ISBN © LITERA, 2002

N I C O L A E S PĂTA RU-M I L E S C U

J U R NA L D E C Ă L ĂTO R I E Î N C H I NA

1

TABEL CRONOLOGIC

1636 Anul na=terii lui Nicolae Sp[taru Milescu. Era fiul lui Gavril din Zl[t[re=ti, Vaslui, care cump[rase în anul 1630 ni=te p[mânturi în apropiere de satul Mile=ti. }n urma cercet[rilor am ajuns la concluzia c[ Gavril era aromân, refugiat din Peloponez — unde se n[scuse — în Moldova, unde se c[s[torise cu o localnic[ din-tr-o familie de mici boieri de \ar[.

1642—1644 Elev la +coala Domneasc[ de la Trei Ierarhi din Ia=i, înfiin\at[ de Vasile Lupu, Domnul Moldovei. Nicolae l-a avut profesor pe Gabriel Vlasios — aromân =i el — care l-a convins pe Gavril s[-i încredin\eze feciorul spre a-l duce la înv[\[tur[ la +coala Mare de pe lâng[ Patriarhia greco-ortodox[ din Constantinopol.

1645—1653 Elev la +coala Mare din Constantinopol, Nicolae i-a cunoscut pe +tef[ni\[, feciorul lui Vasile Lupu, pe Dositei, viitorul patriarh al Ierusalimului, =i pe Grigore Ghica, viitor domn al Moldovei, tot aromâni =i ace=tia, cu care s-a reîntâlnit mai târziu ca prieten în diferite împrejur[ri de via\[.

1653 }ntors în Moldova, Nicolae a fost numit gr[m[tic de domnul Moldovei Gheorghe +tefan.

1655 G[sind ni=te hrisoave vechi la m[n[stirea Neam\u =i folosind =i legenda despre o icoan[ a Fecioarei Maria, Nicolae spune cum în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, în Moldova a venit în vizit[ Ion Paleologul, fiul împ[ratului Bizan\ului, =i care ar fi m[rturisit c[ „niciodat[ nu a v[zut, nici nu a auzit vorbindu-se de \inuturi atât de pline de toate darurile =i roadele p[mântului, obiceiuri bune =i dragoste de patrie“, =i c[ Alexandru cel Bun i-ar fi spus c[ el este domn liber =i neatârnat =i singurul st[pân al \[rii pe care o ap[r[ cu armele împotriva oric[rui vr[jma=.

2

1658 Nicolae a devenit unul din oamenii de încredere ai lui Gheorghe Ghica, ajuns domn al Moldovei dup[ mazilirea lui Gheorghe +tefan.

1659—1660 Gheorghe Ghica a fost mutat domn în Muntenia =i Nicolae l-a înso\it. Domnitorul l-a r[spl[tit cu rangul boieresc de mare sp[tar.

1660 Dup[ mazilirea lui Gheorghe Ghica, în luna septembrie, Nicolae s-a întors în Moldova, unde era domn +tef[ni\[, fiul lui Vasile Lupu. Fostul coleg de =coal[ l-a primit pe Nicolae cu mult[ bucurie printre curtenii s[i =i i-a dat onoruri =i o stare material[ str[lucitoare. A tradus din grece=te în române=te Cartea cu multe întreb[ri foarte de folos...1

1661 Dup[ moartea prematur[ a lui +tef[ni\[, Nicolae a plecat din nou în Muntenia, unde devenise domn feciorul lui Gheorghe Ghica =i fostul s[u coleg de =coal[ Grigore Ghica. Acesta i-a încredin\at lui Nicolae func\ia de capuchehaie a sa la Poarta otoman[, la Constantinopol, adic[ reprezentant diplomatic. Cât a stat la Constantinopol, Nicolae a tradus din grece=te în române=te textul integral al Bibliei =i probabil a c[utat s[-=i limpezeasc[ datele despre familia =i rudele din Peloponez. Totodat[ =i-a l[rgit =i consolidat rela\iile, între al\ii =i cu +erban Cantacuzino, viitorul domn în Muntenia.

1664 }n urma înfrângerii la Lewenz a austriecilor de c[tre turci, Grigore Ghica este mazilit din scaunul Munteniei fiindc[ se ar[tase tr[d[tor fa\[ de Poart[ =i se refugiaz[ la Curtea regelui Poloniei. Nicolae, capuchehaia, el însu=i amestecat în p[ienjeni=ul de intrigi care au dus la dizgra\ierea domnului pe care îl reprezenta, a fost nevoit s[ fug[ din Constantinopol

1 Aici g[se=te prilejul s[ spun[ c[ în „limba noastr[ proast[ rumâneasc[”...

cuvântul Deus „iaste luat de la letinie, în ce chip =i jum[tate de limb[ româneasc[ este luat de la letini“.

3

pentru a-=i pune via\a la ad[post. }nainte de a pleca îns[ în pribegie, i-a încredin\at lui +erban Cantacuzino manuscrisul cu traducerea Bibliei, text care a stat la baza traducerii române=ti a Bibliei de la Bucure=ti, Biblia lui +erban, tip[rit[ în 1688. |inta c[l[toriei sale a fost Berlinul, la Curtea lui Frederich Wim, elecztorul de Brandemburg.

1666 Nicolae ajunge la Stetin în Pomerania, unde se refugiase fostul domn Gheorghe +tefan, care îl prime=te bine pe vechiul s[u gr[m[tic =i-l trimite în Suedia cu o scrisoare la protectorul s[u, regele Suediei, =i cu o scrisoare la ambasadorul Fran\ei la Stockholm, Arnould de Pomponne. Moldoveanul a stat mai multe luni la Stockholm =i s-a împrietenit cu diplomatul francez care îi admira sincer erudi\ia în limbile clasice ca =i vasta cultur[ umanistic[. La sugestia lui Arnould de Pomponne, c[rturarul moldovean a scris lucrarea Enchiridion..., pe care a semnat-o cu numele s[u întreg, Nicolae Sp[taru1, lucrare care s-a tip[rit la Paris cu 75 de ani înaintea edi\iei franceze a Istoriei Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir. Cu acela=i nume semneaz[ =i traducerea în rom`ne=te a unei rug[ciuni pe care s[ o rosteasc[ Gheorghe +tefan „cea dup[ cin[ rug[“, sub al c[rei text scrie: „Aice este slova lui Neculai Sp[taru“.

1667 Nicolae Sp[taru a ajuns în Fran\a, trimis de Gheorghe +tefan cu o scrisoare la Ludovic al XlV-lea, prin care îi cerea sprijinul pe lâng[ Poart[ spre a-=i rec[p[ta scaunul domnesc în Moldova. }n scrisoarea de r[spuns, Regele Soare spune c[ l-a primit pe „baronul Spetarius“. De altfel =i Arnould de Pomponne folose=te tot aceea=i titulatur[ „baron Spatari“ în scrisoarea de

1 Biografii lui Nicolae Sp[taru au f[cut o confuzie între patronimic =i

func\ia de sp[tar, confuzie pornit[ de la Neculce, care folose=te =i patronimicul Milescu, pe care Nicolae nu l-a folosit niciodat[, =i nici Miron Costin, care-i era contemporan. Confuzia s-a accentuat =i din faptul c[ Nicolae avea un frate, Postolache Sp[taru, care era îns[ =i sp[tar mare în Moldova.

4

recomanda\ie pentru Sp[taru c[tre janseni=tii de la Port Royal, care au tip[rit Enchiridion.

1668 }n luna ianuarie, în ziua de 28, Gheorghe +tefan, care era foarte bolnav, a murit la Stetin, iar Nicolae Sp[taru a plecat spre Moldova, unde domnea Ilia= Alexandru. }n luna octombrie, Ilia= fiind mazilit, a trebuit s[ plece din Moldova la Constantinopol. }nainte de a pleca îns[, a pus c[l[ul =i a crestat cartilagiul nasului lui Nicolae Sp[taru care, dup[ p[rerea fostului domn, îi uzurpase domnia spre a-i lua locul. Era pedeapsa ce se d[dea celor ce complotau împotriva domniei cu gândul de a se urca pe scaun, pedeaps[ pe care a suferit-o =i +erban Cantacuzino în 1663 din partea lui Grigore Ghica. De fapt, Nicolae Sp[taru, care în cei aproape trei ani cât a stat la Constantinopol a putut g[si filiera familiei din ramura laconic[ a tat[lui s[u =i a putut fi convins c[ este din vi\a princiar[ a familiei Buia-Spat[, ap[rut[ pentru prima dat[ în documente în 1304, =i-a spus Moldavo-Laccone barone — adic[ nobil (baron) moldovean din Laconia (în loc de aromân, no\iune ce nu exista atunci) — ac olim generali Vallachiae — =i fost general al Valahiei. Astfel apare pe coperta lucr[rii Enchiridion.

1671 Nicolae Sp[taru este iar[=i la Constantinopol, Grigore Ghica ob\inuse iertarea din partea turcilor, deci =i reprezentantul s[u fusese absolvit. Patriarhul Dositei al Ierusalimului, care locuia mai mult la Constantinopol =i pe care Nicolae Sp[taru îl reg[sise ca vechi prieten, la cererea \arului Aleksei Mihailovici al Rusiei a scris o scrisoare de recomanda\ie pentru Nicolae Sp[taru =i l-a trimis la Moscova pe acesta, ca s[-l slujeasc[ pe \ar, dar s[ fie în acela=i timp =i omul s[u de încredere în treburile religioase =i în leg[turile celor dou[ biserici ortodoxe, greac[ =i rus[. La sfâr=itul lui ianuarie, Nicolae Sp[taru a pornit spre Moscova. La 5 februarie a plecat din Adrianopole spre Belgrad. }n aprilie a ajuns la Curtea craiului polon, dup[ ce a trecut prin Ungaria, unde s-a întâlnit cu Ferenc Racoczi.

5

La 23 mai, Nicolae Sp[taru a trecut grani\a ruseasc[ pe la Smolensk, în drum spre capitala Rusiei. La 14 decembrie, Nicolae Sp[taru a fost primit în rândul curtenilor moscovi\i, ca traduc[tor pentru limbile greac[, latin[ =i român[ la Posolski prikaz, cancelaria care se ocupa cu treburile diplomatice.

1672 A redactat în limba slavon[ Aritmologhion (Cartea numerelor), o compila\ie de fapte, a=ezate în ordine numeric[, în scop didactic.

1673 }n 25 ianuarie a terminat de scris Hresmologhion, în limba slavon[. Cartea a dedicat-o \arului. }n acela=i an a primit o scrisoare de la domnul Moldovei +tefan Petriceicu, prin care îi cerea s[ intervin[ la \ar în favoarea lui. A mai scris Vasilologhion, Povestea asupra construc\iei bisericii Sf. Sofia, Cartea hieroglifelor, Cele =apte minuni ale lumii, un Dic\ionar slavo-grec-latin, iar împreun[ cu Petru Dolgov a scris Alegerea ca \ar a \arului Mihail Feodorovici =i Arborele genealogic al \arilor ru=i.

1675 }n ziua de 3 martie a pornit din Moscova ambasada condus[ de Nicolae Sp[taru spre hanul Chinei. La 30 martie c[l[torii au ajuns la Tobolsk, la grani\a Siberiei. }n ziua de 3 mai, fiind toate preg[tirile terminate, ambasada a pornit spre Beijing cu b[rcile pe apa râului Irtâ=. }n ziua de 30 decembrie ajunseser[ pe malul râului Argun, dup[ ce str[b[tuser[ întreaga Siberie.

1676 }n ziua de 17 aprilie s-a terminat sta\ionarea în satul Pacigorsk de pe malul râului Naun =i ambasada a pornit c[tre Beijing cu caravana pe uscat. La 20 mai ambasada a ajuns în ora=ul Beijing =i a fost g[zduit[ într-o cl[dire mare, cu cur\ile înconjurate cu ziduri asemenea unei închisori. La 1 septembrie solia a pornit din Beijing înapoi spre Moscova. La 8 octombrie ambasada a ajuns la râul Naun.

6

1677 }n ziua de 18 mai ambasada a plecat din Nercinsk, iar la 7 iunie a ajuns la Eniseisk, unde din porunca \arului vame=ii i-au scotocit cu de-am[nuntul =i i-au confiscat toate bunurile.

1678 }n ziua de 5 ianuarie ambasada condus[ de Nicolae Sp[taru s-a întors la Moscova.

1679 Gheorghe Duca, ajuns iar[=i domn al Moldovei, i-a scris lui Nicolae Sp[taru ca „vechiul s[u prieten“ (din vremea când complotaser[ împreun[ împotriva lui Ilia= Alexandru =i Nicolae se alesese cu nasul t[iat), pentru a-l ruga s[-l îndrumeze pe solul trimis de el c[tre \ar =i s[ ]i înlesneasc[ în acela=i timp ob\inerea unor bunuri pe care le comandase spre cump[rare în Rusia. Sp[taru a scris din porunca \arului Teodor Introducerea la Cartea istoriei.

1680 Pentru mitropolitul Dosoftei al Moldovei a ob\inut drept cadou din partea patriarhului Rusiei o tipografie complet[ cu litere chirilice.

1681 Este solicitat de \arul Teodor s[-l ajute la l[murirea polemicilor =i neîn\elegerilor religioase iscate între teologii greco-ortodoc=i =i cei catolici.

1684 A sosit la Moscova savantul suedez J.G. Sparwenfeldt, care l-a cunoscut îndeaproape pe Sp[taru =i de la care a primit în 1685 o copie manuscris[ a Descrierii Chinei.

1689 Foy de la Neuville sose=te la Moscova, face cuno=tin\a lui Nicolae Sp[taru =i ia parte la tulbur[rile iscate de încercarea de atentat pus[ la cale de regenta Sofia împotriva \arului Petru I.

1695—1696 Nicolae Sp[taru a participat ca traduc[tor din limbile turc[ =i t[tar[ pe lâng[ Petru I la cele dou[ expedi\ii împotriva Azovului.

1698 A tradus din latine=te în grece=te lucrarea lui Pierr Gilles Despre topografia =i antichit[\ile Constantinopolului. A t[lm[cit din

7

grece=te în ruse=te cartea Despre erezii a lui Simion de Tesalonic, tip[rit[ la Ia=i în l683.

1699 Witzen, primarul ora=ului Amsterdam, care f[cuse o vizit[ la Moscova, îi scria lui Leibniz: „Domnul Spatarius se afl[ înc[ în via\[, este un om foarte inteligent...“

1703 A colaborat la reforma =coalei superioare din Moscova, unde în procesul de înv[\[mânt s-au introdus limba latin[ =i =tiin\ele, de=i patriarhul Dositei al Ierusalimului — prietenul =i sus\in[torul lui — se opusese la aceast[ schimbare.

1708 Anul mor\ii lui Nicolae Sp[taru, la Moscova. Scrierile ruse=ti al c[ror autor nu a fost însemnat =i care i-au fost atribuite lui Nicolae Milescu f[r[ o cert[ indica\ie documentar[ sunt: Povestirea despre sibile, Despre cele =apte arte liberale, Despre cele =apte minuni ale lumii, Predoslovie c[tre cneazul P. M. Cerkaski, Cartea despre animalele lumii, Dovad[ pe scurt cum c[ înv[\area limbii eline este mai folositoare decât a limbii latine. Cele mai importante lucr[ri ale lui Nicolae Sp[taru, rezultate din c[l[toria pe care a f[cut-o în China, sunt Jurnalul de c[l[torie prin Siberia, Documentul de stat al soliei în China =i Descrierea Chinei. Aceste trei ultime lucr[ri îl a=az[ pe Nicolae Sp[taru între marii etnografi ai lumii =i între pionierii sinologiei.

8

I

CARTEA }N CARE ESTE DESCRIS{ C{L{TORIA PRIN |INUTUL SIBERIEI,

DE LA ORA+UL TOBOLSK P~N{ LA HOTARUL }MP{R{|IEI KITAIEI

ANUL 7183, LUNA MAI, ZIUA 3

9

Aceast[ carte s-a scris atunci c`nd, din porunca M[ritului

]mp[rat \ar =i mare cneaz Aleksei Mihailovici, singur

st[p`nitor al ]ntregii Rusii =i Mare =i Mic[ =i Alb[, a fost trimis

de la Moscova ]n ]mp[r[\ia Kitaiei Nicolae Sp[taru, ]n anul

71831, ]n ziua de 3 mai.

Anul 7183, luna mai, ziua 3.

Asear[, duminic[, am plecat de la Tobolsk cu trei doscia-

nicuri pe r`ul Irt`=, =i am ajuns la iurtele2 t[tarilor din satul

Kuskun, la cinci verste dep[rtare de Tobolsk. Din acel sat am

plecat ]n diminea\a zilei de 3 mai la ceasurile patru, spre

iamul Demiansk peste volokul Arezaisk al ToboIskului.

Satul rusesc Retkin se afl[ la =apte verste de Tobolsk.

Satul Smirni, rusesc, la o verst[ de Retkin.

Satul Ilin, rusesc, la dou[ verste de satul Smirni, iar ]n fa\a

lui, pe cel[lalt mal se afl[ dou[ sate, unul rusesc al lui Osip

Nikiforov =i cel[lalt t[t[resc, Eskalbinsk. Ostrovul3 Eskalbinsk

se afl[ pe r`ui Irt`= la zece verste de Tobolsk.

Satul Korikov se afl[ la dou[ verste de ostrovul Eskalbinsk.

1 1675 (n. t.). 2 Ad[posturi transportabile: corturi de p`sl[, piele, sau colibe de

paie, specifice la nomazii asiatici (n.t.). 3 Insul[, por\iune de p[m`nt ]ntre dou[ bra\e ale aceluia=i r`u

(n.t.).

10

Satul Monast`rsk, rusesc, la o jum[tate de verst[ de satul

Korikov. La o verst[ de satul Monast`rsk, satul Bialomoi.

Satul Plehanov, rusesc, la un sfert de verst[ sau mai pu\in

de satul Bialomoi.

lurtele t[tarilor Enghildeai se afl[ la o jum[tate de verst[

de satul Plehanov.

Ostrovul Lipov. Din acest loc Irt`=ul se desparte ]n dou[

bra\e, care se numesc unul „cel vechi”, iar altul „cel nou“.

Satul Semionov, rusesc, se afl[ la o verst[ de iurtele

t[tarilor Enghildeai.

C[tunul Pugaev1, rusesc, se afl[ la o jum[tate de verst[ de

satul Semionov.

De la c[tunul Pugaev, la o jum[tate de verst[ sunt dou[

sate ruse=ti care se numesc, de asemenea, Pugaev.

Satul Egonsk, rusesc, la dou[ verste de c[tun; ]n fa\a

acestui sat, pe cel[lalt mal, se afl[ iurtele Abizov.

Pe malul drept se afl[ satul Medvedcik, la dou[ verste de

iurte =i nu departe de acest sat se desface din Irt`=, ]n mal, o

g`rl[ care se nume=te Air\ak ]n limba t[tar[.

Satul Ostrov, t[t[resc, la o verst[ de satul Medvedcik.

Dou[ sate: unul Stamal =i altul Enbaev se afl[ la trei verste de

satul Ostrov.

1 }n c[tun se afl[ o biseric[ (n.a.).

11

Pe malul cel[lalt al r`ului Irt`=, l`ng[ satul Enbaev, se afl[

o g`rl[.

}n fa\a satului Enbaev este satul Zakordov. Satul lui

Bronikov se afl[ la trei verste de satul Enbaev, iar ]n fa\a

acestui sat al lui Bronikov, pe malul r`ului este satul Salei.

P`n[ la acest sat Salei, se afl[ ostrovul Pokosov.

Satul lui Verbu=ka Ticinsk, ca =i cel[lalt al lui Arbukov, cel

cre=tinat de cur`nd, se afl[ la dou[ verste de lacul Salei.

Aproape de aceste sate se vars[ ]n Irt`= lacul Buran,

proprietatea celor din Ticinsk, care pl[tesc zeciuial[.

Satul Belaev, rusesc, este la dou[ verste de satul Verbu=ka.

}n fa\a acestuia, din Irt`= s-a rev[rsat o mla=tin[, care se

scurge iar[=i ]n Irt`= prin p`r`ul Iremjanka. Aceasta se afl[ pe

malul drept al Irt`=ului. Pe acela=i mal se vars[ p`r`ul Soroka

la o jum[tate de verst[ de Iremjanka. Pe acela=i mal, dou[

mla=tini nu prea mari.

Pe malul drept al Irt`=ului se afl[ iam-iurtele Iremziansk, la

=ase verste =i jum[tate de la satul Belaev, iar ]n fa\a acestor

iurte, pe malul st`ng este un sat. La aceste iurte am schimbat

lop[tarii din Tobolsk =i am tocmit lop[tari de la t[tarii

Aremziansk.

De la Aremziansk p`n[ la cel[lalt iam, la iurtele iarte, sunt

zece verste =i de la satul Aremziansk p`n[ la Tobolsk —

patruzeci =i cinci de verste.

12

Tot pe malul drept de la iurtele Aremziansk se afl[ g`rli\a

Nerseiun.

Pe aceea=i parte, g`rla Teltinka, la o jum[tate de verst[ de

la g`rla Nerseiun.

La 5 verste de iurtele Aremziansk, ]n mijlocul r`ului Irt`=

se afl[ ostrovul Kuntai.

Satul lui Filatov se afl[ pe malul st`ng la dou[ verste de

ostrov =i ]n apropierea acestui sat se vars[ ]n Irt`= lacul Kudai.

+i pe malul drept =i pe cel st`ng al r`ului Irt`= sunt p[duri

de brazi, mesteceni =i s[lcii.

R`ul Irt`= curge foarte lin. L[rgimea lui este de 500 de

st`njeni1, iar ad`ncimea de 10, 11 =i 20 sau mai mult.

Am ajuns la iam, la iurtele Nat\e unde am schimbat

lop[tarii aremzianski.

}n fa\a acestor iurte, Irt`=ul se desface ]n dou[ de la malul

st`ng =i formeaz[ un ostrov.

De la aceste iurte, pe partea dreapt[ este g`rli\a Indiuk.

Pe aceea=i parte a Irt`=ului este p`r`ul Serebrianka.

Tot pe partea dreapt[, satul Karbinsk, t[t[resc. Am

schimbat lop[tarii. De la p`r`ul Serebrianka este o verst[.

Pe malul st`ng al Irt`=ului, g`rla Moi, de la satul Karbinsk

la o jum[tate de verst[.

1 M[sur[ de lungime egal[ cu 7 picioare, cca 2,19 m (n.t.).

13

Pe aceea=i parte a Irt`=ului este g`rla Kriuk, la dou[ verste

de g`rla Moi.

Pe partea dreapt[, g`rla Meseul, de la g`rla Kriuk la patru

verste.

Pe aceea=i parte, p`r`ul Cenoi, la o verst[ de Meseul.

+i tot pe partea aceasta, r`ule\ul Bardak, la o verst[ de

Cenoi.

Pe aceea=i parte, g`rli\a Kurte, la dou[ verste de r`ul

Bardak.

Pe malul st`ng se afl[ satul Tatarska, la 20 de verste de

r`ule\ul Bardak.

Pe malul drept este satul Unghinska, t[t[resc, la o jum[tate

de verst[ de satul Tatarska.

Pe malul st`ng al Irt`=ului, g`rla Neskil, de la satul

Unghinska la dou[ verste.

+i tot pe malul drept al Irt`=ului este g`rla Ara, la dou[

verste de g`rla Neskil.

Pe malul st`ng al r`ului Irt`= se afl[ g`rla Bil=ur, care curge

prin apropierea Tiumenului =i se vars[ ]n Irt`= la o verst[ de

g`rla Arai.

Pe aceea=i parte a Irt`=ului este satul Esaul, la o jum[tate

de verst[ de g`rla Bil=ur.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului este r`ule\ul Asiaev, la dou[

verste de la satul Esaul.

14

Pe partea st`ng[ se afl[ un ostrov.

Pe aceea=i parte a Irt`=ului este g`rla Tungugun, la trei

verste de la r`ule\ul Asiaevla.

Tot pe aceea=i parte, g`rla Kairn`=, la o verst[ de g`rla

Tungugun.

Pe malul drept al Irt`=ului sunt iurtele Pereslihiut, la o

jum[tate de verst[ de g`rla Kaim`=. +i pe acela=i mal drept al

r`ului Irt`=, la dou[ verste de iurtele Pereslihiut, r`ule\ul

Alabulg.

Tot pe malul drept al Irt`=ului se vars[ r`ule\ul Ilimk, la o

verst[ de r`ule\ul Alabulg.

De asemenea, bra\ul de r`u Ilimk, la o verst[ de r`ule\ul

Ilimk.

Tot pe partea dreapt[ a Irt`=ului este satul Iulbazar; am

schimbat lop[tarii. De la bra\ul de r`u Ilimk sunt dou[ verste.

Tot pe partea dreapt[ a Irt`=ului este g`rla Kultamah, la

dou[ verste de g`rla Sosiovka.

Pe aceea=i parte a Irt`=ului este ostrovul Turtask, la trei

verste de g`rla Kultamah.

Pe malul st`ng al Irt`=ului se afl[ un sat t[t[resc, la o verst[

de ostrovul Turtask.

Pe malul drept al Irt`=ului este satul Turtas, la o jum[tate

de verst[ de ostrovul Turtask; dup[ acesta, pe cel[lalt mal,

este g`rla Turtas.

15

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului vine g`rla Al`car, la dou[

verste de satul Turtas.

Tot pe partea st`ng[ a Irt`=ului \`=ne=te un izvor =i l`ng[

acesta se afl[ satul Vodsk; am schimbat lop[tarii. De la r`ul

Ilimk sunt cincisprezece verste.

+i pe acela=i mal din st`nga al Irt`=ului, la cinci verste de

satul Vodsk se afl[ satul rusesc Ovot.

Tot pe aceea=i parte a Irt`=ului, la patru verste de satul

Ovot este g`rla Kruiak.

La o jum[tate de verst[ de g`rla Kruiak, tot pe partea

st`ng[ a Irt`=ului se afl[ un ostrov.

Pe malul din partea st`ng[ a Irt`=ului, la patru verste de

ostrov este satul ostiak1 Lebout, unde am schimbat lop[tarii.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, r`ule\ul Atliar =i ]n fa\a lui pe

partea cealalt[, aproape de satul Lebout, r`ule\ul Iaz`r-Duren.

Dintr-un lac de l`ng[ malul drept al Irt`=ului iese un izvor,

la o verst[ de r`ule\ul Atliar.

Tot pe aceea=i parte a Irt`=ului, alt izvora= din lac.

Din acest loc nu se mai ]nt`lnesc iurte t[t[re=ti =i ]ncepe

poporul ostiacilor.

1 Aceasta este prima a=ezare ostiac[ pe care o consemneaz[ Sp[-

taru (n.t.).

16

Pe aceea=i parte a Irt`=ului se vede locul vechii cet[\i a lui

Ko=elev, pe o ]n[l\ime. Mun\i ]nal\i =i loc frumos. Pe ]n[l\imi

cresc tot felul de arbori, iar sub cetate se afl[ un lac.

Pe aceea=i parte a Irt`=ului, ]n apropiere de cetatea lui

Ko=elev este un sat ostiak.

Pe malul st`ng al Irt`=ului este g`rla Turbak, la o verst[ de

cetatea lui Ko=elev. Mai ]ncolo de g`rla aceea, pe cel[lalt mal

al Irt`=ului, la o jum[tate de verst[, este un sat — tot al cet[\ii

lui Ko=elev — unde am schimbat lop[tarii.

La o verst[ de g`rla Turbak, tot pe partea st`ng[ a Irt`=ului,

se vars[ un izvor dintr-un lac.

La o verst[ =i jum[tate de cetatea lui Ko=elev, pe aceea=i

parte, este un lac.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, la cinci verste de cetatea

Ko=elev, o g`rl[.

Pe partea st`ng[, ]n fa\a g`rlei, este lacul Burentamak,

l`ng[ lac — ostrovul Burentamak =i ]n fa\a ostrovului, pe

malul din dreapta, iurtele ostiacilor Burentamak.

Pe malul st`ng este g`rla Kurija, de la iurtele

Burentamakilor la dou[ verste, iar l`ng[ g`rl[ sunt iurtele de

var[ ale Burentamakilor; am schimbat lop[tarii.

Pe malul st`ng al Irt`=ului este lacul Niba, la o verst[ de

iurtele Burentamakilor.

17

Tot pe malul st`ng al Irt`=ului este g`rla Tuma, de la lacul

Niba la dou[ verste.

Pe partea dreapt[ este g`rla Kalmia, la o verst[ de g`rla

Tuma.

Tot pe malul st`ng al Irt`=ului este un canal; de la g`rla

Kalmia sunt cinci verste.

Pe partea dreapt[ este satul rusesc Varlaam, la cinci verste

de canal; am schimbat lop[tarii.

Tot pe partea dreapt[ a Irti=ului sunt iurtele Esaulilor,

ostiaci, la zece verste de la satul Varlaam; am schimbat

lop[tarii. Nu departe de iurtele Esaulilor se afl[ un bra\ de

r`u. Aici este jum[tatea de cale ]ntre Tobolsk =i iamul

Demiansk.

La o jum[tate de verst[ de iurtele Esaulilor, spre partea

st`ng[ a Irt`=ului, ostrovul Esaul.

Spre partea dreapt[ a Irt`=ului este un alt ostrov al

Esaulilor, la dou[ verste de ostrovul Esaul.

C[tre mijlocul Irt`=ului se afl[ ostrovul Sudiata — Tolstoi,

la o verst[ de ostrovul Esaul =i mai sus de ostrovul Tolstoi,

iurtele de iarn[ ale Esaulilor.

Pe partea dreapt[ a r`ului Irt`= vine g`rla Bobrovka, cu

ap[ tulbure, pe malul c[reia se v`neaz[ castori, samuri, elani

=i multe alte s[lb[ticiuni; g`rla izvor[=te din locuri

18

]ndep[rtate, din mla=tini. De la ostrovul Tolstoi este o

jum[tate de verst[.

Pe malul st`ng al Irt`=ului sunt iurtele ostiacilor Korenev,

la o jum[tate de verst[ de r`ul Bobrov. Neamul ostiacilor

]ncepe de la satul Lebuten. Se spune despre credin\a lor c[ au

moschei, =i ]n ele sunt tot felul de zei ciopli\i, din argint, din

aram[, din lemn. Ei se roag[ st`nd ]n picioare ]n extaz mare,

ba mai =i danseaz[. +i c`nd omoar[ vreun urs ]n p[dure, ]l

scot t`r`= afar[ (din codru) =i ]l duc ]n colibe pe suli\e =i pe

arcuri =i ]l ]n\eap[ cu s[ge\ile =i c`nt[ =i danseaz[. Ei spun c[

se roag[ lui +eitan =i umbl[ cu ursul prin sat.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, la trei verste de g`rla

Bobrovka este r`ul Demian care izvor[=te de dincolo de

ora=ul Tar din stepele kalmucilor. Nu departe de r`u se afl[

iamul Demiansk. Este a=ezat la vedere pe un loc frumos. E

locuit de ru=i. }n iam sunt cincizeci de ]ntov[r[=iri, ]n unele

din ele c`te dou[ sau trei cur\i. Este =i o biseric[ a lui AIeksei,

omul lui Dumnezeu. }n Demiansk am ajuns la data de 5 mai

=i am plecat ]n aceea=i miercuri.

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului se afl[ ostrovul Racevsk, la

dou[ verste de iam.

Pe mal, pe partea dreapt[ este cetatea Racevsk; loc

frumos, luminos. }n poian[ cresc tot felul de arbori: cedri,

s[lcii =i alte soiuri de copaci.

19

Pe aceea=i parte a Irt`=ului este g`rla Alei, care vine dintr-

un lac din apropierea iurtelor de iarn[ ale Murazinskilor, la

trei verste =i jum[tate de ostrovul Racevsk.

Pe malul din partea st`ng[ cre=te o p[dure de s[lcii, iar pe

malul de pe cealalt[ parte este un lumini= cu p[m`nt negru

unde cre=te un codru de cedri, pini =i al\i arbori.

Dinspre partea dreapt[ a Irt`=ului curge g`rla +eitanka, la

o verst[ de iurtele Murazinskilor.

Tot pe partea dreapt[ a Irt`=ului, pe o ]ntindere de p[m`nt

negru, ]ntr-un loc frumos se afl[ satul Cernoiarsk, sta\iune de

po=t[ ruseasc[; dincolo de cap[tul satului, la o verst[ de g`rla

+eitanka, cresc brazi albi, iar dincolo de ace=tia cre=te r[chit[

galben[.

Spre partea dreapt[ a Irt`=ului este ostrovul Ciandasev, la

dou[ verste =i jum[tate de satul Cernoiarsk.

Pe malul st`ng al Irt`=ului, la o verst[ de ostrov, iurtele

Cian-dasev.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, spre mijlocul r`ului, alt

ostrov Ciandasev, la o jum[tate de verst[ de iurtele

Ciandasev.

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, iurtele Karmi=ev, la o verst[ de

ostrovul Ciandasev.

Spre partea dreapt[ a Irt`=ului, la o verst[ de iurtele

Karmi=ev, se afl[ ostrovul Ciugus.

20

Tot spre partea dreapt[ a Irt`=ului, la o jum[tate de verst[

de ostrovul Ciugus este bra\ul de g`rl[ Romanov.

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului este ostrovul Kugarkov. Am

plutit pe un bra\ de r`u p`n[ dincolo de iurte la cinci verste

de bra\ul Romanov.

Pe aceea=i parte st`ng[ a Irt`=ului, la trei verste de ostrovul

Kugarkov este ostrovul Subotin =i nu departe, pe mal, se afl[

iurtele Kugarkov.

Tot pe partea st`ng[ a Irt`=ului sunt iurtele Subotin, la trei

verste de ostrovul Subotin.

G`rla Golovkov este tot pe partea st`ng[, la trei verste de

iurtele Subotin.

Pe malul drept al Irt`=ului, la =ase verste de iurtele Subotin,

iurtele lacin.

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, bra\ul de r`u Lomiha, la dou[

verste de g`rla Golovkov.

Pe malul drept al Irt`=ului, mai sus de lumini=ul laghin, o

g`rl[, la trei verste de g`rla Lomiha. +i lumini=ul laghin are

p[m`nt negru =i cresc p[duri de mesteac[n =i brad, =i alte

feluri de arbori. Iar lumini=ul este foarte lung, spre deosebire

de lumini=ul Tobolskului; =i este cu zece verste mai mare.

Pe malul st`ng al Irt`=ului se afl[ iurtele Voinkov, iar pe

l`ng[ ele curge bra\ul de r`u Voinkov, la cinci verste de

lumini=ul laghin.

21

Pe malul drept al Irt`=ului, iurtele Denscikov =i nu departe

de iurtele Denscikov, la cinci verste de iurtele Voinkov, g`rla

Denscikov.

La =ase verste de g`rla Denscikov, ]n mijlocul Irt`=ului este

un ostrov.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului este g`rla Bobrovka ]n fa\a

ostrovului.

}n mijlocul Irt`=ului, la dou[ verste de g`rla Bobrovka,

ostrovul Filin. Iar ]n fa\a ostrovului, lumini=ul Filin, foarte

]nalt, care se ]ntinde 10 verste.

Pe partea drept[ a Irt`=ului, g`rla Metegorka. }n fa\a ei, pe

malul st`ng, iurtele lui Filin Baskakov. }n fa\a acestor iurte, un

ostrov, la o jum[tate de verst[ de ostrovul Filin.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, la sf`r=itul lumini=ului, se afl[

iurtele ostiacilor Lukianov =i p[=unile lor, la jum[tate de

verst[ de g`rla Metegorka.

Pe aceea=i parte a Irt`=ului, la o verst[ de iurtele Lukianov,

g`rla Martemianka; iar ]n fa\a g`rlei, de cealalt[ parte,

ostrovul Lamba.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, la patru verste de ostrovul

Lamba, ostrovul Obuciakov.

Pe malul st`ng al Irt`=ului, iurtele T`ngalovilor, iar ]n

apropiere de T`ngalovi, iurtele Staroi, la =apte verste de

ostrovul Obuciakov.

22

Pe aceea=i parte a Irt`=ului, la zece verste de iurtele T`n-

galovilor, iurtele Semionkin.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Pentekov, la patru

verste de iurtele Semionkinilor; ]n hotar cu lumini=ul

Semionkin se afl[ iurtele ostiacilor Sotnikov pe partea st`ng[.

De la Semionkin sunt opt verste. }n fa\a iurtelor Sotnikov, pe

partea dreapt[ este un banc de p[m`nt.

}n mijlocul Irt`=ului sunt trei ostroave ale Sotnikovilor:

unul — Angaza, al doilea —Saltravil, iar al treilea — Iartisak.

Din apropierea lor se desface g`rla Sotnikov, la patru verste

de iurtele Sotnikov.

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, la dou[ verste de g`rla

Sotnikov, alte iurte ale Sotnikovilor.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, p`r`ul Pereborka =i nu

departe de p`r`u, pe cealalt[ parte a Irt`=ului, iurte ale

Sotnikovilor la trei verste de cele trei ostroave.

Pe aceea=i parte, bra\ul de r`u Gri=kin, la dou[ verste de

iurtele Sotnikov, iar pe malul drept, iurtele Gri=kin.

Pe malul drept al r`ului Irt`=, mai departe, iurtele

Kolpuhov, la trei verste, iar mai departe de aceste iurte,

r`ule\ul Kolpuhov; iurtele se afl[ l`ng[ ni=te =an\uri s[pate,

dup[ =an\uri, un lac, iar pe o ]n[l\ime deasupra =an\urilor, alt

=an\ mai mic.

23

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, ostrovul Kolpuhovsk, la patru

verste de =an\uri.

Nu departe de ostrov, la o jum[tate de verst[, iurtele

Kolpuhov, iar ]n fa\a iurtelor, pe partea dreapt[, un bra\ de

r`u.

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, g`rla Puriakov, la trei verste de

ostrovul Kolpuhovsk, iar ]n fa\a g`rlei Puriakov, mla=tina

Kolpuhovsk.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Vipolzovka, la trei

verste de g`rla Puriakov.

Pe malul st`ng al Irt`=ului sunt iurtele de var[ ale

calmucilor ]n apropierea ostrovului Kalmukov. }n fa\a

ostrovului este o lunc[ ]ntins[, iar ]n lunc[, un lac =i dincolo

de lac, dealuri ]nalte care se ]ntind de la Tobolsk tocmai p`n[

la Obi. Peste tot cresc p[duri.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, bra\ul de r`u Zaloma, de la

ostrovul Kalmukov la dou[ verste.

}n mijlocul Irt`=ului, dou[ ostroave, la o verst[ de la bra\ul

de r`u Zaloma.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, bra\ul Naderev, l`ng[ bra\,

un lac, la trei verste de bra\ul de r`u Zaloma.

Pe partea dreapt[, ]n fa\a bra\ului de r`u Naderev, satul lui

Artiuh Karlin.

24

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, r`ul Konda care curge dinspre

ora=ul din Siberia Pelim de la mun\ii de piatr[ Verhoturski. De

la g`rla Repolovka sunt dou[ verste.

Pe malul st`ng al Irt`=ului, iurtele Koplinski, care se afl[ la

gura r`ului Konda.

Pe bra\ul de r`u Naderev, partea dreapt[, ostrovul

Mihailov.

Pe partea st`ng[, g`rla Tugutka, la patru verste de iurtele

Kondinski.

}n partea dreapt[ a Irt`=ului, mla=tina Repolovka, la =apte

verste de g`rl[ Tungutka.

Pe aceea=i parte, g`rla Maikusov, la o verst[ de mla=tina

Repolovka.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Etigarka, la dou[ verste

de g`rla Maikusov.

Pe malul st`ng al Irt`=ului, iurtele Baiaznovilor, la o verst[

=i jum[tate de la g`rla Etigarka.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, dou[ g`rle: una Baiaznov,

alta — Komarov, la o verst[ de la iurtele Baiaznov.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Zaostrovka, iar ]n

mijlocul Irt`=ului, ]n fa\a g`rlei, ostrovul Dozrin, la o verst[ =i

jum[tate de g`rla Komarov.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului este un bra\ de r`u =i ]ntre r`u

=i Irt`=, ostrovul Pokoliansk, la o verst[ de ostrovul Dozrin.

25

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, iurtele lui Tamoskin, la patru

verste de ostrovul Pokoliansk.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, un bra\ de r`u, Samarovsk, la

trei verste =i jum[tate de iurtele Tamoskinilor.

Pe partea st`ng[ a Irt`=ului, g`rla Holodilov, la trei verste

de iurtele Tamoskin.

Pe partea dreapt[ a Irt`=ului, g`rla Kazionaia, la o verst[

de g`rla Holodilov =i l`ng[ aceast[ g`rl[, iamul Samarovsk, la

un sfert de verst[. +i la iamul Samarovsk am ajuns la data de 8

mai. Din iam am plecat la data de 10 mai, la ceasurile 3 di-

minea\a. }n fa\a iamului Samarovsk sunt dou[ ostroave.

+i despre iamul Samarovsk se spune c[ aci a fost un

principe ostiac pe care ]l chema Samar; =i se mai pot vedea

]nc[ o cetate cu ]nt[rituri de p[m`nt pe ]n[l\imile dealurilor =i

=an\uri din acea vreme. Mun\ii Samarovskului sunt ]nal\i =i ]n

cerc, av`nd ]n jur cam dou[zeci de verste, nu mai mult.

Mun\ii sunt gola=i, cu mocirle =i b[l\i, cu pietri= =i arbori

nefolositori. Iamul Samarovsk se afl[ pe malul drept al

Irt`=ului =i ]n iam sunt cincizeci de ]ntov[r[=iri ca =i ]n iamul

Demiansk =i au un administrator, fiu de boier, trimis de la

Tobolsk. Este =i o biseric[ a sf`ntului Nicolae. +i la iamul

Samarovsk, pe malul st`ng, ]n fa\a iamului, curge bra\ul de

r`u Kazionaia, care se ]ndreapt[ spre Beriozov. }n fa\[ se v[d

iurtele Bialogorsk. De la iamul Samarovsk p`n[ la Beriozov,

26

doscianicurile plutesc pe adev[ratul r`u Irt`= =i apoi pe Obi,

=ase zile. R`ul Irt`= mai curge de la iamul Samarovsk

cincisprezece verste p`n[ la muntele Bialogorsk. +i acolo se

vars[ Irt`=ul ]n Obi, iar de acolo nu se mai nume=te Irt`=, ci

numai r`ul Obi. +i pentru c[ ]n acest loc se termin[ vestitul

r`u Irt`=, se cade aci s[ facem o descriere deplin[, de unde

]ncep izvoarele r`ului Irt`=, c`te r`uri se vars[ ]n el =i c`te

cet[\i =i altele se afl[ pe malurile sale, despre care se cuvine a

scrie.

DESCRIEREA MINUNATULUI R~U IRT~+

R`ul Irt`= este necunoscut at`t vechilor c`t =i noilor

geografi greci =i latini, deoarece ei nici m[car nu au auzit

despre izvoarele =i despre cursul s[u printre mun\i =i c`mpii,

locuri de ne]nchipuit, nici despre ape, nici despre neamurile

de oameni ce locuiesc pe acolo. +i este adev[rat c[ nici

geografii cei vechi, nici cei de ast[zi, at`t greci, c`t =i latini,

nu =tiu nimic despre acea parte a p[m`ntului care este foarte

]ntins[, de la marea Hvalinsk =i de la \inuturile Astrahanului,

care se afl[ pe r`ul Volga =i p`n[ la marea Oceanului de

Nord =i ]nghe\at, ]ntre r`urile Irt`= =i Obi =i Eniseisk =i

Tungusk =i Lena =i Amur, chiar p`n[ la ]mp[r[\ia chinez[,

unde se afl[ zidul foarte ]nalt =i ]ntins al Kitaiei; nu au

cuno=tin\[ despre \inuturi, despre ape, despre locuitori. +i tot

27

ce au scris ace=tia despre Obi sunt numai n[zdr[v[nii, pentru

c[ sunt doar zvonuri din auzite =i nici unul dintre marii

cunosc[tori nu au fost pe acolo. Tot ceea ce au scris at`t

vechii geografi, c`t =i cei noi, ne arat[ c[ vestitul r`u Obi se

afl[ ]ntre dou[ p[r\i ale lumii — ]ntre Asia =i Europa —, c[

ceea ce este de partea st`ng[ a lui Obi se socote=te Europa =i

ceea ce este de partea dreapt[ a r`ului Obi apar\ine Asiei.

Totu=i, aceast[ ]mp[r\ire este gre=it[, adic[ ceea ce ne arat[ ei

c[ se afl[ ]ntre Asia =i Europa, ]ncep`nd din Marea Alb[ p`n[

tocmai la |arigrad, Marea Neagr[, apoi Marea de Azov, apoi

urm`nd cursul r`ului Don p`n[ la izvoarele sale =i de la

izvoare p`n[ la apropiatul mal al r`ului Obi. Pentru c[ ei cred

c[ de la izvoarele r`ului Don n-ar fi departe p`n[ la malul

r`ului Obi. +i nu =tiu c[ este o distan\[ foarte mare ]ntre

izvoarele r`ului Don =i malul r`ului Obi, distan\[ care ar

putea fi mare cam c`t jum[tate din Europa.

Mai bine ar fi dac[ s-ar ar[ta hotarul dintre Asia =i Europa

pornind de la izvoarele r`ului Don, apoi s[ se duc[ o linie de

la malul st`ng al r`ului Dvina, pe la ora=ul Arhanghelsk =i

p`n[ la ocean; ar fi mai scurt =i mai adev[rat. Dar despre asta

vom ar[ta la descrierea marelui =i minunatului r`u Obi.

+i acum s[ ne ]ntoarcem la descrierea minunatului r`u

Irt`=.

28

Izvoarele r`ului Irt`= pornesc din mun\ii Mongoliei, care se

numesc, ]n limba vorbit[ de ru=i, Kamen. +i din acel loc i se

formeaz[ ob`r=ia din dou[ g`rle: pe una mongolii =i calmucii

o numesc Urenga, pe cealalt[ — Balagan.

Din locul acela nu este departe hotarul ]mp[r[\iei Kitaiei,

iar pe cursul de sus al r`ului Irt`= duce via\[ de nomad tai=a

mongolilor Zuruhtakun. +i din locurile acelea p`n[ tocmai la

hotarul kitailor sunt numai mun\i =i str`mtori pe unde tr[iesc

via\[ de nomazi un neam de mongoli peste care st[p`nesc

mul\i tai=i m[run\i. De la Tobolsk =i p`n[ la ob`r=ia r`ului

Irt`= se poate merge cu b[rci cu fundul plat. +i de la sus-

numitul tai=a Zuruhtakun p`n[ la cel[lalt tai=a mongol,

Irdensulev, se merge =apte zile printre mun\i, pe l`ng[ r`ul

Irt`=. +i de la acest tai=a p`n[ la tai=ala1 celui mai ]nsemnat

tai=a mongol se merge zece zile tot pe l`ng[ r`ul Irt`=.

+i acei mongoli vorbesc limba calmuc[. P[durile =i iarba

sunt pline cu m`l. De la tai=a acela p`n[ la lacul Kizilbas se

mai merge nou[ zile pe l`ng[ r`ul Irt`=. Prin acest lac r`ul

Irt`= trece ca un curent =i nu se amestec[ cu apa lacului =i

apoi, dincolo de lac, ]=i reia cursul s[u.

Apa lacului este limpede, str[vezie, =i sunt pe=ti mul\i =i

alte s[lb[ticiuni. }n lac tr[ie=te o s[lb[ticiune necunoscut[

1 Tai=al[, tai=ale, \inut ]n care r[t[cesc nomazii condu=i de tai=a.

29

care v`neaz[ lebede =i g`=te =i alte p[s[ri, parc[ ar fi un

crocodil; =i s-ar putea s[ fie =i crocodil, numai c[ nu l-a v[zut

nimeni. Lacul se nume=te ]n limba calmuc[ Kizilbas. +i cu

mul\i ani ]n urm[ au venit ni=te oameni de la Tobolsk cu

b[rcile pe ap[ =i au c[utat mic[1, ]ns[ era proast[ =i n-au

]nceput exploatarea.

De la lacul acela =i p`n[ la or[=elul Kontai=elui se merge

patru zile prin preajma r`ului Irt`=; iar cet[\uia este ridicat[

din p[m`nt =i ]n ea sunt dou[ palate cl[dite din c[r[mid[

ars[. Cet[\uia este a=ezat[ ]ntr-un loc ]nfundat ]ntre mun\i. +i

]n acest ora=el tr[iesc lamii calmucilor care sunt slujitorii

idolilor =i bu=tenilor lor ciopli\i. +i ]n tai=al[ se cultiv[ tot felul

de gr`ne irigate, =i toate legumele pe care le cunosc =i ru=ii.

De la aceast[ cet[\uie =i p`n[ la tai=alele tai=ei Senghei =i

ale copiilor lui se merge cinci zile pe l`ng[ r`ul Irt`=.

De la tai=a Senghei p`n[ la g`rla Beska, unde st[p`ne=te

tai=a Ablai, se merge paisprezece zile tot prin apropierea

r`ului Irt`=. G`rla Beska vine din mun\i =i se vars[ tot ]n Irt`=.

Pe acea g`rl[, Ablai-tai=a a cl[dit dou[ palate din c[r[mid[

ars[ ]n locuri ]nt[rite printre st`ncile mun\ilor, iar me=terii i-au

venit din ]mp[r[\ia kitai\ilor, pentru c[ tai=ii mongoli =i

1 Mica, sau „fa\a ferestrei”, cum apare ]n versiunea Sion, se

folosea drept geam (n.t.).

30

kalmuci se supun adesea hanului kitai\ilor =i-i trimit daruri cu

plec[ciuni, pentru c[ acum ]n Kitaia st[p`ne=te un neam de-

al calmucilor =i t[tarilor.

De la g`rla Beska p`n[ la ogoarele buharanilor lui Ablai se

merge dou[sprezece zile pe l`ng[ r`ul Irt`=. +i la tai=a Ablai

se cultiv[ tot felul de legume =i gr`ne irigate: gr`u, orz, mei,

maz[re =i altele. +i au vite multe, de tot felul; agricultorii

buharani au colibe de p[m`nt. +i printre ogoare curge o

g`rli\[ ce se nume=te Karbuga, care vine din mun\i =i se vars[

]n Irt`=; =i multe alte g`rle ale c[ror nume nu sunt cunoscute

se vars[ ]n Irt`=.

De la ogoarele buharanilor lui Ablai p`n[ la lama

calmucilor se merge dou[ s[pt[m`ni, iar r`ul Irt`= r[m`ne pe

st`nga. +i se merge prin mun\i st`nco=i, iar ]n mun\i se afl[

multe tabere ale calmucilor nomazi de-ai lui Ablai-tai=a. Pe

mun\i sunt p[duri de mesteac[n =i de pin. +i unde nu sunt

mun\i, nu sunt nici p[duri, dec`t m[r[cini, r[chiti=, iar apa

lipse=te.

Acel slujitor al idolilor, lama calmucilor, tr[ie=te ]n

apropierea r`ului Irt`=, pe malul s[u st`ng. El =i-a cl[dit dou[

palate din c[r[mid[ ars[, v[ruite. Ogoarele i le cultiv[

buharanii =i recolteaz[ multe gr`ne =i legume.

De la Dolen-karagai p`n[ la Kabal-gasun se merge ]n dou[

zile. Kabal-gasun se spune ]n limba calmuc[, iar ]n limba rus[

31

— palatul de piatr[, din c[r[mid[ ars[. Este o lucrare veche,

p[r[sit[.

De la Kabal-gasun =i p`n[ la Apa-alb[ se merge ]n trei

zile, toate aceste locuri fiind pe l`ng[ Irt`=.

Se nume=te Apa-alb[ fiindc[ pe un bra\ al Irt`=ului apa

curge repede =i este de culoare alb[. Acolo, aproape, l`ng[

r`ul Irt`= se afl[ trei lacuri: dou[ pe dreapta =i unul pe st`nga,

toate cu ap[ s[rat[. }n limba t[tar[ acesta se nume=te lacul

Iam`=. +i aci se sf`r=e=te hotarul Siberiei, iar la aceste lacuri,

]n fiecare an vin din Tobolsk =i din Tomsk =i din alte cet[\i

siberiene c`te treizeci, patruzeci de doscianicuri pentru sare,

pe care o scot din lac ]n stare natural[ ]n timpul postului

Adormirii Maicii Domnului. De la lacul Iam`= p`n[ la r`ul

Irt`= sunt cinci verste, iar ]ntre Irt`= =i lac este un iaz. }n timpul

]n care ru=ii str`ng sarea din lac, se \ine un iarmaroc unde vin

mai multe mii de calmuci =i buharani =i t[tari care fac nego\

cu ru=ii. Ei v`nd cai =i vite =i diferite m[rfuri kitaite.

Iarmarocul dureaz[ trei-patru s[pt[m`ni =i ru=ii scot sare =i

fac nego\ dup[ care se ]ntorc la Tobolsk, iar calmucii =i

ceilal\i — la taberele lor, =i locul acela r[m`ne iar[=i pustiu;

]n acel loc s-ar putea cl[di o cetate l`ng[ Irt`= ori l`ng[ lac.

Se fac multe gr`ne, fiindc[ p[m`ntul este bun, iar drumul pe

apa r`ului Irt`= ]n sus p`n[ la ora=ul Tara se face ]n trei-patru

s[pt[m`ni, iar de la Tara p`n[ la lacul Iam`=, ]n locul de

32

unde se scoate sare, se fac trei-patru s[ptam`ni. De la lacul

Iam`= =i p`n[ la r`u sunt cinci verste, iar de la acea sta\iune =i

de la acel lac s[rat, ]n sus pe Irt`=, tot pe calea apei p`n[ la

lacul Iasak despre care am scris mai sus, cel care se nume=te

]n limba calmuc[ Kizilbas, se ajunge ]n dou[zeci de zile cu

b[rci mici.

De la lacurile s[rate ]n jos pe r`ul Irt`=, p`n[ la cetatea

Tara se merge cu doscianicurile dou[ =i trei s[pt[m`ni.

Venind dinspre lacurile s[rate, pe partea st`ng[ a r`ului lrt`=

se vars[ un r`u mai mare, numit Kam`=lov, care izvor[=te de

departe din lacurile din stepe.

Pe partea dreapt[, ]n josul r`ului Irt`=, ]ntre Tara =i lacurile

s[rate, se afl[ lacul Baraba. }mprejurimile acelui lac =i p`n[

departe l`ng[ cetatea Tomsk se cheam[ \inutul Barabinsk,

unde locuiesc acei t[tari care mai ]nainte au pl[tit tribut =i

]mp[ratului pream[rit =i lui Ablai-tai=a, dar acum pl[tesc doar

m[ritului ]mp[rat. Acei t[tari vorbesc =i limba calmuc[ =i pe

cea t[tar[ =i locuin\ele lor sunt s[pate ]n p[m`nt ca

mormintele =i au cneji =i cet[\i de p[m`nt =i v`neaz[ tot felul

de animale.

De la acel lama, ]n josul apei, pe l`ng[ Irt`=, pe malul

st`ng sunt trei zile de mers p`n[ la g`rla Enkul; =i aceast[

g`rl[ se vars[ ]n Irt`= venind din mun\i.

33

De la g`rla Enkul p`n[ la Dolen-karagai se merge o zi;

Dolen-karagai se spune ]n limba calmuc[, iar ]n ruse=te — la

=apte pini.

De la lacul Baraba, tot ]n josul r`ului Irt`= se merge o

s[pt[m`n[ p`n[ la ora=ul Tara; iar ora=ul Tara se afl[ pe r`ul

Arkark, ]ntr-un loc frumos, la o verst[ de Irt`=. Ora=ul Tara

este mare, are slujba=i mul\i, chiar o=teni, pentru c[ ora=ul se

afl[ la hotarul cu t[tarii.

De la Tara, prin \inutul Barabinsk, p`n[ la cetatea Tomsk

se merge pe un drum de uscat cu pas lini=tit cam o lun[.

De la ora=ul Tara mai jos pe Irt`=, pe partea st`ng[, se

vars[ un r`u mai mare I=im, la jum[tate de distan\[ ]ntre

Tobolsk =i Tara. Pe acest r`u este construit[ cetatea I=imsk. Pe

r`u plutesc b[rci, pe maluri locuiesc mul\i agricultori liberi =i

locurile sunt foarte roditoare, se g[se=te mult pe=te =i sunt

prielnice. Ob`r=ia lui porne=te din stepa prin care trece

drumul dinspre Tobolsk spre ordiile cazacilor =i la buharani.

+i de la Tobolsk p`n[ la r`ul I=im, pe drum de uscat sunt o

sut[ de verste. Mai jos pe Irt`= de la gura r`ului I=im, pe

partea st`ng[ merg`nd spre Tobolsk, se vars[ ]n Irt`= g`rla

Vagai pe care se afl[ cetatea Alba=. De la aceast[ g`rl[, mai

jos pe Irt`=, pe partea dreapt[ se afl[ satul Abalak. Acolo este

o biseric[ a Preasfintei N[sc[toare de Dumnezeu, cu o icoan[

f[c[toare de minuni, c[reia i se spune Abalak.

34

De la satul Abalak, nu mai departe de dou[ verste, curge o

g`rl[ mic[ numit[ Sibirka; =i de la aceast[ g`rl[ au fost

numite =i locurile =i ]mp[r[\ia Siberiei, fiindc[ ]n apropierea

g`rlei se afl[ o cet[\uie pustie =i meterezele lui Kuciuma, \arul

Siberiei, care domnea ]n vremea aceea c`nd a venit Ermak ]n

Siberia; iar locul acela este foarte ]nt[rit. Este =i un ostrov,

numai c[ ast[zi e pustiu. Doar t[tarii din Tobolsk, spre a-=i

aminti de credin\a lor adev[rat[, vr[jitoreasc[, care a re]nviat

de cur`nd, au reparat templul ]n care merg s[-=i fac[

rug[ciunea dup[ credin\a lor neadev[rat[.

De la locul acela, plutind pe Irt`= ]n jos, pe partea st`ng[,

la dou[ verste =i jum[tate de Tobolsk, se vars[ ]n Irt`= marele

r`u Tobol ale c[rui ob`r=ii pornesc din mun\ii Verhotursk,

care pe limba rus[ ]nseamn[ Centura de piatr[, pe eline=te

Ori Ritheia ke Iperborea, iar pe latine=te Montes Ritheice

Hyperborei, ceea ce ]nseamn[ mun\ii Riteei cei mai de sus

din nord. Printre izvoarele r`ului Tobol, de la Tobolsk

porne=te un drum p`n[ ]n apa Astrahanului, printre taberele

calmucilor Diuber\k, prin ora=ul buharan Iurghenci =i pe

al[turi de taberele Iurlukovilor, pe care se merge cale de patru

luni peste r`ul Iaik; de-a lungul drumului sunt multe g`rle =i

lacuri, dar nu e cu putin\[ s[ le descriem pe toate.

Pe r`ul Tobol se afl[ cetatea Tarhansk =i multe gospod[rii

agricole libere, iar p[m`ntul este foarte roditor. De la Tobolsk

35

p`n[ la gura r`ului Tavda se merge trei zile pe malul drept al

r`ului Tobol ]n sus. Iar pe r`ul Tavda, cu doscianicurile se

plute=te ]n sus p`n[ la ora=ul Pelim, ]n =aisprezece zile. R`ul

Tavda este m[ri=or, curge tot din mun\ii Verhotursk =i pe

malurile lui sunt multe slobozii. T[tarii duc via\[ nomad[,

locurile fiind foarte roditoare. }n apropierea ora=ului Pelim se

vars[ ]n Tavda r`ul Lelia.

De la Tobolsk ]n sus pe r`ul Tobol la o sut[ de verste, prin

malul st`ng se vars[ ]n Tobol r`ul Tura, care nu este chiar a=a

mic. R`ul Tura curge tot din mun\ii Verhotursk, pe l`ng[

ora=ul Verhotursk. Mai jos de ora=, tot ]n Tura se vars[ dinspre

partea dreapt[ r`ul Salda. Nu departe de acesta, tot pe partea

dreapt[, se vars[ ]n Tura r`ul Taghil, iar mai jos, tot pe partea

dreapt[, se vars[ r`ul Plevakva, r`ul Reaj, r`ul Irbig, r`ul

Tim=a, care toate izvor[sc din lacuri din mun\i =i se vars[ ]n

Tura, iar Tura ]mpreun[ cu ele — ]n Tobol. }n preajma

acestor r`uri =i printre ele se afl[ multe gospod[rii libere =i

multe sate mari, ai c[ror locuitori cultiv[ gr`ne, c[ci

p[m`ntul e foarte roditor. Din aceste slobozii pleac[

doscianicurile pe r`ul Tura, apoi pe Tobol =i pe Irt`= ]n fiecare

an la Tobolsk, pentru slujba=i, cu gr`ne.

+i tot de la Tobolsk, tot pe r`ul Tobol ]n sus, mai departe

de gurile r`ului Tura, se vars[ ]n Tobol un r`u m[ri=or, Iset,

care curge dintr-un lac din mun\ii Verhotursk. }n acest r`u Iset

36

se vars[ tot din lacuri din mun\i r`ul Tecea, r`ul Miias,

dinspre partea st`ng[, tot a=a r`ul Irtia=, r`ul Sinara. }n

preajma acestor r`uri rodesc tot felul de gr`ne, iar pe r`ul Iset

plutesc doscianicurile spre Tobolsk.

Toate aceste ape despre care am scris mai sus se vars[ ]n

r`ul Tobol =i apoi curg ]mpreun[ ]n Irt`=. R`ul Tobol se vars[

]n Irt`= chiar sub ora=ul Tobolsk, pentru c[ Tobolskul este

construit chiar pe malul r`ului pe un podi=, l`ng[ \[rmul

r`pos, care este foarte ]nalt. Acest mal r`pos se ]ncepe de

departe, din stepe, din locuri pustii =i necunoscute, apoi se

apropie de r`ul Irt`= =i uneori devine chiar malul r`ului, iar

alteori se dep[rteaz[ ca la gurile r`ului Irt`= unde se vars[ ]n

Obi, fiind mereu pe dreapta Irt`=ului. Dup[ aceea, se apropie

de malul drept al r`ului Obi, alteori se ]ndep[rteaz[, dar

al[turea cu Obi ajunge chiar p`n[ la ora=ul Tomsk, chiar ]n

stepele =i pustiurile calmucilor. Siberienii spun, ca o vorb[

popular[, c[ acest mal r`pos se ]ntinde peste tot p[m`ntul =i-l

numesc Kriaj, t[tarii ]i spun Ka=, iar ostiacii — Vong. +i ]ntr-

adev[r, malul acesta r`pos este asemenea unui deal, ]n multe

locuri este foarte ]nalt =i cresc pe el mul\i copaci de tot felul =i

multe ierburi =i s-ar putea g[si ]n el mult minereu acolo unde

se ]ndep[rteaz[ ]n step[. }n ce prive=te v`n[toarea, pe el

tr[iesc multe s[lb[ticiuni: mul\i samuri =i vulpi =i multe alte

animale. +i este mare mirarea c[ de-a lungul r`urilor Obi =i

37

Irt`= =i Ket nu sunt nici mun\i, nici movile =i peste tot este loc

]ntins, ]n afar[ de acest mal r`pos numit Kriaj, care se ]ntinde

asemenea unei centuri =i se l[rge=te ]n tot \inutul, desp[r\ind

r`uri =i lacuri.

Acum vom l[sa dealul sau malul r`pos Kriaj =i ne vom

]ntoarce iar[=i la descrierea r`ului Irt`= =i a ora=ului Tobolsk,

a=ezat pe malul s[u. +i pentru c[ am f[cut ]n ]ntregime

descrierea de la izvoarele sale p`n[ ]n capitala Siberiei, ora=ul

Tobolsk — a=a cum am ar[tat mai ]nainte —, acolo unde r`ul

Irt`= se vars[ ]n marele r`u Obi printr-o gur[ larg[, dincolo de

iamul Samarovsk, la cincisprezece verste mai jos, la

Bialogorsk, de unde nu se mai nume=te Irt`=, ci Obi p`n[ la

v[rsarea ]n ocean, de aceea vom mai scrie ]nc[ pu\in despre

el: cum arat[ p`n[ aici, ce neamuri tr[iesc pe malurile lui, c`t

pe=te are, c`t este de ad`nc, c`t este de lung, precum =i altele

ce \in de aceast[ treab[. Dup[ aceea, sf`r=indu-se descrierea

lui, vom ]ncepe s[ scriem despre ora=ul Tobolsk =i despre

diferitele drumuri care pornesc de la Tobolsk spre alte \inuturi

=i despre altele ce se afl[ pe acolo.

R`ul Irt`= nu are =i un alt nume rusesc, pentru c[ a=a se

nume=te ]n limba t[tar[, =i nu ]n cea rus[. +i nu numai Irt`=ul

nu are nume rusesc, dar =i Tobol, =i Tura, =i alte r`uri din

Siberia sunt numite =i de c[tre ru=i cu acele nume cu care

erau numite mai ]nainte de cucerirea Siberiei, de c[tre

38

b[=tina=i, nume date de t[tari sau de ostiaci. Astfel, r`ul Irt`=

=i-a primit numele de la t[tari, deoarece Kucium, hanul

t[tarilor, st[p`nea \inutul Irt`=ului p`n[ departe nu numai

peste t[tari, peste ostiaci =i peste al\i localnici, nu numai din

\inutul Irt`=ului, ci =i pe r`ul Obi =i alte \inuturi siberiene. +i

a=t[zi, cu toate c[ t[tarii tr[iesc ]n supu=enie, totu=i un mare

num[r de popoare de acolo \in de credin\a lor =i tr[iesc pe

malurile r`ului Irt`= =i ale altor r`uri. +i aceast[ credin\[

neadev[rat[ mahomedan[ se ]ntinde nu numai peste

]mp[r[\ia Siberiei, dar =i p`n[ ]n \inutul buharanilor =i p`n[ ]n

India domne=te aceast[ credin\[ nevrednic[.

+i de la ob`r=iile Irt`=ului, cum am scris mai sus, pe

am`ndou[ malurile sale tr[iesc felurite neamuri de mongoli =i

mai jos de ace=tia — neamuri de calmuci, dintre care unii

locuiesc ]n case stabile, iar al\ii duc via\[ nomad[, oprindu-se

temporar ]n preajma Irt`=ului. Dup[ calmuci, mai jos pe Irt`=

locuiesc t[tari, amesteca\i cu ru=i, p`n[ la ora=ul Tobolsk =i

de la Tobolsk mai departe p`n[ la iamul Demiansk. +i din

acel loc ]ncep s[ locuiasc[ ]n preajma Irt`=ului un neam

vechi — al ostiacilor1. Ei tr[iesc amesteca\i cu ru=i p`n[ la

Bialogorsk, unde se termin[ Irt`=ul =i se vars[ prin gurile sale

]n r`ul Obi.

1 }n limba lor, ostiacii ]=i zic ei ]n=i=i kandaiaki (n.a.).

39

Ostiacii ]i spun r`ului Irt`= Saga=udj, adic[ apa neagr[,

deoarece se deosebe=te de Obi care are apa alb[ =i tulbure. +i

acolo la gurile Irt`=ului este un templu mare al idolilor lor.

Dar despre neamul ostiacilor =i despre credin\a lor vom scrie

mai pe larg la descrierea r`ului Obi, fiindc[ ei tr[iesc mai

mult pe r`ul Obi =i pe Ket dec`t pe alte r`uri.

+i acum s[ ne ]ntoarcem la Irt`=. Pe malurile Irt`=ului

locuitori sunt neamurile pe care le-am numit mai sus. Pe

malurile Irt`=ului sunt p[duri din care unele sunt ale

sloboziilor, iar departe c[tre izvoarele lui sunt mun\i st`nco=i,

unii ]mp[duri\i, al\ii gola=i. Dup[ acestea este o step[ ]ntins[,

nisipoas[. Apoi urmeaz[ alt[ p[dure care se ]ntinde =i pe r`ul

Obi =i prin ]ntreaga ]mp[r[\ie a Siberiei, tocmai p`n[ la

ocean; p[dure prea cunoscut[ =i foarte ]ntins[ care este

numit[ de geografi ]n limba elin[ Erkinios ili, iar pe latine=te

Ercinios silva, adic[ „p[durea Erciniului”. Aceast[ p[dure se

]ntinde din preajma \[rmului oceanului p`n[ ]n \inuturile

nem\ilor =i fran\uzilor =i mai departe, dac[ nu peste ]ntreg

p[m`ntul. De aceea, este cea mai mare p[dure de pe p[m`nt

=i cea mai cunoscut[ de to\i geografii, cu toate c[ nic[ieri nu

este at`t de ]ntins[ =i de mare ca ]n ]mp[r[\ia Siberiei. Ea este

=i s[la=ul =i locul de ba=tin[ al feluritelor s[lb[ticiuni care nu

mai tr[iesc nic[ieri altundeva pe lume, mai cu seam[ samuri,

40

care ]n limba siberian[ se numesc odine\i. Dar despre samuri

vom scrie cu am[nun\ime pe alte foi.

Pe Irt`= =i pe Obi bat mai ales v`nturile dinspre nord,

pentru c[ ]mp[r[\ia Siberiei se afl[ chiar l`ng[ Polul Nord.

}n apa Irt`=ului sunt multe feluri de pe=ti, mai ales nisetri,

ceg[ =i alte soiuri ]n afar[ de moruni; de aceea =i locuitorii de

pe malurile acestui r`u se hr[nesc mai mult cu pe=te. De la

izvoare =i p`n[ la lacul Iam`=, cursul Irt`=ului este repede, dar

nu at`t de ad`nc; de la lacul Iam`= p`n[ la gurile lui unde se

vars[ ]n Obi, curge lini=tit, dar este ad`nc de nu mai pu\in de

zece st`njeni =i chiar p`n[ la treizeci =i mai mult. I[\imea sa

de-a curmezi=ul ar fi de cinci sute de st`njeni =i mai mult, mai

ales dincolo de ora=ul Tobolsk. Acum s[ ne oprim =i s[ scriem

=i despre lungimea lui, care se m[soar[ tocmai din locurile

cele mai de miaz[zi de la izvoarele Irt`=ului. A=a cum arat[

geografii, izvoarele lui ar porni de la gradul sau paralela 40,

curge p`n[ la paralela 63 =i mai departe. +i, dac[

recunoa=tem pentru fiecare grad optzeci de verste, a=a cum

arat[ geografii, ar ]nsemna c[ lungimea i-ar fi de-a dreptul o

mie opt sute de verste, dar socotind =i locurile sucite, ar fi de

patru mii de verste. Totu=i, cu toate c[ este un r`u tot at`t de

mare =i de ]nsemnat ca =i Dun[rea, geografii — din ignoran\[

— nu spun nimic despre el, ba mai mult, nici nu-l amintesc.

41

Ora=ul Tobolsk este construit pe malul r`ului Irt`= pe un

loc ]nalt deasupra r`pei, loc foarte frumos, =i are multe

biserici ale Domnului =i multe gospod[rii. Locuitorii tr[iesc ]n

ora=ul de sus; de asemenea, sub coast[ este un t`rg mare ]n

care locuiesc mul\i ru=i =i t[tari. Din Tobolsk porne=te o

mul\ime de drumuri care duc spre buharani =i spre alte \[ri.

De la Kazan este un drum care trece pe l`ng[ Tiumen =i Ufu,

drum de o lun[. De la Tobolsk ]n sus, pe Irt`=, p`n[ la gura

r`ului I=`m, apoi pe malul drept al I=`mului, peste g`rla

Torga, p`n[ la st`nca lui Olotov, se merge trei s[pt[m`ni, iar

de la st`nca lui Olotov p`n[ la g`rla K`nd`rli se face cale de

patru s[pt[m`ni, de la g`rla K`nd`rli p`n[ la g`rla Cioia cale

de trei zile, iar de la Cioia p`n[ la ordia cazacilor la ora=ul

Suzan, cale de dou[ zile. De la Suzan la ora=ul Savran se

merge dou[ zile =i de la Savran la ora=ul cel mare Iusov, unde

locuie=tete \arul lor, este cale de o jum[tate de zi.

De la Tobolsk porne=te un drum spre India prin \inuturile

ordiei cazacilor =i prin Buhara. +i p`n[ ]n India, merg`nd

negustore=te, se face o jum[tate de an ]n susul r`ului Tobol pe

malul dinspre r[s[rit, urm`nd malul dinspre apus al r`ului

Iaik, pe sub muntele Aral =i apoi ]n jos, observ`nd muntele

Aral pe m`na st`ng[. La izvoare ]n r`ul Iaik se vars[ dinspre

partea dreapt[ r`ul Iuriuk-Samar =i mai jos se vars[ Trugun-

Samar =i mai jos de Trugun se vars[ Kam`=-Samar, m[i jos de

42

Kam`= se vars[ Djunghil-Mei=oi, mai jos de Djunghil —

Srednei; =i mai jos se vars[ marele Djunghil. Pe partea

dreapt[, mai jos de muntele Aral, ]n Iaik se vars[ r`ul Vor

dinspre mun\ii Uraka =i Iaikul se vars[ ]n marea Hvalinsk; dar

c`te alte r`uri se vars[ ]n Iaik =i despre asta s-a ar[tat ]n h[r\ile

Moscovei. Tot din mun\ii Uraka izvor[=te =i r`ul Irg`z care

curge spre r[s[rit =i se vars[ ]n lacul Akba=l]. Tot ]n acest lac

se vars[ =i r`ul Irghen =i altul, Iuruk-Irg`z, ]n \inutul

buharanilor. +i tot ]n \inutul buharanilor curge dinspre r[s[rit

r`ul S`r =i se vars[ ]n lacul Sinoe. }n r`ul S`r se vars[ pe

partea dreapt[ r`ul K`nd`rli venind dinspre ordia cazacilor,

iar ]n r`ul K`nd`rli se vars[ r`ul Cioia. }n \inutul ordiei

cazacilor se afl[ lacul Koli, ]n care se vars[ r`ul K`nd`rli. }n

K`nd`rli se vars[ r`ul Sars. Pe r`ul S`r (Sars`riu) ]n jos, de la

r`ul K`nd`rli, sunt o sut[ cincizeci de verste p`n[ la ora=ul

buharan Ias`rban. Mai jos este ora=ul Turkostan la nou[

verste, mai jos de Turkostan ora=ul Arkaza, mai jos de Arkaza

cu =aizeci de verste, ora=ul Ingurgan, mai jos de Ingurgan cu

=aptezeci de verste, Akkurgan. Mai jos de Akkurgan cu o sut[

zece verste, pe malul drept al r`ului S`r, se afl[ ora=ul Sairak.

Mai jos de Sairak, la o sut[ =aizeci de verste este ora=ul

Ta=k`n. Mai jos de acel ora=, r`ul S`r se vars[ ]n lacul Sinoe.

Din lacul Sinoe porne=te r`ul Arzan, care se vars[ ]n marea

Hvalinsk. Iar ]n r`ul Arzan se vars[ r`ul Amedaria.

43

Toate aceste ora=e buharane se afl[ sub st[p`nirea a

diferi\i hani, =i din acele ora=e se porne=te cu nego\ ]n Siberia

=i ]n Kitaia, =i aceia=i buharani se duc =i fac nego\ =i la

Moscova.

Despre ora=ul Tobolsk =i despre drumurile care pleac[ din

el am scris destul; =i acum iar[=i s[ ne ar[t[m c[l[toria

noastr[.

De la iamul Samarovsk am plutit dou[ verste pe r`ul Irt`=

]n josul apei. Pe urm[, am plutit pe un bra\ al r`ului Obi, care

se desparte de departe din Obi =i se vars[ ]n Irt`= =i curge

]mpreun[ cu acesta p`n[ la Bialogorsk cam cincisprezece

verste de la iamul Samarovsk, iar acolo se reune=te cu Obi =i

se vars[ ]mpreun[ ]n mare. Acel bra\ al lui Obi se nume=te

Nevuleva Mare. Este =i alt bra\ al r`ului Obi mai la dreapta de

iam, care se nume=te Nevuleva Mic[, dar acesta se desparte

de Nevuleva Mare. +i de la v[rsarea bra\ului Nevuleva Mare,

am ]nceput S[ plutim ]mpotriva apei, av`nd partea lumii Asia

c[tre r[s[rit, spre dreapta, l[s`nd cealalt[ parte a lumii Europa

spre apus, la st`nga. Pe malul drept al bra\ului Nevuleva Mare

este o g`rl[ care se vars[ la gura bra\ului Nevuleva Mic[.

}ntre Nevuleva Mare =i cea Mic[ se face un ostrov mare. +i de

la acest ostrov p`n[ la gurile Irt`=ului sunt cam cincisprezece

verste.

44

+i plutind ]n miez de noapte pe dinaintea acelor locuri, pe

Nevuleva Mare ne-au ]nt`mpinat sloiuri de ghea\[ venite din

r`ul Obi care ne-au ]nt`rziat dou[ zile =i jum[tate; =i din nou

am pornit.

Pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva este o g`rl[, Uzin, ]n

fa\a ostrovului Mekinin, iar pe aceea=i parte, ]n fa\a ostrovului

Mekinin, alt bra\ de r`u.

Pe aceea=i parte a bra\ului de r`u Nevuleva, mai jos de

ostrovul Mekinin, este g`rla Anikin, iar ]ntre bra\ul de r`u =i

g`rl[, este ostrovul Anikin.

}n fa\a ostrovului Anikin, la mijlocul bra\ului Nevuleva

este alt ostrov.

Pe partea dreapt[ a bra\ului Nevuleva sunt iurtele

Sap=inilor, la dou[ verste =i jum[tate de ostrovul Mekinin.

Tot pe partea dreapt[ a bra\ului de r`u Nevuleva este

malul r`pos Sap=in =i ]n fa\a lui, pe cealalt[ parte, o g`rl[, la o

verst[ de iurtele Sap=inilor. Mai sus de malul r`pos este o

g`rl[ care se vars[ ]ntr-o mla=tin[.

Pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva se desface din acesta

alt bra\, la dou[ verste de r`pa Sap=in. Pe aceea=i parte, mai

sus de acel bra\, sunt iurtele Sap=in.

Pe aceea=i parte st`ng[ a bra\ului Nevuleva porne=te alt

bra\ de r`u care se vars[ ]n Obi, la o jum[tate de verst[ de

45

iurtele Sap=in. Mai sus de acel bra\ cu un sfert de verst[, este

o g`rl[.

C[tre partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva se afl[ un ostrov,

Medvej =i, mai sus de ostrov, r`pa Medvej. Sub r`p[, alt bra\,

Medvej, la dou[ verste dep[rtare.

Tot pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva sunt iurtele

Talimkov, la cincispcezece verste de ostrovul Medvej. De la

iurtele Talimkov porne=te bra\ul Sal`mskul cel Mic, care se

vars[ ]n Obi.

Pe partea dreapt[ a bra\ului Nevuleva, mai sus de r`pa

Medvej, la patru verste, este un ostrov =i ]n fa\a ostrovului o

g`rl[ care se varsa ]n Obi.

Pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva este o g`rl[ la o

jum[tate de verst[ de ostrov.

Tot pe partea st`ng[ a bra\ului, mai sus, este o g`rl[.

Tot pe partea st`ng[ a bra\ului Nevuleva, la o verst[ de

iurtele Talimkov, iazul Sospas.

Pe partea dreapt[ a bra\ului, ]nainte de a ajunge la r`ul

Obi, la confluen\[, la cinci verste de iazul Sospas, este alt iaz.

De la data de 13 mai am stat la gura bra\ului Nevuleva Mare

din pricina ghe\ii, p`n[ ]n ziua de 15 mai. La gura bra\ului

Nevuleva Mare, la col\ul de sus, spre marginea cealalt[ a

r`ului Obi, la trei verste dep[rtare este un ostrov. De aici

porne=te din marele r`u Obi bra\ul Nevuleva Mare. +i de aici

46

am ]nceput s[ plutim pe r`ul Obi ]mpotriva cursului apei. Aici

este o treime din drum de la iamul Samarovsk, iar p`n[ la

Surgut mai sunt dou[ treimi.

La 15 mai am pornit cu p`nzele ]ntinse pe r`ul Obi =i, ]n

aceea=i zi, trec`nd de confluen\[, am oprit ]n largul r`ului

Obi dou[ ceasuri din pricina ghe\ii =i apoi am pornit iar[=i.

Pe partea st`ng[ a lui Obi este un ostrov la trei verste de

gura bra\ului Nevuleva. Pe aceea=i parte a lui Obi, mai sus cu

un sfert de verst[ de la ostrov, este g`rla Zaostrovka.

Pe partea dreapt[ a lui Obi, la o verst[ de Zaostrovka, este

r`ul Marele Sal`m, care vine dinspre mun\i =i din lacurile cele

mari.

}n fa\a r`ului Sal`m se afl[ matca veche a lui Obi,

cunoscut[ sub numele de Liuk-pan.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi se deschide gura de sus a

m[tcii vechi a lui Obi, Liuk-pan, la cinci verste de gura de

jos.

Pe partea dreapt[ a lui Obi este iazul Celi=cev, la o verst[

de gura de sus a lui Obi cel Vechi. Tot pe partea dreapt[ a lui

Obi, la cinci verste dep[rtare de Celi=cev, este alt iaz, tot

Celi=cev.

Pe partea st`ng[ a lui Obi, ]n fa\a iazului Celi=cev este alt[

g`rl[ Zaostrovka.

47

Spre partea dreapt[ a lui Obi este un ostrov, iar ]n fa\a

ostrovului, pe partea st`ng[ este o g`rl[, de la Zaostrovka la

dou[ verste. Pe partea dreapt[ a lui Obi este hele=teul Balina-

Kuriia, care se vars[ ]n mla=tin[, la dou[ verste de ostrov.

Pe partea st`ng[ a lui Obi, iazul Dunin, la dou[ verste de

Kuriia.

Pe partea st`ng[ a lui Obi este o g`rl[, la o verst[ de la

iazul Dunin.

}n ziua de 16 mai ne-am oprit din pricina ghe\ii =i am

pornit la data de 20 mai, fiindc[ ne-au ]mpiedicat sloiuri

groase care ie=eau din Obi, mari ca mun\ii. Pe r`ul Obi, la

confluen\a numit[ Seliarsk, sunt trei ostroave ]n fa\a c[rora se

afl[ trei bra\e de r`u cunoscute tot sub numele de Seliarsk.

Aceste insule se afl[ ]n mijlocul r`ului Obi, iar bra\ele de

r`u, pe partea dreapt[. }n fa\a insulelor, tot pe partea dreapt[

este un lac, iar c[tre col\ul de mai sus, de unde ]ncepe

confluen\a Seliarsk, este un ostrov mai apropiat de malul

drept.

Pe partea st`ng[ a confluen\ei Seliarsk este =i bra\ul de r`u

Seliarsk. Pe l`ng[ malul acestui bra\ sunt ni=te iurte ale

ostiacilor. Confluen\a Seliarsk =i bra\ul Seliarsk ]nsumeaz[

cam treizeci de verste. Pe partea st`ng[ a lui Obi este iazul

Mugalatka, la o verst[ de la confluen\[, iar ]n fa\a iazului,

48

spre partea dreapt[, se afl[ ostrovul Mugalatkov. Pe malul

st`ng al iazului se afl[ un lac.

Pe partea dreapt[ sunt dou[ iazuri care se vars[ ]n r`ul

Marele Sal`m, la opt verste de ostrovul Mugalatkov. Pe

aceea=i parte, nu departe de iaz, se afl[ un ostrov mare.

Pe partea st`ng[ se afl[ iazul Beriozov, la =ase verste de

cele dou[ iazuri ar[tate mai sus; ]n fa\a acestui iaz Beriozov,

se afl[ un ostrov mare pe partea dreapt[. +i p`n[ la Obi se

merge pe iazul Beriozov cinci verste. Mai sus de acest iaz

Beriozov, pe partea st`ng[ a lui Obi, este bra\ul S`tomin. De

la bra\ul S`tomin p`n[ la Obi-Iugansk sunt trei verste, iar Obi-

Iugansk se formeaz[ din malul drept al r`ului Obi.

+i merg`nd ]n sus, se face din r`ul Obi un grind unde se

desparte r`ul ]n dou[ bra\e: Obi cel Mare =i Obi-lugansk =i

]ntre ele — un ostrov mare. Iugansk-Obi =i Obi cel Mare se

re]nt`lnesc mai sus de Surgut =i de cele trei confluen\e; iar pe

l`ng[ Obi-Iugansk tr[iesc ostiaci pe malul din dreapta.

Pe partea st`ng[ a lui Obi-Iugansk este un iaz numit tot

Iugansk =i ]ntre iaz =i Obi-Iugansk se formeaz[ un ostrov. Obi-

Iugansk se desface ]n dou[ =i ]ntre cele dou[ bra\e se

cuprinde un ostrov, la patru verste de ostrovul iazului

Iugansk. Obi-Iugansk mai curge trei verste =i din el se desface

un iaz care se vars[ ]n Obi cel Mare. +i de la Obi-Iugansk

p`n[ la Obi cel Mare se merge pe iaz =ase verste, iar Obi-

49

Iugansk se desface spre partea dreapt[, =i Obi cel Mare, spre

st`nga. L[s`nd acest iaz, am navigat pe Obi cel Mare cam o

jum[tate de verst[ de la iaz =i am p[r[sit bra\ul de r`u; ]ntre

acestea este un ostrov mare. R`pa Krasnoiar se ridic[ pe

partea st`ng[ a lui Obi, de la iazul care se vars[ ]n Obi cel

Mare cam la =ase verste; =i se nume=te Krasnoiar pentru c[

de-a lungul malului lui Obi cel Mare arat[ ca un deal pe care

sunt p[duri ]ntinse de pin, mesteac[n =i al\i copaci.

}n fa\a acelui iaz sunt dou[ ostroave mici, =i iazul m[soar[

cam trei verste. Pe acest iaz am ie=it ]n Obi cel Mare pe care

am mers apoi cam o verst[ p`n[ la alt ostrov, dar cum se

nume=te acela, nici oamenii de la iam nu =tiu. Pe l`ng[ acest

ostrov curge bra\ul Tunder pe partea st`ng[ merg`nd ]n sus,

iar pe partea dreapt[ se las[ Obi cel Mare.

De la ostrov am mers cam cinci verste pe acest bra\

Tunder. Pe el sunt multe ostroave =i g`rle, dar ]n ostroave nu

se v[d prea multe iurte de ostiaci.

Merg`nd ]n sus pe bra\ul Tunder, la gura dintre bra\ul

Tunder =i Obi cel Mare, spre partea dreapt[ este un ostrov. La

acel ostrov bra\ul Tunder se une=te cu Obi cel Mare ]n largul

Baturin.

Pe partea dreapt[ a lui Obi cel Mare este o p[dure mare

de pin. +i de la acest codru ]ncepe balta largului confluen\ei

50

Baturin pe Obi cel Mare. +i ]n aceast[ balt[ Baturin se afl[ un

ostrov nu prea mare, la o verst[ de drum de bra\ul Tunder.

}n mijlocul lui Obi cel Mare se afl[ o insul[ la nu mai mult

de patru verste de ostrovul ar[tat mai sus; iar de la ostrovul

din mijloc p`n[ la a treia insul[, tot ]n balta Baturin, sunt =ase

verste.

Pe partea dreapt[ este iazul Mitrofan, la unsprezece verste

de la izvor.

}ntre Obi =i iazul Mitrofan este un ostrov, iar ]n ostrov se

afl[ o p[dure de cedri, s[lcii =i mesteceni.

Din iazul Mitrofan se desprinde o g`rli\[ c[re se vars[ ]n

Obi, iar ]ntre ele este un ostrov.

Din iazul cel mare Mitrofan spre st`nga, un iaz mic, la

dou[ verste de la ostrovul ar[tat mai sus. }ntre Obi =i iazul

Mitrofan este un ostrov.

Pe partea st`ng[ este iazul Kuciumov, la cinci verste de

iazul cel mic Mitrofan. Iar iazul cel mic Mitrofan are p`n[ la

Obi =apte verste.

+i ajung`nd la Obi, pe partea st`ng[ este un iaz care se

vars[ ]n iazul Mitrofan la dou[ verste mai ]nainte de gura

acestuia.

Pe partea st`ng[ a lui Obi, la dou[ verste de iazul amintit

este alt iaz.

51

Din acest loc Obi se desface ]n dou[: unul se nume=te cel

Vechi =i cel[lalt cel Nou. Cel Nou ]n partea dreapt[, iar cel

Vechi ]n partea st`ng[.

}n fa\a lui Obi cel Vechi este un bra\ de r`u. +i ]ntre Obi

cel Vechi =i Obi cel Nou este un ostrov.

Pe partea st`ng[ a lui Obi cel Vechi, la trei verste de

Ostrov, se desface un bra\, Z`rnov, care dup[ cinci verste se

vars[ tot ]n Obi cel Vechi.

Pe partea st`ng[ a lui Obi cel Vechi sunt dou[ iazuri: unul

secat =i cel[lalt plin cu ap[, la dou[ verste de la bra\ul de r`u.

Tot pe partea st`ng[ este bra\ul Utopl`ia — r`pa Surgut,

care \ine cinci verste =i pe care cre=te o p[dure de pini, cedri

=i alte soiuri de lemn.

Pe partea st`ng[, dincolo de r`pa Surgut, g`rla Cerna.

La Surgut am ajuns ]n ziua de 23 mai. Surgut este a=ezat

deasupra malului r`pos al lui Obi, pe partea st`ng[. +i se

spune c[ acolo, c`ndva, ar fi fost ordia ostiacilor pagi.

}n fa\a Surgutului este un bra\ de r`u cu un ostrov, iar mai

jos de Surgut, pe partea dreapt[, se vars[ ]n Obi cel Mare

g`rla Surgut de la care =i ora=ul Surgut se nume=te astfel.

52

Ora=ul Surgut a fost cel dint`i ridicat dup[ Tobolsk1, mai

]naintea celorlalte ora=e din Siberia, pentru c[ ]n jude\ul

Surgut tr[iau mai mult de dou[ mii de ostiaci. +i pentru a

c`=tiga supu=enia lor =i pentru a str`nge de la ei birul, ora=ul a

fost cl[dit pe un mal frumos, pe marginea lui Obi; s-a cl[dit =i

o cetate unde tr[ie=te voievodul trimis de la Moscova

]mpreun[ cu mul\i slujba=i. La Surgut nu cresc gr`ne din

pricina gerului mare =i a locurilor mocirloase, ]ns[ se prinde

foarte mult pe=te care se schimb[ cu gr`ne2.

Din Surgut3 am plecat la data de 24 tot pe r`ul Obi. Pe

partea st`ng[ este g`rla Bordaka, nu la mare distan\[ de

Surgut.

1 Mai ]nainte de anii ’70 din Surgut s-au trimis slujba=i ]n toate

ora=ele Siberiei: ]n Tomsk, Eniseisk =i altele, pentru c[ ]n Surgut erau

prea mul\i slujba=i (n.a.). 2 De la Surgut p`n[ la a=ez[rile de iarn[ ale torgu\ilor, pe lacuri

=i pe drum de uscat peste volok se merge =ase s[pt[m`ni. De la

a=ez[rile de iarn[ p`n[ la ora=ul de l`ng[ marea Mangazei se merge

zece zile ]n jos pe r`ul Taz (n.a.). 3 }n jurul Surgutului, pe malul apelor sunt \inuturile st[p`nite de

ostiaci: pe r`ul Iugan trei raioane, pe r`ul Balik un raion, pe r`ul Pim

un raion, pe r`ul Traviugan tot unul =i ]n total pe meleagurile din

preajma Surgutului sunt unsprezece raioane. }n fiecare raion tr[iesc

c`te 40, 50, 60, 70, 80 de oameni, nu mai mul\i (n.a.).

53

Din g`rla Bordaka,se desprinde un iaz care se vars[ ]n

Obi, iar ]n fa\a iazului este un ostrov mare, la cinci verste de

ora=. Acest ostrov este a=ezat ]ntre Obi cel Mare =i Obi-

Iugansk.

}n fa\a ostrovului este g`rla Cerna care se vars[ ]n Obi,

ie=ind din mocirl[ mai jos de ora=ul Surgut.

}n partea st`ng[ a r`ului Obi este ostrovul Men=ikov.

}n mijlocul apei, ]n r`ul Obi se afl[ ostrovul Svin, ]n

dreptul ostrovului Men=ikov, la opt verste de ostrovul Materik.

Tot ]n mijlocul lui Obi este ostrovul Utiaci la trei verste de

ostrovul Svin.

Pe partea st`ng[ se afl[ r`ul Poceakui, la trei verste de

g`rla Cerna. }n acest r`u Poceakui se vars[ r`ul Traviugan, iar

]n fa\a acestuia este ostrovul Traviugan ]n Obi, spre st`nga, iar

r`ul Traviugan spre dreapta. Poceakui curge spre st`nga =i pe

acesta am ie=it ]n Obi.

Pe partea st`ng[ a lui Obi este bra\ul Uteci, la trei verste

de r`ul Traviugan.

}ntre partea st`ng[ a lui Obi =i partea dreapt[ a r`ului Tra-

viugan este ostrovul Bann`i, care se nume=te astfel pentru c[

acolo cresc pini din lemnul c[rora se fac cop[i.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este un ostrov, Lukinbor,

altul Per=in, al treilea Lomovat, al patrulea Sanin, al cincilea

54

Revinov, al =aselea Beriozov. Toate aceste ostroave nu sunt la

mare distan\[ unul de altul =i ]ntre ele sunt iazuri =i lacuri.

Pe partea dreapt[ a lui Obi este bra\ul Nikonov, la

dou[zeci de verste de Surgut.

Pe acea parte a lui Obi este bra\ul Beriozov, de la Nikonov

la o verst[ =i jum[tate.

Tot spre partea dreapt[ a lui Obi este ostrovul lui Elov, iar

pe partea cealalt[ a ostrovului curge tot r`ul Obi.

Pe partea st`ng[ a lui Obi este ostrovul Ertikov, la

dou[sprezece verste de bra\ul Beriozov.

Pe partea st`ng[ este ostrovul Mikitin la dou[ verste =i

jum[tate de ostrovul Ertikov, iar ]n mijlocul lui Obi, ostrovul

Iolkin, la o verst[ de Mikitin.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, bra\ul Lapceev, la trei verste

de ostrovul Iolkin.

Tot pe partea st`ng[ a r`ului Obi este ostrovul Terkov, la

dou[ verste de ostrovul Iolkin. Din acel bra\ am ie=it ]n Obi

cel Mare =i, cum am ie=it, Obi cel Mare se =i une=te cu Obi-

Iugansk. Pe Obi-Iugansk se vine dinspre partea dreapt[ =i pe

Obi cel Mare dinspre st`nga; =i se unesc, fiind unul p`n[ la

izvoare.

}n fa\a acestui bra\ Lapceev, pe partea dreapt[ a lui Obi

cel Mare, este ostrovul Aslam cel Mare; iar de la bra\ul

55

Lapceev, pe balta largului Aslam p`n[ la mocirla de la gura

lui Obi cel Nou se face o zi =i ar fi cam cincizeci de verste.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este o g`rli\[ =i l`ng[ ea era

un post de paz[ pentru nomazii care veneau din jos ]n trecere

prin preajma acelui loc; =i de locul acela =i de g`rli\[ nomazii

nu puteau trece, fiindc[ pe acolo Obi nu are bra\e. Unde s-a

unit Iugan cu Obi, l`ng[ g`rli\a aceea, s-a ridicat o troi\[

pentru slujba=ii postului de paz[.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi la o verst[ de postul de paz[

este un ostrov.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este un bra\, la dou[ verste

de cel ar[tat mai sus, =I ]ntre acest bra\ =i r`ul Obi este un

ostrov. Pe bra\ul amintit am mers o verst[ =i iar[=i am ajuns la

Obi.

Spre partea dreapt[ a lui Obi ]n balta largului Aslam este

un ostrov, la =ase verste de bra\ul de r`u pe care am venit ]n

Obi.

Pe aceea=i parte a b[l\ii Aslam este un bra\ la cinci verste

de ostrov.

}ntre acest bra\ =i Obi este un ostrov, Dolgoi. Tot ]n balta

Aslam este Ostrovul Mic, la dou[ verste =i jum[tate de

Dolgoi. De la acest ostrov Obi se desparte ]n dou[, iar ]n

mijloc se face un alt ostrov; un bra\ se nume=te Obi cel Nou,

iar cel[lalt Obi cel Vechi. Cel Vechi la dreapta, cel Nou la

56

st`nga. Din Obi cel Vechi se desprinde r`ul P`nomas, care se

vars[ ]n Obi-Iugansk departe la vale, unde Iuganskul curge

independent. Iar ]n locul acela unde se desface Obi cel Vechi

de cel Nou este un larg ca o balt[ mare, care are cinci verste.

Pe partea dreapt[ a b[l\ii Agansk este un iaz la opt verste

de bifurcarea lui Obi, iar ]n balta Agansk este un ostrov mic

spre malul r`ului din st`nga, la dou[ verste =i jum[tate de iaz.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este un ostrovel, tot ]n balta

Agansk, la patru verste de la ostrovul ar[tat mai ]nainte.

Pe malul din dreapta al lui Obi sunt ni=te iurte de iarn[ ale

ostiacilor.

Pe aceea=i parte dreapt[ este un bra\ de r`u =i ]ntre acest

bra\ =i Obi este o g`rli\[ la o verst[ de iurte.

Pe partea dreapt[ a lui Obi =i a bra\ului de r`u cre=te o

p[dure de cedri, de mesteceni =i s[lcii. Bra\ul de r`u are dou[

verste. Din acest bra\ de r`u am ie=it ]n r`ul Obi, ]n balta

Solokov, ]n fa\a bra\ului fiind iazul B`stra, care se desparte ]n

dou[, iar ]ntre cele dou[ iazuri este un ostrov spre partea

st`ng[.

Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este malul r`pos Solokov pe

care cre=te o p[dure de cedri =i ni=te conifere care seam[n[

cu brazii; malul r`pos =i dealul se ]ntind chiar p`n[ la

Tobolsk. Ora=ul Tobolsk este a=ezat pe acela=i deal; =i ]n

susul r`ului Irt`= este acela=i deal. P[durea de cedru \ine p`n[

57

la Tara =i chiar p`n[ la mun\ii din step[. }n susul r`ului Obi

aceste ]n[l\imi =i p[durea de cedri se ]ntind p`n[ aproape de

Nar`m, p`n[ la r`ul Visiugan; ]n acel loc r`ul desparte mun\ii

]n dou[. Mun\ii se ]nal\[ dincolo de r`ul Visiugan =i p[durea

de cedri de pe acel continent se ]ntinde p`n[ la ora=ui Tomsk,

p`n[ la stepele calmucilor =i chiar p`n[ la pustiurile de nisip.

}n mijlocul lui Obi este ostrovul Karaula, la zece verste de

bra\ul de r`u. +i se nume=te Karaula, fiindc[ acolo ar fi fiind

un post de paz[ de vam[ al marelui ]mp[rat, pentru a nu se

strecura ]n tain[ samuri, vulpi =i alte m[rfuri f[r[ plata v[mii.

Pe acel ostrov la postul de paz[ sunt trimi=i de la Surgut

slujba=i cazaci; iar de la bra\ul acela de r`u p`n[ la ostrovul

Karaula nu mai este nici un iaz, nici o insul[. De aceea este

a=ezat postul de paz[ pe acel ostrov, pentru c[ ostrovul nu

poate fi ocolit; acum ]ns[ ostrovul a fost m`ncat de ape =i

ghe\urile l-au sf[r`mat, ]nc`t a r[mas mic. }n trecut ostiacii au

spart vistieria m[ritului ]mp[rat =i i-au m[cel[rit pe cazaci =i l-

au tr[dat pe marele ]mp[rat. Apoi o=tenii i-au prins, i-au

pedepsit =i i-au supus iar[=i.

}n ziua de 27 mai am plutit cu p`nzele.

Pe partea st`ng[ a lui Obi, la patru verste de ostrov, este

bra\ul Arliuk, pe care am mers cinci verste. Siberienii ]i spun

acelui mal r`pos Kriaj, tot a=a cum am ar[tat mai ]nainte

pentru munte.

58

Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este bra\ul V`kopin, la

treisprezece verste de bra\ul Arliuk. }ntre Obi =i bra\ul

V`kopin este un ostrov, tot V`kopin. Bra\ul acela se nume=te

a=a pentru c[ ]n preajma lui a tr[it prin\i=orul ostiac V`kop.

Pe bra\ul V`kopin am mers nou[ verste. }ntre bra\ul V`kopin

=i Obi este un ostrov mare. Din bra\ul V`kopin am ie=it ]n

Obi; pe partea dreapt[ este un ostrov mic.

Pe partea st`ng[ a lui Obi este un alt bra\, la dou[ verste

de bra\ul V`kopin, care are trei verste.

Pe partea dreapt[ a lui Obi este bra\ul Kar`ias care se

desface din Obi =i iar[=i se ]ntoarce la el. }n acest bra\ se

vars[ o g`rl[, Kaliugan pe limba ostiac[, iar ]n limba rus[,

G`rla cu pe=te.

}n mijlocul r`ului Obi este ostrovul Tolobin, ]n fa\a

bra\ului de r`u de pe partea st`ng[; =i se nume=te astfel acel

ostrov pentru c[ acolo a tr[it ostiacul Toloba.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi sunt iurte ale ostiacilor, la

=ase verste de ostrovul Tolobin.

}n mijlocul lui Obi, ]n balta largului Tolobin, este un

ostrov la patru verste de iurtele ostiacilor.

Tot pe partea st`ng[ sunt dou[ ostroave la o jum[tate de

verst[ de ostrovul amintit mai sus.

lar[=i pe partea st`ng[ este un ostrov mic la o jum[tate de

verst[ de cele dou[ ostroave.

59

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, la o verst[ de mal, este

p[durea continental[; p[dure de pini, de cedri, de brazi =i de

mesteceni. De la cele dou[ ostroave am plutit pe balta

Ma=on.

Pe partea st`ng[ a b[l\ii Ma=on este bra\ul Ma=on, iar r`ul

Obi curge pe dreapta. De la ostrov =i p`n[ la bra\ul Ma=on

sunt cincisprezece verste.

Pe partea dreapt[ a r`ului Obi, ]n fa\a bra\ului Ma=on este

un iaz mic.

Tot pe partea deapt[ a r`ului Obi este bra\ul Kirias, la zece

verste de bra\ul Ma=on.

Pe aceea=i parte este bra\ul Lurtomkin, de la Kirias la cinci

verste.

}n ziua de 28 mai am plutit cu ajutorul p`nzelor.

}n partea dreapt[ a r`ului Obi este bra\ul Ciuhlomei, la

cinci verste de bra\ul Lurtomkin. Bra\ul Ciuhlomei se nume=te

astfel, fiindc[ pe malul lui a tr[it ostiacul Ciuhlomei. Pe malul

st`ng al bra\ului este o mla=tin[. }n acel loc, ostiacii au

]ngr[dit mla=tina ca s[ pescuiasc[.

Pe partea dreapt[ a lui Obi sunt dou[ ostroave mici, la o

jum[tate de verst[ de Ciuhlomei. Bra\ul Ciuhlomei are

unsprezece verste.

60

Tot pe partea dreapt[ a lui Obi sunt ni=te iurte ale

ostiacilor, iar ]n fa\a acestora, pe partea st`ng[, sunt iurtele lor

de iarn[.

+i ie=ind din bra\ul Ciuhlomei spre partea st`ng[ este un

ostrov mare ]n mijlocul r`ului Obi, la o jum[tate de verst[ de

la gura bra\ului Ciuhlomei. Pe acel ostrov sunt ni=te iurte de

iarn[ ale ostiacilor =i cre=te o p[dure de cedri, mesteceni, pini

=i s[lcii.

Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este un ostrov, la o jum[tate

de verst[ de ostrovul cel mare.

Pe partea dreapt[ a lui Obi vine un r`u mare, Vah,

aproape c`t Obi de mare, la dou[ verste =i jum[tate de ostrov

=i se vars[ ]n Obi.

Aici, de la Surgut p`n[ la r`ul Vah este a treia parte a

drumului, iar p`n[ la Nar`m mai sunt dou[ p[r\i.

Pe acest r`u Vah tr[iesc mul\i ostiaci, dar descrierea r`ului

Vah va fi mai departe, acolo unde se face descrierea r`ului

Obi.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este un bra\ de r`u care se

vars[ ]n r`ul Vah; de la Vah =i p`n[ la bra\ul acesta de r`u

sunt cinci verste.

}n partea dreapt[ spre mijlocul r`ului este un ostrov ]n

balta Vahului, la dou[ verste de la bra\ul de r`u.

61

}n mijlocul lui Obi mai este un ostrov, de la ostrovul ar[tat

mai sus la o jum[tate de verst[.

Pe partea st`ng[ este o insul[, la =aptesprezece verste de

cel[lalt ostrov.

Ziua de 29 mai.

}n r`ul Obi, ]n balta largului Koltugorsk este un ostrov, la

dou[zeci de verste de insul[. +i malul ostrovului ]l face bra\ul

Koltugorsk, care are patru verste. }n ostrovul acela sunt iurtele

de iarn[ ale ostiacilor. +i ]n acele iurte care se afl[ pe ostrov,

sunt stabili\i jum[tate din ostiacii de pe Vah. Pe partea

dreapt[ a b[l\ii Koltugorsk se ridic[ malul r`pos Koltugorsk,

pe care cre=te o p[dure de cedri, mesteceni, r[chiti=, plopi =i

altele.

}n fa\a acestui bra\, pe partea dreapt[, se afl[ un alt bra\

mare, care se vars[ ]n marele r`u Vah. +i am ie=it prin bra\ul

acela ]n r`ul Obi cel Mare. Am mers prin balta Koltugorsk

p`n[ la balta Nema=kin.

Pe partea st`ng[ a b[l\ii Koltugorsk este o g`rl[ la dou[

verste de la confluen\a bra\ului Koltugorsk.

}n ziua de 29 mai am plutit cu p`nzele, ]ncep`nd de la

amiaz[.

Pe partea st`ng[, ]n balta largului Nema=kin, dincolo de

iurtele de iarn[ ale ostiacilor Nema=kin, este bra\ul vechiului

Obi cel cotit, la =apte verste de g`rl[. }n fa\a acestui bra\ vechi

62

spre partea st`ng[ este un ostrov. }n mijlocul lui Obi este alt

ostrov la cincisprezece verste de bra\ul cel vechi. Cu o

jum[tate de verst[ ]nainte de a ajunge la acel ostrov sunt

iurtele ostiacilor Kalmakov.

Pe partea dreapt[ este un bra\, iar ]ntre bra\ =i Obi, un

ostrov mic, la zece verste de iurtele Kalmakovilor.

}n fa\a acestui bra\ pe partea dreapt[ este o p[dure de

cedri, brazi albi, s[lcii.

Pe partea dreapt[ a lui Obi este un bra\, la dou[ verste de

ostrov =i de cel[lalt bra\. Pe bra\ul acesta am plutit cam trei

verste. Din el am ie=it ]n Obi, ]n balta Ruba=kin. La finele

b[l\ii Ruba=kin este bra\ul Seusov, la =apte verste de bra\ul pe

care am plutit.

}n ziua de 30 mai am plutit cu p`nzele.

}n mijlocul r`ului Obi, la dou[ verste de bra\ul de r`u, este

un ostrov. }n fa\a acestuia =i a ostrovului este o p[dure de

cedri, brazi albi, brazi =i al\i mul\i copaci.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la dou[ verste =i jum[tate

de cel[lalt. Mai jos de acesta, pe partea dreapt[ spre Surgut,

sunt iurtele ostiacilor Seusov.

Aici este jum[tatea drumului de la Surgut la Nar`m1.

1 A doua plas[, Lumpakorsk, a cneazului Seus Ardanov (n.a.).

63

Pe partea dreapt[ a b[l\ii Ruba=kin sunt ni=te iurte; ]n fa\a

acestora, pe partea st`ng[, sunt iurtele Maicin, la zece verste

de ostrov.

Tot pe partea st`ng[ a r`ului Obi sunt iurtele Cemalkin, la

trei verste =i jum[tate de iurtele Macin.

Pe partea dreapt[ a r`ului Obi, ]n balta Ruba=kin, este o

mla=tin[ la dou[ verste =i jum[tate de iurtele de pe partea

st`ng[. Mla=tina are trei verste.

Se nume=te mla=tin[, fiindc[ apele s-au rev[rsat peste

maluri p`n[ la =ase verste =i mai mult.

Pe partea dreapt[ a lui Obi este bra\ul Troegorod, la

cincisprezece verste de mla=tin[, pe care bra\, de-a dreapta =i

de-a st`nga, se afl[ dou[ tabere ostiace de iarn[. Pe bra\ se

merge cinci verste1. Pe acest bra\ am ie=it ]n Obi, ]n balta

largului Troegorod.

Pe partea dreapt[ a b[l\ii Troegorod este un iaz, la cinci

verste de bra\ul Troegorod, care ]nconjoar[ un ostrov.

Pe partea dreapt[ a b[l\ii Sajakov sunt iurtele ostiacului

Sakrak, la cincisprezece verste de iaz.

Pe partea st`ng[ a b[l\ii Akasamsk sunt iurtele

Akasamskilor la opt verste de iurtele Sajakovilor.

1 A treia plas[, Troegorod, a cneazului Picik (n.a.).

64

Pe partea dreapt[ este bra\ul Panim, la cincisprezece

verste de iurtele Akasamskilor.

Pe partea dreapt[ a b[l\ii K`rgatkin este iurta K`rgatkin, la

=ase verste de iurtele Panim.

}n ziua de 31 mai am plutit tot cu p`nzele.

Pe partea st`ng[ a aceluia=i larg este un ostrov, la dou[

verste =i jum[tate de iurte. Pe malul drept al b[l\ii se afl[

iurtele Liavin, la cinci verste de ostrov.

Dup[ aceea, este balta nu prea mare ce se nume=te Cotul

Ciulimkin, iar pe partea dreapt[ sunt iurtele Ciulimkin1.

}n aceea=i balt[, pe malul din dreapta este un iaz nu prea

mare care se desparte din Obi =i apoi se ]ntoarce tot ]n el, la o

verst[ de iurtele Liavin.

}n balta Ciulimkin este un ostrov, la dou[ verste de iaz. }n

fa\a iurtelor Ciulimkinilor este o g`rli\[ nou[ pe care noi am

descoperit-o ]nt`i.

Pe partea dreapt[ a b[l\ii Ciumin sunt iurtele Ciumin, la

cinci verste de ostrov.

}n balta Kalimsk, pe partea dreapt[ sunt iurtele Kalimsk, la

=apte verste de iurtele Ciumin. De la iurtele Kalimsk am ajuns

]n balta Oslopov, ]n care, pe partea st`ng[, este un bra\ de r`u

la cinci verste de iurte.

1 A patra plas[, a cneazului Ciulim (n.a.).

65

Pe partea dreapt[ se afl[ iurtele cneazului Kond`k1 al

ostiacilor la dep[rtare de cinci verste de bra\ul de r`u. }n fa\a

acestor iurte, pe partea st`ng[, sunt iurtele Purghin. }n balta

Oslopov este ostrovul Kond`kin, ]n fa\a iurtelor de iarn[ ale

Kond`kinilor. Tot ]n fa\a acestui ostrov, pe partea st`ng[ mai

sunt dou[ ostroave numite Elovie (br[det), tot ale cneazului

Kond`k.

Pe partea dreapt[ sunt tot iurte ale ostiacilor, la opt verste

de iurtele Purghin.

Pe aceea=i parte sunt iurtele Cighinkin, la =apte verste de

iurtele Purghin.

}n mijlocul b[l\ii Oslopov este un ostrov la o jum[tate de

verst[ de iurtele de iarn[ ale Kond`kinilor; ]n fa\a iurtelor este

un iaz pe partea st`ng[.

Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u care se nume=te Obi

cel Vechi; iar ]ntre Obi cel Vechi =i Obi se face un ostrov, la

opt verste de la iaz. La o verst[ de acest bra\ este un alt ostrov

mic.

Pe partea st`ng[ sunt iurtele Londurov, la zece verste de

Obi cel Vechi. Pe distan\a dintre aceste iurte este un ostrov de

la care se merge =aisprezece verste pe balta largului Oslopov

p`n[ la malul r`pos unde se sf`r=e=te balta Oslopov. Aceast[

1 A cincea plas[, a cneazului Kond`k (n.a.).

66

balt[ este mai mare dec`t toate celelalte b[l\i de pe r`ul Obi

=i de jos ]n susul apei am str[b[tut-o cu p`nzele ]ntr-o zi de

var[. Se nume=te balta Oslopov, pentru c[ ]n preajma ei a

tr[it un ostiac cunoscut sub acest nume.

}n fa\a iurtelor Kond`kinilor, pe partea st`ng[ este o

mla=tin[ care se ]ntinde zece verste =i mai mult.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi =i a b[l\ii Oslopov, la =ase

verste de mla=tin[ este un bra\ de r`u; ]n mijlocul b[l\ii

Oslopov este o insul[ mic[, la opt verste. }n fa\a ei, alt ostrov

pe partea st`ng[.

La coada b[l\ii Oslopov este un ostrov, la dep[rtare de

zece verste de cel[lalt ostrov =i acolo se sf`r=e=te balta

Oslopov.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, ]n balta Kiciaghin sunt

iurtele Kiciaghinilor, la dou[sprezece verste de ostrov.

}n ziua de 1 iunie am tras vasele la edec =i cu pr[jini.

Pe partea dreapt[ a r`ului Obi, ]n balta Kiciaghin, este

malul r`pos Veskov, pe care cre=te o p[dure de cedri, pini,

brazi, r[chite =i alte multe soiuri. Spre sf`r=itul acelui mal

r`pos se afl[ iurtele ostiacului Veska, la =apte verste de ostrov.

Pe partea dreapt[ a aceleia=i b[l\i este o g`rl[ care

coboar[ din Kriaj, dintr-o poian[.

67

Pe partea dreapt[ a r`ului Obi, ]n balta Kiciaghin, este un

bra\ care merge pe sub malul r`pos =i pe care am plutit =apte

verste. Din acest bra\ am ie=it ]n r`ul Obi.

Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este cel[lalt mal r`pos

Veskov, iar de la bra\ul de r`u p`n[ la r`p[ sunt cinci verste.

Dar cum curge =i cum ]nconjoar[ acest bra\, r`ul Obi

formeaz[ trei b[l\i care se numesc ale largului Veskov.

}n ziua de 1 iunie toate p[durile s-au ]mpodobit. Frunza ]n

copaci s-a trezit. Totu=i, pe malurile r`poase ale r`ului Obi,

de o parte =i de alta mai este frig.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, ]n balta Veskov este un bra\

la o verst[ de cel[lalt bra\, pe care se merge o verst[.

}n ziua aceea, c[tre amiaz[, am plutit cu p`nzele. Pe

partea st`ng[ alt bra\, la trei verste de cel[lalt.

Pe aceea=i parte, la o jum[tate de verst[, alt bra\ de r`u.

Tot pe partea st`ng[ a r`ului Obi sunt iurtele Veskov, la

opt verste de bra\ul de r`u.

Pe partea cealalt[, ]n fa\a iurtelor este o mla=tin[ mare de

mai bine de cinci verste.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi se vars[ ]n el r`ul T`m, care

vine de departe. Pe malul lui tr[iesc ostiacii din T`msk ai

cneazului Tunak1, la unsprezece verste de iurtele Veskovilor.

1 A =asea plas[, a cneazului t`mskilor, Tunak (n.a.).

68

Ostiacii aceia v`neaz[ s[lb[ticiuni: samuri, vulpi negre,

cenu=ii =i ro=ii, castori, veveri\e =i alte multe fiare.

R`ul acesta se vars[ ]n apropierea r`ului Vah, venind din

mla=tin[; mai sus de T`m, p`n[ la balta Baibalak mai sunt

dou[ b[l\i.

Pe partea dreapt[ a r`ului Obi este un bra\, la opt verste de

la r`ul T`m.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi este balta Baibalak, ]n care

se g[se=te un ostrov la dou[sprezece verste de bra\ul de r`u.

Pe partea dreapt[, tot ]n balta aceea, cam la o verst[ de

ostrov, este un iaz.

Mai sus de acel iaz se afl[ iurtele ostiacilor Baibalaki.

Tot ]n balta Baibalak, r`ul Obi se desparte ]n dou[, iar la

mijloc se formeaz[ un ostrov; un bra\ al r`ului se nume=te cel

Vechi, cel[lalt — cel Nou. De la iaz sunt patru verste.

}n ziua de 2 iunie am ]naintat cu ajutorul pr[jinilor.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi, ]n balta Niunjin este un

grind, la =apte verste de locul unde Obi se desparte ]n dou[,

care se ]ntinde cam zece verste.

Pe malul drept al aceleia=i b[l\i sunt iurtele Niunjinilor, la

trei verste de grind.

Tot ]n balt[ este un ostrov la o verst[ de iurtele Niunjin, iar

]n mijlocul b[l\ii este o insuli\[ mic[, tot la o verst[ de ostrov.

}n fa\a acelei insuli\e, pe partea st`ng[, este un iaz.

69

}n ziua de 3 iunie au fost ninsoare, =i ploaie, =i v`nt

puternic, dar am ]naintat cu p`nzele.

Pe partea dreapt[, din balt[ se face bra\ul Niunjin, la =ase

verste de iaz. Pe acel bra\ am plutit =apte verste.

Din bra\ul acela am ie=it ]n Obi, ]n balta T`rlin, ]n care se

afl[ =i bra\ul Vasiugan pe partea dreapt[, la opt verste de

bra\ul Niunjin.

Bra\ul Vasiugan se ]ntinde treizeci =i dou[ de verste. }n

mijlocul acelui bra\ Vasiugan se afl[ un ostrov mic. De la

bra\ul Vasiugan =i p`n[ la r`ul Vasiugan este balta largului

Vasiugan.

}ntre bra\ul Vasiugan =i Obi este un os\rov mare.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi au fost multe iurte ale

ostiacilor care acum ]=i au iurtele =i tr[iesc to\i de-a lungul

r`ului Vasiugan.

R`ul Vasiugan este pe partea dreapt[1. El vine de departe

din mla=tin[, de l`ng[ plasa Barabinsk =i pe malurile lui sunt

p[duri de brazi, cedri, r[chit[ =i multe alte soiuri de arbori.

R`ul Vasiugan are apa tulbure =i se vars[ ]n Obi.

1 Pe r`ul Vasiugan este plasa cneazului Karant, p`n[ la celelalte

ale lui Ulim Tretiev Beriozin (n.a.).

70

Pe partea dreapt[, la gura r`ului Vasiugan, pe mal, sunt

iurtele ostiacilor. Mai sus de aceste iurte sunt altele ale

ostiacilor surgu\i, tot pe malul r`ului Vasiugan.

