamentaliştii pot identifica

modul în care factorii de mai sus au influenţat evoluţia preţurilor. Aceste informaţii pot fi folosite

apoi în construirea unor modele de comportare a preţurilor.

Configuraţiile grafice reprezintă anumite forme, modele geometrice pe grafic. Ele au o valoare

predictivă. În interpretarea configuraţiilor grafice pentru care există incertitudine privind evoluţia

viitoare a cursului, o importanţă deosebită o prezintă volumul de tranzacţionare.

În abordarea configuraţiilor grafice trebuie să se ţină seama de următoarele aspecte:

- existenţa unui trend anterior poate constitui o premisă pentru schimbarea trendului actual;

- inversarea evoluţiei unui titlu este semnalizată de depăşirea unei linii importante de trend;

- între dimensiunea trendului şi amplitudinea mişcării viitoare a cursului este o relaţie direct

proporţională (cu cît trendul este mai mare, cu atât mişcarea ce va urma va fi mai amplă);

- formaţiunile de maxim (top) prezintă de obicei o durată mai mică şi o volatilitate mai ridicată

comparativ cu formaţiunile de minim (bottom);

- amplitudinea variaţiilor de preţ este mai scăzută în cazul formaţiunilor de minim care se

formează intr-o perioadă mai mare de timp;

- în perioadele de creştere a pieţei, volumul de tranzacţii este de obicei mai mare.

Întrebări recapitulative:

1. Definiţi noţiunea de indici bursieri

2. Care sunt indicii bursieri în dependenţă de clasificări

3. Caracterizaţi principalii indici bursieri a centrelor bursiere

4. Caracterizaţi analiza grafică a valorilor mobiliare

Bibliografie

1. N. Dardac, C. Basno. Bursele de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social- economice. Bucureşti

1997.

Page 71: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

71

2. G. Anghelache, N. Dardac, I. Stancu. Pieţe de capital şi burse de valori.

3. I. Popa, Bursa. Volumul I, II. Bucureşti 1993 – 1994.

4. M. Prisacaru. Tranzacţii la bursele de mărfuri şi valori. Bucureşti 1996.

5. G. Anghelache. Pieţe de capital:caracteristici, evoluţii, tranzacţii. Bucureşti 2004

Tema 9 Coordonarea şi supravegherea pieţei de capital în Republica Moldova

1. Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

2. Legea privind societăţile pe acţiuni.

Obiectivele stabilite

1. Stabilirea rolului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

2. Studierea activităţilor efectuate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare

1. Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Primele documente oficiale privind piaţa de capital şi autoritatea de stat pentru reglementarea

pieţei valorilor mobiliare se datează cu 4 februarie 1992 - Decretul nr.13 al Preşedintelui Republicii

Moldova, „Despre Regulamentul provizoriu cu privire la piaţa hîrtiilor de valoare şi la bursa de

valori în Republica Moldova” şi 13 octombrie 1992 - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova

nr.668 „Cu privire la instituirea Comisiei republicane pentru piaţa hîrtiilor de valoare. În anul 1993,

prin Hotărîrea Guvernului RM, Comisia republicană a fost reorganizată în Comisia de Stat pentru

piaţa hîrtiilor de valoare pe lîngă Ministerul Finanţelor al RM, iar un an mai tîrziu, în conformitate

cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.529 din 20 iulie 1994 , a fost reorganizată în

organizaţie de stat cu statut permanent – Comisia de Stat pentru paiţa hîrtiilor de valoare pe lîngă

Guvernul Republicii Moldova (CSPHV).

Din martie 1995 activitatea Comisiei de Stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare s-a desfăşurat ca

structură separată cu aparat executiv. Competenţa ei se stabilise prin Legea cu privire la piaţa

hîrtiilor de valoare şi Bursele de valori şi Regulamentul Comisiei, aprobat de Guvernul Republicii

Moldova. În componenţa Comisiei de Stat intrau 11 comisionari o parte a cărora, inclusiv

preşedintele şi locţiitorii lui, activau ca funcţionari permanenţi, iar ceilalţi membri ai Comisiei

reprezentau organele economice de resorţ – Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova,

Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de

Stat şi Banca Naţională a Moldovei. Obiectivele de bază ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

sunt: consolidarea stabilităţii, asigurarea transparenţei, siguranţei şi eficienţei sectorului financiar,

prin adoptarea şi menţinerea unui cadru regulatoriu şi de supraveghere a participanţilor pieţei

financiare adecvat pentru reducerea riscurilor sistemice, precum şi pentru prevenirea practicilor

neloiale, abuzive şi frauduloase în sectorul financiar, în scopul protejării intereselor clienţilor şi

Page 72: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

72

investitorilor.

Autoritatea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare se extinde asupra: emitenţilor,

investitorilor, participanţilor profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare, definiţi de legislaţia privind

piaţa valorilor mobiliare, companiilor de asigurare, brokerilor de asigurare, fondurilor nestatale de

pensii, organizaţiilor de microfinanţare, asociaţiilor de economii şi împrumut, organizaţiilor de

credit ipotecar şi birourilor istoriilor de credit. Comisia Naţională a Pieţei Financiare (C.N.P.F.) a

fost instituită în conformitate cu cu Legea nr.129-XVI din 7 iunie 2007 „Cu privire la modificarea şi

completarea Legii nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Valorilor

Mobiliare”, prin fuziunea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare a Inpectoratului de Stat pentru

Supravegherea Asigurarilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a

activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor al

Republicii Moldova.

Competenţele de reglementare şi supraveghere ale C.N.P.F. s-au extins pe segmentele pieţei

financiare nebancare, inclusiv: piaţa valorilor mobiliare, piaţa asigurărilor, sectorul microfinanţării,

care pînă la momentul fuziunii au fost exercitate de autorităţile de stat menţionate mai sus, fiecare

avînd istoria activităţii sale.

2. Legea privind societăţile pe acţiuni.

Societate pe acţiuni este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat

în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.

Durata societăţii este nelimitată, dacă statutul nu prevede altfel.

Societatea posedă cu drept de proprietate bunuri care sînt separate de bunurile acţionarilor şi

se trec în bilanţul ei independent.

Societatea este în drept să desfăşoare orice activităţi neinterzise de legislaţie. Anumite

activităţi, al căror nomenclator este stabilit de legislaţie, societatea este în drept să le desfăşoare

numai în baza licenţei.

