MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ŞI INTEGRĂRII EUROPENE AL REPUBLICII MOLDOVA

ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI COLEGIULUI

din 29 decembrie 2008, ora 10.00, sala de conferinţe

Nr. de ordine

Chestiunea Raportorul

1.

Activitatea delegaţiilor Republicii Moldova în cadrul Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC) şi organele subordonate la care Republica Moldova este parte în contextul cooperării RM cu Naţiunile Unite.

Gheorghe LEUCĂ, Şef al Direcţiei ONU şi Agenţii Specializate, Departamentul Cooperare Multilaterală

2.

Realizarea de către MAEIE a politicii migraţionale şi colaborarea, la acest subiect, cu instituţiile administraţiei publice centrale.

Constantin BURGHIU, Director al Departamentului Afaceri Consulare

3.

Informaţia privind exercitarea preşedinţiilor Republicii Moldova la SEECP, RACVIAC şi ICE.

Dumitru ŢÎRA, Şef al Direcţiei Cooperare Regională, Departamentul Integrare Europeană

4. Aprobarea planului de acţiuni privind implementarea Planului de Dezvoltare instituţională (PDI) a ministerului în anul 2009.

Larisa PASECINIC, Şef al Direcţiei Analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor

5. Diverse

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE ŞI INTEGRĂRII EUROPENE AL REPUBLICII MOLDOVA

O R D I N U L nr. 1708-b-207

29 decembrie 2008 mun. Chişinău

Cu privire la aprobarea Hotărîrilor Colegiului MAE IE din 29 decembrie 2008 În conformitate cu prevederile capitolului III, p.10 al Regulamentului Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (Hotărîrea Guvernului RM nr.1156 din 4 noiembrie 2005), ORDON:

1. A aproba Hotărîrile nr. 1, 2, 3, şi 4 (se anexează) ale şedinţei Colegiului MAE IE din 29 decembrie 2008.

2. Prezentul ordin şi materialele anexate a aduce la cunoştinţă şefilor departamentelor

şi direcţiilor MAE IE, şefilor misiunilor diplomatice şi consulare.

3. Controlul asupra respectării termenilor executării Hotărîrilor Colegiului se pune în sarcina dnei Daniela Dima, Secretar al Colegiului.

Viceprim-ministru (semnat) Andrei STRATAN Ministru

COLEGIUL

Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

HOTĂRĂRE nr.1 din 29 decembrie 2008

Chişinău

„Activitatea delegaţiilor Republicii Moldova în cadrul Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC) şi structurilor sale subsidiare la care statul este parte

în contextul cooperării cu Naţiunile Unite”

Examinând raportul prezentat de dl Gheorghe Leucă, Şef al Direcţiei ONU şi Agenţii Specializate, Departamentul Cooperare Multilaterală (DONUAS/DCM) şi luând în consideraţie opiniile şi sugestiile formulate în cadrul discuţiilor, Colegiul hotărăşte:

1. A lua act de raportul Direcţiei ONU şi Agenţii Specializate, Departamentul Cooperare Multilaterală, referitor la activitatea delegaţiilor Republicii Moldova în cadrul Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC) şi structurilor sale subsidiare la care statul este parte în contextul cooperării cu Naţiunile Unite;

2. A pune în sarcina DONUAS/DCM consolidarea conlucrării şi interacţiunii cu ministerele de resort şi reprezentanţele permanente pe lângă oficiile ONU de la New York, Geneva, Viena, Roma şi Paris şi implicarea activă a acestora la realizarea Planului de Acţiuni privind activitatea Republicii Moldova în cadrul ECOSOC şi organelor sale subsidiare la care Republica Moldova este parte şi la intensificarea cooperării cu instituţiile din sistemul ONU, îndeosebi prin asigurarea; - activităţii eficiente a Consiliului de Coordonare şi a Grupului de lucru inter-ministerial şi îndeplinirii de către ministerele responsabile a deciziilor Consiliului de Coordonare; - coordonării pregătirii şi participării plenare şi calitative a delegaţiilor ţării la reuniunile organelor elective indicate în planul de acţiuni şi la alte foruri importante ale ONU; - elaborării şi realizării de către instituţiile administraţiei publice centrale a Planurilor cadru pentru organizarea acţiunilor de cooperare cu structurile din sistemul ONU; 3. A pune în sarcina DONUAS/DCM, Direcţiei Personal, Legislaţie, Contencios şi Direcţiei Buget şi Finanţe asigurarea asistării şi susţinerii prin delegaţii din cadrul MAEIE a activităţii reprezentanţelor permanente pe lângă oficiile ONU în perioada sesiunilor ordinare ale Adunării Generale ONU (New York) şi celor anuale ale organelor elective ale Naţiunilor Unite (New York, Geneva, Viena, Roma) în vederea reprezentării şi activităţii efective în aceste foruri; 4. A pune în sarcina DONUAS/DCM, DDI, Direcţiei Personal, Legislaţie, Contencios (DPLC) şi Direcţiei Buget şi Finanţe (DBF) continuarea practicilor de delegare a reprezentanţilor MAEIE, la nivel de Ministru, Viceministri şi experţi, inclusiv din Departamentul Drept Internaţional la sesiunile anuale ale ECOSOC şi altor structuri

elective la care Republica Moldova este parte, precum şi la reuniunile însemnate ale agenţiilor specializate de interes major, precum PNUD, UNICEF, UNFPA, CDS, etc.; 5. A pune în sarcina DONUAS/DCM şi Direcţiei Buget şi Finanţe pregătirea, în cazurile necesare, a demersurilor către Guvern şi ministerele de resort responsabile în vederea alocării, conform Hotărârii Guvernului a surselor de finanţare în scopul asigurării participării delegaţiilor din ţară la reuniunile organelor elective ale ONU la care ţara este parte şi organizării acţiunilor protocolare în perioada sesiunilor anuale ale acestora; 6. A pune în sarcina Direcţiei ONU şi Agenţii Specializate a Departamentului Cooperare Multilaterală (DONUAS/DCM), Reprezentanţelor Permanente pe lângă oficiile ONU şi Ambasadelor Republicii Moldova în străinătate continuarea eforturilor de promovare a candidaturii Republicii Moldova pentru alegerile în Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO) şi Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CISPCI), Comitetul pentru Programe şi Coordonare (CPC, 2012-2014) şi Consiliul Executiv al Programului Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR); 7. A pune în sarcina Direcţiei Personal, Legislaţie, Contencios şi Direcţiei Buget şi Finanţe perfectarea, conform deciziei anterioare, a procedurilor de angajare în Direcţia ONU şi Agenţii Specializate a unui diplomat în scopul îndeplinirii, pe lângă alte responsabilităţi, a unor funcţii adiţionale privind coordonarea activităţilor ce ţin de reprezentarea, participarea şi activitatea delegaţiilor Republicii Moldova în structurile elective ale Naţiunilor Unite; 8. A pune în sarcina Direcţiei Personal, Legislaţie, Contencios şi Direcţiei Buget şi Finanţe identificarea modalităţilor de suplinire a posturilor vacante şi sporire a personalului scriptic al Reprezentanţelor Permanente pe lângă oficiile ONU de la New York, Geneva, Viena şi, eventual, Roma, implicate în asigurarea reprezentării şi activităţii delegaţiilor ţării noastre în organele elective ONU. 9. A informa Preşedinţia şi Guvernul Republicii Moldova asupra rezultatelor îndeplinirii HG nr. 263 din 7 martie 2008 „Cu privire la realizarea mandatului Republicii Moldova de membru al Consiliului Economic şi Social al ONU şi structurilor sale subsidiare” şi a activităţii delegaţiilor statului în cadrul acestor organe elective pe parcursul anului 2008.

10. Controlul asupra executării sarcinilor sus-menţionate se pune în sarcina doamnei Eugenia Kistruga, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Preşedintele Colegiului /semnat/ Andrei STRATAN Secretarul Colegiului /semnat/ Daniela DIMA

La chestiunea I din ordinea de zi

a Colegiului MAE IE din 29 decembrie 2008

RAPORT

privind activitatea delegaţiilor Republicii Moldova în cadrul Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC) şi structurilor sale subsidiare la care statul este parte

în contextul cooperării cu Naţiunile Unite

I. Aspecte privind cooperarea cu Naţiunile Unite şi reprezentarea în organele sale elective Cooperarea cu Naţiunile Unite şi activitatea în cadrul Organizaţiei Universale reprezintă dimensiuni distincte ale relaţiilor şi diplomaţiei multilaterale ale Republicii Moldova. În virtutea faptului că în calitate de membru al ONU şi al unor din organele sale elective ţara noastră are posibilitatea să contribuie nemijlocit la elaborarea şi adoptarea politicilor mondiale şi soluţionarea problemelor majore la nivel internaţional şi regional, iar prin aceasta să promoveze interesele naţionale, să se afirme şi să-şi consolideze rolul în cadrul organizaţiei şi comunităţii internaţionale, cele două aspecte ale conlucrării cu ONU au constituit, în ultimii ani, obiective primordiale ale eforturilor comune ale MAEIE şi Reprezentanţelor Permanente pe lângă oficiile ONU (N.Y., Geneva, Viena, Roma, Paris). Pe această linie de activitate, în contextul deciziilor Colegiului MAEIE din 26 iunie 2007 au fost realizate măsuri susţinute de coordonare şi cooperare cu misiunile diplomatice şi ministerele de resort în vederea înaintării şi asigurării sprijinului candidaturii ţării în alegeri, precum şi a pregătirii activităţii delegaţiilor statului în structurile respective. În conlucrare cu acestea au fost stabilite aranjamente de sprijin reciproc cu mai multe ţări şi asigurată reprezentarea în forurile importante ale Organizaţiei. Situaţia privind alegerile în permanenţă a fost sistematizată şi monitorizată, despre rezultate fiind periodic informată conducerea ministerului şi reprezentanţele permanente. În rezultatul eforturilor întreprinse, Republica Moldova a fost aleasă şi activează în calitate de membru al Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC, 2008 -2010), cel mai important for electiv al Naţiunilor Unite la care statul a aspirat de la aderarea sa la Organizaţia Mondială, precum şi al unor organisme subsidiare ale acestuia, cum sunt: - Comisia pentru Dezvoltare Socială (CDS, 2004-2008); - Comisia pentru Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală (CPCJP, 2008-2009); - Comisia asupra Substanţelor Narcotice (CSN, 2008-2011); - Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO, 2008-

2009) şi - Consiliul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS, 2008-2010). Deja în această postură, ţara noastră a fost aleasă şi a deţinut poziţia de Preşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare Socială în 2007-2008, iar în perioada 2008-2009 exercită funcţiile de Vicepreşedinte al Comisiei pentru Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală şi al Comisiei asupra Substanţelor Narcotice.

În paralel, la sesiunea a 62-a (2007-2008) Republica Moldova a fost Preşedinte al Comisiei a VI-a şi, ex-oficio, membru al Comitetului General al Adunării Generale ONU, iar în prezent îndeplineşte funcţiile de Vicepreşedinte al sesiunii a 63-a (2008-2009) a Adunării Generale şi al Comisiei a IV-a a AG, precum şi de membru al Comitetului General (o informaţie amplă privind prezenţa Republicii Moldova în organele elective ale ONU de la aderarea sa la Naţiunile Unite este prezentată în Anexa 1). Responsabilităţile majore care derivă din această calitate reflectă într-o formă concentrată tot spectrul de activităţi pe care statele membre le desfăşoară în cadrul ONU, între cele mai importante fiind:

• asigurarea participării plenare, pe tot parcursul mandatelor, a reprezentanţilor statului la realizarea obiectivelor şi obligaţiunilor caracteristice competenţelor structurilor respective, implicit prin contribuţia la pregătirea sesiunilor, elaborarea, dezbaterea şi adoptarea bugetelor, rezoluţiilor, rapoartelor şi altor documente relevante, la alegerile în organele subsidiare, în special comisiile funcţionale şi consiliile executive ale programelor, fondurilor, agenţiilor şi instituţiilor sale specializate ale ONU şi ECOSOC (o informaţie amplă privind prerogativele organelor elective la care suntem parte este prezentată în Anexa 2);

• participarea activă la dezbateri, consultări, negocieri cu prezentarea poziţiilor şi preocupărilor statului pe diverse politici, strategii, probleme, dar şi soluţii de interes naţional;

• reprezentarea în cadrul acestora a ţării şi statelor din regiune, promovarea şi coordonarea unor activităţi, iniţiative şi interese comune ale grupurilor regionale şi sub-regionale din care facem parte, inclusiv prin prezentarea unor discursuri, alocuţiuni şi intervenţii pe anumite probleme de interes major, cu titlu individual sau din partea Grupului Est-european sau GUAM, precum şi alinierea la intervenţiile altor grupuri de state partenere precum UE;

• pregătirea şi prezentarea unor rapoarte naţionale, informări sau comunicări ca urmare a unor solicitări exprese din partea Secretariatului;

• efectuarea unui schimb de informaţii, idei, recomandări şi experienţă, în vederea identificării unor soluţii pentru probleme specifice, formulării şi elaborării unor noi programe, proiecte, politici şi strategii naţionale şi sporirii asistenţei tehnice şi financiare în domenii relevante. În contextul exercitării mandatelor deţinute, reprezentanţii statului dezvoltă şi alte activităţi de intensificare a relaţiilor cu organizaţia în cadrul întrevederilor cu oficiali ai structurilor respective, a agenţiilor specializate şi statelor membre la ONU şi a vizitelor acestora în ţară. II. Activităţi organizatorice privind realizarea cooperării şi mandatului de membru al organelor elective ONU Realizarea unei asemenea agende complexe ce ţine de asigurarea unei prestaţii calitative a delegaţiilor statului în calitate de membru al organelor elective, în particular şi de consolidarea conlucrării cu Naţiunile Unite, în general, solicită o implicare şi participare activă nu doar a MAEIE şi misiunilor diplomatice, dar şi a tuturor instituţiilor administraţiei publice centrale.

Din aceste considerente, pe parcursul ultimilor doi ani, MAEIE a desfăşurat mai multe activităţi concrete în acest sens. La iniţiativa ministerului au fost elaborate un model de Plan-cadru care prevede stabilirea de către ministerele de resort a obiectivelor şi acţiunilor prioritare de cooperare cu organismele specializate ale ONU de care sunt responsabile, precum şi un Plan de Acţiuni privind realizarea în comun de către instituţiile guvernamentale relevante a mandatului de membru al organelor elective (planurile se anexează, însoţite de informaţii suplimentare - anexele 2, 3). Aceste documente au fost aprobate de Guvern şi transmise pentru implementare concomitentă ministerelor de resort, ele servind ca instrumente de planificare, monitorizare, informare şi raportare în dezvoltarea relaţiilor cu organismele ONU şi creând premise favorabile pentru îndeplinirea onorabilă de către Republica Moldova a prerogativelor ce rezultă din această calitate. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 263 din 7 martie 2008 „Cu privire la realizarea mandatului Republicii Moldova de membru al Consiliului Social al ONU şi al structurilor sale subsidiare” au fost instituite Consiliul de Coordonare (la nivel de miniştri) şi Grupul de lucru inter-ministerial (GLIM - la nivel de şefi de direcţii pentru relaţii internaţionale), investite cu funcţii de monitorizare a realizării practice a Planului de Acţiuni. Conform deciziei din 10 aprilie 2008 a Consiliul de Coordonare cu privire la angajarea plenară a tuturor instituţiilor guvernamentale relevante în implementarea Hotărârea Guvernului, MAEIE, în rolul său de coordonator şi participant activ la proces, a asigurat activitatea Consiliului de Coordonare şi a Grupului de lucru inter-ministerial (GLIM) prin: - convocarea reuniunilor şi şedinţelor de lucru, abordarea în cadrul acestora a subiectelor pertinente şi luarea şi monitorizarea îndeplinirii deciziilor, elaborarea şi prezentarea rapoartelor şi în sens mai larg - organizarea conlucrării cu ministerele de resort şi coordonarea acţiunilor comune în scopul realizării obiectivelor şi sarcinilor stabilite. Corespunzător, şedinţele din 9 aprilie şi 24 septembrie ale Grupului de lucru inter-ministerial au fost axate pe măsurile de întreprins, evaluarea activităţilor şi progresului înregistrat de ministerele de resort în cursul anului 2008 în sensul realizării Planului de Acţiuni şi a Planului-cadru de cooperare pe linia ONU (conform indicaţiei Guvernului nr. 2208-392, din 2 aprilie 2007), precum şi pe prospecţiunile în această direcţie pentru anul 2009. Totodată, în cadrul acestor şedinţe, care au avut şi un caracter instructiv, membrii Grupului de lucru şi alţi experţi au fost familiarizaţi cu aspecte legate de cooperarea pe diverse planuri cu structurile din sistemul Naţiunilor Unite, procedurile organelor elective ale ONU şi participarea delegaţiilor ţării la forurile organizate sub auspiciile Organizaţiei, inclusiv elaborarea şi prezentarea discursurilor, modalităţile şi procedurile de iniţiere şi promovare a proiectelor şi programelor oferite de agenţiile specializate ale ONU, precum şi folosirea şi valorificarea resurselor informaţionale şi a bazelor de date electronice ale sistemului ONU. De asemenea, reprezentanţii ministerelor au făcut comunicări pe marginea sesiunilor anuale ale ECOSOC şi comisiilor subsidiare la care delegaţiile statului au participat în cursul anului, au efectuat un schimb de informaţii şi experienţă cu privire la realizarea Obiectivelor naţionale de Dezvoltare ale Mileniului şi au examinat directivele generale privind pregătirea şi prezentarea de către instituţiile statului în cadrul structurilor ONU a

informaţiilor, comunicărilor, chestionarelor şi rapoartelor de ţară pe subiecte specifice în funcţie de competenţe. Aceste eforturi organizatorice au determinat o abordare comprehensivă din partea ministerelor de resort a obiectivelor ce ţin de asigurarea reprezentării şi activităţii calitative în cadrul Naţiunilor Unite şi unei conlucrări eficiente cu ONU.

