MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

NORME DE ECOCONDIȚIONALITATE

- 2013 -

În anul 2013 poți beneficia de sprijin financiar din fondurile europene și de la bugetul național, dacă respecți normele de ecocondiționalitate:

Bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) Cerințe legale în materie de gestionare (SMR) Cerințele minime privind utilizarea îngrășămintelor

Bunele condiţii agricole şi de mediu, precum şi cerinţele legale în materie de gestionare sunt obligatorii pentru toţi agricultorii din România care solicită:

plăţi directe pe suprafaţă;plăţi de agromediu;sprijin pentru zonele defavorizate;plăţi pentru prima împădurire a terenurilor agricole; sprijin pentru reconversia/restructurarea plantaţiilor viticole şi defrişarea plantaţiilor viticole;alte forme de sprijin financiar din fonduri europene sau din bugetul naţional pentru care se aplică normele de ecocondiţionalitate în conformitate cu reglementările în vigoare.

Pentru plăţile de agromediu, pe lângă obligaţiile amintite mai sus, constituie norme

de ecocondiţionalitate şi cerinţele minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor, ce trebuie respectate de către agricultor pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei.

I. Standarde privind evitarea eroziunii solului:

GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit de culturi de toamnă şi/sau

să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.

Obiectivul acestei condiţii este reducerea eroziunii solului prin acoperirea minimă a terenului pe timpul iernii cu vegetaţie sau resturi vegetale.

GAEC 2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel.

Obiectivul acestei condiţii este reducerea eroziunii solului pe terenul arabil cu pantă mai mare de 12%.

Pentru a respecta această cerinţă, toate lucrările solului, inclusiv semănatul culturilor

prăşitoare, pe parcelele situate în blocuri fizice cu panta medie

mai mare de 12%, se execută pe curba de nivel şi nu

perpendicular pe aceasta (din deal în vale).

I. Standarde privind evitarea eroziunii solului:

GAEC 3. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la 1 ianuarie 2007.

Agricultorii care utilizează teren agricol amenajat cu terase şi solicită plăţi în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă sunt obligaţi să menţină şi să întreţină aceste terase în bune condiţii agricole şi de mediu, chiar dacă nu mai sunt folosite pentru producţie taluzurile să fie înierbate, pe taluz şi pe banchetă să nu se dezvolte vegetaţie nedorită.

Dacă terasele au fost distruse ca urmare a unor alunecări de teren, ploi torenţiale sau alte cazuri de forţă majoră, agricultorul nu va fi sancţionat dacă prezintă acte doveditoare în acest

sens.

ECOCONDIȚIONALITATE

II. Standarde pentru menţinerea conţinutului de materie organică în sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzătoare

GAEC 4. Floarea soarelui nu se cultivă pe acelaşi amplasament mai mult de doi ani consecutiv.

Obiectivul acestei condiţii este menţinerea conţinutului de materie organică în sol printr-o rotaţie corectă a culturilor în cadrul asolamentului.

GAEC 5. Nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil.

Obiectivul acestei condiţii este

menţinerea materiei organice în sol

şi prevenirea poluării atmosferei.

III. Standarde pentru menţinerea structurii solului

GAEC 6. Nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului.Obiectivul principal al acestei condiţii este menţinerea şi îmbunătăţirea structurii solului.

IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole

GAEC 7. Întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat de 0,30UVM/ha sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an, lucrări evidențiate în registrul

activităţilor desfăşurate pe miriştile permanente, completat la zi conform modelului aprobat de

APIA.

Obiectivul acestei condiţii este evitarea deteriorării pajiştilor permanente printr-o întreţinere şi o exploatare raţională.

IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a

terenurilor agricole

GAEC 8. Nu este permisă arderea pajiştilor permanente;

Obiectivul acestei conditii este mentinerea unui nivel minim de intretinere a solului prin

protejarea pajistilor permanente. Vegetaţia ierboasă sau lemnoasă de pe pajiştile permanente

nu trebuie arsă întrucât se distruge materia organică şi se poluează atmosfera.

GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;

Obiectivul acestei condiţii este menţinerea unui nivel minim de întreţinere a habitatelor, prin

păstrarea caracteristicilor peisajului agricol.

GAEC 10. Evitarea instalării vegetaţiei

nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe

terenurile care nu mai sunt exploatate pentru

producţie.

Obiectivul acestei condiţii este menţinerea unui nivel minim

de întreţinere a terenurilor agricole (indiferent de categoria

de folosinţă, inclusiv terenurile care nu mai sunt exploatate

pentru producţie) prin evitarea instalării vegetaţiei nedorite .

V. Standarde privind protejarea și gestionarea apei

GAEC 11 . Respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură;Obiectivul acestei condiţii îl constituie protejarea apelor şi gestionarea utilizării apei. Protejarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterană împotriva epuizării şi degradării este o necesitate, ca urmare a încălzirii globale şi a creşterii consumului de apă, impunându-se economisirea şi utilizarea eficientă a acestora.