Mai sus de iurtele acelea sunt =i iurtele de iarn[, pe

aceea=i parte, la o jum[tate de verst[ de iurtele de mai jos.

Acele iurte sunt ]n supu=enia Nar`mului. De la acele iurte

]ncep ostiacii nar`mi p`n[ la ora=ul Nar`m.

Pe partea dreapt[, la dou[ verste de iurte, este bra\ul Elov

care are zece verste.

Pe aceea=i parte cu bra\ul Elov se afl[ satul rusesc al lui

Feodor Popov; locuitorii lucreaz[ ogoarele. Satul acela este

cel dint`i de la iamul Demiansk, ]n care se cultiv[ cereale,

pentru c[ dincolo de el este o mla=tin[ de =ase verste =i mai

bine. Din acel bra\ de r`u am ie=it ]n Obi.

}n ziua de 3 iunie, cu v`nt =i vijelie mare, ne-am ]nfundat

]n sm`rcuri, unde am stat vreo =apte ceasuri. Din acel loc

]ncepe mla=tina p`n[ la bra\ul B`stroi, din care se revars[ alte

mla=tini cam p`n[ la patru verste. Bra\ul se ]ntinde =apte

verste.

Am ie=it din bra\ul B`stroi ]n balta largului Obsk, iar pe

partea st`ng[ este un sat rusesc. }n mijlocul b[l\ii este un

ostrov. De la bra\ul acela =i p`n[ la bra\ul cneazul Ivanov se

merge unsprezece verste. Pe malul drept al bra\ului cneazul

Ivanov sunt ni=te iurte de ostiaci. Mai sus de aceste iurte sunt

71

]nc[ dou[. Pe bra\ul cneazul Ivanov se merge zece verste. +i

din acest bra\ se iese tot ]n balta Obsk. Pe partea st`ng[ sunt

iurtele la o verst[ de bra\ul cneazul Ivanov. }n fa\a acestor

iurte, pe partea st`ng[ este un iaz mic =i, mai sus de el, la

dou[ verste, alte iurte.

Pe partea st`ng[ a r`ului Obi se afl[ vechiul ora= Nar`m,

care nu mai are nici un locuitor. Mai jos de ora=ul Nar`m cel

vechi este a=ezat noul ora= Nar`m, la zece verste de cel

vechi.

}n noul ora= Nar`m am ajuns ]n ziua de 4 iunie.

Ora=ul Nar`m nu este construit pe r`ul Obi, ci pe ostrovul

din apropierea iazului ce curge din r`ul Ket ]n Obi; totu=i,

distan\a de r`ul Obi nu este mai mare de o jum[tate de verst[.

Ora=ul este a=ezat pe un loc ]nalt =i fortul este construit din

lemn; acolo st[ voievodul. Slujba=i sunt numai vreo patruzeci

de oameni. }n satele din jurul ora=ului sunt pu\ini locuitori

plugari, pentru c[ s-a ]nceput a se ara nu de mult, iar gr`nele

nu se prea fac. Dar ostiacii v`neaz[ multe fiare, mai ales

hermine, care nic[ieri ]n ]mp[r[\ia Siberiei nu cresc a=a de

bine =i de mari ca ]n Beriozov =i Nar`m.

Fortul Nar`m este a=ezat pe partea st`ng[, merg`nd spre

ostrov, iar pe l`ng[ ostrov, pe partea dreapt[, este un bra\

care duce p`n[ la r`ul Ket.

72

Pe l`ng[ ostrov este un grind ]ntins p`n[ la r`ul Ket.

Ostrovul Nar`m se nume=te astfel, fiindc[ acolo a fost ordia

ostiacilor lui Pagai.

Din Nar`m am plecat ]n ziua de 5 iunie. Am mers pe un

iaz p`n[ la r`ul Ket. Merg`nd de la fortul Nar`m spre r`ul

Ket, pe malul din partea st`ng[, la o verst[ de ora=, se afl[

satul rusului Petre Gavrilov, fiul unui cneaz. De la acest sat =i

p`n[ la satul subsotnicului Nehoro=ka este o jum[tate de

verst[. De la satul acela =i p`n[ la cel al lui Igna=ka Semionov

este o verst[.

Pe partea st`ng[ este satul Sosin, la o verst[ de satul lui

Igna=ka.

Pe aceea=i parte sunt iurtele ostiacilor Kelb`=ak, la dou[

verste de satul Sosin. De la aceste iurte, la o jum[tate de

verst[ este un ostrov. Mai sus de acele iurte este g`rla Toi-

behtin.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este satul rusesc Altaev, la

cincisprezece verste de Nar`m, =i ]n satul acela se cultiv[

cereale. De la iurta Nar`m p`n[ la acel sat Altaev, pe partea

st`ng[, este o p[dure de cedri, s[lcii, pini, brazi =i alte multe

soiuri de arbori.

Pe partea dreapt[ mai este o p[dure de s[lcii, pini,

mesteceni =i alte multe soiuri de copaci. De la fortul Nar`m

73

am ]naintat cu p`nzele. C`nd am plecat din Nar`m, ningea

tare =i a fost frig p`n[ la data de 8 iunie.

Trebuie s[ se =tie c[ aceia care plutesc pe r`ul Obi =i se

duc la Eniseisk, ]n susul r`ului Ket, au trei drumuri prin cele

trei guri ale r`ului Ket, pe care am plutit =i noi. Acest drum

este cel mai bun =i cel mai scurt. Cel[lalt drum este prin gura

din mijloc a r`ului Ket, din r`ul Obi, iar cel din urm[, al

treilea, este din r`ul Obi pe a treia gur[ a r`ului Ket. Acolo se

g[sesc mul\i ostiaci pentru podvezi cu c[ru\ele, fiindc[ pe

r`ul Obi tr[iesc mul\i ostiaci.

+i pentru c[ aici se sf`r=e=te plutirea noastr[ pe marele =i

vestitul r`u Obi, pentru c[ noi o apuc[m la st`nga spre r[s[rit,

pe r`ul Ket, iar r`ul Obi ]=i ]ndreapt[ cursul spre miaz[zi, de

aceea se cade s[ facem aici o descriere deplin[ a marelui r`u

Obi =i a altor r`uri cunoscute care se vars[ ]ntr-]nsul, de la

izvoare =i p`n[ la gurile sale prin care se vars[ ]n Oceanul

}nghe\at, ce neamuri tr[iesc pe malurile lui, ce obiceiuri au,

c`te ora=e sunt pe laturile lui, ce mun\i =i p[duri, c`te soiuri

de pe=ti tr[iesc ]n apele lui =i altele ce se cuvin ]ntr-o

descriere dup[ regulile geografilor, aici vom descrie pe larg.

74

DESCRIEREA VESTITULUI +I MARELUI R~U OBI CHIAR DE LA OB~R+IE +I P~N{ LA SF~R+IT

LA GURILE SALE DE LA MARE

Marele =i vestitul r`u Obi este cunoscut de to\i geografii

vechi =i noi, pentru c[ el constituie frontiera ]ntre Asia =i

Europa.

+i nici un alt r`u din lume nu este at`t de mare =i de

ad`nc, ]n afar[ de r`ul Amur; totu=i, nu este cunoscut de

geografi dec`t dup[ nume =i ]i =tiu numai gurile acolo unde se

vars[ ]n mare. Dar unde ]i sunt izvoarele, ce neamuri de

oameni tr[iesc pe malurile lui, nu au cuno=tin\[ =i scriu nume

false de neamuri =i ora=e care nici nu se afl[ pe l`ng[ Obi.

Izvoarele r`ului Obi =e pornesc a=a: unul din marele lac

Telej pe care buharanii ]l numesc =i Alt`n =i ]n jurul c[ruia

umbl[ numero=i b[=tina=i nomazi: saian\i, kaiman\i,

tauteleu\i, iaumunduji, uciughi, karagan\i. Nici unul dintre

ace=tia nu pl[tesc bir marelui ]mp[rat. Locurile acelea sunt

foarte m[noase; este =i c`mpie, sunt =i p[duri. Celelalte

izvoare ale lui Obi le constituie dou[ r`uri: unul Biia, cel[lalt

Katunia. Acele r`uri izvor[sc de departe din step[. Ele se

coboar[ ]mpreun[ ]n Obi, cu care curg mai departe =i ]=i

pierd numele, devenind Obi. }ntre aceste r`uri sunt ogoare

foarte frumoase =i Iocuri roditoare =i se poate construi =i un

fort. De la gurile Biiei =i Katuniei se poate ajunge p`n[ la

75

China ]n dou[ luni prin step[. }n afar[ de aceste r`uri, ]n Obi

se vars[ =i marele r`u Tom, pe malul c[ruia, nu departe de

Obi, se afl[ ora=ul Tomsk. Aproape de ob`r=ia lui Tom este

construit fortul Kuzne\.

}n afar[ de Tom, ]n Obi se mai vars[ =i alte r`uri mari: r`ul

Ciulim, r`ul Ket, r`ul Vah =i multe alte r`uri =i g`rle. Dup[

ora=ul Tomsk, pe malul r`ului Obi, nu departe de gura r`ului

Ket, se afl[ fortul Nar`m. De acolo, plutind ]n jos cam opt

zile, se afl[ ora=ul Surgut, tot pe malul lui Obi. De la Surgut,

iar[=i se plute=te cam patru zile p`n[ la iamul Samarovsk.

Acolo, nu departe, se vars[ ]n Obi marele r`u Irt`=. Iar de la

iamul Samarovsk p`n[ la ora=ul Beriozov se ajunge ]n =ase

zile, merg`nd ]n josul apei. Din locul acela unde Irt`=ul se

vars[ ]n Obi, acesta ]ncepe s[ se l[rgeasc[. De la Beriozov,

]ntre posturile de paz[ de la Osobsk =i Obdorsk, p`n[ la

Marea Mangazeisk =i p`n[ la gurile r`ului Obi, unde acesta se

vars[ ]n ocean printr-un liman, se merge pe jos pe l`ng[ r`ul

Obi cam dou[sprezece zile. Acolo se vars[ Obi ]n mare prin

multe guri. +i at`t de mult[ ap[ se vars[ din Obi ]n mare,

]nc`t ]nvinge apa cea s[rat[ a m[rii =i r[m`ne pl[cut[ la gust.

Prin mijlocul acestui liman, apa lui Obi curge spre mare

asemenea unui r`u. +i aici zilele de iarn[ sunt foarte mici =i

gerurile foarte mari. Acolo, aproape de mare =i de gurile lui

Obi, tr[iesc samoiezii. Mai departe pe r`ul Obi tr[ie=te o

76

mul\ime de ostiaci p`n[ la Nar`m =i dincolo de el. Iar mai

departe de ace=tia, tot pe r`ul Obi tr[iesc t[tarii. De la ora=ul

Tomsk mai ]ncolo tr[iesc calmucii chiar p`n[ la ob`r=ia

r`ului Obi. }n apropiere de Beriozov este templul cu idoli

ostiaci, despre care geografii scriu c[ acolo se afl[ idolul

Babu cel de aur. Totu=i, nu se poate spune c[ acei idoli sunt

de aur, ci din argint, din lemn, vopsi\i ]n multe culori =i

uneori turna\i din aram[. Atunci c`nd v`neaz[ orice

s[lb[ticiune, calmucii aduc mai ]nt`i o jertf[ ]n fa\a acestora.

Lungimea r`ului Obi este foarte mare, fiindc[ porne=te

tocmai din ]ndep[rtatele stepe fierbin\i de la miaz[zi =i se

vars[ prin gurile sale ]n Oceanul de Nord cel }nghe\at.

Ad`ncimea r`ului Obi este foarte mare pentru c[ atunci c`nd

este furtun[ se formeaz[ valuri ca pe mare. +i este ad`nc

chiar de la mal. Se revars[ adesea ]n mla=tini, ]n lacuri =i

peste p[duri. L[\imea lui nu este mereu aceea=i, pentru c[

dincolo de gurile Irt`=ului largimea este mai mare, ]ns[ mai

sus, uneori ]ntre maluri nu are dec`t dou[ sau trei verste. R`ul

Obi are multe bra\e =i ostroave. Albia lui nu este

bolov[noas[. Malurile sunt de p[m`nt =i nic[ieri nu se g[sesc

st`nci pe ele.

}n acest r`u se g[sesc tot felul de pe=ti din abunden\[; se

pescuiesc mai ales ni=te nisetri uria=i. Un alt soi de pe=te, care

este foarte gustos, se nume=te muksun =i se spune c[ vine din

77

mare. Este o asemenea abunden\[, ]nc`t ]n nici un alt r`u nu

se g[se=te pe=te at`t de mult =i de gras.

Se spune c[ numele lui Obi este b[=tina=; totu=i, =i ]n

latine=te se nume=te tot Obi, iar t[tarii ]i spun Obi-Amur. Pe

am`ndou[ malurile r`ului Obi se afl[ p[duri mari de toate

soiurile, care se ]ntind de la ocean =i tocmai p`n[ la stepe. Pe

malurile lui nu se afl[ nici un munte ]nalt, ]n afar[ de

dealurile acelea care se numesc Kriaj =i care uneori se

apropie de r`ul Obi, alteori se dep[rteaz[. Pe alocuri,

malurile sunt foarte ]nalte, ]n altele — nu prea. Pe malurile

r`poase cresc multe plante =i iarb[ care se ]ntinde asemenea

unui covor p`n[ departe ]n stepe =i nu se =tie unde.

Apa din r`ul Obi este foarte tulbure =i albicioas[, dar nu

chiar ca apa din alte r`uri, fiindc[ Obi izvor[=te din lacuri.

Obi nu curge repede ca alte r`uri bolov[noase, totu=i nu este

lini=tit =i prin unele Iocuri este foarte ]nvolburat. Nu are cursul

repede, pentru c[ este foarte ad`nc.

Ceea ce cred geografii, c[ r`ul Obi face hotar ]ntre Asia =i

Europa, este ignoran\[, pentru c[ ei ]=i ]nchipuie c[ izvoarele

r`ului Don nu sunt departe de Obi. Dar acum se =tie c[

acestea sunt foarte ]ndep[rtate =i c[ ]ntre Obi =i Don este o

foarte mare distan\[. De aceea, ar fi mai bine s[ consider[m

grani\a Europei de la izvoarele r`ului Don, merg`nd drept

p`n[ la r`ul Dvina =i p`n[ la mare. +i astfel grani\a ar fi mai

78

apropiat[ de adev[r dec`t aceea pe care o consider[ ei, pe

Obi.

+i acum, dup[ descrierea r`ului Obi, iar[=i ne urm[m

c[l[toria =i descriem r`ul Ket, de la gurile sale p`n[ departe la

ob`r=ie.

* * *

+i aici, dup[ descrierea r`ului Obi, iar[=i s[ ne ]ntoarcem

la descrierea plutirii noastre ]n susul r`ului Ket, de unde ne-

am oprit, chiar de la fortul Makovsk =i p`n[ la ob`r=ia lui.

Plutind ]n susul r`ului Ket, pe partea st`ng[, mai jos de

satul Altaev este un bra\, Ket r[m`n`nd pe partea st`ng[, pe

care bra\ se merge o jum[tate de verst[. +i am ie=it iar[=i ]n

Ket. R`ul Ket se desparte ]n dou[ bra\e, ]ntre care se formeaz[

un ostrov. +i un bra\ se nume=te Ket cel Vechi, iar cel[lalt Ket

cel Nou. De la bra\ul acela =i p`n[ unde se desparte r`ul Ket

]n dou[, sunt patru verste.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket cel Vechi se afl[ Cotitura

Ketului, la =apte verste de iurtele Koravandinilor.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket sunt iurtele Tiunghin, la

=aisprezece verste de iurtele Koravandinilor, iar pe aceea=i

parte, mai sus cu dou[ verste de iurte, este gura de mijloc a

r`ului Ket.

79

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket, la patru verste de gura

mijlocie a r`ului Ket se afl[ iurtele ostiacului Kurkov din

Larti\k.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este g`rla Ti=panov, la =apte

verste de iurtele Kurkovilor. Pe bra\ul Ti=panov se plute=te

dou[ verste.

Pe partea st`ng[ se afl[ groapa mocirloas[ a Ketului, la

dou[ verste de bra\ul Ti=panov.

Acea groap[ mocirloas[ se ]ntinde o verst[. Tot pe partea

st`ng[ a lui Ket este bra\ul Puradjin, iar pe partea st`ng[ sunt

iurtele puradjinilor, de la mocirla Ketului la trei verste. Pe

acest bra\ se merge cam o verst[.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, ]n plasa Pikovsk, sunt

a=ezate iurtele Olrdarg =i pe aceea=i parte, mai sus de iurte cu

trei verste, se g[se=te bra\ul Padjin, la trei verste de bra\ul

Puradjin.

Pe aceea=i parte a r`ului Ket sunt iurtele Ciunjin, din plasa

Pikovsk, la =ase verste de iurtele Pikovskilor.

Pe aceea=i parte a lui Ket sunt iurtele Padjinilor, tot din

plasa Pikovsk, la patru verste de iurtele Ciunjin.

Dup[ iurtele Padjinilor este bra\ul Padjin.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este ultima gur[ a r`ului,

care se vars[ ]n Obi.

80

Aici este jum[tate de cale de la Nar`m la Ke\k, la patru

verste de iurtele Padjinilor. Aici se ajunge de la Surgut =i de la

Nar`m venind pe Obi p`n[ la gura a treia a r`ului Ket, pe

care se intr[ din Obi ]n r`ul Ket.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket sunt iurtele Iva=kin ale

fortului Ke\k, iurte de la care au pornit ostiacii ke\i. De la gura

Togorsk este o dep[rtare de dou[sprezece verste.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este mla=tina Elderov, iar mai

sus de aceasta se formeaz[ o balt[, la =apte verste de iurtele

Iva=kin.

Pe aceea=i parte st`ng[ a r`ului Ket se desface un bra\, iar

pe malul drept al bra\ului sunt iurtele Elderov, la

cincisprezece verste de mocirla Elderov1.

Pe acest bra\ se merge c[m o verst[; se trece apoi ]n

groapa mocirloas[ care \ine cam cinci verste.

La sf`r=itul acestei gropi mocirloase, iar[=i ]n Ket, pe

partea st`ng[, se desface bra\ul Ket cel Vechi, care se ]ntoarce

iar[=i ]n Ket.

Tot pe partea st`ng[ din r`ul Ket iese o g`rl[ Ke\ka, care se

vars[ iar[=i ]n Ket la o jum[tate de verst[ de mocirl[.

1 Se nume=te mocirl[, fiindc[ vechea albie a fost p[r[sit[, =i r`ul

curge pe o albie nou[ (n.a.).

81

}n ziua de 8 iunie am p[truns ]n balta Elderov, care se

]ntinde cinci verste.

}n balta Elderov, pe partea dreapt[, este malul r`pos Filkin,

la cinci verste de g`rli\a Ke\ka; r`pa ar fi cam de cinci verste.

Deasupra malului cresc tot felul de copaci: mesteceni, brazi,

cedri, brad alb, plopi =i alte soiuri de arbori.

De la r`pa Filkin ]ncepe groapa mocirloas[ Anghin, iar

I`ng[ aceasta se afl[ ]n[l\imile Kriaj de pe Obi. Mocirla \ine

dou[ verste.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este un bra\, la o verst[ de

mocirla Anghin, care are dou[ verste lungime.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este un sat rusesc al lui

Volkov de pe Ket, la o verst[ de bra\. De la satul acela p`n[ la

fortul Ke\k sunt dou[ verste.

}n ziua de 8 iunie am ajuns la fortul Ke\k. Fortul este

a=ezat ]ntr-un loc foarte frumos pe ]n[l\imile Kriaj de pe

partea dreapt[ a lui Ket. }n Ke\k se afl[ cam dou[zeci de cur\i,

o biseric[ a Treimei d[t[toare de via\[ =i a sf`ntului Nicolae,

f[c[torul de minuni. Am plecat din Ke\k la aceea=i dat[,

noaptea pe la ceasurile patru, pe bra\ul r`ului care \ine o

verst[. Bra\ul acela se vars[ ]n Ket dup[ ce a pornit tot din el.

Din bra\ am ie=it ]n Ket.

Pe malul drept al r`ului Ket este un sat rusesc la dou[

verste de g`rl[, iar ]n sat sunt patru gospod[rii.

82

Tot pe partea dreapt[ a lui Ket este un loc ml[=tinos, la trei

verste de satul rusesc.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este un iaz la o verst[ de

mla=tin[.

Tot pe partea st`ng[ a lui Ket este un sat rusesc. Odinioar[

]n locul acesta au fost iurtele de v[r[ ale cneazului ostiac

Neug. }n sat, care este a=ezat la trei verste de bra\ul r`ului,

sunt =ase gospod[rii.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este bra\ul Neughin, la o

verst[ de sat. Bra\ul acela \ine =ase verste. C`nd a tr[dat

N`rghei, de a r[pit haznaua ]mp[r[teasc[, iar pe slujba=i i-a

omor`t, captur`nd vistieria, aceasta a fost ascuns[ ]n p[dure,

l`ng[ bra\ul acesta de r`u, l`ng[ gura de jos, aproape un an.

+i iar[=i s-au adunat slujba=ii cazaci siberieni =i au recucerit

vistieria ]mp[r[teasc[ de la N`rghei =i au trimis comoara

marelui st[p`n, la Moscova. De atunci, tr[d[torul N`rghei a

fost adus iar[=i la supu=enie =i a ]nceput s[ pl[teasc[ bir

marelui \ar, ]mpreun[ cu oamenii s[i.

Pe partea st`ng[ a bra\ului Neughin este g`rli\a Nalimov la

patru verste de gura de jos a bra\ului.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este o g`rli\[-iaz, la patru

verste de g`rla Nalimov, care \ine o jum[tate de verst[.

Pe aceea=i parte a r`ului Ket este lacul Zapor cel Mare, la

dou[ verste de iezule\.

83

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este g`rla R`bnaia, la dou[

verste de lac.

Pe partea dreapt[ a lui Ket sunt iurtele cneazului ostiac

Kutki, la dou[ verste de g`rl[.

Pe aceea=i parte a lui Ket sunt iurtele kurkilor lui Esaul, la

dou[ verste de iurtele ostiacilor cneazului.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este gura lui Ket cel Vechi,

care porne=te din Ket =i iar[=i se vars[ ]n Ket la =ase verste de

iurtele Esaulilor.

Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\ mic, la o verst[ de

Ket cel Vechi.

Spre partea dreapt[ a lui Ket este un ostrov, la patru plesuri

de bra\ul cel mic.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este un bra\ la dou[ plesuri de

ostrov, bra\ul \ine zece verste.

Pe partea st`ng[ a bra\ului este o g`rl[, la cinci verste de

la gura de jos.

Pe malul st`ng al lui Ket sunt iurtele murzinilor, la o verst[

de bra\.

Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\ la patru plesuri de

iurtele murzinilor, bra\ care \ine o verst[.

Pe partea st`ng[ a lui Ket sunt iurtele ostiacilor lui

Iasagnog, la dou[ plesuri de bra\.

Mai jos de acele iurte, pe aceea=i parte este un hele=teu.

84

Pe aceea=i parte a r`ului Ket este un bra\ care \ine o verst[,

la =apte verste de iurte.

Din partea dreapt[ a acelui bra\ se desparte Ket cel Vechi,

care iar[=i se vars[ ]n Ket la o jum[tate de verst[ de gura de

jos.

Pe aceea=i parte a lui Ket se desparte vechea albie a lui Ket

la dep[rtare de dou[ plesuri de bra\ul de r`u.

Pe aceea=i parte este un alt bra\ la patru plesuri de albia

cea veche.

}n mijlocul r`ului Ket este o insul[ mic[ la trei verste de

bra\.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket se desface vechea albie a

r`ului, ]n fa\a acelei albii pe partea cealalt[ este bra\ul

Iva=kin, la dou[ verste de insuli\[. Pe bra\ se merge trei verste.

Mai sus de acel bra\ este o r`p[ pe malul drept al lui Ket, pe

care cre=te codrul lui Iva=cu Vansandav =i care se ]ntinde o

jum[tate de verst[. }n p[durea de pe r`p[ cresc numai pini.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, la dou[ verste de bra\ul

Iva=kin, este un alt bra\, care se ]ntinde dou[ plesuri. Pe

aceea=i parte, mai jos de bra\ este o g`rl[.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este g`rla lui Iva=kin, care

poart[ numele Li=i\a =i iese din p[m`nt, apoi se vars[ ]n Ket.

Pe malul ei se vine la v`n[toare pentru castori =i samuri,

85

vulpi, vidre, jderi, hermine, veveri\e =i alte animale de tot

felul; de la bra\ul de r`u sunt cinci plesuri.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket, la trei plesuri de g`rla Li=i\a,

este un iaz.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket este Ket cel Vechi. El se

desparte din Ket =i se vars[ iar[=i ]n Ket la dou[zeci de verste

de g`rla Li=i\a.

}n ziua de 15 iunie am navigat cu p`nze =i cu

doscianicurile legate unul de cel[lalt.

Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\ la =aptesprezece

verste de Ket cel Vechi, care \ine cam un sfert de verst[.

Pe aceea=i parte a lui Ket este g`rla B`straia, pe care am

mers o zi. Vechiul bra\ al lui Ket r[m`ne pe partea st`ng[, la

o verst[ de gura de jos a g`rlei B`straia.

Pe partea st`ng[ a g`rlei B`straia este o g`rli\[, care se

vars[ ]n Ket.

Pe partea st`ng[, la =ase verste de g`rli\[, este un mal

r`pos, pe care se afl[ o p[dure de pini =i de mesteceni.

}n locul acela este jum[tatea g`rlei.

Pe partea dreapt[ a g`rlei B`straia este r`ule\ul Utkin, la

dou[zeci de verste de malul r`pos. Pe g`rla aceea se merge

cam cincisprezece verste de r`ule\ul Utkin p`n[ la Ket. De la

gura g`rlei B`straia p`n[ la cetatea Ke\k sunt cinci plesuri.

Acele plesuri au cam opt verste. }n al patrulea bazin, pe malul

86

st`ng, este o r`p[, iar deasupra r`pei este o p[dure de pini,

mesteceni =i salcie. Din g`rl[ am ie=it ]n r`ul Ket la 16 iunie.

Pe partea dreapt[, mai ]nainte de a ajunge la fortul cel

vechi, cam la jum[tatea bazinului, este un bra\ mic de r`u.

Pe partea st`ng[ se afl[ fortul cel vechi care se nume=te

a=a, pentru c[ ]n acela=i loc a fost fortul cel mic al Ke\kului,

dar a fost mutat unde se afl[ ast[zi Ke\kul.

}n fa\a vechiului fort este un iaz mic, iar ]ntre iaz =i Ket se

formeaz[ un ostrov mic.

Fortul cel vechi este a=ezat pe un loc foarte frumos

deasupra malului r`pos. Fortul cel vechi a fost p[r[sit, pentru

c[ locurile erau neroditoare pentru gr`ne. De la Nar`m p`n[

la Makovsk este jum[tate de cale din dreptul fortului cel

vechi. Sunt cam patruzeci de ani de c`nd a fost mutat vechiul

fort.

Mai sus de fortul cel vechi curge r`ule\ul Gole=, care iz-

vor[=te din mla=tin[.

}n mijlocul r`ului Ket este un ostrov unde apa se desparte

]n dou[ bra\e: unul se nume=te Ket cel Vechi, cel[lalt — Ket

cel Nou. Cel Vechi este pe partea dreapt[, cel Nou pe st`nga,

la unsprezece verste de vechiul fort Ket.

Ziua de 17 iunie. Pe partea dreapt[ a lui Ket este un

ostrov, la =ase verste de locul unde Ket se desparte ]n dou[.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este r`ul Orlov. Acest r`u Orlov,

87

care este cam tot at`t de mare ca =i r`ul Ket, este la zece

verste de ostrov.

R`ul Orlov izvor[=te din ]ndep[rtatele mla=tini, =i pe malul

lui ostiacii v`neaz[ samuri =i vulpi, =i veveri\e, =i alte s[l-

b[ticiuni.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este un ostrov, la unsprezece

verste de r`ul Orlov.

Pe partea dreapt[ a lui Ket, la zece verste de ostrov, un

bra\ de r`u.

Pe partea st`ng[ a lui Ket, un ostrov, la cinci verste de

bra\ul de r`u.

Pe partea dreapt[ a lui Ket se face un bra\ de r`u, care se

nume=te Ket cel Nou, iar Vechiul Ket curge pe partea st`ng[.

}ntre ele este un ostrov mare. De la acest Ket cel Nou =i p`n[

la Ket cel Vechi sunt trei verste. De la ostrovul ar[tat mai sus

=i p`n[ la Ket este cam o jum[tate de verst[.

18 iunie. Pe partea dreapt[ a lui Ket este Ket cel Vechi, la

treisprezece verste de bra\ul Ket cel Nou.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este r`ul Jagadin, la =ase verste

de bra\ul Ket cel Nou. L`ng[ r`ul acela se afl[ iurtele de iarn[

ale ostiacilor cneazului Jagad. R`ule\ul =i-a luat numele de la

cneaz.

Ziua de 19 iunie. Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\,

la treizeci de verste de r`ul Jagadin.

88

Pe partea dreapt[ este Ket cel Vechi, iar pe malul st`ng un

iaz care se nume=te Ket cel Nou, la zece verste de bra\ul

cel[lalt. Ket cel Nou \ine dou[ verste.

Ie=ind ]n Ket, pe partea dreapt[ este un bra\, la dou[ verste

=i jum[tate de Ket cel Nou. Pe partea st`ng[ a lui Ket este un

hele=teu ]n care ostiacii z[g[zuiesc pe=tii ca s[-i prind[.

Pe partea dreapt[ este Ket cel Vechi, la cinci verste de

hele=teu. Ket cel Vechi s-a ]nnoroiat =i doscianicurile nu mai

pot trece pe el, ci trec pe Ket cel Nou, despre care am scris

mai sus.

Iunie, ]n ziua de 20. Pe partea dreapt[ a lui Ket este un

lac, la treizeci de verste de Ket cel Vechi. De la Ket cel Vechi

=i p`n[ la acest lac nu am ]nt`lnit nici un bra\ de r`u, nici

g`rl[.

Ziua de 21. Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, r`ul P`gma, la

=apte verste de lac. Se nume=te astfel, pentru c[ pe malul lui a

tr[it ostiacul P`gma, iar ast[zi este st[p`nit de ostiacii lui

Maksim.

Pe malul lui se v`neaz[ mul\i samuri, vulpi =i mai ales cei

mai frumo=i castori negri. R`ul izvor[=te din locuri

]ndep[rtate din mla=tin[.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este un mal r`pos, deasupra

c[ruia cre=te o p[dure de pini =i alte multe soiuri de copaci.

89

Malul acela este al cneazuiui Maksim, amintit mai sus, la

dou[ verste de r`ul P`gma.

Pe partea st`ng[ a g`rlei lui Maksim se afl[ iurtele de var[

=i cele de iarn[ ale acestuia, la o jum[tate de verst[ de malul

cel r`pos.

Pe partea dreapt[ a lui Ket, la cincisprezece verste de

r`ule\ul Maksim, este o r`p[ de hum[, deasupra c[reia cresc

pini, brazi =i al\i arbori.

Iunie, ziua de 22. Pe partea st`ng[ a lui Ket este un iaz

care se vars[ ]n lacul Aik. L`ng[ lac sunt iurtele de iarn[ =i

cele de var[ ale ostiacilor, la dou[zeci =i cinci de verste de

r`pa de hum[.

}n mijlocul lui Ket este un ostrov, la =apte verste de r`p[.

Pe partea dreapt[ a lui Ket este podi=ul Odrin, la dou[zeci

=i cinci de verste de r`pa de hum[.

Iunie, 23. Pe partea st`ng[ a lui Ket, bra\ul Lomovat, la

dou[zeci de verste de podi=.

La dou[zeci si =ase de verste de bra\ul Lomovat, pe partea

st`ng[ a lui Ket, este un grind, =i la dou[sprezece verste de

acel grind, tot pe partea st`ng[, un lac.

lunie, ]n ziua de 24. Pe partea dreapt[ a lui Ket, un lac la

dou[zeci de verste de cel[lalt lac.

90

Pe partea st`ng[ a lui Ket este un bra\ de r`u la zece verste

de lac. Acest bra\ \ine cam o jum[tate de verst[. Pe partea

st`ng[, mai sus de acel bra\, este o g`rl[.

Pe partea dreapt[ a lui Ket, un iaz la cinci verste de g`rl[.

Iazul \ine patru verste.

Pe partea st`ng[ a lui Ket — o g`rl[, la =apte verste de iaz.

Pe partea dreapt[ a lui Ket — un bra\, la zece verste de

g`rl[.

Iunie, ]n 25. Pe partea st`ng[ a lui Ket se face o g`rl[, din

apele c[reia se formeaz[ lacul Kauldin. Din lac iese r`ul Kas,

care se vars[ ]n r`ul Enisei. Pe malurile lacului aceluia =i ale

r`ului Kas au drum negustorii =i mi=un[ nomazii. De aceea, la

gura r`ului Kas s-a a=ezat un post de paz[. De la bra\ =i p`n[

la lac sunt zece verste. +i dac[ ]n r`ul Kas se pr[bu=e=te un

copac, ]n acela=i loc ]n care a c[zut ]n ap[, copacul

]mpietre=te ]n timp de trei ani.

Pe partea st`ng[ a r`ului Ket este un bra\ care \ine

unsprezece verste, la trei verste de lacul Kauldin.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, la dou[ verste de bra\, este

un iaz.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este o g`rl[, la treisprezece

verste de iaz.

Pe malul drept se afl[ fortul Iurliukov, ]n care a tr[it

cneazul ostiac Iurliuk. Ast[zi, fortul acela este p[r[sit, =i totul

91

a disp[rut, =i a crescut p[dure. De la Ket cel Vechi sunt

dou[sprezece verste. Fortul lurliukov era a=ezat pe un loc

frumos deasupra r`pei1. Din cetatea Iurliuk au pornit ostiacii

de la Makovsk.

Pe partea st`ng[ se afl[ malul ]nalt M`=, pe care cre=te o

p[dure de pini, mesteceni =i alte multe soiuri de arbori, la

cinci verste de fortul Iurliuk.

Pe partea st`ng[ a lui Ket, la trei verste de r`pa M`=, este

un bra\ mic.

Pe aceea=i parte, la dou[ verste de la bra\ul mic, este un

alt bra\ mare.

Tot pe partea st`ng[ este un bra\, la nou[ verste de

cel[lalt. }n fa\a acestuia, pe partea dreapt[, altul.

Iunie, ]n 27. Pe partea dreapt[ a lui Ket, un bra\ mic, la opt

verste de cele dou[ bra\e.

Pe partea st`ng[ a lui Ket, la zece verste de bra\ul cel mic,

un lac.

Pe aceea=i parte este un mal ]nalt, la nou[ verste de lac.

Pe partea dreapt[ este r`ule\ul Olen, la dou[ verste de

malul cel ]nalt.

1 Aici este jum[tate de drum de la Ke\k p`n[ la fortul Iurliuk, iar

de la fortul Iurliuk p`n[ la Makovsk — cealalt[ jum[tate (n.a.).

92

Pe partea st`ng[ este un bra\, la o verst[ =i jum[tate de

r`ule\ul Olen.

Tot pe malul st`ng este o r`p[, la opt verste de bra\ul de

r`u.

Pe partea dreapt[ a r`ului Ket, o g`rli\[, la dou[ verste de

r`p[.

Pe partea st`ng[ este r`pa Kolokol, la dou[ verste =i

jum[tate de g`rli\[. }n fa\a acelei r`pe este v[r[ria Kolokol. La

v[r[rie, negu\[torii au ag[\at ]ntr-un pin pe malul drept un

clopot mic pentru ca locul s[ fie cunoscut de oamenii ce ar

veni cu doscianicurile ]n susul r`ului Ket. Acolo se g[se=te var

mult, =i apa r`ului curge repede, parc[ peste ni=te praguri. O

asemenea v[r[rie =i ape at`t de repezi nu mai sunt nic[ieri pe

Ket. Tot ]n fa\a r`pei sunt a=ez[rile de iarn[ ale cazacilor care

transport[ pe r`ul Ket proviziile de gr`ne p`n[ la Eniseisk, dar

acolo se ]n\epenesc =i ierneaz[.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este r`pa Dolgov, la dou[ verste

de r`pa Kolokol.

Iunie, ]n 28. Pe partea dreapt[ este g`rla R`bnaia

Cebotaika, la dou[sprezece verste de r`pa Dolgov. G`rla se

nume=te a=a, pentru c[ pe malurile ei a tr[it ostiacul Cebotai.

Pe partea dreapt[, la dou[zeci =i cinci de verste de g`rla

Cebotaika, este un bra\ pe care se merge zece verste.

93

Pe partea st`ng[ a lui Ket se desparte Ket cel Vechi, iar pe

partea dreapt[ Ket cel Nou, la =ase verste de bra\ul de r`u. Pe

Ket cel Vechi nu se umbl[, numai pe Ket cel Nou.

Iunie, ]n 29. Pe partea st`ng[ a lui Ket este un r`ule\, la

cincisprezece verste de Ket cel Vechi.

Pe aceea=i parte este fortul Markov. Acolo au tr[it cazacii

care s-au str[mutat la Ke\k, pentru c[ ostiacii au vrut s[

prefac[ fortul ]n cenu=[, iar pe cazaci s[-i ucid[. Fortul este

a=ezat pe un loc frumos deasupra r`pei.

Pe partea dreapt[ a lui Ket este g`rla Elov, la dou[sprezece

verste de fortul Markov. G`rla izvor[=te de departe din

mla=tin[.

Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\, la =ase verste de

g`rla EIov, care se vars[ ]n g`rl[.

Pe partea st`ng[, o g`rl[, la dou[zeci =i cinci de verste de

bra\ul de r`u.

Iunie, ]n 30. Pe partea st`ng[, albia lui Ket cel Vechi, la

dou[zeci =i =ase de verste de g`rl[.

Tot pe partea st`ng[, tot Ket cel Vechi, a c[rui gur[ de sus

este o mla=tin[ noroioas[. Am mers pe Ket cel Nou zece

verste de la Ket cel Vechi.

Pe aceea=i parte a lui Ket, iar[=i o albie a lui Ket cel Vechi.

Dar spre partea dreapt[, bra\ul se nume=te Ket cel Nou. Pe

94

Ket cel Vechi nu se merge, doar pe Ket cel Nou, de la gura

ml[=tinoas[ a lui Ket, la o verst[ =i jum[tate.

Pe partea dreapt[ este malul lui Olen, ]nalt, la =apte verste

de Ket cel Vechi.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este g`rla Jajeia, la dou[zeci =i

opt de verste de malul Olen.

Pe aceea=i parte este podi=ul Kriaj, la nou[ verste de g`rl[.

Tot pe partea st`ng[ este un loc ]mp[durit cu pini, la cinci

verste de malul cel ]nalt.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este un bra\, care se nume=te

Surp[tura, fiindc[ acel loc a fost de cur`nd sp[lat de ape, la

dou[ verste =i jum[tate de malul cel ]nalt.

Pe partea dreapt[ a lui Ket este un lac, la o verst[ de bra\.

Pe malul st`ng este o r`p[, la trei verste de lac.

Pe partea dreapt[ este lacul Ocunev, tot la trei verste de

r`p[.

Pe aceea=i parte sunt a=ez[rile de iarn[ ale cazacilor din

Tomsk, trimi=i la Eniseisk cu provizii de gr`ne, la dou[ verste

de lacul Ocunev.

Pe partea st`ng[ este un bra\, care se nume=te Ket cel

Vechi, la dou[ verste =i jum[tate de a=ez[rile de iarn[.

Pe partea st`ng[ este o r`p[, la cinci verste de Ket cel

Vechi.

95

Pe aceea=i parte a lui Ket, iar[=i o r`p[, la =ase verste de

cea ar[tat[ mai sus.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este r`ul Sociur, care izvor[=te

din gubernia Makovsk, din mla=tini. R`ul Sociur este tot at`t

de mare ca =i Ket. Pe malurile sale sunt iurtele de iarn[ =i cele

de var[ ale ostiacului Iurka. Pe malurile lui, ostiacii v`neaz[

samuri, castori de bun[ calitate, vulpi =i multe alte

s[lb[ticiuni. De la r`p[ =i p`n[ la Sociur sunt nou[ verste.

De la r`ul Sociur, albia lui Ket a devenit foarte ]ngust[.

Iulie, ]n 2. Pe partea dreapt[ a lui Ket este o r`p[ mic[, la

patruzeci de verste pesc[re=ti de la Sociur, iar verste de uscat

cam =aizeci.

Pe aceea=i parte este o albie veche a lui Ket.

Pe partea st`ng[ curge Ket cel Nou, la dou[sprezece verste

pesc[re=ti =i cam dou[zeci =i cinci de verste de la r`p[.

Pe partea dreapt[ a lui Ket este r`pa Losin, la treizeci =i opt

de verste de Ket cel Vechi; malul este foarte ]nalt.

Iulie, ]n 3. Pe partea dreapt[ sunt a=ez[rile de iarn[ ale

cazacilor din Tomsk, care, fiind trimi=i la Tomsk cu provizii

de gr`ne, fiind prin=i de vremea de iarn[, au iernat ]n acel

loc, la dou[zeci =i cinci de verste de r`pa Losin.

Pe partea st`ng[ a lui Ket sunt a=ez[rile de iarn[ ale

cazacilor din Tobolsk, care au iernat aici, fiindc[ =i cazacii

din Tomsk se opriser[ pentru iernat; sunt treizeci =i =apte de

96

verste de la a=ez[rile de iarn[ ale celor din Tomsk. Pe partea

st`ng[ a lui Ket este o r`p[, la nou[ verste de a=ez[rile de

iarn[ ale cazacilor din Tobolsk.

lulie, ]n 4. Pe partea dreapt[ este o r`p[, la =apte verste de

cealalt[ r`p[.

Pe partea dreapt[ a lui Ket a fost satul rusesc din care era

t[lmaciul Oksenka, plecat la Eniseisk. De la r`p[ sunt

dou[zeci de verste.

Pe partea st`ng[ este r`pa Sterliaj, la dou[sprezece verste

de s[tuc. Pe aceea=i parte este o g`rl[, la =apte verste de r`pa

Sterliaj.

Pe partea st`ng[ este g`rla Iva=kin, la unsprezece verste de

cealalt[ g`rl[.

lulie, ]n 5. Pe partea dreapt[ a lui Ket este un bra\, la

patruzeci de verste de g`rla Iva=kin.

Tot pe partea st`ng[ a lui Ket este Ket cel Vechi, care se

desparte din Ket =i apoi se vars[ tot ]n el; de la bra\ul de r`u

sunt nou[ verste. Mai sus de Ket cel Vechi este un bra\ care

\ine o verst[.

Pe partea dreapt[ este satul rusesc Vorojeikin, la dou[zeci

=i opt de verste de bra\ul de r`u. Satul acela, a=ezat ]ntr-un loc

frumos pe malul cel ]nalt, este prima a=ezare de la fortul Ke\k,

pe tot r`ul Ket, =i unde se fac tot felul de gr`ne din bel=ug. +i

satul este supus fortului Makovsk. }n sat locuiesc =ase \[rani.

97

+i de la satul acela p`n[ la fortul Makovsk se merge pe uscat

o zi =i o noapte, iar pe ap[, dou[ zile =i dou[ nop\i.

Pe partea st`ng[ a lui Ket, la dou[ verste de sat, este o

r`p[.

Pe partea dreapt[ este g`rla Mind`n, la o verst[ de r`p[,

g`rl[ care pleac[ de la r`ul Ciulim.

Pe partea dreapt[ a lui Ket este r`pa Goreal, iar mai sus de

acea r`p[, la un sfert de verst[ =i la zece verste de g`rla

Mind`n, este lacul Goreal.

Iulie, ]n 6. Pe partea dreapt[ este r`pa Driaghin, iar mai

sus de aceast[ r`p[ se afl[ hele=teul Driaghin, la =aisprezece

verste de r`pa Goreal. Pe partea dreapt[ este hele=teul

Juravlin, la treizeci de verste de r`pa Driaghin.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este g`rla Mutnaia, la cinci

verste de hele=teul Juravlin. Pe aceea=i parte este codrul lui

Pu=kin, ]n care cresc pini, brazi, mesteceni =i al\i copaci. De

la g`rla Mutnaia sunt patru verste.

Pe partea st`ng[ este hele=teul voievodului din Eniseisk,

cunoscut prin faptul c[ ]n el se pescuie=te pentru voievod. De

la codrul Pu=kin sunt cinci verste.

Pe partea dreapt[ este un mal ]nalt, deasupra c[ruia se afl[

o a=ezare de iarn[. Acolo a iernat fiul de boier din Tobolsk,

care mergea la Eniseisk cu provizii ]mp[r[te=ti =i s-a oprit

acolo. De la hele=teu sunt treizeci de verste.

98

Iulie, ]n 7. Pe partea st`ng[ a lui Ket este lacul Okunev, la

trei verste de r`p[. Pe aceea=i parte este r`pa Bobrov, la cinci

verste de lac.

Pe partea st`ng[ a lui Ket este un alt mal ]nalt, la cinci

verste de r`pa Bobrov. La o verst[ mai sus de acesta, pe

aceea=i parte este r`pa Pavlov, deasupra c[reia se afl[ o

tab[r[ de iarn[, unde au iernat cazacii din Tobolsk, fiindc[ i-a

prins ]nghe\ul =i au iernat acolo, c`nd transportau proviziile

de stat. C`nd se termin[ r`pa, este un hele=teu, Pavlov.

Pe partea dreapt[ a lui Ket se desparte Ket cel Vechi, la o

verst[ de r`pa Pavlov, =i iar[=i se vars[ ]n Ket.

Pe partea st`ng[ este r`pa V`soka, deasupra c[reia cre=te

o p[dure de pin =i de brad, la trei verste de Ket cel Vechi. La

coada r`pei V`soka este g`rla Makov, care izvor[=te din

mla=tin[ =i se vars[ ]n Ket. Mai sus de acea g`rl[, la o verst[

pe aceea=i parte, este borna de hotar Makovsk. De la g`rla

aceea =i p`n[ la fortul Makovsk sunt patru verste.

La fortul Makovsk am ajuns ]n ziua de 7 iulie.

* * *

+i pentru c[ aici am p[r[sit calea de ap[, =i r`ul Ket a

r[mas c[tre dreapta, spre miaz[zi, =i pentru c[ aici se sf`r=esc

=i a=ez[rile neamului ostiac, s-ar cuveni s[ se fac[ acum pe

scurt o descriere a r`ului Ket, de unde izvor[=te, =i a altor

99

r`uri care se leag[ de el, ca =i o expunere asupra credin\ei =i

obiceiurilor ostiacilor.

R`ul Ket =i izvoarele lui pornesc de departe din step[, din

apropierea fortului Krasnoiarsk. Totu=i, de la fortul Makovsk

]n sus nu se mai navigheaz[ cu b[rci mari, fiindc[ este apa

sc[zut[. De la fortul Makovsk, la ]nc[ trei zile de mers, este

un sat rusesc pe malul lui Ket, iar aproape de izvoare tr[iesc

t[tarii, kirghizii =i al\ii. Lungimea lui Ket este mare, pentru c[

de la gurile lui unde se vars[ ]n Obi se navigheaz[ ]n susul

apei =ase p`n[ la =apte s[pt[m`ni, iar de la fortul Makovsk

p`n[ la izvoarele lui se spune c[ ar fi pe ap[ tot at`ta.

L[rgimea lui este mare acolo unde se vars[ ]n Obi prin mai

multe guri, fiecare gur[ fiind mai lat[ dec`t r`ul Moskova. La

Makovsk ]ns[ se mic=oreaz[. Ad`ncimea lui este mai mare

p`n[ la Makovsk =i ]n apele lui tr[iesc tot felul de pe=ti,

pentru c[ ]n el se vars[ multe r`uri =i mla=tini =i lacuri. Totu=i,

r`ul acesta produce triste\e, pentru c[ de la fortul Ke\k p`n[ la

satul Vorojei al Makovskului, timp de cinci s[pt[m`ni de

mers, nu ]nt`lne=ti a=ez[ri de via\[ pe malurile lui, ]n afar[ de

nomazi ostiaci. +i aceia sunt pu\ini, de=i mai demult erau

mare mul\ime, dar au ]nceput s[ se bat[ ]ntre ei, iar din acele

]nc[ier[ri mul\i au pierit, iar al\ii au murit de molim[ =i de

lipsuri. Chiar ]n anii care au trecut a fost o asemenea foamete,

]nc`t unii dintre ei =i-au m`ncat copiii. }n afar[ de acestea,

100

r`ul Ket este trist =i pentru c[ ]n preajma lui nu sunt nici lunci,

nici p[=uni, doar p[duri de netrecut, mla=tini =i lacuri =i

pentru c[ apa r`ului Ket este tulbure =i multe locuri sunt

pustii. Totu=i, ]n patru, cinci locuri s-ar putea stabili a=ez[ri de

via\[, fiindc[ =i alt[dat[ au fost a=ez[ri omene=ti pe acolo.

Dar destul despre r`ul Ket, =i s[ scriem acum despre

ostiaci.

Neamul ostiacilor este vechi, ca multe alte popoare din

]mp[ra\ia Siberiei. To\i locuitorii aceia descind din sci\i, care

dup[ potop ]=i trag ob`r=ia din Jafet, fiul lui Noe. De aceea =i

firea =i obiceiurile lor sunt simple. Ei sunt idolatri ca la

]nceput, cred ]n marele Nemrod, credin\[ pe care o =i \in. }n

limba lor, ei ]n=i=i le spun celor care locuiesc pe Obi =i pe

Irt`= kandajaki, iar celor din Nar`m =i de pe Ket — ciuguli.

A=ez[rile lor ]ncep de la gurile r`ului Irt`=, unde se vars[ ]n

Obi, =i se ]ntind apoi pe malul lui Obi ]n jos p`n[ la Beriozov

=i p`n[ la Marea Oceanului, iar ]n sus — pe malul lui Obi

p`n[ la fortul Tomsk =i apoi pe r`ul Ket p`n[ la izvoareIe lui.

Teritoriul acela este ]ntins. Numai c[, de=i ei sunt de acela=i

neam =i au aceea=i credin\[, totu=i au limbi diferite =i se

]n\eleg greu unii cu al\ii. Poporul acesta este cel pe care latinii

=i grecii (cu toate c[ au aflat despre el doar din auzite) ]l

numesc ihtiofag, adic[ m`nc[tor de pe=te, pentru c[ to\i

ostiacii pescuiesc tot felul de pe=ti ]n mare cantitate. Unii ]l

101

m[n`nc[ crud, al\ii ]l usuc[ =i ]l fierb. Ei ]ns[ nu =tiu ce este

p`inea =i sarea, ]n afar[ de pe=te =i de o r[d[cin[ alb[, numit[

=u=ak, pe c[re o culeg vara =i ]=i fac provizii, o usuc[ =i o

m[n`nc[ iarna. Cu p`ine nu pot tr[i. Cel care se satur[ cu

p`ine, moare. Locuin\ele lor sunt iurtele. Dar nu numai

pentru hran[ pescuiesc, ci din piele de pe=te ]=i fac =i haine, =i

ciubote, =i c[ciuli. Ei umbl[ cu cea mai mare u=uri\[ cu lotci

de lemn, ]n care sunt a=eza\i c`te cinci =i =ase oameni sau

mai mul\i. Totdeauna poart[ arcuri =i s[ge\i =i sunt oric`nd

gata de lupt[. Ei au multe femei. C`te doresc, at`tea \in.

Dar despre ei am scris =i ]n alte locuri. Acum s[ scriem

iar[=i despre c[l[toria noastr[, adic[ de la Makovsk peste

limba de p[m`nt uscat p`n[ la Eniseisk.

* * *

Fortul Makovsk este a=ezat pe un loc minunat, pe malul

r`ului Ket, deasupra r`pei de partea st`ng[. }n cetate se afl[ o

biseric[ =i cam dou[zeci de gospod[rii. Acolo doscianicurile

=i caicele sunt ]n mare num[r, unele g[urite, altele ]ntregi,

pentru c[ acolo este o re=edin\[ mare a slujba=ilor

]mp[r[te=ti. Cam la o jum[tate de verst[ de fort este ora=ul

slobod al negustorilor, unde s-au construit o mul\ime de

hambare pentru depozitatul m[rfurilor, de unde negustorii s[

porneasc[ peste f`=ia de p[m`nt uscat.

102

De la fortul Makovsk la Eniseisk se merge peste f`=ia de

p[m`nt care se ]ntinde ]n timpul verii c`teodat[ cale de cinci

verste, pe c`nd iarna se spune c[ drumul ar fi de cincizeci de

verste. Peste acea limb[ de p[m`nt este foarte mult noroi =i

de aceea peste tot pe acolo s-au f[cut foarte multe poduri, din

pricina glodului =i numeroaselor mla=tini =i g`rli\e.

Pe aceast[ limb[ de p[m`nt nu sunt a=ez[ri omene=ti, ]n

afar[ de un singur loc numai, ]n care se afl[ o colib[ ]n care

tr[iesc oameni.

Dup[ ce se trece limba de p[m`nt se ajunge ]n \inutul

Elanului. Acolo este un sat mic la marginea limbii de p[m`nt,

dup[ care, nu prea departe, este un alt sat mare, ]n care se

afl[ o biseric[ =i un fort. Satul acela se nume=te Elan. +i de la

acest sat p`n[ la Eniseisk sunt iar[=i o mul\ime de a=ez[ri =i

sate. Locurile sunt tot de c`mpie, foarte frumoase =i roditoare

]n gr`ne. Se spune c[ ]n ]ntreg \inutul Eniseisk ar fi cam cinci

sute de sate =i peste tot p[m`ntul este roditor.

De la fortul Makovsk =i p`n[ la Eniseisk se c[l[tore=te cu

samare ]n dou[ sau trei zile, dup[ cum este drumul. Am

]nc[rcat totul pe cai din Eniseisk, care sunt foarte buni =i mari,

cai domestici amesteca\i cu cai calmuci. Pentru fiecare cal

am pl[tit p`n[ la Eniseisk o rubl[ sau mai pu\in, dup[ cum

era drumul. Pe alocuri, pe limba de p[m`nt sunt =i dealuri

acoperite cu p[duri foarte ]ntunecoase. Sunt =i unele locuri

103

curate, lumini=uri, pe l`ng[ g`rle, unde c[l[torii se opresc =i

se odihnesc.

Nu vom face mai departe descrierea r`ului Enisei, pentru

c[ p`n[ la Enisei am navigat pe acest r`u doar dou[ zile.

Dup[ aceea am navigat pe r`ul Tungusk p`n[ la Baikal.

Despre Enisei nu scriem =i pentru c[ izvoarele lui sunt

necunoscute. Nu se =tie nici de unde pornesc. Se spune doar

c[ n-ar fi departe de ale lui Obi. Localnicii spun c[ la

izvoarele lui Obi se aud lebedele de la izvoarele lui Enisei.

De la cetatea Eniseisk p`n[ la Krasnoiarsk se merge zece

zile pe drum de uscat, iar ]n susul apei — trei s[pt[m`ni, tot

printre sate de agricultori ru=i. De la Krasnoiarsk mai departe

se mai merge ]nc[ pe r`ul Enisei ]n sus. }n \inutul Krasnoiarsk

sunt o mul\ime de sate =i cam o mie de slujba=i. Dar este

mereu primejdie mare din pricina kirghizilor, care, fiind cam

o mie de oameni, sunt foarte r[zboinici; limba =i credin\a lor

sunt t[t[re=ti. Cei din Krasnoiarsk umbl[ pe Enisei dup[

hamei, care cre=te ]n ostroave din bel=ug. P`n[ a se ajunge la

Pragul cel mare, pe malul Eniseiului este o st`nc[ de piatr[,

pe care este s[pat[ un fel de scriere necunoscut[. Sunt s[pate

=i cruci, de asemenea, sunt s[pate =i chipuri de oameni care

\in ]n m`ini ghioage =i multe astfel de lucruri. Dup[ cum se

spune, asemenea pietre cioplite se afl[ ]n locurile pustii, dar

nimeni nu =tie ce este scris pe ele =i de c[tre cine. }n locurile

104

acelea ]ncepe o cataract[ de temut pe r`ul Enisei, prin care

nimeni nu se ]ncumet[ s[ treac[ cu b[rcile, deoarece pe

ambele maluri sunt st`nci ]nalte. Se poate merge numai pe

drum =i se ocole=te cataracta ]n cinci zile, pentru c[ ea at`ta

se ]ntinde. +i se trece dincolo de ea pentru hamei, ]n ostroave.

Dar mai departe nu se duc ru=ii. Se spune c[ r`ul Enisei este

foarte mare peste tot, la fel, bolov[nos =i foarte repede.

De la Eniseisk ]n jos pe r`ul Enisei, pe l`ng[ gurile r`ului

Tungusk, se ajunge ]n zece zile de sub munte p`n[ la Elogui

=i p`n[ la Tunguskul inferior =i fortul Turuhan, cu luntre mici.

Acolo locuie=te ast[zi voievodul care alt[dat[ locuia ]n

Mangazei, pentru c[ atunci se trecea cu provizii =i cu tot ce

era de trebuin\[ prin str`mtoarea de mare de la gurile r`ului

Obi, apoi cu t`r=urile p`n[ la gura r`ului Taz ]n patru zile =i

patru nop\i. Prin gura r`ului Taz, tot cu p`nzele, pe r`ul acela

se ajungea la ora=ul Mangazei ]n patru zile =i patru nop\i. De

la Mangazei la Turuhan, care a fost c`ndva tab[r[ de iarn[, se

ajungea cu o luntre u=oar[ ]n trei sau patru s[pt[m`ni. Acum

]n Mangazei este doar o tab[r[ de iarn[, iar voievodul

locuie=te la Turuhan, unde se ajunge f[r[ trud[ cu proviziile

de la Eniseisk. Drumul acela de mare prin Mangazei este

abandonat ast[zi. Se merge la Eniseisk, =i de acolo — la

Turuhan. }n susul r`ului Tunguskul inferior, la patru zile de

mers de la m[n[stirea Troi\ei, se vars[ ]n Tungusk r`ul Sever.

105

De la r`ul Sever, ]n sus pe partea dreapt[, cale de dou[ zile

pe Tunguskul inferior, se vars[ ]n acesta r`ul Lena =i mai sus,

la dou[ zile de mers, tot pe partea dreapt[, se vars[ ]n

Tungusk r`ul Svetla. Mai sus de r`ul Svetla, tot pe partea

dreapt[, se vars[ r`ul Taimur, la dou[ zile de mers. }ntr-o

c`mpie l`ng[ r`ul acela izbucne=te foc de sub p[m`nt, dintr-

o surp[tur[; =i dac[ pe acea cr[p[tur[ se a=az[ un lemn, se

face c[rbune, din pricina c[ldurii, dar nu se aprinde.

Pe acela=i r`u Tungusk, pe partea st`ng[ ]n susul apei, se

vars[ r`ul Tur`g, mai sus de Tur`g se vars[ r`ul Jdan`h, mai

sus de Jdan`h se vars[ r`ul Rozmahn`h. Mai sus de r`ul Roz-

mahn`h, tot ]n r`ul Tungusk se vars[, tot pe partea dreapt[

r`ul Ilimlei. Mai sus de Ilimlei se revars[ din Tungusk un

hele=teu pe malul c[ruia este tab[ra de iarn[ Kuria. Mai sus

de hele=teu se vars[ r`ul Eroma Mic[. Pe malul r`ului Eroma

Mic[ este tab[ra de iarn[ Tetiusik. Mai sus de Eroma Mic[ se

vars[ r`ul Eroma Mare. Mai sus de Eroma Mare se vars[ r`ul

Nepa. Mai sus de Nepa se vars[ r`ul Balvadenka. Pe malul

r`ului Tunguskul de sub munte se afl[ tab[ra de iarn[

Iasagnoi, ]n care tr[iesc slujba=ii din Eniseisk care str`ng

birurile pentru ]mp[r[\ie.

De la Turuhan pe Enisei ]n jos, se merge dou[ s[pt[m`ni

p`n[ la ocean, la gurile Eniseiului. De la gurile Eniseiului au

]ncercat mul\i s[ mearg[ cu cor[biile pe r`ul Lena, dar n-au

106

putut, pentru c[ pe ocean veneau ghe\uri mari =i f[r`mau

cor[biile. }ntre r`urile Enisei =i Lena, pe malurile r`urilor

despre care am scris mai sus, se v`neaz[ o mul\ime de samuri

=i nic[ieri nu este un alt loc asem[n[tor pentru v`n[toare ca

acolo, unde ]n fiecare an se duc o mul\ime de oameni din

Eniseisk s[ v`neze.

Despre r`ul Enisei am scris de ajuns =i acum s[ ne

]ntoarcem iar[si la c[l[toria noastr[ de la Eniseisk la Baikal.

Din Eniseisk am plecat ]n seara zilei de 18 iulie. Ora=ul

Eniseisk este a=ezat pe malul drept al r`ului Enisei. }n

apropierea ora=ului am ocolit pe uscat ni=te sm`rcuri =i o

p[dure mare. }n spatele fortului este m[n[stirea M`ntuitorului

prea milostiv, a=ezat[ pe un loc frumos ]n mijlocul mla=tinii.

L`ng[ ora=, o g`rl[ mic[, pe care este a=ezat[ o moar[. Mai

sus de ora=ul Eniseisk, pe malul unei g`rle, se ridic[ fortul cel

nou. Fortul a fost construit de stolnicul =i voievodul Kiril

Elistrahov, fiul lui Iakovlev, pentru c[ atunci porniser[

kirghizii de la Krasnoiarsk cu r[zboi; =i pentru a se ap[ra =i a

nu-i l[sa pe aceia s[ ajung[ p`n[ la Eniseisk, a construit fortul

pe un loc ]nt[rit. }n fort se afl[ m[n[stirea Fecioarei, iar ]n

ora=ul vechi =i ]n fort sunt locuin\ele cazacilor, ale

t`rgove\ilor =i ale altor cinuri de oameni, cam cinci sute de

gospod[rii =i mai multe; =i mul\i sunt veni\i ]n trecere =i mul\i

v`n[tori. }n preajma Eniseiskului =i pe partea cealalt[ a r`ului

107

Enisei sunt multe sate ruse=ti. }n ele locuiesc \[rani agricultori.

}n fa\a ora=ului Eniseisk, pe partea cealalt[ a r`ului, este satul

Treskin.

Spre partea dreapt[ a r`ului Enisei este un ostrov, iar ]n

fa\a lui este un sat, Bonifantiev, la o verst[ de Eniseisk.

Tot pe partea dreapt[ a r`ului Enisei se ridic[ un mal ]nalt,

=i deasupra malului se afl[ satul Monast`rsk, la trei verste de

satul Bonifantiev.

Iulie, ]n ziua de 19. Pe aceea=i parte a Eniseiului, mai sus

cu dou[ verste de satul acela, este satul Potapovsk. }n fa\a

acelui sat, pe partea cealalt[, este satul Verhniaia. Mai sus de

acesta cu o verst[ este alt sat, care se nume=te tot Verhniaia

=i, aproape de satul acela, l`ng[ mal, oamenii extrag din

p[m`nt o piatr[ cu care ard minereu de fier. Mai sus de satul

acela, pe aceea=i parte, este o g`rl[ pe care este pus[ moara

Monast`rsk. Pe aceea=i parte, cam la o verst[ de g`rl[, este

]nc[ un sat, tot Verhniaia. }n fa\a acelui sat, pe cealalt[ parte,

se afl[ un sat rusesc, care se nume=te Tatarsk. }n fa\a satului

Tatarsk este un ostrov. }n fa\a ostrovului, pe malul cel[lalt,

este un fortule\ vechi, care s-a ridicat drept loc de observa\ie

]mpotriva kirghizilor. Fortul a fost cl[dit de \[rani. Trec`nd de

acel ostrov, pe malul st`ng, este Cleonia.

Pe partea st`ng[ este satul Puzanin, la o jum[tate de verst[

de ostrov. }n fa\a lui, pe partea st`ng[, este satul Bor=evnikov.

108

Pe partea dreapt[ este satul t`rgove\ului Vtorov Igumnov,

la un sfert de verst[ de Puzanin.

Pe partea st`ng[ este satul Gur`liov, la dou[ verste de

satul lui Vtorov.

Pe partea dreapt[ este satul Iujakov, tot la dou[ verste de

satul lui Vtorov.

Pe partea st`ng[ este satul L`sovsk, la o verst[ de

Gur`liov. Mai sus de satul L`sovsk este r`ul Beriozovka. Pe

aceea=i parte a r`ului Eniseisk se vars[ g`rla Kamenka. Ea

izvor[=te din mun\i =i se une=te cu Eniseiul la dou[ verste =i

jum[tate de g`rla Beriozovka. Pe aceea=i parte a lui Enisei

este o g`rl[, la dou[ verste =i jum[tate de g`rla Kamenka.

Pe partea dreapt[ este satul Sadrin, la dou[ verste de g`rl[.

Pe partea st`ng[ este un sat ce se nume=te cetatea Markov.

}n cetatea aceea au locuit tungu=ii; de la satul Sadrin este o

verst[. }n fa\a acelui sat este o g`rl[ care se nume=te tot

Sadrin.

Pe partea dreapt[ este satul Borok, la patru verste de

cetatea Markov. }n fa\a satului, pe partea st`ng[, este un bra\

de r`u.

Pe partea dreapt[, la o jum[tate de verst[ de satul Borok,

este satul Moklokov.

109

}ntre sate curge g`rla Moklokovka, pe care se afl[ o moar[,

iar ]n fa\a satului Moklokov este satul Puhanov, ]n fa\a c[ruia

este un ostrov.

Iulie, ]n 20. Pe partea st`ng[ este satul Kolesnikov, la patru

verste de satul Pohanov. Mai sus cu o verst[ de satul acela,

este g`rla Radikov.

Pe partea dreapt[ este un fort care a fost ridicat ]mpotriva

kirghizilor, iar ]n fa\a fortului, la dou[ verste =i jum[tate de

g`rla Radikov, este satul Radikov.

Pe partea st`ng[ a r`ului Enisei este un bra\. }ntre bra\ =i

Enisei se formeaz[ un ostrov. Pe bra\ se merge o verst[. }n fa\a

ostrovului, pe partea cealalt[, este satul Burmakin. Mai sus de

satul Burmakin, la cinci verste de satul Radikov, este o st`nc[.

Pe partea st`ng[ a lui Enisei este o st`nc[ ce se nume=te

B`k, pentru c[ ]n locul acela apa curge vijelios =i peste bo-

lovani mari.

+i la acele st`nci apa se izbe=te =i face v`rtejuri puternice.

}n fa\a acelui loc, pe partea cealalt[ a Eniseiului, se ridic[ un

munte mare de piatr[.

Mai sus de st`nca B`k se afl[ o g`rl[ =i, pe aceea=i parte,

mai sus de g`rl[, este satul Kost`lnikov, cam la o verst[ de

st`nc[. }n fa\a satului, pe partea cealalt[, este satul Malahov.

Mai sus de satul acela, tot pe partea dreapt[, este satul

Galanin, cam la o verst[ de Malahov. Pe aceea=i parte

110

dreapt[ este satul Putilov, la dou[ verste =i jum[tate de

Galanin.

Pe partea st`ng[ este satul St`nikov, la dou[ verste =i

jum[tate de Putilov.

Pe partea dreapt[ este satul Buzin, la o verst[ de St`nikov,

iar mai sus de acel sat este satul Popov.

Pe partea st`ng[ este satul Samoilov, la zece verste de

satul Buzin. Pe partea st`ng[ a r`ului Enisei este o g`rl[ mic[,

iar ]n fa\a g`rlei aceleia este un ostrov; ]n fa\a ostrovului, pe

malul drept, este un sat, ]n care se afl[ o biseric[ a Chipului

nef[cut de m`ini omene=ti al M`ntuitorului. }n satul acela

p[m`ntul este foarte roditor. Mai sus de acel ostrov sunt alte

dou[ ostroave, la o jum[tate de verst[, desp[r\ite ]ntre ele cu

un bra\ de r`u, la dou[ verste de satul Samoilov =i de ostrov.

Mai sus de acele ostroave este un munte ]nalt de piatr[, ce

se ]ntinde p`n[ la gura r`ului Tungusk. Pe malurile lui sunt

st`nci imense, iar r`ul Enisei trece spre dreapta prin fa\a

acelui munte =i se ]ndreapt[ spre Krasnoiarsk, de unde trece

]n step[.

Izvoarele r`ului Enisei nu sunt cunoscute de nimeni,

pentru c[ este departe s[ se mearg[ de la Krasnoiarsk p`n[ la

ele. Acolo este o cataract[ care nu se poate trece dec`t ]n

cinci zile. |[ranii se duc pe munte, dincolo de cataract[, =i

111

adun[ hamei din ostroave. Din locul acela p`n[ la izvoarele

sale necunoscute mai este ]nc[ departe.

R`ul Tungusk, care curge dinspre dreapta =i se vars[ ]n

Enisei, acolo unde este gura aceluia, ]ntre Tungusk =i Enisei,

face un ostrov. }ntre Tungusk =i ostrov este satul Strealkin, la

patru verste de ostrov. P`n[ a nu ajunge la gurile

Tunguskului, sub munte este un v`rtej mare de ap[. }n locul

acela se ]nal\[ o st`nc[ ]nalt[, ce se nume=te B`k, de la care

sunt cam patru verste pe r`ul Tungusk p`n[ la cataracta

Streloci.

}n 21 iulie, am ajuns la cataracta Streloci, care se ]ntinde

dou[ verste =i jum[tate. }n locul acela, pe toat[ albia r`ului

sunt bolovani mari, =i apa curge cu mare repeziciune. Din

pricina st`ncilor se fac valuri ]nalte, =i este doar un loc ]ngust

unde nu sunt st`nci, =i prin locul acela pot trece

doscianicurile trase cu funii groase la edec de c`te cincizeci

de oameni =i mai mul\i. +i c`nd s-a dep[=it cataracta, este

acolo un ostrov mic de piatr[ ]n mijlocul r`ului Tungusk.

Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este o st`nc[ B`k, iar ]n

locul acela apa este foarte repede, la dou[ verste =i jum[tate

de cataracta Streloci.

Tot pe partea st`ng[ este g`rla Blohin, pe care se v`neaz[

samuri, la trei verste de st`nca B`k.

112

Pe aceea=i parte este un munte de piatr[ foarte ]nalt, care

se nume=te B`k tatarskoi. Muntele se ]ntinde cam o verst[, =i

]n dreptul lui este un v`rtej mare de ap[. +i dac[ p`n[ la acel

loc am navigat doar cu p`nzele, din locul acela nu s-ar fi

putut face nimic, dac[ nu am fi ad[ugat fr`nghii groase,

pentru a se trage la edec. De la g`rla Blohin sunt patru verste.

Pe partea cealalt[ a r`ului Tungusk se ]nal\[ alt munte

]nalt.

Pe aceea=i parte a r`ului Tungusk este g`rla Tatarska, iar

]ntre ape, acolo unde gurile ei se vars[ ]n r`ul Tungusk, sunt

dou[ ostroave. G`rla se vars[ ]n Tungusk prin dou[ guri, la o

verst[ de st`nca B`k tatarskoi.

Pe aceea=i parte se afl[ ni=te st`lpi mari de piatr[, la =apte

verste de g`rla Tatarska.

St`lpii sunt a=eza\i la c`te o jum[tate de verst[, =i li se

spune astfel pentru c[ piatra arat[ ca =i c`nd ar fi fost cioplit[.

Pe partea st`ng[ este r`ul Pogrom. }n fa\a acelui r`u, ]n

mijlocul r`ului Tungusk, este un ostrov mare, care se nume=te

tot Pogrom =i poart[ un astfel de nume, pentru c[ acolo au

fost uci=i mul\i tungu=i. De la st`lpii cei de piatr[ sunt cinci

verste. Ostrovul are cam o verst[, o verst[ =i jum[tate.

Pe aceea=i parte se afl[ satul Plehanov, cam la o verst[ de

ostrov. }n fa\a satului este un alt ostrov mic, pe care oamenii

din sat cultiv[ cereale. Ostrovul se afl[ la dou[ verste =i

113

jum[tate. Acum satul este p[r[sit, pentru c[ gr`nele rodeau

foarte greu. Satul este a=ezat pe un munte mare, ]ntr-un loc

frumos.

Pe aceea=i parte, g`rla Ciornaia se vars[ ceva mai sus de

coada ostrovului. }n susul acelei g`rle, cam la o jum[tate de

verst[, este satul Markov.

Pe mijlocul r`ului Tungusk sunt vreo zece ostroave. Ele se

numesc ale lui Taseev. }nd[r[tul ostroavelor este satul

Pecikov. Ostroavele sunt grupate la un loc. Mai sus de ele, pe

partea dreapt[ a r`ului, este r`ul Taseev, care curge din step[

=i se vars[ ]n Tungusk, iar la gura acelui r`u Taseev este un

ostrov. Pe acest r`u Taseev se extrage mic[. Pe partea dreapt[

a r`ului Taseev se vars[ r`ul Usolka. }n locul acela se extrage

sare de c[tre cei din Eniseisk. Ca m[rime, r`ul Taseev este c`t

Tobolul, care curge pe l`ng[ Tobolsk. Pe malurile acelui r`u

Taseev sunt multe sate ruse=ti.

Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk, mai sus de gura r`ului

Taseev, cam Ia o verst[, este gura de jos a g`rlei Murojna =i,

la o verst[ de la gura de jos, gura de sus. G`rla izvor[=te din

balt[ =i se vars[ ]n Tungusk. Pe malul ei se v`neaz[ tot felul

de s[lb[ticiuni: samuri, castori, vulpi, r`=i. De la g`rla aceea,

Murojna, ]ncep mun\i de st`nc[ foarte ]nal\i =i pr[p[stio=i,

care \in cam cinci verste. }n mun\ii aceia se ]nmul\esc =oimii.

La poalele acelui munte apa curge foarte repede =i ]n dreptul

114

lui este foarte ad`nc[. }n mun\ii aceia sunt coloane mari =i

foarte ]nalte de st`nc[.

Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk este ostrovul Elovoi, la

=ase verste de mun\ii cei ]nal\i. }n fa\a ostrovului Elovoi, pe

partea st`ng[, este o g`rl[.

Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este satul Beloglazov, la

o verst[ =i jum[tate de ostrov. Pe aceea=i parte se desface un

bra\ pe care este a=ezat[ moara Privalihin, la o jum[tate de

verst[ de satul Beloglazov.

Pe partea dreapt[ este r`ul Pastuhov, la o verst[ =i

jum[tate de moar[.

Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este un metoc cu o

biseric[ =i cu =ase gospod[rii locuite. Acel metoc este a=ezat

pe muntele de piatr[ cunoscut sub numele de Krovovoi,

pentru c[ ]n preajma lui a fost o ]nc[ierare ]ntre tungu=i =i

ru=ii cazaci care i-au biruit pe tungu=i =i i-au aruncat de pe

st`nc[ ]n ap[. De aceea muntele se nume=te Krovovoi. De la

satul Pastuhov sunt dou[ verste.

Pe partea st`ng[ sunt ostroavele R`bnoi, la o verst[ de

metocul R`bnoi. }n locul acela sunt vreo cincizeci de

ostroave =i mai multe. Ele sunt a=ezate unul l`ng[ altul la

distan\e nu prea mari; le desparte doar apa. }n spatele

ostroavelor se afl[ satul lui Sava Mokrov, pe aceea=i parte, iar

115

mai sus de satul acela este satul Kolpakov, la o verst[ de satul

Mokrov. Pe l`ng[ acel sat curge g`rla Mal`=ev.

Pe aceea=i parte, la dou[ verste este g`rla R`bnaia. }n

apropierea g`rlei este satul Nosov =i mai sus de acesta, cam

cu dou[ verste, este satul Panov.

Pe partea dreapt[ este satul Novopa=en`h, la o verst[ de

satul Panov. Pe aceea=i parte este satul Poletaev, la dou[

verste de satul Novopa=en`h, iar pe l`ng[ sat curge un bra\ de

r`u.

Pe partea dreapt[, mai sus de satul Panov, este un munte

mare de piatr[. Mai sus de muntele acela se afl[ ni=te st`nci

foarte ]nalte =i mari. St`ncile acelea sunt la o verst[ =i

jum[tate dep[rtare.

Iulie, ]n 23. Pe partea st`ng[ este o piatr[ care se nume=te

B`k, iar ]n locul acela apa curge foarte repede; de la st`nc[

sunt treisprezece verste.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, cam la o verst[ de B`k, =i

mai sus de ostrov cu o jum[tate de verst[ sunt alte dou[

ostroave. }n fa\a ostroavelor, pe partea st`ng[, este un munte

de piatr[ foarte mare =i foarte ]nalt.

Pe partea dreapt[, la dou[ verste de la ostroave, este o

g`rl[. Mai sus de g`rl[ cu o jum[tate de verst[ este satul

Mokraia.

116

Pe aceea=i parte este un ostrov, la =ase verste de satul

Mokraia. M[i sus de ostrov cu o verst[, o verst[ =i jum[tate,

pe malul drept =i pe malul st`ng, se ridic[ ni=te mun\i ]nal\i de

piatr[.

Pe partea st`ng[ este o st`nc[ foarte ]nalt[, care se

nume=te B`k V`mdomski, =i ]n locul acela este un v`rtej

mare, prin care am tras doscianicurile la edec cu odgoane

groase. Se nume=te B`k V`mdomski, pentru c[ ]n acel loc s-a

r[sturnat, s-a sf[r`mat doscianicul curteanului din Moscova,

poreclit V`mdomski, =i multe catrafuse i s-au ]necat; el

mergea din porunca marelui ]mp[rat la fortul Ilimsk drept

voievod. De la ostrov sunt =ase verste.

}n fa\a acelei st`nci, pe partea cealalt[, este un munte de

piatr[ foarte mare =i ]nalt.

Pe aceea=i parte este o g`rl[, la cinci verste de cealalt[. De

la g`rla aceea p`n[ la repezi=ul Olad`n sunt =apte verste.

Pe partea st`ng[ este str`mtoarea Olad`n, prin care apa

curge vijelioas[, =i prin locul acela nu se poate nimeni g`ndi

s[ treac[ f[r[ fr`nghii lungi =i tras la edec. Str`mtoarea se

nume=te Olad`n, pentru c[ ]n acel loc s-a sf[r`mat

doscianicul curteanului moscovit Olad`n. El mergea din

porunc[ ]mp[r[teasc[ la fortul Ilimsk s[ fie voievod =i a iernat

]n acel loc, neput`nd merge mai departe, din pricina

v`rtejului =i a apei sc[zute.

117

Pe aceea=i parte este g`rla Oslianka, la cinci verste de

repezi=ul Olad`n, iar mai jos de gura g`rlei este alt[

str`mtoare.

Pe aceea=i parte este iar[=i o g`rl[ Oslianka, la patru verste

de cealalt[ g`rl[ Oslianka. Am`ndou[ g`rlele poart[ acela=i

nume, pentru c[ ]n ele se g[sesc pietre de gresie, cu care se

ascut cu\itele.

Pe aceea=i parte sunt ni=te mun\i de piatr[ foarte ]nal\i. De

la gura r`ului Tungusk =i p`n[ aici nu mai sunt al\i mun\i

asem[n[tori de mari =i de ]nal\i; de la gura g`rlei Oslianka

sunt dou[ verste =i jum[tate.

}n fa\a acelor mun\i, pe partea dreapt[, se afl[ un ostrov

mic; mun\ii se ]ntind chiar p`n[ la satul Kamenka. De la

mun\i =i p`n[ ]n sat sunt cam dou[zeci de verste. }n mun\ii

aceia tr[iesc foarte mul\i =oimi.

Pe partea st`ng[ se afl[ un b`k de piatr[, =i ]n locul acela

apa este foarte repede; de la mun\ii cei ]nal\i sunt unsprezece

verste.

Pe partea st`ng[ este un hele=teu, la cinci verste de col\ul

de piatr[.

Pe aceea=i parte este satul Kamenka, pe l`ng[ care curge

g`rla Kamenka. Pe malurile ei se v`neaz[ samuri =i alte

s[lb[ticiuni. R`ul porne=te din mla=tin[, de la patru verste de

118

Tura. Satul este a=ezat pe un loc frumos =i foarte roditor ]n

gr`ne.

}n ziua de 25 iulie am navigat cu ajutorul p`nzelor.

Pe partea dreapt[ este g`rla Maizia, la dou[zeci de verste

de satul Kamenka.

Pe partea st`ng[ este un ostrov la o verst[ =i jum[tate de

g`rla Maizia. Mai jos de ostrovul acela sunt ni=te mun\i ]nal\i

de piatr[.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la patru verste

de cel[lalt.

Pe partea st`ng[ este g`rla Irkineaev. Pe malul g`rlei este

a=ezat satul Loghinov, la treisprezece verste de ostrov. }n fa\a

satului sunt trei ostroave.

Pe malul drept se afl[ o r`p[ frumoas[, la =ase verste de

satul Loghinov, iar c`nd se termin[ malul cel r`pos, este un

ostrov.

Pe partea dreapt[ se g[se=te satul Eriomin, iar mai jos de

sat curge g`rla Pinciuga, care ]=i are izvoarele ]n mla=tin[, la

o jum[tate de verst[ de ostrov.

Pe aceea=i parte este g`rla Karabula, la cinci verste de

satul Eriomin. G`rla izvor[=te din st`ncile mun\ilor. Mai sus

de g`rl[ pe partea st`ng[ sunt grindurile Bontiev, care se

]ntind pe cincisprezece verste. }n inima sm`rcului Bontiev

119

este un ostrov. Prin grindurile acelea nu s-a putut naviga cu

p`nzele, pentru c[ locurile de trecere erau pline de cotituri.

Iulie, 26. }n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la

unsprezece verste de cel[lalt, iar mai sus cu o jum[tate de

verst[ de acolo este ]nc[ un ostrov.

C[tre partea st`ng[ este cataracta Obsiana, la trei verste de

ostrov; =i ]n acel loc apa este foarte repede, =i am trecut tra=i

cu dou[ fr`nghii.

Spre partea dreapt[ este alt[ cataract[, mai mare =i foarte

repede. }n fa\a acesteia, pe partea cealalt[, este iar[=i un

v`rtej, pe care l-am trecut cu p`nzele ]n fug[. De la cataracta

Obsiana sunt patru verste.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la opt verste de

cataract[. Mai sus de ostrovul acela, la trei verste, este un alt

ostrov mare, spre partea dreapt[, iar ]n fa\a lui — altul, mai

mic.

Iulie, ]n 27. Pe partea st`ng[ este o g`rl[ la o jum[tate de

verst[ de ostrov.

Pe aceea=i parte este o insul[ =i, ]n fa\a ei, spre malul

drept, este un alt ostrov mic, la unsprezece verste de g`rl[;

p`n[ la pragul Mursk sunt opt verste.

La aceea=i dat[ am ajuns la pragul Mursk, care se ]ntinde

cam dou[ verste. }n locul acela sunt bolovani mari de piatr[ =i

apa este foarte repede. Malurile se ]nal\[ mari peste bolovani

120

=i este doar un loc de trecere str`mt, pe unde nu sunt st`nci.

Prin acel loc am tras la edec doscianicurile cu fr`nghii groase.

Pe partea dreapt[, ]n fa\a pragului, este g`rla Mura. Mai sus

de g`rla aceea sunt ni=te mun\i ]nal\i, foarte mari =i drep\i,

parc[ ar fi ni=te st`lpi. Pe unul dintre mun\i, chiar pe v`rf, se

afl[ o cruce. Mai sus de pragul Mursk, ]n mijlocul r`ului

Tungusk este un ostrov mare, iar pe malul st`ng se ]nal\[

iar[=i un munte.

Pe partea st`ng[ este o g`rl[ =i ]n fa\a g`rlei sunt vreo =ase

ostroave, iar mai sus de ele este alt ostrov, la opt verste de

prag.

Pe partea dreapt[, la o jum[tate de verst[ de ostroave, sunt

multe iurte de tungu=i.

Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk, pu\in mai sus de iurte,

este un bra\; ]ntre el =i r`ul Tungusk se formeaz[ un ostrov. }n

fa\a ostrovului, pe partea ceal[lt[, se ridic[ un mal r`pos de

piatr[ asemenea unui zid ]nalt.

Pe aceea=i parte este o insul[, la o verst[ =i jum[tate de

malul cel de piatr[.

Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk se vars[ r`ul Ciadame\,

care izvor[=te din mla=tin[ =i se vars[ ]n Tungusk prin trei

guri. Pe malurile r`ului Ciadame\ tr[iesc mul\i tungu=i. Pe r`ul

Tungusk =i pe Ciadame\ se trimit din Eniseisk c`te zece

cazaci, sau doisprezece, pentru a str`nge birurile, adun`ndu-

121

se de pe Tungusk =i de pe Ciadame\ p`n[ la =aptezeci de

soroace (circa 2800 de bl[nuri).

De la r`pa de piatr[ despre care am scris mai sus, merg`nd

p`n[ la r`ul Ciadame\, pe r`ul Tungusk se ]nt`lnesc mai bine

de treizeci de ostroave. Acestea sunt a=ezate ostrov l`ng[

ostrov la mic[ dep[rtare unul de altul, de la o jum[tate de

verst[ p`n[ la un sfert, iar alte ostroave stau fa\[ ]n fa\[.

Pe aceea=i parte se afl[ un munte mare de piatr[, la o

verst[ =i jum[tate de r`ul Ciadame\.

Iulie, ]n 29. }n mijlocul r`ului Tungusk, la dou[sprezece

verste de muntele de piatr[ este un ostrov.

Pe partea st`ng[ vine r`ul Koda, care izvor[=te din

mla=tinile ]ndep[rtate. Pe malurile lui tr[iesc pu\ini tungu=i;

de la ostrov sunt nou[ verste.

Pe partea dreapt[, la unsprezece verste de r`ul Koda, sunt

dou[ ostroave, a=ezate fa\[ ]n fa\[, la mic[ dep[rtare.

Pe aceea=i parte sunt =i a=ez[rile de iarn[ ale v`n[torilor

liberi, care v`neaz[ samuri, la dou[ verste de ostroave. Mai

sus de acele tabere de iarn[, la o verst[, o verst[ =i jum[tate,

]n r`ul Tungusk este un ostrov.

}n mijlocul r`ului Tungusk este o insul[, la dou[ verste =i

jum[tate de ostrovul cel[lalt; insula are cam o jum[tate de

verst[. }n fa\a ei pe malul st`ng este o g`rl[ =i mai sus de acea

insul[ se afl[ ostrovul Elovoi.

122

30 iulie. Pe partea st`ng[ este o tab[r[ de iarn[ a cazacilor

din Eniseisk. Pe cazacii aceia i-a trimis marele ]mp[rat la

fortul Ilimsk, =i ei ]n locul acela =i-au a=ezat tab[ra pentru

iernat, fiindc[ mai sus de locul acela este o cataract[ plin[ de

bolovani, unde apa este foarte v`rtejit[, =i ]n albia r`ului sunt

peste tot st`nci mari, apa scade =i doscianicurile nu pot trece.

Acolo se sta\ioneaz[ cam opt s[pt[m`ni =i mai mult. Doar ]n

mijlocul r`ului este ca o poart[, =i prin locul acela pot trece

doscianicurile, trase cu fr`nghii groase, prin trec[toare. +i

dac[ nu se pot trage, alt chip de a merge mai departe nu este.

De aceea, ]n locul acela se st[ c`te opt s[pt[m`ni =i chiar mai

mult, se a=teapt[ timpul pentru a se putea naviga cu p`nzele.

C`nd nu se mai poate naviga cu p`nzele, se ierneaz[ ]n acel

loc. +i c`nd oamenii trag navele la edec, atunci se pot rupe

fr`nghiile, =i mul\i s-au ]necat ]n locul acela. Mai jos de

cataract[ sunt ridicate vreo patruzeci de cruci. Mul\i al\ii au

pierit p`rjoli\i ]n incendii. Cataracta se ]ntinde pe o jum[tate

de verst[, iar mai sus, pe partea st`ng[, este o g`rl[, pe ale

c[rei maluri tr[iesc tungu=i.

Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk, ]n fa\a g`rlei aceleia,

este un ostrov, iar mai sus — ]nc[ patru ostroave. Ostroavele

acelea sunt a=ezate unul l`ng[ altul la mic[ dep[rtare, p`n[ la

o jum[tate de verst[. De la cataracta Ca=in sunt patru verste.

123

Pe aceea=i parte este un ostrov, la cinci verste de

ostroavele ar[tate. }n albia de la vale de ostroave sunt

cataracte =i pe st`nga, =i pe dreapta, =i apa este foarte repede.

}n locurile acelea am tras vasele la edec cu c`te dou[

fr`nghii.

Pe aceea=i parte, la patru verste de cataracte, este un

ostrov.

Pe aceea=i parte, la trei verste de el, alt ostrov. Pe aceea=i

parte, r`ul Kova; ]n fa\a r`ului Kova este cataracta

Kovanskaia, unde apa curge foarte repede. Pe maluri se ridic[

mun\i ]nal\i de piatr[. De-a lungul r`ului Kova sunt multe

iurte de tungu=i. R`ul izvor[=te din mun\ii de st`nc[. Mai jos

de r`ul acela sunt iurte de tungu=i =i mai jos de iurte — un

ostrov, la o verst[ de la ostrovul despre care am scris mai sus.

Pe partea st`ng[ este cataracta Gorohov, foarte vijelioas[

]n locul acela =i pe care am trecut-o tr[g`nd b[rcile cu c`te

dou[ fr`nghii. }n dreptul cataractei sunt mun\i foarte ]nal\i, la

dou[ verste de r`ul Kova. Cataracta are o verst[ lungime.

Pe partea st`ng[ este un ostrov, iar ]n fa\a aceluia — altul,

la =ase verste de cataracta Gorohov. P`n[ la pragul Albinsk

este o verst[.

31 iulie. Am ajuns la pragul Ablinsk. Pragul are o jum[tate

de verst[. Prin acel loc apa curge foarte repede, fiindc[ pe

toat[ albia r`ului Tungusk sunt bolovani mari, de care apa se

124

izbe=te =i face valuri =i v`rtejuri mari. Este doar o poart[ prin

care se poate trece cu doscianicul. Se trage doscianicul la

edec cu fr`nghii groase de c[tre to\i oamenii ce se afl[ pe vas.

Numai cinci oameni, care cunosc trecerea, r[m`n pe

doscianicuri pentru a le ]ndruma. }n fa\a acelui prag sunt ni=te

mun\i ]nal\i, =i vasul trebuie tras cu fr`nghii aproape pe tot

timpul. Mai sus de pragul acela, pe partea dreapt[ sunt ni=te

iurte de tungu=i, iar mai sus de ele, pe aceea=i parte, un

ostrov, la o jum[tate de verst[ de prag.

Pe partea st`ng[ este tab[ra de iarn[ a lui Andrei

Atanasiev, fiul lui Barm`=lov, care a fost trimis din porunca

marelui ]mp[rat s[ fie voievod ]n fortul Iaku\k. A iernat acolo,

fiindc[ a plecat din Eniseisk dup[ ziua de ]n[l\are; de la

ostrov este o verst[. L`ng[ tab[ra de iarn[ este o g`rl[.

Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u, la o verst[ de tab[r[.

Pe partea st`ng[, la dou[ verste de bra\, este o g`rl[.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov mare, la trei

verste de g`rl[. Ostrovul are cam =ase verste. }n fa\a acelui

ostrov, de-a dreapta =i de-a st`nga, sunt multe alte ostroave.

Tot ]n fa\a ostrovului celui mare este o g`rl[, pe partea st`ng[.

Pe aceea=i parte cu g`rla, la patru verste este o alt[ g`rl[.

Pe aceea=i parte, alt[ g`rl[, la dou[ verste de cealalt[.

125

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la zece verste de g`rl[.

Mai sus de ostrov, la o jum[tate de verst[, pe aceea=i parte,

sunt dou[ ostroave.

1 august. }n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov de

piatr[, la o jum[tate de verst[ de celelalte ostroave, care are

numai dou[ verste =i jum[tate.

Pe aceea=i parte este g`rla Kironova, la =ase verste de

muntele de piatr[; =i se nume=te astfel g`rla aceea pentru c[

pe malurile ei a tr[it un tungus, Kiron. Mai sus de g`rl[ este

un ostrov. De la g`rl[ p`n[ la ostrov este o jum[tate de verst[.

Pe partea st`ng[ este o g`rl[, Kejma de Jos, la patru verste

de ostrov.

Pe aceea=i parte este g`rla Kejma de Sus, la =apte verste de

Kejma de Jos. G`rla se vars[ ]n r`ul Tungusk prin trei guri. }n

fa\a Kejmei de Sus este un ostrov cam de trei verste, iar mai

sus de acesta, alte dou[ ostroave mai mici.

August, ]n 2. Pe partea dreapt[ este un ostrov la cinci

verste de ostrovul cel lung; mai sus de acesta sunt de vreo

=ase ori mai multe ostroave mici.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la o verst[ de

cel[lalt. Mai sus cu o jum[tate de verst[ de acesta, alt ostrov.

Pe aceea=i parte, la o verst[ =i jum[tate, este alt ostrov, la

=apte verste de cel[lalt. Mai sus de ostrov sunt multe altele,

a=ezate unul l`ng[ altul la mic[ dep[rtare =i se ]n=ir[ chiar

126

p`n[ la gurile Ilimskului. Socoteala lor nu e chip a se face, iar

malul cel[lalt nu se vede.

Pe partea st`ng[ este o g`rl[ la opt verste de ostrovul

despre care am scris mai sus c[ are o verst[ =i jum[tate.

August, ]n 3. Pe aceea=i parte este o g`rl[, la treisprezece

verste de g`rla dinainte.

Pe aceea=i parte, alt[ g`rl[, la o jum[tate de verst[.

Tot pe partea aceea este un munte ]nalt de piatr[

asem[n[tor unor st`lpi, la dou[ verste =i jum[tate de g`rl[.

Pe partea st`ng[ este un ostrov, la o verst[ de st`lpi.

Pe aceea=i parte este un ostrov, la dou[ verste =i jum[tate

de cel[lalt. }n spatele acestor ostroave, spre partea dreapt[,

este alt ostrov foarte mare.

Pe aceea=i parte este iar[=i un ostrov, la o verst[. Pe l`ng[

ostrovul acela, pe partea st`ng[, sunt ni=te st`nci ]nalte de

piatr[ asem[n[toare unor coloane.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la opt verste de

st`lpii de piatr[.

}n mijlocul r`ului este un ostrov, la nou[ verste de cel[lalt.

Are cam dou[ verste. Mai sus de acesta cu o jum[tate de

verst[ este alt ostrov, mare cam de trei verste =i jum[tate.

Pe partea st`ng[ este un munte mare de piatr[, foarte ]nalt,

asemenea unui zid drept, la o verst[ =i jum[tate de ostrov, iar

]n fa\a muntelui aceluia, iar[=i c`teva ostroave.

127

Pe aceea=i parte este r`ul Kata, iar ]n fa\a lui este ostrovul

Gurgoktov, c[ruia i se spune astfel, fiindc[ acolo a tr[it

tungusul Gurgok. R`ul Kata vine de departe din mla=tini. Pe

malurile lui tr[iesc mul\i tungu=i, care v`neaz[ samuri =i alte

animale s[lbatice =i pl[tesc bir marelui ]mp[rat; de la muntele

de piatr[ este o verst[.

August, ]n 4. Pe partea st`ng[ este o insul[, la patru verste

de gura r`ului Kata. }n fa\a ostrovului aceluia, pe partea

dreapt[, cam pe patru verste se ]ntinde un alt ostrov.

Pe partea st`ng[ este un munte de piatr[ asemenea unui

zid. Muntele acela este a=ezat ]n fa\a ostrovului despre care

am scris, cale de cam patru verste. Mai sus de ostrovul acela

este altul lung cam de =ase verste. }n fa\a acestui ostrov este

un munte de piatr[, asemenea unui st`lp.

Pe aceea=i parte este o g`rl[, la =apte verste de muntele cel

de piatr[. L`ng[ g`rl[ se afl[ dou[ tabere de iarn[ ale

v`n[torilor. Mai sus de g`rl[ este =i un ostrov mic. }n spatele

acestuia este alt ostrov de piatr[. Mai sus cu un sfert de verst[

de ostrovul de piatr[ este alt ostrov mic, mai sus de ostrovul

acesta cu o jum[tate de verst[, =i printre cele dou[ ostroave

se z[re=te malul cel[lalt.

Pe partea dreapt[ este o cataract[, Ia dou[ verste de

ostrov.

128

Pe partea st`ng[ este un munte de piatr[, iar ]n locul acela

apa nu este a=a repede; st`nca se nume=te B`kul cel mic =i se

afl[ la patru verste de cataract[.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov ]nalt de piatr[. }n

fa\a ostrovului aceluia, pe partea st`ng[, este un munte de

piatr[. Acolo apa este foarte repede, =i am putut trece doar la

edec cu c`te dou[ fr`nghii; de la mun\ii aceia de piatr[ sunt

trei verste.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la o verst[ de

repezi=. }n fa\a acelui ostrov se afl[ un sat din gubernia

Ilimskului; ostrovul este lung de o verst[ =i jum[tate.

August, ]n 5. }n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la

o jum[tate de verst[ de cel[lalt. Ostrovul are cam dou[

verste. }ntre cele dou[ ostroave sunt ]n albia r`ului ni=te

bolovani mari, de care se izbe=te apa, f[c`nd un v`rtej mare.

Pe partea st`ng[ este o cataract[ =i ]n albia r`ului Tungusk

sunt bolovani mari. Din pricina lor apa curge foarte repede;

de la ostrov este o jum[tate de verst[.

Pe aceea=i parte este o insul[, la o jum[tate de verst[ de

cataract[.

}n mijlocul r`ului Tungusk este o st`nc[ ]nalt[ de piatr[, la

dou[ verste de ostrov. St`nca se ]ntinde cam o verst[. Mai sus

sunt mai multe ostroave, a=ezate la mic[ dep[rtare unul de

altul.

129

Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la o verst[ de st`nca cea

]nalt[.

Pe aceea=i parte este un r`ule\ la cinci verste de g`rl[. Pe

malurile acelui r`ule\ se afl[ taberele de iarn[ ale v`n[torilor.

Pe aceea=i parte, alt[ g`rl[, de la r`ule\ la dou[ verste.

}n mijlocul r`ului Tungusk e=te un ostrov, la trei verste de

g`rl[. Pe aceea=i parte este un v`rtej mare, la =apte verste de

ostrov, =i l-am trecut tr[g`nd la edec cu c`te dou[ fr`nghii.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la dou[ verste

de v`rtej.

Pe partea dreapt[ se ridic[ st`nca Neavan. L`ng[ st`nca

aceea tungu=ii pescuiesc foarte mult pe=te. Pe tot r`ul

Tungusk nu este alt loc at`t de prielnic pescuitului. Ceva mai

sus de st`nc[ este satul Ciornaia, la dou[ verste de ostrov1.

Pe partea st`ng[ este b`kul Obvoroten, unde apa este

foarte repede, =i am trecut tr[g`nd la edec cu fr`nghii lungi.

B`kul acela se nume=te Obvoroten, pentru c[ nici un

doscianic nu poate trece ]nainte f[r[ s[ fie r[sucit ]napoi de

curent. De la st`nca Neavan sunt opt verste.

Pe partea dreapt[ este un munte ]nalt de piatr[. Mai sus de

muntele acela, ]n mijlocul r`ului Tungusk, este un ostrov de

1 De la satul acela ]ncep tungu=ii din Ilimsk, care pl[tesc

m[ritului ]mp[rat birul la Ilimsk (n.a.).

130

st`nc[, ]nalt asemenea unei movile: se nume=te Losem. }n fa\a

lui, pe aceea=i parte, mai este un ostrov. Mai sus de cele dou[

ostroave, la o jum[tate de verst[, este alt ostrov de piatr[

]nalt. +i acesta se nume=te tot Losem. De la b`k sunt trei

verste =i jum[tate, iar ]ntre b`k =i ostrovul cel mai de sus este

un v`rtej mare.

Pe partea st`ng[ este satul Sisov, iar mai sus de sat — g`rla

Karancianka, la cinci verste de ostrovul de piatr[ Losem.

Pe partea dreapt[, cam la o verst[ de satul Sisov, este un

ostrov mare, de patru verste.

Pe aceea=i parte este satul Badarm, la =apte verste de

ostrov. }n fa\a satului este g`rla Badarm, pe malul c[reia este

a=ezat[ o moar[.

August, ]n 7. Pe partea st`ng[ este un b`k =i ]n locul acela

sunt mun\i ]nal\i =i bolovani ]n toat[ albia r`ului. De

bolovanii aceia se izbe=te apa =i se face v`rtej mare.

Doscianicurile le-am trecut trase la edec cu fr`nghii lungi.

Repezi=ul acela cu bolovani mai mici se ]ntinde p`n[ la gurile

r`ului Ilim. Acolo unde sunt mun\ii cei pietro=i, r`ul Tungusk

este foarte ]ngust, =i pe toat[ lungimea lui nu este alt loc a=a

de str`mt; de la satul Sisov sunt dou[ verste.

Din partea st`ng[ a r`ului Tungusk se vars[ r`ul Ilim

printr-o gur[ foarte larg[. Merg`nd ]n susul r`ului Ilim, pe

malul st`ng, este a=ezat[ cetatea Ilimsk. De la gura r`ului

131

Ilim, unde se vars[ ]n Tungusk, vasele plutesc trei luni p`n[ la

cetatea Ilimsk. Dar c`nd apa este crescut[, atunci se fac dou[

s[pt[m`ni sau mai pu\in. P`n[ la fortul Ilimsk se ]nt`lnesc

multe sate ruse=ti =i iurte tunguse. R`ul Ilim curge de departe

din mun\ii cei st`nco=i. }n r`ul Ilim se vars[ r`ule\ul Tur`ga

dinspre partea dreapt[. De la fortul Ilimsk p`n[ la r`ule\ul

Tur`ga sunt cincisprezece verste. De la gura acelui r`ule\

]ncepe un drum de uscat p`n[ la gura r`ului Angara. La

Angara se poate ajunge ]n dou[ zile =i dou[ nop\i. Pe r`ul

Tungusk se merge =apte verste de la b`k p`n[ la r`ul Ilim.

Pe partea dreapt[ este un ostrov mic. }n fa\a ostrovului

sunt iurte de tungu=i, la zece verste de r`ul Ilim.

August, ]n 8. Pe partea st`ng[ sunt ni=te iurte de tungu=i, la

opt verste de celelalte.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la cinci verste de iurtele

tungu=ilor. Ostrovul are cam o verst[. Pe partea st`ng[, la o

verst[, este alt ostrov.

Pe aceea=i parte este o g`rl[, la dou[ verste =i jum[tate de

ostrov.

}n mijlocul r`ului Tungusk e=te o insul[ mic[, la dou[

verste de g`rl[.

Pe partea dreapt[ este un ostrov de o jum[tate de verst[, la

trei verste de insuli\[.

132

}n mijlocul r`ului Tungusk, la trei verste de acolo, este un

alt ostrov. Mai sus de acesta, pu\in spre partea dreapt[, este

un alt ostrov lung de trei verste.

}n spatele acestuia, pe aceea=i parte, este un sat rusesc. Pe

l`ng[ sat curge g`rla Eduganka, iar mai sus de sat cu o verst[

sau dou[, este coliba v`n[torului sta\iunii Ilimsk, Davidka.

Pe partea st`ng[ este un bra\, la trei verste =i jum[tate de

ostrov. Bra\ul de r`u \ine o jum[tate de verst[. Dincolo de

bra\ este o insuli\[.

Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la dou[ verste de bra\ul de

r`u.

August, ]n 9. Pe aceea=i parte este o g`rl[, la trei verste de

cealalt[.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov mic, la o verst[

de g`rl[.

Pe partea st`ng[ este un ostrov. }n fa\a lui, pe mijlocul

r`ului Tungusk, alt ostrov, la trei verste de g`rl[. }n fa\a celor

dou[ ostroave sunt mun\i ]nal\i, de piatr[ pe partea dreapt[,

de nisip pe partea st`ng[.

Mai sus de ostroave este o g`rl[, iar de la aceasta =i p`n[

la pragul +aman mai este o verst[ =i jum[tate. }nainte de a

ajunge la pragul acela, ]n mijlocul Tunguskului este un ostrov,

de unde ]ncepe v`rtejul cel mare.

133

}n aceea=i zi am ajuns la pragul +aman. Ne-am oprit la

mal =i am desc[rcat totul din doscianicuri, am ]nconjurat

pragul pe uscat, prin mun\i, pentru a u=ura vasele din pricina

iu\elii curentului. La pragul acela s-au spart multe

doscianicuri, fiindc[ apa se ]ntinde peste praguri p`n[ la trei

verste.

Ca s[ ocolim pragul, am mers patru verste.

}n ziua de 10 august s-a urcat pragul +aman, cam =aizeci

de oameni, slujitori ru=i =i tungu=i, tr[g`nd vasele cu fr`nghii

lungi. Pragul se ]ntinde cam cinci verste =i jum[tate =i pe toat[

]ntinderea ]n albia r`ului sunt bolovani foarte mari, de care se

izbe=te apa, de face v`ltori =i se ridic[ ]n valuri ca mun\ii. Pe

am`ndou[ malurile se ridic[ st`nci foarte ]nalte. }n fa\a

pragului, pe partea st`ng[, sunt iurte tunguse. Am tras la edec

doscianicurile de diminea\[ =i p`n[ la amiaz[. }n mijlocul

pragului sunt dou[ ostroave de piatr[, din care unul se

nume=te Dolghi. Mai sus de cele dou[ ostroave este un bra\ al

r`ului.

Mai sus de bra\ul acela sunt trei ostroave de st`nc[.

}n fa\a ostroavelor de piatr[, pe partea st`ng[, este g`rla

+emanka. Mai sus de g`rl[, pe aceea=i parte, este un ostrov.

Pe tot lungul r`ului Tungusk nu este un alt loc a=a de

anevoios ca pragul +aman, ]n afar[ de pragul Padum.

134

}n ziua de 11 august, dup[ ce am f[cut transbordarea pe

p`rtia de uscat, am pornit ]n aceea=i dup[-amiaz[.

Pragul acela se nume=te +aman, pentru c[ acolo a tr[it un

tungus +aman. Pragul +aman nu ]nghea\[ ]n timpul iernii.

Pe partea st`ng[ este o cataract[, iar ]n locul acela, pe

toat[ albia r`ului Tungusk, sunt pres[ra\i bolovani mari, de

care se izbe=te apa =i face v`rtejuri uria=e. Am tras

doscianicul cu dou[ fr`nghii. Mai sus de cataracta aceea este

un ostrov, la dou[ verste de g`rla +amanka.

Pe partea st`ng[ =i pe partea dreapt[ sunt ni=te ]n[l\imi de

piatr[, asemenea unor st`lpi, =i acolo apa este foarte repede.

Locul se nume=te B`k. Doscianicul l-am tras la edec cu dou[

fr`nghii. Mai sus de cataracta aceea este un ostrov, la dou[

verste de g`rla +amanka.

Pe partea st`ng[ =i pe partea dreapt[ sunt mun\i ]nal\i de

piatr[, asemenea unor st`lpi, =i ]n locul acela apa este foarte

repede. Locul se nume=te B`k. Doscianicul l-am tras la edec

cu fr`nghii lungi. Locul este foarte anevoios pentru trasul la

edec; de la cataract[ sunt opt verste.

Mun\ii aceia =i v`rtejul se ]ntind pe dou[ verste =i

jum[tate. Mai sus de B`k este alt[ cataract[, pe care am

urcat-o tra=i cu dou[ fr`nghii. Pe partea st`ng[, mai sus de

cataract[, este o st`nc[ de piatr[.

135

August, ]n 12. Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este un

ostrov, la o jum[tate de verst[ de cataract[. }n fa\a ostrovului

este o g`rl[.

Pe aceea=i parte este un ostrov, la cinci verste de g`rl[.

Pe aceea=i parte este un ostrov mic, la dep[rtare de patru

verste de cel[lalt.

Pe partea dreapt[ este un ostrov mic, la opt verste de

ostrovul de mai ]nainte.

Pe partea dreapt[ este o g`rl[, la cinci verste mai departe.

Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk este o insul[, la =ase

verste de g`rl[.

August, ]n 13. Pe aceea=i parte sunt mun\i ]nal\i de piatr[.

Locul se nume=te B`k, =i apa este foarte repede. Doscianicul a

fost tras cu dou[ fr`nghii la edec, la nou[ verste de ostrov.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov lung cam de

cinci verste.

}n fa\a ostrovului, pe partea dreapt[, este alt ostrov, mic, la

dou[ verste de B`k.

Pe partea st`ng[, ]n dreptul ostrovului cel mare, este un

bra\ de r`u. Tot ]n fa\a ostrovului, spre partea st`ng[, este

iar[=i un ostrov mic, mai jos.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la dou[ verste de bra\ul

de r`u.

136

Pe aceea=i parte este o g`rl[, la o jum[tate de verst[ de

ostrov.

Pe aceea=i parte, un bra\ de r`u, la o jum[tate de verst[ de

g`rl[.

Pe aceea=i parte — o st`nc[, B`k, loc ]n care este v`rtejul

mare, =i am urcat tra=i de dou[ fr`nghii; de la bra\ul de r`u

este o jum[tate de verst[.

}n dreptul acestui v`rtej, ]n mijlocul r`ului Tungusk, sunt

mai multe ostroave, care stau unul l`ng[ altul la dep[rtare

mic[.

August, ]n 14. Pe aceea=i parte a r`ului Tungusk, la zece

verste de B`k, este o g`rl[.

Pe partea st`ng[ se afl[ dou[ ostroave, la dou[ verste de

g`rl[.

}n mijlocul r`ului Tungusk este o insul[, la o verst[ =i

jum[tate de celelalte dou[ ostroave.

Tot pe aceea=i parte este un mal r`pos, Krasn`i Kocevoi,

care se nume=te a=a, fiindc[ deasupra malului a fost tab[ra de

hatman a unui curtean de la Moscova numit Hripunov. De pe

malul acela au pornit s[ caute minereu de aur =i de argint pe

l`ng[ fortul Bra\koi =i ]n alte locuri, iar pe malul acela =i-au

a=ezat proviziile. }n locul acela oamenii lui au fost uci=i de

tungu=i. De la ostrov este o jum[tate de verst[.

137

}n mijlocul r`ului Tungusk, ]n dreptul malului cel r`pos,

sunt vreo zece ostroave, a=ezate unul l`ng[ altul, la dep[rtare

mic[; cel mai mare ostrov poate avea cam o jum[tate de

verst[.

Pe partea dreapt[, tot ]n dreptul malului cel r`pos, este un

ostrov. De la ultimul ostrov despre care am scris c[ are o

jum[tate de verst[, sunt cinci verste. Mai sus de acel ostrov se

termin[ malul cel r`pos.

Pe aceea=i parte este un ostrov mic, la o verst[ de unde se

sf`r=e=te malul.

Pe aceea=i parte se ridic[, asemenea unor coloane, mun\i

de piatr[ foarte ]nal\i, iar ]n locul acela curentul de ap[ este

foarte repede. De la ostrov, o verst[ =i jum[tate.

}n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la =ase verste de

muntele de piatr[.

August, ]n 15. Pe partea st`ng[ a r`ului Tungusk este r`ul

Biharev, care vine de departe din mun\ii st`nco=i. Pe malul lui

tr[iesc mul\i tungu=i, care v`neaz[ samuri, castori =i alte

soiuri de animale. De la ostrov sunt opt verste.

Pe aceea=i parte, la =ase verste de r`ul Biharev, este un

ostrov de o verst[, ]n care nu cre=te nici un copac.

Pe partea st`ng[ =i pe cea dreapt[ se ridic[ ni=te mun\i de

piatr[, asem[n[tori unor turnuri f[cute de om, foarte ]nal\i; de

la ostrov sunt cinci verste.

138

Mun\ii aceia se ]ntind pe unsprezece verste =i mai mult.

Pe partea st`ng[, la dou[ verste de mun\i, este o cataract[.

De la cataracta aceea p`n[ la pragul Dolgoi sunt dou[ verste

=i jum[tate. De acolo ]ncepe un curent foarte repede, care se

]ntinde p`n[ la praguri.

August, ]n 16. Am ajuns la pragul Dolgoi, care se ]ntinde

=ase verste.

}n albia r`ului Tungusk sunt ]ngr[m[di\i bolovani mari, de

care se izbe=te apa =i face un v`rtej uria=. Pe malul st`ng se

ridic[ un munte ]nalt, iar pe partea dreapt[ este o p[dure. Din

pricina p[durii =i a st`ncilor de pe mal, este foarte anevoios s[

se traga la edec cu fr`nghiile. Doscianicul a fost tras de

diminea\[ p`n[-n sear[, =i pragul tot nu l-am trecut. Am

poposit pe mal =i am pus fr`nghii mai multe. Am a=teptat

p`n[ a doua zi diminea\[.

}n ziua de 17 august, am tras la edec doscianicul p`n[ la

amiaz[ cu fr`nghii =i mai puternice.

}n timpul iernii pragul Dolgoi ]nghea\[.

Pe partea dreapt[ a r`ului Tungusk sunt dou[ ostroave, la

cinci verste de prag; ]n spatele ostroavelor este un bra\ de r`u

care \ine o jum[tate de verst[.

}n dreptul ostroavelor, pe am`ndou[ malurile, sunt ]n[l\imi

mari de piatr[.

139

August, ]n 18. Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la patru verste

de bra\ul de r`u.

}n mijlocul r`ului Tungusk, la dou[ verste de g`rl[ este un

ostrov.

Mai sus de ostrovuI acela sunt o mul\ime de alte ostroave,

ce nu se pot num[ra, a=ezate la mici dep[rt[ri unul de

cel[lalt.

Pe partea st`ng[ este g`rla Elovaia, la =ase verste de

ostroave.

Pe aceea=i parte este ostrovul Beriozov, la dou[ verste de

ostrovul Belovoi. De la aceste ostroave ]ncolo sunt o mul\ime

de insule.

Pe aceea=i parte se vede r`ule\ul +amanka. Acesta

izvor[=te de la o dep[rtare nu mai mare de trei verste, de

l`ng[ fortul Ilimsk. }ntre r`ule\ul +amanka =i g`rla Turigu, care

este mai sus de fortul Ilimsk, sunt cam opt verste.

Pe partea dreapt[, pe un ostrov, este un sat al

surghiuni\ilor de la Moscova, Boriskin, la o jum[tate de verst[

de r`ul +amanka.

Pe aceea=i parte este satul Ilin, la trei verste de satul lui

Boris. }ntre s[tul Boriskin =i satul Ilin sunt o mul\ime de

ostroave.

140

August, ]n 19. }n mijlocul r`ului Tungusk este un ostrov, la

o verst[ =i jum[tate de satul Ilin, iar mai sus de acesta sunt

iar[=i multe ostroave.

Pe mijlocul r`ului Tungusk este ostrovul Sosnov, la =apte

verste de ostroave. Dincolo de acesta, pe aceea=i parte, iar[=i

sunt o mul\ime de ostroave, care nu se pot num[ra, fiindc[

stau ostrov l`ng[ ostrov. Mai sus de ostrovul Sosnov, ]ntr-un

grind, sunt c`teva ostroave mici, pe care nu cresc arbori

]nal\i, ci doar tuf[ri=uri de salcie. De la aceste ostroave =i

p`n[ la pragul Padum sunt dou[ verste =i jum[tate. Mai

]nainte cu dou[ verste de a ajunge la prag, pe am`ndou[

malurile se ridic[ mun\i ]nal\i de piatr[.

}n aceea=i zi am ajuns la pragul Padun =i, leg`nd

doscianicul cu funii groase, l-am tras la edec.

C`nd doscianicul a r[zbit ]n mijlocul curentului, i-am

ad[ugat fr`nghii mai puternice =i am urcat peste prag.

C`nd doscianicul a ajuns la al treilea torent, mai sus de

locul unde s-a desucit fr`nghia, a fost aruncat de ap[ pe un

bolovan mare, unde a z[cut mult[ vreme. +i din mila lui

Dumnezeu =i a M`ntuitorului, care ne st[p`nesc soarta, am

scos doscianicul din pietre =i l-am trecut peste prag.

}n aceea=i zi au ajuns la prag =i doscianicurile din urm[, al

curtenilor =i cel al cazacilor, am desc[rcat doscianicul

curtenilor =i l-am pornit peste prag. C`nd a ajuns ]n acela=i

141

loc ]n care s-a ]n\epenit pe poart[ doscianicul dint`i, s-a

]n\epenit =i doscianicul dvoreaninilor =i nu l-am putut elibera

p`n[ ]n sear[, c[ci noaptea nu era nicicum cu putin\[ s[ fie

cobor`t.

}n ziua de 21 august am cobor`t doscianicul de pe

bolovan de diminea\[ p`n[ la amiaz[, l-am smuls =i l-am

trecut ]ntreg peste prag, numai c[ ne-am trudit foarte tare.

Doscianicul cazacilor l-am urcat peste prag ]n bun[ stare, f[r[

nici o piedic[.

Praguri mai anevoioase ca Padun =i +amansk nu se

]nt`lnesc nic[ieri pe r`ul Tungusk. Fa\[ de +amansk, Padun

este ]ns[ cu mult mai mic, dar urcarea este mai anevoioas[,

pentru c[ ]n toat[ albia Tunguskului zac bolovani mari, =i nu

este dec`t o trecere ]ngust[ prin care se conduc

doscianicurile. De aceea, ele trebuie s[ fie ]nguste, pentru a

putea trece prin trec[toare.

Se nume=te pragul Padun, pentru c[ acolo se f[r`m[ multe

doscianicuri. Pragul se ]ntinde dou[ verste =i jum[tate =i iarna

nu ]nghea\[.

Mai sus de prag, pe partea dreapt[, este un sat rusesc,

l`ng[ care se afl[ un ostrov foarte mare. }n spatele ostrovului,

alt ostrov mare, la o jum[tate de verst[ de pragul Padun. Pe

ostrovul acela sunt multe iurte de tungu=i.

Dincolo de pragul Padun am navigat iar[=i p`n[-n sear[.

142

Spre partea st`ng[ este o cataract[, unde apa curge foarte

repede, la trei verste de prag. }n dreptul cataractei este un

ostrov, ]n fa\a c[ruia este un altul.

Pe aceea=i parte este un munte ]nalt de piatr[ care se

nume=te Muntele lui Greb. La poalele muntelui se face un

v`rtej mare. }n fa\a muntelui, pe partea dreapt[, este alt munte

de piatr[ care se nume=te tot Greb, la dou[ verste de

cataract[. Mai sus de cei doi mun\i este un ostrov.

