Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării...

20
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Planul sectorial ADER 2020 Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov Obiectivul general: ADESC Numărul /codul proiectului ADER 1.3.3 Contract: (număr/an) 133/14.11.2011 Act Adiţional: (număr/an) 6/2014 Anul începerii 15.11.2011 Anul finalizării 15.12.2014 Durata (luni): 37 Denumirea proiectului: MĂSURI PROACTIVE ZONALE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE A PAJIȘTILOR PERMANENTE DEGRADATE SUB ACȚIUNEA MODIFICĂRILOR CLIMATICE ȘI A INTERVENȚIILOR ANTROPICE Denumirea fazei VII: Elaborarea unor tehnologii de creştere a valorii pastorale pentru pajiştile din câmpie; Elaborarea unui ghid de ameliorare a valorii pastorale a pajiştilor Model de evaluare multifuncţională a pajiştilor permanente. Persoana de contact (Directorul proiect): Dr. ing. Blaj Vasile Adrian Date contact (Tel. fix/Tel mob./Fax, e-mail): 0268-472781 / 0740209887 / 0268-475295 / [email protected], [email protected] http://www.pajisti-grassland.ro/

Transcript of Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării...

Page 1: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Planul sectorial ADER 2020

Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

Obiectivul general: ADESC Numărul /codul proiectului ADER 1.3.3Contract: (număr/an) 133/14.11.2011 Act Adiţional:  (număr/an) 6/2014Anul începerii  15.11.2011 Anul finalizării  15.12.2014 Durata (luni): 37

Denumirea proiectului:

MĂSURI PROACTIVE ZONALE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE A PAJIȘTILOR PERMANENTE DEGRADATE SUB ACȚIUNEA MODIFICĂRILOR CLIMATICE ȘI A INTERVENȚIILOR ANTROPICE

Denumirea fazei  VII: Elaborarea unor tehnologii de creştere a valorii pastorale pentru pajiştile din câmpie;Elaborarea unui ghid de ameliorare a valorii pastorale a pajiştilor Model de evaluare multifuncţională a pajiştilor permanente.

Persoana de contact (Directorul proiect):Dr. ing. Blaj Vasile Adrian

Date contact (Tel. fix/Tel mob./Fax, e-mail):0268-472781 / 0740209887 / 0268-475295 /[email protected], [email protected]

http://www.pajisti-grassland.ro/

Page 2: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Coordonator ProiectInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

- Director proiect: Dr. ing Blaj Vasile Adrian - Director adjunct proiect: Dr. ing. Marușca Teodor- Responsabil economic proiect: Ec. Tod Sorin

Parteneri la proiectStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Timişoara

- Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir NeculaiStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui

- Responsabil proiect: Dr. ing. Silistru DoinaInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Montanologie Sibiu

- Responsabil proiect: Dr. ing. Rusu Mariana

PROIECT ADER 133

2

Page 3: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Obiectivele fazei:- Redactarea unei Broşuri intitulată „TEHNOLOGII DE CREŞTERE A VALORII PASTORALE A

PAJIŞTILOR DE CAMPIE”- Editarea unui ghid intitulat „MĂSURI PROACTIVE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE A PAJIŞTILOR DEGRADATE”- Prezentare raport de activitate cu experiențe privind ameliorarea valorii pastorale a pajiștilor și continuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor şi leguminoaselor de pajişti.In acesta etapa se prezintă rezultatele obţinute în anul 2014 şi o analiza privind rezultatele de cercetare

pe anii 2012-2014.

ADER 133 /Raport de activitate Faza VII

Activitatea VII.1 – Elaborarea unor tehnologii de creştere a valorii pastorale pentru pajiştile din câmpie;

În cadrul acestei activităţi s-au urmărit următoarele :

-Efectul de lungă durată al fertilizării, supraînsămânțării, reînsămânțării şi amendării pășunilor subalpine dominate de Nardus stricta-Evaluarea efectului de lungă durată al tratamentelor aplicate asupra productivităţii şi calităţii pajiştilor de Nardus stricta L. din etajul subalpin

3

Page 4: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Amplasarea experienţei Ameliorarea valorii pastorale a pajiştilor degradate de Nardus stricta din etajul subalpin prin târlire, fertilizare cu fosfor si supraînsămânţare

(Imagine prelucrată, www.bing.com/maps/ )

