Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - madr.ro · ceea ce influenteaza negativ calitatea...
of 19
/19
Embed Size (px)
Transcript of Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - madr.ro · ceea ce influenteaza negativ calitatea...
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PLAN SECTORIAL ADER 2020
PROIECT 1.1.7
STATIUNEA DE CERCETARE
DEZVOLTARE PENTRU
VITICULTURA SI VINIFICATIE
BUJORU
PROIECT 1.1.7 Identificarea şi evaluarea surselor de germoplasmă viticolăautohtonă în vederea promovării lor în condiţiileschimbărilor climatice zonale
FAZA 7/2014:Stabilirea şi promovarea genotipurilor valoroase adapatatela condiţiile climatice zonale în contextul schimbărilorclimatice
Director de proiect:Dr. ing. Simion Cristina
Responsabil stiintific:Dr. ing. Donici Alina
Coordonator proiect 1.1.7:SCDVV BUJORU
PROIECT SECTORIAL 1.1.7FAZA 7/2014
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării RuralePlan sectorial
(acronim) : ADER 2020
Codul fiscal al Contractorului: RO 14794971
Obiectivul general:
(acronim)
ADESC Numărul/codul proiectului ADER 1.1.7
Contract:(număr/an)
1.1.7 Act Adiţional: (număr/an)6/2014(număr/an) 6/2014
Faza de execuţie: (numărul fazei) FAZA 7
Perioada de execuţie a fazei:(zz/ll/aaaa)
De la:1.07.2014Pana la: 10.12.2014
Persoana de contact (Directorul de proiect):Dr. ing. Simion Cristina
Date contact (Tel/Fax, e-mail):
0236340640/[email protected]
Denumirea proiectului
Identificarea şi evaluarea surselor de germoplasmă viticolă autohtonă în vederea promovării lor în condiţiile schimbărilor climatice zonale
Anul începerii 27.10.2011 Anul finalizării 10.12.2014 Durata (luni): 37
OBIECTIVUL FAZEI 7/2014OBIECTIVUL FAZEI 7/2014
Stabilirea şi promovarea genotipurilor
valoroase adapatate la condiţiile climatice
zonale în contextul schimbărilor climatice
ACTIVITĂŢI PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI FAZEI 7
Activitatea 7.1 Observaţii şi determinări privind caracterizarea toleranţei la principalele stresuri abiotice şi biotice
Activitatea 7.2 Observatii privind parcurgerea fenofazelor de vegetaţie a genotipurilor de perspectivă- MF
Activitatea 7.3 Caracterizarea parametrilor de productivitate şi calitate asupra soiurilor agreate -model funcţional
Activitatea 7.4 Descrierea genotipurilor de perspectivă
Activitatea 7.5 Evidenţierea soiurilor/clonelor recomandate şi promovarea lor în condiţiile schimbărilor climatice zonale
Dintre factorii climatici careexercita o influenta determinanta asupradezvoltarii vitei de vie temperatura are unrol hotarator . Aceasta poate sa fieanalizata fie ca factor ce influenteazadesfasurarea fenofazelor si proceselor devegetatie a vitei de vie , sau ca factor cedetermina favorabilitatea climatuluipentru cultura vitei de vie.
Temperatura medie a aerului
0
5
10
15
20
25
30
CP P1 P2 P3 P4 P5 P6
TºC
VII VIII IXTemperatura medie a aeruluiinregistrata in perioada iulie - septembrie(fenofaza parga –maturarea strugurilor ) intoate zonele viticole a influentat calitateastrugurilor.
VII VIII IX
Fig. 1Temperatura medie a aerului
Temperatura medie in luna iulie s-a situat intre 21,5ºC (SCDVV Bujoru ) si 26,6 ºC(SCDVV Murfatlar), in luna august s-au inregistrat valori cuprinse intre 21,3 ºC (SCDVV Blaj)si 27,1ºC(SCDVV Murfatlar), iar in luna septembrie temperaturile medii s-au situat intre 17ºC-19,7ºC (fig.1). Temperaturile medii inregistrate in perioada analizata a determinat odesfasurare normala a procesului de fotosinteza si a favorizat acumularea zaharurilor inboabe.
