Serie nouå, nr. 227-230 / noiembrie-decembrie 2012

În fiecare a patra sâmbãtã a lunii noiembrie, înUcraina este marcatã Ziua memoriei victimelorHolodomorului ºi represiunilor politice. În anul încurs, aceastã zi memorabilã cade în 24 noiembrie,când ucrainenii din Ucraina ºi de pretutindeni cin-stesc memoria milioanelor de victime ale foametei

provocate de totalitarismul roºu în anii 1932-1933.Ziua de 24 noiembrie este una a conºtiinþei ºi aresponsabilitãþii în faþa istoriei, fiecare dintre noi fiinddator sã cunoascã adevãrul despre cele petrecute ºi sãevalueze critic trecutul pentru ca tragicele evenimentedin anii 1932-1933 sã nu se mai repete.

Holodomorul din Ucraina anilor 1932-1933reprezintã una dintre cele mai groaznice cata -strofe umane din istorie. Exterminarea fizicã înmasã a þãranului ucrainean prin foamete arti -ficialã a fost un act premeditat al sistemuluipolitic, îndreptat împotriva unor oameni paºni-ci, care a avut ca rezultat nu numai dispariþiaunei importante pãturi de þãrani înstãriþi, ci ºi aunei întregi generaþii a populaþiei de la sate. Aufost subminate, în felul acesta, bazele socialeale naþiunii ucrainene, tradiþiile ºi cultura eispiritualã.

Conform cercetãrilor întreprinse, Holodo -morul a luat vieþile a aproape zece milioane deoameni. Aceastã cifrã depãºeºte pierderilesuferite de poporul ucrainean în cel de-al DoileaRãzboi Mondial. Ucraina resimte ºi astãzi efectelecumplitei terori care avea ca scop dis trugerea planifi-catã a naþiunii ucrainene. Se estimeazã cã în perioadacea mai grea a foametei provocate mureau în fiecarezi 25.000 de oameni. Adevãrata dimensiune a dezas-trului a fost ascunsã în perioada Uniunii Sovietice,fiind adusã în atenþia opiniei publice abia dupãdobândi rea independenþei de cãtre Ucraina, în 1991.Þãranii mureau fiindcã nu aveau ce mânca. Ei erauizolaþi de restul lumii ºi nu aveau nicio putere.Oamenii din zonele ce aparþineau atunci de Româniaîncercau sã vinã în ajutor þãranilor din Ucraina. Secunosc multe cazuri când aju toarele venite de laromâni erau înapoiate în þara de origine: vameºii nupermiteau ca ali mentele sã intre în Ucraina pe motivcã aveau „microbi si bacterii”.

La 28 noiembrie 2006, Rada Supremã a Ucraineia adoptat proiectul de lege care condamnã Holodo -morul, o paginã neagrã din istoria þãrii. Atribuindu-iacestui proiect legislativ, prin semnãtura sa, putere de

lege, preºedintele de atunci al Ucrainei a salutathotãrârea istoricã a parlamentarilor ucraineni, menitãsã ducã la restabilirea demnitãþii naþionale a Ucraineiºi a dreptãþii istorice.

Actele regimului totalitar trebuiau condamnate ºipe plan mondial. Diplomaþia ucraineanã ºi ucrainenii

de peste hotare au depus mari eforturi pentru cacomunitatea mondialã ºi instituþiile internaþionale sãrecunoascã Holodomorul drept genocid al poporuluiucrainean. Holodomorul a fost recunoscut oficialdrept genocid al poporului ucrainean de 24 state ºi de

26 organe leg islative ale unor unitãþi administrativ-teritoriale din ºapte state ale lumii. Aceastã maretragedie, care rãmâne unicã în istoria umanitãþii, afost recunoscutã, de asemenea, în cadrul ONU, alParlamentului European, OSCE, UNESCO ºi alAdunãrii Baltice.

Cu prilejul comemorãrii Holodomorului din acestan, preºedintele Ucrainei, Viktor Ianukovyci, adeclarat cã ucrainenii au obligaþia sã pãstreze pentrutotdeauna în inimile lor memoria tragediei provocatede regimul totalitar. În mesajul ºefului statului adresatpoporului ucrainean se aratã, între altele: „În acestezile se împlinesc 80 de ani de când pe pãmântul nos-tru s-a abãtut nenorocirea“. „Din 1932 ºi pânã în1933, Ucraina ºi alte þãri ale fostei URSS au cunoscutHolodomorul”. Preºedintele a þinut sã sublinieze faptulcã „aceastã crimã a schimbat pentru totdeauna cu rsulistoriei poporului ucrainean”. „Ea a fost una dintre celemai grele încercãri hãrãzite nouã de soartã.Holodomorul nu i-a exterminat doar fizic pe oameni.El a fost menit sã sãdeascã în ei supunerea ºi frica.

Decenii de-a rândul ni s-a interzis chiar sã ne amintimdespre aceste evenimente cumplite”, a menþionatpreºedinþele, adãugând: „Dar poporul ucrainean a datdovadã de rezistenþã. Datoritã încrederii în forþelesale, dragostei faþã de Ucraina ºi nãzuinþei din moºi-strãmoºi de libertate ºi independenþã, noi am rezis-

tat”. ªeful statului a mai menþionat cã „astãzi, luminaplãpândã a lumânãrii ne uneºte în rugãciunea pentrusufletele victimelor Holodomorului. Noi îi pomenimîn egalã mãsurã pe toþi aceia care au împãrþit cu noiultima bucatã de pâine, salvându-i de la moarte pe

compatri oþii noºtri”. „Avem obligaþia sã purtãmmereu în inimile noastre memoria despre acesteeveni mente cumplite. De asemenea, trebuie sãfacem tot ce depinde de noi pentru ca o aseme-nea tragedie sã nu se mai repete în viitor”.

Dupã cum a transmis agenþia UNIAN, înziua de 24 noiembrie 2012, la Kiev, lângãMemorialul Naþional al Victimelor Holodomo -rului s-au adunat peste trei mii de oameni pentrua participa la manifestarea consacratã comemo-rãrii victimelor acestei tragedii. Participanþii laacþiune au aprins lumânãri în memoria vic-timelor Holodomorului din anii 1932-1933. Lapiedestalul Memorialului au fost depusecoroane de flori din partea partidelor politice, areprezentanþilor misiunilor diplomatice ºi orga-

nizaþiilor internaþionale acreditate în Ucraina. Pe co -lina de lângã Memorial, organizatorii acþiunii auaprins un mare numãr de lumânãri ºi au desfãºurat opancartã pe care scria „Holodomorul este un genocid.Noi nu uitãm”. Reprezentanþii Bisericii OrtodoxeUcrainene, aparþinând Patriarhiei Kievului, ºi aiBisericii Greco-Catolice Ucrainene au oficiat slujbade pomenire a victimelor foametei.

În þara noastrã, Ambasada Ucrainei în România înparteneriat cu Uniunea Ucrainenilor din România aucinstit memoria victimelor nevinovate ale Holodomo -rului din Ucraina prin organizarea la biserica Caºindin Bucureºti a unei slujbe de pomenire, oficiate înromânã ºi ucraineanã de preotul dr. Dumitru Colotelo.O scurtã evocare a evenimentelor tragice a fost fãcutãde dna Iaroslava Colotelo, preºedintã a filialeiBucureºti a UUR. Au participat ucraineni bucu -reºteni, prieteni ai lor, iar din partea AmbasadeiUcrainei în România, ministrul-consilier dr. TeofilRendiuk.

Ion ROBCIUC

MILIOANE DE VICTIME ALE HOLODOMORULUI DIN UCRAINA

2 Curierul UCRAINEAN

Cãtre

Liceul Ucrainean „taras ªevcenko“

din Sighetu Marmaþiei

Consiliul de Conducere (Rada) al Uniunii Ucrainenilor din România reprezen-tat prin preºedintele sãu, ªtefan Buciuta, deputat în Parlamentul României, exprimãprofundã mulþumire statului român ºi Guvernului României pentru cã au dat curscererii comunitãþii ucrainene de a reînfiinþa Liceul Ucrainean la SighetuMarmaþiei, leagãnul culturii ucrainene.

stimate domnule director Marian Herbil,

Ne bucurãm sã avem posibilitatea de a transmite cadrelor didactice, întreguluipersonal, precum ºi elevilor sincere felicitãri ºi urãri de succese în procesul instruc-tiv-educativ cu speranþa de îmbunãtãþire a activitãþii dumneavoastrã pe viitor.

Cu prilejul celei de a 15-a aniversãri a Liceului Ucrainean ,,Taras ªevcenko''din Sighetu Marmaþiei vã dorim ºi ne dorim cu toþii ca aceastã instituþie edu-caþionalã în limba maternã a comunitãþii ucrainene sã dãinuie cât mai mult, fãrãalte opreliºti, iar comunitatea ucraineanã sã depunã eforturi susþinute în vedereamodernizãrii acestei ºcoli.

Sincere felicitãri ºi „La mulþi ani!“Cu stimã ºi respect,

Deputat BUCiUta ªtefan,

preºedintele UUR

Mesaj aniversarAAvv.. IIOOnn MMAARROOCCIICCOO AAllee ss ddee ppUUttAAtt

În urma alegerilor parlamentare din 9decembrie 2012, Ion Marocico, candidat alUUR în alegerile pentru Camera deputa -þilor, a fost declarat învingãtor, obþinând7.353 de voturi. Ion Marocico întruneºtetoate calitãþile necesare unui deputat.

Colectivul redacþional al revistei îidoreºte sã fie un parlamentar activ, dedicatcauzei mino ritãþii ucrainene pe care oreprezintã ºi cauzei României, în general.

Câteva repere biografice: Ion Marocicos-a nãscut la 20 decembrie 1974 în comuna Ulma, judeþul suceava,fiind de naþionalitate ucraineanã. este absolvent al Facultãþii dedrept a Universitãþii de stat „nicolae titulescu“ ºi al Masterului deMana gement Organizaþional din cadrul Universitãþii de Vest „VasileGoldiº“. A studiat ºi practicat dreptul comercial, dreptul civil,dreptul penal, procedura civilã, procedura penalã, dreptul familiei,dreptul comunitar, dreptul asigurãrilor, dreptul muncii.

din 2008, este avocat definitiv, desfãºurând în cadrul Cabine -tului de avocat „Marocico Ion“ urmãtoarele activitãþi: consultaþiijuridice, studiul dosarelor, elaborarea opiniilor juridice faþã de anu-mite speþe ale clienþilor, reprezentarea ºi asistarea acestora în faþainstanþelor ºi autoritãþilor statului, formulãri de acþiuni, acte ºicontracte.

Ion Marocico este stabilit la timiºoara, îndeplinind din 2010funcþia de prim-vicepreºedinte al filialei timiº a UUR, iar din 2011,cea de preºedinte al Comisiei de eticã ºi litigii a UUR.

Uniunea Ucrainenilor din România s-a confruntat cugrave probleme financiare din cauza unor plângericalomnioase adresate unor organe de stat ale României,inclusiv Parchetelor de pe lângã instanþele judecãtoreºti,cu intenþia de a ponegri Consiliul UUR ºi de a blocaactivitatea acesteia, aºa cum rezultã din: plângerea penalãadresatã Parchetului de pe lângã Tribunalul judeþuluiIlfov de cãtre Morhan Dumitru ºi Grijac Alexa erijaþi înreprezentanþi ai conducerii UUR, a avut drept scopinducerea în eroare a organului de cercetare penalã prinunele învinuiri fictive, urmãrind obþinerea dominaþieiasupra Uniunii Ucrainenilor din România. Ambii ºi-austabilit domiciliul în judeþul Ilfov, ºi au cãutat sã maigãseascã o persoanã din cadrul administraþiei UniuniiUcrainenilor din România pentru a putea face acestdenunþ penal.

Prin aceste demersuri, au indus în eroare Parchetul depe lângã Tribunalul Ilfov, care a procedat la cercetareapenalã împotriva unor persoane, inclusiv a angajateiUUR, deºi UUR nu are nicio organizaþie în acest judeþ,iar sediul central vechi ºi cel nou al UUR se aflã în sec-torul 1, Bucureºti.

În acest scop, au folosit nelegal documentele falsificateale UUR, inclusiv o ºtampilã falsã cu inscripþiile UUR.

În urma acestor plângeri calomnioase, Parchetul de pelângã Tribunalul Ilfov, a dispus organelor de cercetarepenalã, prin adresa din data de 28.05.2012, sã procedeze laridicarea ºi sigilarea unor documente contabile ale UUR ºia documentelor care au stat la baza înfiinþãrii UniuniiUcrainenilor din România ºi, totodatã, prin ordonanþele dindata de 21.05.2012 ºi 25.05.2012, sã instituie sechestrulasigurator parþial ºi apoi total asupra bunurilor UUR.

Fiind puºi în aceastã situaþie neaºteptatã, conducereaUUR, prin preºedintele sãu, Buciuta ªtefan, a cãutat sã seinformeze asupra stãrii de fapt de la procurorul de caz ºiprim-procurorul Parchetului de pe lângã Tribunalul Ilfov,depunând mai multe contestaþii ºi plângeri prin care aîncercat sã informeze Parchetul cã persoanele sus-

amintite sunt în litigiu cu UUR, având mai multe procesepe rol ºi cã documentele depuse la parchet sunt false ºicalomnioase. La contestaþiile noastre depuse împotrivamãsurii asiguratorii, înregistrate la Parchetul de pe lângãTribunalul Ilfov în 30.05.2012, prin care am solicitatrezolvarea contestaþiei ºi ridicarea sechestrului asigura-tor, arãtând cã ordonanþele erau nemotivate ºi cã s-a tre-cut la luarea acestei mãsuri fãrã ca plângerea penalã sã fifost formulatã de cãtre reprezentanþii legali ai UUR ºifãrã ca vreun membru din conducerea UUR sã fie audiatcu privire la infracþiunea pentru care este cercetatã anga-jata UUR.

La 29.05.2012, UUR s-a adresat Parchetului de pelângã Tribunalul Ilfov, în care preciza cã, conformStatutului UUR, preºedintele UUR este singurul înmãsurã sã reprezinte Uniunea în raport cu organele sta -tului ºi cã Morhan Dumitru ºi Grijac Gheorghe Alexa nuaveau nicio calitate de vicepreºedinte, respectiv, secretaral UUR, iar aceºtia nu puteau înregistra cereri în numeleUUR. Totodatã am solicitat Parchetului de pe lângãTribunalul Ilfov, eliberarea unui certificat de grefã, dincare sã rezulte pãrþile, obiectul ºi cauza cercetatã îndosarul în cauzã.

La 31.05.2012, Parchetul de pe lângã Tribunalul Ilfova emis o ordonanþã pentru angajata UUR privind obli -gaþia de a nu pãrãsi localitatea de domiciliu, pânã la data29.06.2012 inclusiv.

În urma acestei ordonanþe ne-am adresat prim-procurorului Parchetului de pe lângã Tribunalul Ilfov cucontestaþie împotriva mãsurilor luate.

Neputând soluþiona singuri situaþia creatã, ne-amadresat Guvernului României - Departamentului pentruRelaþii Interetnice(DRI), prin care am solicitat sprijinpentru soluþionarea acestei probleme ºi eventuala achitarea salariilor ºi decontarea plãþilor cãtre diferiþi furnizori.

Totodatã, UUR s-a adresat primului ministru alGuvernului României, Ministerului Justiþiei ºi Ministe -rului Public.

La sesizarea noastrã la prim-procuror, am primitrãspuns din partea procurorului general, prin care neinforma cã sesizarea adresatã Parchetului de pe lângãÎnalta Curte de Casaþie si Justiþie a fost înaintatãParchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucureºti spresoluþionare.

De asemnea, Ministerul Justiþiei ne comunica cã întemeiul articolului 45 din Legea nr.31/2004 privindConsiliul Superior al Magistraturii, sesizarea UUR a fosttransmisã Inspecþiei Judiciare în vederea verificãrii pre-alabile a aspectelor reclamate cu privire la sãvârºireaunor abateri disciplinare de cãtre magistraþi ºi dupã pri -mirea rezultatului comunicat de Inspecþia Judiciarã,UUR va fi informatã cu privire la decizia MinistruluiJustiþiei asupra sesizãrii noastre.

Ulterior, ne-am adresat Consiliului Superior alMagistraturii, prin care am solicitat sã iniþieze verifi-carea legalitãþii privind mãsurile luate în dosarul instru-mentat de Parchetul de pe lângã Tribunalul Ilfov.

La 29.06.2012, am primit rãspuns de la Parchetul depe lângã Curtea de Apel Bucureºti, prin care ni se aduceala cunoºtinþã cã plângerea noastrã, remisã Parchetului depe lângã Curtea de Apel Bucureºti, a fost trimisãParchetului de pe lângã Tribunalul Ilfov spre competentasoluþionare.

Dupã aceste sesizãri, s-a emis de cãtre procurorul decaz o nouã ordonanþã, prin care dispunea prelungireaobligãrii învinuitei - angajatei UUR de a nu pãrãsi loca -litatea de domiciliu pânã la 29.07.2012.

De asemenea, la data de 19.07.2012, preºedinteleUniunii Ucrainenilor din România, ªtefan Buciuta, aprimit un rãspuns de la Inspecþia Judiciarã a ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, prin care era informat cã înurma cercetãrii prin rezoluþia din 13.07.2012 s-a dispusclasarea lucrãrii privind sesizarea formulatã împotrivaprocurorului de caz, sub aspectul comiterii abaterii disci-plinare prevãzute de art.99, lit.t din legea nr.303/2004privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor, republicatãºi modificatã.

La data de 09.07.2012, ne-am adresat primuluiprocuror al Parchetului de pe lângã Tribunalul Ilfov princare, în conformitate cu art.24. alin.1, precum ºi art.15

Conturile bancare ale Uniunii Ucrainenilor din România blocate ilegal

Deputat Buciuta ªtefan,

preºedintele UUR(Continuare în pagina a 4-a)

Era demult, în timpul tinereþii mele. Chiar dacãsãrbãtoarea Crãciunului era departe, în curþile gos-podarilor se simþea apropierea evenimentului. Casatrebuia gãtitã sãrbãtoreºte. Pereþii erau proaspãtvãruiþi, podeaua netedã era proaspãt lipitã cu lutgalben. Totul trebuia sã miroasã a curat. Aºa seexplicã de ce întreaga gospodãrie putea fi compara-tã cu un furnicar. Toþi membrii fami liei, ºtiau cã tre-burile care li se încredinþaserã, trebuiau îndepliniterepede ºi impecabil.

În fiecare searã, flãcãii se adunau la casa unuiadintre ei. Locuinþele erau mici, învelite cu stuf.Stuful le asigura cãldurã iarna ºi rãcoare vara. Înbucãtãrie, lângã perete, se gãsea un pat mare dinscânduri. Pe el era aºezatã o saltea de paie. Ziua,patul era învelit cu o cuverturã þesutã în casã. Eralocul de odihnã al pãrinþilor. Cei mici erau culcaþipe lejanka ce le asigura mai multã cãldurã. Iernileerau geroase, cu zãpezi mari, uneori nãmeþii ajun-gând pânã la micuþele ferestre. Tot aici, se gãsea undulap cu cele trebuincioase gospodinei. Deasuprasobei, pe un suport, erau atârnate oalele ce strãlu-ceau de curãþenie. Simplitatea emana o atmosferãcaldã, atrãgãtoare. Pe laviþa aºezatã lângã fereastrãstãteau flãcãii. Începea repetiþia. Învãþau ºi repetaucele mai frumoase colinde, pentru a cinsti caselecelor dragi. Totul era pregãtit pânã în ajun.

În prima zi a Crãciunului, seara, se umbla cucolindul. Satul vuia de colindele bãieþilor, acompa -niaþi de lãtratul câinilor. Se auzeau cele mai fru-moase colinde: "Sfânta Varvara", "Ieºi, Doamne" ºialtele. Întunericul se lãsa devreme peste sat.

Nãmeþii ce acopereau pãmântul, sclipeau la luminalunii ºi a stelelor – adevãrate felinare naturale.Zãpada îngheþatã scârþâia sub paºii colindãtorilor.Gerul le ºfichiuia feþele, pãtrunzând uºor prin haine.