Patrimoniul societăţii se constituie ca rezultat al plasării acţiunilor, al activităţii sale

economico-financiare şi în alte temeiuri prevăzute de legislaţie.

Societatea este în drept să acorde şi să atragă împrumuturi în conformitate cu actele legislative

şi cu statutul său.

Societatea răspunde pentru obligaţiile sale cu întregul patrimoniu ce îi aparţine cu drept de

proprietate.

Organele de conducere ale societăţii sînt:

a) adunarea generală a acţionarilor;

b) consiliul societăţii;

c) organul executiv;

Page 73: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

73

d) comisia de cenzori.

În societatea cu un număr de acţionari mai mic de 50, atribuţiile consiliului societăţii pot fi

exercitate de adunarea generală a acţionarilor.

Societatea poate emite valori mobiliare în forma stabilită de Legea privind piaţa de capital.

Valorile mobiliare ale societăţii se înregistrează în mod obligatoriu în Registrul de stat al

valorilor mobiliare, ţinut de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Valorile mobiliare ale societăţii sînt considerate plasate în cazul în care sînt achitate în

întregime de primii achizitori, subscriitori şi sînt înregistrate în Registrul de stat al valorilor

mobiliare şi în registrul deţinătorilor de valori mobiliare ale societăţii.

Societatea este în drept să plaseze numai valori mobiliare nominative. La plasarea valorilor

mobiliare ale societăţii, achitarea lor în rate nu se admite.

Valorile mobiliare emise de societăţi circulă după cum urmează:

a) doar pe piaţa reglementată, în cazul în care se efectuează tranzacţii de vînzare-cumpărare

cu valori mobiliare emise de societăţile entităţi de interes public în volum de 1% sau mai mult din

totalul valorilor mobiliare emise de o singură clasă;

b) pe piaţa reglementată sau în afara acesteia, în cazul în care se efectuează tranzacţii de

vînzare-cumpărare cu valori mobiliare emise de societăţile entităţi de interes public în volum de

pînă la 1% din totalul valorilor mobiliare emise de o singură clasă;

Acţiunea este un document care atestă dreptul proprietarului lui, acţionarului de a participa la

conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul

lichidării acesteia. Statutul societăţii va stabili acţiunile plasate de societate.

Acţiunile plasate se înregistrează în mod obligatoriu în Registrul de stat al valorilor

mobiliare, ţinut de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Sînt considerate plasate acţiunile achitate

în întregime de primii lor achizitori, subscriitori, înregistrate în Registrul de stat al valorilor

mobiliare şi în registrul acţionarilor societăţii. Acţiunile societăţii pot avea valoare nominală care

trebuie să se împartă la un leu. Toate acţiunile ordinare ale societăţii vor avea valoare nominală

egală.

Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de

obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda

aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor. Deţinătorii de

obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii. Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial

faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.

Valoarea nominală a obligaţiunii societăţii trebuie să se împartă la 100 de lei. Termenul de

circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an. Societatea este în drept să plaseze obligaţiuni de

clase diferite, inclusiv convertibile, care dau deţinătorilor de obligaţiuni dreptul de a schimba

Page 74: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

74

obligaţiunile pe acţiuni ale societăţii. Emisiunea obligaţiunilor convertibile se decide prin hotărîrea

adunării generale a acţionarilor, iar a altor obligaţiuni poate fi decisă şi de consiliul societăţii.

Este descrisă modalitatea de înfiinţare şi înregistrare a societăţii, sunt descrise documentele

necesare la constituirea societăţii.

Sunt descrise atribuţiile de bază a organelor de conducere a societăţii şi anume:

a) adunarea generală a acţionarilor;

b) consiliul societăţii;

c) organul executiv;

d) comisia de cenzori.

Sunt stipulate modalităţile de reorganizare a societăţii.

Întrebări recapitulative:

1. Care este rolul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

2. Stabiliţi funcţiile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

Bibliografie

1. Lege privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Titlul modificat prin Legea nr.129-XVI din

07.06.2007, în vigoare 06.07.2007. Nr.192-XIV din 12.11.98

2. Legea privind piaţa de capital nr. 171 din 11.07.2012 Monitorul Oficial nr.193-197/665 din

14.09.2012

3. Hotărîre cu privire la eliberarea licenţei de operator de piaţă şi a autorizaţiei de piaţă reglementată

Societăţii pe acţiuni “BURSA DE VALORI A MOLDOVEI”, nr. 23/3 din 08.05.2015. Monitorul

Oficial nr.115-123/758 din 15.05.2015

Tema 10 Practica bursieră internaţională

1 Piaţa bursieră americană şi din Japonia

2. Piaţa bursieră din Marea Britanie

3. Principalele Burse de Valori din Europa

4. Bursele de Valori din Coreea de Sud, China, Mexic, Chile

5. Piaţa de capital a Romîniei

6. Piaţa de capital din Moldova

Obiectivele stabilite

1. Studierea activităţilor desfăşurate pe piaţa bursieră americană şi din Japonia

2. Studierea activităţilor desfăşurate pe piaţa de capital în Marea Britanie

3. Studierea activităţilor desfăşurate pe piaţa de capital în Bursele de Valori din Europa şi Asia

4. Studierea pieţei de capital a Romîniei

5. Definirea activităţilor desfăşurate pe piaţa de capital a Republicii Moldova

Page 75: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

75

1 Piaţa bursieră americană şi din Japonia

Piaţa valorilor mobiliare din S.U.A. ocupă în lume un rol important, ţinând cont că:

1) este cea mai mare piaţă. S.U.A. le revin 1/3 din capitalizarea mondială şi 50% din totalul

mondial de împrumuturi obligatare;

2) mărimea capitalului fictiv (investit în hârtii de valoare) depăşeşte multe economii naţionale;

3) în sfera organizării pieţei de capital, elaborarea noilor instrumentare şi teoria gestiunii

portofoliilor de hârtii de valoare au atins rezultate foarte înalte, de aceea multe state împrumută din

experienţa lor;

sistemul de supraveghere este cel mai dur, mai eficient şi mai bine elaborat şi este acceptat în

foarte multe ţări ale lumii. Structura pieţei. Piaţa hârtiilor de valoare ale S.U.A. este compusă din 4

segmente:

1) piaţa bursieră, unde activează 7 burse principale (N.Y.S.E., AMEX, Boston, Philadelphia,

Chicago, Bursa Oceanului Pacific (Los-Angeles şi San-Francisco) şi Cincinnati;

2) piaţa extrabursieră include N.A.S.D.A.Q., ,,pink sheets", sistemele de tranzacţionare —

INSTINET, LATTICE, CANTOR, FITZGERALD etc.;

3) piaţa „a treia" - piaţa extrabursieră pentru hârtiile de valoare ce au listing la burse;

4) piaţa „a patra" - tranzacţionarea titlurilor investitorilor instituţionali.

