Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Planul sectorial ADER 2020

Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

Obiectivul general: ADESC Numărul /codul proiectului ADER 1.3.3Contract: (număr/an) 133/14.11.2011 Act Adiţional:  (număr/an) 6/2014Anul începerii  15.11.2011 Anul finalizării  15.12.2014 Durata (luni): 37

Denumirea proiectului: MĂSURI PROACTIVE ZONALE DE AMELIORARE A VALORII PASTORALE A PAJIȘTILOR PERMANENTE DEGRADATE SUB ACȚIUNEA MODIFICĂRILOR CLIMATICE ȘI A INTERVENȚIILOR ANTROPICE

Denumirea fazei  VI: Sinteza cercetărilor privind combaterea vegetaţiei nevaloroase din pajiştiContinuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor şi leguminoaselor de pajişti

Persoana de contact (Directorul proiect):Dr. ing. Blaj Vasile Adrian

Date contact (Tel. fix/Tel mob./Fax, e-mail):0268-472781 / 0740209887 / 0268-475295 /office@pajisti-grassland.ro, blajadi@yahoo.com

http://www.pajisti-grassland.ro/

Coordonator ProiectInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov

- Director proiect: Dr. ing Blaj Vasile Adrian - Director adjunct proiect: Dr. ing. Marușca Teodor- Responsabil economic proiect: Ec. Tod Sorin

Parteneri la proiectStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Timişoara

- Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir NeculaiStaţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui

- Responsabil proiect: Dr. ing. Silistru DoinaInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentru Montanologie Sibiu

- Responsabil proiect: Dr. ing. Rusu Mariana

PROIECT ADER 133

2

Obiectivele fazei: - Prezentarea de rezultate la experiențe privind ameliorarea valorii pastorale a pajiștilor pe zone geografice;

- Prezentare rezultate privind activitatea de ameliorare la gramineele şi leguminoasele de pajişti

ADER 133 /Raport de activitate Faza VI

Activitatea VI.1 - sunt prezentate câteva sinteze pentru rezultatele obținute la experiențele privind creșterea valorii pastorale la pajiștile permanente din diferite zone geografice. Astfel, pentru zona de munte sunt prezentate in sinteză rezultatele pentru perioada 2011-2013 la o experiență de lungă durată privind îmbunătățirea şi folosirea cu vaci de lapte a pajiştilor degradate de Nardus stricta; pentru zona de câmpie este prezentat un studiu privind însuşirilor morfoproductive la soiuri noi de Lotus corniculatus create la SCDP Timișoara urmat de cercetări privind testarea tehnologică privind inocularea cu Rhizobium loti; pentru zona de dealuri sunt prezentate rezultatele unor experiențe ce își propun creșterea valorii pastorale a pajiștilor concomitent cu realizarea protecției antierozională a solului.

3

Baza de Cercetări Pajişti Montane (B.C.P.M.) Blana Bucegi este

situată la 1800 m altitudine, pe un teren uşor înclinat cu expoziţie estică.

Vegetaţia primară a fost dominată de jneapăn (Pinus mugo) şi rarişte de

molid (Picea abies) după a căror defrişare s-a instalat o vegetaţie ierboasă

dominată de Festuca nigrescens, F. ovina şi Agrostis rupestris, care la rândul

lor după o folosire necorespunzătoare au fost invadate de specia

nevaloroasă Nardus stricta.

Substratul litologic este format de conglomerate tipice de Bucegi. Solurile

sunt brune acide şi podzoluri, puternic debazificate, foarte sărace în elemente

fertilizante.

Condiţiile climatice sunt cele specifice etajului subalpin în care

temperatura medie anuala a aerului este de 2°C.

Vântul bate cu viteze medii anuale de peste 6 metri/secundă. Cantitatea

de precipitaţii căzute în perioada de vegetaţie (iunie – septembrie) este în jur

de 400 mm, iar cea anuală este de aproximativ 1200 mm.