GAEC 12. Nu este permisă aplicarea îngrășămintelor de orice fel pe suprafeţele de teren care se constituie în fâşii de protecţie în vecinătatea apelor de suprafață, a căror lăţime minimă este de 1 m pe terenurile situate în blocurile fizice cu panta medie de până la 12% și de 3 m pe terenurile situate în blocurile fizice cu panta medie mai mare de 12 %.

Obiectivul acestei condiţii este protejarea apelor de suprafaţă împotriva poluării şi a formării de şiroaie .

CERINȚE LEGALE ÎN MATERIE DE GESTIONARE (SMR)

(obligatorii pentru toți agricultorii care solicită plăți pentru schemele supuse ecocondiționalității)

Mediu:

SMR 1. Conservarea păsărilor sălbatice;

Agricultorii care deţin sau care administrează terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate au ca principale obligaţii:

să respecte planul de management şi regulamentul ariei naturale protejate; să nu ucidă şi să nu captureze intenţionat, prin orice metodă, păsările sălbatice, să nu

deterioreze şi să nu distrugă intenţionat cuiburile păsărilor sălbatice, chiar dacă acestea sunt goale;

să nu culeagă şi să nu deţină ouă provenite din natură, aparţinând păsărilor sălbatice; să nu perturbe intenţionat păsările, în special în timpul perioadei de reproducere, de

creştere şi de migraţie , să nu polueze sau să deterioreze prin

acţiunile lor habitatul păsărilor sălbatice.

SMR 2. Protecția apelor subterane împotriva poluării cu substanțe periculoase;

Agricultorii care, prin activitatea lor, depozitează, manipulează sau utilizează substanțe periculoase din Lista de substanţe prioritare şi poluanţi specifici prevăzută în Anexa nr.1

la Programul de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice, aprobat prin H. G. nr.351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ce constituie surse semnificative de poluare a resurselor de apă, au ca principale obligații :

să nu evacueze direct sau indirect, într-o resursă de apă, substanţe periculoase prevăzute în Lista de substanţe prioritare şi poluanţi specifici, cu excepţia cazului în care agricultorul deţine autorizaţia de gospodărire a apelor, să solicite şi să obţină actele de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul protecţiei mediului şi/sau gospodăririi apelor, după caz, pentru activităţile agricole pe care le desfăşoară şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la depozitarea, manipularea, utilizarea şi evacuarea în mediu sau într-o sursă de apă a substanţelor periculoase prevăzute în Lista de substanţe prioritare şi poluanţi specifici.

SMR 3. Protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de

epurare în agricultură;

Agricultorii care aplică nămoluri de epurare pe terenul cu destinaţie agricolă au ca principale obligaţii:

să utilizeze numai nămoluri tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de către autoritatea locală pentru protecţia mediului. Agricultorul trebuie să solicite furnizorului

de nămol să-i elibereze o copie a permisului de aplicare a acestuia; să nu aplice nămoluri de epurare pe terenuri destinate păşunatului, pe terenuri cultivate cu

arbuşti fructiferi, pe terenuri destinate producţiei de legume sau pe culturi de pomi fructiferi cu 10 luni înainte de recoltare şi în timpul recoltării;

să nu aplice nămoluri de epurare pe terenurile agricole cu panta mai mare de 12%; să aplice nămoluri de epurare numai în perioadele în care este posibil accesul normal pe

teren şi să asigure încorporarea nămolurilor în sol imediat după aplicare. Să anunţe autorităţile competente şi producătorul de nămol despre rotaţia culturilor pe

terenul în cauză. Să anunţe producătorul de nămol dacă

s-a răzgândit în privinţa utilizării nămolului,

înainte de a se realiza transportul acestuia.

SMR 4. Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;

Agricultorii care desfăşoară activităţi în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole au ca obligații principale:

să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale care să permită scurgeri de efluenţi/dejecţii. Mărimea acestor capacităţi trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea acestuia pe teren;

să respecte perioadele în care aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol este interzisă, potrivit calendarului de interdicţie prevăzut în Programul de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 21130/2010 a Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat, la rândul său, prin HG nr. 964/2000.

să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot substanţă activă/ha provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an;

să nu aplice îngrăşăminte organice pe terenuri

acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces

sau pe terenuri îngheţate; să nu aplice îngrăşăminte organice sau chimice

pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie

sanitară şi hidrogeologică ale captărilor de apă potabilă instituite potrivit legislaţiei în vigoare.

SMR 5. Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică.