La 22 august am ajuns la pragul Pijanoi, care are o

jum[tate de verst[. }n apa r`ului Tungusk sunt pietre mari, de

care se izbe=te apa =i se face un v`rtej mare. Am tras

doscianicurile la edec cu fr`nghii lungi. }n dreptul pragului,

pe partea din dreapta, sunt ni=\e mun\i ]nal\i de piatr[. Pragul

se nume=te Pijanoi, fiindc[ prin preajma lui cre=te ]n mun\i o

legum[ care ]mbat[. +i dac[ un om m[n`nc[ un dram sau un

dram =i jum[tate din leguma aceea, ]ndat[ omul se ame\e=te

pentru o zi =i o noapte, fiind mai buimac dec`t un om beat.

Mai sus de prag, pe partea dreapt[, este un canal care \ine

cam trei verste. Din canal am dat ]ntr-un bra\ al r`ului, pe

care am mers dou[ verste p`n[ la satul Bez=onov.

Satul Bez=onov este a=ezat tot pe partea dreapt[ a bra\ului

de r`u =i se ]ntinde cam dou[ verste.

}n aceea=i zi am ajuns la pragul Pohmelnoi, peste care apa

curge tot a=a ]nv`rtejit[ ca =i peste pragul Pijanoi, totu=i este

143

mai pu\in st`njenitor, =i nu am tras doscianicul la edec,

fiindc[ am plutit cu p`nzele. M[rimea pragului este de o

verst[, iar dep[rtarea de la bra\ul de r`u este tot de o verst[.

Pragul ]nghea\[ ]n timp de iarn[.

Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u, la o jum[tate de

verst[ de pragul Pohmelnoi, iar ]ntre bra\ =i Tungusk se

formeaz[ un ostrov cam de trei verste. De la ostrov p`n[ la

fortul Bra\k este o jum[tate de verst[.

}n aceea=i zi am ajuns la fortul Bra\k, care este a=ezat pe

loc de =es. }n fort[rea\[ se g[se=te o biseric[ cu hramul

Preasfintei n[sc[toare de Dumnezeu din Vladimir. Sunt =i

vreo dou[zeci de gospod[rii, locuin\e de-ale cazacilor. Pe

l`ng[ cetate curge r`ul Oka. El izvor[=te din step[, =i pe

malurile lui tr[iesc \[rani agricultori =i burea\i. De la fortul

Bra\k ]nainte, r`ul Tungusk cap[t[ numele Angara.

Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este satul Krasnoi, la

patru verste de fort.

Pe aceea=i parte se afl[ m[n[stirea Spaski, la cinci verste

de satul Krasnoi. Pe partea dreapt[ este satul Vaskin, a=ezat

pe un ostrov, la o verst[ de m[n[stirea Spaski.

23 august. Pe aceea=i parte este un ostrov pe care se afl[

satul Filipov, la o jum[tate de verst[ de satul Vaskin, iar mai

jos de satul acela, ceva mai spre dreapta, este tab[ra de iarn[

a cazacului Isac Pavlov din Bra\k.

144

Pe aceea=i parte st`ng[ este un bra\ de g`rl[, la o verst[ =i

jum[tate de satul lui Isak.

Bra\ul de r`u \ine cam dou[sprezece verste.

Pe partea dreapt[ a bra\ului, ]n ostrovul Rodionov, este

tab[ra de iarn[ a fiului boierului Terente Rasputin din

Eniseisk, la dou[ verste =i jum[tate de unde se termin[ bra\ul.

Pe aceea=i parte este satul \[ranului agricultor Kiril, la

dou[ verste =i jum[tate de tab[ra lui Rasputin.

Pe partea st`ng[ este satul altui fiu al lui Terente Rasputin,

boier din Eniseisk, la o verst[ de satul lui Kiril.

Pe partea dreapt[ a r`ului este ostrovul Narataev, ]n care

este un sat de \[rani agricultori, la cinci verste de satul lui

Rasputin.

}ntre satul lui Rasputin =i ostrovul Narataev sunt multe

insule, a=ezate una l`ng[ alta, la mic[ dep[rtare.

Pe partea st`ng[ este satul Kejma, la dou[ verste de

ostrovul Narataev.

Pe aceea=i parte este =i g`rla Kejma. Pe g`rla aceea este

a=ezat[ o moar[, unde uiumul se str`nge pentru marele

]mp[rat; de la satul Kejma sunt dou[ verste. C`nd treci de

satul Kejma, din acel loc sunt insule peste tot, iar malul

cel[lalt nu se vede.

Pe aceea=i parte este satul Ogorodnikov, la cinci verste de

r`ul Kejma.

145

August, ]n 24. Pe aceea=i parte se afl[ satul Kromilov, pe

l`ng[ care curge g`rla Mam`r, la patru verste de satul

Ogorodnikov.

Pe partea dreapt[ este satul Sofronov, l`ng[ care este o

g`rl[, la o verst[ de satul Kromilov.

Pe aceea=i parte este un ostrov mare, la trei verste de satul

Sofronov.

}n dreptul ostrovului, pe partea st`ng[, este un canal, =i

ostrovul este mare, cam de =apte verste.

Pe malul st`ng este satul Suvorov, la dou[ verste =i

jum[tate de ostrov.

Pe partea dreapt[ este un ostrov cam de cinci verste, la

patru verste de satul Suvorov. }n dreptul ostrovului sunt multe

alte insule mici.

August, ]n 25. Pe partea st`ng[ este satul Smorodinov, la

cinci verste. Cei din Smorodinov c[utau ]n dreptul satului

m[rg[ritare ]n r`ul Angara, dar au g[sit m[rg[ritare f[r[

importan\[ =i foarte m[runte. Doar unul a fost de m[rimea

unui bob de maz[re.

Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este un bra\, la cinci

verste =i jum[tate de satul Smorodinov, pe care am mers dou[

verste. }n mijlocul r`ului Angara este un ostrov, la o verst[ de

bra\ul de r`u. Insula are o verst[.

146

Pe partea st`ng[ este un ostrov, la o verst[ dep[rtare de cel

ar[tat.

Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u la trei verste de

ostrov =i, mai sus de bra\, trei ostroave cam de dou[ verste.

}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov cam de dou[

verste, pe care nu cre=te nici un copac, iar mai sus de acesta,

alt ostrov mai mare, de trei verste.

}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov cam de patru

verste, la o jum[t[te de verst[ de cel[lalt.

Tot ]n mijlocul r`ului este ]nc[ un ostrov cam de o verst[

=i jum[tate, la o jum[tate de verst[ de primul.

Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este un canal, la o verst[

dep[rtare de ostrov. }n dreptul bra\ului, pe partea dreapt[,

este un ostrov mic; canalul \ine o verst[.

Pe partea dreapt[ este un bra\ de r`u, la o verst[ de canal.

Pe aceea=i parte este r`ul Bajanka de Jos, la trei verste de

canal.

Pe aceea=i parte este g`rla Bajanka de Mijloc, la patru

verste de Bajanka de Jos.

Pe aceea=i parte, Bajanka de Sus, la cinci verste de cea de

Mijloc.

August, 26. Pe aceea=i parte st`ng[ este un canal, la trei

verste de Bajanka de Sus.

147

}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov de piatr[, la cinci

verste de canal. Mai sus este alt ostrov cam de o verst[.

Tot ]n mijlocul r`ului Angara, ostrov de piatr[, la un sfert

de verst[ de cel[lalt ostrov de piatr[. Ostrovul are cam trei

verste. Mai sus de acel ostrov de piatr[ este alt ostrov mai

mic.

Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la o verst[ de ostrovul cel

mic.

}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov de o jum[tate de

verst[, la o verst[ de g`rl[. }n dreptul ostrovului este un r`ule\.

}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov mic, la o jum[tate

de verst[ de r`ule\. Mai sus cu o verst[ de ostrov este un

ostrov mai mic.

Pe partea st`ng[ este un canal, la o jum[tate de verst[ de

ostrovel. Canalul \ine o jum[tate de verst[. Mai sus de canal

este o g`rl[.

Pe aceea=i parte este un sat de \[rani deveni\i de cur`nd

plugari, la o verst[ de g`rl[, iar l`ng[ sat curge un r`ule\ mic.

}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov mic, la o verst[ =i

jum[tate de sat.

August, ]n 27. Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la trei verste

de ostrov.

Pe aceea=i parte este un r`ule\, la dou[ verste de g`rl[.

148

}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov, la dou[ verste de

r`ule\.

Pe aceea=i parte este un canal, la o verst[ de ostrov.

Tot pe partea aceea este un sat p[r[sit, ]n jude\ul Ilimsk, la

o verst[ de canal.

Pe aceea=i parte este un iaz, la dou[ verste =i jum[tate de

sat.

Pe aceea=i parte este alt sat din jude\ul Ilimsk, la dou[

verste de iaz. }n dreptul satului este un ostrov.

Pe partea st`ng[ este satul Potapov, la o verst[ de ostrov,

iar mai jos este o g`rl[.

Pe partea dreapt[, ]ntr-un ostrov, este satul Ogorodnikov,

la dou[ verste de satul Potapov.

Pe partea st`ng[ este ]nc[ un sat din jude\ui Ilimsk, la trei

verste de satul Ogorodnikov. Pe aceea=i parte, alt sat din

jude\ul Ilimsk, la opt verste dep[rtare de cel[lalt.

Pe aceea=i parte, alt sat din Ilimsk, la patru verste de

cel[lalt. Mai sus de satul acela cu un sfert de verst[, alt sat din

jude\ul Ilimsk. Cum se numesc satele, nu se =tie, fiindc[ sunt

de cur`nd a=ezate. Mai sus de sate este un bra\ de r`u, care

\ine trei verste.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la o verst[ de bra\ul de

r`u. }n dreptul ostrovului, pe partea st`ng[, este un iaz pe

care am mers o verst[.

149

Pe partea st`ng[ este un sat de nou ]mp[m`nteni\i din

jude\ul Ilimsk, la o verst[ de iaz.

Pe aceea=i parte este satul Zadorin, tot ]n jude\ul Ilimsk, la

dou[ verste de satul noilor plugari. Mai sus de satul acela, la

o jum[tate de verst[, este un ostrov cam de o verst[ lungime.

Pe aceea=i parte este satul +erbakov, la trei verste de satul

Zadorin.

Tot pe partea aceea este satul Endin, la trei verste de satul

+erbakov. Mai sus de satul acela este g`rla Enda de Jos, iar

mai sus de sat — g`rla Enda de sus, cam la un sfert de verst[.

Pe partea dreapt[ a r`ului Angara este un ostrov, la dou[

verste de satul Endin.

Dinspre partea st`ng[ vine r`ul Ud, pe malurile c[ruia

tr[iesc \[rani agricultori =i sunt multe iurte ale burea\ilor. R`ul

acela izvor[=te din mun\i =i se vars[ ]n Angara, la trei verste

de ostrov. De la r`ul Ud ]ncepe jude\ul Balagan. Iurte de

burea\i sunt p`n[ la gurile r`ului Ud.

La opt verste de r`ul Ud, ]n mijlocul r`ului Angara este un

ostrov.

August, ]n 29. Pe partea st`ng[ este un bra\ de r`u la =apte

verste de ostrov, pe care am plutit treisprezece verste.

Pe aceea=i parte este un canal, la o jum[tate de verst[ de

bra\ul de r`u.

150

Tot pe partea aceea, la o jum[tate de verst[ de iaz, sunt

ni=te iurte de burea\i. Iurtele lor sunt f[cute din p`sl[.

Ve=mintele lor seam[n[ cu ale calmucilor. Ei au multe vite:

cai, vaci =i numeroase oi.

Mai sus de iurtele acelea este g`rla Eleva.

Pe aceea=i parte este un bra\ de r`u =erpuit, la o jum[tate

de verst[ de g`rl[. Lungimea bra\ului este de cinci verste.

}n dreptul acelui bra\ sunt iurte ale burea\ilor.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la o verst[ de bra\ul de

r`u.

Pe aceea=i parte, la o jum[tate de verst[ de ostrov, este

]nc[ unul.

Pe malul st`ng este un munte ]nalt, care se nume=te

Kovrig.

}n dreptul acelui munte este o cataract[. }n locul acela este

un repezi= foarte puternic, la o verst[ de ostrov.

}n dreptul muntelui sunt trei ostroave.

Pe aceea=i parte este un bra\ de r`u, la o jum[tate de

verst[ de munte, care \ine dou[ verste.

August, ]n 30. Pe acela=i mal mai sunt ni=te iurte de

burea\i, la opt verste de bra\ul de r`u.

Pe aceea=i parte este un alt bra\ de r`u, cotit, la =ase verste

de iurte.

151

Pe malul drept este o r`p[, Krasnoi, frumoas[, la o verst[

de bra\ul de r`u.

Pe aceea=i parte a r`ului Angara este r`ul Unga. El vine

din step[. }n preajma lui tr[iesc burea\i. La gura acelui r`u

Unga, la cinci verste de r`pa Krasnoi, sunt iurte de burea\i.

}n fa\a r`ului Unga este ostrovul Sosnov. Mai sus de

ostrovul Sosnov, se afl[ alte dou[ ostroave: unul mare, care se

nume=te al lui Konev, =i cel[lalt, mai mic.

Pe partea dreapt[ este fortul Balagan, a=ezat chiar pe

malul r`ului Angara. }n el sunt slujba=i cazaci, cam dou[zeci

de oameni; sunt dou[ gospod[rii de \[rani agricultori. }n fort

nu este biseric[. Fortul este foarte mic.

}n fortul Balagan sunt \inu\i drept z[log c`te doi din cei

mai ]nsemna\i oameni dintre tungu=i =i burea\i, pentru ca

tungu=ii =i burea\ii s[ nu se r[zvr[teasc[ ]mpotriva marelui

]mp[rat.

}n fa\a fortului, pe partea st`ng[ este step[.

Pe partea dreapt[ este un bra\ mic de r`u, la dou[ verste

de fortul Balagan.

}n dreptul bra\ului sunt dou[ ostroave mici. }n dreptul lor,

pe partea st`ng[, este un bra\ mare de r`u, pe care nu am

c[l[torit.

}ntre bra\ul de r`u =i Angara este un ostrov mare.

152

Pe partea dreapt[ a r`ului Angara se ]ntinde o step[ larg[.

}n dreptul stepei, pe partea st`ng[, ]n ostrovul cel mare este o

lunc[ de toat[ frumuse\ea, la =ase verste de unde ]ncepe

bra\ul.

Pe aceea=i parte sunt numeroase iurte de iarn[ ale

burea\ilor, a=ezate ]n dreptul ostrovului mare.

Mai jos de acele iurte, cam la o jum[tate de verst[, este un

bra\ de r`u pe care nu am plutit.

August, 31. Pe partea dreapt[ a r`ului Angara sunt ni=te

iurte de iarn[ ale burea\ilor =i mai sus de acele iurte, pe

partea st`ng[, un ostrov mic, la zece verste de iurte. }n locul

acela, mai jos de ostrov, pe partea st`ng[, se vars[ ]n Angara

bra\ul de r`u care ocole=te ostrovul cel mare. Acolo, ]ntre

bra\ul de r`u =i Angara se face un ostrov, la trei verste de

unde se sf`r=e=te ostrovul cel mare, iar pe ostrov sunt iurtele

de iarn[ ale burea\ilor. Ostrovul are cam patru verste.

Pe partea st`ng[ sunt ni=te iurte de burea\i, la cinci verste

de celelalte iurte.

Pe aceea=i parte este o g`rl[, la o verst[ de iurte, iar ]n

dreptul g`rlei e=te un ostrov mare.

La =apte verste de la acesta, ]n mijlocul r`ului Angara, este

un ostrov.

Din partea st`ng[ se vars[ r`ul Kamenka, iar l`ng[ g`rli\[

este a=ezat un fort mic, ce se nume=te Verholensk, dar

153

poruncile se trimit de la Ilimsk. }n cetate nu este nici o

biseric[ a lui Dumnezeu. De la ostrov sunt cinci verste. Fortul

este a=ezat pe un loc frumos ]ntre mun\i ]nal\i =i are vreo opt

cur\i de cazaci.

Anul 71841, septembrie 1. }n mijlocul r`ului Angara este

un ostrov, la trei verste de g`rla Kamenka.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la patru verste de cel[lalt.

}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov, la cinci verste de

cel ar[tat.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la o verst[ mai departe.

}n mijlocul r`ului Angara, un ostrov, la o verst[ de ultimul.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la o verst[ =i jum[tate de

ostrovul de mai ]nainte, care are cam dou[ verste, iar ]n

dreptul lui este o g`rl[, =i mai sus de ostrovul acela sunt alte

dou[, mai mici. Mai sus de aceste mici ostroave sunt alte trei,

foarte mici, =i l`ng[ ele, pe partea dreapt[, este unul nu prea

mare.

Pe malul st`ng este o c`mpie cam de =ase verste, la o

verst[ de la cel din urm[ ostrov, iar pe stepa aceea se afl[

iurte de burea\i, care r[t[cesc nomazi ]n diferite locuri. }n

dreptul c`mpiei sunt vreo zece ostroave =i mai multe, iar ]n

mijlocul r`ului Angara este o insul[ cam de =ase verste

1 1676 (n.t.).

154

lungime, cam la o jum[tate de verst[ de unde se sf`r=e=te

stepa.

Pe malul st`ng este o g`rli\[, la o verst[ =i jum[tate de

locul unde se sf`r=e=te ostrovul.

Pe partea dreapt[, la patru verste de g`rli\[, este g`rla

Bealaia, pe care se poate naviga cu caicele; ea curge dinspre

step[, =i pe malurile ei tr[iesc burea\i =i tungu=i, iar ]n dreptul

g`rli\ei sunt o mul\ime de ostroave.

Pe malul st`ng se afl[ satul Olonka, pe l`ng[ care curge o

g`rl[, ce se nume=te tot Olonka; la patru verste de g`rla

Bealaia, ]n mijlocul r`ului Angara, este un ostrov, la dou[

verste de satul Olonka.

Septembrie, ]n 2. Pe partea st`ng[ este un bra\ de r`u, la

dou[ verste de ostrov, =i pe aceea=i parte a bra\ului este un

munte ]nalt, iar pe sub munte apa este foarte repede, cam la o

verst[ =i jum[tate de unde ]ncepe bra\ul de r`u.

Pe malul drept, pe ostrov, sunt iurte de burea\i, la o verst[

de muntele unde este apa repede, iar la o verst[ de iurte, pe

partea st`ng[, sunt dou[ insuli\e. Pe partea dreapt[ este satul

Mihalev, a=ezat ]ntr-un ostrov, =i ]n dreptul lui, pe aceea=i

parte, este o insul[ unde se g[se=te sare, pe care o rafineaz[

locuitorii satului Mihalev, dar nu le dau voie =i altora s[

scoat[. Pe aceea=i parte sunt ni=te iurte de iarn[ ale

burea\ilor, la opt verste de satul Mihalev, iurte a=ezate l`ng[

155

acela=i bra\ de g`rl[, care merge tocmai p`n[ la cetatea

Irku\k.

Pe partea dreapt[ a bra\ului, ]n ostrov, sunt alte iurte ale

burea\ilor, la dou[ verste de iurtele de iarn[. +i de la acea

dat[, de 2 septembrie, \`n\arii s-au ]mpu\inat, fiindc[ de c`nd

am plecat din Eniseisk au fost foarte mul\i \`n\ari; drept

ap[r[toare ]mpotriva lor aveam plase, f[r[ de care oamenii nu

puteau merge nici m[car o jum[tate de sfert de ceas.

Pe partea dreapt[ este un munte ]nalt, iar ]n locul acela

este un repezi= mare de ap[, pe care am urcat tra=i la edec cu

dou[ odgoane, la patru verste de iurte. De la repezi= =i p`n[

la g`rla Kitoi sunt multe bra\e de r`u =i multe ostroave mici, =i

apa este foarte repede.

Septembrie, ]n 3. Pe malul drept este g`rla Kitoi, care

izvor[=te din mun\ii din \inutul mongolilor, =i pe malurile ei

tr[iesc mul\i \[rani burea\i; de la g`rla Kitoi se v[d Mun\ii

Mongoli, foarte ]nal\i =i ]ntin=i, de la care mun\i ]ncepe stepa

mongol[. }n dreptul g`rlei Kitoi, pe partea st`ng[, este un

munte foarte ]nalt, la cinci verste de cel[lalt munte ]nalt =i de

g`rla Kitoi. P`n[ la cetatea Irku\k sunt foarte multe ostroave,

a=ezate unul l`ng[ altul, la mic[ dep[rtare. Pe malul st`ng al

r`ului Angara este o st`nc[ foarte ]nalt[, =i sub ea apa se

]nv`rteje=te tare, care se nume=te B`k, =i am tras doscianicul

cu dou[ odgoane; de la muntele cel ]nalt sunt cinci verste.

156

Septembrie, ]n 4. Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este un

alt mal r`pos de piatr[, care se nume=te tot B`k =i sub care se

]nv`rteje=te apa: am tras doscianicul cu dou[ fr`nghii groase.

Mai sus de r`p[ este un bra\ de r`u, la cinci verste dep[rtare.

Pe aceea=i parte este alt munte ]nalt de piatr[, la cinci verste

de bra\ul de r`u.

Septembrie, ]n 5. Pe partea st`ng[ a r`ului Angara este r`ul

Kuda, care curge din step[, =i pe malurile lui locuiesc \[rani

plugari =i nomazi burea\i, iar la gurile r`ului Kuda sunt

locuin\ele slujba=ilor din fortul Irku\k.

Pe aceea=i parte este un bra\ de r`u, la patru verste de r`ul

Kuda, care \ine o verst[ =i jum[tate.

Pe malul drept al r`ului Angara este satul Monast`rsk, iar

mai sus de satul acela, cam la o verst[, se afl[ o m[n[stire

unde se g[se=te o biseric[ a }n[l\[rii Domnului, cu trei chilii,

doi fra\i b[tr`ni c[lug[ri de r`nd =i un preot monah. De la

satul Monast`rsk p`n[ la bra\ul de r`u sunt trei verste, iar de

la bra\ul de r`u p`n[ la fortul Irku\k, alte trei.

}n aceea=i zi am ajuns ]n cetatea Irku\k, la ceasurile 2 de

noapte. Cetatea este a=ezat[ pe malul st`ng al r`ului Angara,

pe un loc deschis, fiind foarte frumos cl[dit[. Locuitorii,

cazaci =i t`rgove\i, stau ]n vreo patruzeci de cur\i sau mai

multe. P[m`ntul este foarte roditor. }n cetate este zidit[ o

biseric[ cu hramul Preamilostivului M`ntuitor. Cu pu\in mai

157

sus de fort, pe partea dreapt[, este r`ul Irku\k, care izvor[=te

din stepa mongol[, =i pe malurile lui tr[iesc burea\i =i tungu=i,

birnici sau liberi. }n fortul Irku\k sunt \inu\i ca ostatici =i

burea\i, =i tungu=i, pentru ca ace=tia s[ nu se r[zvr[teasc[

]mpotriva m[ritului ]mp[rat. Burea\ii pl[tesc tribut M[riei sale

pentru fiecare =erb, ]n afar[ de femei, o blan[ de samur sau

dou[.

}n ziua de 7 septembrie, preg[tind doscianicul pentru

c[l[toria pe mare, am plecat din fortul Irku\k pe la amiaz[, tot

pe r`ul Angara.

Pe partea dreapt[ a r`ului Angara este o a=ezare de iarn[ a

cazacului Ili Mogutov din Irku\k, la o verst[ =i jum[tate de

fort. Pe aceea=i parte este satul Veatkin, la o verst[ de coliba

lui Mogutov, iar ]n dreptul satului sunt multe insuli\e mici. De

la satul acela se face un bra\ de r`u, care \ine trei verste. De la

satul Veatkin se z[resc mun\ii ]nal\i =i foarte ]ntin=i, care se

ridic[ p`n[ la Marea Baikal.

Pe partea cealalt[, pe mal =i pe mun\ii aceia, z[pada nu se

tope=te toat[ vara.

}n mijlocul r`ului Angara este un ostrov, la o jum[tate de

verst[ de bra\ul de r`u. Tot ]n mijlocul r`ului Angara, la o

verst[ =i jum[tate de ostrov, sunt alte trei insule.

Pe malul st`ng este satul Bea=enov, la cinci verste de

insule.

158

Septembrie, ]n 8. Pe acela=i mal este satul Uksusnikov, la

dou[ verste de satul Bea=enov. Pe aceea=i parte este satul

Sciukin. De la satul Uksusnikov p`n[ la satul Sciukin curge

un bra\ de r`u.

Pe partea dreapt[ este satul Karganolov, la patru verste de

satul Sciukin.

Pe aceea=i parte este un ostrov, la o verst[ de satul

Karganolov, care se ]ntinde cam o verst[. Mai sus de ostrov

cu un sfert de verst[ sunt ni=te insuli\e mici, iar mai sus de ele

este un ostrov mare ]n fa\a c[ruia este un bra\ mic de r`u,

care merge dou[ verste. Din acel bra\ mic am ie=it ]n bra\ul

mare de r`u =i am plutit trei verste.

Septembrie, ]n 9. Pe partea dreapt[ este un ostrov, la patru

verste de bra\ul cel mare de r`u, =i mai sus de acela sunt trei

mici ostroave, iar ]n dreptul lor se afl[ g`rla Korolovka, care

]=i are izvorul ]n mun\ii cei st`nco=i. Pe aceea=i parte este un

ostrov, la o verst[ de g`rl[.

Pe partea st`ng[ este o g`rl[, la o verst[ =i jum[tate de

ostrov.

Pe partea dreapt[ este un ostrov, la cinci verste de g`rl[.

Pe partea st`ng[ este g`rla B`stra, la =ase verste de ostrov.

Se nume=te B`stra, pentru c[ ]n albia r`ului sunt multe

v`rtejuri mari, numite cataracte; ]n dreptul cataractelor, pe

159

malul drept, este o ]n[l\ime =i pe aceea=i parte — un hele=teu,

la patru verste de g`rla cea repede.

Septembrie, ]n 10. Pe partea dreapt[ este o insuli\[, la trei

verste de hele=teu, iar mai sus de ea, un alt ostrov mai mic.

De la fortul Irku\k p`n[ la Marea Baikal, r`ul Angara curge

foarte repede.

Pe partea st`ng[ este un r`ule\, la dep[rtare de dou[ verste

=i jum[tate de insuli\e.

Pe partea dreapt[ a r`ului Angara este cel din urm[ ostrov,

la trei verste de r`ule\. Mai sus de ostrov cu o jum[tate de

verst[ este ultima cataract[. }n locul acela albia r`ului este

foarte ]ngust[, apa foarte repede =i mun\ii foarte ]nal\i. De la

cataract[ p`n[ la mare sunt doar trei verste. Din dreptul

acelui ostrov se pot z[ri mun\ii de pe cel[lalt mal al m[rii,

aceia=i care se v[d =i din satul Veatkin.

}n ziua de 11 septembrie am ajuns la Marea Baikal prin

gura r`ului Angara, acolo unde porne=te r`ul Angara din

Marea Baikal. Pe am`ndou[ malurile gurii r`ului Angara sunt

mun\i ]nal\i de st`nc[, ]nal\i =i ]mp[duri\i, iar gura r`ului este

larg[ de mai mult de o verst[. R`ul Angara porne=te din

Marea Baikal cu mare iu\eal[. Printre mun\ii ]nal\i se v[d =i

mun\ii ]nz[pezi\i =i foarte ]nal\i de dincolo de Baikal, precum

=i unul dintre capetele Baikalului, care se nume=te Kultuk.

Cel[lalt cap[t este foarte departe =i nu se vede. Nic[ieri pe

160

Baikal nu este un loc at`t de ]ngust ca acela din dreptul gurii

r`ului Angara. Iar ]n preajma gurii Angarei nu sunt ad[posturi,

ci peste tot pr[p[stii =i st`nci, ]ntr-un cuv`nt, e

]nsp[im`nt[tor, mai ales pentru aceia care nu au fost mai

]nainte pe acolo, pentru c[ peste tot, de jur ]mprejur, se ]nal\[

mun\i foarte ]nal\i, ]nz[pezi\i =i acoperi\i cu p[duri

nestr[b[tute, =i st`nci pr[p[stioase.

La Marea Baikal ne-am oprit p`n[ la 12 septembrie, pentru

c[ au b[tut v`nturi neprielnice.

}n ziua de 12 septembrie am pornit pe mare cu ajutorul

v`slelor, dar c`nd doscianicurile au ajuns ]n mijlocul m[rii s-

a pornit un v`nt puternic dintr-o parte, din plin[ mare, =i cu

greu am putut v`sli spre r`ul Pereemna. V`ntul ne-a ]mpins la

patru verste dep[rtare de acesta =i am ajuns la el c[tre sear[.

Doscianicul curtenilor a fot ]mpins de v`nt ]ns[ ]n r`ul

V`dranaia, p`n[ unde se face cu v`slele pe timp frumos o zi

de la r`ul Pereemna. Pe r`ul Pereemna am stat p`n[ ]n ziua

de 14 septembrie, c`nd am pornit cu v`slele p`n[ la r`ul

Mi=`h, dar nu am ajuns dec`t p`n[ la cincisprezece verste, =i

s-a pornit un v`nt potrivnic cu valuri puternice, care au

]mpins doscianicul ]napoi ]n r`ul Pereemna. Atunci pu\in a

fost ca valurile s[ nu zdrobeasc[ doscianicul de mal. }n

timpul acesta doscianicul curtenilor a plecat din r`ul Snejnoi

spre r`ul Pereemna, dar n-a ajuns cam la zece verste de r`ul

161

Pereemna, c[ un v`nt puternic =i valurile au izbit doscianicul

de mal. Nu s-a ]nt`mplat nimic altceva dec`t c[ valurile au

smuls buc[\i mari de c`nep[ din c[l[f[tuial[. Neput`nd

repara doscianicul, au cobor`t din vas pe mal =i au stat acolo

dou[ zile, c`t au trimis ni=te oameni pe jos, de-a lungul

\[rmului p`n[ la r`ul Pereemna. De acolo s-au trimis slujitori

pe jos =i cu luntrea, au c[utat un loc de trecere, au tras din

mare pe mal doscianicul, l-au reparat, =i au pornit apoi spre

r`ul Pereemna.

}n noaptea de 17 septembrie a nins din abunden\[; ]n

aceea=i zi am pornit de la Pereemna =i am navigat cu p`nzele

p`n[ la r`ul Mi=`h, iar de la Mi=`h, ]n aceea=i zi, am navigat

toi cu p`nzele p`n[ la r`ul Manturih, unde am ]nnoptat,

pentru c[ v`ntul devenise puternic =i ne-a fost te[m[ s[-i

mergem ]mpotriv[. }n ziua de 18 septembrie am pornit de la

r`ul Manturih pe un fel de lac care se nume=te Prorva, unde

am poposit p`n[ ]n ziua de 21 septembrie. }n Prorva vin

oameni cu doscianicuri din cet[\ile Bra\k =i Irku\k pentru a

pescui foarte mult pe=te. Din Prorva am plecat pe mare cu

toate doscianicurile. Ajung`nd aproape de locul ce se

nume=te Korga, a ]nceput s[ bat[ un v`nt puternic, potrivnic

=i a ]mpins doscianicurile ]napoi, de ne-am ]ntors iar[=i ]n

Prorva, unde poposisem.

162

}n ziua de 21 septembrie am pornit din nou din Prorva cu

v`slele spre r`ul Selenga =i, ]nainte de a ajunge la r`u, am

intrat ]ntr-o mla=tin[ cam de dou[zeci de verste =i mai mult;

locul se nume=te mla=tin[, pentru c[ de la mal =i p`n[

aproape de mijlocul m[rii este mult m`l, ]n care sunt ]nfip\i

ni=te st`lpi. Mla=tina aceea m`loas[ se nume=te Korga. P`n[

la o treime din Marea Baikal se ]ntind promontorii nisipoase

din care pricin[ se ]nainteaz[ a=a greu pe timp nefavorabil. }n

m`l sunt ]nfip\i butuci de lemn — korga — care pot fi ocoli\i

cu ajutorul v`slelor.

}n ziua de 22 septembrie am ajuns la gura cea nou[ a

r`ului Selenga. Se nume=te gura cea nou[, pentru c[ aici nu

era nici o gur[ de r`u. Selenga se vars[ ]n Marea Baikal prin

mai multe guri, dar nu se poate naviga pe ele, fiindc[ sunt

astupate cu nisip ca ni=te cataracte, =i de aceea apa =i-a c[utat

noi bra\e. Acolo unde apele r`ului se vars[ ]n mare prin acele

guri, drumul se poate cu greu cunoa=te, =i doar dup[ butucii

de lemn, pentru c[ lacul este tot o mla=tin[ p`n[ la \[rmul cel

tare. De aceea gura r`ului Selenga este foarte greu s[ fie

g[sit[ f[r[ c[l[uz[. Dar despre r`ul Selenga se va scrie la

locul s[u, acum s[ spunem despre Marea Baikal.

163

DESCRIEREA M{RII BAIKAL, }MPREJUR, DE LA GURA R~ULUI ANGARA PRIN CARE ACESTA PORNE+TE DIN BAIKAL

+I P~N{ IAR{+I LA EA

Marea Baikal nu este cunoscut[ nici de geografii vechi,

nici de cei noi, pentru c[ mul\i au descris alte lacuri mici =i

b[l\i, dar despre Baikal, care este at`t de mare =i de ad`nc,

nimeni nu aminte=te. De aceea, aici vom scrie despre el pe

scurt.

Baikalul poate fi numit =i mare, pentru c[ din el porne=te

marele r`u Angara, care, unindu-se cu multe alte r`uri =i cu

Eniseiul, ]mpreun[ se vars[ ]n oceanul cel mare. De aceea

mai putem s[-l numim mare, pentru c[ se une=te cu Marea

cea mare, iar ]n jurul lui nu se poate merge. De asemenea, se

mai poate numi mare =i pentru c[ este foarte ]ntins ]n lungime

=i ]n l[\ime =i e foarte ad`nc. Dar se poate spune =i c[ este

lac, fiindc[ apa lui este dulce, =i nu s[rat[, iar geografii nu

dau nume de mare acestor lacuri cu ap[ dulce, oric`t ar fi ele

de mari. Totu=i Baikalul poate fi numit =i socotit de geografi

ca o mare, pentru c[ de-a lungul lui se navighez[ cu cor[bii

mari cu p`nze cam zece, dou[spreze sau mai multe zile,

dup[ cum e vremea, iar ]n l[\ime, acolo unde este mai lat ca

=i acolo unde este mai ]ngust, ]n mai pu\in de o zi =i o noapte

nu se poate traversa.

164

Ad`ncimea Baikalului este foarte mare =i, fiind m[surat[ ]n

mai multe locuri, a ar[tat o sut[ de st`njeni =i mai mult, dar

de fund nu s-a dat. Aceasta se ]nt`mpl[, pentru c[ ]n jurul

Baikalului se ridic[ mun\i foarte ]nal\i, de pe care z[pada nu

se tope=te nici ]n timpul verii. }n mijlocul Baikalului este un

ostrov mare care se nume=te Olhon, a=ezat la jum[tatea

lungimii m[rii =i are ]mprejur mai mult de o sut[ de verste.

Alt[dat[ ]n insul[ au locuit mul\i b[=tina=i burea\i, pentru c[

pe ostrov sunt mun\i ]nal\i =i p[duri =i stepe ]ntinse. }ns[ dup[

ce cazacii i-au nimicit pe locuitori =i i-au gonit din insul[,

acum a r[mas pustie, plin[ cu tot felul de s[lb[ticiuni. }n afar[

de ostrovul acesta mai sunt =i alte insule mai mici, dar pu\ine.

Pe Baikal se isc[ mereu furtuni mari, mai ales ]n vreme de

toamn[, pentru c[ Baikalul este a=ezat ca ]ntr-un cazan

]nconjurat de mun\i de st`nc[ asemenea unor ziduri =i

nic[ieri nu are scurgere =i nu se potole=te dec`t acolo unde

porne=te din el r`ul Angara. }n Baikal se vars[ multe r`uri

mari =i mici, dar de-a lungul \[rmului sunt peste tot st`nci =i

pu\ine ad[posturi, mai ales pe partea st`ng[, venind dinspre

r`ul Angara, =i de aceea cor[biile adesea se sf[r`m[. }n Baikal

sunt mul\i pe=ti de toate soiurile, mai ales nisetri =i ceg[. Sunt

=i multe foci s[lbatice. Doar a=ez[ri omene=ti sunt pu\ine ]n

jurul Baikalului, ]n afar[ de c`\iva tungu=i, care se hr[nesc cu

pe=te, pentru c[ ]n preajma Baikalului nu sunt locuri bune de

165

arat. }n timpul iernii, pe v[ile r`urilor tr[iesc v`n[torii ]n

tabere de iarn[. }n jurul Baikalului sunt p[duri mari de cedri,

printre care se g[sesc =i aluni =i alte soiuri de copaci. Baikalul

are apa limpede, ]nc`t se poate vedea ]n ad`ncime la mai

mul\i st`njeni; pentru b[ut este foarte s[n[toas[, fiind

nes[rat[. Baikalul se ]ntinde ]n lungime de la r[s[rit spre

apus. Soarele se ]nal\[ deasupra Baikalului p`n[ la gradul1...

}n timp de iarn[ Baikalul ]nghea\[ ]ncep`nd ]n preajma zilei

de Boboteaz[ =i \ine ghea\a p`n[ ]n luna mai, ]n preajma zilei

sf`ntului Nicolae de var[, iar ghea\a este groas[ de un st`njen

=i jum[tate sau mai bine. De aceea, ]n timpul iernii uneori se

poate merge pe ea cu s[nii =i cu t`r=uri, ]ns[ cu mare team[,

pentru c[ marea r[sufl[ =i ghea\a se rupe =i se fac cr[p[turi

late de trei st`njeni =i mai mult. Apa ]ns[ nu se revars[ peste

ghea\a care se str`nge repede dup[ aceea la loc, cu mare

zgomot =i bubuituri, iar pe locul rupturii se face ca un val de

ghea\[. }n timpul iernii, uneori, pe sub ghea\[, se aud ]n

Baikal zgomote =i tunete puternice ca =i c`nd s-ar trage cu

tunul (nu f[r[ a face spaim[ mare), mai ales ]n preajma

ostrovului Olhon =i a promontoriului Sveatoinos, unde abisul

este mai ad`nc. To\i b[=tina=ii mongoli, tungu=i =i al\ii ]i spun

Baikalului ]n limba lor Dalai, ceea ce ]nseamn[ mare. Cu

1 Cifra lipse=te din textul original (n.t.).

166

numele de Dalai b[=tina=ii numesc doar dou[ lacuri: unul

Baikalul =i cel[lalt — cel din care izvor[=te r`ul Argun, despre

care vom scrie acolo unde vom vorbi =i despre r`ul Argun.

Acum s[ ne ]ntoarcem iar[=i la Marea Baikal. Numele se

pare c[ nu este rusesc, ci a fost numit[ a=a dup[ numele unui

oarecare b[=tina= care a tr[it prin locurile acelea. Marea

Baikal poate fi ]nconjurat[ cu cor[bii mici ]n mai multe

s[pt[m`ni =i noi vom descrie drumul ]mprejurul ei de la gura

r`ului Angara =i p`n[ iar[=i de unde am pornit. Merg`nd ]n

jurul lui, Baikalul este aproape tot at`t de mare ca Marea

Caspic[ de la Astrahan, sau ca Marea Neagr[, pe care se

ajunge la |arigrad. De la r`ul Angara, merg`nd spre partea

dreapt[ mai multe zile, nu se g[se=te nici un ad[post p`n[ la

Kultuk, ci numai st`nci. De aceea, nu se navigheaz[ cu

cor[bii mari, ci numai cu vase mici, pentru c[ atunci c`nd

sunt furtuni mari, vasele mici pot fi t`r`te pe mal. +i numai ]n

Kultuk, unde este =i gura r`ului Kultuk, este un loc de

ad[postire. Kultuk se nume=te chiar cap[tul cel mai ]ngust,

acolo unde se termin[ Baikalul. De la r`ul Kultuk, la mare

dep[rtare se vars[ r`ul Snejnoi, unde este iar[=i un ad[post.

R`ul poart[ acest nume fiindc[ pe mun\ii aceia este z[pad[ =i

iarna =i vara =i nu se tope=te niciodat[. Tot dintr-acolo curge

=i al treilea r`u, r`ul V`dr`naia, unde este =i ad[post, la o zi

de plutire de la Snejnoi. Se nume=te astfel, pentru c[ pe

167

malurile lui se v`neaz[ multe vidre =i castori. Al patrulea r`u

cu ad[post se nume=te Pereemna1, fiindc[ se afl[ chiar ]n fa\a

r`ului Angara, =i cei care vor s[ traverseze marea de la gura

r`ului Angara, se duc sau vin de-a dreptul, marea fiind foarte

]ngust[. Cel de al cincilea ad[post este la gura r`ului Mi=`h,

la o zi de Pereemna. Al =aselea r`u =i ad[post este Manturih,

la o zi de Mi=`h. Pe aceste r`uri sunt a=ezate =i ad[posturile

de iarn[ ale v`n[torilor cazaci care v`neaz[ samuri. Mai este

=i un al =aptelea ad[post numit Prorva la o zi de Manturih. +i

se nume=te Prorva2, pentru c[ apa m[rii a rupt malul cu

bufniturile de valuri =i a format un alt lac, mare cam de zece

verste de jur ]mprejur, lac ]n care se vars[ un r`u mare numit

Eia. }n lac se pescuie=te mare cantitate de pe=te =i ]n fiecare

an vin de la Bra\k =i de la Irku\k doscianicuri, pentru a fi

]nc[rcate cu tot felul de pe=ti. La trei verste de Prorva se ]nal\[

un promontoriu numit al solului, pentru c[ pe malul acela s-a

oprit ]n urm[ cu c`\iva ani un fiu de boier, care era trimis cu

solie la hanul mongolilor =i a fost ucis acolo de b[=tina=ii

burea\i. De la promontoriul acela se face un drum pe uscat,

pe care se poate veni c[lare de la tab[ra de iarn[ a

Selenginskului =i chiar de la fortul Selenginsk. }n dreapta

1 Traversarea, schimbarea (n.t.). 2 Surp[tura, ruptura (n.t.).

168

promontoriului se ]ntinde o step[ unde tr[iesc birnici burea\i,

care pl[tesc birul la cetatea Selenginsk. De la Prorva,

merg`nd o zi, se ajunge mai sus, la Karga cea Mare, cum se

nume=te un promontoriu de nisip care se ]ntinde ]n mare,

departe, p`n[ la o treime din ea. }n preajma promontoriului,

apa este pu\in ad`nc[ =i sunt mul\i st`lpi de lemn ]nfip\i ]n

nisip =i locul poate fi str[b[tut cu mare trud[. Pe Marea Baikal

nu mai este nic[ieri un loc asem[n[tor. De am`ndou[ laturile

acestui promontoriu trebuie str[b[tute cam dou[sprezece

verste, ocolind st`lpii cu ajutorul v`slelor =i al pr[jinilor. }n

Karga sunt mla=tini mari, ]n jurul c[rora str[ba\i mai mult de

dou[zeci de verste. Acolo, ]n mla=tini, vasele arunc[ ancora

=i se ad[postesc f[r[ team[ de furtunile m[rii, pentru c[ ]n

mla=tin[ apa nu este ad`nc[. Din locul unde mla=tina ]=i

une=te apele cu cele ale m[rii, pe l`ng[ malul m[rii se merge

o zi de la grind p`n[ la gura cea nou[ a r`ului Selenga.

Mla=tina nu este ad`nc[, de=i este ]ntins[, =i ]n ea se pot

ad[posti cor[biile =i pot arunca ancora ]n orice loc al

mla=tinii, fiindc[ furtunile nu r[zbat din mare p`n[ acolo. }n

jurul ei nu sunt locuri uscate, nici alte locuri de ad[post, ci

peste tot — numai b[l\i.

De la gura r`ului Selenga p`n[ la gura r`ului Suhoi, unde

mai este un ad[post, se merge dou[ zile, iar de la r`ul Suhoi

p`n[ la r`ul Kiki se merge o zi =i iar[=i este un ad[post. De la

169

r`ul Kiki p`n[ la r`ul Turki, unde este un ad[post, se merge

cinci zile. De la r`ul Turki se merge o zi p`n[ la lacul Kotakin

=i se mai merge o zi =i se afl[ un ad[post. Din lac se scurge

un p`r`u ]n r`ul Turki. De la lac p`n[ la r`ul Maksimih se

merge dou[ zile, =i mai este un ad[post. De la r`ul Maksimih

p`n[ la r`ul Barguzin se merge o zi. Acolo este alt ad[post.

R`ul Barguzin este un r`u mare, pe care se vine de la fortul

Barguzin ]n cinci zile. }n fortul Barguzin tr[iesc cincizeci de

slujba=i din Eniseisk, =i c[petenia lor este un curtean de la

Moscova. }n locul acela sosesc peste mare de la Eniseisk

doscianicuri care aduc proviziile din Dauria pentru slujba=i,

precum =i negu\[tori, ca s[ fac[ nego\. De la Barguzin se

merge c[tre Telembinsk =i p`n[ la Nercinsk pe drum de uscat

cu c[mile =i cai, cu mare cazn[ printre mun\ii cei ]nal\i,

st`nci, p[duri =i b[l\i, =i alt drum asem[nator de greu nu se

mai afl[. De la Barguzin =i p`n[ la fortul Nercinsk se merge

dou[ s[pt[m`ni =i mai mult. C`nd ajung la mare s[ o treac[

de partea cealalt[, o fac cu mare spaim[, pentru c[ se plute=te

o zi ]ntreag[ pe ap[ p`n[ la insula Olhon, iar de acolo —

p`n[ la Capul Sf`nt, unde se face transbordarea, =i ad`ncimea

apei este foarte mare, cu greu se poate ajunge ]ntr-o zi =i

jum[tate, =i ]n locul acela sunt sf[r`mate multe vase. De la

r`ul Barguzin =i p`n[ la golful Ciberku\k se merge dou[ zile.

Golful se formeaz[ din mare. De la golf p`n[ la r`ul Z`riank,

170

unde sunt ni=te tabere de iarn[, se merge dou[ zile. De la

g`rla Z`riank p`n[ la r`ul cel mare, Bol=oi, se merge trei zile.

De la r`ul Bol=oi p`n[ la r`ul Olenka este cale de o zi, =i pe

toate aceste r`uri se afl[ locuri bune de ad[postire. De la r`ul

Olenka p`n[ la r`ul Polovinoi se merge cale de cinci zile. De

la Polovinoi p`n[ la Angara de Sus sunt =ase zile de mers.

R`ul se nume=te Angara de Sus, pentru a se deosebi de

Angara, care pleac[ din Baikal. +i r`ul Angara de Sus este

mare, iar pe malul s[u se afl[ un fortule\ =i multe tabere de

iarn[ ale v`n[torilor =i ale cazacilor din Eniseisk. R`ul Angara

de Sus se vars[ ]n Marea Baikal prin trei guri, acolo unde este

cel[lalt Kultuk al M[rii Baikal, adic[ la cel[lalt cap[t al ei. De

la r`ul Angara de Sus p`n[ la r`ul Kotughin se navigheaz[

dou[ zile, =i acolo este un ad[post, iar de la r`ul Kotughin

p`n[ la marele r`u Boguldeai se merge cincisprezece zile;

acolo iar[=i este un ad[post. De la marele Boguldeai p`n[ la

golf se ajunge pe jos ]ntr-o zi =i se afl[ un ad[post ]mpotriva

furtunii. De la golful acela p`n[ la cel[lalt Boguldeai este o zi

de mers, =i se afl[ alt ad[post. De la r`ul Boguldeai p`n[ la

r`ul Golousnoi se merge o zi, =i acolo este un ad[post. De la

r`ul Golousnoi p`n[ la gura r`ului Angara de Jos se face tot o

zi. Aici se sf`r=e=te descrierea ocolului M[rii Baikal, de la

gura r`ului Angara de Jos =i iar[=i p`n[ la gura acelui r`u.

Numai c[, de la gura Angarei de Sus =i p`n[ la gura Angarei

171

de Jos, peste tot pe l`ng[ mare sunt locuri ]nsp[im`nt[toare,

mun\i ]nal\i =i st`nci de piatr[, unde se sf[r`m[ adesea

cor[biile. Mun\ii care se ridic[ ]n preajma Baikalului =i a

Angarei de Sus ]ncep de la Oceanul de Nord, de la gura

r`ului Enisei, prin care acesta se vars[ ]n mare, =i se ]ntind pe

partea dreapt[ de-a lungul Eniseiului, Tunguskului =i a r`ului

Angara, apoi pe l`nga Baikal =i Angara de Sus, iar de aici de-a

dreptul =i ajung p`n[ la ocean. Pe l`ng[ mare mun\ii sunt

asemenea unui zid, =i nimeni nu le cunoa=te cap[tul, iar a-l

afla este peste putin\[, fiindc[ ghea\a =i furtunile nu ]ng[duie.

O mul\ime de oameni au plecat pe r`ul Lena, s[ cerceteze,

dar cor[biile s-au sf[r`mat, =i se spune c[ mun\ii se ]ntind

tocmai p`n[ ]n India de Apus =i p`n[ ]n Lumea Nou[. Dar

despre acei mun\i =i despre altele vom vorbi ]n descrierea

marelui r`u Amur.

* * *

Anul 7184, ]n ziua de 22 septembrie am plecat din Marea

Baikal, prin mla=tin[, spre gura r`ului Selenga de Sus, care se

vars[ ]n Baikal prin nou[ guri. Am trecut prin bra\ul de r`u

f[cut de gura cea nou[, pe care am mers patru verste =i am

p[truns ]n marele liman al r`ului Selenga. }n locul acela, pe

partea st`ng[ a r`ului Selenga, se formeaz[ un ostrov mic.

P`n[ acolo nu se afl[ mal uscat =i nu se poate trage

172

doscianicul la edec, ci se ]nainteaz[ doar cu pr[jini =i cu

v`sle. Dar pe tot limanul r`ului Selenga nu se poate face

trasul la edec al vaselor, fiindc[ pe maluri cresc s[lcii ]nalte,

=i nu este nici un drum, iar r`ul se desparte ]n multe bra\e =i

are multe repezi=uri. De aceea, ]naintarea este foarte

anevoioas[. Pe partea st`ng[ a r`ului Selenga es\e un bra\ de

r`u, care duce la r`ul cel mare Selenga. De la ostrov =i p`n[

la bra\ul de r`u sunt dou[ verste. }n dreptul bra\ului de r`u, pe

partea dreapt[, este un r`ule\ mic. Tot pe partea dreapt[ este

un iaz pe care nu se poate merge, fiind foarte mic, la o verst[

=i jum[tate dep[rtare de bra\ul de r`u. La o jum[tate de verst[

de iazul cel mic, pe aceea=i parte, sunt c`teva iurte ale

burea\ilor =i pu\in mai jos de acestea sunt taberele de iarn[

ale unui cazac din Selenginsk. De acolo malurile se ]ntind

curate, iar spre partea dreapt[ este stepa unde r[t[cesc

nomazi, burea\i b[=tina=i care pl[tesc bir. De acolo ]ncep

locuri roditoare, unde ar putea tr[i mul\i agricultori, peste tot

fiind step[ =i p[=uni =i p[duri de tot felul.

Pe partea st`ng[ este un bra\ de r`u, la o verst[ =i jum[tate

de tab[ra de iarn[.

Pe partea dreapt[ este un bra\ mic de r`u, care se vars[ ]n

mare, la o verst[ de cel[lalt bra\ de r`u. Pe aceea=i parte este

o g`rl[ care curge repede, la o verst[ =i jum[tate de bra\ul de

r`u, iar de la g`rla aceea p`n[ la r`ul cel mare sunt cam =apte

173

verste. Am ie=it ]n r`ul cel mare Selenga, iar ]n dreptul acela,

pe partea st`ng[, se afl[ un ostrov.

23 septembrie. Pe partea dreapt[ este o st`nc[, B`k, la un

sfert de verst[ de ostrov, iar ]n locul acela apa este foarte

repede. Pe partea dreapt[ a r`ului Selenga este un bra\ cu apa

foarte repede, la trei verste de B`k, iar mai jos de acest bra\

sunt alte dou[, la o verst[ dep[rtare. Pe acela=i mal se afl[

satul cazacilor Briani, din Selenginsk, la =ase verste de bra\ul

de r`u. L`ng[ sat curge o g`rl[. }n taberele acelea se cultiv[

multe gr`ne =i se pescuie=te mult pe=te. Pe aceea=i parte este

g`rla Kaban, la o jum[tate de verst[ de sat. Mai este =i un iaz

la o jum[tate de verst[ de g`rla Kaban, iaz pe care nu se

poate naviga.

}n mijlocul r`ului Selenga este un ostrov cam de trei

verste, la =ase verste de iaz, =i ]n dreptul ostrovului, pe partea

dreapt[, sunt ni=te mun\i ]nal\i, pe care z[pada se men\ine tot

timpul verii.

Septembrie, ]n 24. Pe partea dreapt[, la o verst[ =i

jum[tate de ostrov, este un munte ]nalt de piatr[. Spre partea

dreapt[ este un ostrov, la dou[ verste de cel[lalt, =i ]nc[ un

ostrov, la alt[ verst[ mai departe.

Pe partea st`ng[ a r`ului Selenga este un munte de piatr[,

iar ]n locul acela apa este foarte repede. Am ancorat, dar cu

mare greutate am putut \ine doscianicul pe loc. St`nca se

174

nume=te B`k, iar ]n dreptul ei pe partea cealalt[ este un

ostrov, la dou[ verste de cel[lalt.

Septembrie, ]n 25. Pe partea dreapt[ a r`ului Selenga este

un conac de m[rime mijlocie al cazacilor din Selenginsk, la

dou[zeci =i cinci de verste de st`nca B`k.

}n ziua de 25 septembrie am ajuns la slobozia Ilimsk, un

sat mare, care se nume=te astfel, pentru c[ locuitorii doresc s[

construiasc[ acolo o biseric[ cu hramul sf`ntului proroc Ilie.

}n sat sunt cam dou[zeci de cur\i-gospod[rii, ]n care locuiesc

agricultori =i slujba=i. Gr`nare se cultiv[ din bel=ug =i rodesc

]n totul pe ogoarele acestor conace. Dintr-un pud de s[m`n\[

se fac p`n[ la dou[zeci-treizeci =i mai multe puduri. Gr`nele

se v`nd cu cinci altini, =i mai pu\in, pudul. Se cultiv[ =i orez

chinezesc, =i orz, care rodesc de asemenea. }n mijlocul

sloboziei, slujba=ii au ]ntemeiat o m[n[stire cu hramul

sf`ntului p[rinte Nicolae, biserica a =i fost zidit[, =i ]n anul ce

vine ]ntreaga m[n[stire va fi construit[. }n slobozia Ilimsk se

va ridica =i un fortule\ de ap[rare. }n dreptul satului, dincolo

de r`u, este un r`ule\, pe malul c[ruia sunt multe ogoare. Pe

acolo, peste tot pe malurile r`urilor, se pot face ogoare,

numai c[ oameni sunt foarte pu\ini.

C`nd am ajuns cu doscianicurile la slobozia Ilimsk, era

vreme de toamn[ =i ninsoare =i viscol mare. Ne-am oprit

acolo toat[ ziua.

175

}n 26 septembrie, cu toate c[ mai era furtun[, to\i slujba=ii

din Eniseisk, care lucrau pe doscianicuri, s-au adunat =i s-au

rugat s[ li se dea voie s[ plece ]napoi, pentru c[ li s-au

terminat proviziile =i vine timp de iarn[ =i, dac[ s-ar ]ntoarce

prin Selenginsk, nu ar mai putea traversa marea ]napoi, pentru

c[ pe Baikal sunt furtuni mari la acea dat[ =i nu se vor putea

]ntoarce, trebuind s[ ierneze pe malul cest[lalt al m[rii =i s[

moar[ de foame. De la conacul acela =i p`n[ la fortul

Selenginsk se ajunge cam ]n dou[ s[pt[m`ni. Pe uscat se

ajunge la cetate ]n trei zile. Drumul drept spre Dauria trece pe

la conac.

La 27 septembrie, v[z`nd c[ vremea de toamn[ este rea,

au fost trimi=i ]napoi cu un doscianic cazacii de la Eniseisk,

cam o sut[ de oameni, =i am trimis =i eu m[ritului ]mp[rat o

scrisoare la Moscova. Dup[ plecarea cazacilor, am trimis la

fort =i pe la conac s[ se adune c[ru\e de transport, cai =i

c[mile, iar doscianicurile le-am ad[postit ]ntr-un loc bun =i

am a=ezat pe ele o straj[ puternic[.

}n ziua de 28 septembrie, cum am primit carele de

podvad[, caii =i c[milele, am ales dintre artelnici c`te doi =i

trei oameni, pe care i-am chemat la fort, apoi i-am trimis s[

cumpere cai =i c[mile ]n \inutul mongolilor, =i ]n aceea=i zi

ne-am preg[tit de drum.

176

}n ziua de 29 septembrie, am mers cu vreo patruzeci de

oameni pe drumul de uscat de la slobozia Ilimsk p`n[ la

fortul Selenginsk, pe malul r`ului Selenga. Pe malul drept al

r`ului Selenga este un conac al cazacului Ivan Tiuhin din

Selenginsk, la patru verste de slobozie, iar mai sus de conac,

pe partea st`ng[, este r`ul Itan\a. Acesta se vars[ ]n Selenga =i

izvor[=te din lac, dar doscianicurile =i caiacele nu pot pluti pe

el, pentru c[ este foarte pu\in ad`nc. Pe malul lui este drumul

de uscat care duce la fortul Barguzin. Pe malul r`ului Itan\a

am mers o zi =i jum[tate peste o step[ ]ntins[. Locurile sunt

frumoase =i roditoare.

}n ziua de 30 septembrie. Pe partea dreapt[ a r`ului

Selenga este o iurt[ mongol[, la dou[zeci =i cinci de verste de

satul Tiuhin, iar ]n dreptul iurtei, pe partea st`ng[, este r`ul

Ud, pe l`ng[ care trece drumul de uscat spre Dauria. Pe r`ul

Ud nu pot pluti nici doscianicuri, nici caiace. Pe aceea=i parte

sunt ni=te iurte mongole, la dou[ verste dep[rtare de celelalte,

iar pe l`ng[ iurte curge r`ul Ilovaia. Pe aceea=i parte, la trei

verste, sunt alte iurte de mongoli =i la dou[ verste mai departe

— altele. Pe aceea=i parte a r`ului Selenga, la =ase verste, sunt

iar[=i iurte de mongoli.

Octombrie, ]n 1. Pe aceea=i parte, la trei verste dep[rtare

de iurte, este g`rla Rangoi, care izvor[=te din mun\ii st`nco=i.

Tot pe aceea=i parte sunt ni=te iurte de mongoli, la trei verste

177

de r`ul Rangoi. Pe partea st`ng[ a r`ului Selenga este r`ul

Hulka, pe care s-a dus ]n anii trecu\i Atanasie Paskov cu

b[rcile timp de dou[sprezece s[pt[m`ni p`n[ la izvoarele lui

=i a construit acolo fortule\ul Inghensk, ]n care tr[iesc c`\iva

slujba=i ru=i. De acolo se merge peste volok o zi p`n[ la r`ul

Ingod. }n preajma fortului Ingensk este un lac mare, la cinci

verste de iurte, ]n care se pescuie=te mult pe=te.

Pe partea dreapt[ sunt ni=te iurte ale mongolilor, la

dou[sprezece verste de r`ul Hulka.

Octombrie, ]n 2. Pe aceea=i parte, la patru verste de iurte,

se afl[ alte iurte ale mongolilor, iar de aici p`n[ la iurtele

labinilor sunt cinci verste. Pe aceea=i parte sunt iurte de

mongoli, la o verst[ =i jum[tate de iurtele labinilor, iar mai

departe, la cinci verste, sunt alte iurte mongole.

Pe partea st`ng[ sunt ni=te iurte mongole, la =ase verste de

ultimele iurte. De aici =i p`n[ la fortul Selenginsk sunt trei

verste. Prin acele locuri, pe partea dreapt[ a r`ului Selenga,

este un munte ]nalt de st`nc[, l`ng[ mal, pe care cre=te

printre bolovani un copac mic, sandal, cu care se vopsesc

pieile =i altele, ca =i cu sandalul nem\esc.

}n ziua de 2 octombrie am sosit la fortul Selenginsk, care

este a=ezat pe partea st`ng[ a r`ului Selenga, pe un mal r`pos

nu prea mare, iar ]ntre fort =i malul r`ului sunt cam treizeci de

gospod[rii ale cazacilor. }n cetate este o biseric[ mare cu

178

hramul sf`ntului p[rinte Nicolae, ]nc[ nesfin\it[, din care

pricin[ ]nc[ nu se sluje=te liturghia ]n ea. Slujba=i =i t`rgove\i

sunt ]n total cam dou[ sute de oameni =i mai mul\i. }n

preajma fortului sunt gr[dini, ]n care cresc castrave\i

chineze=ti, usturoi =i varz[ =i alte felurite legume. }n preajma

fortului nu se cultiv[ cereale, dar pe r`ul Cikoi, care se vars[

]n r`ul Selenga, nu departe de fort, sunt multe ogoare, =i

p[m`ntul este foarte roditor ]n gr`ne. R`ul Cikoi este mare =i

navigabil, iar pe malurile lui cresc p[duri de soiuri diferite,

din care se pot construi cet[\i =i face cor[bii. R`ul Cikoi vine

de departe, din mun\ii din care izvor[=te =i r`ul Ingod, =i r`ul

On. P`n[ la acei mun\i, pe r`urile Cikoi, Nigoda =i On,

r[t[cesc nomazi mongoli. }n preajma mun\ilor tr[iesc tungu=i,

care nu pl[tesc nim[nui nici un bir, totu=i cazaci din

Selenginsk se duc pe acolo =i v`neaz[ prin mun\i samuri. De

la fortul Selenginsk =i p`n[ la acel lan\ de ]n[l\imi se ajunge

]n dou[ s[pt[m`ni =i mai bine pe drum de uscat. De la

cetatea Selenginsk, la dou[sprezece verste ]n step[, este un

lac cu ap[ s[rat[, care se nume=te Selenoi, pe malul c[ruia se

depune sare mult[ ]n fiecare an. Acuma s-a construit acolo un

hambar, ]n care se rafineaz[ sarea. Tot de la fort, la

cincisprezece verste ]n step[, este un loc ]n care, s[p`ndu-se

]n p[m`nt, se caut[ feluri\i coloran\i =i alaun. Fortul

Selenginsk este sub ascultarea voievodului din Eniseisk, care

179

trimite acolo conduc[tor dintre fiii de boieri. Fortul acesta

este cel mai bun dintre toate forturile de grani\[ ale Siberiei,

pentru c[ ]n jur rodesc tot felul de gr`ne =i ]n gr[dini cresc o

mul\ime de legume, chiar =i chineze=ti, deoarece regiunea

este c[lduroas[. }n Baikal =i ]n r`uri se prinde mult pe=te. }n

\inut sunt p[duri de tot felul =i p[=uni =i f`n, =i multe altele

foarte bune. Aici s-ar putea face un t`rg mare, fiindc[

]mp[r[\ia chinez[ este aproape, a=a cum am scris mai ]nainte.

Dar mongolii umbl[ nomazi peste tot =i fac ]n jur nego\ cu

cazacii, v`nz`ndu-Ie cai =i c[mile, =i vite, ca =i tot felul de

m[rfuri chineze=ti, cump[r`nd de la ei m[rfuri ruse=ti =i

samuri. }n fort ]ns[ sunt pu\ini ru=i, =i nu are cine s[ fac[

nego\.

* * *

Aici se sf`r=e=te ]mp[r[\ia Siberiei =i ]ncepe ]mp[r[\ia

Mongoliei. Mongolii sunt aceia despre care se scrie ]n Biblie,

Gog =i Magog, =i ei ]n=i=i se numesc mongoli. Neamul

mongolilor este foarte mare. El porne=te din apropierea r`ului

Amur, din step[, =i se ]ntinde ]ntre ]mp[r[\ia chinez[ =i

]mp[r[\ia Siberiei. De la Buhara tocmai p`n[ la grani\a Indiei,

peste tot r[t[cesc, pe toate c`mpiile, numai nomazi mongoli,

st[p`ni\i de ni=te tai=i. Cei care tr[iesc ]n apropierea Chinei

sunt supu=i chinezilor. Cei care tr[iesc mai departe au drept

180

c[petenie pe Ociroi Sain-Han, care ]i conduce acum =i care

are ca duhovnic pe marele preot Kutuhta-Lama, =i el nomad

nu prea departe de fortul Selenginsk, fiindc[ ei nu au nici

sate, nici ora=e. De aceea, r[t[cesc nomazi prin step[, spre a-

=i p[=una mul\imea de vite, =i locuiesc ]n iurte de p`sl[.

+i pentru c[ fiul de boier din Eniseisk Ivan Por=enikov =i

negu\[torul Gavril Romanov cu tovar[=ii =i cu slujitorii din

Selenginsk, ]n total patruzeci =i trei de oameni, au pornit prin

\ara Mongoliei spre ]mp[r[\ia chinez[, se cuvine s[ scriem

despre c[l[toria lor =i despre locurile pe unde au mers.

Din fortul Selenginsk s-a plecat ]n preajma zilei de

Acoper[m`ntul Maicii Domnului (1 octombrie) =i s-a mers

aproape o jum[tate de zi prin codri ad`nci =i prin step[, p`n[

la ni=te izvoare, unde s-a f[cut popas pentru noapte; peste tot

sunt copaci de diferite soiuri. Al doilea popas de noapte a fost

pe malul unei g`rli\e, la o distan\[ de o zi de izvoare, tot ]n

p[durea deas[. De la r`ule\ s-a mers prin p[duri =i peste

c`mpii. Al treilea popas de noapte a fost pe malul r`ului Bur,

care izvor[=te din lan\ul de mun\i Cikoi =i se vars[ ]n Orkon,

la o zi de mers dep[rtare de r`ule\; nu este p[dure.

De la r`ul Bur p`n[ la r`ul Ira, care izvor[=te din acela=i

lan\ muntos =i se vars[ ]n r`ul Orkon, este o zi de mers; pe

malurile lui cresc multe s[lcii mari.

181

De la r`ul Ira se vede r`ul Sara, care izvor[=te din mun\i =i

se vars[ ]n r`ul Kara; nu sunt p[duri.

De la r`ul Ser este o zi de mers p`n[ la r`ul Kara. Acesta

izvor[=te din acela=i =ir de mun\i =i se vars[ tot ]n Orkon. Nu

sunt p[duri.

De la r`ul Kara este o jum[tate de zi p`n[ la r`ule\ul

B`t`g, care izvor[=te tot din =irul de mun\i, ca s[ se verse ]n

Orkon. Nu sunt p[duri.

De la r`ul B`t`g este o jum[tate de zi p`n[ la r`ul Bor,

care izvor[=te din mun\i =i se vars[ ]n r`ul Kara; nu sunt

p[duri.

De la g`rla Bor este o jum[tate de zi p`n[ la r`ule\ul

Dzagd, care, izvor`nd din br`ul de mun\i Cikoi, se vars[ ]n

Kara; copacii lipsesc. De la r`ule\ul Dzagd p`n[ la g`rla Nog

este distan\[ de o zi de mers. G`rla izvor[=te tot din lan\ul de

mun\i =i se vars[ ]n r`ul Tol. Nu sunt copaci.

De la g`rla Nog se vede r`ule\ul Ui, care izvor[=te tot din

Cikoi =i se vars[ tot ]n Tol; copaci nu se z[resc.

P`n[ la g`rla Burgadai este o treime de zi de mers de la

r`ule\ul Ui. G`rla izvor[=te din acela=i masiv muntos =i se

vars[ ]n r`ul Tol. Copacii lipsesc.

De la g`rla Burgadai, trec`nd printr-un lan\ de ]n[l\imi nu

prea mari, se ]nt`lne=te un r`ule\ mic. Pe acele ]n[l\imi sunt

p[duri peste tot, pini, copaci cu frunze =i alte felurite soiuri.

182

De pe gr`la aceea se vede r`ul Tol, pe malul c[ruia

tr[ie=te Kutuhta-Lama, numit astfel pentru c[ este

conduc[torul tuturor preo\ilor credin\ei lor, asemenea

mitropolitului nostru. }n locul acela au construit pentru idolii

lor un templu mare de piatr[, asemenea unui ora=. Me=terii

care au construit capi=tea au fost adu=i din China.

Tot pe malul r`ului Tol, mai jos de Kutuhta, este un ora=

de piatr[, pustiu. Zidul ]nconjur[tor are nevoie de pu\ine

repara\ii, =i ora=ul este foarte ]nt[rit.

Acel Kutuhta dore=te s[ tr[iasc[ ]n pace cu oamenii

]mp[r[\iei. }n anul care a trecut, 183 (7183)1, el a trimis la

Moscova c[tre m[ritul ]mp[rat o solie cu ambasador =i cu

daruri, =i cred c[, dac[ ei ar vedea marea putere ]mp[r[teasc[

at`t de aproape de grani\ele lor, nu ar cuteza s[ nu se

recunoasc[ drept supu=i. }n preajma lui Kutuhta tr[iesc multe

mii de lami, care nu au nici so\ii =i nu poart[ nici arme. To\i

tai=ii mongoli ]l venereaz[ =i ]l ascult[.

Acolo, ]n apropierea lui Kutuhta, s-a z[bovit c`teva zile

p`n[ c`nd s-au dat c[l[uze =i ]nso\itori. Se spune c[ nu

departe de Kutuhta e=te un munte ]n care se g[sesc vine de

aur; =i Kutuhta ]noat[ ]n aur. Totu=i, acestea nu sunt dovedite.

R`ul Tol izvor[=te din partea de apus a lan\ului de mun\i. De

1 1674 (n.t.).

183

la ob`r=ia r`ului Onon =i de la r`ul Tol se merge ]n zece zile

printre izvoare =i f`nt`ni \`=nitoare p`n[ la pustiul Gobi.

C`mpia aceea este pustie =i o cunosc to\i geografii, pentru

c[ se ]ntinde de la marginea Indiei, trece peste ]mp[r[\ia

chinez[, p`n[ la miaz[noapte, iar cap[tul nu i-l =tie nimeni,

asemenea m[rii. }n pustiu nu tr[ie=te nimeni, pentru c[ acolo

nu se g[se=te nici hran[, nici ap[, nici lemne pentru foc nu

sunt, ci doar prundi= =i nisip, iar pentru preparatul m`nc[rii,

drept combustibil serve=te b[legarul de cal.

Prin pustiul acela s-a mers trei zile.

P`n[ la g`rla Anbuci s-a mers =apte zile, f[r[ s[ aib[

lemne de f[cut focul. Pe r`ul acela sunt caraule de grani\[ ale

mongolilor birnici la chinezi. De la r`ul acela se merge prin

step[ treisprezece zile p`n[ la ora=ul chinez Kalgan, printre

str`mtori =i izvoare de ap[, f[r[ a putea face foc cu lemne, ci

doar cu b[legar.

Mai ]nainte cu o zi de a ajunge la Kalgan se ]nt`lne=te r`ul

Hara-Bulha-Sun. Acolo la Kalgan, locuitorii i-au re\inut

patruzeci =i cinci de zile, c`t au trimis ]n step[ s[ cerceteze,

fiindc[ nu le d[deau crezare, ci g`ndeau c[ au venit pu=i pe

r[zboi =i i-au ]ntrebat despre solie, dac[ sunt trimi=i de

m[ritul ]mp[rat =i dac[ aduc un r[spuns la scrisoarea

]mp[ratului lor. Dup[ aceea i-au eliberat.

184

P`n[ la ]mp[r[\ie au mers =ase zile peste c`mpii.

Pretutindeni locuiesc oameni ]n ora=e =i sate. Sunt r`uri mari.

Despre felul cum au ajuns la ]mp[r[\ie, despre ce au f[cut,

este o dare de seam[ ce s-a trimis marelui ]mp[rat la

Moscova.

De la fortul Selenginsk p`n[ la ]mp[r[\ia chinez[ ei au

mers dou[sprezece s[pt[m`ni, iar ]nd[r[t au venit ]n =apte,

f[r[ s[ se opreasc[, =i se poate merge =i mai repede, doar

tai=ii s[ nu le pun[ piedici. Dar mongolii nu-i provoac[ pe

oamenii ]mp[r[te=ti cu nimic, ci doar le fur[ caii, noaptea.

R`ul Selenga nu ]=i ]ndreapt[ cursul spre China, ci cote=te

departe spre dreapta; =i ]n el se vars[ multe r`uri despre care

s-a scris, precum =i altele.

Pe partea dreapt[ a r`ului Selenga se vars[ r`ul Kemnik,

care izvor[=te din mun\ii de st`nc[. }nainte de a se ajunge la

r`ul Kemnik, pe partea dreapt[, ]n step[, este o piatr[ p[zit[

de caraule, de unde mongolii ]i supravegheau pe ru=ii care

construiau un fortule\, la nou[ verste dep[rtare de r`ul Cikoi.

Pe aceea=i parte este r`ul Zida, care curge spre Baikal din

lan\ul muntos, av`nd o l[\ime cam ca a r`ului Cikoi =i

malurile mult ]mp[durite. De la muntele Kemnik sunt

dou[zeci de verste.

Pe partea st`ng[ este r`ul Bura, care vine din step[ dinspre

r[s[rit, s[ se verse ]n Orkon, av`nd o l[\ime cam de doi

185

st`njeni adev[ra\i. Copaci nu se v[d, iar de la r`ul Zida sunt

optzeci de verste.

Pe aceea=i parte este r`ul Ira, care curge tot dinspre r[s[rit

=i se vars[ ]n Orkon. L[\imea lui ar fi cam de treizeci de

st`njeni, =i pe maluri cresc p[duri mari, la =ase verste de r`ul

Bura. }n r`ul Bura se vars[ r`urile Tol =i Sara. Pe partea

dreapt[ a r`ului Selenga se vars[ r`ul Orkon, care izvor[=te

de departe din step[. Este un r`u mare. Pe malurile lui sunt

multe p[duri de tot felul. De la fortul Selenginsk p`n[ la

gurile r`ului Orkon se merge dou[ zile de la fortul Selenginsk.

}n Selenga se vars[ =i alte r`uri mari =i mici, dar sunt

necunoscute, pentru c[ mongolii nu-i las[ pe cazacii din fort

s[ mearg[ ]n jur mai mult de cinci verste, ca s[ nu descopere

izvoarele r`ului Selenga. Totu=i, ele sunt cunoscute: de la

fortul Selenginsk se merge dou[ s[pt[m`ni pe drum de uscat

=i se ajunge la un lac mare pe care mongolii ]l numesc

Kosogor, din care curge un izvor bogat ]n r`ul Selenga =i se

crede c[ acolo ar fi ob`r=ia lui, asemenea altor r`uri mari care

]=i au ob`r=ia ]n lacuri. Despre lacul acela se spune c[

mongolii nomazi abia pot s[-l ocoleasc[ ]n trei luni, =i ]n apa

lui sunt tot felul de pe=ti. Se spune c[ nu departe de el tr[iesc

agricultori. G`ndesc c[ se poate merge pe un drum mai scurt

spre ]mp[r[\ia chinez[, travers`nd lacul.

186

Pe r`ul Selenga pot pluti p`n[ departe ]n sus b[rci mari,

pentru c[ este un r`u mare. Este =i un drum de step[, care

duce de la fortul Irku\k de-a lungul r`ului Ikut ]n sus, unde

acum se construie=te un fort nou de c[tre cazacii din Irku\k,

spre a obliga la supunere mul\imea de b[=tina=i. Drumul

acela duce prin jurul kultukului Baikalului =i apoi merge

departe prin step[, ]n sus, pe malul r`ului Selenga, unde

r[t[cesc, nomazi, Ociroi Sain-Han =i al\i mul\i mongoli tai=i.

Pe drumul acela se merge doar atunci c`nd nu se poate trece

Baikalul, din pricina furtunilor.

* * *

+i pentru c[ din locurile acelea din apropierea M[rii

Baikal ]=i are izvoarele marele r`u Lena, s-ar cuveni s[ scriem

aici pe scurt =i despre r`ul acela, pentru c[ ]n toat[ ]mp[r[\ia

Siberiei sunt doar patru r`uri mari =i vestite: cel dint`i Obi,

altul Enisei, al treilea dup[ celelalte dou[ Lena, iar al patrulea

=i cel din urm[, r`ul Amur.

Izvoarele r`ului Lena pornesc din mun\ii Baikalului, unde

]n apropiere s-a construit fortul Verholensk =i de unde r`ul

Lena o cote=te spre miaz[noapte =i se m[re=te cu multe r`uri

laterale. De la Eniseisk ]n sus pe Enisei =i pe Tungusk, pe r`ul

Ilim= =i pe l`ng[ fortul Ilimsk se merge =ase s[pt[m`ni, iar de

la fortul Ilimsk peste volok, limba de p[m`nt, p`n[ la troi\[, la

187

malul r`ului Muk, se merge dou[ zile. De la troi\[, pe r`urile

Muk, Kup, apoi pe Kut =i pe Lena, pe l`ng[ gura r`ului

Kireng, la Ciuciu, la Vitim, la Alekm, la fortul Iaku\k, se

plute=te dou[ s[pt[m`ni. De la fortul Iaku\k, tot pe Lena p`n[

la mare, se plute=te trei s[pt[m`ni. De la fortul Iaku\k p`n[ la

r`ul Aldan la trec[toare se merge o s[pt[m`n[ pe drum de

uscat, iar prin trec[toare p`n[ la tab[ra de iarn[ de la

Verhoiansk se fac patru s[pt[m`nl. Acolo pe l`ng[ tab[r[

curge r`ul Ian. De la tab[ra Verhoiansk p`n[ la cea din

Za=iversk se merge trei zile. Pe l`ng[ aceast[ tab[r[ curge

r`ul Indigork. De la Za=iversk p`n[ la tab[ra de iarn[

Alezeaisk se merge patru s[pt[m`ni, iar pe l`ng[ tab[r[ curge

r`ul Alezeai. De la Alezeai pe r`ul Kal`m p`n[ la tab[ra de

iarn[ Srednaia se merge o s[pt[m`n[, iar de la aceasta p`n[

la tab[ra Verhnaia, cu t`r=urile, se merge trei s[pt[m`ni. De

la Srednaia p`n[ la Nijnaia se merge tot trei s[pt[m`ni. }n

acele tabere de iarn[ locuiesc slujba=ii care str`ng birul

]mp[r[tesc. Pe l`ng[ r`urile acelea p`n[ la taberele de iernat

sosesc negustori ru=i cu b[rcile dinspre mare, pe Lena, iar la

mare sosesc dinspre fortul Iaku\k.

Mai jos de fortul Iaku\k, ]n r`ul Lena se vars[ r`ul Viliu, pe

partea st`ng[. Pe r`ul Viliu ]n sus se merge trei s[pt[m`ni de

la gur[ =i se ajunge la r`ul Varna, care se vars[ ]n r`ul Viliu

pe partea dreapt[. Mai sus de r`ul Varna, la o =[pt[m`n[ de

188

mers, pe malul r`ului Viliu, ]n st`nga, din p[m`nt iese o

v`lv[taie. C`nd apa se revars[ prim[vara =i acoper[ locul

acela, nu se mai poate =ti unde este focul, dar c`nd apa se

retrage, v[paia zbucne=te ca mai ]nainte, dar nu cu flac[r[

mare. +i dac[ se a=az[ acolo o bucat[ de lemn, ]ndat[ se face

c[rbune, dar nu arde cu flac[r[. Mai sus de focul acela, pe

r`ul Viliu, se merge dou[ s[pt[m`ni =i, dinspre partea st`ng[,

se vars[ ]n Viliu r`ul Rosolna, pe malul c[ruia iese din

p[m`nt un izvor cu ap[ clocotit[, care se vars[ ]n acel r`u.

Din izvor se depune sare ]n tot timpul anului, =i ea este alb[

ca z[pada, asemenea s[rii fierte (rafinate); nu este nevoie s[

fie pisat[ =i este at`t de s[rat[, c[, dac[ se las[ s[ picure pe

ceva, locul acela se umfl[ ca de foc, iar la m`ncare este

]n\ep[toare f[r[ seam[n, dar nu este v[t[m[toare pentru om.

De la r`ul Lena ]n sus pe r`ul Olekm, pe l`ng[ gura r`ului

Niunza, p`n[ la gura r`ului Tunghir, doscianicurile pot pluti

cu u=urin\[ ]n =ase s[pt[m`ni, =i tot ]n sus, pe r`ul Tunghir,

p`n[ la volocul daurilor, se merge o s[pt[m`n[. Pe limba

aceea de p[m`nt, pe malul r`ului Tunghir, s-a construit un

fortule\ al slujba=ilor de stat din Tunghirsk, pentru provizii. De

la acel fortule\, peste volocul de bolovani =i apoi pe r`ul Urn

]n jos p`n[ la r`ul Amur, la or[=elul daurilor Lapnaev, se

merge zece zile. Prin voloc drumul este foarte r[u =i anevoios.

Or[=elul Lapnaev este, de fapt, fortul Albazin, construit ]n anii

189

care au trecut de Cern`govski, venit pe drumul acela peste

voloc.

Dintre r`urile cele mari din Siberia, oamenii m[ritului

]mp[rat str[juiesc doar pe malurile r`ului Lena, de la ob`r=ia

lui p`n[ la gura prin care se vars[ ]n mare, pentru c[

izvoarele Irt`=ului, ale lui Obi, Enisei, Amur, Selenga, toate

sunt ]n st[p`nirea b[=tina=ilor.

Pe malurile r`ului Lena era lips[ de hran[ alt[dat[, dar

acuma peste tot cresc cereale, pentru c[ s-au trimis ru=i, care

cultiv[ gr`ne multe, pe care le trimit p`n[ la Iaku\k =i mai

departe.

|inutul ce se afl[ ]ntre r`urile Lena =i Amur este foarte

]ntins, iar ]ntre cele dou[ r`uri este un lan\ de mun\i, care

porne=te de la Baikal =i merge p`n[ la mare =i mai departe ]n

mare, =i nu se poate ocoli nici pe drum de uscat, nici pe ap[.

Acela este promontoriul maritim, pe care geografii ]l numesc

Kaninos, iar noi ]i spunem Sobakia. +i de pe o parte a acelui

lan\ de mun\i r`urile toate se vars[ ]n Amur, iar din cealalt[

parte se vars[ ]n Lena. Acolo, ]n mun\i, pe malurile acelor

r`uri, cresc cei mai frumo=i soboli, mai bine dec`t oriunde ]n

Siberia, cunoscu\i ca samuri de Lena, de Dauria, de Sobakia

=i care se numesc odine\i. Sunt a=a de mul\i samuri acolo,

pentru c[ locurile nu sunt prea bine cunoscute de v`n[tori,

mai ales ]n preajma m[rii. }n zona muntoas[ locuiesc o

190

mul\ime de b[=tina=i de limbi diferite =i unii dintre ei folosesc

pr[=tii, ceea ce nu se ]nt`lne=te nic[ieri ]n alt loc ]n Siberia.

Samurul este o vietate foarte frumoas[ =i puioas[ =i nic[ieri ]n

lume nu se ]nmul\e=te ca ]n \inuturile de miaz[noapte ale

Siberiei, iar ]n Siberia cei mai buni tr[iesc ]n jurul m[rii =i

unde sunt locurile friguroase. Acolo unde sunt locurile mai

calde =i de c`mpie, samurii sunt mai ur`\i. Ei fac deodat[ c`te

cinci, =ase pui frumo=i. Frumuse\ea lor se des[v`r=e=te odat[

cu veniera z[pezii =i se =terge apoi odat[ cu topirea ei.

Samurul este animalul pe care =i grecii, =i cei din antichitate,

=i latinii ]l numeau „l`n[ de aur”, =i pentru blana aceea au

plecat argonau\ii greci pe Marea Neagr[ =i apoi — pe r`uri ]n

sus, unde au c[utat-o =i despre care scriu istoricii. Samurii

sunt at`ta de puio=i, ]nc`t se aseam[n[ cu un izvor nesecat.

Am scris acum despre samuri, pentru c[ cei mai frumo=i se

]nmul\esc aici, pe Lena.

* * *

}n fortul Selenginsk am ajuns ]n ziua de 2 octombrie.

Trec`nd c[tre fort, printre multe iurte mongole, am ]nt`lnit

oameni ]narma\i, c`te cinci =i c`te zece mongoli, care ne

]ntrebau ]ncotro mergem, fiindc[ se temeau de r[zboi. Le-am

spus c[ mergem la fortul ]mp[r[tesc, c[ de acolo vrem s[

pornim cu solie ]n China =i, dac[ au cai =i c[mile de v`nzare,

191

s[ vin[ cu ele la fort. Ei au spus c[ nu ne cred, c[ nu au mai

v[zut p`n[ atunci asemenea oameni ]narma\i =i cu zale;

totu=i, au f[g[duit s[ vin[ la fort. Am stat ]n fort p`n[ ]n ziua

de 4 octombrie =i, v[z`nd c[ mongolii nu aduc vite spre

v`nzare, am trimis slujitorii marelui ]mp[rat s[ cumpere vite

din ulusurile mai ]ndep[rtate, =i m-am ]napoiat singur la

conac ]n aceea=i zi, pe un alt drum, nu pe acela pe care am

mers pe l`ng[ r`u spre fort.

}n ziua de 7 octombrie am ajuns ]napoi la conac =i de

acolo am trecut caii, c[milele =i m[rfurile peste r`ul Selenga

=i ne-am f[cut s[la=e chiar pe malul r`ului, unde am locuit

p`n[ ]n ziua de 3 noiembrie. La acea dat[ au sosit slujitorii

marelui ]mp[rat cu cai =i c[mile de la mongoli =i au spus c[

nu au putut veni mai repede, pentru c[ au mers la mare

dep[rtare ]n \inuturile tai=ei T`nben, unde au cump[rat cu

pre\ ridicat — dou[zeci, dou[zeci =i cinci de ruble, fiecare

c[mil[, iar caii — cu =apte, nou[, zece =i mai multe ruble

unul.

}n ziua de 4 noiembrie s-au f[cut preg[tirile de drum =i s-

au ]ncheiat samarele c[milelor.

Etapa ]nt`i. }n ziua de 5 noiembrie am plecat din ostrov =i

am traversat dou[ bra\e ]nghe\ate de r`u, merg`nd pe partea

st`ng[ a r`ului Selenga pe un drum foarte r[u, locul fiind

192

muntos =i cu st`nci mari. Dup[ opt verste ne-am oprit l`ng[

mal, ]ntr-o lunc[, =i am ]nnoptat.

}n ziua de 6 noiembrie am mers pe l`ng[ st`ncile de l`ng[

r`u, am trecut peste r`ul Itan\a, am mers =apte verste prin

lunc[ =i iar[=i am vrut s[ trecem pe l`ng[ alte st`nci prin ap[,

pe l`ng[ r`u, dar nu ne-a fost cu putin\[ ]n nici un chip, pe

nic[ieri, pentru c[ apa era mare =i cu sloiuri de ghea\[. Ne-

am ]napoiat =i am poposit ]n lunc[, unde am stat p`n[ ]n ziua

de 8 noiembrie, a=tept`nd s[ ]nghe\e apa. }n timpul acela, am

trimis oameni s[ cerceteze malurile =i dac[ se poate trece

dincolo de stancuri, dar nu au g[sit loc. }n aceea=i zi, am

]ncercat s[ trecem peste r`u. Am m`nat ]nainte ni=te bivoli,

dar nu au ajuns p`n[ la jum[tatea drumului =i ghea\a s-a

spart. V[z`nd c[ peste r`u nu se poate trece cu poveri, ne-am

]ntors, iar bivolii unii s-au ]necat, pe al\ii i-am scos.

}n aceea=i zi au sosit ni=te cazaci din Nercinsk cu o

scrisoare ]n care Pavel Sulghin scria s[ plec[m spre China

prin Dauria, pe unde ni s-au preg[tit mijloace de transport.

Etapa a treia. }n ziua de 9 noiembrie am trecut peste r`u =i,

dup[ ce am dep[=it st`ncile acelea mari, iar[=i am trecut r`ul

=i am mers prin lunc[ vreo dou[zeci de verste pe l`ng[ r`ul

Selenga =i am ]nnoptat la gura r`ului.

Etapa a patra. }n ziua de 10 noiembrie am mers pe r`ul

Ud, pe malul st`ng, prin codri =i peste c`mpii =i, dup[ ce am

193

trecut peste un r`ule\, am ]nnoptat pe malul r`ului Ud, la

dou[zeci =i cinci de verste de popasul cel[lalt.

Etapa a cincea. }n ziua de 11 noiembrie am mers de-a

lungul aceluia=i r`u prin lunci =i c`mpie =i am ]nnoptat, la

dou[zeci de verste de ultimul popas, tot pe malul r`ului. Din

locul acela i-am trimis pe cazacii care veniser[ de la Nercinsk

s[ duc[ veste c[ acum ajungem ]n cetate =i s[ fie preg[tite la

sosire mijloacele de transport, cai =i c[mile. La popasul nostru

au venit patru mongoli care au spus c[ au auzit ]mpu=c[turi =i

de aceea au venit. I-am osp[tat =i i-am l[sat s[ plece. De la

popasul acela p`n[ la Nercinsk nu am mai v[zut nici un

b[=tina=.

Etapa a =asea. }n ziua de 12 noiembrie am mers treizeci =i

cinci de verste pe malul aceluia=i r`u =i am poposit pentru

noapte. }n locul unde ne-am oprit se vars[ r`ul Turba ]n r`ul

Ud, av`nd izvorul ]n mun\ii de piatr[.

Etapa a =aptea. }n ziua de 13 noiembrie am mers pe

malurile r`ului cincizeci =i cinci de verste =i ne-am oprit

pentru noapte pe o c`mpie lat[ cam de trei verste de la malul

r`ului Ud, dincolo de care sunt ni=te mun\i ]mp[duri\i peste

tot. Locurile sunt foarte bune, =i caii g[sesc hran[ bun[ =i

mult[ s[r[tur[, ]nc`t de hran[ mai bun[ dec`t cea de pe

malurile r`ului Ud vitele nici nu au nevoie. L`ng[ r`ul Ud se

194

poate a=eza =i un fort, se pot construi cor[bii =i se pot g[si =i

locuri roditoare pentru gr`ne.

Etapa a opta. }n ziua de 14 noiembrie, am mers tot pe

malul r`ului =i am poposit pe malul r`ului Ud, dup[ ce am

traversat r`ul On, care se vars[ ]n Ud, la patruzeci =i cinci de

verste dep[rtare de popasul dinainte.

Etapa a noua. }n ziua de 15 noiembrie am mers tot pe

malul r`ului Ud cam patruzeci de verste =i am poposit.

Etapa a zecea. }n ziua de 16 noiembrie am mers tot pe

malul r`ului Ud p`n[ la jum[tatea zilei =i am l[sat r`ul la

dreapta, merg`nd c[tre st`nga. R`ul Ud izvor[=te din creasta

de mun\i, =i pe malurile lui cazacii v`neaz[ samuri =i alte

animale. La gura r`ului Ud este o tab[r[ de iarn[ a cazacilor.

Am ]nnoptat l`ng[ un r`ule\, pe malul c[ruia sunt mul\i

copaci, la cincizeci =i cinci de verste de cel[lalt popas.

Etapa a unsprezecea. }n ziua de 17 noiembrie am c[l[torit

peste c`mpie =i am trecut printr-un =ir mic de ]n[l\imi. Am

ajuns la r`ule\ul Pogrom, care se nume=te astfel pentru c[ ]n

preajma lui, ]n anul trecut 183 (7183), cazacii dauri din

Nercinsk =i din fortul Albazin i-au nimicit pe mongolii numi\i

tobunu\i, pentru c[ nu pl[teau birul =i au f[cut mult[ sup[rare

slujba=ilor ]mp[r[te=ti. Ace=tia erau cam trei mii de oameni =i

r[t[ceau nomazi pe l`ng[ r`ul Ud, ]ns[ dup[ pogrom au fugit

195

departe, =i acum ]=i duc via\a nomad[ pe malurile r`ului On,

]n step[, la patruzeci =i cinci de verste dep[rtare de r`ule\.

Etapa a dou[sprezecea. }n ziua de 18 noiembrie am trecut

peste ni=te ]n[l\imi ]mp[durite =i, pe urm[, printr-o c`mpie, la

patruzeci =i cinci de verste de popasul trecut, ajung`nd la

locul eravinilor. Am ]nnoptat pe malul lacului Eravin, av`nd

]nc[ opt verste p`n[ s[ ajungem la fort. Mai sus de lacul

Eravin, cam la patru verste, este un lac mare, Iker. }n

apropierea lacului Eravin mai sunt dou[ lacuri mari, care ar

avea de jur ]mprejur fiecare cam dou[zeci de verste =i mai

mult =i ]n care se g[se=te mult pe=te. Ele se numesc Marele

Eravin, Eravinul Mijlociu =i Eravinul cel Mic. Din lacurile

acelea pornesc p`raie, care se vars[ ]n r`ul Vitim, pe malurile

c[ruia, printre dealuri, se v`neaz[ samuri cum nu sunt al\ii

mai frumo=i ]n Siberia. R`ul Vitim se vars[ ]n marele r`u

Lena, dar nu se poate merge cu doscianicul p`n[ la p`raie,

din pricina pragurilor foarte mari. R`ul Lena se vars[ ]n

Oceanul }nghe\at. Dar despre Lena vom scrie la locul s[u.

Etapa a treisprezecea. }n ziua de 19 noiembrie am ajuns la

fortul cel nou din Eravin, dar caravana am trimis-o pe drumul

drept mai departe pe l`ng[ r`ule\ =i, la treisprezece verste

dep[rtare de fort, am f[cut popas. Fortul Eravin s-a ridicat nu

cu mult dup[ pogromul tobunu\ilor =i a fost f[cut pentru

ap[rarea supu=ilor care pl[tesc birul. S-au construit doar

196

turnurile =i vreo =ase gospod[rii, ]n care stau cam

cincisprezece slujitori. Fortul este a=ezat ]ntre p[dure =i lac,

pe un loc ]nt[rit =i ]nconjurat cu locuri arabile. Cam la zece

verste de fort ne-au ]nt`mpinat un deseatnic =i vreo

cincisprezece slujba=i cu un steag =i vreo zece tungu=i birnici,

care ne-au condus la fort, unde am privit construc\iile. Cu

vremea fortul va deveni mare, pentru c[ ]n locul acela poate

tr[i mult[ lume. De la fortul Eravin se merge o zi p`n[ la

fortul Irghensk.

Etapa a paisprezecea. }n ziua de 20 noiembrie am c[l[torit

peste c`mpie, prin lunci =i prin p[duri, treizeci =i =ase de

verste, =i ne-am oprit l`ng[ o g`rli\[, unde am ]nnoptat.

Etapa a cincisprezecea. }n ziua de 21 noiembrie l-am

]nt`lnit pe caz[cul din Tobolsk, care fusese trimis din conacul

Selenginsk la Nercinsk, spre a preg[ti mijloace de transport =i

c[l[uze. Cu el au sosit la fortul Nercinsk zece slujitori, pentru

paz[. Din fortul Telembinsk ne-au ]nt`mpinat fiul de boier

daur, cu zece slujba=i, cu steaguri =i cu ]nc[ zece tungu=i

care ]i ]nso\eau. Am ]nnoptat pe malul unui r`ule\ mic, la

patruzeci =i opt de verste de g`rli\[.

Etapa a =aisprezecea. }n 22 noiembrie am trecut prin

p[duri p`n[ la lacul Gorohov, la patruzeci =i patru de verste

de l[cule\. Prin locurile acelea sunt noroaie mari ]n timpul

verii, =i iarna p[m`ntul este gloduros peste tot de la fortul

197

Eravin tocmai p`n[ la fortul Telembinsk. Am ]nnoptat l`ng[

lacul Gorohov, la zece verste dep[rtare de fortul Telembinsk.

}n ziua de 23 noiembrie, merg`nd prin p[duri =i prin lunci,

]n aceea=i zi am ajuns la fortul Telembinsk =i ne-am oprit la o

jum[tate de verst[ de p[=unile s[rate, iar ]n fort ne-am dus la

amiaz[. Fortul Telembinsk este a=ezat pe malul lacului

Telemba. }n cetate se afl[ o troi\[ =i cam treisprezece locuin\e

de cazaci, ]n care sunt vreo treizeci de oameni. }n fort se

g[sesc dou[ tunuri mici, unul de bronz, cel[lalt de fier. Fortul

este mic, =i ]n jurul lui tr[iesc tungu=i care pl[tesc bir, cam

dou[ sute de oameni, =i mai mul\i. Ei pl[tesc tribut marelui

]mp[rat c`te cinci samuri de om =i dau ostatici ]n fort dintre

ei, pentru garantarea birului. }n fortul Telembinsk se vinde

p`inea cu o rubl[ =i jum[tate.

Etapa a =aptesprezecea. }n ziua de 24 noiembrie, pe la

amiaz[, am plecat din fortul Telembinsk =i, cam la trei verste,

am traversat g`rla Kondu, care nu este mare. De acolo am

mers printre dealuri ]nalte =i ne-am oprit pentru popas de

noapte l`ng[ un r`u mic, la dou[zeci de verste de fortul

Telembinsk.

Etapa a optsprezecea. }n 25 noiembrie am mers printre

dealuri ]nalte =i ]mp[durite, apoi prin c`mpie =i am ajuns la

un r`u mic, Cita, pe malul c[ruia am ]nnoptat, la treizeci =i

198

cinci de verste de popasul din urm[. R`ul Cita izvor[=te din

mun\ii de piatr[ =i se vars[ ]n r`ul Ingod.

Etapa a nou[sprezecea. }n ziua de 26 noiembrie am mers

printre dealuri ]mp[durite, cu pr[p[stii ad`nci, =i am ajuns la

g`rla Miki=in, unde am f[cut popas de noapte, la dou[zeci =i

cinci de verste de r`ul Cita.

Etapa a dou[zecea. }n ziua de 27 noiembrie am mers

printre mun\i =i dealuri ]nalte, poposind l`ng[ un r`ule\, la

dou[zeci =i opt de verste dep[rtare.

Etapa a dou[zeci =i una. }n 28 noiembrie am mers prin

codri =i peste c`mpii, am traversat g`rla Krucin =i ne-am oprit

pe malul unui l[cule\, la cincisprezece verste de g`rl[.

}n 29 noiembrie am mers printr-un lan\ de dealuri =i mun\i

=i ne-am oprit s[ poposim pentru noapte la poalele muntelui,

la dou[zeci de verste de cel[lalt popas.

Etapa a dou[zeci =i doua. }n 30 noiembrie am mers peste

podi=uri =i lunci p`n[ la g`rla Tolocea, de unde, p`n[ la fortul

Nercinsk, nu mai sunt ]n[l\imi ]mp[durite. La g`rla aceea am

poposit pentru noapte, dup[ ce am str[b[tut treizeci =i cinci

de verste printre dealuri =i prin lunci. G`rla Tolocea se vars[

]n r`ul Ingod.

199

Etapa a dou[zeci =i treia. }n ziua de 1 decembrie am mers

de la g`rla Tolocea prin c`mpie1, apoi am ajuns la r`ul Ingod

pe care l-am trecut pe cel[lalt mal, unde ne-am oprit =i am

poposit, la patruzeci de verste dep[rtare de g`rla Tolocea.

Etapa a dou[zeci =i patra. }n ziua de 2 decembrie am mers

pe l`ng[ r`ul Ingod prin locuri de =es =i prin lunci, oprindu-ne

la ostrovul pe care ]l face r`ul Silk. Acesta se nume=te astfel

asemenea locului ]n care r`ul Ingod se vars[ ]n r`ul On, cel

ce izvor[=te din stepele mongolilor, care r[t[cesc nomazi pe

malurile lui, loc unde se ]mpreun[ dou[ r`uri, care se

]nt`lnesc =i care se nume=te Silk, nume care s-a dat =i r`ului;

iar la gura lui este un fort mic numit =i el Silksk. De la locul

unde ne-am oprit pe malul r`ului Ingod sunt treizeci =i cinci

de verste.

Etapa a dou[zeci =i cincea. }n ziua de 3 decembrie am

mers pe l`ng[ r`ul Silk prin lunci =i prin locuri ]ntinse de

c`mpie p`n[ am traversat g`rla Jornokopka, numit[ astfel

pentru c[ pe malul ei se g[sesc ni=te pietre mari de moar[,

cioplite, dovad[ c[ pe acolo au tr[it chinezi. R`ul Silk a

r[mas pe dreapta, iar noi am mers spre st`nga, am traversat

1 Aici ne-a ]nt`mpinat, venind de la Nercinsk, cu steaguri =i cu

vreo treizeci de cazaci, feciorul c[peteniei, cu care am mers

]mpreun[ p`n[ la fort (n.a.).

200

ni=te ]n[l\imi gola=e, am trecut prin ni=te f`ne\uri, apoi am

ajuns la r`ul Nercea, unde-am poposit pentru noapte, la

patruzeci =i cinci de verste de la ultimul popas. De la acest

popas p`n[ la fortul Nercinsk sunt =ase verste. Despre r`urile

Ingod, On, Silk se va scrie acolo unde se va vorbi despre

marele r`u Amur.

}n ziua de 4 decembrie am trecut prin ni=te lunci =i am

traversat r`ul Nercea, iar din fortul Nercinsk ne-au venit ]n

]nt`mpinare ni=te slujba=i, care purtau dou[ steaguri =i erau

]narma\i. C`nd ne-am apropiat de ei, cazacii au ]nceput s[

]mpu=te cu armele, =i noi am ]nceput, de asemenea, s[ tragem

cu pu=tile. }n vremea aceea ]n fort se aflau mul\i supu=i birnici

tungu=i =i burea\i.

Fortul Nercinsk este a=ezat pe malul st`ng al r`ului

Nercea, pe un loc de =es. Mai jos de cetate, r`ul Nercea se

vars[ ]n r`ul Silk. }n cetate este o biseric[ cu hramul }nvierea

lui Hristos, sunt cam =aizeci de gospod[rii de cazaci, iar

slujba=i, ]n afar[ de v`n[tori, sunt cam dou[ sute de oameni.

* * *

Etapa ]nt`i. }n ziua de 19 decembrie am plecat din cetatea

Nercinsk =i am f[cut popas pentru noapte l`ng[ r`ul Silk, la

cinci verste dep[rtare de fort. C`nd am ie=it din fort, am

traversat r`ul Silk prin apa care venise mare.

201

Etapa a doua1. }n ziua de 20 decembrie am mers p`n[ la

amiaz[ tot pe malul r`ului Silk =i, l[s`ndu-l la st`nga, curg`nd

spre miaz[noapte, am apucat-o pe malul r`ului care se vars[

]n Silk =i de la gura c[ruia am c[l[torit la dreapta spre r[s[rit,

prin lunci =i prin p[duri, p`n[ la dou[zeci =i =ase de verste

dep[rtare, unde am =i ]nnoptat pe mal. Pe malul acelei ape se

pot face ogoare, =i ]n multe locuri este p[dure de mesteceni.

De la fortul Nercinsk este =i un alt drum, mai scurt, trec`nd

de-a dreptul prin mun\i c[tre r`ul Unda, ]ns[ pe drumul acela

se merge u=or doar c[lare; caravanele nu pot merge, fiindc[

mun\ii sunt ]nal\i =i locurile noroioase.

Etapa a treia. }n 21 decembrie am mers ]nc[ pu\in pe

malul aceluia=i r`ule\ =i, l[s`nd izvorul ]n partea st`ng[, am

mers spre dreapta prin mun\i ]mp[duri\i, am ajuns la izvorul

altui r`ule\, care se vars[ ]n r`ul Unda, prin step[ cam 35 de

verste de popasul din urm[, =i ne-am oprit pentru ]nnoptare.

Este un drum =i pe malul r`ului Unda, ]ns[ c[l[uza ne-a spus

c[ este foarte r[u, plin de gloduri =i caravana ar ]nainta cu

greu. R`ul Unda nu este mare, izvor[=te din muntele de piatr[

=i se vars[ ]n r`ul On. }n josul r`ului Unda r[t[cesc nomazi

mongoli.

1 Aici nu se cunosc distan\ele ]n verste. Le-am stabilit ]ns[ noi, pe

m[sur[ ce mergeam =i dup[ locuri (n.a.).

202

Etapa a patra. }n 22 decembrie am mers p`n[ la amiaz[

prin c`mpie, pe malul aceluia=i r`ule\, am l[sat r`ule\ul spre

dreapta noastr[ =i am apucat-o la st`nga printre dealuri, am

ajuns iar[=i la r`u =i ]n c`mpie, ne-am oprit pentru noapte

]ntr-un ostrov al r`ului Unda, la patruzeci =i cinci de verste de

cel[lalt popas. Pe am`ndou[ malurile r`ului Unda =i pe mun\i

sunt p[duri ]ntinse cu tot felul de copaci.

Etapa a cincea. }n 23 decembrie am mers tot pe malul

r`ului Unda p`n[ la amiaz[ =i, l[s`nd izvorul r`ului Unda

spre dreapta, am mers c[tre st`nga, pe malul altui r`ule\, p`n[

la treizeci =i opt de verste de popasul trecut, =i ne-am a=ezat

tab[ra ]ntre dealuri, pe o p[=une. }n locul acela muntos era

pu\in[ z[p[d[ =i drumul era bolov[nos.

Etapa a =asea. }n ziua de 24 decembrie am trecut peste

ni=te ]n[l\imi mici ]mp[durite =i am ajuns la r`ul Gaitimur, pe

malul c[ruia am mers pu\in =i ne-am oprit s[ poposim pentru

noapte, la treizeci =i cinci de verste dep[rtare de unde am

pornit.

Etapa a =aptea1. }n ziua de 25 decembrie am mers pe

l`ng[ r`ul Gaitimur =i ne-am oprit l`ng[ un izvor, la dou[zeci

1 Se cuvine s[ se =tie c[ etapele erau r`nduite astfel: c`nd

r[s[reau zorile, plecam merg`nd lini=tit, la pas, uneori mai mult,

alteori mai pu\in, =i ne opream pentru masa de sear[ ]n popas, cum

g[seam lemne, p[=une =i ap[ (n.a.).

203

de verste dep[rtare. R`ul Gaitimur =i izvorul s[u au r[mas

spre dreapta. Mai jos de acesta este un r`u mare, ]n care se

vars[ Gaitimur =i pe malurile c[ruia r[t[cesc nomazi mongoli

=i tungu=i.

Etapa a opta. }n ziua de 26 decembrie am mers printre

ni=te coline mici =i am ajuns la izvorul de pornire al r`ului

Biurza, la dou[zeci =i nou[ de verste de r`ul Gaitimur, =i am

cobor`t ]n c`mpie. Pe malurile r`ului Biurza este mare lips[

de lemne, doar s[lcii m[runte. +i era umezeal[ =i zapad[ =i

ne-au prins geruri n[prasnice, =i hrana pentru vite era rea,

fiindc[ pe acolo trecuser[ ni=te nomazi, care st`rpiser[ iarba.

Pe malul r`ului am mers p`n[ ]n marele r`u Argun =i din

locul acela am trecut ]n c`mpie printre ni=te dealuri gola=e.

Etapa a noua1. }n ziua de 27 decembrie am mers numai pe

c`mpie, pe malul aceluia=i r`u Biurza, ]n care se vars[ muIte

g`rle din cele dou[ p[r\i, =i care curge numai peste step[ =i

printre ]n[l\imi gola=e. P[duri nu se afl[ dec`t pe l`ng[ g`rle,

tuf[ri=uri verzi de salcie. Ap[ nu este, fiindc[ ]nghea\[ p`n[ la

fund. De la popasul din urm[ am mers patruzeci =i cinci de

verste.

1 Aici am mers numai prin step[. Drum nu este defel, fiindc[ nu

umbl[ dec`t nomazii (n.a.).

204

}n ziua de 29 decembrie am trecut prin apa r`ului pe

cel[lalt mal =i l-am p[r[sit spre partea st`ng[, merg`nd peste

c`mpie, printre coline gola=e, =i am cobor`t spre r`ul Argun.

R`ule\ul Biurza se vars[ ]n Argun printr-o gur[ nu dep[rtat[

de locul unde am ajuns noi pe malul r`ului, dar nu am mai

mers de-a lungul lui, fiindc[ o cotea la st`nga, departe de

drumul nostru. Ajun=i la r`ul Argun, ne-am oprit ]ntr-un

ostrov ce se forma ]ntre Argun =i un bra\ de ap[ al Argunului,

la treizeci de verste de popasul din urm[.

Etapa a zecea. }n ziua de 29 decembrie am poposit toat[

ziua pe malul r`ului Argun, pentru a se odihni animalele, ca

=i din pricina gerului =i a hranei vitelor. Mul\i cai =i c[mile se

opriser[ =i ]ncepuser[ s[ =chioapete; le-am f[cut un fel de

papuci. Lemne erau doar crengi sub\iri de salcie uscate, c[ci

al\i copaci nu se g[seau, dar era p[=une =i mult[ ap[.

DESCRIEREA LACULUI DALAI +I A R~ULUI ARGUN

Numele r`ului Argun este dat de b[=tina=i, ca =i cele ale

multor alte r`uri din Siberia. El izvor[=te, ca =i Angara, din

Baikal, printr-o gur[ larg[ din marele lac Dalai =i curge

dinspre miaz[zi c[tre miaz[noapte, fiindc[ Dalai se afl[ spre

miaz[zi. R`ul are o mare lungime, pe care nimeni nu a

205

cunoscut-o p`n[ acum de la gur[ =i p`n[ la ob`r=ie, la lacul

Dalai. Cu toate c[ anii trecu\i au pornit pe el cazacii cu

cor[bii, n-au putut ajunge p`n[ la cap[t, din lips[ de

merinde, =i s-au ]ntors. R`ul Argun este ad`nc =i mare at`t ]n

lungime, c`t =i ]n l[\ime. Pe el ar putea s[ pluteasc[ cor[bii

oric`t de grele de la ob`r=ie =i p`n[ la gur[. Se spune c[ ]n

apa lui ar fi mult pe=te, ca =i ]n alte r`uri ce pornesc din

marile lacuri. }n preajma ob`r=iei sale, pe malul lacului Dalai,

de am`ndou[ p[r\ile, nu cresc al\i copaci dec`t ni=te s[lcii

mici, dar mai jos, ceva mai departe de drum, merg`nd de-a

lungul, sunt ni=te coline ]nalte, acoperite cu p[duri din tot

felul de copaci, cu care se poate construi o cetate =i din care

se pot face felurite b[rci. Mai jos de aceste ]n[l\imi este un

lan\ de mun\i ]nal\i, pe care nu sunt p[duri.

+i lacul Dalai are nume b[=tina=, ceea ce ]nseamn[ mare

=i, cu toate c[ el nu este bine cunoscut de oamenii no=tri, ]n

fiecare an merg totu=i acolo pentru nego\ cazaci, dauri,

oameni din Nercinsk =i al\ii, pentru nego\. Ei au auzit despre

]ntinderea lacului c[ este foarte mare, de la locuitorii de pe

acolo, ]nc`t malul cel[lalt nu se vede, chiar dac[ se prive=te

de pe ]n[l\imea muntelui cu ocheanul, pe c`nd malul cel[lalt

al Baikalului se poate vedea de pe margine. B[=tina=ii, care

tr[iesc nomazi pe malul lacului Dalai, spun c[ pot s[-l

ocoleasc[ cu greu de jur ]mprejur ]n timpul unei veri. Lacul

206

Dalai ]=i amestec[ apele cu ale oceanului cel mare asemenea

Baikalului, pentru c[ r`ul Argun, care izvor[=te din el, se

vars[ ]n r`ul Amur =i ]mpreun[ cu acesta — ]n ocean. Pe

l`ng[ lacul acela nu sunt p[duri, numai dealuri gola=e, ]nalte.

}n jurul lui umbl[ nomazi tai=ii mongoli, deoarece sunt ]ntinse

p[=uni s[rate =i ap[ din bel=ug. }ntr-o margine a lacului Dalai

tr[iesc =i mongolii nomazi, supu=i chinezilor, care cultiv[ tot

soiul de cereale. Din locul acela ]ncepe ]mp[r[\ia Chinei. Se

spune c[ de acolo p`n[ la capitala Chinei se ajunge ]n patru

s[pt[m`ni, ]ns[ acest drum ]nc[ nu este cunoscut, pentru c[

oamenii no=tri nu au fost niciodat[ ]n China pe-acolo.

}n lacul Dalai se vars[ multe r`uri mari =i mici, despre care

nu se =tie de unde izvor[sc. B[=tina=ii spun c[ pe l`ng[ unul

din aceste r`uri numit...1, la o zi dep[rtare de Dalai este un

ora= cu ziduri de piatr[, cu cl[diri =i palate ]ntregi de piatr[.

Se spune c[ to\i locuitorii ora=ului au plecat, din pricina

ciumei, =i a r[mas acolo tot ce au avut. B[=tina=ii nu cuteaz[

s[ intre ]n ora=, ci ]l privesc de departe. Al\ii spun c[ a fost

pustiit de r[zboi.

Se spune c[ ad`ncimea lacului Dalai este foarte mare,

penru c[ ]n el sunt nu numai tot felul de pe=ti, mari =i mici,

dar =i balene, care sunt cei mai mari pe=ti de mare, =i foci, iar

1 Lips[ ]n original (n.t.).

207

]n timpul verii vin de pe mare cor[bii oric`t de mari; =i se fac

valuri mari =i furtuni. De aceea, b[=tina=ii nu cuteaz[ s[

pluteasc[ departe pe lac, pentru c[ nu au cor[bii mari =i chiar

cor[bii mici au pu\ine. De la fortul Nercinsk p`n[ la Dalai se

ajunge ]n cinci sau =ase zile cu samare, f[c`ndu-se nego\ cu

tot felul de m[rfuri.

Ajunge despre Dalai, c[ doar at`ta se =tie despre el, =i s[

ne ]ntoarcem la Argun, s[ ne urm[m drumul nostru.

* * *

}n ziua de 30 decembrie am trecut din ostrovul Argun, pe

ghea\[, peste r`ul Argun, apoi am trecut peste un podi= =i am

ajuns la un r`u mic, Habur. Ajung`nd la r`u, ne-a ]nt`mpinat

cerceta=ul nostru, care ne-a spus c[ ]n step[ a z[rit o

herghelie =i o ciread[ de vite. Am trimis ni=te slujitori s[

cerceteze =i ne-am oprit la r`ul acela ]ntr-un ostrov. Erau

multe lemne de salcie =i ap[. }n aceea=i noapte au sosit

cazacii pe care-i trimisesem =i care au adus cu ei un tungus,

spun`ndu-ne c[ au g[sit vreo zece sau mai multe iurte de

b[=tina=i, care, v[z`ndu-i, =i-au luat copiii =i au fugit care

]ncotro, iar al\ii au pus m`na pe arme. Totu=i, au prins un om,

care a declarat c[ este de neam tungus tagacirsk, c[ ei sunt

supu=i care pl[tesc bir marelui ]mp[rat =i c[ tr[iesc la

Nercinsk, unde voiau s[ se duc[ ]n cur`nd. }ntreb`nd dac[ ai

208

lui au cai =i dac[ ne pot da care de povar[ =i dac[ ne pot

vinde cai =i vite, a r[spuns c[ sunt oameni s[rmani =i c[ vitele

le trebuie, dar, nu departe de ei, pe malul r`ului Gan, tr[iesc

tungu=ii namiazini, care au vite multe =i de tot felul, pentru c[

ei nu pl[tesc bir nim[nui. +i el se va duce acolo, pentru ca

aceia s[ nu se ]nsp[im`nte =i s[ nu fug[ ]n toate p[r\ile. Dar

s[ le trimitem =i noi un om, care s[ le vorbeasc[ despre

acela=i lucru. L-am trimis pe c[l[uza tungus[ la ei. (Din

Nercinsk luasem cu noi, spre a ne fi c[l[uz[, un tungus

kargacin, supus chinez, care ]n anul trecut ucisese un om ]ntr-

o ceart[ =i fugise Ia Nercinsk, pentru c[ f[r[ c[l[uz[ nu am fi

putut f[ce c[l[toria.) +i i-am poruncit c[l[uzei noastre s[ le

spun[ acelora c[ le cunoa=tem vina pentru care le este fric[,

aceea de a-l fi viclenit pe m[ritul ]mp[rat =i de a-i fi ucis

oamenii, totu=i noi nu venim cu r[zboi, ci mergem c[tre

hanul Chinei din partea m[riei s[le m[ritul ]mp[rat, =i, de

aceea, ei s[ vin[ =i s[ ne aduc[ mijloace de transport =i hran[,

s[ fac[ nego\ ]n toat[ voia =i s[ nu se fereasc[. }n aceea=i

sear[, dup[ ce l-am ospatat =i i-am dat de b[ut tungusului

prins, l-am trimis, ]mpreun[ cu c[l[uza noastr[, la tungu=ii

din Namiazinsk. De la r`ul Argun p`n[ la r`ul Habur sunt

dou[zeci de verste, =i ne-am oprit s[ ]nnopt[m.

Etapa a unsprezecea. }n ziua de 31 decembrie am p[r[sit

r`ul Habur =i am mers prin step[ cam trei verste p`n[ la r`ul

209

Terbul, pe malul c[ruia este mult[ p[dure. Dup[ ce am trecut

prin r`u, pe partea dreapt[, ]n c`mpie, am v[zut un meterez

]nalt de p[m`nt, cu turnuri, =i ]n[untrul meterezului — altul,

tot de p[m`nt, care avea patru por\i de trecere. Se spune c[ a

fost o a=ezare chinez[ =i c[ ]n step[ mai sunt multe asemenea

]nt[rituri pustii. +i merg`nd de acolo pe o colin[, am cobor`t

pe c`mpie la r`ul Gan. De pe toate ]n[l\imile =i movilele ne

p`ndeau tungu=i namiazini. Unii erau ]narma\i cu arcuri =i

coifuri, al\ii =i-au m`nat departe din calea noastr[ iurtele =i

hergheliile, iar restul de oameni au fugit ]n toate p[r\ile ]n

step[. Noi am ]naintat cu grij[, cu caravana adunat[ ]n

r`nduri str`nse, =i de departe caravana se vedea foarte mare

]n step[, ]nc`t nu s-ar fi putut spune de la distan\[ dac[ sunt o

mie de oameni sau mai mul\i. P`n[ la r`ul Gan am mers pe

]ndelete dou[zeci =i cinci de verste =i ne-am oprit ]ntr-un loc

ad[postit; am trimis oameni ]n step[, s[ vorbe[sc[ cu

b[=tina=ii, dar ei nu au acceptat cu nici un chip =i se fereau de

noi.