Degeaba! Acesta-i timpul sãrbãtorii! Nimic nu tepoate opri s-o preacinsteºti. În toate casele, prinferestre, se vedeau lãmpile ce împrãºtiau întu -nericul. Se simþea cã e zi de sãrbãtoare. Se termi -nase postul Crãciunului, þinut atunci cu sfinþenie.Masa era acoperitã cu feþe de mese albe ce strãlu-ceau, era ornatã cu platouri frumos aranjate, plinecu mâncãruri aburinde, toate specifice acestei sãr-bãtori: rãcituri, salatã de boeuf , sarmale, cârnaþi,fripturi, asezonate cu nelipsitele murãturi. Aºa erauaºteptaþi colindãtorii. Cãlcând pe cãrarea bãtãtoritã,ei bãteau în fereastrã sau uºã ºi spuneau: "Unchiule,mãtuºã, ne primiþi cu colindul ?".

Primind consimþãmântul, intrau în casã ºi, subconducerea ºefului, începeau sã colinde. Gazdeleerau generoase. Pentru ele nu era nimic mai plãcutdecât sã asculte frumoasele colinde din glasurileputernice ale tinerilor. Pentru colindãtori erau pre-gãtite din timp daruri ºi mãrunþiº. Ei, ce vremuri aufost! ªi acum tânjesc dupã acele obiceiuri. Li sedãruiau flãcãilor colaci, cârnaþi, slãninã, mere ºinuci. Erau cinstiþi cu vin. Colindele reprezentaufelicitãri pentru cei apropiaþi cu ocazia SfintelorSãrbãtori. Acum, aceste obiceiuri, atât de frumoase,au început sã se uite…

Mergeam din casã în casã. La vecini, în casamare, se vedea numai tuºa Caterina. În colþ subicoanã ardea candela. Parcã împrãºtia o luminã tai-

nicã pe pereþi, podea, pe tuºica. Opriþi lângã uºã,colindãtorii îºi scoteau cãciulile. Obrajii le erauîmbujoraþi de emoþie. Trecând pragul, ºeful grupu -lui începea colindul urmat de toþi ceilalþi.

Colindând, glasurile noastre cuprindeau întreagacasã. Nici o inimã cinstitã de þãran nu putea rãmâneindiferentã auzind colinde. Undeva, lângã perete,s-a miºcat o umbrã. A apãrut unchiul Ivan ºi ochiilui strãluceau de fericire. ªi noi colindam mai cuspor, pentru sãrbãtoarea bucuriei, ce vesteºte în fie-care an venirea pe lume a celui ce s-a sacrificat pen-tru iertarea pãcatelor noastre.

Virgil RIÞCO

Felicitare de CrãciunCu prilejul sãrbãtorii Crãciunului,

adresãm tuturor cititorilor noºtri

cele mai bune urãri de sãnãtate,

împliniri ºi, în mãsura posibili -

tãþilor, de prosperitate!

Suntem convinºi cã aceastã sãr-

bãtoare exprimã ºi astãzi sensurile

profunde ale identitãþii spirituale a

poporului ucrainean.

Curierul ucrainean

C T I T O R I E D E D O U ÃS E C O L E

Constructorii bisericilor din lemn au realizatarhitectura acestora, inspirându-se din creaþia popu-larã ca stil ºi formã a tradiþionalismului baroc vest-european.

Forma evolutivã a barocului se poate observa dinmai multe puncte de vedere: planul sãu general,apoi fundaþia ºi elevaþia ca ºi compartimentareapereþilor ºi, nu în ultimul rând, a acoperiºului ºi tur-lelor bisericilor.

Se poate, de asemenea, studia arhitectura popu -larã a prelucrãrii lemnului în construcþia clopotniþe-lor, care au diferite forme ºi mãrimi, totul în funcþiede gusturile ºi priceperea meºterilor locali.

Astfel, avem biserica din satul Dãnila, comunaDãrmãneºti, realizatã de meºteri locali din unaveche, donatã de pe domeniul boierului Cârstea dinCostâna ºi reclãditã, în noul postament, în anul1812. Constructorii au respectat aspectul exterior alconstrucþiei, completând numai acele pãrþi ce pre-zentau zone degradate din cauza intemperiilor vre-mii. Micile transformãri au necesitat multã migalãºi pricepere din partea constructorilor, ceea ce afãcut ca biserica, cu hramul sfinþilor Cozma ºiDamian, sã fie finisatã mult mai târziu ºi sfinþitãabia în anul 1820.

Catapeteasma bisericii din Dãnila era pictatã pepânzã, dar degradându-se, în anul 1887, ea ..."a fostschimbatã cu icoane zugrãvite pe lemn de Ioan

Marmuleac ºi soþia sa Palahia din SloboziaPruncului".

Policandrul din mijlocul bisericii, deosebit defrumos realizat, este cel de la zidirea clãdirii, la carecredincioºii au mai adãugat, în anul 1960, ºi altulnou, sporind în acest fel frumuseþea ºi iluminatulinterior.

De menþionat cã aproape întregul interior albisericii a fost renovat dupã al Doilea RãzboiMondial, înlocuindu-se vopseaua ºi refãcându-sepictura degradatã ºi icoanele. Tot atunci a fost zidi-tã ºi crucea din curtea bisericii pentru sfinþirea apei.

Meºterii locali au înlocuit strana veche din lemnde fag ce s-a degradat cu una nouã din lemn de ste-jar, mãrind frumuseþea interiorului. Epitaful vechi afost înlocuit cu douã bucãþi noi, fiind o lucrãturã înlemn de stejar ca donaþie a credin cioºilor din sat.

Clopotniþa este din lemn masiv cãptuºitã cuscândurã, frumos realizatã de meºterii locului, încãînaintea Primului Rãzboi Mondial. Ea a fost înzes-tratã, la început, cu douã clopote, iar în anul 1973, afost completatã cu al treilea, turnat la Rãdãuþi, prindonaþia argintului din partea credincioºilor locali.

Cimitirul bisericii din Dãnila este singurul dincomunã în care se gãseºte ºi un monument, o troiþãcu placã din marmurã, care prin inscripþia sa pome-neºte eroii aºezãrii Dãnila, Mãriþeia Micã ºiIacobeºti, cãzuþi în rãzboaiele pentru reîntregireaneamului din 1914-1918 ºi 1941-1945, monumentde recunoºtinþã.

Întregul ansamblu al lãcaºului de cult pãstreazã,în linii generale, stilul arhitectonic al creaþiei popu-lare în lemn a construcþiilor din Bucovina.

prof. Victor COzARIUC-COssARIs

53Curierul UCRAINEAN

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat la

Tipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opiniile ex pri mate

în paginile Curierului ucrai nean revine în

exclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu mã

obligaþiile legate de conþinutul materia lelor ºi

nu retur neazã articolele nepublicate.

BUCURIILE UITATE ALE SÃRBÃTORILOR

Curierul UCRAINEAN4

alin.2 din Codul de procedurã penalã am solicitat: * sã iaact cã în logica urmãririi penale pe care o efectueazã înaceastã cauzã, Uniunea Ucrainenillor din România, esteparte vãtãmatã; * în conformitate cu art. 23, lit.d dinStatutul Uniunii, reprezentarea legalã este asiguratã depreºedintele acesteia. Corespunzãtor hotãrârii ultimuluiCongres UUR, legal convocat ºi desfãºurat - Congresulde la Timiºoara din 30 septembrie -1 octombrie 2011,preºedinte al UUR este deputatul ªtefan Buciuta; * caparte presupus vãtãmatã a faptelor ipotetice careformeazã obiectul dosarului de urmãrire penalã, UURprin preºedintele ªtefan Buciuta declarã prin prezenta caUniunea se constituie parte civilã.

Despãgubirile pe care le solicitãm vor fi cuantificatela sfârºitul urmãririi penale ºi vor consta în cheltuielilejudiciare la care ne obligã iniþierea cauzei ºi din daunelemateriale ºi morale pe care ni le pricinuieºte denunþulcalomnios, inclusiv mãsurile asiguratorii dispuse pe bazalui de organul de urmãrire penalã.

Se mai menþioneazã cã denunþãtorul Morhan Dumitrua fost condamnat penal prin decizia nr.31 din 19.03.2012de cãtre Curtea de Apel Suceava la mai multe pedepseprintre care ºi cea privativã de libertate.

Prim-procurorul Parchetului de pe lângã TribunalulIlfov, ne-a trimis mai multe rezoluþii, din 11.07.2012, cuacelaºi conþinut prin care dispune respingerea plângerii ºimenþinerea ordonanþei din 25.05.2012 ca legalã ºitemeinicã.

Referitor la rezoluþiile prim-procurorului, am con -vocat o ºedinþã extraordinarã a Consiliului (Radei) pen-tru data de 27.07.2012 la sediul filialei UUR Maramureºdin Sighetu Marmaþiei, invitând totodatã la punctul 3 alordinii de zi al acestei ºedinþe ºi prim-procuror, pentrua-l informa cu privire la restrângerea fapticã a dre pturilorelectorale ale minoritãþii ucrainene prin mãsuri dis-creþionare luate de anumite autoritãþi ºi cã avem învedere sã dezbatem cauzele sociale ºi politice care audeterminat mãsura stranie a blocãrii contului unei orga-nizaþii legale a unei minoritãþi naþionale din România,exact în campania pentru alegerile locale ºi în conti -nuarea celorlalte evenimente politice majore care se des-fãºoarã în acest sezon.

Totodatã, i-am comunicat situaþia plãþilor restante aleUUR la data de 11.07.2012 creatã din cauza blocãrii con-turilor bancare în urma sechestrului asigurator dispus deordonanþele din 21.05.2012 ºi 25.05.2012, emise deParchetul de pe lângã Tribunalul Ilfov.

Având în vedere cã prim-procurorul nu a participat laºedinþa de Consiliu a UUR care a avut loc la SighetuMarmaþiei la 27.07.2012, membrii Consiliului UUR au

adoptat douã rezoluþii ºi anume ,,Egalitate prin dreptate''ºi ,,Unitate în democraþie'' în care, printre altele, la punc-tul 6 se cere deputatului ªtefan Buciuta, preºedinte alUUR, precum ºi prim-vicepreºedinþilor sã reacþionezetranºant ºi public cu mai multã vigoare împotriva faptelorºi atitudinilor care afecteazã unitatea ºi credibilitateaorganizaþiei noastre, iar în mãsura în care constatã cãacestea corespund unor planuri sau iniþiative politiceascunse, care ºtirbesc drepturile constituþionale alecomunitãþii ucrainenilor din România, sã le dezvãluie,fãrã întârziere forurilor competente din þarã ºi strãinãtate.

Datoritã faptului cã nu au fost soluþionate plângerilenoastre de prim-procurorul Parchetului de pe lângãTribunalul Ilfov, ne-am adresat Tribunalului Ilfovîmpotriva rezoluþiilor prim-procurorului, prin care amcerut admiterea plângerilor ºi dispunerea ridicãriisechestrului asigurator, la care am anexat situaþia plãþilorrestante ºi a salariilor neachitate pe lunile mai ºi iunie.

Plângerea a fost înregistratã la Tribunalul Ilfov, cutermen de dezbatere de 10.08.2012.

În urma acestei plângeri, dupã ºedinþa de dezbatere dela Tribunalul Ilfov, am primit o ordonanþã emisã de cãtreprocurorul de caz, prin care se dispune declinarea com-petenþei de soluþionare a cauzei în favoarea Parchetul depe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie - DirecþiaNaþionalã Anticorupþie, având în vedere cã preºedinteleUUR are calitatea de deputat.

Tribunalul Ilfov a respins plângerea noastrã ca nefon-datã, trimiþând dosarul spre soluþionare la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie, care la rândul ei, ºi-a declinat compe-tenþa spre competenta soluþionare a Parchetului de pelângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

Pentru situaþia financiarã a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ne-am adresat din nou Departamentului pentruRelaþii Interetnice ºi Secretariatului General alGuvernului cu memoriu pentru a ne sprijini îndeschiderea unui nou cont bancar prin care sã putemderula operaþiuni bancare, însã nici la aceste memorii nuam primit nici un rãspuns.

Neprimind nicio sesizare din partea Parchetului depe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie - DirecþiaNaþionalã Anticorupþie, ne-am adresat acesteia cuadresã, prin care am cerut domnului procuror-ºef sã iden-tifice dosarul de urmãrire penalã ºi totodatã am contestatmãsura asiguratorie luatã în dosarul Parchetului Ilfov, încare ne-am constituit parte vãtãmatã. Am menþionat cãmãsura sechestrului asigurator este flagrant nelegalã dinmai multe puncte de vedere ºi totodatã am anexat statelede platã neplãtite ale salariaþilor Uniunii pentru lunilemai, iunie, iulie, august, situaþia plãþilor neefectuate cãtreterþi, inclusiv, cãtre bugetul statului la data de 15.09.2012

ºi rezoluþia ,,Egalitate prin dreptate'' adoptatã de RadaUUR la data de 27.07.2012.

La data de 03.10.2012, am depus la DNA o altã con-testaþie contra mãsurii asiguratorii.

Neprimind nici la aceasta un rãspuns, ne-am adresatprocurorului-ºef al DNA cu o nouã contestaþie contramãsurii asiguratorii, fiind ºi în audienþã la procurorul deserviciu, solicitând sã fim primiþi de urgenþã în audienþãla procurorul de caz.

Am revenit din nou la DNA, prin care am depus cer-tificat de grefã în dosarul de la Înalta Curþe de Casaþie ºiJustiþie, în care se menþioneazã cã numitul MorhanDumitru a fost condamnat definitiv la 3 ani închisoare cuexecutare ºi decizia civilã din care rezultã cã MorhanDumitru nu reprezintã Uniunea Ucrainenilor dinRomânia ºi cã conducerea UUR este cea aleasã laCongresul de la Timiºoara din 29 septembrie - 01octombrie 2012 ºi din nou solicitând audienþã laprocurorul de caz.

La data de 15.11.2012, ne-am adresat din nouParchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie- DNA - Secþia de Combatere a Infracþiunilor ConexeInfracþiunilor de Corupþie, domnului procuror general ºiprocurorului de caz cu memoriu în vederea ridicãriisechestrului asigurator, prin care reiteram punctul devedere exprimat în memoriile anterioare, cã mãsurasechestrului asigurator a fost luatã contrar prevederilorart.163, alin(2) din Codul de procedurã penalã, UURfiind parte civilã, iar mãsura sechestrului asigurator fiindnelegalã.

În data de 21.11.2012, ne-am adresat din nouprocurorului-ºef al DNA, prin care am solicitaturgentarea luãrii unor mãsuri în ceea ce priveºteurgentarea dosarului nostru ºi în special ridicarea mãsuriisechestrului asigurator ºi deblocarea conturilor bancareale UUR ºi totodatã rãspunsuri la adrese ºi memorii ante-rioare.

În urma demersurilor noastre, procurorul de caz aemis ordonanþã de admitere a plângerii contra mãsuriisechestrului asigurator din 29.11.2012 prin care a dispus:* admiterea plângerii Uniunii Ucrainenilor din Româniacontra ordonanþelor emise de Parchetul de pe lângãTribunalul Ilfov din 21.05.2012 ºi 25.05.2012, întrucâteste întemeiatã; * ridicarea mãsurii sechestrului asigura-tor asupra bunurilor Uniunii Ucrainenilor din Româniainstituit prin ordonanþele din 21.05.2012 ºi 25.05.2012ale Parchetului de pe lângã Tribunalul Ilfov, întrucâtaceastã mãsurã a fost luatã în mod nelegal.

Aceastã ordonanþã a fost emisã ºi cãtre Societãþilebancare în vederea deblocãrii conturilor bancare ºi astfelUniunea Ucrainenilor din România, din 03 decembrie2012, ºi-a putut relua activitatea în urma a 7 luni deavarii.

În toate adresele ºi memoriile noastre adresateinstanþelor, i-am asigurat cã conducerea legal aleasã aUniunii Ucrainenilor din România stã la dispoziþieoricând pentru a da orice lãmuriri în vederea elucidãriituturor aspectelor cu privire la aceste calomnii.

Data 12.12.2012

Conturile bancare ale Uniunii Ucrainenilor din România blocate ilegal

(Urmare din pagina a 2-a)

Unele consideraþii privind votul ucrainenilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012

De la început trebuie spus faptul cã rezultatele obþinute de candidatulucrainenilor pentru Camera Deputaþilor din urmãtoarea legislaturã sunt multsub aºteptãri, aceasta situându-se pe locul 4 de la coadã în rândul cele 18minoritãþi naþionale, deºi dupã ultimele estimãri ale recesãmântului populaþiei,ucrainenii se aflã, din punct de vedere numeric, pe locul trei, dupã minoritãþilemaghiarã ºi rromã.

Acest rezultat ne demonstreazã cã abordarea campaniei electorale de cãtrecandidatul nostru nu a fost tocmai convingãtoare, cã el nu a reuºit sã mobilizezeetnicii ucraineni spre a-i da votul, probabil, datoritã faptului cã programul sãunu s-a bazat pe problemele stringente, de susþinere ºi de rezolvare a nevoiloretnicilor ucraineni, pe promovare a legilor în Parlament privind protecþia per-soanelor de etnie ucraineanã, a Legii minoritãþilor naþionale, pe îmbunãtãþireatraiului pensionarilor ºi ridicarea nivelului de trai a persoanelor productive.

Candidatul care a participat sub sigla bine conturatã în buletinul de vot alUniunii Ucrainenilor din România nu ºi-a întocmit un program care sãconvingã electoratul þintã, ci a încercat sã analizeze activitatea UniuniiUcrainenilor din România, a conducerii ei, recurgând la unele promisiuni ce

nu þin de un deputat al Parlamentului României, ci mai mult de organele deconducere ale Uniunii.

Fãrã sã fie în drept, a încercat sã facã propuneri în faþa electoratului cuprivire la modificarea structurii de conducere a UUR, Statutului UUR ºi a unordrepturi ºi atribuþii ale membrilor UUR, astfel implicând UniuneaUcrainenilor din România în promisiuni fãrã acoperire, pe care le-a sancþio natpânã la urmã electoratul ucrainean.

Aceste acþiuni ale candidatului, au fost aduse la cunoºtinþa conduceriiUUR, verbal ºi în scris, fiind analizate în cadrul ultimei adunãri a ConsiliuluiUUR în care unii membri ai Consiliului au sugerat viitorului deputat al etnieiucrainene sã studieze mai bine care sunt atribuþiile unui deputat, ce obligaþiiare acesta faþã de etnia ucraineanã ºi sã nu se amestece în atribuþiile preºedin-telui Uniunii Ucrainenilor din România.

Modul în care candidatul UUR, Ion Marocico, ºi-a fãcut campania elec-toralã s-a reflectat în rezultatele slabe obþinute. În circumscripþia electoralã 26din judeþul Maramureº, acesta a reuºit sã acumuleze doar 482 de voturi dintotalul voturilor liber exprimate, deºi populaþia de etnie ucraineanã din acestjudeþ reprezintã 6,7% din totalul populaþiei judeþului ºi 60% din totalulucrainenilor din România, iar pe colegiul naþional 7353 de voturi, mult subcele mai puþin numerice minoritãþi din România. Acest scor ne aratã modul încare ºi-a desfãºurat campania electoralã candidatul Ion Marocico ºi cum a fostsusþinut el de ucraineni.

Buciuta ªteFAn,preºedintele UUR

5Curierul UCRAINEAN

Dupã ce cãlãtorul cu greu se desprinde de "gura derai" a plaiurilor mioritice din partea sudicã aCarpaþilor Orientali ºi urcã anevoios, dar fascinat cãtreBucovina cea pururea verde, drept recompensãDumnezeu îi descoperã un alt loc mirific, mereu cu aerde sãrbãtoare – Gura Humorului. Oraºul este situat la"gura" râurilor Humor ºi Moldova ºi atestat documen-tar într-unul din actele cancelariei domnitorului ªtefancel Mare, emis la data de 26.02 1490. Statutul de târgîl capãtã încã din anul 1820, cel de oraº din anul 1904.

Acum, ca ºi la începuturi, soarele îl descoperã întredealurile Obcinei Mari, ale Obcinei Humorului ºi aleObcinei Voroneþului, pãtrunzând temerar printreramurile brazilor ºi molizilor, ale fagilor ºi mestece-nilor – acest suprem dar al Mamei-Naturã – pentru ascoate la luminã o uimitoare armonie dintre ceea ce acreat Supremul Arhitect ºi ceea ce a fãptuit minteaiscoditoare dimpreunã cu mâna talentatã a humore-nilor: edificii, parcuri, terase, aranjamente florale etc.