Amplasarea experienţei cu vaci de lapte la Baza de Cercetări Pajişti Montane, Blana – Bucegi

Imagine preluată și prelucrată, www.bing.com/maps/

Variantele experimentaleParcela (lotul) Ac: Păşune naturală (nardet) fertilizată cu îngrăşăminte chimice după cum

urmează:- 200 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O în anul 2000

- 150 kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O în anul 2001- 100 kg /ha N + 50 kg /ha P2O5 +50 kg/ha K2O în anul 2002

- 150 kg /ha N + 100 kg /ha P2O5 +100 kg/ha K2O în anul 2010- 100 kg /ha N în anul 2011- 50 kg /ha N în anul 2012

Parcela (lotul) B: Păşune naturală (nardet) fertilizată chimic în perioada 1996-1998 cu150 kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O, apoi târlită cu vaci de lapte in anii 2004și 2010.

Parcela (lotul) C: Păşune naturală (nardet), amendată la 2/3 din Ah în 1995, fertilizatăchimic în perioada 1996-1998 cu 150 kg /ha N + 75 kg /ha P2O5 +75 kg/ha K2O, apoitârlită in anii 2003 și 2009.

Parcela (lotul) D, păşune semănată şi amendată în 1995, fertilizată chimic cu NPK între1996-1998 identic cu parcelele B și C, târlită cu vacile în 2002 şi 2008. Pentru semănats-a folosit același amestec de semințe de graminee și leguminoase perene format din:Phleum pratense soiul Favorit (40%), Festuca pratensis Transilvan (25%), Loliumperenne Marta (5%), Trifolium hybridum - populaţie locală de Brașov (15%), Lotuscorniculatus soiul Livada (15%)..

Parcela (lotul) T: pășune naturală (nardet) utilizată rațional timp de 30 ani, amplasată îninteriorul câmpului experimental de la Baza de Cercetări Pajiști Montane Blana Bucegi.

7

Varianta Producția medie de SU Diferenţa t/ha

Semnif.t/ha %

T 1,58 100,0 mt

Ac 4,10 259,5 2,52 ***

B 4,82 305,1 3,24 ***

C 5,04 319,0 3,46 ***

D 5,08 321,5 3,50 ***

Efectul cumulat al tratamentelor de îmbunătăţire a pajiştilor subalpineasupra producţiei medii de substanţă uscată, în perioada 2011-2013

Blana Bucegi

1,58

4,10

4,82 5,04 5,08

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

SU t/

ha

T Ac B C D

Parcela

DL 5% = 0,54 t/ha DL 1% = 0,79 DL 0,1% = 1,19

Varianta Producția medie de SU Diferenţa t/ha

Semnif.t/ha %

2011 4,63 112,4 0,51 **2012 4,90 118,9 0,78 ***2013 2,84 68,9 -1,28 000

Media 4,12 100 mt -

4,634,90

2,84

0,000,501,001,502,002,503,003,504,004,505,00

SU t/

ha

2011 2012 2013

an

DL 5% = 0,28 t/ha DL 1% = 0,38 DL 0,1% = 0,52

8

AnLapte Diferenta

L/ha Semnf.L/ha %2011 3185,00 111,9 338,0 *2012 2629,00 92,3 -218,02013 2727,00 95,8 -120,0Media 2847,00 100 mt

3185

2629 2727

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Lapt

e L

/ha

2011 2012 2013

an

Producțiile medii de lapte pentru anii experimentali 2011- 2013

DL 5% = 272 L DL 1% = 371 DL 0,1 % = 502

Varianta de îmbunătăţire

Lapte Diferenţal/ha

Semnif. l/ha %

T 1066 100,0 mtAc 3095 290,3 2029,0 ***B 3154 295,9 2088,0 ***C 3552 333,2 2486,0 ***D 3366 315,8 2300,0 ***

Producţia medie de lapte, în perioada 2011-2013, la variantele experimentale

DL 5% = 378 L DL 1% = 550 DL 0,1 % = 827

1066

3095 31543552 3366

0

5001000

15002000

25003000

35004000

Lapt

e L/

ha

T Ac B C D

Lot

9

Varianta Ani experimentali Indici agrochimici solpH (H2O) V (%) Humus (%) P-Al (ppm) K-Al (ppm)