Participanţii profesionişti. în industria hârtiilor de valoare a S.U.A. activează mii de firme. Pe

piaţa hârtiilor de valoare corporative activează 8200 de companii specializate: firme de brokers,

firme de broker-dealers, bănci de investiţii. Funcţionarii acestor companii se numesc brokers,

dealers, reprezentanţi înregistraţi, consultanţi financiari etc.

Firmele care îndeplinesc toate tipurile de servicii sunt companiile de broker-dealers, cele mai

importante: Merrill Lynch Pierce Fenner & Smith, E.F. Hutton & Company Inc., Dean Witter

Reynolds, Prudential -Bach Capital Funding, Smith Barney, Harris Upman & Co., Paine Webber

Incorporated, Shear son Lehman Brothers etc. Ele se mai numesc full-service firm, wire house.

Aceste firme au mii de angajaţi. Numai compania Merrill Lynch are peste 40 000 de angajaţi.

Firmele care lucrează cu clienţii mari se numesc bănci de investiţii (carriage trade houses),

ele sunt Morgan Stanley & Co., Salomon Brothers Inc., Goldman, Sachs &Co., Donaldson, Lujkin

& Jenrette, Bear, Sterns & Co. Inc.

Firmele specializate pot activa cu un anumit tip de hârtii de valoare sau pot fi specializate

într-o operaţiune. Se numesc de discount, deoarece nu percep comisioane pentru serviciile de

consultanţă şi, respectiv, serviciile lor sunt mai ieftine cu 25-60%. Pentru a putea activa cu hârtiile

de valoare angajatul firmei de broker-dealers trebuie să urmeze cursurile N.A.S.D. — National

Association of Securities Dealers) şi examenul «Series 7 », care include 250 de teste, timpul de

examinare 6 ore. Este necesar de a răspunde corect la 70% din întrebări după care angajatul obţine

Page 76: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

76

calificativul de reprezentant înregistrat (registered representative) şi poate activa cu toate hârtiile de

valoare, excepţie fac obligaţiunile municipale pentru care se cere examen special.

Există câteva tipuri de companii de investiţii: companii de tip deschis, sau fonduri mutuale şi

companii de tip închis.

Companiile de investiţii pot fi diversificate şi nediversificate. Pentru a căpăta statut de

companie de investiţii diversificată, 75% din activele sale trebuie să fie investite, în aşa fel, ca unui

emitent să-i revină nu mai mult de 5% din activele şi nu mai mult de 10% din numărul acţiunilor cu

drept de vot.

Companiile de investiţii de tip deschis pot emite permanent acţiuni şi sunt obligate să le

răscumpere de la acţionari la prima cerere, ţinând cont de valoarea netă a activelor la o acţiune.

Aceste acţiuni pot fi cumpărate de la companie şi vândute tot ei. Companiile de investiţii de tip

închis pot emite acţiuni o singură dată. Compania nu este obligată să răscumpere acţiunile sale.

Companiile de investiţii, în funcţie de tipurile de hârtii de valoare în care investesc, pot fi

clasificate în: companii ce investesc în acţiunile companiilor tinere; companii ce investesc în hârtii

de valoare cu termen de scadenţă scurt, companii ce investesc în hârtii de valoare ce asigură venituri

curente înalte etc. (growth funds, income funds, balanced funds, dual purpose funds, specialized

funds, money market funds).

În S.U.A. de popularitate mare se bucură companiile de investiţii „de ţară" — companiile ce

investesc în hârtiile de valoare ale unei ţări. Majoritatea acestor companii sunt de tip închis.

Există şi companii de investiţii regionale — Asia Pacific Fund, Scandinavia Fund, New Asia

Fund, Templeton Emerging Market Fund etc. Majoritatea acestor companii sunt de tip deschis

(fonduri mutuale).

În S.U.A. mai există şi unit trusturile (unit investment trusts), ele sunt fonduri de investiţii,

portofoliul cărora este fixat în momentul fondării şi nu se gestionează.

Piaţa Valorilor Mobiliare din Japonia ocupă locul 2 în lume după cea a S.U.A. La sfârşitul

anilor 80 ai sec. XX, ca rezultat al creşterii capitalizării, Japonia a depăşit substanţial Piaţa Valorilor

Mobiliare a S.U.A. Aceasta a continuat până la începutul anilor 1991-1992, după" care S.U.A. a

ocupat rolul de lider. Japonia în continuare deţine locul doi la nivel mondial atât în ceea ce priveşte

capitalizarea, cât şi capitalul investit în obligaţiuni, cu o distanţă mare de locul trei - mondial -

Marea Britanie.

Piaţa acţiunilor este general bursieră. Piaţa este foarte concentrată. în Japonia activează 8

burse de valori: Tokio, Osaka, Nagoya, Kioto, Hiroshima, Fukuoke, Nyygate, Sapporo.

Bursei de Valori de la Tokio îi revine aproximativ 80% din volumul de tranzacţionare, iar

celei de la Osaka — 15%.

Page 77: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

77

2. Piaţa bursieră din Marea Britanie

Piaţa Valorilor Mobiliare din Marea Britanie este cea mai veche piaţă din lume. La sfârşitul

secolului IX şi începutul secolului XX a fost cea mai dinamică piaţă, motivul fiind supremaţia

Imperiului Britanic. Anume la Londra a apărut prima bursă de valori în anul 1773. După războaiele

mondiale, Marea Britanie şi-a pierdut rolul de lider mondial, dar continue să fie în topul centrelor

comerciale cele mai dezvoltate. După volumul capitalizării şi tranzacţionării ocupă locul trei în

lume, fiind depăşită de S.U.A. şi Japonia, însă, după volumul de tranzacţionare a hârtiilor de valoare

a emitenţilor străini, nu cunoaşte rivali, 40% din volumul de emisiune a acţiunilor emitenţilor

străini, aproximativ 500 sunt de emitenţi

Bursa de Valori de la Londra a fost organizată în 1773. Paralel cu Londra, burse de valori s-

au mai deschis şi în alte oraşe, însă rolul principal îl juca Londra, care Ia începutul secolului XIX a

devenit cel mai dezvoltat centru comercial din lume.