}n aceea=i zi s-a ]ntors la locul nou de popas c[l[uza

noastr[ tungus[ =i cu el — tungusul de ieri =i un al treilea,

care ne-au spus c[ au vorbit cu tungu=ii namiazini s[ vin[

f[r[ team[, a=a cum le spusesem, totu=i ei nu aveau ]ncredere

=i =e \ineau to\i ]narma\i. +i ne-au ar[tat cum st[teau pe

]n[l\imi =i ne p`ndeau cu armele gata. Iar[=i l-am trimis la ei

210

pe cal[uza noastr[ tungus[, ca s[ r[m`n[ acolo drept ostatic

at`ta timp c`t ei vor fi veni\i la noi. La pu\in[ vreme dup[ ce a

plecat, s-a ]ntors =i ne-a spus c[ aceia nu au ]ncredere =i s[ le

d[m ostatici cazaci. Am trimis doi cazaci, ca s[ r[m`n[

ostatici la ei. Din partea lor au sosit la noi ]n tab[r[ trei dintre

cei mai ]nsemna\i oameni ai lor =i ne-au spus s[ nu-i ]nvinuim

c[ nu ne-au dat crezare, fiindc[ ei ]=i cuno=teau gre=eala pe

care au f[cut-o fa\[ de m[ritul ]mp[rat: c[ au f[g[duit de mai

multe ori s[ pl[teasc[ bir fa\[ de m[ritul ]mp[rat =i c[ nu l-au

pl[tit. De aceea, au crezut c[ venim s[ le facem r[zboi =i s-au

r[zle\it cu femeile =i cu copiii. Dar acum v[d =i cred c[

mergem ]ntr-o solie, pentru c[ avem o caravan[ cu c[mile =i

m[rfuri, deci s[ le ]ng[duim acum s[ se ]ntoarc[ repede la ai

lor, pentru c[ femeile =i copiii sunt chinui\i de team[ ]n step[,

dar m`ine vor veni iar[=i dis-de-diminea\[. Cei trei au plecat

=i i-au trimis ]napoi pe cazacii no=tri, care ne-au spus c[ ]n

apropierea noastr[ erau to\i tungu=ii ]narma\i cu suli\e =i

coifuri, iar femeile lor =i copiii erau departe, fiindc[ fugiser[

toat[ noaptea.

Etapa a dou[sprezecea. }n ziua urm[toare au sosit ]n

tab[ra noastr[ c[peteniile =i au adus pentru m`ncare un

berbec mare =i au spus c[ se simt vinova\i fa\[ de m[ritul

]mp[rat =i au f[g[duit m[ritului ]mp[rat c[ vor asculta tot ce

le va spune solul. Ambasadorul le-a spus c[ m[ritul ]mp[rat

211

este ]ndur[tor cu to\i supu=ii s[i =i c[ nu vrea s[ le fac[ nici

un r[u, cum v[d ei ]n=i=i, c[ci i-ar fi putut distruge ]nc[ de ieri

pe nea=teptate, cu femei =i copii. Ast[zi marele ]mp[rat le

iart[ ]nc[ o dat[ vina, numai c[, dup[ aceea, s[ nu mai

gre=easc[ ]n viitor =i deci s[ aduc[ at`ta c`t trebuie, cele

cuvenite ]n hran[ =i mijloace de transport drept bir, precum =i

m[rfuri, cai =i vite spre v`nzare. Ei au f[g[duit s[ fie

ascult[tori, dar s[ nu p[r[sim locul unde ne aflam.

Etapa a treisprezecea. }n ziua de 1 ianuarie am ]naintat pe

malul aceluia=i r`u cam opt verste =i ne-am oprit s[ hr[nim

vitele =i s[-i a=tept[m pe \[ranii namiazini. Aceia au mers cu

caravana o vreme, s[ vad[ ]ncotro porne=te, au schimbat

c`\iva cai cu oamenii no=tri, apoi au plecat la iurtele lor.

C[tre sear[, a venit ]n tab[ra noastr[ cel mai b[tr`n dintre

tungu=ii aceia, ca s[ fie ostatic spre ]ncredin\are. +i iar[=i au

adus un berbec pentru osp[\, spun`nd s[-i a=tept[m, c[ vor

veni cu cai =i cu mijloace de transport. Au ]nnoptat cu noi

=apte oameni, ]mpreun[ cu c[petenia.

}n ziua de 2 ianuarie am pornit iar[=i pe malul aceluia=i

r`u Gan p`n[ la timpul hranei animalelor =i iar[=i ne-au

]nso\it al\i namiazini. Ne-am oprit s[ ]nnopt[m, dup[ ce am

mers dou[sprezece verste.

Etapa a paisprezecea. }n ziua de 3 ianuarie am r[mas pe

loc, =i au venit vreo dou[zeci de \[rani namiazini dintre

212

oamenii, cei mai de vaz[, aduc`nd ambasadorului ]n dar un

cal, pe care acesta nu l-a primit, ]ns[ le-a poruncit s[ predea

cele de cuviin\[ ca bir ]n mijloace de transport =i hran[, at`ta

c`t este nevoie, cu slujba=ii s[ schimbe =i s[ le v`nd[ c[mile,

cai =i altele de ce mai au nevoie, apoi i-au cinstit cu vin =i cu

tutun. Tungu=ii au v`ndut slujba=ilor vreo dou[zeci de cai,

]ns[ nu au fost schimbate c[mile. Au mai spus c[ spre sear[

vor aduce at`tea c[ru\e c`te vor putea aduna, c[ birul ]n bani

l-ar pl[ti la Nercinsk, dar nu ]ndr[znesc, din pricina lui Dain-

Kontai=a al mongolilor, care le-a poruncit s[-i pl[teasc[ lui

birul, =i nu marelui ]mp[rat. Solul le-a spus c[, dac[ nu

pl[tesc birul marelui ]mp[rat, acesta va porunci s[ se fac[

cercetare nu numai asupra lor, dar =i la Dain-Kontai=a, a=a

cum s-a f[cut nu de mult cu \[ranii burea\i; ar fi dorit el,

Dain-Kontai=a, s[-i p[streze, dar nu se poate =i nu este cu

putin\[ ca \[ranii namiazini s[ tr[iasc[ de capul lor ]ntre

hotarele marelui ]mp[rat =i ale hanului Chinei; drumul acela

va fi cur[\at. Ei au f[g[duit ca ]n viitor s[ fie supu=i pe vecie

marelui ]mp[rat =i au plecat spre iurtele lor, cu ]n\elegerea s[

ne trimit[ carele de poveri spre sear[ sau spre diminea\[.

}n ziua de 4 ianuarie am a=teptat p`n[ la vremea

pr`nzului, dar namiazinii nu au venit. Am v[zut c[ ne

am[gesc =i c[ nu ne dau mijloacele de transport cuvenite,

pentru c[ ace=ti namiazini sunt ni=te mari t`lhari, cum nu mai

213

sunt al\ii printre to\i tungu=ii. Partea b[rb[teasc[ a neamului

lor este cam de dou[ sute de b[rba\i, care s-au c[s[torit cu

femei mongole =i tr[iesc prin p[r\ile acelea de capul lor f[r[

s[ pl[te[sc[ bir nim[nui. }n anii care au trecut, vreo trei sute

de cazaci de la Nercinsk au pornit spre ei, dar din pricina

ploilor mari nu au putut trece peste r`ul Argun =i s-au

]napoiat. Doar namiazinii aceia sunt piedic[ pentru

convoaiele ce trec din ]mp[r[\ia Chinei ]n Siberia. Am fi putut

s[-i aducem la supu=enie =i acuma, dar nu am f[cut-o, pentru

ca s[ nu ajung[ ]n China zvonul c[ venim cu r[zboi =i nu cu

o solie. Mai ]nainte, ei au tr[it ]n preajma fortului Barguzin =i

]n alte locuri, unde au s[v`r=it mari t`lh[rii =i omoruri printre

slujba=ii m[riei sale. }mpotriva lor s-au pornit multe expedi\ii,

]ns[ nu li s-a putut face nimic. Acum au plecat din locurile

acelea =i tr[iesc pe malurile r`ului Argun. +i v[z`nd c[ ]n

ziua aceea nu au venit p`n[ la vremea pr`nzului, am ]nc[rcat

lemne pe c[mile =i am plecat ]n aceea=i zi peste step[, l[s`nd

r`ul Gan spre partea st`ng[. R`ul Gan este mare =i pe

malurile lui sunt multe p[duri de tot felul. Se vars[ ]n r`ul

Argun.

Etapa a cincisprezecea. }n acea zi p`n[ seara am ajuns la

ni=te izvoare, unde am ]nnoptat, f[r[ s[ facem foc de lemne.

De la r`ul Gan p`n[ la izvoare sunt cam treizeci de verste; ]n

timpul c[l[toriei am p[r[sit ]n step[ dou[ c[mile ale statului;

214

nu s-au mai putut ridica, =i le-am pierdut. +i la r`ul Habur

l[sasem o c[mil[ a statului, la fiul tungusului Tomukov. }n

stepa aceea am p[r[sit =i mul\i cai.

}n ziua de 5 ianuarie, v[z`nd c[ ne pier mul\i cai =i multe

c[mile =i c[ de la Ignati Milovanov, pe care ]l trimisesem

]nainte spre capitala chinez[, ca s[ dea de veste de venirea

noastr[, nu avem nici o =tire, am ales pe unul din fiii boierului

Ivan Nepripasov din Tobolsk, i-am dat trei slujba=i, pe

c[l[uza tungus[ =i un t[lmaci, =i i-am trimis ]nainte. Le-am

mai dat c`te doi cai =i le-am spus s[ mearg[ cu cea mai mare

iu\eal[ =i s[ lase semne pe unde trec, fiindc[ noi nu mai avem

alt[ c[l[uz[ ]n afar[ de aceea pe care am trimis-o cu ei. C`nd

vor ajunge la kargacini, unde este grani\a, =i vor ]nt`lni

chinezi, s[ le spun[ c[ am fi vrut s[ venim cu mai mare

iu\eal[, ]ns[ ne-au pierit pe drum caii =i c[milele; de aceea,

s[ ne trimit[ ]n ]nt`mpinare c`t mai repede c[ru\e. +i orice

r[spuns ar fi avut, s[ revin[ doi cazaci ]n ]nt`mpinarea

noastr[, s[ ne vesteasc[. Le-am poruncit s[ se duc[ ]n cea

mai mare grab[ la voievozii de pe r`ul Naun =i s[ le aduc[ la

cuno=tin\[ c[ marele ]mp[rat, \ar =i mare cneaz Aleksei

Mihailovici, st[p`n absolut al tuturor Rusiilor, Mare, Mic[, =i

Alb[, a trimis cu mare grab[ o ambasad[ c[tre st[p`nul lor,

m[ritul bogdihan, pentru treburi ]nsemnate ale ]mp[r[te=tilor

lor m[riri =i c[, de aceea, l-am trimis mai ]nainte la ei pe

215

Ignati Milovanov, s[ ne vesteasc[ venirea, dar de atunci nu

am mai avut nici o veste de la el. Din aceast[ pricin[ am

trimis din nou s[-i vesteasc[ =i s[ trimit[ mijloace de transport

c`te avem nevoie =i hran[, =i ]nso\itori, fiindc[ am pierdut

mul\i cai =i multe c[mile.

Etapa a =aisprezecea. }n aceea=i zi, dup[ plecarea

trimi=ilor, am mers printre ni=te dealuri, pe care cre=teau plopi

negri, =i apoi — vreo dou[zeci de verste peste step[, ca s[ ne

oprim pe malul r`ului Marghen, unde cresc copaci mici de

salcie. }n r`ul acela se v[rs[ un izvor, care nu ]nghea\[ toat[

iarna =i ]n care se pescuie=te mult pe=te. }n apele r`ului acela

am s[rb[torit sfin\irea apelor Iordanului.

Etapa a =aptesprezecea. }n ziua de 6 ianuarie am mers

vreo =aptesprezece verste pe ]ndelete peste o colin[ din step[,

dup[ urmele =i dup[ semnele celor pe care i-am trimis

]nainte, =i ne-am oprit l`ng[ un izvor de la poalele colinei, pe

care cre=tea o p[dure mare de plopi negri.

Etapa a optsprezecea. }n ziua de 7 ianuarie am mers

printre coline cam dou[zeci de verste =i am ajuns acolo unde

]nnoptaser[ cei care mergeau ]naintea noastr[. Ne-am oprit

pe malul r`ului Kanikal, unde este foarte pu\in lemn pentru

foc, =i cresc doar ni=te s[lcii mici, =i toate lemnele sunt ude.

Dar pe o colin[, mai departe de r`u, era o p[dure de

mesteceni. Slujba=ii pe care i-am trimis dup[ lemne de foc ]n

216

locul acela au adus cu ei un om b[tr`n =i doi tineri b[=tina=i.

La ]ntreb[rile noastre, b[tr`nul a r[spuns c[ sunt din neamul

borgu\ilor =i c[ ]n seara trecut[ au fost la ei oamenii pe care-i

trimisesem ]nainte =i care i-au ]n=tiin\at de venirea noastr[ =i,

de aceea, =i-au a=ezat iurtele ]n apropierea noastr[, spre a

putea s[ ne fie de ajutor cu ce am avea nevoie. Au spus c[

mai ]nainte pl[teau bir marelui ]mp[rat, dar de la ei s-a luat

ostatic o c[petenie, pe care au auzit c[ au trimis-o ]n ora=ul

Arhanghelsk. Dac[ m[ritul ]mp[rat binevoie=te s[ le dea

ostaticul ]napoi, atunci =i ei vor pl[ti marelui ]mp[rat birul ca

mai ]nainte... +i neamul lor este mare. Li s-a spus s[ ]nnopteze

la tab[ra noastr[ pentru a ne fi c[l[uz[ p`n[ la r`ul Kailar =i,

dac[ va fi nevoie, mai departe. Singur b[tr`nul a r[m[s la

caravan[ peste noapte. Restul s-au ]ntors la iurte. El le-a

poruncit s[ spun[ la iurte s[ se aduc[ hran[, cai =i vite spre

v`nzare. }n ziua urm[toare au sosit oamenii b[tr`nului =i au

adus un berbec mare pentru hran[, iar spre v`nzare — =ase

vite, pe care le-am cump[rat ]ndat[.

Etapa a nou[sprezecea. }n ziua urm[toare l-am luat pe

acel b[tr`n, drept c[l[uz[, cu noi. De la r`ul Kanikal am mers

printre coline =i prin step[ treizeci =i opt de verste p`n[ la r`ul

Kailar =i am f[cut tab[ra de noapte chiar pe malul lui. R`ul

Kailar nu este mare, totu=i este navigabil. El curge de la

miaz[zi spre miaz[noapte =i se vars[ departe ]n partea de jos

217

a r`ului Argun, unde, se spune, este mare. }nainte cu trei

verste de a ajunge la r`ul Kailar, am ]nt`lnit ni=te l[cule\e

formate de ni=te izvoare, ]n care este mult pe=te. Pe r`ul

Kailar sunt p[duri mari de tot felul, =i se pot face cor[bii =i se

poate construi un fort. De-a lungul v[ii tr[iesc mul\i mongoli,

c[rora le-am v[zut numeroase urme, dar nu am v[zut

oamenii. Am trimis ]n step[ slujba=i ]n expedi\ie, ca s[

iscodeasc[, dar nu au v[zut pe nimeni. De la Nercinsk p`n[

la grani\a chinez[ nu am v[zut al\i oameni dec`t \[rani

namiazini =i borgu\i. L-am ]ntrebat pe b[tr`n despre r`uri =i

despre lacul Dalai, pentru c[ =tia foarte multe, iar tot ce ne-a

spus am scris la locul s[u.

}n ziua de 9 ianuarie am plecat de l`ng[ r`ul Kailar, dup[

ce l-am traversat, =i am mers pe r`ul Djadun, de la gura lui ]n

sus, printre mun\i st`nco=i =i ]nal\i. R`ul acela este mai mic

dec`t Kailarul, ]n care se vars[. Pe malurile lui sunt multe

p[duri frumoase de tot felul =i c`mpii. }n ziua aceea l-am

trimis ]napoi pe c[l[uza borgut[, pentru c[ se puteau vedea

urmele oamenilor no=tri pe care ]i trimisesem ]nainte. C`nd a

plecat ]napoi, b[tr`nul ne-a spus s[ p[zim cu grij[ caii

noaptea, pentru c[ prin locurile acelea sunt multe pantere,

care ]i v`neaz[ =i ]i omoar[.

Etapa a dou[zecea. }n aceea=i noapte nu am mai g[sit

patru cai ]n tab[r[, dar a doua zi de diminea\[ le-am g[sit

218

urmele, dar =i urme de oameni, =i am ]n\eles c[ fuseser[ fura\i

de borgu\i. Am mers dou[zeci de verste =i am a=ezat tab[ra.

Etapa a douazeci =i una. }n ziua de 19 ianuarie am mers

dou[zeci =i cinci de verste de-a lungul aceluia=i r`u, Djadun,

=i ne-am oprit s[ ]nnopt[m. }n locul acela am g[sit multe

lemne pentru foc. De acolo ]ncepe drumul de c[ru\e al

chinezilor. C[ru\ele lor au numai dou[ ro\i =i sunt trase de un

singur bivol.

Etapa a dou[zeci =i doua. }n 11 ianuarie am p[r[sit malul

r`ului Djadun c[tre dreapta =i, trec`nd printre ni=te coline,

am cobor`t spre r`ul Uner, care se vars[ ]n r`ul Djadun. Pe

malul lui cre=tea cr`ngul ca =i pe malul r`ului Djadun. Am

mers dou[zeci =i cinci de verste =i ne-am oprit ]n acela=i loc

]n care au poposit oamenii no=tri cu trei nop\i mai ]nainte.

Etapa a dou[zeci =i treia. }n 12 ianuarie am mers tot pe

malul r`ului Uner p`n[ la amiaz[, apoi l-am p[r[sit, merg`nd

spre dreapta de la gura r`ului Uluci, care se vars[ ]n Uner. Pe

malurile acestuia cresc doar pu\ine s[lcii mici, ]ns[ de acolo

se puteau vedea pe am`ndou[ laturile mun\ilor multe p[duri

de tot felul. Z[pad[ nu era. Am mers dou[zeci =i cinci de

verste =i am poposit pentru noapte.

Etapa a dou[zeci =i patra. }n ziua de 13 ianuarie am mers

de-a lungul g`rlei Uluci vreo dou[sprezece verste p`n[ la

izvor =i, urc`nd o colin[ unde se socote=te c[ este hotarul

219

]ntre ]mp[r[\ia Siberiei =i China, ne-am ]nt`lnit cu trimi=ii

no=tri, care ne-au ]nt`mpinat, fiind ]nso\i\i de ni=te chinezi. +i

cum ne-am ]nt`lnit, =i cum am ajuns, =i despre ce am vorbit,

despre toate am scris la locul cuvenit ]n Cartea chinez[1.

Aici sf`r=im c[l[toria noastr[ prin ]mp[r[\ia Siberiei,

pentru c[ [ici, la izvorul g`rlei Uluci, l`ng[ mun\ii chineze=ti

Targacini, sunt cap[tul =i sf`r=itul ]mp[r[\iei Siberiei care, s[

dea Domnul s[ se ]ntind[ ]nc[, unit[, cu cinste, de la un

cap[t p`n[ la cel[lalt cap[t al lumii.

1 Stateini spisok, Documentul de Stat, cu caracter secret, o dare

de seam[ asupra felului cum a fost ]mplinit[ misiunea primit[ (n.t.).

220

II

DOCUMENTUL DE STAT AL SOLIEI LUI NICOLAE SP{TARU

}N CHINA (1675—1676)

SCRISOAREA LUI NICOLAE SP{TARU C{TRE |ARUL ALEKSEI MIHAILOVICI, TRIMIS{ DIN SATELE

DE PE NAUN CU FIUL BOIERULUI DAUR IGNATI MILOVANOV

}N APRILIE 1676

221

M[ria-ta, \ar =i cneaz Aleksei Mihailovici, sunt supusul t[u

preaplecat Nicolae. |i-am scris din ora=ul Nercinsk \ie,

]mp[ratului celui mare, ]n anul 7184, ]n ziua de 19

decembrie, c[ eu, supusul t[u, am pornit spre ]mp[r[\ia

chinezeasc[, ]ndrept`ndu-m[ spre r`urile Argun =i Naun,

unde locuiesc voievozii chinezi care au trimis ]n anii trecu\i

c[tre m[ria-ta o scrisoare din ora=ul Nercinsk. P`n[ la r`ul

Argun am mers zece zile de la Nercinsk, prin locuri acoperite

de p[duri, prin stepe =i peste ape, dar p`n[ la r`ul acesta nu

am ]nt`lnit oameni cu locuin\e statornice sau nomazi.

Gerurile =i troienele au fost mari. R`ul Argun este mare,

izvor[=te din lacul Dalai, se vars[ ]n r`ul Silk, cu care,

]mpreun[, formeaz[ marele r`u Amur. De-a lungul r`ului

Argun se ]nal\[ un lan\ de mun\i gola=i, dar pe maluri, pe

l`ng[ ap[, cresc tufi=uri de r[chit[. Se spune c[ ]n josul r`ului

s-ar afla un codru ]ntins, din ai c[rui copaci s-ar putea

construi forturi =i cor[bii. A doua zi, dup[ ce am trecut

Argunul, am g[sit urmele unor nomazi de pe malul r`ului

Gan. Am trimis s[ se iscodeasc[ ce fel de oameni sunt.

V[z`nd c[ ru=ii au ajuns p`n[ la iurtele lor, au ]ncercat s[

fug[ =i s[ pun[ m`na pe arme, ei fiind din neamul tungus din

Namiazinsk, dintre aceia care te-au tr[dat de multe ori, m[rite

]mp[rat, =i \i-au omor`t mul\ime de slujitori. Ei au fugit de

mult[ vreme din marea ta ]mp[r[\ie =i tr[iesc prin locurile

222

acestea f[r[ s[ pl[teasc[ bir nim[nui. Cazacii m[riei-tale au

pornit de multe ori ]mpotriva lor, dar nu au f[cut nici o

isprav[. C`nd am aflat despre ei, am trimis o c[l[uz[, un

tungus care era surugiu la mine, s[ le spun[ c[ nu venim cu

r[zboi, ci c[ sunt trimis de tine, m[rite ]mp[rat, cu o solie la

hanul chinezilor. De ]ndat[ ce ne-au v[zut c[milele =i

caravana, au ]n\eles c[ nu suntem r[zboinici =i au venit la

mine, mi-au d[ruit un cal =i nutre\, apoi au v`ndut slujitorilor

t[i vreo dou[zeci de cai, f[g[duind ca ]n viitor s[ pl[teasc[

bir c[tre tine, m[rite ]mp[rat, =i s[ \i se supun[ ca ]n trecut, cu

toate c[ ace=ti fugari din Namiazinsk sunt mari t`lhari =i nu

dau bir nim[nui, tr[ind dup[ bunul lor plac. De aceea, nu =tiu

dac[ vor pl[ti sau nu, I[s`nd ]n urm[ r`ul Gan, am mers prin

step[ vreme de trei zile =i, v[z`nd c[ de la Ignati Milovanov,

pe care-l trimisesem mai ]nainte la voievozii chinezi de la

grani\[, nu am nici o veste, iar caii =i c[milele ne-au pierit ]n

num[r mare, din pricina gerului =i a hranei proaste, am trimis

din nou spre cet[\ile chineze=ti de la grani\[ pe fiul unui boier

din Tobolsk, cu cinci cazaci, ca s[ vesteasc[ sosirea mea =i s[

vorbeasc[ despre podvezi. Eu am mers pe ]ndelete ]n urma

lor de la Argun p`n[ la r`ul Kailar, opt zile. }n apropierea

Kailarului, am ]nt`lnit c`\iva borgu\i, care m-au ]nt`mpinat =i

mi-au spus c[ cel mai de seam[ om din neamul lor a fost luat

=i dus la Moscova, apoi — surghiunit ]n ora=ul Arhanghelsk, =i

223

dac[ tu, m[rite ]mp[rat, te vei milostivi de ace=ti oameni, ei \i

se vor supune =i ]\i vor pl[ti bir. Neamul lor este numeros =i

r[t[cesc ]n preajma r`ului Kailar, care nu este prea mare, dar

este navigabil =i se vars[ ]n Argun. De-a lungul r`ului sunt

numeroase p[duri de tot felul. De la r`ul Kailar am mers timp

de cinci zile, trec`nd peste alte ape mici, prin step[, p`n[ la

lan\ul de mun\i de la grani\a Chinei. }n ziua de 13 ianuarie,

]nainte de a ajunge la mun\i, m-a ]nt`mpinat cazacul din

Nercinsk, pe care-l trimisesem ]naintea mea, ]mpreun[ cu

care au venit =i =apte sotnici kargacini, supu=i chinezi,

]mpreun[ cu =aizeci de slujitori. Ei au adus =aizeci de cai de

povar[, m-au salutat foarte cuviincios =i mi-au spus s[ nu m[

mir c[ nu au venit mai repede, deoarece nu i-au crezut pe

oamenii mei, c`nd le-am spus c[ eram cu o ambasad[, ci

socoteau c[ venim la ei cu g`nduri de r[zboi. Nu de mult,

Ignati (Milovanov) sosise pe un alt drum la voievozii lor, prin

cetatea Albazin, =i le spusese c[ voi sosi doar ]n prim[var[, =i

ei vedeau c[ am ajuns acolo chiar ]n timpul iernii. Din

aceast[ pricin[ deveniser[ b[nuitori =i nu au adunat mai

repede c[ru\ele trebuitoare. C`nd ]ns[ vom ajunge la

ulusurile lor, acolo se vor g[si =i c[ru\e, =i cai, =i hran[, =i ne

vom ]nt`lni cu voievozii lor. Eu le-am spus c[ tu, m[rite

]mp[rat, dore=ti pace =i prietenie ne=tirbit[ cu ]mp[ratul lor. Ei

au fost foarte bucuro=i de aceasta. Le-am dat s[ bea =i s[

224

m[n`nce c`t au vrut, ]n numele m[riei tale, apoi ne-am

c[l[torit din locul acela ]mpreun[ cale de cinci zile, ei

]nso\indu-m[ p`n[ la r`ul Ialu, pe malul c[ruia ]=i aveau

locuin\ele. Acolo m[ a=teptau doi cazaci, unul din Albazin,

care sosise cu Ignati, cel[lalt dintre cazacii pe care-i

trimisesem eu. Ei mi-au spus c[ Ignati Milovanov, care sosise

prin Albazin la Naun de cinci s[pt[m`ni, fusese bine primit

de voievozii de acolo. Mangutei, voievodul Naunului, care

mai fusese la Nercinsk alt[ dat[ cu scrisoarea hanului chinez,

l-a luat cu el pe Ignati =i, ]mpreun[ cu trei cazaci, au pornit

spre ora=ul de scaun, ca s[ vesteasc[ sosirea mea, deoarece ei

se g`ndiser[ c[ nu mi-ar fi fost cu putin\[ s[ c[l[toresc de la

Nercinsk p`n[ la Naun f[r[ a fi ]nso\it =i c[l[uzit de oamenii

lor, drumul fiind primejdios, mai ales ]n vreme de iarn[. De

aceea, porniser[ la ]mp[r[\ie, s[ cear[ dezIegare s[ ia oameni

mul\i de la Naun =i s[ m[ ]nt`mpine la Nercinsk. C`nd au

aflat de la trimi=ii mei c[ eu ajunsesem la hotarul unde

locuiau torgacinii, au r[mas uimi\i =i, adun`nd ]n grab[ o sut[

dou[zeci =i =ase de care cu boi, nutre\ =i cai, le trimiseser[

repede cu ni=te sotnici, cu porunc[ s[ m[ ]nt`mpine degrab[.

La 21 ianuarie au sosit la mine ni=te sotnici de la Naun =i

mi-au adus carne de porc pentru hrana oamenilor, o sut[

treizeci de care cu dou[ ro\i, trase de boi, =i =aizeci de cai.

Din aceste care am oprit o sut[ dou[zeci, pe care le-am

225

]nc[rcat cu mare chibzuial[. Sotnicii ne-au spus c[ voievozii

ne vor ]nt`mpina ]n cur`nd =i ne vor ]mplini orice lips[ am

avea. }n ziua urm[toare, voievozii de pe Naun ne-au trimis

]nc[ =aizeci de cai, din care am oprit numai cincizeci, pentru

c[ acum aveam mai mul\i dec`t ne trebuiau.

}n ziua de 23 ianuarie a venit la mine voievodul Naunului

]nso\it de copiii unui alt voievod mai b[tr`n =i de mul\i al\i

oameni de frunte, cam dou[ sute, care au desc[lecat ceva

mai departe de locul unde era oprit[ caravana. +i eu, m[rite

]mp[rat, v[z`ndu-le curtenia, i-am ]nt`mpinat ]n afara taberei

=i i-am poftit ]n cortul meu, ]ntreb`ndu-i de s[n[tatea

]mp[ratului lor =i de a lor, iar ei s-au interesat de s[n[tatea

m[riei-tale =i de felul cum am c[l[torit p`n[ aici. Mi-au spus

c[ nu m[ a=teptau ]nainte de sosirea prim[verii, cum le

spusese Ignati Milovanov =i de aceea nu preg[tiser[ din

vreme care =i nutre\, ceea ce ne rugau s[ nu le lu[m ]n nume

de r[u. Ei socoteau c[ voievodul lor, ]mpreun[ cu Ignati, se

va ]ntoarce cur`nd de la ]mp[r[\ie =i cu ei vor veni mandarini

de seam[, =i atunci totul avea s[ fie bine. M-au ]ntrebat apoi

dac[ avem vreo scrisoare de la tine, m[rite ]mp[rat, c[tre

st[p`nul lor, ca =i scrisoarea pe care \i-a trimis-o acesta =i, ]n

sf`r=it, dac[ aducem daruri. M-au mai ]ntrebat =i multe altele,

dac[ vin cu pace sau cu r[zboi. Eu le-am r[spuns c[ despre

scrisorile tale, m[rite ]mp[rat, sau despre cele ale ]mp[ratulul

226

lor, ori despre daruri, ori alte treburi ale \[rii, nu li se cade lor

s[ ]ntrebe, c[ci despre acestea se va =ti totul atunci c`nd eu

voi ajunge la Kambal`k ]n fa\a ]mp[ratului lor. Lor li se cade

s[ =tie c[, fiind megie=i cu ]mp[r[\ia ta, tu, m[rite ]mp[rat,

dore=ti pace =i bun[ vecin[tate. Prin urmare, ei s[-mi

rostuiasc[ podvezile =i hrana pentru a porni c`t mai repede

spre ]mp[ratul lor, din care grab[ se va vedea cu c`t[

ner[bdare a=tepta ]mp[ratul lor solia m[riei-tale. Auzind c[

m[ria-ta dore=te pace, s-au bucurat mult =i au spus: „Nimic

nu-i mai bun pe lume dec`t pacea =i c`nd ]mp[ra\ii tr[iesc ]n

fericire =i bel=ug“. }n ce prive=te celelalte treburi, au spus c[

nu este timpul potrivit s[ le discut[m aici =i, c`nd vom ajunge

la a=ez[rile lor de pe Naum, ]n prezen\a marelui lor voievod,

atunci le vom putea l[muri. Dup[ asta ne-au adus drept hran[

carne de porc, p[sat fiert ]n vin =i i-au cinstit pe slujitorii

m[riei-tale, iar eu le-am dat c[peteniilor vodc[, iar celorlal\i

— vin. Apoi au plecat ]napoi la tab[ra lor, care era a=ezat[ ]n

apropierea taberei noastre =i ]n ziua urm[toare am c[l[torit

]mpreun[ p`n[ la popasul urm[tor, c[ci ei m[ ]nt`mpinaser[

la trei zile dep[rtare de Naun.

}n ziua a treia, 26 ianuarie, nu departe de a=ez[rile lor de

pe Naun, m-a ]nt`mpinat voievodul cel b[tr`n ]mpreun[ cu

mul\i al\i chinezi de frunte =i cu vreo cinci sute de o=teni. Au

desc[lecat la oarecare dep[rtare =i au l[sat armele jos, iar eu,

227

]naint`nd spre ei, am desc[lecat, de asemenea, =i ne-am

salutat. M-au ]nso\it ]n sat p`n[ la locuin\[ =i au a=teptat afar[

p`n[ am r`nduit vistieria m[riei-tale, apoi m-au vizitat

voievozii =i mul\i al\i oameni de seam[ de-ai lor, care mi-au

spus c[ mi-au dat toat[ cinstea ce s-ar fi putut da, fiindc[

auziser[ c[ pe lume nu se afl[ al\i ]mp[ra\i mari ca al lor =i al

nostru. Au ad[ugat c[ eu purtam cu mine scrisoarea m[riei-

tale =i pe cea a bogdihanului, ]mp[ratul lor, =i ei nu cinsteau

nimic mai mult dec`t scrisorile ]mp[ra\ilor. Erau foarte

bucuro=i c[ ne vedeau venind cu solie din partea m[riei-tale

=i sperau ca ]n viitor ]ntre cei doi ]mp[ra\i s[ domneasc[

prietenie =i dragoste, spre marele folos al celor dou[

]mp[r[\ii. Mi-au cerut s[ nu-i ]nvinuiesc c[ nu mi-au trimis la

Nercinsk ]n ]nt`mpinare caii =i nu m-au condus, fiindc[

]n\eleseser[ gre=it de la Ignati Milovanov =i de la t[lmaciul

lor, care nu le spusese clar c[ eu sosesc de la Nercinsk iarna,

=i nu prim[vara. De aceea, l-au trimis pe Ignati la ]mp[r[\ie,

]mpreun[ cu unul din voievozii lor, ca s[ vesteasc[ sosirea

noastr[, fiindc[ la ei este obiceiul s[ se trimit[ de la ]mp[r[\ie

mandarini mari pentru ]nt`mpinare, spre a ni se da toat[

cinstea =i ]ndestularea p`n[ la ora=ul ]mp[r[tesc. Ei, ca

voievozi de la grani\[, aveau porunc[ de la ]mp[ratul lor s[-i

cerceteze pe to\i str[inii care veneau, fie sol, fie orice, de

unde veneau, unde mergeau, cu ce treburi, prietene=ti ori

228

du=m[noase, =i s[ se intereseze ]ndeaproape pentru fiecare

lucru, =i, dup[ ce vor =ti totul, s[ ]ndr[zneasc[ s[ le dea hran[

=i mijloace de c[l[torie. Le-am r[spuns c[ m[ria-ta, dorind s[

p[strezi prietenie trainic[ =i dragoste cu bogdihanul lor, m-ai

trimis la ]mp[ratul lor. Dar pentru ce anume, asta se va =ti,

c`nd cu voia Domnului voi ajunge ]n fa\a lui. +i mai mult

dec`t at`ta lor nu li se cade s[ =tie. S-au sf[dit cu mine mai

mult de o or[, dorind s[ afle totul, dar v[z`nd c[ nu pot s[

scoat[ nimic, au ]nceput din nou s[ ]ntrebe dac[ am sau nu o

scrisoare de la m[ria-ta, cu ce treburi eram ]ns[rcinat, dac[

aduc sau nu vreun dar, =i ce fel. }n alte privin\e m-au l[sat ]n

voia mea, deoarece ]n\elegeau c[, dac[ n-a= fi fost trimisul

m[riei-tale, n-a= fi avut fa\[ de ei d`rzenie =i nu le-a= fi vorbit

cu at`ta cutezan\[, nici n-a= fi fost ]nso\it de at`\ia oameni de

diferite ranguri. Ei mai ad[ugar[ c[ a=a cum eu ]ndeplineam

cu sfin\enie poruncile m[riei-tale, tot a=a =i ei trebuiau s[

asculte poruncile ]mp[r[tului lor, at`t ]n fa\a poporului lor,

c`t =i ]n fa\a tuturor func\ionarilor =i a c[peteniilor care ]i

]nso\eau. Dac[ doream s[ fiu primit ca un oaspete drag =i s[

am hran[ din bel=ug pentru to\i slujitorii m[riei-tale, dac[

doream s[ fiu bine g[zduit ]n toate satele lor, iar c[milele =i

caii s[ fie da\i pe la case pentru nutre\, nu trebuia dec`t s[ le

ar[t scrisoarea st[p`nului lor, scrisoare pe care ei ]n=i=i o

trimiseser[ c[tre m[ria-ta cu c`\iva ani mai ]nainte prin

229

Nercinsk =i despre care auziser[ de la cazaci, ]nainte de

sosirea mea, c[ o purtam cu mine. +i dac[ este a=a =i le-o voi

ar[ta-o, =i ei o vor recunoa=te, atunci ]mi vor da toat[ cinstea.

+i numai v[z`nd acea scrisoare, vor fi ]ndrept[\i\i ]n fa\a

]mp[ratului lor =i ]n fa\a poporului lor pentru orice cheltuial[

le-a= prilejui-o. Mai mult, mi-au spus c[ p`n[ la ]mp[r[\ie

sunt multe c[petenii de trupe speciale, de rang mai mare

dec`t al lor =i care nu le dau ascultare, dar care, auzind c[ la

mine este scrisoarea ]mp[ratului lor, ]ndat[, f[r[ s[ a=tepte

porunc[ de la ]mp[r[\ie, vor r`ndui locurile de popas, hran[

=i care de schimb, astfel ]nc`t a= merge f[r[ nici o ]nt`rziere

p`n[ acolo. Dar dac[ ei nu vor =ti nimic despre scrisoarea

]mp[ratului lor, atunci chiar de vor avea porunc[, nu se vor

gr[bi s[ adune mijloacele de transport, pentru c[ a=a sunt

oamenii din step[... =i pe deasupra, tot timpul au vorbit foarte

tare...

V[z`nd c`t de mare le este ]nc[p[\`narea =i c[ nu pot

altfel s[-mi urmez drumul, le-am ar[tat scrisoarea ]mp[ratului

lor, a=ezat[ ]ntr-o cutie ]nvelit[ cu atlaz galben, pe care am

ridicat-o cu respect deasupra capului. +i to\i cei de fa\[ au

c[zut ]n genunchi, cu mare spaim[, ating`nd-o cu capul, a=a

cum fac preo\ii no=tri cu sfintele daruri. +i cum v[zur[, o =i

recunoscur[, f[r[ s[ o mai citeasc[, spun`nd c[ erau

]ncredin\a\i mai presus de orice c[ le-am spus adev[rul =i c[,

230

]ntr-adev[r, sunt trimisul m[riei-tale. }n viitor ni se vor da

]ntreaga cinste =i pre\uire. }ndat[ am pus la loc scrisoarea cu

tot respectul (la mine aveam patru scrisori, dar lor le-am ar[tat

numai una), =i ei au =i poruncit s[ se ]mpart[ pe la s[teni

vitele noastre, pentru a fi hr[nite, iar slujitorilor m[riei-tale s[

li se dea ]n fiecare zi c`te doi boi, pentru hran[ =I p[sat dup[

trebuin\[, precum =i lemne pentru foc. Ne-au spus c[ aceea=i

hran[ o vom primi p`n[ c`nd vor sosi mandarinii de la

]mp[r[\ie, ]mpreun[ cu Mangutei =i cu Ignati. Dup[ aceea, ni

se va da de ]ndat[ tot ce vom dori. Drept paz[ ni s-au l[sat

zece oameni de-ai lor, care s[ ne apere de oricare din supu=ii

lor ce ne-ar fi putut fi r[uvoitori. Pe unul dintre ace=tia,

voievodul l-a trimis ]nainte, pentru a preg[ti locul de popas.

Mi-au mai spus s[ aleg din ceata noastr[ un om de ]ncredere

=i un t[lmaci, care s[-i ]nso\easc[ pe trimi=ii lor care vor pleca

ne]nt`rziat la ]mp[r[\ie, spre a vesti sosirea noastr[ la Naun,

pentru c[ acolo se crede c[ vom sosi ]n prim[var[, a=a cum

anun\ase Ignati. Ace=tia ar putea s[ ajung[ ]n ora=ul de scaun

]n dou[zeci de zile, sau chiar mai pu\in, =i ]ndat[ ce vor auzi

acolo de sosirea mea, vor trimite ]n graba mare oameni care

s[ ne aduc[ p`n[ la ei. Eu am ales pe fiul unui boier din

Tobolsk, =tiutor de carte, c[ruia i-am dat ]ndrum[ri s[ ]ntrebe

despre tot ce trebuia s[ =tim, =i l-am dat =i pe t[lmaciul din

Selenghinsk.

231

La 27 ianuarie ei au plecat ]mpreun[ cu voievodul din

Naun, care a pornit ]nainte cu oamenii s[i pentru a preg[ti

popasurile, ]mpreun[ cu frunta=ii mongolilor. Au ajuns de

mult, deoarece fiul de boier mi-a scris de acolo c[ au pornit

]ndat[ ]napoi, iar scrisoarea mi-a trimis-o prin voievodul din

Naun, cel ce plecase mai ]nainte spre a r`ndui popasurile.

Voievodul acesta, ]ndat[ ce s-a ]ntors, a venit la mine,

]mpreun[ cu ceilal\i frunta=i ai lor =i mi-a spus c[ voievozii

mongoli i-au trimis ]ndat[ mai departe pe oamenii no=tri =i c[

porunciser[ s[ se preg[teasc[ de grab[ locurile de popas. Ei

credeau c[ ]nainte de terminarea acestor preg[tiri se vor

]napoia =i Mangutei cu Ignati din ora=ul ]mp[r[tesc, pentru c[

tocmai se ]mplineau cincizeci de zile de c`nd p[r[siser[

Naunul. Dar mongolii sunt nomazi, =i acum, ]n timpul iernii,

r[t[cesc departe, =i trebuia mult timp p`n[ c`nd s[-i adune.

C`nd vor fi gata ]ns[, ne vor da de veste.

+i voievozii, cu toate c[ locuiesc ]n alt sat, cam la trei

verste dep[rtare, unde nu sunt dec`t locuitori chinezi, vin

totu=i adesea pe la noi, purt`ndu-se cu mult[ curtenie, =i ne

spun s[ nu avem nici o grij[, fiindc[, de=i va trebui s[ se

z[boveasc[ pu\in, de ]ndat[ ce se va r`ndui drumul, vom

c[l[tori mai repede dec`t dac[ am porni acum =i locurile de

popas ]nc[ nu sunt r`nduite =i am r[m`ne peste noapte ]n

plin[ step[, ceea ce ar fi o mare necinste pentru ]mp[ratul lor

232

=i o mare ru=ine pentru ei. Eu le dau ]ntotdeauna vodc[, iar

oamenilor lor — vin. Ei ]mi trimit tot felul de legume

chineze=ti =i ceea ce mai au. Nu de mult au sosit ni=te

negustori cu m[rfuri din ora=ul ]mp[r[tesc =i le-au spus c[

bogdihanul a cucerit un alt ora= de la nican\i =i pe altele le

asediaz[. Or, nican\ii sunt poporul cel vechi chinez =i, de

aceea, at`t ]n ora=ul ]mp[r[tesc, c`t =i aici, manciurienii

s[rb[toresc victoria ]n c`ntece =i b[t[i de tobe, =i oamenii

aduc jertfe idolilor. }n mijlocul acestora ne sim\im ]n alt[

lume. }n afar[ de asta, =i ei asemenea turcilor s[rb[toresc

]nceputul anului ]n luna martie =i nu numai at`t, dar toate

datinile lor sunt asiatice =i asem[n[toare cu cele turce=ti:

casele =i felul cum stau la mas[, b[utura, hrana =i

]mbr[c[mintea, totul, ]n afar[ de p[l[rii =i de faptul c[ la ei

nu este obiceiul s[ se ascund[ femeile. }n vorbire sunt

cuviincio=i =i ]n ]mbr[c[minte simpli, totu=i sub modestia lor

se ascunde o mare m`ndrie, deoarece ei spun c[ pe lume nu

se afl[ oameni mai buni dec`t ei =i c[ obiceiurile lor sunt mai

presus dec`t ale tuturor celorlal\i oameni. Aici ]n sate se afl[

mul\i nican\i (chinezi) ]n robie la kitai\i (manciurieni), =i

ace=tia ]i spun t[lmaciului meu, care cunoa=te deopotriv[ at`t

limba chinez[ c`t =i pe cea a nican\ilor, c[ manciurienii mint

c`nd se laud[ c[ i-au cucerit, mai ales c[ ace=tia au fost

b[tu\i de dou[ ori de nican\i, atunci c`nd ]n ]mp[r[\ie

233

r[m[seser[ doar femeile =i copiii, fiindc[ to\i b[rba\ii

pieriser[. Din aceast[ pricin[, bogdihanul a trimis la mongoli

s[ adune oaste. Numai Dumnezeu poate =ti pe cine s[

credem, p`n[ c`nd tot cu ajutorul lui vom ajunge ]n ora=ul

]mp[r[tesc.

Odat[, venind la mine voievozii, mi-au spus c[ atunci

c`nd st[p`nul lor a trimis scrisoarea c[tre tine prin Nercinsk,

m[rite ]mp[rat, i-au dat lui Danilo Ar=inski multe =i felurite

daruri de pre\ =i m[ ]ntreab[ acum dac[ =i tu, m[rite ]mp[rat,

le-ai trimis daruri. Eu le-am spus c[ trimi\i daruri numai celor

de o seam[ cu tine, care sunt c`rmuitori ai lumii, =i c[ nici nu

ai avut de =tire de a=a ceva domnia-ta, c[, dac[ ai fi =tiut, mi-

ai fi poruncit s[-i d[ruiesc cu cinste. N-au mai spus nimic;

totu=i, le-am dat din partea ta c`teva daruri m[runte, dar

l[comia lor este foarte mare, ]ntocmai ca a turcilor. C`t

despre scrisoarea pe care a scris-o bogdihanul =i a trimis-o

prin Nercinsk, cea pe care le-am ar[tat-o acum, gr[m[ticul

lor, cu care m-am ]mprietenit dup[ ce i-am dat ni=te daruri,

mi-a spus c[ a fost scris[ ]n dou[ limbi: ]n chinez[ =i ]n

mongol[, pentru o mai lesnicioas[ ]n\elegere, dar c[ este

scris[ f[r[ toate titlurile m[riei-tale =i ]ncepe numai cu at`t:

„Bogdihanul, \arului alb, s[n[tate”. +i dup[ aceea scrie c[

m[ria-ta s[ binevoiasc[ s[-l predea pe unul din supu=ii t[i,

Gantimur, tungus de neam, care a pribegit de la ei ]n cetatea

234

Nercinsk, unde se afl[ acum. Acest Gantimur este un om ]n

v`rst[, care a fost la mine, c`nd am trecut pe acolo, =i mi-a

spus c[ el =tie ce \i-a scris bogdihanul despre el =i c[, atunci

c`nd vom ajunge ]n ora=ul ]mp[r[tesc, =tie c[ se va vorbi cu

st[ruin\[ despre el, dar chiar dac[ tu, m[rite ]mp[rat, vei

hot[r] s[-l predai, el nu va ajunge viu ]n China =i singur se va

omor], pentru c[ =i el, =i str[bunii lui s-au n[scut ]n \inutul

Nercea. I-am spus s[ nu se team[, deoarece m[ria-ta nu-l vei

preda. Gantimur este cel mai bun dintre to\i tungu=ii tributari

m[riei-tale. B[rbat de o mare vitejie, are statur[ de uria=. |ine

dou[ neveste =i mai mult de treizeci de copii. To\i, ]n afar[ de

fete, sunt ]narma\i. Neamul lui num[r[ mai mult de trei sute

de oameni, av`nd plato=e, chiv[re =i l[nci. Dup[ c`te am

auzit, manciurienii ]l cer pe Gantimur, deoarece =tiu c[ el =i

neamul lui sunt foarte r[zboinici =i c[ locuiesc ]n vecin[tatea

cet[\ii Nercinsk. De aceea, se tem ca ei s[ nu se ]n\eleag[ cu

slujitorii m[riei-tale =i s[ porneasc[ r[zboi ]mpotriva lor,

pentru c[ Gantimur a tr[it prin \inuturile acelea =i le cunoa=te

foarte bine. Voievozii mi-au spus c[ bogdihanul \i-a scris,

m[rite ]mp[rat, despre Gantimur ]n scrisoarea aceea,

]ntreb`nd dac[ ]l predai sau nu. Le-am spus c[ m[ria-ta ai ]n

]mp[r[\ia Siberiei o sut[ de mii de slujba=i asemenea lui

Gantimur =i c[ cei ce se ]ngrijesc de ei, potrivit poruncii

m[riei-tale, sunt voievozii de la grani\[, =i nu m[ria-ta. Iar ]n

235

ce prive=te cuprinsul scrisorii, m[ria-ta nu-l cuno=ti =i nu-l

cuno=ti nici pe Gantimur, =i nu =tii ce se scrie acolo. }n

leg[tur[ cu Gantimur eu le-am spus c[ ]n toat[ lumea legea

tuturor popoarelor sun[ astfel: acel ]mp[rat care st[p`ne=te un

\inut ]n care tr[ie=te un neam din care se trage un om =i

str[mo=ii lui, acel ]mp[rat st[p`ne=te =i peste acel om =i peste

neamul lui. Gantimur =i str[mo=ii s[i s-au n[scut l`ng[ r`ul

Nercea, unde st[p`ne=ti tu de mult[ vreme =i, de aceea, este

limpede c[ Gantimur este supusul m[riei-tale, =i nu al

bogdihanului. La aceasta n-au mai putut r[spunde. Au spus

doar c[ se vor purta discu\ii ]n ora=ul ]mp[r[tesc cu sfetnicii

din apropierea bogdihanului. Apoi s-au pl`ns de cazacii din

Albazin, care nu de mult au luat de la un oarecare cneaz

tungus, Petru=ka, drept bir, cincizeci de piei de samur. +i

pentru acesta le-am r[spuns ca =i pentru Gantimur, c[

Petru=ca a locuit pe r`ul Lena, unde se =i n[scuse. El f[cuse

multe jafuri =i omoruri printre oamenii m[riei-tale =i se

ad[postise acuma la ei pe malul r`ului Zeia. Cazacii din

Albazin ]l g[siser[ =i l-au adus din nou ]n supunerea m[riei-

tale, lu`ndu-i birul dup[ obi=nuin\[. Ei au spus c[ =i despre

asta au scris la ]mp[r[\ie =i c[ acolo se va hot[r]. Numai c[,

au ad[ugat, nu se cade ca ]ntre doi mari ]mp[ra\i s[ se i=te

ne]n\elegeri din pricina unor astfel de t`lhari.

236

Prin locurile acestea vremea este cald[ =i p[m`ntul —

roditor. R`ul Naun este la fel de mare ca Niprul, =i pe

malurile lui sunt multe a=ez[ri omene=ti. Naunul se vars[ ]n

r`ul Singal (Sungari) =i am`ndou[, ]mpreun[, se vars[ ]n r`ul

Amur. De la Albazin se poate ajunge ]n zece zile la r`ul Gan,

merg`nd prin \inuturi nelocuite. De aici, merg`nd timp de

=ase zile, ajungi la cele dint`i a=ez[ri chineze=ti, pres[rate de-

a lungul drumului. +i r`ul Gan se vars[ tot ]n r`ul Naun. Peste

toate aceste sate de pe malurile r`urilor Gan =i Naun, ca =i

peste satele targacinilor, st[p`nesc voievozi b[=tina=i. Se

spune c[ dincolo de ei locuiesc mongolii =i c[ mai departe de

ace=tia se afl[ sate p`n[ la marele zid chinezesc =i chiar p`n[

]n ora=ul ]mp[r[tesc. C[l[toria dureaz[ treizeci de zile,

merg`nd domol, iar dac[ se merge c[lare, dou[sprezece zile.

+i peste tot sunt sta\ii de po=t[ pentru a putea schimba

animalele de trac\iune. }mpreun[ cu mine, sunt acei slujitori

ai m[riei-t[le pe care i-am luat din Moscova, de la Tobolsk,

din Eniseisk, din Selenginsk, din Nercinsk =i din Albazin, ]n

num[r de o sut[ cincizeci de oameni, pentru c[ unii merg s[

fac[ nego\ cu simbria primit[ anual din partea m[riei-tale

(adic[ m[rfurile primite ]n chip de salariu), al\ii — s[

zideasc[ biserici =i m[n[stiri. To\i oamenii sunt ale=i =i

]mbr[ca\i cum se cuvine. Am luat cu mine at`\ia, pentru c[

prin step[ nu se poate c[l[tori cu mai pu\ini, dar =i pentru

237

cinstea =i ]n[l\area numelui m[riei-tale. Despre expedi\ia pe

care cei din Albazin au pornit-o ]mpotriva celor de aici,

voievozii nu au ]ndr[znit s[-mi vorbeasc[. Anul trecut un

sotnic care tr[ia pe malul r`ului Gan a f[cut o jalb[ c[tre

m[ria-ta, pe care a dat-o cazacilor din Albazin =i le-a spus ca

ei s[ porneasc[ ]narma\i ]mpotriva satului s[u =i s[-l ia pe el,

]mpreun[ cu o sut[ de oameni, s[-i duc[ la Albazin, =i va fi ]n

veci supusul m[riei-tale. Sosind ]n preajma satului vreo trei

sute de cazaci, sotnicul i-a ]nt`mpinat, le-a adus hran[, i-a

rugat s[-l a=tepte =i a plecat ]napoi, a pustiit satul =i a fugit

spre Naun. Cazacii, v[z`ndu-i vicle=ugul, s-au ]ntors acas[ =i

n-au pricinuit nim[nui nici un r[u. }nainte de sosirea mea,

voievozii de aici le-au spus cazacilor din Albazin s[ nu

pomeneasc[ nimic despre ]nt`mplare, pentru c[ se temeau de

pedeapsa bogdihanului. Eu, v[z`nd c[ ei nu au deschis vorba

despre cele ar[tate, am p[strat t[cere la r`ndu-mi.

Cazacii din Albazin te slujesc doar pe m[ria-ta cu cea mai

mare credin\[ =i cu mult[ tragere de inim[, jur`nd s[ te

slujeasc[ p`n[ la moarte. }ntre ei =i Pavel Sulghin s-a iscat,

]ns[, o ne]n\elegere, deoarece nu l-au primit pe un oarecare

cazac din Tobolsk, pe care ]l trimisese acesta s[ le fie

c[petenie, fiindc[ acela voia s[ fac[ o c`rcium[ =i alte lucruri

nedemne ]n cetate. Cazacii l-au rugat pe voievod s[ le dea

drept c[petenie pe unul dintre cazacii dauri mai ]n v`rst[,

238

]ns[ voievodul nu a vrut. De aici ne]n\elegerile au ]nceput,

dar fac[-se dup[ voia m[riei-tale. Sub fericita st[p`nire a

m[riei-tale, la Albazin cresc acum gr`ne din bel=ug =i de-a

lungul r`ului Amur se ]ntind p[m`nturi bune de agricultur[,

]ndestul[toare pentru mii de oameni. Dar =i mai jos de

Albazin, spre Singal =i de-a lungul altor r`uri, sunt \inuturi

roditoare =i ]nc`nt[toare, cu care se va face ]ns[ dup[ cum va

fi dorin\a m[riei-tale.

}n luna februarie au venit la mine ]n c`teva r`nduri

voievozii de la Naun s[-mi spun[ c[ nu cutezau s[ m[ trimit[

mai departe p`n[ c`nd nu soseau poruncile de la ]mp[r[\ie,

fiindc[ ei =tiu ce fel de oameni locuiesc ]ntre \inuturile lor =i

ora=ul ]mp[r[tesc. Dac[ a= fi plecat f[r[ voia =i f[r[ omul

]mp[ratului, a= fi ]nt`mpinat mare lips[ de hran[, de mijloace

de transport =i a= fi fost jefuit spre ru=inea mea =i necinstea

]mp[ratului lor. Dac[ ei m-ar l[sa s[ plec f[r[ s[ a=tepte

porunc[ =i nu s-ar ]ngriji de mine, ar fi pedepsi\i cu moartea.

Dar, cu toate c[ le-am vorbit =i le-am spus ]n toate felurile c[

pentru a m[ gr[bi s[ ]mplinesc poruncile m[riei-tale am

p[r[sit ]n step[ cai =i c[mile =i c[, o dat[ ajuns aici, credeam

c[ nu voi ]nt`mpina nici o z[bav[ =i m[ vor trimite ]ndat[ la

]mp[r[\ie, n-am putut s[-i ]nduplec, =i ei m[ \inur[ mult[

vreme pe loc. Mi se r[spundea mereu: „Dumnezeu s[-l bat[

pe t[lmaciul lui Ignati, c[ ne-a min\it =i nu ne-a spus limpede

239

c`nd vii, pricinuindu-\i ast[ z[bav[. Astfel nu s-ar fi pierdut

nici o zi, =i caii vo=tri =i c[milele nu s-ar fi pr[p[dit ]n step[,

fiindc[ a\i fi fost ]nt`mpina\i la Nercinsk cu mijloace de

transport“. Din c[milele care au fost cump[rate de Gavril

Romanov cincisprezece, ]n afar[ de trei c[mile, pe care le-am

cump[rat, ca s[ purt[m vistieria m[riei-tale, ne-au murit

jum[tate p`n[ am ajuns la Naun, din pricina gerului =i a

hranei proaste. Tot astfel au pierit mul\i cai =i c[mile de-ale

slujitorilor m[riei-tale, totu=i voievozii localnici au primit de

la noi o sut[ de c[mile =i dou[ sute de cai spre ]ngrijire =i

hran[ (p`n[ la ]ntoarcerea noastr[).

}mplinind porunca m[riei-tale de a purcede la drum, cu

grab[, am ajuns (aici) ]n timp de iarn[, =i dac[ totul ar fi fost

preg[tit dinainte, s-ar fi putut ajunge (la Pejin) chiar ]ntr-o

jum[tate de an. Este mai u=or de c[l[torit iarna, deoarece

toate r`urile =i mla=tinile ]nghea\[ =i pe nic[ieri nu mai este

drum prost. Cu vremea, s-ar putea g[si un drum mai scurt =i

mai lesnicios dec`t acesta, dar tot ]nceputul este greu.

}n ziua de 18 februarie au venit la mine voievozii

]mpreun[ cu un ol[car care fusese trimis din ora=ul

]mp[r[tesc =i mi-au spus c[ ]n cur`nd va sosi mandarinul,

care se afl[ pe drum de la Pejin, ]mpreun[ cu Mangutei =i cu

Ignati, spre a se ]nt`lni cu mine. Pe el ]l trimiseser[ ]nainte

pentru a r`ndui hrana, mijioacele de transport =i iamurile de

240

popas. }ntr-adev[r, ]n ziua de 18 februarie au sosit fiul

boierului din Tobolsk, pe care ]l trimisesem la Pejin,

]mpreun[ cu t[lmaciul, sotnicul trimis de voievozi la

Kambal`k, ]mpreun[ cu Ignati Milovanov, =i mi-au spus c[ s-

au ]nt`lnit cu boierul Mangutei =i cu Ignati cam la patru zile

]nainte de a ajunge la Kambal`k (Pejin) =i c[ au fost trimi=i

]napoi, poruncindu-li-se s[-mi spun[ s[ nu-mi fac nici o grij[,

pentru c[ =i ei vor sosi ]n cinci sau =ase zile. Ignati ad[ugase

c[ mandarinii primiser[ porunc[ de la bogdihan s[ ne ias[ ]n

]nt`mpinare. Plecase ]mpreun[ cu ace=tia din Kambal`k, iar

ei ]l trimiseser[ ]nainte, s[ vesteasc[ sosirea lor ne]nt`rziat[.

Tot ceea ce a f[cut Ignati =i a discutat la Pejin, a ]nsemnat ]n

raportul misiunii sale, pe care ]l trimit m[riei-tale odat[ cu

aceast[ scrisoare.

}n ziua de 26 februarie au sosit la Naun, venind din

capitala ]mp[r[\iei chineze, de la bogdihan, marele mandarin

askaniama, ]mpreun[ cu zarguceiul (secretar) =i doi gr[m[tici

de la Departamentul soliilor. }nainte de sosirea lor, voievozii

de la Naun mi-au spus c[ ar fi cuviincios din partea mea s[

ies ]n ]nt`mpinarea unui demnitar at`t de mare, deoarece

acesta este dintre sfetnicii cei mai apropia\i ai ]mp[ratului =i

poart[ porunca m[riei-sale bogdihanul. Eu am r[spuns c[ la

toate popoarele solul este cel ]nt`mpinat, =i nu acela care

vine ]naintea lui s[-l primeasc[, bine]n\eles, doar dac[ nu este

241

chiar c`rmuitorul c[tre care este trimis. Am m`nat ]ns[ doi

feciori de boieri s[-l ]nt`mpine =i s[-l ]ntrebe de s[n[tate. Din

partea lui askaniama au venit la mine doi oameni s[ m[

]ntrebe de s[n[tate. }n aceea=i zi a sosit =i el ]n acela=i sat ]n

care poposisem =i a fost g[zduit ]ntr-o cas[ apropiat[ de a

mea. B[tr`nul voievod, cel mai de seam[ de la Naun, a venit

la mine, ]mpreun[ cu Mangutei, voievodul cel t`n[r, care

fusese mai ]nainte la Nercinsk =i acum mersese cu Ignati la

Pejin, ]napoindu-se de acolo cu mandarinul, =i mi-au spus, ca

=i cum ar fi pornit din partea lor, c[ s-ar fi cuvenit ca eu s[ vin

s[-l ]nt`mpin pe askaniama =i, dac[ nu am f[cut-o, totu=i

acum se cuvenea s[-l vizitez la locuin\a lui, spre a vorbi

despre treburile celor doi mari ]mp[ra\i; el nu se sim\ea bine

cu s[n[tatea, fug[rise un iepure pe drum, c[zuse de pe cal, se

lovise la un picior =i nu putea umbla. Eu le-am r[spuns c[

observasem cum sosise mandarinul ]ntr-un car, totu=i la ei

este obiceiul s[ fie purta\i ]n lectic[ =i ar putea veni p`n[ la

mine ]n felul acesta, deoarece nu locuie=te departe.

De aici au ]nceput multe discu\ii, mai ]nt`i din partea lor

=i, mai ales, a lui Mangutei, c[ci el fusese de dou[ ori la

Nercinsk cu astfel de treburi, =i s-au dus, =i au venit de multe

ori, =i m-au ]ntrebat dac[ nu vreau s[ m[ duc =i, v[z`nd p`n[

la urm[ c[ refuz, s-au ]napoiat la askaniama.

242

}n 27 februarie au sosit din nou aceia=i voievozi la

locuin\a mea =i un gr[m[tic de-al lor, altul dec`t fusese

]nainte, =i m-au ]ncredin\at c[ au porunc[ aspr[ de la

bogdihan s[ nu vin[ mandarinul ]n locuin\a mea, ci s[ m[

cheme pe mine la el =i s[ m[ cerceteze cu de-am[nuntul. Eu

m-am ]mpotrivit =i le-am spus c[ astfel de discu\ii ar[tau

neprietenie fa\[ de m[ria-ta; =i s-au ]ntors de mai multe ori la

mandarin, ca s[-l ]ntrebe, dar v[z`nd c[ nu se pot a=tepta la

mai mult de la mine, au venit cu alt[ propunere. Ziceau c[

mandarinul ]n\elegea c[ eu m[ feream s[ calc porunca

m[riei-tale =i c[ din aceast[ pricin[ nu m[ duc la el; din

aceea=i pricin[, ferindu-se =i el s[ nu calce poruncile

st[p`nului s[u, dac[ ar veni la mine, ]l va trimite pe ajutorul

s[u, cu care s[ r`nduiesc toate treburile. Am r[spuns c[ doar

dac[ ar veni el ]nsu=i am putea discuta despre toate, dar

ajutorului s[u nu i-a= spune nimic, pentru c[ el (askaniama)

este trimis la mine, =i nu altcineva. Vaz`nd c[ =i aceast[

propunere este respins[, voievozii s-au ]ntors la askaniama,

dar cam dup[ un ceas au venit din nou =i mi-au spus c[

mandarinul ]mi trimite un ultimatum =i, dac[ nu m[ duc la el,

va scrie bodgihanului c[ nu eram mai pu\in ]nc[p[\`nat dec`t

a fost alt[ dat[ Feodor Baikov, =i c[ din aceasta nu va ie=i

nimica bun. Ultimatumul era urm[torul: la jum[tatea distan\ei

]ntre re=edin\a lui =i a mea se g[sea o cas[ goal[. }n aceast[

243

cas[, la o anumit[ dat[, urma ca fiecare din noi s[ se duc[ de

la locuin\a lui =i s[ ne ]nt`lnim =i s[ st[m de vorb[ despre

toate treburile. Aceast[ a treia cas[ ar putea fi deci un fel de

cancelarie, =i astfel s-ar respecta cinstea aleas[ a celor doi

mari ]mp[ra\i. Opun`ndu-m[, i-am r[spuns c[ tocmai ]n cea

de a treia cas[ pe care ei doresc s[ o considere ca un fel de

cancelarie, nu m[ voi duce, chiar dac[ ar fi poruncit

]mp[ratul lor, c[ci nu se c[dea s-o fac ]nainte de a preda

bogdihanului scrisoarea m[riei-tale =i a ]mplini solia mea

dup[ datin[, a=a cum se obi=nuia la toate popoarele. +i le-am

mai spus multe, cu hot[r`re =i s-au ciorov[it cu mine (ca s[

accept) vreme ]ndelungat[, apoi au plecat.

La 28 februarie (askaniama) a trimis numai s[ se intereseze

de s[n[tatea mea =i, de aceea, am rugat =i eu pe c`\iva feciori

de boieri s[ mearg[ =i s[-l ]ntrebe de s[n[tate. Dup[ aceea,

mi-a d[ruit multe dulciuri =i legume chineze=ti, iar eu i-am

dat altele pe care nu le cuno=teau, fiindc[ nu se aflau pe la ei,

=i le-am primit cu bucurie.

La 29 februarie a venit un om =i m-a ]ntrebat dac[ am vreo

unsoare ori vreun leac pentru piciorul betegit al askaniamei,

=i eu i-am trimis felurite unsori =i un plasture, pe care le-a pus

pe picior, spre marea sa u=urare. De asemenea, i-am d[ruit

c`teva ulcioare cu probe din toate b[uturile noastre =i spirt,

iar el s-a mirat c[ nu le cuno=tea =i c[ le-am c[rat at`ta drum,

244

dintr-o \ar[ at`t de ]ndep[rtat[. }n schimb, am primit ceai,

pere =i altele.

La 1 martie au venit din nou voievozii =i slujba=ii spun`n-

du-mi c[ au g[sit o cale nou[ prin care s[ p[zim deopotriv[

cinstea celor doi ]mp[ra\i, =i anume, s[ ]mi ridic cortul unde

voi dori eu, ]ntr-un loc deschis ]n step[ sau oriunde, =i

mandarinul va veni acolo ]ndat[ ce-I voi pofti. L-am ]ntrebat

de ce nu putea veni ]n casa ]n care locuiesc, de=i este a

m[ritului lor ]mp[rat, =i putea s[ vin[ ]n cortul care este

proprietatea mea. Ei mi-au r[spuns c[ nu poate intra ]n casa

]n care locuiesc, de team[ s[ nu calce porunca marelui

bogdihan, dar ]ntr-un cort care este a=ezat pe un loc deschis,

unde nu locuia nimeni, poate veni. }n leg[tur[ cu acest lucru

s-a vorbit mult[ vreme =i m-am ]mpotrivit =i acestei propuneri.

Ei au plecat la mandarin =i ]ndat[ s-au ]ntors, pentru a-mi

spune c[ ei au f[cut numeroase ]ncerc[ri de a ne ]n\elege,

]ns[ eu m[ ]mpotrivisem. Acum s[ g[sesc eu o dezlegare =i

s[-i ]n=tiin\ez, dar eu le-am spus c[ cel mai bun lucru este s[

plec[m ]mpreun[ din sat spre ]mp[r[\ie =i, ajung`nd la primul

popas, mandarinul ar putea veni la mine ]n cort, ca s[

]ncepem discu\iile. }mi spuser[ c[ ei nu puteau porni spre

ora=ul ]mp[r[tesc ]nainte de a =ti dac[ nu am cumva din

partea m[riei-tale vreo scrisoare amenin\[toare pentru m[ria

245

sa ]mp[ratul, iar el s[-=i piard[ capul. De aceea, se codea

mereu. Astfel a mai trecut o zi.

}n ziua de 2 martie, mandarinul a trimis s[ fiu ]n=tiin\at c[

el a pus s[ se ridice ]n step[ departe un cort, c[tre care

trebuia s[ plec[m c[lare din sat, eu dintr-o parte, =i el din

cealalt[, =i c[ acolo vor fi dou[ scaune =i o mas[, la care ne

vom putea a=eza s[ vorbim despre toate. M-am ]mpotrivit din

nou, =i trimi=ii au plecat, dar s-au ]ntors ]ndat[ cu alt[

propunere: s[ pornim din satul ]n care eram, c[lare, ]n alt sat

]n care se g[seau case ]nc[p[toare, cu u=i largi, pe care s[

putem intra am`ndoi ]n acela=i timp, =i astfel, cinstea celor

doi ]mp[ra\i s[ fie ap[rat[. Dac[ nu eram de acord nici de

data aceasta, mandarinul se va muta ]ntr-un sat ]ndep[rtat, de

unde va scrie ]mp[ratului s[u despre c`te propuneri a f[cut =i

pe care eu nu le primisem, urm`nd s[ hot[rasc[ bogdihanul

ce e de f[cut. }ntre noi a mai fost ]nc[ mult[ tocmeal[ care nu

poate fi cuprins[ ]n aceast[ scrisoare, fiind prea multe de

spus.

V[z`ndu-le ]nc[p[\`narea =i trufia, =i timpul care trecea, =i

c[ oamenii lor sunt b[nuitori, c[ci nu o singur[ dat[ ne-au

]ntors vorba c[ n-am primit nici una din propunerile lor,

fiindc[ s-ar putea s[ avem din partea m[riei-tale vreo

amenin\are sau vreo scrisoare neprieteneasc[ pentru

]mp[ratul lor, dup[ ce am a=teptat p`n[ la 6 martie, m-am

246

sf[tuit cu oamenii m[riei-tale care m[ ]nso\esc =i chiar c`nd

au venit voievozii s[-mi spun[ c[ askaniama pleac[ spre alt

sat, de unde vrea s[-=i trimit[ ajutorul s[ raporteze totul

bogdihanului, le-am spus c[ eu nu am vrut s[ primesc nici

una din propunerile lor, dar c[ oamenii m[riei-tale m-au

rugat s[ primesc pentru a nu mai ]nt`rzia. Tot ce cer ]ns[ de

la mandarin este o scrisoare scris[ de m`na sa ]n limba lor

chinezeasc[, ]n care s[ s[ spun[ c[ orice sol al lor care ar

veni la m[ria-ta, va face acela=i lucru, c`nd tu vei trimite

oameni s[-l ]nt`mpine. Am cerut apoi s[ se a=eze cortul acolo

unde voi alege eu =i ]n cort s[ intru cel dint`i, apoi s[ vin[

askaniama, c`nd ]l voi pofti. Voievozii s-au dus la mandarin,

care a scris scrisoarea =i mi-a trimis-o mai ]nt`i s-o citesc,

dac[ doream, urm`nd ca s[ mi-o predea apoi el ]nsu=i la

venirea ]n cort. }n aceea=i zi am poruncit s[ se ridice cortul

nu departe de locuin\a mea =i am intrat ]mpreun[ cu slujitorii

m[riei-tale. Dup[ pu\in timp a sosit =i mandarinul, purtat pe

un scaun, a intrat ]n cort =i m-a salutat. Cea dint`i vorb[ a lui

a fost c[ auzise c[ \arul alb al ru=ilor m[ trimisese cu o solie

la ]n[l\atul bogdihan =i acesta ]i d[duse cele mai aspre

porunci ca s[ ia de la mine scrisoarea m[riei-tale, s[ o

desfac[ =i s[ citeasc[ ce scrie ]n ea, s[ cerceteze orice lucru

]ndeaproape =i apoi s[ aduc[ ]ndat[ la cuno=tin\[ m[riei-sale.

Iar dac[ nu vreau s[-i dau scrisoarea m[riei-tale =i s[-i

247

r[spund la unele ]ntreb[ri, atunci va trebui s[ se poarte cu

mine ca =i cu Feodor Baikov. +i multe a mai spus, cu mare

trufie, dar eu i-am r[spuns c[ m[ria-sa bogdihanul avea mare

putere =i deplin[, ]ns[ ]i d[duse oare =i lui o ]mputernicire

scris[ (ca s[ se poarte ]n felul acesta), c[ci ]n toate \[rile lumii

este obiceiul ca aceia ce erau trimi=i s[-i ]nt`mpine pe soli s[

aib[ =i unele scrisori adeveritoare c[ ei nu vorbesc ]n numele

lor, ci ]n numele st[p`nilor lor. Mandarinul a r[spuns c[ la ei

nu este un astfel de obicei, s[ se dea =i scrisoare, ci doar se

rostesc poruncile. A=a cum au v[zut =i slujitorii m[riei-tale, el

avea slujba la Departamentul soliilor =i acum ca =i mai ]nainte

=i, de aceea, ]l trimiseser[ s[ cerceteze ]ndeaproape totul. Eu

am ]nceput s[ le spun c[ „marele ]mp[rat \ar =i marele duce

Aleksei Mihailovici, st[p`n absolut al ]ntregii Rusii Mare,

Mic[ =i Alb[, este asem[n[tor unui soare pe lume =i

asemenea unui soare care prin natura sa este o binecuv`ntare

pentru to\i, r[sp`ndind lumin[ =i bun[tate mai ales lunii =i

stelelor =i atr[g`nd de la ele tot ce este bun, la fel =i m[ria-sa

]mp[r[teasc[ \arul revars[ asupra supu=ilor s[i toat[ dragostea

=i binecuv`ntarea, iar c[tre marii ]mp[ra\i, care sunt ]n lume

asemenea stelelor mari =i alese de pe cer, r[sp`nde=te ca o

adev[rat[ lumin[ dragoste =i prietenie =i toate g`ndurile bune,

primind la r`ndu-i, de la ei, dragoste =i prietenie. Toate

noroadele socotesc lucrul acesta mai pre\ios dec`t orice,

248

fiindc[ ce pot oamenii mai mult dec`t s[ tr[iasc[ ]n pace,

prietenie =i dragoste? +i dac[ marele ]mp[rat are leg[turi de

prietenie =i dragoste nu numai cu marii st[p`nitori din

vecin[tatea grani\elor, care sunt mul\i ]n jurul ]mp[r[\iei sale,

dar =i cu al\ii mai ]ndep[rta\i, dore=te, de asemenea, s[

tr[iasc[ ]n pace, prietenie =i dragoste =i cu marele ]mp[rat

bogdihanul, care ]i este vecin. A mai trimis o solie c[tre

]n[l\imea-sa, cu dragoste =i prietenie (]n anii care au trecut),

]ns[ bogdihanul s-a ar[tat neprietenos acelui sol, care s-a

]ntors acas[ f[r[ nici un r[spuns. De atunci m[ria-sa \arul a

]ncetat s[ mai caute prietenia ]n[l\imii-sale bogdihanului. }n

urm[ cu c`\iva ani, ]n[l\imea-sa bogdihanul te-a trimis pe

domnia-ta p`n[ aici ]n satele de pe Naun, de unde, din

porunca st[p`nului domniei-tale, ai m`nat la Naun trei

frunta=i de-ai vo=tri cu o scrisoare c[tre Danilo Ar=inski la

Nercinsk, ]n care scria c[ ]nal\imea-sa bogdihanul dore=te s[

]nceap[ leg[turi de prietenie =i dragoste cu m[ria-sa \arul, =i

oamenii au adeverit =i prin viu grai, si, de aceea, Danilo s[-i

re\in[ pe ace=ti trei oameni drept ostatici la Nercinsk =i s[

trimit[ trei din oamenii lui la ]n[l\atul bogdihan, care dorea s[

trimit[ prin ei o scrisoare m[ritului \ar. Danilo, =tiind c[

m[ritul \ar dore=te =[ tr[iasc[ ]n prietenie cu to\i ]mp[ra\ii

vecini, de=i nu primise nici o porunc[ ]mp[r[teasc[, totu=i a

trimis zece cazaci de ai s[i, ]mpreun[ =i cu oamenii vo=tri,

249

f[r[ s[ p[streze ostaticii, ]ncrez`ndu-se ]n vorbele voastre.

Sosind aici, pe Naun, domnia-ta i-ai dus ]n grab[ la bogdihan,

unde li s-a dat oarecare cinste =i c`teva daruri, fiind ]nf[ti=a\i

]nsu=i bogdihanului, care a spus c[ dore=te prietenie =i

dragoste cu marele \ar, scriind =i o scri=oare prin ei, c[tre

m[ria-sa. +i chiar domnia-ta i-ai ]nso\it ]napoi de la ora=ul

]mp[r[tesc p`n[ ]n acest sat, iar de aici i-ai trimis la Nercinsk,

]nso\i\i de voievodul Mangutei. De la Nercinsk scrisoarea a

fost adus[ marelui \ar de aceia=i cazaci, care au raportat

despre tot. Dar, de=i \arul a dorit mult s[ =tie ce era scris ]n

scrisoarea bogdihanului, totu=i necunosc`nd limba voastr[, n-

a putut afla. V[z`nd ]ns[ scrisoarea, s-a g`ndit c[ un ]mp[rat

a=a de sl[vit cum este bogdihanul nu a putut scrie nimic

]mpotriva dragostei =i prieteniei. +i pentru a-l cinsti pe marele

bogdihan, m-a trimis pe mine, supusul s[u, pentru a-i dovedi

toat[ prietenia =i dragostea =i n[d[jduind c[ voi fi primit de

]n[l\imea-sa bogdihanul cu mare cinste. Acum ]ns[ eu v[d c[

domnia-ta ]mi vorbe=ti cu du=m[nie =i cu trufie, ceea ce nu se

obi=nuie=te nic[ieri ]n lume =i vrei s[-mi iei scrisoarea

]mp[r[teasc[ la ]nt`lnirea noastr[ =i s-o deschizi, ceea ce

este, f[r[ ]ndoial[, o silnicie. Dar m[ria-sa \arul mi-a dat ca

]nso\itori at`\ia slujitori de-ai s[i pentru ca, de va ]ncerca

cineva s[ foloseasc[ for\a, noi to\i s[-i ap[r[m scrisorile

]mp[r[te=ti p`n[ la moarte. Dac[ domnia-ta dore=ti s[ iei

250

scrisoarea cu sila, av`nd rang de stat, atunci noi to\i mai bine

murim aici dec`t s[ fim os`ndi\i la moarte de m[ritul \ar,

pentru c[ nu am =tiut p[zi cinstea numelui s[u. Pe mine m-a

trimis m[ritul \ar la ]n[l\atul bogdihan, =i nu la domnia-ta,

aici, ]n satele de la Naun.“

C`nd mandarinul a v[zut cu c`t[ d`rzenie m[

]mpotrivesc, a ]nceput s[ spun[ c[ ceea ce i-am amintit de

Nercinsk =i trimiterea sa, despre scrisoarea bogdihanului, era

adev[rat. Nu putea s[ nu recunoasc[ felul ]n care au ]nceput

lucrurile, dar toate trecuser[ acum, c[ci se ]n\elesese cu

Danilo Ar=inski ca m[ria-sa \arul s[ r[spund[ bogdihanului ]n

termen de trei ani, care se ]mpliniser[ de mult, deoarece se

scurseser[ de atunci =ase ani. Totu=i, bogdihanul ]i poruncise

r[spicat s[ ]ntrebe ce r[spuns este de la m[ria-ta ]n privin\a

lui Gantimur, despre care ]ntrebase ]n scrisoarea sa, dac[ ]l

predai sau nu. Eu le-am spus c[ r[spunsul m[riei-tale la

scrisoarea lor ]nt`rziase, pentru c[ de la Nercinsk p`n[ la

Moscova este cale lung[ =i, mai ales, pentru c[ mult[ vreme

nu s-a =tiut citi scrisoarea hanului =i mult[ vreme au fost

c[uta\i oameni ]n stare s[ o t[lm[ceasc[, dar nu au fost ]n

stare. Totu=i, de=i nu o ]n\eleseser[, dup[ cele spuse de

cazaci, m[ritul \ar b[nuia c[ de la un ]mp[rat megie= cum e

hanul, ]n scrisoare nu poate fi altceva scris, dec`t prietenie =i

dragoste, a=a cum de altfel li se spusese =i aduc[torilor, prin

251

viu grai. Marele \ar nu avea obiceiul s[ trimit[ ]napoi

scrisorile ]mp[ra\ilor vecini, totu=i, dac[ acum, prin mine, a

trimis aceast[ scrisoare, =i mi-a poruncit s[ o ]nconjur cu

aceea=i cinste ca =i pe scrisoarea m[riei-sale, mi-a dat-o

pentru a o t[lm[ci ]n limba rus[ =i apoi s[ i-o aduc ]napoi,

pentru ca m[ria-sa \arul s[ afle ce este scris acolo =i ce

dore=te bogdihanul. Askaniama r[spunse c[ nimeni nu putea

crede c[ \arul nu =tie ce scrie ]n scrisoare, deoarece cazacii

din Nercinsk au fost chema\i ]n fa\a bogdihanului, =i el ]nsu=i

le spusese c[ scrisese despre Gantimur =i din porunca lui s-a

vorbit de mai multe ori despre aceast[ treab[ =i le-a amintit =i

el ]nsu=i =i le-a repetat de mai multe ori, c`nd au ajuns ]n

satele de aici, spusele bogdihanului. C`nd l-a trimis pe

voievodul Mangutei s[-i ]nso\easc[ pe cazaci p`n[ la

Nercinsk, i-a poruncit s[ t[lm[ceasc[ scrisoarea, lucru pe

care l-a f[cut de dou[ ori, t[lm[cindu-io lui Danilo Ar=inski ]n

limba rus[, ar[t`ndu-i =i prin viu grai cele scrise ]n leg[tur[ cu

Gantimur. Scrisoarea fusese scris[ ]n dou[ limbi, mongol[ =i

chinez[, pentru c[ ei =tiau c[ de la Tobolsk p`n[ ]n China

c[l[toresc =i buharani, =i calmuci, ]mpreun[ cu ru=ii, =i putea

fi posibil[ t[lm[cirea ei, deoarece scrierea mongol[ seam[n[

cu cea calmuc[, dac[ le-o da lor. Cazacii care au fost la

bogdihan erau ]n num[r de zece =i, dac[ unul dintre ei nu ar

fi raportat ceea ce i se spusese, altul ar fi f[cut-o; de aceea nu

252

poate nimeni s[ cread[ c[ marele \ar n-ar =ti ce cuprindea

scrisoarea. Mai mult, din cei zece cazaci, care fuseser[ atunci

la Pejin, cinci se aflau aici, ]mpreun[ cu Ignati, =i puteau

adeveri ce li se spusese despre Gantimur.

Din aceast[ situa\ie am ie=it r[spunz`nd c[ eu eram

]ncredin\at c[ li se poruncise cazacilor s[ raporteze despre

Gantimur, ]ns[ ei nu o f[cuser[, pentru c[, ]ndat[ ce

ajunseser[, Danilo a luat scrisoarea din m`na solilor =i a

trimis-o mai departe, iar pe soli i-a trimis ]napoi, ar[t`nd ce

solie trimisese la bogdihan =i ce scrisoare primise. „Marele \ar

a fost foarte sup[rat c[ el a trimis, f[r[ nici o porunc[“ solie

unui at`t de mare ]mp[rat =i c[ a primit o scrisoare ]n numele

lui, f[r[ a cere oameni care s[ ]n\eleag[ limba chinez[ =i s[-i

trimit[ la m[ria-sa \arul. }n scrisoare nu se =tia ce scrie =i dac[

era sau nu p[zit[ cinstea ]mp[r[teasc[. Ar=inski, v[z`nd c[

]mp[ratul este foarte sup[rat pe el, poruncise oamenilor prin

care a trimis scrisoarea s[ ]i raporteze \arului numai c[

bogdihanul dore=te prietenie, dragoste =i statornicirea

leg[turilor comerciale, m[rturisind c[ acela=i lucru scria =i ]n

scrisoare, ad[ug`nd c[ acestea fuseser[ ]nt[rite =i prin viu

grai. Dar despre Gantimur nu au spus nimic, fiindc[ =tiau c[

acesta este unul dintre supu=ii marelui \ar. Dac[ ar fi raportat

m[ritului \ar ceea ce ]l ruga bogdihanul ]n leg[tur[ cu

Gantimur, m`nia \arului ]mpotriva lui ar fi fost cu mult mai

253

mare. De aceea, nici cazacii n-au pomenit nimic despre

aceasta. Acum c`nd marele \ar a binevoit s[ m[ trimit[ cu

solie, Danilo a fost chemat la Moscova, =i din porunca \arului

l-am cercetat chiar eu ]ndeaproape, ]nainte de a pleca, despre

dorin\ele bogdihanului, despre cele ce cupridea scrisoarea =i

despre cele ce fuseser[ spuse cazacilor. El a r[spuns c[ at`t ]n

scrisoare, c`t =i prin viu grai se ar[tase c[ bogdihanul dore=te

de la m[ritul \ar prietenie, dragoste =i nego\ ]ntre cele dou[

]mp[r[\ii. +i ]n afar[ de asta, nimic nu mi-a mai spus.”

Mandarinul mi-a r[spuns z`mbind: „Pare a fi adev[rat. Totu=i

nu este de crezut, fiindc[ ceea ce n-au cutezat cazacii s[-i

spun[ ]mp[ratului, i-ar fi spus-o sfetnicii s[i.” Eu i-am spus c[

el nu m[ crede, fiindc[ are g`ndul c[ m[ria-sa \arul ar =ti, de

fapt, c[ Gantimur este supus bogdihanului =i c[ se purta

nedrept c`nd nu voia s[-i predea; =i, de aceea, sus\inea c[ nu

=tie nimic despre el. „Cu c`t va p[r[si mai cur`nd acest g`nd,

cu at`t ar fi mai bine, pentru c[ doar cei care se tem unul de

altul se ]ndeletnicesc cu minciunile =i cu ]n=el[ciunea. Marele

\ar ]ns[, ]n afar[ de Dumnezeu, nu se teme de nimeni ]n

lume, =i dac[ bogdihanul a cutezat s[ scrie \arului despre

Gantimur c[ este supusul s[u, la fel =i marele ]mp[rat ar fi

]ndr[znit s[-i r[spund[ bogdihanului despre Gantimur c[

acesta, f[r[ ]ndoial[, era supusul m[riei-sale. Eu am spus

adev[rul, iar Danilo care i-a ascuns adev[rul m[ritului \ar, va

254

fi aspru pedepsit. C`t despre Gantimur, \arul avea ]n ]mp[r[\ia

Siberiei nenum[ra\i supu=i asem[n[tori, care pl[tesc bir =i

sunt cunoscu\i de voievozii care ]i adun[ potrivit r`nduielii.

M[ritul \ar ]ns[ nu le =tie nici m[car numele.”

Askaniama r[spunse c[, de fapt, pentru a respecta

adev[rul, bogdihanul ceruse cazaci din cetatea Nercinsk nu

at`t din pricina lui Gantimur, fiindc[ nu se cade ca doi mari

c`rmuitori s[ se sf[deasc[ din pricina unor oameni de r`nd, ci

„cazacii fuseser[ chema\i mai ales pentru a se =ti ce fel de

oameni tr[iesc ]n Albazin, ]n Nercinsk =i ]n Selenginsk, ca =i

]n celelalte forturi, dac[ sunt oamenii m[ritului \ar sau nu,

deoarece noi =tiam c[ supu=i ai \arului sunt numai aceia care

veneau de la Tobolsk prin de=ert =i pe care ]i numim ru=i.

Scrisoarea a fost scris[ dup[ aceea. Noi credem c[ locuitorii

de aici, care tr[iesc ]n jurul cet[\ilor =i au tr[it =i mai ]nainte

sunt un alt popor, =i nu supu=i ai m[ritului \ar. }i numim chiar

cu alt nume: luci, care ]nseamn[ band[ de ho\i. Acum ]ns[,

dup[ sosirea domniei-tale, vedem c[ ]ntr-adev[r sunt supu=i

ai m[riei-sale \arului, =i ]n viitor ]i vom crede.” Dup[ aceea,

mandarinul mi-a cerut din nou s[ desfac scrisoarea m[riei-

tale =i s[ i-o dau, ca s[ vad[ ce cuprinde, zic`nd c[ nici

atunci c`nd voi fi ]n ora=ul ]mp[r[tesc nu o va primi ]nsu=i

bogdihanul. Scrisorile trebuiau s[ fie predate la cancelarie,

unde erau t[lm[cite, =i apoi con\inutul lor adus la cuno=tin\a

255

]mp[ratului. El avea porunca s[ afle dac[ atunci c`nd voi

ajunge la bogdihan, voi da scrisoarea la cancelarie sau m[ voi

]nc[p[\`na asemenea lui Baikov. Eu i-am r[spuns c[

scrisoarea m[ritului \ar nu numai c[ nu i-o voi da s[ o

desfac[, dar nici m[car s[ o vad[, deoarece a= fi fost pedepsit

cu moartea. „}n ceea ce-l prive=te pe Baikov, numele lui nu

poate fi pomenit aici, deoarece solia de fa\[ este cu totul

deosebit[. Atuncea totul pornise de la ]n[l\atul \ar. Acuma

venea din partea bogdihanului =i, dup[ cum marele \ar ]i

arat[ bogdihanului prietenie, dragoste =i respect ]n totul, eu

cred c[ =i bogdihanul din partea lui nu vrea s[-l m`hneasc[

cu nimic pe marele \ar, ci dimpotriv[, dore=te s[-i arate

aceea=i dragoste =i prietenie. A=a cum obi=nuiesc to\i marii

]mp[ra\i s[-i primeasc[ ei ]n=i=i pe soli, mai ales pe cei ai

]mp[ra\ilor vecini =i prieteni, eu cred c[ lucrurile se vor

petrece la fel =i acum, voi fi dus ]n fa\a m[ritului bogdihan, tot

a=a cum s-ar face =i la noi, dac[ acesta =i-ar trimite soli c[tre

m[ritul \ar.“

El mi-a spus c[ mi-a vorbit despre obiceiul lor la primirea

solilor din prietenie =i m[ ruga din nou s[-i dau voie s[ vad[

m[car cum este pecetea de pe scrisoarea m[riei-sale \arului.

M-am ]mpotrivit, spun`nd c[ nu pot face a=a ceva. El mi-a

r[spuns c[, dac[ nu-i ar[t scrisoarea m[ritului \ar, s[-i spun

cel pu\in ce scrie ]n ea, „fiindc[ dac[ ar fi vreo amenin\are

256

sau vreo vorb[ jignitoare ]n ea, am porunc[ s[ te trimit ]napoi

pe domnia-ta =i s[ nu te mai duc ]n ora=ul ]mp[r[tesc”.

I-am cerut s[ ne spun[ adev[rat: „Dumneata ai porunc[ s[

ne duci la ]mp[r[\ie =i ne vei duce, au ba?”

El a r[spuns c[ avea porunc[ s[ ne duc[ la Pejin, ]ns[

dup[ ce s-ar fi ]ncredin\at c[ ]n scrisoare nu scrie nimic

sup[r[tor =i dup[ ce ar vedea =i darurile pentru ]mp[rat.

Atunci ar fi trimis pe cineva ]nainte ca s[-l vesteasc[ pe

bogdihan, iar noi am c[l[tori dup[ aceea lini=ti\i. Eu i-am

spus c[ nici ]n scrisoare, nici ]n vorbele m[riei-tale nu se afl[

nimic altceva dec`t prietenie =i dorin\a de a statornici leg[turi

de dragoste =i bun[ ]n\elegere ]ntre vecini, din care ar fi avut

de c`stigat at`t cei doi ]mp[ra\i, c`t =i \[rile lor.

„}n ce prive=te darurile, de=i bogdihanul nu-i trimisese

nimic m[ritului \ar, totu=i m[ria-sa, pentru a-=i ar[ta marea

prietenie =i drago=te, a trimis ceea ce credea c[ va fi pe placul

bogdihanului =i ceea ce se g[sea mai bun ]n ]mp[r[\ia sa.

M[ritul \ar =tia c[ ]ntr-o ]mp[r[\ie at`t de mare ca a

bogdihanului se g[seau de toate, totu=i, ]n semn de prietenie,

era obiceiul ca domnitorii s[-=i trimit[ unul altuia daruri din

cele mai pl[cute.” Mandarinul mi-a spus c[ vorbele mele

erau foarte frumoase, ]ns[ ar vrea s[ fie la fel de adev[rate.

M[ roag[ dar ca eu s[-i dau scris ]n ruse=te tot ceea ce i-am

spus =i el va da scrisoarea mea gr[m[ticilor =i secretarului s[u

257

de la cancelarie, pentru a o t[lm[ci ]n limba lor, =i

am`ndou[, scrisoarea =i t[lm[cirea, le vor trimite

bogdihanului. Atunci se va dovedi =i buna lui credin\[, iar

solia mea va fi adev[rat[. Eu i-am spus c[ tot ceea ce i-am

comunicat prin viu grai voi repeta ]ntocmai =i la ]mp[r[\ie,

dar scrisoare nu am s[-i dau, pentru c[ printre oamenii lor

sunt =i tr[d[tori ru=i, care ar fi t[lm[cit mincinos aceast[

scrisoare, din dorin\a de a sem[na vrajb[ =i du=m[nie ]ntre

cei doi ]mp[ra\i. Tot ce i-am spus eu mandarinului poate s[

scrie ]ns[ ]n felul s[u =i s[ trimit[ bogdihanului. +i c`nd voi fi

la Pejin, dac[ voi spune altceva dec`t prietenie =i dragoste

sau de se va g[si ]n scrisoare altceva dec`t am spus prin viu

grai, atunci s[ nu mai fiu crezut cu nimic. El mi-a spus c[ m[

crede, ]ns[ va fi pedepsit de bogdihan c[ nu a luat scrisoarea,

n-a cercetat-o =i nu a v[zut darurile. I-am spus c[ ]n privin\a

darurilor nu este nici o tain[; el ]nsu=i putea vedea =oimii, iar

]n rest erau mai mult bl[nuri. Mi-a spus c[ la ei se g[sesc

pu\ini =oimi, totu=i bogdihanul are chiar acum unul alb ]n

]ntregime. Celelalte daruri nu voia s[ le vad[, ]ns[ a vorbit

despre ele pentru a-i putea scrie totul bogdihanului. Dup[

aceea, mi-a dat h`rtia scris[ chiar cu m`na sa, ]n care se

spunea c[, dac[ vor veni soli de-ai lor la m[ria-ta, s[ fie

primi\i tot a=a cum am fost =i eu la ei. Desp[r\indu-ne, am

p[r[sit cortul, el plec`nd la locuin\a lui, eu — la a mea.

258

}ndat[ dup[ aceea, i-a trimis la mine pe secretar =i pe

gr[m[tic, care au scris ]n limba lor cele spuse de mine, c[ ]n

scrisoarea m[riei-tale nu este nimic altceva dec`t prietenie =i

dragoste. M-au rugat iar[=i s[ scriu eu aceasta ]n ruse=te, dar

m-am ]mpotrivit ]nc[ o dat[ cu hot[r`re. A doua zi au sosit la

locuin\a mea askaniama, ]nso\it de secretar =i de gr[m[tici, =i

au ]nceput s[-mi spun[ c[ nu numai c[ nu le d[deam

scrisoarea, dar nici m[car nu-i l[sam s[ se uite la ea; „nici nu

vrei s[ scrii ]n ruse=te ceea ce ai spus prin viu grai, de aceea,

nu putem crede cele auzite, voi fiind nestatornici, a=a cum au

fost =i Baikov =i al\i negustori de-ai vo=tri, care au venit pe la

noi, =i chiar ]n anul trecut una au vorbit, =i alta au f[cut, mai

ales ]n luna martie: c`nd dumneata porneai spre noi de la

m[ria-sa \arul cu solia, cazacii din Albazin au n[v[lit cu trei

sute de r[zboinici ]n a=ez[rile noastre de la grani\[, vr`nd s[

ia prizonieri =i s[ jefuiasc[. Pentru a spune adev[rul, oamenii

no=tri b[=tina=i s-au ]nsp[im`ntat foarte tare, fiindc[ erau

pu\ini la num[r. Sotnicul nostru ]ns[ i-a p[c[lit, spun`ndu-le

c[ se duce s[-=i aduc[ so\ia =i copiii =i pe ceilal\i supu=i, apoi

vor merge singuri cu cazacii, dar a dat fuga =i i-a ]n=tiin\at pe

voievozi. C`nd au v[zut cazacii c[ sotnicul ]i p[c[lise =i c[ se

adun[ oamenii din \inut, s-au ]ntors ]ndat[ f[r[ s[ mai fac[

nimic. }n afar[ de asta, dup[ ce a\i p[r[sit Nercinskul,

]ndrept`ndu-v[ ]ncoace, aceia=i cazaci din Albazin au pornit

259

spre Amur =i spre r`ul Zeia, ]nsp[im`nt`ndu-i pe to\i birnicii

no=tri =i pe oamenii ]n stare de munc[, v`n[tori, pescari,

agricultori, meseria=i, spun`ndu-le: „Avem porunc[ de la

marele \ar s[ construirn cet[\i pe Amur =i peste tot pe alte

r`uri, de aceea birul s[ ni-l pl[ti\i nou[, c[ de nu, v[ nimicim

cu totul.“ +i ei s-au speriat =i le-au dat birul. }n afar[ de asta,

cazacii le fac ]n fiecare zi multe necazuri supu=ilor no=tri, dar,

din partea acestora, ei nu sunt vinova\i cu nici o fapt[ rea.

Dup[ ce a plecat Ignati, voievozii locului au trimis la

bogdihan s[-l ]n=tiin\eze c[ ]n timp ce Ignati spunea c[ solia a

venit cu prietenie, cazacii continuau s[ se h[r\uiasc[, =i

atunci solia nu aduce veste de r[zboi, nu cere bir

bogdihanului =i nu roste=te amenin\[ri? De aceea, bogdihanul

m-a trimis pe mine ]n grab[ =i mi-a poruncit s[ cercetez

]ndeaproape cu ce scop merge\i Ia el, fiindc[ nu mai avem

]ncredere ]n voi. +i ce fel de prietenie poate fi c`nd, pe de o

parte, conduci o solie, iar pe de alta, te r[zboie=ti; ce fel de

comer\ se poate face c`nd este r[zboi? F[r[ ]ndoial[, ori

cazacii de pe aici sunt t`lhari =i nu sunt supu=ii m[ritului \ar,

ori domnia-ta te por\i fa\[ de noi cu viclenie =i ]n=el[ciune. +i

c`t[ vreme nu va fi lini=te la hotare, nici nu poate fi vorba de

prietenie =i de dragoste ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i. Din

respect pentru m[ria-sa \arul, noi ]i r[bd[m, dar u=or am

putea s[-i nimicim. Noi =tim c`\i oameni ave\i ]n cet[\ile

260

voastre de aici =i c`nd ne-am r[zboit pe Amur ]n urm[ cu

c`\iva ani, ei ne-au cunoscut =i v[zut =i tunurile, =i cor[biile =i

i-am nimicit.”

+i mi-a spus multe vorbe m`nioase. Eu am ar[tat c[ ]n ce-l

prive=te pe Baikov, dac[ a fost nestatornic sau nu, asta s-a

]nt`mplat de mult =i nu este potrivit acum s[ ne-o amintim =i

s[ ne sf[dim din pricina lui. }n ceea ce-i prive=te pe

negu\[tori, ei ]=i v[d de negustoria lor =i nu ]ndr[znesc s[ se

amestece ]n treburile ]mp[r[\iei. „}n privin\a cazacilor din

AIbazin ]ns[, cele ce poveste=ti nu sunt chiar a=a de

adev[rate. C`nd am ajuns la Nercinsk, ei au venit la mine =i

mi-au spus totul: locuitorii a=eza\i ]ntre Nercinsk =i Albazin,

care pl[teau bir \arului, au fugit anul trecut, =i cazacii i-au

urm[rit ]ndeaproape, fiindc[ de aceea sunt aici, s[-i

p[zeasc[. Urmele fugarilor i-au dus ]ns[ ]n apropierea satelor

voastre, apoi se ]ntorceau pe Amur, =i cazacii, urm[rindu-i, i-

au descoperit =i i-au adus ]napoi. Pe oamenii vo=tri ]ns[ nu i-

au p[gubit cu nimic. Nici ceea ce spui ]n leg[tur[ cu birul, c[

oamenii no=tri l-ar fi luat de la ei =i i-ar fi ]nsp[im`ntat, nu

este adev[rat. De fapt, tungu=ii de pe Lena au ucis =i au jefuit

mul\i cazaci pe acolo =i apoi au fugit ]ncoace pe malul r`ului

Zeia, iar acuma cazacii din Albazin i-au ajuns =i, ]n loc s[-i

nimiceasc[ pentru t`lh[rii, le-au luat numai birul ]n valoare

de =aizeci de bl[nuri de samur, stabilind, potrivit obiceiului,

261

acolo o tab[r[ de iarn[. De la birnicii vo=tri ]ns[, cazacii nu

au luat nimic.”

El a r[spuns c[ ]n\elege c[ nici m[ria-ta, nici eu nu cu-

noa=tem adev[rul asupra celor ce s-au ]nt`mplat, dar dac[ nu

]l credeam, aici erau =i cazacii din Albazin, care fuseser[ cu

Ignati, =i a= fi putut s[-i ]ntreb ]n tain[ =i s[ m[ conving c[

totul se petrecuse ]ntocmai cum ]mi spusese el =i c[ nu m-a

min\it cu nimic. „Cazacii nu au jefuit pe nimeni, pentru c[ n-

au avut timp; ai no=tri se adunaser[ aproape o mie de

oameni.”

I-am r[spuns: „Dumnezeu =tie c[ m[ria-sa \arul nu are nici

un g`nd de vr[jm[=ie ori de r[zboi, ci numai de prietenie =i

de dragoste. Doar bandi\ii ]ncep r[zboiul prin surprindere,

f[r[ veste. Obiceiul marelui \ar este c[, dac[ vreunul din

domnii megie=i se poart[ cu str`mb[tate =i d[ pricin[ de

sup[rare, mai ]nt`i, trimite o solie ]n care ]i arat[ nedreptatea

s[v`r=it[, =i numai dac[ nu ]n\elege, porne=te r[zboi”. +i drept

pild[ i-am povestit cum i-ai declarat r[zboi ]n anii trecu\i

sultanului turcesc, vestindu-l prin Vasili Daudov. +i multe

discu\ii am purtat. El a r`s din nou =i mi-a spus c[, atunci

c`nd cazacii fac nego\ cu supu=ii lor, ]i poftesc ]n ospe\ie, ]i

cinstesc cum se cuvine, apoi ]i leag[ zdrav[n =i le iau to\i

samurii pe care ]i au. Mai mult, ]ncep s[-i bat[ =i s[ le cear[:

262

da\i-ni-i =i pe ceilal\i pe care i-a\i ascuns. „A=a sunt bunii

vo=tri cazaci... ca ei al\ii nu se afl[ pe lume.”

Eu am r[spuns c[ pentru a se l[muri astfel de treburi, dac[

Dumnezeu va da ca solia s[ se sf`r=easc[ cu rezultate bune,

m[ria-ta vei trimite peste cazaci o c[petenie care s[-i

pedepseasc[ aspru f[r[ a mai a=tepta poruncile m[riei-tale.

„+i de atunci ]nainte oamenii vo=tri nu vor mai avea nici un

fel de sup[rare. La fel =i din partea bogdihanului s[ fie trimis[

o c[petenie la grani\[, care s[-i ]mpiedice pe oamenii vo=tri

s[ se sf[deasc[. +i din partea celor doi ]mp[ra\i c[peteniile s[

aib[ depline puteri =i f[r[ s[ a=tepte poruncile celor doi

]mp[ra\i s[-i pedepseasc[ pe f[c[torii de rele. Astfel hotarul

va fi lini=tit =i ]n viitor nu se vor mai isca ne]n\elegeri.”

Ascaniama r[spunse c[ nimic nu ar fi mai de pre\ dec`t

asta, dar deocamdat[ nu este o astfel de situa\ie. „+i nici pace

nu va fi, mai ales din pricina voas tr[, pentru c[ Moscova e

departe, iar bogdihanul se afl[ ]n apropiere.”

Am spus c[ nu este nici o greutate =i c[ situa\ia se poate

l[muri, numai s[ dea Dumnezeu ca la temelia discu\iilor s[

fie prietenie =i dragoste ]ntre am`ndoi ]mp[ra\ii; restul va veni

de la sine.

El r[spunse: „Suntem bucuro=i s[ auzim c[ va fi prietenie,

numai dac[ nu s-ar g[si pricin[ de g`lceav[ din partea

voastr[. C`t despre noi, cum nici ]nainte nu a fost pricin[ de

263

ne]n\elegere, nici acum nu va fi.” Dup[ ce l-am ]mbiat cu o

vodc[ =i cu cu altele, el a plecat spre locuin\a lui.

}n ziua de 5 martie a venit iar[=i la mine =i m-a rugat din

nou s[-i ar[t scrisoarea m[riei-tale ori s[-i dau eu o copie ]n

ruse=te. }n ceea ce ]i privea pe Gantimur =i pe cazaci, spunea

acelea=i lucruri, iar eu i-am dat acelea=i r[spunsuri. +i nu

numai el venea la mine, ci pe de alt[ parte, ]i trimitea =i pe

secretarul s[u, pe voievozi, pe gr[m[tici, care veneau mereu

=i repetau acelea=i lucruri. +i f[ceau toate astea ca s[ m[

]ncerce =i s[ se conving[ dac[ spusele mele sunt acelea=i ori

se deosebesc, pentru a m[ prinde ]n vorb[ cu vreo f[\[rnicie.

Dar eu aveam mare grij[, fiindc[ ]i =tiam foarte b[nuitori. Eu,

de=i am trimis pe r`nd =i curteni din Moscova, =i feciori de

boieri la mandarin, ca s[ discute acelea=i lucruri, eu ]nsumi

nu am intrat niciodat[ ]n casa lui, cu toate c[ de mai multe

ori a ]ncercat prin voievozi s[ m[ atrag[ la el. }n ziua de 7

martie a venit iar[=i la mine ]mpreun[ cu zarguceiul =i cu

gr[m[ticii s[i =i au ]nceput din nou s[ vorbeasc[ =i s[

vorbeasc[ despre acelea=i lucruri. I-am spus c[ nu voi mai

discuta despre acestea =i nu-i voi mai r[spunde „c[ci m-a

]ntrebat de o mie de ori =i le-am r[spuns mereu, ceea ce nu

voi mai face, pentru c[ m[ dor =i inima =i capul, v[z`nd c[ ei

m[ b[nuiesc de ]n=el[torie =i c[ vreau s[-i viclenesc. Eu, nu

numai lui, ci peste tot pe drum, la Selenginsk, mongolilor, am

264

spus c[ mergem cu o solie la bogdihan =i c[ ducem prietenie

=i dragoste =i nimic altceva n-am spus =i nu voi spune.”

El spuse c[ mongolii =i cazacii din Selenginsk tr[iau ]n

pace, dar c[ cei de aici (cazacii) sunt foarte b[t[io=i =i nu sunt

deloc pa=nici. De asemenea, mai spuse c[ nu are rost s[ m[

sup[r c[ m[ ]ntreab[ mereu despre acelea=i lucruri, pentru c[

treburile ]mp[r[\iei cereau ca ele s[ fie cercetate ]ndeaproape

=i f[r[ grab[, iar lui bogdihanul i-a poruncit s[ c`nt[reasc[

toate vorbele mele cu grij[. Dup[ cum eu p[zesc porunca

m[riei-tale cu str[=nicie, tot a=a =i el ]ndepline=te poruncile

]mp[ratului s[u =i dore=te s[ trimit[ c`t mai cur`nd pe

zarguceiul s[u =i pe gr[m[tici ]n ora=ul ]mp[r[tesc, dar nu =tie

ce s[-i scrie bogdihanului, deoarece nu numai c[ nu citise

scrisoarea m[riei-tale, dar nici m[car nu o v[zuse, despre

Gantimur nu avea nici un r[spuns, iar darurile nu le v[zuse.

Eu i-am spus c[ scrisoarea nu i-o pot da, ]ns[ prin viu grai i-

am vorbit despre toate. M[rturie scris[ ]ns[ nu i-am dat =i, cu

toate c[ el m[ crede aici ]n tot ceea ce spun, se temea c[ nu

voi fi crezut la ]mp[r[\ie =i el va fi oropsit de st[p`nul s[u. Ce

doresc eu, s[ predau scrisoarea ]nsu=i bogdihanului, ori s-o

dau la cancelarie? Ori, a=a cum a f[cut =i Baikov, nu vreau s[

le spun nimica mai ]nainte? Dar la ei este obiceiul ca

scrisorile s[ fie trimise la cancelarie, citite =i, dup[ aceea, s[

fie ]nf[\i=ate bogdihanului cu mult[ smerenie.

265

Am ]ntrebat: „Ce este mai de cinste, scrisoarea ori solul?”

El mi-a r[spuns c[ scrisoarea ]mp[ra\ilor era mai de pre\ dec`t

solii, de aceea, f[r[ documente nici ceea ce spune solul nu

este crezut. Eu i-am spus: „De ce atunci ]n fa\a ]mp[ratului ]l

duce\i pe sol pentru a se ]nchina, iar scrisoarea ]naltului \ar,

care d[ rang soliei, nu o duce\i ]n fa\a bogdihanului?” El n-a

mai putut r[spunde altceva dec`t c[ la ei aceasta era o

tradi\ie veche, iar Baikov, la fel, nu numai c[ nu a dat

scrisoarea, dar nici nu voise s[ se ploconeasc[ ]n fa\a

bogdihanului, =i ei au scris o carte despre purtarea lui. I-am

spus c[ obiceiul ca solii s[ se ]nchine la un ]mp[rat drept

salut de la alt ]mp[rat se g[se=te la toate popoarele, dar a

folosi for\a =i a-i necinsti pe soli nu se cuvine nici c`nd vin cu

prietenie =i cu treburi pl[cute, nici c`nd vestesc pricini de

du=m[nie. Cinstea solului trebuie s[ fie respectat[, c[ci el nu

spune de la el ce spune, ci de la st[p`nul s[u. Askaniama a

spus c[ totul este adev[rat =i c[ cinstea solilor ei o respect[ cu

stricte\e, ]ns[ fiecare \ar[ are obiceiurile ei =i nici un ]mp[rat

nu putea porunci altuia. L-am ]ntrebat dac[ acum ]=i va mai

trimite ]nainte tovar[=ii, iar noi s[ venim pe ]ndelete ]n urma

lor, sau vom porni cu to\ii laotalt[. El mi-a r[spuns c[ ]n

dou[zeci de zile se va ]ntoarce porunca ]mp[ratului cu

tovar[=ul s[u =i, c`nd acesta va veni, peste tot se vor r`ndui

locurile de popas, dar p`n[ acum nu se f[cuse nimic. Ei au

266

trimis numai s[ ]ntrebe. Am st[ruit s[ ar[t c[ ]n vorbele mele

nu poate g[si nici un =iretlic sau neadev[r, dar el este foarte

nestatornic =i zice c[ nu putea s[ fac[ ceea ce f[g[duise de

mai multe ori =i anume c[ ]l va trimite pe secretarul s[u

]nainte, iar noi vom porni ]n urma sa. A=a c[ nici eu nu-l mai

cred. R[spunse c[ ]ntr-adev[r era vinovat fa\[ de mine =i,

dac[ doresc, pot s[ apuc un ciomag =i s[-i dau ]n cap, zic`nd

]nc[: „Batjocore=te-m[ cum dore=ti”. I-am spus c[ nici nu m[

pot g`ndi la a=a ceva, dar ori s[ ne duc[ ]n ora=ul ]mp[r[tesc,

ori s[ ne dea ]napoi c[milele =i caii, s[ ne ]ntoarcem ]n \ara

noastr[, unde vom a=tepta ]ng[duin\a, pentru c[ marele \ar

ne-a poruncit s[ c[l[torim cu cea mai mare grab[. Askaniama

a r[spuns: „+tiu c[ m[ritul \ar a poruncit s[ c[l[tore=ti cu cea

mai mare iu\eal[, fiindc[ am t[lm[cirea ukazurilor primite de

Ignati =i, citindu-le, am v[zut ]nsemnat acolo c[ solul trebuie

s[ mearg[ repede, ]ns[ eu nu cutez s[ te las nici s[ pleci

]napoi, nici ]nainte, f[r[ porunc[. Iar dac[ vrei s[ te ]napoiezi,

m[ voi ag[\a de picioarele domniei-tale =i voi merge cu

domnia-ta =i nu te voi p[r[si nici o clip[.” +i a spus multe,

fiind foarte ru=inat c[ l-am prins cu f[\[rnicia =i ]n alte locuri,

c`nd, ]nainte de asta, f[g[duise s[-mi predea pe iaku\ii birnici

ai m[riei-tale care fuseser[ prin=i de oamenii s[i ]n timp ce

erau la v`n[toare. Doi dintre ei fuseser[ du=i ]n ora=ul

]mp[r[tesc =i trimi=i ]napoi, dar al\i dou[zeci de oameni,

267

]mpreun[ cu so\iile lor, erau \inu\i ]n satele de aici. Ast[zi s-a

]mpotrivit din nou s[ mi-i dea, spun`nd c[ nu poate s-o fac[

f[r[ porunc[, dar dup[ ce voi fi primit de bogdihan,

bine]n\eles c[ se va da porunc[ ]mp[r[teasc[ =i-mi vor fi

preda\i.

V[z`nd c[ nu-mi este cu putin\[ s[-l hot[r[sc s[ plec[m

spre ora=ul ]mp[r[tesc, i-am spus s[-l trimit[ f[r[ ]nt`rziere

]nainte pe secretarul s[u =i s[-i porunceasc[ s[ c[l[toreasc[

cu mare grab[ at`t la ducere, c`t =i la ]ntoarcere. El ]mi spuse

c[ ]n a dou[zecea zi va fi ]napoi cu siguran\[ =i, bine]n\eles,

va purta porunca s[ pornim ]ndat[ spre ]mp[r[\ie, unde erau

primi\i tot felul de oameni =i negu\[tori; dar noi, care venim

de la un a=a de mare ]mp[rat =i cu misiune de prietenie, cum

s[ nu fim du=i? +i se ]ntoarse la cortul s[u.

Ei =i-au petrecut zilele acestea scriind ziua =i noaptea toate

cele ce-am vorbit. }n ziua de 9 martie, la miezul nop\ii,

tovar[=ul s[u diacul =i mai marele peste gr[m[tici, ]mpreun[

cu c`\iva oameni, au pornit spre bogdihan. }nainte de a pleca,

diacul =i mai marele gr[m[ticilor m-au ]ntrebat c`\i oameni

am cu mine, de c`nd am plecat de la m[ria-ta =i c`t am f[cut

de la Nercinsk, precum =i alte multe ]n leg[tur[ cu fiecare

lucru, pentru a le spune bogdihanului. Eu le-am r[spuns

deschis la toate ]ntreb[rile =i, dup[ ce le-am dat ni=te daruri,

au plecat.

268

Askaniama =i cu mine ne ]n\elegem prietene=te, =i el ]mi

trimite ]n dar pe=te bieluga (morun) =i alte soiuri ce se g[sesc

pe acolo. Adesea ]l trimite pe voievod, pentru a ]ntreba de

s[n[tatea mea, iar eu, de asemenea, m[ interesez de el, =i

tr[im ]n bun[ tov[r[=ie. Slujitorii m[riei-tale au hran[

]ndestul[toare ]n fiecare zi, iar \[ranilor localnici nu le fac

nici un fel de sup[rare. To\i suntem mul\umi\i c[ ]ntre cei doi

]mp[ra\i domnesc pacea =i prietenia. }n ce prive=te t[lmacii =i

t[lm[cirea scrisorii =i mesajului m[riei-tale, mandarinul mi-a

spus c[ la ei se afl[ mul\i nem\i (str[ini) care cunosc =i limba

chinez[, =i cea rus[, c[ sunt foarte ]nv[\a\i =tiind =i alte limbi.

Unul din ei =ade tot timpul ]n preajma bogdihanului, care \ine

foarte mult la el, fiindc[ cerceteaz[ stelele. Ei sunt de religie

cre=tin[ =i, dup[ c`t am priceput, din cele ce spunea, ar fi

iezui\i, printre care nem\i catolici.

+i dac[ acolo s-ar afla iezui\i =i al\i str[ini care s[

cunoasc[ limba chinez[, atunci ]mi va fi lesne s[ vorbesc cu

ei despre treburile m[riei-tale, pentru c[, de=i de la Tobolsk,

de la Nercinsk =i de la Selenginsk am luat cei mai buni

t[lmaci, totu=i cu greu m[ pot ]n\elege cu mandarinul ]n

discu\iile dintre noi. T[lmacii ace=tia sunt =i incul\i, =i

nepricepu\i, a=a c[ nu-i pot folosi pentru treburile m[riei-tale.

Askaniama este ]ns[ un om ]n\elept =i ]nv[\at, =tiind multe

limbi orientale, a=a c[ ne ]n\elegem bine, dar mai mult din

269

ghicite dec`t cu ajutorul t[lmacilor. El mi-a spus c[ ]n ora=ul

]mp[r[tesc se g[se=te un t[lmaci ]nv[\at =i ]n\elept, care va

putea sa t[lm[ceasc[ documentele =i scrisorile ambilor

]mp[ra\i, pe c`nd aici, cu toate c[ nu s-a vorbit ]ntre noi

despre treburi ]nsemnate, totu=i a trebuit s[ le spunem de c`te

trei ori, pentru c[ nu ne ]n\elegem din cauza nepriceperii

t[lmaciului. Vorbele lui erau ori neclare ori mai multe dec`t

trebuiau.