T1995 4,5 22,7 18,2 20,4 124,02013 5,1 36,8 9,5 22,0 116,5

Dif. + , - +0,6 +14,1 -8,7 +1,6 -7,5% 113 162 52 108 94

Ac 1995 4,5 22,7 18,2 20,4 124,02013 4,8 29,7 12,2 25,5 148,0

Dif. + , - +0,3 +7,0 -6,0 +5,1 +24,0% 107 131 67 125 119

B1995 4,5 22,7 18,2 20,4 124,02013 4,9 32,0 15,4 46,0 237,0

Dif. + , - +0,4 +9,3 -2,8 +25,6 +113% 109 141 85 225 191

C1995 4,5 22,7 18,2 20,4 124,02013 5,5 59,5 12,6 106,0 250,0

Dif. + , - +1,0 36,8 -5,6 +85,6 126% 122 262 69 520 202

D1995 4,5 22,7 18,2 20,4 124,02013 5,2 32,4 10,3 37,0 240,0

Dif. + , - +0,7 +9,7 -7,9 +16,6 116% 116 143 57 181 194

MEDIA1995 4,5 22,7 18,2 20,4 124,02013 5,1 38,1 12,0 47,3 198,3

Dif. + , - +0,6 15,4 -6,2 +26,9 74,3% 113 168 66 232 160

Evoluţia indicilor agrochimici ai solului pajiştilor în perioada 1995-2013 (Blana – Bucegi)

Evaluare efect îmbunătăţire şi folosire raţională pajişti subalpine din Bucegi (Medie pe 18 ani, 1996 - 2013)

Specificare UM

ValoriT

Pajişte neameliorată

BPajişte

fertilizată chimic (c)

+ organic (o)

CPajişte

amendată+ fertilizată

c + o

DPajişte

amendată+ semănată+ fertilizată

c+oProducţia de substanţă uscată

t/ha 1,48 3,65 4,35 5,82Efect fertilizare % 100 247 294 393Efect amendare calcică % x 100 119 159Efect semănat % x x 100 134Producția de lapte de vacă L/ha 928 3230 3881 4378Efect fertilizare % 100 348 418 472Efect amendare calcică % x 100 120 136Efect semănat % x x 100 113

11

În perioada 2012- 2014 au fost efectuate o serie de observaţii şideterminări privind evidenţierea principalelor corelaţii fenotipice întrecaracterele cantitative ce determină producţia de biomasă furajeră şi desămânţă la ghizdei.

S-au luat în studiu 8 soiuri de ghizdei, create la S.C.D.P. Timişoara, aflate înfaza de testare pentru determinarea capacităţii combinative şi specifice.

Studiul coeficienţilor de corelaţie s-a efectuat în anii I şi II devegetaţie, la două cicluri de semănat. Determinarea coeficienţilor de corelaţiepe ani de vegetaţie permite atât o verificate a exactităţii acestora, dar mai alessugerează momentul optim de identificare a unor elite valoroase pentruînsuşirile respective.

Studiul însuşirilor morfoproductive la noile soiuride Lotus corniculatus L. create la S.C.D.P. Timişoara

Însuşiri pentru masă verde

Anii de vegetaţie

Însuşiri pe producţie pentru seminţeCantitatea de seminţe pe plantă

Nr. mediu de infl. pe

lăstar

Nr. mediu total de infl. pe plantă

Nr. mediu de păstăi pe infl.

Nr. mediu total de

păstăi pe plantă

Lungimea păstăilor

Nr. mediu de seminţe pe păstaie

Gradul mediu de

fructificare

Gradul mediu de

dehiscenţă

M.M.B.

Greutatea plantei

I +0,785 ** +0,321 +0,453 * +0,529 * +0,413 -0,483 0 +0,260 +0,535* +0,111 +0,268II 0,694 ** +0,522 * +0,389 +0,463 * +0,604 ** +0,102 +0,459 * +0,593 ** -0,034 +0,480 *I +0,562 ** +0,180 +0,501 * +0,356 +0,465 * -0,244 +0,532 * +0,519 * +0,146 +0,473 *II +0,813 ** +0,211 +,576 ** +0,492 +0,448 * -0,325 +0,479 * +0,624 ** +0,072 +0,394

Nr. mediu de lăstari

I +0,694 ** +0,432 +0,482 * +0,414 +0,213 -0,005 +0,354 +0,429 +0,123 +0,237II +0,825 ** +0,322 +0,519 * +0,331 +0,481 * +0,087 +0,417 +0,529 * +0,237 -0,426I +0,734 ** +0,336 +0,531 * +0,349 +0,543 * +0,099 +0,131 +0,470 * +0,052 -0,144II +0,762** +0,309 +0,603 ** +0,447 * +0,593 ** +0,138 +0,450 * +0,633 ** +0,313 -0,304