III. Realizarea Planului de Acţiuni şi planurilor cadru de cooperare în 2008 a) În acest mod, din perspectiva realizării în sens larg a acestor deziderate, pe parcursul anului, MAEIE, reprezentanţele permanente şi ministerele de resort au asigurat implementarea susţinută a prevederilor Planului de Acţiuni şi planurilor cadru de cooperare soldate cu următoarele rezultate majore:

• cu excepţia sesiunii a 51-a a Comisiei asupra Substanţelor Narcotice (CSN, 10-14 martie 2008) şi sesiunile a 135-a a Consiliului Executiv al FAO şi a 135-a Specială a Conferinţei FAO (17-22 noiembrie), care au fost acoperite de către Ambasadele/Reprezentanţele RM la Viena şi respectiv la Roma, delegaţii de diferit nivel din ţară au participat la toate sesiunile anuale ale organelor elective incluse în Planul de Acţiuni şi la o serie de reuniuni importante ale structurilor subsidiare ale ECOSOC - în total circa 50 de reuniuni;

• misiunile diplomatice au asistat delegaţiile din ţară la toate forurile relevante şi au asigurat reprezentarea statului la sesiunile organizatorice, ordinare şi reluate ale ECOSOC şi structurilor sale subsidiare, precum şi la alte foruri importante ale ONU;

• în perioada vizitelor, reprezentanţii statului au susţinut circa 30 de întrevederi bilaterale cu oficiali ONU şi ai statelor membre în vederea consolidării relaţiilor de cooperare cu structurile ECOSOC şi obţinerii asistenţei tehnice şi financiare adiţionale; • în acelaşi scop de întărire a conlucrării cu instituţiile specializate ale ONU şi dezvoltării unor noi programe şi proiecte de asistenţă au fost organizate vizitele în Republica Moldova a 10 oficiali de nivel înalt ai Naţiunilor Unite; Prestaţia delegaţiilor statului în forurile elective a fost, de asemenea, una eficientă şi rezultativă, în cadrul acestora fiind:

• prezentate peste 20 de discursuri şi alocuţiuni, efectuate mai multe intervenţii cu expunerea poziţiilor statului pe problemele examinate;

• exercitat dreptul de vot la adoptarea rezoluţiilor şi deciziilor, ca urmare a participării la examinarea acestora (ECOSOC- 27 de rezoluţii şi 23 de decizii, CPCJP- 7 rezoluţii şi 6 decizii);

• facilitată adoptarea unor rezoluţii şi decizii în cadrul sesiunilor la care reprezentanţii statului au deţinut (sau continuă să exercite) funcţiile de Preşedinte (CDS, ianuarie – aprilie 2008) sau Vicepreşedinte (CPCJP şi CSN, martie 2008- aprilie 2009);

• sprijinite prin vot în cadrul alegerilor din ECOSOC - 182 de state pentru obţinerea calităţii de membru în 29 de organe subsidiare ale Consiliului;

• susţinute iniţiative sau rezoluţii înaintate de state sau grupuri partenere de state (UE, SUA, GUAM), fapt ce a contribuit la consolidarea relaţiilor bilaterale cu acestea.

b) Aceste cifre şi constatări pun în evidenţă o serie de activităţi importante desfăşurate de delegaţiile din ţară în contextul participării la forurile ONU, între cele mai complexe fiind:

• abordarea în discursurile prezentate şi alte forme de dezbateri în cadrul ONU a problemelor globale actuale cu evocarea poziţiilor statului pe marginea acestora (schimbarea climei, crizele alimentară şi energetică) şi a priorităţilor naţionale (Programul Naţional de Dezvoltare, obiectivele milenare), precum şi exprimarea aprecierii pentru ajutorul acordat în diverse domenii, implicit la lichidarea consecinţelor secetei din 2007 şi inundaţiilor din 2008;

• discutarea în contextul întrevederilor cu oficiali ONU şi a vizitelor acestora în ţară a obiectivelor de consolidare a relaţiilor de cooperare şi asigurare a soluţionării problemelor social-economice stringente cu care se confruntă ţara, în particular prin sporirea asistenţei tehnice şi financiare pentru formularea şi realizarea unor noi proiecte de dezvoltare (lista celor mai importante vizite şi întrevederi este prezentată în Anexa 4);

• prezentarea de către ministerele de resort a unor informaţii, comunicări şi rapoarte naţionale pe probleme ce ţin de competenţele ECOSOC şi organelor sale subsidiare, precum şi promovarea acestora, în cazurile necesare, în aceste structuri şi Adunarea Generală a ONU (comisii şi plenară);

• elaborarea de către ministerele afacerilor interne, justiţiei, sănătăţii, ecologiei şi resurselor naturale, agriculturii şi industriei alimentare şi transmiterea în adresa MAEIE a unor informaţii pe subiecte ce ţin de competenţa acestora, în particular cu privire la măsurile întreprinse în plan naţional pentru combaterea traficului de persoane, criminalităţii, asigurarea promovării şi respectării drepturilor omului, contracararea HIV/SIDA, implementarea instrumentelor internaţionale în domeniul mediului, care au fost sau urmează a fi folosite de Reprezentanţele Permanente de la New York, Geneva şi Viena pentru pregătirea intervenţiilor în dezbaterile relevante din cadrul structurilor elective, comisiilor Adunării Generale şi alte foruri ONU;

• înaintarea şi promovarea în comun, în ECOSOC şi în alte structuri ONU, a candidaturii statului pentru alegerile în 2 noi structuri subsidiare ale ECOSOC - Consiliul Executiv al Programului Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (pe termen nelimitat) şi Comitetul pentru Programe şi Coordonare (2012-2014), de rând cu cele pentru obţinerea statutului de membru al Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Intangibil (2010-2014) şi Consiliul pentru Drepturile Omului (2010-2013);

• implementarea coordonată a activităţilor prevăzute de planurile-cadru de cooperare ale ministerelor de resort pe linia ONU, în special a celor ce ţin de activitatea propriu-zisă a ECOSOC şi a organelor şi instituţiilor sale subsidiare; c) Din punctul de vedere al realizării practice şi eficacităţii unor asemenea sarcini, reprezentanţii statului au adus contribuţii însemnate în cadrul mai multor foruri importante, între care merită a fi apreciate:

• sesiunea a 46-a a Comisiei pentru Dezvoltare Socială (New York, 6-15 februarie) - la diferite segmente au participat viceminiştrii Economiei şi Comerţului, domnul Sergiu Sainciuc şi Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, doamna Lucia Gavriliţă, care au prezentat discursuri, au avut întrevederi cu înalţi oficiali ONU şi ai unor state membre, discutând eventuale proiecte de asistenţă pe domeniile specifice de competenţă. De menţionat că în calitatea sa de membru al Comisiei, Republica Moldova a fost aleasă şi exercitat funcţia de Preşedinte al acesteia în perioada 2007-2008;

• sesiunea a 51-a a Comisiei asupra Substanţelor Narcotice (CSN, 10-14 martie 2008) - având în vedere imposibilitatea participării unei delegaţii din ţară, reprezentarea a fost asigurată de către Reprezentanţa Permanentă pe lângă oficiul ONU de la Viena, în cadrul sesiunii, domnul Victor Postolachi, Ambasadorul RM în Austria fiind ales în funcţia de Vicepreşedinte al Comisiei pentru 2008-2009;

• sesiunea a 17-a a Comisiei pentru Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală (CPCJP, 4-18 aprilie 2008) – a participat o delegaţie condusă de domnul Vitalie Pîrlog, Ministrul Justiţiei. Republica Moldova, de asemenea, a fost aleasă în calitate de Vicepreşedinte al comisiei pentru perioada 2008-2009, pe parcursul anului această funcţie fiind exercitată de şeful misiunii diplomatice de la Viena (a fost facilitată examinarea şi adoptarea celor 6 rezoluţii şi 2 decizii);

• Segmentul Înalt al Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS, 19-24 mai 2008, Geneva) - doamna Larisa Catrinici, Ministrul Sănătăţii a prezentat un discurs (inclus în raportul Adunării) şi a avut întrevederi cu Ministrul Sănătăţii al Israelului şi Directorul Executiv-adjunct al Fondului Global împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei, cu care s-au discutat aspecte ale unor eventuale proiecte de asistenţă pe linie bilaterală şi multilaterală;

• Summit-ul Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) „Securitatea Alimentară Mondială: provocări cauzate de schimbările climaterice şi bioenergie” (3-5 iunie 2008, Roma), statul (membru al Consiliului Executiv al FAO) - domnul Anatolie Gorodenco, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a rostit un discurs referitor la efectele negative ale încălzirii globale şi măsurile de eliminare a acestora la nivel global, regional şi naţional, apreciind rolul şi ajutorul acordat de FAO la elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniile relevante şi lichidarea consecinţelor dezastrelor naturale;

• sesiunea anuală a Consiliului Economic şi Social (ECOSOC, 29 iunie - 25 iulie) – reprezentarea, pe întreg parcursul sesiunii a fost asigurată de delegaţii ale MAEIE - domnul Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a rostit o alocuţiune în cadrul Reuniunii Ministeriale (30 iunie - 2 iulie), a participat la Forumul pentru Cooperare şi alte evenimente conexe dedicate procesului de implementare a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Un aspect însemnat al cooperării cu ONU pe parcursul anului la constituit participarea delegaţiilor statului la reuniunile unor instituţii subsidiare ale ECOSOC la care statul nu este parte, dar prezintă un interes deosebit pentru ţară, cum sunt Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), Comisia Economică ONU pentru Europa (UNECE), UNESCO. Notă: O informaţie cuprinzătoare cu privire la activităţile desfăşurate de reprezentanţii statului în cadrul participării la cele mai importante foruri ale ONU şi asupra rezultatelor vizitelor oficialilor ONU de rang înalt în Republica Moldova este prezentată în Anexa 4.

d) În lista altor acţiuni rezultative înfăptuite în conlucrare cu unele ministere de resort relevante se înscriu: - eforturile comune ale MAEIE, MJ, MAI, MS în vederea dezvoltării cooperării cu Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri si Crima (ONUDC) şi secretariatele Comisiei

pentru Prevenirea Crimei şi Justiţiei Penale şi Comisiei asupra Substanţelor Narcotice, inclusiv în contextul pregătirii şi desfăşurării vizitei în Republica Moldova a domnului Antonio Maria Costa, Sub-secretar General al ONU, Director General al Oficiului ONU de la Viena şi Director Executiv al ONUDC (2-4 iulie 2008). Urmare a întrevederilor cu Prim-ministrul RM, doamna Zinaida Greceanîi şi conducerea ministerelor de resort, în prezent, în curs de definitivare de către acestea şi Direcţia coordonarea politicilor şi asistenţei externe a Guvernului se află un program comprehensiv de cooperare pentru 2009-2011, care prevede iniţierea şi dezvoltarea cu contribuţia Oficiului a unor proiecte concrete privind combaterea terorismului, lupta contra criminalităţii, spălării banilor şi corupţiei şi contracararea traficului de persoane şi droguri; - pregătirea şi desfăşurarea, în perioada 9-10 octombrie 2008, la Chişinău a Conferinţei Regionale „Rolul serviciilor meteorologice şi hidrologice naţionale în prevenirea şi atenuarea consecinţelor calamităţilor naturale” - Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale în cooperare cu MAEIE şi Reprezentanţa Permanentă pe lângă Oficiul ONU de la Geneva; - în rezultatul consultărilor şi negocierilor purtate în cadrul vizitelor cu reprezentanţii oficiilor naţional, regional şi ai cartierului general al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), în pofida restructurării şi reducerii finanţării programelor UNHCR în regiune, s-a reuşit menţinerea personalului internaţional şi sporirea nivelului de finanţare pentru programele implementate în Republica Moldova pentru perioada 2008-2011. e) Aceste şi alte activităţi au contribuit esenţial la dezvoltarea şi întărirea relaţiilor cu ONU şi agenţiile sale specializate, în special celor reprezentate în RM şi identificarea unor noi oportunităţi de sporire a asistenţei tehnice şi financiare acordate de acestea pentru realizarea priorităţilor de dezvoltare ale ţării, atât în contextul realizării de către acestea a Programelor de ţară pentru anii 2007-2011 (PNUD, UNICEF, UNFPA etc.) cât şi în sensul dezvoltării unor noi programe şi proiecte. Astfel, cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi altor agenţii ONU, în RM a continuat implementarea cu succes a mai multor programe, inclusiv a proiectului comun PNUD, UNFPA şi UNICEF de acordare a asistenţei de urgenta şi tehnice în depăşirea crizei secetei din 2007, în valoare de peste 10 milioane dolari SUA. După inundaţiile din iulie-august 2008 mai multe agenţii ONU reprezentate în ţară au acordat ajutor de urgenţă şi au mobilizat circa 2 milioane de dolari SUA pentru lichidarea consecinţelor acestora. În a doua jumătate a anului au demarat implementarea câtorva noi proiecte PNUD, între care cele privind securitatea umană (peste 3 mil. 500 mii de dolari SUA) şi dezvoltarea locală integrată (circa 13 mil. de dolari SUA). În proces de formulare se află programele comune ce ţin de reforma şi întărirea capacităţilor instituţionale a autorităţilor administraţiei publice şi a Comisiei Electorale Centrale, inclusiv consolidarea proceselor electorale. De asemenea, au fost iniţiate demersuri şi consultări în vederea prelungirii proiectului privind asistenţă la frontieră (EUBAM - 20 mil. de dolari SUA). Recent, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) a aprobat pentru implementare proiectul privind crearea Centrului de Control al Producţiei Ecologic Pure, iar urmare a negocierilor din ultimele 3 luni cu Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), la 29 octombrie 2008, a fost semnat Acordul de Finanţare (împrumut şi grant) între RM şi IFAD în scopul implementării Programului de

Servicii Financiare Rurale şi Marketing în valoare de 18 mil. 950 mii de dolari SUA (o informaţie amplă cu privire la cele mai importante programe şi proiecte implementate în ţară cu susţinerea instituţiilor specializate ale ONU este prezentată în Anexa 5). De notat, de asemenea, că pe parcursul anului, activitatea ţării noastre în cadrul ONU, în special în calitate de membru al organelor elective, inclusiv participarea delegaţiilor la forurile respective, precum şi eforturile întreprinse de Consiliului de Coordonare, GLIM şi instituţiilor guvernamentale relevante în vederea asigurării realizării acestor mandate şi planurilor de acţiuni şi cooperare au fost reflectate în mass-media naţională, paginile electronice ale MAEIE, ministerelor de resort şi Oficiului Naţiunilor Unite şi în revista bilingvă „ONU în Moldova” (a se vedea nr. 2, iunie 2008, pag. 13-14).