+i fiind, m[rite ]mp[rat, ]n ziua de 15 martie ]n satele de

pe malul Naunului, a venit la mine un supus de al t[u din

Selenginsk, cunoscut ca t[lmaci pentru limbile bogdoi\ilor

(mongoli) =i nican\ilor (chinezi) =i care a fost acum c`\iva ani

]n China ca t[lmaci cu Gavril Romanov. Fiind nicant de

neamul lui, cu treizeci de ani ]n urm[, c`nd a fost r[zboiul de

pe Amur cu chinezii, a devenit supusul m[riei-tale, s-a

botezat =i te-a slujit pe m[ria-ta cu credin\[ la Moscova, la

Tobolsk =i ]n alte ora=e din Siberia, =i nic[ieri nu s-a f[cut

vinovat de tr[dare. De aceea, =i pentru c[ aveam lips[ de

t[lmaci, l-am luat cu mine din Selenginsk, cu toate c[ pentru

treburile oficiale aveam ]n slujb[ un altul, care ]ns[ ]n\elegea

foarte pu\in limba rus[. T[lmaciul din Selenginsk mi-a spus,

plin de team[, c[ auzise chiar el de la gr[m[ticul chinez =i de

la slujitorii mandarinului c[ au trimis la tai=ii mongoli

porunc[ s[ ]=i adune o=tenii =i s[ porneasc[ pe nea=teptate

270

asupra noastr[, s[ ne omoare pe to\i =i s[ ne jefuiasc[, pentru

c[ noi veneam la ei cu g`nd de ]n=el[torie =i ca iscoade ]n

]mp[r[\ia lor, iar ]n urma noastr[ se apropie o armat[ cu care

vrem s[ le cucerim \ara. Eu nu am dat crezare celor auzite =i

l-am ]ntrebat cu asprime de mai multe ori, dar el mi-a r[spuns

mereu acela=i lucru. Totu=i, mandarinului nu i-am dest[inuit

nimic =i nici slujitorilor m[riei-tale, iar t[lmaciului i-am

poruncit cu str[=nicie s[ nu spun[ nimic nim[nui, pentru a nu

provoca vreo ne]n\elegere ]ntre oamenii no=tri =i ai lor. Am

]nceput ]ns[ s[-l ]mbii pe mandarin mai mult ca ]nainte cu

prietenie =i cu daruri, pref[c`ndu-m[ c[ nu =tiam =i nu

auzisem nimic, fiindc[ mi-era team[ s[ nu cad ]n vreo curs[,

=i mandarinul s[-l fi pus anume pe t[lmaci s[-mi spun[ cele

ar[tate, ca s[ vad[ ce voi face, =tiind c[ din astfel de vorbe,

oric`t de mincinoase ar fi, s-au iscat adeseori r[zboaie mari.

Dup[ c`teva zile, pe c`nd pr[znuiam marea s[rb[toare a

}nvierii, pe care s[ dea Domnul ca m[ria-ta =i ]ntregul palat =i

oaste s[ o pr[znuiasc[ vreme ]ndelungat[ cu fericire, potrivit

obiceiului cre=tinesc, i-am trimis mandarinului ni=te ou[

]ncondeiate =i multe alte lucruri, c[ci ]=i trimisese oamenii s[

priveasc[ de departe la toate datinile noastre cre=tine=ti. +i din

toat[ r`nduiala =i dup[ purtarea noastr[ a ]n\eles c[ suntem o

solie, =i nu o armat[, =i c[ pr[znuim s[rb[toarea a=a cum se

cuvine, f[r[ nici o primejdie pentru ei, a=a cum o facem =i ]n

271

]mp[r[\ia m[riei-tale. Eu poruncisem astfel anume pentru a

]ndep[rta din inima lor orice b[nuial[ asupra noastr[. +i

oamenii mei s-au dus ]n aceast[ sf`nt[ zi cu daruri la el, unde

au fost primi\i cu mult[ curtenie. +i mandarinul i-a spus unui

t[lmaci, care era atunci de serviciu, c[ =tie o tain[ pe care

vrea s[ mi-o ]mp[rt[=easc[ el ]nsu=i, deoarece nu este cu

putin\[ s[ mi-o fac[ cunoscut[ prin altcineva, c[ dup[ ce a

a=teptat trei zile din respect pentru marea noastr[ s[rb[toare,

acum dorea s[ vin[ la mine =i s[-mi spun[ totul.

}n ziua de 28 martie a venit el ]nsu=i la mine, ]nso\it de un

gr[m[tic din aceia care-l ]nso\iser[ din China. Dup[ ce i-a

trimis afar[ din camer[ =i a r[mas numai cu mine, cu

gr[m[ticul, cu t[lmaciul =i cu unul din secretarii mei, a

]nceput s[-mi spun[ c[ el nu s-a ]ndoit niciodat[ de cele ce i-

am spus eu =i m-a crezut ]n totul, c[ la fel scrisese =i

bogdihanului prin zarguceiul lui, g`ndindu-se c[ ar fi mai

bine =i mai drept ca ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i s[ se

statorniceasc[ leg[turi de prietenie =i dragoste ve=nic[ =i, de

aceea, s[ se trimit[ porunc[ de la ]mp[r[\ie ca s[ fim adu=i

acolo cu mare grab[ =i cu cinste, ceea ce n[d[jduia c[ se va

]nt`mpla ]n scurt[ vreme. El era cel care ]ncepuse aceast[

treab[, trimi\`nd m[riei-tale scrisoarea ]mp[ratului s[u, =i

acum se straduia s[ duc[ totul la o fericit[ ]ncheiere. Dar iat[

c[ se g[seau anumi\i oameni r[uvoitori, care doreau s[

272

tulbure lucrurile cu zvonuri mincinoase, =i prin vicleniile lor

urm[reau s[-i ]nvr[jbeasc[. El nu crede nimic din \oate astea,

dar se temea ca asemenea vorbe s[ nu ajung[ la urechile

oamenilor de r`nd din aceste locuri, care nu =tiau s[ fac[

deosebire ]ntre adev[r =i minciun[, ]ntre bine =i r[u. Acum

c`t[va vreme a auzit ni=te vorbe =i dorise s[ mi le spun[, dar

s-a re\inut, ca s[ nu ne strice praznicul =i sper`nd c[ omul

acela nu va cuteza sa r[sp`ndeasc[ spusele lui mincinoase.

Cum v[zuse ]ns[ c[ vorbele se ]nmul\esc =i c[ omul nu

]nceteaz[, a venit ]ndat[ s[-mi ]mp[rt[=easc[ totul cu

prietenie.

Eu i-am spus c[ ]n[l\imea-sa bogdihanul l-a ales =i l-a

a=ezat ]n Cancelaria solilor =i c[ ]l trimite ]n ]nt`mpinarea

tuturor solilor care vin la el tocmai fiindc[ este un om

priceput ]n astfel de treburi =i cu judecat[ luminat[, apoi l-am

rugat s[-mi spun[ cine este omul acela =i ce vorbise.

Mandarinul mi-a spus c[ printre oamenii mei am un

t[lmaci de neam nicant care a fost =i anul trecut ]n China cu

Gavril Romanov. Deoarece ]l cuno=tea, l-a rugat ]n mai multe

r`nduri s[-l primeasc[ ]n slujb[ ca t[lmaci, dar el nu voise,

fiindc[ a=a cum v[zuse anul trecut, t[lmaciul era un om

tr`ndav =i dedat la rele. C`nd a ]n\eles acest lucru, t[lmaciul

din Selenginsk a renun\at s[-l mai roage, dar s-a ]mprietenit

cu slujitorii s[i =i cu gr[m[ticii, spun`nd ]ns[ numai unuia c[

273

„cei care au venit la voi cu solia =i poart[ c[ciuli ro=ii, nu

caut[ prietenie =i dragoste, ci \inte=c ]mp[r[\ia =i capetele

voastre. Ei vin la voi ca =i c`nd ar avea o solie, ca s[ v[

am[geasc[, dar ]n urma lor a=teapt[ o sut[ de mii de osta=i

]ntr-un loc hot[r`t =i c`nd se va da semnalul de cel de aicea,

]ndat[ vor sosi =i v[ vor m[cel[ri =i v[ vor jefui. +i flintele

celor care au venit aici sunt toate ]mp[r\ite pe la oameni =i

gata s[ v[ omoare”. +i multe asemenea vorbe nesocotite =i

neadev[rate le-a spus slujba=ilor s[i =i gr[m[ticilor, ]ns[ el,

mandarinul, le-a poruncit acestora s[ nu mai vorbeasc[ cu

omul din Selenginsk de aici ]nainte, =i nimeni s[ nu rosteasc[

cele auzite, deoarece erau minciuni =i lucruri neadev[rate. El

nu voise s[-mi spun[ nici mie nimic despre asta, ]ns[ c`nd a

v[zut c[ zvonurile se r[sp`ndesc, a venit el ]nsu=i s[ m[

]ncuno=tiin\eze =i s[ m[ sf[tuiasc[ s[-l pedepsesc pe t[lmaci,

pentru a-l ]mpiedica ]n viitor s[ ]mpr[=tie asemenea

scornituri.

Eu am trimis ]ndat[ s[ fie adus t[lmaciul ]naintea noastr[

=i, fiind mandarinul de fa\[, s[ dovedesc drept mincinoase

spusele sale ]n privin\a o=tilor, precum =i ce mi-a spus mie

despre mongoli. }n fa\a mandarinului l-am ]ntrebat dac[ sunt

adev[rate cele spuse de el =i mi-a r[spuns c[ vorbise astfel

pentru a vedea ce voi r[spunde la asta. L-am ]ntrebat dac[

totul pornise de la el sau fusese ]ndemnat de altcineva, =i el

274

mi-a r[spuns c[ a vorbit de la sine =i c[ dorise s[-\i fac[

m[riei-tale un serviciu. L-am ]ntrebat pe askaniama c`nd a

vorbit t[lmaciul cu gr[m[ticii =i cu ceilal\i oameni ai s[i.

Acesta mi-a r[spuns c[ a doua zi dup[ plecarea trimi=ilor s[i

c[tre ora=ul ]mp[r[tesc. Atunci i-am spus =i eu c[ ]n aceea=i

zi venise la mine t[lmaciul =i mi-a m[rturisit c[ auzise de la

gr[m[tici =i de la oamenii mandarinului c[ fusese trimis un

om la tai=a mongolilor s[-l cheme s[ vin[ cu oameni asupra

noastr[, s[ ne omoare =i s[ ne prade. Eu ]ns[ nu l-am luat ]n

seam[ =i nu am pus nici un pre\ pe vorbele lui, fiindc[ nu s-a

mai pomenit nic[ieri ]n lume s[ se omoare un sol f[r[ nici o

pricin[.

C`nd a auzit, mandarinul a r`s mult =i mi-a spus c[ n-a

mai pomenit asemenea =iretenie, ca ]n acela=i timp s[ ne

sperie =i s[ ne ]n=ele =i pe noi, =i pe ei. Apoi l-a ]ntrebat pe

t[lmaci de unde a auzit despre mongoli, =i acesta i-a r[spuns

c[ i-au spus-o gr[m[ticii =i oamenii lui. Askaniama a spus

atunci c[, dac[ nu a= fi fost ]n\elept =i l-a= fi crezut =i a= fi

preg[tit o ap[rare ]mpotriva mongolilor, iar ei ar fi v[zut

preg[tirile, ar fi crezut pe bun[ dreptate c[ o=tile noastre ne

urmau a=a cum li s-a spus =i am fi dat astfel de necaz,

]ncep`nd o g`lceav[ f[r[ rost. Mai zise c[ asemenea lucru nu

s-ar fi putut ]nt`mpla nici ]n g`nd m[car, deoarece atunci

c`nd Feodor Baikov a fost ]n solie la ei, pe Amur era r[zboi

275

]ntre ei =i ru=i, dar lui Baikov nu i-au f[cut nimic; =i dac[ nu

ar fi fost ]nc[p[\`nat, ar fi primit toat[ cinstea =i mul\umirea.

La a=a ceva nu se putea g`ndi nici acum, c[ci nu aveau de ce

s[ ne fac[ vreo v[t[mare. +i pe deasupra, ca s[-mi

demonstreze cu o pild[, smulse un fir de p[r din =uba de

samur =i zise: „Dac[ v-am omor] pe to\i cei o sut[ cincizeci

de oameni, pentru \arul alb paguba ar fi tot at`ta c`t este firul

acesta pentru =uba mea. Dar noi dorim prietenie, =i nu r[zboi.

Dac[ ]ns[ ]ntre noi ar fi r[zboi, =i domnia-ta ai veni cu o

solie, n-ai fi supus la nici o silnicie, ca =i acum, deoarece

bogdihanul \ine la bunul s[u nume =i dore=te prietenie cu

toat[ lumea.” +i a spus multe altele asem[n[toare.

I-am r[spuns c[ era un om ]n\elept, fiindc[ nu a dat

crezare tic[losului acela. +i asta o puteau vedea cu to\ii

singuri; cum s-ar fi putut hr[ni o=tile noastre =i caii =i unde s-

ar fi putut ascunde, c[ era vreme de iarn[. „Cu vicle=ug =i f[r[

veste atac[ doar t`lharii, ]ns[ marii ]mp[ra\i ]=i vestesc mai

]nainte pricinile r[zboaielor =i dup[ aceea se bat...”

Askaniama a spus c[ este adev[rat =i c[ bogdihanul se

purta ]n acela=i chip =i c[ ]n anii care au trecut el trimisese o

scrisoare c[tre tine, m[rite ]mp[rat, ]n care ]ntreba de cazacii

dauri dac[ sunt supu=ii m[riei-tale ori dac[ sunt ni=te t`lhari

liberi, luci, care se luptaser[ cu el mai ]nainte pe Amur; =i

acum a=teptau r[spuns de la m[ria-ta. Dac[ n-ar fi venit o

276

solie c[tre bogdihan =i nu le-ar fi ar[tat, trec`nd pe la ei, c[

aceia sunt supu=ii m[riei-tale, i-ar fi nimicit ca =i alt[dat[ pe

Amur.

I-am spus c[ atunci cazacii se duseser[ pe Amur f[r[

porunca m[riei-tale, dup[ bunul lor plac, =i de aceea m[ria-ta

n-ai trimis bogdihanului nici scrisori, nici soli, nici ]n=tiin\are

de r[zboi. Acum ]ns[, cet[\ile daure s-au ]ntemeiat din

porunca m[riei-tale nu pentru a-i p[gubi pe supu=ii

bogdihanului, ci doar pentru a-i p[zi pe localnicii care

pl[tesc bir.

Mandarinul adeveri spusele mele, c[ a=a a fost, fiindc[

atunci pe Amur mul\i dintre cazacii care ]n\elegeau limba au

m[rturisit c[ ei ]ncepuser[ r[zboiul f[r[ s[ aib[ nici o

porunc[ de la m[ritul \ar. }n ce-i prive=te pe cazacii dauri,

Seitkul Albin =i al\i buharani =i t[tari care str[bat de=ertul de

la Tobolsk p`n[ ]n China, spre a face nego\, au spus la fel c[

aceia se aflau ]n Dauria f[r[ ]ng[duin\a \arului. Ei ]ns[ nu i-au

crezut =i pentru bun[ ]ncredin\are trimiseser[ scrisoarea c[tre

m[ria-ta ]n anii trecu\i, iar acum, cu venirea mea, se

adevere=te f[r[ putin\[ de t[gad[ c[ acei cazaci locuiesc ]n

Dauria ]n urma poruncii m[riei-tale. }n ce-l prive=te pe

tic[losul acela de t[lmaci din Selenginsk, care r[sp`ndise

asemenea vorbe, am vrut s[-l pedepsesc cu moartea, a=a cum

o merita, fiindc[ a ]ncercat s[ ]nvr[jbeasc[ doi mari ]mp[ra\i

277

=i \[rile lor. Mandarinul mi-a spus c[ =i la ei, pentru o vin[

asem[n[toare, se os`nde=te la moarte, dar c[ ar fi mai bine s[

nu-l ucid aici ]n \inuturile lor, ci s[-i dau alt[ pedeaps[ =i s[-l

trimit ]n ]mp[r[\ia m[riei-tale. }n felul acesta, el nu va putea fi

socotit de oamenii mei =i nici de ai lui drept pricin[ a mor\ii

t[lmaciului =i deci necinstit. Dar s[ fie cum porunce=te m[ria-

ta. Dup[ ce am mai vorbit cu askaniama, i-am f[cut un dar, =i

el a plecat la locuin\a sa. }n ce-l prive=te pe t`lhar, l-am pus la

cazne grele de mai multe ori pentru a m[rturisi cine ]l

]ndemnase =i de ce a scornit asemenea minciuni. }n timpul

chinurilor, el a m[rturisit acela=i lucru: c[, fiind beat, le-a

spus chinezilor acele vorbe =i i-a speriat cu r[zboiul, fiindc[ l-

au b[tut c`ndva; altceva nu a mai m[rturisit. De aceea, l-am

pedepsit cu pedeapsa negustoreasc[ =i l-am dat pe m`na lui

Ignati =i a cazacilor care se ]ntorceau la Albazin =i la

Nercinsk, pentru a-l ]ntemni\a la Nercinsk p`n[ la ]ntoarcerea

mea, ca alt[ dat[ s[ nu mai umble cu vorbe mincinoase.

Trebuie =tiut ]ns[, m[rite \ar, c[ ]ntre bogdoi\i =i nican\i este o

du=m[nie ]nn[scut[, asemenea celei dintre polonezi =i

cerchezi, =i, de aceea, bogdoi\ii manciurieni nu-l iubeau pe

t[lmaciul din Selenginsk, fiindc[ era nicant din na=tere =i

legase prietenie cu slujitorii lor nican\i. }n prezent, se

desf[=oar[ un r[zboi cr`ncen ]ntre bogdoi\i =i nican\i, =i ]=i

poart[ ur[ de moarte unii altora =i chiar c`nd venea

278

mandarinul ]ncoace, din ora=ul ]mp[r[tesc, l-au ]ntrebat pe

fiul de boier pe care ]l trimisesem dac[ este cu noi t[lmaciul

nicant ce fusese anul trecut cu Gavril Romanov, =i din acea

clip[ toat[ solia =i cei care m[ ]nso\eau am fost b[nui\i. I-am

spus mandarinului c[ am vrut ]nc[ de atunci s[-l trimit pe

t[lmaci ]napoi la Albazin, ]ns[ m[ temusem ca ei s[ nu

cread[ c[ l-am ]ndep[rtat ca eu s[ le ar[t prietenie =i ]n inima

noastr[ s[ fie du=m[nie. Mandarinul mi-a spus c[ m-am

purtat cu ]n\elepciune c[ nu l-am trimis, fiindc[ ei ar fi g`ndit

a=a de la sine ]n\eles.

}n ziua urm[toare, 29 martie, askaniama m-a poftit s[

mergem la plimbare pe malul r`ului Naun, ca s[ pescuim =i

s[ v`n[m iepuri. M-am dus, ]mpreun[ cu el, =i am prins mult

pe=te =i iepuri mul\i. Aici pe Naun, se pescuie=te bielug[ din

cea mai mare, care vine din ocean pe r`ul Amur, precum =i

alte soiuri de pe=te de mare. Mandarinul m-a rugat din nou s[

nu-l os`ndesc la moarte aici pe t[lmaci =i i-am r[spuns c[-l

voi trimite la Nercinsk, unde va fi pedepsit dup[ porunca

m[riei-tale.

}n ziua de 2 aprilie askaniama a plecat din sat, cam la vreo

dou[zeci de verste dep[rtare, spre a-l ]nt`mpina pe tovar[=ul

s[u, deoarece ei au obiceiul s[ nu stea pe loc, atunci c`nd

a=teapt[ o porunc[ de la ]mp[ratul lor, ci s[ o primeasc[

ie=indu-i ]nainte. Cu mine, ca s[ nu-mi fie ur`t, a r[mas unul

279

din voievozi ]n timpul c`t era el plecat. }n ziua de 8 aprilie a

venit la mine voievodul Mangutei, care m-a ]ntrebat dac[

a=teptam s[ vin[ din urm[ ni=te oameni sau nu. Am b[nuit c[

pune aceast[ ]ntrebare anume fiindc[ v[zuse poate pe c`\iva

din oamenii mei apropiindu-se dinspre de=ert =i se temea s[

nu avem g`nduri de r[zboi. I-am r[spuns c[ ]n urma mea nu

a r[mas nici un om, dar se putea s[ soseasc[ aduc[torul

vreunei porunci de la m[ria-sa \arul ori poate sosesc oamenii

pe care i-am trimis ]n a=ez[rile iacu\ilor dup[ col\i de mors[.

S[ =tie m[ria-ta c[ pentru ]n[l\atul bogdihan col\ii de mors[

au pre\ numai dac[ sunt foarte mari, dar c`nd am fost trimi=i

]n solie, de la Moscova ni s-au dat din vistieria m[riei-tale

unii foarte mici =i, de aceea, l-am m`nat pe fiul unui boier la

iaku\i, ca s[ cumpere al\ii mari, pe care i-a v[zut aici, =i

mandarinul s-a minunat. A=a cum le spusesem, fiul de boier

care sosise ast[zi fusese trimis de cei de la Nercinsk, =i nu

a=teptam pe nimeni altcineva. Mangutei mi-a spus c[ a trimis

]n ]nt`mpinarea celor care veneau mai mul\i oameni de ai lui,

care, c`nd ]l vor ]nt`lni, ]l vor anun\a pe mandarinul lor =i pe

mine. }n ziua de 10 aprilie au venit de mai multe ori din

partea voievodului s[ m[ ]ntrebe st[ruitor: „Ce ru=i vin ]n

urma domniei-tale?”, deoarece oamenii s[i erau foarte

tulbura\i =i se adunau ]n grupuri. }n ziua de 12 aprilie,

mandarinul mi-a trimis un gr[m[tic de al s[u de la Cancelaria

280

soliilor, ]nso\it de fiul unui boier de pe Lena =i de un tungus

din Nercinsk, din neamul lui Gantimur, s[-mi spun[ c[ din

partea m[riei-tale de la Moscova a fost trimis[ pentru mine ]n

anul trecut 7183 o l[di\[ cu medicamente de la Depar-

tamentul siberian prin ni=te o=teni c[l[ri. Hatmanul din

Tobolsk l-a trimis pe fiul unui boier, ]mpreun[ cu aduc[torii,

s[ m[ ajung[ ]nainte de a fi sosit la ]mp[r[\ia chinez[. C`nd

au ajuns la Nercinsk, nu m-au mai g[sit. Tot atunci au sosit la

Nercinsk =i cei cu col\ii de mors[ de la Iaku\k, iar Pavel

Sulghin i-a trimis mai departe. Fiind ]ns[ pu\ini, le-a dat drept

]nso\itori o c[l[uz[ tungus[ =i cincisprezece cazaci. Merg`nd

pe acela=i drum pe care am mers =i eu n-au ]nt`lnit nici un

om p`n[ la grani\a chinez[, ]n afar[ de ni=te \[rani namiazini,

care i-au re\inut cinci zile =i i-ar fi ucis =i jefuit, dac[ nu i-ar fi

oprit c[petenia lor, care le-a spus c[ solul se va ]ntoarce ]n

cur`nd pe acolo, =i atunci ei unde se vor ascunde? Apoi, le-au

dat hran[ =i care, i-au l[sat s[ plece =i le-au spus c[, atunci

c`nd se va ]napoia solul, vor pl[ti birul prin el =i se vor

supune m[riei-tale \arului. C`nd au sosit la grani\a ]mp[r[\iei

chineze, oamenii din Kargacin au fugit din calea lor =i au vrut

s[-=i vesteasc[ voievozii, dar ei i-au ]mpiedicat =i le-au spus

c[ sunt oameni pa=nici =i c[ vin din partea m[riei-tale c[tre

mine, supusul t[u, cu treburi pa=nice, =i s[ trimit[ mai departe

dup[ mine pe fiul de boier din Lena =i pe c[l[uza tungus[.

281

Atunci i-au luat =i i-au dus ]n fa\a voievodului =i i-au trimis

mai departe la mine. C`nd au fost ]n fa\a voievodului, acesta

l-a cercetat ]ndeaproape pe c[l[uza tungus[ dac[ sosesc

solda\i pentru sol =i dac[ sunt osta=i la Nercinsk. C[l[uza a

jurat dup[ legea sa c[ nu a auzit despre a=a ceva. Voievodul

i-a spus c[ astfel ]l crede ]ntru totul, dar l-a ]ntrebat pentru ca

supu=ii s[i s[ aud[ tot ce i-a r[spuns tungusul =i s[ se

lini=teasc[. }n aceea=i zi am trimis la voievod un gr[m[tic =i

un t[lmaci, ca s[-l ]ntrebe de ce este at`ta de b[nuitor c[ ar

veni osta=i =i de ce nu m[ crede, iar pe oamenii m[riei-tale ]i

aduce ]nt`i la el =i apoi la mine, c[ci eu ]nsumi i-a= fi trimis s[

le vorbeasc[. Acum s-a ]ncredin\at de cele ce i-am spus c[ ei

vin de la m[ria-ta cu leacuri =i cu col\i de mors[. Fiind foarte

ru=inat, mi-a spus c[ b[nuiala nu pornise de la el, ci de la

oamenii de r`nd de pe hotar, supu=i ai lor, care nu cunosc

r`nduielile. Dar, m[rite \ar, nu i-a re\inut nici m[car o or[ =i i-

a trimis de-a dreptul la mine.

}n ziua de 13 aprilie askaniama s-a ]ntors ]n satul ]n care

locuiam eu, a venit la locuin\a mea =i foarte ]ndatoritor =i

prietenos m-a vestit c[ ]n[l\imea-sa bogdihanul, dorind s[

statorniceasc[ leg[turi de prietenie =i de dragoste cu m[ria-ta,

a trimis porunc[ prin tovar[=ul s[u s[ m[ ia ]mpreun[ cu cei

o sut[ cincizeci de slujitori ai m[riei-tale =i s[ ne aduc[ ]n

ora=ul ]mp[r[tesc cu mare cinste =i grab[, preg[tind locuri de

282

popas de-a lungul drumului, spre a nu mai fi pricin[ de

z[bav[. Tovar[=ul s[u se ]mboln[vise, r[m`n`nd la o distan\[

de o zi =i jum[tate de sat, ]ns[ trimisese porunca

bogdihanului s[ fim adu=i acolo, dup[ ce se va ]n[l\a pe cer

luna plin[. Ziua aceea fericit[ va fi la data de 17 aprilie;

atunci, ]n sf`r=it, vom porni. Odat[ ajun=i ]n ora=ul

]mp[r[tesc, ni se vor da toate onorurile, spre mul\umirea

noastr[. }n timp ce vorbeam, mi-a spus c[ de la Nercinsk la

Pejin este un drum mai scurt ce ar putea fi str[b[tut ]n treizeci

de zile, dac[ ne gr[bim. Drumul de aici merge ocolit, ]ns[ cei

care cunosc locurile pe la lacul Dalai Nor ajung de la

Nercinsk p`n[ ]n satele de la grani\[ ]n opt zile pe o cale mai

scurt[ =i lipsit[ de primejdii. A mai z[bovit la mine, vorbind

despre tot felul de lucruri, p`n[ au sosit oamenii m[riei-tale,

cei trimi=i cu leacurile =i cu col\ii de mors[. Atunci am adus

l[di\a cu leacuri, pe care am deschis-o, =i i-am ar[tat col\ii de

mors[. El s-a minunat tare c[ sticlele cu doctorii au ajuns

]ntregi din locuri at`t de ]ndep[rtate. Eu i-am spus atunci,

ar[t`ndu-i leacurile =i col\ii: „lat[ o=tile noastre despre care ai

vorbit f[r[ ]ncetare”, iar el s-a ru=inat tare, dar mi-a spus c[

st[ruia cu ]ntreb[rile nu din pricina lui, ci pentru ca oamenii

de r`nd s[ fie ]ncredin\a\i =i s[ nu se sperie. M-a rugat apoi s[

aleg un leac =i s[-l trimit la tovar[=ul s[u suferind acolo unde

se oprise, printr-un om al meu, care ]l vindecase =i pe el,

283

fiindc[ ]i era foarte r[u, s[-i u=ureze chinurile. }ndat[ am ales

unul dintre cele mai bune leacuri =i l-am trimis secretarului

s[u.

Pentru paza c[milelor =i a cailor, am hot[r`t s[ las aici

pu\ini oameni, pentru c[ la ]mp[r[\ie plecam to\i cu carele =i

puteam ajunge ]n dou[zeci =i opt de zile.

}n ziua de 14 aprilie a venit =i gr[m[ticul care fusese la

Pejin; el mi-a spus acela=i lucru ca askaniama. }n ora=ul

]mp[r[tesc z[boviser[ =apte zile, deoarece ]n Cancelaria

solilor nu era nimeni care, ]n lipsa lui askaniama, s[-i aduc[

la cuno=tin\[ ]n[l\atului bogdihan despre sosirea lor =i, de

aceea, treburile fuseser[ trecute unei alte Cancelarii, =i de aici

]nt`rzierea. Eram ]ns[ a=tepta\i la Pejin =i vom fi primi\i cu

cinste.

}n ziua de 15 aprilie au sosit aici din cetatea Albazin de pe

Naun cinci cazaci, ca s[ afle cum merg treburile. S-au

preg[tit dou[ doscianicuri, pentru a porni pe Amur =i pe Zeia,

s[ str`ng[ birurile. Le-am poruncit cazacilor — =i am scris =i

la fort — ca birnicilor kitai s[ nu le fac[ nici o pagub[, s[ nu

le ia bir =i s[ nu porneasc[ vreo expedi\ie ]n locurile acelea,

p`n[ c`nd va da Dumnezeu =i solia va fi dus[ la cap[t, c[ci

nu trecea nici o zi ]n care mandarinul =i voievozii s[ nu se

pl`ng[ de relele f[ptuite de cazacii din Albazin. +i pentru c[

acum la grani\ele chineze am z[bovit cam mult, =i ]ntre mine

284

=i chinezi au fost schimbate at`tea vorbe, ]nc`t nu-mi este cu

putin\[ s[ le scriu ]n aceast[ carte, trimit scrisoarea ]n grab[

pentru fiul boierului din Nercinsk Ignati Milovanov, ]mpreun[

cu t[lmaciul, cu gr[m[ticul =i cu ]nso\itorii s[i, pe care i-am

trimis la ]mp[r[\ia chinez[ ]naintea mea, ca s[-mi vesteasc[

sosirea. Acest Ignati, care a v[zut de la ]nceput cum a fost

trimis[ scrisoarea bogdihanului c[tre m[ria-ta =i a stat aici

l`ng[ mine p`n[ la ]ng[duirea plec[rii mele, poate vesti

m[riei-tale despre tot ce a auzit =i a v[zut din cele ce s-au

petrecut aici. Ceea ce am scris aici eu, supusul t[u, despre el,

adic[ ce mi-au spus despre el voievozii, c[ ]n mod nechibzuit

i-a ]n=tiin\at despre sosirea mea ]n timpul prim[verii =i nu

iarna, ceea ce a iscat ne]n\elegerea, au fost n[scocite de ei,

pentru a m[ re\ine aici p`n[ la venirea mandarinului. C`nd

]ns[ acesta a sosit de la Pejin, mi-au spus c[ bogdihanul era

foarte bucuros, =i atunci l-au ]nvinov[\it pe Milovanov de

]nt`rziere.

Pentru a nu uita, am trimis =i raportul lui Ignati =i i-am

poruncit s[ predea scrisoarea la Cancelaria solilor boierului

Artemon Sergheevici Matveev sau marilor gr[m[tici Grigori

Bogdanov, Ivan Eustatiev, Vasili Babinin, Emilian Ukrain\ov.

C[tre m[ria-ta am scris o scrisoare cifrat[ despre cele ce

am auzit ]n tain[ pe malul r`ului Naun =i nu ]ndr[znesc s[

scriu clar aici, ca nu cumva chinezii s[ prind[ scrisoarea pe

285

drum =i s[ devin[ b[nuitori, c[ci la ei se afl[ un tr[d[tor rus,

care cunoa=te =i ]n\elege =i scrierea ruseasc[, =i pe cea

chinezeasc[.

* * *

}n timpul c`t am stat pe malul r`ului Naun, am observat

cum chinezii respingeau bl[nurile proaste de samur, care nu

erau c[utate =i nu aveau nici un pre\. Din vistieria m[riei-tale

de la Moscova au fost trimise ]nc[ drept daruri pentru hanul

chinez bl[ni de samur, dintre care cele mai bune au fost

pre\uite doar la treizeci =i cinci de ruble sorocul (patruzeci de

buc[\i). De aceea, solul i-a chemat pe boierii curteni din

Moscova, pe feciorii de boieri, pe slujba=i =i pe doi negustori,

c[rora le-a spus s[ schimbe c`t se putea mai mul\i samuri din

vistieria ]mp[r[teasc[ =i ]n locul lor s[ dea fiecare dup[

puterea lui al\ii mai frumo=i, ca s[ se str`ng[ astfel c`teva

bl[nuri alese pentru daruri. Au r[spuns c[ fiecare om va da

dup[ puterea sa, f[r[ nici un fel de schimb, de dragul m[riei-

tale, a=a c[ boierii curteni din Moscova =i fiii de boieri au dat

c`te doi sau trei, la fel =i slujba=ii. Negustorii Ivan Samoilov,

fost[ c[petenie a v[mii din Eniseisk, =i gostul Evstatie Filatov,

frunta= ]nc[run\it, care se al[turaser[ soliei unul la Selenginsk,

=i altul la grani\a chinez[, au d[ruit tot de dragul m[riei-tale,

f[r[ nici un schimb, c`te patruzeci de samuri. +i aceste dou[

286

sorocuri pre\uiau fiecare c`te =aizeci de ruble, dar samurii

erau v kostkah. De la curteni, de la fiii de boieri =i de la

slujitorii din Tobolsk, din Selenginsk =i din Nercinsk s-au

trimis trei sorocuri =i dou[zeci =i =ase de samuri (o sut[

patruzeci =i =ase) v kostkah =i v parah. Prima leg[tur[ de

patruzeci de pielicele a celor din Nercinsk valora o sut[

dou[zeci de ruble, a doua — optzeci de ruble, iar a treia —

=aizeci de ruble. Aceste cinci =ube (dou[ sute de samuri) au

fost preg[tite ca daruri pentru bogdihan, iar cinci =ube din

vistieria \arului =i dou[zeci =i =ase de samuri r[ma=i au fost

preg[ti\i pentru treburile soliei, pentru a fi d[rui\i ]n ]mp[r[\ia

chinez[, iar cei ce le-au primit s[ fie scri=i ]n Cartea de

cheltuieli.

Era ]n ziua de 18 februarie anul 7184, c`nd a sosit din

capitala chinez[ aici pe malul Naunului fiul boierului daur

din Nercinsk Ignati Milovanov. El fusese trimis ]nainte, ]n anul

7183, de la Eniseisk la voievozii din ora=ele de grani\[, ca s[-i

vesteasc[ de sosirea unei solii din ]mp[r[\ia m[riei-tale c[tre

]n[l\imea-sa bogdihanul. }n raportul s[u Ignati a ar[tat c[ a

plecat ]n ziua de 19 noiembrie spre a=ez[rile de grani\[

chineze=ti din fortul Nercinsk prin fortul Albazin =i c[ p`n[ la

cel dint`i sat de pe Naun a mers p`n[ ]n ziua de 14

decembrie. Aici voievozii l-au \inut pe Ignati o s[pt[m`n[, ]n

care timp nu l-au l[sat s[ mearg[ nici ]nainte, nici ]napoi.

287

Abia dup[ aceea l-a luat Mangutei, cel care fusese ]n trecut la

Nercinsk, =i l-a dus la Pejin, p`n[ unde au c[l[torit

cincisprezece zile. C`nd a ajuns ]n ora=ul ]mp[r[tesc, i s-a dat

o locuin\[ ]n care s[ stea ]mpreun[ cu t[lmacii, ]ns[ l-au \inut

sub paz[ ]ndeaproape =i nu l-au l[sat s[ ias[ din curte

nic[ieri. Poruncile pe care le primise de la Pavel Sulghin ]n

cetatea Nercinsk i-au fost smulse cu sila =i au fost talm[cite de

ni=te fugari ru=i, care locuiesc acolo de mult[ vreme.

T[lm[cirea a fost f[cut[ chiar ]n fa\a hanului, care a ]ntrebat

despre solie, despre scrisoarea m[ritului \ar =i despre daruri;

Ignati le-a r[spuns ]ns[ c[ nu =tie nimic despre astea. El fusese

trimis ]nainte de c[tre sol, doar s[-i anun\e venirea =i s[ se

]ngrijeasc[ de mijloacele de c[l[torie. C`nd acesta va ajunge

el ]nsu=i ]n ora=ul ]mp[r[tesc, va vorbi despre toate.

Lui Ignati i s-a dat hran[ ]ndestul[toare, ]ns[ nu a fost l[sat

s[ plece nic[ieri din locuin\[, de=i de multe ori i-a rugat la

cancelarie s[-l lase s[ ias[ ]n ora=, ca s[ t`rguiasc[ prin

apropiere =i s[ cumpere toate cele necesare. Ei i-au r[spuns

c[ bogdihanul poruncise ca Ignati s[ nu fie l[sat s[ mearg[

nic[ieri p`n[ c`nd va pleca. C`t a stat acolo, n-a venit nimeni

la el, ]n afar[ de un buharan negustor din ora=ul Tara, care

sosise ]n China cu mai bine de patru ani ]n urm[ =i nu cuteza

s[ plece ]napoi, fiindc[ ]ntre tai=ii calmuci care locuiau de-a

lungul drumului spre Tobolsk ]ncepuse un r[zboi care nu se

288

terminase ]nc[. }n privin\a nego\ului cu bl[nuri a spus c[

treburile mergeau foarte prost, fiindc[ vremurile erau tulburi,

iar caravanele buharanilor =i t[tarilor care veneau de la

Tobolsk ]n China ]nc[ nu sosiser[ din pricina r[zboiului =i nu

se =tia dac[ vor sosi ori nu, c[ci r[zboiul poate dura.

Pe Ignati l-au \inut la Pejin patru s[pt[m`ni, am`n`ndu-i

plecarea de la o zi la alta, apoi l-au chemat la cancelarie

unde i-au spus c[ bogdihanul trimitea ]n ]nt`mpinarea soliei

un mandarin, ]nso\it de un secretar, c[ruia ]i d[duse porunci

depline pentru toate, iar el s[ se ]napoieze la sol, cu acest

mandarin. Lui =i celor trei cazaci le-au dat c`teva daruri

ne]nsemnate =i i-au trimis ]napoi. Acum trecuser[ trei

s[pt[m`ni de c`nd p[r[siser[ ora=ul ]mp[r[tesc. Marele

mandarin, pe care I-au recunoscut cazacii care mai fuseser[

]n China, este cel de la Cancelaria unde se primesc to\i

str[inii, iar ]nso\itorul s[u este, de asemenea, func\ionarul

Cancelariei =i mai au cu ei =i doi gr[m[tici. C`t au venit

]mpreun[ din Kambal`k, pe drum, peste tot i s-a ar[tat

mandarinului cel mai mare respect. El este cel care a trimis

c`ndva scrisoarea c[tre m[ria-ta. Venind dinspre capital[, pe

drum s-au ]nt`lnit cu fiul de boier =i cu t[lmaciul pe care eu ]i

trimisesem de aici, din sat. Mandarinul i-a oprit, nu i-a l[sat

s[ mai mearg[ la Pejin =i i-a ]ntors, trimi\`ndu-i ]naintea lui,

]mpreun[ cu Ignati =i cu Ivan, t[lmaciul, ca s[ anun\e la Naun

289

c[ ei vin cu mare grab[... Solul nu trebuia s[ se ]ngrijoreze cu

nimic, deoarece ]ndat[ ce soseau ei, va fi foarte mul\umit.

F[r[ ei nimeni nu ]ndr[znea s[ fac[ ceva. +i ei vor ajunge aici

la cinci zile dup[ sosirea lui Milovanov.

* * *

}n anul 7184, ]n ziua de 17 aprilie, ]n satul chinezesc

Pacigorsk, de pe malul marelui r`u Naun, potrivit poruncii

m[ritului bogdihan, askaniama =i tovar[=ul s[u au trimis un

om la sol =i l-au anun\at c[ ziua aceea era fericit[ pentru ei =i

s[ se preg[teasc[ cu to\i oamenii lui spre a porni c[tre ora=ul

]mp[r[tesc Pejin, ora=ul de capitat[ al bogdoi\ilor kitai\i =i

care se nume=te ]n limbile t[tar[, calmuc[ =i rus[ Kambal`k,

ceea ce ]nseamn[ cetatea hanilor. Pentru purtarea poverilor

ne-au trimis o sut[ de care cu c`te dou[ ro\i =i, de asemenea,

c`te un cal pentru fiecare om. Solul a luat cu el o sut[

cincizeci de oameni, iar la Naun au r[mas doisprezece

cazaci, pentru a supraveghea c[milele =i caii. C[milele au fost

m`nate spre p[=unile s[rate, iar caii au fost ]mp[r\i\i pe la

s[teni. Askaniama a poruncit voievozilor s[ le dea hran[

acestor oameni, p`n[ c`nd ne vom ]ntoarce de la ]mp[r[\ie.

De asemenea, la Naun au r[mas =i cei patru cazaci care

veniser[ s[ se intereseze de sol =i doreau s[ se ]napoieze

cur`nd la Albazin, treisprezece zile de drum dep[rtare de

290

acest sat. }n aceea=i zi l-am trimis pe Ignati Milovanov cu o

scrisoare c[tre m[ria-sa \arul, prin cetatea Albazin. Cu el au

plecat =i cinci cazaci, care-l duceau pe tic[losul de t[lmaci la

Nercinsk, acela despre care am scris mai sus c[ a vrut s[ v`re

z`zanie. Nu s-au ]ndreptat ]ndat[ spre Nercinsk, fiindc[ le era

team[. Lui Ignati Milovanov =i tovar[=ilor lui le-am dat

porunc[ s[ plece spre Moscova cu cea mai mare grab[, =i

despre trimiterea lui mai departe =i despre mijloacele de

c[l[torie am scris voievozilor din cet[\i.

}n aceea=i zi, ]nainte de amiaz[, solul a pornit din satul

acesta ]mpreun[ cu to\i slujitorii m[riei-sale \arului, ]mpreun[

cu askaniama =i ]nso\i\i de to\i voievozii de pe Naun =i al\i

mul\i chinezi de seam[. Am mers cu to\ii ]mpreun[ p`n[

aproape de satul voievozilor, nu departe de r`ul Naun.

}nainte de a ajunge ]n sat, b[tr`nul voievod le-a ie=it ]n

]nt`mpinare =i i-a poftit ca oaspe\i pe sol =i pe askaniama.

Solul s-a scuzat, dar askaniama a primit =i i-a spus solului s[

c[l[toreasc[ pe ]ndelete p`n[ la locul de popas. I-a dat

solului un om al s[u ca ]nso\itor =i a spus c[ ]l va urma ]ndat[.

De la satul voievozilor nu sunt mai mult de trei verste. Pe

l`ng[ acest c[tun am traversat un r`u mocirlos. De aici p`n[

la satul Krasnoie sunt =apte verste. Aici r`ul Naun se apropie.

Trec`nd de satul Krasnoie, am mers pe l`ng[ Naun =i,

c[l[torind spre partea st`ng[, l`ng[ sat, se afl[ ruina unei

291

cet[\i. Iar mai sus de aceast[ cetate n[ruit[ se ridic[ din r`ul

Naun un mal r`pos, mare =i ]nalt. De la satul Krasnoie =i p`n[

la un alt sat micu\ am mers =ase verste, iar de la acesta p`n[

la satul Hundu — dou[ verste. Nu departe de sat se afl[ o alt[

cetate n[ruit[, din p[m`nt. De la satul Hundu am mers cam o

verst[ =i ne-am oprit s[ ]nnopt[m pe malul unui bra\

l[turalnic al Naunului, pe care se afla =i satul Pacigorsk. De la

Pacigorsk p`n[ la locul de popas am c[l[torit cinci verste prin

locuri ]ntinse de step[ =i n-am v[zut nici un fel de p[dure. }n

noaptea aceea solul a dormit ]n cortul s[u de c[l[torie, iar

askaniama a dormit ]n satul Hundu. }n ziua de 18 aprilie am

mers cam dou[ verste de-a lungul Naunului pe c`mpie ]ntins[

=i am trecut printr-un vad pietros peste un r`ule\ care

izvor[=te din mun\i =i se vars[ ]n Naun. L`ng[ r`ule\ se

g[se=te un c[tun mic, =i mai sus — ]nc[ unul. Mai jos, am

trecut prin albia unui p`r`ia= =i apoi — printr-un sat mic, la

=apte verste dep[rtare de c[tun. Aici se sf`r=e=te st[p`nirea

voievozilor de pe Naun =i ]ncepe cea a unui tai=a mongol,

care este van al bogdihanului. Vani se numesc mandarinii cei

mari, ca =i fra\ii hanului. +i nepo\ii acestuia se numesc, de

asemenea, vani.

P`n[ la zidul cel mare chinezesc, peste to\i mongolii

st[p`nesc prin ereditate patruzeci =i doi de vani =i de tai=i.

Voievozii de la Naun st[p`nesc peste torgacini =i peste cei

292

care tr[iesc pe r`urile Gan =i Naun, ca =i peste to\i daurii =i

giucerii, care merg la v`n[toare de samuri. Ace=tia vin ]n

timpul iernii pe r`urile Amur =i Zeia, unde v`neaz[ ]mpreun[

cu oamenii no=tri, iar bogdihanului ]i dau ]n fiecare an cele

mai frumoase bl[nuri.

La patru verste de satul ar[tat mai sus, am traversat r`ul lal,

acela=i de pe al c[rui mal am pornit din Nercinsk spre Naun,

trec`nd prin mun\ii Torgacini. Nu departe de acolo, r`ul se

vars[ ]n Naun. P`n[ la lal tr[iesc daurii, =i dincolo de el ]ncep

\inuturile mongolilor. Pe malurile r`ului lal nu se v[d p[duri,

doar ni=te tufi=uri de salcie, ca =i pe r`ul Naun. De acolo am

mai mers zece verste =i am ajuns la r`ul cel mare Soli. De la

Naun =i p`n[ aici locurile sunt bune de agricultur[. R`urile

acestea curg dinspre apus spre r[s[rit =i se vars[ ]n Naun, iar

Naunul curge dinspre miaz[noapte-r[s[rit spre miaz[zi-apus,

p`n[ se ]nt`lne=te cu lal, =i de la gura acestuia se ]ntoarce

pu\in spre miaz[zi. Drumul nostru a mers ]ns[ ]n aceste dou[

zile spre apus. }ntre aceste r`uri se afl[ stepe ]ntinse, dar sunt

=i locuri mocirloase. L`ng[ r`u este un alt sat mongol, unde

am construit pe dou[ b[rci un pod plutitor =i au trecut

poverile, iar caii au trecut ]not. +i trec`nd r`ul, am mers dou[

verste =i jum[tate p`n[ la un alt c[tun, a=ezat pe malul r`ului

Soli, care se vars[ ]n Naun, pentru c[ drumul s-a ]ntors spre

miaz[noapte. Askaniama i-a spus solului c[ mai este un drum

293

=i pe partea cealalt[ a Naunului, prin \inuturi locuite, ]ns[ nu

este de-a dreptul, ci mai ocolit cu trei zile. De aceea mergem

pe calea aceasta, fiindc[ este mai de-a dreptul. La locul de

popas am schimbat carele \[ranilor dauri =i ni s-au dat cai =i

care de c[tre tai=ii mongoli, at`tea de c`te am avut nevoie.

Pe partea dreapt[ a r`ului, ]n dreptul c[tunului, cam la opt

verste, se afl[ un ora= vechi de piatr[, pustiu, fost odinioar[ al

mongolilor. De=i prin locurile acestea poate rodi orice, dintre

cereale mongolii seam[n[ doar mei.

La 19 aprilie am mers c[tre miaz[zi =i miaz[zi-apus prin

c`mpii ]ntinse, roditoare, l[s`nd ]n urm[ multe lacuri, ]n jurul

c[rora tr[iesc =i duc via\[ nomad[ mongolii. Pe partea

dreapt[ curge spre miaz[zi de sub munte r`ul Tula, pe care l-

am trecut prin vad la zece verste de popas. Pe malul cel[lalt

am ajuns la satul Dzandan, unde, la st`nga, locuie=te

Darkhan-lama al mongolilor. }n sat se afl[ marea lor

m[n[stire Labin. Satul este a=ezat l`ng[ lacuri, =i ]n preajma

lui forfotesc mul\i mongoli nomazi. Ei ]i poart[ mare cinste lui

lama =i i se ploconesc p`n[ la p[m`nt cu =apte metanii, parc[

ar fi Dumnezeu. De la m[n[stirea Labin p`n[ la r`ul Tula

sunt dou[ verste. La acel Darkhan-lama a z[cut tovar[=ul lui

askaniama, care s-a ]mboln[vit, venind de la ]mp[r[\ie,

]nainte de a ajunge pe malul Naunului. Tovar[=ul lui

askaniama este zargucei, ceea ce la noi ]nsemneaz[ diac. +i

294

fiind ]nc[ la Naun, askaniama l-a rugat pe sol s[ trimit[

]nainte un om cu leacuri, =i solul a trimis un om =i un t[lmaci,

c[rora le-a poruncit s[ a=tepte acolo sosirea lui. Ajung`nd

acolo, Darkhan-lama le-a spus multe oamenilor no=tri =i, ]ntre

altele, c[ este foarte fericit c[ a dat Dumnezeu ca ]ntre cei doi

mari ]mp[ra\i s[ fie pace. Numai c[ anul trecut cazacii din

Albazin au venit cu r[zboi, =i ei s-au speriat foarte tare,

fiindc[ a=teptau r[spuns la scrisoarea bogdihanului, =i, ]n

locul lui, au auzit c[ ]ncepe r[zboiul. Acum ]ns[ sunt foarte

mul\umi\i =i n[d[jduiesc ca prin solia de acum s[ se

]ntemeieze o pace de nezdruncinat. +i lama, care este un om

]n\elept =i cunosc[tor a multe leacuri, ne-a mai spus multe

altele. Omul nostru i-a dat bolnavului leacurile =i, p`n[ la

sosirea noastr[, a dat Dumnezeu de s-a ]ns[n[to=it.

Askaniama a cerut ]ng[duin\[ de la sol s[ mearg[ la Darkhan-

lama pentru a-=i vedea tovar[=ul =i pentru a-l lua cu el, iar

solul a trimis cu el un gr[m[tic =i un t[lmaci ca s[-l ]ntrebe de

s[n[tate. +i askaniama a plecat =i l-a adus pe zargucei ]ntr-o

teleg[. Solul =i-a continuat drumul p`n[ la urm[torul loc de

popas. Trec`nd dincolo de satul Lubino, pe partea dreapt[, se

afl[ marele lac Sara-nor, ]n care, dup[ cum se spune, s-ar g[si

scoici mari c`t o farfurie alb[, =i ]n aceste scoici se g[sesc

m[rg[ritare. }n jurul lacului sunt multe iurte de mongoli. De

la satul Labino =i p`n[ la acest lac sunt zece verste, iar de aici

295

am mai mers trei =i am poposit l`ng[ alt lac, mai mic. Aici era

un iam, =i am schimbat mijloacele de transport. La toate

popasurile erau preg[tite din vreme pentru solie c`te patru

corturi de p`sl[. Askaniama sta, de asemenea, ]ntr-o iurt[

asem[n[toare. Solului i se d[dea drept hran[ c`te un berbec

pe zi, iar slujba=ilor lui — c`te doi bouleni =i pu\in p[sat, ]ns[

slujitorii v`nau pe lacuri multe g`=te =i ra\e s[lbatice,

trimi\`nd ]n fiecare zi v`nat din bel=ug lui askaniama,

tovar[=ilor lui =i altora. Pe aici, caii =i boii sunt pipernici\i, =i

jum[tate din oameni merg pe jos; mare parte din boi

r[m[seser[ pe drum. Askaniama i-a spus solului c[ ]n lacurile

acelea =i ]n Naun sunt scoici ]n care uneori se g[sesc at`tea

m[rg[ritare, ]nc`t lumineaz[ ]n timpul nop\ii. Aici am poposit

la iam pe malul unui lac.

}n ziua de 20 aprilie am pornit de la iam ]mpreun[ cu

askaniama =i am mers prin step[ p`n[ la un r`u mocirlos care

curge de la miaz[noapte spre miaz[zi =i dincolo de care se

]ntinde o c`mpie ]ntins[, uscat[, cu locuri bune pentru

agricultur[ =i cu multe saline, f[r[ dealuri =i cu iarb[ din loc

]n loc. Toat[ ziua am mers spre miaz[zi-apus. R`ule\ul se

vars[ ]n Korghei. Am ]nt`lnit ni=te mla=tini nu prea mari, dar

p[duri nu erau deloc. Merg`nd prin step[, am ajuns la o

f`nt`n[ unde era preg[tit iamul =i am ]nnoptat. Zilele acestea

296

am c[l[torit pe ]ndelete p`n[ la amiaz[ =i uneori chiar ne-am

oprit o zi ]ntreag[.

}n 21 aprilie am c[l[torit doar peste stepe uscate pline cu

prundi=, iar c[tre amiaz[ am ]nt`lnit ni=te mun\i ]nal\i pe

partea dreapt[. Noi am luat-o spre st`nga. Pe ]n[l\imile acelea

erau p[duri de ulmi, cele dint`i ]nt`lnite de la Naun. P`n[ la

iam am c[l[torit patruzeci de verste =i pe partea st`ng[ am

v[zut o cetate veche n[ruit[. De acolo am mai mers dou[

verste =i am ajuns la r`ul Korghei, care este foarte repede, are

o albie pietroas[ =i apa limpede. De=i este mare, r`ul poate fi

trecut, dar vadul este ad`nc, =i carele a trebuit s[ le \inem cu

m`na, ca s[ nu le poarte curentul. R`ul curge prin step[ din

mun\i de la miaz[noapte c[tre miaz[zi =i se vars[ ]n Naun.

Aici Naunul vine c[tre miaz[noapte, iar Korgheiul — dinspre

apus =i, dup[ ce se unesc, ]=i ]ndreapt[ cursul spre r[s[rit. Din

locul acela unde se unesc r`ul Korghei cu Naunul ]=i pierd

numele =i ]l schimb[ ]n marele r`u Songar ]n limba rus[, iar ]n

limba chinez[ — Singal. El cote=te apoi spre miaz[noapte =i

se vars[ ]n marele r`u Amur. De la unirea Singalului cu

Amurul, p`n[ la mare, r`ul cap[t[ ]n limba chinez[ numele

Kten-tung. Amurul curge spre r[s[rit =i se vars[ ]n marele

ocean de r[s[rit, de-a lungul malurilor c[ruia se poate ajunge

p`n[ la gurile r`urilor care vin din China. Pe \[rmul m[rii

tr[iesc oameni, =i ]n preajma Amurului, de am`ndou[ p[r\ile,

297

se ]nal\[ mun\i falnici, ]mp[duri\i. Dar despre Amur am scris

]n mod deosebit de la izvor p`n[ la gurile lui din mare; deci

s[ ne ]ntoarcem acum la c[l[toria noastr[. R`ul Korghei, pe

care ru=ii no=tri ]l numesc Korga, se zice c[ se vars[ ]n Singal

l`ng[ un ora= chinezesc cu metereze de p[m`nt. Mai departe,

de-a lungul Singalului, de asemenea, se spune c[ sunt ridicate

cet[\i din vremea de c`nd pe Amur =i pe Singal a fost r[zboiul

cu cazacii =i c[ ]n aceste cet[\i, care au fost luate de la

cazaci, se afl[ vase =i cor[bii care au tunuri pentru ap[rare

]mpotriva ru=ilor. }n locul acesta se afl[ ora=ul de ba=tin[ al

bogdihanului, Singhian. De aici au pornit copiii lui =i au

cucerit ]mp[r[\ia chinez[, dar despre aceste ]nt`mpl[ri st[

scris ]n Cartea t[t[rasc[.

De la Korghei am mers patru verste =i am ajuns la r`ule\ul

Tav, care curge de la miaz[noapte c[tre miaz[zi =i se vars[ ]n

Korghei. Pe malul r`ule\ului se afl[ un sat mongol, ]n

apropierea c[ruia ne-am oprit =i am schimbat carele =i

animalele. La marginea satului erau multe iurte de nomazi =i

de ale localnicilor. Din locul acela a ]nceput s[ se vorbeasc[

limba chinez[, iar locuitorii sunt foarte ]ndatoritori. Colibele

lor sunt f[cute din p[m`nt, ca =i ale daurilor. L`ng[ satul

acesta am ]nnoptat. Mongolii de aici pl[tesc bir f[r[ s[

murmure, dar cei care locuiesc dincolo de Korghei c`teodat[

se ]mpotrivesc, alteori — nu.

298

}n 22 aprilie am pornit de la r`ul Tav printr-o step[ uscat[

=i ]ntins[, merg`nd c[tre miaz[zi-apus =i am z[rit ]n dep[rtare

pe partea dreapt[ ni=te mun\i ]nal\i, acoperi\i cu p[duri de

stejar. Am mers treizeci =i opt de verste de la iam =i ne-am

oprit s[ ]nnopt[m l`ng[ ni=te f`nt`ni aproape de o tab[r[ de

nomazi cu multe corturi a=ezate ]n jurul izvoarelor. Aici nu

am schimbat carele de povar[ .

}n 23 aprilie am mers prin step[ cincisprezece verste =i am

ajuns la ni=te izvoare =i am poposit de amiaz[, apoi am

schimbat carele =i vitele de povar[. Plec`nd, am trecut printre

coline nisipoase, pe care cre=teau pomi mici. Am ajuns la

r`ule\ul Koli, care curge din mun\i dinspre miaz[noapte-apus

c[tre miaz[zi prin step[, apoi se ascunde sub p[m`nt =i iar[=i

iese la suprafa\[, pentru a se v[rsa ]n r`ul Korghei. Apa lui

este ]ns[ tulbure. }n apropierea r`ule\ului sunt multe iurte

mongole. Aici, pe malul r`ule\ului, ne-am oprit =i am

]nnoptat.

}n ziua de 24 aprilie am r[mas toat[ ziua pe malul

r`ule\ului, pentru c[ mul\i boi =i cai obosiser[, =i nu aveam

al\ii s[-i schimb[m. Am stat, ca s[ se odihneasc[ vitele.

Chinezii de pe aici ne-au spus c[ de la satele de pe Naun =i

p`n[ la r`ule\ul Koli este mai mult de a treia parte din drum =i

p`n[ la Pejin au mai r[mas dou[ p[r\i mai mici.

299

}n 25 aprilie am c[l[torit de la r`ule\ul Koli p`n[ la amiaz[

]ntre miaz[zi =i mi[z[zi-apus tot prin stepe uscate =i

nisipoase. Pe partea dreapt[ veneau p`n[ aproape mun\ii =i

dealurile, iar pe ]n[l\imi se vedeau p[duri de stejar =i ulm.

Dincolo de acestea, spinarea mun\ilor mai ]nal\i, care vin

dinspre torgacini, era acoperit[ cu p[duri de brad. Am ajuns

la iam, am schimbat carele =i vitele =i am r[mas pentru

noapte, fiindc[ ap[ nu se mai g[sea p`n[ departe la iamul

urm[tor, dar acolo unde am ]nnoptat erau c`teva l[cule\e =i

b[l\i. Am trecut pe l`ng[ multe iurte ale mongolilor. Pe partea

st`ng[ era tai=a care st[p`nea peste to\i mongolii ace=tia,

trimis de hanul chinez cu gradul de van.

}n 26 aprilie am pornit de la iam spre miaz[zi-apus printr-

o step[ uscat[ =i nisipoas[, care avea mici ]n[l\imi, pe care

cre=teau p[duri de ulm. Printre dealuri sunt lacuri s[rate. Am

mers p`n[ la amiaz[. Dinspre dreapta a ap[rut ]n fa\[ un

pinten ]nalt de piatr[. Se spune c[ pe el tr[iesc =erpi mari,

care mu=c[ vitele. De aceea, nomazii nu r[t[cesc prin

preajm[. Am ajuns la ni=te lacuri unde era a=ezat iamul =i am

schimbat carele. Am ]nnoptat. Lacurile sunt mari, ]ns[ apa lor

este s[rat[.

}n ziua de 27 aprilie, am c[l[torit prin step[ c[tre apus =i

miaz[zi-apus. Stepa era uscat[, nisipoas[ =i acoperit[ cu

dune. Nisipul era galben. La amiaz[ am ajuns la o f`nt`n[

300

unde ne-am oprit pentru a hr[ni vitele. De la f`nt`na aceea

am mers tot peste c`mpia ]ntins[ =i nisipoas[. Nu ajunsesem

]nc[ la locul de popas, c`nd dinspre dreapta ne-a ]nt`mpinat

un masiv ]nalt de st`nc[ din lan\ul de mun\i pe care nu erau

p[duri =i care se ]ntoarce spre apus p`n[ ]n dep[rtare. Dup[

aceea, am ajuns la r`ule\ul Siniugoliu, care curge de la apus

spre r[s[rit de-a lungul stepei r`ului Korghei. Apa lui este

limpede =i pe malul s[u am ]nnoptat =i am schimbat carele de

povar[ =i vitele.

}n 28 aprilie am r[mas ziua ]ntre[g[ pe malul r`ului,

pentru c[ ]n noaptea trecut[ vreo zece cai =i cat`ri ai lui

askaniama, dintre cei mai buni, s-au speriat =i au fugit ]n

step[. El a trimis pe gr[m[tic la sol pentru a-l anun\a c[ ]n

ziua aceea r[m`nem pe loc, apoi a trimis oameni peste tot ]n

step[ s[ caute animalele, pe care le-au g[sit cu mare greutate

foarte departe. }n aceea=i zi, pe ]nserate, a venit =i el la popas.

29 aprilie. Am c[l[torit ]ntre miaz[zi =i miaz[zi-apus;

stepa era nisipoas[, acoperit[ cu dune =i sf`rtecat[ de albii de

r`uri f[r[ ap[. Merg`nd, piciorul se afunda ]n nisip un sfert,

p`n[ la genunchi. Am str[b[tut trei verste =i am ajuns ]ntr-o

p[durice ]n care cre=teau vi=ini, iar printre ace=tia — vi\[ de

vie s[lbatic[ =i piersici s[lbatici. Mai cre=tea =i un alt copac,

pe ale c[rui ramuri at`rnau ni=te p[st[i ca cele de maz[re,

care se fierb ]n loc de ceai. Cresc =i mul\i al\i copaci

301

necunoscu\i nou[. Am ajuns la iam =i am schimbat carele. }n

apropiere erau numeroase iurte mongole. Pe aici ]=i duce

via\a nomad[ un van care st[p`ne=te peste toate acele a=ez[ri

de b[=tina=i.

Toat[ ziua de 30 aprilie am c[l[torit prin stepa uscat[ =i

]ntins[ ]nspre miaz[zi-apus. Trei verste nu am ]nt`lnit nici un

copac, apoi au ]nceput dealurile. }nc[ de diminea\[ z[risem

]n dep[rtare, spre dreapta, spin[ri de dealuri ]nalte, care abia

se puteau vedea. La amiaz[ am ajuns la r`ul Saramur, adic[

Amurul galben. Poart[ acest nume pentru c[ are apa tulbure.

El izvor[=te din marele lan\ muntos, curge printre st`nci =i,

ie=ind dinspre miaz[noapte-apus, str[bate stepa ]nspre r[s[rit.

}n preajma lui se afl[ coline pe care cresc s[lcii. R`ul l-am

trecut prin vad, dar fundul era m`los. Pe malul r`ului am

f[cut popasul de amiaz[. Din locul acesta natura a ]nceput s[

fie mai vesel[. Dup[ amiaz[ am c[l[torit de la Saramur peste

c`mpii ]mp[durite cu pini m[run\i =i cu mesteceni. C[tre

sear[ am sosit la alt r`u, Lohan, l`ng[ ale c[rui maluri se aflau

corturi de-ale mongolilor. R`ul Lohan este mai mic dec`t

Saramurul. Nu departe de locul unde am poposit la amiaz[,

Lohanul se vars[ ]n Saramur =i apoi, adun`nd ]mpreun[ mai

multe r`uri, curge prin regiunea Leoa Tung, dup[ ce p[trunde

]n China pe sub marele zid. De aici se vars[ ]n mare, iar ]n

limba chinez[ poart[ numele Leoan Ho, adic[ r`ul din \ara

302

Leoa Tung. Mongolii nu pot s[-i spun[ ]ns[ astfel =i-l numesc

Lohan. Prin acest r`u, actualii bogdoi\i t[tari au p[truns prin

marele zid ]n timpul iernii, c`nd a ]nghe\at apa, =i au cucerit

\inutul Leoa Tung =i de aici — ]mp[r[\ia chinez[. }n jurul

locului unde am poposit se aflau ni=te lacuri mici cu izvoare

proprii, ad`nci, =i ]n care a spus askaniama c[ s-ar putea g[si

m[rg[ritare cu siguran\[. Solul nu l-a crezut =i a poruncit unor

slujitori de ai s[i s[ se scufunde ]n ap[ =i s[ caute scoici. Au

scos multe, ]ns[ nu au g[sit dec`t ]ntr-una un m[rg[ritar mic.

}n celelalte nu crescuser[. Astfel de lacuri sunt multe, dar

chinezii nu =tiu cum s[ se scufunde sub ap[ =i s[ caute scoici.

De-a lungul r`ului Saramur mai este un drum cam ocolit, care

se ]nt`lne=te, dup[ c`teva zile de mers, cu drumul pe care am

mers noi.

De la r`ul Naun p`n[ la Saramur se socote=te c[ ar fi

jum[tatea drumului p`n[ ]n China, de la Saramur ]ncolo fiind

cealalt[ jum[tate. Se spune ]ns[ c[ de aici merg`nd cu pas

]ntins de-a lungul r`ului p`n[ la malul m[rii din provincia

Leoa Tung, se fac =apte zile. Noi ne-am oprit pentru popasul

de noapte pe cel[lalt mal al r`ului Lohan, dincolo de iurtele

mongolilor =i am schimbat =i carele de povar[, =i vitele.

}n diminea\a de 1 mai am trecut iar[=i prin vad r`ul Lohan

=i am c[l[torit spre apus =i miaz[zi-apus, iar pe malul r`ului

erau multe corturi de mongoli nomazi. }n preajma Lohanului,

303

stepa se ]ngusteaz[, av`nd de am`ndou[ p[r\ile dealuri

nisipoase, gola=e. Nisipul din c`mpie este de culoare alb[, =i

de-a lungul malurilor cresc s[lcii, ulmi =i alte soiuri de

copaci. Pe partea st`ng[ a r`ului Lohan am trecut pe l`ng[ un

lac mic, ]n care se g[sesc multe scoici cu perle =i broa=te

\estoase mari, a c[ror carne chinezii o m[n`nc[. Se vedea c[

nomazii din preajma r`ului au fost adu=i aici pentru ca noi s[

credem c[ \inutul este locuit. R`ul Lohan izvor[=te chiar din

spinarea muntoas[ pe care este zidul cel mare. Noi am

c[l[torit ]n susul r`ului pe l`ng[ zid =i la sf`r=itul zilei ne-am

oprit pe malul apei, pentru popasul de noapte, =i am schimbat

carele.

}n ziua de 3 mai am c[l[torit de-a lungul Lohanului, care

se ]ndreapt[ pu\in spre nord =i o cote=te apoi spre miaz[zi-

apus. Noi am mers dinspre miaz[noapte spre miaz[zi peste

dealuri nisipoase, ]nalte, cu pante ad`nci, f[r[ nici un copac,

doar nisip alb, ]n care caii ]=i afundau picioarele p`n[ la

jum[tate. Printre dealuri cre=teau ulmi pitici =i m[lini. De-a

lungul r`ului se ]ntindea un mal ]nalt de p[m`nt ro=u, cam

dou[ verste =i jum[tate. Din locul acela r`ul o apuc[ spre

dreapta. Noi am mers printre dealuri p`n[ la o f`nt`n[, unde

am poposit de amiaz[, apoi am c[l[torit mai departe prin

acele locuri nisipoase, cobor`nd spre r`ul Lohan, unde ne-am

oprit, am schimbat carele =i am ]nnoptat. L`ng[ locul unde

304

am poposit era o cetate veche, cu valuri de p[m`nt. De

partea cealalt[ a Lohanului, ]n dreptul cet[\ii, se ridicau ni=te

dealuri ]nalte, asemenea unor st`nci de piatr[. Pe aici se

g[seau multe broa=te \estoase =i nenum[rate g[inu=e de India

(fazani) s[lbatice.

3 mai. Cam la o verst[ de iam am c[l[torit pe loc ]ntins,

apoi — peste dealuri, iar r`ul a r[mas pe partea dreapt[. Pe

malurile apei se ]n[l\au dealuri ]nalte, pietroase. Am c[l[torit

apoi iar[=i prin step[ =i, ajung`nd din nou la r`u, pe care l-am

trecut, am poposit de amiaz[. Mai departe am urcat un deal,

pe care se vedea un ora= vechi, cu ]nt[rituri de p[m`nt =i de

piatr[ =i cu turnuri de piatr[. Se =tie c[ ]n ora= =i ]n

]mprejurimi au fost mul\i locuitori. Askaniama ne-a spus c[

ora=ul fusese ]ntemeiat cu =ase sute de ani mai ]nainte, dar c[

de vreo cincizeci a fost p[r[sit. }n ora= au locuit tali. Acolo

sunt statui de piatr[ ce reprezint[ lei, =erpi =i broa=te \estoase.

Spre miaz[noapte se z[re=te un =ir de mun\i ]nal\i, dar nu se

pot vedea p[duri, pentru c[ sunt la mare dep[rtare. Trec`nd

de ora=ul acela, am mers mai departe prin stepa ]ntins[ =i am

ajuns din nou la malul r`ului, unde am poposit pentru noapte,

dar nu am schimbat carele de povar[.

}n ziua de 4 mai am plecat de la iam spre apus-miaz[zi-

apus, tot de-a lungul r`ului prin stepa ]ntins[. Am trecut pe

l`ng[ un ora= mare =i vechi. }n preajma r`ului sta\ionau mul\i

305

mongoli nomazi. Stepa era uscat[, mun\ii — ]nal\i, de piatr[,

st`nco=i, cu pu\ini copaci. Am ajuns ]n \inuturile locuite de

primii supu=i chinezi. Colibele lor sem[nau cu cele ale

daurilor, erau de p[m`nt, se vedea c[ nu locuiau de mult prin

aceste locuri, poate de vreo zece ani, ca =i daurii, pentru c[

iurtele lor sunt ca =i noi. Aici am poposit de amiaz[. +i iar[=i

am mers peste =es, ne-am oprit pe malul r`ului, am f[cut

popasul de noapte, am schimbat carele =i am stat ]mpreun[

cu askaniama.

}i ziua de 5 mai am pornit peste =es pe l`ng[ r`u, cam trei

verste, p`n[ unde Lohanul o apuc[ spre st`nga. Aici sunt

multe ulusuri de-ale mongolilor. P`n[ la amiaz[ am c[l[torit

spre miaz[zi-apus =i miaz[zi. Am poposit de amiaz[.

Merg`nd pu\in mai ]ncolo de satul ]n care poposisem,

deodat[ ne-au r[s[rit ]n cale dou[ chipuri omene=ti cioplite ]n

piatr[. Askaniama ne-a spus c[ erau f[cute de chinezi. Unul

dintre ele era ]nve=m`ntat ca un filozof, iar cel[lalt — ca un

viteaz legendar. Statuile au fost ridicate spre aducere aminte,

iar l`ng[ ele erau cioplite tot ]n piatr[ dou[ broa=te \estoase.

De aici ]nainte, drumul ne-a dus peste =esuri =i printre dealuri.

Am trecut printr-o g`rl[, pe malul c[reia erau multe iurte.

Colibele erau ]ns[ noi, dar pe ambele maluri =i pe l`ng[ drum

se aflau multe a=ez[ri vechi, ruinate. Pe acestea erau s[pa\i cu

mult[ pricepere =i m[iestrie =erpi =i lei. De la g`rla aceasta

306

am c[l[torit opt verste =i am ajuns la un sat ]ntins, bogat =i

nou. Din satul acesta ne-a ie=it ]n ]nt`mpinare un t`n[r

respectuos =i ne-a d[ruit un berbec =i vin, spun`nd c[

d[ruie=te berbecul ]n s[n[tatea celor doi mari ]mp[ra\i. De o

parte =i de alta a satului se ]nal\[ mun\i impun[tori, unii

acoperi\i cu p[duri ]ntinse, iar al\ii gola=i. }n ziua aceea

askaniama l-a rugat pe sol s[ le dea voie oamenilor s[i s[

c`nte c`ntecul Dun[re, Dun[re, pe care ]l auzise mai ]nainte.

Solul a ]ng[duit, =i dup[ aceea askaniama i-a pus pe cei doi

gr[m[tici ai s[i s[ c`nte =i ei ]n limba chinez[. Ne-am oprit

dincolo de sat =i am preg[tit tab[ra de noapte, ]ns[ carele nu

le-am schimbat.

}n ziua de 6 mai am plecat din satul acela cu ogoare

]ntinse =i uscate. Am trecut pe l`ng[ multe a=ez[ri statornice.

Dup[ ce am mers zece verste, am poposit de amiaz[ pe malul

g`rlei, pentru c[ venise un van la askaniama, care l-a rugat pe

sol s[ se opreasc[. Pe partea st`ng[ se afl[ un ora= mongol,

cu case de piatr[, numit ]n limba chinez[ Tabin Cin, ]n

mijlocul c[ruia se ]nal\[ ca o clopotni\[ un turn ]nalt de

piatr[, ]n care se afl[ altarul idolilor. L`ng[ turn sunt a=eza\i

mul\i zei cu chipuri de b[rba\i =i femei. }n ora= =i ]n

]mprejurimi locuiesc o mul\ime de oameni. Toat[ ziua am

c[l[torit spre miaz[zi-apus. C[tre miaz[noapte se ]nt`lnesc

doar st`nci gola=e de piatr[, ]ns[ c[tre miaz[zi se ]ntinde

307

stepa. Peste ora= =i peste sat st[p`ne=te un van. }n drumul

nostru am trecut prin c`teva g`rle. }nainte de a ajunge la locul

de popas, pe o parte a drumului am ]nt`lnit un st`lp ]nalt de

piatr[. Chinezii ]l numesc „st`lpul fericirii”. Pe aici sunt multe

sate. L`ng[ locul de popas era un fel de m[n[stire ]n care se

aflau idoli cu felurite chipuri. Acolo ne-am oprit, am f[cut

popas pentru noapte =i am schimbat carele.

}n ziua de 7 mai am mers pe =es, pe l`ng[ Lohan. Pe

partea dreapt[ am ]nt`lnit un ora= mare, cu case de p[m`nt,

cu ziduri =i cu turnuri care s-au p[strat ]ntregi. }n ora= nu

locuie=te nimeni =i doar ]n afara lui, ]n jur, se afl[ vreo zece

case ocupate. Pe acolo curge un r`u=or, care vine dinspre

mun\i. Noi am c[l[torit spre miaz[zi-apus de-a lungul r`ului

Lohan. Am trecut de marele =ir de mun\i ]mp[duri\i, care se

]ntind de la \inutul torgacinilor spre miaz[zi p`n[ la mare.

Am mers ]nc[ pu\in, =i r`ul Lohan a cotit spre st`nga fa\[ de

izvorul s[u, =i noi ne-am continuat drumul de-a dreptul spre

apus pe malul unui r`ule\. De acolo ne-am ]ndreptat spre

locul de popas =i am ]nnoptat pe malul apei. Seara,

askaniama a trimis la ambasador =i l-a rugat s[ porunceasc[

oamenilor s[ slobozeasc[ din flinte c`te trei focuri, deoarece

pe acolo mi=un[ mul\i tigri =i pantere =i ]n preajm[ sunt mul\i

cai ai vanilor de la ]mp[r[\ie, precum =i ai no=tri. Fiarele nu

atac[ numai caii, ci =i oamenii. Solul a poruncit ca fiecare om

308

s[ trag[ de trei ori, =i s-a iscat vuiet mare printre st`ncile

mun\ilor.

}n ziua de 8 mai am c[l[torit printre mun\i, iar r`ule\ul

Korkot a r[mas ]n partea dreapt[. Trec`nd mun\ii, am ajuns ]n

c`mpie la un r`u mic, pe a c[rui vale am mers iar[=i printre

mun\i. Ace=tia erau un lan\ mare, care se ]ndrepta spre apus.

Pe spinarea acestui munte se ridic[ marele zid chinezesc.

Masivul se nume=te Alin, ]n limba chinez[. Am mers pu\in

de-a lungul apei, am poposit pentru amiaz[ =i ne-am

continuat c[l[toria tot pe malul s[u, prin \inuturi ]mp[durite.

L[s`nd r`ul pe partea dreapt[, am mers printre mun\i =i am

ajuns la r`ule\ul Ciaganuta, pe care l-am trecut. Ne-am oprit

]ntr-un sat cu opt colibe, ]n care se hot[r`se locul de iam. De

aici drumul nostru a fost de-a dreptul spre miaz[zi-apus.

L`ng[ satul acela se g[se=te o cetate cu ziduri ]nalte de

p[m`nt, p[r[sit[, care se nume=te Ciagankoto, adic[ ora=ul

alb. Pe malul g`rlei ne-am oprit s[ ]nnopt[m =i am schimbat

carele =i celelalte.

}n ziua de 9 mai, am c[l[torit spre apus cam =apte verste

de satul cu opt colibe prin c`mpie =i printre mun\i nu prea

]nal\i. Apoi, am str[b[tut prin trec[tori ]nguste mun\i ]nal\i, pe

un drum acoperit cu prundi=. R`ul care curgea pe l`ng[ sat a

fost l[sat spre st`nga. Printre ace=ti mun\i ]nal\i =i de

nestr[b[tut am mers cam opt verste, ajung`nd apoi la acela=i

309

r`u pe care l-am trecut de vreo =ase ori prin vad, deoarece pe

malul lui era singurul drum. Am mers dup[ aceea ]nc[ patru

verste =i am f[cut popasul de amiaz[ la poalele mun\ilor. Pe

mun\ii aceia =i pe repezi=urile st`ncoase, prin cr[p[turi,

cre=teau mul\i pomi: meri, peri, vi\[ de vie =i alte soiuri

necunoscute nou[. De asemenea, ]n apa r`ului =i ]n izvoarele

de sub st`nci se g[seau pe=ti=ori =i mul\i raci. De acolo am

mers apoi pe locuri ]ntinse cam cinci verste =i am trecut iar[=i

r`ule\ul. Am ajuns ]ntr-o poian[. Aici se ]nal\[ o kumirmi\[ de

piatr[ a locuitorilor chinezi, ]n care sunt a=eza\i feluri\i zei de

ai lor, unii sculpta\i, al\ii picta\i. }n mijlocul acestora este

a=ezat marele idol care parc[ \ine globul p[m`ntesc ]n m`n[,

ca un st[p`nitor al lumii =i se nume=te Fe sau Fo. Despre

acestea ]ns[ vom scrie ]ntr-o carte deosebit[ despre China. De

la iam p`n[ la templu este jum[tate din drumul p`n[ la

marele zid. De la templul acela am trecut iar[=i peste r`ule\ =i

am ajuns ]ntr-un sat chinezesc, unde am f[cut popasul de

noapte pe marginea apei dincolo de sat, dar nu am schimbat

carele. Prin mun\ii aceia sunt a=eza\i diferi\i idoli, iar ]n

st`nc[ se afl[ pe=teri, ]n care au tr[it pustnici de-ai lor. }n acel

sat tr[iesc supu=i direc\i ai hanului chinez, =i ]n timpul verii

de aici se aduc toate legumele pentru masa bogdihanului.

Satul este ]mprejmuit cu valuri de p[m`nt, pentru c[ ]n mun\i

tr[iesc mul\i tigri =i pantere, care m[n`nc[ o mul\ime de vite

310

=i de oameni. Askaniama a trimis la sol cu rug[mintea s[ se

trag[ cu toate armele, =i acesta a poruncit c[tre sear[ s[ se

slobozeasc[ foc.

}n ziua de 10 mai am c[l[torit cam o verst[ =i jum[tate

peste =es =i am ajuns la un templu, ]n care se g[seau idoli

asem[n[tori. Templul era construit din piatr[ =i acoperit cu

\igl[. De la templul acesta r`ul cote=te spre dreapta, dar noi

am mers peste un munte mare =i ]nalt, ]n care drumul era

cioplit ]n piatr[. De la muntele acesta am c[l[torit prin

str`mtori cam =apte verste pe un drum neted. Pe partea st`ng[

era s[pat[ ]n munte o pe=ter[, ]n care sunt a=eza\i idoli

chineze=ti, iar drumul care duce la ei este, de asemenea,

cioplit cu ciocanele. Iar[=i am ajuns ]n mun\i, unde cresc

feluri\i pomi roditori. Cum am sosit pe creasta muntelui,

askaniama i-a ar[tat solului marele zid, care ]nconjoar[ toate

\inuturile ]mp[r[\iei chineze de la marea de r[s[rit, merg`nd

f[r[ ]ntrerupere o mie cinci sute de verste, =i este cl[dit pe

deasupra culmilor de munte, a st`ncilor ]nalte =i peste

pr[p[stii. Turnurile, a=ezate cam la o sut[ de st`njeni unul de

altul, sunt ]ntregi. Zidul este cl[dit astfel: la temelie sunt

a=eza\i ]n r`nduri bolovani mari de granit neciopli\i, cenu=ii,

deasupra sunt c[r[mizi. }n[l\imea zidului este de patru

st`njeni, iar l[\imea de doi. Prin mun\i ]ns[, pe unele locuri s-

a n[rult. Dar despre zidul acesta chinezii spun, l[ud`ndu-se,

311

c[, atunci c`nd s-a cl[dit, ]n mun\i n-a mai r[mas nici o

piatr[, pe =esuri n-a mai r[mas nisip, ]n r`uri a secat apa, iar

]n p[duri n-a mai fost nici un copac. Dar despre el, cum s-a

cl[dit, c`nd =i c`t este de mare, voi scrie ]n cartea Descrierea

]mp[r[\iei chineze.

Din creasta muntelui am mai mers pu\in =i ne-am oprit la

amiaz[. De aici am str[b[tut apoi zece verste =i am ajuns

]ntre mun\i =i prin =es, ]n fa\a unui zid mai mic, ]nalt cam de

doi st`njeni, care se ]nal\[ din munte ]naintea marelui zid.

Aici, ]ntre zidul cel mic =i cel mare, am oprit carele =i am

poposit. Pe partea dreapt[, pu\in mai ]ncolo, se afl[ o cetate

de piatr[ n[ruit[. Dup[ aceea este un sat locuit. Solului i s-au

adus care =i cai de schimb. Carele erau trase de m[gari, boi =i

cai. Caii de c[l[rie erau dintre cei mai buni. }ndat[ ce ne-am

preg[tit, am pornit c[tre marele zid, spre por\i. Acolo este

prima poart[. Deasupra por\ilor se ridic[ turnuri ]nalte. }n fa\a

por\ii st[tea voievodul ora=ului =i-i num[ra pe to\i oamenii

care treceau, pentru c[ ei au obiceiul s[ numere =i s[ scrie nu

numai oamenii, ci =i toate armele, pentru ca atunci c`nd se

]ntorc s[ nu se strecoare mai mul\i oameni sau arme. Dar nu

numai la por\ile acestea se ]nregistreaz[, ci la toate celelalte

por\i ale marelui zid. Askaniama a spus c[ de la poarta prin

care am intrat noi p`n[ la drumul care vine dinspre Selenga

este cale de opt zile, iar p`n[ la cel care vine de la Tobolsk —

312

=apte zile, pentru c[ marele zid are mai multe por\i de

trecere. Am trecut prin prima poart[, care era lat[ de patru

st`njeni. Aici se g[seau str[jeri, apoi am mai mers cam

doisprezece st`njeni =i am ajuns la alt zid cu o poart[

asem[n[toare. Trec`nd prin aceast[ poart[, ]ndat[ ne-a t[iat

calea al treilea zid, cu alt[ poart[. Toate por\ile =i turnurile lor

sunt foarte puternice. Cel de al treilea zid este cel mai gros

dintre toate. Cele trei por\i erau f[cute ]ntr-o trec[toare

st`ncoas[, lat[ cam de opt st`njeni, av`nd pe am`ndou[

p[r\ile piscuri ]nalte de piatr[. Por\ile turnurilor sunt ferecate.

}n dosul celei de a treia por\i sunt c`teva locuin\e, construite

anume pentru o=tenii str[jilor. Aici se afl[ =i o cancelarie, ]n

care solul s-a ]nt`lnit cu askaniama =i cu voievodul, care l-au

osp[tat ]n numele bogdihanului. Dup[ aceea, ambasadorul =i

askaniama au ]nc[lecat =i au pornit spre ora=ul de hotar, care

se afl[ la o jum[tate de verst[ dep[rtare de poart[. Acesta se

nume=te Sin-fen-kul. Marelui zid i se spune ]n limba chinez[

Djasi, iar ]n limbile calmuc[ =i mongol[ — Kalgan. De la

poarta prin care am trecut, zidul se ]ntinde iar[=i ]n

am`ndou[ p[r\ile pe culmea muntelui. }n drum spre cetatea

de hotar am trecut pe l`ng[ temple zugr[vite ]n culori vii =i ]n

care se aflau mul\i idoli. Tot aici era un clopot greu, de vreo

treizeci de puduri, =i toate p[reau f[cute ]n felul turcesc.

Ajung`nd la ora=ul de grani\[, ]mpreun[ cu askaniama =i cu

313

voievodul, ei au intrat ]n ora= prin poarta din st`nga, iar noi

— pe cea din dreapta. Ora=ul are ]mprejmuire de piatr[,

cl[dit[ la fel ca marele zid: la temelie — bolovani de granit

neciopli\i =i deasupra acestora — c[r[mizi, iar ]n[l\imea este

cam de cinci st`njeni. Venind dinspre marele zid prin poart[,

am intrat ]n ora= de la miaz[noapte spre miaz[zi. }n cetate =i

]n preajma ei locuiesc nenum[ra\i oameni. Nu am v[zut

nic[ieri amplasamente de tunuri. }n ora=ul acesta se face

nego\ mare =i se v`nd tot felul de bucate. Am fost g[zdui\i

]ntr-o ograd[ mare, ]n care am ]nc[put to\i. }n ora= ]ns[

oamenilor no=tri nu li s-a dat voie s[ mearg[. Askaniama i-a

trimis ambasadorului doi porci ca adaos de hran[, c`teva

g[ini, orez =i tarasun. Acest tarasun este o b[utur[ de-a lor, pe

care o fac din boabe de orez =i seam[n[ cu romaneia noastr[.

Am petrecut noaptea ]n ora=, iar la por\ile cur\ii =i la carele de

povar[ au fost puse str[ji chineze=ti.

}n ziua de 11 mai am plecat din ora=ul de grani\[, cotind

spre apus printre aceia=i mun\i ple=uvi, =i am mers =ase verste.

Am ajuns la alt ora=, ]nconjurat cu ziduri de piatr[, cu o

popula\ie numeroas[ ]n[untru =i ]n preajm[. C`t poate omul

vedea cu ochii, peste tot erau sate =i ora=e =i oriunde erau

sate, se vedea sumedenie de pomi roditori. De la ora=ul

acesta am mers =apte verste =i am ajuns la marele r`u Liung.

}n locul acela a=ezaser[ peste ap[ un pod, sprijinit pe b[rci

314

mari. R`ul curge dinspre apus spre miaz[zi =i apoi se vars[ ]n

mare. Apa lui este tulbure. Pe el am v[zut cor[bii mari, prinse

]ntre ele cu sc`nduri asemenea s[niilor. De aici ]nainte am

mers printre pov`rni=uri mari de piatr[. }n apropierea noastr[,

pe partea dreapt[, se vede spinarea muntelui pe care este

construit marele zid. De la r`u am mers trei verste, =i

askaniama a c[l[torit tot timpul al[turi de sol. De c`nd sosise

]n ora=ul ]mp[r[tesc, ]n fa\a lui askaniama erau purtate dou[

fanioane ]mpodobite cu cozi de cai, care ar[tau ce rang are.

C`nd ne aflam printre mongoli, ace=tia se ploconeau ]n fa\a

lui askaniama, unii de c`te trei ori, al\ii, care erau tai=i mari, o

singur[ dat[. C`nd am ajuns ]n ]mp[r[\ie, pentru a-i ar[ta

cinstire, oamenii de r`nd desc[lecau de pe cai p`n[ trecea. }n

aceea=i zi, ]n timp ce mergeam, askaniama a spus c[ ne vom

]nt`lni cu un mare van care venea din partea bogdihanului =i

de aceea ambasadorul =i el, askaniama, atunci c`nd se vor

]nt`lni, s[ descalece de pe cai =i s[ se ploconeasc[ ]n fa\a

scrisorilor hanului, deoarece vanul era trimis cu misiune

]nalt[ la mongoli. La ei era obiceiul ca orice om care se

]nt`lne=te cu el s[ se ploconeasc[ ]n fa\a scrisorilor hanului.

Ambasadorul a spus c[, dac[ vanul acela ar fi fost trimis de

bogdihan c[tre el cu ceva treburi, atunci ar fi desc[lecat ]n

fa\a lui, dar dac[ el poart[ alte treburi ale bogdihanului, =i

ambasadorul nu are nici un fel de leg[tur[ cu ele, atunci va

315

merge mai departe pe marginea drumului. Despre asta s-a

discutat mult, =i c`nd a v[zut askaniama c[ solul se opune la

toate cele propuse de el, a r[mas ]n urm[. Ambasadorul a

mers mai departe pe o margine a drumului. }ndat[ s-au

]nt`lnit cu vanul, ]n fa\a c[ruia erau purtate c`te =apte steaguri

mici galbene pe am`ndou[ p[r\ile drumului. }n urma

stegule\elor — un om care purta scrisoarea hanului pe un

postament galben, fixat de spinare. Un alt om \inea o umbrel[

galben[ deasupra scrisorii. Mult ]n urma acestora veneau

vanul =i ]nso\itorii. C`nd askaniama a v[zut de departe

scrisoarea, a desc[lecat =i i s-a ploconit, dup[ obiceiul lor, ]n

genunchi. Dup[ ce scrisoarea a trecut, askaniama a ]nc[lecat

iar[=i, s-a salutat cu vanul =i s-a apropiat din nou de

ambasador. Au c[l[torit ]mpreun[ ]nc[ zece verste, p`n[

c`nd au ajuns ]ntr-un sat chinezesc, ]n care erau multe

m[n[stiri, unde tr[iau lamii lor chinezi. Peste tot locurile erau

cultivate: ar[turi, gr[dini. De asemenea, pe dealurile ]nalte se

vedeau temple mari, zugr[vite. La amiaz[ am sosit ]ntr-un

ora= mare cu cl[diri de piatr[, =i se vedea c[ ]n jurul ora=ului

a fost c`ndva o fortifica\ie mare, dar acum era toat[ ruinat[.

Totu=i, zidurile ora=ului erau ]nc[ foarte puternice. L`ng[

ora=ul acela am poposit de amiaz[. De la zidul cel mare ni se

d[duse drept hran[, ]n loc de boi, c`te cinci porci, iar solul a

primit g[ini, g`=te, vin =i tarasun. Acolo, l`ng[ ora=ul cel

316

mare, se ]nal\[ o m[n[stire ]nsemnat[ a credin\ei lor;

]mprejmuirea ei este zugr[vit[. }n fa\a por\ii sunt a=eza\i doi

oameni ciopliti ]n piatr[, care \in cu m`na c`te un cal mare

]n=euat, zugr[vit ]n tot felul de culori. C`nd intri ]n curte, pe

partea dreapt[, se vede un clopot mare, a=ezat pe st`lpi, =i pe

partea st`ng[ — o tob[ ca o butie av`nd membrane ]ntinse la

am`ndou[ capetele. }n mijlocul ogr[zii se ]nal\[ marea lor

m[n[stire, ]n centrul c[reia era un idol uria=, care sem[na cu

un ]mp[rat, av`nd o coroan[ pe cap; fa\a ]i era zugr[vit[ ]n

multe culori, hainele erau din m[tase vi=inie, atlaz ]nflorat, =i

acest idol mare =i gras p[rea c[ este a=ezat jos. }n jurul lui era

un fel de cort cu perdelele ridicate, ochii ]i erau str[lucitori ca

ni=te pietre pre\ioase, dar cu o privire ]nfrico=[toare. }n fa\a lui

era a=ezat[ o mas[, pe care se g[seau ni=te sfe=nice mari,

]nalte, o cup[ de argint, ]n care se ardea t[m`ie. Tot ]n fa\a lui

at`rna un felinar. Ceva mai departe, de o parte =i de alta, sunt

doi idoli, a c[ror fa\[ era zugr[vit[ ]n culoare alb[, iar pe

partea st`ng[ se afl[ un copac plin de flori =i cu frunzele

colorate felurit. Tot acolo, pe perete, at`rn[ un palo= mare de

fier. Pe peretele din dreapta at`rn[ un arc mare =i..., iar pe

pere\i at`rn[... necunoscu\i, ca =i c`nd ar fi... pe o parte... =i

b[t[lii mari, ca =i c`nd ar fi expedi\ia lui Alexandru. }nspre

partea dreapt[ a ora=ului, pe un deal, se ]nal\[ un templu.

Askaniama a spus c[ templul a costat trei sute de mii...

317

deoarece postamentul pe care =ade idolul este f[cut dintr-o

piatr[ pre\ioas[. Ne-am oprit ]n ora= =i am poposit de amiaz[.

+i iar[=i am pornit-o printre mun\ii st`nco=i. Drumul este

nisipos, cu prundi= mult =i pu\in[ ap[, aceasta afl`ndu-se

numai unde \`=neau izvoarele care curgeau la suprafa\[ o

verst[ =i intrau iar[=i ]n p[m`nt. Am ie=it ]n step[, =i mun\ii au

r[mas ]n urm[ spre dreapta. Marele zid ]nc[ nu se vedea.

Seara am ajuns ]n-tr-un ora= mare, ]nconjurat cu zid de piatr[,

=i trec`nd prin por\i, am v[zut ]n jurul zidului un =an\.

Zidurile ora=ului =i turnurile... Ia temelie piatr[ necioplit[...

foarte puternice =i ]nalte... poarta =i cel-dint`i... un tun de fier

cam de doi ar=ini =i jum[tate, iar poarta era ferecat[. De straj[

st[teau o=teni, care aveau arcuri mari =i toroipane uria=e. }n

ora= se aflau pr[v[lii mari, pline cu tot felul de legume =i

alimente. Tot ]n ora= =i ]n ]mprejurimile lui erau multe temple,

l`ng[ care at`rnau clopote mari. Idolii stau acolo ca =i c`nd

ar fi vii, sunt vopsi\i ]n diferite culori =i polei\i cu aur. Ru=ii au

intrat ]n temple =i au privit f[r[ nici o opreli=te. }ntr-unul din

marile temple din ora= se afl[ un idol a=ezat pe un postament

mai ridicat, aurit ]n ]ntregime, iar ]n fa\a lui sunt de o parte =i

de alta doi lupt[tori c[l[ri, unul cu un arc =i cel[lalt cu o

suli\[. Fiecare parc[ vrea s[-l omoare pe cel[lalt. Pe pere\i

sunt zugr[vi\i =erpi mari. }n ora= sunt ogr[zi ]ntinse,

]nconjurate cu ziduri de piatr[, iar ]n interiorul cur\ii sunt c`te

318

zece sau mai multe case. }n toate ora=ele pe uli\e =i ]n cur\i

sunt poduri din piatr[ cioplit[. }n ora=ul ar[tat mai sus am

poposit pentru noapte =i am schimbat carele. P`n[ la ora=ul ]n

care am poposit de amiaz[ am c[l[torit cincisprezece verste.

}nc[ de pe drum askaniama i-a spus ambasadorului c[ ]ndat[

ce sosesc ]n capital[ va trebui s[ predea sfetnicilor apropia\i

ai bogdihanului scrisoarea marelui \ar. „C`nd vei da

scrisoarea \arului =i dup[ ce va fi t[lm[cit[, o vom ]nm`na

hanului, dup[ care, cur`nd, te va primi =i pe domnia-ta

pentru ]nchin[ciune.” Ambasadorul i-a spus: „}n nici o \ar[

din lume nu se vede a=a ceva, ca scrisoarea m[riei-sale

\arului s[ fie dat[ sfetnicilor =i, dup[ aceea, s[ fie dus

ambasadorul ]n fa\a hanului. Dac[ ]n[l\imea-sa hanul dore=te

prietenie =i dragoste cu m[ritul \ar, s[ primeasc[ el ]nsu=i

scrisoarea m[ritului \ar.” Askaniama i-a spus c[ la ei nu se

cunoa=te un astfel de obicei, ca ]nsu=i hanul s[ primeasc[

scrisorile. +i merg`nd pe drum, askaniama =i solul s-au sf[dit

vreme ]ndelungat[. De asemenea, askaniama i-a amintit c[

despre asta au vorbit =i pe Naun =i c[ el a ar[tat care este

obiceiul la ei. Solul a r[spuns: „Dac[ domnia-ta mi-ai fi spus-

o ]n felul acesta la Naun, eu nu a= fi venit ]n ora=ul

]mp[r[tesc.” Askaniama zise =i el: „Dac[ n-o faci, te vei

]ntoarce la fel ca Baikov”. Solul r[spunse: „Cum va fi voia

Domnului, astfel se va face”. Dar despre aceste lucruri se

319

spune mai mult ]n istorisirea despre cum a fost ]n ora=ul de

scaun.

}n ziua de 12 mai am mers dou[ verste ]n afara ora=ului =i

am trecut peste un r`u mic, pe un pod de piatr[, care avea pe

fiecare parte c`te un parmal`c tot de piatr[, =i deasupra

fiec[rui st`lp erau cioplite capete de lei. De la podul acesta

am mers =apte verste =i am ajuns ]ntr-un sat mare, unde era

un templu, ]n c[re se g[seau mul\i idoli. Apoi am traversat

mai multe sate =i am trecut pe l`ng[ multe posturi de straj[. +i

mai ]nainte trecusem pe l`ng[ altele, f[r[ s[ o =tim. Dup[

spusele lui askaniama, posturile erau a=ezate din pricina

t`lharilor. }ntre un post =i altul este o distan\[ de zece verste

chineze=ti, numai trei verste ruse=ti, fiindc[ versta chinez[ are

doar trei sute de st`njeni. }n posturile de straj[ sunt ni=te

tunuri de fier mai mici de un ar=in. Unde se a=ezase un post

de straj[, se ridicase =i un fel de turn nou, nu prea mare.

Dincolo de sat am mai mers =ase verste =i am ajuns la un

t`rgu=or. Trec`nd pe l`ng[ t`rg, ne-am oprit l`ng[ un templu

=i am poposit de amiaz[, apoi, merg`nd prin ora=, am v[zut

cl[diri mici, cum de altfel sunt =i templele. De la acest t`rg

am mers treisprezece verste =i am ajuns ]ntr-un ora= mare,

]nconjurat cu zid de piatr[, cl[dit ]n acela=i chip ca =i

celelalte ora=e. }n el erau multe pr[v[lii =i multe temple. De

asemenea, avea =i foarte mul\i locuitori. Ora=ul era ]nconjurat

320

de ap[. Marele zid r[m[sese spre dreapta ]nc[ de la amiaz[.

De pe drum zidul =i chiar turnurile se vedeau cum se ]ntind

f[r[ ]ntrerupere peste culmea mun\ilor. De o parte =i de alta a

drumului erau dealuri, f[r[ copaci ]ns[. }n preajma drumului,

pe o parte =i pe alta, se ]n=irau numeroase c[tune =i sate. Erau

at`t de multe ogoare arate, ]nc`t, din pricina lor =i a f`ne\elor

coapte, nu se putea nic[ieri da drumul vitelor. }n ora=ul

acesta am r[mas =i am ]nnoptat; am schimbat carele. Ast[zi

askaniama a trimis zarguceiul ]n ora=ul ]mp[r[tesc, pentru a

vesti c[ solul a trecut de zidul cel mare. Drumul nostru a fost

spre apus p`n[ la amiaz[, iar dup[ amiaz[ am mers c[tre

miaz[zi-apus.

13 mai. Am plecat din ora= =i am f[cut mai mult de

cincisprezece verste p`n[ la amiaz[ peste locuri de =es, unde

am ]nt`lnit foarte multe sate. Am ajuns ]ntr-un sat mare =i ne-

am oprit la o m[n[stire l`ng[ templu. }n m[n[stirea aceea se

aflau mul\i idoli, care sem[nau ]ntre ei. }n fa\a celui mai mare

era a=ezat[ o candel[ ]n care ardea ulei f[r[ ]ncetare zi =i

noapte. }n fa\[, pe o mas[, sunt a=ezate ni=te sc`ndurele, pe

care sunt zugr[vite multe feluri de legume =i fructe. B[tr`nii

umbl[ ]n haine negre =i nu m[n`nc[ carne. Chiliile lor sunt ]n

curtea m[n[stirii, =i oamenii sunt foarte respectuo=i. Ei l-au

poftit pe ambasador la ceai. }n m[n[stirea aceea am poposit

numai pentru amiaz[ =i apoi am plecat. Am mers trei verste =i

321

am ajuns ]ntr-un sat mare, lung cam de o verst[. De acolo am

mai c[l[torit treisprezece verste =i am ajuns la r`ul Sanlo, pe

care l-am trecut pe un pod. R`ul curge printre mun\i de la

miaz[noapte-apus c[tre miaz[zi. Pe el pluteau dou[ cor[bii

mici de transport. Apa r`ului este alb[struie =i nu are vaduri.

Am trecut pe l`ng[ at`tea sate, ]nc`t dac[ te-ai fi oprit s[

prive=ti ]n jur, ai fi v[zut ]ntr-un singur loc mai multe de

cincizeci. }n toate satele =i c[tunele sunt temple, iar cele care

se afl[ ]n c[tune parc[ ar fi bisericu\e de-ale noastre. De la

r`u am mers dou[ verste =i am ajuns ]ntr-un ora= nu prea

mare, ale c[rui ziduri erau n[ruite ]n mai multe locuri. Ne-am

oprit dincolo de ora=, unde cre=teau tot felul de legume, vi\[

de vie, mere =i pere. Gr`ne erau, mei =i orez. Era =i o alt[

plant[ ro=ietic[, a carei tulpin[ cre=te ]nalt[ de un st`njen =i

jum[tate, doi sau mai mult, groas[ ca o pr[jin[. Iar pentru c[

lemnele sunt foarte scumpe la ei, ]n locul lor folosesc paiele.

Mai rodesc =i orzul, =i gr`ul, ]n luna mai, se seam[n[ o alt[

s[m`n\[, care cre=te ca pirul =i care, cum se coace, este fiart[

]n cazane mari =i scot din ea zah[r. Drumul nostru s-a

]ndreptat spre apus =i miaz[zi-apus. Mun\ii cei mari se mai

z[reau spre apus =i spre miaz[noapte. L`ng[ ora=ul acesta am

poposit =i am ]nnoptat, dar nu am schimbat carele. }n acest

ora= este un turn ]nalt asemenea unei clopotni\e, pe care l-au

cl[dit cu nou[ caturi.

322

14 mai. Am mers cincisprezece verste de la ora= peste

c`mpie =i am trecut prin multe sate mari =i mici. Am ajuns la

un sat ]ntins, ]n care este un templu mare c`t o m[n[stire. }n

altarul templului este a=ezat un idol uria=; asemenea unui

]mp[rat, are coroan[ pe cap, fa\a alb[, iar pe barb[ avea lipite

]n trei locuri fire lungi de p[r negru. Este foarte ]nalt. Straiele

lui sunt din m[tase galben[, m`inile nu i se v[d, fiind ascunse

]n faldurile m`necilor, haina sem[n`nd cu ve=mintele

preo\e=ti. }n fa\a lui stau doi copii, care poart[ ]n m`ini un fel

de prapore, pe care sunt zugr[vi\i balauri ]naripa\i, =i totul

este poleit cu aur. }mprejurul lui este ]n[l\at un fel de cort de

sc`nduri, ]n fa\[ este o mas[ =i pe ea — o candel[, ]n care

arde ulei f[r[ ]ntrerupere. De o parte =i de alta sunt doi idoli

mari, c[rora le spun crai legendari: unul negru, iar cel[lalt

alb. Cel negru \ine ]n m`ini un buzdugan, iar cel alb — o

bard[ mare de fier, grea cam de opt puduri. +i ]mprejur stau

multe alte chipuri. Pe idolul cel mare ei ]l numesc

Dumnezeu, el fiind cel care prime=te sufletele oamenilor. }n

spatele templului cel mare se g[se=te altul mai mic. }n

mijlocul lui este un postament, acoperit cu un cort brodat cu

aur =i ]mpodobit cu tot felul de culori, ]n care se afl[ mai

mul\i idoli. Am`ndou[ templele au pere\i zugr[vi\i. L`ng[

templele acestea am poposit de amiaz[. Apoi am plecat, am

mers =apte verste, am ajuns la r`ul Pe, care curge dinspre

323

miaz[noapte-apus c[tre miaz[zi. Acolo este un ora= mare,

]nconjurat cu zid de piatr[. Am trecut r`ul peste un pod de

lemn, f[cut din b[rci. Pe r`u plutesc numeroase lotci. Ni s-a

spus c[ r`ul acesta se vars[ ]n Marea de r[s[rit. La gura r`ului

se afl[ ora=ul chinezesc Ten-ghin. Prin ora=ul acesta vin cu

cor[biile, care pot ajunge prin gurile r`ului din mare chiar

p`n[ ]n ora=ul Tung, despre care am scris mai sus, nem\i,

olandezi =i mul\i al\ii. }n ora=ul acesta am poposit =i am

petrecut noaptea. Ora=ul era ]nconjurat cu dou[ ziduri:

primul zid era pe o parte din c[r[mid[, iar pe cealalt[ de

p[m`nt =i ]nt[rit cu un lan\. Cel[lalt zid, dinspre ora=, era ]n

totul numai de c[r[mid[, foarte gros =i cu turnuri mari. La

fiecare turn sunt dou[ por\i c[ptu=ite cu fier. }n fa\a por\ilor

sunt a=ezate c`te dou[ tunuri. M[rimea lor este de un sfert de

ar=in, iar ghiulelele au o greutate de o jum[tate de grivenchi.

}n ora= este construit un turn foarte ]nalt, cu unsprezece

caturi, locuin\e =i pr[v[lii numeroase, multe temple, ]n care

se afl[ idoli zugr[vi\i ]n toate culorile, auri\i =i b[tu\i cu pietre

pre\ioase. }n ora=ul acesta nu s-a dat nim[nui voie s[ ias[ din

curtea ]n care am fost g[zdui\i. }n ora=ul acesta am schimbat

=i carele. Drumul nostru ne-a dus ]ntreaga zi ]n direc\ia apus

=i miaz[zi...

}n ziua de 15 mai am mers cam dou[ verste de la ora= =i

am trecut peste un canal pe un pod de piatr[. Ni s-a spus c[

324

acel canal este s[pat chiar din apropierea ora=ului ]mp[r[tesc

=i c[ ]n el nu este nici un pic de m`l. Pe acest canal vin

plutind cor[bii ]nc[rcate cu bucate c[tre ora=ul ]mp[r[tesc.

Am mers mai departe, trec`nd pe l`ng[ sate =i m[n[stiri. }n

preajma drumului erau a=ezate gospod[rii. Pe am`ndou[

p[r\ile erau planta\i arbori ]nal\i, cale de zece verste f[r[

]ntrerupere p`n[ la Pejin. De-a lungul ]ntregului drum, pe

l`ng[ m[n[stiri, ]n sate, sunt s[pate f`nt`ni mari ]mprejmuite

cu piatr[. La f`nt`ni se afl[ jgheaburi cioplite tot ]n piatr[, ca

ni=te l[zi mari, =i sunt r`ndui\i oameni care s[ dea ap[

oric[rui trec[tor. De acolo am trecut pe l`ng[ multe

morminte ale oamenilor de seam[ chinezi. Ele erau f[cute din

piatr[. Chinezii nu-=i ]ngroap[ mor\ii ]n interiorul ora=ului

Pejin. }ntreaga zi drumul ne-a dus ]ntre apus =i miaz[noapte.

De la Naun =i p`n[ la Pejin am f[cut dou[zeci =i nou[ de

zile, dar merg`nd pe ]ndelete, din pricina carelor trase de boi.

De la Naun p`n[ la zid am c[l[torit dou[zeci =i patru de zile.

De la zid p`n[ la Pejin am mers cinci zile; distan\a este de

patru sute de verste de-ale lor, doar o sut[ treizeci =i trei de-

ale noastre.

Chiar la amiaz[ am ajuns ]n ora=ul ]mp[r[tesc Pejin. Am

intrat ]n ora= pe poarta de la miaz[noapte. Aici este primul

zid, f[cut din p[m`nt. Turnurile sunt de piatr[, ]ns[ nu prea

]nalte. De jur ]mprejur este un =an\. Cum am trecut de acest

325

val de p[m`nt, ne-a ]nt`mpinat zarguceiul, ]nso\itorul lui

askaniama, care ne-a condus spre o parte a drumului =i s-a

oprit l`ng[ un =opron. Ambasadorul =i askaniama au fost

servi\i cu ceai. De asemenea, ne-au servit cu ceai =i fiii lui

askaniama. Dup[ ce am poposit pu\in, am pornit =i am ajuns

la al doilea zid, la un sfert de verst[ de prima ]nt[ritur[ de

p[m`nt. Zidul acesta este mare, ]nalt =i puternic, poate mai

]nalt dec`t cetatea Kremlinului, =i este construit astfel: la

temelie sunt a=ezate pietre de granit necioplit, deasupra

c[rora, de am`ndou[ p[r\ile c`te un zid de c[r[mid[, iar ]n

mijloc s-a pus p[m`nt. De aceea, pe deasupra zidului se

poate umbla cu cai =i cu care. Turnurile au aceea=i ]n[l\ime

cu zidul. C`nd am ajuns la zidul de piatr[, am trecut prin

dou[ por\i mari. Dincolo de por\i se vede un turn mare =i

]nalt, foarte rezistent. }n acest turn sunt ni=fe terase pe care

pot sta la un loc cam o mie de oameni. }ntre prima poart[ =i

cea de a doua pot fi cam patruzeci de st`njeni. Partea din

afar[ a por\ilor este ferecat[ cu leg[turi de fier. }n fa\a por\ilor

sunt a=ezate c`te dou[ tunuri de fier nu prea mari. Deasupra

por\ilor sunt f[cute ni=te foi=oare pentru lupt[. }mprejurul

acestui zid esfe un =an\ ]n care curge o ap[ tulbure. La poart[

stau de straj[ c`te opt oameni, cu arcuri =i plato=e. De la

poart[ am mers cam o verst[ pe o uli\[ mare printre pr[v[lii.

Aici, ]n mijlocul ora=ului, se ridic[ Cetatea ro=ie, al c[rei zid

326

este tot at`t de ]nalt ca al Kitai-gorodului din cetatea

]mp[r[teasc[ a Moscovei. Aici locuie=te bogdihanul

chinezilor. Se vedea c[ alt[dat[ zidul a fost zugr[vit ]n felurite

culori. }n apropiere se afl[ multe pr[v[lii =i bazaruri. Prin

mijlocul uli\elor sunt a=ezate poduri de piatr[. De la poarta

marelui ora= p`n[ la locuin\a ]n care am fost g[zdui\i am

mers cam trei verste =i mai mult. Dar despre ora=ul Pejin,

despre m[rimea =i frumuse\ea lui, ca =i despre Cetatea ro=ie a

bogdihanului, vom vorbi pe larg ]n cartea Descrierea

]mp[r[\iei chineze. Solul a fost adus la o locuin\[ din

apropierea zidului ora=ului, ]n care mai fuseser[ g[zdui\i =i

al\i soli. }nt`i olandezii care au fost ]n timpul lui Baikov, ca =i

al\ii ca ei, mai ]nainte cu zece ani. Portughezii =i al\i soli au

fost a=eza\i tot aici. Curtea este mare =i ]nconjurat[ cu un zid

de piatr[ ]nalt de doi st`njeni =i jum[tate, dar cl[dirile sunt

vechi =i ruinate ]n mare parte. }n ograda solilor sunt ni=te

foi=oare de piatr[, lipite cu p[m`nt =i cu acoperi=urile din

\igl[. }n ]nc[peri tavanele sunt din sc`nduri =i nu se v[d

leg[turi de fier. De altfel, ]n curtea soliei nu sunt nici gr[dini

=i nici un fel de alte buruieni, totul este asemenea unei

]nchisori. +i ]ndat[ ce ne-au a=ezat ]n ograda solilor, la por\i

s-au r`nduit str[ji puternice... (foile 116—130 sunt deteriorate

]n manuscris)... „s[ se pronun\e =i el va fi pedepsit de st[p`nul

327

s[u, iar domnia-ta \i-ai pierdut toat[ truda =i te vei ]ntoarce

f[r[ nici un rezultat asemenea lui Baikov”.

Solul i-a r[spuns: „Noi =tim ce fel de st[p`nitori sunt

Dalai-lama =i tai=ii calmuci, buharani, mongoli, pentru c[

suntem vecini. De asemenea, ]i cunoa=tem =i pe olandezi, =i

pe portughezi, dar dac[ i-ai aduna la un loc pe to\i st[p`nii

acestora pe care i-ai pomenit, ]mpreun[ cu statele lor, din

care au venit =i alt[ dat[ soli la voi, =i dac[ ai pune al[turi

]nc[ alte multe, n-ai putea s[ faci o ]mp[r[\ie mare ca aceea

pe care, din mila lui Dumnezeu, o st[p`ne=te cu puteri

depline ]n[l\atul \ar. Este cu at`t mai neprietenos din partea

bogdihanului s[ asemuiasc[ scrisoarea =i solia m[riei-sale

\arului cu acelea ale portughezilor, olandezilor =i altora. Chiar

dac[ ar fi venit la bogdihan soli din partea cezarului

romanilor sau a sultanului turcilor, pe care chinezii ]i numesc

hunchiari, iar despre ei se poate spune, din ]nt`mplare, c[

sunt mari ]mp[ra\i ai lumii, totu=i nici aceia nu pot fi primi\i

asemenea solului marelui \ar, pentru c[ m[ritul nostru \ar este

vecin cu ]mp[r[\ia voastr[ =i obi=nuie=te s[ respecte

vecin[tatea, nefiind ]ng[duit ca un vecin s[ nu fie binevoitor

fa\[ de cel[lalt. }n afar[ de asta, ]n[l\atul bogdihan l-a poftit

pe m[ria-sa \arul s[ lege prietenie =i dragoste, prin scrisoarea

lui din anii trecu\i, pe care domnia-ta o =tii, c[ci totul s-a

]nceput prin domnia-ta. Dac[ aceast[ scrisoare nu ar fi fost

328

trimis[, nici m[ritul \ar nu ar fi trimis solia, pentru c[ ]ncepuse

s[ ]n\eleag[ de la Feodor Baikov c`t de trufa=e sunt

obiceiurile voastre =i cum primi\i soliile ]n mod jignitor, a=a

cum se =i vede, =i potrivnic obiceiului tuturor popoarelor,

care primesc soliile cu cinste. }n nici o ]mp[r[\ie nu s-a

pomenit s[ se porunceasc[ ambasadorilor. Chiar dac[

bogdihanul se socote=te pe sine mai mare dec`t to\i ceilal\i

]mp[ra\i, totu=i pentru prietenia =i dragostea ar[tate de

]n[l\atul \ar ar putea s[ primeasc[ scrisoarea m[riei-sale,

adus[ de mine, chiar din m`na mea. Noi nu cerem nimic

altceva dec`t ceea ce au f[cut to\i ]mp[ra\ii de la ]nceputul

lumii =i prin aceasta nu numai c[ nu-l necinstim pe sl[vitul

bogdihan, ci mai ales i se sl[ve=te numele, c[ci, v[z`ndu-se

cum mergem pe fa\[ prin ora= potrivit obiceiului cu scrisoarea

=i cu darurile din partea m[ritului \ar la ]n[l\imea-sa

bogdihanul, prietenii lui se vor bucura pe dat[, iar du=manii

se vor ]nsp[im`nta, v[z`nd cu c`t[ cinste vine o solie de la

un at`t de mare ]mp[rat vecin, ]n semn de prietenie cu

]n[l\atul bogdihan, =i cu multe daruri. Noi =tim prea bine c[

ave\i =i prieteni, =i du=mani. C`t despre cele ce ne spui

domnia-ta de cele trei zile pentru preg[tire, eu sunt preg[tit s[

discut cu domnia-ta despre treburile m[ritului \ar, dar nu s[

duc scrisoarea lui la cancelarie. Nu de aceea am cerut un

termen. Nu pentru a m[ preg[ti s[ merg la cancelarie. Dac[

329

]ns[ este vorba s[ m[ duce\i ]n fa\a hanului, eu sunt gata chiar

acuma. Este ]ns[ foarte de mirare, =i oricine se ]ntreab[ de ce

a\i n[scocit voi r`nduiala ca ]n fa\a hanului s[-i duce\i pe soli,

=i nu scrisorile aduse de ei din partea ]mp[r[\ilor lor.”

Askaniama a r[spuns: „Nu trebuie s[ te minunezi c[ noi ]i

ducem ]n fa\a ]mp[ratului pe soli, dar nu-i prezent[m

scrisorile, pentru c[ obiceiul ]l avem din vechime =i ]l p[str[m

cu str[=nicie. }n vremurile trecute, dintr-o ]mp[r[\ie oarecare

a venit un sol ce aducea daruri bogate, ]nso\ite de cuvinte de

mare prietenie =i dragoste, tot a=a cum aduci =i domnia-ta

acum, iar hanul nostru de atunci s-a bucurat mult =i a

poruncit pe dat[ ca solul =i scrisoarea ]mp[ratului s[u, =i

darurile s[ fie aduse ]naintea lui. Ajung`nd ]n fa\a hanului,

trimisul i-a ]nm`nat scrisoarea, dar c`nd au citit-o, ]n ea erau

scrise necuviin\e mari la adresa hanului, iar solul, =i el, ]n fa\a

hanului a rostit cuvinte de ocar[. Astfel, din timpul acela a

r[mas r`nduial[ ]n ]mp[r[\ia chinez[ ca mai ]nt`i s[ se ia

scrisorile oric[rui ]mp[rat, s[ se citeasc[ la cancelarie, spre a

se vedea ce st[ scris ]n ele, =i dup[ ce se face astfel, solul este

adus ]n fa\a hanului. Scrisorile, ]ns[, nu se aduc. Obiceiul

acesta nu mai poate fi schimbat ast[zi nici de ]nsu=i hanul.

Totu=i, de dragul prieteniei =i pentru cinstirea m[ritului \ar,

bogdihanul a dat porunc[, trec`nd peste obicei, ca scrisoarea

m[riei-sale \arului s[ fie primit[ de cei doi sfetnici mari ai s[i,

330

kolaii, dar nici s[ nu g`nde=ti c[ domnia-ta vei ]nm`na

scrisoarea m[ritului han. +i Baikov a stat aici =apte luni =i

adusese daruri ]nsemnate, iar tot timpul s-a vorbit numai

despre felul ]n care s[ fie prezentat[ scrisoarea, =i totu=i n-a

izbutit nimic =i s-a ]ntors. Lui Feodor Baikov nu i s-a f[cut ]ns[

cinstea pe care voim s[ o facem domniei-tale, fiindc[ cei doi

kolai nu primesc scrisorile de la nici un fel de sol. +i c`nd au

fost alt[ dat[ solii din partea portughezilor =i a olandezilor,

scrisorile lor au fost luate de slujba=ii cancelariei. Dac[

bogdihanul ar primi ast[zi scrisorile chiar de la domnia-ta,

atunci to\i st[p`nitorii vecini ar ]nceta s[-l mai numeasc[ han

pe bogdihan, pentru c[ a primit el ]nsu=i scrisorile m[ritului

\ar ]mpotriva obiceiului =i de aici i s-ar aduce bogdihaniului o

mare ru=ine.”