Până în 1986 exista o delimitare strictă între membrii bursei în brokers şi jobbers. Primii

executau ordine în numele clienţilor, iar ultimii — pe cont propriu. Membrii bursei puteau fi numai

persoanele fizice. Bursa percepea comisioane fixe şi se tranzacţiona „prin strigare".

La începutul anilor 80 corporaţiilor li s-a permis de a participa în capitalul statutar al

membrilor bursei.

Până în noiembrie 1986 Bursa de Valori de la Londra era organizată sub formă de asociaţie,

după ce a fost reorganizată ca companie privată (private limited company). Acţionari ai bursei erau

membrii săi — firme de broker-dealers, fiecare dintre care avea un singur vot. Numărul total de

membri este 410.

După fenomenul „Big Bang" de pe piaţa de capital a Marii Britanii s-au produs următoarele

modificări:

- eliminarea comisioanelor fixe;

- s-a anulat delimitarea membrilor bursei atât brokers, cât şi jobbers puteau efectua atât operaţiuni

pe cont propriu, cât şi în numele clienţilor;

- trecerea la un sistem electronic de tranzacţionare;

- trecerea dreptului de vot de la persoanele fizice la cele juridice.

Aceste modificări i-au permis Bursei de Valori de la Londra să-şi recapete fostele poziţii.

Băncile nu pot fi membri ai bursei, însă prin intermediul companiilor-fiice pot deveni

membri.

Membrii Bursei de Valori de la Londra pot fi grupaţi în patru grupe:

Firmele de broker-dealers reprezintă cea mai numeroasă grupă. Principala lor funcţie constă în

executarea ordinelor de vânzare-cumpărare a clienţilor, însă pot executa şi operaţiuni pe cont

propriu. Unele firme apar fie în calitate de broker, fie în calitate de dealer.

Page 78: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

78

Market-makers - membrii bursei care stabilesc cursul unor anumite titluri pe parcursul zilei. Ei

ocupă rolul principal.

Inter dealer brokers sunt nişte intermediari între market-makers.

Brokers monetari (stock exchange money brokers) — membrii bursei, care au dreptul de a

împrumuta mijloace financiare şi titluri altor membri ai bursei.

3. Principalele Burse de Valori din Europa

Piaţa Valorilor Mobiliare din Franţa este una din cele mai vechi pieţe din lume. în 1724, 60

de agenţi de schimb (agents de change) au primit dreptul exclusiv de a tranzacţiona acţiuni şi

obligaţiuni. în 1807 această profesie a fost legiferată de către Codul Comercial al lui Napoleon.

Agenţii de schimb şi-au păstrat monopolul cu operaţiuni, în baza de comision până la mijlocul

anilor 80 ai sec. XX.

în Franţa se emit un număr mare de valori mobiliare, însă piaţa obligaţiunilor depăşeşte pe

cea a acţiunilor de 4 ori.

După volumul capitalizării Franţa ocupă locul 4 în lume, poziţia dominantă ocupând Parisul,

căruia îi revin 100% din totalitatea tranzacţiilor cu acţiuni.

Până în 1967 în Franţa activau 7 burse de valori, fondate de agenţii de schimb, în 1967 a fost

fondată, prin fuziunea agenţilor de schimb, Compania Naţională a Agenţilor de Schimb (Companie

National des Agents de Change), care în 1968 s-a renumit Societatea Burselor Franceze.

Din 1962 printr-un decret special a fost unificată piaţa acţiunilor, iar din 1986 a fost introdusă

la Bursa de Valori de la Paris sistemul C.A.C. (Cotation Assistee en Contenii), ceea ce a permis

unificarea tuturor burselor franceze. Acest sistem este analogic ca sistemul CATS de la Bursa din

Toronto şi sistemul japonez CORES. El permite oricărui membru al Societăţii Burselor Franceze să

efectueze tranzacţii on-line la Bursa de la Paris.

În incinta Bursei de la Paris au sediul două burse ce tranzacţionează titluri derivate: MONEP

şi MATIF.

În Germania activează 8 burse de valori: în Frankfurt, Diusselidorf, Munhen, Hamburg,

Berlin, Shtutgard, Hannovra, şi Bremen.

Tranzacţionarea cu trate a apărut în Frankfurt în 1585. La sfârşitul sec. XVIII se tranzacţionau

regulat obligaţiuni şi cambii simple.

După al II Război Mondial, principalele burse de valori din Germania erau cele de la

Frankfurt şi Diusselidorf. în 1979 Bursei de Valori de la Frankfurt îi revenea 46% din volumul de

tranzacţionare bursier, iar celei de la Diusselidorf- 34%. în anii 90 Bursa de Valori de la Frunkfurt a

început să deţină o poziţie dominantă. în perspectivă nu este exclus faptul de fuziune a tuturor

burselor. Practic, în prezent, toate regulile de tranzacţionare sunt identice, iar informaţia se

transmite momentan la toate bursele, de aceea bursele germane pot fi considerate ca o bursă.

Page 79: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

79

Bursei de Valori de la Frankfurt (Frankfuter Wertpapierborse) îi revine 75% din operaţiile cu

acţiuni şi 74% — cu obligaţiuni. Structura organizatorică a Bursei de Valori de la Frankfurt este

specifică şi nu are analogie în lume. în varianta actuală funcţionează de la 1 ianuarie 1993. Conform

legislaţiei germane, bursa de valori este o instituţie de drept public — organizaţie necomercială.

După statut Bursa de Valori de la Frankfurt este o organizaţie cvasipublică, în trecut fiind

subordonată Curţii de Industrie şi Comerţ. După reorganizarea din 1992 şi până în prezent, ea este

subordonată „SA Bursa Germană" (Deutsche Borse A.G.). Formal, Bursa de Valori de la Frankfurt

şi SA Bursa Germană sunt instituţii distincte, iar, în realitate - un tot întreg.