IV. Concluzii Implementarea sub egidă Consiliului de Coordonare şi a Grupului inter-ministerial de lucru a Planului de Acţiuni privind mandatului de membru al organelor elective şi planurilor cadru de cooperare pe linie ONU a determinat o interacţiune şi implicare mai mare a instituţiilor de resort în vederea pregătirii calitative şi participării efective a delegaţiilor din ţară la forurile şi reuniunile importante şi la activitatea propriu-zisă a structurilor relevante ale ONU, astfel fiind asigurată o contribuţie importantă la consolidarea relaţiilor cu Naţiunile Unite. Delegaţii din ţară au participat activ la majoritatea sesiunilor anuale ale organelor elective la care statul este şi la o serie de foruri internaţionale importante, concomitent, misiunile permanente pe lângă oficiile ONU asigurând reprezentarea la alte reuniuni prevăzute de Planul de Acţiuni pentru 2008. În cadrul forurilor, reprezentanţii statului la nivel de miniştri, viceminiştri şi experţi au rostit alocuţiuni care reflectă poziţiile statului asupra subiectelor abordate şi au participat la adoptarea deciziilor pe marginea acestora, au luat parte la diverse evenimente conexe, inclusiv reuniuni de lucru la nivel înalt şi mese rotunde pe teme specifice, abordând probleme de interes naţional şi discutând asupra unor eventuale programe şi proiecte de asistenţă tehnică şi financiară în domeniile de competenţă. În discuţiile purtate de reprezentanţii statului cu oficiali ONU de cel mai înalt nivel, atât în perioadele aflării delegaţiilor noastre la reuniunile relevante, cât şi a vizitelor acestora în RM au fost discutate perspectivele cooperării cu Naţiunile Unite în domeniile specifice, precum şi modalităţile şi posibilităţile de realizare, cu susţinerea Naţiunilor Unite şi agenţiilor sale specializate a obiectivelor şi priorităţilor social-economice ale ţării. În unele din aceste organisme, reprezentanţii ţării au ghidat activitatea şi procesul decizional, fiind aleşi şi exercitând funcţiile de Preşedinte al sesiunilor respective, cum este în cazul Comisiei ONU pentru Dezvoltarea Socială (New York, martie 2007 - aprilie 2008) sau de Vicepreşedinte al Comisiei pentru Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală şi al Comisiei asupra Substanţelor Narcotice (Viena, februarie 2008 - aprilie 2009). Membrii delegaţiilor au contribuit, de asemenea, la activitatea diverselor grupuri de lucru şi şedinţe tematice şi reuniuni ale Grupului regional (Est-european) de state, au asistat la prezentarea unor comunicări şi rapoarte naţionale, au făcut schimburi de informaţii cu reprezentanţii secretariatelor structurilor relevante ONU şi statelor membre în sensul preluării experienţei şi bunelor practici în domeniile lor de activitate.

O contribuţie considerabilă la îndeplinirea planurilor menţionate au adus-o reprezentanţele permanente pe lângă oficiile ONU. Misiunile au asistat reprezentanţii statului la toate forurile desfăşurate la New York, Geneva, Viena, Roma şi Paris, inclusiv în procesul de pregătire şi prezentare a discursurilor, rapoartelor şi comunicărilor, au reprezentat statul la reuniunile la care nu au participat delegaţii din ţară, au facilitat procesul de examinare a deciziilor, în cazurile deţinerii funcţiilor de preşedinte sau vicepreşedinte al comisiilor/sesiunilor şi au exercitat dreptul de vot la adoptarea rezoluţiilor şi în alegeri.

Atât în ECOSOC, cât şi în organele sale subsidiare la care Republica Moldova este parte au fost susţinute iniţiativele comune ale UE prin co-autoarea proiectelor relevante de rezoluţii înaintate de acest grup de ţări, exprimarea votului coordonat pe marginea rezoluţiilor ne-consensuale în conformitate cu interesele naţionale şi asocierea la discursuri, poziţii şi explicaţii de vot, astfel, asigurându-se o contribuţie semnificativă la consolidarea relaţiilor cu UE şi statele sale membre. În alegerile pentru ocuparea locurilor vacante de membri ai organelor subsidiare ale ECOSOC desfăşurate în cadrul sesiunii organizatorice reluate a Consiliului Economic şi Social (ECOSOC, 29-30 aprilie 2008), Republica Moldova a sprijinit peste 180 de state din diverse regiuni ale lumii, între care de mai multe ori candidaturile unor ţări partenere importante precum: - Germania, China (în 7 structuri), Federaţia Rusă (6), Japonia, Belarus, Republica Coreea (5), Austria, Marea Britanie, Elveţia, Brazilia (4), SUA, Cehia, Israel, Armenia (3), Italia, Franţa, Olanda, Danemarca, Norvegia, Belgia, Polonia, Ucraina, Mexic, Filipine, Grecia, Finlanda, Turcia, Kazahstan, România, Slovacia, Slovenia (2); Adiţional, în perioada respectivă a continuat promovarea candidaturii ţării pentru alegerile în unele organe elective ale ONU (a se vedea Anexa 1), în acest sens fiind stabilite 75 de aranjamente de sprijin reciproc pentru alegerile în Consiliul pentru Drepturile Omului şi 26 pentru Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. În acelaşi timp, candidatura statului a fost înaintată pentru alegerile în alte 2 structuri elective - Comitetul pentru Programe şi Coordonare (CPC, 2012-2014) şi Consiliul Executiv al Programului Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) pe termen nelimitat, (procedura de admitere este în proces – 2008-2009). Delegaţiile Republicii Moldova şi-au adus aportul şi la asigurarea coerenţei şi eficacităţii activităţii ECOSOC şi structurilor sale subsidiare, promovând şi susţinând iniţiativele, rapoartele, rezoluţiile şi deciziile adoptate în cadrul acestora în perioada sesiunilor a 62-a şi 63-a (în curs) a Adunării Generale a ONU (AG ONU), implicit în contextul deţinerii calităţii de membru al Comitetului General, preşedinţiei Comisiei pentru Dezvoltare Socială, Vicepreşedinte al AG ONU şi Vicepreşedinte al Comisiei a VI-a şi a IV-a a AG. Un element important al conlucrării cu instituţiile guvernamentale în realizarea obiectivelor de cooperare cu ONU şi reprezentare în organele elective este şi faptul că aceste activităţi complexe au găsit reflectare şi în priorităţile Republicii Moldova pentru sesiunile a 62-a şi 63-a a Adunării Generale ONU, care au fost coordonate cu ministerele de resort şi au fost sau sunt realizate de către delegaţiile permanente ale ţării la New York, Geneva, Viena. În contextul prezentat, se poate constata că, în procesul de realizare a Planului de Acţiuni şi a planurilor-cadru de activitate pentru organizarea acţiunilor de cooperare pe linia ONU a fost asigurată o consolidare şi ameliorare, atât a conlucrării dintre ministerele de resort, cât şi a acestora cu instituţiile ONU, astfel făcându-se observată o dinamică pozitivă a cooperării cu

Naţiunile Unite şi a activităţii ţării noastre în cadrul structurilor ONU, inclusiv o integrare perseverentă în procesele politice şi decizionale ale acestora, fapt care, aduce un credit de imagine şi creştere a rolului Republicii Moldova în cadrul Organizaţiei. În acelaşi timp, menţionăm că din diverse motive, cum ar fi insuficienţa resurselor financiare, neperfectarea în timp util a deplinelor puteri sau vizelor nu a fost posibilă participarea cu delegaţii din ţară la sesiunea a 51-a a Comisiei Naţiunilor Unite asupra Substanţelor Narcotice (10-14 martie, Viena), sesiunile a 135-a a Consiliului Executiv şi a Conferinţei a 35-a Speciale a FAO (17-18 şi 18-22 noiembrie, Roma) şi reuniunea ECOSOC la nivel înalt cu instituţiile Bretton-Woods, OMC şi UNCTAD (14 aprilie 2008, N.Y.). Din aceleaşi considerente nu au fost onorate invitaţiile de participare la unele foruri deliberative de interes pentru ţară, între care Reuniunea statelor fără acces teritorial la mare (11 aprilie, Accra, Ghana), unele sesiuni ale Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (a 41-a, 16 iunie - 3 iulie, N.Y.), Conferinţei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (Geneva), consiliilor executive ale Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (PNUD/UNFPA, N.Y.), precum şi Conferinţa Internaţională „Finanţare pentru Dezvoltare” (29 noiembrie - 2 decembrie 2008). O atenţie sporită urmează a fi acordată în continuare calităţii rapoartelor, comunicărilor şi discursurile prezentate în cadrul ONU, precum şi asigurării unei coerenţe şi eficacităţi mai mari a activităţilor ministerelor de resort pe linia cooperării cu fondurile, programele şi agenţiile specializate pentru a putea beneficia pe deplin de avantajele oferite de acestea. Urmare a vizitelor în Republica Moldova a unor oficiali ONU de nivel înalt se impune şi necesitatea unei atitudini mai solide a unor ministere de resort faţă de organizarea acestora, în special prin asigurarea unei reprezentări corespunzătoare, o pregătire mai bună pentru susţinerea calitativă a întrevederilor şi o abordare mai angajantă a problemelor specifice, fapt care ar avantaja imaginea ţării şi ar favoriza obţinerea unor rezultate scontate. Înlăturarea acestor deficienţe în activitatea comună de viitor ar contribui esenţial la ameliorarea activităţii şi cooperării cu ONU.

V. Sarcinile şi priorităţile majore pentru anul 2009: Participarea plenară a tuturor instituţiilor guvernamentale relevante rămâne a fi un factor indispensabil al onorării cu succes a mandatului Republicii Moldova de membru al organelor elective şi realizării unei cooperării efective cu sistemul Naţiunilor Unite.

a) Sarcini principale: Principalele sarcini şi acţiuni concrete care urmează a fi realizate în continuare de către MAEIE, misiunile permanente şi ministerele relevante constă în: • asigurarea pregătirii şi participării plenare a delegaţiilor statului la toate forurile importante, în special celor prevăzute de Planul de Acţiuni, inclusiv prin aprobarea la timp a componenţei nominale, a surselor financiare necesare, perfectarea deplinelor puteri, vizelor; • examinarea profundă şi selectarea subiectelor prioritare asupra cărora delegaţiile se vor pronunţa în cadrul forurilor relevante, definirea, formularea, coordonarea şi avansarea poziţiilor statului pe diverse probleme, în unele cazuri cu luarea în consideraţie, în funcţie de interesele naţionale, a atitudinilor altor ţări din regiune şi grupuri de state partenere;

• pregătirea, coordonarea şi prezentarea discursurilor Republicii Moldova la sesiunile anuale ale organelor elective şi alte foruri; • sistematizarea, monitorizarea, formularea instrucţiunilor de rigoare şi asigurarea participării delegaţiilor ţării la alegerile în organismele elective ale ONU şi ECOSOC; • urmărirea obţinerii de către delegaţia ţării noastre pe parcursul mandatului a funcţiei de vice-preşedinte al ECOSOC sau preşedinte/vice-preşedinte al comisiilor subsidiare respective şi asigurarea unei pretaţii bune în această calitate; • coordonarea activităţii şi poziţiilor delegaţiilor noastre, implicit a reprezentanţelor permanente, pe diverse probleme, decizii, rezoluţii cu ale grupurilor de state din care RM face parte, precum şi a alinierilor şi asocierilor la discursurile şi explicaţiile de vot ale UE; • elaborarea şi prezentarea rapoartelor naţionale, redactarea comunicărilor şi informaţiilor, perfectarea chestionarelor relevante; • valorificarea de către delegaţiile din ţară de toate nivelele a calităţii de membru al ECOSOC şi structurilor sale subsidiare în sensul schimbului de informaţii cu delegaţiile altor ţări şi colaboratorii delegaţiilor în ce priveşte tendinţele, strategiile şi politicile internaţionale în domeniile de competenţă; preluării experienţei altor ţări în elaborarea strategiilor, politicilor şi legislaţiei naţionale în domeniile prioritare şi a bunelor practici în soluţionarea priorităţilor şi problemelor în sferele de competenţă, dezvoltarea şi implementarea programelor regionale şi proiectelor de asistenţă la nivel naţional, obţinerea asistenţei tehnice şi financiare în domeniul dezvoltării, şi realizării la nivel naţional al Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. • elaborarea şi prezentarea rapoartelor asupra deciziilor şi concluziilor finale adoptate şi a propunerilor relevante în contextul participării la forurile ONU şi ECOSOC; În linii mari, în vederea atingerii obiectivului major de reprezentare efectivă a statului în cadrul ONU şi ameliorării cooperării cu Organizaţia, MAEIE (DONUAS/DCM), în calitatea sa de coordonator urmează să asigure realizarea sarcinilor enunţate mau sus prin: • ameliorarea coordonării şi conlucrării trilaterale intre ministerele de resort, MAEIE şi reprezentanţele permanente pe lângă oficiile ONU, în scopul dinamizării relaţiilor de cooperare cu structurile elective vizate şi cu alte instituţii din sistemul Naţiunilor Unite şi sporirii vizibilităţii, imaginii, credibilităţii şi rolului RM în cadrul ONU; • asigurarea unei cooperări productive cu fondurile, programele şi agenţiile specializate ale ONU, în special cu cele reprezentate în ţară în vederea sporirii asistenţe tehnice şi financiare acordate ţării noastre; • valorificarea oportunităţilor oferite de calitatea de membru al organelor elective respective, inclusiv în scopul promovării în continuare a candidaturii Republicii Moldova pentru alegerile din mai 2008 în Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (pentru perioada 2009-2010) şi din 2009 în Consiliul pentru Drepturile Omului (2010-2013) şi • consolidarea cooperării politice în cadrul ONU dintre Republica Moldova şi statele Uniunii Europene în contextul discuţiilor asupra viitorului cadru juridic moldo-comunitar, precum şi cu altor grupuri de ţări şi state partenere în scopul promovării şi realizării intereselor naţionale. Având în vedere rolul important care îi revine în acest proces Direcţiei ONU şi Agenţii Specializate a MAEIE şi luând în consideraţie volumul de lucru permanent în creştere, considerăm necesară completarea cu o unitate a statelor de personal al DONUAS. Soluţionarea acestei probleme apare ca oportună atât în contextul realizării Planului de

Acţiuni privind realizarea mandatului de membru al organelor elective la care RM este parte în prezent şi necesităţii promovării în continuare a candidaturii ţării în alte asemenea structuri, cât şi în virtutea necesităţii consolidării şi dinamizării continue a relaţiilor de cooperare pe toate planurile cu Organizaţia Naţiunilor Unite. Un capitol aparte în sensul realizării sarcinilor enunţate îl constituie activitatea reprezentanţelor permanente pe lângă oficiile ONU de la New York, Geneva, Viena, Roma şi Paris în perioadele inter-sesionale ale ECOSOC şi comisiilor sale subsidiare (2008-2010). Din acest punct de vedere, devine necesară susţinerea misiunilor permanente prin delegarea, pe anumite perioade de timp, a reprezentanţilor MAEIE şi altor ministere de resort şi consolidarea unor din acestea cu personal permanent. La rândul lor ministerele de resort urmează să asigure o contribuţie semnificativă la realizarea planurilor respective, inclusiv prin: • participarea colaboratorilor responsabili la activitatea GLIM şi coordonarea de către aceştia a acţiunilor instituţiei respective şi a interacţiunii cu celelalte ministere în vederea îndeplinirii deciziilor adoptate de Consiliul de Coordonare; • desfăşurarea în timp util a activităţilor de pregătire calitativă a delegaţiilor pentru participare la forurile internaţionale în conformitate cu procedurile stabilite (desemnarea membrilor delegaţiilor, obţinerea acceptului de participare, a finanţării, deplinelor puteri şi instrucţiunilor de rigoare pentru membrii delegaţiilor); • urmărirea pe întreg parcursul mandatului a activităţii ECOSOC, structurilor sale subsidiare şi altor organisme relevante din sistemul ONU pentru a putea reacţiona, formula şi prezenta poziţii pe probleme specifice abordate în cadrul acestora, iar în cazurile necesare de a pregăti comunicări, completa chestionare şi elabora rapoarte naţionale specializate; • pregătirea discursurilor pe subiecte relevante care urmează a fi prezentate în cadrul forurilor respective; • asigurarea participării, conform planurilor a reprezentanţilor săi la forurile relevante, în special la sesiunile anuale şi realizarea altor activităţi în cadrul acestora; • asigurarea informaţională a MAEIE şi reprezentanţelor permanente pe parcursul anului, îndeosebi în cazul neparticipării delegaţiilor ministerelor la sesiunile relevante; În conformitate cu planul de acţiuni, reprezentarea statului în organele elective menţionate urmează a fi asigurată de ministerele relevante în funcţie de domeniile lor de competenţă şi problemele abordate în cadrul reuniunilor acestora. b) Priorităţi pentru anul 2009: Pornind de la experienţa pozitivă acumulată în 2008, activităţile preconizate pentru anul 2009 urmează a fi în continuare monitorizate de Consiliul de Coordonare şi implementate prin intermediul Grupului de lucru inter-ministerial, inclusiv prin organizarea şi desfăşurarea reuniunilor consiliului şi şedinţelor de lucru şi instructive ale GLIM, adoptarea unor decizii relevante şi realizarea acestora de către ministerele de resort implicate (un tabel al activităţilor prioritare pentru anul 2009 este prezentat în Anexa 6); De o importanţă primordială, în sensul enunţat mai sus este: • asigurarea reprezentării adecvate şi a unei prestaţii efective a delegaţiilor din cadrul ministerelor responsabile, îndeosebi, la sesiunea anuală a ECOSOC şi reuniunea cu instituţiile financiare şi comerciale internaţionale (Bretton-Woods, OMC, UNCTAD – Ministerul Economiei şi Comerţului), sesiunile anuale - a 18-a a Comisiei pentru

Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală şi a 52-a a Comisiei asupra Substanţelor Narcotice (Ministerul Afacerilor Interne şi Ambasada de la Viena, în calitatea reprezentantului Republicii Moldova de vicepreşedinte al acestor comisii), dar şi a altor foruri indicate în Anexa 3.