CP=SCDVV Bujoru; P1= ICDVV Valea C; P2= SCDVV Blaj; P3= SCDVV Murfatlat; P4= SCDVV Iasi; P5= SCDVV Odobesti;P6=SCDVV Pietroasele
Conditiile ecoclimatice ale anului anul 2014 inregistrate in perioada de experimentare au reliefat faptulca a fost un an dificil, cu un regim termic şi hidric care au oscilat de la deficitar la excesiv. Temperaturilemaxime si minimele absolute intervin in desfasurarea in optim aproceselor fiziologice si morfologice. In perioada iulie- septembrie 2014 s-au inregistrat temperaturimaxime absolute de 38,6°C la SCDVV Murfatlar si 37,2°C la SCDVV Blaj. (fig. 2),. La SCDVV Blaj regimultermic a fost fluctuant in perioada de maturare a strugurilor cu temperaturi maxime absolute de37,2°C(august) si cele mai mici temperaturi minime absolute inregistrate si anume 6.7°C (august) 1,2°C(septembrie) (fig.3) Datorită temperaturilor mai scăzute decât normala înregistrate în perioada depârgă -maturarea strugurilor s-a realizat în perioada 20 septembrie – 4 octombrie.Temperaturi minime absolute s-au inregistrat si la SCDVV Bujoru-1,5 °Cseptembrie) si 7,4 °C(august).Importanta evidentierii temperaturilor maxime si minime absolute din timpul maturarii strugurilorderiva din faptul ca acestea pot bloca asimilarea compusilor organici (zaharuri, antociani etc. ) in boabeceea ce influenteaza negativ calitatea strugurilor.
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
CP P1 P2 P3 P4 P5 P6
T°C
VII VIII IX
Fig.2 Temperatura maxima absoluta a aerului
-5
0
5
10
15
20
CP P1 P2 P3 P4 P5
TºC
VII VIII IX
Fig.3 Temperatura minima absoluta a aerului
ceea ce influenteaza negativ calitatea strugurilor.
Un alt factor hotarator pentru dezvoltarea in optim a vitei de vie este si regimulhigric. Precipitattiile cazute in perioada iulie-august au fost diferentiat e de la o zona la alta.Astfel ca in luna iulie cele mai mari cantitati de precipitatii s-au inregistrat la SCDVV Iasi cu121, 7 mm urmat de SCDVV Blaj si Odobesti cu o cantitate de precipitatii ce insumeaza 118mm si 112,2 mm. La polul opus se afla celelate zone cu un regim hidric cuprins intre 66,7 mm(SCDVV Pietroasele ) si 84,6 mm (SCDVV Bujoru) (fig.4). In ceea ce priveste regimul hidric dinluna august , acesta a inregistrat un maxim de precipitatii de 74,4 mm la SCDVV Blaj . LaSCDVV Bujoru si SCDVV Pietroasele s-au inregistrat precipitatii in cantitate de 55-56 mm. Inrestul zonelor valorile inregistrate s-au situat sub 34,8 mm. Incepind cu a doua decada a luniiiulie deficitul pluviometric s-a instalat in majoritatea podgoriilor , acest deficit fiind unulmoderat ceea ce a favorizat acumularea compusilor organici in boabe.
CP P1 P2 P3 P4 P5 P6
VII 84,6 95 118 98,8 121,7 112,2 66,7
VIII 55 31,4 74,4 32,3 34,8 31 56
IX 3,4 39,2 15,8 31,2 13 4,8 18,8
020406080
100120140
P(m
m)
Fig.4 Regimul hidric in perioada iulie-septembrie 2014
Pre
c. m
m
T°C
0
20
40
60
80
100
120
0
5
10
15
20
25
IV V VI VII VIII IX
Tmedie Prec (mm)
Plasmoparaviticola Uncinula necator
Conditiile optime pentru dezvoltarea ciupercii Plasmopara
viticola (mana) sunt create de o temperatura medie zilnicade 14-16 ºC, U>60%, dimineti cu roua, precipitatii mai maride 5l/mp, iar pentru dezvoltarea ciupercii Uncinula necator(fainarea ) este necesara o temperatura de 20ºC si o U= 50-80%. Conditiile climatice la SCDVV Bujoru din perioada devegetatie au fost favorabile dezvoltarii manei si fainariivitei de vie. Conditii de favorabile de mana s-a realizat lainceputul perioadei de vegetatie , iar itre compactareaboabelor si parga, ciuperca a afectat doar varfurile tinere.Conditii optime de dezvoltare a fainarii s-a realizat dupafenofaza de inflorit si in perioada parga-maturareastrugurilor.