Poziţia lăstarilor -erectă

I +0,473 * +0,402 +0,420 +0,170 +0,473 * -0,126 +0,342 +0,514 * -0,373 +0,381II +0,570 * +0,533 * 0,601 ** +0,252 +0,528 * +0,011 +0,525 * +0,628 ** -0,497 0 +0,195I +0,589 ** +0,322 +0,244 +0,309 +0,492 * +0,009 +0,499 * +0,472 * -0,530 0 +0,034II +0,715 ** +0,479 * +0,583 ** +0,239 +0,637 ** +0,147 +0,534 * +0,591 ** -0,589 00 +0,283

-semierectă

I +0,457 * +0,226 +0,465 * +0,216 +0,315 +0,140 +0,403 +0,373 +0,285 +0,110II +0,598 ** +0,439 +0,525 * +0,324 +0,408 * +0,249 +0,527 * +0,489 * -0,527 0 +0,217I +0,372 +0,375 +0,322 +0,187 +0,393 +0,299 +0,381 +0,417 -0,129 +0,031II +0,480 * +0,392 +0,456 * +0,277 +0,451 * +0,293 +0,467 * +0,501 * -0,482 0 +0,145

-târâtoare I +0,288 +0,112 +0,293 +0,047 +0,168 +0,031 +0,228 +0,246 +0,103 -0,096II +0,482 * +0,268 +0,370 +0,294 +0,316 +0,173 +0,393 +0,457 * +0,393 +0,066I +0,513 * +0,073 +0,157 +0,185 +0,244 +0,221 +0,413 +0,198 +0,414 +0,003II +0,459 * +0,296 +0,438 +0,366 +0,397 +0,314 +0,461 * +0,384 +0,394 +0,014

Nr. mediu de

ramificaţii pe lăstar

I +0,594 ** +0,529 * +0,391 +0,502 * +0,394 +0,020 +0,160 +0,441 +0,037 +0,003II +0,623 ** +0,637 ** +0,538 * +0,634 ** +0,470 * +0,267 +0,226 +0,523 * +0,226 -0,315I +0,789 ** +0,723 ** +0,465 * +0,437 * +0,372 +0,155 +0,146 +0,389 -0,022 -0,235II +0,732 ** +0,759 ** +0,517 +0,487 * +0,423 +0,089 +0,396 +0,471 * +0,071 -0,443 0

Nr. mediu total de

ramificaţii pe plantă

I +0,698 ** +0,471 * +0,692 ** +0,471 * +0,281 +0,224 +0,096 +0,583 ** +0,018 -0,255II +0,652 ** +0,477 * +0,802 ** +0,513 * +0,145 +0,312 +0,145 +0,462 * +0,032 -0,331I +0,716 ** +0,489 * +0,762 ** +0,366 +0,417 +0,268 +0,299 +0,513 * +0,138 -0,419 0II +0,773 ** +0,465 * +0,667 ** +0,472 * +0,430 +0,089 +0,228 +0,589 ** +0,103 -0,508 0

Nr. mediu de frunze pe lăstar

I +0,382 +0,221 +0,369 +0,226 +0,117 +0,026 +0,463 * +0,201 +0,040 -0,326II +0,407 +0,325 +0,447 * +0,307 +0,250 +0,099 +0,524 * +0,187 +0,084 -0,478 0I +0,502 * +0,189 +0,498 * +0,400 +0,384 +0,148 +0,376 +0,036 +0,003 -0,218II +0,439 +0,297 +0,513 * +0,359 +0,317 +0,082 +0,480 * +0,118 +0,127 -0,451

12

Calculul coeficienţilor de corelaţie între însuşirile de producţie pentru masă verdeşi însuşirile de producţie pentru seminţe

DL5% > 0,44 DL1% > 0,56

13

Testarea tehnologică a noilor soiuri create de Lotus corniculatus L. privind efectul

inoculării bacteriene cu Rhizobium loti

Cercetările s-au efectuat la Staţiunea de Cercetare –Dezvoltare pentru PajiştiTimişoara, în condiţiile unui sol de tip cernoziom cambic gleizat slab, cu salinizarea înadâncime, decarbonatat moderat, luto-argilos mediu, reacţie slab acidă în orizonturile dela suprafaţă, conţinut scăzut în humus, slab aprovizionat în fosfor, bine aprovizionat înpotasiu.