Page 5: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Rezultate obţinuteCompoziția floristicăCompoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP – ELEMBERG de apreciere procentuală a

participării speciilor în covorul ierbos.Compoziția floristică a covorului ierbos al experienței de lungă durată cu variante de îmbunătățire prun mijloace

de suprafață, supraînsămânțare și reînsămânțare este prezentată în tabelul 1.7. Valoarea pastorală calculată pentru variantele din cadrul experienţei variază de la 23 de puncte (slabă) în cazul variantei martor – (111) şi a variantei la care s-a aplicat doar fertilizare chimică supraînsămânţare (121) şi ajunge la un maxim de 68 (buna) puncte la o varianta 222 la care s-au aplicat un complex de masuri de îmbunătățire constând din fertilizare minerală şi organică realizată în 3 etape în perioada 1996-201, supraînsămânţare şi amendare la 2/3 din Aciditatea hidrolitică.

Față de covorul ierbos natural după supraînsămânțare participarea gramineelor a crescut cu 10 %, în timp ce leguminoasele scad cu 4 % și alte familii cu 6 % (Tabelul 1.8).

Prin supraînsămânțare s-a menținut specia Phleum pratense în proporții de 18 % față de 10 % după reînsămânțare.O foarte bună participare de 28 % o are Poa pratensis în covorul ierbos natural la fel și Trifolium repens care

ajunge la 16 % cu 3-4 % mai mult decât în variantele supra sau reînsămânțate.În ceea ce privește efectul amendării, se constată o creștere cu 5 % a speciei Trifolium repens, 4 % a speciei

Festuca nigrescens și 8 % a speciei Poa pratensis, în timp ce specia Deschampsia flezuosa scade cu 10 % (tabelul 1.9).Din cele prezentate rezultă că pajiștea supraînsămânțată și amendarea calcică după 18 ani au avut cea mai bună

influență asupra compoziției floristice.

Page 6: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Producția de substanță uscată (SU) Din structura dispozitivului experimental, prezentată anterior,

rezultă că de-a lungul celor 19 ani experimentali (1996-2014) au existat etape distincte de aplicare a lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor de Nardus stricta, situate BCPM Blana –Bucegi (1800 m).

Aplicarea acestui complex de măsuri a avut o influență pozitivă asupra producției de substanță uscată.

În anul 2014 producţia medie de substanţă uscată pentru întreaga experiență a fost de 2,33 t /ha cu variaţii între 0,96 t/ha (var 111) şi 3,42 t/ha (var 322).

Datele cantitative şi calitative obţinute au fost analizate şi interpretate statistic prin folosirea metodei de analiză a varianţei.

Page 7: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Influența târlirii, tipului de covor ierbos și a amendăriiasupra producției de substanță uscată în anul 2014

Sursa de variaţieGrade de libertate

Suma pătratelor Varianţa

Testul F

Valoare Semnificaţie

Repetiția 3 2.0673 0.6891 1.22

A 2 34.7294 17.3647 30.80 ***

Eroare A 6 3.3827 0.5638 1.16

B 2 3.0375 1.5188 3.14

A,B 4 1.3751 0.3438 0.71

Eroare B 18 8.7160 0.4842 1.12

C 1 8.3374 8.3374 19.30 ***

A,C 2 0.6509 0.3254 0.75

B,C 2 2.9138 1.4569 3.37 *

A,B,C 4 0.7678 0.1920 0.44

Eroare C 27 11.665 0.4321

Total 71 77.6436

Page 8: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Influenţa factorului fertilizare asupra producţiei de substanţă uscatăBlana Bucegi, 2014

Fertilizare

Producția de SU Diferenta

t/hasemnificați

at/ha %

Minerala 1.42 100 mt

Minerala si organica 2.45 173 1,03 **

Organica 3.11 219 1,69 ***

DL 5% = 0,50 t/ha DL 1% = 0,80 DL 0,1% = 1,29

Producţia medie, pe ani de vegetaţie, în perioada 2012-2014

Varianta Producția medie de SU Diferenţa t/ha+/-

Semnificaţia

t/ha %

2012 2,21 105 + 0,10 -

2013 1,80 85 - 0,31 oo

2014 2,33 110 + 0,22 *

Media 2,11 100 mt -

DL 5% = 0,20 t/ha DL 1% = 0,26 DL 0,1% = 0,34

Page 9: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Concluzii- Pentru zona Blana Bucegi, din analiza datelor climatice, se poate afirma

că în prima parte a anului agricol 2013 - 2014 au fost condiţii mai puțin favorabile din punct de vedere al regimului hidric, pe fondul unei ierni cu precipitații solide reduse cantitativ și cu strat de zăpadă ce s-a menținut patru luni, dar cu grosimi reduse, fapt reflectat atât procesul fenologic, dar mai ales productivitatea atât la pajişti.