Nr. crt. Genotipul Boală / dăunător NotaMedia de infestareScală logaritmică
Descriere
Raspunsul genotipurilor identificate la factorii de stres biotic
Nr. crt. Genotipul Boală / dăunător NotaScală logaritmică
Descriere
1. Bujoru
Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 RezistentUncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 RezistentBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 4 4-7 Moderat rezistent
2.Elita 2-16 Perlă de
Csaba x Babeasca gri;
Plasmopara viticola (Mana) 4 4-7 Moderat rezistentUncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 Rezistent Botrytis cinerea (Putregai cenusiu) 1 0 - 0.75 Fără simptome
3.Elita clonala 25-45
Şarba;
Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 RezistentUncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 RezistentBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 4 4-7 Moderat rezistent
4.Elita clonala 35-21
Muscat Ottonel
Plasmopara viticola (Mana) 4 4-7 Moderat rezistentUncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 Rezistent Botrytis cinerea (Putregai cenusiu) 4 4-7 Moderat rezistent
5.Elita clonala11-4-7 Babeasca neagra
Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 RezistentUncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 RezistentBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 3 2 - 4 Rezistent
6.Elita clonala 15-43
Merlot
Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 RezistentUncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 RezistentBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 3 4-7 Moderat rezistent
T°C
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0
5
10
15
20
25
IV V VI VII VIII IXTmedie Prec (mm)
Plasmopara viticola
Uncinula necator
Uncinula
necator
Pre
c. m
m
Genotipurile studiate la ICDVV Valea Calugareascape parcursul anului 2014 au fost influentate defactorii de stres biotic reprezentate de Plasmoparaviticola si de Uncinula necator ele primind nota 3 peo scala logaritmica de la 2-4, genotipurile fiindrezistente la factorii biotici. Manifestarea bolilor afost diferentiat, Plasmopara viticola fiind maiagresiva in perioada inflorit- compactareaciorchinilor, iar fainarea s-a instalat la inceputulperioade de vegetatie in perioada parga- maturare.
Media de infestare
Raspunsul genotipurilor identificate la factorii de stresbiotic
Nr. crt. Genotipul Boală / dăuător Notainfestare
Scală logaritmică
Descriere
1. Cabernet franc 43 Vl
Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 Rezistent
Uncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 Rezistent
Botrytis cinerea (Putregai cenusiu)
3 2 - 4 Rezistent
2. Cabernet franc 81 Vl
Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 Rezistent
Uncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 Rezistent
Botrytis cinerea (Putregai cenusiu)
3 2 - 4 Rezistent
3. Cabernet sauvignon 30 Vl
Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 Rezistent
Uncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 Rezistent
Botrytis cinerea (Putregai cenusiu)
3 2 - 4 Rezistent
4. Merlot 7 Vl
Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 Rezistent
Uncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 Rezistent
Botrytis cinerea (Putregai cenusiu)
3 2 - 4 Rezistent
T°C
0
20
40
60
80
100
120
140
0
5
10
15
20
25
IV V VI VII VIII IX
Tmedie Prec (mm)
Plasmopara viticolaGuignardia bidweli
Pre
c. m
m
La SCDVV Blaj Plasmopara viticola, Uncinula
necator, Guignardia bidwelli, ca factori de stresbiotici, s-au manifestat cu frecvenţă ridicată, înfenofaza de creştere a boabelor, la toate genotipurileluate în studiu, cu simptome evidente atât la nivelulfrunzelor cât şi la nivelul ciorchinilor respectiv alstrugurilor. Atacul de putregai cenuşiu Botrytis
cinerea, în anul 2014 s-a manifestat la începutulperioadei de pârgă, după care atacul s-a stopatdatorită secetei instalate şi a tratamentelorfitosanitare specifice. Răspunsul genotipurilor faţă deacest factor de stres a fost diferit, în funcţie decompactitatea ciorchinelui, consistenţa pieliţei şicantitatea de zaharuri acumulată.