Experienţa a fost instalată în primăvara anului 2013, cu următorii factoriexperimentali:Factorul A: Modul de inoculare bacterianăa1 - ghizdei neinoculat (GN) + raigras peren neinoculat(RN)a2 - ghizdei inoculat (GI) + raigras peren neinoculat (RN)a3 – ghizdei inoculat (GI) + raigras peren inoculat (RI)Factorul B: Doze de azotb1 - N 0b2 – N 50b3 – N 100Pentru testare s-a folosit soiul de ghizdei GZ-T38

14

Amestecuri Doze de azot t/ha dif.t/ha

%

Lotus corniculatus (GN)+Lolium perene (RN)

N 0 4,81 - 100N50 5,40 0,59 112,2

N 100 6,18 1,37 128,4Lotus corniculatus (GI)+Lolium perene (RN)

N 0 5,44 0,63 113,1N50 5,53 0,72 115,0

N 100 5,88 1,07 122,2Lotus corniculatus (GI)+Lolium perene (RI)

N 0 6,62 1,81 137,6N50 6,42 1,61 133,5

N 100 6,07 1,26 126,2

Influenţa inoculării bacteriene şi a fertilizării cu azot la amesteculformat din Lotus corniculatus şi Lolium perenne

( Producţia de substanţă uscată, anul I de vegetaţie)

Variante Substanţă uscată Nr. mediu de nodozităţi/plantăt/ha dif. t/ha % Semnificaţia < 2 mm > 4 mm Total

număr %Nebacterizat

(Mt)6,04 - 100 27,5 5,2 32,7 100

GZ – T 22 6,50 0,46 107,6 *** 48,7 25,2 73,9 225GZ – T 26 6,18 0,14 102,3 28,9 20,3 49,2 150GZ – T 34 6,22 0,18 103,0 25,5 14,8 40,3 123GZ – T 38 6,45 0,41 106,7 ** 40,6 10,6 51,2 156

Efectul inoculării seminţelor de ghizdei cu diferite tulpini de Rhizobium loti asupra producţiei de furaj şi formării de nodozităţi

DL 5 % = 0,22 DL 1 % = 0,31 DL 0,1 % = 0,43

* GN = ghizdei neinoculat; RN = raigras peren neinoculat; GI = ghizdei inoculat; RI = raigras peren inoculat

15

Sinteza cercetărilor privind combaterea vegetaţiei nevaloroase din pajişti in zona de deal

În perioada 2012-2014 s-au efectuat cercetării privind combaterea vegetaţiei nevaloroase din pajişti pe o pajişte degradată la SCDP Vaslui punctul Soleşti.

Experiențele au următoarele variante:

Varianta 1 – pajişte temporarăVarianta 2 - martor nefertilizatVarianta 3 – pajişte fertilizată cu N50kg/haVarianta 4 – pajişte fertilizată cu N100kg/haVarianta 5 – pajişte fertilizată cu N150kg/haVarianta 6 – pajişte fertilizată prin târlireVarianta 7 – pajişte fertilizată cu 20t/ha gunoide grajdVarianta 8– pajişte fertilizată cu 40t/ha gunoide grajd

Varianta 16 – mobilizat solul cu discul plussupraînsămânţare cu SUP 21Varianta 17 – semănat manual plusîncorporat cu GD 3.2Variant 18 – semănat manual plusîncorporat cu grapa fixaVarianta 19 – semănat manual şiîncorpotat cu oileVarianta 20 – lucrat cu freza şi semănatcu SUP 21

Amestecul semănat : Dactylis glomerata 5kg/ha, Bromus inermis 20kg/ha, Lotuscorniculatus 5kg/ha, Onobrychis viciifolia 25kg/ha.

16

SemnificatiaDiferentat/ha S.U.

Productia%

Prodoctiat/ha S. U

Varianta

+0.21082.6V1, an 2 1002.4V2-martor

***1.21503.6V3-N50**1.41583.8V4-N100***1.71714.1V5-N150

*0.61253V6-Tarlire***1.51623.9V7-20t/ha gunoi de grajd***1.81754.2V8-40t/ha gunoi de grajd

DL 5% = 0.55 Dl 1% = 0.85 DL 0.1% = 1.42

Influenţa fertilizări cu îngrășăminte asupra producţiei de substanţă uscată (S.U.) obţinută pe o pajişte fertilizată la Soleşti – Vaslui în decurs de 3 ani (2012 – 2014)