- Furajul obținut in anul 2014 pe pajiștile subalpine îmbunătățite are conținut proteic cuprins între 9,7 și 11,9%, încadrându-se, din punct de vedere calitativ în clasa medie.

- Variante de îmbunătățirea a pajiștilor degradate din etajul subalpin cu cele mai bune rezultate s-au dovedit a fi cele la care s-au aplicat fertilizare organică prin târlire, supraînsămânțare și amendare calcică până la 2/3 din aciditatea hidrolitică.

Page 10: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Activitatea de menţinere şi testare soiri de graminee şi leguminoase de pajişti de la ICDP Braşov

Randamentul productiv al fiecărei specii si soi este prezentat pe baza prelucrării şi interpretării datelor experimentale prin analiza varianţei - monofactoriale – metoda blocuri randomizate.

Interpretarea rezultatelor obţinute în câmpul demonstrativÎn alcătuirea câmpului demonstrativ, au intrat următoarele specii şi soiuri de graminee perene de pajişti: Dactylis

glomerata Intensiv, Magda, Phleum pratense Tirom, Festuca pratense, Transilvan 2, Tampa, Festuca arundinacea Brio, Adela, Festuca rubra Caprioara, Cristina, Peisaj, Lolium perenne Mara, Magura, Magura, Phalaris arundinacea Premier, si următoarele specii şi soiuri de leguminoase : Trifolium repens Mioriţa, Lotus corniculatus Doru, Măgurele 8.

Din tabelul de analiză a varianţei rezultăca, în anul 2014, conform testului F, diferenţele între gramineele luate în studiu sunt foarte semnificative, în ceea ce priveşte producţia de substanţă uscată

Analiza varianţei

SURSAGRADE

LIBERTATESUMA

PATRATELORVARIANTA

S2TEST F

Valoare Semn

Repetiția 2 7.322 3.661 1.9377

Factor A 12 328.774 27.398 14.5005 ***

Eroare 24 45.346 1.889

Total 38 381.443

Page 11: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Prin analizarea testului Duncan, se observă că speciile şi soiurile sunt grupate în maimulte clase de omogenitate, în funcţie de potenţialul lor genetic, dar şi de condițiile externe.În cadrul speciei, soiurile îşi demonstrează potenţialul productiv omologat , fiind bine adaptatela condiţii meteorologice . Astfel speciile cu talia înaltă, cu potenţial productiv ridicat se află înprimele clase de omogenitate A şi B. Aceste specii sunt Phalaris arundinacea, Festucaarundinacea şi Dactylis glomerata. Speciile de talie medie – mică, sunt grupate în ultimeleclase de omogenitate F respectiv G, aceste specii fiind Lolium perenne şi Festuca rubra.

Dintre soiurile aceleași specii, în cazul golomăţului, soiul Intensiv se diferenţiază dinpunct de vedere al producției de soiul Magda, fiind în clasă de omogenitate superioarăacestuia, înregistrând cu 2,79 t/ha SU mai mult.

Dintre soiurile de păiuş înalt, soiul Brio, a înregistrat o producţie de 20,45 t/ha SU, cu 2t/ha Su mai mult decât soiul Adela.

La raigras peren, între cele două soiuri nu există diferenţe mai de producţie, acesteafiind de 14,6 t/ha SU la soiul Măgura, respectiv 3,72 t/ha SU.

Dintre soiurile de păiuş de livezi, se evidenţiază soiul Transilvan2, cu o producţie de SUde 17,05 t/ha, foarte apropiată de Soiul Tâmpa, la care s-a înregistrat o producţie de 16,72t/ha SU.

Soiurile de păiuş roşu sunt de asemenea apropiate din punct de vedere al producţieiobţinute, producţia cea mai mare s-a înregistrat la soiul Peisaj, aceasta fiind de 13,42 t/haSU. (fig.2.2)

Page 12: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Concluzii

1.Anul agricol 2013-2014, a fost unul în general ploios, cu precipitaţii care au depăşit suma precipitaţiilor mediei multianuale. Temperatura medie anuală a fost mai mare cu 3,3 0 C decât media multianuală, ceea ce denotă o încălzire accentuată mai ales pe perioada de primăvară – vară.2.Din analiza rezultatelor obţinute în câmpul demonstrativ, rezultă că, soiurile româneşti de graminee şi leguminoase perene de pajişti, suportă cu succes, şi capriciile climatice.3.Abundența de precipitaţii din primăvară, coroborată cu căldură şi îngrăşămintele chimice aplicate, a dus la acumularea unei cantităţi mari de masă verde atât la graminee cât şi la leguminoasele perene de pajişti. 4.În aceste condiţii se propune, promovarea soiurile timpurii şi semitimpurii care dau producţii satisfăcătoare înainte de lunile în care se instalează seceta (iulie-august) sau cele tardive, după trecerea intervalului critic.5.Astfel, se recomandă renunţarea la soiurile tardive, şi semitardive, şi crearea de noi soiuri, mai timpurii, mai productive, şi mai rezistente faţă de factorii externi.