Raspunsul genotipurilor identificate la factorii de stres biotic
Nr. crt. Genotipul Boală / dăunător NotaMedia de infestareScară logaritmică
Descriere
2.Elita 7- 48 (IordanăxTraminer roz ) x (Raisin de Saint Pier x Perlă de Csaba)
Plasmopara viticola 3 2 - 4 RezistentGuignardia bidweli (Putregai negru) 4 4 - 7 Moderat rezistentUncinula necator (Făinare) 2 0,75 - 2 Foarte rezistentBotrytis cinerea 3 2 - 4 Rezistent
3.Elita 11-26 (Fetească regală x Muscat Ottonel) x (Raisin de Saint Pier x Perlă de Csaba)
Plasmopara viticola 3 2 - 4 RezistentGuignardia bidweli (Putregai negru) 4 4 - 7 Moderat rezistentUncinula necator (Făinare) 2 0,75 - 2 Foarte rezistentBotrytis cinerea 3 2 - 4 Rezistent
4. Elita clonală 18-15 Riesling italian
Plasmopara viticola 3 2 - 4 RezistentGuignardia bidweli (Putregai negru) 3 2 - 4 RezistentUncinula necator (Făinare) 2 0,75 - 2 Foarte rezistentBotrytis cinerea 2 0,75 - 2 Foarte rezistent
5. Elita clonală 18-11 Pinot gri
Plasmopara viticola 2 0,75 - 2 Foarte rezistentGuignardia bidweli (Putregai negru) 2 0,75 - 2 Foarte rezistentUncinula necator (Făinare) 1 0 - 0.75 Fără simptomeBotrytis cinerea 2 0,75 - 2 Foarte rezistent
Raspunsul genotipurilor identificate la factorii de stres biotic
Pre
c. m
m
T°C
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
0
5
10
15
20
25
30
IV V VI VII VIII IX
Tmedie Prec (mm)
Uncinulanecator
Plasmopara viticola
Uncinula
necator
Nr. crt GenotipulBoala/daunatorul nota
Media de infestareScala
logaritmicã
Descriere
Raspunsul genotipurilor identificate la factorii de stres biotic
La SCDVV Murfatlar, boli ca, mana viţei-de-vie si putregaiul cenusiu s-au manifestat datorită condiţiilor climatice propice dezvoltării acestor agenti patogeni (precipitatii abundente), media de infestare fiind cuprinsa intre 4 si 13 de la moderat rezistent la moderat susceptibil. În condiţiile climatice ale anului viticol 2014 au manifestat o rezistenţă bună la mană si putregai cenusiu soiurile: Fetească neagră 9 Mf, Columna, Aurana . Umiditatea excesivă şi reducerea numărului de ore de strălucire a soarelui, au influenţat şi intreţinut infecţia patogenului Uncinula necator în parcelele experimentale, media de infestare fiind cuprinsă între 4-36, de la moderat rezistent la susceptibil, şi s-a manifestat pe ciorchinii mai tineri.
logaritmicã1 Mamaia
Mana vitei de vie (Plasmopara viticola)5 7 - 13 Tranzitie de la 4 la
6Fainarea vitei de vie (Uncinula necator) 7 21 - 36 Susceptibil
Putregaiul cenusiu(Botrytis cinerea) 4 4 - 7 Moderat rezistent2 Cristina
Mana vitei de vie (Plasmopara viticola) 57 - 13 Tranzitie de la 4 la
6Fainarea vitei de vie (Uncinula necator) 7 21 - 36 Susceptibil
Putregaiul cenusiu(Botrytis cinerea) 57 - 13 Tranzitie de la 4 la
63 Feteasca Neagra
9 MfMana vitei de vie (Plasmopara viticola) 4 4 - 7 Moderat rezistent
Fainarea vitei de vie (Uncinula necator) 7
Putregaiul cenusiu(Botrytis cinerea) 57 - 13 Tranzitie de la 4 la
64 Columna Mana vitei de vie (Plasmopara viticola) 4 4 - 7 Moderat rezistent
Fainarea vitei de vie (Uncinula necator) 6Putregaiul cenusiu(Botrytis cinerea) 4 4 - 7 Moderat rezistent
5 Aurana Mana vitei de vie (Plasmopara viticola) 4 4 - 7 Moderat rezistent
Fainarea vitei de vie (Uncinula necator) 4 4 - 7 Moderat rezistent
Putregaiul cenusiu(Botrytis cinerea) 5 7 - 13 Tranzitie de la 4 la 6
Pre
c. m
m
T°C
0
20
40
60
80
100
120
140
0
5
10
15
20
25
IV V VI VII VIII IX
Tmedie Prec (mm)
Uncinulanecator
Plasmopara viticola Plasmopara viticola
Media de infestare
Raspunsul genotipurilor identificate la factorii de stres biotic
Condiţiile climatice prezente în etapa de studiula SCDVV IASI, au condus la dezvoltarea unoragenţi patogeni specifici viţei de vie, respectivmană şi făinare. Conditiile atacului agresiv aciupercii Plasmopara viticola s-a realizat inperioada inflorit-compactarea ciorchinilor. Inceea ce priveste fainarea vitei de vie aceasta s-amanifestat dupa inflorit si in perioada parga-maturarea strugurilor. Genotipurile luate instudiu au manifestat o toleranta ridicata lncondiţiie de aplicare a şapte tratamenteanticriptogamice