Solul ar[t[ c[ a=a cum bogdihanul ]=i p[ze=te bunul s[u

nume =i nu vrea s[ ]ncalce vechiul obicei, spun`nd c[, dac[

ar primi el ]nsu=i scrisoarea m[ritului \ar, s-ar ]njosi, tot a=a

onoarea \arului nostru ar fi =tirbit[ mult, ca =i faima sa, pentru

c[ m[ritul \ar a trimis cu at`ta prietenie un sol =i daruri, iar

bogdihanul, ca =i c`nd nu i-ar p[sa de prietenia \arului,

socotind c[ i s-ar cuveni acest lucru, ca din partea unuia mai

mic dec`t el, nu binevoie=te s[ primeasc[ el ]nsu=i scrisoarea

m[ritului \ar, a=a cum este obiceiul ]n toate ]mp[r[\iile lumii.

Ar fi mult mai mare necinstea pentru m[ritul \ar dec`t pentru

331

bogdihan dac[ nu i-ar primi scrisoarea dec`t dac[ ar primi-o

el ]nsu=i. „}n ce-i prive=te pe ceilal\i regi care =i-au trimis

soliile aici la voi, nici unul nu se poate asemui cu marele

nostru \ar =i nu se poate ]ntreba de ce mi se d[ mai mult[

cinste mie, care port solia \arului, deoarece fiecare se

cunoa=te pe sine cine este. C`t despre cele ce s-au spus, c[ ]n

timpurile vechi un sol oarecare i-a f[cut necinste hanului, nu

trebuie s[ v[ ]ndoi\i de noi, fiindc[ ceea ce i-am spus

domniei-tale cu vorbe la r`ul Naun ]n timpul c[l[toriei este =i

aici ]n scrisoarea m[ritului \ar; nimic altceva dec`t prietenie =i

dragoste =i nu ne-a dat alte porunci ]n afar[ de cele ar[tate.

M[ mir ]ns[ de ce atunci, pe malul Naunului, c`nd m-ai

anun\at c[ ai porunci depline din partea bogdihanului, nu ne-

ai spus pe fa\[ ce se va ]nt`mpla la Pejin, c[ scrisoarea

m[ritului \ar nu va fi primit[ de ]nsu=i bogdihanul, ci c[ va fi

primit[ la cancelarie. Dac[ mi-ai fi vorbit astfel, c[ m[ritului

meu \ar nu i s-ar da nici un fel de cinstire, nicidecum n-a= fi

venit.” Askaniama a r[spuns: „Nu se poate t[g[dui c[ nu am

spus, dar porunca bogdihanului a fost s[ se iscodeasc[ din

vorbele domniei-tale =i din scrisoarea m[ritului \ar =i dac[ ar

fi fost vreo amenin\are sau vorb[ necuviincioas[, s[-i

poruncesc ]ndat[ domniei-tale s[ plece ]napoi, iar eu s[ adun

o armat[ c`t voi putea de mare =i s[ pornesc ]ndat[ ]mpotriva

Nercinskului =i Albazinului, pe care s[ le spulber din temelie,

332

pentru c[ noi =tim c`\i oameni locuiesc ]n ele. Mai mult, eu

\i-am spus-o =i mai ]nainte, dac[ domnia-ta nu duci scrisorile

\arului la cancelarie, vei pleca ]napoi ca =i Baikov.”

Solul i-a r[spuns c[ ceea ce i-a povestit despre distrugerea

cet[\ilor, s-au convins ei ]n=i=i c`nd au asediat cetatea

Kumarsk. „Noi nu ne l[ud[m cu r[zboiul, dar nici de lupte nu

ne temem. Marele nostru \ar nu vrea r[zboi =i sfad[, ci

dore=te s[ fie leg[turi de prietenie =i dragoste ]ntre el =i

]n[l\atul bogdihan. De aceea, m-a trimis pe mine =i dac[

m[ria-sa \arul mi-ar fi poruncit s[ v[ declar r[zboi, eu v-a= fi

spus-o demult. C`t despre cele ar[tate de domnia-ta, =i

anume c[ voi pleca ]napoi, asta este dup[ voin\a

bogdihanului. Dar dac[ mi-ai fi m[rturisit toate astea pe malul

Naunului, eu n-a= fi venit p`n[ aici ]n nici un chip. C`t

despre faptul c[ Nercinskul =i Albazinul au pu\ini o=teni, sunt

at`\ia pentru c[ nu este nevoie de mai mul\i. Dac[ ar fi

nevoie, m[ritul \ar are o mare mul\ime de lupt[tori care ar

putea s[ umple tot \inutul Amurului ]ntr-un an. S[-mi

r[spund[ ]ns[ askaniama ]n mod l[murit: dore=te ]n[l\imea-sa

hanul s[ ]ntre\in[ leg[turi de prietenie =i dragoste cu

]n[l\imea-sa \arul, sau nu?”

Askaniama a zis: „Dac[ m[ritul \ar dore=te s[ tr[iasc[ ]n

pace =i prietenie cu ]n[l\atul bogdihan, atunci =i m[ria-sa

bogdihanul dore=te s[ statorniceasc[ leg[turi de prietenie =i

333

dragoste cu marele \ar, dar dac[ m[ria-sa \arul nu dore=te

prietenie =i dragoste =i ]n g`ndul lui este altceva, =i ]n[l\atul

bogdihan va face la fel”.

Solul a r[spuns: „S[ fie a=a cum a spus domnia-ta, =i eu

m[rturisesc ]n fa\a lui Dumnezeu c[, din partea sa, ]n[l\atul

\ar nu are alt g`nd dec`t prietenie =i dragoste. M[ritul \ar m-a

trimis pe mine tocmai pentru a-i spune ]n[l\atului bogdihan

g`ndul lui s[ ]ntemeieze leg[turi de dragoste =i prietenie

ve=nice ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i, =i eu v[ cer ca ]n[l\imea-

sa s[ primeasc[ el ]nsu=i scrisorile \arului, nu pentru a aduce

]n felul acesta o ]njosire marelui han, ci pentru ca, atunci

c`nd vor veni la ]n[l\atul \ar soli din partea m[ritului han,

]ndat[ \arul s[ porunceasc[ s[ fie adu=i ]naintea sa =i s[-i

]ntrebe de s[n[tatea bogdihanului. De aceea, mi-a poruncit s[

observ tot ce se petrece =i s[-i aduc la cuno=tin\[ m[ritului

\ar, pentru ca =i el s[ se poarte asemenea m[ritului bogdihan.

Dar dac[ voi nu crede\i, eu sunt gata s[ v[ dau ]n scris c[

]n[l\atul \ar va face la fel =i va primi el ]nsu=i scrisoarea =i va

]ntreba de s[n[tatea bogdihanului. +i dac[ nu ve\i face a=a,

atunci =i \arul va porunci ca solului vostru s[ i se dea cinstire

asem[n[toare.”

Askaniama spuse c[, dac[ s-ar trimite de c[tre ]n[l\atul

han un sol c[tre m[ritul \ar, sau c[tre altcineva, oric`t de

mare, el se va purta ]n \ara necunoscut[ a=a cum i s-ar ar[ta:

334

unde i s-ar porunci s[ mearg[ ori s[ stea, va merge =i va sta, =i

ce i se va porunci s[ fac[, va face, dar s[ porunceasc[ el nu

se poate, pentru c[ fiecare \ar[ are obiceiurile sale. La ei

aceast[ tradi\ie s-a ]nt[rit ]ntr-at`ta, ]nc`t nu poate fi c[lcat[

]n nici un fel. „Dar destul s-a vorbit despre asta. Trebuie dat[

scrisoarea ]n[l\atului \ar =i, dac[ nu o dai, atunci te-ai ostenit

degeaba, ca =i Baikov.”

Solul a r[spuns c[ marele han, dup[ voia sa, poate s[-l

\in[ aici sau s[-l trimit[ ]napoi, ori s[-i ia chiar cu sila

scrisorile ]n[l\atului \ar, dac[ ar voi, dar el nu d[ scrisoarea

]n[l\atului \ar la cancelarie de bun[ voie.

Askaniama a r[spuns: „Din aceste dou[ lucruri, unul se va

]nt`mpla cur`nd, dac[ nu dai scrisoarea \arului c`t timp

vorbim prietene=te“; apoi s-a ]ndep[rtat de ambasador.

}n aceea=i zi a venit la ambasador primul mandarin,

alihamba, care conducea Cancelaria solilor, ]mpreun[ cu

askaniama, =i au adus cu ei un b[tr`n catolic din ordinul

iezui\ilor, care se numea Ferdinand Verbiest, de neamul lui

neam\ din \ara Niderlandei, care este sub st[p`nirea regelui

Spaniei. El a fost trimis de cincisprezece ani ]n China de mai-

marele s[u din Roma. Aici tr[iesc mul\i iezui\i din ordinul

s[u, de mult[ vreme ]=i au bisericile lor ]n numeroase ora=e =i

au convertit numero=i chinezi la credin\a catolic[. Mai

]nainte, Verbiest a tr[it ]n \inuturile de miaz[zi ale ]mp[r[\iei

335

chineze. Pe atunci, printre marii mandarini din preajma

hanului se bucura de mult[ cinste un alt iezuit, Adam Schall,

care venise ]n China ]nc[ de pe c`nd st[p`neau hanii nican\i,

care pentru marea lui ]nv[\[tur[ ]l cinsteau ]n mod deosebit.

C`nd a cucerit China bunicul hanului de ast[zi, auzind de el,

l-a pre\uit la fel =i l-a numit ]nalt dreg[tor. Func\ia lui era la o

dreg[torie mare a hanului chinez, unde se ]nva\[ astrologia,

adic[ citirea ]n stele, =i unde se scriu calendarele =i

prevestirile asupra vremii, care erau ]mp[r\ite apoi ]n toat[

China, se cerceteaz[ eclipsele de soare =i de lun[. Tot acolo

se toarn[ =i tunuri =i se n[scocesc tot felul de alte lucruri.

Adam Schall a murit de c`t[va vreme, dar pe patul de moarte

hanul l-a ]ntrebat pe cine s[ pun[ ]n locul lui. A=a s-a f[cut c[

a poruncit s[ fie adus Ferdinand Verbiest, ca s[-l ia pe l`ng[

d`nsul. Hanul l-a chemat ]n fa\a lui =i l-a a=ezat ]n locul lui

Adam Schall. Pentru c[ nu cuno=tea ]ns[ limba bogdoit[

(mongol[), i-a trimis un t`n[r dintre curtenii lui =i l-a ]nv[\at.

Rangul lui Verbiest se nume=te ]n limba chinez[ alihahava,

poart[ haine bogdoite, ]ns[ nu ]=i rade barba. }n afar[ de el, ]n

ora=ul Pejin mai sunt ]nc[ pentru iezui\i =i dou[ biserici bogat

]mpodobite.

C`nd Verbiest a ajuns ]n fa\a ambasadorului =i au

schimbat saluturi, ambasadorul l-a =i cunoscut dup[ ]nf[\i=are

=i a ]nceput s[-i vorbeasc[ latine=te, ]ntreb`ndu-l dac[ nu era

336

din ordinul iezui\ilor =i dac[ era de mult[ vreme acolo. +i

pentru c[ Verbiest i-a r[spuns tot ]n latine=te, au fost foarte

bucuro=i c[ se puteau ]n\elege unul cu cel[lalt. Mandarinii

chinezi l-au ]ntrebat pe iezuit dac[ ambasadorul a putut s[

vorbeasc[ cu el, =i acesta le-a r[spuns c[ vorbe=te foarte bine

=i despre orice. L-au ]ntrebat apoi =i pe ambasador dac[ ]i

place acest t[lmaci =i dac[ se poate ]n\elege cu el pe deplin.

Ambasadorul a fost recunosc[tor bogdihanului c[ i-a trimis

un astfel de om, care nu numai c[ va putea s[ t[lm[ceasc[

cuv`nt cu cuv`nt cele discutate prin viu grai, dar =i scrisorile,

=i titlurile celor doi mari ]mp[ra\i le va putea, de asemenea,

t[lm[ci cuv`nt cu cuv`nt. Mandarinii i-au poruncit iezuitului

s[-I ]ntrebe de la ]nceput pe ambasador din ce motive m[ria-

sa \arul a binevoit s[ trimit[ un sol la ]n[l\atul bogdihan.

Solul a r[spuns cum ]i spusese =i lui askaniama mai ]nainte

la Naun, c[ m[ria-sa \arul tr[ie=te ]n prietenie =i dragoste, f[r[

nici un fel de constr`ngere, nu numai cu acei mari st[p`nitori

care se afl[ ]n num[r mare ]n jurul statului s[u, dar =i cu aceia

care se g[sesc la mari dep[rt[ri. Acest obicei ]l au to\i marii

monarhi, nu pentru altceva, ci pentru slava lor. De aceea,

m[ritul \ar a binevoit s[ trimit[ bogdihanului pe Feodor

Baikov ]ntr-o solie, dorind ]nc[ de atunci s[ pun[ temei unor

leg[turi de prietenie =i dragoste, a=a cum avea =i cu

st[p`nitorii apropia\i din vecin[tate =i cu al\i ]mp[ra\i, pentru

337

ca de aici s[ ]nceap[ =i s[ creasc[ slava am`nduror

]mp[ra\ilor =i a ]mp[r[\iilor lor. „Totu=i, nu ]n\elegem de ce

]n[l\atul bogdihan a primit solia ]n chip neprietenos, =i

aceasta s-a ]ntors f[r[ rod. V[z`nd m[ria-sa \arul c[

bogdihanul ]nt`mpin[ f[r[ bun[voin\[ soliile lui, nu a mai

trimis al\i soli. Acum cinci ani ]ns[, bogdihanul l-a trimis pe

askaniama la r`ul Naun; el a venit ]n fort[rea\a de grani\[ a

]mp[r[\iei ]n[l\atului \ar, Nercinsk, a=a cum i se poruncise, ca

s[ cear[ de la hatmanul Danilo Ar=inski c`\iva slujba=i pentru

a ]ncepe tratativele, iar el a l[sat ni=te oameni de ai lui ca

ostatici ]n fort[rea\[. Danilo nu i-a re\inut ca ostatici, ci i-a

trimis ]mpreun[ cu cazacii lui la Naun. Askaniama i-a luat pe

cazaci cu el =i i-a adus ]n grab[ aici la Pejin, unde i-a ]nf[\i=at

]n[l\atului bogdihan. Bogdihanul a f[g[duit prin mijlocirea lor

s[ lege prietenie =i dragoste cu m[ria-sa \arul, ar[t`nd c[

dore=te ca ]ntre cele dou[ ]mp[r[\ii s[ ]nceap[ s[ se fac[

nego\. Mai mult dec`t at`t, a trimis din partea sa \arului o

scrisoare ]n care spunea acelea=i lucruri, =i, d`nd c`teva

daruri, ace=tia, ]nso\i\i de askaniama, au plecat ]napoi c[tre

Naun =i de acolo — la Nercinsk. Danilo Ar=inski i-a trimis pe

ace=ti cazaci, ]mpreun[ cu scrisoarea, la m[ritul \ar, =i ei i-au

spus m[riei-sale toate acestea. Dar, de=i m[ritul \ar dorea

foarte mult s[ =tie ]n ce chip i se adreseaz[ ]n scris ]n[l\atul

bogdihan =i ce dore=te, din pricina necunoa=terii limbii

338

voastre mongole \arul nu a putut s[ afle, ci a ]n\eles numai c[

sl[vitul ]mp[rat, ]n[l\atul bogdihan, ca vecin, nu poate dori

altceva dec`t leg[turi de dragoste =i prietenie. Mai mult, ]n

afara scrisorii pe care a trimis-o prin cazaci, acestora le

vorbise prietenos, =i m[ritul \ar s-a g`ndit c[ =i ]n scrisoare

bogdihanul ]i scrie cu toat[ curtenia =i dragostea, a=a cum se

obi=nuie=te la marii monarhi ai lumii. Cazacii au fost ]ntreba\i

de ce nu au adus cu ei =i un chinez care s[ t[lm[ceasc[

scrisoarea bogdihanului ]n fa\a m[ritului \ar, dar cazacii au

r[spuns c[ mandarinii chinezi ziceau c[ ar fi fost o lips[ de

respect s[ ia cu ei un astfel de om, pentru c[ scrisoarea

trimis[ era doar un semn de dragoste care s[ dovedeasc[ la

Moscova c[ au fost ]n fa\a bogdihanului =i c[ ]n scrisoare nu

scrie nimic altceva ]n afar[ de prietenie, dragoste =i leg[turi

ne]ntrerupte. +i v[z`nd c[ din partea ]n[l\atului bogdihan se

]ncep leg[turi de prietenie =i de dragoste, m[ritul \ar m-a

trimis pe mine, supusul s[u, ]n solie la ]n[l\atul bogdihan =i,

cu toate c[ nu =tia ]n ce fel i se adresase ]n scrisoare

bogdihanul, totu=i m[ritul \ar a scris scrisoarea sa c[tre

]n[l\atul bogdihan dup[ felul ]n care obi=nuiesc s[-=i scrie

]ntre ei marii monarhi, cu cel mai mare respect, cu dragoste =i

cu prietenie. M[ritul \ar ]=i exprim[ marele s[u respect =i

prietenia sa c[tre bogdihan, trimi\`ndu-i daruri pl[cute, dintre

cele mai de pre\, care se produc ]n ]mp[r[\ia sa =i care a

339

socotit c[-i vor face pl[cere ]naltului bogdihan. Din aceste

pricini a trimis \arul solie la bogdihan, pentru a tr[i ]n leg[turi

de dragoste =i prietenie ve=nic[, ca =i cu al\i conduc[tori, f[r[

g`nduri ascunse de silnicie, =i pentru a cre=te numele cel bun

al celor doi ]mp[ra\i =i al ]mp[r[\iilor lor. Acestea sunt

motivele pentru care m[ritul \ar a trimis solia aceasta c[tre

]n[l\atul bogdihan, ac\iune care a pornit din partea voastr[,

nu de la noi.”

+i de data aceasta a r[spuns tot askaniama, iar alihamba a

t[cut. El a spus c[: „Pe de o parte, lucrurile au ]nceput de la

noi, iar pe de alta, =i din partea \arului, pentru c[ Danilo a

trimis nu numai o dat[ la noi oameni pentru a ]ncepe nego\,

=i este de prisos s[ se mai discute de unde s-a pornit, pentru

c[ aceast[ treab[ este bun[, indiferent de unde a ]nceput, de

la voi sau de la noi. Din admira\ie pentru ]naltul \ar, ]n[l\atul

bogdihan, care se ]nclin[ cu prietenie =i cu dragoste, i-a trimis

la tine pe cei mai apropia\i sfetnici, care sunt pu\ini la

Cancelaria solilor =i se ocup[ cu primirea solilor tuturor

statelor str[ine, ]n timp ce al\i soli sunt primi\i de dreg[tori

m[run\i ai cancelariei. De aceea ]n diminea\a aceasta

domnia-ta ai fost invitat ast[zi de diminea\[ la Cancelaria

solilor, s[ duci scrisoarea \arului =i acolo s[ o predai celor

mai ]nal\i mandarini kolai ai no=tri, care ar fi primit scrisoarea

cu mare cinstire. To\i ceilal\i soli sunt primi\i =i discut[ cu

340

micii dreg[tori, diecii, =i tot ei primesc =i scrisorile. Astfel

bogdihanul era ]ncredin\at c[ cinstea ]n[l\atului \ar nu este

=tirbit[ cu nimic, mai ales c[ a poruncit ca scrisoarea s[ fie

primit[ de ni=te oameni at`t de sus-pu=i, lucru care mai

]nainte nu s-a mai ]nt`mplat la noi. }n ce-l prive=te pe

bogdihan, nu este cu putin\[ ca el ]nsu=i s[ primeasc[

scrisoarea \arului, pentru c[ noi avem un obicei vechi,

]mp[m`ntenit, pe care nici hanul ]nsu=i nu-l poate schimba.

Scrisorile ]mp[r[te=ti sunt luate mai ]nt`i =i cercetate de ei, ca

s[ vad[ ce este scris ]n ele, apoi sunt solii du=i ]n fa\a hanului,

care s-ar putea s[-i ]ntrebe despre s[n[tatea st[p`nului lor.”

Solul a spus: „+i la discu\iile cu solii olandezi au fost

aceia=i mandarini de la Cancelaria solilor, pentru c[ eu am la

mine cartea soliei olandeze. Este de mare mirare ]ns[ ca solii

s[ fie du=i ]n fa\a hanului, =i scrisorile aduse de ei — nu. V-

am ]ntrebat dac[ este mai demn[ de cinstire scrisoarea

m[ritului \ar sau trimisul s[u?” Ei au r[spuns c[ scrisoarea este

mult mai demn[ de cinstire, pentru c[ de ea depinde =i solia.

Solul i-a ]ntrebat iar[=i: „Dac[ scrisoarea este mai demn[ de

cinstire, de ce nu duce\i scrisoarea ]n fa\a hanului =i m[

duce\i pe mine, un sol?” Ei au r[spuns c[ sunt mai multe

pricini: ]nt`i vechiul lor obicei, al doilea fiindc[ aceasta ar

mic=ora respectul pentru cinstea bogdihanului, al treilea c[

nu cred ce spune solul prin viu grai, p`n[ nu citesc scrisoarea

341

spre a se convinge c[ este scris[ cu respect =i c[ poate fi

adus[ la cuno=tin\a bogdihanului. +i s-a discutat mult despre

aceasta...” Dac[ nu vei da scrisorile \arului la cancelarie,

potrivit obiceiului nostru, pleci ca =i Baikov, f[r[ s[ faci vreo

treab[. +i am auzit de la oamenii vo=tri c[ Baikov a fost

condamnat la moarte de c[tre ]n[l\atul \ar, fiindc[ nu a predat

scrisoarea la cancelarie.”

Solul a r[spuns c[ acela care i-a spus despre Baikov a

min\it, fiindc[ Baikov a murit de moarte bun[ la mult[ vreme

dup[ solie. „El s-a purtat a=a cum i s-a poruncit, =i eu m[ port

astfel tot de aceea, pentru c[ a=a mi-a poruncit m[ritul \ar,

pentru c[ el d[ porunci, iar noi le ascult[m, iar din cele

poruncite de el nu putem schimba nimic cu de la noi putere.”

Ei au spus, de asemenea, c[ li s-au dat porunci. „Numai c[

noi trimitem pu\ini soli ]n solie =i te credem pe domnia-ta c[

te por\i potrivit poruncii st[p`nului domniei-tale, dar ceea ce

spui prin viu grai nu credem ]ntru totul, p`n[ nu vedem ce

este scris ]n scrisoare, =i dup[ aceea vom putea crede =i

spusele domniei-tale.” Solul a r[spuns: „Ceea ce scrie ]n

scrisoare \i-am spus domniei-tale askaniama =i la Naun =i ai

scris ]n[l\atului bogdihan”. Askaniama a spus c[ atunci i-am

spus foarte pe scurt. „Acum ]ns[, dac[ ne dai scrisoarea =i o

t[lm[cim, atunci ]ndat[ o vom aduce la cuno=tin\a

bogdihanului =i va fi dup[ porunca lui.” Ambasadorul a

342

r[spuns: „M[ritul \ar a auzit ]nc[ de c`nd a fost trimis Feodor

Baikov c[ obiceiurile voastre sunt foarte aspre =i de aceea a

]ncetat s[ m[i trimit[ scrisori =i soli, dar c`nd a v[zut

scrisoare[ ]n[l\atului bogdihan, a n[d[jduit c[ vom fi primi\i

dup[ obiceiurile dinainte =i de aceea mi-a poruncit mie ca, ]n

numele m[riei-sale, s[-l rog pe ]naltul bogdihan s[ primeasc[

el ]nsu=i scrisoarea prietenoas[ =i darurile \arului, a=a cum se

obi=nuie=te ]n toat[ lumea de c[tre to\i ]mp[ra\ii cre=tini =i

musulmani. M[ria-sa \arul se va purta la fel cu solii ]naltului

han. Dac[ bogdihanul b[nuie=te c[ ]n scrisoarea \arului ar

putea fi scrise =i pecetluite unele amenin\[ri =i vorbe de

ocar[, iar eu a= vrea s[ v[ ]n=el prin spusele mele, atunci \arul

mi-a spus c[ pot s[ dau ]n scris ceea ce st[ scris ]n scrisoare,

pentru c[ \arul este un monarh respectat =i se poart[

]ntotdeauna cu dreptate. Nu numai ]n scrisoarea lui, dar =i ]n

g`ndurile lui nu se afl[ altceva dec`t prietenie =i dragoste. }n

vorbele pe care le-am rostit la Naun, ]n timpul c[l[toriei =i

aici, nu a fost altceva =i nici nu vor fi dec`t prietenie =i

dragoste, f[r[ nici un fel de viclenie, a=a cum Dumnezeu o

=tie =i timpul o va dovedi.“

Ei m-au rugat s[ nu-i ]nvinov[\esc pentru c[ nu mi-au

ar[tat adev[rul, dar obiceiul privitor la predarea scrisorilor ei

]l au din vechime =i nici ]nsu=i hanul nu-l poate schimba. Ei

au auzit c[ =i ]n alte \[ri se repet[ ]ndeaproape obiceiurile,

343

a=a cum au auzit =i c[ ]n fa\a m[ritului \ar nimeni nu se

]nclin[ cu capul acoperit, fiindc[ ar fi socotit drept ocar[. Ori

]n fa\a bogdihanului, fereasc[ Dumnezeu s[ se ]nt`mple ca

cineva s[ se ]ncline cu capul neacoperit, c[ ar fi mare

necinste. Totu=i, dac[ =i-ar trimite de la el soli c[tre ]n[l\atul

\ar, ace=tia s-ar purta a=a cum li se va porunci de acolo =i n-ar

]ncerca s[ statorniceasc[ obiceiuri noi.

Solul le r[spunse atunci c[ \arii =i monarhii nu se conduc

dup[ obiceiuri, ci ei hot[r[sc obiceiurile =i multe le schimb[

de dragul prieteniei pentru al\i monarhi, =i nu numai datorit[

unui obicei se ]ntrec ]n solii pentru leg[turi de pace =i

prietenie, ora=e =i state. Acum m[ria-sa \arul dore=te ca

]n[l\atul bogdihan, care a m[rturisit dragoste =i prietenie, s[

nu se poarte fa\[ de el cum s-a purtat cu portughezii =i cu

olandezii, deoarece aceia fa\[ de \ar sunt foarte mici

st[p`nitori, ci s[ fac[ cum au f[cut cezarul Romei =i al\i regi

cre=tini, sultanul turcilor, =ahul Persiei, care primesc ei ]n=i=i

scrisorile \arului. El nu-i cere ]n[l\atului bogdihan s[

hot[rasc[ un obicei nou, ci s[ fac[ numai ce se obi=nuie=te

de la ]nceputul lumii ]ntre to\i monarhii =i noroadele care

primesc ei ]n=i=i scrisorile unii de la al\ii. Aceasta o fac pentru

a fi siguri c[ nu se s[v`r=e=te vreo viclenie ]n scrisori sau ]n

solii. „Dac[ nu prime=te scrisorile ]n[l\atului \ar ]nsu=i

bogdihanul, scrisori prin care este ]ndrept[\it[ solia mea, ce

344

cinste ar putea avea am`ndoi ]mp[ra\ii, pentru c[, atunci

c`nd vor fi trimi=i solii la m[ria-sa \arul din partea

bogdihanului, =i ei ar fi primi\i =i cinsti\i ]n acela=i fel? C`t

despre cele ce a\i spus despre acoperirea capului, c[ ]n fa\a

\arului to\i se descoper[, asta nu este tocmai a=a, pentru c[

solii cre=tini ]=i ridic[ p[l[riile nu numai ]n fa\a unui

asemenea mare monarh, ci =i unii ]n fa\a altora, dar turcii =i

persanii se ]nclin[ cu capul acoperit dup[ obiceiul lor, =i \arul

nu sile=te pe nimeni ]n nici un fel s[ ]ncalce datina \[rii sale.

Astfel, fiecare se poart[ a=a cum =tie =i a=a se =i ]nclin[”. Ei au

spus c[ dup[ ce solul le va da scrisoarea \arului, bogdihanul

va porunci s[ fie adus ]naintea lui, unde vor fi de fa\[ =i to\i

mandarinii s[i, put`nd astfel s[-=i ]ndeplineasc[ solia cu toat[

cinstea. +i s-ar putea ca ]nsu=i bogdihanul s[-l ]ntrebe despre

s[n[tatea m[riei-sale \arului. „+i vei fi cinstit ]ntru totul”. Solul

r[spunse c[ mai bine ar cinsti scrisoarea \arului dec`t pe

trimisul s[u, deoarece scrisoarea cuprinde chiar cuvintele

adev[rate ale m[riei-sale, ca =i pecetea lui =i a ]ntregii

]mp[r[\ii ruse=ti, prin ea fiind ]ndrept[\it[ =i cinstit[ solia. Ei

au ]nceput iar[=i s[ se sf[deasc[ fa\[ de cele spuse, c[ a=a

ceva nu se poate face, dup[ care au cerut o copie a scrisorii

\arului ca s[ vad[ dac[ ]n ea nu sunt vreo amenin\are ori

vreun cuv`nt de ocar[ =i i-au spus iezuitului s[ scrie ]n limba

latin[ ce ]i spune solul. Fiind ei cu to\ii la sol, a sosit un t`n[r

345

trimis de han, unul dintre curtenii lui de frunte, pe care, c`nd

l-au v[zut, ]ndat[ s-au ridicat ]n picioare, iar iezuitul, privind

pe scrisoare ca =i c`nd ar fi citit, i-a spus solului c[ omul

acela este primul favorit al hanului, care ]l trimisese s[ vad[

dac[ iezuitul se poate ]ntr-adev[r ]n\elege cu solul. Solul ]ns[

trebuia s[ se prefac[ a nu =ti cine este noul sosit, pentru c[ ei

nu doreau s[ fie recunoscut. Dup[ aceea, favoritul

bogdihanului l-a ]ntrebat pe iezuit ce limb[ vorbe=te cu

ambasadorul =i dac[ rusul o folose=te cu u=urin\[, iar iezuitul

i-a r[spuns c[ solul vorbe=te foarte frumos, iar limba este cea

latineasc[, pe care nici cei mai ]n\elep\i nu o pot vorbi dac[

n-o ]nva\[. Askaniama ]i scrise apoi pe o bucat[ de h`rtie spre

aducere aminte cuv`ntul „latine=te”, pentru ca, ajuns ]n fa\a

bogdihanului, s[ nu-l uite. Mai ]ntreb[ cel venit de ce ]nt`rzie

treaba =i cum merge, apoi a luat ]nsemnarea =i a plecat cu

grab[ la han. Dup[ ce au t[lm[cit =i au scris copia scrisorii,

au plecat =i ei sus la han =i ne-au spus c[ ne vor ]n=tiin\a

despre cele ce va porunci. Solul i-a cinstit cu vodc[ pe to\i,

apoi la plecare i-a condus. }n timpul discu\iilor, iezuitul i-a

spus solului c[ este fericit s[-l slujeasc[ pe ]n[l\atul \ar ]n

orice treab[, de dragul religiei cre=tine. El =tia c[ bogdihanul

va ]ntreba despre toate, mai ales despre titlurile \arului =i

despre ]mp[r[\ia Rusiei, dac[ este at`t de mare c`t e pe hart[.

I-a spus =i c`t de rau ]i p[rea c[ a venit o solie de la un at`t de

346

sl[vit stap`nitor, deoarece chinezii erau ni=te barbari care nu

d[deau nici o cinstire solilor, dovad[ cum au f[cut =i ]n trecut

cu olandezii =i cu portughezii. Darurile pe care le aduc al\ii,

ei le consider[ =i le ]nscriu drept tribut, iar ]n scrisorile lor ei

r[spund ca un st[p`n slugii sale, scriind =i multe alte vorbe de

ocar[ despre care ]i va spune alt[ dat[. Chinezii sus\in c[ to\i

oamenii din lume v[d cu un singur ochi, doar ei v[d cu

am`ndoi. +i l-a pus pe sol s[ jure ]n fa\a icoanei c[ nu va

spune nim[nui cele auzite, nici nu va scrie p`n[ c`nd nu va fi

dincolo de hotarele Chinei, deoarece ei, iezui\ii, sunt str[ini =i

trebuie s[ sufere multe pentru credin\a ]n Cristos, fiind chiar =i

acuma sub b[nuial[. A spus apoi ca-i va trimite solului o

carte latineasc[, ]n care va vedea ce scrie el despre chinezi =i

despre obiceiurile lor, c`nd primesc soliile, apoi a plecat,

]mpreun[ cu ceilal\i dreg[tori.

}n ziua de 20 mai au venit la sol askaniama =i zarguceiul =i

l-au ]ntrebat de s[n[tate. Acesta i-a ]ntrebat =i el, la r`ndul

s[u, dac[ sunt s[n[to=i =i dac[ au adus la cuno=tin\a

bogdihanului t[lm[cirea pe care o f[cuser[ ]n limba chinez[

dup[ copia scrisorii \arului, c`nd au venit zilele trecute,

]mpreun[ cu alihamba =i cu iezuitul, =i pe care askaniama o

luase cu el.

Askaniama a r[spuns c[ fusese t[lm[cit[ ]n limba bogdoit[

(mongol[), ]ns[ nu fusese ]nc[ trimis raportul bogdihanului,

347

pentru c[ ei „credeau =i nu credeau copia =i, cu toate c[ ]n ea

era scris totul foarte frumos =i cu mult[ considera\ie, totu=i,

p`n[ c`nd nu va preda scrisoarea \arului dreg[torilor de la

cancelarie =i p`n[ nu se vor vedea pece\ile, ei nu puteau s[

cread[ ]n nici un fel, nici ]n fa\a hanului nu va fi dus[, c[ci

dup[ cum p[rul de pe cap cre=te =i ]nc[run\e=te f[r[ s[-l po\i

schimba, tot astfel nici obiceiul nu poate fi schimbat de

dragul m[riei-sale \arului. Cei doi sfetnici care vor primi

scrisoarea sunt ]ns[ cei mai apropia\i sfetnici ai bogdihanului,

parc[ ar fi cei doi umeri ai corpului, iar bogdihanul — capul“.

Trimisul le-a r[spuns c[ bogdihanul trebuie s[ primeasc[

el ]nsu=i scrisoarea \arului, pentru prietenia acestuia, =i atunci

vor vedea cu to\ii c[ ]n scrisoarea \arului este acela=i lucru pe

care l-a scris =i ]n copie, „pentru c[ scrisoarea \arului, care are

=i pecetea lui, este scris[ tot ]n limba latin[, =i cred c[ va fi

citit[ de acela=i iezuit, =i to\i vor vedea atunci c[ n-am umblat

cu nici o minciun[ sau viclenie. Dar dac[ se va g[si altceva

]n scrisoare =i n-a fost scris de mine, atunci bogdihanul s[-mi

fac[ ceea ce va crede. Toate popoarele vor fi uimite ins[ de

purtarea voastr[, c[ aduce\i ]n fa\a bogdihanului pe sol, =i nu

scrisoarea care ]l cinste=te”.

Askaniama a spus c[ duc scrisorile ]naintea solilor la can-

celarie tocmai de aceea, pentru c[, dac[ =i solii, =i scrisorile

ar fi duse ]n acela=i timp ]n fa\a hanului =i dac[ s-ar g[si scris[

348

vreo vorb[ nelalocul ei ]n scrisoare, atunci =i solul ar primi de

la bogdihan o pedeaps[ cumplit[. C`nd ]ns[ scrisorile sunt

duse mai ]nt`i la cancelarie, chiar dac[ ]n ele scrie ceva

nepl[cut, atunci solul este trimis ]napoi f[r[ s[-=i

]ndeplineasc[ solia, dar nu este pedepsit.

Solul i-a r[spuns c[ a auzit c[ bogdihanul nu prime=te el

]nsu=i scrisorile nici unui alt ]mp[rat, pentru c[ nu vrea s[ fie

a=ezat pe aceea=i treapt[ cu cei de la care au fost trimise

scrisorile. Chiar dac[ ar fi a=a, de la m[ritul \ar poate s[ o

primeasc[ de pe aceea=i treapt[, a=a cum o f[ceau to\i marii

]mp[ra\i cre=tini =i musulmani. Doar ei au h[r\i =i pot privi c`t

este de mare ]mp[r[\ia \arului =i c`t a bogdihanului.

Askaniama a r[spuns: „+tim =i noi c[ ]mp[r[\ia \arului este

foarte mare, =i nu din pricina egalit[\ii nu prime=te

bogdihanul scrisoarea, ci din cauza vechiului obicei. De

aceea, nu a\i c[p[tat ]nc[ r[spunsul, pentru c[ nu este u=or s[

se r[spund[ repede. Sfetnicii chibzuiesc asupra scrisorii =i,

c`nd vor avea un r[spuns, ]ndat[ va veni alihamba, ]mpreun[

cu iezuitul, =i \i-l vor spune.”

Solul r[spunse: „To\i ]mp[ra\ii =i monarhii au obiceiul ca

solii s[ nu-=i rosteasc[ doar prin viu grai solia ce li s-a

]ncredin\at =i pentru mai bun[ adeverire aduc =i scrisori care

cuprind acelea=i cuvinte. De asemenea, =i sfetnicii dau

r[spunsurile tot ]n scris. Eu sunt gata acum s[ dau ]n scris

349

vorb[ cu vorb[ cele spuse din partea \arului, pentru c[ eu nu

vorbesc ]n numele meu, ci potrivit poruncii m[riei-sale. +i

dac[ bogdihanul va face o primire plin[ de dragoste acestei

solii, \arul cu at`t mai mult va face o primire asem[n[toare

soliei venite din partea bogdihanului. Dar dac[ nu m[ crede\i,

fie c[ bogdihanul voie=te s[ m[ re\in[ aici, fie c[ vrea s[-mi ia

f[r[ voia mea scrisoarea, face\i a=a cum dori\i, sunt doar ]n

]mp[r[\ia voastr[.”

Askaniama a spus c[ bogdihanul nu va porunci a=a ceva =i

nici altele din cele spuse de sol mai ]nainte, ]ns[ va fi

]mpotriva oric[rei schimb[ri a tradi\iei =i chiar dac[ s-ar putea

scrie pe h`rtie discu\iile dintre ei, „de=i noi nu avem un astfel

de obicei, ar fi foarte greu, pentru c[ noi nu ]n\elegem limba

voastr[, nici voi — pe a noastr[”. C`nd erau la Naun, el

uitase s[ ]ntrebe l[murit dac[ solul va preda la cancelarie

scrisoarea \arului sau dac[ \ine, asemenea lui Baikov, s[ o

]nm`neze ]n[l\atului han „=i nu am luat un r[spuns clar de la

domnia-ta”. C`nd l-a trimis pe zargucei de la Naun ]n ora=ul

]mp[r[tesc, i-ar fi scris hanului, =i acesta ar fi dat porunci

dac[ s[ fie adus ]n fa\a ]mp[ratului ori s[ fie trimis ]napoi.

Totu=i, ei nu-l ]nvinuiesc c[ este at`t de d`rz, pentru c[

fiecare om este dator s[ ]mplineasc[ poruncile st[p`nului s[u.

Solul a r[spuns c[ ei ]n=i=i puteau s[ vad[ c`t[ prietenie se

arat[ din partea \arului, pentru c[ la simpla scrisoare pe care

350

bogdihanul a trimis-o, din partea m[riei-sale \arului au fost tri-

mise =i daruri bogate. De aceea, ei s[-i r[spund[ cur`nd,

oricare ar fi hot[r`rea bogdihanului.

Askaniama a spus c[ darurile nu-i intereseaz[ deloc,

fiindc[ =i Baikov a adus daruri bogate, ]ns[ ei nici nu le-au

privit. C`t despre r[spuns, c`nd va fi, el ]nsu=i ]l va aduce. +i

a plecat. Din ziua aceea a fost pus[ straj[ puternic[ =i por\ile

au fost z[vor`te, iar str[jile vindeau m`ncarea cu pre\ ]ndoit.

}n ziua de 22 mai au venit la ambasador askaniama

]mpreun[ cu iezuitul alihahava =i i-au spus ca =i mai ]nainte

c[ sfetnicii se adunaser[ la sfat, dar c[ se temuser[ s[-i

vorbeasc[ bogdihanului pentru c[: „Pe domnia-ta, solule, nu

te credem ]ntru totul, =i cererea domniei-tale este ]mpotriva

datinii str[vechi. Totu=i, sfetnicii au dat porunc[ s[ mai

vorbim ]nc[ despre treburile acestea, pentru c[ ]nceputul este

mai degrab[ de la voi dec`t de la noi. Anii trecu\i ,c`nd erau

]nc[ aici Feodor Baikov, Seit-kul, Tarutin =i al\ii, cazacii

b[teau \inutul din preajma Amurului =i ne pr[dau supu=ii. +i

pe Baikov I-am ]ntrebat atunci =i i-am spus despre cazacii

aceia c[ se r[zboiesc ]n timp ce ei vin cu solie. Ne-au r[spuns

c[ acei cazaci sunt doar ni=te t`lhari care se bat f[r[ nici o

porunc[ din partea \arului. Chinezii i-au numit atuncea luci,

adic[ t`lhari, =i din porunca bogdihanului am pornit

]mpotriva lor pe uscat =i pe ap[ cu for\e care au fost trimise de

351

aici, nimicindu-i pe to\i bandi\ii. Dup[ aceea ]ns[, Gantimur,

care era supusul hanului, a fugit la Nercinsk ]mpreun[ cu

tribul s[u. C`nd a auzit bogdihanul c[ t`lharii aceia s-au

a=ezat la Nercinsk, pe r`ul Silk, i-a poruncit lui askaniama,

care atunci era doar zargucei, s[ ia =ase mii de osta=i =i zece

tunuri =i s[ porneasc[ ]n expedi\ie ]mpotriva acelor luci.

Nagai-Timur =i-a adunat =ase mii de osta=i, a luat zece tunuri

=i a pornit din ora=ul ]mp[r[tesc spre Naun, iar de acolo — la

Nercinsk. }naintea lui a trimis la Nercinsk un \[ran daur de-al

lui Gantimur, ca s[ spioneze cu c`\i oameni a fugit acesta,

dar Gantimur l-a prins =i l-a trimis la cancelaria lui Danilo

Ar=inski, care, ]mpreun[ cu Gantimur, i-au spus \[ranului c[

ei nu sunt \`lhari, ci sunt supu=ii m[riei-sale \arului alb =i,

dup[ porunca lui, au construit dou[ cet[\i, la Nercinsk =i la

Albazin, =i c[ m[ria-sa dore=te s[ tr[iasc[ ]n prietenie =i

dragoste cu ]n[l\atul bogdihan, pentru ca ]ntre cele dou[ state

s[ se poat[ face nego\. +i a=a, pe \[ran l-au trimis ]napoi,

unde m-a g[sit cu oastea pe r`ul Unda, la dou[ zile dep[rtare

de Nercinsk. +i c`nd am auzit c[ aceia nu sunt t`lhari, ci

supu=i ai \arului alb =i l-au trimis ]napoi pe \[r[n cu vorbe de

prietenie, ]ndat[ am trimis =i l-am ]n=tiin\at pe bogdihan c[

este mai bine s[ ne purt[m cu prietenie cu ace=ti oameni

dec`t s[ ne r[zboim, fiindc[ ei mi-au spus c[ sunt supu=ii

\arului alb =i c[ locuiesc aicea din porunca lui; nu sunt ni=te

352

t`lhari de r`nd =i nu se vor mai purta t`lh[re=te ca mai

]nainte. Bogdihanul i-a poruncit lui askaniama s[ trimit[ la

Nercinsk =i s[ aduc[ de acolo ni=te cazaci, fiindc[ dore=te s[

]i scrie \arului o scrisoare, pentru a cere l[muriri depline. A=a

c[ de la Nercinsk au trimis zece cazaci, pe care askaniama i-a

luat cu el =i i-a ]nf[\i=at bogdihanului, care a scris \arului o

scrisoare nu numai despre Gantimur, ci mai ales ca s[

l[mureasc[ ce fel de oameni tr[iesc pe acolo =i c[rui ]mp[rat

sunt supu=i. }n afar[ de asta, Seit-Kul =i Tarutin =i al\ii, care au

venit dup[ Baikov s[ fac[ comer\ ]n China, au spus c[ au

cerut voie pentru aceasta ]n ora=ul de scaun =i c[ au scrisori

de la \ar. C`nd li s-a ]ng[duit ]ns[ s[ intre ]n ora=ul

]mp[r[tesc, s-a dovedit c[ ei nu aveau nici o scrisoare =i c[

ne-au ]n=elat. De aceea, acuma nici pe domnia-ta nu te

credem, p`n[ c`nd nu vedem scrisoarea adev[rat[ a \arului,

ca nu cumva s[ ne ]n=eli =i domnia-ta, cum au f[cut-o

negu\[torii“.

Solul le-a spus c[ despre trimi=ii la Nercinsk s-a vorbit

prea mult at`t la Naun, pe drum, c`t =i aici, cum s-a ]nceput,

=i de aceea nu este de nici un folos a se vorbi mereu despre

aceasta. }n ce prive=te spusele negu\[torilor, \arul nu-=i trimite

niciodat[ scrisorile care privesc treburile ]mpar[\iei prin

asemenea oameni. Lor li se dau ]ns[ bilete de trecere de c[tre

dreg[torii din Tobolsk, spre a putea c[l[tori f[r[ greut[\i =i a

353

dovedi din ce ]mp[r[\ie vin. Askaniama a r[spuns c[ =tiu =i ei

c[ \arul nu-=i trimite scrisorile cu negu\[torii =i c[ nu le aveau

cu ei, „dar acum nici pe domnia-ta nu te putem crede ca s[

nu ne ]n=eli cum au f[cut-o negu\[torii. }n copia scrisorii pe

care noi am luat-o de la domnia-ta vedem c[ tot ce scrie este

foarte frumos =i ]nclinat spre prietenie =i dragoste, numai c[

ne temem ca ]n dosul pece\ii s[ nu fie scris ceva r[u =i ur`t”.

Solul l-a ]ntrebat atunci pe askaniama: „Bogdihanul \i-a

poruncit s[-mi spui vorbele astea, ori sfetnicii s[i?“

Askaniama a spus c[ porunca o primise de la sfetnici

„pentru c[ ei nu ]ndr[znesc s[ aduc[ la cuno=tin\[

bogdihanului cele spuse de domnia-ta, care ceri s[ primeasc[

el ]nsu=i scrisoarea \arului, din pricina obiceiului at`t de vechi

=i de ]nr[d[cinat, ]nc`t nici ]nsu=i bogdihanul nu poate s[-l

calce. De aceea, bogdihanul a dat porunc[ celor mai ]nal\i

sfetnici s[ primeasc[ scrisoarea la cancelarie, ceea ce este o

cinste nemaiauzit[, deoarece ace=tia niciodat[ n-au mai

primit scrisori ale vreunui sol.“

Solul a spus: „Dac[ ]n viitor bogdihanul l-ar ruga ceva pe

m[ria-=a \arul, fie prin soli, fie prin scrisoare, cum ar putea fi

]nclinat m[ria-sa s[ ]mplineasc[ cererea bogdihanului, dac[

azi bogdihanul nu prime=te cele ce eu cer ]n numele \arului?”

Askaniama a r[spuns c[ nu este vreo rug[minte pe care

bogdihanul s[ o fac[ \arului. Solul i-a r[spuns c[ ]nsu=i

354

askaniama a spus mai ]nainte c[ a trimis =i a luat cazaci de la

Nercinsk =i c[ bogdihanul a trimis prin ace=tia o scrisoare

m[ritului \ar, pe care el ]nsu=i a scris-o, =i l-a cerut pe

tungusul Gantimur. Tot astfel s-ar mai putea ]nt`mpla =i altele

pe care bogdihanul, ca vecin, s[ le cear[ m[riei-sale \arului.

Askaniama a spus c[ ]n ce-l prive=te pe Gantimur, despre

care a pomenit, ]nt`mplarea nu este ]nsemnat[, =i scrisoarea a

fost trimis[ nu at`t pentru Gantimur, c`t pentru a se =ti cine

este st[p`nul acelor oameni =i cum va fi primit[ scrisoarea

bogdihanului.

Solul zise: „Dac[ ast[zi spui c[ este o treab[ f[r[

]nsemn[tate, de ce atunci pe Naun =i pe drum ai vorbit at`ta

=i m-ai ]ntrebat st[ruitor dac[ am porunc[ s[-l predau pe

Gantimur sau nu, deoarece bogdihanul suferise multe pagube

din partea lui. |arul, cu toate c[ nu ]n\elesese ce era scris ]n

scrisoare, totu=i, din mare bun[voin\[ m-a trimis pe mine cu

misiune de prietenie, de dragoste =i cu daruri. Bogdihanul se

arat[ ]ns[ r[uvoitor fa\[ de \ar, pentru c[ m[ sile=te s[ predau

la cancelarie scrisoarea \arului, fapt[ prin care s-ar aduce o

=tirbire numelui ]n[l\atului \ar =i cinstei lui ]n fa\a ]mp[ra\ilor

din toat[ lumea“.

Askaniama a spus c[ de bun[ seam[ bogdihanul dore=te

prietenie cu \arul, de aceea a poruncit sfetnicilor s[i cei mai

apropia\i s[ primeasc[ scrisoarea la cancelarie, trec`nd peste

355

obicei, iar lui, askaniama, i-a poruncit s[ deschid[ por\ile cele

mari ale cancelariei, por\i care nu s-au deschis pentru nici un

alt sol. +i asemenea cinste ]nc[ nu s-a pomenit nu numai

pentru al\ii, dar nici lui Feodor Baikov nu i s-a f[cut, pentru

c[ porunca era s[ le primeasc[ zarguceiul. Ast[zi, din

prietenie =i dragoste pentru \ar, bogdihanul a dat porunc[ ]n

chip cu totul neobi=nuit =i ]n afara obiceiului ca cei mai

apropia\i sfetnici ai lui =i cei mai cinsti\i mandarini s[

primeasc[ scrisoarea.

lezuitul ]ns[ a strecurat printre vorbe c[ askaniama minte

c`nd spune c[ bogdihanului nu i s-a spus nimic, fiindc[ de

trei ori fusese ]naintea lui p`n[ acum =i i-au raportat acestea,

iar el a poruncit s[ se cerceteze ]n c[r\ile vechi dac[ hanii

dinaintea lui au primit sau nu scrisorile chiar de la soli.

Bogdihanul este ]nclinat s[ fac[ acest lucru, numai c[ sfetnicii

se ]nc[p[\`neaz[ ]mpotriva oric[rei ]nc[lc[ri a vechiului

obicei, pentru ca nu cumva c`rmuitorii ]nvecina\i s[ spun[ c[

a f[cut-o numai pentru ca \arul s[ nu porneasc[ r[zboi. }n

afar[ de asta, ei au scris cu bun[-=tiin\[ ]n scrisoarea lor ca de

la st[p`n la supus, =i de aceea se tem ca ]n scrisoarea \arului

s[ nu fie vreo amenin\are.

Solul ]i spuse lui askaniama c[, atunci c`nd m[ria-sa \arul

trimite altora solii, =i dac[ oc`rmuitorul unei \[ri porunce=te

ca cineva din apropierea lui s[ primeasc[ scrisoarea \arului,

356

atunci acest fapt este socotit ca o mare necinste. A=a =i

bogdihanul, dac[ ar fi primit prin cel din apropierea lui

scrisorile de la cezarul Romei sau de la al\i st[p`nitori ai unor

]mp[r[\ii mari, asem[n[toare, atunci nu a= mai spune nimic.

Dar vorbind despre ni=te st[p`nitori at`t de mici, care to\i la

un loc nu pot sta al[turi de marele \ar si nici nu merit[ s[ fie

compara\i cu el, ar fi ca =i c`nd askaniama =i-ar trimite

slujitorii cu o scrisoare =i cu daruri la sol, iar acesta ar porunci

doar celor din jur s[-i ]nt`mpine =i nu i-ar aduce ]naintea lui,

atunci askaniama s-ar sim\i foarte jignit. Cu at`t mai mult ar fi

jignit \arul, =i prietenia ar schimba-o ]n du=m[nie.

Askaniama a spus c[ trimisul a vorbit cu dreptate =i c[

solul este bun =i =tie c[ m[ria-sa \arul este sl[vit =i m[rit, ]n=[

obiceiul lor este vechi =i, de aceea, nu pot s[-l ]nl[ture,

fiindc[ slava bogdihanului s-ar mic=ora ]n fa\a tuturor

supu=ilor, care ar spune c[ au ]nc[lcat obiceiul nu de dragul

prieteniei \arului, ci de team[ de r[zboi. De dragul prieteniei

]ns[, au schimbat obiceiul, fiindc[ scrisoarea va fi primit[ de

sfetnicii cei mai apropia\i ai bogdihanului, =i cum ei nu-l

]nvinuiesc pe sol c[ ap[r[ cu t[rie cinstea st[p`nului s[u, nici

acesta s[ nu-i ]nvinuiasc[ pe ei c[ se \in d`rzi pentru slava

]mp[ratului lor =i pentru p[strarea obiceiului.

Solul i-a r[spuns lui askaniama: „C`nd a fost Feodor

Baikov ]n China, bogdihanul, v[z`nd c[ el nu pred[ la

357

cancelarie scrisoarea \arului, a poruncit s[ fie primit[ chiar de

fratele s[u”. +i solul a ad[ugat: „Dac[ ]naltul bogdihan

binevoie=te s[ primeasc[ el ]nsu=i =crisoarea m[ritului \ar,

asta ar fi mai bine =i mai de cinste. Dac[ nu vrea el ]nsu=i, s[

porunceasc[ fratelui s[u s[ o primeasc[ ]n numele lui.” +i

astfel ambasadorul face aceast[ ]nlesnire, de care ei s[-l

]ncuno=tiin\eze pe bogdihan.

Askaniama a spus c[ Baikov a spus minciuni, fiindc[ ]n

timpul acela era ]mp[rat Hsun-Hi-Han, tat[l hanului de

acuma, =i acela n-a avut fra\i. Hanul de ast[zi, fiul aceluia,

are un frate, ]ns[ kolaii sunt mai mari ]n grad dec`t el. „lar la

Baikov, ]n afar[ de zargucei, nu s-a dus altcineva. Chiar eu,

askaniama eram printre zargucei atunci =i nu i s-a dat nici pe

jum[tate cinste c`t domniei-tale. Nici ]n c[r\i nu s-a g[sit s[

se dea unui alt sol at`ta cinste c`t[ domniei-tale.”

Veniser[ devreme =i au vorbit p`n[ c`nd au obosit. S-au

odihnit pu\in =i askaniama a ]nceput iar[=i s[ spun[ c[ el

fusese ]n[l\at la rangul de askaniama ceva mai ]nainte de

sosirea noastr[, dar ]nvestirea a primit-o a cincea zi dup[ ce

noi am sosit, =i chiar ve=mintele pe care le purta ]i vesteau

rangul, pentru c[ pe piept =i pe spate era brodat c`te un cocor

de aur ]n \es[tur[ de fir. +i s-a jurat ]n fa\a solului, pentru ca

acesta s[ nu cread[ c[ se \ine a=a de d`rz pentru c[ a primit

acest rang nou de la han, ci pentru c[ ei s-au g`ndit =i au

358

chibzuit mult c[ nu puteau s[ calce obiceiul. „Totu=i, s[ nu-\i

]nchipui c[ \i se va face vreo silnicie; la noi nu s-a ]nt`mplat

niciodat[ a=a ceva. Ne vom bizui pe bun[voin\a domniei-

tale, =i mandarinii au spus c[, dac[ tu ai n[d[jdui ca noi s[ ne

]nchin[m Dumnezeului t[u ]ntrupat, iar pe zeul Fu s[-I

p[r[sim, tradi\ia no[str[ este a=a de puternic statornicit[, ]nc`t

a=a cum nu se poate renun\a la Dumnezeu =i la credin\[, nici

obiceiul nu poate fi ]nl[turat.”

Trimisul a spus c[ nu se poate da un asemenea exemplu,

deoarece credin\a lor este schimb[toare. Mul\i se ]mpotrivesc

]mp[r[tului =i p[rintelui lor =i nu vor s[ le urmeze calea; dar

obiceiurile se deosebesc de credin\[, deoarece obiceiul

prive=te timpurile, =i apoi se schimb[ =i ]mp[ra\ii, mai ales, nu

tr[iesc dup[ obiceiuri pentru al\ii. Mai bine ar fi dac[

askaniama =i iezuitul le-ar ar[ta sfetnicilor pe fa\[ =i f[r[

ascunzi=uri cele ce spune el, pentru ca ei s[ chibzuiasc[ ce a

cerut solul ]n primele zile, ca bogdihanul s[ primeassc[ el

]nsu=i scrisoarea, iar acum el accept[ ca scrisoarea s[ fie

primit[ de fratele hanului. Din partea lor ]ns[ nu s-a f[cut

nimic, la fel ca =i prima oar[. +i drept pild[ le-a spus c[, dac[

un arc se ]ndoaie doar la un cap[t, =i la cel[lalt — nu, se

stric[, dar d[c[ am`ndou[ capetele se ]ndoaie cu ]ncetul,

atunci s[geata zbo[r[ drept, =i arcul r[m`ne ]ntreg. Tot a=a =i

cu darurile. Ele trebuie duse ]n fa\a bogdihanului odat[ cu

359

scrisoarea; pentru c[ ei au obiceiul =[ le duc[ pe acestea ]n

tain[, ]naintea scrisorii, la fei ca =i darurile aduse de Baikov.

Ei au r[spuns c[ darurile nu sunt o treab[ ]nsemnat[,

trebuie mai ]nt`i s[ se hot[rasc[ cu scrisorile. „Darurile nu au

unde s[ dispar[; numai c[ domnia-ta supune-te celor spuse

de mine =i d[ scrisoarea \arului acum la cancelaria sfetnicilor,

=i c`nd se va vedea c[ ceea ce este scris ]n scrisoarea \arului

nu se deosebe=te ]ntru nimic de copie, atunci bogdihanul din

prietenie =i dragoste ar putea primi el ]nsu=i scrisoarea =i pe

soli, a=a cum dore=te ]n[l\imea-sa \arul.”

Solul a spus ca ]n viitor, orice r[spuns ar voi s[ dea, s[ fie

]n scris =i el, de asemenea, va a=terne totul pe h`rtie; =i va fi

mai bine dec`t s[ se umble cu vorbe goale. |arul nu ]l

trimisese acum la bogdihan fiindc[ ar avea vreo nevoie, ci

numai pentru slava numelui s[u, =i dac[ bogdihanul nu ar fi

trimis scrisoarea, nici \arul nu ar fi trimis nici m[car o solie.

Dar de ce askaniama nu spusese l[murit la Naun c[

scrisoarea va fi luat[ la cancelarie, =i nu va fi ]n fa\a

bogdihanului?

Askaniama a spus c[ nu avea porunc[ pentru asta =i din

prietenie i-a spus s[ nu fac[ asemenea lui Baikov. „Noi =tim

ce scrie \arul bogdihanului, dar se prea poate ca titlul lui s[

nu fie scris a=a cum se cuvine. Dar domnia-ta =tii c[ \arul \i-a

dat porunc[ s[ te por\i dup[ voia noastr[, dar te ]mpotrive=ti.“

360

Solul a spus: „}n ceea ce prive=te titlul, nu numai c[ l-a

scris cum se cuvine, dar =i prin viu grai mi-a poruncit s[

stabilesc hot[r`t titlurile am`nduror ]mp[ra\ilor, a=a cum s[-=i

scrie ]n viitor unul altuia, ]nc`t s[ le fie p[strat[ deopotriv[

cinstea. Dac[ \arul ar fi scris ca solul s[u s[ se poarte ]n totul

dup[ obiceiul vostru, nici eu nu a= avea nimic de spus. Dar

una este s[ scrii despre titluri, =i alta — despre obiceiuri.”

lezuitul a strecurat printre discu\ii c[ a auzit, f[r[ ]ndoial[,

c[ ei sunt hot[r`\i s[ nu-=i calce datina, iar despre copia

scrisorii pe care am dat-o, a spus c[ am f[cut bine, deoarece,

atunci c`nd bogdihanul scrie o scrisoare cuiva, niciodat[ nu o

arat[ solului =i o dau pecetluit[. „Acum =i ei vor fi nevoi\i s[-\i

dea domniei-tale o copie.“

Askaniama r[mase timp ]ndelungat f[r[ s[ spun[ nimic,

a=tept`nd ca solul s[ rosteasc[ vreo vorb[. }n cele din urm[, a

]ntrebat ce s[ le mai spun[ sfetnicilor. Solul i-a r[spuns:

„Nimic altceva dec`t cele ce s-au spus mai sus”. +i a plecat.

}n ziua de 26 mai au venit askaniama =i iezuitul =i un

zargucei =i i-au spus c[ ]n ziua de 22 mai, dup[ ce au fost la

sol, au raportat sfetnicilor tot ce au vorbit cu acesta, =i

sfetnicii i-au dat porunc[ s[-i spun[: „Domnia-ta ai fost trimis

de \ar ]ncoace pentru a nesocoti obiceiurile noastre vechi =i

pentru a face altele noi, ceea ce niciodat[ nu s-a mai

]nt`mplat”.

361

Solul a spus c[, atunci c`nd \arul a scris din partea lui cu

dragoste =i cu prietenie bogdihanului, nu le este ]ng[duit

sfetnicilor s[ numeasc[ cererile sale drept o ]nc[lcare a

obiceiului lor. C`nd bogdihanul =i-a trimis scrisoarea f[r[

t[lm[cire, f[r[ sol, f[r[ daruri, m[ritul \ar a trimis un r[spuns

]n\elept =i o solie cu daruri =i cu cinstire c[tre bogdihan =i nu

a spus c[, ]mpotriva tuturor obiceiurilor marilor st[p`nitori, el

nu i-a trimis nici daruri, nici sol, nici t[lmaci. El se g`ndea c[

a=a cum soarele love=te ]ntr-un perete cu str[lucirea lui =i

apoi acea str[lucire este trimis[ ]napoi, tot a=a se va ]nt`mpla

=i cu scrisoarea plin[ de dragoste a m[riei-sale \arului.

Askaniama a spus: „Am auzit c[ la ru=i este obiceiul ca

niciodat[ s[ nu se ]nchine cineva ]n fa\a \arului cu capul

acoperit =i c[ acest obicei nu se poate schimba. La fel =i al

nostru.”

Solul i-a r[spuns c[ cele ce a auzit nu sunt adev[rate,

pentru c[ solii cre=tini ]ntr-adev[r salut[ cu capul descoperit,

dar turcii =i persanii, to\i r[m`n cu capul acoperit dup[ datina

lor, =i \arul nu cere nim[nui s[-=i p[r[seasc[ obiceiul s[u, ci

fiecare s[ i se ]nchine a=a cum s-ar ]nchina st[p`nului lor.

Askaniama zise c[ bogdihanul nu vrea s[ primeasc[ el

]nsu=i scrisoarea \arului, deoarece prietenia lor abia a ]nceput,

dar c`nd se va des[v`r=i totul =i ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i se

vor stabili o puternic[ prietenie =i dragoste, atunci bogdihanul

362

ar putea, la o alt[ solie, s[ primeasc[ el ]nsu=i scrisorile

\arului.

Ambasadorul i-a r[spuns ]ns[: „}ntotdeauna au fost leg[turi

de prietenie ]ntre cei doi st[p`nitori, =i ele au ]nceput c`nd

Feodor Baikov a fost trimis din partea \arului cu dragoste =i

g`nduri bune =i, cu toate c[ nu l-au primit, totu=i \arul a vrut

s[ ]ntemeieze leg[turi de amici\ie =i s[ se fac[ nego\, iar

cazacilor de la grani\[ le-a poruncit s[ tr[iasc[ ]n pace cu

supu=ii vo=tri. Asta este prima dovad[ de prietenie. A doua a

fost atunci c`nd domnia-ta ai fost la Naun =i ai trimis prin

cazaci scrisoarea bogdihanului c[tre \ar =i, cu toate c[ \arul

nu =tia ce cuprinde scrisoarea, totu=i a primit-o cu toat[

cinstea cuvenit[. A treia dovad[ de prietenie este aceea a

trimiterii mele ca sol, cu scrisori =i daruri din partea \arului =i

cu scrisoarea pe care mai ]nainte a scris-o bogdihanul. Toate

acestea vin din partea m[riei-sale \arului, care prin viu grai,

ca =i prin scris ori ]n inim[, are numai g`nduri de prietenie =i

le va avea. Se prea poate ca din partea voastr[ s[ fie vreo

b[nuial[, ]ns[ din partea noastr[ nu este nici una, a=a c[

bogdihanul va =ti s[ r[spund[ la dragostea =i prietenia \arului,

primind el ]nsu=i scrisoarea.”

Askaniama a spus: „}n[l\atul \ar poate te-a ales anume pe

domnia-ta =i te-a trimis s[ vorbe=ti cu noi, pentru c[ noi

spunem totul pe fa\[, =i oamenii no=tri nu pot s[ dea alte

363

]n\elesuri treburilor, fiindc[ noi suntem nedibaci =i ne]nv[\a\i

]n astfel de lucruri.”

Solul a spus c[ el este cel mai umil supus al ]n[l\atului \ar,

]ns[ lucrurile vorbesc de la sine. „Dac[ m[ria-sa \arul ar cere

prin mine ceva neobi=nuit ]n ]ntreaga lume, atunci

bogdihanul ar putea s[ nu primeasc[. Dar lucrul acesta =i

modul de a primi scrisorile sunt acelea=i la to\i ]mp[ra\ii. La

fel va fi primit =i solul bogdihanului, iar din partea \arului i se

va da cea mai ]nalt[ cinstire.“

Askaniama a spus: „Dac[ \arul ar fi dat un r[spuns ]n

leg[tur[ cu Gantimur, atunci s-ar fi putut vorbi. Dar dac[

domnia-ta ai spus c[ la voi nimeni nu cunoa=te Iimba

chinez[, cum de nu v-au spus cazacii care au fost aicea =i

c[rora li s-a repetat de o mie de ori prin viu grai c[

bogdihanul ]l cere pe Gantimur =i c[, dac[ nu-l da\i, nu poate

ie=i nimic bun din asta?”

Ambasadorul i-a amintit c[ =i pe r`ul Naun i-a r[spuns la

cele de mai sus =i anume c[ „m[ria-sa \arul n-a auzit de

Gantimur nici din spusele oamenilor, nici din scrisoarea

bogdihanului, pe care de aceea o trimite cu mine“.

Askaniama ]ntreb[: „De ce n-a scris \arul ]n scrisoarea lui

c[ dorea s[ fie primit[ de bogdihanul ]nsu=i, tot a=a cum

scrisese privitor la titluri =i la alte lucruri? Poate c[ atunci s-ar

fi ajuns la o ]n\elegere, pe c`nd a=a, fiindc[ totul at`rn[ doar

364

de cuv`ntul domniei-tale, nu putem crede pe deplin ceea ce

spui.“

Solul ar[t[ atunci c[ nu era obiceiul ca ]mp[ra\ii s[

pomeneasc[ ]n scrisorile lor despre toate lucrurile. De pild[,

nu se spunea nimic cu privire la daruri. Titlul ]ns[ era un

lucru de mare ]nsemn[tate =i str`ns legat de cinstirea

c`rmuitorului, de aceea nu putea fi l[sat la o parte =i se

vorbea de el. Dac[ ]ns[ nu vor s[-l cread[ ]n leg[tur[ cu asta,

desigur c[ nu-i vor da crezare nici ]n privin\a altor treburi

asupra c[rora \arul ]=i rostise prin viu grai porunca s[ fie

cercetate cu cea mai mare grij[.

Askaniama r[spunse c[ ]ndat[ ce voi preda scrisoarea, vor

crede orice a= spune.

Solul ad[ug[ c[ \arul auzise despre bogdihan c[ era un

st[p`n puternic =i c[ domnea dup[ voie. +tia c[ obiceiul

bogdihanului este s[ nu primeasc[ el ]nsu=i scrisorile, dar cre-

dea c[, av`nd putere deplin[, ar ]nc[lca obiceiul de dragul

prieteniei.

Askaniama recunoscu puterea nem[rginat[ a hanului =i c[

putea face tot ce voia, c[ nimeni nu ]ndr[znea s[ i se

]mpotriveasc[, dar obiceiul nu-l puteau schimba, pentru c[ ar

=tirbi faima st[p`nitorilor chinezi, care din vremuri str[vechi

erau printre ceilal\i c`rmuitori ca ni=te dumnezei pe p[m`nt.

La datin[ nu se putea renun\a.

365

Solul zise: „S-a vorbit destul, multe zile ]n =ir, =i v[d c[ nu

p[r[si\i grija ca cei doi st[p`nitori nu cumva s[ fie socoti\i

deopotriv[. Nici eu nu cutez a m[ ]ndep[rta de poruncile

primite, pentru c[ a= fi aspru pedepsit de m[ria-sa \arul. Dac[

un lucru de r`nd, legat de obicei, este mai ]nsemnat =i mai

vrednic de cinste pentru bogdihan dec`t prietenia \arului, iar

el se ]mpotrive=te s[ primeasc[ solia a=a cum obi=nuiesc to\i

ceilal\i c`rmuitori, spune\i-i cel pu\in s[ ]ng[duie oamenilor

no=tri s[ ias[ ]n ora= =i s[-=i cumpere ce vor, deoarece toate

zilele acestea au tr[it ca ]ntr-o ]nchisoare cu por\ile z[vor`te.

De=i cu Baikov v-a\i sf[dit cu privire la predarea scrisorilor

\arului, totu=i oamenii lui au avut voie s[ mearg[ =i s[

t`rguiasc[ nest`njeni\i, pe c`nd oamenilor mei nu li se

]ng[duie nici m[car s[ priveasc[ dincolo de por\i. +i ]n alte

d[\i, negu\[torii no=tri =i cei str[ini au fost, de asemenea,

slobozi.”

Askaniama r[spunse: „Se va ]ng[dui negu\[torilor s[ vin[

]n curtea voastr[ =i tot ce a\i adus cu voi se va putea vinde ]n-

tr-o zi. Cump[rarea =i v`nzarea nu vor ii st`njenite =i nimeni

nu va avea nici o sup[rare. Dar vi s-a oprit ie=irea pe poart[,

pentru c[ nu preda\i scrisoarea \arului. Nu este un obicei, dar

nu putem aduna sfatul pentru a discuta despre un lucru at`t

de pu\in ]nsemnat cum este negustoria. Nici s[ se vorbeasc[

366

hanului. Doar dac[ se ive=te ceva ]nsemnat, atunci poate s[-i

spun[ =i despre asta.”

Solul a r[spuns c[ pentru noi nu era un lucru ne]nsemnat

c[ nu eram liberi, ci st[m ]ncuia\i =i nu ni se ]ng[duie s[

cump[r[m cele trebuincioase pentru hran[, =i a ]ntrebat de ce

nu se d[ mai repede un r[spuns, ]nainte de toate. Askaniama

a spus c[ ]n nici un chip nu se va da ]ng[duin\a de a ie=i ]n

ora=, dar c[ va face un raport despre asta atunci c`nd ]=i va

face timp.

lezuitul s-a uitat iar[=i pe hart[ =i, ca =i c`nd ar fi citit, i-a

spus solului c[ ei anume nu d[deau un r[spuns, pentru a-l

face s[ li se supun[; nu de mult a fost s[ toarne un tun, unde

era de fa\[ =i hanul care l-a luat deoparte =i l-a ]ntrebat ]n

tain[: „Despre domnia-ta =i despre discu\ii, =i despre altele, =i

ce au vorbit cu domnia-ta, =i din vorbele lui am ]n\eles c[ este

]nclinat s[ te primeasc[ pe domnia-ta chiar el, ]ns[ ni=te

sfetnici mai ne]nsemna\i ai Sfatului au porniri trufa=e”. Hanul

]ns[, cu toate c[ este t`n[r, are dou[zeci =i trei de ani, s-a

dovedit ]nclinat spre lucruri bune. Totu=i, kolaii aceia care, de

fapt, guverneaz[, sunt ]ngrozitor de trufa=i =i ]nc[p[\`na\i.

Apoi au plecat.

}n ziua de 27 mai a venit askaniama singur, f[r[ iezuit,

f[r[ zargucei, f[r[ gr[m[tici, =i l-a rugat pe sol s[ ]i trimit[

afar[ pe to\i slujitorii lui, oprindu-l doar pe t[lmaciul de limb[

367

mongol[. C`nd au ie=it cu to\ii, a ]nceput s[ se jure pe

Dumnezeul lui, pe so\ie =i pe copii c[ numai pentru dragostea

pe care o are pentru sol =i pentru prietenie venise, ca s[-i

spun[ doar lui, ca s[ nu-=i piard[ slujba, c[ dac[ va putea va

hot[r] cu sfetnicii „ca bogdihanul s[ dea porunc[ s[ te aduc[

pe domnia-ta ]n cetatea lui, ]n palatul hanului, acolo unde se

adun[, de obicei, Marele Sfat, =i nu la cancelarie. Hanul va fi

]ntr-un loc anumit =i va asculta, dar nimeni nu va putea s[-l

vad[, iar de fa\[ va fi tot Sfatul =i mandarinii cei mai apropia\i

ai hanului, care te vor primi pe domnia-ta cu cinste“.

Ambasadorul a spus: „Va fi hanul acolo pe locul s[u ori nu

va fi? Mai bine s-ar face dac[ hanul ar sta de fa\[ chiar din

dep[rtare, ]ns[ pe tronul lui, =i astfel cinstea \arului, de=i nu ]n

totul, ar fi oarecum p[strat[. +i a=a cum s-a spus, dac[ dore=te

ca prietenia s[ se ]njghebe ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i,

Dumnezeu ]i va fi de ajutor pentru asta, iar cei doi st[p`nitori

]i vor da ve=nic[ cinstire.”

Askaniama a spus c[ era peste putin\[ ca hanul s[ fie de

fa\[ =i c[ orice discu\ie despre aceasta este zadarnic[, dar

aceast[ posibilitate, pe care a n[scocit-o el, solul s[ n-o spun[

niciodat[ nim[nui, fiindc[ din aceast[ pricin[ nu adusese cu

el nici pe iezuit, nici pe zargucei, pentru ca discu\ia lor s[

r[m`n[ ]n tain[. Nici el ]nsu=i nu =tia bine dac[ cele g`ndite

s-ar putea ]nf[ptui sau nu.

368

Solul a ]n\eles c[ askaniama se purta cu viclenie =i, pentru

c[ ]n acela=i timp se sim\ea cam bolnav, l-a rugat s[ revin[ ]n

ziua urm[toare, c`nd el va mai chibzui =i vor discuta. }ns[

ceea ce vorbiser[ fusese porunc[ de la han s[-i spun[. +i a

plecat.

}n zilele acestea a fost o ar=i\[ mare, din care pricin[ =i a

apei proaste, jum[tate din oamenii soliei s-au ]mboln[vit;

poarta a fost tot timpul z[vor`t[, =i nu s-a ]ng[duit nim[nui

nici m[car s[ priveasc[ afar[. Cele necesare gurii, str[jile,

care erau slugile mandarinilor, le-au v`ndut cu pre\uri

]ntreite.

}n 28 mai a sosit un gr[m[tic de-al lui askaniama, care l-a

]ntrebat pe ambasador de s[n[tate, spun`ndu-i s[ nu se

]ntristeze c[ nu a venit ]nsu=i askaniama, deoarece era bolnav

=i nu venise nici la cancelarie, dar va veni negre=it ]n ziua

urm[toare.

30 mai. A venit askaniama singur =i a spus c[ nu sosise

mai devreme, deoarece a fost bolnav, =i s[ nu i-o ia ]n nume

de r[u, c[ a fost =i O ploaie mare. Dumnezeu ]i sta martor c[

nu numai el, dar =i bogdihanul ]nclin[ s[ arate \arului toat[

prietenia =i s[ primeasc[ solia cu dragoste, fiindc[ este un

]mp[rat foarte binevoitor, numai c[ sunt c`\iva mandarini

care se ]mpotrivesc cu str[=nicie s[ nu se calce vechiul

obicei, spre a nu se aduce necinste ]mp[ratului. Dac[ se

369

purtau a=a, n-o f[ceau din rea-voin\[, ci pentru c[ nu

cuno=teau obiceiurile altor ]mp[ra\i. De asemenea, despre

]n[l\atul \ar credeau c[ este un domnitor obi=nuit, =i ei nu

credeau c`t este de sl[vit. }ns[ el, fiind doritor ca ]ntre cei doi

mari st[p`nitori s[ fie prietenie =i ca s[ nu se iroseasc[

str[duin\ele am`ndurora, de aceea nu s-a dus s[ comunice

Sfatului cele cerute de sol ]n leg[tur[ cu negu\[toria =i alte

lucruri despre care am vorbit, fiindc[ dac[ le-ar fi spus,

aceia=i mandarini s-ar fi putut s[ zic[ ]ntre ei c[ s-ar putea s[

fi venit ]n solie doar pentru asta =i pentru alte asemenea

lucruri nepl[cute. El, askaniama, ]l l[udase pe ambasador ]n

fa\a hanului =i a Sfatului ca pe un om ]n\elept, iar ]n zilele

acestea z[boviser[ asupra multor c[r\i ]n care au c[utat

despre modul de primire a scrisorii, dar ]n zadar, pen\ru c[ =i

de la Dalai-lama, care este cinstit la noi ca un Dumnezeu,

scrisorile sunt aduse tot la cancelarie. El ]ns[, askaniama,

n[scocise ceva ce nu se f[cuse cu nici un alt sol, a=a cum ]i

spusese mai ]nainte, dar nu =tia dac[ ]nc[p[\`na\ii aceia vor

accepta sau nu, anume ca ]n locul acela din palatul hanului

unde se adun[ MareIe Sfat, iar mai sus se afl[ tronul hanului,

acolo, ]n fa\a lui, s[ se stabileasc[ un loc anume, acoperit cu

m[tase galben[, =i ]mprejur sa fie aduna\i to\i mandarinii. „}n

fa\a acestui loc vor sta cei doi sfetnici apropia\i, c[tre care

domnia-ta vei merge =i le vei preda scrisoarea =i vei a=tepta

370

singur ]n locul cela p`n[ c`nd cei doi kolai o vor duce

hanului, care nu va fi departe. Dac[ cei doi kolai te vor

]ntreba de s[n[tate, le vei r[spunde, dar dac[ nu te vor

]ntreba, te vei ]ntoarce ]nd[t[ la locuin\[. Ei nu te vor ]ntreba

nimic despre treburile obi=nuite, deoarece toate treburile

celor doi ]mp[ra\i le-a avut ]n grij[ el, askaniama, c[ruia i s-a

poruncit s[ le cerceteze, s[ le discute =i s[ le ]ndeplineasc[.“

Solul i-a spus c[ face foarte bine c[ dore=te prietenia =i

dragostea ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i, =i ar fi bucuros ca ]nsu=i

hanul s[ fie de fa\[, c[ci ]n felul acesta s-ar ar[ta ]n mod

des[v`r=it prietenia fa\[ de m[ria-sa \arul „=i dac[ a=a cum ai

spus, hanul va sta ]n apropiere, ]nc`t ambasadorul s[-l poat[

totu=i vedea at`t pe el c`t =i pe cei doi kolai, care ]i vor duce

scrisoarea ]n[l\atului \ar =i i-o vor prezenta, atunci pot socoti

c[ st[p`nului meu, marelui \ar, i s-a dat cinstea cuvenit[“.

Askaniama a spus c[ el nu ]ndr[zne=te s[-i spun[ hanului

ce a n[scocit, pentru c[ s-ar ]ndeplini foarte greu, dar s-a jurat

s[ ]=i pun[ g`ndul ]n aplicare =i a spus: „Trimite m`ine un

gr[m[tic la str[jile de la poart[ =i cere-le s[ m[ cheme pe

mine =i pe iezuit, ca s[ vorbim despre toate acestea =i despre

cum am face s[ le comunic[m mai departe”.

Ambasadorul a ]ntrebat: „Bogdihanul are vreun frate mai

mare sau mai mic?” =i askaniama a r[spuns c[ are =i unul mai

mare, =i unul mai mic. De asemenea, l-a ]ntrebat dac[ crede

371

c[ bogdihanul va trimite sau nu o solie \arului. +i el a r[spuns

c[, ]n afar[ de han, nimeni nu =tie despre asta, dar s-ar putea

s[ se aud[ ceva dup[ predarea scrisorii.

C`t despre toate spusele lui askaniama, c[ ar fi fost

n[scocite de el, erau minciuni, fiindc[ avea porunc[ de la

bogdihan s[ le discute.

}n poruncile scrise ale \arului se spunea ]n mai multe

locuri ca el, Nicolae, s[ vorbeasc[ cu sfetnicii hanului =i s[

cear[ cu mult[ st[ruin\[ ca ]n acela=i timp cu scrisoarea, s[

fie predate =i darurile m[riei-sale \arului, ]n prezen\a hanului,

=i dac[, dup[ multe discu\ii, mandarinii ]i vor spune ]ntr-

adev[r c[ nu se poate, atunci ambasadorul s[ predea toate

trei scrisorile ]n care era scris despre solii, s[ predea =i

darurile, dar solul nu trebuia s[ se ]ncline ]n fa\a sfetnicilor

hanului.

De aceea, c`nd au venit askaniama =i iezuitul la

ambasador ]n ziua urm[toare, =i acesta a ]n\eles din vorbele

lor c[ refuz[ s[ ]ndeplineasc[ cele discutate, ]ndat[ a deschis

vorba a=a cum st[ scris mai departe.

31 mai. Askaniama a venit ]mpreun[ cu iezuitul =i cu

zarguceiul. Iezuitul a spus c[ askaniama l-a luat deoparte ]n

curte =i i-a comunicat c[ ar fi fericit dac[ lucrurile s-ar ]mplini

„a=a cum dore=ti domnia-ta, solul m[ritului \ar, ]ns[ nu se

poate ]n nici un fel, deoarece se ]mpotrivesc to\i sfetnicii care

372

nu =tiu c`t de mare ]mp[rat este \arul”. Chiar =i iezuitul

]ntrebase pe mai mul\i dintre sfetnici dac[ s-ar putea face a=a

ceva, =i ei au r[spuns c[ nu, ]n nici un chip. „+i este de mirare

ceea ce vor s[ fac[ acum, fiindc[ sunt trufa=i, =i ceea ce sunt

pe cale s[ fac[ acum, adic[ s[ calce obiceiul, nu s-a mai

]nt`mplat niciodat[ fa\[ de nici un sol. De aceea, am venit

ast[zi la domnia-ta ca s[ vorbim =i s[ g[sim o cale prin care

am`ndoi ]mp[ra\ii s[ stabileasc[ o ]n\elegere pe care s[ o

]nt[reasc[ ]n viitor, iar prietenia =i dragostea s[ creasc[,

fiindc[ ei sunt oameni trufa=i =i ]nd[r[tnici.” Solul r[spunse c[

de la ]nceput a st[ruit din partea \arului ca ]nsu=i bogdihanul

s[ primeasc[ scrisoarea. „Dup[ cum se =tie, v-a\i ]mpotrivit

nu numai o dat[ la cele spuse de mine, zic`ndu-mi c[ nu

crede\i, fiindc[ s-ar putea ca ]n scrisoarea pecetluit[ a \arului

s[ fie vreo amenin\are. A\i cerut o copie pe care eu v-am dat-

o, dar tot nu mi-a\i dat crezare. A doua oar[ am propus ca,

dac[ nu prime=te ]nsu=i hanul scrisoarea, s[ porunceasc[

celor mai apropia\i sfetnici s-o primeasc[ ]n fa\a sa, dar voi v-

a\i ]mpotrivit =i la asta, spun`ndu-mi c[ ar fi o mare necinstire

a numelui bogdihanului. }n felul acesta, s-ar putea spune c[

bogdihanul pre\uie=te mai mult obiceiurile dec`t prietenia

\arului. De aceea, acum v[ fac o ultim[ propunere, fiindc[

am auzit c[ ]n palatul bogdihanului sunt mai multe locuri de

onoare, unde se adun[ Sfatul vostru, =i c[ un astfel de loc nu

373

este departe de tronul hanului, deci, dac[ ]nsu=i hanul va

binevoi s[ se arate, cu at`t mai mult va fi din partea lui un

r[spuns la cinstea ]n[l\atului \ar. Dar dac[ nu binevoie=te s[

se arate pe fa\[, de=i ar fi ]nd[r[tul unui paravan sau dup[ o

perdea, s[ fac[ un semn ca eu s[ =tiu c[ =i bogdihanul se afl[

undeva ]n apropiere. Eu am cu mine din partea \arului trei

scrisori ]n trei limbi deosebite, pentru a putea fi ]n\elese de

voi. Eu voi veni cu una din aceste scrisori ale \arului, pe

oricare a\i voi s[ o ave\i, scrisoare pe care o voi ]nm`na nu

kolailor, ci fratelui mai mare sau mai mic al bogdihanului,

f[r[ nici un fel de cuv`ntare =i f[r[ ]nchin[ciune. De fa\[ vor

fi =i kolaii, =i to\i sfetnicii, iar fratele hanului ]ndat[ ce va lua

scrisoarea de la mine o va duce f[r[ z[bav[ acolo unde, dup[

dovezi sigure, voi =ti c[ se afl[ hanul. Altceva nu voi mai

spune dec`t c[ darurile din partea \arului trebuie date

]mpreun[ cu scrisoarea. Celelalte dou[ scrisori vor r[m`ne la

mine, p`n[ c`nd voi fi dus ]n fa\a hanului =i i le voi ]nf[\i=a

atunci. Astfel se va face =i dup[ dorin\a voastr[, =i dup[ a

mea, de=i nu ]ntocmai.”

+i ei au spus c[ pot comunica mai departe cele cerute de

sol, dar mai bine ar fi ca toate cele trei scrisori s[ le aduc[

odat[, pentru c[ ]n nici un chip nu puteau fi primite ]n timpul

c`t va sta ]n fa\a hanului. +i despre asta va fi iar[=i sfad[, c[ci

ce fel de treab[ este asta, ba s[ fie dat[ ]nainte, ba s[ fie dat[

374

dup[? Hanul ]n nici un caz nu le prime=te el ]nsu=i. }n ce

prive=te primirea de c[tre fratele hanului, nici despre asta nu

poate comunica mai departe, fiindc[ la ei mai mari dec`t

acesta sunt kolaii, care conduc ]ntreaga ]mp[r[\ie, pe c`nd

fra\ii hanului tr[iesc doar pentru ei.

Ambasadorul a spus: „}n\eleg eu =i singur, kolaii conduc.

}ns[ fra\ii hanului =i copiii sunt de s`nge ]mp[r[tesc =i ei sunt

urma=ii hanului, nu kolaii. +i deoarece ]n[l\atul \ar se trage

din str[mo=i cu s`nge ]mp[r[tesc din veacuri ]ndep[rtate, se

cade ca scrisoarea lui s[ fie primit[ de cei deopotriv[ cu

d`nsul. Dar aceasta s[ fie spus[, fiindc[ cererea este dreapt[.

De asemenea, s[ se dea scris c[, atunci c`nd vor trimite soli

la m[ria-sa \arul, s[ fac[ =i ei la fel f[r[ discu\ie. }n afar[ de

asta, s[ mi se dea scris tot ce a spus mai ]nainte askaniama,

pentru ca, atunci c`nd vor veni soli ]n fa\a \arului, el s[

porunceasc[ =i s[ le primeasc[ scrisorile asemenea

bogdihanului, iar bogdihanul s[ scrie ]n scrisoarea c[tre \ar:

«Solul vostru a st[ruit cu d`rzenie vreme ]ndelungat[ ca

scrisoarea m[riei-voastre s[ fie primit[ ]n fa\a mea, dar pentru

c[ obiceiul nostru vechi se ]mpotrive=te, pentru cele

]nt`mplate acum s[ nu v[ m`nia\i. Pe viitor, c`nd prietenia va

cre=te, atunci poate voi primi eu ]nsumi scrisorile». +i asta m[

va ajuta s[ m[ dezvinov[\esc ]n fa\a m[ritului \ar”. Askaniama

a spus despre soliile lor, care vor fi trimise \arului: „Deoarece

375

am vorbit, pot s[ =i scriu c[ li se va porunci s[ urmeze aceea=i

purtare. +i faptul c[ domnia-ta ai fost d`rz poate s-o scrie

bogdihanul, ]ns[ nici ]n g`nd nu este cu putin\[ s[ spun[ ]n

scrisoare c[ ]nsu=i hanul ]l va primi pe solul care va veni ]n

viitor. Totu=i, voi comunica mai departe vorb[ cu vorb[ toate

spusele domniei-tale, =i atunci se va lua o hot[r`re”. Apoi a

]ntrebat din partea lui: „Dac[ sfetnicii vor fi dat r[spuns

pentru toate ce dore=ti domnia-ta =i, ]n cele din urm[, m-ar

]ntreba: l-ai iscodit pe sol dac[, dup[ predarea scrisorii,

atunci c`nd va fi condus ]n fa\a hanului pentru ]nchin[ciune,

el se va ]nchina dup[ obiceiul nostru ]n[l\imii-sale, sau nu?”

Solul i-a r[spuns c[ mai ]nt`i trebuie s[ cerceteze =i s[

l[mureasc[ o singur[ treab[ =i apoi s[ ]nceap[ alta. Dup[ ce

se va hot[r] ]n privin\a pred[rii scrisorii, atunci nu numai

despre ]nchinare, dar =i despre alte multe s-ar putea vorbi.

„Dac[ ei primesc ca scrisoarea s[ fie ]nm`nat[ hanului,

atunci sunt gata s[ vorbesc despre ]nchin[ciune =i acum”.

Askaniama mi-a r[spuns: „Dac[ sfetnicii ar fi aflat c[ domnia-

ta nu ai de g`nd s[ te ]nchini hanului dup[ obiceiul nostru,

atunci nu te-ar mai fi primit ]n cetatea bogdihanului cu

scrisorile =i \i-ar fi refuzat toate cererile, fiindc[ la noi

cinstirea st[p`nului nostru se cuprinde ]n aceast[

]nchin[ciune.” +i iezuitul, din partea lui, adeveri cele spuse.

376

Solul le-a spus c[ niciodat[ nu a auzit ca ]n treburile

marilor ]mp[r[\ii s[ se ]nceap[ un alt lucru p`n[ c`nd nu s-a

sf`r=it primul. }ndat[ ce va =ti ce fel de cinstire se va da

scrisorii \arului, se va ]ncheia cu aceast[ treab[. „Atunci

putem vorbi despre ]nchin[ciune =i altele ce vor urma ]n

viitor”. Despre acestea am vorbit cu ]nsufle\ire, =i mi-au cerut

st[ruitor un r[spuns, dar nu le-am dat. I-am ]ntrebat: „S-ar

p[rea c[ vre\i s[ ne face\i prin silnicie s[ ne supunem

obiceiului vostru ]ntru totul =i nu numai at`t, dar por\ile sunt

z[vor`te de at`tea zile, ]nc`t nu putem merge s[ cump[r[m

cele trebuitoare bolnavilor no=tri, iar r[spunsurile le am`na\i

de pe o zi pe alta, oare pentru ca nou[ s[ ni se urasc[?”

Askaniama a r[spuns c[ ]n privin\a por\ilor nu cuteaz[ s[

vorbeasc[, „pentru c[ hanul a dat ]n leg[tur[ cu asta

poruncile cele mai aspre, ca p`n[ c`nd nu dai scrisorile

\arului, poarta s[ fie z[vor`t[ cu lac[te. Trebuie s[ te a=tepti

la m`nia lui. Dar ]n cur`nd vei avea un r[spuns pentru toate”.

+i a plecat.

1 iunie. A fost o furtun[ cumplit[ cu un v`nt puternic =i

tunete, iar tr[snetele veneau ca focul. Multe dughene au fost

r[sturnate =i au fost ridicate de furtun[ orice alte lucruri mici

pe care le-a ]nt`lnit, f[c`ndu-se de la p[m`nt =i p`n[ ]n nori

un v`rtej care a mers pe l`ng[ zidul ora=ului prin apropierea

locului unde era g[zduit solul, duc`ndu-se at`t de departe

377

p`n[ c`nd nu s-a mai v[zut. Chinezii au spus c[ asemenea

furtuni b`ntuie nu numai pe uscat, ci =i pe mare, =i adesea se

pierd multe cor[bii din pricina lor. C`t timp am stat la Pejin,

nu am v[zut incendii, pentru c[ toate gospod[riile lor sunt

acoperite cu olane sm[l\uite.

2 iunie. Au venit askaniama =i cu iezuitul, =i cu zarguceiul

=i mi-au spus c[ le-au adus la cuno=tin\[ sfetnicilor tot ce am

vorbit mai ]nainte, cum solul m[ritului \ar a propus ca ]n acel

loc unde se va preda scrisoarea m[riei-sale s[ se poat[ face

un semn c[ hanul este prezent =i c[ poate vedea cum i se

aduce scrisoarea \arului.

„De asemenea, le-am spus =i c[ vrei s[ dai acum o singur[

scrisoare, iar celel[lte dou[ — mai t`rziu, c`nd va fi ]nchi-

n[ciunea. Ei s-au ]mpotrivit =i au spus c[ toate trei scrisorile

trebuie predate odat[ pentru o mai bun[ ]n\elegere. La fel =i

despre propunerea de a primi scrisorile fratele hanului, este

cu neputin\[, pentru c[ acesta nu se intereseaz[ de treburile

]mp[r[\iei, dar vor fi primite de kolai. C`t despre faptul ca

bogdihanul s[ scrie \arului despre cele propuse de domnia-ta,

la fel este f[r[ putin\[, fiindc[ noi scriem potrivit altui obicei.

De asemenea, mi-au poruncit s[ te ]ntreb pe domnia-ta

despre ]nchin[ciune, =i trebuie s[ ]nve\i s[ te plocone=ti

]nainte de a fi dus ]n fa\a hanului. Au vorbit =i despre daruri.

Vor fi date ]naintea scrisorilor, fiindc[ noi nu avem obiceiul

378

s[ amestec[m darurile cu scrisorile. +i mi-au poruncit ca solul

s[ dea r[spuns l[murit despre toate acestea“.

Solul i-a r[spuns c[ din toate se vede c[ bogdihanul nu

binevoie=te s[-=i arate prietenia fa\[ de ]n[l\atul \ar. Dac[ ]n

semn de prietenie ar primi el scrisorile \arului, =i asta depinde

numai de voin\a hanului, atunci =i el ar putea s[ predea toate

cele trei scrisori, pe care le cer pentru o mai bun[ ]n\elegere.

}n ceea ce prive=te spusele kolailor c[ ei sunt mai mari ]n rang

dec`t fra\ii hanului =i despre asta s[ fie a=a cum vrea

bogdihanul, dar ]n ceea ce prive=te ]nchin[ciunea, r[spunsul

r[m`ne acela=i, p`n[ c`nd nu se va vedea ce fel de cinstire se

va ar[ta scrisorii m[ritului \ar =i nu i se va r[spunde la asta =i

]n ceea ce prive=te darurile, c[ nu le d[ ]naintea scrisorii, ci

]mpreun[. +i aceasta va fi o cinstire pentru am`ndoi ]mp[ra\ii.

„C`t despre uzan\a de a lua darurile mai ]nainte, am auzit =i

]n timpul c[l[toriei, =i aici c[ poporul vostru le nume=te bir, =i

eu m-am certat cu ace=ti oameni asupra celor ce spun, fiindc[

m[ritul nostru \ar prime=te bir de la multe state, dar el nu

pl[te=te nim[nui.”

Ei au r[spuns c[ s-au ]n\eles asupra tuturor lucrurilor ]ntre

ei, dar s[ li se dea r[spuns despre ]nchin[ciune acum, pentru

c[ se st[ruie mult asupra acesteia. C`t despre daruri, le va

comunica =i ]l vor vesti c`nd =i cum le va duce. Ceea ce

379

vorbe=te poporul despre bir, o spune din ignoran\[, =i nu

trebuie s[ pun[ nici un pre\ pe asta.

Solul a st[ruit c[ nu este timpul s[ se vorbeasc[ mai mult

despre ]nchin[ciune. Dac[ darurile nu vor fi duse ]mpreun[

cu scrisoarea m[riei-sale \arului, el nu le va ]nm`na. S-a mai

vorbit mult despre asta =i iar[=i au plecat.

}n ziua de 4 iunie a venit askaniama, ]mpreun[ cu iezuitul

=i cu zarguceiul, =i a spus c[ bogdihanul, dorind s[-l

cinsteasc[ pe ]n[l\atul \ar mai mult dec`t pe ... solii care mai

]nainte... =i, de aceea, a poruncit s[ se preg[teasc[... Ioc pe

care va fi... =i sfetnicii: „Iar m`ine ]n primul ceas al dimine\ii

vor fi trimi=i cai =i vor lua toate darurile m[ritului \ar pe ni=te

mese mici care vor fi purtate ]naintea domniei-tale de

oamenii domniei-tale, sau de ai no=tri, cum vei dori. Dup[

aceea, vor fi purtate cele trei scrisori ale \arului, potrivit

obiceiului vostru, a=a cum se obi=nuie=te la voi. C`nd vei

ajunge ]n cetate, ]n fa\a tronului hanului, va fi preg[tit un loc

unde vei a=eza scrisorile ]mp[r[te=ti, iar darurile vor fi al[turi.

}n locul acela va sta cel dint`i kolai care este c`rmuitorul

]ntregii ]mp[r[\ii chineze =i pe deasupra nepot al hanului =i

care va primi scrisorile. Dup[ ce vei preda scrisorile =i

darurile ]n[l\atului \ar, nu vei vorbi nimic =i te vei ]ntoarce la

locuin\a domniei-tale. Numai c[ noi avem O datin[: ]n fa\a

palatului hanului este un st`lp de piatr[, pe care este scris

380

numele hanului, =i chiar fratele hanului sau orice mandarin ar

ajunge ]n dreptul lui trebuie s[ descalece de pe cal =i s[

mearg[ pe jos... ceea ce noi avem din vechime ca...”

Ambasadorul a spus c[ el... =i deoarece ]n[l\atul

bogdihan... dac[ a g[sit c[ este mai bine astfel, ca... ]n[l\atul

\ar... prin kolai dec`t prin fratele s[u, s[ primeasc[. }n ce

prive=te desc[lecatul ]n fa\a st`lpului, dac[ a=a este obiceiul

din vechime =i dac[ nu s-a f[cut anume numai de dragul de

a-l duce pe jos, va desc[leca. Despre daruri, este o treab[

bun[ c[ se vor purta pe mese, =i nu ]n m`n[, este mai nimerit,

dar s[ se trimit[, ]n aceea=i zi cu mesele, =i cai pentru

ambasador =i pentru curtenii ce-l ]nso\eau.

lezuitul l-a ]ntrebat pe askaniama dac[ ar putea trimite

ambasadorului ni=te fructe proaspete prin slujitorii s[i, =i

askaniama a r[spuns c[ nu ]ndr[zne=te s[-i ]ng[duie, fiindc[

este porunc[ aspr[ din partea hanului ca ]n curtea solului s[

nu p[trund[ nimeni =i nici din curte s[ ias[, p`n[ c`nd se va

da porunc[.

}n ziua de 13 iunie a venit zarguceiul la ambasador cu un

ceas mai ]nainte de a se lumina de ziu[ =i a spus s[-=i trimit[

darurile sale, ale curtenilor, ale gr[m[ticilor =i ale fiilor de

boieri. Darurile au fost duse ]n acela=i loc unde fuseser[ =i ale

m[riei-sale \arului =i, c`nd au ajuns acolo, ]n acela=i timp au

sosit ]n ]nt`mpinare alihamba =i sfetnicii, care au luat ]n

381

primire mai ]nainte caii din partea solului, apoi c`teva daruri

din partea solului =i a curtenilor =i ce au mai ales, iar

oamenilor le-au spus s[ a=tepte p`n[ c`nd le vor cerceta pe

toate. Dac[ au s[-i plac[ hanului unele daruri, pe acelea le va

primi, dar dac[ altele nu vor fi vrednice de m[ria-sa, le vor

]napoia, fiindc[ samurii =i vulpile fiilor de boieri nu erau de

pre\. Au a=teptat astfel p`n[ la amiaz[, c`nd au venit

mandarinii, care au spus c[ bogdihanul ar fi vrut s[ ]napoieze

dintre vulpi =i dintre samuri ce nu-i era pe plac, dar a poruncit

totu=i s[ fie p[strate, fiindc[ erau aduse dintr-o \ar[ at`t de

]ndep[rtat[, =i ]n[l\atul bogdihan nu a vrut s[-i ]ntristeze.

Cei de fa\[ au v[zut cum darurile au fost ]nf[\i=ate bog-

dihanului, dup[ obiceiul lor. Sfetnicii aveau ni=te saci mari,

galbeni, iar la saci erau legate ni=te t[bli\e de lemn tot

galbene, pe care scriau la r`nd darurile, c`te unul pe fiecare

t[bli\[. +i uit`ndu-se la aceste t[bli\e, au dus darurile pe r`nd

la han, apoi au pecetluit t[bli\ele pe saci. Despre cai au spus

c[ i-au ]nc[lecat, i-au privit =i i-au oprit. Fiind ei acolo, prin

fa\a lor a trecut fratele mai mare al hanului, =i ]naintea lui se

ducea un cal de c[p[stru. Caii lor sunt mici. Fratele hanului

este ]nc[ t`n[r, cam de treizeci de ani, =i numai el poate veni

c[lare p`n[ la acea poart[, apoi merge pe jos. Acest frate mai

mare al hanului este c[petenia Sfatului |[rii, ]ns[ numai cu

numele, deoarece kolaiul care a primit scrisoarea \arului face

382

ce-i place. Prin bun[voin\a Domnului, ]mp[rat al chinezilor a

fost ales cel de al doilea fiu al decedatului ]mp[rat Ksun-Hi,

bogdihanul de acum al c[rui nume este Kan-Hi. Potrivit

obiceiului, orice han, dup[ urcarea pe tron, ia numele de

bogdihan. Cel dint`i han chinez din aceast[ dinastie a fost

tat[l lui Kan-Hi, care are =i un frate mai mic, =i am`ndoi fra\ii

se bucur[ de mare cinste, dar ]n treburile \[rii nu se amestec[

cu nimic. +i ]nc[ de pe acum este hot[r`t ca urma=ul hanului

dup[ moartea sa s[ fie fiul s[u. Dup[ aceea, oamenii no=tri au

fost trimi=i ]napoi din cetatea hanului, =i cu ei a sosit =i

zarguceiul care venise dup[ daruri =i i-a spus solului c[ a dat

Dumnezeu =i toate au fost primite sus nev[t[mate =i c[ s-au

mirat c[ au fost aduse a=a ]ntregi dintr-o \ar[ at`t de

]ndep[rtat[. Hanul ar fi vrut s[ dea ]napoi dintre bl[nurile de

vulpi =i de samuri, fiindc[ unele erau de nefolosit, ]ns[ pentru

m[ria-sa \[rul =i pentru c[ era\i veni\i dintr-o \ar[ at`t de

]ndep[rtat[, nu a vrut s[-i m`hneasc[ =i a poruncit s[ fie

primite toate. Zarguceiul a mai spus c[ se va duce ]n cur`nd

s[ ]ntrebe c`nd va binevoi hanul s[ fie adus solul ]n fa\a lui =i

ce se mai porunce=te =i va veni s[-l ]n=tiin\eze, deoarece

aceast[ treab[ ]i revine lui la cancelarie, =i nu lui askaniama.

}n ziua de 14 iunie a venit la ambasador iezuitul alihahava

=i i-a spus c[ ]nc[ de ieri a venit la el spalnicul bogdihanului,

pe care acesta ]l trimite adesea la el, =i i-a spus c[ ]mp[ratului

383

i-au f[cut mare pl[cere unele daruri de la ambasador, de la

curteni =i de la al\ii =i i-a poruncit s[ comunice acest lucru

iezuitului pentru ca =i el s[-l ]ntrebe pe sol ce rarit[\i

amuzante mai are ori altceva, fiindc[ ]i pl[ceau grozav.

Solul a r[spuns c[ i-ar fi drag s[-l serveasc[ pe bogdihan,

dar s-a ]nt`mplat s[ nu-i mai r[m`n[ nimic din cele ce i-ar fi

pl[cut s[-i d[ruiasc[. Iezuitul i-a spus bogdihanului c[ solul

t`njeste, fiindc[ nu numai el, dar nici unul dintre oamenii s[i

nu au avut voie s[ ias[ pe poart[ =i la fel, nici lui, iezuitului,

nu i s-a ]ng[duit s[-l viziteze pe ambasador, ca =i c`nd ar fi

fost la ]nchisoare. A=a ceva nu se obi=nuie=te la nici o

]mp[r[\ie =i nici la m[ria-sa \arul, de aceea lui i s-a p[rut c[

solul era foarte m`hnit. Bogdihanul a spus c[ obiceiul acesta

era stabilit din vechime, totu=i, pentru c[ solul este at`ta de

m`hnit, i-a dat voie iezuitului s[-l viziteze nest`njenit, s[ vin[

c`nd vrea f[r[ nici un fel de opreli=te sau greutate, deoarece

el cuno=tea treburile celor doi ]mp[ra\i =i le vorbea =i limba;

dup[ aceea l-a l[sat s[ plece. Iezuitul a mai spus c[ el crede

c[ solul va fi chemat m`ine ]n fa\a hanului, pentru c[ va fi

lun[ plin[. }ndat[, ]n aceea=i clip[, pe c`nd erau ]mpreun[

solul =i iezuitul, a sosit askaniama, ]mpreun[ cu slujba=ii mai

de seam[ ai cancelariei, =i l-a ]n=tiin\at pe sol din partea

cancelariei c[, fiind la bogdihan, acesta a poruncit ca m`ine,

]n zorii zilei, s[ vin[ solul, pentru a vedea ochii marelui

384

bogdihan, =i s[ se ]nchine potrivit obiceiului lor, dar a spus s[

ia ca ]nso\itori doar pe acei oameni pe care i-a adus din

Moscova, fiindc[ hanul dore=te s[-i vad[. Niciodat[ nu

v[zuse oameni din Moscova, fiindc[ nu se mai ]nt`mplase s[

vin[ la el nimeni de acolo. Solul a spus c[ este gata s[-i dea

bogdihanului toat[ cinstirea, numai c[ ]n fa\a \arului =i a

tuturor marilor ]mp[ra\i care sunt ]n lume, obiceiul este ca s[

se ]nchine ]n fa\a lor fiec[re dup[ or`nduiala \[rii sale.

„Totu=i, m[ria-sa \arul, =tiind c[ obiceiul vostru este deosebit,

mi-a poruncit s[ m[ ]nchin bogdihanului ca =i c`nd m-a=

]nchina chiar m[riei-sale \arului, fiindc[ nu vrea s[-i

=tirbeasc[ nimic din slava bogdihanului. }n afar[ de asta, este

atins[ credin\a noastr[, deoarece ]n felul cerut de voi noi ne

]nchin[m doar lui Dumnezeu.“ +i ei au discutat vreme

]ndelungat[, iar askaniama a spus: „Dac[ nu te vei ]nchina

dup[ obiceiul nostru, nici domnia-ta nu vei fi dus ]n fa\a

hanului, =i totul se va n[rui”. Solul a r[spuns c[ el avea cu

sine Cartea soliei olandezilor =i portughezilor =i =tia cum s-au

purtat ace=tia, ]ns[ nu poate fi a=ezat ]n[l\atul \ar pe aceea=i

treapt[ cu c`rmuitorii lor, fiindc[ toat[ lumea =tia ce ]mp[rat

mare =i sl[vit este \aruL. +i ]n afar[ de asta, era =i unul dintre

vecinii apropia\i, =i nu are rost s[-i =tirbeasc[ faima.

Ei au spus: „Ai v[zut ]nsu\i c`t[ cinste s-a f[cut la predarea

scrisorii \arului; la fel \i se va [r[ta =i m`ine, deoarece

385

domnia-ta vei fi primit cu o treapt[ mai sus dec`t ceilal\i soli

=i mai aproape de ]n[l\atul bogdihan. Asemenea cinste cu

adev[rat mare, lor nu era nevoie s[ li se fac[.” .

Solul a r[spuns c[ m`ine se va l[muri ce fel de cinste i se

va ar[ta, fiindc[ ]n carte scrie la ce grad au fost cinsti\i

olandezii =i portughezii =i dac[ i se va da cinstire mai mare,

a=a cum spun ei, atunci =i el se va ]nchina dup[ obiceiul lor.

Ei au spus: „M`ine vei vedea ]nsu\i c`t[ cinste \i se va da”.

La care solul le-a r[spuns c[ m[ria-sa \arul i-a poruncit s[

cear[ hot[r`t ca, atunci c`nd va fi ]n fa\a bogdihanului, acesta

s[-l ]ntrebe el ]nsu=i despre s[n[tatea \arului, potrivit

obiceiului tuturor ]mp[ra\ilor, dup[ primirea scrisorilor. Aici

]ns[, cu toate c[ bogdihanul nu a binevoit s[ primeasc[ el

]nsu=i scrisorile \arului, acum poate s[ ]ntrebe de s[n[tatea

m[riei-sale. Neprimind ]nsu=i scrisorile \arului, dac[ nu va

]ntreba acum despre s[n[tatea \arului, bogdihanul ]=i va

dovedi neprietenia fa\[ de m[ria-sa. Askaniama i-a ]ndep[rtat

pe to\i ceilal\i =i, r[m`n`nd singuri, numai el =i iezuitul, a

spus cu vocea cobor`t[ c[ el crede ce spune solul despre

porunca \arului, ]ns[ =tie c[ bogdihanul nu cunoa=te obiceiul

=i c[ el dorea s[-l fereasc[ pe sol =i treburile \arului de iscarea

vreunei z`zanii. El poate aduce la cuno=tin\[ hanului cele

vorbite cu solul, ]ns[ o spune tainic, din prietenie, c[

bogdihanul domne=te acum singur, nu sub tutel[, cum a fost

386

mai ]nainte =i dac[-i va spune, atunci s[ nu cread[

bogdihanul c[ vrem s[-l pov[\uim fiindc[ el nu ar avea at`ta

minte, ]nc`t s[ =tie singur ce trebuie s[ fac[. Ei =tiau c[

bogdihanul este ]nclinat spre prietenie =i dragoste cu \arul =i s-

ar putea ca ]nsu=i bogdihanul s[ ]ntrebe nu numai despre

s[n[tate, dar =i despre alte lucruri care ]l priveau. Inima

hanului era ]ns[ ]n m`na lui Dumnezeu =i nici el, askaniama,

nici altcineva nu =tia dac[ bogdihanul va ]ntreba despre

s[n[tatea \arului sau nu. Ceea ce =tie cu siguran\[ este c[,

dac[ i s-ar spune, hanul ar ]n\elege gre=it, cu toate c[ este

]nclinat spre prietenie, =i va fi tulburat. E mai bine s[ se lase

lucrurile astea ]n voia bogdihanului. Dac[ m`ine bogdihanul

nu va ]ntreba despre s[n[tatea \arului, totu=i el crede... „c[

dup[ aceea bogdihanul te va lua pe domnia-ta ]n tain[, cu

c`\iva oameni, ]n gr[din[ sau altundeva, ]n palat, =i c`nd nu

va fi nici unul dintre mandarini, numai dumneata =i iezuitul

alihahava, te va ]ntreba nu numai despre s[n[tatea \arului, ci

=i despre alte multe lucruri, fiindc[ hanul este om ]n\elept =i

dore=te s[ cunoasc[ multe. Este mai bine s[ v[ l[sa\i la

bun[voia bogdihanului, pe care i-o va pune ]n inim[

Dumnezeu, dec`t s[ se par[ c[ l-a\i sili la aceasta”.

Solul a spus: „+i a=a va fi bine, s[ ]ntrebe numai de

s[n[tatea \arului, dar mai bine ar fi s-o fac[ m`ine, c`nd v[d

ochii bogdihanului pentru ]nt`ia dat[; s[ ]ntrebe numai

387

despre s[n[tatea \arului, iar despre alte lucruri, c`nd va fi voia

bogdihanului.”

Askaniama a spus c[ se va sf[tui cu mandarinii =i cum va

fi mai bine a=a va r[m`ne =i se va face, dar se vor „p[zi ca s[

nu clinteasc[ ]n nici un fel ]nclin[rile prietene=ti ale

bogdihanului fa\[ de \ar. Iezuitul a spus, de asemenea, c[

oamenii de acolo nu cuno=teau obiceiurile altor ]mp[r[\ii,

fiindc[ de la ]nceput ei nu =i-au trimis nici o solie de-a lor ]n

nici un alt stat „=i de aceea, tot ce le spui, lor Ii se pare c[ le-

ar =tirbi faima”. Askaniama spune adev[rul c`nd pretinde c[,

dac[ va vorbi mai departe, nu va ie=i nimica bun; ]ns[ el,

alihahava, =tie c[ ]l va vizita spalnicul bogdihanului, cel care

i-a adus ieri ]nvoirea s[ mearg[ nestingherit la ambasador. +i

dac[ va fi a=a, el ]i va spune hanului c[ a fost la mine,

]mpreun[ cu askaniama, =i c[ a auzit cele vorbite, iar

spalnicul ]i este foarte apropiat bogdihanului, care \ine la el ]n

mod deosebit =i astfel va fi mai bine s[-i spun[ el dec`t

askaniama, fiindc[ oamenii ace=tia sunt b[nuitori pentru toate

celea. M`ine va fi =i el sus la bogdihan, cu askaniama, c`nd

va fi chemat solul, dac[ bogdihanul va voi s[-l ]ntrebe ceva s[

fie aproape, ori cu alihamba, fiindc[ askaniama sufer[ de un

picior...„=i ast[zi ]\i vor trimite cincisprezece cai. Astfel...”

...solul spuse c[ ]n ]mp[r[\ia noastr[ ]n fa\a ]n[l\atului \ar,

ca =i la al\i ]mp[ra\i cre=tini, este obiceiul ca, atunci c`nd

388

ajung ]n fa\a lor, acei ce fac ]nchin[ciunea s[ fie cu capul

descoperit. +i askaniama spune r`z`nd: „Vezi c`t se

deosebesc obiceiurile noastre de ale voastre, c[ci acest lucru

voi ]l face\i pentru cinstire, iar la noi ar fi o mare lips[ de

cuviin\[ s[ se fac[ ]nchin[ciunea cu capul descoperit.

Fereasc[ Dumnezeu ca, atunci c`nd ve\i fi du=i ]n fa\a

bogdihanului, s[ te ]nchini cu capul descopepit, c[ci se va

aduce mare ocar[ =i necinste bogdihanului. Dac[ domnia-ta,

solul \arului, e=ti doritor ca treburile m[riei-sale s[ se

]mplineasc[ cu bine, domnia-ta s[ te supui obiceiurilor

noastre, iar oamenii no=tri, c`nd vor fi trimi=i ]n solie, vor face

la fel” ... sau piei de samur, =i ambasadorul a spus c[ =i el,

iezuitul, va fi r[spl[tit de m[ria-sa \arul, dac[ va ar[ta r`vn[

pentru a fi duse cu cinste la bun sf`r=it treburile m[riei-sale.

}n aceea=i zi au sosit la casa ]n care era solia, spre sear[,

cincisprezece cai, f[ra c[pestre =i f[r[ =ei, trimi=i pentru ca a

doua zi s[ aib[ cu ce s[ mearg[.

lezuitul i-a dus acele daruri kolaiului, care s-a codit la

]nceput s[ le primeasc[, dar dup[ ce i s-a spus c[ nici

askaniama, nici altcineva nu mai =tie, ]n afar[ de el, le-a

primit ]ndat[ =i a f[g[duit s[ r`nduiasc[ ]n totul treburile

m[riei-sale \arului. Kolaiul i-a trimis ambasadorului o

]nsemnare ]n limba latin[ =i o roat[ de alam[ drept model, ca

s[-i fac[ la Moscova alte ro\i de fier pentru ceasornic, fiindc[

389

el avea un ceas mare, =i ]n China nu =tiu s[ fac[ asemenea

ro\i. Ceasul i-l d[ruiser[ olandezii =i s-a stricat, de aceea ]l

ruga mult pe ambasador s[ caute s[ le fac[ la Moscova =i,

dac[ s-ar face prin solul m[ritului \ar, orice lucru i-ar cere

m[ria-sa, el ]l va sluji bucuros. Solului i-a trimis prin iezuit

zece piei de samur de proast[ calitate.

}n ziua de 15 iunie, cu un ceas ]nainte de ivirea zorilor, a

venit un zargucei la ambasador =i l-a luat s[-l conduc[ la

cetatea hanului. Tot drumul prin ora= au mers c[lare =i ]n

lectice cu felinare de fier, acoperite cu h`rtie, pe care era scris

rangul fiec[ruia cu litere chineze=ti. C`nd au ajuns ]n fa\a

st`lpului unde se opresc caii =i lecticele, au desc[lecat ca =i

data trecut[, ]n acela=i loc, l`ng[ st`lpul pe care era scris

numele hanului, apoi au mers p`n[ acolo unde au dus

scrisoarea \arului; au trecut prin trei por\i din trei ziduri =i,

]nainte de a ajunge la locul unde fusese pus[ pe mas[

scrisoarea m[riei-sale, li s-a spus s[ a=tepte. Din locul acela

au fost condu=i prin alte por\i c[tre partea st`ng[, nu prin

acelea=i por\i ca ]nainte, =i li s-a spus s[ se a=eze pe p[m`nt.

Acolo, spre partea st`ng[, solul =i-a a=ezat pe jos covorul =i

au a=teptat a=a cum Ii s-a spus p`n[ la venirea poruncii,

fiindc[ era devreme =i nu se adunaser[ cu to\ii. Solul ]=i

adusese un covor =i o pern[, fiindc[ la ei era obiceiul ca ]n

390

spatele fiec[rui om slujitorii s[ poarte ni=te buc[\i de p`sl[ pe

care le ]ntindeau =i se a=ezau pe ele.