SemnificatiaDiferenta t/haProductia %Productia t/haVarianta 1002.4V2-martor

***2.101874.50V16**1.701714.10V17 0.71293.10V18 0.61253.00V19 0.71293.10V20

Influenţa tehnologiilor de pregătire a terenului şi de semănat asupra producţiei de S.U. obţinută pe o pajişte supraînsămânţată la Soleşti – SCDP Vaslui

DL5% = 1.23 Dl 1%= 1.57 DL 0.1%= 2.07

17

Ameliorarea gramineelor şi leguminoaselor de pajişti petru zona de deal - munte

În câmpul de ameliorare, la ICDP – Braşov, se păstrează toate clonele constitutive asoiurilor aflate în Catalogul oficial al soiurilor de plante.

În această colecţie se află de asemenea resurse genetice cu potenţial mare aflate înconservare din diferite motive. Astfel la ICDP-BV se păstrează materialul genetic atât subformă vegetativă cât şi sub formă de seminţe care sunt reînnoite periodic pentru a nupierde germinaţia acestora.

Astfel, în prezent există în câmpul de colecţie forme parentale ale soiurilor create la ICDP – Braşov:

Festuca pratensis : anul IV de vegetaţie 5 clone, câte 10 fragmente din fiecare; Festuca arundinacea: anul IV de vegetaţie, 13 clone câte 10 fragmente din fiecare; Festuca rubra: anul IVde vegetaţie, 12 clone câte 10 fragmente din fiecare;Dactylis glomerata: anul IV de vegetaţie, 18 clone câte 10 fragmente din fiecare; Phleum pratense anul IV de vegetaţie, 3 clone câte 10 fragmente din fiecare;Lotus corniculatus anul IV de vegetaţie, 3clone câte 10 fragmente din fiecare;Trifolium repens anul IV de vegetaţie, 18 clone câte 10 fragmente din fiecare;

Activitatea VI.2 Continuarea lucrărilor de ameliorare a gramineelor şileguminoaselor de pajişti

18

În ceea ce priveşte data înspicatului la soiurile create şi urmărite la ICDP –Braşov, se observă că aceasta nu prea corespunde cu parametrii daţi de autorul de soi, că în ultimii ani condiţiile climatice au influenţat mai mult dezvoltarea plantelor.

Evoluţia datei de înspicat/formarea butonilor florali 2009-2014

Aspecte din câmpul experimental pentru verificarea stabilităţii caracteristicilor agronomice şi de utilizare a soiurilor de graminee şi leguminoase perene create la ICDP –Braşov

19

În prezent, lucrările de ameliorare la cele trei specii de leguminoase şi graminee de pajişti(Trifolium repens, Lotus corniculatus, Lolium perenne) cuprinde, pentru fiecare specie, următoarelecâmpuri de ameliorare: câmpurile de selecţie din clone individuale (provenite din câmpurile dematerial iniţial); câmpurile de studiere a descendenţelor selectate şi de multiplicare; câmpurile depolycros; câmpurile de testare comparativă faţă de alte soiuri omologate; câmpurile de testaretehnologică a noilor soiuri create. În continuare sunt câteva din câmpurile experimentale:

Situaţia actuală a câmpurilor experimentale de ameliorare de la S.C.D.P. Timişoara

Trifolium repens

Lotus corniculatus

Lolium perenne

20

Ameliorarea gramineelor şi leguminoaselor de pajişti pentru zona de dealuri erodate

La Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Vaslui în câmpulexperimental Moara Grecilor, se efectuează cercetări asupra speciilor Bromus inermis,şi Onobrychis viciifolia

Obiectivul principal al studiilor efectuate la nivel de material iniţial, este acela de identificare a provenienţelor autohtone şi/sau străine care, prin productivitate, calitate şi alte însuşiri fundamentale (rezistenţă la secetă, boli şi ger, capacitate de regenerare, rezistenţă la păşunat, persistenţă ş.a.) se evidenţiază ca cele mai valoroase şi ar putea constitui baza creării de noi soiuri.

Observaţiile şi determinările au fost efectuate atât la variantele din sortimente,descendenţe şi culturi comparative cât şi la plantele individuale din câmpurile de selecţie şicolecţie. Rezultatele obţinute în urma cercetărilor sunt prezentate pe verigi de ameliorareşi ani de vegetaţie.