• evaluarea de către ministerele de resort a implementării obiectivelor naţionale de dezvoltare milenare şi promovarea realizărilor pe domeniile prioritare în cadrul organelor elective la care statul este parte, în Adunarea Generală şi alte organisme ONU;

• demararea, în conformitate cu deciziile anterioare ale Consiliului de Coordonare, de către Ministerul Sănătăţii a elaborării prezentării naţionale la subiectul „Implementarea obiectivelor şi angajamentelor internaţional acceptate referitoare la sănătatea publică la nivel global” care urmează a fi efectuată în cadrul Reuniunii Ministeriale (sesiunea anuală ECOSOC) din 2010 şi, în acest scop, delegarea unor experţi din cadrul ministerului pentru participare la segmentul prezentării rapoartelor de către alte ţări la reuniunea din 2009; O atenţie progresivă urmează a fi acordată valorificării oportunităţilor oferite de participarea delegaţiilor ţării la forurile ONU şi vizitelor în Republica Moldova a oficialilor ONU de nivel înalt în scopul consolidării relaţiilor de cooperare cu sistemul ONU şi iniţierii unor noi programe şi proiecte de asistenţă pe domeniile prioritare de dezvoltare. În vederea realizării acestor obiective, de importanţă primordială este evaluarea de către toate instituţiile de resort responsabile a implementării Planului de Acţiuni şi a planurilor activităţilor de cooperare în 2008 şi identificarea sarcinilor prioritare pentru anul 2009, inclusiv elaborarea unor planuri-cadru comprehensive privind cooperarea pe linie ONU. Rezultatele activităţii instituţiilor administraţiei publice centrale în asigurarea îndeplinirii acestor planuri, precum şi sarcinile privind stabilirea obiectivelor în acest sens pentru 2009, urmează a fi examinate în cadrul reuniunii a 2-a a Consiliului de Coordonare care va avea loc în timpul apropiat, în acest sens fiind elaborată în vederea adoptării o decizie prezentată în Anexa 7. MAEIE va participa activ şi coordona şi în continuare acţiunile comune direcţionate spre realizarea cu succes a mandatului Republicii Moldova de membru electiv al structurilor ONU şi a unei cooperări rezultative pe toate planurile cu Organizaţia Mondială.

COLEGIUL Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

HOTĂRÂRE nr. 2

din 29 decembrie 2008 Chişinău

Privind realizarea de către MAEIE a politicii migraţionale şi colaborarea, la

acest subiect, cu instituţiile administraţiei publice centrale Examinînd informaţia privind realizarea de către MAEIE a politicii migraţionale şi colaborarea, la acest subiect, cu instituţiile administraţiei publice centrale, Colegiul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova hotărăşte: 1. Se ia act de informaţia prezentată de către domnul Constantin Burghiu, Director al Departamentului Afaceri Consulare privind realizarea de către MAEIE a politicii migraţionale şi colaborarea, la acest subiect, cu instituţiile administraţiei publice centrale. 2. Departamentul Afaceri Consulare, în comun cu alte subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, precum şi cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova în străinătate, vor asigura implementarea prevederilor legislaţiei naţionale în domeniul migraţional. 3. Departamentul Afaceri Consulare va urgenta, colaborînd cu Ministerul Dezvoltării Informaţionale, finalizarea Sistemul Informaţional Automatizat Integrat „Migraţia”. În temeiul Sistemului Informaţional Automatizat Integrat „Migraţia”, Departamentul Afaceri Consulare va organiza, începînd cu trimestrul II al anului 2009, un program de instruire pentru funcţionarii consulari din cadrul ambasadelor şi consulatelor RM privind utilizarea acestui Sistem. 4. Departamentul Afaceri Consulare, în conlucrare cu Departamentul Integrare Europeană, se va încadra mai activ în implementarea prevederilor Parteneriatului de Mobilitate RM-UE ce ţine de politica migraţională. La acest subiect, acţiunile vor fi coordonate cu Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Afacerilor Interne. 5. Departamentul Afaceri Consulare, în conlucrare cu Direcţia Mass-media şi relaţii cu publicul, va întreprinde acţiuni în vederea inaugurării, în mijloace centrale de mass-media, a unei rubrici în scopul informării cetăţenilor şi comunităţii internaţionale despre realizările autorităţilor moldoveneşti pe parcursul anului 2008 în domeniul implementării politicilor migraţionale. 6. Departamentul Afaceri Consulare, în comun cu Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, va conlucra mai efectiv în identificare măsurilor de repatriere rapidă a copiilor minori, cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi ilegal peste hotare 7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina domnului Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Preşedintele Colegiului /semnat/ Andrei STRATAN Secretarul Colegiului /semnat/ Daniela DIMA

La chestiunea a II-a din ordinea de zi a Colegiului MAE IE din 29 decembrie 2008

RAPORT

Referitor: Realizarea de către MAEIE a politicii migraţionale şi colaborarea, la acest

subiect, cu instituţiile administraţiei publice centrale MAEIE exercită o activitate complexă în procesul de realizare a sarcinilor de consolidare şi dezvoltare a sistemului migraţional în Republica Moldova. Următoarele sfere de activitate sunt obiectul acţiunilor Ministerului în acest domeniul:

- Consolidarea cadrului juridic; - Informarea cetăţenilor în domeniul migraţional; - Implementarea Planului de acţiuni pentru consolidarea managementului migraţiei

şi al sistemului de azil din Republica Moldova; - Implementarea Planului naţional de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea

traficului de fiinţe umane; Consolidarea cadrului juridic în domeniul migraţional Ministerul, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, la solicitare sau din oficiu, acordă informaţii altor instituţii de stat despre experienţa legislativă a altor state în gestionarea proceselor migraţionale. Deşi pare o activitate simplă, implică eforturi şi timp considerabil atât din partea ambasadelor şi consulatelor, prin identificarea, traducerea şi sistematizarea informaţiei, cât şi din partea Centralei, prin organizarea, armonizarea şi transmiterea rapoartelor. Pe parcursul acestui an MAEIE a efectuat rapoarte pentru alte instituţii sau este în proces de colectare a datelor în următoarele domenii:

- Experienţa altor state în domeniile prognozării şi fortificării securităţii demografice, natalităţii şi pensionării;

- Experienţa altor state în domeniul politicilor migraţionale; - Experienţa altor state în domeniul gestionării programelor de angajare temporară

în câmpul muncii în străinătate; - Practica statelor de reşedinţă de eliberare a permiselor de şedere victimelor

traficului de fiinţe umane.

În continuare, MAEIE a contribuit în mod direct la elaborarea şi aprobarea următoarelor acte normative în domeniul migraţional:

- proiectul de Lege privind statutul străinului, care recent a fost aprobat de către Guvern;

- proiectul de Lege cu privire la azil; - Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru

anul 2008 privind protejarea cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare; - Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura

de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi şi copiilor neînsoţiţi;

- Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru consolidarea managementului migraţiei şi al sistemului de azil din Republica Moldova.

Informarea cetăţenilor în domeniul migraţional Funcţia de informare a publicului este menţionată în toate planurile naţionale care reglementează procesul migraţional. În acest domeniul, MAEIE s-a condus de principiul „un cetăţean informat este un cetăţean protejat”. Pornind de la acest principiu, Ministerul a elaborat următoarele mecanisme de informare a cetăţenilor: - Elaborarea blocului informativ „Sfaturi de călătorie” pe pagina de Internet a

Ministerului. Acest bloc informativ conţine informaţii despre alte state cu privire la regimul de vize, condiţiile de intrare şi regimul de şedere, sistemul medical şi acordarea ajutorului medical în caz de urgenţă, condiţii privind traficul auto şi transportul intern, informaţii utile în cazurile de comitere a accidentelor de circulaţie, reglementări vamale, regimul medicamentelor, informaţia referitor la serviciile de urgenţă / telefoane utile, avertizări de călătorie, informaţii suplimentare, coordonatele ambasadelor şi consulatelor ş.a. La moment, este reflectată astfel de informaţie despre 26 state. Este necesar de subliniat că acest mecanism de informare este unul de bază în mai multe instituţii guvernamentale străine: Departamentul de Stat al SUA, Foreign Office al Regatului Unit ş.a. În prezent, DAC are scopul de a completa acest compartiment cu alte state şi ai oferi o arhitectură / design mai atractiv;

- Amplasarea pe pagina de Internet a MAEIE a unui bloc informativ privind particularităţile călătoriilor în SUA pentru studenţii din Moldova. Este bine-cunoscut, că programul Summer Work and Travel este cel mai popular program de schimb cultural cu posibilitatea angajării temporare în câmpul muncii pentru studenţi, anual deplasându-se circa 6000 de studenţi. Este o cifră mare care, din punct de vedere statistic, se compară cu numărul de cetăţeni moldoveni angajaţi la muncă în Italia conform Acordului între RM şi RI în domeniul muncii (6500 cetăţeni). Campania de informare în cauză a avut rezultate foarte bune, pagina MAEIE la acest subiect a fost accesată de aproape 8200 de ori.

- Elaborarea şi distribuirea broşurilor / ghidurilor despre drepturile şi obligaţiilor migranţilor. Aici ne referim la broşurile elaborate de către MAEIE pentru studenţii care se deplasează în SUA în cadrul programului sus-menţionat, Ghidul migrantului elaborat de către Ambasada Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Ghiduri pentru cetăţenii RM care doresc să viziteze ţările Benelux elaborat de către misiunea diplomatică de la Bruxelles şi Buletinul informativ (newsletter) pentru cetăţenii moldoveni publicat de către colegii noştri de la Praga. Pe parcursul anului 2009, DAC planifică elaborarea broşurilor, scopul cărora va fi informarea cetăţenilor despre pericolele de călătorie în anumite state;

- În prezent, eforturile MAEIE în acest domeniul sunt axate pe două proiecte de bază: a) implementarea, în comun cu Ministerul Economiei şi Comerţului, a proiectului

privind piaţa de muncă din ţară. Au fost recepţionate recent de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 29 de seturi de materiale informative care urmează a fi distribuite cetăţenilor noştri prin intermediul Ambasadelor şi Consulatelor. MAEIE va solicita de la MEC transmiterea mai multor seturi deoarece cele expediate vor fi epuizate repede;

b) implementarea, în comun cu MEC şi OIM, a Campaniei Naţionale de Informare a migranţilor privind noile oportunităţi economice din ţară. La etapa

iniţială, MAEIE nu a fost inclus în proiect şi se planifica distribuirea materialelor prin alte canale. Însă la insistenţa Ministerului care, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, este în primul rând în contact cu cetăţenii s-a decis ca ambasadele şi consulatele să fie mecanismul de bază în realizarea campaniei informaţionale;

Implementarea Planului de acţiuni pentru consolidarea managementului migraţiei şi al sistemului de azil din Republica Moldova Elementul de bază pentru care este responsabil MAEIE în cadrul acestui plan este crearea subsistemului Migraţia. Sistemul Informaţional Automatizat Integrat „Migraţia” a cărui administrator va fi MAEIE este în etapa finală de implementare. Departamentul consideră, că finalizarea acestui proiect va fi un moment istoric în sistemul consular, ajustându-l la modul de activitate a altor servicii consulare din statele dezvoltate. SIA Migraţia va facilita munca funcţionarilor consulari, ceea ce este foarte important în contextul numărului mic de funcţionari consulari şi delegarea la funcţii consulare a persoanelor din alte domenii. Compania S & T, care a elaborat acest sistem a efectuat deja o prezentare prealabilă a sistemului pentru conducerea (Viceministrul Ostalep) şi subdiviziunile Ministerului (DAC şi DIE). În prezent, este necesar de testat acest sistem în cadrul a două misiuni diplomatice sau oficii consulare. DAC propune ca SIA să fie testat la Consulatele Generale de la Istanbul şi Bologna. Concomitent, DAC în comun cu compania menţionată lucrează la perfecţionarea câmpurilor care vor fi incluse în acest sistem. Pentru finalizarea cu succes a acestui proiect important, este necesar de întreprins următoarele acţiuni: - conlucrarea cu MDI pentru permiterea conectării automate a SIA Migraţia la

Registrul de Stat (la 1 decembrie a fost expediată a scrisoare către MDI); - conlucrarea cu Centrul de Telecomunicaţii Speciale în vederea creării conectărilor

securizate în cadrul ambasadelor şi consulatelor; - elaborarea cadrului juridic intern al MAEIE pentru utilizarea SIA Migraţia; - efectuarea unui training la MAEIE pentru toţi funcţionarii consulari pe marginea

utilizării SIA Migraţia în misiuni. În discuţiile prealabile cu OIM, aceasta a exprimat disponibilitatea examinării posibilităţii de finanţare a deplasării funcţionarilor noştri consulari la Chişinău.

Conştientizăm necesitatea implementării rapide a acestui sistem, dar considerăm, că accentul urmează a fi pus pe calitate şi nu rapiditate. SIA Migraţiune a fost elaborat pentru a fi utilizat pentru mulţi ani înainte, de aceea, este necesar de efectuat testări multiple, de consultat cu funcţionarii consulari asupra simplicităţii de utilizare şi de instruit personalul consular. Al doilea element important în implementarea Planului de acţiuni pentru consolidarea managementului migraţiei şi al sistemului de azil este Parteneriatul de Mobilitate RM-UE. Declaraţia Comună privind Parteneriatul de Mobilitate a fost semnată la 5 iunie curent, la Luxemburg, în cadrul Consiliul de Miniştri Justiţie şi Afaceri Interne. La 26 iunie, într-o vizită la Chişinău, s-au aflat reprezentanţii Comisiei Europene, în vederea discutării scenariului tehnic de implementare a Parteneriatului. Astfel, reuniunile vor avea loc de două ori pe an, în cadrul subcomitetelor JLS. Principala structură de coordonare a reuniunilor dintre experţii din statele membre, Comisia Europeană şi agenţiile europene implicate în implementarea PM va fi instituită în Bruxelles (task force). Platforma de cooperare va fi instituită la Chişinău şi va răspunde de coordonarea locală şi operaţională

a întregului proces de implementare a PM . La 23 septembrie curent, a avut loc Reuniunea RM-UE privind lansarea platformei de cooperare a Partneriatului de Mobilitate. MAI: se realizează proiectul PM a Poloniei privind schimbul de experienţă în domeniul detenţiei cetăţenilor străini, combaterea traficului de fiinţe umane. Au demarat negocierile privind lansarea proiectului de twining Germania-România-RM privind consolidarea sistemului de management şi de azil. SG: ulterior vizitei experţilor FRONTEX în RM, la 12 august 2008 a fost semnat Angajamentul de lucru cu privire la stabilirea Cooperării Operaţionale între SG şi Agenţia Europeană pentru gestionarea cooperării operaţionale la frontierele externe ale statelor membre UE (FRONTEX). Este necesar de menţionat, că în cadrul Parteneriatului de Mobilitate, MAEIE joacă un rol dublu: cel de coordonator, în comun cu MEC, şi de beneficiar de proiecte. Lunar au loc şedinţe comune între autorităţile de stat competente, în cadrul cărora se discută progresele obţinute de participanţi. La capitolul proiecte, DAC, este la etapa iniţială de stabilire a unui proiect în comun cu Ungaria în domeniul consolidării capacităţilor consulare. DAC a elaborat o propunere de proiect, care va fi transmisă Ambasadei Ungare. Rezultatele concrete ale PM vor putea fi observate pe parcursul anului 2009. Cât priveşte celelalte activităţi ale Planului de acţiuni pentru consolidarea managementului migraţiei şi al sistemului de azil din Republica Moldova, este necesar de menţionat, că până nu demult, MAEIE avea un rol coordonator, însă odată cu desemnarea dlui Mejinschi în funcţia de Viceprim-ministru responsabil de domeniul migraţiei, acest rol a fost transferat celui din urmă. Implementarea Planului naţional de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane Plan de acţiuni privind combaterea traficului de fiinţe umane, care a fost aprobat pe parcursul acestui an, prevede un şir de acţiuni care urmează a fi întreprinse de către MAEIE. Însă, considerăm, că este oportun a pune accentul pe următoarele rezultate concrete: 1. Transferarea Republicii Moldova din Tier 3 List în Tier 2 Watch List a Raportului

Departamentului de Stat privind traficul de fiinţe umane. Acest fapt a fost posibil, datorită eforturilor coordonate ale autorităţilor de stat inclusiv MAEIE. Ministerul în comun cu Ambasada RM la Washington DC a coordonat vizita de documentare în RM a experţilor americani pentru verificarea reformelor efectuate de Guvern. De altfel, în avizul pozitiv al Departamentului de Stat către Casa Albă privind transferul RM la Tier 2 Watch List s-a făcut referinţă la unele argumente promovate expres de MAEIE;

2. Aprobarea Regulamentului privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi şi copiilor neînsoţiţi. Consecinţele aprobării acestui Regulament sunt: - stabilirea unei proceduri oficiale şi formale de repatriere; - mărirea mijloacelor financiare de la bugetul de stat necesare pentru repatriere; - stabilirea protecţiei juridice pentru victimele traficului. Este necesar de menţionat, că în decizia Departamentului de Stat de transferare a RM la o treaptă mai joasă se face referinţă expresă la aprobarea acestui Regulament.