De unde atâta frumuseþe ºi hãrnicie?

Taina poate fi descoperitã ºi în toponimul"Obcinã". Cuvântul este de origine slavã – "община"(obºcina) – ºi înseamnã proprietate comunã, propri-etate a unei obºti asupra unui teren: munte, pãdure,pãºune, imaº etc. Deci, din cele mai vechi timpuri,obºtea humoreanã, având simþul proprietãþii adâncsãpat în sufletul ei, a ºtiut ºi a cãutat tot timpul sãsporeascã darul divin prin frumosul creat de harul lor.Numai aºa se explicã de ce gospodarii Humorului ºi-au ales în fruntea obºtei numai gospodari desãvârºiþi.ªi astãzi, dacã stai de vorbã cu primarul oraºuluiMarius Ursaciuc ºi viceprimarul Decebal GraþianGherghel, îi vei auzi vorbind numai despre ce fac ºi ceproiecte au pregãtit pentru dezvoltarea ºi înflorireaurbei, dar ºi pentru bunãstarea locuitorilor.

Dar ceea ce gestioneazã edilii oraºului, împreunãcu echipa lor, într-un mod cu totul deosebit esteînflorirea spiritualã a humorenilor, pornind de la insti-tuþiile de culturã ºi terminând cu evenimentele cultu -rale. Unul dintre ultimele evenimente culturale demarcã a fost acela din 16 noiembrie 2012, prilejuit deîmplinirea a 149 de ani de la naºterea scriitoareiucrainene Olha Kobyleanska, nãscutã aici, la GuraHumorului.

Cum natura este întotdeauna sensibilã la eveni-mente deosebite din viaþa oamenilor, ºi în aceastã zi eane-a întâmpinat cu un soare de amiazã generos, cu unaer de munte curat, încãrcat de solemnitate ºi cu unparfum de toamnã rãscolitor de nostalgii.

În rotonda parcului, care poartã astãzi numeleOlhãi Kobyleanska, în jurul bustului ridicat ilustreiscriitoare, fremãta de emoþie, dar ºi de caldã bucurie,o distinsã asistenþã alcãtuitã din localnici, dinreprezentanþi ai autoritãþii administrative ºi de culturãa oraºului în frunte cu domnul Marius Ursaciuc –edilul urbei ºi doamna Vera Romaniuc – directorulMuzeului de Etnografie ºi Folclor, ai ConsulatuluiGeneral al Ucrainei la Suceava în frunte cu ExcelenþaSa domnul Vasyl Boieciko, ai Uniunii Ucrainenilordin România în frunte cu domnii ªtefan Buciuta –preºedinte ºi Ioan Bodnar – prim-vicepreºedinte, dindelegaþiile Administraþiei de Stat Regionale Cernãuþiîn frunte cu domnul Vitali Tymyrivskyi – vicepreºed-

inte, Universitãþii Naþionale "Iuri Fedkovyci" dinCernãuþi în frunte cu doamna Tamara Marusyk –prorector, domnul Borys Bunciuk – decanul Facultãþiide Filologie ºi profesorul universitar dr. VolodymyrAntoficiuk, Muzeului "Olha Kobyleanska" dinCernãuþi în frunte cu domnul Volodymyr Vozniuk –director, Asociaþiei regionale "Ucraina – România" în

frunte cu domnul Vasyl Dovhyi, TetruluiNaþional din Kolomeia în frunte cu domnulDmytro Cebureak, din scriitori, cadre didac-tice, elevi, televiziune, presã etc.

Festivitatea a început cu un scurt ºi sincercuvânt de bun venit, rostit de cãtre domnulMarius Ursaciuc, urmat de intonareaimnurilor de stat ale României ºi Ucrainei.Inflexiunile melodice, dar ºi cuvintele-sim-bol rãscolesc pentru câteva clipe un trecutstrãbãtut de grele sacrificii ºi un prezentîncãrcat de multe speranþe, specifice în bunãmãsurã ambelor popoare. Dar ceea ce arãsunat cel mai viu în sufletele tuturora, ºi înmod special ale bucovinenilor, a fost convin-gerea cã primordiale în viaþã sunt ºi vor fi

munca, omenia ºi prietenia.Cu evlavie creºtinã am participat cu toþii la o scurtã

ceremonie religioasã, oficiatã de preacucernicii pãrinþiNecolaiºen Nicolai ºi Cobziuc Mihai. Alocuþiunileinvitaþilor la aceastã sãrbãtoare culturalã au creat unmoment de realã înãlþare spiritualã. "Proza scriitoareiOlha Kobyleanska a consacrat o nouã etapã în dez-voltarea literaturii ucrainene antebelice ºi interbelice.Este etapa unei curajoase afirmãri a prozei psiholo -gice, în care lumea exterioarã produce puterniceecouri în sufletele eroilor"(Borys Bunciuk). "O.Kobyleanska promoveazã printre primele, dacã nuchiar prima, tipul femeii emancipate, cu o complexãlume interioarã, inteligentã, cu o inimã sincerã celuptã pentru fericirea ei, pe care este convinsã cã omeritã"(Tamara Marusyk). "Personajele O. Koby -leanska provoacã la duel principiile morale bazate perãtãcire sufleteascã ºi minciunã. Echilibrul, bunãstareaºi fericirea socialã nu pot fi concepute fãrã echilibrul,bunãstarea ºi fericirea familialã. Lupta pentru acesteprincipii ºi relaþii interumane trebuie sã fie neiertã-toare"(Volodymyr Vozniuk). "Omul în opera O.Kobyleanska este, în primul rând, un suflet capabil sãperceapã deosebit de subtil ºi sã reacþioneze corespun-zãtor la cele mai adânci ºi variate manifestãri aleirepetabilei sale vieþi"(Vasyl Dovhyi). "Paginileoperelor scriitoarei se constituie într-un nesecat izvorde apã vie, care umplu sufletul cititorului cu luminã,

bucurie, cãldurã primãvãraticã, insuflã credinþã ºisperanþã, iar spre sfârºit lasã o uºoarã umbrã de regretdin cauza despãrþirii de personajele ei..." (DmytroCebureak).

Absolut toþi vorbitorii ºi-au exprimat convingereacã Olha Kobyleanska este o punte spiritualã incon-testabilã între popoarele român ºi ucrainean, pe care,astãzi, s-au întâlnit cei ce au beneficiat de privilegiulde a fi participanþii ºi actanþii acestui eveniment deprofundã încãrcãturã interioarã. Un eveniment deasemenea substanþã spiritualã nu putea sã se încheiedecât cu depuneri de flori ºi fotografii de grup, întrualese amintiri.

Partea a doua a acestei sãrbãtori de suflet ºi de spi -rit s-a desfãºurat în sala Muzeului de Etnografie ºiFolclor al oraºului cu vizionarea a douã expoziþii: unade fotografii de epocã ce au înveºnicit imagini dincopilãria ºi viaþa scriitoarei Olha Kobyleanska,cealaltã de icoane, cusute în maniera goblen, ale dis-tinsei doamne Nadia Boieciko, soþia consulului gene -ral al Ucrainei la Suceava. Exponatele s-au bucurat deo atenþie cu totul aparte, cuvintele au dispãrut, sesimþea doar o puternicã încãrcãturã emoþionalã ºialeasã înãlþare spiritualã.

Am avut ºi eu privilegiul ca în faþa unui auditoriuselect ºi în acest interior de sfântã rezonanþã sã-miprezint traducerea în limba românã a cãrþii mareluipoet, prozator ºi filosof ucrainean Hryhori SavyciSkovoroda: "Livada cânturilor Divine". Profesoruluniversitar dr. Volodymyr Antoficiuk a vorbit desprevaloarea universalã a scrierilor acestui mare gânditor-iluminist, despre incontestabila actualitate a con-ceptelor lui etice, pedagogice ºi sociologice.Traducerea lui Skovoroda în limba românã este foarteimportantã – sublinia dl V. Antoficiuk – prin aceea cãeste prima, cã este fãcutã cu har, cã în bibliotecile din

România se gãsesc copii dupã unele manuscrise alefilosofului ucrainean ºi mai ales prin aceea cã cititorulromân poate pãtrunde în universul gândirii ºi simþiriilui H. Skovoroda, numit de A. Brodskyi – laureat alPremiului Nobel pentru literaturã – "primul marefilosof slav".

Cartea este interesantã ºi prin aceea cã sunt publi-cate în paginile ei poeziile din ciclul "Livada cân-turilor Divine" în limba originalã a lui Skovoroda, deciîn limba ucraineanã a secolului al XVIII-lea, apoi, înparalel, în limba ucraineanã contemporanã a poetuluiValeri ªevciuk ºi traducerea în limba românã a sub-semnatului. Restul operelor sunt publicate numai înlimba românã. Cu multã bucurie am dãruit câtevaexemplare celor care ºi-au manifestat dorinþa de aachiziþiona cartea.

Evenimentul, în întregul sãu, s-a încheiat în salaovalã a Primãriei oraºului, unde invitaþii ºi-auîmpãrtãºit pãrerile, ºi-au exprimat opiniile, ºi-au reîn-noit invitaþiile.

Pentru cã în anul urmãtor se împlineºte o cifrãrotundã – 150 de ani de la naºterea scriitoarei-prieteneambelor popoare, au încolþit, deja, de ambele pãrþi,germenii unor manifestãri pe mãsurã.

eusebie FRAsenIUC

OOLLHHAA KKOOBByyLLEEAANNSSKKAA –un simbol spiritual al

oraºului Gura Humorului

Curierul UCRAINEAN6

Costumele populare atât bãrbã teºti,cât ºi femeieºti sunt purtate tot mai rar,numai duminicile ºi în sãrbãtori reli-gioase mai deosebite, dar numai dinprimãvarã pânã în toamnã, deci în tim-pul mai cãlduros, în special de oameniîn vârstã ºi mai puþin de cei tineri.

Astfel, costumul popular femeiesceste alcãtuit dintr-o cãmaºã-ie, brodatãcu motive geometrice ºi florale, pre-dominând culorile negru, bej ºi roºu,printre care se strecoarã fire aurii, cedau o notã plãcutã. Dar cele mai fru-

moase sunt cele cu mãrgele. Zadia estepe fond negru, cu motive florale ºigeometrice pe verticalã, pe fâºii maiînguste sau mai late, dar viu colorate ºiîn acelaºi timp discret colorate, a cãreiþesãturã dã o notã aparte, lucru ce seobservã mai bine la catrinþele vechi(catrinþã în grai local opynka), dar dince în ce mai rar întâlnite. Brâul pentruîncins este, de asemenea, þesut, înunele cazuri cu motive florale stilizate.Dar se poartã ºi cel tricolor. În zilele deiarnã ºi în cele rãcoroase se poartãbundiþe garnisite cu blanã neagrã saubrumãrie de miel ºi cu broderie, fiecoloratã sau numai neagrã, dar de odeosebitã frumuseþe.

La bãrbaþi, costumul popular estecompus dintr-o cãmaºã, de obiceiscurtã, mai discret ornamentatã înjurul gâtului, la mâneci ºi la poale (pevremuri cu mãrgele) care se încingecu un brâu tricolor sau cu unul orna-mentat cu motive florale, pe fondnegru, dar se întâlnesc ºi alte culoriprecum roºu, galben, verde dar ºi alb.Pe timpul rece se poartã cãciulã, iarfemeile baticuri cu melci ori flori,

toate viu colorate. Bãrbaþii poartãpantaloni confecþionaþi din acelaºimaterial cu cãmaºa, iar pe timp fri -guros cu iþari sau cioareci de lânã(haci), care astãzi au cam dispãrut. Deasemenea, în anotimpul mai rece sepoartã bundiþe, tot frumos ornamen-tate, garnisite cu blanã neagrã saubrumãrie de miel, dar astãzi auînceput sã fie purtate ºi cele cu blanãde dihor. Încãlþãmintea la femei estereprezentatã de ghete ºi pantofi negri,iar la bãrbaþi, iarna de cizme ºi ghete,iar în anotimpul cãlduros de pantofi(dupã „Dãrmãneºti, mãrturii ale trecu-tului“, autor Victor Nicolae Cossaris,Mãriþeia Mare, judeþul Suceava).

Mai am încã vie imaginea bunicu-lui meu Ion Mazureac (din parteamamei) a lui Kartula, Burduj, Hrebek,Paneci, Miþiunea, Screpei, Kosiari,Nicolai Tusiu etc., îmbrãcaþi în cos-tume naþionale. Se înþelege cã aceºti„ultimi mohicani“ au trecut de multãvreme în lumea viselor, în lumea celordrepþi.

Îl mai pomenesc, aici, pe ultimullocuitor al comunei Dãrmãneºti (satDãnila) care purta costum popular –Kostika, mare trompetist, care împre-

unã cu formaþia sa a cântat la hramuri,hore, nunþi etc.

La ora actualã doar femeile se maiîmbracã destul de rar în costum po -pular. Se mai îmbracã ºi copiii cuocazia unor serbãri ºcolare.

Înainte de a se pierde totul, am reuºitsã fac fotografii pentru posteritate cureprezentanþii mai multor generaþii,îmbrãcaþi în costume populare.

Las ca fidelii cititori ai revistei sãse bucure privindu-le.

Kolea KURelIUK

Costumul popular din comuna Dãrmãneºt i, judeþul Suceava

(Urmare din numãrul 221-222)

Mama, numaidecât, a încercat s-orecupereze pentru a o readuce lastudii, mai ales cã Simonica era fe -bleþea ei, fetiþa mamei cea cuminte, speranþa ei sta-tornicã pentru bã trâ neþe. Dar comoara cea multpre þioa sã a mamei, boþul ei de aur, a nesocotitlacrimile ºi rugãminþile pãrin teºti, spunându-ideschis cã ea se considerã cu adevãrat fericitã ºiîmplinitã din toate punctele de ve dere la Paris ºi cãGalaþiul este mult prea strâmt pentru dânsa. Cu altecuvinte, a recunoscut cã ºi-a înce put meseria încãde studentã ºi a limitat discuþia, scuzându-se cã arede fãcut strada.

Lovitura a cãzut ca un buzdugan în creºtetulfirav al mamei ºi numai braþul puternic al luiPetricã a fãcut ca mult îndurerata sã nu se prã -buºeascã în neºtire. Cu greu a suportat depla sareaîn taxi pânã la Orly ºi apoi zborul cãtre casã. Dincauza ei, avionul a aterizat în regim de urgenþã laViena, unde medicii au constatat doar decesulcauzat de o comoþie cerebralã.

Apoi au urmat înmormântarea... tra gereastorurilor la ferestre... ºi mu þenia apãsãtoare a tele-

fonului despre care vorbeaþi dumneavoastrã.În rest, toate bune... Eu ºi cu soþul meu ne-am

pãstrat posturile de asistent principal la Spitalul dinTulcea, iar Petricã este angajat cu contract demuncã pe duratã nedeterminatã, pe un post de ingi -ner specialist la Distrigaz-Sud-Mun tenia. Este apre-ciat în sistem ºi re tribuit mai mult decât mulþumitor.Îmi spunea cã intenþioneazã sã se cãsãtoreascã cu ocolegã, dupã ex pi rarea perioadei de doliu.

Deocamdatã trãiesc în partene riat ºi se simtcum nu se poate mai bine. κi fac hulubaºii mariplanuri de viitor.

Vã reamintesc cã eu sunt Mioara Papuc, cãsã-toritã Ivanov, fiica cea mare a soþilor Ion ºi Emilia,ºi vã mulþumesc pentru amintirea ce o purtaþipãrinþilor mei.

* * *ªi totuºi, fericire mai existã pe planeta Pãmânt.

Rãmâne doar s-o cãutãm cu stãruinþã... ºi poatecã-ntr-o bunã zi ne va bate sfios pe umãr:

– Stai omule, nu te grãbi! Eu sunt aici,în preajma ta... Nu te sfii! Ia-mã la braþ ºiînsoþeºte-te cu mine! Numai înþelep -ciunea dacã-þi place, munca cinstitã sprebinele tãu ºi al tuturor ºi sfânta

cumpãtare.Nu te întrista când vei afla cã eu nu mã pot ma -

nifesta nicicând în stare purã ºi cã nici statornicã nusunt, ci schimbãtoare ca vremea ºi ca vremurile subcare vieþuieºti. Dar pentru tine esenþialã rãmânehotãr â rea neclintitã de a spera pânã la capãt, de alupta.

Nu-þi pierde cumpãtul la greaua suferinþã! Prinstatornicie ºi râvnã mã vei dobândi la tine-acasã, nupeste mãri ºi þãri, în amara strãinãtate, ce te aºteap-tã spre a te stoarce pentru îndestularea ei, iar þie îþire zer vã numai iluzia bucuriei mult visate. Dar dacãsoarta te va împinge totuºi prin strãini, rãmâi cinstitîn fiecare clipã, înfrâneazã-þi lãcomia ºi fereºte-tede rele, cã altminteri costurile sunt mult preadureroase ºi se plãtesc cu viaþa sau cu ani mulþi dinviaþã. Pãstreazã vie nãdejdea revenirii la vatra strã-moºeascã.

emanoil ReI

În cåutarea fericirii

Remember

7Curierul UCRAINEAN

Sãrbãtorirea compozitorului ucraineanla sediul UUR – filiala Bucureºti

În dupã-amiazã zilei de 13 noiembrie, la sediul UURdin Calea Victoriei, s-au adunat membrii ºi simpatizanþiiUniunii Ucrainenilor din Bucureºti, reprezentantulAmbasadei Ucrainei, domnul ministru-consilier TeofilRendiuk, ºi mulþi alþii pentru a evoca personalitateamarelui compozitor ºi patriot ucrainean – M. Lysenko.

Au fost rostite cuvinte calde la adresa lui Lysenko ºialocuþiuni din partea reprezentantului AmbasadeiUcrainei, din partea autorului acestor rânduri ºi al dom-nului profesor de muzicã Fedor Popovici, directorulfondator al unicului liceu ucrainean din România, cel dela Sighet. Au fost ascultate fragmente din muzica com-pusã de "hatmanul muzicii ucrainene", cum a fostsupranumit Lysenko, ca exemplificare a celor susþinutede Hristina-Larisa Clempuº într-un referat amplu prezen-tat la întâlnire. Ansamblul "Zorea" a interpretat câtevacântece populare, unele din prelucrarea compozitorului,iar la sfârºit s-a intonat cunoscutul imn spiritualucrainean "Dumnezeule mare" («Боже великий,

єдиний, нам Україну храни»), pus pe muzicã de com-pozitorul aniversat. Seara s-a încheiat într-o atmosferãfestivã înãlþãtoare, cu o cupã de vin ºi bucate alese,pregãtite pentru acest important eveniment, cât ºi pentruLãsata Secului de Crãciun.

Redãm mai jos referatul prezentat de Hristina-LarisaClempuº, conducãtorul ansamblului "Zorea" ºi redactorla Radio România Muzical.

Mykola Lysenko s-a nãscut la 22 martie 1842, în satulHrynky, lângã oraºul Kremenciuk din zona Poltavei. Încãdin copilãrie i-au plãcut cântecele tradiþionale ucraineneºi, în egalã mãsurã, poezia lui Taras ªevcenko.Ataºamentul lui pentru cel mai mare poet al Ucrainei afost evident atunci când, la înmormântarea acestuia, înanul 1861, Lysenko a fost unul dintre cei care i-au purtatpe braþe sicriul. Iar mai târziu, dragostea compozitoruluipentru creaþia lui ªevcenko avea sã se concretizeze prinalcãtuirea, între anii 1868 ºi 1903, a opt volume de piesevocal-instrumentale pe versurile poetului.

Mykola Lysenko a studiat iniþial la Facultatea deBiologie a Universitãþii din Harkiv, preocupându-se demuzicã în particular. Dupã ce a terminat aceastã facultate,a avut ocazia sã-ºi valorifice pasiunea pentru muzicã, pri-mind, din partea Societãþii Ruse de Muzicã o bursã laConservatorul din Leipzig. Acolo, într-o lume culturalãdeschisã cãtre ºcolile naþionale, compozitorul ucrainean aînþeles importanþa creãrii unei muzici autentice, impreg-nate de filonul folcloric, ºi nu copierea stilului muzicaloccidental, saturat de acelaºi limbaj tonal, folosit secoleîntregi de la Johann Sebastian Bach pânã la romantici.