Agricultorii care deţin sau care administrează terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în afara ariei naturale protejate au ca principale obligaţii :

să respecte planul de management şi regulamentul ariei naturale protejate în ceea ce

priveşte utilizarea suprafeţelor de teren cu destinaţie agricolă şi regimul activităţilor agricole,

astfel încât să utilizeze în mod raţional pajiştile prin cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în

perioadele şi cu speciile şi efectivele de animale avizate de administraţia ariei; să aplice practici tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a

animalelor,

definite prin legislaţia în domeniu sau să practice modul de producţie ecologic de cultivare a

terenului agricol şi creşterea animalelor; să nu polueze, să nu deterioreze şi să nu distrugă habitatele; să nu recolteze flori şi fructe; să nu culeagă, să nu taie şi să nu distrugă cu intenţie exemplarele de plante sălbatice în

habitatele lor naturale, în oricare

din stadiile ciclului biologic.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ, SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI A PLANTELOR

SMR 6. Identificarea şi înregistrarea porcinelorDeţinătorii animalelor din specia suine au următoarele ca obligaţii principale :

în cazul exploataţilor nonprofesionale, să solicite medicului veterinar de liberă practică împuternicit înregistrarea exploataţiei în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE);

să îşi achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor;

să solicite medicului veterinar împuternicit eliberarea formularului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între doua exploatatii diferite sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de miscare în cazul achiziţionării sau vanzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploataţii comerciale;

să solicite eliberarea formularului de declarare eveniment, să păstreze şi să arhiveze în ordine

cronologică toată formularistica ce îi este remisă de medicul veterinar împuternicit (aceasta

constituindu-se în registrul de exploataţie,

să predea medicului veterinar împuternicit

formularele de mişcare cu care a achiziţionat animalele;

SĂNĂTATEA PUBLICĂ, SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI A PLANTELOR

SMR 6. Identificarea şi înregistrarea porcinelor

În cazul exploataţiilor comerciale au ca principale obligații :să solicite Direcţiei Sanitar - Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti (DSVSA) înregistrarea şi autorizarea exploatatiei, în cazul exploataţiilor comerciale de tip A, să înregistreze în SNIIA atât animalele identificate, cât şi intrările şi ieşirile animalelor în/din exploataţie şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinatie, mijloc de transport etc), să predea medicului veterinar oficial crotalia animalului sacrificat pentru consum propriu şi să înregistreze evenimentul în SNIIA, să transmită în termen de 72 de ore formularele de mişcare la DSVSA;

În cazul exploataţiilor comerciale industriale de suine, sa predea pană la sfarşitul lunii ianuarie a anului în curs la DSVSA situaţia efectivelor de animale deţinute, precum şi a efectivelor ce se intenţionează a se exploata pe parcursul anului în curs.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ, SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI A PLANTELOR

SMR 7 . Identificarea şi înregistrarea bovinelorÎn cazul exploataţiilor nonprofesionale au ca principale obligații: să solicite medicului veterinar împuternicit înregistrarea exploataţiei în RNE; să îşi achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor și să solicite medicului

veterinar împuternicit eliberarea formularului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite;

să ridice de la sediul DSVSA paşaportul bovinei;

În cazul exploataţiilor comerciale au ca principale obligații : să solicite DSVSA înregistrarea şi autorizarea exploataţiei; să solicite DSVSA să devină utilizator SNIIA; să îşi identifice animalele până la vârsta de 20 de zile şi să le înregistreze în BND; să îşi actualizeze zilnic registrul de exploatatie, precum şi baza de date; să ridice de la DSVSA în termen de 14 zile de la înregistrarea bovinelor pasapoartele

acestora, achitând contravaloarea lor și să deţină asupra lor paşaportul animalelor în timpul transportului acestora;

să predea medicului veterinar oficial crotalia animalului sacrificat pentru consum propriu şi să înregistreze evenimentul în SNIIA.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ, SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI A PLANTELOR

SMR 8 . Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovine şi caprine.În cazul exploataţiilor nonprofesionale :

să solicite medicului veterinar împuternicit înregistrarea exploataţiei în RNE; să îşi achizitioneze crotalii pentru identificarea animalelor; să solicite medicului veterinar împuternicit identificarea animalelor înainte de împlinirea

vârstei de 9 luni sau, în orice caz, înainte ca acestea să părăsească exploataţia de origine, cu o crotalie auriculară simplă şi o crotalie auriculară electronică sau cu o crotalie auriculară simplă dacă animalele respective vor face obiectul sacrificării înainte de împlinirea vârstei de un an;

să solicite medicului veterinar împuternicit eliberarea formularului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite;

să pastreze şi să arhiveze în ordine cronologică toată formularistica ce ii este remisă de medicul veterinar împuternicit (aceasta constituindu-se în registrul de exploatatie);

să predea medicului veterinar împuternicit formularele de mişcare cu care a achiziţionat animalele și să îşi achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei.