3. Raportarea către autorităţile competente ale Republicii Moldova a cazurilor de trafic de persoane. Astfel, Consulatul General al Republicii Moldova la Bologna în baza

analizelor efectuate şi în rezultatul discuţiilor cu reprezentanţii administraţiei publice locale al oraşului Padova, Italia, a informat despre presupunerile autorităţilor italiene referitor la posibila existenţă a unei reţele de trafic a minorilor din Republica Moldova în Republica Italiană, în special în oraşele Padova şi Bologna. La moment se conlucrează cu MPSFC, MAI în vederea repatrierii copiilor. Procesul de repatriere este unul dificil, din cauza legislaţiei interne a Republicii Italiene, şi condiţiilor material-economice dificile din Republica Moldova sau lipsei de cooperare din partea părinţilor. În cadrul discuţiilor cu partenerii din alte state care au avut probleme similare cu statul italian a fost constatat, că soluţionarea subiectului în cauză va avea loc prin încheierea unui acord de repatriere a minorilor. Ministerul în repetate rânduri a propus atât conducerii MPSFC, cât şi conducerii Guvernului ca MPSFC, conform competenţei funcţionale, să elaboreze proiecte de acorduri la acest subiect.

Combaterea migraţiei ilegale în Republica Moldova MAEIE în limita competenţei sale, întreprinde măsuri continue în vederea anticipării situaţiei critice de destabilizare a securităţii statului, combaterii migraţiei ilegale în Republica Moldova. Printre acestea sunt de menţionat următoarele.` - Vizele de intrare-ieşire şi tranzitare a teritoriului RM pentru cetăţenii străini se perfectează, în exclusivitate, de către misiunile diplomatice şi consulare ale RM în străinătate; - În conformitate cu standardele aplicate în ţările-membre ale UE, a fost suspendată activitatea oficiilor consulare ce eliberau vize de intrare în RM la frontiera de stat a ţării noastre. Numai în cazuri excepţionale vizele pot fi perfectate de către funcţionarul consular delegat, ad-hoc, la „Aeroportul Internaţional Chişinău”. Excepţie fac următoarele situaţii: în caz de urgenţă, determinată de dezastre, calamităţi naturale sau accidente de proporţii; în caz de deces sau îmbolnăvire gravă a rudelor apropiate (confirmate, corespunzător, prin acte doveditoare); - A fost modificată procedura de perfectare a vizelor pentru cetăţenii din statele cu grad sporit de migraţie. Prin urmare, cetăţenii respectivelor state şi, implicit, doar cei care sunt în posesia invitaţiilor-tip (al originalului acestora) perfectate de către Biroul Migraţie şi Azil din cadrul MAI al RM, se prezintă cu solicitări de obţinere a vizelor naţionale, în exclusivitate la misiunile diplomatice şi consulare ale RM şi susţin, în mod obligatoriu, un interviu cu funcţionarul consular al misiunii. Această procedură, oferă consulului posibilitatea, odată în plus, de a întreprinde toate acţiunile posibile în vederea verificării minuţioase a informaţiei prezentate de către solicitant. În urma interviului, consulul solicită (în baza unui aviz plenar argumentat, cu prezentarea concluziilor relevante şi a propunerilor de rigoare) permisiunea – Departamentului Afaceri Consulare a MAEIE de a perfecta viza solicitată. Referindu-ne la noua procedura de perfectare a vizelor cetăţenilor din statele cu grad sporit de migraţie, menţionăm că pe parcursul perioadei ianuarie-noiembrie 2008, - misiunile diplomatice şi consulare ale RM au eliberat - „667” vize şi, respectiv, au

aplicat refuz unui număr de - „63” solicitări de vize cetăţenilor statelor din categoria celei menţionate. Referindu-ne la noua procedura de perfectare a vizelor cetăţenilor din statele cu grad sporit de migraţie, menţionăm că, pe parcursul perioadei de referinţă, majoritatea cererilor de vize au fost depuse de către categoria de cetăţeni vizată mai sus, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Ankara, Bucureşti, Roma, Kiev. Făcînd o analiza a persoanelor juridice din Republica Moldova care invită prioritar şi sistematic astfel de cetăţenii străini, cărora MAEIE a fost nevoit de a nu da curs solicitărilor în eliberarea vizei, evidenţiem, în acest sens, iniţiativele dubioase şi interesul continuu al unor firme turistice.

Refuzul Ministerului de a elibera vize persoanelor invitate de aceste firme turistice a fost generat de prezentarea sistematică de către solicitantul de viză a datelor eronate cu privire la scopul vizitei, adresa de sejur în Moldova, etc. De asemenea, datele indicate în invitaţia eliberată de Biroul Migraţie şi Azil din cadrul MAI, nu corespundeau cu cele din formularul de vize completat de către cetăţeanul străin. În majoritatea cazurilor, firmele turistice invitînd-ui în scop turistic pe cetăţenii străini se limitau doar la perfectarea invitaţiei la BMA, fără a întreprinde alte acţiuni corespunzătoare din partea lor care ar justifica scopul de turism în Republica Moldova. Ulterior situaţiei create, au fost înregistrate acţiunile acestor firme turistice cînd invitau cetăţenii din statele de risc pentru „afaceri” în Moldova, care de fapt nu erau decît iniţiative adiţionale în vederea atingerii scopului nerealizat în încercările precedente.

Unele persoane invitate, îndată ce au fost anunţate despre refuzul de a elibera viza de intrare-ieşire în Republica Moldova, s-au manifestat printru-un comportament agresiv faţă de funcţionarul consular menţionînd în acelaşi timp că vor depune plîngeri, precum şi vor apela la unele persoane din Chişinău care vor contribui la soluţionarea “pozitivă” a cazurilor date.

Despre aceste cazuri MAEIE a informat Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova, precum şi Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Ministerul Afacerilor Interne.

MAEIE transmite în adresa misiunilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova informaţia recepţionată de la SIS privind listele persoanelor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste, precum şi informaţiile care parvin de la MAI privind cetăţenii străini supuşi sancţiunilor administrative pentru încălcarea regulilor de şedere, sancţiuni de expulzare şi cărora li s-a redus termenul de şedere pe teritoriul RM. Probleme migraţiei ilegale în Republica Moldova, cât şi din Republica Moldova a fost abordată, de asemenea, în cadrul consultărilor consulare organizate cu autorităţile similare din alte state. Astfel, pe parcursul anului curent au fost organizate consultări consulare cu autorităţile Federaţiei Ruse, Turciei, Letoniei, României, Croaţiei, Bulgariei. Cooperarea în cadrul Clubului Consular Pe parcursul anului 2008, MAEIE a identificat o nouă modalitate de colaborare cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare străine. În acest context, a fost înfiinţat Clubul

Consular care este un forum mai puţin formal de discutare a problemelor existente. Primele şedinţe ale Clubului Consular, care s-au desfăşurat la 21 aprilie şi 19 septembrie curent au fost dedicate subiectelor care au tangenţă cu realizarea politicii migraţionale a RM, în special, regimul străinilor în Republica Moldova şi dificultăţile existente în acest sens (Biroul Migraţiune şi Azil) şi activitatea autorităţilor moldoveneşti în combaterea migraţiei ilegale, în special, a falsificării documentelor de călătorie, şi altor acte necesare pentru obţinerea vizelor (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane). Pe lângă discutarea subiectelor de interes comun, şedinţele Clubului Consular servesc drept catalizator pentru stabilirea conlucrării şi contactelor directe între organele competente moldoveneşti şi ambasadele / consulatele străine. Clubul Consular a avut deja rezultate concrete. Anterior, CCTP nu se bucura de credibilitate din partea funcţionarilor consulari străini datorită cazurilor de corupţie mediatizate, fapt care era comunicat chiar în mod direct de către diplomaţii acreditaţi la Chişinău. Datorită şedinţei organizate la CCTP şi în contextul schimbării conducerii Centrului s-a reuşit schimbarea imaginii acestuia. În prezent, practic toate misiunile colaborează la direct cu Centrul de Combaterea Traficului de Persoane.

COLEGIUL

Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

HOTĂRÎRE nr.3 din 29 decembrie 2008

Chişinău

Cu privire la exercitarea Preşedinţiilor Republicii Moldova la SEECP, RACVIAC şi ICE.

Luînd în consideraţie realizarea cu succes a Preşedinţiilor regionale ale Republicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP), Centrul pentru cooperare în domeniul Securităţii – RACVIAC, şi Iniţiativa Central Europeană (ICE). Avînd în vedere importanţa acordată de Republica Moldova cooperării în cadrul iniţiativelor şi proceselor regionale din Europa Centrală şi de Sud-est, care contribuie la consolidarea relaţiilor între statele regiunii, promovarea imaginii ţării la nivel regional şi internaţional, şi alinierii la principiile, standardele şi valorile Europene, prin aplicarea instrumentelor şi mecanismelor regionale contribuind la realizarea obiectivului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană,

Colegiul hotărăşte:

1. Se ia act de informaţia privind subiectul „Exercitarea Preşedinţiilor Republicii Moldova

la SEECP, RACVIAC, ICE”, prezentată de către dl Dumitru ŢÎRA, Şef al Direcţiei Cooperare Regională, Departamentul Integrare Europeană.

2. În vederea realizării angajamentelor Republicii Moldova în calitate de Preşedinţie în

exerciţiu la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP), Direcţia Cooperare Regională va asigura:

a) Realizarea cu succes a priorităţilor Preşedinţiei Republicii Moldova la SEECP; b) Realizarea cu succes a evenimentelor politice şi sectoriale stabilite prin

calendarul evenimentelor al Preşedinţiei Republicii Moldova la SEECP; c) Coordonarea generală şi permanentă a acţiunilor necesare a fi îndeplinite de către

instituţiile naţionale, la toate nivelele, în vederea bunei realizări de către Republica Moldova a Preşedinţiei la SEECP;

d) Coordonarea implicării active a subdiviziunilor MAEIE şi a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în acordarea asistenţei pentru pregătirea şi desfăşurarea cu succes a reuniunilor în contextul Preşedinţiei la SEECP;

e) Colaborarea permanentă şi intensă cu Consiliul Regional de Cooperare şi coordonarea activităţilor CRC legate de cooperarea cu SEECP;

f) Implicarea şi participarea continuă a Republicii Moldova în activităţile Consiliului Regional de Cooperare şi a Iniţiativelor regionale coordonate de CRC;

g) Coordonarea generală a promovării proiectelor naţionale prioritare ale Republicii Moldova spre finanţare prin Programul Multibeneficiar IPA al Uniunii Europene;

h) Coordonarea generală şi asigurarea reprezentării Republicii Moldova la reuniunile politice pe filiera Europei de Sud-est;

3. vederea consolidării continue a Iniţiativei Central Europene, precum şi valorificării rezultatelor Preşedinţiei Republicii Moldova, care a contribuit substanţial la dezvoltarea ICE în calitate de aranjament regional viabil, Direcţia Cooperare Regională va asigura:

a) Coordonarea implementării deciziilor Reuniunii Miniştrilor Afacerilor Externe

ICE (Chişinău, 27 noiembrie 2008), precum şi a Documentului Final adoptat în cadrul Summit-ul Şefilor de Guvern ICE (Chişinău, 28 noiembrie 2008);

b) Continuitatea eforturilor în vederea beneficierii de către Republica Moldova de oportunităţile şi posibilităţile de finanţare a proiectelor din fondurile ICE;

c) Participarea instituţiilor naţionale ale Republicii Moldova la activităţile şi programele ICE;

d) Acordarea asistenţei necesare statelor membre ICE şi în mod special viitoarelor Preşedinţii, în vederea transmiterii experienţei acumulate şi a bunelor practici, precum şi asigurării continuităţii proceselor lansate pe parcursul Preşedinţiei Republicii Moldova (în mod prioritar celor legate de consolidarea cooperării cu Comisia Europeană; dezvoltarea cooperării sectoriale; diversificarea fondurilor de proiecte; prioritatea domeniilor de activitate; etc);

e) Coordonarea generală şi asigurarea reprezentării Republicii Moldova la reuniunile ICE;

4. În vederea realizării cu succes a procesului de instituţionalizare a Iniţiativei RACVIAC,

valorificării eforturilor depuse pe parcursul Preşedinţiei Republicii Moldova la RACVIAC, Direcţia Cooperare Regională va asigura:

a) Coordonarea generală a implicării active a Republicii Moldova în procesul de

instituţionalizare a RACVIAC, prin definitivarea şi promovarea poziţiei ţării noastre în cadrul negocierilor asupra Memorandumului de instituţionalizare şi noii structuri a RACVIAC;

b) Coordonarea semnării Acordului de instituţionalizare a RACVIAC în cadrul Summit-ului SEECP de la Chişinău (iunie 2009);

5. În vederea asigurării continuităţii implicării active a Republicii Moldova în procesele

regionale, Direcţia Cooperare Regională va efectua coordonarea generală şi monitorizarea participării instituţiilor naţionale la reuniunile şi evenimentele organizate în cadrul Iniţiativelor şi Organizaţiilor regionale din Europa Centrală şi de Sud-est.

6. Direcţia Cooperare Regională va continua activităţile de mediatizare a rezultatelor

Preşedinţiilor regionale ale Republicii Moldova şi va asigura diseminarea Rapoartelor Preşedinţiilor în adresa statelor şi instituţiilor internaţionale relevante.

7. Controlul asupra prezentei hotărâri se pune în sarcina dlui Valeriu OSTALEP,

Viceministru. Preşedintele Colegiului /semnat / Andrei STRATAN Secretarul Colegiului /semnat / Daniela DIMA

La chestiunea III din ordinea de zi a Colegiului MAE IE din 29 decembrie 2008

RAPORT

Realizarea Preşedinţiilor Republicii Moldova la SEECP, ICE şi RACVIAC

1. În contextul angajamentelor asumate, pe parcursul anului 2008, Republica Moldova a exercitat Preşedinţiile Regionale la: Procesul de Cooperare În Europa de Sud-est (SEECP), Iniţiativa Central Europeană (ICE), Centrul pentru Cooperare în domeniul Securităţii – RACVIAC, CEFTA şi Reţeaua de Sănătate în Europa de Sud-est (SEEHN).

2. Toate aceste Preşedinţii au constituit o provocare diplomatică pentru ţara noastră şi

s-au înscris în eforturile generale depuse de Republica Moldova în procesul integrării Europene şi confirmării calităţii de partener sigur şi viabil regional şi internaţional. În aspect regional, anul 2008 a constituit o etapă de importanţă semnificativă pentru consolidarea şi promovarea imaginii şi credibilităţii Republicii Moldova atît la nivel regional, cît şi internaţional.

3. În acelaşi timp, trebuie de menţionat că doar Preşedinţiile la CEFTA şi SEEHN au fost

rotaţionale, celelalte fiind solicitate de către Republica Moldova, avînd în vedere că anul 2008 a fost extrem de important pe toate filierele cooperării regionale, prin procesele de instituţionalizare şi reformare ale iniţiativelor şi proceselor regionale. În acest sens, MAEIE a folosit strategic momentul preluării Preşedinţiilor, iar realizarea acestora la un nivel extrem de înalt, a contribuit substanţial la confirmarea calităţii de actor pro-activ regional, precum şi promotor al valorilor şi principiilor europene în regiunile Europei Centrale şi de Sud-est.

4. Totodată, în vederea mediatizării pe larg a obiectivelor realizate în cadrul Preşedinţiilor

regionale ale Republicii Moldova, precum şi pentru un acces mai bun, mai rapid şi mai uşor la informaţii, DCR a lansat o pagină Web oficială relevantă Preşedinţiilor Republicii Moldova la iniţiativele regionale (www.chairmanship.mfa.md) pentru perioada 2008-2009.

Preşedinţia Republicii Moldova la Iniţiativa Central Europeană (ICE)

5. Republica Moldova a preluat Preşedinţia Iniţiativei Central Europene (ICE) pentru anul 2008 în cadrul Summit-ului Şefilor Guvernelor care a avut loc la Sofia la 27 noiembrie 2007.

6. În realizarea Preşedinţiei, Republica Moldova s-a condus de Liniile Directorii şi Regulile

de Procedură ICE, rezultatele şi concluziile Grupurilor de Lucru ale ICE, precum şi bunele practici, necesităţile şi opiniile tuturor Statelor Membre.