În parantezã trebuie menþionat aici contextul europeanîn care s-a dezvoltat personalitatea creatoare a luiLysenko. Dupã ºapte decenii de romantism, începutulse colului al XX-lea aduce orientãri ºi curente noi în expri-marea muzicalã cultã. Se contureazã câteva orientãri alecompozitorilor: prima ar fi utilizarea în conti nuare a stilu-lui componistic romantic (romantismul târ ziu), a doua –revenirea la elemente de limbaj ºi formã clasicã (se de -zvoltã astfel neoclasicismul) ºi, în al treilea rând, expri-marea prin muzica modalã. ªcolile muzicale naþionalesunt reprezentate de compozitori precum Leoš Janacek ºiBedrich Smetana în Cehia, Edvard Grieg în Norvegia,Jean Sibelius în Finlanda, Bela Bartok în Ungaria, KarolSzymanowski în Polonia, George Enescu în Româniaº.a.m.d. Mykola Lysenko se situeazã pe la începutulperioadei menþionate, astfel încât stilul sãu, încã romanticeste colorat cu elemente ale modurilor populare.

Dupã studiile la Leipzig, compozitorul s-a întors înUcraina, la Kiev, ºi a continuat sã compunã muzicã peteme ucrainene. A cules ºi a prelucrat un numãr impre-sionant de cântece populare. Printre sursele sale princi-

pale s-au aflat melodiile renumitului cobzar OstapVeresai, care s-a nãscut ºi a trãit tot în Poltava între anii1803 ºi 1890. Ca dovadã a ataºamentului sãu pentru acestcobzar, Lysenko ºi-a numit fiul cu prenumele lui OstapVeresai.

Din pãcate, muzica lui Lysenko, cu un puternic izucrainean, nu a fost pe placul Societãþii Ruse de Muzicã,care promova prezenþa "marii culturi ruse" pe teritoriulUcrainei. Drept urmare, compozitorul a încetat oricelegãturi cu membrii acestei societãþi ºi a decis sã nu com-punã vreodatã muzicã în limba rusã, de asemenea, nu apermis vreodatã sã îi fie traduse operele în limba rusã.Aºa cum era de aºteptat, poziþia sa înflãcãratã de apãrarea valorilor ucrainene în faþa dominaþiei ruseºti, i-a adusneplãceri ºi cariera sa, la început promiþãtoare, a fostfrântã în mare mãsurã. Fiind susþinãtor al Revoluþiei din1905, Lysenko a fost arestat, în 1907, pentru o scurtãperioadã, dar un an mai târziu a revenit, cu un curaj deneclintit, în elita ucraineanã, devenind liderul ClubuluiUcrainean – o asociaþie ce avea în componenþã persona -litãþi din viaþa culturalã kieveanã.

Totuºi, deºi s-a împotrivit constant dominaþiei ruseºti,Lysenko a colaborat cu doi compozitori din Rusia –Nikolai Rimski-Korsakov ºi Piotr Ilici Ceaikovski.Pentru a-ºi îmbunãtãþi tehnica componisticã ºi cea aorchestraþiei, tânãrul Mykola Lysenko a cãlãtorit laSankt-Petersburg în jurul anului 1875, pentru a lua lecþiide orchestraþie de la Korsakov. S-a întâlnit de câteva oriºi cu Ceaikovski care, trebuie spus aici, avea, de aseme-nea, origine ucrai neanã pe linie paternã ºi a compus câte-va lucrãri pe teme ucrainene, în urma deselor salecã lãtorii la Kamenka, în zona Cerkasy din Ucraina, acolounde locuia sora sa, Aleksandra. Ceaikovski a fost impre-sionat de opera "Taras Bulba" a lui Lysenko ºi a dorit caaceasta sã fie prezentatã la Moscova, dar insistenþele luiLysenko ca opera sã fie interpretatã în limba ucraineanã,au dus pânã la urmã la anularea reprezentaþiei.

ªi în ultimii ani ai vieþii, Mykola Lysenko a rãmasconsecvent principiilor sale ºi s-a ocupat de strângerea defonduri pentru înfiinþarea ªcolii Ucrainene de Muzicã,care a purtat numele sãu. În toamna anului 1908, aicis-au desfãºurat primele lecþii de bandurã. Aceastã ºcoalãde instrumente tradiþionale nu trebuie confundatã cu oaltã instituþie de învãþãmânt care a purtat numele luiMykola Lysenko, Conservatorul din Lviv înfiinþat în anul1903 de comunitatea ucraineanã din acest oraº, aflatatunci sub ocupaþie austro-ungarã. Aºadar, trebuie subli -niatã ºi aceastã laturã a activitãþii lui Mykola Lysenko, deprofesor ºi organizator al învãþãmântului ucrainean.

Mykola Lysenko a murit la vârsta de 70 de ani, la 6noiembrie 1912, lãsând întreaga Ucrainã îndoliatã.Urmaºii sãi au pãºit pe drumul deschis de Lysenko – fiicasa Mariana ºi nepoata Rada Lysenko au devenit pianistecelebre în Ucraina (de altfel, Rada Lysenko trãieºte ºipredã pianul la vârsta de 91 de ani), iar fiul sãu, OstapLysenko, a fost profesor de muzicã la Kiev.

Cu talentul sãu ºi dragostea pentru cultura ucra -ineanã, Mykola Lysenko a lãsat moºtenire lumiiucrainene creaþii diverse: piese pentru pian, muzicãvocalã, religioasã, orchestralã, muzicã de camerã, opereºi studii muzicologice.

A compus nu mai puþin de 16 opere ºi operete, dintrecare 3 pentru copii. Iatã ºi câteva titluri: "Ciornomorþi" pelibretul lui Mychailo Staryþkyi, "Rizdviana nici" ºi"Utoplena" dupã Gogol, "Vidma", "Eneida", dupã IvanKotlearevskyi. Însã dintre toate, cele mai cunoscute aufost opera "Taras Bulba" ºi opera "Natalka Poltavka",compusã pe textul piesei cu acelaºi titlu a lui IvanKotlearevskyi. Spectacolul a avut premiera în anul 1889,iar 47 de ani mai târziu, dupã moartea compozitorului, înUcraina a fost realizat filmul "Natalka Poltavka", în regialui Ivan Kavaleridze, pe baza operei lui Lysenko, cadovadã a popularitãþii extraordinare de care s-a bucurataceastã creaþie liricã.

Dintre piesele vocal-instrumentale, pe lângãconsistentele volumededicate poeziei luiTaras ªev cenko, Lysen -ko a pus în luminã prinmuzica sa creaþia poe -þilor ucra ineni Olek -sandr Oles ºi LeseaUkrainka. Iar în vre-murile moderne, intere-sul pentru aceste cânteceale lui Lysenko a crescutmai ales în diasporã,

datoritã unui celebru bariton Pavlo Hunka care s-a nãscutºi trãieºte în Marea Britanie ºi conduce un proiect intitu-lat Ukrainean Art Song (Arta cântecului ucrainean).

Creaþia pentru pian a lui Lysenko este foarte vastã,dar, din pãcate, prea puþin cunoscutã în afara Ucrainei, înmare parte ºi din cauza faptului cã muzicologii ruºi con-siderau cã miniaturile compozitorului ucrainean seaseamãnã prea mult cu cele ale lui Frydryk Chopin, fiind,aºadar, neinteresante. Probabil cã aceastã presupunere avenit pentru cã, dupã modelul lui Chopin, Lysenko acompus câteva valsuri, mazurci ºi polci. Însã trebuie spuscã poziþia ruºilor în aceastã privinþã este cu totuldeplasatã, pentru cã, neavând nicio legãturã cu roman-tismul lui Chopin, multe dintre lucrãrile pentru pian alelui Lysenko sunt influenþate de folclorul ucrainean. Aºasunt ºi cele douã Rapsodii pe teme ucrainene compuseîntre anii 1875 ºi 1879, piese cu sonoritãþi rafinate ºioriginale.

Sigur, creaþia lui Lysenko este atât de vastã, încât nuo putem cuprinde în câteva pagini. Nu am putea încheia,însã, fãrã a aminti muzica religioasã coralã ºi cea maiimportantã creaþie pentru spiritualitatea ucraineanã –Imnul "Boje velykyi, iedynyi, nam Ukrainu chrany"("Dumnezeule mare ºi unic, ocroteºte Ucraina noastrã").Acest imn religios este interpretat în toate bisericileUcrainei în cadrul Sfintei Liturghii.

Pe lângã creaþia componisticã, Mykola Lysenko ºi-adesfãºurat activitatea pe mai multe planuri, a fost dirijor,profesor, pianist ºi etnomuzicolog. "Mykola Lysenko com-punea noaptea ºi era profesor ziua", îºi amintea într-uninterviu nepoata sa, Rada Lysenko. În plus, a fost devotatactivitãþii muzicologice. Contribuþia pe care a adus-o aces-tui domeniu în Ucraina este de o importanþã majorã,pentru cã Mykola Lysenko a fost primul muzicolog de peteritoriul fostului Imperiu Rus preocupat de teoria instru-mentelor tradiþionale. Colecþia sa de eseuri pe tema instru-mentelor ucrainene l-a fãcut fondator al organologiei înUcraina. În plus, în anii 1873 ºi 1874, a publicat o serie destudii de cercetare a muzicii celebrului cobzar orb, OstapVeresai. Aceste studii sunt foarte interesante, pentru cã aiciLysenko demonstreazã faptul cã materialul melodicucrainean diferã de cel rusesc prin abordarea unicã a ele-mentelor muzicale cromatice. Din pãcate, ºi aceste studiiau fost cenzurate în publicaþiile sovietice.

Se pune adesea întrebarea cum ar fi fost cunoscutãopera lui Lysenko în lume, dacã el ar fi acceptat sã com-punã în limba rusã. Ar fi devenit la fel de celebru caCeaikovski, Musorgski sau oricare compozitor din aceaperioadã? Este greu de spus, pentru cã ar fi existat avan-tajul cunoaºterii sale în istoria universalã a muzicii, darpoate ºi-ar fi pierdut specificitatea ºi renumele în þara sa.Aºadar, aceastã dilemã rãmâne deschisã. Poate cã osoluþie pentru promovarea creaþiei sale în lume ar fipu blicarea ºi repunerea în circulaþie a partiturilor sale ºia lucrãrilor muzicologice, în mod constant, pentru cã suntde o importanþã inestimabilã în egalã mãsurã pentru spe-cialiºti ºi pentru cei care iubesc spiritul ucrainean ºi artalui Mykola Lysenko. Ar trebui sã avem acces mult maiuºor la toate acestea, pentru cã, fãrã îndoialã, MykolaLysenko a fost cel mai valoros compozitor ucrainean,emblematic pentru þara sa, influenþând generaþiile urmã-toare de compozitori (între care aº aminti doar pe câþiva– Filaret Kolessa, Mykola Leontovyci, Igor Markevyci);dar, pe lângã însemnãtatea covârºitoare pentru culturaucraineanã, creaþia lui Mykola Lesenko este originalã ºiinteresantã pentru întreaga lume muzicalã.

larisa CleMpUª

Compozitorul MyKOLA LySENKO170 de ani de la naºtere, un secol de la moarte

Curierul UCRAINEAN8

Hryhori Skovoroda este un mareerudit, poet ºi filosof ucrainean dinsecolul al XVIII-lea, iluminist, repre -zentant al stilului baroc despre careI. Franko afirmã cã este cu adevãrat"un precursor al timpurilor noi" nunumai pentru faptul cã o viaþã întreagãfãcea apologia învãþãturii creºtine, prinopera sa ºi ca pelegrin-propovãduitor,cultivând asiduu "seminþele SfinteiScripturi" ca "slugã ºi preþuitor" alacesteia – vorba autorului însuºi – pen-tru a se oferi ca model spiritual al vieþiicreºtine. Ca poet, filosof ºi profesor depoeticã, el ºi-a alcãtuit opera poeticãcu migalã în baza unui sistem de sim-boluri bine elaborat, potrivit structuriilumii universale, a vãzutului ºi nevã -zutului, ºtiind cã o operã artisticã careflecþie a macrocosmosului celest ºi amicrocosmosului uman se poate armo-niza numai prin cea de-a treia lume – asimbolurilor biblice, prin arta cuvântu-lui ce va împrumuta similar structuradualã a lumii cu douã conþi nuturi: unultextual ºi altul subtextual, simbolic ºi,deci, profund. O astfel de concepþiteaparþine epocii baroce în literatura uni-versalã prin care poeþii, prin text sisubtext, cãutau sã dezvãluie poli-valenþa sensurilor artistice.

La vremea lui, Hryhori Skovorodaoferã un model practic de artã poeticãîn care poeziile sale nu seamãnã for-mal, adoptând de la o poezie la alta onouã tehnicã de versificare, ceea ce afãcut, probabil, ca cele 30 de poezii –cântece divine (autorul le ºi cântavocal, fie la flaut în peregrinãrile sale)rãsãrite din seminþele Sfintei Scrip -turi, sã-i rãpeascã aproape 35 de ani,alcãtuind astfel o operã poeticã unicã– "Livada cânturilor Divine".

De azi înainte aceasta va fi pusãpentru prima datã ºi în faþa cititoruluiromân datoritã strãdaniei asupracuvântului a profesorului EusebieFraseniuc care realizeazã traducereacapodoperei "Livada cânturilorDivine" apãrutã la Editura "Naºiknyhy", Cernãuþi, 2012, cu efortulfinanciar al Universitãþii Naþionale „I.Fedkovyci“ ºi al sponsorului MarinelSerdenciuc, incluzând ºi 30 de fabuleale scriitorului-filosof (30 – numãrsacral) – "Fabule harkoviene" apoi"Narcis. Dialog despre: Cunoaºte-tepe tine însuþi", "Aforisme" ºi "Viaþalui Hryhori Skovoroda" a lui M.Kovalynskyi, contemporan cu poetulºi elev al mentorului sãu, ca sã ofereastfel o viziune de ansamblu asupraacestei personalitãþi de excepþie încultura universalã.

Apariþia cãrþii de faþã se datoreazãmarelui prieten al culturii româneºtiVolodymyr Antoficiuk, profesor doc-tor al Universitãþii Naþionale "I.Fedkovyci" din Cernãuþi ºi profesoronorific al Universitãþii "ªtefan cel

Mare" din Suceava care a îngrijit ºi asemnat prefaþa-i admirabilã "Luminalui Hryhori Skovoroda", semnalândcã, în ciuda tãcerii impuse, opera sanu a fost publicatã, dar s-a rãspânditoral prin autor, cobzari ºi lirnicicâºtigând o mare popularitate încã dintimpul vieþii sale – cum afirmaistoricul ºi poetul M. Kostomarov –fiind cunoscut majoritãþii ucrainenilor(Prefaþa, pagina 9), iar astãzi textelesale ce apar în cinstea împlinirii a 290de ani de la naºterea marelui poet ºigânditor (n. 03.12.1722) vor iluminasufletul oricãrui cititor cu "luminabinefãcãtoare a veºnicelor adevãruri"(ibidem, pagina 11).

Trebuie remarcat cã aceastã carteoferã cititorilor ucraineni ºi românioriginalul celor 30 de cântece în limbaucraineanã popularã de atunci, apoivarianta tradusã în limba ucraineanãcontemporanã de cãtre exegetul sãuValeri ªevciuk pusã faþã în faþã cuvarianta în limba românã a profesoru-lui E. Fraseniuc pentru o mai bunãînþelegere a celor douã structuri poe -tice atât ale formei, cât ºi ale textuluiºi subtextului cu trimiteri exacte laBiblie ale cãrei citate – "seminþe" sepot verifica exact în versiunile ucrai -neanã ºi românã ale Sfintei Scripturi.

Cântecele lui H. Skovoroda dezvã -luie concepþia sa filosoficã ºi opunlumii materiale pe cea spiritualã,accentuând evitarea pãcatelor carenasc moartea din timpul vieþii (Cân -tecele I-III) cãci omul trebuie sã trã -iascã liber ca sã se autorealizeze ºisã-ºi realizeze menirea divinã numaicu sprijinul lui Dumnezeu, fãrã decare nu poate fi stãpân asupra propri-ilor fapte ºi nici nu va reuºi sã îºigãseascã locul natural potrivit înspaþiul existenþial ºi tocmai de aceeasã îl urmeze pe Isus Mântuitorul ºipurificatorul nostru care ne apãrã derãu (IV-VI). Asistã la fuga cerbuluiafrican, otrãvit de rãul lumesc, cãtreizvorul viu din munþi ca sã se vindece(aluzie la nevoia de înãlþare spiritualãºi purificare prin credinþã) cãci viaþacu pati mile-i inerente, cu interesemateriale duce la pierzanie (VIII-X).

Cântul al 10-lea atrage atenþia cãinsaþietatea individului devine o boalãa societãþii ameninþând cu moarteaîntreaga na þiune care simte nevoiapermanentã de repere morale ºi spiri-tuale biblice, sãnãtoase.

Toate cântecele înfãþiºeazã ideisimilare, cu simboluri diferite din carenu lipsesc evenimente din istoriaUcrainei încãtuºate (Israel) din 1782(desfiinþarea cãzãcimii) de Hidrã(Þarul) care ameninþã pe Hercule (hat-manul Mazepa) ºi pe Iona ce se potsalva doar prin luptã, în ultima instanþã.

Nu lipsesc sfaturi de preþuire a va -lorilor perene, sfinte, de preþuire atimpului ºi credinþei, a smereniei ºicuvântului Domnului, de preþuire asufletului înainte de toate "pentru cãce-i va folosi omului, dacã va câºtigalumea întreagã iar sufletul sãu îl vapierde" (Matei 16-26, Cântul 28). Eun subiect de meditaþie asupra sineluiomului, zdruncinat întotdeauna devoinþa acestuia care, dupã SfântulAugustin, duce omul la pierzanie, cãcinumai voinþa Domnului te duce înRai: "Bine zice Augustin, nu existãiad ºi chin/ Iadul – e a ta voinþã/ Amãririi trebuinþã/ De-o ucizi în tine,iadul se terminã" (Cântul 28, pagina141). Ca atare viaþa noastrã trebuiepreþuitã urmând lumina lui Isus ºi aMaicii Domului (vezi Cânturile 29-30) Finalul – "Melodia" – în limbilelatinã ºi ucraineanã, cum îi plãcea sãversifice autorului, înfãþiºeazã o scenãdin Apocalipsa Sf. Ioan Teologul cuFecioara Maria, care þine la picioaresfera lumii, luna ºi ºarpele cu mãrulispitei (e vorba de Icoana BuneiVestiri a Maicii Domnului ce se aflã laseminarul din Harkiv). Ocrotitoareanoastrã, fãrã de care cãdem în pãcat ºine întoarcem la moarte încãlcândLegea Domnului slãvitã în Cântul 1,care ne previne cã moartea e sacrãpentru cel ce din faþã i se încre -dinþeazã lui Isus, astfel închizându-seîn mod fericit cercul moarte-viaþã-moarte, însã viaþa trebuie trãitã cuînþelepciune ce nu-ncepe-n desfãtãridulci, dragi inimii noastre: "Vivere inimpuro corde sophia nequit! sau: Într-o inimã-ntinatã înþelepciunea nutrãieºte!" (vezi pagina 151).

Acest, conþinut teologic ºi filosoficelaborat în forme poetice pe cât dediferite, pe atât de reuºite, cu limbajdirect ºi simbolic care circulã întretext ºi subtext ajungând uneori la ade-vãrate rebusuri de cuvinte cu sensurivãdite ºi ascunse, este oferit cititorilorcu migala traducãtorului împãtimit deobiectul sãu, respectiv de operaskovorodianã, apropiindu-se nu numaicu mintea, dar mai ales cu inima ºisufletul sãu de textul poetic fãrã sã sesature de admiraþie asupra seminþelorSfintei Scripturi, ce nasc pomi fruc-

tiferi cu rod atât de bogat destinatoamenilor de pretutindeni, întruiubirea ºi slava lui Dumnezeu.