21

CONCLUZII

La Baza de Cercetări Pajişti Montane Blana – Bucegi, după o perioadă de18 ani de la aplicarea amendamentelor, se constată, încă, efectul de lungădurată, al tratamentelor aplicate. Astfel, în anul 2013, producţia cea maimare de substanţă uscată s-a realizat la varianta D (reînsămânţată –fertilizată - amendată), cu un spor de producţie faţă de martor de 2,32 t/ha(163,4%). La celelalte variante, sporurile de producţie au fost de 1,40 t/ha(98,6%) la varianta B (fertilizată) şi de 1,78 t/ha la varianta C (fertilizată -amendată), iar la toate variantele aceste sporuri sunt asigurate statistic.

Rezultatele obţinute la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru PajiştiTimișoara, privind studiul corelaţiilor între însuşirile de producţie pentrumasă verde şi însuşirile de producţie pentru sămânţă, au evidenţiatutilitatea acestora în vederea creşterii eficienţei lucrărilor de selecţie laLotus corniculatus (ghizdei). Astfel, greutatea plantei se corelează puterniccu numărul de lăstari şi poziţia erectă a acestora şi cu numărul total deramificaţii pe plantă. Existenţa unei corelaţii pozitivă, semnificativă permiteselecţia unor plante elită încă din primul an de vegetaţie şi care să secaracterizeze atât prin producţie ridicată de masă verde cât şi prinrealizarea unei cantităţi de sămânţă mai mare.

22

În condiţiile de la Soleşti – SCDP Vaslui, în cadrul experienţei Metode desupraînsămânţare pe terenurile de deal supuse eroziunii, pregătireaterenului cu freza şi grapa cu discul şi semănat cu SUP 21 folosindamestecul de Bromus inermis, Onobrychis viciifolia, Dactylis glomerata şiLotus corniculatus au dat cele mai bune rezultate.

Din observaţiile făcute în anii 2009-2014, la Institutul de CercetareDezvoltare pentru Pajişti Braşov, rezultă că la leguminoasele luate în studiuformarea butonilor florali este mai puţin influenţată de condiţiile climatice, iarla graminee data de înspicare variază în funcţie de anul climatic. Astfel, înanii secetoşi data înspicatului poate fi avansată cu 5-8 zile, faţă de perioadacaracteristică fiecărui soi.

23

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1.BĂRBULESCU C. şi colab., 1991, Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere, Ed. Didactică şiPedagogică, Bucureşti2.BĂRBULESCU C., MOTCĂ GH., 1983, Păşunile munţilor înalţi, Ed. Ceres, Bucureşti3.BĂRBULESCU C., MOTCĂ GH.,1987, Pajiştile de deal din România, Ed. "Ceres” Bucureşti4.BELDIE AL., 1967, Flora şi vegetaţia munţilor Bucegi, Editura Academiei R.S.R.5.BLAJ V. A., - Cercetări privind ameliorarea și valorificarea superioară a pajiștilor subalpine dinMunții Bucegi, - Teză de doctorat, USAMV București, 20096.BLAJ V.A., MARUȘCA T., MOCANU V., HAȘ E.C., MATEESCU E., 2013, Long term influence ofmethods to improve subalpine Nardus stricta L. grasslands in the Carpathian Mountains, pag. 140–143, 17th Meeting of the FAO-CIHEAM Mountain Pasture Network7.DRAGOMIR N., 2005, Pajişti şi plante furajere, Tehnologii de cultivare, Editura Eurobit, ISBN 973-620-115-58.MARUŞCA T., 2001, Elemente de gradientică şi ecologie montană, Editura Universităţii„Transilvania”, Braşov, 130 p.9.MARUŞCA T., 2008, Reconstrucţia ecologica a pajiştilor degradate, Editura Universităţii Transilvaniadin Braşov, 108 pagini

10.MARUŞCA T., 2010, BĂRBOS M. I., BLAJ V. A., CARDAŞOL V., DRAGOMIR N., MOCANU V., ROTARI., RUSU M., SECELEANU I., Tratat de reconstrucţie ecologică a habitatelor de pajişti şi terenuridegradate montane, Ed. Universităţii Transirvania, Braşov

11.MOTCĂ GH., I. OANCEA, LIDIA GEAMĂNU, 1994: Pajiştile României, Tipologie şi Tehnologie,Editura tehnică agricolă, Bucureşti