7. În realizarea acestui mandat, Republica Moldova a stabilit cîteva obiective şi priorităţi:

a) consolidarea şi dezvoltarea ICE ca actor regional viabil, prin realizarea procesului de repoziţionare (reorganizare) a ICE;

b) dezvoltarea relaţiilor ICE-UE, prin lansarea unui parteneriat viabil la nivel politic (prin participarea Comisiei Europene la procesele ICE) şi practic (prin participarea Comisiei Europene la co-finanţarea proiectelor ICE);

c) dezvoltarea bunelor relaţii de prietenie şi cooperare între statele membre ICE; d) dezvoltarea cooperării sectoriale; e) realizarea intereselor naţionale ale Republicii Moldova, prin atragerea cît mai multor

beneficii.

8. Astfel, Preşedinţia Republica Moldova a coordonat implementarea deciziilor de repoziţionare a ICE, prin aplicarea (pentru prima dată) procedurii tacite, la nivelul Prim-miniştrilor ICE, fapt ce a permis realizarea acestor decizii deja din luna aprilie 2008, astfel consolidînd înainte de termen baza pentru cadrul organizaţional viitor al ICE.

În acelaşi timp, prin acţiuni pro-active şi eficiente, Republica Moldova a coordonat procesul de prioritizare a domeniilor de activitate a ICE şi crearea Reţelelor Punctelor Focale sectoriale ICE, fapt ce la nivel funcţional a optimizat mecanismele de funcţionare a Secretariatului şi a instrumentelor de conlucrare a statelor membre în aprobarea şi promovarea proiectelor ICE. În acelaşi timp, pentru a contribui la procesul de recunoaştere şi sporire a vizibilităţii ICE, Republica Moldova a întreprins măsurile necesare pentru a sensibiliza opinia publică europeană cu referire la ICE. Aceste acţiuni au inclus constituirea unor legături strînse cu sectorul media şi non-guvernamental, elaborarea paginii Web a Preşedinţiei, organizarea proiectelor cu impact regional şi naţional mai pronunţat, îmbunătăţirea gradului de participare la reuniuni, în special celor la nivel înalt.

9. În contextul dezvoltării colaborării inter-instituţionale a ICE cu UE, Preşedinţia

Republicii Moldova a organizat o serie de consultări trilaterale: Preşedinţia RM- Secretariatul ICE – Comisia Europeană, care şi-au atins scopurile pe toate dimensiunile propuse: Comisia Europeană a desemnat un coordonator pentru cooperarea cu UE; pentru prima dată Comisia Europeană a fost reprezentată la Summit-ul ICE de la Chişinău; au fost stabilite mecanismele de conlucrare cu Comisia Europeană în co-finanţarea proiectelor ICE; ICE a devenit partenerul UE în implementarea unor proiecte UE în statele membre ICE.

10. În vederea consolidării bunelor relaţii de cooperare între state, Preşedinţia Republicii

Moldova a depus eforturi în promovarea cît mai multor proiecte între statele membre ICE, axate pe schimbul de experienţă şi transferul bunelor practici. Astfel, pe parcursul anului 2008, Comitetul Coordonatorilor Naţionali a aprobat aproximativ 150 de proiecte multilaterale. În acelaşi timp, Preşedinţia RM a realizat multiple reuniuni sectoriale la nivel înalt, cu participarea Miniştrilor şi a punctelor focale sectoriale, fapt ce a contribuit la consolidarea relaţiilor de cooperare instituţională între statele membre ICE şi la o activitate mai productivă şi flexibilă a experţilor naţionali. De asemenea, RM a introdus un element nou, prin formularea concluziilor Preşedinţiei asupra evenimentelor, fapt ce va asigura continuitatea activităţilor şi care a fost foarte bine apreciat de statele membre şi Secretariatul ICE.

11. De asemenea, obiectivul de dezvoltare a cooperării sectoriale a dictat realizarea

multiplelor reuniuni în domeniile prioritare ale ICE, de importanţă majoră pentru statele membre. În acest sens, la Chişinău, au fost organizate reuniunile la nivel înalt,

care au reunit miniştrii transportului, turismului, agriculturii şi economiei. Totodată, a fost realizat Summit-ul Forului Economic ICE (peste 800 de participanţi), Forul Tineretului ICE şi două conferinţe ştiinţifice. Un sumar al rezultatelor reuniunilor este inclus în anexă.

12. În contextul realizării intereselor naţionale ale Republicii Moldova în calitate de

Preşedinţie, prin atragerea cît mai multor beneficii din acest mandat, DCR a avut cîteva obiective majore.

a) Pentru prima dată, la nivel naţional a fost evidenţiată necesitatea de a acorda mai multă

atenţie şi de a spori gradul de conştientizare în ceea ce priveşte posibilităţile oferite de fondurile ICE şi importanţa acestora în implementarea unui şir mare de proiecte de interes comun. În acest sens, DCR a organizat o conferinţă privind oportunităţile de proiecte ICE care au avut succes, precum şi un mare interes din partea publicului (sectorul privat/public), şi prin prezentarea spre finanţare a peste 40 de proiecte;

b) DCR s-a concentrat asupra ridicării nivelului de participare a statelor la reuniunile politice şi sectoriale ale ICE (în mod special celor organizate în RM);

c) DCR a depus eforturi pentru mediatizarea activităţilor ICE, la nivel regional şi internaţional, prin includerea ICE în diverse formate regionale de cooperare şi coordonare a activităţilor (cu SEECP, CRC şi OCEMN);

d) Banal, dar pragmatic, în contextul Preşedinţiei, Republica Moldova a fost vizitată de peste 2000 de persoane, care au adus beneficii de imagine, precum şi financiare de pînă la 2 mln Euro în economia naţională.

13. O importanţă deosebită pentru consolidarea ICE, precum şi pentru imaginea Republicii

Moldova au avut reuniunile politice de nivel înalt, organizate la Chişinău.

Reuniunea Miniştrilor Afacerilor Externe ICE, Chişinău, 27 Noiembrie 2008: Pentru prima dată, conform calendarului Preşedinţiei RM la ICE, Miniştrii Afacerilor Externe din cele 18 state membre, s-au reunit în preajma Summit-ului Prim-miniştrilor ICE. Astfel, conducătorii diplomaţiilor din 18 state, au abordat la Chişinău, subiecte privind apropierea de valorile europene a statelor care încă nu fac parte din spaţiul comunitar, cooperarea dintre ICE şi alţi actori regionali şi internaţionali, situaţia din regiune, consolidarea cooperării regionale, etc. În acelaşi timp, Miniştrii Afacerilor Externe ICE au aprobat Bugetul Fondului de Cooperare ICE pentru anul 2009, precum şi Documentul Final care a fost adoptat ulterior de către Prim-miniştrii statelor membre ICE. În cadrul Reuniunii a fost lansat timbrul dedicat Preşedinţiei RM la ICE. Totodată, RM a lansat o nouă tradiţie, de transmitere a unui drapel special, pregătit de RM, de la o Preşedinţie la alta.

Summit-ul Şefilor de Guvern a statelor membre al Iniţiativei Central Europene, Chişinău, 28 noiembrie 2008: Evenimentul politic major care a încununat Preşedinţia RM la ICE. La Summit au participat delegaţiile celor 18 state membre ICE, Secretarul General al Iniţiativei, Secretariatul Executiv şi Secretariatul pentru Proiecte ICE, precum şi un număr mare de invitaţi speciali de înalt nivel, reprezentanţii Organizaţiilor Internaţionale regionale şi internaţionale financiare şi politice, printre care Comisia Europeană, Reprezentantul Preşedinţiei Franceze a UE, Consiliul Europei, Consiliul Regional de Cooperare, OCEMN, OSCE, BEI, BERD, UNDP, UNECE, ş.a.

Agenda Summit-ului a inclus cîteva subiecte de importanţă majoră, printre care: Cooperarea pentru Viitor European, Aprobarea Raportului Anual al Secretarului General al Secretariatului Executiv ICE şi Adoptarea Documentului Final.

În cadrul acestei reuniuni finale a Preşedinţiei Republicii Moldova la ICE, a fost reiterat vectorul activ şi dinamic al priorităţilor şi activităţilor Preşedinţiei, concentrate asupra dezvoltării cooperării regionale, în mod special prin proiecte de interes comun, consolidarea dialogului instituţional al ICE cu Uniunea Europeană, dezvoltarea colaborării între instituţiile sectoriale a statelor ICE, precum şi o serie de obiective legate de realizarea cu succes a procesului de repoziţionare (reorganizare) ICE şi consolidarea ICE ca For regional viabil şi eficient. De asemenea, în cadrul reuniunii a avut loc un schimb de opinii asupra evoluţiilor din regiune, acţiunilor care trebuie întreprinse în vederea apropierii de UE a statelor ICE, non membre UE şi diversificarea fondurilor de finanţare a proiectelor ICE. În cadrul reuniunii a fost aprobat unanim Raportul Anual al Secretarului General al Secretariatului Executiv ICE, prezentat de către Secretarul General ICE, E.S. dl Pietro Ercole AGO, care a inclus toate realizările şi rezultatele activităţii Iniţiativei pe parcursul anului 2008, obţinute în mare parte datorită bunei conlucrări cu Preşedinţia Republicii Moldova. Totodată, a fost adoptat Documentul Final al Summit-ului, care reprezintă documentul politic anual cel mai important al Iniţiativei Central Europene. Documentul Final a inclus toate evoluţiile şi realizările obţinute pe parcursul acestui an, precum şi conţine o serie de recomandări pentru consolidarea ICE, a relaţiilor ICE-UE şi pentru dezvoltarea continuă a cooperării între ţările membre ICE, într-un spirit de bună înţelegere şi colaborare. Acest Summit a încununat un an extrem de important şi rezultativ pentru Iniţiativa Central Europeană, precum şi pentru Republica Moldova, care a exercitat Preşedinţia la ICE pentru prima dată, dar şi cu succes recunoscut pe toate dimensiunile.

14. În concluzie, putem constata că Preşedinţia la Iniţiativa Central Europeană (ICE) a

fost una de succes pe toate dimensiunile. Republica Moldova a realizat toate obiectivele propuse, prin implementarea cu succes a repoziţionării (reorganizării) ICE, contribuirea activă la dezvoltarea cooperării ICE cu UE (prin consultările trilaterale Republica Moldova - ICE - UE), consolidarea relaţiilor de bună colaborare între statele membre ICE prin proiectele comune realizate, precum şi dezvoltarea sectorială prin organizarea multiplelor reuniuni de profil. Totodată, pe parcursul Preşedinţiei Republicii Moldova, Comitetul Coordonatorilor Naţionali ICE a aprobat spre finanţare aproximativ 150 de proiecte ale statelor membre.

Preşedinţia Republicii Moldova la RACVIAC

15. Preşedinţia Republicii Moldova la Centrul pentru Cooperare în domeniul Securităţii – RACVIAC a fost marcată de procesul de instituţionalizare a acestui aranjament regional. În acest context, Republica Moldova a avut un rol iminent în definitivarea structurii noi, priorităţilor, competenţelor şi viitorului cadru de cooperare în această Iniţiativă. Totodată, RM depune eforturi în vederea finalizării negocierilor asupra noului Memorandum de instituţionalizare a RACVIAC, care urmează a fi semnat la Chişinău, în cadrul Reuniunii Miniştrilor Afacerilor Externe SEECP, din iunie 2009.

16. Luînd în consideraţie importanţa semnificativă a proceselor de cooperare regională în

domeniile prioritare de activitate – securitate şi apărare, la 4 octombrie 2007, în cadrul reuniunii a 18-ea a Grupului Multinaţional Consultativ (MAG) al Centrului pentru

Cooperare în domeniul Securităţii – RACVIAC (Zagreb, Republica Croaţia), Republica Moldova a preluat Preşedinţia la MAG, organul suprem decizional al Centrului pentru Cooperare în domeniul Securităţii – RACVIAC.

17. În conformitate cu angajamentele asumate anterior, în perioada 9-11 aprilie 2008, la

Chişinău, a avut loc reuniunea a 19-ea a MAG RACVIAC, prezidată de către Preşedintele MAG RACVIAC - dl General de Brigadă Ion COROPCEAN, Şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale a Republicii Moldova.

18. Avînd în vedere noile realităţi şi procese în cadrul de cooperare Sud-est European,

exprimat în instituirea şi lansarea funcţionalităţii noului mecanism de cooperare regională – Consiliul Regional pentru Cooperare, precum şi necesitatea revizuirii şi direcţionării Iniţiativelor viabile din Europa de Sud-est în domeniile prioritare de activitate, reuniunea MAG de la Chişinău a lansat şi adoptat un serie de decizii menite a asigura procesul de reorganizare şi instituţionalizare a Iniţiativei RACVIAC. În acest context, în concordanţă cu principiul de apartenenţă şi gestionare regională şi în conformitate cu aspectele specifice aferente procesului de reprofilare a RACVIAC, reuniunea MAG RACVIAC de la Chişinău a adoptat Decizia privind instituirea şi lansarea activităţii a două Grupuri de Lucru relevante Statutului Juridic şi Noii Organizaţii RACVIAC.

19. Luînd în consideraţie imperativitatea activităţii Grupurilor de Lucru menţionate,

rezultatele scontate se reflectă în crearea noului cadru juridic şi a noii structuri organizaţionale a RACVIAC, în conformitate cu necesităţile funcţionalităţii şi dezvoltării eficiente a Iniţiativei în domeniul securităţii şi apărării regionale. În acest context, este preconizată semnarea unui Memorandum de Înţelegere privind Statutul Juridic RACVIAC, care va constitui documentul statutar RACVIAC în conformitate cu prevederile şi normele internaţionale.

20. În contextul celor menţionate, reuniunea a 19-ea a MAG RACVIAC de la Chişinău, a

adoptat următoarele decizii importante:

- recunoaşterea de către statele participante la RACVIAC a importanţei şi necesităţii urgentării procesului de reorganizare şi instituţionalizare a Centrului pentru Cooperare în domeniul Securităţii – RACVIAC;

- crearea Grupului de Lucru privind Statutul Juridic al RACVIAC (prezidat de către Republica Turcia).

21. De asemenea, perioada anului 2008 a reprezentat o dovadă elocventă în ceea ce priveşte

aplicarea şi implementarea ulterioară de către statele membre RACVIAC a principiului de apartenenţă şi gestionare regională. Astfel, Republica Moldova, în calitate de ţară cu statut de membru cu drepturi depline la RACVIAC, a realizat angajamentul financiar asumat anterior la bugetul de bază RACVIAC, în conformitate cu principiul prestabilit de divizare a contribuţiilor financiare.

22. Preşedinţia Republicii Moldova la MAG RACVIAC a culminat cu prezidarea celei de-a

20-ea reuniune MAG, care a avut loc la 31 octombrie 2008, la Zagreb.

23. Este important de menţionat că în anul 2008, Republica Moldova a continuat participarea pro-activă la diverse activităţi, seminare, conferinţe, ateliere de lucru organizate sub auspiciul Centrului pentru Cooperare în domeniul Securităţi – RACVIAC, în concordanţă cu domeniile prioritare de activitate ale securităţii şi apărării regionale, precum şi cu aspectele politico-militare în Europa de Sud-est şi a Programului RACVIAC 2008.

Preşedinţia Republicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP)

24. SEECP este Forul suprem politic în Europa de Sud-est care are drept obiectiv de bază avansarea statelor participante în procesul de aderare la UE.

25. În contextul deciziilor adoptate în cadrul Summit-ului SEECP, din 21 mai 2008, de la

Pomorie (Bulgaria), Republica Moldova a preluat mandatul de Preşedinte SEECP pentru perioada 2008-2009.

26. În contextul exercitării Preşedinţiei la SEECP, Republica Moldova a stabilit o serie de

obiective prioritare: - Dezvoltarea dialogului SEECP—UE şi consolidarea perspectivei Europene a statelor

Sud-est Europene; - Promovarea valorilor democratice şi standardelor Europene ca un mecanism ferm de

dezvoltare a întregii regiuni; - Susţinerea şi consolidarea păcii şi dezvoltării economice a regiunii cu scopul de a asigura

stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în Europa de Sud-est; - Consolidarea şi promovarea SEECP pe arena internaţională, în calitate de „voce unită” a

regiunii şi partener viabil cu scopul de a îndeplini obiectivele globale ale comunităţii internaţionale;

- Consolidarea eficienţei a proceselor regionale şi iniţiativelor în cooperare cu statele participante SEECP, UE, CRC, precum şi cu statele donatoare şi organizaţiile internaţionale relevante;

- Cooperarea cu Consiliul Regional de Cooperare şi procesele, iniţiativele şi organizaţiile regionale cu scopul de a fortifica cooperarea, stabilitatea şi dezvoltarea în Europa de Sud-est.

- Promovarea intereselor naţionale ale RM, aplicînd din plin calitatea de Preşedinte SEECP, prin atragerea beneficiilor politice şi financiare.