Astfel, calculându-ºi paºii ºi respi-raþia în consonanþã cu ideile ºi ritmicatextelor atât exterioarã, cât ºi cea inte-rioarã, inclusiv cu rimele obiºnuite,dar ºi cele interioare traducãtorulreuºeºte deseori uimitoare apropieride original, uneori oscileazã între tex-tul original ºi traducerea lui V. ªev -ciuk, urmând totuºi originalul. Erabine dacã s-ar fi ales o anume ediþie aexegetului ucrainean, ca de pildãEditura ªcoala, Kiev, 2007 ºi se pre-ciza pe verso în foaia de titlu sau înprefaþa-i proprie "Skovoroda – caleaspre sine" cã se respectã textul de bazãad litteram. Era ºi mai bine dacã sub-solul lui V. ªevciuk ar fi fost tradusintegral oferindu-se cititorului românnecunoscãtor al limbii ucraineneînþelegerea mult mai profundã a unorsensuri ºi simboluri.

În textele traduse: „Fabule harko -viene“, „Narcis. Dialog despre: Cu -noaºte-te pe tine însuþi“ ºi „Afo risme“performanþa traducãtorului îºi spunecuvântul, întregindu-se, astfel, tabloulpreocupãrilor literare ºi filosoficeskovorodiene în al cãrui centru se aflãomul ºi salvarea fiinþei sale prin SfântaScripturã, credinþã nestrãmutatã înDumnezeu, iubirea aproapelui, smere-nie, puritate sufle teascã etc., ceea ce sepoate obþine doar prin cunoaºterea desine, asociatã cu cunoaºterea misticã,de descoperire a lui Dumnezeu chiarîn sinele sãu ºi armonizarea omului cusine însuºi ºi cu natura înconjurãtoare,tot creaþie divinã de care depinde exis-tenþa noastrã, concepþie ce se aflã"departe de orice negaþie a evidenþei ºia celor sfinte sau de vreun pretinsmaniheism" (vezi M. Kovalynskyi,pagina 239).

Cititorii români vor descoperiînþelepciunea lui Skovoroda ºi dinaforisme, din care spicuim câteva:"Iubirea se naºte din iubire“; „Cândvreau sã fiu iubit, primul trebuie sãiubesc eu"; "Adunã-þi gândurile însinea ta ºi acolo cautã adevãrata tafericire; „Sapã înlãuntrul tãu o fântânãpentru a avea apã care sã învie ºi casata ºi a vecinilor"; "Sã fii fericit însea -mnã sã te cunoºti ºi sã te de scoperi petine însuþi".

Invitãm cititorii noºtri sã-l citeascãpe contemporanul lui Ion Budai-Deleanu, considerat de AlexandruHasdeu „un Socrate ucrainean“ ºi, ast-fel, cu siguranþã, îºi vor întãri credinþacreºtinã, îºi vor întãri convingerilespirituale reuºind sã pãtrundã maiadânc în eul lor divin, mai aproape deDumnezeu, dar ºi în eul lor propriu –cel al împãrãþiei sinelui.

Ioan CHIdeªCIUC

Hryhori Skovoroda – „un precursor al timpurilor noi": „Livada cânturilor Divine"

9Curierul UCRAINEAN

– Stimate domnule Ion Cozmei,vreau sã deconspir de la început cã vãcunosc în parte biobibliografia,cunosc bine satul în care v-aþi nãscut(Cãlineºti Cuparencu, satul natal allui Gheorghe Eminovici, tatãl celuimai mare scriitor al românilor), amcitit o bunã parte din opera dumnea -voastrã poeticã, m-am delectat cu tra-ducerile dumneavoastrã în limbaromânã ale operei lirice a poetuluinaþional al Ucrainei, Taras ªevcenko,nu sunt strãin nici de activitatea dum-neavoastrã culturalã pe timpul cât aþifost, vreme de mulþi ani, directorulCasei de Culturã a Sindicatelor dinSuceava. Anul acesta, însã, constituiepentru dumneavoastrã un an deosebit,prin faptul cã Editura "Bukrek" dinCernãuþi, cu sprijinul financiar alAdministraþiei de Stat Regionale, aeditat volumul Cobzarul (o mareparte din traducerile poeziilor luiTaras ªevcenko), volum lansat în pre-mierã chiar la sediul Administraþieide Stat din Cernãuþi ºi premiat, pânãacum, de Uniunea Scriitorilor dinRomânia – Filiala Bacãu, ºi LigaScriitorilor din Vrancea pentru secþiatraducere. Vã felicit, în consecinþã,pentru aceste premii ºi vã doresc suc-ces în munca de traducere în aniiurmãtori! V-aº ruga, totuºi, de laînceput, sã schiþaþi apariþiile dum-neavoastrã literare de pânã acum,þinând cont cã sunteþi membru titularal Uniunii Scriitorilor din România ºimembru fondator al reapariþiei post-decembriste a Societãþii ScriitorilorBucovineni.

– Sitmate domnule Kolea Ku -reliuk, ca sã replic formulei tale deadresare, dã-mi voie sã mi te adresez,cum fac de fiecare datã în viaþa detoate zilele, cu sintagma "dragãKolea". Aºadar, dragã Kolea, ºi eu îþicunosc într-un fel biografia, ºi tu eºticunoscut, la nivel naþional chiar, princonsecvenþa ta de lector avizat al pre-sei româneºti ºi, în ultima vreme, ca

redactor al revistei Uniunii Ucraine -nilor din România, "Curierul ucrai -nean", colaborator permanent alrevistei "Flacãra lui Adrian Pãunescu"ºi al ziarului sucevean "Crai nou".

În legãturã cu activitatea mea lite -rarã aº putea sã-þi spun urmãtoarele:am debutat publicistic, cu poezie laziarul "Scânteia pionierului“, în mar-tie 1965; debutul editorial s-a petrecutîn 1985, la Editura "Junimea" din Iaºi,cu placheta de versuri Subiect pentruo nuvelã; pânã în prezent am benefici-at de 20 de apariþii editoriale (poezie,prozã memorialisticã, jurnal de cãlã-torie, traducere), 10 dintre cãrþile melefiind premiate de Uniunea Scriitorilordin România, Fundaþia Culturalã aBucovinei, Societatea ScriitorilorBucovineni, Salonul Internaþional deCarte de la Iaºi etc.; am fost tradus înlimbile ucraineanã, olandezã, italianã.În anul 2005, la Editura "Tipo Moldo -va" din Iaºi, mi-a fost tipãritã primaantologie de autor (versuri), subgenericul Pacient la vama destinului.Tot antologie poate fi consideratã ºicartea Cobzarul, apãrutã la Cernãuþi,care însumeazã alte trei cãrþi de tra-ducere din poezia lui Taras ªevcenko.

– Sã revenim, deci, la Taras ªev-cenko. Când ºi ce v-a determinat sã vãapropiaþi atât de mult de poezia bar-dului ucrainean, pe care l-aþi numit înprima carte de traducere "MareleCobzar"?

– La ªcoala Generalã din satulmeu natal Cãlineºti Cuparencu amînvãþat limba ucraineanã în primiipatru ani de ºcoalã. Mutându-mã cu

familia la Suceava, am renunþat treptatla uzitarea limbii ucrainene în vorbire.La liceu am studiat limba rusã, iar lafacultate am studiat limba latinã, calimbã secundarã, pe care o predau ºiacum la liceu.

De limba ucraineanã literarã ºi deTaras ªevcenko, mai ales, m-amapropiat în anul 1985, dupã ce amprimit în dar din partea poetului românde etnie ucraineanã Mykola Korsiuk

volumul Cobzarul de Taras ªevcenko,apãrut la Kiev, în anul 1984, la EdituraLiteraturii Artistice "Niprul".

Din anul 1986, am început sã tra-duc din poezia lui Taras ªevcenko, cuajutorul Dicþionarului ucrainean-român, familiarizându-mã cu limbaucraineanã literarã, care nu este uzi-tatã corect în satele ucrainene dinsudul Bucovinei. Abia în anul 1999, laEditura "Moldova" din Iaºi, apareprimul meu volum de traducere dinpoezia lui ªevcenko, sub titlul Tarasªevcenko. Marele Cobzar, volumapreciat, în primul rând, de cãtre pro-fesorul ºi criticul literar IoanChideºciuc, articolul cãruia, intitulatÎncã un pas spre o receptare fidelã alui ªevcenko, apare ca postfaþã la celde-al doilea volum de traducere,apãrut la Editura "Mustang" dinBucureºti în anul 2001, sub titlulTaras ªevcenko. Poeme. Dupã o ana -lizã profundã a traducerilor, bilingvulIoan Chideºciuc este îndrituit sãafirme: "Noua versiune a Cobzaruluilui ªevcenko în româneºte îi restituiegeniului ucrainean adevãrata aurã aunui mare romantic european, aseme-nea lui Eminescu, Byron, Schiller,Mickiewicz, înfãþiºându-l ca poetulcelor mai profunde ºi fine trãiri gener-al-umane, cu adevãrat un mare cobzaruniversal."

Cel de-al treilea volum din tradu -cerea poeziilor lui ªevcenko, intitulatTaras ªevcenko. Tinerele mele gân-duri, apãrut în anul 2005 la Editura"Augusta" din Timiºoara, beneficiazãde un Cuvânt înainte, semnat decunoscutul ucrainolog MagdalenaLaszlo Kuþiuk, care noteazã, printrealtele: "În ceea ce priveºte valoareatraducerilor lui Ion Cozmei, trebuie sãsubliniem cã suntem pentru primadatã în faþa unor versuri întocmite deun vorbitor nativ de limba ucraineanãdin þara noastrã, el însuºi un talentatpoet român. Ar fi de dorit ca ºiaprecierea criticii de specialitate sã nuomitã acest amãnunt ºi sã fie cât maiexigentã, neocolind nici cel mai micamãnunt. Din punctul nostru devedere, socotim cã traducerile dinculegerea de faþã sunt îndeajuns defidele faþã de originalul ucrainean,depãºind cu mult tãlmãcirile altor tra-ducãtori din spaþiul literar românesc."

– Sã ne oprim, totuºi, la masivulvolum apãrut în anul 2012 la Editura"Bukrek" din Cernãuþi, editurã condu -sã de jurnalistul ºi editorul DarynaMaksymeþ. Ce noutãþi ºi ce avantajeaduce volumul în creaþia dumneavoa -strã ºi în spaþiile literare românesc ºiucrainean?

– Dragã Kolea, întrebarea ta estebinevenitã, pentru cã, într-adevãr,ediþia bilingvã a Cobzarului tipãrit laCernãuþi este beneficã pentru destinulmeu scriitoricesc. Þi-am pomenit,

deja, de cele douã premii naþionaleconferite în România pentru tradu -cere. Conform surselor venite de laCernãuþi ºi Kiev, se pare cã volumulva fi premiat ºi de Uniunea Naþionalãa Scriitorilor din Ucraina.

Apãrut cu suportul moral alConsulatului General al Ucrainei laSuceava ºi cu sprijinul financiar alAdministraþiei de Stat Regionale dinCernãuþi, respectivul volum bilingvbeneficiazã de o prefaþã semnatã de cel

mai mare poet ucrainean contemporan,Ivan Draci, din aprecierile cãruiareproducem un fragment: "Cu acestecuvinte despre Taras ªevcenko, aº dorisã felicit Editura "Bukrek" ºi pe talen-tatul traducãtor din România, pecunoscutul poet român Ion Cozmei,care a pregãtit traducerea în limbaromânã a Cobzarului ucrainean. Demai bine de douãzeci de ani domnulCozmei este preocupat de transpu nereaîn limba românã a creaþiei poetuluinostru naþional. Traducerile sale au fostrecunoscute ca fiind cele mai reuºite.Acest fapt demonstreazã talentuldeosebit al poetului ºi traducãtorului".

Pe ultima copertã a volumului,subsemnatul a notat urmãtoarele:"Efortul ºi ambiþiile noastre de a con-feri poeziilor lui ªevcenko o nouãhainã româneascã se plaseazã într-undemers logic ºi necesar, pentru a-lavea pe Cobzarul ucrainean în limbalui Eminescu într-o formã artisticã ºi ostructurã cât mai aproape de adevãr."

– Ar mai fi de adãugat ceva lalegãtura dumneavoastrã intrinsecã cupoetul naþional al Ucrainei, Tarasªevcenko?

– Cred cã da. Lucrarea mea de doc-torat susþinutã la Universitatea dinBucureºti, în anul 2006, cu menþiunea"Cum laudae", poartã titlul Taras ªev-cenko – poetul naþional al Ucra inei ºireceptarea lui în România. Mã bucurºi sunt mândru de acest lucru.

– Vã mulþumesc mult pentru acestemãrturisiri ºi vã doresc noi ºi prag-matice succese pe ogorul fertil alliteraturii române ºi universale.

"Am dorit sã-l avem pe poetul naþional al Ucrainei, Taras ªevcenko, în limbalui Eminescu într-o formã artisticã ºi structurã cât mai aproape de adevãr"InteRVIU ACORdAt RedACtORUlUI KOleA KURelIUK de pOetUl IOn COzMeI

Curierul UCRAINEAN10

Marea sãrbãtoare creºtinã din 26 octom-brie – Sfântul slãvitul Mare MucenicDimitrie, izvorâ torul de mir ºi fãcãtorul deminuni, îºi aºteaptã în fiecare an oaspeþi laNegostina. Este mare hram al ucrainenilor,cel mai important eveniment al satului. Ca de fiecaredatã, oamenii merg mai întâi la bisericã, unde pãstoreºtepreotul paroh Daniel Petra ºuc. A devenit un obicei, de ovreme încoace, ca de hram, Sfânta Liturghie sã fie ofi-ciatã de mai mulþi preoþi. Anul acesta au fost ºase preoþiinvitaþi, ofici ind slujba bilingv, adicã în limba românã ºiîn cea maternã, ucraineanã. Este o mare plãcere sã asculþio slujbã bisericeascã în douã limbi, bineînþeles, de cei cele cunosc.

Dupã terminarea Sfintei Liturghii, oamenii satului îºiinvitã musafirii acasã la masã unde nu lipsesc tradiþiona-lele sarmale la cuptor ºi rãcitura ( piftia).

Dupã-amiazã, la Cãminul Cultural a avut loc un marespectacol. Începând cu orele 1400, în faþa CãminuluiCultural a cântat “Fanfara din Negostina” ºi s-a încins ohorã mare ca pe vremuri.

Hora tineretului de afarã s-a mutat în salaCãminului Cultural unde rând pe rând au evoluat maimulte formaþii: «Bistra aurie» din Ciocãneºti, instruc-tor Petru Lupaºcu, «Stejãrelul» – Cajvana, in structorIulian Creþu ºi Vasile Tomuþ, «Nadiia Zamku» – Siret,instructor Bogdan Popovici, «Arca nul», instructorSami Pohoata, «Kozaciok» – Bãlcãuþi, instructor, Petruªoiman, «Vicoveanca» – Vicovu de Sus, instructorElena Schipor ºi soliºtii vocali Maria ªtirbu, RaduMalanciuc, Nicoleta Afrasinei, Radu Andone, iar invi-tat special binecunoscuta solistã de muzicã polularã,Angelica Flutur.

Ucrainenii din Nego stina sunt foarte ospi talieri, deaceea, dupã obicei, ºi-au întâmpinat oaspeþii cu pâine ºi

sare. A urcat pe scenã mai întâi formaþia localã„Vocile Negostinei” care a deschis programul cutradiþionalul „La multi ani!” în ambele limbi pen-tru toþi sãrbã toriþii de Sfântul Dumitru. Singurapiesã interpretatã de acest grup vocal a fost«Zelene jyto, zelene!», un cântec de întâmpinare ºiprimire a oaspeþilor. Mulþi oameni din salã cântauîmpreunã cu grupul vocal de pe scenã, pentru cã eun cântec foarte cunoscut ºi îndrãgit de negostine-ni.

Un rol important în desfãºurarea programului l-aavut prezentatorul, iar acesta a fost nimeni altul decâtdl profesor Fraseniuc Eusebie care a gãsit mereu celemai potrivite cuvinte în derularea programului. La

început, l-a invitat pe dl primar Vasile Ursachi ca sã adre-seze cuvântul de deschidere ºi de salut din parteaPrimãriei comunei Bãlcãuþi care, de fapt, a fost ºi orga -nizatorul mani festãrii la care a participat ºi CãminulCultural din Nego stina.

Toate formaþiile s-au prezentat la un nivel ridicat deinter pretare, de aceea au fost foarte apreciate de publiculnumeros din salã ºi rãsplãtite cu aplauze.

Formaþia „Koza ciok” din Bãlcãuþi cu noscutã ºiarhicuno scutã în þarã ºi peste hotare, condusã de dl pro-fesor ªoiman Petru a urcat pe cel mai înalt piedestal.Graþia ºi eleganþa cu care interpreteazã dansurile ucrai-

nene au fost mult aplau date. De fapt, dlprofesor ªoiman Petru a avut ºi un rol înorganizarea spectacolului, fapt pentru careîi mulþumim.

Despre soliºtii vocali avem numaicuvinte de laudã, deoarece apreciazã fol clorul românescºi cel ucrainean.

Meritã amintitã evoluþia solistului vocal RaduMalanciuc, fiu al satului Negostina, care a venit specialdin Bucureºti ca sã cânte ºi sã-i încânte pe consãtenii sãi.El a interpretat câteva cântece care au fost mult aprecia-te.

În încheierea spectacolului au evoluat ansamblul“Vicoveanca” din Vicovu de Sus ºi interpreta de muzicãpopularã Angelica Flutur.

Despre Angelica Flutur aº putea scrie multe, darlumea o cunoaºte ºi apreciazã cântecele ei care sunt inter-pretate cu mare sensibilitate. Ceea ce multã lume nu ºtieeste cã domniºoara Angelica Flutur este tot ucraineancã.Ea spune cã este huþulcã de la munte care vorbeºte totucraineºte.

Angelica Flutur a interpretat mai multe cântece înlimba românã, dintre cele mai cunoscute din repertoriulei. Dar, cireaºa de pe tort, a fost un cântec în limbaucraineanã dãruit negostinenilor ca o surprizã plãcutã ºianume «Зашуміла Буковина/ Заплакала молода

дівчина».Mulþi spectatori aveau lacrimi în ochi ºi au rãmas fãrã

grai. Bineînþeles, aplauzele erau îndelungi ºi parcã nime-ni nu se îndura sã iasã din salã. Câteva imagini din spec-tacolul nostru vorbesc mai mult decât orice comentariu.

A urmat apoi “Discoteca tine retului”.Felicia GRIGORAª

HRAMUL UCRAINENILOR DIN NEGOSTINA

În perioada 20-23 noiembrie, o dele-gaþie a regiunii Vinnyþea, din Ucraina afãcut o vizitã de lucru la Consiliuljudeþean Iaºi, ocazie cu care, în ziua de21 noiembrie 2012, s-a semnat un Acord

de colaborare între cele douã euroregiu-ni, Euroregiunea "Nistru” (care includeteritorii din R. Moldova ºi Ucraina) ºi,respectiv, Euroregiunea "Siret-Prut-Nistru" (care include teritorii din R.Moldova ºi România)

La festivitãþile de semnare a acordu-lui, Eurore giunea "Nistru“ a fost repre -zentatã de cãtre pre ºedintele ConsiliuluiEuroregiunii, domnul Serghei Tatuseak,

membru al Consiliului, VolodymyrHrabko, ºi, respectiv, directorul Centru -lui de coordonare Volodymyr Merejko.Euroregiunea “Siret-Prut-Nistru” a fostreprezentatã de cãtre preºedintele Dragoº

Mandac ºi, respectiv, preºedinteleConsi liului judeþean Iaºi, dl CristianAdomniþei.

Din spusele domnului S. Tatu seak,acordul va permite Ucra inei ºi,respectiv, R. Moldova, care nu suntmembrii Uniunii Europene, sã cola-boreze pe baze de reciprocitate cuRomânia, care este parte a comu-nitãþii europene, sã atragã ºi sã pro-moveze proiecte din fon-

durile europene nerambursabile.În afara participãrii la acest

moment deosebit de importantpentru viitorul celor douãeuroregiuni, delegaþia dinVinnyþea a participat la un semi -nar pe probleme pri vindproiectele ºi dezvoltarea dura-bilã a regiunilor, a vizitat teh-nopolisul ºi centrul expoziþional

din Iaºi, Univer si tatea Tehnicã “Gheor -ghe Asachi” din Iaºi ºi alte câteva monu-mente repre zentative pentru muni cipiulnostru.