SA Bursa Germană este o societate pe acţiuni de tip deschis, 81% din acţiuni, aparţine

băncilor, 10% - burselor regionale, 9% -maklerilor.

4. Bursele de Valori din Coreea de Sud, China, Mexic, Chile

Piaţa bursieră din Coreea de Sud

Caracteristica pieţei bursiere. Piaţa acţiunilor Coreii de Sud ocupă locul 4 în Asia după

Japonia, Taiwan, Hong Kong. Tranzacţionarea acţiunilor este concentrată la Bursa din Seul, unica

bursă din Coreea de Sud, care cotează aproximativ acţiunile a 721 de emitenţi.

Principalii investitori. Caracteristica de bază a pieţei acţiunilor din coreea este ponderea mare

a investitorilor instituţionali (instituţii financiare). 30% din această piaţă o deţin băncile, firmele de

brokeraj şi alte instituţii financiare, 15% - întreprinderile electroenergeticii, 8% — întreprinderile

din domeniul electronici, 7% - întreprinderile din domeniul industriei chimice.

Tipurile de valori mobiliare. Majoritatea acţiunilor simple pot fi atât nominative, cât şi la

purtător, în dependenţă de prevederile statutului. Deţinătorii acţiunilor la purtător au dreptul de

conversiune în cele nominative. Acţiunile privilegiate sunt numai nominative. Warantele sunt hârtii

de valoare numai la purtător. Obligaţiunile pot fi emise numai la purtător. Mecanismul de

tranzacţionare.

Piaţa bursieră din China

Caracteristica pieţei bursiere. Toate acţiunile societăţilor pe acţiuni de tip deschis se

tranzacţionează la două burse: Bursa de Valori din Shanhai şi Bursa de Valori din Shenzen. Piaţa

extrabursieră este interzisă.

Supravegherea pieţei este asigurată de Comisia prind Supravegherea Pieţei Hârtiilor de

Valoare, fondată în 1992. Comisia este subordonată Consiliului de Stat privind elaborarea politicii

pe piaţa hârtiilor de valoare şi are funcţii analogice ca şi C.T.O.F.-ul american. Politica economică

chineză este îndreptată spre o creştere economică treptată, de aceea, există restricţii privind

emisiunile de acţiuni. Comisia în prealabil examinează posibilitatea şi gradul de

De asemenea, există două sisteme autonome de decontare şi clearing: prima este la bursa din

Rio-de-Janeiro, iar cea de-a doua -la Bursa din San-Paulu.

Page 80: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

┰Ќ

80

Piaţa bursieră din Mexic

Caracteristica pieţei bursiere. Piaţa bursieră din Mexic este considerată cea mai dinamică

piaţă din America Latină, caracterizată printr-o concentraţie mare.

Supravegherea pieţei se efectuează de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (a fost

creată în 1946), care are funcţii analogice, ca şi C.T.O.F.-ul american. în componenţa Comisiei intră

Consiliul Directorilor, Comitetul de consulting şi Preşedintele Comisiei. în Consiliul Directorilor

intră reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Ministerului Comerţului şi Industriei, Băncii Centrale,

alţi reprezentanţi ai organelor de supraveghere, precum şi a Băncii de Dezvoltare (Nacional

Financiera). Consiliul întruneşte şedinţe lunar.

Tipurile de valori mobiliare. Toate acţiunile în Mexic pot fi simple fără drept de vot,

privilegiate necumulative şi cumulativele, care se emit în formă materializată şi sunt nominative.

Obligaţiunile sunt numai nominative. Piaţa obligaţiunilor este dezvoltată. Companiile emit

obligaţiuni ipotecare, participative în proiecte de investiţii (se emit pe un termen de 3 ani), clasice.

Se mai emit obligaţiuni participative (Certificados de participion Ordinaria -CP.O.) Băncile emit

obligaţiuni pe termen mai mare de 3 ani. Societăţile naţionale de credit emit obligaţiuni de „argint",

nominalul cărora este echivalent cu 100 uncii de aur. Organul federal emite obligaţiuni pe termen

scurt (CETES) de la 28 la 364 de zile, obligaţiuni pe termen mediu (364, 532 şi 728 de zile), cu rata

dobânzii flotantă în fiecare 28 de zile.

Cambiile se emit de bănci pe termen de la o lună până la 12 luni.

Hârtiile de valoare comerciale se emit pe termen de maximum 12 luni.

Mecanismul de tranzacţionare. La Bursa din Mexic se tranzacţionează atât acţiuni, cât şi

obligaţiuni. Acţiunile se tranzacţionează conform tipului de clase existente: clasa „A" şi „В", „С" şi

„N" (fără drept de vot) şi „L" (cu drept de vot limitat). Tranzacţionarea se efectuează atât „prin

strigare", cât şi în regim electronic, prevalează prima variantă. Din 1991 Comisia Naţională a

Valorilor Mobiliare a decis permisiunea încheierii contractelor în marjă.

Piaţa bursieră din Chile

Caracteristica pieţei bursiere. Piaţa bursieră din Chile este demnă de urmat de toate ţările din

această regiune. Modificările apărute pe această piaţă se datorează privatizării, în rezultatul căreia a

crescut capitalizarea, precum şi datorită reorganizării sistemului

asigurărilor sociale, care a permis fondurilor de pensii private să devină principalii investitori pe

piaţa acţiunilor.

În Chile activează 3 burse de valori: două - în Santiago (Bursa de Valori din Santiago) şi

Bursa Electronică din Chile) şi una - în Valparaiso. Cea mai însemnată este Bursa de Valori din

Santiago, căreea îi revin 80% din volumul de tranzacţionare bursier. Membrii burselor sunt firmele

de broker-dealers.

Page 81: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

81

Supravegherea pieţei se efectuează de către Inspectoratul privind Valorile Mobiliare şi

Asigurările, care are funcţii de a controla toate companiile ce au listing, companiile de asigurări,

fondurile mutuale, firmele de brokeraj, companiile de investiţii străine, bursele de valori, de

asemenea, de a supune înregistrării toate hârtiile de valoare emise. Inspectoratul colaborează cu

Ministerul Finanţelor şi Banca Centrală.