- 27. Luînd în consideraţie priorităţile prestabilite în contextul exercitării mandatului de

Preşedinte la SEECP, DCR a elaborat Programul şi Calendarul Preşedinţiei, activităţile preconizate a fi organizate constituind o reflectare clară a obiectivelor a fi realizate în vederea acordării Forului politic suprem în Europa de Sud-est a unei dimensiuni calitativ avansate, direcţionate spre consolidarea şi dezvoltarea dinamică a dialogului şi cooperării atît între statele din regiune, cît şi în relaţiile cu comunitatea Europeană şi Internaţională.

28. În acelaşi timp, avînd în vedere diversitatea amplă a domeniilor de activitate în procesul

cooperării regionale în Europa de Sud-est, direcţionate spre dezvoltarea durabilă a statelor participante şi avansării în dialogul cu Uniunea Europeană, Preşedinţia Republicii Moldova la SEECP a acordat o atenţie deosebită intensificării implicării tutor actorilor regionali, Europeni şi Internaţionali în procesele şi evoluţiile curente.

29. Astfel, la 17 iunie 2008, la Chişinău, a avut loc Conferinţa Internaţională „Cooperarea

Regională – Oportunităţi, provocări, Sinergie”, rezultatele căreia sunt reflectate în Concluziile elaborate şi formulate de către DCR. Această Conferinţă a lansat în regiune o serie de procese de coordonare a activităţilor şi priorităţilor aranjamentelor regionale, inclusiv pe domenii specifice, precum şi a intensificat cooperarea între cei mai importanţi actori regionali, cum ar fi SEECP, ICE, CRC şi OCEMN.

30. În perioada 19-21 septembrie 2008, Chişinăul a găzduit Conferinţa Internaţională privind

politicile în domeniul Ştiinţei şi educaţiei, care a culminat cu adoptarea Declaraţiei Comune şi a Comunicatului Final.

31. La 19 septembrie 2008, la Chişinău, pentru prima dată în formatul SEECP, a avut loc

reuniunea Conducătorilor Instituţiilor de Audit (Curţilor de Conturi) ai statelor participante la SEECP, care a rezultat în adoptarea Declaraţiei Comune relevante, care a inclus concluziile şi recomandările de conlucrare pe viitor, precum şi a eforturilor comune necesare a fi întreprinse în vederea alinierii la standardele Europene pe acest domeniu.

32. La 26 septembrie 2008, s-a desfăşurat reuniunea Directorilor Politici SEECP şi

Reuniunea comună a Directorilor Politici SEECP şi Directorilor responsabili de Afaceri UE din statele SEECP. În cadrul acestei reuniuni au fost formulate unele concluzii privind unirea eforturilor în procesul de avansare a regiunii pe calea integrării în UE. Totodată, această reuniune a lansat un nou proces de consultare şi cooperare între statele Sud-est Europene cu partenerii Europeni şi instituţiile financiare internaţionale. Astfel, în ianuarie 2009, la Sarajevo, va avea loc reuniunea comună a Bordului CRC cu Directorii responsabili de UE din statele SEECP.

33. Totodată, la 31 octombrie 2008, Preşedinţia SEECP a organizat reuniunea Miniştrilor

Justiţiei şi Afacerilor Interne SEECP, care a culminat cu semnarea Memorandum-ului în domeniul garanţiilor juridice şi judiciare contra procesării ilegale a datelor cu caracter personal şi adoptarea Declaraţiei Miniştrilor Afacerilor Interne în domeniul colaborării în combaterea criminalităţii cibernetice.

34. În perioada 30-31 octombrie 2008, Chişinăul a găzduit reuniunea Grupului de

Coordonare al Iniţiativei Regionale Anticorupţie (RAI), care a rezultat în elaborarea unui Plan de Acţiuni în domeniul de activitate relevant.

35. La 7 noiembrie 2008, la Chişinău, a avut loc reuniunea Miniştrilor Sănătăţii SEECP, în

cadrul căreia a fost adoptată Declaraţia Ministerială în domeniul consolidării performanţelor sistemelor de sănătate în Europa de Sud-est.

36. În priorităţile şi scopurile sale obiectiv ambiţioase, Preşedinţia Republicii Moldova la

SEECP preconizează organizarea, în perioada ianuarie-iunie 2009, a altor peste 10 evenimente politice şi sectoriale, menite să contribuie la avansarea şi apropierea graduală a ţării noastre de Uniunea Europeană, cooperarea regională reprezentînd un catalizator şi forţă motrice în vederea realizării obiectivului cel mai principal al politicii externe a Republicii Moldova.

Preşedinţia Republicii Moldova la Reţeaua de Sănătate în Europa de Sud-est (SEEHN)

37. În conformitate cu principiul de rotaţie, la 1 ianuarie 2008, Republica Moldova a preluat

mandatul de Preşedinte la Reţeaua de Sănătate în Europa de Sud-est (SEEHN) pentru perioada de jumătate de an.

38. Luînd în consideraţie importanţa cooperării regionale Sud-est Europene în dimensiunea

sănătăţii publice, noile evoluţii şi realităţi în regiune, precum şi procesul de transformare şi direcţionare a iniţiativelor şi aranjamentelor regionale, Preşedinţia Republicii Moldova la SEEHN s-a concentrat asupra procesului de instituţionalizare a Iniţiativei SEEHN.

39. Astfel, una din realizările cu succes a Preşedinţiei la SEEHN a reprezentat semnarea

Memorandum-ului de Înţelegere privind viitorul Reţelei SEEHN în cadrul Procesului de

Cooperare în Europa de Sud-est, precum şi adoptarea Declaraţiilor Ministeriale privind (1) Sănătatea Mintală şi (2) Implementarea Regulilor Sanitare Internaţionale.

40. În contextul realizării procesului de instituţionalizare a Iniţiativei Sud-est Europene

SEEHN, precum şi a aplicării şi implementării principiului de apartenenţă şi gestionare regională, Memorandum-ul de Înţelegere SEEHN prevede asumarea de către părţile semnatare, membre ale SEEHN, a angajamentelor politice, financiare şi umane menite a asigura dezvoltarea şi consolidarea cooperării regionale în domeniul sănătăţii publice. Totodată, una din măsurile necesare a fi întreprinse în viitorul apropiat se reflectă în identificarea ţării gazdă pentru Secretariatul SEEHN, precum şi asigurarea lansării activităţii acestuia.

41. De asemenea, Preşedinţia Republicii Moldova la SEEHN a prezentat în numele SEEHN,

Declaraţia relevantă susţinerii Cartei de la Tallin “Sisteme de Sănătate, Sănătate şi Bunăstare” în cadrul Conferinţei Ministeriale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (25-27 iunie 2008, Tallin).

42. Preşedinţia la SEEHN a culminat în iunie 2008, mandatul de Preşedinte în exerciţiu

relevant fiind transmis Muntenegru, în cadrul reuniunii a 19-ea a Reţelei de Sănătate în Europa de Sud-est, la Bruxelles.

Preşedinţia Republicii Moldova la CEFTA

43. Acordul CEFTA, la care Republica Moldova este parte semnatară, a intrat în vigoare în a

doua jumătate a anului 2007, fiind ratificat la 4 mai 2007 prin Legea nr. 120-XVI. 44. Republica Moldova a preluat mandatul de Preşedinte CEFTA la 1 ianuarie 2008. În

contextul noilor evoluţii în procesul de cooperare regională în Europa de Sud-est, Preşedinţia Republicii Moldova la CEFTA a acordat o atenţie deosebită instituirii şi lansării ulterioare a activităţii Secretariatului CEFTA, cu sediul la Bruxelles, structură destinată promovării şi acordării asistenţei necesare Comitetului Comun şi a altor structuri în cadrul CEFTA.

45. În contextul procesului de instituire şi selectare a funcţionarilor în cadrul Secretariatului

CEFTA, este imperativ a menţiona că a fost realizat obiectivul asumării de către un reprezentat al Republicii Moldova în cadrul Secretariatului.

46. Totodată, în vederea acordării Secretariatului CEFTA a unui statut juridic viabil, a fost

negociat şi semnat Acordul de sediu între autorităţile Regatului Belgiei şi statele membre CEFTA, care prevede acordarea unui statut diplomatic noii structuri create. În acest context, Preşedinţia Republicii Moldova la CEFTA a contribuit semnificativ la procesul de negociere a textului documentului vizat, denotînd responsabilitate şi devotament faţă de angajamentele asumate anterior.

47. De asemenea, sub auspiciul Preşedinţiei Republicii Moldova la CEFTA, au fost

organizate 3 reuniuni a Sub-comitetelor CEFTA, precum şi reuniunea ordinară a Comitetului Mixt CEFTA.

48. Astfel, în perioada 24-25 aprilie 2008, la Chişinău, a avut loc reuniunea Sub-comitetului

CEFTA în Agricultură, Măsurilor Sanitare şi Fitosanitare. Luînd în consideraţie importanţa majoră a subiectelor şi aspectelor abordate, reuniunea vizată a rezultat n

elaborarea unui Plan de Acţiuni coordonat care vizează comerţul regional cu produse agricole, incluzînd un şir de aspecte aferente domeniului respectiv.

49. Totodată, Republica Moldova, în calitate de Preşedinte CEFTA, a prezidat reuniunea

Sub-comitetului CEFTA privind aspectele vamale şi regulile de origine (mai 2008, Podgorica, Muntenegru) şi reuniunea Sub-comitetului CEFTA privind barierelor tarifare şi non-tarifare în comerţ (iunie 2008, Belgrad, Serbia).

50. La 8 octombrie 2008, Preşedinţia CEFTA a găzduit reuniunea Comitetului Mixt CEFTA,

precedată de reuniunea experţilor din statele membre CEFTA. Subiectele de bază abordate în cadrul evenimentelor menţionate au reprezentat: necesitatea intensificării schimbului de informaţii privind comerţul între membrii CEFTA, evaluarea politicilor comerciale şi agricole aplicate, precum şi evaluarea impactului barierelor tarifare şi non-tarifare.

51. În contextul evenimentelor desfăşurate sub auspiciul Preşedinţiei CEFTA, au fost

adoptate un şir de documente: Programul de Lucru a Secretariatului CEFTA 2009-2011, Decizia Comitetului Mixt CEFTA privind achitarea contribuţiei financiare de către statele membre CEFTA la bugetul Secretariatului CEFTA, precum şi aprobarea de către reuniunea Comitetului Mixt CEFTA a Deciziei Ministeriale din 8octombrie 2008. Documentele elaborate şi coordonate în cadrul reuniunilor organizate sub auspiciul Preşedinţiei Republicii Moldova la CEFTA, au fost transmise spre aprobare, statelor membre CEFTA şi vor intra în vigoare urmare realizării tuturor procedurilor interne necesare în acest sens.

ANEXĂ

Sumarul reuniunilor realizate în contextul Preşedinţiei Republicii Moldova la Iniţiativa Central Europeană

Reuniuni şi activităţi: în conformitate cu priorităţile Preşedinţiei Republicii Moldova a fost elaborat un calendar al evenimentelor. Pe parcursul Preşedinţiei sale la ICE, Republica Moldova a organizat peste 15 evenimente politice şi sectoriale la Chişinău şi anume Reuniunea Ministerială în domeniul Transporturi, Turism şi Agricultură, Conferinţa Energetică şi Conferinţa Ştiinţifică, Masa Rotundă a Miniştrilor ICE ai Economiei, Forul Summit Economic, evenimente în domeniul Dimensiunea Parlamentară, Forul Tineretului, Reuniunea Miniştrilor ICE Afacerilor Externe şi Summitul ICE al Şefilor de Guvern. În contextul reuniunilor organizate la Chişinău, DCR a elaborat Concluziile relevante pentru a asigura continuitatea activităţilor. Reuniunea Comitetului Coordonatorilor Naţionali ICE (CCN), Chişinău, 31 ianuarie 2008: În conformitate cu Calendarul de Evenimente al Republicii Moldova, reuniunea Coordonatorilor Naţionali ICE, organizată sub Preşedinţia Moldovei la ICE, a avut loc la Chişinău la 31 ianuarie 2008. La reuniune au participat Coordonatorii Naţionali din partea statelor membre ale ICE. Avînd în vedere aprecierile exprimate de către participanţi, se poate conchide că Reuniunea CCN a înregistrat succes prin faptul că au fost lansate un şir de idei şi propuneri ce urmau să fie realizate pe parcursul anului.

Rezultate:

- Luînd în consideraţie importanţa aprofundării relaţiilor între ICE şi Comisia Europeană, a fost luată decizia ca Secretarul General al Secretariatului Executiv al ICE şi Preşedinţia Republicii Moldova să efectueze o vizită comună la Bruxelles.

- A fost recunoscută importanţa consolidării colaborării în domeniile sectoriale în conformitate cu Calendarul Republicii Moldova de evenimente aprobat.

- Au fost aprobate un şir de proiecte.

Comitetul Parlamentar al ICE, Chişinău, 26 mai 2008: Reuniunea Anuală a Comitetului Parlamentar al Dimensiunii Parlamentare al Iniţiativei Central Europene a avut loc la Chişinău la 26 mai 2008, în conformitate cu Regula 7 a Regulamentului. Tema şedinţei a fost „Rolul Parlamentului în susţinerea consolidării relaţiilor ICE-UE: Crearea unei Europe noi, fără linii de divizare”. Reuniunea a fost încheiată cu Concluziile Preşedintelui, care a trecut în revistă principalele idei, opinii şi sarcini realizate în cadrul evenimentului.

Rezultate:

- Participanţii au accentuat că Dimensiunea Parlamentară a ICE a oferit o oportunitate deosebită de generare a ideilor utile pentru abordarea reformării ICE, utilizînd cele trei instrumente principale ale DP.

- Reuniunea Comitetului Parlamentar a încurajat DP ICE să creeze o colaborare mai dinamică între statele membre ale acesteia, membre şi non-membre ale UE, în vederea dezvoltării unui cadru coerent de asistenţă.

- Participanţii au fost de acord că pentru a sprijini acele state membre ale ICE care au aspiraţii de a deveni membri ai UE, este necesar de a consolida rolul politic al ICE, specificînd că DP ar trebui să fie implicată la maxim în acest proces.

- Reuniunea Comitetului Parlamentar a recomandat ca Adunarea Parlamentară a ICE să examineze eventualitatea încurajării Parlamentelor Statelor membre ale ICE şi UE în vederea întreprinderii unor măsuri corespunzătoare pentru a sensibiliza Comisia Europeană în ceea ce priveşte aprofundarea relaţiei acesteia cu ICE.

Reuniunea Miniştrilor ICE în domeniul Transporturilor, Chişinău, 2-3 iulie 2008: Preşedinţia Republicii Moldovei la ICE a organizat Reuniunea la nivel înalt a Miniştrilor ICE ai Transporturilor ICE cu genericul „Dezvoltarea transportului multimodal în statele ICE”. Evenimentul dat a fost organizat în corespundere cu Calendarul evenimentelor al Preşedinţiei, precum şi în contextul priorităţilor stabilite în Conceptul Preşedinţia moldoveană în Documentul de Concepţie, dezvoltarea domeniilor sectoriale de activitate. La eveniment au participat înalţi reprezentanţi ai Băncii Europene pentru Investiţii, Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare, TRACECA, Banca Mondială şi alţii. Sumarul reuniunii l-a constituit Concluziile şi Recomandările pentru activitatea ulterioară a Punctelor Focale.

Rezultate:

- Participanţii la Reuniune au decis că transportul multimdal reprezintă cel mai eficient mod de gestionare a operării transportului uşă la uşă regional şi internaţional. Astfel, eforturile comune pentru facilitarea comerţului între statele ce combină avantajele specifice ale fiecărui mod de călătorie, cum ar fi flexibilitatea transportului terestru, capacitatea sporită a căilor ferate şi costurile reduse ale transportului maritim, sunt întreprinse în cel mai bun mod posibil.

- Participanţii au fost de acord că luînd în considerare de priorităţile comune şi domeniile sectoriale interconectate de activitate în subiecte ce ţin de transport şi comerţ, statele membre ale ICE trebuie să-şi orienteze eforturile către atingerea scopului de coordonare prin proiecte şi rezultate concrete.

Recomandări relevante au fost prezentate Punctelor Focale ICE şi vor constitui puncte de reper în activităţile lor ulterioare.

Masa rotundă a Miniştrilor ICE pentru Sectoare Economice, Chişinău, 8 octombrie 2008: Masa rotundă a Miniştrilor ICE ai Economiei a avut loc în cadrul Forului Economic ICE la 8 octombrie la Chişinău, subiectul discutat fiind „Moldova şi Regiunea ICE: Unind Estul şi Vestul”. Urmare desfăşurării Mesei rotunde, au fost elaborate Concluziile şi Recomandările relevante în acest domeniu.