Au a=teptat acolo cam un ceas =i jum[tate =i, ]nainte de a

se ridica ]n zori soarele pe cer, au venit „de la curte” =i au

spus c[ a sosit timpul s[ porneasc[. }n pia\a ]n care fusese

depus[ scrisoarea se f[cuser[ ni=te st[noage, ]n care se aflau

=apte elefan\i, trei pe partea st`ng[ =i patru pe cea dreapt[. Pe

trei din cei care erau pe partea dreapt[ se puseser[ ni=te

palanchine aurite de jur ]mprejur, ]n care erau a=eza\i c`te

patru sau c`te =ase r[zboinici. Elefan\ii erau foarte mari =i ]n

curte erau mai mult de cincizeci. Oamenii no=tri i-au v[zut =i

au povestit c[ to\i erau din cei mai mari =i s[lbatici. Pe doi

dintre elefan\ii care se aflau pe partea st`ng[ =i care aveau

st[noagele aurite, nu se afla nimic, fiindc[ ]i adusese doar

pentru frumuse\e. Doi st[teau mai departe, =i pe ceafa lor

erau a=eza\i ni=te oameni. }n jurul lor umblau slujitori ]n

haine ]mpestri\ate cu ro=u =i purtau pe cap penaje ]nalte de

culoare galben[. Pe ambele laturi ale cur\ii erau patru care

triumfale, ca =i c`nd ar fi fost ale bogdihanului, mari, rotunde

=i aurite. +i carele acelea, c`nd este a=ezat bogdihanul ]n ele,

sunt trase de c`te =aizeci de oameni, iar alteori se ]nham[

elefan\i, care au hamuri mari cu \inte de aur =i de argint, dar

nu =tim dac[ dedesubt nu este aram[. Carele sunt trase uneori

=i de c`te =ase cai albi, iar hamurile =i =leaurile care le

391

]nconjoar[ sunt de culoare galben[. Tot ]n pia\a aceea, p`n[

la elefan\i, de am`ndou[ p[r\ile se aflau ni=te tobe mari, care

sem[nau cu timpanele turce=ti, la un cap[t aproape ascu\ite,

iar deasupra — largi =i rotunde, acoperite tot cu p`nz[

galben[. Acolo erau =i c`teva stegule\e galbene. Elefan\ii erau

a=eza\i cam la =aisprezece st`njeni =i ceva dep[rtare de la

poart[. +i trec`nd pe l`ng[ ei, am trecut prin a patra poart[

lateral[, pe partea st`ng[, poart[ care era f[cut[ ]n form[

rotunjit[ =i care s-a ]nchis ]n urma noastr[ de ]ndat[ ce am

trecut. Mandarinii chinezi au trecut prin poarta din dreapta,

c[ci por\ile de la mijloc sunt mereu ]nchise =i nu se deschid

dec`t atunci c`nd hanul pleac[ undeva. }n fa\a acestor por\i

drumul este acoperit cu pl[ci mari de marmur[ alb[.

Deasupra por\ilor se ridic[ un foi=or mare, iar de o parte =i de

alta a acestuia sunt f[cute dou[ mai mici. }ntre foi=orul cel

mare =i cele mai mici se afl[ ]ntr-o parte un clopot mare c`t

trei, cu marginea =i cu partea de deasupra sculptate, ]n care se

bate cu un ciocan de lemn, iar ]n partea cealalt[ este o tob[

mare. Deasupra foi=oarelor sunt ridicate ni=te cupole aurite

foarte ]nalte, din c[r[mizi ro=ii, cu acoperi=urile sprijinite pe

st`lpi de lemn, ]nal\i =i vopsi\i ]n ro=u cu ]nflorituri de aur. +i

grinzile sunt, de asemenea, vopsite cu ro=u =i cu aur. De la

cea dint`i poart[ =i p`n[ la locul acela sunt trei sute de

st`njeni; foi=oarele sunt acoperite cu olane galbene. Trec`nd

392

de poart[, am ajuns ]ntr-o pia\[ nu prea mare, prin mijlocul

c[reia trecea un r`u, pe care l-am traversat pe un pod. }n fa\a

por\ilor sunt trei poduri de marmur[, ale c[ror p[limare sunt

sculptate tot ]n marmur[ alb[ =i ]nt[rite cu leg[turi de fier.

Mai sunt ]nc[ dou[ poduri asem[n[toare, c`te unul de fiecare

parte. Malurile r`ului sunt pietruite p`n[ sus cu bolovani albi

neciopli\i. }nainte de a ajunge la r`u se afl[ un st`lp de

marmur[ ]nalt, cam de doi st`njeni =i jum[tate, pe care se afl[

un ceas solar, de asemenea din marmur[, f[cut de iezuitul

Adam Schall, acum mort. Dincolo de r`u am trecut iar[=i

printr-o poart[, iar ]n jurul pie\ei, pe laturi, erau c`te dou[

foi=oare mai mici dec`t cele a=ezate la poart[. Toate erau

f[cute ]n acela=i fel =i, de am`ndou[ p[r\ile, peste tot se

vedeau gr[dini cu copaci mari; spre acele gr[dini, de

am`ndou[ p[r\ile se deschid alte por\i. Dup[ ce am trecut

r`ul am dat de un foi=or ]nalt, unde sunt posta\i str[jeri

]mbr[ca\i ]n echipament de arca=i, =i ]n dreptul lor, pe perete,

at`rnau c`te opt arcuri =i, de asemenea, l[nci. Dup[ ce am

trecut de acest foi=or, ni s-au ar[tat ]n fa\[ cinci por\i mai

]nalte dec`t cele dinainte, unde iar[=i am trecut prin poarta

din st`nga =i am ajuns ]ntr-o pia\[ care este socotit[ pia\a

tronului, fiindc[ la marginea ei se ridic[ palatul hanului, ]n

care se afl[ locul pe care =ade hanul c`nd prime=te

]nchin[ciunile. C`nd am ajuns ]n pia\a aceea, a r[s[rit =i

393

soarele, =i doar am trecut prin poart[ c[ i-am g[sit pe

mandarini a=eza\i, fiecare dup[ rangul s[u. +i acolo, la

spatele lor, nu departe de poart[, pe partea st`ng[, ne-au

ar[tat un loc =i ne-au spus s[ ne a=ez[m dup[ rang, pe

p[m`nt, potrivit obiceiului lor, p`n[ c`nd vom fi chema\i.

Cazacilor nu li s-a ]ng[duit s[ vin[ dec`t p`n[ la poarta a

patra, unde fuseser[ primite scrisorile m[riei-=ale \arului.

Acolo au mai ales dou[zeci de oameni, ]n afar[ de sol,

curteni, gr[m[tici, preotul, feciorii de boieri =i al\i c`\iv[,

c[rora li s-a spus s[ a=tepte pe loc p`n[ c`nd va sosi vremea

s[ fac[ ]nchin[ciunea.

}n jurul cur\ii erau =ase foi=oare; unul la poarta, prin care

venisem, patru — pe ambele p[r\i =i al =aselea — ]n fund,

unde era locul hanului. De am`ndou[ p[r\ile acelui foi=or

erau poteci =i pe deasupra lor erau a=ezate pergole cu b`rne

aurite. }n fa\a foi=orului se g[seau mai multe sc[ri de

marmur[, parmacl`curile erau, de asemenea, de marmur[.

Sc[rile erau construite cu mult[ m[iestrie, =i ceea ce puteam

vedea ]n dep[rtare era de o rar[ frumuse\e. Prin mijlocul

pie\ei, ]n fa\a por\ii hanului, c`t mergi de la foi=or =i p`n[ la

tronul acestuia, este un drum acoperit cu marmur[ alb[. +i pe

drumul acesta nu calc[ nimeni altcineva dec`t hanul. Pe

marginea drumului sunt a=ezate ni=te pietre albastre, cioplite,

]nalte de doi piazi =i late de un piad =i jum[tate. Ele sunt

394

a=ezate pe trei r`nduri la o dep[rtare de o jum[tate de st`njen

una de alta, p`n[ la scara de la foi=orul bogdihanului, unde se

g[se=te tronul. De o parte =i de alta a drumului erau a=eza\i

oameni ]mbr[ca\i ]n haine asem[natoare cu ale celor de la

elefan\i =i \ineau ]n m`ini ni=te stegule\e. Pe fiecare parte se

vedeau c`te patruzeci =i opt de stegule\e din tafta, colorate

felurit, pe care era scris cu litere chineze=ti de aur. V`rfurile

stegule\elor erau f[cute ca o lance =i, l`ng[ lance, ]n loc de

m[tase, erau legate smocuri lungi de p[r de cal, colorate. }n

afar[ de stegule\e erau a=ezate c`te dou[zeci =i cinci de

pancarte cioplite ]n lemn, de fiecare parte, ]n total cincizeci.

Acelea nu erau steaguri de r[zboi, ci de parad[, pentru

primirea solilor. }n fa\a lor erau pu=i c`te cinci cai albi cu

=eile galbene pe fiecare parte. Mai ]ncolo, l`ng[ sc[ri, erau

r`ndui\i treizeci de oameni ]mbr[ca\i ]n straie galbene =i

dincolo de ei, pe marginile sc[rii, de am`ndou[ p[r\ile, erau

a=ezate umbrele galbene, ]n spatele c[rora, nu departe de

por\ile cerdacului foi=orului, st[teau vreo dou[zeci de oameni

]mbr[ca\i ]n haine de m[tase vi=inie, brodate cu aur. Ei purtau

drept arme doar ni=te toroipane aurite, pe care le \ineau cu

am`ndou[ m`inile, iar al\ii purtau saidakuri mari, aurite =i

ni=te s[bii scurte. Al\i oameni purtau l[nci mari, de care, ]n

loc de stegule\e, erau at`rnate cozi mari de panter[.

395

+i a=tept`nd acolo, a venit iezuitul alihahava la ambasador

=i i-a spus c[ l-au trimis de sus s[ stea cu el =i s[-l ]nve\e cum

s[ se ]nchine =i i-au spus s[ nu plece din locul acela p`n[ nu

se va termina ]nchin[ciunea. Apoi a ad[ugat c[ hanului i se

f[ceau ]n fiecare lun[ de trei ori ploconeli: c`nd era crai nou,

dup[ cincisprezece zile, =i apoi dup[ dou[zeci =i cinci. Unii

din sfetnici s-au apropiat =i au ]nceput s[ priveasc[ la hainele

ambasadorului, ca =i ale celorlal\i care erau acolo, dar ]ndat[

li s-a dat porunc[ s[ se ridice ]n picioare, f[r[ s[ se spun[ de

ce, ]ns[ iezuitul i-a l[murit c[ vine fratele bogdihanului. Pe

c`nd to\i mandarinii st[teau ]n picioare, ambasadoruI s-a

a=ezat ]ndat[ jos =i a poruncit oamenilor s[i s[ fac[ ]ntocmai

ca =i el, spun`nd zarguceiului c[ m[ria-sa \arul nu l-a trimis

ambasador la fratele hanului, ci l-a trimis la bogdihan =i

trebuie s[ se ]nchine lui, =i nu fratelui s[u.

Cam dup[ o jum[tate de or[ de stat a=a, s-a auzit dang[tul

clopotului despre care am scris mai ]nainte =i bubuitul

tobelor. Iezuitul a spus c[ atunci intrase hanul ]n foi=or.

Mandarinii s-au ridicat ]n picioare, spun`ndu-i =i solului s[

fac[ la fel. }n ]nc[perea ]n care se a=ezase hanul pe tron, a

]nceput s[ c`nte muzica, ca =i ]n cea prin care trecuse. }n

pridvorul foi=orului s-a ar[tat deodat[ un om care a ]nceput s[

strige ceva ne]n\eles pe chineze=te =i s[ trosneasc[ din ni=te

bice de trei ori c`te trei.

396

Askaniama a fost ]ntrebat de c[tre sol de ce se trosne=te

a=a din bice, =i acesta i-a r[spuns c[ este un vechi obicei de

al lor, t[t[resc, dar nimeni nu =tie ce ]nseamn[. Muzica a

]nceput s[ c`nte mai strident =i apoi, dup[ obiceiul turcesc,

mai ]ncet, iar tobele b[teau la fel. +i iar[=i a ]nceput s[ strige

omul acela care venise ]n fa\a sc[rii, spun`nd cu voce

r[sun[toare „ridica\i-v[“, =i ]ndat[, de am`ndou[ p[r\ile,

mandarinii s-au ridicat ]n picioare, apoi vreo cincizeci dintre

cei care st[teau ]n fa\a noastr[, ca =i din partea cealalt[, au

plecat din r`nd =i au trecut de pietrele albastre despre care am

scris mai sus, oprindu-se ]ntre ele, chiar ]n fa\a foi=orului

]mp[r[tesc ]n mijlocul p[tratului. C`nd au ajuns acolo,

acela=i om a strigat iar[=i „a=eza\i-v[ ]n genunchi” =i deodat[

to\i au ]ngenuncheat. +i iar[=i a strigat „apleca\i-v[ capetele la

p[m`nt” =i s-au ploconit ]nceti=or p`n[ la p[m`nt a=a cum e

obiceiul femeilor la noi, c`nd fac m[t[nii. Acela strig[ din

nou „ploconi\i-v[“ =i iar[=i s-au ploconit. +i a strig[t a treia

oar[ =i iar[=i s-au plecat. Dup[ aceea a strigat „ridica\i-v[“ =i

ei s-au ridicat r[m`n`nd o vreme ]n picioare =i iar[=i a strigat

ca mai ]nainte =i au c[zut ]n genunchi la fel, ploconindu-se

de trei ori. +i au f[cut ]n trei r`nduri de trei ori c[derea ]n

genunchi =i de dou[ ori s-au ploconit cu capul la p[m`nt. +i

aceast[ ceremonie a \inut cam un sfert de ceas =i a avut loc

pentru ca =i noi, la r`ndul nostru, s[ facem asemenea.

397

Ambasadorul l-a ]ntrebat pe iezuit cine erau oamenii

aceia, =i el i-a r[spuns c[ au fost ridica\i la rangul de

mandarini de c[tre hanul de acum. Dup[ pu\in au venit doi

mandarini =i i-au spus iezuitului c[ este r`ndul celor din solie

s[ mearg[ s[ se ploconeasc[, au plecat ]ndat[ ]nainte, iar ]n

urma lui au pornit solul =i iezuitul; ]n urma ambasadorului

mergeau curtenii =i ceilal\i oameni r`ndui\i c`te patru. C`nd

au ajuns ]n locul unde se ploconiser[ mai ]nainte mandarinii,

s-au oprit, =i cei doi mandarini =i iezuitul s-au a=ezat mai

departe de oamenii no=tri. +i iar[=i au ]nceput s[ plesneasc[

din bice de trei ori c`te trei, =i muzica a ]nceput s[ c`nte la fel

=i s[ bat[ clopotul =i tobele. Acela=i om a ]nceput s[ strige s[

ne ploconim, iar ambasadorul s-a ]nclinat repede =i nu p`n[

la p[m`nt. Cei doi i-au spus iezuitului s[-i arate solului c[

trebuie s[ se aplece p`n[ la p[m`nt =i nu a=a repede, cum a

v[zut c[ au f[cut mandarinii mai ]nainte.

Ambasadorul a spus: „Aceia sunt supu=ii hanului =i pot s[

se ]nchine ]n felul acesta, pe c`nd noi nu suntem slujitorii s[i

=i ne plec[m a=a cum =tim”. Cel care striga, v[z`nd c[

ambasadorul s-a ]nchinat repede, a ]nceput =i el s[ strige la fel

de gr[bit =i astfel ambasadorul =i oamenii lui s-au ploconit

numai de trei ori repede =i neating`nd p[m`ntul. Dup[ aceea,

cei doi =i iezuitul i-au luat pe ambasador =i pe oamenii s[i =i

i-au adus ]n acela=i loc unde =ezuser[ mai ]nainte =i care era

398

cam la patruzeci de st`njeni. Dar de aici nu se vedeau nici

hanul, nici locul ]n care era, fiindc[ foi=orul era ]nalt, iar locul

unde s-au ploconit — mai jos. S-a v[zut ]ns[ c[ por\ile

foi=orului erau deschise, dar tronul era a=ezat ]n mijloc =i nu

se vedea. C`nd ambasadorul s-a ]ntors la locul s[u, un sfetnic

a venit de sus =i i-a luat pe ambasador =i pe iezuit; iar

t[lmaciului i-a spus s[ ia =i pernele. Curtenii i-au spus

ambasadorului s[ mearg[ repede, fiindc[ ei au obiceiul s[

alerge c`nd ]i cheam[ hanul. Ambasadorul a spus c[ nu este

=i obiceiul s[u, =i a pornit domol spre han.

C`nd au ajuns ]n fa\a foi=orului, au urcat dou[zeci de

trepte pe o scar[ lateral[ de marmur[, de la cap[tul c[reia

]ncepe terasa foi=orului, mai mare dec`t pridvorul ro=u =i toat[

pardosit[ cu marmur[. De la cap[tul sc[rii l-au dus pe

ambasador cam opt st`njeni =i a ajuns ]n fa\a tronului prin

ni=te por\i din afara foi=orului. Acolo erau alihamba,

c[petenia Cancelariei solilor, care fusese mai ]nainte la

ambasador, =i l`ng[ el — un mandarin de rang mare. Ei l-au

condus pe ambasador c[tre tron. C`nd au ajuns ]n fa\a

tronului, i-au spus s[ se plece o dat[ p`n[ la p[m`nt, iar

t[lmaciului i-au poruncit s[-i pun[ perna sub genunchi =i s[

se a=eze cu picioarele sub el, asemenea obiceiului turcesc.

Ambasadorul s-a ]nclinat o dat[ =i s-a a=ezat pe pern[. Iar din

399

locul acela unde st[teau =i p`n[ la tronul hanului erau opt

st`njeni, =i bogdihanul putea fi v[zut foarte bine.

Ambasadorul era ]mbr[cat cu o =ub[ de samur, c[ptu=it[

cu moar de m[tase =i fir de aur. El era a=ezat, potrivit

obiceiului, nu chiar ]n fa\a hanului, ci ]ntr-o parte, fiindc[

]nspre scar[ foi=orul era cu totul deschis. Tavanul era sprijinit

pe ni=te st`lpi ]nal\i de lemn, ]ntre care at`rnau perdele, la fel

ca la turci, perdele care erau cobor`te c`nd era hanul acolo =i

se ridicau ]n lipsa lui. Atunci erau toate ridicate =i se putea

vedea foarte bine ]n foi=or, unde locul hanului era ridicat cam

cu o jum[tate de st`njen de la p[m`nt, pe un postament din

lemn aurit, ]n form[ octogonal[, av`nd deasupra un

baldachin aurit. Postamentul era foarte mare =i lat, put`ndu-se

ajunge sus pe trei sc[ri, care =i ele erau aurite.

Hanul era a=ezat la mijlocul podiumului; om t`n[r, cu fa\a

ciupit[ de v[rsat. }i spuseser[ ambasadorului mai ]nainte c[

are dou[zeci =i trei de ani ]mplini\i. }n foi=or, de am`ndou[

p[r\ile, ]ntre postament =i u=i, erau a=eza\i fra\ii =i rudele

hanului, pe ni=te buc[\i de p`sl[ alb[, foarte curate. C`nd a

sosit ambasadorul, s-a ]nceput servirea cu ceai a fra\ilor

hanului, a rudelor =i tuturor sfetnicilor, pe care ]l aduceau

curtenii mai tineri, ce purtau pe cap c`te o pan[ de p[un.

Ceaiul a fost servit ]n ce=ti mari de lemn de culoare galben[,

fiind fiert cu lapte =i cu unt dup[ obiceiul t[t[resc. C`nd

400

primeau cea=ca, to\i f[ceau c`te o temenea p`n[ la p[m`nt

cu m`na st`ng[, ]n timp ce cu dreapta \ineau cea=ca, apoi se

a=ezau pe locurile lor =i beau. Dup[ ce au terminat, s-au

ploconit iar[=i p`n[ la p[m`nt, curtenii cei tineri au str`ns

ce=tile, muzica a ]nceput s[ c`nte ]nceti=or, iar crainicul =i-a

]nceput strigarea. }mprejurul terasei erau ni=te crenele de

marmur[, pe care erau a=ezate vase mari de piatr[ ca ni=te

kumgane, umplute cu multe =i felurite arome. Se afla, de

asemenea, =i un ceas solar din marmur[. Mandarinii se

grupaser[ dup[ ranguri, unii st`nd pe teras[, iar al\ii jos.

Dup[ ce s-a terminat de b[ut ceaiul, muzica s-a oprit =i

crainicul a strigat o dat[ tare. Alihamba i-a spus

ambasadorului s[ se ridice. To\i se scular[ ]n picioare, iar

hanul a plecat de pe tron, =i a ie=it din foi=or, =i s-a ]ndreptat

spre locuin\a lui de zi, fiindc[ dincolo de foi=orul tronului nu

sunt nici ziduri, nici por\i ]nalte, ci doar o odaie ]n care se

adun[ kolaii =i mai departe, dup[, este locuin\a ]n care stau

so\iile lui. Acolo nu se duce nimeni, ]n afar[ de eunuci, care

sunt ]n mare num[r. Alihamba =i askaniama s-au desp[r\it de

ambasador, =i iezuitul l-a luat, conduc`ndu-l spre scar[. C`nd

au ajuns la picioarele ei, a venit fratele cel mare al hanului =i

i-a cercetat ambasadorului ]mbr[c[mintea vreme ]ndelungat[;

de fa\[ erau =i alte rude ale bogdihanului. Iezuitul i-a =optit

solului s[ se prefac[ a nu-l recunoa=te, complet`nd c[ fratele

401

cel mare al hanului face parte din Marele Sfat, fiind =i primul

cet[\ean al \[rii. El era puhav la fa\[, de=i p[rea s[ aib[ cam la

treizeci de ani. Fra\ii =i rudele hanului poart[ la p[l[rie un

semn oarecare din aur, dup[ care sunt recunoscu\i, =i nimeni

altcineva nu are voie s[-l poarte. Hanul are multe rude, ]ns[

cel mai de vaz[ este fratele lui cel mare. Hainele lui erau din

stof[ de aur =i ]n fa\[, =i pe spate avea at`rnate pl[ci de aur,

]ns[ sub\iri =i de proast[ calitate. Fratele hanului s-a ]ndreptat

spre partea dreapt[, =i iezuitul a spus c[ acolo este poarta

vistieriei hanului. C`nd ambasadorul a ajuns la oamenii s[i,

ace=tia i-au spus c[ li s-a adus =i lor ceai =i, c`nd i-a servit, li

s-a poruncit s[ se ploconeasc[, ceea ce au =i f[cut. Chinezii s-

au dezbr[cat =i =i-au pus hainele obi=nuite, au ]nceput s[

scoat[ elefan\ii, caretele =i caii =i, ]n toate pie\ele, cu toate c[

era o mare mul\ime de oameni, se p[stra o mare r`nduial[ =i

o t[cere des[v`r=it[. La o vreme s-a iscat oarecare

]mbulzeal[, =i ]nspre ambasador s-au ]ndreptat multe rude ale

hanului =i unii sfetnici, care s-au ]ngr[m[dit s[ priveasc[ la

=uba de samuri cu c[ptu=eal[ aurit[ a ambasadorului, ca =i la

hainele celor care ]l ]nso\eau, f[cute din postav, precum =i la

podoabele lor, ]nc`t =i-au f[cut cu greu loc spre poarta unde

]i a=teptau caii, au ]nc[lecat =i au pornit spre aceea=i Curte

s[r[c[cioas[ a solilor str[ini.

402

}n ziua de 8 iunie au trimis cai la curtea solilor, =i

zarguceiul a spus c[ a venit timpul s[ ne ducem la osp[\,

deoarece askaniama a=tepta la cancelarie =i trebuie s[ fie

toat[ lumea acolo ]nainte de a se a=eza la mas[, pentru a se

]nchina bogdihanului de nou[ ori, ca =i la ridicarea de la

mas[, tot a=a cum au f[cut =i c`nd au fost du=i ]n fa\a lui.

Ambasadorul a r[spuns c[ ]n nici un chip nu va face a=a

ceva, deoarece una este c`nd se afl[ ]n fa\a hanului =i alta —

c`nd hanul nu este de fa\[. „}ns[ ne vom ]nchina o singur[

dat[ ca =i olandezii care au fost aici =i fiindc[ am fost ]ntrebat

ce este Olanda pe l`ng[ marea noastr[ ]mp[r[\ie. Totu=i,

pentru c[ v[ ]nc[p[\`na\i, ne vom ploconi de trei ori, dar nu

mai mult”. Despre asta s-a discutat mult cu zarguceiul, care

de multe ori s-a dus la askaniama =i a venit ]napoi, cancelaria

fiind ]n apropierea Cur\ii solilor. Dup[ aceea, l-au chemat pe

iezuitul alihahava ca s[ discute =i, c`nd a venit ambasadorul,

s-a ]mpotrivit =i i-a spus: „}n nici un caz n-am s[ vin”. C`nd

au v[zut c[ era de ne]nduplecat, ei s-au dus iar[=i s[-i spun[

lui askaniama. Iezuitul a mai venit o dat[ ]napoi =i i-a spus

ambasadorului s[ binevoiasc[ =i s[-l cinsteasc[ pe han, dup[

voia sa, a=a cum va g[si de cuviin\[ c[ este mai bine, iar ei se

vor duce s[-i vorbeasc[ bogdihanului despre asta.

Ambasadorul s-a a=ezat la r`nd cu oamenii m[riei-sale =i

cur`nd au pornit spre cancelarie, merg`nd c[lare. }n

403

apropierea cancelariei, askaniama, ]mbr[cat ]n haine de

brocart de aur, ]mpreun[ cu o mul\ime de zargucei, l-au

]nt`mpinat pe ambasador =i i-au ar[tat locul unde s[ a=tepte =i

s[ se plece bogdihanului. Chiar ]n fa\a acelui loc se afla

foi=orul bogdihanului, nu prea departe de ei. Solul a poruncit

s[ i se a=eze perna =i a ]ngenuncheat, iar ]n urma lui, ]n r`nd

s-au a=ezat curtenii, gr[m[ticii =i fiii de boieri. S-au ]nchinat

de trei ori =i s-au a=ezat la mas[. La o margine a foi=orului

erau aranjate dou[ r`nduri de mese fa\[ ]n fa\[; pe de o parte,

a fost a=ezat solul, iar pe cealalt[, askaniama. Dup[ sol, ceva

mai departe, st[teau preotul, curtenii moscovi\i =i dup[ ei —

fiii de boieri =i gr[m[ticii, apoi — ceilal\i oameni ]ntr-un

singur =ir. L`ng[ askaniama era a=ezat zarguceiul =i apoi

iar[=i oamenii no=tri. }n fa\a solului =i a lui askaniama era c`te

o mas[. Preotul =i curtenii moscovi\i aveau =i ei o mas[. Pe

mas[ erau tot felul de p`ini =i carne de g`sc[ fiart[, purcel de

lapte, legume =i agri=e, =i au m`ncat. Askaniama le-a spus c[

pot s[ ia cu ei ce le place de pe mesele acelea, la ei fiind un

asemenea obicei. Unii au luat trestie de zah[r =i alte legume.

Dup[ aceea, au str`ns ce era pe mas[ =i au adus carne fiart[

de oaie ]n farfurii =i au m`ncat pu\in, apoi au luat carnea =i li

s-a dat ]n ni=te cupe mici vin din lapte de iap[. Ambasadorul

nu a b[ut, atunci i s-a adus vin curat ]ntr-o cup[ mai mic[.

Dup[ aceea, au adus patru vase mari cu tarasun.

404

Ambasadorul i-a spus lui askaniama c[ ar fi mai bine ca

tarasunul s[-l ia acas[, ca s[ bea cazacii, =i askaniama a

]ncuviin\at, apoi iar[=i s-au ploconit bogdihanului ca mai

]nainte =i s-au ]napoiat la Curtea solilor.

Askaniama a discutat cu ambasadorul tot felul de lucruri,

]ntre altele =i despre desfacerea m[rfurilor, cum s[ le v`nd[

pe cele chineze=ti, ]n afar[ de m[tasea galben[, fiindc[ numai

hanul purta aceast[ culoare, =i nimeni altcineva nu avea voie

s[ o cumpere =i s[ o poarte.

}n ziua de 16 iunie au venit askaniama =i zarguceiul la

ambasador =i i-au spus c[ bogdihanul a poruncit s[ se

deschid[ por\ile =i s[ se ]ng[duie negu\[torilor s[ intre =i s[

fac[ nego\. +i bogdihanul a mai poruncit s[ se scrie separat

care sunt m[rfurile trimise cu solul din vistieria \arului, ca =i a

tuturor oamenilor m[riei-sale, fiindc[ ei trec ]n registre toate

m[rfurile, fiecare separat, numai felul, nu =i calitatea. Solul le-

a dat lista m[rfurilor ]mp[r[te=ti =i alor sale, de asemenea, =i

pe ale tuturor slujitorilor m[riei-sale, iar chinezii le-au

]nsemnat ]n felul lor. Askaniama a spus apoi c[ bogdihanul ar

vrea s[ vad[ cele scrise de sol ]n limba latin[, adic[ ceea ce

dore=te ]n[l\atul \ar de la bogdihan =i a trimis dup[ iezuit.

lezuitul a sosit, =i ambasadorul a ]nceput s[ se pl`ng[ lui

askaniama c[, de=i i s-a f[g[duit c[ i se va face cinste mai

mare dec`t altora care au fost cu solie ]n ]mp[r[\ia lor, ieri,

405

c`nd au fost primite scrisorile \arului, nu s-a ]nt`mplat lucrul

acesta. El are cu sine cartea solilor olandezi, ]n care este

descris pe larg felul ]n care au fost primi\i. Ba mai mult chiar,

bogdihanul nici nu a binevoit s[ ]ntrebe despre s[n[tatea

m[riei-sale \arul. Askaniama a spus c[ olandezii au scris

minciuni, c[ nu li se d[duse at`ta cinste, fiindc[ ei =tiu cine

sunt olandezii =i cine este m[ria-sa \arul. Apoi i-a spus

ambasadorului s[ nu se m`hneasc[, fiindc[ bogdihanul ]l va

mai chema o dat[ =i atunci va ]ntreba de s[n[tatea \arului =i

de toate celelalte treburi. Acum au urmat doar obiceiul

]mp[r[\iei lor care d[inuie din mo=i-str[mo=i. Solul a mai

]ntrebat ce fel de solie este aceasta, c`nd nu au v[zut cui i s-

au ]nchinat =i hanul nu i-a v[zut. „C`nd va ]ncepe s[ m[

]ntrebe m[ria-sa \arul: «Cui te-ai ]nchinat?» Eu ]nsumi nu =tiu;

a=a am s[-i r[spund. +i totul va fi socotit drept o mare

necinste, deoarece olandezii =i al\ii care au mai fost pe aici

scriu c[ l-au v[zut pe han. Chiar =i cazacii no=tri l-au v[zut

pe han, fiind =i domnia-ta de fa\[. Dar eu ce fel de sol al

\arului sunt, dac[ nu l-am v[zut? }n ziua ]n care am fost primit

la palat a venit zarguceiul =i m-a ]nv[\at cum s[ m[ ]nchin ]n

fa\a hanului, m-a condus c[tre locul ]nchin[ciunii, m-am

ploconit hanului, d`ndu-i cinstire, totu=i pe el nu l-am v[zut.

Din toate acestea ce poate fi bun? }nsu\i domnia-ta, ca om

]n\elept, po\i s[ ghice=ti”. +i askaniama i-a r[spuns: „Hanul te

406

va chema ]nc[ o dat[ la el, cu siguran\[, =i atunci ]ntristarea

domniei-tale se va risipi”. Ambasadorul a r[spuns c[ p`n[ nu

vede nu mai crede nimic, dar iezuitul zise c[ el i-a =optit

postelnicului bogdihanului c[ solul este foarte m`hnit c[ nu l-

a v[zut pe m[ria-sa, =i acesta i-a f[g[duit s[ comunice totul

hanului =i crede c[ acesta ]l va chema ]naintea lui. Askaniama

]l rug[ st[ruitor pe ambasador s[ dea la cancelarie, spre a fi

citite =i t[lm[cite, cele patru scrisori ]n limba chinez[, despre

care a scris ]n prima dorin\[ din documentul cu dorin\ele

\arului, care apoi i se vor ]napoia. Ambasadorul a spus c[

porunca m[riei-sale \arului nu a fost s[ le dea la cancelarie,

fiindc[ scrisorile acestea nu erau ale lor, ci ale m[riei-sale, =i

ei pot s[ le t[lm[ceasc[ aici ]n fa\a solului, f[r[ s[ le duc[ cu

ei. }n leg[tur[ cu acest lucru s-au g`lcevit mult[ vreme. C`nd

askaniama a v[zut ]n cele din urm[ c[ ambasadorul nu vrea

s[ le dea, a chemat pe un b[tr`n gr[m[tic nicant, care a

t[lm[cit =i a copiat cele dou[ scrisori vechi ale chinezilor

scrise ]n limba bogdoi\ilor, fiindc[ n-au putut s[ le

t[lm[ceasc[ gr[m[ticii soliei, iar pe cele dou[ scrisori noi ale

bogdihanului doar le-au copiat gr[m[ticii Cancelariei

str[inilor. +i toate cele patru copii le-au luat cu ei. N-au spus

]ns[ nici o vorb[ asupra con\inutului celor patru scrisori.

+i ambasadorul i-a ]mp[rt[=it ]n tain[ iezuitului teama sa

c[ bogdihanul nu va trece ]n scrisoarea pe care acum o scrie

407

c[tre ]n[l\atul \ar numele =i titlurile depline, a=a cum \arul

]nsu=i le-a scris ]n scrisoarea sa c[tre bogdihan, „c[ci a=a cum

toat[ cre=tinitatea =i to\i ]mp[ra\ii musulmani ]i scriu \arului,

m[rturie st[ scrisoarea pecetluit[ a =ahului Persiei, tot a=a

m[ria-sa \arul mi-a poruncit s[ nu primesc din partea

bogdihanului o scrisoare ]n care cinstea \arului s[ fie =tirbit[,

=i de aceea =i bogdihanul s[ binevoiasc[ s[ scrie numele =i

titlurile m[riei-sale \arului, potrivit cu scrisorile m[riei-sale =i

cu faima lui. Marele \ar ]i f[g[duie=te bogdihanului ca ]n

viitor s[ ]i scrie denumirile =i titlurile sale ]ntocmai cum le va

scrie el ]nsu=i, dup[ importan\a lui, a=a cum m[ria-sa \arul a

scris limpede ]n scrisoarea lui ]mp[r[teasc[ =i cum se

vorbe=te pe larg ]n dorin\a a treia. Dar dac[ vor scrie \arului

dup[ obiceiul lor ca de la st[p`n la slujitor, niciodat[ nu le

voi primi scrisoarea, fiindc[ to\i aceia care se ating de cinstea

]mp[ra\ilor sunt ]nvinui\i =i, de aceea, mi s-a poruncit s[ fiu

foarte d`rz”. Pe l`ng[ asta, solul a dat multe exemple cum se

procedeaz[ cu aceia care mic=oreaz[ titlurile. Iezuitul, om

foarte ]nv[\[t, cunosc`nd el ]nsu=i cele spuse, l-a luat pe

askaniama de-o parte =i i-a repetat ]n tain[ toate vorbele

solului, ca el s[ =tie mai dinainte, chiar dac[ nu a raportat,

pentru c[ despre asta nu se spune prea clar ]n cele

dou[sprezece dorin\e. Askaniama a spus c[ el va comunica

mai departe ]ntocmai =i va l[murl el ]nsu=i lucrurile, fiindc[

408

m[ria-sa \arul a scris =i ]n scrisoarea lui de acum acela=i lucru

c[tre bogdihan =i c[ la sf`r=it ambasadorul va fi ]n=tiin\at de

rezultat. Ambasadorul i-a spus c[ de aceea a vorbit acum,

pentru ca mai t`rziu s[ nu i se r[spund[ c[ nu a discutat de la

]nceput. Iezuitul i-a spus ]n tain[ solului: „Ei nu vor scrie ]n

nici un caz titlurile a=a cum se cuvine, cum au f[cut =i cu

olandezii, c[rora nici printr-o copie a scrisorii, nici prin viu

grai nu le-au spus ce au scris, ci ]n cea din urm[ zi ]n care

trebuiau s[ plece, cu ceremonie =i cu multe ploconeli le-au

dat scrisorile pecetluite =i ]ndat[ i-au condus afar[ din cetatea

]mp[r[teasc[. Olandezii =i portughezii s-au luptat mult pentru

asta, dar f[r[ folos. S-ar putea ]ns[ ca domnia-ta s[ izbute=ti

]ntru slava m[riei-sale \arului”. Askaniama a plecat apoi spre

cea mai ]nalt[ Cancelarie ]mp[r[teasc[, la kolaiul sfetnic, =i a

luat cu el listele m[rfurilor care fuseser[ scrise dup[ cererea

lor dup[ sorturi, iar iezuitul, zarguceiul =i gr[m[ticul au r[mas

la ambasador =i au t[lm[cit dorin\ele \arului din limba latin[

]n limba bogdoit[ =i le-au ]nscris ]ntocmai. Askaniama

poruncise ca de ]ndat[ ce ar fi terminat de scris s[ vin[ cu

scrisorile sus la acela=i kolai. Ei au t[lm[cit scrisorile =i au

plecat ]n grab[ acolo, unde au zabovit cam trei ceasuri, =i

askaniama cu iezuitul s-au ]ntors, spun`nd c[ le ]nm`naser[

kolaiului. Acesta le-a dus la m[ria-sa bogdihanul, care i-a

poruncit s[ le cerceteze cu grij[ =i s[-i dea r[spuns

409

ambasadorului. Sfatul acesta trece drept sfatul bogdihanului,

iar kolaiul este rud[ de-a ]mp[ratului, =i tot din sfat face parte

=i fratele mai mare al bogdihanului. Askaniama a ad[ugat c[

bogdihanul a ]ng[duit negu\[torilor s[ vin[ ]n ograda solului,

ca s[ fac[ nego\ nestingherit, a=a c[ solul s[ le spun[

oamenilor lui s[-=i arate m[rfurile. Se p[rea ]ns[ c[ ace=ti

negu\[tori erau de fapt slujitorii mandarinilor. Oamenii no=tri

le-au ar[tat m[rfurile lor =i ]ntre ei a fost mult[ tocmeal[, dar

nu s-a v`ndut nimic. Negu\[torii au discutat cu oamenii no=tri

]n casa ]n care erau m[rfurile r`nduite, despre fiecare ]n parte,

apoi s-au dus la askaniama s[-i raporteze totul, iar acesta a

scris cele auzite. }n felul acesta a ]ntocmit ni=te liste lungi,

scrise ]n nicant[, pe care le-au lipit pe poart[, s[ =tie to\i c[

sunt slobozi s[ vin[ =i s[ cumpere din m[rfurile ruse=ti. Solul

l-a rugat pe askaniama s[ ]i spun[ bogdihanului s[

binevoiasc[ a porunci s[ ni se dea un om de ]ncredere, care

s[ cunoasc[ pre\ul argintului, care circula pe aici, atunci c`nd

vor fi pl[tite m[rfurile noastre: „Fiindc[ noi am auzit c[ ]n

]mp[r[\ia voastr[ argintul este foarte prost, amestecat cu

aram[ =i cu cositor, =i c[ nu exist[ o porunc[ din partea

bogdihanului ]n aceast[ privin\[, a=a cum este ]n alte \[ri”.

Askaniama a r[spuns c[ bogdihanul nu are astfel de

oameni, dar, dac[ ei cer s[ li se dea unul, este spre r[ul lor,

fiindc[ omul acela se va ]n\elege cu negu\[torii =i, ]mpreun[

410

cu ei, ]i vor ]n=ela. Mai bine ar fi ca solul s[ pun[ pe unul din

oamenii s[i de ]ncredere s[ cerceteze argintul =i ]i vor pl[ti

pentru osteneal[, fiindc[, de=i din partea bogdihanului s-a dat

porunc[ aspr[ ]n ce prive=te argintul, totu=i jaful nu ]nceta...

Trimisul a spus c[ din oamenii lui nu poate pune pe nici unul,

numai dac[ ar lua pe careva din aceia ce sunt t[lmaci aici =i

]i ajut[ pe oamenii no=tri la cump[rarea =i v`nzarea

m[rfurilor. Askaniama a r[spuns: „E=ti liber s[-l iei pe care-l

dore=ti”. Ambasadorul a trimis =i l-a adus pe b[tr`nul t[lmaci

Solomon =i pe tovar[=ii s[i, care, ]ncep`nd de la Baikov, i-au

]nt`mpinat pe to\i ru=ii care au venit ]n China, cump[r`ndu-le

=i v`nz`ndu-le m[rfurile, fiindc[ ei =tiau =i limba chinez[, =i

limba mongol[, =i ei primeau argintul pentru toate m[rfurile

v`ndute, apoi tot ei cump[rau cu acela=i argint toate m[rfurile

chineze=ti. De aceea, nu se ]ncumetau s[ primeasc[ argint

prost. T[lmaciul Solomon =i tovar[=ii lui l-au ]nt`mpinat pe

sol cu to\ii ]nc[ de c`nd a ajuns la zidul cel mare, ]n cel

dint`i ora= de popas, =i l-a rugat, deoarece =i mai ]nainte ]i

slujiser[ pe oamenii m[riei-sale \arul, =i acum au venit la

ambasador s[ ]i ia cu el =i ]=i vor da silin\a s[-l slujeasc[ =i l-

au ]ntrebat ce fel de m[rfuri a adus. Solul nu le-a dat nici o

l[murire, doar le-a spus c[ atunci c`nd vor ajunge la Pejin =i

se vor limpezi treburile ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i, atunci vor

fi bineveni\i, pentru c[ se va ]ncepe v`nzarea m[rfurilor, ca

411

treburi mai pu\in importante. }n ziua urm[toare, venind la sol,

askaniama l-a ]ntrebat dac[ au fost la el t[lmacii aceia, =i

acesta a r[spuns f[r[ ascunzi= c[ au fost. Askaniama l-a sf[tuit

pe sol s[ nu-i primeasc[ printre oamenii lui, fiindc[ ]n toat[

]mp[r[\ia nu sunt al\i t`lhari mai mari. Ei, ]nt`mpin`ndu-i pe

to\i str[inii care vin: calmuci, buharani, mongoli =i ru=i, ]i

am[gesc, ]i osp[teaz[ =i le fac c`teva daruri, dar dup[ aceea

le iau ]ndoit ]napoi, fiindc[ la fiecare v`nzare =i cump[rare

c`=tig[ c`te doi bani din zece. Solul i-a r[spuns c[ ]nainte de

asta auzise de t`lh[riile lor, dar este de mirare cum

bogdihanul nu a interzis asemenea ho\ii. Askaniama a spus c[

]n nici un caz nu puteau s[-i opreasc[, fiindc[ erau slugile

mandarinilor, care ]i hr[nesc, =i ei dau o parte din c`=tiguri

st[p`nilor lor, dar el a dat aspr[ porunc[ s[ nu se duc[ la sol,

c[ vor fi sp`nzura\i. T[lmacii au spus ]ns[ ru=ilor no=tri c[

askaniama i-a acuzat de t`lh[rie, deoarece vrea s[ ]=i a=eze la

v`nz[ri oamenii lui =i s[ aib[ profituri de la ei, =i ca s[ le

]ng[duie s[ ia =i ei parte la v`nzare =i la cump[rare, le-a cerut

daruri mari. Era adev[rat c[ askaniama =i-a r`nduit oamenii

lui, ca s[ aib[ el c`=tiguri, =i c[ a primit daruri multe de la ei,

fiindc[ atunci c`nd ambasadorul le-a cerut s[ ia argintul pe

alese, ei nu au ponegrit pe nimeni, dar au r[spuns c[ mai bun

nu g[sesc; dar t[lmacii, ]mpreun[ cu askaniama, au furat a=a

cum scrie mai departe.

412

}n ziua de 17 iunie au venit iezuitul, askaniama =i un alt

iezuit b[tr`n, ]mpreun[ cu ei, care locuie=te de patruzeci =i

cinci de ani ]n China; cele discutate cu el =i cu ceilal\i care au

venit deseori la sol sunt scrise mai departe ]n alt loc.

}n aceea=i zi au fost deschise por\ile de la Curtea soliei =i

au venit mul\i oameni de rang, mandarini, dintre care unii l-

au privit pe sol, al\ii au vorbit despre negustorie, dar nici unul

nu a cump[rat nimic. Au venit =i oameni din partea marilor

kolai s[ fac[ cump[r[turi, dar nu au t`rguit nimic, au privit

doar.

A=a-zi=ii negu\[tori, c`nd au ie=it din curte, au fost peste

tot cerceta\i: ]n car`mbul cizmelor, ]n s`n =i ]n pantaloni, de

c[tre un zargucei, un gr[m[tic =i doi sotnici cu dou[zeci de

oameni dintre slugile mandarinilor, care erau pu=i de straj[ s[

vad[ dac[ nu au ascuns ceva, de=i nu cump[raser[ nimic de

la oamenii no=tri. Ei au spus c[ fac asta, potrivit poruncii bog-

dihanului.

}n timpul c`nd iezuitul era la ambasador, a sosit =i

askaniama, aduc`nd cu el =i copiile celor dou[ scrisori ]n

limba veche nicant[, pe care ambasadorul le luase de la

Cancelaria solilor din Moscova =i le d[duse lor aici, =i a spus

c[ le-au citit la Sfat =i c[ le-au scris pe curat =i a dat copiile

celor doi iezui\i pentru ca, dup[ porunca bogdihanului,

ace=tia s[ le t[lm[ceasc[ din limba chinez[ ]n cea latin[.

413

C`nd vor fi t[lm[cite, ele vor fi aduse =i ]nm`nate solului.

Askaniama i-a spus apoi c[ cele dou[ scrisori sunt foarte

vechi, de acum... ani =i c[ scrisorile nu au fost scrise m[riei-

sale \arului. Ele au fost trimise de c[tre fostul ]mp[rat al

nican\ilor Iunglieia, pe c`nd ]nc[ ]mp[r[\ia era a nican\ilor, =i

nu a bogdoi\ilor, fiind ni=te scrisori despre pl[\ile unor

mandarini care tr[iau pe Amur. Cele dou[ copii care au fost

f[cute dup[ scrisorile ]n limba bogdoit[, dintre care una mai

veche =i cealalt[ mai de cur`nd, au fost re\inute la Sfat =i nu

au fost date ]nc[ s[ fie t[lm[cite. Acuma, ]n Sfatul cel ]nalt se

chibzuia s[ se dea un r[spuns potrivit scrisorilor =i dorin\elor

m[riei-sale \arului, de asemenea chibzuiau asupra celor dou[

scrisori-copii =i despre toate treburile soliei domniei-tale =i

asupra celorlalte, pentru a alc[tui un r[spuns. }ns[ aceasta nu

va fi cur`nd, fiindc[ treaba nu este u=oar[. De asemenea, a

spus c[ a v[zut la ambasador portretele c`torva monarhi

cre=tini =i ale unor filozofi, apoi l-a ]ntrebat dac[ nu are =i

portrete ale unor frunta=i chinezi. Solul a r[spuns c[ nu avea

altele, dar dac[ bogdihanul le dorea pe acestea, el ]i va

]ndeplini dorin\a. Askaniama a ]ntrebat dac[ printre oamenii

lui are vreun zugrav, =i solul i-a r[spuns c[ este un cazac din

Nercinsk, totu=i nu =tie s[ zugr[veasc[ prea bine =i i-a ar[tat

desenele acestuia. De asemenea, a mai ]ntrebat dac[ are pe

cineva care s[ =tie s[ prelucreze saftianul, iar ambasadorul i-a

414

r[spuns c[ aici nu are nici unul, ]ns[ la Moscova sunt mul\i

asemenea me=teri. De ce a ]ntrebat, nu a spus, apoi

askaniama a plecat spre cancelaria lui, care era aproape de

poarta Cur\ii solilor, =i a spus c[ bogdihanul i-a poruncit s[

r[m`n[ ]n cancelarie, ]n apropierea por\ii lor. Zarguceii =i

gr[m[ticii vor r[m`ne la poart[ p`n[ c`nd soarele va fi

sc[p[tat spre sear[, pentru a nu ]ncepe vreo ceart[ ]ntre

oamenii lui =i ai no=tri, astfel de treburi fiindu-i lui

]ncredin\ate s[ le supravegheze =i s[ le ]nl[ture. A mai spus c[

ei au obiceiul s[ ]nscrie toate cump[r[rile =i v`nz[rile pe care

le fac ]n registre, ca s[ nu se petreac[ vreo ]n=el[torie din

partea oamenilor lor =i pentru a cunoa=te pe fiecare v`nz[tor

=i cump[r[tor. Numele oamenilor no=tri care au v`ndut =i ale

oamenilor lor care au cump[rat au fost, de asemenea,

]nsemnate ]n registru. T[lmacii veni\i din afar[ au spus c[ au

hot[r`t a=a nu pentru a ne ap[ra, ci pentru ca nimeni s[ nu

cumpere de la noi dec`t ei =i oamenii Cur\ii.

}n aceea=i zi am auzit c[ buharanii care veniser[ ]n China

anul trecut =i plecaser[, se opriser[ ]n ora=ul chinezesc

Kapka, fiindc[ nu-=i puteau urma drumul spre cas[ din

pricina r[zboiului. De asemenea, nu se puteau ]ntoarce nici

]n ora=ul de scaun, deoarece se duceau lupte aprige ]ntre

kontai=ii Ughiurtu =i Galdan, nimeni neput`nd s[ intre ]n

China dinspre partea aceea. Acum, buharanii =i t[tarii de la

415

Tobolsk care veniser[ cu o lun[ ]naintea noastr[ ]n China au

spus c[, de=i sosiser[ pe drumul din de=ert, nu auziser[ nici

p`n[ ast[zi nimic despre ei, de bun[ seam[, fiindc[ s-au oprit

din pricina aceluia=i r[zboi.

}n ziua de 18 iunie askaniama nu a venit la sol, dar a stat

tot timpul la cancelarie, =i poarta a fost z[vor`t[ toat[ ziua. Li

s-a dat voie totu=i multor negu\[tori s[ vin[, dar nu au

cump[rat nimic, doar au privit. Oamenilor no=tri nu li s-a

]ng[duit nici unuia s[ ias[ pe poart[. Ambasadorul l-a trimis

pe gr[m[ticul Cancelariei solilor la askaniama s[-l roage s[

]ng[duie c`torva oameni de-ai lui s[ ias[ ]n ora=, iar el a

r[spuns c[ azi se plimb[ bogdihanul =i se distreaz[ nu

departe de aici, iar porunc[ s[ le ]ng[duie s[ ias[ din curte nu

are nici pentru azi, nici pentru viitor. Dar ]i va comunica

bogdihanului =i poate c[ le va ]ng[dui. Au venit mul\i

mandarini s[-l viziteze pe sol. Askaniama a spus c[ ei privesc

m[rfurile, una =i alta, dar nu cump[r[, p`n[ c`nd se vor

stabili pre\urile, =i atunci, ]ntr-o singur[ zi, totul va fi v`ndut,

c[ci a=a este obiceiul, s[ a=tepte ca unul s[ stabileasc[

pre\urile. +i au cercetat diferite m[rfuri, d`nd pre\uri

ne]nsemnate, =i au plecat iar[=i, f[r[ s[ cumpere ceva.

}n ziua de 19 iunie askaniama nu a venit deloc la sol, dar

zarguceiul =i gr[m[ticii au stat la poart[ =i din nou le-au dat

voie s[ intre numai slugilor rudelor hanului =i ale

416

mandarinilor, ne]ng[duind nici unui negu\[tor s[ vin[.

Oamenii ace=tia au cercetat doar m[rfurile, dar nu au

cump[rat nimic, fiindc[ doreau s[ le ia ieftin. }n aceea=i zi au

venit doi iezui\i, b[tr`nul de mai ]nainte =i cel adus de el,

mai-marele iezui\ilor, egumenul celor din ora=ul de scaun.

Am`ndoi tr[iau acolo ]nc[ de pe vremea c`nd st[p`neau

nican\ii =i, de atunci, sunt \inu\i ]n mare cinste de han. De

asemenea, a venit =i ajutorul lui alihahava, cel care lucreaz[

]mpreun[ ]n acela=i departament astrologic.

lezui\ii au vorbit cu solul despre multe lucruri timp

]ndelungat. Mai ]nt`i, solul i-a ]ntrebat de unde =i cum au

ajuns ei ]n China. Ei au r[spuns c[ sunt mul\i ani de c`nd au

venit din insula japonez[ prima oar[, insul[ care este foarte

mare =i bogat[, a=ezat[ nu departe de gurile Amurului, la...

verste distan\[ de China, ]n mare. La ]nceput c`nd au ajuns ]n

China au suferit din partea chinezilor torturi =i prigoniri, mul\i

dintre ei fiind omor`\i pentru r[sp`ndirea credin\ei catolice.

Totu=i, pentru c[ chinezii nu iubeau nimic pe lume mai mult

dec`t astrologia, au fost primi\i, datorit[ =tiin\ei lor s[ scrie

calendare =i s[ fac[ socotelile pentru prevestirea eclipselor de

soare =i de lun[ =i alte asemenea lucruri. }naintea lor, la

chinezi au fost al\i ]nv[\a\i, turci =i kizilba=i, ]ns[ nu prea

pricepu\i. C`nd i-au cunoscut pe iezui\i, calendarele =i

]n\elepciunea lor, chinezii i-au primit, ba mai mult, i-au

417

a=ezat ]n func\ii ]nalte la Departamentul astrologic. +i cu toate

c[ mul\i au fost ridica\i dintre ei la rangul acesta at`t de mare,

nici unul nu a fost at`t de cinstit cum a fost Adam Schall, care

a murit ]ntre timp. El a purtat rangul primului mandarin. +i

at`t de mare era trufia ]mp[ratului nicant de atunci, ]nc`t

nim[nui nu-i era ]ng[duit sa-l vad[ la fa\[, dar c`nd a auzit de

dup[ perdea glasul lui Adam Schall, a spus c[ este vocea unui

european, vorbe care au ]nsemnat pentru iezuit mai mare

cinste dec`t rangul s[u de mandarin. Iezui\ii nu au tr[it ]n

lini=te =i pre\uire nici pe timpul ]mp[ra\ilor nican\i. Mai t`rziu

]ns[, ca un semn de la Dumnezeu pentru alte popoare,

poporul mongolilor, sau t[tarilor, cei mai r[i =i mai ignoran\i,

au g[sit momentul s[-i supun[ pe nican\i, atunci c`nd mai

mul\i tr[d[tori s-au ridicat ]mpotriva ]mp[ra\ilor =i s-au unit

cu du=manii, ca s[ cucereasc[ o ]mp[r[\ie at`t de vestit[. Este

mare mirare, c[ci la ]nceput ei nu erau nici trei mii de

oameni, dar li s-au al[turat mul\i tr[d[tori, ]ntocmai ca atunci

c`nd turcii au luptat ]mpotriva imp[r[\iei grece=ti. Dar despre

cucerirea ]mp[r[\iei chineze este scris ]ntr-o c[rticic[

deosebit[ despre t[tari. C`nd au cucerit ]mp[r[\ia, cel dint`i

]mp[rat a fost tat[l hanului de acum, care i-a pre\uit foarte

mult pe iezui\i =i a venit chiar ]n biserica lor. }ns[, dup[

aceea, un kolai a scris o carte ]n trei p[r\i ]mpotriva iezui\ilor

]n care scria: 1. C[ ei sunt iscoade =i c[ au venit pe mare

418

pentru a le cuceri ]mp[r[\ia; 2. C[ religia lor catolic[ este

mincinoas[ =i r[zvr[titoare; 3. C[ =tiin\a lor astrologic[ este

neadev[rat[. +i astfel au fost du=i ]n judecat[ to\i iezui\ii =i li

s-au pus lan\uri pe grumaz, la m`ini =i la picioare; =i au stat

a=a o jum[tate de an p`n[ c`nd au scris o carte de r[spuns,

ar[t`nd c[ au fost ]nvinui\i ]n mod mincinos. La prima

]nvinuire au ar[tat c[ statul chinez nu a fost niciodat[ cucerit

dinspre mare, ci de cele mai multe ori, pe uscat, iar[ iezui\ii

]ntotdeauna au venit ]n China pe cor[bii. Despre credin\[,

dovada o aducea via\a pe care o petrecuser[ at`\ia ani

]mpreun[ cu ei. Despre astrologie au spus c[ sunt gata pentru

orice disput[ =i c[ pot dovedi c[ mincinoas[ este astrologia

c[reia ei s-au ploconit p`n[ acum. +i astfel au fost elibera\i

din temni\i =i au avut o discu\ie cu inamicii lor, pe care i-au

f[cut de ru=ine. +i iar[=i au fost primi\i iezui\ii ]n vechea lor

cinste...

Tat[l bogdihanului de acum a fost foarte ]n\elept =i

statornic, iar Dumnezeu i-a dat mare fericire =i bog[\ie,

fiindc[ ]mp[r[\ia lui a fost lini=tit[, =i nim[nui nu i s-a f[cut

vreo silnicie. Bogdihanul de ast[zi, fiul lui, este foarte

nestatornic. Una vorbe=te =i face diminea\a, alta — seara =i

totul este condus de kolaiul acela t`n[r. De aceea, nici

mandarinii =i nici poporul nu-l iubesc. }mp[ratul a s[r[cit at`t

de tare, ]nc`t uneori nu are nici cu ce s[-=i pl[teasc[ slujitorii,

419

fiindc[ cele mai bune =i mai bogate provincii chineze=ti l-au

p[r[sit nu de mult, ]nc`t ]n jum[tatea de ]mp[r[\ie oamenii

tr[iesc f[r[ nici o silnicie, iar ]n ]mp[r[\ia lui se pun biruri

f[r[ ]ncetare. Numai Dumnezeu =tie ]n ce fel se vor termina

toate acestea, deoarece mongolii se temeau s[ nu fie goni\i

iar[=i de chinezi, pricin[ pentru care ]i daser[ afar[ din ora=e,

ca nu cumva s[ se r[zvr[teasc[ =i s[ tr[deze. +i acuma

nican\ii tr[iesc dincolo de ziduri. Bogdoi\ii se tem, de

asemenea, =i de mongolii care tr[iesc dincolo de marele zid,

ca =i de calmuci, care ]i pizmuiesc, deoarece fiind un popor

mic, au cucerit totu=i o ]mp[r[\ie at`t de mare.

Despre solia de acuma au spus c[ bogdoi\ii erau =i nu erau

bucuro=i. Se bucurau, pentru c[ atunci c`nd du=manii lor

nican\i vor auzi c[ la ei a venit o solie cu mare prietenie din

partea unei at`t de sl[vite ]mp[r[\ii, se vor teme ca marele

]mp[rat s[ le dea ajutor bogdoi\ilor. Nu erau bucuro=i, pentru

c[ grani\ele m[ritului \ar s-au apropiat ]ntr-adev[r de grani\a

lor =i, de aceea, aveau credin\a c[ de aicea le vine o mare

primejdie; pe ru=ii aceia care veneau mai ]nainte la ei pentru

nego\, ca =i pe cei care tr[iau ]n apropierea grani\elor lor, ]i

socoteau pe to\i drept ni=te fugari, nu supu=i adev[ra\i ai

\arului, =i ]n nici un chip nu au crezut c`t este de ]ntins[

]mp[r[\ia \arului, ]nc`t s[ ajung[ p`n[ l`ng[ ]mp[r[\ia lor.

Chiar =i iezui\ii au fost uimi\i de asta =i cu greu ar fi crezut-o

420

mai ]nainte, fiindc[ de la Moscova =i p`n[ la Pejin este cale

de-un sfert de p[m`nt. Acuma cred =i ei, dar le pare r[u c`nd

v[d c[ un at`t de sl[vit monarh a trimis bogdoi\ilor o solie cu

cele mai bune g`nduri =i cu dragoste, c[ci ace=ti bogdoi\i sunt

ni=te barbari care nu =tiu s[ ]ntoarc[ cinstea. Deoarece pe

hanul lor ]l socotesc asemenea lui Dumnezeu =i st[p`n

absolut al p[m`ntului, ei scriu altor ]mp[ra\i ca un st[p`n

slugilor sale, iar darurile pe care le primesc le numesc bir =i

ceea ce trimit ei ]n loc le socotesc date din mil[ =i bun[tate,

av`nd =i altfel de purt[ri asemenea, trufa=e =i viclene. De

aceea olandezii =i portughezii, care au trimis de mai multe ori

solii, v[z`ndu-i at`t de m`ndri, au ]ncetat s[ mai trimit[,

fiindc[ bogdoi\ii =i-ar pierde mai cur`nd ]mp[r[\ia, dec`t s[-=i

p[r[seasc[ obiceiurile. De-ar da Dumnezeu odat[ ca \arul s[

le arate o=tile, ca s[ vad[ cine este \arul =i ce sunt ei, fiindc[

nu-i cred pe iezui\i c`nd le vorbesc despre marele ]mp[rat.

}n ziua de 20 iunie a venit la ambasador askaniama, =i

acesta l-a ]ntrebat: „De ce nu ]ng[dui\i oamenilor no=tri s[

ias[ pe poart[ =i negu\[torilor vo=tri s[ intre ]n curte =i ]i l[sa\i

numai pe slujitorii mandarinilor?” Askaniama a r[spuns c[

negustorilor li s-a dat voie, numai c[ s-a poruncit s[ fie scri=i

]n registre, pentru ca s[ nu cumva s[ fure ceva, dar acum s-a

dat porunc[ s[ fie l[sa\i s[ vin[ f[r[ a mai fi scri=i. „Oamenii

domniei-voastre ]ns[, c`nd li s-a dat voie ]ntr-o zi, au umblat

421

prin tot ora=ul =i prin toat[ ]mp[r[\ia ]ntreaga zi, ]nc`t a auzit

hanul despre asta, =i au fost v[zu\i =i de fratele hanului. De

aceea, nu li s-a mai dat voie s[ ias[ din curte.”

Solul a r[spuns: „Ce obicei bun ave\i voi: atunci c`nd vin

aici buharanii, t[tarii =i ru=ii no=tri de capul lor, ei v`nd =i

cump[r[ dup[ voie, dar nou[, care am venit acum din partea

m[riei-sale cu solie ]mbucur[toare de prietenie =i de dragoste,

nu ne ]ng[dui\i s[ ie=im pe poart[ =i s[ facem nego\, nici s[

vindem, nici s[ cump[r[m, ci ne \ine\i ca ]n temni\[. Ce

prietenie poate ie=i de aici?“

Askaniama a spus c[ ]n\elege c[ este foarte greu, dar nu

putea s[-i ajute, fiindc[, potrivit obiceiului lor, negu\[torii pot

merge oriunde dup[ voia lor, dar solii nu pot s[ o fac[.

Totu=i, el ]i va vorbi hanului =i crede c[ acesta va porunci s[

li se dea voie s[ ias[ din curte, ]ns[ nu prea departe. Cu

privire la nego\ a spus c[ va vorbi cu negustorii lor mai

b[tr`ni s[ vin[ s[-i viziteze, „dar =i domnia-ta porunce=te

oamenilor pricepu\i ai domniei-tale s[ vorbeasc[ cu ei =i s[

cad[ la ]n\elegere asupra pre\ului m[rfurilor, fiindc[ ei =tiu cu

ce pre\uri au fost v`ndute m[rfurile alt[ dat[, ca =i oamenii

domniei-tale care au mai fost aici anul trecut”.

Solul a spus c[ ]n\elege pentru ce au ]ncuiat por\ile =i nu

le-au dat voie negu\[torilor s[ intre ]n curte =i s[ t`rguiasc[

dup[ voie: pentru a cump[ra de la noi cu pre\uri ieftine =i

422

dup[ placul lor. Acum ei vor face ce pot, dar ]n viitor m[ria-

sa \arul va opri sub pedeaps[ de moarte supu=ilor s[i ru=i din

Tobolsk, t[tari =i buharani, s[ mai vin[ ]n China cu bl[nuri

moi ruse=ti =i cu alte m[rfuri. Atunci iar[=i vor fi cump[rate

herminele cu c`te dou[ ruble bucata, =i col\ii de filde= de

mors[, pe care ei ]i poart[ la degetul de la m`na dreapt[,

pentru a-=i ]ncorda arcul, vor fi cu c`te cincizeci de ruble

bucata, ca =i mai ]nainte. Askaniama a spus c[ a=a a fost

c`ndva, p`n[ c`nd au venit la ei mul\i buharani. +i col\ii de

mors[ au fost foarte scumpi, dar au venit portughezii pe mare

=i le-au adus, de=i foarte mici =i cam pu\ini. De =ase ani ]ns[

au ]nceput =i buharanii s[ aduc[ col\i de mors[, care, de=i

pu\ini =i mici, totu=i s-au ieftinit. +i pentru m[rfurile ruse=ti va

fi c`=tig la v`nzarea ]n China, ca =i la m[rfurile chineze=ti la

v`nzarea lor ]n Rusia, fiindc[ ei =tiu cum se v`nd ele acolo. +i

tot ce =tiu, ei cunosc de la tr[d[tori. Solul a spus c[ era drept

s[ se c`=tige, fiindc[ p`n[ aici se c[l[tore=te un an =i jum[tate

=i ]napoi la fel, a=a ]nc`t au nevoie de multe c[mile =i cai, iar

cheltuielile sunt mari =i, de aceea, m[ria-sa a trimis acuma

pentru a vedea ce c`=tig ar putea avea negu\[torii =i, dac[ se

va vedea c[ poate fi c`=tig, atunci vor veni din nou. Dar dac[

vor vedea c[ nu se poate c`=tiga, „atunci niciodat[ nu ve\i

mai vedea vreun rus =i nici un fel de marf[ ruseasc[, pentru

c[ noi avem unde s[ facem comer\ =i f[r[ ]mp[r[\ia voastr[,

423

mai aproape, deoarece ]mprejurul ]mp[r[\iei m[riei-sale

\arului sunt dou[sprezece ]mp[r[\ii mari, vecine, a=a c[

putem face nego\ =i f[r[ domniile-voastre”.

Askaniama a spus c[ =i ei doreau s[ aib[ un c`=tig, iar ai

no=tri, de asemenea, s[ nu aib[ o pagub[, dar se =tia c[ ei

urm[reau s[ cumpere m[rfurile pentru bogdihan =i pentru

mandarinii s[i mai apropia\i =i apoi ace=tia s[ le v`nd[

negu\[torilor, iar de aici c`=tigul s[ nu fie al nostru, ci al lor,

fiindc[ vistieria era acum sec[tuit[. Din pricina aceasta nici

hanul nu putea s[-=i pl[teasc[ slujba=ii, iar pre\ul argintului

ajunsese foarte sc[zut. Solul a ]ntrebat, la r`ndul s[u, dac[ va

fi primit sau nu de bogdihan, iar askaniama a spus c[ el crede

c[ ]n mod sigur ]l va primi odat[, ]ns[ nu prea cur`nd. La fel a

spus =i iezuitul, c[ alihamba l-a ]n=tiin\at c[ hanul ]l va chema

pe solul m[riei-sale \arului s[ i se ]nf[\i=eze, dar asta, ca =i

r[spunsurile la dorin\ele \arului, nu vor fi f[cute cur`nd,

deoarece acuma to\i sunt pleca\i din ora= din pricina

c[ldurilor prea mari.

+i askaniama, v[z`nd ni=te brocart de aur, a ]ntrebat dac[

nu s-ar putea s[ i se dea o buc[\ic[, s[ ]ncerce dac[ este bun

la ceva, ]ntreb`nd =i dac[ este de v`nzare, fiindc[, de=i au =i

ei brocart de aur, este foarte prost.

Solul i-a spus c[ de data aceasta a luat pu\in brocart,

numai pentru ]ncercare, dar dac[ are c[utare, ]n viitor vor

424

aduce mai mult. La Moscova aurul se g[se=te ]n mare

cantitate, „numai c[ trebuie s[ vedem ce pre\ ni se d[ pe el”.

Askaniama iar[=i a spus c[ m`ine ]i va vorbi hanului iar[=i ]n

privin\a ]ng[duin\ei de ie=ire ]n ora= =i poim`ine va veni cu

negu\[torii pentru a stabili pre\urile m[rfurilor.

}n ziua de 21 iunie nu au venit la sol nici askaniama, nici

iezuitul =i, ]n afar[ de ni=te br`ie din blan[ de samur, nu s-a

v`ndut nimic. V`nzare ne]nsemnat[. Altceva nu s-a mai dat.

}n 22 iunie a venit askaniama la ambasador, aduc`nd cu el

ni=te negustori mai b[tr`ni, care au cercetat m[rfurile, dar nu

le-au dat pre\uri, fiindc[ askaniama a spus c[, dac[ negustorii

lor vor pre\ui m[rfurile cu pre\uri prea mici, cel vorbit de r[u

pentru asta va fi el =i va fi ponegrit. Ei nu aveau obiceiul s[

fixeze pre\uri la m[rfuri, =i fiecare era liber s[ v`nd[ cum

poate mai bine =i s[ ]nceap[ nest`njenit negustoria, a=a cum a

fost =i ]n anii din urm[. Numai c[ s-a spus despre ru=i c[ cer

pre\uri prea mari. Solul a r[spuns c[ ar fi bine s[ se ]ng[duie

tuturor oamenilor, r[i =i buni, s[ intre ]n curte =i s[ ]nceap[

negustoria, f[r[ s[ fie stingheri\i, =i a=a cum ieri au fost

stabilite pre\urile la br`iele de samur, la fel se vor face =i

pentru alte m[rfuri. Acum nu se vor putea statornici ]n nici un

fel pre\urile m[rfurilor, fiindc[ ei au dat voie s[ intre ]n curtea

ambasadei numai slugile mandarinilor =i ale sfetnicilor, iar

adev[ra\ii negu\[tori n-au avut nici unul ]ng[duin\a. Din

425

aceast[ pricin[ nu poate ]ncepe negu\[toria, fiindc[ se

d[deau pre\uri prea mici. C`nd se va da voie adev[ra\ilor

negustori, ]ndat[ se vor r`ndui treburile, „dar dac[ nu le

]ng[dui\i, nici m[rfurile nu pot fi pre\uite cum se cuvine,

fiindc[ marfa nu r[m`ne ]ntotdeauna la acela=i pre\. Uneori

este mai ieftin[, iar alteori — mai scump[”. Askaniama a spus

c[ negustorilor li s-a dat voie s[ intre ]n Curtea solilor. Nu i-

au oprit. Ambasadorul a r[spuns ]ns[ c[ askaniama nu spune

adev[rul, deoarece =i mai ]nainte a vorbit =i despre ]nvoirea

pentru cazaci de a ie=i pe poart[: „Dup[ ce ve\i da

bogdihanului scrisoarea m[riei-sale \arului =i darurile, atunci

por\ile nu vor mai fi z[vor`te, =i fiecare va avea voie s[ ias[

pe poart[ unde va dori”..., dar acum, dup[ ce documentele

au fost predate, poarta s-a z[vor`t mai tare ca ]nainte, =i nici

un cazac nu are voie s[ ias[ din curte, iar hrana este v`ndut[

la poart[ cu pre\uri de trei ori mai mari dec`t ]nainte. Fiecare

cere at`ta c`t vrea. De aceea, nu ]l mai crede acum pe

askaniama cu nimic =i nu ]n\elege ce fel de cinste este c`nd =i

]nainte =i dup[ predarea scrisorilor \arului =i a darurilor nu le

dau voie s[ ias[ din curte mai r[u chiar ca mai ]nainte =i ]i \in

ca ]ntr-o ]nchisoare, iar buharanii, t[tarii =i chiar negustorii

ru=i care au trecut pe aici au avut voie s[ vin[ =i au avut

]ng[duin\a s[-=i v`nd[ m[rfurile dup[ plac. „Acum, m[ria-sa

\arul a binevoit s[ ne trimit[ cu scrisoarea m[riei-sale pentru

426

prietenie =i dragoste, ]ns[ suntem \inu\i ca ]ntr-un fel de

]nchisoare. +i ce fel de cinste i se arat[ \arului din partea

bogdihanului, c`nd ambasadorul este ca =i ]ntemni\at, iar pe

negu\[torii cei buni, pe care oamenii no=tri ]i cunosc de

demult, nu-i l[sa\i s[ intre pe poart[ =i nu le da\i voie s[

cumpere nimic? Asta nu este nego\ liber =i, dac[ se face a=a,

negu\[torii no=tri, pe drept, nu vor mai veni niciodat[ =i nici

buharanii, nici t[tarii, deoarece aceia v[ aduc m[rfuri de la

Moscova, m[rfuri pe care nu le vor mai g[si, fiindc[ se va

opri sub pedeaps[ cu moartea aducerea m[rfurilor noastre ]n

China. +i iar[=i ve\i pl[ti dou[ ruble o blan[ de hermin[, iar

filde=ul de mors[ pentru degetul ar[t[tor al arca=ilor — cu

cincizeci de ruble. Askaniama crede poate c[ m[rfurile ruse=ti

nu mai merg ]n alt[ parte =i c[ la Moscova se aduc m[rfuri

numai din China. El poate ]ns[ vedea singur ce fel de atlaz

avem noi =i ce catifele =i m[t[suri care sunt mult mai bune

dec`t ale lor... +i cred ei c[ m[rfurile ruse=ti se aduc numai ]n

China =i c[ nu se duc nic[ieri ]n alt[ parte? }mp[r[\ia rus[ are

mai mult de o mie de ani de c`nd a fost ]ntemeiat[, =i de jur

]mprejurul ]mp[r[\iei ruse=ti sunt alte dou[sprezece \[ri, =i

avem cu cine face nego\, fiindc[ ]n Rusia se g[sesc multe

m[rfuri =i ]n nici o alt[ ]mp[r[\ie nu se fac at`tea”. De

asemenea, i-a mai spus c[ ru=ii nu i-ar fi b[gat ]ntr-o

asemenea fort[rea\[ nici chiar dac[ ei le-ar fi declarat r[zboi

427

]mp[r[\iei lor. De pild[, ]n anii care au trecut, a fost trimis

Vasili Daudov la sultanul Turciei de c[tre m[ria-sa \arul, ca

s[-i declare r[zboi, =i acesta n-a fost ]ntemni\at. +i s-a vorbit

mult[ vreme despre aceasta =i pu\in a fost s[ nu se ajung[ la

g`lceav[. Dup[ aceea, askaniama i-a cerut solului s[-i dea ]n

scris c[ nu se va pl`nge cancelariei, dac[ s-ar ]nt`mpla vreun

furt sau alt necaz ]n Curtea soliei. Cu aceast[ condi\ie, el,

askaniama, va desfiin\a str[jile, zarguceii =i gr[m[ticii de la

poart[. Solul i-a spus c[ nic[ieri nu se obi=nuie=te a=a ceva —

s[ se dea ]n scris asemenea scrisoare — =i peste tot str[inii

erau ]nt`mpina\i cu cinste, nu pu=i sub z[voare =i poate „dac[

eu dau o asemenea scrisoare, ]ndat[ askaniama ar da porunc[

oamenilor s[i s-o fac[ anume”. Askaniama a spus c[ va veni,

]mpreun[ cu iezuitul, ]n alt[ zi, fiindc[ t[lmaciul de limba

mongol[ era nepriceput, =i atunci vor vorbi din nou despre

toate. Solul i-a amintit c[ au fost la el askaniama =i iezuitul =i-

i f[g[duiser[ cu trei zile mai ]nainte s[ aduc[ la cuno=tin\[

hanului rug[mintea de a le da voie s[ ias[ prin ora= =i c[ ]i

mai ceruse lui askaniama s[ ]ng[duie unui om al s[u ca,

]mpreun[ cu t[lmaciul, s[ t`rguiasc[ pentru sol, din banii lui,

lucruri ce-i erau de mare trebuin\[. Askaniama a r[spuns c[

va vorbi despre ]ng[duin\a de a ie=i din curte. Ambasadorul a

zis: „Pe lume nu se afl[ altceva mai bun dec`t libertatea =i nu

poate fi nimic mai r[u dec`t s[ stai z[vor`t =i s[ nu po\i vinde

428

nimic =i nici cump[ra”. Din pricina asta sunt bolnavi jum[tate

din cazaci. +i el, solul, vede prea bine c[ orice ar vorbi cu ei,

r[st[lm[cesc =i de aici ]nainte nu v[ vom mai face nici o

rug[minte =i s[ v[ purta\i a=a cum dori\i, potrivit obiceiului”.

C`t despre g`ndul m[riei-sale \arul, el =tie c[ nu este dec`t

dorin\a de prietenie =i dragoste, a=a cum o =tiu =i oamenii

str[ini, dar din partea lor se arat[ numai semne de

neprietenie, c[ una spun, =i alta fac. Askaniama a plecat dup[

ce a mai stat pu\in.

}n ziua de 23 iunie au sosit la sol askaniama, ]mpreun[ cu

iezuitul alihahava, s[-i spun[ c[ i-au adus la cuno=tin\[

bogdihanului cele ce au vorbit, c[ solul s-a pl`ns c[ li se d[

hran[ mai pu\in[ dec`t li s-a dat mai ]nainte at`t ru=ilor, c`t =i

altora. Bogdihanul le-a dat porunc[ s[ cerceteze ]n

documente la cancelarie. +i f[c`nd acest lucru, au g[sit c[

nim[nui nu i se d[duse mai mult dec`t oamenilor no=tri.

Totu=i, m[ria-sa hanul, dorind s[-i arate ]n[l\atului \ar

prietenie =i dragoste, a poruncit s[ se m[reasc[ ra\ia solului

cu o g`sc[ =i o g[in[ pe zi, iar la fiecare zece zile — c`te

cinci pr`nzuri chineze=ti, cu felurite bucate peste tain. +i

aceasta era la ei o mare cinste, care nu s-a mai f[cut nim[nui

mai ]nainte. Iezuitul a ]ntrebat, ca de la el, dac[ atunci c`nd

vor fi aduse mesele din partea hanului, solul se va ploconi sau

nu, deoarece la ei era obiceiul ca acei ce primeau o mas[ din

429

partea hanului s[ ]ngenuncheze =i s[ se ploconeasc[. Solul a

r[spuns c[ =i fa\[ de m[ria-sa \arul „noi avem un obicei

asem[n[tor, ca atunci c`nd el d[ruie=te cuiva vreo mas[, s[

ne ]nchin[m m[riei-sale. Deci =i bogdihanului ne putem

]nchina dup[ obiceiul nostru, =tiind =i noi cum s[ cinstim un

asemenea c`rmuitor sl[vit”. Apoi solul l-a ]ntrebat pe iezuit

dac[ celui care va aduce mesele din partea hanului, fie

stolnicul, fie altcineva, ar putea s[-i d[ruiasc[ ceva, =i iezuitul

i-a r[spuns c[ poate, ]ns[ nu putea spune dac[ darul va fi

primit sau nu, fiindc[ la ei nu era obiceiul s[ primeasc[

bac=i=.

lezuitul adusese cu el t[lm[cirea ]n limba latin[ a celor

dou[ scrisori chineze=ti mai vechi, =i askaniama a spus c[ ele

au fost scrise de acum vreo... =i ceva de ani, pe c`nd erau

]nc[ ]mp[ra\i nican\ii. Hanul Ung-Li trimitea ]mputernicire

unor c[petenii ce tr[iau pe malul r`ului Singal, st[p`nind

acele p[m`nturi. Se mirau cum au ajuns acele scrisori la noi.

Celelalte dou[ scrisori au fost date iezuitului s[ le

t[lm[ceasc[ ]n limba latin[ =i, c`nd vor fi gata, le va aduce,

deoarece ele erau scrise m[riei-sale \arului de hanul care

domne=te acum. Solul a adus iar[=i vorba despre voia de a

ie=i ]n ora=, pentru a cump[ra de-ale m`nc[rii =i altele, iar

askaniama i-a f[g[duit c[-i va vorbi hanului.

430

}n ziua de 24 iunie au sosit doi zargucei de la palatul

hanului, care ]nso\eau pe cei ce aduceau cinci mese ro=ii, pe

care erau a=ezate patruzeci de talere de argint, ]n care se

aflau tot felul de m`nc[ruri =i legume ]ndulcite, dup[ obiceiul

lor, ca =i ceai preg[tit cu lapte =i unt. Solul i-a chemat pe

dvoreanini, pe gr[m[tici, pe fiii de boieri =i pe cazaci =i, c`nd

au ]nceput servirea ceaiului, s-au a=ezat ]n genunchi =i s-au

ploconit o dat[ pentru bogdihan. Ceaiul era preg[tit t[t[re=te,

=i nu chineze=te. Dup[ aceea, mesele au fost aduse ]n fa\a

ambasadorului, care, primindu-le, s-a ploconit iar[=i =i, dup[

ce a gustat c`teva legume =i fructe, a ]mp[r\it toate bucatele

celor de fa\[. C`nd au terminat de m`ncat, zarguceii au

plecat, duc`nd cu ei mesele =i vasele.

25 iunie. Askaniama =i iezuitul nu au venit la sol. Cazacii

au v`ndut c`teva bl[nuri de samur, ]ns[ din vistieria m[riei-

sale nu s-a v`ndut nimic, pentru c[ bl[nurile erau mai

proaste, =i cump[r[torii, v[z`ndu-le pe cele bune, n-au mai

vrut s[ le ia.

}n ziua de 26 iunie nu a venit nimeni la sol, iar cazacii n-

au avut v`nzare mare. Din vistierie nu s-a v`ndut nimic. }n

curte au venit ni=te t[tari, care au spus ]ns[ c[ nu ]ndr[znesc

s[ cumpere nimic, pentru c[ mandarinii chinezi s-au ]n\eles

]ntre ei ca nimeni altcineva s[ nu cumpere m[rfurile ruse=ti.

431

Din pricina asta nu cuteaz[ negu\[torii s[ intre ]n Curtea

soliei.

27 iunie. Askaniama a venit la ambasador =i i-a spus s[ nu

fie mirat c[ nu l-a mai vizitat de mult, fiindc[ murise un nepot

al hanului, =i el, askaniama, fusese trimis s[-l ]ngroape. Nu

vorbise ]nc[ hanului despre ]ng[duin\a de a ie=i ]n ora=, dar o

va face negre=it ]n ziua urm[toare. A mai spus c[ ar fi bine s[

v`nd[ mai repede m[rfurile, fiindc[ el crede c[ hanul ]l va

chema ]n cur`nd ]naintea sa, a=a c[ pentru a nu mai z[bovi

din pricina nev`nz[rii lor, s[ caute s[ le dea c`t mai repede.

Solul a r[spuns c[ fiecare din oamenii s[i era dornic s[ v`nd[

c`t mai repede ce avea, c[ ar m`ntui toat[ t`rguiala ]ntr-o zi,

c[ ar cump[ra =i s-ar preg[ti de plecare ]napoi, dar negu\[torii

lor nu se v[d, =i nu t`rguiesc nimic. Askaniama zise c[

oarnenii lor nu vin pentru c[ m[rfurile ruse=ti au pre\uri prea

mari, =i dac[ le-ar ieftini, oamenii lor le-ar cump[ra ]ndat[ pe

toate. Solul a spus c[ le d[duse oamenilor s[i libertatea s[

v`nd[ cu pre\ul pe care-l voia fiecare, =i askaniama, dup[ ce

a mai stat pu\in, a plecat.

28 iunie. A venit iezuitul alihahava la sol =i i-a spus c[

hanul fusese plecat la ]nmorm`ntarea rudei sale =i din aceast[

pricin[ nu i s-a adus la cuno=tin\[ nici una dintre treburile

\[rii =i nici nu a f[cut r[spunsul la cererile noastre. Totu=i,

t[lm[cise ]n latine=te cele dou[ scrisori aduse. Una era scris[

432

chiar de han, iar cealalt[ era din partea tat[lui s[u. Le va

aduce ]n cur`nd. Solul l-a rugat s[ vorbeasc[ cu kolaiul, cu

alihamba =i cu askaniama s[ le ]ng[duie s[ ias[ ]n ora= m[car

c`torva cazaci, c`te cinci sau c`te =ase. Alihahava a f[g[duit

s[ le vorbeasc[ =i despre negustorie, =i despre ]ng[duin\[, dar

ei erau tare ]nc[p[\`na\i; =i pe olandezi =i pe portughezi ]i

primiser[ =i mai r[u, ne]ng[duind nim[nui s[ vin[ la ei. Cu

toate astea, el dore=te din inim[ s[ r`nduiasc[ totul. Solul i-a

f[cut iezuitului un dar nu prea mare, c[ci =i acesta era, de

fapt, unul din dreg[torii pu=i s[ se ]ngrijeasc[ de treburile

celor dou[ ]mp[r[\ii, iar ce i s-a d[ruit a fost trecut ]n condica

de cheltuieli. Apoi, solul l-a rugat s[-i t[lm[ceasc[ ]n tain[

cea din urm[ scrisoare pe care hanul o trimisese m[riei-sale

\arului prin fortul Nercinsk. Iezuitul s-a tras ]napoi =i i-a spus

c[ are porunc[ aspr[ din partea bogdihanului nu numai s[ nu

i-o t[lm[ceasc[, dar nici m[car s[-i spun[ mai pe larg ce

cuprinde. Atunci solul a poruncit s[ se ]nchid[ u=ile =i s[ nu

fie primit nimeni, =i l-a rugat ]nc[ o dat[ s[-i spun[ ]n c`teva

vorbe ce sta scris ]n scrisoare.

Alihahava i-a spus c[ a fost oprit s[ o t[lm[ceasc[, fiindc[

scrisoarea era scris[ ]ntr-un ton ca de la st[p`n la supusul s[u

=i c[ numai din considera\ie pentru m[ria-sa \arul i-o va citi,

dar taina trebuie p[strat[ cu str[=nicie, c[ci dac[ s-ar afla, =i-

ar pierde capul. }n scrisoare era scris ]n manciurian[ potrivit

433

obiceiului bogdoit, dup[ cum urmeaz[: „Hoang-Ti (adic[

st[p`nul lumii sau st[p`nul p[m`ntului) c[tre tine, \arul alb:

Danilo al t[u ne-a trimis plocon =i veste c[ =i tu dore=ti

prietenie ]ntre noi, iar ]n ceea ce-l prive=te pe Gantimur, ne

scrie c[ \i-a adus la cuno=tin\[ =i c[ «]n cur`nd a=tept s[-mi

soseasc[ porunca, =i vi-l voi trimite f[r[ ]nt`rziere, numai s[

nu-i l[sa\i pe giurgi s[ ne p[gubeasc[ ]n vreun fel, fiindc[

locuiesc ]n apropierea noastr[». V`n[torii no=tri care v`neaz[

samuri, =i al\i supu=i ai no=tri ne-au trimis mai demult o

scrisoare smerit[, ]n care ar[tau c[ locuitorii de pe malul

r`ului Negru sunt ni=te lovki, t`lhari de r`nd, mici bandi\i, cu

pu\in[ putere, ]ns[ ]i asupresc pe giurgii no=tri =i pe takori

(dahuri), jefuindu-le bl[nurile de samur. }n afar[ de asta, ei

ne-au spus c[ Gantimur s-a ]n\eles cu acei lovki =i a fugit la

ei, devenindu-le prieten. Mai mult, l-au silit s[ le dea lor

ploconul. Eu, st[p`nul lumii, am auzit c[ ace=ti lovki sunt

supu=ii t[i =i am trimis un om ca s[ afle ce este adev[r =i ce

este minciun[. Danilo l-a trimis pe Ignatiev ca sol, ]mpreun[

cu zece cazaci, pe care i-am crezut c`nd au spus c[ vin din

partea ta =i c[ sunt supu=ii t[i. Acum ]ns[, dac[ dore=ti s[

tr[ie=ti ]n pace, trimite-ne pe fugarul Gantimur. De asemenea,

pentru viitor, s[ nu mai ]nceap[ nici un fel de certuri la

grani\ele noastre. Dac[ ve\i face a=a, va fi pace. Pentru asta

am trimis scrisoarea de fa\[”. Pe scrisoare este o pecete pe

434

care st[ scris: „al IX-lea an al st[p`nului lumii Kan-Hi, luna a

V-a, ziua de 13“.

Despre cea de a doua scrisoare ]mp[r[teasc[ a spus c[ era

scris[ m[riei-sale \arului, pentru c[ cu c`\iva ani mai ]nainte

trimisese ]n China pe un anume Ivan pentru a face nego\, =i

acesta ]i adusese hanului daruri din partea \arului, iar

bogdihanul ]i scrisese c[ =i el i-a trimis daruri m[riei-sale

\arului drept r[spuns, dar scrisoarea era scris[ la fel de trufa=

ca =i cealalt[. +i despre darurile care au fost trimise acum de

\ar bogdihanului, ]n scrisoarea de r[spuns au scris ca despre

un bir „pe care l-a trimis prin domnia-ta, l-a primit =i drept

r[spuns vor trimite tot prin domnia-ta o miluial[ =i plat[

pentru servicii”. Iezuitul a mai spus c[ ei au obiceiul s[ scrie

]n acest fel tuturor c`rmuitorilor =i nu l-ar schimba pentru

nimic ]n lume.

}n ziua de 29 iunie a venit askaniama la sol =i acesta l-a

]ntrebat dac[ vorbise bogdihanului despre ]ng[duin\a pentru

cazaci de a ie=i ]n ora=. Askaniama a r[spuns c[ ]nc[ nu a

vorbit cu hanul, deoarece ]mp[ratul nu avusese vreme. +i

dup[ un timp au venit cazacii =i l-au rugat pe askaniama s[ le

dea voie s[ se duc[ dup[ cump[r[turi dincolo de por\i.

Askaniama le-a r[spuns m`nios c[, dac[ ar spune hanului ce

i-au cerut, ]ndat[ ar porunci s[ nu mai fie ]ng[dui\i s[ stea

dec`t zece zile =i s[ fie trimi=i acas[ ]nd[r[t. Solul l-a rugat s[

435

nu se m`nie pe oameni, fiindc[ oricine este mai bucuros s[

fie liber dec`t ]ncuiat ]n dosul por\ilor, ceea ce nu s-a

]nt`mplat cu cei dinaintea lor; s[ aib[ mai mult[ grij[ pentru

ei =i „pentru asta vei fi domnia-ta r[spl[tit din partea m[riei-

sale \arul”. Askaniama a spus c[ ]n leg[tur[ cu asta a trimis lui

alihamba la Cancelaria mongol[ o cerere ca el s[ dea

]ng[duin\a =i a mai trimis =i un zargucei s[-i aminteasc[.

Zarguceiul s-a dus acolo =i r[spunsul va veni m`ine.

}n ziua de 30 iunie a venit de la cancelarie un slujba= care

ne-a spus c[ zarguceiul i-a comunicat c[ alihamba a zis c[

hanul nu a dat nici o porunc[ s[ se ]ng[duie ie=irea lor ]n

ora=, fiindc[ la ei este obiceiul ca oamenilor dintr-o solie =i

slujitorilor acestora sa nu li se dea voie s[ ias[ afar[ din curte,

asta fiind o mare cinste pe care o fac solilor, deoarece se

temeau ca nu cumva ]ntre oamenii lor =i slujitorii soliei s[ se

i=te vreo sfad[ ori vreo ]ncurc[tur[.

}n toat[ ziua aceea s-au v`ndut =ube de iepure cu c`te un

lan =i jum[tate, dar din cele pe care le p[straser[ cazacii

pentru ei s-au v`ndut cu patru lani, =i cele mai bune cu cinci

lani bucata.

}n ziua de 1 iulie =ubele de iepure s-au v`ndut cu patru

lani bucata, iar cele mai bune — cu cinci =i cinci lani =i

jum[tate. }n tot acest r[stimp, ]ntre lunile mai =i iunie a fost

436

ar=i\[ mare, iar ploile — foarte-foarte rare, f[r[ tunete, nici

fulgere ca cele de la Moscova, ci mai pu\in vijelioase.

}n ziua de 2 iulie a venit askaniama la sol =i i-a spus c[ din

pricina c[ldurii cumplite din ora= nimeni nu se duce la han

„=i din aceea=i pricin[ nu i s-a vorbit despre treburile

domniei-tale”, dar c`nd va sosi timpul ]i va spune hanului ori

el, ori alihamba. Numai despre un singur lucru nu-i pot vorbi,

despre ie=irea din Curtea ambasadei. Vor putea ]ns[ vorbi

despre treburile soliei atunci c`nd bogdihanul va ]ntreba de

s[n[tatea ambasadorului, fiindc[ a=a ceva este ]mpotriva

obiceiului. Nu-l pot ajuta, pentru c[ solii nu sunt l[sa\i s[ se

plimbe ]n afara por\ilor, =i dac[ ar vorbi numai despre asta ar

fi necuviincios. Dar el, askaniama, ne va purta de grij[ pentru

toate. A mai spus c[ au venit ni=te buharani cu..., dar n-a

]ntrebat dac[ sunt din Tobolsk sau nu, ]ns[ m`ine se va

interesa. De asemenea, a spus c[ ar vrea s[ hot[rasc[

pre\urile la m[rfurile chineze=ti: m[tase, atlazuri, p`nz[ de

bumbac, pentru a nu fi ]n=ela\i de negustorii lor. Dup[ O

vreme a plecat.

}n ziua de 3 iulie au venit ]n fa\a por\ilor soliei ni=te

buharani =i ni=te chinezi, c[rora ]ns[ nu li s-a dat voie s[ intre

]n curte. Ei le-au spus t[lmacilor no=tri c[ au sosit cu calmucii

din kontai=a... de oameni, ]ns[ nu au cu ei m[rfuri, ci numai

vreo sut[ de ias`ni b[rba\i, vreo dou[ mii cinci sute de cai =i

437

nu prea multe bl[nuri de samur. Au mai spus c[ buharanii s-

au dus la chinezi s[ cear[ voie s[ fac[ nego\ cu oamenii

no=tri =i c[ ]n China ]ntr-adev[r acesta este obiceiul ca

negu\[torilor s[ li se ]ng[duie s[ mearg[ unde vor, dar solilor

=i oamenilor din solie s[ nu li se dea voie s[ treac[ dincolo de

por\i, asta fiind socotit[ o mare cinste.

}n ziua de 4 iulie i-au fost aduse solului mese din partea

hanului, ]n totul asem[n[toare cu cele dinainte, iar pe

deasupra au ad[ugat din gr[dina hanului... pepeni galbeni,

foarte dulci. Acum la ei este toiul fructelor.

}n aceea=i zi a venit askaniama singur la sol =i i-a spus c[ a

vrut s[ vad[ dac[ este bine cu s[n[tatea, =i solul l-a ]ntrebat

dac[ ei au poruncit ca zarguceiul =i gr[m[ticii s[ controleze

argintul, „fiindc[ am auzit c[ argintul aici este foarte prost, iar

pe t[lmacii de la poart[ i-am ]ndep[rtat, fiindc[ au fost v[zu\i

f[c`nd ho\ii mari =i au cump[rat toate m[rfurile”. Askaniama

i-a spus ambasadorului c[ =tie =i el c[ argintul lor este prost,

fiindc[ ]ntr-un lan, la c`ntar trebuie s[ fie zece cini, ceea ce

]nseamn[ zece zolotnici, ]ns[ acum ]n fiecare lan nu sunt

dec`t nou[ cini, iar al zecelea este cositor sau aram[. El va

porunci ]ns[ zarguceiului s[ primeasc[ numai argint curat,

neamestecat. Negustorii vor sim\i ]ns[ c[ se alege numai

argintul cel bun =i vor ]ncepe s[ scad[ pre\ul m[rfurilor la

nou[ cini ]n loc de un lan. Totu=i, chiar dac[ se vor primi

438

numai nou[ cini de argint curat, cu ace=tia se va putea

cump[ra marf[ de un lan, pentru c[ fiecare este doritor s[

primeasc[ argintul neamestecat. Solul i-a spus lui askaniama

c[ i-a cerut zarguceiului s[ dea voie buharanilor s[ intre ]n

curte, c`nd vor sosi la poart[, =i askaniama a ]nt[rit porunca,

dar ]n ziua aceea nu a venit nici unul.

Solul l-a ]ntrebat iar[=i pe askaniama „ai cui oameni erau

mijlocitorii lor, ai bogdihanului sau ai mandarinilor? Pl[tesc

vreun c`=tig hanului sau mandarinilor, fiindc[ negu\[torii se

tem =i nu ]ndr[znesc nici s[ cumpere, nici s[ v`nd[ f[r[ ei”.

Askaniama a r[spuns c[ nu sunt slujitorii hanului, ci ai

mandarinilor =i s-au ]n\eles cu ei s[ le dea voie s[ vin[ ]n

Curtea solilor =i s[ fac[ nego\ =i au c[p[tat ]ng[duin\a pentru

c`\iva lani de argint. Mijlocitorilor le revenea astfel un c`=tig

mare; c`nd revindeau m[rfurile cump[rate de la ru=i, oamenii

lor str`ngeau argintul, iar c`nd ru=ii =i buharanii cump[rau

m[rfurile de la ei, mijlocitorii d[deau numai trei sferturi din

pre\, p[str`nd restul pentru ei. Astfel, lu`nd din am`ndou[

p[r\ile, c`=tigul lor era mai mare. +i nu numai cu noi fac a=a,

ci cu to\i str[inii care vin ]n China. Bogdihanul a dat multe

porunci s[-i potoleasc[, totu=i nu s-a putut face nimic, fiindc[

fiecare mandarin ]=i ap[r[ omul s[u. Askaniama ad[ug[ apoi

c[ mai are ceva de vorbit cu ambasadorul, ]ns[ va veni cu

iezuitul alihahava =i atunci ]i va spune mai multe. Solul l-a

439

]ntrebat iar[=i despre voia de a ie=i din curte afar[, dar el a

r[spuns c[ nu vorbise ]nc[. Despre nego\, solul a spus c[

m[rfurile se v`nd foarte ]ncet, iar askaniama a r[spuns c[ se

cer pre\uri prea mari =i ei nu pot s[ cumpere. Solul a spus c[

niciodat[ m[rfurile ruse=ti nu s-au v`ndut cu asemenea

pre\uri sc[zute, =i ei totu=i spun c[ sunt scumpe. Askaniama l-

a ]ncredin\at c[ ]n cur`nd se vor vinde toate, =i dup[ pu\in

timp a plecat.

}n ziua de 5 iulie a venit s[-l vad[ pe sol un buharan din

ora=ul Turfan care sosise ]n China anul trecut, dar nu se

]napoiase ]nc[ la Tobolsk, din pricina r[zboiului, =i i-a spus

c[ mai sunt ]mpreun[ cu el ]nc[ =aptezeci de oameni, care

veniser[ cu lama din Tarhan, trimi=i de Ocirtu-han s[ fac[

nego\ cu m[rfuri, cu cai, cu robi prizonieri din r[zboi =i

c`teva hermine, pe care le-au v`ndut cu pre\ mic — dou[zeci

=i cinci de lani suta. Caii cei buni — cu c`te =aptezeci =i

optzeci, cei pro=ti — cu c`te treizeci sau dou[zeci. Robii cei

buni i-au dat cu c`te o sut[ de lani, pe cei r[i — la =aptezeci

=i mai pu\in. Despre r[zboi a spus c[ ]ntre Galdan =i Ocirtu se

mai poart[ ]nc[ lupte =i nu =tiau dac[ pe drumul de ]ntoarcere

la Tobolsk ar fi t`lhari sau nu, din aceast[ pricin[. Solul a

]ntrebat pe larg despre drumul de la Astrahan spre China =i pe

unde se putea merge. El a r[spuns c[ de la cel mai din

margine ora= din China, Kokotan p`n[ la ora=ul buharan

440

Turfan, unde locuie=te Baba-han, care =i-a trimis solii de

multe ori la m[ria-sa \arul, se poate ajunge cu caravana ]n

patruzeci de zile, iar de la Turfan p`n[ la ora=ul buharan

Samarhan, tot cu caravanele, ]n =aizeci de zile. De la

Samarhan p`n[ la Astrahan se poate merge ]n dou[zeci de

zile sau mai pu\in, dup[ cum se \ine pasul pe drumul

caravanelor, numai c[ p`n[ la Turfan ar fi oarecare primejdie

din partea calmucilor =i a altor b[=tina=i. }ntre Turfan =i

Astrahan ]ns[ nu este nici o team[ =i pe acolo trec to\i

calmucii supu=i lui Ocirtu. Solul i-a spus s[ mai vin[,

]mpreun[ cu al\i buharani, mai des, dar el a r[spuns c[ ar

veni cu drag ]n fiecare zi, ]ns[ slugile chinezilor nu le

]ng[duie s[ ajung[ p`n[ la ei =i-i gonesc ]nc[ ]nainte de a

ajunge ]n fa\a por\ilor. Solul a spus c[ askaniama a dat

porunc[ s[ li se dea voie s[ intre pe poart[, a=a c[ pot veni

f[r[ nici o team[. }n timpul acesta a ajuns la poart[

zarguceiul, care a spus c[ oamenii buharanului se opriser[ la

vreo patru verste dincolo de ziduri =i a cerut ca acesta s[ fie

]ndep[rtat. Buharanul venise c[tre sear[ =i a trebuit s[ plece

]n grab[, f[r[ s[ poat[ vorbi prea mult, fiindc[ zarguceiul nu

i-a dat r[gaz, manciurienii fiind foarte b[nuitori ]n privin\a

ru=ilor.

Alihamba, askaniama =i alihahava au sosit la sol ]n ziua de

6 iulie, aduc`nd cu ei =i lista dorin\elor scrise de ambasador

441

]n latine=te =i ]n treac[t au pomenit despre aceea ]n care era

scris, ]n numele \arului, s[-i slobozeasc[ pe prin=ii de r[zboi

ru=i =i despre tr[d[torii fugi\i ]n China; pe prizonieri s[-i

libereze ]n schimbul r[scump[r[rii, iar pe tr[d[tori s[-i

predea f[r[ nimic ]n schimb. Au deschis vorba despre

aceasta, deoarece nu pornise de la ei anul trecut, c`nd

bogdihanul a trimis o scrisoare m[riei-sale \arului, ci de la

Danilo Ar=inski, care mai ]nainte trimisese la askaniama pe

Naun =i ]l rugase s[-i primeasc[ o solie. Askaniama a trimis

oameni la Danilo, acesta a f[cut la fel, =i askaniama i-a dus

pe aceia ]n fa\a ]mp[ratului, care le-a ]nm`nat o scrisoare

c[tre \ar =i le-a spus =i prin viu grai ce a scris despre

Gantimur. De bun[ seam[ c[ \arul poruncise lui Danilo s[

trimit[ o solie, c[ci altfel acesta n-ar fi cutezat. C`nd au auzit

c[ m[ria-sa \arul nu are cuno=tin\[ despre cele ce a scris

bogdihanul ]n leg[tur[ cu Gantimur, ei nu au putut s[ cread[,

cu toate c[ \arul scrisese ]n scrisoarea sa c[ nu ]n\elesese cele

scrise de bogdihan „=i de aceea te-a trimis pe domnia-ta =i

scrisoarea. Totu=i, cu toate c[ nu a ]n\eles ]ntru totul, ar fi

putut s[-=i dea seama din spusele cazacilor c[ era vorba

despre Gantimur, fiindc[ noi le spusesem lor =i aicea, =i pe

Naun. Au ]ntrebat =i pentru c[ bogdihanul poruncise s[ se

intereseze iar[=i despre clauza dac[ \arul vrea ]ntr-adev[r s[

fie preda\i oamenii aceia fie prin r[scump[rare, fie altfel.

442

Bogdihanul a mai poruncit s[ te ]ntreb pe domnia-ta solul

dac[ m[ria-sa \arul a poruncit s[-i iei cu domnia-ta, dac[ ar

binevoi s[ ]i predea, sau doar ]ntrebi pentru a-i duce

r[spunsul, =i dup[ ei s[ trimit[ alt[ dat[? De asemenea, a mai

poruncit s[ ]ntreb dac[, lu`nd domnia-ta acum pe ace=ti

oameni, potrivit poruncii bogdihanului, dup[ aceea m[ria-sa

\arul ar face la fel dac[ ar fi oameni de ai no=tri acolo? }i va

da ]n schimb asemenea m[riei-sale bogdihanului?”

Solul r[spunse c[ cele afirmate de ei, cum „c[ lucrurile au

]nceput de la Danilo, =i nu de la ei, nu este tocmai a=a,

fiindc[ askaniama a trimis la Nercinsk ni=te oameni drept

negustori, ca s[ iscodeasc[, =i a mai trimis apoi un gr[m[tic

cu doi oameni, c[rora le-a spus s[ r[m`n[ ostatici, dup[ cum

prea bine =tiu to\i cazacii din Nercinsk care sunt veni\i acum

cu mine, deoarece totul ]ncepuse nu de mult[ vreme. C`t

despre cele spuse c[ n-ar fi fost cu putin\[ ca m[ria-sa \arul s[

nu =tie nimic despre cele cerute de han, am discutat de multe

ori cu askaniama pe larg at`t la r`ul Naun, c`t =i aici c[

m[ria-sa \arul nu a =tiut ]n nici un chip ce dorea ]n scrisoarea

sa bogdihanul =i i-am spus c[ avem dou[ dovezi care arat[

limpede c[ \arul nu a =tiut nimic din cele spuse ]n scrisoare =i

nici din cele poruncite prin viu grai. }nt`ia dovad[ este c[

m[ria-sa \arul a scris scrisoarea ]n trei limbi =i nu ]ntr-una

singur[, ca s[ nu se ]nt`mple vreo ne]n\elegere asem[n[toare

443

cu cea adus[ de scrisoarea bogdihanului, care a fost scris[

doar ]n limba voastr[, =i nimeni nu a putut ]n\elege ce e scris,

c[ci, dac[ ar fi ]n\eles, =i m[ria-s[ \arul ar fi scris doar ]n

limba rus[. A doua dovad[ este c[ nu numai scrisoarea aceea

nu au ]n\eles-o =i de aceea au trimis-o cu mine, dar nici

celelalte trei mai vechi, una a bogdoi\ilor =i dou[ ale

chinezilor, pe care voi le-a\i t[lm[cit =i a\i v[zut c[ au fost

scrise ]n urm[ cu dou[ sute =aizeci de ani. Se mai poate

aduce =i a treia dovad[ =i anume c[ nic[ieri ]n lume nu se

obi=nuie=te ca scrisorile trimise de un ]mp[rat altui ]mp[rat s[

fie ]napoiate, dar acum au fost trimise, fiindc[ nu s-au putut

]n\elege cele scrise ]n ele. C`t despre ]ntrebarea dac[ m[ria-sa

\arul dore=te ]ntr-adev[r s[ fie preda\i oamenii aceia, desigur

c[ o dore=te =i ]n clauze este ar[tat, fie c[ vor fi r[scump[ra\i,

fie c[ vor fi da\i f[r[ nimic ]n schimb. +i dac[ bogdihanul

binevoie=te s[ arate dragoste m[riei-sale \arului =i ]i va preda,

eu ]i iau cu mine. }n felul acesta, s-ar ar[ta din partea

]n[l\atului bogdihan mare prietenie =i dragoste c[tre m[ria-sa

\arul =i din partea m[riei-sale \arului, dac[ vreun om de al

vostru s-ar g[si ]n ]mp[r[\ia ruseasc[, s-ar proceda la fel.

Dac[ este nicant sau dac[ este bogdoit, m[ria-sa \arul

f[g[duie=te s[ ]i predea ]n acela=i fel”. Ei au spus: „Domnia-ta

=tii mai bine dac[ sunt tr[d[tori sau prin=i de r[zboi din

]mp[r[\ia noastr[. Noi nu o putem =ti, fiindc[ ]mp[r[\ia

444

chinez[ este ]ntins[, =i nimeni nu poate \ine socoteala cine

fuge de la noi la voi. Dar str[inii se cunosc u=or dup[ limb[ =i

cum se poate ca domnia-ta, care ai fost trimis aici la noi, s[

nu-i =tii?”

Solul a r[spuns: „}mp[r[\ia ruseasc[ este =i mai mare =i nu

pot fi =tiu\i ]ntotdeauna cei care fug de la voi, deoarece

hotarele noastre sunt ]ntinse =i oricine poate trece ]n ]mp[r[\ia

ruseasc[ pe oriunde. Dar la voi \ara este ]nconjurat[ de mun\i

]nal\i, pe care se ridic[ marele zid, =i orice om care iese ori

intr[ ]ntr-un ora= de hotar este scris ]n catastif, deci pute\i mai

repede s[ =ti\i. Noi, ]n afar[ de banditul acela de t[lmaci, nu

cunoa=tem al\ii =i credem c[ acum el este =i sp`nzurat.

Despre oamenii no=tri care sunt la voi, noi =tim ]ns[, pentru

c[ sunt ru=i cre=tini supu=i ai m[riei-sale \arului. Ei au plecat

din ora=ele lor de la grani\[ =i au sosit la voi, tr[ind aici ]n

ora=ul de scaun: =i fra\ii lor au venit acum cu mine s[-i caute.

Dar eu v[ ]ntreb despre al\ii, despre aceia prin=i ]n lupt[, pe

care vi-i cer. +i dac[ la noi se vor g[si fugari din \ara voastr[,

nican\i sau bogdoi\i, m[ria-sa \arul va porunci s[ fie preda\i,

dar numai dac[ sunt ]ntr-adev[r supu=ii bogdihanului, fiindc[

m[ria-sa \arul iube=te dreptatea. +i a=a cum nu se poate

schimba cuv`ntul dumnezeiesc, nici cuv`ntul ]mp[r[tesc nu

se poate niciodat[ ]ntoarce. Dac[ la noi s-ar g[si un supus al

bogdihanului, =tiu c[ m[ria-sa \arul ar porunci ]ndat[ s[ fie

445

predat. M[ria-sa a cerut prin mine pe fugarii ru=i nu pentru c[

ar avea c`=tig de la zece sau dou[zeci de oameni, ci pentru a

da prilej unui fapt de prietenie ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i =i

]ntre ]mp[r[\iile lor. De asemenea, ]ntoarcerea lor ar fi de

folos ca pild[ pentru cei care au ]ncercat mai ]nainte s[ fug[

dintr-o parte ]n alta. Dac[ vor =ti c[ fugarii sunt da\i ]napoi, n-

o vor mai face, fiindc[ ace=tia sunt de obicei ocazie de

pricin[ ]ntre ]mp[r[\ii =i doresc du=m[nie =i r[zboi, ca s[-=i

acopere nelegiuirile.“

Askaniama a r[spuns c[ =i ei sunt bucuro=i de a=a ceva =i

de aceea bogdihanul a scris o scrisoare \arului pentru a se

]nceta ]n viitor asemenea ]nt`mpl[ri care nu duceau dec`t la

certuri =i du=m[nie ]ntre state. Ambasadorul r[spunse c[ el

=tie c`t iube=te m[ria-sa \arul dreptatea, asemenea =i

bogdihanul, =i, dac[ \arul i-a cerut acestuia s[-i predea pe

supu=ii s[i, crede c[ =i bogdihanul ]i va cere predarea

adev[ra\ilor s[i supu=i, =i nu pe al\ii.

Ei au spus: „Noi am venit din porunca bogdihanului mai

ales s[ vorbim despre aceast[ dorin\[ =i iar[=i ne vom

]ntoarce la m[ria-sa =i-i vom comunica vorbele domniei-tale

=i se va face a=a cum porunce=te bogdihanul”.

Dup[ aceea, solul a pomenit din nou despre ]ng[duin\a de

a ie=i din curte =i, dac[ ]n cur`nd li se va da libertatea s[

cumpere m[rfuri dup[ voie, cer`nd =i s[ se porunceasc[ la

446

poart[ s[ le ]ng[duie buharanilor s[ vie la sol. Alihamba a

spus c[ de aceasta se ocup[ askaniama, iar askaniama a spus

c[ este treaba lui alihamba, =i solul ad[ug[: „Acum domniile

voastre nu mai pute\i spune nimic despre asta, fiindc[ sunte\i

am`ndoi aici =i pute\i s[ da\i porunc[ ori am`ndoi, ori unul

din domniile-voastre, c[ci atunci c`nd veni\i doar unul, da\i

totul ]n seama celuilalt”. Ei au r[spuns c[ vor vorbi

bogdihanului, c`nd vor g[si r[gaz, dar mai ]nt`i ]l vor

]ncuno=tiin\a despre treburi mai importante, despre ce s-a

vorbit mai ]nainte. „C[ci asemenea m[run\i=uri nu pot fi

amestecate ]n treburile de seam[, fiindc[ este o pricin[

ne]nsemnat[ aceea de a vi se da voie s[ merge\i ]n ora=”.

Iezuitul a ad[ugat din partea lui c[ cei doi demnitari nu

]ndr[znesc s[ fac[ nici cel mai mic lucru cu de la sine putere,

fiindc[ sunt foarte b[nuitori ]ntre ei =i se tem unul de altul; de

aceea, orice treab[ o fac pe ]ndelete =i numai cu voia

hanului. +i iar[=i au plecat. +i era limpede pentru ce au venit

=i au adus vorba, pentru c[ voiau s[-l cear[ pe Gantimur ]n

locul altor fugari tr[d[tori, dar Gantimur nu a fost niciodat[

supusul hanului, ]n afar[ de timpul c`t st[tuse la ei =i apoi se

]ntorsese la Nercinsk. }n China sunt acuma treisprezece ru=i,

dintre care numai doi au fost lua\i prizonieri pe r`ul Amur.

Ceilal\i sunt fugari vicleni din cet[\ile de grani\[, mai cu

seam[ din fortul Albazin. }n urm[ cu trei ani, trei oameni au

447

fugit de-a lungul r`ului Amur p`n[ la gura Singalului, iar

chinezii i-au primit =i i-au dus p`n[ ]n ora=ul de scaun f[r[

]nt`rziere, unde bogdihanul le-a dat simbrie, a dat porunc[ s[

se c[s[toreasc[ =i s[ fie ]nscri=i ]n o=tire. Acum ]i ]nva\[ pe

o=tenii bogdihanului s[ trag[ cu flintele =i de pe cal, =i de pe

jos, a=a cum a scris unul din Tobolsk fratelui s[u =i care acum

este numit t[lmaci la Cancelaria solilor, fiindc[ =tie s[ scrie

ruse=te, a ]nv[\at =i limba chinez[ =i t[lm[ce=te toate

documentele ruse=ti. Ru=ii ace=tia se duc la biserica iezui\ilor.

+i unul dintre ei, Ona=ca, t[tar din na=tere, este \inut mai ]n

cinste, ca unul ce a fugit ]n China mai ]naintea tuturor. }n

urm[ cu c`\iva ani, el ]i spusese lui Gavril Romanov c[ m[ria-

sa \arul pl[te=te bir hanului Crimeii, c[ hanul Chinei este mult

mai mare dec`t hanul Crimeii =i multe alte lucruri ]njositoare.

De asemenea, iezui\ii au spus c[ tr[d[torii aceia i-au ar[tat

hanului ]ntreg \inutul Siberiei desenat =i cu toate cet[\ile

]nsemnate =i cu c`\i oameni sunt ]n ele, ca s[ primeasc[

r[splat[ =i onoruri din partea lui, dar acum se tem grozav de

bogdihan s[ nu-i predea ambasadorului. Ei au fost la iezui\i,

pentru ca ace=tia s[-l roage pe sol din partea lor c[, dac[

bogdihanul voie=te s[-i dea, atunci solul s[-l roage pe

bogdihan s[ ]ng[duie =i so\iilor, =i copiilor lor s[ plece cu ei.

Ei au venit adesea =i la Curtea solilor, dar chinezii nu le-au

dat voie s[ se ]nt`lneasc[ cu rudele lor =i au pus str[ji

448

puternice ]n fa\a por\ilor, ca ]n nici un fel s[ nu-i vad[ pe

oamenii no=tri; dar c`nd s-au ]nt`lnit, multe lacrimi au v[rsat.

}n ziua de 7 iulie a venit zarguceiul la sol =i a spus: „M`ine

hanul d[ un osp[\ la cancelape, unde sunt onora\i str[inii de

trei ori, dup[ obicei, =i mandarinii au ]ntrebat de c`\i cai ai

nevoie”. Solul l-a ]ntrebat de ce askaniama =i alihamba, care

fuseser[ ieri, nu i-au spus nimic despre asta. Zarguceiul a

r[spuns: „Nici ei nu au =tiut, nici eu, fiindc[ atunci hanul ]nc[

nu poruncise nimic”. Solul i-a spus: „Cu toate c[ ei nu au

spus-o, noi am aflat totu=i de la ni=te oameni de r`nd, de la

t[lmaci, c[ masa va fi dat[, =i nu este frumos c[ nu ne-a\i

vestit dinainte. +i s-ar putea s[ cere\i tot at`t de pe nea=teptate

s[ p[r[sim ora=ul ]mp[r[tesc.” Zarguceiul a r[spuns c[ despre

a=a ceva el nu =tie nimic, dar mai-marii s[i au obiceiul s[-i

fac[ pe to\i str[inii s[ plece c`t mai cur`nd dup[ ce le ofereau

trei ospe\e apropiate ]n timp unul de cel[lalt.

8 iulie. }n Curtea soliei au fost adu=i caii, iar zarguceiul ne-

a spus c[ a sosit vremea s[ ne ducem la cancelarie la osp[\,

deoarece askaniama ne a=tepta acolo. Mai ad[ug[ c[

ambasadorul trebuia s[ se ploconeasc[ bogdihanului de nou[

ori, ]nainte de a se a=eza la mas[, =i apoi din nou de nou[ ori

dup[, la ridicare, a=a cum f[cuse c`nd a fost ]nf[\i=at hanului.

Solul a r[spuns c[ nu putea face a=a ceva, deoarece una

era c`nd hanul sta de fa\[ =i cu totul alta, dac[ el nu era

449

acolo. „Ne vom ]nchina o dat[ a=a cum au f[cut =i solii

olandezi. +i ce este Olanda, m[ rog, pe l`ng[ marea noastr[

]mp[r[\ie? Totu=i, de hat`rul ]nc[p[\`n[rii voastre ne vom

]nchina de trei ori, =i nimic mai mult.” +i ]n aceast[ privin\[ s-

a f[cut mult[ z[bav[ cu zarguceiul, care merse de mai multe

ori p`n[ la askaniama =i ]napoi, cancelaria fiind ]n apropierea

Cur\ii solilor. }l chemar[ apoi pe iezuitul alihahava, care

alerg[, de asemenea, ]ncoace =i ]ncolo. Solul, ]mpotrivindu-i-

se =i acestuia, zise: „Hot[r`t, nu mai merg”! Dac[ v[zur[ c[

era de ne]nduplecat, se duser[ din nou s[-i spun[ lui

askaniama. Apoi iezuitul mai veni o dat[ =i spuse c[ primeau

ca solul s[ se ]nchine hanului ]n felul s[u, dar c[ ]i vor ]nf[\i=a

lucrurile st[p`nului s[u. A=a c[ solul =i cazacii se preg[tir[ =i

se duser[ la cancelarie, unde desc[lecar[, fiind ]nt`mpina\i

de askaniama ]mbr[cat ]n straie str[lucitoare de aur =i

]nconjurat de mul\i zargucei. Se salutar[, apoi li s-a ar[tat

locul unde s[ se ploconeasc[ hanului, cu fa\a spre palatul

]mp[r[tesc, care nu se afla prea departe. Solul a poruncit

atunci s[ i se a=eze perna lui pe p[m`nt =i se l[s[ ]n

genunchi. +i imediat ]n spatele s[u veneau dvoreaninii,

gr[m[ticii =i fiii de boieri. +i cu to\ii se ]nchinar[ de trei ori,

apoi se ridicar[ =i se a=ezar[ la mas[. }n fundul s[lii se aflau

dou[ r`nduri de mese, fa\[ ]n fa\[. De o parte, se a=ez[ solul,

iar de cealalt[, askaniama. Dup[ sol ]i a=ezar[ pe preot =i pe

450

dvoreaninii din Moscova, apoi dup[ ei — pe fiii de boieri =i

pe gr[m[tici, apoi pe cazaci ]ntr-un singur =ir. L`ng[

askaniama st[teau zarguceii =i, mai departe ]nc[, al\ii din

straja noastr[. Solul =i askaniama st[teau fiecare la c`te o

mas[, preo\ii =i dvoreaninii — la alt[ mas[; iar pe fiecare

mas[ erau tot felul de bucate, o g`sc[ fiart[, un purcel de

lapte, legume =i fructe. Se osp[tar[ din bel=ug =i askaniama

spuse c[, potrivit obiceiului lor, oricine putea lua de la masa

ceea ce-i pl[cea. +i ei luar[ zah[r =i fructe. Apoi str`nser[ ce

era pe mas[ =i aduser[ carne de oaie, pentru fiecare c`te un

blid. +i dup[ ce m`ncar[ pu\in din ea, carnea a fost luat[ de

la mas[, fiec[ruia aduc`ndu-i-se o cea=c[ cu vin din lapte de

iap[, dar solul nu a b[ut. Atunci i-au adus vin din cel[lalt ]ntr-

o cea=c[ mic[ =i curat[ =i ]n sf`r=it — patru vase cu tarasun,

ca s[ poat[ bea cu to\ii.