Page 13: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

6- Importanţa speciei Bromus inermis Leyss ca sursă de furaj, prin producţiile foarte bune pe care le realizează, pentru rolul esenţial în protecţia solului împotriva eroziunii şi creşterea fertilităţii acestuia, în schimbarea landsaftului terenurilor în pantă degradate, impune intensificarea activiăţii de creare de noi soiuri autohtone, superioare cantitativ şi calitativ, adaptate condiţiilor ecopedologice specifice ţării noastre.

7- Din cele 9 soiuri de obsigă nearistată studiate în culturi comparative an IV, toate cele 7 create la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui, au depăşit soiul martor Orfeu (11,27 t/ha S.U.) cu 7 % (Doina şi Vaslui 3), 8 % (Olga), 10 % (Mihaela) şi 13 % (Iulia Safir şi Maia Safir).

8-Sporuri semnificative de producţie a realizat soiul Mihaela (12,41 t/ha S.U.), sporuri distinct semnificative faţă de Orfeu realizând soiurile Iulia Safir (12,70 t/ha S.U.) şi Maia Safir (12,75 t/ha S.U.).

9-Sinteticul Vaslui 7 – constituit din 5 clone, a fost omologat în anul 2013 şi înregistrat în Catalogul Oficial sub denumirea Maia Safir (Certificat nr. 3235/16.05.2013).

A fost depusă la ISTIS documentaţia pentru brevetare. Cererea de brevet pentru soi nr. 1382/20.02.2014.

Page 14: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Activitatea 7.2. – Elaborarea unui ghid de ameliorare a valorii pastorale a pajiştilor

Valoarea zoopastorală şi aprovizionarea cu elemente fertilizante a pajiştilor

Producţia de furaje reprezintă funcţia principală a pajiştilor, ce asigură hrana animalelor ierbivore. Animalele folosesc mai puţin de 10% din această hrană pentru realizarea de produse animaliere necesare omului, datorită eficienţei scăzute de conversie (rata de conversie este de cca 0,068; după Vitouseketal.1986).

În condiţiile din România, suprafaţa potenţială de pajişti ce se poate utiliza (cca 3,5 mil. ha), poate susţine un efectiv de cca 1,6 mil. taurine şi cca 12 mil. ovine, iar valoarea estimată a produselor animaliere ar depăşi 2 miliarde euro/an

Un alt rol economic al pajiştilor este reprezentat de potenţialul de fertilizare a terenurilor arabile prin gunoiul de grajd obţinut de la animale ca urmare a hrănirii acestora cu fânul obţinut de pe pajişte. Dacă considerăm o suprafaţă de 1,5 milioane ha pajişti cu o producţie medie de fân de 3,5 t/ha şi analizăm cantităţile de elemente chimice din gunoiul de grajd obţinut rezultă că acestea sunt suficiente pentru a asigura fertilizarea unei suprafeţe de cca 1 milion hectare.

Page 15: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Funcţia estetică – recreativă şi dezvoltarea agroturismului în zona pajiştilor permanente

Biosechestrarea carbonului în pajiştile permanente

1.Bioacumularea azotului fixat (NFB) în solurile din pajiştile permanente

Alte funcţii ale pajiştilor:

Page 16: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

ActivitateVII.3– Model de evaluare multifuncţională a pajiştilor permanente.