Rezultate:

- Miniştrii au convenit asupra necesităţii de a beneficia din plin de pe urma procesului de extindere a UE în vederea îmbunătăţirii stabilităţii macroeconomice, accelerării reformelor structurale, încheierii procesului de privatizare, precum şi de creare a unui mediu favorabil pentru activitatea businessului privat şi investiţiilor străine;

- Miniştrii au subliniat importanţa asigurării unui climat investiţional stabil, unui cadru regulatoriu eficient şi nediscriminator pentru investiţii, precum şi modernizarea infrastructurii şi educaţiei;

- Delegaţiile au fost de acord că structura şi rolul ICE trebuie să fie consolidate în vederea reformării ICE în conformitate cu Deciziile ratificate la Sofia de către Şefii de Guverne ale ICE.

Cel de-al 11-lea Summit al Forului Economic, Chişinău, 9 octombrie 2008: Anul curent, Summit-ul Forului Economic a avut loc la Chişinău la 9 octombrie 2008, genericul reuniunii

fiind „Moldova şi Regiunea ICE: Unind estul şi vestul” şi a inclus şi un alt eveniment major – Forul anual Internaţional de Investiţii din Moldova. Anul acesta Summit-ul a fost foarte pozitiv şi de succes. Acesta i-a oferit Moldovei vizibilitate pronunţată datorită numărului sporit de participanţi internaţionali, însă de asemenea datorită interesului sporit din partea presei locale şi agenţiilor internaţionale de ştiri. Cifra totală de participanţi din cele 45 de ţări a fost de 869, ei participînd la cele 12 sesiuni oficiale şi beneficiind de facilităţile Summit-ului. Circa 40 de şedinţe informale tete-a-tete au avut loc în sălile pentru reuniuni bilaterale, care au fost pregătite în special pentru aceste scopuri. Un raport final al Summitului Forului Economic 2008 a fost elaborat şi distribuit tuturor statelor membre ICE şi altor actori şi parteneri care s-au implicat şi au manifestat interes.

Reuniunea la nivel înalt în domeniul Turismului, Chişinău, 10 octombrie 2008: La 10 octombrie 2008, la Chişinău s-a desfăşurat Reuniunea Miniştrilor Turismului ai statelor membre ICE. La reuniune au participat Miniştrii ICE din sectorul turistic şi Punctele focale naţionale. Tematica evenimentului a fost „Turismul şi dezvoltarea regională: Noi Direcţii, Provocări şi Oportunităţi”. Reuniunea a luat sfîrşit cu Concluzii şi Recomandări după care Punctele Focale Naţionale ale ICE se vor ghida în acţiunile ce urmează să le întreprindă pe viitor în domeniul turismului.

Rezultate:

- Miniştrii au convenit asupra importanţei sporite a dezvoltării sectorului turistic, precum şi asupra consolidării relaţiilor şi a colaborării în acest domeniu între agenţiile specializate ale statelor membre ale ICE.

- A fost menţionată importanţa creării mecanismelor necesare pentru a îmbunătăţi competitivitatea şi calitatea turismului la nivel regional şi local în vederea asigurării unei dezvoltări durabile şi echilibrate a turismului la nivel naţional, îmbunătăţirea performanţei sectorului industrial şi sporirea competitivităţii domeniilor turistice la nivel regional, naţional şi internaţional.

- S-a convenit că dezvoltarea turismului asigură nişte oportunităţi atractive pentru un şir de prestatori de bunuri şi servicii, în special în zonele rurale. Aceasta de asemenea contribuie la finanţarea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea economică a unui domeniu şi poate să-i confere o imagine şi identitate distinse, ceea ce va aduce beneficii întregii sale activităţi economice.

- Participanţii au căzut de acord că luînd în consideraţie priorităţile comune în domeniul turismului, statele membre ale ICE ar trebui să-şi orienteze eforturile spre atingerea scopului de coordonare prin intermediul unor proiecte şi rezultate concrete.

Reuniunea la nivel înalt în domeniul Agriculturii, Chişinău, 23 octombrie 2008: Sub auspiciul Preşedinţiei Republicii Moldova la ICE, la 23 octombrie 2008 la Chişinău a fost organizată Reuniunea la nivel înalt în domeniul Agriculturii. Avînd în vedere importanţa acestui domeniu atît pentru sectoarele de lucru ale ICE cît şi pentru majoritatea statelor membre ale ICE, evenimentul a avut genericul „Practica unor state în dezvoltarea agricolă durabilă; agricultura pentru dezvoltare”. Reuniunea a întrunit oficialităţi la nivel înalt (Miniştri) din regiunea ICE, Punctele Focale Naţionale ICE, dar şi invitaţi speciali din partea Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, Comisia Europeană, USAID, IFAD şi alţi invitaţi de nivel înalt. În cadrul Reuniunii, Preşedinţia Republicii Moldova a prezentat documentele politice în sectorul agricol, reflectînd la astfel de subiecte cum ar fi măsurile necesare a fi întreprinse în situaţiile de după producerea calamităţilor naturale, tendinţe integraţioniste agricole, securitatea alimentară şi sprijinul intern pentru agricultură, precum şi politicile de stabilitate şi investiţii. Reuniunea a fost utilizată drept o posibilitate pentru delegaţiile ţărilor participante de a schiţa strategiile şi

abordările sale în atingerea unei dezvoltări durabile, precum şi pentru a împărtăşi cele mai bune practici din acest domeniu. Evenimentul s-a încheiat cu rezultate şi recomandări pentru activităţile ulterioare ale Punctelor Focale în acest domeniu, care au fost distribuite statelor membre ale ICE.

Rezultate:

- A fost accentuat faptul că deşi extinderea sectorului biocombustibililor a constituit unul

dintre motivele creşterii preţurilor la produsele alimentare, acest sector ar putea să ofere noi locuri de muncă şi astfel să creeze noi oportunităţi de generare a veniturilor în zonele rurale. De asemenea, acesta ar putea contribui la lupta împotriva schimbării climei şi la asigurarea cu energie pe viitor.

- A fost scos în evidenţă faptul că securitatea alimentară pe termen lung poate fi asigurată numai prin investiţii publice substanţiale în agricltură şi infrastructură rurală şi prin modernizarea sistemelor de producere. În acest context, statele împreună cu organizaţiile internaţionale şi instituţiile financiare internaţionale, inclusiv FAO, PNUD, IFAD, BERD, Banca Mondială şi Comisia Europeană, trebuie să lucreze împreună pentru a investi în soluţii durabile bazate pe piaţă pentru a garanta securitatea alimentară.

- A fost trasă concluzia că mai rămîn multe de făcut în regiune pentru a dezvolta în continuare această parte componentă primordială a economiilor şi existenţelor noastre, însă în acelaşi timp, sectorul agricol ar putea deveni un motor solid de creştere economică pentru multe dintre statele ICE.

Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, Chişinău, 24 octombrie 2008: În conformitate cu calendarul Preşedinţiei Republicii Moldova, a fost organizată Conferinţa Internaţională cu privire la „Consolidarea colaborării pentru o Societate bazată pe Cunoştinţe în Regiunea Iniţiativei Central Europene”. Concluziile cu recomandări pentru Punctele Focale Naţionale au fost incluse în documentul relevant care a încheiat Conferinţa.

Rezultate: - S-a convenit că în primii ani de existenţă se observă o lipsă de interacţiune şi comunicare

între Punctele Focale ICE, astfel este nevoie de implementarea unor mecanisme de interacţiune;

- S-a observat faptul că subiectele de interes şi problemele sunt similare în întreaga regiune ICE şi se poate obţine un beneficiu mai mare pentru cooperarea regională din schimbul cu cele mai bune practici şi implementarea unor acţiuni comune;

- S-a convenit că, pe termen lung, trebuie acordată atenţie specială implicării tinerilor cercetători în circulaţia la nivel regional a talentelor şi creării unor cadre pentru utilizarea experienţei acumulate peste hotare pentru dezvoltarea ţărilor sale de origine;

- Participanţii au recunoscut că e necesar un program de acţiuni specific comprehensiv ce va ţine de activitatea reţelelor punctelor focale;

- Participanţii la Conferinţă au fost de acord asupra importanţei reuniunilor între reţelele punctelor focale şi au convenit că nişte reuniuni regulate să aibă loc în fiecare an în ţara de Preşedinţie a ICE.

Adunarea Parlamentară ICE, Chişinău, 18 noiembrie 2008: La 18 noiembrie 2008, la Chişinău s-a desfăşurat Adunarea Parlamentară, în cadrul căreia a avut loc Reuniunea Comitetelor Parlamentare Generale. Evenimentul a reunit parlamentele statelor membre ale ICE pentru a aborda subiecte de interes comun şi de cea mai mare importanţă pentru regiune. Reuniunile Comitetelor Generale au avut loc simultan şi au inclus sesiuni de lucru a Reuniunii Comitetului General pentru Afaceri Politice, Reuniunea Comitetului General pentru Afaceri Economice şi Reuniunea Comitetului General pentru Afaceri Culturale. Agenda Adunării a inclus discuţii la

tema „Rolul Parlamentelor Naţionale în procesul de integrare în UE: Contextul regional al ICE” dezbateri cu privire la Rezoluţia Comitetului General pentru Afaceri Economice, adoptată la 11 iunie 2008 la Praga şi alte subiecte de importanţă majoră. Reuniunea a fost încheiată cu adoptarea Documentului Final.

Forul Tineretului ICE, Chişinău, 24 noiembrie 2008: Sub auspiciul Preşedinţiei Republicii Moldova la ICE a fost organizat Forul Tineretului ICE „Consolidarea Tinerilor prin Mobilitate”. Forul Tineretului ICE reprezintă un eveniment distins al ICE organizat anual în ţara care deţine Preşedinţia ICE. La eveniment au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai Ministerelor ICE care se ocupă de problemele tineretului, Secretariatul Executiv şi Secretariatul de Proiect ale ICE, precum şi reprezentanţi ai structurilor de tineret, tineri activişti şi tineri încadraţi în cîmpul muncii. Pe parcursul Reuniunii a fost elaborată de către participanţi Declaraţia Finală, prezentată Şefilor de Guvern ICE în cadrul Summit-ului. Reuniunea Comitetului Coordonatorilor Naţionali ICE (CCN), Chişinău, 25-26 Noiembrie 2008: În perioada 25-26 noiembrie 2008, la Chişinău şi-a ţinut lucrările ultima reuniune CCN din cadrul Preşedinţiei RM. Reuniunea a precedat evenimentele de înalt nivel politic si anume, Summit-ul Şefilor de Guvern a Statelor Membre ICE din 28 Noiembrie 2008 si Reuniunea Miniştrilor Afacerilor externe ICE din 27 noiembrie 2008. Acest CCN fiind considerat unul preparator pentru reuniunile menţionate. Agenda Reuniunii a conţinut subiecte dedicate activităţilor realizate pe parcursul Preşedinţiei RM la ICE, aspectele organizaţionale şi logistice a evenimentelor politice imediat următoare reuniunii, discutarea Documentului Final al Summit-ului ICE, etc. Reuniunea Miniştrilor Afacerilor Externe ICE, Chişinău, 27 Noiembrie 2008: Pentru prima dată, conform calendarului Preşedinţiei RM la ICE, Miniştrii Afacerilor Externe din cele 18 state membre, s-au reunit în preajma Summit-ului Prim Miniştrilor ICE. Astfel, conducătorii diplomaţiilor din 18 state, au abordat la Chişinău, subiecte privind apropierea de valorile europene a statelor care inca nu fac parte din spatiul comunitar, cooperarea dintre ICE si alti actori regionali si internaţionali, situaţia din regiune, consolidarea cooperării regionale, etc. În acelaşi timp, Miniştrii Afacerilor Externe ICE au aprobat Bugetul Fondului de Cooperare ICE pentru anul 2009, precum şi Documentul Final care a fost adoptat ulterior de către Prim-miniştrii statelor membre ICE. Summit-ul Şefilor de Guvern a statelor membre al Iniţiativei Central Europene, Chişinău, 28 noiembrie 2008: Evenimentul politic major care a încununat Preşedinţia RM la ICE. La Summit au participat delegaţiile celor 18 state membre ICE, Secretarul General al Iniţiativei, Secretariatul Executiv şi Secretariatul pentru Proiecte ICE, precum şi un număr mare de invitaţi speciali de înalt nivel, reprezentanţii Organizaţiilor Internaţionale regionale şi internaţionale financiare şi politice, printre care Comisia Europeană, Reprezentantul Preşedinţiei Franceze a UE, Consiliul Europei, Consiliul Regional de Cooperare, OCEMN, OSCE, BEI, BERD, UNDP, UNECE, ş.a. Agenda Summit-ului a inclus cîteva subiecte de importanţă majoră, printre care: Cooperarea pentru Viitor European, Aprobarea Raportului Anual al Secretarului General al Secretariatului Executiv ICE şi Adoptarea Documentului Final. În cadrul acestei reuniuni finale a Preşedinţiei Republicii Moldova la ICE, a fost reiterat vectorul activ şi dinamic al priorităţilor şi activităţilor Preşedinţiei, concentrate asupra dezvoltării cooperării regionale, în mod special prin proiecte de interes comun, consolidarea dialogului instituţional al ICE cu Uniunea Europeană, dezvoltarea colaborării între instituţiile sectoriale a statelor ICE, precum şi o serie de obiective legate de realizarea cu succes a procesului de repoziţionare (reorganizare) ICE şi consolidarea ICE ca For regional viabil şi eficient. De

asemenea, în cadrul reuniunii a avut loc un schimb de opinii asupra evoluţiilor din regiune, acţiunilor care trebuie întreprinse în vederea apropierii de UE a statelor ICE, non membre UE şi diversificarea fondurilor de finanţare a proiectelor ICE. În cadrul reuniunii a fost aprobat unanim Raportul Anual al Secretarului General al Secretariatului Executiv ICE, prezentat de către Secretarul General ICE, E.S. dl Pietro Ercole AGO, care a inclus toate realizările şi rezultatele activităţii Iniţiativei pe parcursul anului 2008, obţinute în mare parte datorită bunei conlucrări cu Preşedinţia Republicii Moldova. Totodată, a fost adoptat Documentul Final al Summit-ului, care reprezintă documentul politic anual cel mai important al Iniţiativei Central Europene. Documentul Final a inclus toate evoluţiile şi realizările obţinute pe parcursul acestui an, precum şi conţine o serie de recomandări pentru consolidarea ICE, a relaţiilor ICE-UE şi pentru dezvoltarea continuă a cooperării între ţările membre ICE, într-un spirit de bună înţelegere şi colaborare. Acest Summit a încununat un an extrem de important şi rezultativ pentru Iniţiativa Central Europeană, precum şi pentru Republica Moldova, care a exercitat Preşedinţia la ICE pentru prima dată, dar şi cu succes recunoscut pe toate dimensiunile.

Rezultate: Invitaţii speciali au menţionat realizarea cu brio a obiectivelor şi priorităţilor Republicii Moldova pe parcursul Preşedinţiei, menţionînd înaltul profesionalism, responsabilitatea şi abnegaţia în reorganizarea Iniţiativei, implicarea extrem de eficientă în promovarea valorilor regionale, precum şi lansarea unui număr impunător de proiecte viabile, care vin întra-adevăr în întîmpinarea aşteptărilor şi speranţelor tuturor ţărilor membre ICE. De asemenea, participanţii au menţionat că acest Summit a dat un nou elan dezbaterilor asupra cooperării regionale, proceselor de integrare Europeană şi rolului ICE, menţionînd că pe parcursul Preşedinţiei Republicii Moldova la ICE au fost stabilite unele mecanisme permanente de conlucrare cu Comisia Europeană, conturîndu-se posibilitatea realizării proiectelor comune şi avansării statelor cu vocaţie Europeană în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

COLEGIUL Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

HOTĂRÎRE nr.4

din 29 decembrie 2008 Chişinău

Aprobarea planului de acţiuni privind implementarea Planului de Dezvoltare Instituţională (PDI) a ministerului în anul 2009

Audiind informaţia prezentată de dna Larisa Pasecinic, Director al Direcţiei Analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, Colegiul ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova hotărăşte:

1. Se aprobă proiectul Planului de acţiuni privind implementarea Planului de Dezvoltare (PDI) a ministerului în anul 2009;

2. Direcţia Analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor va redacta proiectul

Planului propus, completăndu-l cu propunerile parvenite din partea subdiviziunilor MAE IE şi-l va prezenta spre semnare;

3. Şefii subdiviziunilor ministerului, şefii misiunilor diplomatice vor asigura

implementarea cu succes a Planului de Dezvoltare Instituţională (PDI) a ministerului în anul 2009;

4. Controlul asupra exercitării prezentei hotărâri se pune în sarcina domnului Efim

Chilari, Ambasador cu misiuni speciale. Preşedintele Colegiului /semnat/ Andrei STRATAN Secretarul Colegiului /semnat/ Daniela DIMA