Obligaţiunile. Băncile emit obligaţiuni pe termen lung (de la 1-30 de ani), cu rata dobânzii

fixă, suma fiind indexată şi corectată cu indicele preţurilor. Companiile emit obligaţiuni clasice ce

au caracteristicile celor bancare. Obligaţiunile ipotecare se emit de către bănci, instituţii financiare

parabancare pentru finanţarea construcţiilor locative şi obiectelor industriale. Se mai emit

obligaţiuni subordonate. Banca Centrală şi Ministerul Finanţelor emit obligaţiunile Băncii Centrale

şi obligaţiunile de trezorerie. Se mai emit obligaţiuni convertibile în acţiuni.

Pe termen scurt (mai mic de un an) se emit de către Banca Centrală şi Trezorerie note, emise

cu discount, cambiile simple se emit de bănci pe termen de la 30 până la 90 de zile, tratele se emit

de companii pe termen de la 30 până la 90 de zile, cu acordul Inspectoratului privind Valorile

Mobiliare şi Asigurările, pentru atragerea resurselor financiare.

Sistemul urmăreşte sintetizarea în informaţie utilă a următoarelor elemente:

- tendinţa globală a preţurilor acţiunilor emise de societăţile cotate pe R.A.S.D.A.Q.;

- tendinţa grupului de societăţi care, prin activitatea bursieră pe care o generează şi prin

caracteristicile economico-financiare proprii membrilor grupului, se situează în prim-planul pieţei

R.A.S.D.A.Q.;

- evoluţiile sectoriale ale acţiunilor societăţilor listate.

Cel mai important este indicele R.A.S.D.A.Q. Compozit, deoarece urmăreşte sintetizarea

tendinţei globale a preţurilor acţiunilor emise de societăţile listate pe piaţa R.A.S.D.A.Q.

5. Piaţa de capital a Romîniei

Premisele apariţiei pieţei de capital în România au fost create o dată cu promulgarea Legii

nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, care a asigurat cadrul legal necesar naşterii şi dezvoltării

societăţilor pe acţiuni şi, totodată, a instituit un cadru clar pentru p rincipalele produse utilizate pe

piaţa de capital: acţiunile şi obligaţiunile. Mai mult decât atât, a instituit primii investitori

instituţionali -cele cinci fonduri ale proprietăţii private - care, deşi hibrizi, au avut de asemenea rolul

de a familiariza populaţia cu instituţia „investitorului de portofoliu".

În anul 1992 certificatele de proprietate au fost emise şi distribuite în forma materializată, la

purtător. Anul 1992 a reprezentat şi momentul derulării primei oferte publice de acţiuni contra

numerar din cadrul procesului de privatizare, ofertă care a fost efectuată de Agenţia Naţională

pentru Privatizare şi Banca Română pentru Dezvoltare cu sprijinul unei societăţi de consultanţă din

Marea Britanie şi care a avut o rezonanţă deosebit de mare.

Page 82: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

▀Ќ

82

Bursa de Valori, ca o componentă de bază a pieţei secundare din România, a fost reînfiinţată

în anul 1995 şi a fost finanţată de la bugetul de stat, cu condiţia ca, în termen de trei ani de la

înfiinţare, să ramburseze din comisioanele aplicate tranzacţiilor efectuate suma necesitată de

înfiinţarea sa.

Activitatea bursiera in Romînia dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert.

La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o

saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale,

activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907,

razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa

redeschiderea sa, a urmat o perioada de sapte ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot

de sapte ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in

anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu

venit fix (tip obligatiuni). Bursa de Valori Bucuresti este constituita ca o institutie publica non-

profit, desfasurandu-si activitatea pe principiul autofinantarii, si care are ca scop oferirea unui cadru

organizat si legal pentru intalnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung. Bursa de

Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital romaneasca prin respectarea

unor cerinte de transparenta a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de

eficienta si lichiditate corespunzatoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofera investitorilor

garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare

inscrise la cota. Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in

piata de capital sa poata ajunge in zonele productive, la societatile comerciale emitente de titluri,

care le pot utiliza in mod eficient. Dupa o perioada de intrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori

Bucuresti s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociatiei Bursei de catre 24 de societati de

valori mobiliare.

Conform site-ului oficial a Bursei de Valori Bucuresti, rolul pe care aceasta îl indeplineste

este:

• de a furniza o piatǎ organizatǎ pentru tranzactionarea valorilor mobiliare;

• de a contribui la cresterea lichiditǎtii valorilor mobiliare prin concentrarea in piatǎ a unui

volum cat mai mare de valori mobiliare,

• de a contribui la formarea unor preturi care sǎ reflecte in mod corespunzǎtor relatia cerere-

ofertǎ;

• de a disemina aceste preturi cǎtre public.

Tot de pe acest site aflǎm cǎ principiile care guverneazǎ aceastǎ institutie ca piatǎ organizatǎ

de valori mobiliare sunt accesibilitatea, informarea, etica pietei si neutralitatea.

Bursele de instrumente financiare derivate, inclusiv cele având ca suport mărfuri, sunt

reglementate, autorizate, supravegheate şi controlate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Page 83: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

83

Prima bursă autorizată în România să organizeze şi să administreze pieţe pentru tranzacţionarea

instrumentelor financiare derivate este Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu.

6. Piaţa de capital din Moldova

Scurt istoric al pieţei de capital. Consecinţele ce au influenţat formarea pieţei valorilor

mobiliare din Republica Moldova sunt:

a) Tradiţiile istorice.

Câteva veacuri la rând, Moldova se afla sub jugul cotropitorilor mongoli sau turci.

Individualitatea moldovenilor era deprimată la început de înapoierea statului, iar apoi, în perioada

socialistă, de colectiv. Spiritul de iniţiativă în regimul totalitar era pedepsit şi ca consecinţă

populaţia Moldovei nu posedă obiceiul de a-şi apăra drepturile sale.

b) Monopolizarea statală a economiei şi sferei sociale.

Concepţia socialistă a „grijii totale a statului faţă de partid şi popor", lipsa bazei economice

independente; deprimarea iniţiativei, lipsa dreptului de proprietate asupra pământului, imobilului,

limitarea veniturilor individuale şi resurselor financiare, micşorarea numărului persoanelor active şi

calificate drept urmare a celui de-al II-lea Război Mondial şi câteva valuri de emigraţii.