Un moment special în activitatea de -legaþiei Con siliului Regional Vinnyþea,pe timpul cât s-a aflat în Iaºi, a fost ºiîntâlnirea cu comitetul filialei Iaºi aUUR. Dupã aprecierea pãrþilor întâlnireaa fost deosebit de interesantã ºi utilã.Preºedintele filialei Iaºi a UUR a prezen-

tat un scurt istoric al filialei,colaborarea cu studenþii dinUcraina, aflaþi la studii în Iaºi, iardl Daniel Serdenciuc a prezentato parte din realizãrile filialei înultimul timp ºi direcþiile de ac -þiune pentru viitor, pe careintenþionãm sã le promovãm prinintermediul filialei noastre pre-cum ºi al Asociaþiei de PrietenieRomânia-Ucraina.

Preºedintele Consiliului Regi onalVinnyþea a fost impresionat de realizãrilefilialei noastre, de perseverenþa cu carefiliala urmãreºte promovarea tradiþiilor ºivalorilor culturale ucrainene într-un cen-tru universitar atât de puternic cum esteIaºul ºi alãturi de celelalte minoritãþireprezentative din Iaºi. Totodatã, dlTatuseak a propus sã se realizeze ocolabo rare mai strânsã între instituþiile,organizaþiile ºi asociaþiile din Vinnyþea ºi,respectiv, filiala UUR ºi Asociaþia dePrietenie România-Ucraina . În acest senss-a convenit sã se încheie un protocol departeneriat, în cadrul cãruia filiala ºi aso-ciaþia sã asigure feedbak-ul între instituþi-ile interesate de promovarea relaþiilor decolaborare dintre cele douã regiuni ºi nunumai, propunere acceptatã de noi.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

SSEE PPUUNN BBAAZZEELLEE UUNNOORR NNOOII

CCOOLL AABBOORRÃÃRRII

Curierul UCRAINEAN 11

Sâmbãtã, 17 noiembrie 2012, Teatrul Clasic"Ioan Slavici" din Arad a gãzduit Gala PremiilorFederaþiei Române de Folclor, eveniment organizatde Federaþia Naþionalã de Folclor IGF România, înparteneriat cu Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiº"din Arad ºi Ansamblul Folcloric ,,Cununiþa" dinArad. Manifestarea – în cadrul cãreia sunt premiatecele mai merituoase formaþii afiliate, dar ºi artiºti,coregrafi sau reprezentanþi ai instituþiilor publice ºidin spaþiul media care au sprijinit activitãþileculturale – nu s-a desfãºurat întâmplãtor la Arad;ea s-a înscris pe agenda de evenimente aUniversitãþii de Vest ,,Vasile Goldiº" organizatecu ocazia aniversãrii a 150 de ani de la naºterealui Vasile Goldiº. De asemenea, Aradul a fostales sã fie gazda acestui eveniment de marcã alfolclorului românesc în semn de apreciere pen-tru activitatea Ansamblului Folcloric "Cununiþa"al U.V.V.G. ºi din dorinþa de a promova maimult folclorul arãdean, care a intrat în atenþiafede raþiei odatã cu cooptarea ansamblului"Cununiþa" al U.V.V.G. în rândurile sale ºi înurma prestaþiilor artistice pe care ansamblul le-aavut la manifestãrile cultural-artistice organizatede aceasta.

„Manifestarea de astãzi este semnul nostru decinstire ºi preþuire a aceluia pe care Octavian Gogal-a numit pãrintele naþiunii româneºti... Ea demon-streazã cã am înþeles mesajul transmis de VasileGoldiº cu ani în urmã. Cultura ºi tradiþiile unuipopor trebuie continuate din generaþie în generaþie...Testamentul lui Goldiº este dus de noi mai departeprin sprijinirea Ansamblului Folcloric Cunu niþa,ansamblu format din studenþi ai universitãþii care nereprezintã cu cinste la toate concursurile ºi mani-festãrile la care participã", a spus preºedinteleUniversitãþii de Vest „Vasile Goldiº" din Arad.

„Ne-am întâlnit astãzi la Arad pentru a ne bucu-ra de sãrbãtoarea folclorului românesc, dar ºi a celuiuniversal, cãci prietenii noºtri din FederaþiaInternaþionalã de Folclor ne-au trimis mesaje defelicitare ºi de susþinere din întreaga lume. Este dejao tradiþie sã ne întâlnim anual pentru a-i premia peartiºtii care s-au evidenþiat de-a lungul anului, casemn de preþuire a muncii acestora depuse în pãs-trarea ºi promovarea folclorului românesc. La mulþiani folclorului!", a afirmat domnul Dorel Cosma,preºedintele IGF România, care a primit, în semn deapreciere, „Globul de Cristal UVVG" din parteadomnului prof. univ. dr. Cristian Haiduc, prorectoral Universitãþii de Vest "V. Goldiº".

Printre laureaþii galei din acest an s-a numãrat ºiAnsamblul „Kozaciok“ din Bãlcãuþi – Suceava(instructor-profesor Petru-ªtefan ªoiman), care afost distins cu Premiul Anului 2012. A fost premi-atã ºi Nicoleta Daneliuc, dansatoare în cadrulansamblului bãlcãuþean, ea câºtigând ºi titlul deMiss Zamfira în cadrul Festivalului „NuntaZamfirei", organizat în luna iulie a acestui an laBistriþa. Ansamblul „Kozaciok“ este înfiinþat înprimãvara anului 2009; la foarte scurt timp i sepropune sã devinã membru al IGF România, înaceastã calitate participând la multe manifestãriartistice unde a reprezentat cu cinste comunitateaucraineanã din România. În acest an, ansamblul afost desemnat sã reprezinte ºi Ucraina la FestivalulInternaþional „Nunta Zamfirei", fapt care demon-

streazã valoarea ºi profesionalismul de care dãdovadã colectivul condus de Petru-ªtefan ªoiman.

Un premiu special în cadrul galei a fost cel acor-dat lui Cristian Pomohaci. „Sunt onorat sã mã afluîn aceastã searã aici, o searã petrecutã în familie,familia celor care iubesc folclorul. Distincþia pri -mitã astãzi mã înnobileazã atât ca om, cât ºi caartist", a spus vizibil emoþionat cunoscutul interpretde muzicã popularã. Prin cântecul sãu, Cristian

Pomohaci i-a plimbat pe toþi cei prezenþi în salateatrului „Ioan Slavici" pe uliþele satului sãu natal –Rebriºoara, prilej de reîntoarcere la anii de neuitatai copilãriei. Cântecele sale cu un profund mesaj aureamintit cã „A fi om e lucru mare/A fi domn eo-ntâmplare" ºi cã „Îs ºi gazdã ºi calic/Am de toate,n-am nimic."

Spectacolul artistic a fost susþinut de AnsamblulFolcloric „Cununiþa", Arad cu suite din zonaIneului, a Zarandului; de Ansamblul Folcloric„Cununa de pe Someº" cu dansuri din diverse zoneale provinciilor româneºti (Ardeal, Bucovina,Oltenia etc.); de Ansamblul „Sincron" care apregãtit un itinerar prin lumea dansului sãsesc, ita -lian, rusesc. Un moment inedit a fost cel de muzicãorãºeneascã, semicultã în interpretarea celor de la„Rapsodia". Pe scena teatrului arãdean, dansul s-aîmpletit armonios cu frumuseþea cântecului popularromânesc, în interpretarea unor nume cunoscute dinzonã.

Promovarea ºi valorificarea tezaurului folcloricromânesc reprezintã principala preocupare aComitetului Naþional IGF România. Asociaþia gru-peazã în jurul sãu aproximativ 5 000 de artiºti dindiferite zone folclorice ale României, organizaþii ºiansambluri de cântece ºi dansuri care au în compo-nenþã dansatori, soliºti ºi instrumentiºti. Sediul cen-tral al asociaþiei este în municipiul Bistriþa, judeþulBistriþa-Nãsãud, locul de unde a plecat ºi iniþiativaînfiinþãrii ºi de altfel un loc de referinþã pentru fol-clorul românesc. Încã de la începutul acti vitãþii sale,asociaþia a fost recunoscutã ºi a aderat la UniuneaInterna þionalã de Folclor IGF. Federaþia aredeosebite conlucrãri cu asociaþii ºi ansambluri fol-clorice din Italia, Germania, Franþa, Ungaria,Bulgaria, Serbia, Grecia, Ucraina, Turcia, Spania,Cehia, Rusia, Mexic, Israel, Iordania ºi alte þãri cucare an de an efectueazã schimburi culturale cares-au extins de la folclor ºi spre alte genuri artistice.

Meritã amintit ºi faptul cã în acest momentfuncþia de preºedinte al Uniunii Internaþionale aFederaþiilor de Folclor este deþinutã de domnul pro-fesor Dorel Cosma, un om preocupat de cultura

tradiþionalã româneascã pe care încearcã s-opãstreze intactã ºi purã ºi s-o facã cunoscutã lumiiîn tregi. De asemenea, nu este trecutã cu vederea nicizestrea de tradiþii a folclorului universal pe careîncearcã s-o popularizeze în România.

Despre ce înseamnã folclorul în viaþa domnuluiDorel Cosma ne spune chiar domnia sa în rândurilecare urmeazã: „Au trecut ani mulþi de când în sferapreocupãrilor mele folclorul ocupã un loc important.

Am reuºit sã-l cunosc ºi sã-l preþuiesc destul detâr ziu. Eram proaspãt absolvent de facultate,repartizat la ªcoala Generalã din ªieuþ. Fiindnãscut la Bistriþa, bunicii din Bistriþa ºi TârguMureº, repartiþia la ªieuþ a fost primul meu con-tact direct cu publicul rural. N-a fost nici uºor,nici simplu. Pe atunci, pãrerea mea despre fol-clor era cam aceeaºi cu a tinerilor adolescenþi deastãzi. Nu-mi plãcea muzica popularã, nu-miplãcea dansul popular, ci doar ce venea dinOccident. La ªieuþ am început sã vãd lucrurilealtfel. Am întâlnit aici oameni minunaþi, ca regre-taþii Sânziana ºi George Olar, Hanzi Baci, învãþã-torul Vasile Gotea ºi Ignat Pantea ºi mulþi, mulþialþii. De la ei am învãþat sã preþuiesc arta popula -

rã ºi jocul de pe Valea ªieului cu dansatorii sãiextraordinari ºi de neîntrecut. Am vãzut cu câtãmigalã ºi pasiune femeile satului îºi concepeau ºirealizau costumele populare. Zestrea pentru tinerelefete era o preocupare permanentã a mamelor ºibunicelor care în pragul mãritiºului erau în stare sãorganizeze o adevãratã expoziþie completã de artãpopularã. Am participat alãturi de elevii mei deatunci ºi de pãrinþii lor, la numeroase momenteimportante din viaþa satului care apoi de-a lungultimpului s-au cristalizat în concepþii solide desprevaloarea ºi importanþa folclorului românesc."

lãcrãmioara GRIGORCIUC

AnSAmbLUL „„KK OOzz AA CC II OOKK ““ DIn bÃLCÃUþI pREmIAT LA GALA pREmIILORFEDERAþIEI ROmânE DE FOLCLOR

sIestA dIn CRepUsCUlPentru Maria din Marea Nordului– o ultimã inscripþie pe valurile mãrii –

Se-tinde nevãzut preaneagra trenãÎn trupu-mi rupt din zãmisliri suave,Moartea se zbenguie în inima-mi – arenã –,Toreador vânat voi alerga prin snoave...

Mi-a mai rãmas ocaua din luminã-nPreaverde-mi talpã de copil gângav,Nu ºtiu cum iarba-n mine se aninã,Când cade câte-o stea în ochiul meu, firav...

Un ultim zbucium-n a serii grea siestã...Tu m-ai cuprins, ºtiind de a mea trenã...Toreador vânat – în lumea ta, ecvestrã –,Voi fi ºi tulnic în a mea orchestrã,De dincolo de nori – în a cerului orchestrã...

pablo ROMAnIUC

Curierul UCRAINEAN12

sub acest titlu, la ºcolile cu clasele I-IV dinMãriþei ºi Cãlineºti enache, comuna dãrmã neºtis-au desfãºurat festivitãþile dedicate zilei de1 decembrie.

la ªcoala din Mãriþei, ºcoalã de centru, despreziua naþionalã a României a vorbit dl prof. Vasileperpeliuc, director coordonator.

la acþiune au participat elevii ºi cadreledidactice.

elevii au recitat ºi cântat cântece patriotice subîndrumarea profesoarelor Marinela Mihai ºilaura Aroneþ.

În cadrul ªcolii din Cãlineºti enache, despresemnificaþia zilei naþionale a vorbit dl prof.lucian dimitriu, iar programul artistic a fostpregãtit de cadrele didactice Valentina Ciobãniþei,Irina Vasilescu ºi petru Ilincãi.

Ca ºi la Mãriþei, programul artistic a debutat

prin intonarea Imnului de stat, urmat de un recitalde poezii patriotice. Au fost interpretate cântecele:„suntem români mereu“, „dac-am plecat Ardea -lule din tine“, „treceþi, batalioane, Carpaþii“, „Vinromâni la Alba iar“.

elevii david zbierea, Victor Moºneagu ºi Vasiledãnilã au prezentat sceneta „scri soarea a III-a“de Mihai eminescu.

Activitatea s-a încheiat cu un concurs „1decembrie – ziua naþionalã a României“ la careau luat parte elevii claselor V-VIII.

Kolea KURelIUK

Ziua Naþionalã a României a fostsãrbãtoritã la Iaºi nu doar de români,ci ºi de douã echipe de tineri ºahiºtiveniþi din Ucraina (Cernãuþi) ºiRepublica Moldova (oraºul Bãlþi) .

Municipalitatea împreunã cu aso-ciaþia localã de ºah a organizat unturneu de ºah la care au fost invitaþicopii în vârstã de la 7 la 14 ani, ama-tori ºi campioni locali la ºah, dinUcraina, R. Moldova ºi douã echipedin Iaºi. Turneul s-a desfãºurat la se -diul Primãriei Iaºi, în prezenþa unuipublic numeros. Scopul acestui turneua fost ca vecinii noºtri ºi o parte dintrecolaboratorii municipiului nostru sã

aibã posibilitatea sã participe la ZiuaNaþionalã a României ºi sã cunoascãdin frumuseþile oraºului Iaºi, oraºînfrãþit cu Cernãuþiul ºi în al doilearând de a diversifica sfera relaþiilorîntre municipiul Iaºi ºi oraºele Bãlþi,Cernãuþi, Chiºinãu ºi Ungheni, prinorganizarea unor acþiuni cultural-sportive ºi nu numai. La turneu auparticipat în total 24 de ºahiºti câte 6din Ucraina ºi R. Moldova ºi 12 din

Iaºi. Întrecerile au fost tovãrãºeºti,toate echipele au fost premiate cucupe iar ºahiºtii au primit diplome departicipare. Chiar dacã în cadrulturneului nu s-a urmãrit realizareaunui clasament, acest turneu areprezentat o experienþã utilã pentruviitorul tinerilor ºahiºti. Printreºahiºtii echipei ucrainene s-au remar-cat elevii Ivan Eremiþa, Evhen Hrod ºiIhor Panciuk, care au câºtigat câtedouã din cele trei jocuri.

Delegaþia Ucrainei a fost condusãde doamna Tatiana Tatarciuk, dinpartea Direcþiei Informaþii, Relaþii cuSocietatea Civilã ºi Internaþionale a

Primãriei oraºuluiCernãuþi.

Pentru a se asi -gura o îmbinare autilului (posibili-tatea de a verificanivelul de pregãtireal copiilor în taineleºahului) cu plãcutul(vizitarea unor lo -curi încãrcate deistorie ºi frumuseþe

din Iaºi), filiala Iaºi a UUR cu spri jinulorganelor locale a gãsit o soluþie catinerii ºahiºti împreunã cu persoanelecare i-au însoþit sã mai râmânã în Iaºipentru încã o zi, ocazie cu care au vi -zitat complexul Palas, Bojdeuca luiIon Creangã, Complexul muzeal"Mol dova", Mu zeul "Unirii", au par-ticipat la parada militarã din PiaþaIndepen denþei, au participat la inaugu-rarea pomului de iarnã ºi au fãcut un

tur al oraºului. Impresiile au fostdeosebite, iar imaginaþia copiilor erafãrã de margini. Pe tot parcursulvizitelor s-au fãcut comparaþii întrecele douã oraºe înfrãþite, scoþându-seîn evidenþã legãturile dintre ele printrecutul lor, prin arhitecturã, prinoamenii de culturã ºi personalitãþilecare au trãit ºi lucrat, chiar ºi un timpmai scurt, în cele douã oraºe. Aºadar,s-au gãsit rãdãcinile unor confluenþeromâno-ucrainene la Iaºi. În acest sensa avut loc o discuþie cu adjunctul ºefu-lui Departamentului Relaþii Interna -þionale al Primãriei Cernãuþi ca, decomun acord, sã facem studii asuprapersonalitãþilor care au avut ceva încomun cu Iaºul ºi Cernãuþiul în parti -cular ºi Ucraina în general, propunereacceptatã de interlocutorul meu.

Cu ocazia primirii delegaþiilorparti cipante la turneu de cãtrereprezentanþii Primãriei Iaºi, ºefulDeparta mentului Relaþii Interna -þionale al Primãriei Cernãuþi a oferitAsociaþiei de Prietenie România-Ucraina o diplomã din parteaPrimãriei oraºului Cernãuþi.

Delegaþia oraºului Cernãuþi a fostprimitã la sediul filialei Iaºi a UUR,ocazie cu care s-au purtat discuþiiinteresante pe probleme de colaborareºi parteneriat în viitor între filiala Iaºia UUR, Asociaþia de PrietenieRomânia-Ucraina ºi Administraþiaregiunii ºi a oraºului Cernãuþi, încadrul Acordului de înfrãþire între celedouã oraºe. Cu aceastã ocazie, amoferit membrilor delegaþiei dinCernãuþi mici atenþii constând dinreviste ºi presã ucra ineanã ºi CD rea -lizate de filialã: "Bucãtãria ucraineanãde sãrbãtori", "Patrimoniul lui ªev -cenko-pictor" ºi, respectiv, "Pe urmelelui ªevcenko – aspecte biografice".

De comun acord cu reprezentantulPrimãriei Cernãuþi, am convenit sã neimplicãm mai mult în promovareaunor relaþii de colaborare ºi parteneri-at între organizaþii, instituþii, asociaþii,firme din România ºi Ucraina ºi depromovare a tradiþiilor ºi valorilorucrainene în Iaºi ºi, respectiv, înUcraina.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

DE zIUA nAþIOnALÃ ... ALÃTURI DE pRIETEnI

Semnificaþia zilei naþionale a României

13Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãrul 223/224)

În acest scop, reprezentanþii împu -terniciþi ai Directoratului (S. Osta -penko, O. Grekov, I. Mazepa ºi S. Ba -cinski) s-au întâlnit în staþia Birzula,la 6 martie 1919, cu reprezentantul co -mandamentului francez (colonel Frei -denberg) pentru a stabili condiþiile decolaborare între R.P.U. ºi Antantã.Întâlnirea s-a terminat fãrã un rezultatpozitiv din cauza cerinþelor de neac-ceptat impuse de reprezentantulfrancez.

Datoritã presiunii trupelor bolºe -vice, Directoratul ºi Guvernul R.P.U.s-au mutat, la 6 martie 1919, dinVinnyþea la Jmerinka ºi apoi la Pro -skuriv, unde, la 14 martie 1919, a avutloc o consfãtuire a Guvernului, Direc -toratului, a reprezentanþilor partidelorpolitice ºi a organizaþiilor obºteºti, încare S. Ostapenko, primul ministru alGuvernului, a prezentat o informareasupra rezultatului discuþiilor purtatecu reprezentantul Antan tei. S-a luat îndiscuþie propunerea de a întrerupetratativele cu Antanta. Consfãtuirea nua ajuns la un numitor comun.