Nr. crt. Genotipul Boală / dăunător Notainfestare
Scală logaritmică
Descriere
1.GELU Plasmopara viticola (Mana) 2 0,75 - 2 Foarte rezistent
Uncinula necator (Făinare) 1 0 - 0.75 Fără simptomeBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 1 0 - 0.75 Fără simptome
2. Mara (SV 12303 x Ozana)Plasmopara viticola (Mana) 1 0 - 0.75 Fără simptomeUncinula necator (Făinare) 1 0 - 0.75 Fără simptomeBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 1 0 - 0.75 Fără simptome
3. GoliaPlasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 RezistentUncinula necator (Făinare) 3 2 - 4 RezistentBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 1 0 - 0.75 Fără simptome
4. Fetească regală cl. 1 IşPlasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 RezistentUncinula necator (Făinare) 4 4 - 7 Moderat rezistentBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 1 0 - 0.75 Fără simptome
5. Sauvignon 12.9.5Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 RezistentUncinula necator (Făinare) 4 4 - 7 Moderat rezistentBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 1 0 - 0.75 Fără simptome
6. Cabernet Sauvignon 16.6.9Plasmopara viticola (Mana) 3 2 - 4 RezistentUncinula necator (Făinare) 2 0,75 - 2 Foarte rezistentBotrytis cinerea (Putregai cenusiu) 1 0 - 0.75 Fără simptome
Pre
c. m
m
T°C
0
20
40
60
80
100
120
0
5
10
15
20
25
30
35
IV V VI VII VIII IX
Tmedie Prec (mm)
Uncinula necatorPlasmopara viticola
Media de
Raspunsul genotipurilor identificate la factorii de stres biotic
La SCDVV Odobeşti, precipitatiileabundente, umiditatea crescuta in aer, prezenta apeipe organele afectate au constituit conditii favorabileatacului de mana (Plasmopara viticola). Atacul a fostmai intens in luna iulie, in fenofaza de crestere aboabelor, cand precipitatiile au insumat peste 112mm (o diferenţă de 36,1 mm in plus decât mediamultianuală) şi a fost diferenţiat de la o zonă viticolăla alta şi între soiuri.La genotipurile analizate ataculde mană s-a manifestat mai intens la Fetească albă5-7-2, şi Băbească gri 5-51 cu media de infestarefiind cuprinsa intre 21-36 de la moderat susceptibil –susceptibil.
Nr. crt. Genotipul Boală / dăunător NotaMedia de
infestare Scală logaritmică
Descriere
1. Feteasca alba 5-7-2
Plasmopara viticola (Mana) 7 21-36 Susceptibil
Uncinula necator (Făinare) 1 0 - 0.75 Fără simptome
Botrytis cinerea (Putregai cenusiu) 5 7-13 Tranzitie de la 4 la 6
2. Babeasca gri 5-51
Plasmopara viticola (Mana) 1 21-36 Susceptibil
Uncinula necator (Făinare) 1 0 - 0.75 Fără simptome
Botrytis cinerea (Putregai cenusiu) 7 7-13 Tranzitie de la 4 la 6
3. Milcov 2-41
Plasmopara viticola (Mana) 6 13 - 21 Moderat susceptibil
Uncinula necator (Făinare) 3 0 - 0.75 Fără simptome
Botrytis cinerea (Putregai cenusiu) 4 4-7 Moderat rezistent
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0
5
10
15
20
25
IV V VI VII VIII IX
Tmedie Prec (mm)
Uncinula necatorPlasmopara viticola
T°C
Pre
c. m
m
Raspunsul genotipurilor identificate la factorii de stres biotic
La SCDVV Pietroasele, pe fondul unei rezerve reduse aorganelor de rezistenţă a agenţilor patogeni specifici viţei devie din anul anterior şi aplicării tratamentelorfitosanitare, genotipurile studiate au manifestat o toleranţămoderată faţă de factorii de stres biotic. Astfel, cea maisensibilă la atacul de mană şi făinare a fost elita 14 – 55, cu omedie de infestare de 7 moderat rezistent . Celelalte 2 elite auprezentat o rezistenţă moderată, fiind notate cu nota 6 .Excesul de umiditate pedologică și atmosferică din perioadade maturare a strugurilor, a favorizat atacul de putregaicenușiu Botytis cinerea .Conditiile favoarbile de infectie cuPlasmopara viticola a fost in toata perioada de vegetatie, iarciuperca Uncinula necator a avut conditii optime de dezvoltarein perioada compactarea ciorchinilor - maturarea strugurilor
Nr. crt.