Aceste consecinţe explică faptul, de ce populaţia Moldovei are o tendinţă stabilă la o ocrotire

statală şi foarte mult depinde de stat. Independenţa economică şi libertatea este o valoare mai mică

decât stabilitatea.

În anii 90, în Moldova a început privatizarea întreprinderilor de stat. Acest proces era

asemănător cu acel, ce se desfăşura în ţările postsovietice. Specificul unic consta în faptul că toate

întreprinderile ce urmau să fie privatizate erau de stat, şi că drept mijloc de plată serveau nişte

mijloace convenţionale, de exemplu, bonurile patrimoniale sau vaucerele. în procesul privatizării

populaţia născută până în 1993, a devenit deţinătoare de bonuri patrimoniale. în baza acestor bonuri,

majoritatea au devenit deţinători de Valori Mobiliare ale întreprinderilor ce au trecut procedura de

privatizare. Astfel, au apărut participanţii unei pieţe noi:

emitenţii, în persoana întreprinderilor privatizate; investitorii, ce au investit bonurile sale

patrimoniale; intermediarii — fondurile de investiţii, companiile de trust, registratorii, brokerii,

bursa de valori.

Această piaţă nou-apărută a constituit piaţa de capital sau piaţa valorilor mobiliare d in

Republica Moldova.

Supravegherea pieţei de capital în Republica Moldova. Baza normativă Pentru funcţionarea

eficientă a pieţei valorilor mobiliare din Republica Moldova şi hotărârea tuturor problemelor

aferente, a fost înfiinţat organul de stat, ce are împuternicirile necesare pentru reglementarea şi

supravegherea pieţei. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este organul de stat de reglementare,

supraveghere şi control a pieţei valorilor mobiliare din Republica Moldova.

Page 84: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

84

Piaţa bursieră în R.M. în decembrie 1994, a fost fondată Bursa de Valori a Moldovei.

Deschiderea oficială a Bursei a avut loc la 26.06.1995. BVM este o Societate pe Acţiuni de tip

închis, ce activează în baza Legii privind Pieţei Valorilor Mobiliare.

Capitalul social este de 500 000 lei. Conform legislaţiei în vigoare, fondatori şi membri ai

Bursa de Valori a Moldovei pot fi numai brokerii şi dealerii. Bursa de Valori a Moldovei

funcţionează în baza statutului. Fiecare membru al Bursa de Valori a Moldovei deţine o acţiune a

Bursei. Membrii Bursei sunt obligaţi să posede licenţă de participant profesionist la piaţa valorilor

mobiliare, trebuie să îndeplinească cerinţele statutului şi Regulile Bursei. Membrii Bursei, ce pierd

calitatea de participant profesionist, îşi pierd dreptul de membru şi sunt obligaţi să înstrăineze

acţiunea, ce o deţin, la alţi brokeri sau dealeri cu acordul Bursei.

În 1995 în R.M. existau 33 de brokeri-dealeri-instituţii nebancare şi 22 de bănci comerciale

ce prestau astfel de servicii.

În 1998 pe lângă Bursa de Valori a Moldovei a apărut Depozitarul Naţional al Valorilor

Mobiliare, care are menirea de a asigura respectarea de către ambele părţi a condiţiilor tranzacţiei

bursiere.

Conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova toate Societăţile pe Acţiuni cu numărul

de acţionari mai mare de 300 de acţionari, până în anul 2001, iar din anul 2001 până în prezent, mai

mare de 50 de acţionari, sunt supuse, în mod obligatoriu, înregistrării la Bursa de Valori. Procedura

de înregistrare a emitenţilor la Bursă şi accesul la licitaţia bursieră au fost simplificate. în afară de 3

niveluri de listing a fost introdus şi un nivel de nonlisting, la care se admit Valori Mobiliare tuturor

emitenţilor, fără excepţie. La sfârşitul anului 2004 la Bursa de Valori a Moldovei erau înregistraţi

1056 emitenţi. Prin actele normative a Comisiei Naţională a Valorilor Mobiliare în 2005 au fost

introduse restricţii asupra efectuării tranzacţiilor de vânzare-cumpărare de către insideri şi a

pachetelor de acţiuni mai mari de 1% în afara Bursei de Valori.

Prin Bursa de Valori a Moldovei se efectuează mai multe tipuri de tranzacţii: tranzacţii de

vânzare-cumpărare, tranzacţii REPO, tranzacţii cu pachete unice, tranzacţii de schimb ale Valorilor

Mobiliare, tranzacţii de exercitare a gajului, licitaţiile de vânzare a acţiunilor, organizate de

CNVM, licitaţia de înstrăinare a acţiunilor din portofoliul statului. Din toate tipurile enumerate,

tranzacţii bursiere, după caracter, pot fi numite doar tranzacţiile de vânzare-cumpărare.

Indicii bursieri pe piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova Pentru funcţionarea

eficientă a pieţei, investitorii trebuie să posede o informaţie, ce reflectă conjunctura Pieţei Valorilor

Mobiliare în acelaşi timp, investitorii trebuie să aibă posibilitatea de a prognoza tendinţele

dezvoltării pieţei. în aceste scopuri, se folosesc indicii bursieri.

În Republica Moldova, la începutul anului 2000, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

a introdus în circulaţie indicele bursier CNVM-32. Publicarea lui a început din iulie 2000.

Indicele se calculează săptămânal, după încheierea sesiunii de negocieri la bursă, în fiecare

Page 85: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

85

vineri. Devierea indicelui depinde de tranzacţiile a 32 de emitenţi autohtoni (31 întreprinderi şi o

bancă). Structura portofoliului „CNVM-32" include 57,55% -întreprinderi ce produc produse

alimentare şi băuturi, 19,42% — întreprinderi din industria uşoară, 15,85% —

întreprinderi din industria grea, 7,18% — întreprinderi din domeniul serviciilor.

Din istoria indicelui bursier CNVM-32, observăm următoarea tendinţă: cand emitentul este

introdus în indice sau după un termen oarecare regularitatea tranzacţiei bursiere cu acţiunile acestor

emitenţi se reduce considerabil. Acest fapt are loc, deoarece este finisat procesul de consolidare a

proprietăţii la aceste întreprinderi şi a determinării deţinătorilor pachetului de control, interesul

faţă de acţiunile emitentului scade brusc, ceea ce influenţează indicele bursier.