Pe baza Acordului semnat la Fastovla 1 decembrie 1918, aprobat la Kiev deCongresul Muncii, la 28 ianuarie 1919,între Republica Popu larã Ucraineanã ºiRepublica Popularã Ucraineanã deVest, repre zentanþii Directoratului s-auîntâlnit la Prosku ria la 15 martie 1919cu delegaþia condusã de E. Petru ºevyci,preºedintele R.P.U.V. pentru a analizasituaþia creatã pe front ºi mersul trata-tivelor cu reprezentanþii Antantei. Ei auajuns la concluzia ca Directoratul sãcontinue tratativele cu Antanta ºi sã nuaccepte propunerile avansate deComitetul Central al Partidului Socia -list Revolu þionar Ucrainean la 12 mar-tie 1919 de a întrerupe tratavele cuAntanta ºi sã înceapã discuþiile cuRusia Sovieticã dupã ce, în prealabil,vor recunoaºte forma de guvernaresovieticã în Ucraina.

Aceastã situaþie criticã în care seafla Republica Popularã Ucraineanãale cãrei trupe militare erau hãrþuite detrupele Armatei Roºii, a dat naºtere ladiscuþii aprinse, între partidele socia -liste care o sprijineau, privind: reorga-nizarea Directoratului, dizolva reaGuver nului condus de S. Osta penko;încheie rea pãcii cu Polonia; apro piereade Republica Sovieticã Socia listãUcrai neanã º.a. Datoritã neînþelegerilorîntre aceste partide ucrai nene de dreap-ta ºi de stânga nu s-a putut ajunge la oîntelegere convenitã.

Drept rezultat Directoratul ahotãrât la Rivne, la 9 aprilie 1919, cu

guvernul condus de S. Ostapenko sãdemisioneze, iar în locul acestuia afost numit un nou guvern condus deB. Matros, în componenþa cãruia auintrat 11 miniºtri.

La Zdolbuniv, lângã Rivne, a avutloc, la 11 aprilie 1919, Consfãtuireacomandanþilor armatei R.P.U. ºi acomandamentului armatei galiþiene,sub conducerea comandantului su -prem Symon Petliura. S-a analizatsituaþia de pe fronturi, starea de luptãa celor douã armate ºi mãsurile ce tre-buiau luate pentru ieºirea din aceastãsituaþie criticã. Consfãtuirea nu areuºit sã gãseascã soluþii constructive.

Guvernul condus de B. Matros aprezentat la Rivne, la 12 aprilie 1919,poporului ucrainean o declaraþie încare a arãtat situaþia în care se aflãRepublica Popularã Ucraineanã ºi achemat poporul ucrainean la luptã atâtîmpotriva bolºevicilor, cât ºi apolonezilor. Cu acest prilej, a fostnumit noul comandant al armateiR.P.U. – generalul O. Oseþki în loculgeneralului O. Grekov.

În acestã perioadã (18 iunie 1919)tratativele de pace între pãrþile beli -gerante (începute la 18 ianuarie 1919)au fost continuate. Þãrile care au fãcutparte din Rusia þaristã (Azer baid jan,Estonia, Georgia, Lituania, Caucazulde Nord, Belorusia ºi Ucraina) prinreprezentanþii sãi, au trimis conduceriiConferinþei de Pace de la Paris odeclaraþie de protest împotriva recu -noaºterii de cãtre aceasta a delegaþieiconduse de generalul rus Kolceag,considerat ca singurul reprezentant alRusiei. Republicile respective ausolicitat Conferinþei respective sã fie„recunoscute ca þãri independente,fãrã alþi interlocutori“.

Pentru a opri ostilitãþile întreR.P.U. ºi Polonia, la Lvov, la 20 iunie1919, delegaþia militarã a R.P.U. con-dusã de generalul Delvig (viitorul ºefal Misiunii Extraordinare Militare aUcrainei în România din iulie 1919 aîncheiat un Tratat provizoriu cu dele-gaþia polonezã privind încetarea osti -litãþilor militare, stabilirea liniei dedemarcaþie între cele douã þãri beli ge -rante (denumitã linia Delvig).

Ca urmare a ofensivei ArmateiRoºii, la începutul lunii iulie 1919,armata R.P.U. a pãrãsit Proskurov (6iulie) ºi Jmerinka (8 iulie), ceea ce apermis armatei bolºevice sã înaintezespre Kamianeþ-Podilskyi, unde se aflaconducerea Directoratului ºi GuvernulR.P.U.

Directoratul emite o hotãrâre, la 4iulie 1919, privind înfiinþarea încadrul Guvernului R.P.U. a unui mi -

nister care sã þinã legãtura cuGuvernul R.P.U.V. De asemenea, înhotãrârea respectivã Directoratul ºi-amanifestat nemulþumirea referitor ladeclararea preºedintelui E. Petru ºe -vyci ca dictator al Republicii PopulareUcrainene de Vest.

Armata Ucraineanã din Galiþia ºiGuvernul acesteia au trecut în zona derãsãrit a râului Ubruci, ceea ce a per-mis unirea celor douã armate ucra -inene pentru a lupta mai eficientîmpotriva trupelor bolºevice. Astfel,în partea a doua a lunii iulie 1919armatele unite ale R.P.U. ºi R.P.U.V.au pornit ofensiva împotriva trupelorsovietice, ocupând pe rând oraºeleMoghilev, Insulele Negre ºi Proskuriv.

La începutul lunii august 1919, aavut lor la Lucerna (Elveþia) Con -gresul Internaþionalei Socialiste, carea aprobat Declaraþia privind dreptul lasuveranitate al þãrilor care au fãcutparte din fosta Rusie: Armenia,Georgia, Estonia, Lituania, Letonia,Ucraina ºi Caucazul de Nord. LaCongres au participat M. Hruºevskyi,D. Isaevyci, B. Matiuºenko ºi P.Diduºok ca reprezentanþi ai partidelorsocialiste ucrainene.

La Kamianeþ-Podilskyi, la 10august 1919, a avut loc o consfãtuire areprezentanþilor conducerii armateiR.P.U. cu comandantul suprem S.Petliura. La aceastã consfãtuire s-ahotãrât planul de luptã privind ofensi-va spre Kiev ºi numirea generaluluiM. Iunakiv la conducerea celor douãarmate ucrainene.

Astfel, la 12 august 1919, a începutcontraofensiva armatei unite a R.P.U.ºi R.P.U.V. în direcþia Kiev, împotrivaarmatei sovietice ucrainene. Au fostocupate oraºele Vinnyþea (12 august),Chmelnyþkyi (14 august), Berdicev(19 august) ºi Jytomyr (21 august).

La 27 august 1919, la Kamianeþ-Podilskyi unde se afla Guvernul ºiDirectoratul s-a format un nou Guverncondus de I. Mazepa în care au intrat14 miniºtri, printre care ºi miniºtriidin vechiul cabinet: B. Matros, V.Petriv, A. Levyþkyi º.a.

Unitãþile militare unite conduse degeneralul A. Kravs au pãtruns în Kievla 31 august 1919. În aceeaºi zi, s-aapropiat de Kiev ºi armata lui Denikincondusã de generalul Bredov. La ulti-matumul generalului armatei albe,comandantul armatelor ucrainene careerau inferioare ca numãr ºi dotare faþãde cele ruse albe sã pãrãseascã Kievulfãrã luptã, astfel încât în septembrieele s-au amplasat pe aliniamentulKozatin, Berdicev, Jytomyr.

Datoritã acestei situaþii Guvernul

R.P.U. a adresat o notã de protest cãtreþãrile Antantei privind ocupareaKievului, la 31 august 1919, de cãtrearmata lui Denikin.

Totodatã, comandantul suprem alarmatelor R.P.U, Symon Petliura, aadresat, la 2 septembrie 1919, un apelcãtre cetãþenii Ucrainei sã sprijinearmata popularã ucraineanã ºi s-oajute cu alimente ºi încãlþaminte.

La Kamianeþ-Podilskyi, la 17 sep-tembrie 1919, comandantul suprem aarmatei R.P.U., Symon Petliura, aadresat o proclamaþie cãtre poporulortodox din Ucraina în care a prezen-tat principalele obiective din progra-mul Guvernului R.P.U.: independenþaUcrainei (R.P.U.); transferul pãmântu-lui cãtre þãrani fãrã rãscumpãrare; ziuade lucru de 8 ore; asigurarea dreptu-lui de participare a tuturor cetãþenilorla alegerile pentru ParlamentulUcrainei. Aceastã linie politicã a fostsusþinutã ºi de cãtre reprezentanþiipartidelor politice, organizaþiilor ob -ºteºti, precum ºi de membrii ComisieiCongresului poporului muncitor.

În partea a doua a lunii septembrie1919, Directoratul a transferat toateprerogativele lui Symon Petliura, carela 24 septembrie 1919, a declaratrãzboi armatei lui Denikin, chemândpoporul ucrainean „sã lupte pentruapãrarea cuceririlor revoluþiei“.

Campania împotriva lui Denikin afost grea ºi inegalã, trupele ucrainenefiind obligate din nou sã se repliezespre Vest.

Pe de altã parte, în noiembrie1919, din Vest înaintau trupele polo -neze, care au încãlcat Acordul con-venit cu R.P.U. la 1 septembrie 1919,fapt ce a determinat Guvernul R.P.U.sã treacã la lupta de partizani.

Armata ucraineanã galiþianã, în locsã lupte alãturi de armata R.P.U., con-form Acordului încheiat anterior, a con-venit, la 1 ianuarie 1920, cu Comitetulrevoluþionar bolºevic din Podolia sãtreacã de partea Armatei Roºii.

Totuºi, ºi fãrã sprijinul armateigali þiene, unitãþile armatei R.P.U. aureuºit sã pãtrundã prin spatele arma -telor vrãjmaºe ºi sã ajungã, la 12 ia -nuarie 1920, la Elisavetgrad, iar la 12februarie 1920, au trecut pe parteastângã a Niprului, fiind primitã delocuitorii comunelor cu bucurie.Aceastã operaþiune a arãtat locuito-rilor comunelor respective cã ArmataNaþionalã Ucraineanã trãieºte ºi luptãpentru libertatea lor.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Mihai POCORSCHI

Lupta pentru l ibertate, identitate º i independenþã a Republici i Populare

Ucrainene în perioada 1917-1921

Curierul UCRAINEAN14

(Urmare din numãrul 225/226)

Soliman auzi cã Paºa Husein adusese de la Caffao ucraineancã de o frumuseþe rãpitoare. În hare-murile sultanilor ucrainencele erau foarte apreciate,au fost cazuri când au fost cumpãrate plãtindu-segreutatea lor în aur!

Fiind un om cult ºi inteligent sultanului nu-iplãcea faptul cã, potrivit postulatelor Islamului,soaþele menite sultanilor nu trebuiau sã fie foarteinteligente, ci sã fie cât mai ascultãtoare ºi supuse.În general erau aºa de timorate, bãtute-n cap, încâtcorespundeau cu desãvârºire noþiunii de “roabã”.Soþia sultanului trebuia sã fie cea mai sclavã dintresclave, adicã cea mai ascultãtoare, cea mai supusã,cea mai tãcutã. Aºa era scris la lege.

Dar autoritatea lui Soliman era atât de mare,încât îi permitea sã se mai abatã de la lege.

– Credeþi cã sunt un animal, cã nu aº putea sã-midorersc o soþie care sã corespundã sufletului meu?striga el la slugile lui care îi alegeau fete pentruharem. Haremul meu este plin de momâi frumoase.Iar dacã ºi fiii mei, cei care îmi vor lua locul înviitor, vor semãna cu mamele lor ºi vor fi niºtemolâi, atunci va fi vai de Poarta noastrã... Mãînþelegeþi?

Multe capete cãzurã ale supuºilor, care, sãraci cuduhul, nu îl înþelegeau pe sultan. Dar Paºa Huseinîºi cunoºtea de-acum prea bine stãpânul. Nu degea-ba se dusese pe mare pânã la Caffa: la iarmaroacelede-acolo se pot gãsi fete ucrainence, “roxolane” fru-moase cu ochi cãprui. El vãzuse la viaþa lui destuledin acestea cãci în tinereþe participase la campaniiîn Ucraina. Ba, chiar, în tainã, þinea la el acasã oucraineancã. El admira ºi respecta femeile dinUcraina pentru frumuseþea lor, mintea lor agerã,sinceritatea, tandreþea, mândria, înclinaþia pentrumuzicã, pentru cântec. Cei doi fii ai lui, fãcuþi cuucraineanca lui, se bucurau de mare apreciere lacurtea sultanului pentru inteligenþa lor. Ca urmare,Husein spera cã o fatã provenitã dintr-un atât deeroic popor îi va fi pe plac sultanului.

Dar... numai lui Allah îi sunt cunoscute stãrile despirit schimbãtoare ale marelui Soliman, tainicelesale dorinþe ºi prefe rinþe. Se pare cã în aceastã zi eravesel ºi bine dispus, dar dispoziþia omului estefoarte schimbãtoare, mai ales în cazul unor mãrimiatât de înalte. De aceea, lui Husein îi tremuraupicioarele.

– O, Allah, ajutã-l pe sãrmanul Husein sã intre îngraþiile marelui Soliman – murmura repede paºa înºoaptã. Tu ºtii, o, Allah, ce nebãgat în seamã amajuns la curtea lui Soliman, eu, bietul Husein!

Paºa o lãsã pe Roxolana sã treacã înaintea lui. Lasemnul unui bei încruntat oºtenii tãcuþi ridicarãgrelele tuiuri6) în semn de salut. Nastea ºi Husein-paºa intrarã în sala tronului.

Paºa începu sã tremure ºi mai tare observând cãîn preajma sultanului se mai aflau mulþi nobili de lacurte, precum ºi oaspeþi din þãri strãine. Asta nu estea bine, îºi zise paºa. De obicei, în asemenea situaþiisultanul cautã sã demonstreze în faþa tuturor

îndemânarea lui de a mânui sabia... Husein îºi aduseaminte câte capete s-au rostogolit de pe podiumulînalt pe care se afla tronul. Dar, nu e nimic de fãcut,trebuie, la urma urmei, sã riºti. Husein nu mai arealtã soluþie. Mulþi cautã sã-l îndepãrteze, sã-l înlã-ture, îl împiedicã sã se afirme, îl invidiazã pentruinteligenþa fiilor sãi, pentru succesul campaniilordin trecut ºi luxosul sãu palat de lângã Bosfor. Aufãcut ce-au fãcut de l-au lipsit de orice funcþie lacurte, de aceea Husein tare ar mai avea nevoie sã seremarce în faþa sultanului. Husein înþelegea careeste situaþia lui în momentul acesta: ori îºi va pierdedeîndatã capul, ori va reuºi sã-i bage în cofã pe toþiinvidioºii.

Incovoindu-se pânã la pãmânt, de parcã îl apu-caserã niºte crampe la stomac, Husein-paºa înaintacu paºi mici spre Sultan. Arãta atât de caraghios:pãrea cã scurmã în podea cu nasul lui mare ºicoroiat, încât pe Nastea aproape o pufni râsul,

abãtându-i pe moment gândul de la necazurile sale.Fata mergea dreaptã ºi mândrã, era bucuroasã

cã era atâta lume în jurul sultanului. Lasã-i sã vadãcã ucrainenii nu-ºi pleacã capul în fata cotropito-rilor. ”Tatãl meu a murit ca un adevãrat luptãtor.Nici mama nu s-a speriat de tãtari, a murit încer-când sã sarã în apãrarea mea. Apãi, nici eu nu mãvoi înfricoºa de sabia lui Soliman”. Acum ea numai vedea pe nimeni decât pe sultan – un bãrbatarãtos, smead, cu barbã, care se ridicã, iute înîntâmpinarea ei.

“A dracului fetiºcanã!“ o înjurã în gând paºa.Mãcar capul de ºi l-ar apleca. Dar, nu-i nimic, lasãsa vadã sultanul cum aceastã fata mândrã, de o fru-museþe divinã, îi va cãdea la picioare”.

Toþi rãmãseserã cu privirile þintã la Nastea. Prinmuselina uºoarã a vãlului se întrezãrea silueta eizveltã. Sultanul fãcu un semn de nerãbdare dinmânã – ºi Husein smulse vãlul de pe fatã.

În salã se lãsã o tãcere mormântalã. Ceea ce,potrivit ºeriat-ului7), era permis sã vadã numai sulta -nul, vãzurã toþi: o minune dumnezeiascã în mijloculpalatului! O fãpturã de o frumuseþe neasemuitã, culinii delicate ale corpului, cu pãrul blond împletitîntr-o coadã lungã ce-i ajungea pânã la genunchi.Dar, mai ales privirea! Privirea spiritu alizatã aochilor ei cãprui, luminoºi era plinã de tristeþe, demâhnire, dar ºi de dispreþ.

Doar o clipã rãmase Nastea descoperitã în vãzultuturor, cã, îndatã se ºi înfãºurã în vãl – severã, mân-drã, intangibilã.

– O, mare padiºah!, cu un gest studiat, paºa celîncovoiat îºi duse mâna la piept. O, împãrate pesteîmpãraþi, sultan al sul tanilor! Vitejii tãi oºteni încãn-au reuºit sã cucereascã acea insolentã Ucrainã,cãzãceascã, dar iatã cã cea mai frumoasã floare aacelei þãri a fost culeasã ºi aruncatã la picioareletale!

Cu un gest teatral, Husein întinse mâna spre sul-tan ºi aruncã o privire încordatã, mânioasã spreRoxolana. Ei, acum, ea trebuia sã se prosterneze lapicioarele lui Soliman ºi sã-i sãrute încãlþãrile. Darea... rãmânea în picioare...

Stãtea, înfãºuratã în vãlul ei, doar faþa îi eradescope ritã, lãsând sã se vadã un zâmbet ironic.

– Jos! scrâºni din dinþi Husein. Dar ea rãmase înpicioare. Se lãsã o tãcere spãimoasã. Se auzea dindepãrtare, dinspre Cornul de Aur, cum clipocescvalurile ºi cum se tânguie pescãruºii.

Toþi aºteptau. Aºa ceva nu se mai întâmplaseniciodatã în palatul sultanului.

Husein-paºa, în disperare, cãzu în genunchi ºi îºiaplecã cu umilinþã capul; pregãtit pentru execuþie îºidezgoli ceafa slabã ºi zbârcitã, ca gâtul unei gãinijumulite.

Toþi se uitau ba la mândra Nastea, ba la sultan.„Pentru ce pedeapsa asta?, murmurã pentru sine

Husein. Blestemat fie ceasul când mi-a dat pringând sã-i aduc sultanului o ucraineancã.

Auzi cum Soliman se apropie de ei cu paºirepezi. Îndatã, sabia va ºuiera ºi... Dar sabia nuºuierã. Sultanul se opri în faþa Nastei. Cuprins devrajã. Fiind o fire sincerã ºi deschisã nu putea sãascundã valul de simþãminte care îl tulburaserã. Oprivea în ochi, de parcã era hipnotizat.

– Cum se numeºte aceastã încântãtoare ºiproaspãtã floare a Ucrainei? întreba încet, în celedin urmã, Soliman.

– Roxolana, mãrite sultan, rãspunse paºa, fãrã sãridice capul.

ªi iar tãcere. Apoi se auzi vocea autoritarã a sul-tanului care spuse ferm:

– Ea va fi soþia mea. Îmi va naºte un fiu la fel caea. Iar pe tine, înþeleptule Husein, te numesc “reis-efendi“ ºi îþi dãruiesc o mie de pungi cu galbeni!

traducere de Olha AndRICI

6) tui = steag fãcut din 2 - 3 cozi lungi albe de cal,atârnate de o lance vopsitã în roºu cu o semilunã în vârf.

7) ºeriat = legea sacrã musulmanã; legislaþia islamicã.

R o K S o l A N AR o K S o l A N ASerhi Placenda,

iuri Kolisnycenko:

IX. Dragoste la prima prima vedere

15Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãrul 223/224)

Nu se cunosc motivele pentru care un an întregEngelhardt n-a luat nicio mãsurã pentru ca Tarassã-ºi cuntinue pregãtirea artisticã, deºi la Petersburgacesta nu era un lucru greu. Bãiatul visãtor, cu ochifrumoºi, inteligenþi ºi triºti era pentru magnatul-moºier un sclav al sãu. ªi cu toate acestea, în sufletulacestui sclav, pe care boierul iarãºi ºi-l fãcuse lacheu,nu se stingea nici pentru o clipã dorinþa de a învãþa"divina artã": gustase deja din acea jinduitã ºtiinþã ºipe deasupra, probabil, era de-acum conºtient de apti-tudinile sale artistice. ªi iatã cã începe sã-l implore peboierul sãu sã-i îngãduie din nou sã studieze pictura.Mult timp, acesta nu s-a lãsat convins, pânã ce, însfârºit, "stãruitoarele rugãminþi" ale lui Taras aureuºit sã-l înduplece ºi Engelhardt l-a încredinþat cucontract pe patru ani unui "meºter artizan de diverselucrãri de artã" pe nume ªyreaev.