În cazul exploataţiilor comerciale :

să îşi cumpere crotaliile necesare identificării animalelor; să solicite DSVSA să devină utilizator SNIIA; să se asigure că toate animalele din exploataţie ce au vârsta de peste 9 luni sunt înregistrate în BND; să completeze documentele de mişcare pentru animalele ce vor fi mişcate din exploataţia deţinută şi să înregistreze în BND ieşirea animalelor din exploatatie, precum şi eventualele intrări; să îşi actualizeze zilnic registrul de exploataţie şi baza de date; să predea medicului veterinar oficial crotalia animalului sacrificat pentru consum propriu şi să înregistreze evenimentul în SNIIA.

SMR 8 . Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovine şi caprine.

CERINȚE MINIME PRIVIND UTILIZAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR ȘI A PRODUSELOR DE

PROTECȚIE A PLANTELOR

1.Este permisă utilizarea numai a acelor produse de protecție a plantelor care au fost autorizate pentru vânzare și numai în conformitate cu instrucțiunile de utilizare;

2.Persoanele care folosesc produsele de protecție a plantelor trebuie să fie calificate (să aibă o atestare profesională);

3.Persoanele care folosesc produsele de protecție a plantelor clasificate ca având “toxicitate ridicată“ sau ca “toxice” trebuie să fie înregistrate la serviciul special din cadrul poliției județene din raza de activitate.

ECOCONDIȚIONALITATE

CERINȚE MINIME PRIVIND UTILIZAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR ȘI A PRODUSELOR DE PROTECȚIE A

PLANTELOR

De asemenea, trebuie să fie înregistrate la unitatea sanitar-veterinară sau la inspectoratul județean pentru siguranța muncii;

4. Folosirea produselor de protecție a plantelor poate fi realizată doar pentru scopul

în care aceste produse au fost omologate conform instrucțiunilor de utilizare;

5. Tratamentele cu produse de protecţie a plantelor nu sunt permise în zonele de protecție a apelor, în zonele protejate, în zonele de protecție sanitară , în zonele de protecție ecologică, precum și în alte zone protejate stabilite de autoritățile competente.

ECOCONDIȚIONALITATE

CERINȚE MINIME PRIVIND UTILIZAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR ȘI A PRODUSELOR DE PROTECȚIE

A PLANTELOR

6. Îngrăşămintele naturale aplicate nu pot conţine mai mult de 170 kg de azot (N) ca

ingredient pur pe 1 ha de teren agricol;

7. Fermierii trebuie să respecte perioadele în care aplicarea fertilizatorilor este interzisă;

8. Aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile cu pante abrupte trebuie realizată prin

încorporarea îngrăşămintelor în sol şi luarea în considerare a condițiilor meteorologice.

ECOCONDIȚIONALITATE

CERINȚE MINIME PRIVIND UTILIZAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR ȘI A PRODUSELOR DE PROTECȚIE

A PLANTELOR9.Nici un tip de îngrășământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri

cu apă în exces sau pe terenuri înghețate;

10. Nu vor fi folosiți fertilizatori în apropierea resurselor de apă, în conformitate cu următoarele indicații;

- Fertilizator solid – nu mai aproape de 6 m de apă;- Ferilizator lichid – nu mai aproape de 30 m de apă.

În apropierea stațiilor de captare a apei potabile, nu va fi folosit niciun tip de fertilizator la o

distanță mai mică de 100 m față de stația de captare a apei;

11. Fermierii trebuie să se asigure că îngrășămintele sunt distribuite uniform;

CERINȚE MINIME PRIVIND UTILIZAREA ÎNGRĂȘĂMINTELOR ȘI A PRODUSELOR DE PROTECȚIE

A PLANTELOR

12. Fermierii trebuie să urmeze un plan de fertilizare, potrivit legislaţiei în vigoare;

13. Este interzisă folosirea fertilizatorilor neautorizați pentru vânzare;

14. Operatorii care produc produsele ecologice au obligaţia de a-şi înregistra această activitate la MADR şi de a se supune controlului

unui organism de inspecţie şi certificare aprobat;

15. În vederea protejării speciilor de păsări

migratoare este interzisă uciderea sau

capturarea intenţionată a acestora, indiferent

de metoda utilizată.

ECOCONDIȚIONALITATE

Respectarea normelor de ecocondiţionalitate (conformitate încrucişată) se verifică prin acţiunile de control desfăşurate de APIA şi ANSVSA (control administrativ şi control pe teren).

Nerespectarea de către agricultori a normelor de ecocondiţionalitate conduce la reducerea plaţilor sau excluderea de la plată, pe baza gravităţii, amplorii, persistenţei, repetiţiei şi caracterului intenţionat al nerespectării obligaţiilor, la una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani (art. 23 si 24 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009) cu exceptia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale (art. 31 din Regulamentul CE nr .73/2009 )

ECOCONDIȚIONALITATE

VĂ MULȚUMESC !