Din aceste considerente, în ultimii ani, în indice s-au introdus corective semnificative în lista

emitenţilor, incluşi în indicele bursier.

Alt indice, calculat pe Piaţa Valorilor Mobiliare a Republica Moldova, este indicele Bursa de

Valori a Moldovei, care se înnoieşte zilnic. Calculul acestui indice este asemănător cu cel al

CNVM-32. Indicele Bursa de Valori a Moldovei include Valorile Mobiliare a 250 de întreprinderi

din Republica Moldova. El nu se publică şi se foloseşte pentru uz intern la bursă.

Indicele companiei „Mobias Intelligent Finance" (MIF). Calculul se efectuează în baza a 20

de întreprinderi, care în termen de o săptămână au tranzacţionat valori mobiliare activ pe piaţă.

Indicii calculaţi pe piaţa valorilor mobiliare a Republica Moldova. nu pot pe deplin servi în

calitate de indicator ai pieţei valorilor mobiliare a Republica Moldova, deoarece: portofoliul

indicelui nu este reprezentativ; activitatea pieţei bursiere este puţin eficientă.

Întrebări recapitulative:

1. Descrieţi piaţa bursieră americană

2. Descrieţi piaţa bursieră din Japonia

3. Descrieţi piaţa bursieră din Marea Britanie

4. Descrieţi principalele Burse de Valori din Europa

5. Descrieţi bursele de Valori din Coreea de Sud, China, Mexic, Chile

6. Descrieţi piaţa de capital a Romîniei

7. Descrieţi apariţia şi dezvoltarea pieţei de capital a Republicii Moldova

Bibliografie

1. Negoescu Gheorghe, “Bursele de mărfuri şi valori”, ed. “Algoritm ”, Galaţi, 1997

2. Popa Ioan, «Burse Internaţionale», Garell Poligraphics, Bucureşti 1996

3. Prisacariu Maria “Tranzacţii la bursele de mărfuri şi valori”, ed. “Agora”, Bacău, 1996

4. Prisăcaru M., «Tranzacţii la Bursele de Mărfuri şi Valori», Bucureşti, 1996

5. Negoescu Gheorghe, “Bursele de mărfuri şi valori”, ed. “Algoritm ”, Galaţi, 1997

Page 86: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

☠Ќ

86

BIBLIOGRAFIA

1 Legea privind piaţa de capital nr. 171 din 11.07.2012 Monitorul Oficial nr.193-197/665 din 14.09.2012

2 Hotărîre cu privire la eliberarea licenţei de operator de piaţă şi a autorizaţiei de piaţă reglementată Societăţii pe acţiuni “BURSA DE VALORI A MOLDOVEI”, nr. 23/3 din 08.05.2015. Monitorul Oficial nr.115-123/758 din 15.05.2015

3 Regulamentul cu privire la modul de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare nominative de către registrator şi deţinătorul nominal, nr. 15/1 din 16.03.2007, Monitorul Oficial nr.51-53/199 din 13.04.2007

4 Regulamentul privind licenţierea şi autorizarea pe piaţa de capital, nr. 56/11, din 14.11.2014.

Monitorul Oficial nr.1-10/11 din 16.01.2015

5 Statutul Bursei de Valori a Moldovei.

6 Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Nr. 915- II, din 03 martie 1999, Monitorul

oficial, Nr. 22-23 din 04 martie 1999.

7 Bursa de valori. Noţiuni juridice, operaţiuni de bursă, analiza economico- financiară a

întreprinderii. Euro- In Consulting, 1996.

8 Bogdan Ghilic- Micu. Bursa de valori. Editura Economică 1997.

9 N. Dardac, C. Basno. Bursele de valori. Dimensiuni şi rezonanţe social- economice. Bucureşti

1997.

10 G. Anghelache, N. Dardac, I. Stancu. Pieţe de capital şi burse de valori.

11 I. Popa, Bursa. Volumul I, II. Bucureşti 1993 – 1994.

12 M. Gradu, Tranzacţii bursiere. Pieţele futures şi de opţiuni.

13 I. Popa, Burse internaţionale, Bucureşti.

14 I. Stancu. Finanţe, teoria pieţelor financiare, finanţele întreprinderilor, analiza şi gestiunea

financiară.

15 I. Turcu. Operaţiuni şi contracte bancare. Bucureşti 1997.

16 M. Prisacaru. Tranzacţii la bursele de mărfuri şi valori. Bucureşti 1996.

17 Dicţionar bancar şi bursier.

18 Badea dumitrescu G. Piaţa de capital şi restructurarea economică. Bucureşti 2000

19 G. Anghelache, C. Obreja. Pieţe de capital şi burse de valori. Teste grilă. Bucureşti 2003

20 G. Anghelache. Pieţe de capital:caracteristici, evoluţii, tranzacţii. Bucureşti 2004

21 C. Grigoruţ. Piaţa de capital: mică enceclopedie. Bucureşti 2001.

22 V. Ciobanu. Piaţa de capital: teorie şi practică. Craiova 1997.

23 Ş. Bratu. Piaţa de capital: teorie şi practică. Craiova 1997.

24 V. Stoica. Pieţe de capital şi burse de valori. Bucureşti 2002.

25 D. Gallois. Bursa. Bucureşti 1999.

Page 87: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

-

87

26 N. Murgu. Economia de piaţă – o mare invenţie a societăţii umane. Bucureşti 1993.

27 O. Stoica. Mecanisme şi instituţii ale pieţii de capital: pieţe de capital emergente. Bucureşti

2002.

28 Gh. ciobanu. Bursele de valori şi tranzacţiile la burse. Bucureşti 1997.

29 I. Galiceanu. Piaţa de capital: teorie şi practică. Craiova 1997.

30 N. Dobrotă. Economie politică. Bucureşti 1992.

31 G. H. Ionescu. Bursele de mărfuri şi valori. Bucureşti 2004.

32 www.cnpf.md

33 www.moldse.md

Page 88: MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ... - usem.md · Tema 6 : Tranzacţiile bursiere cu titluri financiare primare şi derivate. Tehnica de ... Unul din principalele segmente

Ќ

88