De ce s-a întâmplat astfel, de ce l-a dat Engel hardtpe ªevcenko la un meºter artizan ºi nu la un pictor-artist – e o chestiune care ar necesita lãmuriri, însã,din pãcate, le putem cãuta doar în presupuneri. Sepoate admite cã zgârcitul boier s-a rãzgândit ºi n-amai vrut sã cheltuiascã bani pentru ca ªevcenko sãstudieze pictura. Ucenicia la un bun maestru de pic-turã ar fi costat destul de scump, iar la Academia deArte, atunci, pe iobagi nu-i mai primeau. De aceea,probabil, s-a apucat Taras de alt proiect: l-a rugat peboier sã-l dea la învãþãturã la un pictor decorator.Fiind de acord cu asta, Engelhardt, dacã nu imediat,atunci în scurt timp, ar fi avut din asta chiar un câºtig– ar fi primit bani de la meºter pentru iobagul sãu,chiar ªevcenko însuºi ºi-ar fi putut lega de asta spe -ranþa unei eliberãri, dacã nu totale, mãcar parþiale: cutimpul, devenind el însuºi meºter, chiar dupã o uceni-cie îndelungatã, putea trece "pe dijmã", adicã, trãindºi muncind independent, sã-i plãteascã boierului oanumitã sumã din câºtigul sãu, iar dacã i-ar mergebine, ar putea sã-ºi rãscumpere totala libertate.Probabil în aceastã nãdejde a ºi început sã-l asaltezecu "stãruitoare rugãminþi" ºi în cele din urmã ºi-aatins scopul. Boierul a vãzut cã nu poate face dinTaras un lacheu ca lumea, iar foloasele materiale aleproiectului pe care i l-a prezentat erau evidente pen-tru Engelhardt. La urma urmei, putem presupune cudeplinã îndreptãþire cã Engelhardt chiar de la începutprimise bani de la ªyreaev pentru bãiatul lui, cãciTaras nu era un ucenic pe care ªyreaev îl lua direct dela plug – bãiatul trecuse deja prin ucenicie la atelierulmeºterului din Varºovia ºi se pricepea nu numai sã

mânuiascã pensula, dar ºi desena bine, aºa cã pentruun meºter ca ªyreaev, Taras era de-acum într-o oare-care mãsurã muncitor calificat, lucru de care meºterulse putea convinge, supunându-l pe bãiat la o probã.

Dezbrãcând tunica de lacheu, Taras a îmbrãcathalatul de zugrav ºi a început o viaþã nouã, mult maigrea decât serviciul în casa boierului, o viaþã plinã detot felul de umilinþe, de jigniri amare ºi lipsitã debucurii. Pentru a caracteriza condiþiile generale aleacestei vieþi, meritã amintite cuvintele lui Kuliº dinautobiografia lui ªevcenko pe care el o redactase:pomenind de "bãieþii pe care pãrinþii sau vreo altãautoritate îi dau spre învãþãturã la meºteºugari", Kuliºscria: "drepturile meºterului asupra lor nu cunosc nici-un fel de limite: ei îi sunt pur ºi simplu robi.Executarea tuturor treburilor casnice ºi gospodãreºti ºisatisfacerea tuturor mofturilor stãpânului casei ºi alemembrilor familiei lui erau condiþii indiscutabile".

ªyreaev, dupã cum povesteºte chiar ªev cenko,"þinea în permanenþã trei, iar uneori chiar mai mulþinespãlaþi în halate pestriþe, numiþi ucenici, iar dacãera nevoie, mai tocmea cu ziua sau cu luna de la unupânã la zece þãrani din Kostroma – vopsitori ºigeamgii, aºa cã în meseria sa – ºi prin artã, ºi princapital – nu era ultimul dintre meºteri". Era un omzgârcit, necioplit ºi rãu. Pentru cã ºi-a petrecut"amãrâta tinereþe în mizerie ºi neajunsuri", aveaconvingerea cã aceasta este calea normalã cãtrebunãstare, la care ºi el însuºi a ajuns cu atâta trudã.Elevilor sãi nu le tolera ºi nu le îngãduia nimic nicio-datã, iar dacã vreunul dintre ei greºea cu ceva, îl ºibãtea. Când se încheia sezonul lucrãrilor de picturã,ªyreaev nu le permitea ucenicilor sãi sã iasã nicimãcar de sãrbãtori – doar poate pânã la bisericã.Întârziind duminica la masa de prânz, ªevcenko ºtiacã va fi bãtut. Filosofia de viaþã a lui ªyreaev în pri -vinþa oamenilor care depindeau de el era foarte sim-plã: "pe mine, zicea, nu m-a mângâiat nimeni pe cap,ºi-atunci de ce i-aº mângâia eu pe alþii?". Mai pescurt, vorba lui ªevcenko: "jupâ nul lui era mai afu-risit decât oricare dintre dascãlii-spartani". Estefoarte posibil cã, acceptând sã fie slugã la acestmeºter-zugrav, bãiatul ºi-a imaginat cã viaþa lui va fila fel cum fusese la meºterul din Varºovia, dar acelafusese un om bun ºi conºtiincios, meºter în tradiþiaeuropeanã a adevãraþilor breslaºi, iar aici Taras s-atrezit în plinã sclavie la un bãdãran moscovit, care"abia-abia a ieºit târ⺠în lume" ºi "de bine ce s-acãþãrat", a ºi devenit un autentic harpagon.

Sã fugã de la ªyreaev, cum fugise odinioarã de lapictorul-diacon din Lyseanka, Taras nu mai putea:fusese "contractat" pentru patru ani, iar ªyreaev,chiar dacã era necioplit ºi rãu, îl putea totuºi învãþacâte ceva pe ªevcenko; se pricepea, fãrã discuþie, laartele decorative ºi stãpânea tehnica picturii. Pe atun-ci era la modã pictarea saloanelor, împodobindu-le cumotive clasice: borduri ºi medalioane cu amoraºi ºicu scene mitologico-bucolice pe pereþi, cu subiectemai complicate pe plafoane. Pentru aceasta, înaintede toate, trebuia învãþatã bine ºi tehnica culorilor, ºi

îndemânarea în mânuirea pensulei, iar ªevcenko aafirmat chiar el cã la ªyreaev a învãþat nu numai "sãdevinã zugrav", ci ºi "pictor". Însãºi situaþia fãrãieºire îl silea acum pe bãiat "sã îndure toate încer-cãrile", ºi-apoi a vãzut din experienþã cã nu te poþirevolta ºi fugi veºnic. Dar la o muncã mai interesan-tã, mai "de pictor", evident cã meºterul nu l-a puschiar de la început ºi o astfel de muncã nici nu existatot timpul, în schimb existau în permanenþã lucrãri devopsitorie obiºnuitã, iar ªevcenko îºi aducea maitârziu aminte cu amãrãciune cât de "trist ºi fãrã spe -ranþã" fusese începutul carierei lui artistice: chiar elspune cã începuse prin "a râºni ocrul ºi miniul, avopsi duºumele, acoperiºuri ºi garduri". Cu inimastrânsã, era nevoit sã aibã mereu în minte: "Rabdã,cazacule, ºi ai sã ajungi ataman!".

Cât timp a stat la boierul sãu în strada Mohov,mãcar era în compania oamenilor din pãrþile lui,slugi ca ºi el, iar între acestea, era chiar ºi un prieten,Ivan Neciporenko. La ªyreaev, se trezise între strãi-ni, dar soarta i-a trimis ºi aici un tovar㺠dintre ai lui,pe Htodot Tkacenko, tot "un nespãlat în halatpestriþ". Acest Htodot era foarte flegmatic ºi nevor-bãreþ, dar era totuºi un suflet de-al lui. Tot aici, laªyreaev, a avut Taras prilejul sã înveþe ºi limba rusãpe care pânã atunci o auzise doar de la boier ºimusafirii lui ºi din care cunoºtea numai un numãrlimitat de expresii. Încã la Kyrylivka se obiºnuise sãciteascã ceva, când fusese la pãrintele Koºyþea. LaVarºovia, cu siguranþã, s-a folosit de orice prilej pen-tru a citi ceva. La ªyreaev era mai rãu: jupânul con-sidera probabil aceasta "un rãsfãþ" ºi nu îngãduia sãardã lumina noaptea, dar dacã o astfel de interdicþieputea fi încãlcatã pe furiº, pentru lumânãri aveanevoie de bani, iar acei bani n-avea de unde sã-i ia.Însuºi ªyreaev "avea câteva cãrþi", între care tradu -cerea ruseascã în ºase volume a interesantei ºipopularei enciclopedii a lumii antice Cãlãtoriiletânãrului Ana charsis, opera abatelui Barthélemy.ªev cenko o putea rãsfoi doar în vreo sãrbãtoare,când stãpânii nu erau acasã. Pe pereþii camerelormeºterului atârnau stampe dupã Rafael, Audran,Poussin ºi Volpati ºi era "o mapã plinã cu altestampe", dar el nu-i permitea lui ªevcenko sãdeseneze dupã ele, temându-se ca acesta sã nu lestrice. Dar ºi în aceastã atmosferã înãbuºitoare, aunei case de "stãpân" meschin, irupea uneori câte orazã artisticã. O rubedenie de-a lui ªyreaev studia laAcademia de Arte ºi, chiar dacã nu locuia la jupânullui ªevcenko, era un oaspete frecvent în casa lui.Venea pe la ªyreaev ºi un alt concetãþean de-al lor, I.K. Zaiþev, student ºi el la Academia de Arte. Cândveneau tinerii în vizitã la ªyreaev, aveau loc modesteserate literare: I. K. Zaiþev citea cu glas tare poeziide Jukovskyi ºi Puºkin. Atunci ªevcenko ºiTkacenko se postau în spatele uºii întredeschise asufrageriei jupânului ºi ascultau cu nesaþ.

ViaÆa lui Taras Çevcenko

pavlo zaiþevVitrina literarã

(Continuare în numãrul urmãtor)

traducere de Corneliu IROd

1. Jean-Jeques Barthélemy (1716-1785): Voyage dujeune Anacharsis en Gréce (1787 – 4 vol.); e adevãrat cãautorul se cãlugãrise, dar n-a fost abate niciodatã; ascris eseuri pe teme de orientalisticã, arheologie, numis-maticã (C. Ir.).

2. Rafael Sanzio (1483-1520) – unul dintre marii pic-tori ai Renaºterii italiene (C. Ir.).

3. Claude Audran (1658-1734) – pictor francez (C. Ir.).4. Nicolas Poussin (1594-1665) – pictor clasicist

francez; compoziþii ºi peisaje inspirate din Biblie sau dinmitologie (C. Ir.).

5. Giovanni Battista Volpati (1633-1706) – pictorbaroc italian, autorul tratatului de arte plastice La veri -tá pittoresca º.a. (C. Ir.).

Curierul UCRAINEAN16

(Urmare din numãrul 225/226)

Am convingerea cã alegerile parlamentare dinacest an vor constitui un punct de plecare pentrurealizarea unor schimbãri fundamentale în so cie -tatea ucraineanã.

Se va rezolva problema perfecþionãrii sistemuluibugetar. Comunitãþile ºi regiunile vor primi atri -buþii ºi posibilitãþi pentru propria lor dezvoltare. Vaprimi un nou impuls ºi reforma administrativã.Alegerile trebuie sã fie oneste ºi sã respecte legis-laþia. Reformele au nevoie de o putere reprezenta-tivã legitimã.

Împiedicarea formãrii acestei puteri, blocarea ºicompromiterea acestui proces o pot face doar duº-manii modernizãrii statului nostru.

Sunt convins cã prin eforturile conjugate aleconducerii politice a statului, ale puterii reprezenta-tive de la toate nivelurile ºi din toate comunitãþilevom învinge împotrivirea adversarilor reformelorde la centru ºi din teritoriu.

În ceea ce mã priveºte, voi face tot ce este nece-sar pentru a asigura realizarea acestor transformãri.

Adunarea Constituþionalã va asigura, întrealtele, un nivel ridicat de specializare ºi de trans-parenþã în pregãtirea noii redacþii a Constituþiei.

Fac apel la toate forþele politice ºi civice sã uitede actuala conjuncturã politicã ºi sã ia parte laactivitatea Adunãrii.

Urmãtorul pas îl va constitui reformarea orga -nelor de ordine. Organele noastre de ordine,serviciile speciale trebuie sã devinã nu doar uninstrument eficient de combatere a corupþiei ºi acriminalitãþii în toate formele în care ele se mani-festã, ci sã asigure ºi respectarea necondiþionatã alegilor ºi a drepturilor cetãþenilor.

La realizarea acestui obiectiv va contribui apli-carea noului Cod de procedurã penalã ºi adoptareapachetului de legi privind avocatura ºi procuratura.

Dar cea mai mare importanþã îl va avea dezvol -tarea sistemului judiciar ucrainean care constituieinstrumentul de apãrare a drepturilor cetãþenilor.Iar aceasta este o problemã serioasã pentruviitoarele reforme economice, mai ales dacã vor-bim despre reformã agrarã, de privatizare ºi deatragere a investiþiilor interne ºi externe.

O justiþie dreaptã ºi independentã este o garanþiea respectãrii drepturilor proprietarului ºi ale investi-torilor. De aceea, continuarea reformei judiciareeste o condiþie-cheie a continuãrii procesului demodernizare a economiei ucrainene.

Scopul reformelor economice nu este numaiînnoirea tehnicã ºi tehnologicã. Obiectivul nostrueste construcþia unei economii deschise fãrãcorupþie ºi fãrã „economie subteranã“.

Aº vrea sã subliniez încã o datã faptul cã noimizãm pe dezvoltarea liberei iniþiative competitiveºi lipsite de constrângeri. În aceasta constã bazaprosperitãþii statului nostru în viitor.

În prezent, numeroase þãri aleg calea majorãriiimpozitelor. Pentru noi, nu aceasta este soluþia.Dimpotrivã, noi trebuie sã continuãm deregle-

mentarea ºi liberalizarea legislaþiei naþionale.Cer sã se elimine total toate presiunile asupra

oamenilor de afaceri. Sã se stârpeascã în modul celmai hotãrât „descinderile abuzive“ ale organelor deordine ºi ale celor de control asupra întreprinzãtorilorcorupþi. Trebuie sã curãþãm de ele organele de stat.

În schimb, trebuie sã stabilim „reguli de joc“precise ºi stabile, sã creãm garanþii clare privinddreptul de proprietate care ne va permite sãdescoperim potenþialul de afaceri al societãþiiucrainene. În acelaºi timp, aceasta va deschidecalea intrãrii în Ucraina a companiilor ºi a oame-nilor de afaceri strãini care vor sã-ºi deschidã oafacere, o nouã întreprindere sau sã lucreze cu noila unele proiecte de inovaþii.

Reducând presiunea asupra oamenilor de afaceri,garantãm dezvoltarea economicã pe termen lung.

Cu toate acestea, oportunitatea economicã nueste nici pe departe singura unitate de mãsurã. Însecolul al XXI-lea, independenþa unui stat capãtã odimensiune clarã în care omul se aflã în centrul ei.

Cetãþeanul apreciazã viabilitatea propriului statpe baza stãrii de securitate a vieþii ºi muncii sale, anivelului de satisfacere a principalelor nevoi soci ale,a rezolvãrii problemelor proprii, a protecþiei mediu-lui ºi a creãrii condiþiilor pentru autorealizare.

Din pãcate, trebuie sã constatãm faptul cã peparcursul celor douã decenii politicienii s-au ocu-pat mai mult de atributele externe ale independenþeiºi nu de administrarea þãrii ºi de viaþa oamenilor.

Fondul locativ ºi gospodãria comunalã se aflã înstare criticã. Cresc în permanenþã riscurile tehno-gene. Cataclismele naturale au acutizat problemasecuritãþii mediului ºi a capacitãþii de combatere acalamitãþilor naturale.

Am convingerea cã dezvoltarea infrastructuriitrebuie sã stea la baza activitãþii noastre de consoli -dare a independenþei Ucrainei în deceniul urmãtor.

Acest obiectiv poate sã formeze temelia consen-sului naþional. Cãci ceea ce vom face va fi pentrunoi ºi pentru generaþiile viitoare.

Acþionând în aceastã direcþie, vom crea condiþi-ile necesare pentru reformarea sferei sociale.

Sfera socialã ramificatã, dar practic ineficientã, pecare am moºtenit-o încã din timpul Uniunii Sovieticesatisface tot mai puþin aºteptãrile populaþiei.

Nivelul protecþiei sociale acordate de stat nuprotejeazã în suficientã mãsurã de sãrãcie. Pe dealtã parte, ajutorul social este adesea acordat unorcetãþeni înstãriþi.

Acest sistem nu este corect ºi de aceea trebuieschimbat ºi modernizat. Noi am fãcut paºi sub-stanþiali în aceastã direcþie prin realizarea unoriniþiative sociale.

În acelaºi timp, trebuie sã înþelegem faptul cãneajunsurile sistemului de protecþie socialã se re -simt mai acut în condiþiile scãderii nivelului debunãstare a populaþiei.

Am convingerea cã creºterea economieiucrainene modernizate va constitui o bazã sigurãpentru majorarea veniturilor cetãþenilor.

Ucraina s-a angajat pe drumul construirii unei

societãþi caracterizate prin dreptate socialã ºi nu nevom abate de la acest drum.

Progresul statului ucrainean modern depinde demodernizarea sistemului naþional de învãþãmânt, deo nouã abordare a problemei pãstrãrii culturii ºispiritualitãþii naþionale.

Piatra de temelie a politicii umanitare rãmânesusþinerea limbii ucrainene ca unicã limbã de stat.

Pentru ca noul produs cultural sã fie creat înlimba de stat, pentru ca în limba de stat sã seefectueze cercetãri ºtiinþifice, sã se turneze filme,statul va pune în aplicare programul de susþinere alimbii ucrainene sub toate aspectele.

Sarcina noastrã comunã este crearea ºi pãstrareaspaþiului cultural unitar al þãrii noastre, acordareafiecãrui cetãþean al Ucrainei a dreptului de a-ºifolosi liber limba maternã.

De aceea, vom perfecþiona legislaþia referitoarela dezvoltarea ºi folosirea altor limbi în Ucraina.

Pe de altã parte, trebuie sã asigurãm culturiinoastre, ºtiinþei ºi economiei noastre un loc demn înactuala lume globalizatã. Pentru aceasta, trebuie sãavem un dialog direct cu Vestul ºi cu Estul. De aceea,am pus în faþa Guvernului sarcina sã creeze condiþiiprielnice pentru învãþarea celor mai importante limbistrãine, începând din învãþãmântul preºcolar ºi con-tinuând cu învãþãmântul ºcolar, universitar ºi încadrul centrelor de perfecþionare a calificãrii.

În încheierea discursului meu aº dori sã subli -niez faptul cã politica transformãrilor pe care orealizãm în momentul de faþã este opþiunea noastrãliber asumatã.

Noi nu punem în aplicare directive venite dinexterior, nu încercãm sã copiem ceva ºi sã plantãm,fãrã nicio fundamentare în Ucraina.

Cursul spre înnoire este expresia voinþeipoporului ucrainean însuºi. Vrem sã fim o naþiunemodernã. Vrem sã trãim într-un stat dezvoltat dinpunct de vedere economic, un stat influent, demo -cratic ºi de drept.

Înnoirea este, astãzi, o idee naþionalã. Ea ne uneºteindiferent de afinitãþile noastre religioase ºi culturale,indiferent de locul în care trãim sau muncim. Deaceea, sunt convins cã cursul reformelor pe care l-amales va fi încununat de succes.

la mulþi ani, dragi compatrioþi!la mulþi ani cu prilejul zilei Independenþei!

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

DDiissccuurrssuull pprreeççeeddiinntteelluuii llaa ffeessttiivviittååÆÆii llee oorrggaanniizzaattee îînn

PPaallaattuull „„UUccrraaiinnaa““ ccuu pprrii lleejjuull zziilleeii IInnddeeppeennddeennÆÆeeii