Genotipul Boala/dăunătorul Nota Media de infestareScala logaritmică
Descriere
1 Elita 7 - 38 (Coarna neagra x Cardinal)
Plasmopara viticola (Mana) 4 6 Moderat rezistent
Uncinula necator (Făinare) 4 6 Moderat rezistent
Lobesia botrana (Molia strugurelui)
3 2 Rezistent
2 Elita 6 - 82 (Xenia x Otilia)
Plasmopara viticola (Mana) 4 6 Moderat rezistent
Uncinula necator (Făinare) 5 7 Moderat rezistent
Lobesia botrana (Molia strugurelui)
3 2 Rezistent
3Elita 14 - 55 (Afuz Ali X Regina viilor)
Plasmopara viticola (Mana) 5 7 Moderat rezistent
Uncinula necator (Făinare) 5 7 Moderat rezistent
Lobesia botrana 2 2 Rezistent
Raspunsul genotipurilor identificate la factorii de stres biotic
CP P1 P2 P3 P4 P5 P6
Determinarile privind pârga, si maturarea strugurilor au fost efectuate in corelatie cu intensitatea si mai ales variatiile actiuniifactorilor abiotici pe fiecare interval fenologic studiat. Studiate în corelaţie directă cu condiţiile climatice dinecosistem, genotipurile au parcurs fenofazele de vegetaţie specifice perioadei de cercetare în mod diferit. La SCDVV Bujoru
(CP), pârga strugurilor s-a instalat începând pe data de 23 iulie cu elitele E 23-69 (Băbească gri x Perlă de Csaba) fiindeşalonată până pe data de 12 august la elita Merlot 15/43 . La ICDVV Valea Călugărească (P1), parga strugurilor s-a realizatin perioada 17-20 august. în centrul viticol Blaj (P2), intrarea în pârgă s-a realizat diferenţiat, în funcţie de fiecare genotip.Elita clonală 18-11 a intrat în pârgă în a doua decadă a lunii august, respectiv în 13 august iar restul genotipurilor studiate auînceput evoluţia maturării în ultima decadă a lunii august (20-25 august). În cadrul SCDVV Murfatlar(P3) fenofaza de pârgă agenotipurilor agreate s-a realizat începând cu 20 iulie cu soiul Aurana şi s-a eşalonat până pe data de 10 august. In Centru
viticol Iaşi (P4), la soiurile pentru struguri de masă, pârga s-a produs în intervalul 28.07 -06.08, în condiţiile unui bilanţ termicutil cuprins între 506,6 - 681,8 °C, intrarea în pârgă fiind mai târzie comparativ cu anul precedent Sortimentul de struguripentru vin şi-a pârguit strugurii într-un interval relativ scurt, de 6 zile, între 7-13 august, cel mai devreme intrând în pârgăclona Fetească regală 1 Is (7.08.) urmată de martor şi de, elita Sauvignon 12.9.5. (10.08.) şi încheiată de elita clonală CabernetSauvignon 16.6.9. la 13.08. 2014. Pârga la SCDVV Odobeşti (P5) a inceput cu data de 4 august în condiţiile unui bilanţ termicutil 806.2. Pârga s-a notat în cadrul SCDVV Pietroasele(P6) s-a notat începând cu data de 25 iulie, când s-a realizat un cumulde temperaturi utile de 515,80C (fig.4).
Fig. 5 Parga strugurilor in conditiile climatice ale anului 2014
0
200
400
600
800
1000
1200
30.iun.
10.iul.
20.iul.
30.iul.
09.aug.
19.aug.
29.aug.