Model de evaluare a multifuncţionalităţii pajiştilor permanente din judeţul Caraş – Severin

In cadrul acestei activităţi s-au efectuat următoarele:

1. - Analize, determinări, evaluări

-Structura suprafeţelor de pajişti permanente din judeţul Caraş – Severin, pe zone de vegetaţie

-Efectivele de animale din judeţul Caraş - Severin

-Conversia producţiilor pajiştilor în produse animaliere

1.-Valoarea peisagistică a pajiştilor din judeţul Caraş – Severin

Page 17: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Valoarea de utilizare multifuncţională a tipurilor de pajişti

În ultimul timp cercetările din domeniul pratologiei s-au orientat către un nou concept despre modul de folosire al pajiştilor permanente, sintetizat într-un indicator complex, şi anume: valoarea de utilizare multifuncţională a pajiştilor (Vump). Acest indicator a fost definit astfel:

- Aptitudinea covorului vegetal al unei pajişti (permanentă sau temporară) de a satisface, mai mult sau mai puţin, o serie de criterii specifice funcţiilor sistemului de producţie (Fluery et. Dorioz, 2001);

- Evaluarea efectului practicilor agricole asupra producţiei şi calităţii pajiştilor (perioada de realizare a producţiei, valoarea alimentară, modul de folosire) şi asupra mediului (Duru, Theau, Cruz, et al., 2007);

- Asigură capacitatea speciilor şi soiurilor de graminee şi leguminoase perene de a face parte din structura multifuncţională a sistemelor agricole (Harvieu, 2001).

În sinteză, valoarea de utilizare multifuncţională a pajiştilor este dată de mărimea următorilor indici:

Valoarea agronomică şi economică (productivitate, valoarea alimentară, modul de exploatare, perenitatea, etc);

Valoarea ecologică, de impact asupra mediului (fluxurile de C, N şi apă dintre vegetaţie şi mediu, preservarea biodiversităţii şi a peisajului, efectul de compensare ecologică).

Page 18: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

ConcluziiPotenţialul de producţie al pajiştilor permanente din judeţul Caraş -

Severin a avut valori cuprinde între 8,51-13,14 t/ha masă verde, în funcţie de zonele de vegetaţie în care sunt situate pajiştile, dacă datele obţinute se compară cu media acestora rezultă că în zonele de dealuri (joase sau înalte) se obţin producţiile cele mai mari cu sporuri de producţie cuprinse între 6,9-17,7%, asigurate din punct de vedere statistic;

Din analiza datelor sintetizate rezultă o mare variaţie a indicilor sintetici privind valoarea pastorală (Vp) şi capacitatea de păşunat (Cp) în funcţie de modul de fertilizare al pajiştilor, zona de vegetaţie şi ecartul altitudinal la care sunt situate aceste suprafeţe, la nivelul suprafeţelor de pajişti fără restricţii naturale din judeţul Caraş - Severin. Astfel, în cazul variantelor nefertilizate capacitatea de păşunat (Cp) variază între 0,36-0,84 UVM/ha, iar valoarea pastorală (Vp) are valori cuprinse între 18-42;

În toate tipurile de pajişti studiate, în cele 4 zone de vegetaţie şi 9 ecarturi altitudinale, unde nu s-au aplicat măsuri de ameliorare a acestor pajişti, valoarea de utilizare furajeră a covorului vegetal a fost cuprinsă între 0,11-0,19, ceea ce demonstrează că aceste pajişti au un covor vegetal specializat, cu utilizare furajeră extensivă;

Page 19: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

Ameliorarea pajiştilor din zonele studiate prin aplicare de îngrăşăminte minerale complexe a avut ca efect şi creşterea valorii de utilizare furajeră, evidenţiată prin valori cuprinse între 0,37-0,75, demonstrând că aceste pajişti ameliorate au un covor vegetal multifuncţional, utilizat în proporţii egale extensiv sau intensiv, cel

puţin în domeniul a jumătate din componentele a valorii lui de utilizare;În condiţiile pajiştilor ameliorate prin aplicare de îngrăşăminte organice valoarea de utilizare furajeră a fost cuprinsă între 0,29-0,55, având semnificaţia existenţei

unui covor vegetal multifuncţional, dar utilizat extensiv cel mult în domeniul a jumătate din componentele valorii lui de utilizare;

Page 20: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Ruralepajisti-grassland.ro/proiecte/ader133/ader_133_etapa_7.pdf · Compoziția botanică s-a determinat folosind metoda KLAPP –ELEMBERG

DISEMINAREA ȘI VALORIFICAREA REZULTATELOR

Pentru diseminarea rezultatelor proiectului s-au realizat o serie de activități menite a transmite către beneficiari (asociații profesionale, fermieri și edili, cercetători etc.) , într-un mod cât mai accesibil, a informațiilor științifice și tehnice și anume:

-Înființarea de loturi demonstrative;- Editarea şi publicarea unei broşuri intitulată „TEHNOLOGII DE CREŞTERE A

VALORII PASTORALE A PAJIŞTILOR DE CÂMPIE”

- Editarea şi publicarea unui ghid intitulat „MĂSURI PROACTIVE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE A PAJIŞTILOR DEGRADATE”