Elit
a h
ibri
da
23
-69
Elit
a h
ibri
da
2-1
6
Elit
a 3
5-2
1 M
usc
at …
Elit
a 1
5-4
3 M
erlo
t
Cab
ern
et S
auvi
gno
n 3
0 V
l
Cab
ern
et f
ran
c 4
3 V
l
Cab
ern
et f
ran
c 8
1 V
l
Mer
lot
7 V
l
Elit
a h
ibri
da
11
.26
Elit
a 1
8.1
1 P
ino
t gr
i
Elit
a 1
7.4
9 F
etea
sca
…
Mam
aia
Cri
stin
a
Fet
ească
nea
gră
9 M
f
Co
lum
na
Au
ran
a
Mar
a (S
V 1
23
03
x O
zan
a)
Gel
u
Fet
ească
rega
lă c
l. 1
Iş
Sau
vign
on
12
.9.5
Cab
ern
et S
auvi
gno
n …
Milc
ov
2-4
1
Bab
easc
a gr
i 5-5
1
Elit
a h
ibri
da
7 -
38
Elit
a h
ibri
da
6 -
82
Elit
a h
ibri
da
14
-5
5
parga Data parga ΣT0utila
CP P1 P2 P3 P4 P5 P6
ΣT°C
ut
ila
70008.oct.CP P1 P2 P3 P4 P5 P6
In procesul de maturare a strugurilor intervin o serie de factori cum ar fi biologici, ecologici sitehnologici, insa temperatura este factorul hotarator pentru acumularea compusilor organici din timpul maturarii.Maturarea strugurilor la genotipurile luate in studiu s-a realizat in perioade si la o suma a temperaturilor utile (>10°C)diferite. La SCDVV Bujoru (CP), maturarea strugurilor a început devreme cu soiul Bujoru (E 23-69 (Babeasca gri x Perlăde Csaba), E 2-16 (Perlă de Csaba x Babeasca gri) pe data de 28 august şi s-a eşalonat până pe data de 17 septembrie cuElita clonală Merlot 15-43. ). Maturarea strugurilor in conditiile climatice de la ICDVV Valea Calugareasca (P1) s-arealizat la sfarsitul lunii septembrie in prezenta unui bilant termic util de 344,8-376.9. În centrul viticol Blaj (P2), datoritatemperaturilor scazute, maturarea strugurilor s-a realizat în perioada 20 septembrie – 4 octombrie. În cadrul SCDVV
Murfatlar (P3) maturarea strugurilor s-a realizat cel mai devreme la soiul Aurana 18 august iar la celelate genotipuri înperioada 16-19 septembrie. In Centru viticol Iaşi(P4), maturarea strugurilor s-a realizat în intervalul 29.09.- 1.10. 2014(elita clonală Cabernet Sauvignon 16.6.9) în prezenţa unui bilanţ termic util cuprins între 391,5- 467,3 °C. La SCDVV
Odobeşti (P5) elitele luate in studiu s-a încadrat în epocile IV, V si VI de maturare. Acestea au ajuns la maturare în modeşalonat în funcţie de natura lor biologică şi evoluţia condiţiilor climatice ale anului, in perioada 4-09- 10.09.2014 .Maturarea strugurilor la SCDVV Pietroasele (P6) s-a realizat la mijlocul lunii august (18.08) cu un necesar de 3200Ctemperatură utilă.
100
200
300
400
500
600
700
20.iul.
30.iul.
09.aug.
19.aug.
29.aug.
08.sep.
18.sep.
28.sep.
08.oct.
Elit
a h
ibri
da
23
-69
Elit
a h
ibri
da
2-1
6
Elit
a 3
5-2
1 M
usc
at O
tto
nel
Elit
a 1
5-4
3 M
erlo
t
Cab
ern
et S
auvi
gno
n 3
0 V
l
Cab
ern
et f
ran
c 4
3 V
l
Cab
ern
et f
ran
c 8
1 V
l
Mer
lot
7 V
l
Elit
a h
ibri
da
11
.26
Elit
a 1
8.1
1 P
ino
t gr
i
Elit
a 1
7.4
9 F
etea
sca
rega
la
Mam
aia
Cri
stin
a
Fet
ească
nea
gră
9 M
f
Co
lum
na
Au
ran
a
Mar
a (S
V 1
23
03
x O
zan
a)
Gel
u
Fet
ească
rega
lă c
l. 1
Iş
Sau
vign
on
12
.9.5
Cab
ern
et S
auvi
gno
n 1
6.6
.9
Milc
ov
2-4
1
Bab
easc
a gr
i 5-5
1
Elit
a h
ibri
da
7 -
38
Elit
a h
ibri
da
6 -
82
Elit
a h
ibri
da
14
-5
5
maturarea struguilor Data maturarea struguilor ΣT0utila
Fig. 5Maturarea strugurilor in conditiile climatice ale anului 2014
ΣT°C
util
a
y = -0,059x + 26,3330
Eficienta tehnologiilor si valoarea unui soi este apreciata in functie de calitatea si cantitatea productieide struguri. Pentru a evidentia valoarea genotipurilor luate in studiu, indiferent de zona viticola decultura s-a avut in vedere raportul dintre cantitatea si calitatea productiei. Plecand de la ipoteza casoiurile de vita de vie prezinta un prag maxim al productivitatii peste care orice crestere a productieafecteaza acumularea zaharurilor, se poate spune ca genotipurile luate in studiu au avut in anul 2014un prag de productivitate ridicat care a permis acumulari mari de zaharuri , variabilele productia (t/ha)si continutul de zaharuri a strugurilor fiind independente necorelate intreele. Se constata dindiagrama de corelatie utilizata pentru evidentierea relatiilor dintre doua categorii de date( fig.6) caproductiile mai mari de 10t/ha nu influenteaza acumularea zaharurilor . Concluzionand, putem spuneca genotipurile luate in studiu au o valoare biologica ridicata si pot fi introduse in productie.
y = -0,059x + 26,33R² = 0,051
0
5
10
15
20
25
0 50 100 150 200 250 300
Pro
du
ctia
(t/
ha)
Continutul in zaharuri (g/l)
Fig. 6 Corelaţia între productia (t/ha) si continutul de zaharuri a strugurilorla genotipurile luate in studiu
y = -2,649x + 1100,R² = 0,839
0
100
200
300
400
500
600
700
0 50 100 150 200 250 300
ΣºT
utila
in p
erio
ada
de
mat
urar
e
Continutul in zagaruri (g/l)
Fig. 7 Corelaţia între ΣT°C utile din timpul maturarii si continutul de zaharuri a strugurilor la genotipurile luate in studiu de SCDVV Bujoru siIasi
Calitatea strugurilor reprezentata princontinutul de zaharuri din boabe este influentatade mai multi factori. Asfel, un factor important ilconstituie si bilantul termic util din perioadaparga –maturarea strugurilor care favorizeazaacumularea zaharurilor. Ritmul de acumulare dezaharuri (2,5-3,0 g/l/zi) este influentat detemperatura utila, existand corelatii pozitive inacest sens la genotipurile luate in studiu (fig7-
9), Cu cat suma temperaturilor utile estemai mare cu atat concentratia in zagharuricreste.
y = -0,719x + 529,8R² = 0,877
340
345
350
355
360
365
370
375
380
200 210 220 230 240 250 260Continutul in zaharuri (g/l must)
y = 6,15x - 688,7R² = 0,891
0
100
200
300
400
500
600
700
800
0 50 100 150 200 250Σ
T°ut
ila in
tim
pul m
atur
arii
Continutul in zaharuri (g/l)
ΣT°ut
ilain
tim
pulm
atur
arii
Fig. 8 Corelaţia între ΣT°C utile din timpul maturarii si continutul de zaharuri a strugurilor la genotipurile luate in studiu de ICDVV Valea C.
Fig. 9Corelaţia între ΣT°C utile din timpul maturarii si continutul de zaharuri a strugurilor la genotipurile luate in studiu de SCDVV Odobesti siPietroasele
CONCLUZII
•Din punct de vedere al condiţiilor climatice, perioada analizată (1 iulie – 30 septembrie), s-acaracterizat printr-o vară normală, cu media temperaturilor medii zilnice, din cursul luniloriulie, august şi septembrie, cuprinse între 17˚C – 27,1˚C, , cu maxime absolute de peste 30˚C .•Cantitatea de precipitaţii din perioada analizată a fost excesiva în luna iulie (66,7-121 mm) , sideficitara in lunile august si septembrie.•În ceea ce priveşte toleranţa la principalii patogeni, mană, făinare şi putregaiul cenuşiu alstrugurilor, în condiţii de aplicare a 6 tratamente pentru Plasmopara viticola şi 7 tratamente pentrufăinare atacul s-a manifestat la toate genotipurile fiind apreciate cu note de rezistenţă diferite ,într-o scală de la 1 la 9.într-o scală de la 1 la 9.•Principalele fenofaze specifice perioadei de cercetare s-au desfăşurat normal specific fiecăruigenotip ân parte şi zonă de cultură.•Din punct de vedere productiv şi calitativ genotipurile au atins potenţialul biologic alacestora.•Dintre elitele luate in studiu s-au remarcat si s-au omologat in anul 2014 trei soiuri: Bujoru
(SCDVV Bujoru ), Aurana (SCDVV Murfatlar), Mihaela (SCDVV Pietroasele) şi o clona Muscat
Ottonel 49 Bj (SCDVV Bujoru)•S-au identificat un număr de 8 genotipuri cu toleranţă ridicată la factorii de stress abiotic astfel:Elita clonală Băbească neagră 11 4-7 (SCDVV Bujoru); Cabernet Sauvignon 30 VL (ICDVV ValeaCălugărească); Elita 7.48 (IordanăxTraminer roz ) x (Raisin de Saint Pier x Perlă de Csaba); Elitaclonală 17.49 Fetească regală (SCDVV Blaj); Columna (SCDVV Murfatlar); Mara (SCDVV Iaşi); Elităclonală Milcov2-41(SCDVV Odobeşti); Elita 7 - 38 Coarnă neagră x Cardinal) (SCDVV Pietroasele).