Solul ]i spuse ]ns[ lui askaniama c[ ar fi mai bine ca

b[utura s[ =i-o ia acas[ cazacii, =i askaniama a fost de aceea=i

p[rere. Atunci se ploconir[ cu to\ii din nou =i s-au ]napoiat la

curtea lor. Acolo askaniama aduse vorba despre multe, ]ntre

altele =i despre cump[rarea de m[rfuri ruse=ti, spun`nd c[ ei,

la r`ndul lor, vor aduce spre v`nzare orice fel de m[rfuri

chineze=ti, ]n afar[ de m[tase galben[, aceasta fiind purtat[

numai de han, =i nimeni altcineva nu e volnic nici s[ o

cumpere, nici s[ o poarte.

451

La 9 iulie ]n Curtea solilor nu au intrat negu\[tori chinezi

pentru a cump[ra m[rfuri, fiindc[ ]n ziua aceea a fost o

ploaie toren\ial[, =i ]n ora= era noroiul neasemuit de mare.

La 10 iulie a venit askaniama singur =i l-a ]ntrebat pe sol

dac[ se cump[r[ marfa din vistieria \arului =i a sa. Acesta a

r[spuns c[ din vistieria \arului nu a cump[rat nimeni, c[

]ntreg nego\ul merge foarte prost =i c[ doar cazacii au v`ndut

c`te ceva, de nevoie, lu`nd de cele mai multe ori doar at`ta

c`t au putut scoate la tocmeal[. „M[rfurile nu se desfac,

fiindc[ t[lmacii s-au ]n\eles cu oamenii mandarinilor =i ]i bat

pe negu\[torii care vin, izgonindu-i de acolo chiar ]n fa\a

noastr[, =i nu le ]ng[duie s[ cumpere nimic direct de la noi,

pentru c[ mijlocitorii voiau s[ cumpere totul Ia pre\urile cele

mai sc[zute. De asemenea, nu-i las[ pe negu\[tori s[ intre pe

poart[ pentru v`nz[ri =i, dac[ se va continua astfel, nici

m[rfurile noastre nu se vor vinde, nici cump[rarea nu va fi

dup[ voie. A=adar, cum va mai putea fi vorba despre prietenie

=i dragoste ]ntre cele dou[ ]mp[r[\ii? Mai bine s[ ni se ia pe

fa\[ m[rfurile, dup[ cum v[ este obiceiul, dec`t s[ se umble

cu viclenii. De aceea el, solul, potrivit poruncii m[riei-sale

\arului, cere bogdihanului ca de la m[rfuri s[ se ia vam[, dar

s[ se dea libertate nego\ului =i s[ fie l[sa\i buharanii, t[tarii =i

al\ii s[ intre ]n curte. Acum ]ns[ oamenii no=tri sunt \inu\i ca

]ntr-o ]nchisoare.”

452

Askaniama a r[spuns: „Mandarinii no=tri nu ar cuteza s[

fac[ a=a ceva =i nici mijlocitorii, fiindc[ bogdihanul nu ia nici

o vam[ nici chiar de la supu=ii s[i”. Iar despre ]ng[duin\a de a

ie=i ]n ora= a spus: „C`nd bogdihanul va ]ntreba despre

s[n[tatea domniei-tale, atunci ]i vom putea spune. Acum ]ns[

nu cutez[m s[-i aducem la cuno=tin\[, fiindc[ ne temem de

m`nia lui; s-ar putea sup[ra at`t pe noi, c`t =i pe voi, c[ ne-

am putut g`ndi la ]nc[lcarea vechiului obicei.” A mai spus c[

mandarinii ]l b[nuiesc c[ i-ar raporta hanului despre treburile

soliei pentru profit personal. Totu=i, c`nd se va ivi timpul

potrivit, va g[si un prilej ca s[-i aduc[ la cuno=tin\[ hanului

s[ acorde libertate cump[r[rii m[rfurilor m[riei-sale \arului =i

ale cazacilor. Askaniama a mai spus c[, dac[ ar fi iarn[

acum, bl[nurile s-ar vinde repede, fiindc[ ]n timpul iernii

fiecare are nevoie de ]mbr[c[minte c[lduroas[, dar acum este

var[ =i fiecare om se g`nde=te c[ p`n[ la iarn[ mai este mult.

Solul i-a amintit lui askaniama c[ exist[ porunca de a li se

da voie buharanilor s[ intre pe poart[, dar de am`ndou[

p[r\ile sunt a=ezate str[ji, care nu le ]ng[duie nici m[car s[ se

apropie. Mai mult, buharanilor li s-a poruncit cu asprime s[

nu vin[ cu nici un chip la ambasador. „Ce fel de dreptate este

asta, ca ei s[ fie \inu\i dincolo de por\i =i s[ nu li se ]ng[duie

s[ vin[ la noi =i nici oamenilor no=tri s[ nu li se dea voie s[

ias[ pe poart[ nic[ieri; ce fel de nego\ se poate face ]n felul

453

acesta?” Askaniama a poruncit s[ li se dea voie buharanilor s[

intre nestingheri\i pe poart[, =i zarguceiul a transmis porunca

]n fa\a noastr[, dar, dup[ ce noi n-am mai fost acolo, a pus

din nou opreli=tea. +i zarguceiul i-a m[rturisit solului c[

askaniama nu numai c[ i-a poruncit s[ nu le ]ng[duie

buharanilor s[ intre ]n curte, dar i-a spus s[-i prind[ pe

t[lmaci =i s[ le dea o pedeaps[ aspr[. Fiind askaniama ]nc[ la

sol, hanul a trimis dup[ el. Ambasadorul l-a rugat s[ nu uite

ce i-a spus despre libertatea nego\ului, =i el a f[g[duit s-o fac[

la timpul potrivit. +i a plecat.

}n aceea=i zi dup[ amiaz[ a venit zarguceiul la sol =i i-a

spus: „M`ine, domnia-ta vei lua masa cu hanul”.

}n ziua de 11 iulie a venit askaniama la sol =i i-a spus:

„Ast[zi vei sta la mas[ cu hanul ]n foi=or =i vei fi ]nso\it doar

de paisprezece oameni dintre cei mai mari ]n rang”. Solul a

cerut ]ng[duin\a s[ ia mai mul\i, tot at`\ia c`\i au fost la

]nchin[ciune, ]ns[ askaniama i-a r[spuns c[ nu este cu

putin\[ a=a ceva. Solul i-a spus c[ nu va lua mai mul\i dec`t

doi dvoreanini din Moscova, preotul, doi gr[m[tici, nou[ fii

de boieri, din care doi din Tobolsk, unul de pe Lena =i pe fiul

lui Pavel +ulghin din Nercinsk. Apoi i-a comunicat c[ m[ria-

sa \arul ]i poruncise s[ trimit[ cu buharanii ni=te cazaci s[

cumpere revent din ora=ul Sung. Askaniama a r[spuns c[ ]n

leg[tur[ cu aceasta a trimis la Cancelaria mongol[ o not[ lui

454

alihamba, fiindc[ este treaba aceluia, =i nu a lui, c[

„alihamba se ocup[ de asemenea lucruri la cancelaria lui, c[

a=a cum =ti\i =i voi, buharanii \in de aceast[ cancelarie.

Fiecare departament are treburile sale deosebite, =i nu se

poate amesteca unul ]n treburile celuilalt”.

Solul s-a pl`ns c[ nimeni nu ]ndr[zne=te s[ cumpere vulpi

negre =i a propus s[ se ia aceste bl[nuri pentru vistieria

hanului, d`ndu-se ]n schimb alte m[rfuri, potrivit poruncii.

Askaniama a spus c[ se pot vinde =i ]n curte, dar ele sunt

cump[rate de chinezi doar pentru a fi f[cute iaghi, care sunt

d[ruite din partea hanului nepo\ilor s[i. Al\ii nu au voie s[ le

cumpere. Dac[ s-ar fi =tiut de la ]nceput, ar fi fost oferite

hanului printre daruri, iar hanul le-ar fi primit. Ambasadorul a

spus c[ are multe vulpi negre =i ar fi fost necuviincios s[ le

dea pe toate drept daruri, numai vulpi, iar askaniama i-a

r[spuns c[ hanul ]nsu=i avea un foi=or mare plin numai cu

vulpi negre =i c[ acum nu avea nevoie, dar c[ ar putea fi

v`ndute pe loc rudelor hanului. Solul a ripostat c[ acum

nimeni nu va mai cump[ra =i nu numai at`t, dar nu va

]ndr[zni nici m[car s[ le priveasc[. Askaniama a spus: „Dac[

nu se vor cump[ra vulpile, atunci vom putea spune hanului =i

cred c[ ar putea fi luate pentru vistierie“. A venit un gr[m[tic

=i l-a luat pe askaniama s[ mearg[ „sus”. Solul l-a rugat atunci

din nou s[-i spun[ =i acum bogdihanului, fiindc[ merge la el,

455

s[ ]ng[duie ca =apte cazaci s[ plece cu buharanii, pentru a

cump[ra r[d[cini de revent pentru m[ria-sa \arul, dar

askaniama i-a r[spuns ca =i mai ]nainte c[ este cu neputin\[

s[-i vorbeasc[ despre asta, dar c[ a trimis o not[ lui alihamba

la Cancelaria mongol[, =i alihamba ]i va spune hanului, fiind

treaba cancelariei lui. Din partea m[riei-sale \arului este

porunc[ s[ se trimit[ la Astrahan oameni pentru a cerceta

drumul =i a vedea cum este, felul cum se poate merge, dar nu

putea s[ le spun[ lor, fiindc[ erau prea b[nuitori. De aceea,

le-a cerut numai voie s[ poat[ trimite oameni ca s[ cumpere

revent. Cu toate acestea, ei nu =i-au dat ]ng[duin\a cu nici un

chip =i le-au poruncit calmucilor =i buharanilor s[ nu-i ia cu

ei pe ru=i, iar aceia nu au ]ndr[znit s[-i primeasc[. Solul l-a

]ntrebat pe askaniama de ce bogdihanul a poruncit ca

oamenii no=tri s[ nu cumpere nici un fel de marf[, =i

askaniama a r[spuns c[ nimeni nu a dat o astfel de porunc[,

=i to\i pot cump[ra ce voiesc =i c`t doresc. Solul a r[spuns c[

totu=i trebuie s[ fie o asemenea porunc[ din partea lor,

fiindc[ slujitorii lor chinezi au adus multe m[rfuri s[ fie

v[zute, ]ns[ dintr-o singur[ dughean[; din altele n-au adus

nici un fel de marf[. Askaniama a spus c[ pentru asta nu era

nevoie s[ fie dat[ o porunc[ =i c[ negustorii poate s-au ]n\eles

]n\re ei =i c[ vor s[ v`nd[ mai scump. Pentru a cere pre\uri

mai mari, v`nd dintr-o singur[ dughean[. Solul a mai ]ntrebat

456

de ce calmucilor =i mongolilor li s-a dat voie s[ fac[ nego\

dup[ plac, iar oamenilor no=tri nu li se d[ voie ]n ora= dec`t

c`te cinci, pe r`nd =i ]nso\i\i de str[ji. Askaniama a r[spuns c[

acei calmuci sunt ai tai=ilor, vecini din apropierea zidului, =i

]n fiecare an ]i trimit bir bogdihanului =i, de aceea, pot s[

umble ]n voie =i s[ fac[ nego\.

}n ziua de 16 iulie au venit la sol, ]mpreun[ cu askaniama,

ni=te curteni care au ]ntrebat dac[ ]ntre cazaci este vreun om

care s[ =tie s[ ]noate =i s[ se dea la fund, numai s[ fie foarte

bun. Solul a r[spuns c[ to\i oamenii lui =tiu s[ ]noate, =i

askaniama a cerut s[-i aleag[ pe cei mai buni, fiindc[ el i-a

l[udat ]n fa\a hanului c[ i-a v[zut mai ]nainte ]n timpul

c[l[toriei =i nu vrea s[ se fac[ de ru=ine. Solul a ales zece

cazaci, dar nu au fost chema\i ]n ziua aceea. Tot atunci

sfetnicii au adus ]napoi banii =i, dup[ pu\in, au spus c[

z[riser[ la sol o sabie frumoas[ cu m`nerul de aur =i cu lama

foarte bun[, apoi l-au ]ntrebat dac[ le-o d[ s[ o arate =i

celorlal\i curteni. Au mai spus c[ au un tat[ b[tr`n =i l-au

rugat pe sol s[ le dea =i cartea olandez[ cu gravuri, ]n care

scrie despre solia olandezilor ]n China, ca s[ i-o arate

b[tr`nului, =i o vor aduce cur`nd ]napoi. Curtenii i-au ar[tat

solului cea mai bun[ sabie a bogdihanului, care avea m`nerul

de aur =i lama din o\el chinezesc. Solul a r[spuns c[ le va

]mprumuta cartea, dar nu =i sabia, fiindc[ o poart[

457

]ntotdeauna cu el. Askaniama s-a dus afar[ =i l-a adus cu el pe

t[lmaciul de limb[ mongol[, prin care l-a rugat mult pe

ambasador s[ ]i dea sabia, jur`nd c[ i-o va aduce ]napoi a

doua zi, tot a=a cum i-au adus =i banii. C`nd a v[zut c[ ]l

roag[ at`ta, le-a dat =i cartea, =i sabia, apoi i-a poftit pe cei

doi s[ m[n`nce =i s[ bea, iar ei l-au ]ntrebat despre multe

altele, ca =i mai ]nainte; au stat p`n[ seara t`rziu, c`nd au

plecat iar[=i sus la han.

}n ziua de 17 iulie au sosit la sol sfetnicii, care au adus

]napoi cartea =i sabia, rug`ndu-l s[ nu se opun[ celor ce-i vor

cere =i apoi i-au spus: „Bogdihanul a poruncit s[ te picteze pe

domnia-ta, ambasadorul m[riei-sale \arului, mai ales cu

hainele acelea pe care le-ai purtat mai ]nainte“, fiindc[ ]nt`ia

dat[ a fost desenat doar jum[tate =i acum a poruncit s[-l

zugr[veasc[ ]ntreg, cu sabia =i cu buzduganul pe care ei l-au

v[zut la el. Solul le-a r[spuns c[ acum era o zi prea

c[lduroas[, iar =uba de samur este foarte grea =i nu poate s[ o

poarte, iar pentru desenul de mai ]nainte s-a obosit trei zile.

Au discutat mult despre asta =i, ]n cele din urm[, solul a

acceptat s[-l zugr[veasc[ cum voiau =i iar[=i l-au \inut p`n[

seara cu sabia =i cu buzduganul, a=a cum l-au rugat, =i au

vorbit despre tot felul de lucruri, ca =i mai ]nainte prin

mijlocirea iezuitului. Dup[ aceea, au luat portretul =i au

plecat la Cancelaria solilor, nu departe de Curtea

458

ambasadorului. Curtenii au v[zut la sol =i flintele cele lungi =i

l-au rugat s[ le v`nd[ lor, dar solul le-a r[spuns c[ drumul de

]ntoarcere este lung =i primejdios =i nu poate s[-l str[bat[ f[r[

arme. Sfetnicii au adus cu ei o sabie foarte bun[, cu m`ner de

aur, lucr[tur[ turceasc[, pe a c[rei curea era scris c[ sabia a

fost adus[ drept dar de hanul calmucilor Ocirtu. Un sfetnic a

spus c[ lor nu le place o\elul =i c[ ei au mult, de aceea=i

calitate. Adev[rul era ]ns[ c[ ei se f[leau cu sabia. Solul le-a

spus c[ se cuno=tea c[ o\elul era bun =i ]ntr-adev[r turcesc,

dup[ cum a citit =i ]n scrierea s[pat[ pe sabie. Ceva mai

t`rziu a venit =i iezuitul singur, care i-a spus solului c[ trebuie

s[-i mul\umeasc[ bogdihanului, potrivit obiceiului lor, c[ a

trimis s[-l zugr[veasc[, iar sfetnicilor =i zugravilor s[ le

d[ruiasc[ ceva. Solul a r[spuns: „Dac[ bogdihanul ]mi

d[ruieste =i mie o copie, c`nd va fi gata ]i voi mul\umi =i le

voi d[rui ceva sfetnicilor =i zugravului”. Iezuitul i-a spus s[

repete cele spuse de el =i s[-i mul\umeasc[ bogdihanului,

dup[ obiceiul rusesc, c[ i-a trimis pe oamenii aceia, iar dac[

]i va da o copie, atunci ]i va cinsti =i pe sfetnici, =i pe zugrav.

}n ziua de 18 iulie a venit la sol trimisul Tarhan-lama, care

venea de la hanul calmucilor Ocirtu, =i l-a ]ntrebat de

s[n[tate, dup[ care solul l-a informat c[ askaniama a spus c[

Ocirtu d[ ]n fiecare an bir bogdihanului. Tarhan-lama i-a

batjocorit pe chinezi =i a spus c[ hanul lor este asemenea

459

hanului bogdoi\ilor, ba chiar mai bun, =i de ce s[-i dea bir,

c`nd ei primesc bir de la al\ii. +i a zis ca se va pl`nge la

cancelarie lui alihamba =i lui askaniama. Solul l-a rugat s[ nu

vorbeasc[ nimic despre el =i Tarhan-lama a spus c[ ]n nici un

caz nu o va face, fiindc[ m[ria-sa \arul este ca un tat[ pentru

hanul Ocirtu =i este apropiat de oamenii s[i, c[rora le d[

sprijin =i daruri multe. Solul le-a dat s[ bea =i s[ m[n`nce lui

=i calmucilor care-l ]nso\eau =i dintre care mul\i fuseser[ chiar

=i la Moscova.

}n aceea=i zi au venit sfetnicii chinezi, ]mpreun[ cu

askaniama, cu iezuitul =i cu zugravul, care l-a zugr[vit pe

ambasador cu feregeaua, cu caftanul brodat cu fir =i cu

c[ciula de boier. }n timpul c`t ei erau la sol, cazacii s-au luat

la har\[ cu str[jile chineze de la poart[, =i askaniama s-a

m`niat, fiindc[ oamenii no=tri au dat ]n ei. Solul a spus c[

totul s-a petrecut fiindc[ sunt \inu\i ca ]ntr-o ]nchisoare =i nu li

se ]ng[duie s[ se apropie de por\i, iar dac[ doresc s[

priveasc[ pe uli\[, str[jile nu le dau voie. Dar oamenii no=tri

nu erau obi=nui\i s[ stea la ]nchisoare, =i nic[ieri ]n lume nu

s-a mai pomenit ca solul s[ fie ]ntemni\at, c`nd a venit cu

g`nduri bune. +i de aici a pornit cearta. Askaniama a spus:

„Vechiul obicei nu va fi schimbat pentru voi, dar s-ar putea

totu=i ca bogdihanul s[ v[ lase liberi, =i, c`nd domnia-ta vei

ajunge ]n fa\a \arului, vei putea s[-i spui c[ dac[ pe viitor va

460

mai vrea s[ trimit[ soli, e bine, dar dac[ nu va mai voi, vom fi

tot at`t de mul\umi\i”. Solul r[spunse c[ a=a se va face =i c[

va aduce totul la cuno=tin\a m[riei-sale \arului. A ]ntrebat

apoi dac[ mongolii =i buharanii au venit cu vreo solie de la

tai=a Galdan sau numai cu negu\[torie. Askaniama a r[spuns

c[ au venit de la hanul Ocirtu cu birul =i de la hanul Galdan,

de aceea li s-a dat voie s[ umble slobozi. Solul a zis c[

askaniama nu spune adev[rul, dar ei, despre orice sol str[in

care vine la bogdihan =i ]i aduce daruri, spun c[ este bir ]n

natur[, „=i nu numai c[ este o jignire pentru noi, dar nici

pentru ceilal\i nu este o pl[cere, deoarece =i ei sunt hani

liberi.“

Askaniama a r[spuns: „Dac[ cineva a vorbit despre voi ]n

felul acesta, nu pot fi dec`t oameni m[run\i, de r`nd”. +i solul

l-a ]ntrebat iar[=i despre nego\, dac[ nu li se ]ng[duie s[

v`nd[ la pre\uri dup[ voie =i s[ cumpere la fel. Sfetnicii =i

askaniama au r[spuns: „Dac[ domnia-ta ar fi dorit s[ fac[

nego\ ca ei, ai fi venit a=a cum obi=nuiesc negu\[torii, =i nu cu

solie”. Solul a spus c[ ru=ii pot face nego\ =i f[ra ei, fiindc[

bine =tiu c[ avem m[t[suri =i tot felul de stofe de aur mai

bune dec`t ale lor. Ei au r[spuns: „F[r[ ]ncetare v[ l[uda\i

m[rfurile voastre, iar pe ale noastre le def[ima\i”. Solul a

r[spuns c[ marfurile singure se laud[, deoarece „caii, armele,

ve=mintele, atlazurile =i m[t[surile, postavurile, brocarturile

461

cu flori de aur, catifelele =i taftaua sunt a=a cum le v[d ei

]n=i=i. +i mai ]nainte askaniama ne-a l[udat m[rfurile pe care

le-a v[zut. A=a c[ noi avem ce s[ purt[m =i f[r[ m[rfurile

voastre, ]ns[ m[ritul nostru \ar nu dore=te mai mult pe lume

dec`t bunul renume =i, de aceea, tr[ie=te ]n prietenie =i

dragoste cu alte ]mp[r[\ii. Din aceea=i pricin[, a trimis =i

bogdihanului o solie, m`nat de acela=i g`nd. M[ria-sa a

poruncit s[ se vorbeasc[ despre nego\, at`t spre folosul

nostru, c`t =i al vostru, ca s[ slujeasc[ drept leg[tur[ de

prietenie, deoarece orice ]mp[rat dore=te s[-=i ]mbog[\easc[

supu=ii. +i dac[ nu vor veni de la voi spre noi =i de la noi spre

voi solii =i negu\[torii, cum s-ar putea ]ntemeia o prietenie?”

Ei au r[spuns c[ =i ei erau bucuro=i pentru a=a ceva, ]ns[ pe

soli ]i primeau dup[ un obicei, iar pe negu\[tori — dup[ un

altul. Ambasadorul spuse c[ negu\[torilor ei le d[deau un

r[gaz de numai =apte s[pt[m`ni =i dup[ aceea, fie c[

v`nduser[, fie c[ nu, ]i trimiteau afar[ din ]mp[r[\ie.

Negu\[torii veneau ]ns[ dup[ voia lor, pe c`nd solului nu i se

d[ voie s[ ias[ din curte, de=i venise din porunc[. Sfetnicii au

spus c[ au mo=tenit obiceiul \[rii din b[tr`ni =i c[ nu pot s[-l

schimbe. +i mult[ vreme s-a discutat cu askaniama. Solul l-a

]ntrebat pe acesta de ce nu i-a ar[tat pe larg la Naun c[ nu va

putea s[-l lase s[ mearg[ slobod =i c[ va fi \inut ca ]ntr-o

]nchisoare, ]nc`t din pricina z[vor`rii jum[tate din oameni s-

462

au ]mboln[vit =i al\ii au murit. Dup[ aceea, sfetnicii au plecat

spre han, dar ]n urma lor au venit askaniama =i iezuitul =i au

spus c[ hanul auzise de oamenii no=tri c[ ]noat[ foarte bine

sub ap[ =i c[ se scufund[ cu mare m[iestrie. Solul a ales patru

cazaci, pe care i-au luat =i i-au dus departe de ora=, =i ace=tia

au povestit c[ pe ap[ a venit un caiac poleit cu aur, ]n care

era hanul, clar nu l-au v[zut, ]ns[ erau acolo sfetnicii =i

askaniama. Ei au ]notat =i s-au scufundat ]n fa\a hanului. Au

adus =i doi oameni de ai lor, dar cu toate c[ =i aceia au ]notat

=i s-au scufundat, n-au putut-o face ca ru=ii, iar dup[ ce s-a

terminat ]notul, i-a trimis ]napoi la Curtea solilor.

}n aceea=i zi a murit cazacul Mihail din Selenginsk. Din

porunca hanului, au fost trimise un co=ciug =i ni=te m[tase

alb[, =i au poruncit s[ fie ]nmorm`ntat ]n acela=i loc unde

fusese ]nmorm`ntat mai ]naintea lui cazacul din Nercinsk, cel

care venise ]n China cu Ignati Milovanov. La ]nmorm`ntare,

potrivit poruncii, au mers doar dou[zeci de oameni. L-au

]nmorm`ntat ]n afara ora=ului. Oamenilor no=tri li s-a dat voie

s[ fie ]nmorm`nta\i ]n v[zul tuturor, trupurile celor de alte

credin\e fiind aruncate ]n curte ca hoiturile de animale.

Tot ]n ziua aceea, c[tre sear[, a venit iar[=i askaniama la

sol =i i-a spus: „Oamenii vo=tri ]noat[ grozav, =i hanul i-a

l[udat, dar ]ntreab[ dac[ nu sunt =i al\ii mai buni”. Solul a

spus c[-i va ]ntreba pe cazaci =i, dac[ vor fi al\ii mai buni, ]i

463

va comunica lui askaniama, c[ci pe bogdihan ]l servea

bucuros din toat[ inima, dup[ puterile sale. A mai spus c[

bogdihanului ]i p[rea r[u de moartea cazacului =i c[

poruncise s[ se dea tot ce trebuie pentru ]nmorm`ntare,

spun`nd s[ fie ]ngropat ]n c`mp, ]n afara ora=ului, =i s[ fie

]nso\it de dou[zeci de oameni. Pentru cel[lalt cazac bolnav,

din Tobolsk, a poruncit s[ fie trimis doctorului, ca s[-l

lecuiasc[. A mai poruncit ca solul s[ le interzic[ oamenilor

lui cazaci s[ se mai g`lceveasc[ cu chinezii, fiindc[ treburile

importante au fost ]ncheiate, =i puteau s[ cumpere tot ce

voiau, f[r[ sfad[. Solul a spus: „Voi porunci ca ei s[ nu mai

]nceap[ nici O g`lceav[ cu oamenii vo=tri, fiindc[ de acolo

nu poate ie=i nimica bun”. Apoi solul le-a reamintit c[ \arul ]i

poruncise s[ trimit[ cu buharanii =ase cazaci, pentru a

cump[ra r[d[cin[ de revent din ora=ul buharan Turfan =i de

acolo s[ se duc[ direct ]n ora=ul de scaun al ]mp[r[\iei

noastre Moscova, dar nu a spus c[ oamenii se vor duce la

Astrahan, fiindc[ chinezii sunt foarte b[nuitori. Askaniama a

r[spuns c[ asta o poate spune bogdihanului, ]ns[ a merge

ast[zi cu buharanii este foarte greu, fiindc[ ]ntre Galdan =i

Ocirtu este r[zboi mare =i s[ nu se ]nt`mple ceva din pricina

asta. }i va ]ntreba ]ns[ pe trimi=ii lor dac[ se ]ncumetau s[

plece =i dac[ vor s[-i ia oamenii sau nu. Solul a spus c[, de=i

]ntre ei este r[zboi, totu=i ]ntre ei =i m[ria-sa \arul este pace,

464

iar solii lor =i ambasadorii sunt trimi=i =i ast[zi c[tre \ar, iar

\arul le trimite scrisori =i mici daruri. De aceea, ru=ii ar putea

c[l[tori f[r[ team[. Askaniama a spus c[ despre toate acestea

va hot[r] bogdihanul =i se va face a=a cum porunce=te el.

Dup[ aceea a plecat.

19 iulie. A venit la sol trimisul lui Ocirtu-lama =i a adus cu

el un =leahtic din corpul de c[l[re\i din Smolensk al

colonelului Denisov =i a spus c[ fusese luat prizonier de

polonezi din regimentul boierului =i voievodul cneaz Ivan

Ivanovici Hovanski, l`ng[ Polo\k, cu cincisprezece ani ]n

urm[, =i fusese v`ndut t[tarilor, iar t[tarii ]l v`nduser[

calmucilor, =i acum venea s[-l roage pe m[ria-sa \arul s[-l

r[scumpere de la lama. Solul i-a spus supusului lui Ocirtu c[

este un p[cat s[ vinzi oameni, =i el, lama, din dragoste pentru

m[ria-sa \arul, s[ i-l d[ruiasc[ f[r[ r[scump[rare, iar pentru

asta ]i f[g[duie=te s[ ]i dea ]n dar ce va voi el. +i lama a spus

c[ se va sf[tui cu ]nso\itorii s[i =i va veni din nou.

}n aceea=i zi l-au chemat pe t[lmaci la cancelarie, ca s[-i

spun[ c[ au vorbit cu oamenii lui Ocirtu, =i ace=tia au spus c[

nu ]ndr[znesc s[-i ia cu ei pe cazaci. Le fusese ]ns[ poruncit

de c[tre chinezi s[ spun[ c[ nu-i primesc pe ru=i.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

...m[ria-sa de la bogdihan doi oameni. Solul i-a spus ce-i

ceruse, deoarece a auzit c[ „voi ave\i me=teri dibaci de

465

poduri, cu toate c[ =i ]n ora=ul Moscova sunt mul\i me=teri

zidari”. L-a ]ntrebat, de asemenea, ce animale s[lbatice sunt

pe acolo =i multe altele.

Fiind cu ambasadorul, askaniama a fost chemat sus din

partea hanului. A plecat =i alihamba, iar pe sol l-au l[sat cu

zarguceiul. Dup[ pu\in, au sosit iezui\ii alihahava =i b[tr`nul

care tr[ia acolo ]nc[ din timpul ]mp[ra\ilor nican\i, ]n urm[

cu vreo patruzeci =i cinci de ani =i pe care ]l cinste=te =i hanul

de acum, a=a cum fusese cinstit =i de fostul han. Ei i-au spus

solului c[ ]mp[ratul i-a chemat pe askaniama =i pe alihava,

pentru c[ doresc s[ fac[ ceva nou =i neobi=nuit „pentru

m[ria-sa \arul, ]nsu=i bogdihanul vrea s[ te invite pe domnia-

ta la el, ]n palatul s[u din fund, unde locuie=te, =i nimeni nu a

mai stat ]n felul acesta ]n fa\a hanilor nican\i sau chinezi, care

niciodat[ nu au dat voie s[ fie v[zu\i”. +i chiar ei, iezui\ii, se

minuneaz[ cum de s-a trecut peste acest obicei. Au mai spus

c[ i-au chemat ca s[-i fie t[lmaci =i s[-l ]nve\e cum s[ se

poarte dup[ obiceiul lor =i c[ sunt foarte bucuro=i pentru

cinstea ce se d[ m[riei-sale \arului =i pentru slava lui ]ntre

toate celelalte popoare cre=tine.

Pe c`nd iezui\ii erau cu solul, au sosit c`\iva din cei mai

apropia\i eunuci ai hanului, dup[ ce au a=teptat ]n fa\a

por\ilor mai bine de trei ceasuri, =i au ]nceput s[-l priveasc[

cercet[tor pe sol. Era ceva mai mult de amiaz[, ceasul dou[,

466

c`nd s-au adunat to\i dreg[torii ]n palatul hanului. To\i erau

]mbr[ca\i s[rb[tore=te, cu ve=minte ost[=e=ti aurite, nu ca

acelea cu care fuseser[ mai ]nainte la ]nchin[ciune, ]n afar[

de slujitorii care ]=i duceau activitatea ]n diferite cancelarii.

Apoi au venit sfetnicii =i le-au spus iezui\ilor c[ este timpul s[

plece la han. Ace=tia au pornit, ]mpreun[ cu solul, =i au trecut

peste cinci poduri ca =i mai ]nainte, c`nd solul a fost pentru

]nchin[ciune, apoi peste podul din mijloc, dincolo de care se

aflau doi lei foarte mari turna\i ]n aram[. Au ajuns apoi ]n

locul unde se ]nchinaser[ hanului =i unde erau a=ezate pe

p[m`nt trei sute de pl[cu\e de aram[. C`nd au ajuns la acele

pl[cu\e, i-au ]nt`mpinat alihamba =i askaniama =i le-au spus

s[ se gr[beasc[, pentru c[ ]i a=teapt[ hanul. Au mers mai

repede =i au ajuns la scara de marmur[ cu optsprezece trepte,

au trecut prin cerdac spre foi=orul cel mare, unde st[tuse

hanul c`nd au fost s[ se ]nchine; terasa cea mare era podit[

cu marmur[, =i ]n jurul ei se f[cuser[ creneluri de marmur[,

pe care erau a=ezate kumgane de aram[, ]n care puseser[ jar

=i diferite mirodenii pe care le aprindeau c`nd venea hanul ]n

foi=or. Pentru toate acele foi=oare s-a f[cut un plan am[nun\it.

}n foi=orul cel mare sunt a=ezate str[ji de c`te dou[zeci de

oameni, de am`ndou[ p[r\ile, cu saidakuri =i CU suli\e. Sala

]n care se afl[ postamentul hanului este foarte mare, cl[dit[

din c[r[mid[. }n ]n[l\ime are doisprezece st`njeni =i

467

acoperi=ul se sprijin[ pe st`lpi de lemn, ]n total optsprezece,

a=eza\i pe dou[ r`nduri. Patru st`lpi erau auri\i, iar restul —

vopsi\i ]n ro=u. Grosimea st`lpilor este c`t i-ar cuprinde cu

bra\ele doi oameni. Tavanul are cioplituri m[iestrite =i este

zugr[vit =i poleit cu aur. }n fa\a postamentului hanului, ]n

mijlocul ]nc[perii, au pus un lampadar de cristal. Locul pe

care =ade hanul este f[cut din lemn cioplit =i poleit cu aur.

Postamentul este foarte larg =i are multe sc[ri, dup[ moda

turceasc[, iar pe podeaua ]nc[perii sunt a=ternute covoare

mari, ]n toate culorile. }n fa\a postamentului hanului, de

am`ndou[ p[r\ile, se v[d u=i care dau ]n coridoare. Trec`nd

prin aceast[ camer[ au ie=it iar[=i pe o teras[, de unde se

z[reau mun\i ]nal\i =i gr[dini ]n care erau foi=oare de-ale

hanului, =i dincolo de terasa unui foi=or mare era un altar mic

=i rotund. Acela era ]ncuiat =i, trec`nd pe l`ng[ el, am v[zut o

scar[ care cobora de pe teras[. De la ]nc[perea ]n care sta

hanul =i p`n[ la locul unde se ]nchinase solul era ceva mai

mult de dou[zeci de st`njeni. Alihamba le-a spus s[ se

]nchine hanului =i s-au ]nchinat ca mai ]nainte, de nou[ ori,

adic[ de trei ori c`te trei ]nchin[ciuni =i plec`ndu-=i capul la

p[m`nt de nou[ ori dup[ ce s-au l[sat ]n genunchi. }n timpul

acela, hanul sta pe locul s[u. Dup[ ]nchin[ciune, alihamba l-

a luat pe sol =i l-a condus pe partea st`ng[ a ]nc[perii, unde

468

era a=ezat hanul, =i l-a adus ]n fa\a lui. Acesta sta pe tronul

s[u.

De jur ]mprejurul postamentului, ]n toat[ ]nc[perea se

aflau a=eza\i cam trei sute de mandarini, c[petenii de oaste,

]mpodobi\i cu pene de p[un, iar de-a dreapta hanului erau

a=eza\i kolaii. }n spatele lui erau de-o parte =i de alta c`te

patru oameni ]narma\i cu suli\e =i cu s[bii, iar la suli\e erau

legate snopuri de p[r de cal vopsite ]n ro=u, iar mai jos —

cozi de tigru. Kolaiul care avea rangul de alihamba l-a a=ezat

pe ambasador nu departe de han, dar hanul a trimis un alt

kolai la locul unde fusese a=ezat ambasadorul, poruncind s[ ]l

mute mai ]n fa\[. +i ]ntre han =i sol nu mai era nimeni a=ezat,

iar perna ro=ie pe care trebuie s[ se a=eze solul a pus-o chiar

alihamba, apoi l-a poftit pe sol s[ se ploconeasc[ o dat[, iar

dup[ ploconire s[ se a=eze. Curtenilor moscovi\i, preotului,

gr[m[ticilor =i fiilor de boieri le-au spus s[ stea pe dou[

r`nduri ]n spatele solului la dep[rtare de un st`njen =i

jum[tate, =i ei s-au a=ezat a=a dup[ ce s-au ploconit la fel ca

solul.

Dup[ aceea, hanul l-a chemat pe ruda sa, acela=i kolai

care primise mai ]nainte scrisorile \arului, iar kolaiul i-a luat =i

pe cei doi iezui\i cu el. Kolaiul =i cei doi iezui\i s-au dus spre

han pe partea dreapt[, s-au a=ezat ]n genunchi l`ng[ han =i

acesta le-a vorbit ]n =oapt[, dup[ care to\i trei au venit la sol

469

=i i-au vorbit tot ]ncet, spun`ndu-i s[ se a=eze ]n genunchi

c`nd a ]nceput s[ vorbeasc[ iezuitul alihahava: „Marele

st[p`n al ]ntregii ]mp[r[\ii chineze, hanul, ]ntreab[ dac[

maria-sa st[p`nul tuturor ru=ilor, \arul alb, se afl[ bine =i

s[n[tos”. Solul a r[spuns: „Din mila lui Dumnezeu, m[ria-sa

\arul =i mare cneaz Aleksei Mihailovici, st[p`nul ]ntregii Rusii

Mari =i Mici =i Albe, c`nd am plecat de la m[ria-sa, atunci se

afla ]n bun[ s[n[tate ]n marea =i sl[vita sa ]mp[r[\ie =i ]n

fericit[ st[p`nire, dorindu-i la fel ]n[l\atului ]mp[rat

bogdihanului s[n[tate ]ndelungat[ =i fericit[ st[p`nire, ca

unui vecin prea iubit =i prieten”.

Dup[ aceea, iar[=i cei trei s-au dus la bogdihan =i, venind

]napoi tot ]mpreun[, s-au a=ezat din nou ]n genunchi =i au

spus: „}n[l\atul bogdihan ]ntreab[ trei lucruri: c`\i ani are

m[ria-sa \arul, ce statur[ are =i de c`t[ vreme a ]nceput s[

domneasc[?”

Solul a r[spuns: „M[ria-sa \arul este ]n v`rst[ de cincizeci

de ani, este ]nalt de statur[ =i ]nzestrat cu toate ]nsu=irile

bune, iar de c`nd, prin voin\a lui Dumnezeu, a ]nceput s[

st[p`neasc[ sunt mai mult de treizeci de ani”. +i iar[=i cei trei

s-au dus la han de i-au spus, =i iar[=i au venit la sol =i l-au

]ntrebat c`\i ani avea, ad[ug`nd: „Bogdihanul a auzit c[

domnia-ta e=ti om ]n\elept =i dore=te s[ =tie dac[ ai ]nv[\at

filozofia, matematicile =i trigonometria“.

470

Solul a r[spuns c[ este ]n v`rst[ de patruzeci de ani, dar

despre ]nv[\[tur[ a r[spuns c[ are, a=a cum bine =tiu iezui\ii

cu care a vorbit adeseori. Hanul pusese ]ntrebarea, fiindc[ el

]nsu=i ]nv[\ase de la iezui\i trigonometria =i astronomia. Dup[

ce l-au ]ntrebat, cei trei iar[=i s-au dus la han =i i-au spus, dar

]n afar[ de asta hanul nu i-a mai pus alte ]ntreb[ri. Iar solul

sta la vreo opt st`njeni dep[rtare de han =i a putut s[-l vad[

foarte bine.

Peste un caftan aurit purta o hain[ neagr[, brodat[ cu aur,

asemenea mandarinilor, iar p[l[ria, asem[n[toare cu a

acestora, avea ag[\at[ ]n fa\[ o podoab[ de m[rg[ritar mare

c`t o nuc[ mai mic[. La g`t purta =iraguri de m[rg[ritare cu

boabe de o m[rime deosebit[. Mandarinii =i sfetnicii purtau

cu to\ii buc[\ele de lemn =i filde= amestecate cu coral ro=u =i

]n=irate pe un fir. Pe locul pe care era a=ezat hanul era pus un

tiusak de tafta azurie.

Hanul era de statur[ mijlocie, cu fa\a foarte ciupit[ de

v[rsat =i negricioas[, buzele le avea de culoare ]nchis[. Era ]n

v`rst[ de dou[zeci =i trei de ani.

Postamentul pe care era a=ezat hanul era construit din

lemn cioplit, cu tot felul de chipuri de plante, dragoni =i

zugr[vit cu aur =i cu alte culori, la fel cu cel din foi=orul cel

mare, iar ]n[l\imea postamentului era de un st`njen.

471

Dup[ pu\in, doi mandarini au adus ]n fa\a hanului o mas[

nu prea mare, pe care erau felurite fructe =i m`nc[ruri a=ezate

pe talere de aur, apoi s-au a=ezat mese ]n fa\a kolailor =i ]n

fa\a solului. Ambasadorul avea o mas[ la care sta singur, pe

c`nd mandarinii erau a=eza\i c`te trei la o mas[, iar curtenii

moscovi\i, preotul, gr[m[ticii =i fiii de boieri erau a=eza\i c`te

doi la o mas[. C`nd hanul a ]nceput s[ m[n`nce, mandarinii

s-au a=ezat ]n genunchi =i i-au spus =i solului s[ fac[ la fel =i

s-au ploconit o dat[ p`n[ la p[m`nt. Hanul a trimis kolailor

pe un taler de aur fructe, iar solului i-a trimis dou[ talere de

aur: unul cu mere de Persia =i cel[lalt — cu diferite cofeturi.

De asemenea, a trimis c`te un taler asem[n[tor pentru fiecare

mas[ curtenilor, gr[m[ticilor =i fiilor de boieri.

Hanul a poruncit s[ fie chemat l`ng[ el askaniama. C`nd

cineva este chemat de han, alearg[, cade ]n genunchi ]n fa\a

lui =i a=a ascult[ porunca. A=a a f[cut =i askaniama care slujea

pe l`ng[ noi =i i-a spus hanului nu =tiu ce, mai ]ndelungat,

apoi s-a ]napoiat la locul lui, c[ci alihamba, askaniama =i

iezui\ii erau a=eza\i ]n afara foi=orului, ]n fa\a u=ilor, la o

singur[ mas[.

Dup[ aceea, hanul i-a trimis solului un pepene ro=u t[iat

]n felii, pe o tipsie de aur. Masa a \inut cam un ceas, apoi

slujitorii au adunat toate vasele, dar mesele nu le-au luat. +i ]n

fa\a hanului, pe dou[ t[vi mari de aur, au adus pepeni galbeni

472

mici, =i o tav[ hanul i-a trimis-o solului. +i obiceiul la ei este

s[ se stea la locul s[u =i s[ primeasc[ cu am`ndou[ m`inile

ceea ce se trimite, apoi, dup[ ce se a=az[ darul pe mas[, s[ se

ploconeasc[ p`n[ la p[m`nt, f[r[ s[ se ridice, =i ]ncep s[

m[n`nce. Dup[ un scurt r[gaz, dup[ ce au m`ncat pepenii,

din fa\a hanului au luat totul =i au adus un vas mare de jasp,

dar ce era ]n el, nu =tim. De partea st`ng[ a hanului era un

policandru, ]n care ardeau lum`n[ri cu diferite arome ]n

timpul mesei, pe de o parte =i de alta a hanului se aflau un fel

de m[su\e acoperite cu tafta galben[. Au luat masa din fa\a

tronului, ca =i pe toate celelalte mese, =i au adus alta, pe care

au a=ezat-o l`ng[ u=a din fa\a hanului. +i pe mas[ era o cup[

mare de argint, ]n care se afla vin de struguri. Au turnat vinul

]n cupe de aur, cu o lingur[ de argint cu coada lung[; =i

umpl`nd o cup[, slujitorii au dus-o hanului, care a poruncit

ca aceast[ prim[ cup[ s[ fie dus[ ambasadorului.

+i au venit la sol alihamba =i iezuitul, care i-au spus s[

]nainteze cam o jum[tate de st`njen de la locul unde se afla,

=i solul, primind cupa ]n m`na st`ng[, s-a ploconit cu m`na

dreapt[ p`n[ la p[m`nt, apoi a b[ut. Vinul era f[cut din

struguri =i sem[na la gust cu cel mai bun vin de Rin. Era o

b[utur[ pe care o f[ceau iezui\ii ]n fiecare an numai pentru

han. +i dup[ ce a b[ut, solul s-a ploconit iar[=i =i s-a a=ezat

pe locul s[u. Dup[ aceea, alihamba =i askaniama au venit =i

473

i-au luat pe curtenii ru=i =i pe ceilal\i =i, duc`ndu-i prin fa\a

hanului drept spre u=[, au umplut pentru fiecare c`te o cup[

de aur cu aceea=i b[utur[ =i le-au dat. +i c`nd li s-a spus, s-au

]nchinat, au b[ut, s-au ]nchinat din nou =i s-au ]ntors la

locurile lor, unde se ]nchinar[ pentru a treia oar[.

Mandarinilor chinezi li s-a adus ceai ]n ce=ti de lemn. C`nd

ce=tile...

Solul a spus c[ \arul nostru ]nterzice cu asprime s[ se

v`nd[ ceva du=manilor, dar pentru prieteni nu este opreli=te,

„fiindc[ a=a cum singuri vede\i, toate armele noastre sunt

bune, lucru care se ]nt`lne=te rar ]n alte ]mp[r[\ii”. Alihamba

a spus c[ va vorbi hanului despre asta atunci c`nd va veni

timpul =i vor da un r[spuns, apoi a plecat. }n fiecare zi dup[

ami[z[ a venit askaniama, ]mpreun[ cu un sfetnic, =i spunea

c[ bogdihanul, v[z`nd necuviin\a unor curteni ru=i care s-au

plimbat ]n jurul ora=ului f[r[ ]nso\itor, „a poruncit s[ ]\i

spunem domniei-tale c[ ]n cur`nd vei fi trimis ]nd[r[t”. Solul

a r[spuns ca va fi dup[ voia bogdihanului, dar ]nc[ nu au

v`ndut =i nu au cump[rat nimic, iar ei au r[spuns:

„Bogdihanul ar fi dat voie s[ sta\i c`t a\i fi vrut, dar a poruncit

s[ pleca\i repede din pricina grosol[niei curtenilor, ca s[ nu

se i=te vreo g`lceav[. +tim ]ns[ c[ domnia-ta nu ai nici o vin[

]n asta, numai c[ fac prostii cazacii =i umbl[ f[r[ rost, iar noi

nu mai putem r[bda”. Solul a spus c[, de=i s-au plimbat ]n

474

jurul ora=ului, ei nu au f[cut nici un r[u =i nici nu au iscodit.

Dup[ aceea, askaniama a spus c[ bogdihanul a poruncit s[-i

aduc[ patru oameni care s[ =tie s[ ]noate ]n toate felurile.

Solul a ales dintre cazaci trei oameni =i i-a trimis cu

askaniama; iar ei au ]notat ]n fa\a hanului ca =i mai ]nainte,

iar acesta i-a l[udat grozav. +i s-au ]ntors ]n Curtea soliei cu

askaniama, care a spus ca =i mai ]nainte c[ oamenii s-au

plimbat ]n jurul ora=ului =i peste tot, ]ns[ ambasadorul i-a

r[spuns: „Ei nu s-au plimbat deloc ]n jurul ora=ului =i n-au

f[cut nici un r[u, fiindc[ =i noi avem cet[\i ]mprejmuite cu

ziduri de piatr[ mai puternice dec`t cele de aici. +i nu am

venit s[ v[ iscodim ora=ele. Oamenii no=tri au tr[it ]ns[ mult[

vreme ]nchi=i =i mul\i au fost bolnavi, iar acum se plimb[

pentru a-=i rec[p[ta s[n[tatea, =i nu pentru altceva.”

}n ziua de 20 iulie, solul a trimis la cancelarie pe un

gr[matic, ]mpreun[ cu t[lmaciul, care a spus: „Cu oamenii lui

Ocirtu nu s-a f[cut nimic, dar oamenii no=tri pleac[ cu

buharanii care au fost la Moscova de mai mult de trei ori

p`n[ acum, =i ]ntre cazaci =i ei ]=i spun fra\i, ]nc`t, plec`nd

oamenii no=tri f[r[ ei, aceia vor fi foarte m`hni\i.” Gr[m[ticul

=i t[lmaciul s-au ]ntors =i au spus c[ alihamba s-a dus s[ ]i

aduc[ la cuno=tin\[ hanului care urma s[ hot[rasc[.

}n aceea=i zi solul l-a ]ntrebat pe primul t[lmaci al

chinezilor, Solon, despre ce au spus oamenii no=tri care au

475

fost s[ cumpere m[rfuri, c[ nu se v`nd dec`t ]ntr-o singur[

dughean[. A cui era? T[lmaciul a spus c[ dugheana era a

unor negustori boga\i, dar c[ acolo se afl[ =i m[rfurile hanului

=i, de aceea, se vinde ]ntr-un singur loc, pentru c[ sunt foarte

multe m[rfuri. }n alte dughene erau mai pu\ine dec`t ]n cea

cu m[rfurile hanului, fiindc[ era =tiut c[ acolo se vindeau tot

felul de m[run\i=uri =i lucruri, lemne =i f`n, =i altele. Chiar ]n

fa\a Cur\ii solilor au a=ezat o c`rcium[ a Departamentului

hanului pentru b[uturi =i vindeau toate felurile de b[uturi,

chiar =i vin din cel care se primea din partea hanului ]n toate

zilele, odat[ cu hrana, de la acela=i departament. Pe acest

t[lmaci Solon =i pe tovar[=ii lui i-a ]ntrebat ambasadorul =i i-a

iscodit ce fel de pietre pre\ioase se g[sesc la ei. +i ei au spus

c[ nu se g[sesc diamante, iacinte pu\ine, la fel de rare erau =i

smaraldele, ]n pu\ine locuri, foarte mici =i cu pre\uri foarte

mari. Ei i-au adus solului ni=te diamante, ca s[ le vad[, ni=te

iacinte ro=cate =i ni=te smaralde, cer`nd pe ele un pre\ de

zece ori mai mare dec`t la Moscova. Iacinte albastre =i

galbene, ca =i rubine, sunt multe, ]ns[ tulburi =i m[runte.

Dac[ ]ns[ se g[sesc =i mai mari, arareori erau cu totul curate,

fiindc[ ei le vindeau ]n stare natural[, ]n afar[ de diamante.

Acum ]ns[ se g[seau pu\ine, fiindc[ ]n p[r\ile ]n care se

g[seau nestemate, acuma era r[zboi, =i nu se puteau aduce.

Solul le ceru ca ei s[ se str[duiasc[ s[-i g[seasc[ o piatr[ lal

476

(rubin, balas), care s[ fie =i curat[, =i mare. Ei au r[spuns: „Nu

=tim nici o piatr[ ]n felul acesta, ]n afar[ de cea a unui

mandarin chinez, care este foarte grea. Unsprezece zolotnici

dup[ cum am auzit, ]ns[ este foarte scump[, =i nu vei avea

domnia-ta, solule, at`\ia bani ]nc`t s[ o cumperi, fiindc[ =i

olandezii au ]ncercat s[ o ia, ]ns[ nu au avut la ei at`\ia

bani“. Solul a cerut s[-i aduc[ piatra s[ o vad[ =i, dac[ ]i va

pl[cea, atunci poate o va cump[ra. „+i chiar dac[ eu nu voi

avea at`\ia bani, pot s[ iau de la oamenii mei cu ]mprumut =i,

dac[ nici atunci nu voi putea s[ o cump[r, va fi spre slava

]mp[ratului lor c[ s-a g[sit ]n China o piatr[ pe care nici solii,

nici ambasadorii altor ]mp[r[\ii nu au putut s[ o cumpere.” +i

multe zile ei s-au dus dup[ piatra aceea. +tiau =i iezui\ii

despre ea =i au spus c[ ]n ]mp[r[\ie nu mai este alt[ piatr[

asem[n[toare. Solul i-a rugat pe ei s[ ]ncerce s[ vad[ piatra =i

cu greu mandarinuI a trimis piatra pecetluit[ ]ntr-o cutie =i

]nvelit[ ]n atlaz prin oamenii lui =i prin t[lmaciul lui, ca s-o

arate solului. Acesta a cercetat-o, a c`nt[rit-o =i a ]ntrebat ce

pre\ are. Ei au r[spuns c[ nu o puteau vinde cu mai pu\in de

opt mii de lani de argint. Solul pricep`ndu-le =iretenia, le-a

spus c[ nu are nevoie de ea =i c[ nu-i place =i c[ poate i-ar

aduce una mai bun[. Ei ]l ]ncredin\ar[ c[ pietre mai frumoase

dec`t aceea nu mai sunt ]n toat[ ]mp[r[\ia Chinei =i nici nu

vor fi =i poate s[ ]ntrebe =i pe al\ii, dac[ nu crede. Solul nu a

477

dat nici un pre\ pentru piatr[ =i nici nu s-a tocmit, iar ei au

luat-o =i au plecat ]nd[r[t. Solul le-a spus iezui\ilor ]n tain[ s[

tocmeasc[ piatra ca pentru ei, ]n a=a fel, ]nc`t s[ nu se

ghiceasc[ adev[rul. T[lmacii i-au spus c[ =i ei ar dori ca

lucrurile s[ se fac[ ]n tain[, s[ nu aud[ bogdihanul, care ar

putea s[-i pedepseasc[. Despre piatra aceasta am scris mai

departe, la locul cuvenit. Ei au adus multe alte pietre lal

m[runte =i iacinte, ]n v[zul tuturor, ]ns[ erau mici =i neclare.

Cele mai curate erau nespus de scumpe. Pietre m[runte, mai

ales iacinte =i sc`ntei, se g[seau destule, dar pe toate le

vindeau cu ]n=el[ciune =i nu se ru=inau s[ cear[ o sut[ pentru

ceea ce nu pre\uia dec`t un lan. }n orice fel de nego\ nu sunt

al\ii pe lume a=a de ]n=el[tori ca ei. Se cuno=tea c[ le fusese

poruncit t[lmacilor de c[tre mandarini s[ ]n=ele la t`rguial[,

fiindc[ odat[, v`nz`nd ni=te postav pentru sol, cu pre\ bun,

trec`nd ]n acela=i timp askaniama cu ni=te mandarini, c`nd

au v[zut c[ t[lmacii au tocmit scump postavul pentru sol, ]n

fa\a acestuia i-a oc[r`t =i i-a ]nfrico=at, iar t[lmacii au ]napoiat

postavul =i au spus c[ nu ]ndr[znesc s[ mai t`rguiasc[ altceva

nimic f[r[ =tirea lor. Ei au f[cut asta pentru ca mandarinilor s[

le r[m`n[ tot c`=tigul, =i nu nou[, fiindc[ puseser[ oameni de

ai lor s[ fac[ nego\. Ei au cump[rat =i au v`ndut toate

m[rfurile at`t ]n curtea solilor, c`t =i ]n dughene.

478

}n ziua de 21 iulie alihamba a trimis de la cancelarie la sol

ca s[-i trimit[ t[lmaciul, =i acesta s-a dus acolo, unde ]ntre

timp fuseser[ calmucii =i buharanii. Alihamba i-a spus

t[lmaciului: „Calmucii =i buharanii nu vor s[-i primeasc[ cu

ei pe oamenii vo=tri”. Calmucii =i buharanii spuseser[ c[ nu-i

pot lua pe ru=i, fiindc[ la ei este r[zboi mare, dar este =tiut c[

a=a le poruncise alihamba ]n numele hanului, ca dintre ru=i s[

nu ia nici m[car un c[l[re\. +i calmucii, =i buharanii i-au

spus-o l[murit t[lmaciului c[ ei nici m[car un c[l[re\ nu vor

lua din oamenii ambasadorului. Au f[cut totul a=a cum

fuseser[ ]nv[\a\i de chinezi, fiindc[ mai ]nainte ]i spuseser[

solului c[ ]i vor lua bucuro=i oamenii cu ei, ]ns[ nu

]ndr[zneau s[-i ia f[r[ =tirea chinezilor. Chiar dac[ ar pleca

cu ei, i-ar a=tepta la grani\[ =i nu le-ar da voie s[ mearg[

]mpreun[.

}n aceea=i zi solul a trimis r[scump[rarea pentru

prizonierul polonez de r[zboi, dup[ vulpi negre cu bur\i =i

picioare, ]n pre\ de dou[zeci de lani chineze=ti, =ase spin[ri

de vulpi argintii, luate din gr[mad[, ]n pre\ de dou[zeci de

lani, fiecare cost`nd =aptesprezece ruble, zece spin[ri de

vulpi ro=ii, c`te dou[zeci =i =ase de altini =i doi deceni

spinarea, ]n pre\ chinezesc dou[zeci de lani. Dup[ ce a primit

toate aceste vulpi =i le-a cercetat, lama calmuc a spus c[ mai

trebuie dat ]nc[ un lan de argint. }n acela=i timp un buharan i-

479

a spus lui lama c[ el ar da pentru un cazac rus trei prizonieri

calmuci =i c[ pe robul acela l-ar putea duce m[riei-sale

\arului la Moscova, unde fusese de mai multe ori =i s[ cear[

r[scump[rare mai mare. +i lama buharan n-a mai vrut s[ dea

prizonierul, dar mai t`rziu a venit el ]nsu=i la sol ca s[ discute

despre prizonier =i solul a ad[ugat, pe l`ng[ vulpile date

]nainte, ]nc[ o vulpe argintie de un lan, ni=te cozi de vidr[,

pre\ul vulpilor ajung`nd la doisprezece lani, iar al vidrelor —

la cinci, ]n a=a fel pre\ul de r[scump[rare s-a ridicat la

=aptezeci =i cinci de lani, dup[ pre\urile chineze=ti, iar dup[

cele ale Moscovei — la treizeci =i dou[ de ruble. }n ziua

aceea ]ns[ nu au trimis prizonierul.

}n ziua de 23 iulie a venit buharanul la sol =i i-a spus c[ la

marele zid a sosit o caravan[ mare de calmuci =i buharani,

vreo... de oameni, dar nu =tia dac[ aceia aveau m[rfuri

ruse=ti, ]ns[ aveau cai =i sclavi =i veneau de la tai=ii Galdan =i

de la Ocirtu. Tot el a spus c[ pentru prizonierul rus au dat trei

robi calmuci, dar lama nu primise, ba trimisese ]napoi =i

vulpile negre =i ro=ii din vistieria m[riei-sale \arul, ]n valoare

de =aizeci de lani, pe care, de asemenea, nu le primise.

Cazacii =i t[lmaciul pe care i-a trimis solul la Curtea calmuc[

i-au spus, dup[ porunca solului, s[ primeasc[ vulpile, dar

lama nu le-a primit. Acum, dac[ vrea s[ ]i dea prizonierul,

solul ]i va trimite o sut[ de lani de argint. Lama nu a primit

480

nici de data aceasta, cer`nd optsprezece vulpi negre =i dou[

sute de lani de argint.

}n ziua de 24 iulie chinezii au adus la Curtea solilor cinci

mese ]n totul asem[n[toare celor de mai ]nainte =i pe care le-

au oferit curtenilor =i cazacilor.

}n ziua de 26 iulie a venit askaniama la sol =i i-a spus c[

nu venise de at`t de mult[ vreme, deoarece z[cuse bolnav, =i

acuma a venit, fiindc[ auzise c[ str[jile lor se certaser[ cu

oamenii no=tri =i, dac[ ar auzi bogdihanul, n-ar ie=i nimica

bun din asta, iar treburile celor dou[ ]mp[r[\ii nu s-ar putea

duce la bun sf`r=it. Solul a spus c[ s-au certat, deoarece

str[jile nu le dau voie cazacilor s[ cumpere ceea ce doreau =i,

chiar dac[ unora le ]ng[duiau, ]i duceau unde le era lor pe

plac, =i nu acolo unde voiau oamenii no=tri. Askaniama a

spus c[ va mai trimite ]nc[ un zargucei de la cancelarie, s[ se

lase c`te dou[zeci =i treizeci de oameni s[ ias[ dup[

cump[r[turi, =i pe deasupra, celor care doreau s[ mearg[

pentru a cump[ra c[mile s[ li se ]ng[duie s[ se duc[ acolo

unde erau g[zdui\i buharanii =i calmucii. De asemenea, a

spus c[ dac[ certurile nu vor fi curmate =i bogdihanul afl[ de

ele, ar trimite ]ndat[ porunc[ prin cancelarii ca ru=ilor s[ nu li

se mai v`nd[ nimic =i nici s[ se cumpere de la ei, poruncind

]n acela=i ceas s[ fie ]ndep[rta\i din cetatea de scaun. Solul a

spus c[ totul este la voia bogdihanului, care chiar ast[zi ar

481

putea porunci s[ plece din ora=, dar dac[ oamenii m[riei-sale

\arul, cazacii, ar fi avut libertatea s[ mearg[ unde le place,

atunci nu s-ar fi iscat nici un fel de ne]n\elegere. Askaniama

spuse c[ fuseser[ ]ng[dui\i oameni mul\i =i ]n viitor vor mai fi

l[sa\i s[ mearg[ dup[ cump[r[turi, lucru pe care bogdihanul

nu ]l =tia, cu de la ei putere, tocmai pentru a putea ie=i lini=ti\i

dup[ t`rguieli =i s[ nu se mai ia la har\[, fiindc[ ]nc[ nu se

hot[r`ser[ treburile celor dou[ ]mp[r[\ii. Dac[ s-ar ]nt`mpla

ceva, s-ar pricinui mare z[bav[ ]n treburile m[riei-sale, =i

nimic nu se va termina cu bine. Solul a spus c[ pl`ngerile

cazacilor din curte erau c[ nu puteau cump[ra m[rfuri dec`t

dintr-o singur[ pr[v[lie, =i a ]ntrebat dac[ este dugheana

bogdihanului sau a vreunui sfetnic, fiindc[ ]n oricare alt[

pr[v[lie nu numai c[ nu li se vinde nimic, dar nici nu li se

arat[ marfa. Mai mult, ]n pr[v[lia aceea se vindea m[tasea

g[lbuie de calitate mijlocie cu un lan =i un cin, dar acum s-a

ad[ugat ]nc[ un cin. Askaniama a spus c[ bogdihanul nu are

pr[v[lie, dar m`ine va trimite pe un b[tr`n priceput, om de al

lui, =i ]i va spune s[ cerceteze m[rfurile =i s[-i spun[ c`t

pre\uiau. }n ce-i privea pe oamenii pe care solul voia s[-i

trimit[ la Astrahan, a spus c[ ar fi bucuros s[ le dea voie s[ se

duc[, deoarece ar avea c`=tig cu hrana =i cu podvezile, ]ns[

lama calmuc nu a vrut s[-i primeasc[, fiindc[ pe la ei este

r[zboi mare =i ei ]n=i=i nu =tiu dac[ vor putea r[zbate.

482

La aceea=i dat[ solul a trimis un t[lmaci la lama cu

bl[nurile de vulpe, spre a-l lua pe prizonier, dar c`nd

t[lmaciul a ajuns la poart[, lama ie=ea cu caravana lui din

curte. T[lmaciul l-a oprit pe lama =i i-a spus s[ ia vulpile =i s[-

i predea prizonierul. Lama le lu[ =i, potrivit ]n\elegerii de care

am pomenit, l-a predat pe prizonier.

}n aceea=i zi, prizonierul din deta=amentul de c[l[re\i al

lui Denisov din ora=ul Smolensk, un fiu al polcului lui

Denisov — Teodor Pavlov, feciorul lui Aleksandr — fiind

cercetat, a spus: „}n anul 7167 (1659) am fost luat prizonier ]n

Polonia din regimentul cneazului =i voievodului boier Ivan

Ivanovici Hovanski l`ng[ Polo\k. De la polonezi am fost luat

de cerchezii hatmanului Briuhove\ki, =i acesta m-a v`ndut lui

Miceak, tai=a calmucilor nomazi de pe r`ul Volga. }n

prizonierat la tai=a Miceak am tr[it trei ani, dup[ care acesta

m-a v`ndut hanului calmuc Ocirtu, unde am stat rob

cincisprezece ani”. El, Teodor, era n[scut ]n gubernia

Matislov, satul Dobro, fiul unui mic =leahtic, =i l-a slujit pe

m[ria-sa \arul la Smolensk ]n polcul de c[l[re\i. A mai spus c[

el cunoa=te drumul din Astrahan p`n[ ]n China, fiindc[ a tr[it

aproape cincisprezece ani printre calmucii din preajma

Astrahanului =i, ]mpreun[ cu ei, a f[cut acuma a treia

c[l[torie ]n China =i cunoa=te foarte bine limba calmuc[.

483

}n ziua de 2 iulie a venit alihamba la sol =i i-a spus: „De ce

oamenii domniei-tale se bat cu str[jile chineze =i umbl[ ]n

plimbare de voie ]n jurul ora=ului, =i nu pentru negu\[torie?

Dac[ ar afla bogdihanul despre asta, ]ndat[ ar porunci s[ fi\i

alunga\i din cetatea ]mp[r[teasc[. Acuma a ]ng[duit s[ ias[ ]n

ora= pentru cump[r[turi c`te dou[zeci =i mai mul\i oameni,

at`ta timp c`t vor, numai c[ trebuie s[ umble ]mpreun[ cu

str[jile =i ]n lini=te. Ieri ]ns[ au umblat toat[ ziua mul\i oameni

de jur ]mprejurul ora=ului =i i-a v[zut ]nsu=i hanul. Trebuie, ]n

cele din urm[, s[ dai porunc[ aspr[ oamenilor domniei-tale

s[ nu se mai ia la har\[ cu str[jile.” De fapt, ei se temeau s[

nu le iscodim cet[\ile =i, de aceea,ne c[utau vin[. Solul a

spus c[ nu a auzit despre a=a ceva, fiindc[ „din partea

str[jilor voastre nu s-a f[cut nici o pl`ngere ]mpotriva

caz[cilor m[riei-sale, dar ]n viitor le voi da pedeaps[ aspr[

dac[ mai fac r[u, spre a nu se mai certa cu str[jile =i pentru a

nu se mai plimba ne]nso\i\i”. Apoi a cerut s[ li se dea voie s[

cumpere arcuri =i s[bii, dar alihamba a spus c[ f[r[ =tirea

bogdihanului nu cuteaz[ s[ dea O astfel de ]ng[duin\[, fiindc[

au porunc[ stra=nic[ s[ nu v`nd[ arme str[inilor. +i acesta

este tot un vechi obicei =i ]i este team[ s[-i vorbeasc[ hanului

despre aceasta.

}n ziua de 1 august a murit cazacul Petre Po=ehonov din

Tobolsk =i a fost ]nmorm`ntat ]n acela=i fel cu ceilal\i. Din

484

partea cancelariei s-a trimis m[tase alb[ =i un sicriu, la fel ca

mai ]nainte.

6 august. Alihamba =i askaniama au venit ]mpreun[ la sol.

Askaniama fusese bolnav, dar trimisese adesea pentru a

]ntreba de s[n[tatea ambasadorului. }n zilele ]n care nu au

venit au fost ploi mari =i v`nzarea m[rfurilor din vistieria

m[riei-sale \arul a mers foarte prost. C`nd venisem, pe drum,

askaniama se l[udase c[ ]n ora=ul ]mp[r[tesc sunt at`\ia

negu\[tori, ]nc`t unul singur ar putea cump[ra de o sut[ de

mii de lani, dar c`nd am ajuns ]n ora= =i au venit cei mai buni

negu\[tori ai lor, au cump[rat p`n[ la cincizeci de lani sau

chiar mai pu\in, iar al\ii nu au cump[rat nici de dou[zeci,

de=i d[duser[ pre\ de r`s, a patra parte dec`t ]nainte, ]nc`t

oamenii no=tri i-au oc[r`t =i i-au ]mbr`ncit afar[ din curte.

}n ziua de 7 august au venit la sol ni=te sfetnici ai hanului.

Unul era cel care mai ]nainte fusese trimis de han pentru a

face portretul ambasadorului, iar cel[lalt, cel care venise la

]nceput =i-l ]ntrebase pe iezuit dac[ solul =tie s[ vorbeasc[

latine=te. Ei l-au ]ntrebat pe sol de s[n[tate =i au spus c[

askaniama este bolnav, dar c[ bogdihanul i-a trimis pe ei

„pentru ca domnia-ta, solul m[ritului \ar, s[ ne dai =ase

oameni care s[ fie cei mai buni ]not[tori dintre to\i oamenii

t[i”. Solul a ales ]ndat[ =ase cazaci =i i-a trimis ]mpreun[ cu

ei; =i i-au dus ]n grab[, c[lare, ]n acela=i loc unde ]notaser[ =i

485

mai ]nainte. Acolo v[zur[ un caiac poleit cu aur, dar nu au

v[zut cine era ]n caiac, ]ns[ pe mal i-au v[zut doar pe kolai =i

pe sfetnici. +i au ]notat vreme ]ndelungat[, dup[ care i-au

trimis ]napoi la Curtea solilor.

}n ziua de 8 august a venit de la Naun voievodul cel mic =i

a adus hanului birul pe care ]l adunaser[ de la \[ranii dauri:

c`te o blan[ de samur pe an, de cea mai bun[ calitate, de

fiecare om. }n tot anul cam c`te patru mii de buc[\i. El a

trecut pe la sol =i i-a spus c[ oamenii pe care ]i l[sase la Naun

sunt cu to\ii s[n[to=i, la fel =i vitele, caii =i c[milele, dar

min\ea, fiindc[ oamenii no=tri au scris, ]ntreb`nd c`t vor mai

sta acolo, deoarece multe vite s-au pr[p[dit.

Pe c`nd m[ g[seam la Pejin bogdihanul d[duse porunc[

aspr[ ca ru=ilor s[ nu li se v`nd[ nimic f[cut din fier sau din

aram[: c[ld[ri, s[bii, saidakuri, arcuri =i s[ge\i, cu\ite =i sc[ri

pentru =a, dar cazacii au cump[rat ]n tain[. Celor pe care ]i

descopereau le d[deau ]ns[ banii ]napoi =i le luau s[biile,

cazanele =i celelalte, orice era f[cut din fier. Ei au f[cut

opreli=te oamenilor lor sub porunc[ aspr[, iar pentru

v`nzarea prafului de pu=c[ — fiindc[ =i ei au pulbere, dar

foarte proast[ — erau pedepsi\i cu moartea. La fel, =i pentru

praf, =i pentru s[bii, =i pentru saidakuri, pentru tot ce este

f[cut din fier =i aram[ este porunc[ s[ nu se v`nd[ nici

calmucilor, nici buharanilor. +i fiind ]n ora=ul ]mp[r[tesc

486

Pejin, ]n Curtea solilor au fost pierdute o sum[ de felurite

m[rfuri, toate furate de chinezi. Pe mul\i din ei i-au prins, i-au

legat =i i-au b[tut, dar ho\i asemenea lor nu mai sunt, c[ci,

dac[ omul nu se p[ze=te, =i nasturii de la hain[ i-i taie. Printre

ei sunt o mul\ime de punga=i care ne-au furat c[ciuli bune, =i

chiar slugile mandarinilor au f[cut multe furti=aguri.

}n ziua de 9 august solul =i-a trimis t[lmaciul la cancelaria

lui alihamba, ca s[ ]ntrebe dac[ plecarea va fi ]n cur`nd =i s[-

l roage pe alihamba s[ vin[ la el s[ vorbeasc[ despre treburile

am`nduror ]mp[ra\ilor, pentru ca plecarea s[ nu se fac[ pe

nea=teptate. Alihamba i-a spus t[lmaciului c[ nu lui, ci lui

askaniama trebuie s[-i vorbeasc[, fiindc[ el este r`nduit pe

l`ng[ sol. Alihamba a spus numai c[ plecarea se va face ]n

cur`nd =i, de aceea, s[ ne gr[bim s[ vindem =i s[ cump[r[m.

}n aceea=i zi, solul a trimis la askaniama s[ ]ntrebe, dar acesta

a r[spuns c[ alihamba nu a gr[it adev[rul =i c[ de treburile

astea lui trebuie s[ i se spun[. }n aceea=i zi, a venit iezuitul

alihahava =i a spus c[ se ]nt`lnise cu askaniama care i-a spus

c[ ]n r[stimp de dou[ zile vom primi darurile din partea

bogdihanului =i, apoi, va urma ne]nt`rziat plecarea noastr[. A

mai spus: „Obiceiul lor este ca atunci c`nd ]nm`neaz[

darurile, s[ le dea ca unor supu=i ai lor. +i asta s[ fie =tiut de

domnia-ta. Askaniama nu a mai venit at`t din lips[ de timp,

fiindc[ are mult de lucru la cancelarie, c`t =i fiindc[ este =i

487

bolnav, pe deasupra.“ Solul l-a rugat pe iezuit s[-i caute o

gramatic[ chinezeasc[, =i acesta i-a r[spuns c[ aici nu-i poate

g[si o astfel de carte, fiindc[ chinezii nu au gramatic[ =i ]nc[

nu a fost scris[ nici una. El, alihahava adic[, ]i va trimite

m[riei-sale \arului o carte a sa pe care a f[cut-o ]n China,

intitulat[ Mapi, adic[ H[r\i chineze=ti, =i o scrisoare pentru

m[ria-sa, numai totul s[ fie \inut ]n tain[, =i nimeni s[ nu =tie,

nici chiar iezui\ii, fra\ii s[i, fiindc[ chinezii sunt oameni

b[nuitori =i-i era team[. Solul l-a rugat s[ vorbeasc[ cu

zugravul hanului, care ]i f[cuse chipul, dup[ porunca

acestuia, s[-i picteze un portret al hanului. Iezuitul i-a spus c[

va vorbi bucuros, numai c[ se temea c[ hanul va descoperi

portretul. Solul a spus c[, dac[ cumva ar fi descoperit =i d[c[

ar veni cineva s[ ]ntrebe, el va r[spunde c[ este f[cut de

zugravul s[u, iar iezuitul s[-i spun[ zugravului chinez c[,

pentru tablou, solul ]i d[ruie=te ce-=i va dori. L-a ]ntrebat, de

asemenea, despre piatra pre\ioas[ de care am scris mai sus =i

iezuitul i-a r[spuns c[ nu cunoa=te alta ]n afar[ de aceasta =i

nici nu poate s[ g[seasc[, dar cu ajutorul t[lmacilor ea poate

fi cump[rat[, fiindc[ el nu se pricepe la a=a ceva. La r`ndul

s[u, iezuitul, ]mpreun[ cu tovar[=ii s[i, l-a rugat pe sol s[ le

d[ruiasc[ =i lor pentru biseric[ vreo icoan[ spre ve=nic[

pomenire, iar ei se vor ruga lui Dumnezeu pentru m[ria-sa

\arul, fiindc[ ru=ii care vin ]n China ]ntotdeauna trec pe la

488

biserica lor =i, dac[ nu v[d icoane ruse=ti, ]=i pierd

]ncrederea, socotindu-i idolatri, =i nu catolici. Icoana este de

folos =i pentru ru=ii care acum locuiesc aici, la Pejin, ca s[

aib[ la ce se ]nchina. SoIul i-a d[ruit icoana arhanghelului

Mihail, acoperit[ cu argint aurit, iar pentru a fi a=ezate ]n fa\a

icoanei, i-a dat dou[ sfe=nice de alam[, cu margine de argint,

]mpodobit[ cu email. Iezuitul i-a spus solului sub jur[m`nt c[

va p[stra taina, c[ „bogdihanul este hot[r`t, dac[ m[ria-sa

\arul nu-l va ]napoia pe Gantimur, s[-=i adune o=tenii =i s[

izbeasc[ cet[\ile de grani\[ Albazin =i Nercinsk. Acum sunt

]nsp[im`nta\i de m[ria-sa \arul, mai ales c`nd au v[zut c[ ]n

jurul nostru s-au a=ezat supu=i ai m[riei-sale \arul din porunca

lui. +i mai ]nainte de asta, ei credeau c[ aceia tr[iau dup[

buna lor voie, a=a cum au stat =i pe Amur, =i pe care, c`nd ar

fi vrut, ar fi putut s[-i nimiceasc[. Ei =tiu acum c[ ]n cet[\ile

acelea sunt locuitori pu\ini =i c[ sunt departe de Moscova, dar

sunt apropiate de ei =i nu vor s[ mai a=tepte p`n[ c`nd le vor

spori o=tile lor la grani\[. De fapt, ei nu doresc at`t s[-l ia pe

Gantimur, c`t ar vrea s[ vad[ care este hot[r`rea m[riei-sale

\arul, fiindc[ ei, fiind oameni =ire\i, =tiu c[ cet[\ile acelea sunt

f[cute pentru a ridica birul de la b[=tina=i. Dac[ m[ria-sa

\arul ]l va preda pe Gantimur, care este c[petenia tuturor

b[=tina=ilor, atunci =i ceilal\i localnici ori vor veni dup[ el, ori

se vor r[zle\i. Atunci =i m[ria-sa \arul, c`nd nu vor mai fi

489

pl[titori de bir ]n preajma grani\elor, nu va mai avea de ce s[-

=i trimit[ cazacii s[ bat[ drumurile. +i eu cred c[, chiar dac[

ar trimite un r[spuns m[riei-sale \arul prin domnia-ta =i dac[

la grani\[ cazacii vo=tri nici nu i-ar atinge m[car cu degetul

pe oamenii lor, dac[ hot[r`rea \arului este s[ nu ]l dea pe

Gantimur, trebuie de ]ndat[, pentru ]nt[rirea acelor cet[\i, s[

trimit[ o armat[ mare, deoarece chiar chitai\ii se mirau cum

cuteaz[ at`t de pu\ini oameni s[ locuiasc[ ]n preajma unei

]mp[r[\ii at`t de puternice ca a lor“ . Ei, iezui\ii, erau

bucuro=i s[ ]l serveasc[ pe m[ria-sa \arul, tot a=a ca pe

Dumnezeu, deoarece pe bogdoi\i ]i iubesc mai pu\in dec`t pe

vechii chinezi, fiindc[ atunci c`nd erau st[p`ni chitai\ii, via\a

a fost mai bun[.

V`nzarea =i cump[rarea erau slabe, iar chinezii vindeau

m[rfurile: m[t[suri, atlazuri =i catifele, ]ntr-o singur[ pr[v[lie,

iar ]n altele nu vindeau nimic, deoarece mandarinii =i to\i

t[lmacii, ]mpreun[ cu negustorii, se ]n\eleseser[ cu ce pre\ s[

cumpere m[rfurile noastre =i cu ce pre\ s[-=i v`nd[ m[rfurile

lor, pentru a le r[m`ne lor c`=tigul. +i nimeni nu a ]ndr[znit

s[ sporeasc[ pre\urile pentru m[rfurile noastre ori s[ ]l scad[

pentru ale lor. +i astfel au cump[rat de la noi, dup[ bunul lor

plac, =i ni le-au v`ndut pe ale lor cu pre\uri mult mai mari

dec`t ]nainte. +i ce m[rfuri ruse=ti au fost date =i ce m[rfuri s-

au cump[rat de la ei, la ce pre\uri, va fi scris ]n alt[ parte.

490

}n ziua de 12 august a venit askaniama la ambasador, =i

acesta i-a amintit c[ mai ]nainte ]i d[duse dorin\ele \arului =i

c[ nu a primit nici un r[spuns la ele =i i-a mai spus: „C`nd am

ajuns la Naun, ca =i ]n ora=ul ]mp[r[tesc, domnia-ta

askaniama m-ai ]ntrebat despre toate =i despre ce scria m[ria-

sa \arul ]n scrisoarea lui c[tre bogdihan. De asemenea, venind

la mine, ]mpreun[ cu alihamba, iar[=i v-am dat, prin iezuit, o

not[ scris[ ]n limba latin[. Acum se cuvine ca =i domnia-ta

s[-mi dai, tot prin iezuit, o copie ]n limba latin[, ca s[ =tiu =i

eu despre ce va scrie bogdihanul m[riei-=ale \arul =i ce

dore=te”. Askaniama a spus c[ ]n ceea ce prive=te dorin\ele

\arului, r[spunsul va fi dat ]ndat[ ce ru=ii vor primi darurile,

dar ce va binevoi hanul s[-i scrie \arului =i ce ar putea s[-i

cear[, nici el, askaniama, nu =tie. Solul i-a vorbit despre

podvezi, p`n[ ]n ce loc vor fi date, =i askaniama i-a spus c[

nu =tie, fiindc[ asta era treaba Cancelariei mongolilor, dar a

]ntrebat totu=i dac[ bagajele vor fi mai grele dec`t ]nainte,

cam cu c`t, iar solul i-a r[spuns c[ greutatea va fi cu mult mai

mare, fiindc[ oamenii s[i au cump[rat kitaik, =i nu m[t[suri.

Askaniama a spus c[ obiceiul era ca podvezile hanului s[

mearg[ p`n[ ]n acela=i loc de unde au fost date la venire.

Askaniama a mai spus ambasadorului s[ fie gata a doua zi

pentru a merge s[-=i primeasc[ darurile ce ]i vor fi ]nm`nate

pentru cinstirea m[riei sale \arul, ]n acela=i loc unde au fost

491

primite darurile =i scrisorile din partea \arului. Altor soli

darurile le-au fost ]nm`nate ]n Cancelaria mongolilor =i au

]nc[lcat obiceiul doar pentru m[ria-sa \arul. Solul a ]ntrebat

c`te zile dup[ primirea darurilor le va mai ]ng[dui hanul s[

r[m`n[. Askaniama a r[spuns c[ dup[ ]nm`narea darurilor li

se va mai da voie s[ stea cam zece zile. Solul a mai ]ntrebat

despre ni=te fugari iaku\i, vreo cincizeci de oameni, care

fugiser[, ]mpreun[ cu femeile =i cu copiii, din fortul Iaku\k =i

apoi, pe r`ul Amur =i, de acolo, pe Singal =i pe Naun. Din

fortul Iaku\k fuseser[ trimi=i ni=te cazaci comanda\i de un fiu

de boier dup[ ei, dar iaku\ii aceia au izbutit s[ scape, dup[ ce

au r[nit mul\i o=teni. +i lu`nd doi oameni din satele de pe

Naun, i-au trimis ]n ora=ul ]mp[r[tesc, unde au spus c[ sunt

veni\i din partea principilor iaku\i la bogdihan pentru a i se

]nchina ca supu=i, fiindc[ ru=ii ]i asupresc din greu =i birul ]l

str`ng mai mult cu sila. Pe cei doi iaku\i i-au trimis apoi

]nd[r[t la tovar[=ii lor de pe Naun, ]mpreun[ cu askaniama.

Solul, auzind despre ei, i-a vorbit lui askaniama ]nc[ de pe

Naun, =i acesta i-a r[spuns c[ ]n leg[tur[ cu ei va fi dat[ o

porunc[ =i c[ ]i vor fi ]napoia\i. Askaniama a mai spus c[ va

aduce la cuno=tin\a bogdihanului, iar solul l-a mai ]ntrebat

despre c[petenia t[lmacilor, tungusul Tokultei, un nepot al lui

Gantimur, care locuia la torgacini, supu=i ai chinezilor, =i

care, dup[ ce omor`se trei oameni, se refugiase la Nercinsk,

492

la Gantimur. C`nd solul a ajuns la Nercinsk =i l-a rugat pe

Gantimur s[-i dea o c[l[uz[, acesta i l-a trimis pe Tokultei.

Ajung`nd ]ns[ la Naun, voievozii l-au ]nvinuit pe acesta c[

este un mare ho\ =i c[ a omor`t mul\i oameni, c[ a fost

supusul bogdihanului =i c[ a fugit la Nercinsk. C`nd

askaniama a sosit din ora=ul ]mp[r[tesc la Naun, a spus

acela=i lucru, c[ Tokultei este un t`lhar, un tr[d[tor, =i c[

astfel de oameni trebuie sp`nzura\i. Solul i-a spus atunci c[,

de=i el nu =tia ce t`lh[rii mari a s[v`r=it, totu=i se dovedise

destoinic, fiindc[ era t[lmaciul soliei m[riei-sale \arul, care

vine cu toat[ prietenia =i dragostea la bogdihan, iar

bogdihanul, din prietenie pentru m[ria-sa, ar putea s[-i ierte

nelegiuirile. Askaniama =i voievozii au spus c[ ei, f[r[

porunca bogdihanului, nu cuteaz[ s[-l ierte =i c[ pe Tokultei

]l va lua askaniama cu el ]n ora=ul ]mp[r[tesc. C`nd a ajuns =i

ambasadorul ]n ora=ul ]mp[r[tesc, tot atunci l-au adus =i pe

Tokultei, iar solul l-a rugat pe han s[-l cru\e. Askaniama a

spus atunci c[, ]mpreun[ cu alte treburi, ]i va aminti hanului

=i de asta. Atunci solul i-a spus lui askaniama c[ oamenii care

au r[mas la Naun s[ ]ngrijeasc[ de vite i-au scris c[ multe

c[mile =i mul\i cai au murit, iar pe drum nu au de unde lua =i

trebuie s[ cumpere animale de povar[ aici ]n ora=ul

]mp[r[tesc. De asemenea, l-a ]ntrebat =i despre arme, s[ ]l

roage pe bogdihan s[ le ]ng[duie s[ cumpere arcuri =i s[bii,

493

iar askaniama a f[g[duit s[ o fac[. Dup[ aceea, a plecat sus,

la han. }n ora=ul chinezesc de scaun, Pejin, c[milele bune se

vindeau cu c`te patruzeci de lani, cele mijlocii — cu c`te

treizeci de lani =i mai mult, iar cele mai pu\in ar[toase — cu

c`te dou[zeci sau dou[zeci =i cinci de lani fiecare.

}n ziua de 13 august a venit la sol un zargucei, cam cu o

jum[tate de ceas ]naintea zorilor, =i ne-a spus s[ mergem f[r[

z[bav[ la Cetatea ro=ie, la han, pentru a primi darurile. Solul

a plecat, ]mpreun[ cu to\i oamenii s[i, pentru a ]mplini ce i s-

a adus la cuno=tin\[. }nainte de a sosi, ]n fa\a por\ilor pe unde

d[duse scrisoarea m[riei-sale \arul, erau a=ezate darurile.

Acolo, ]n partea dreapt[, ]ntr-un foi=or nu prea mare, s-a

poruncit s[ ne a=ez[m =i s[ a=tept[m. Cam dup[ un ceas =i

jum[tate, ]n care timp a plouat, a venit alihamba, care l-a

salutat pe sol, apoi s-a dus sus. Dup[ ce am mai a=teptat cam

un ceas, am fost chema\i la locul unde se ]nm`naser[

scrisorile \arului, deoarece acolo fuseser[ aduse darurile din

partea hanului. Fiind solul chemat s[-=i primeasc[ darurile,

alihamba i-a cerut s[ le primeasc[ ]n genunchi — =i ]n locul

acela era noroi — pe acelea pe care bogdihanul le trimitea

m[riei-sale \arul, fiindc[ a=a e obiceiul la ei, ca solii tuturor

]mp[ra\ilor s[ cad[ ]n genunchi la primirea darurilor pentru

st[p`nii lor. Solul a spus c[ a=a ceva nu se poate face, fiindc[

i-ar aduce o mare necinste m[riei-sale \arul. }n felul acesta

494

primesc darurile doar supu=ii de la st[p`nii lor, iar cei care

sunt de o seam[ le primesc a=a cum se =tie ]n toat[ lumea, ca

de la prieten la prieten sau de la vecin la vecin, a=a cum ]i

]nm`nase lui alihamba darurile din partea m[riei-sale \arul,

f[r[ a porunci nim[nui s[ cad[ ]n genunchi pentru a le primi.

Alihamba, auzind cele spuse, n-a mai zis nimic, ci a poruncit

doar s[ se aduc[ darurile care erau puse ]n saci galbeni =i ne-

au ]n=tiin\at c[ mai ]nt`i veneau darurile cancelariei, ]n

schimbul darurilor primite. Ceea ce a fost dat, se scrie mai

jos:

O =a chinezeasc[ cu tot harna=amentul.

Un lighean pentru sp[latul m`inilor ]n greutate de optzeci

de lani de argint.

Treizeci de baloturi de m[tase =i atlaz de culoare neagr[,

aurite =i de alte culori, precum =i catifele.

Cinci piei de nerpa, cinci piei de tigru, cinci piei de leo-

pard.

Patru co=ule\e din coaj[ de tei cu ceai.

Dup[ acestea, alihamba a spus c[ bogdihanul ]i trimite ]n

dar m[riei-sale \arului:

Un lighean de argint =i o can[ cu m`ner ]n greutate de o

sut[ dou[zeci de lani, pentru sp[latul m`inilor.

495

Optzeci de buc[\i de m[tase, atlaz =i catifele de toate

culorile, din care zece baloturi de m[tase de culoarea

ceaiului, de cea mai bun[ calitate.

Dou[ =ei chineze=ti cu tot harna=amentul.

Zece buc[\i de piei de nerpa.

Dou[sprezece (piei de) tigru.

Paisprezece piei de nerpa putrezite.

Opt l[zi cu ceai.

C`nd ne-au dat darurile pe care le-am ]nsemnat pe o list[

=i am vrut s[ le trimitem la Curtea soliei, iar solul a trimis

dup[ o c[ru\[, alihamba a trimis zarguceiul s[-l ]ntrebe pe sol

]n ce chip va primi de la han darurile pentru el ]nsu=i. Solul a

r[spuns c[ darurile care-i sunt destinate din partea

bogdihanului le va primi bucuros a=a cum vor vrea ei =i, dac[

este nevoie, se va ploconi, fiindc[ una este s[ le primeasc[

pentru sine, =i alta s[ le primeasc[ ]n numele m[riei-sale

\arul. Dup[ asta i-au spus solului s[ a=tepte ]n curte =i

zarguceiul a plecat sus, ad[ug`nd c[ mai urmau =i alte daruri

pentru m[ria-sa \arul. Pentru sol era preg[tit un cal mic cu o

=a obi=nuit[, un val de m[tase, nu prea mare, =i ceai. Am

a=teptat acolo =ase ceasuri, p`n[ se f[cu vremea cinei. +i

nimeni nu a adus nimic, =i am stat o zi ]ntreag[, f[r[ s[ bem =i

s[ m`nc[m. Dup[ aceea a venit askaniama ]n tain[ la sol =i i-

a ]ndep[rtat pe to\i ceilal\i, ]n afar[ de t[lmaci, =i i-a spus:

496

„M-a trimis bogdihanul, pentru c[ ]ntre domnia-ta =i alihamba

s-a iscat o ceart[. Eu, askaniama, nu am fost ]n ora=, fiind

plecat”. Solul i-a spus: „C`nd alihamba mi-a dat darurile din

partea hanului pentru m[ria-sa \arul, mi-a poruncit s[ cad ]n

genunchi ]n noroi, pentru a le primi, =i eu i-am spus c[ nu voi

primi niciodat[ ]n felul acesta darurile, fiindc[ prin asta i-a=

face o ru=ine m[riei-sale \arul, deoarece ]n felul acesta

primesc daruri numai slugile de la st[p`nii lor sau supu=ii.

Alihamba mi-a predat darurile de pe o list[, eu le-am primit =i

le-am ]nscris pe o list[ a mea, am trimis dup[ o c[ru\[ =i am

vrut s[ plec spre Curtea solilor. Dup[ aceea alihamba a trimis

un zargucei, care a ]ntrebat cum voi primi de la bogdihan

darurile, pe care mi le face mie. Eu i-am r[spuns, ]n aceast[

privin\[, c[ le voi primi a=a cum mi se va spune. Dup[ aceea

alihamba a plecat sus =i nu a mai venit”. Askaniama a spus c[

ar fi fost mult mai bine s[ fi primit =i darurile pentru m[ria-sa

\arul tot dup[ datina lor, a=ezat ]n genunchi „tot a=a cum ai

f[cut pentru darurile domniei tale, fiindc[ acum treburile vor

merge cu ]ncordare, hanul se va m`nia =i nu va ie=i nimica

bun dintr-asta”. Solul a r[spuns c[ askaniama =tie bine c[ cei

care primesc darurile ]n genunchi erau vasali, dar c[ ]mp[ra\ii

deopotriv[ nu le primesc niciodat[ astfel. A=a cum este =i ]n

]mp[r[\ia noastr[ ca atunci c`nd \arul d[ruie=te ceva, supu=ii

s[i primesc darul a=eza\i ]n genunchi, c`nd trimite ]ns[

497

darurile un alt ]mp[rat de o seam[ cu el, niciodat[ darurile lui

nu sunt primite ]n genunchi. „Nici eu nu am cerut s[ fie

primite ]n genunchi darurile trimise prin mine de m[ria-sa

\arul c[tre han. Dac[ tai=ii mongoli, vasalii vo=tri, primesc

darurile ]n genunchi, nou[ ne face\i o mare ru=ine silindu-ne

s[ primim darurile asemenea lor. +i dac[ m[ria-sa \arul ar

auzi c[ am primit ]n felul acesta darurile, ]ndat[ m[ria-sa mi-

ar da o pedeaps[ aspr[. Fac[-se voia bogdihanului, dar pentru

c[ este ]n joc cinstea m[riei-sale \arul, eu nu pot s[ fac a=a

ceva, fiindc[ acestea nu sunt daruri pentru mine, ci pentru

]mp[ratul meu. +i nici s[ nu v[ g`ndi\i la a=a ceva, pentru c[

eu sunt doar solul care a primit din partea sa ]ns[rcinarea =i

fiindc[ un ]mp[rat trimite daruri dup[ obicei altui ]mp[rat

asemenea lui, din prietenie, nu se poate da o porunc[ s[ fie

silit solul s[ =ad[ ]n genunchi. Prin asta i s-ar aduce ocar[

m[riei-sale \arul, dar nici bogdihanului nu i s-ar face cinste. }n

lumea ]ntreag[ nu se =tie s[ fi fost sili\i solii s[ fac[ ceva ce ar

aduce ocar[ st[p`nului lor”. Dup[ ce l-a ascultat pe sol,

askaniama a plecat sus la han =i ]ndat[ a venit un zargucei la

sol =i i-a cerut, cu g`nd viclean, s[ mearg[ s[ se plimbe prin

palatul din apropiere, cer`ndu-i totodat[ nota pe care erau

]nscrise darurile hanului, spre a revedea. Solul i-a spus c[ a

rupt lista ]nc[ din clipa c`nd a v[zut c[ darurile nu au fost

date, fiindc[ ce poate ]nsemna o list[ atunci c`nd darurile nu

498

au fost f[cute. Ei au spus c[ ]n lista aceea se scrisese gre=it =i

nu fusese ]nsemnat totul, trebuind s[ se fac[ o list[ nou[. To\i

]ns[ au min\it. Apoi, askaniama a plecat din nou la han, unde

a z[bovit cam un ceas =i jum[tate. Venind, ]mpreun[ cu

alihamba, aproape de ]nserare, i-a spus solului s[ se ]ntoarc[

la curtea sa. }n cetatea hanului am stat p`n[ seara, f[r[ s[

bem, nici s[ m`nc[m ceva, iar ei au r[mas cu darurile. Seara

au venit =i au lipit o h`rtie scris[ pe por\ile noastre, dar ce

cuprindea nu =tim, fiindc[ era soris ]n chineze=te.

}n ziua de 15 august a venit c[petenia zarguceilor de la

Cancelaria mongolilor s[ ne ]n=tiin\eze ca ]n diminea\a

urm[toare s[ fim preg[ti\i pentru a primi darurile. Solul i-a

spus zarguceiului c[ este gata s[ mearg[ =i s[ ridice darurile

chiar acum, „dar s[ nu se mai fac[ la fel ca acum trei zile,

c`nd darurile pentru m[ria-sa \arul au fost aduse, =i eu le-am

scris pe list[, lu`ndu-le ]n primire, =i c`nd am vrut s[ le trimit

la Curtea soliei, au fost luate ]napoi. Nu vreau s[ mai st[m ca

atunci ]n ploaie p`n[ seara, fl[m`nzi =i ]nseta\i, =i nici prin

g`nd s[ nu v[ treac[ s[ primesc ]n genunchi darurile pentru

m[ria-sa \arul. Dac[ nu vor s[-mi dea astfel darurile, spune\i-

mi-o de acum, =i eu nu voi mai merge ]n Cetatea ro=ie pentru

a fi trimis ]napoi f[r[ ele, ca acum trei zile, ceea ce a fost o

mare necinste”. Zarguceiul a spus: „Atunci darurile \i-ar fi fost

]nm`nate domniei-tale =i f[r[ plec[ciuni, =i f[r[ s[ stai ]n

499

genunchi, dar nu au fost date, fiindc[ nu erau toate preg[tite,

dar acum vor fi. Asta a fost pricina pentru care nu \i le-au dat,

nu c[ nu le-ai fi primit ]n genunchi, ci doar pentru c[ nu erau

toate. Acum se vor aduce toate ]ntr-un singur loc =i va fi cu

putin\[ s[-\i fie predate domniei-tale ]ntr-un ceas =i s[ se fac[

totul a=a precum voie=ti”. Solul a spus: „}mp[ratul nostru,

m[ria-sa \arul, d[ruie=te supu=ilor s[i tai=ii calmuci Aiuka =i

Solom-Seren darurile ]n acela=i fel cum vre\i s[ ni le face\i voi

acum, =i aceasta este o mare necinste pentru m[ria-sa \arul.

Mai bine este s[ se fac[ ]n a=a fel ]nc`t =i bogdihanul s[ fie

cinstit, =i darurile s[ fie primite cu respectul cuvenit, fiindc[

mai bine cinste=te un om cu vorbe spuse din toat[ inima,

dec`t din cele silite. Ce c`=tig ave\i voi din primirea darurilor

]n genunchi, dac[ ]n inim[ nu este dragoste =i mul\umire?”

Zarguceiul a spus c[ a=a era vechiul lor obicei, dar acum s-a

l[sat la voia noastr[, =i a plecat. Toate acestea ]ns[ erau

minciuni, fiindc[ nu au ad[ugat alte daruri, ci au r[mas

acelea=i pe care le d[duser[ mai ]nainte, =i erau trecute pe

vechea list[.

}n 16 august. Cu o jum[tate de or[ ]naintea zorilor a venit

zarguceiul la sol =i i-a spus s[ mearg[, ]mpreun[ cu to\i

oamenii s[i, ]n ora=ul ]mp[r[tesc, pentru a primi darurile.

Solul, ]nso\it de to\i cazacii, a plecat ]ntr-acolo =i, ajung`nd ]n

acela=i loc din fa\a por\ilor unde a predat scrisorile \arului, li

500

s-a spus s[ a=tepte ]ntr-un foi=or nu prea mare pe partea

dreapt[. Dup[ ce au a=teptat dou[ ceasuri, a venit zarguceiul

=i i-a spus solului s[ vin[ s[ ia darurile. Solul s-a dus =i l`ng[

daruri i-a g[sit pe alihamba =i pe askaniama =i al\i sfetnici ai

hanului. C`nd au ajuns, solul =i oamenii s[i, chinezii i-au

spus: „Cu toate c[ domnia-ta nu ai primit cum se cuvine

darurile din partea bogdihanului, totu=i bogdihanul a poruncit

ca acestea s[ \i se predea domniei-tale, mai ales pentru

cazacii care au avut de a=teptat timp ]ndelungat”. Solul

r[spunse: „S[ fie dup[ voia bogdihanului, ]n=[ eu nu l-am

necinstit pe m[ria-sa, ci m-am purtat astfel pentru a ap[ra

cinstea st[p`nului meu, m[ritul \ar. Dragostea nu poate fi

dovedit[ c[z`nd ]n genunchi sau cu alte purt[ri ]njositoare, ci

ea s[l[=luie=te ]n inima omului.” Ei au r[spuns c[ asta o =tie

numai Dumnezeu =i i-a spus s[ primeasc[ darurile. Darurile

le-au dat pe toate la un loc =i nu a=a cum spuseser[ mai

]nainte, c[ ele sunt din partea hanului, iar acestea sunt date

ca r[spuns la darurile primite. Totul era ]ns[ o ]n=el[torie,

pentru c[ solul oprise pe ascuns lista cu darurile date prima

dat[. Darurile pentru m[ria-sa \arul, solul le-a primit ]n

picioare. Dup[ primirea lor, mandarinii i-au spus solului s[

primeasc[ acum darurile din partea hanului pentru el. Solul a

]ntrebat cum doresc ei s[ primeasc[ darurile, pentru a-i

]ncerca dac[ vor spune ca mai ]nainte. Ei au r[spuns: „+i

501

darurile pentru domnia-ta prime=te-le tot ]n picioare, cum ai

primit =i darurile pentru \ar”. +i solul a primit =i darurile lui tot

]n picioare. +i ce i s-a dat, scrie mai jos:

Un c[lu\ mic =i slab cu =a =i harna=ament.

Dou[sprezece buc[\i de m[tase de calitate mijlocie =i

inferioar[.

Un oziam cu broderie de aur.

Una pereche ciubote cu ciorapi.

Una centur[ cu cu\it =i o n[fram[.

Una p[l[rie chinezeasc[.

Dou[zeci =i =ase de valuri de kitaik de calitate mijlocie.

Dou[ co=ule\e cu ceai.

+i c`nd i-au ]nm`nat solului darurile, nu au spus nici c[

sunt date din partea hanului, nici c[ sunt daruri ca r[spuns la

ceea ce a adus solul; dar se crede c[ au fost numai darurile de

r[spuns pentru darurile de la el, iar din partea hanului nu i-au

dat nimic, fiindc[ nu i-au dat solului nici a zecea parte din

valoarea celor d[ruite de el. Mai jos este scris ce s-a dat, ]n

locuri deosebite, mai ]nt`i darurile din partea hanului =i apoi

darurile ca r[spuns la cele aduse.

Celor doi curteni din Moscova li s-au dat ]n mod egal c`te

opt buc[\i de m[tase, c`te treisprezece buc[\i de kitaik, c`te

un oziam de m[tase, o p[l[rie chinezeasc[, o centur[, c`te o

pereche de ciubote, drept r[spuns pentru darurile lor, iar

502

drept dar din partea hanului au fost date acelea=i lucruri =i

c`te dou[ l[zi de ceai.

Gr[m[ticii de la Posolski prikaz au primit c`te un oziam

de m[tase, c`te o p[l[rie, c`te o centur[ cu cu\it, c`te o

pereche de ciubote, c`te un val de m[tase proast[ volosianka,

c`te =aisprezece buc[\i de kitaik.

Gr[m[ticului Niki=ka Veniukov de la Posolski prikaz i-au

dat, ca daruri de r[spuns la ceea ce a adus el, dou[ valuri de

m[tase, un val de atlaz; =i fa\[ de ceea ce d[ruise el hanului,

i-au dat a treia parte doar din valoare.

Preotului Petru din Tobolsk i s-au dat, ca daruri din partea

hanului, un oziam de m[tase cu br`u =i cu cu\it =i n[fram[, o

p[l[rie chinezeasc[, ciubote, o bucat[ de m[tase solomenka,

alta — volosianka, =aisprezece buc[\i de kitaik, iar ca daruri

de r[spuns pentru darurile aduse de el — dou[ valuri de

m[tase.

Feciorilor de boieri din Tobolsk =i celorlal\i li s-au dat, ca

daruri din partea hanului, ]n totul ce i-au dat preotului Petru =i

gr[m[ticilor, iar drept daruri de r[spuns, fa\[ de ce au adus ei,

li s-a dat a treia parte, totu=i de calitate mai bun[.

Cei cinci t[lmaci au primit c`te un oziam de m[tase, c`te

un val de m[tase volosianka, paisprezece buc[\i de kitaik.

Cazacilor din Tobolsk =i din Nercinsk, slujitorilor solului,

oamenilor din curte =i altora, ca =i vizitiilor, li s-au dat c`te

503

opt buc[\i de kitaik, c`te o bucat[ de m[tase volosianka, ]ntru

totul asem[n[tor, la o sut[ treizeci =i =ase de oameni.

C`nd au primit darurile din partea hanului, unii au vrut s[

se a=eze ]n genunchi, dar askaniama nu i-a l[sat. Tot atunci

solul le-a spus lui alihamba =i lui askaniama s[-l roage pe

bogdihan s[-i ]ng[duie s[ r[m`n[ ]nc[ dou[ s[pt[m`ni ]n

ora=, iar ei i-au r[spuns c[ la ei nu este ]n obicei ca solii s[

mai r[m`n[ mult[ vreme dup[ ]nm`narea darurilor, ]ns[ au

s[-i aduc[ la cuno=tin\[ hanului. Dup[ aceea ne-am ]ntors la

Curtea solilor.

}n ziua de 17 august au trimis un gr[m[tic de la Cancelaria

mongolilor s[-i spun[ solului din partea lui alihamba =i a lui

askaniama: „Domnia-ta, solule, s[ te g[te=ti de drum, fiindc[

hanul a poruncit s[ mai r[m`i numai =apte zile, nici o zi mai

mult. Iar ]n ce prive=te podvezile, c`te a\i avut de la Naun

p`n[ la ora=ul de scaun, tot at`tea ve\i primi =i acuma”. }n

aceea=i zi solul a trimis la cancelarie un gr[m[tic =i un

t[lmaci, c[rora le-a poruncit s[ spun[: „Alihamba =i

askaniama au trimis de la cancelarie un gr[m[tic s[-mi spun[

s[ fiu gata de plecare ]n =apte zile. Eu vreau s[ fie rugat

bogdihanul s[-mi ]ng[duie ]nc[ o s[pt[m`n[ dup[ cele =apte

zile, timp ]n care, dac[ porunce=te s[ r[m`n, voi sta pe

cheltuiala mea”. Apoi cei doi trimi=i mai ]ntrebar[ dac[ s-a

dat un r[spuns la dorin\ele \arului, pe care solul le-a dat scrise

504

]n limba latin[, ca =i despre copia de pe scrisoarea pe care

hanul dore=te s[ i-o trimit[ m[riei-sale \arul, a=a cum =i solul

le-a dat lor o copie ]n limba latin[ dup[ scrisoarea \arului,

c`nd a ajuns la Naun =i apoi ]n ora=ul de scaun. De

asemenea, au mai cerut „s[ se ]ng[duie s[ r[m`n[ ]n ora=ul

Pejin doi sau trei oameni de ai lui, cu m[rfurile r[mase,

deoarece nu s-au v`ndut nici jum[tate din ele. Oamenii vor fi

\inu\i cu cheltuiala solului.” Au mai cerut s[ fie preda\i iaku\ii

tributari ai m[riei-sale \arul, care fugiser[ la ei din fortul

Iaku\k, ca =i pe t[lmaciul Tokultei. „S[ li se dea =i podvezi

]ndestul[toare, deoarece cazacii cump[raser[ kitaik mai mult

dec`t aduseser[ samuri, vulpi =i hermine. Dac[ ar fi =tiut,

mul\i dintre ei =i-ar fi luat de la Naun caii =i c[milele. +i

cazacilor s[ nu li se fac[ vreo lips[”. Alihamba =i askaniama

au r[spuns c[ ]n ce prive=te dorin\ele \arului =i scrisoarea cu

copia ]n limba latin[, asta =tie kolaiul, el va da r[spuns la

toate, dar ei nu =tiau dac[ va fi ]n scris sau nu.

}n ziua de 23 august i s-a trimis solului, din partea hanului,

o mas[ asem[n[toare ]ntru totul cu cele de mai ]nainte. }n

aceea=i zi a venit askaniama =i i-a spus solului c[ bogdihanul

a ]ng[duit s[ r[m`n[ ]nc[ p`n[ ]n ziua de 4 a lunii urm[toare,

deoarece cazacii s-au obosit mult. +i dac[ ar fi fost vorba

numai despre sol, bogdihanul ar fi poruncit s[ plec[m p`n[

]ntr-a treia zi dup[ primirea darurilor: „fiindc[ domnia-ta nu l-

505

ai cinstit pe bogdihan =i nu te-ai a=ezat ]n genunchi”. Solul a

spus: „Dac[ porunca bogdihanului ar fi s[ plec ast[zi, noi am

pleca =i acum, ]ns[ un lucru care ar atinge cinstea \arului eu

nu pot s[ fac =i nici nu este de ]nchipuit, c[ci orice om care

]=i sluje=te cu credin\[ ]mp[ratul trebuie s[ lupte p`n[ la

moarte pentru cinstea lui. Dac[ bogdihanul ar fi hot[r`t ca

noi s[ plec[m, am fi plecat, c[ci nu am venit cu sila =i nici nu

vom pleca sili\i. Pe Naun ]ns[ nu am fost primit cu asemenea

vorbe din partea lui askaniama. Dac[ ne-ar fi spus: «Merge\i

]napoi, bogdihanul nu a dat porunc[ s[ fi\i primi\i», eu nu a=

fi venit ]ncoace cu de-a sila.” Le-a vorbit apoi despre

dorin\ele \arului, pe care le-a dat scrise ]n latine=te, =i a

]ntrebat dac[ s-a f[cut vreun r[spuns. Ei au spus c[ ]nc[ nu s-

a dat nici un r[spuns la ele, dar c`nd va fi vreunul, vor veni

s[-l ]n=tiin\eze. La fel le-a spus c[ ne-au dat podvezi pu\ine =i

de aceea s[ ]ng[duie cazacilor din Selenginsk =i altora, cam

treizeci de oameni, s[ plece direct la Selenginsk, fiindc[ =i

acelora =i podvezilor le va fi mai u=or. Askaniama a r[spuns

cer`nd o dovad[ scris[ din partea solului c[, dac[ hanul va

]ng[dui aceasta =i dac[ li s-ar ]nt`mpla ceva cazacilor pe

drum, bogdihanului nu i se va aduce nici un fel de ]nvinuire

=i nu va fi ]ntrebat de nimic. Solul a spus c[ ar putea s[ le dea

ni=te ]nso\itori p`n[ la ora=ele de grani\[, iar de acolo ]nainte

]=i vor purta singuri de grij[, fiindc[ mul\i au mai fost ]n China

506

]n anii trecu\i =i cuno=teau drumul. „O scrisoare ]ns[, eu nu

v[d de ce s[ dau, fiindc[ ar fi un lucru necuviincios.” +i

askaniama a cerut asta ca s[ aib[ pricin[ s[ t[r[g[neze

plecarea. }n ce-i prive=te pe iaku\i, pe t[lmaci =i alte treburi, a

spus c[ r[spunsul se va da la grani\[, atunci c`nd solul va

ajunge la Naun. }n ce prive=te r[m`nerea unor oameni aici, ]n

ora=ul ]mp[r[tesc, pentru a vinde m[rfurile din vistieria

\arului, a spus c[ asta nu st[ ]n puterea lui =i nici nu poate s[-i

spun[ bogdihanului, dar cea care se ocup[ cu astfel de treburi

este Cancelaria mongolilor, care este mai mare, =i s[ cear[

acolo. Askaniama a mai spus c[ el se preg[te=te de drum, ca

s[-l ]nso\easc[ pe sol p`n[ la Naun, ca mai ]nainte, =i c[ nu

mai are timp s[-l viziteze mai des, dar c`nd va fi vreo

porunc[ de-a hanului, ]ndat[ va veni s[-i dea de =tire. +i a

plecat.

}n 24 august solul a trimis un gr[m[tic =i un t[lmaci la

alihamba, la Cancelaria mongolilor, =i le-a poruncit s[ spun[:

„Potrivit poruncii bogdihanului, voi nu ne ve\i da mai multe

podvezi dec`t la venire, dar ]n at`tea care c`te am avut atunci

nu se pot ]nc[rca toate m[rfurile, fiindc[ oamenii au

cump[rat lucruri mai grele. De aceea v[ rug[m s[ ]ng[dui\i s[

plece pe drumul Selenginskului treizeci de cazaci, c[rora s[ li

se dea ]nso\itori p`n[ la grani\a chinez[. Dar dac[ acelor

oameni nu le ve\i da voie s[ plece, atunci s[ ni se dea c[ru\e

507

destule pentru a putea ]nc[rca toate m[rfurile”. Alihamba a

r[spuns c[ acelor treizeci de oameni nu le d[ voie s[ plece

pentru c[, dac[ li s-ar ]nt`mpla vreun r[u, i s-ar face o mare

necinste bogdihanului. El, alihamba, se va sf[tui cu

askaniama =i va da r[spunsul ]n ceea ce prive=te dorin\ele

\arului. A mai spus c[ toate celelalte sunt cercetate de kolai =i

ei vor da un r[spuns.

La 25 august solul i-a trimis pe gr[m[tic =i pe t[lmaci la

cancelarie la alihamba =i la askaniama, dar acolo nu era

nimeni, ]n afar[ de diacii de r`nd, c[rora le-au spus s[-i

]n=tiin\eze pe alihamba =i pe askaniama s[ dea r[spunsurile

pentru scrisoare =i pentru cele cerute de \ar, iar diacii

f[g[duir[ s[ trimit[ un gr[m[tic la ei.

Tot ]n 25 august a venit un zargucei la sol =i l-a poftit la a

treia mas[, ]n acela=i loc unde a fost =i ]n 7 iulie. La masa

aceea a asistat v[rul lui askaniama. }nchin`ndu-se ca mai

]nainte, s-au a=ezat =i au m`ncat, iar m`nc[rurile au fost ]n

totul asem[n[toare cu cele de la mesele dinainte. }n aceea=i

zi a murit cazacul din Nercinsk Ivan Starodub\ov, care a fost

]ngropat ]n acela=i loc, iar de la cancelarie s-au trimis co=ciug

=i m[tase ca mai ]nainte.

}n ziua de 26 august a trimis la cancelarie un gr[m[tic =i

un t[lmaci, c[rora le-a poruncit s[ cear[ r[spunsul la

dorin\ele \arului, cele pe care le scrisese ]n limba latin[,

508

precum =i o copie dup[ scrisoarea pe care hanul dore=te s[ o

trimit[ \arului, tot ]n latine=te. +i alihamba i-a spus

gr[m[ticului: „Dac[ bogdihanul va binevoi s[ trimit[ un

r[spuns la dorin\ele \arului, o va scrie ]n scrisoarea sa, ori va

r[spunde prin viu grai. Ceea ce cere solul, o copie ]n limba

latin[ dup[ scrisoarea bogdihanului, se poate da, fiindc[ voi

nu ]n\elege\i limba noastr[.” Gr[m[ticul l-a mai ]ntrebat pe

alihamba dac[ s-a dat porunc[ de ]nvoire ca treizeci de

oameni s[ poat[ pleca pe drumul Selenginskului, fiindc[ s-au

dat podvezi pu\ine. Alihamba a r[spuns c[ ]l va ]ntreba pe

askaniama =i a doua zi va da toate r[spunsurile.

29 august. La ceasurile trei din zi a venit la sol un zargucei

ca s[-i spun[ s[ mearg[ ]n Cetatea ro=ie, la bogdihan. }ndat[

ce au sosit caii, solul a pornit spre cetatea hanului =i, ]nainte

de a ajunge la poarta unde a predat scrisorile \arului, li s-a

cerut s[ descalece. Dup[ pu\in a venit zarguceiul =i le-a spus

s[ intre pe poart[ ]n curte, unde a=teptau doi kolai: unul, cel

dinainte, cel[lalt, b[tr`nul nicant — de asemenea, =i

alihamba, fiindc[ atunci askaniama era bolnav. Era =i iezuitul.

C`nd solul s-a apropiat de ei, unul din kolai i-a spus s[ se

a=eze ]n genunchi, ]mpreun[ cu to\i oamenii s[i, pentru

ascultarea poruncii hanului =i a r[spunsurilor.

Solul a ]ntrebat: „Ave\i un r[spuns al bogdihanului la

scrisorile \arului =i la dorin\ele pe care vi le-am dat?” Ei au

509

r[spuns c[ ukazul hanului cuprindea totul, dar trebuia s[ se

a=eze ]n genunchi. Solul nu a vrut, dar atunci curtenii din

Moscova, feciorii de boieri =i cazacii au ]nceput s[-i spun[ s[

]ngenuncheze =i s[ se poarte dup[ voia lor, a=a cum doreau

chinezii. Solul =i-a a=ezat perna =i a ]ngenuncheat, iar kolaiul

a ]nceput s[ vorbeasc[ ]n limba chinez[. Alihamba repeta

dup[ el ]n limba mongol[ t[lmaciului nostru, spun`nd c[

bogdihanul nu vrea s[-i r[spund[ m[riei-sale \arul prin

scrisoare din dou[ pricini: „}nt`i, pentru c[ domnia-ta te-ai

ar[tat nesupus, nevr`nd s[ prime=ti darurile pentru m[ria-sa

\arul a=ezat ]n genunchi, a=a cum fac la noi trimi=ii tuturor

domnitorilor vecini ai ]mp[r[\iei, =i nu ]ndr[znesc s[ discute

nimic ]n leg[tur[ cu asta. Al doilea, ]n dorin\ele \arului pe

care le-a scris bogdihanului, nu scrie nic[ieri c[-l va trimite

pe Gantimur ]ncoace, =i despre asta fusese scris =i ]n scrierea

de mai ]nainte a bogdihanului. P`n[ c`nd m[ria-sa \arul nu-l

va preda pe Gantimur, nici bogdihanul nu vrea s[-i mai scrie,

deoarece nu vrea s[ ]nceap[ nici o alt[ treab[ p`n[ nu se

l[mure=te aceasta. Danilo Ar=inski =i-a trimis oamenii aici =i l-

a rugat pe bogdihan s[ tr[iasc[ ]n pace =i ]n\elegere cu ei la

grani\[, f[g[duind c[ ]i va scrie m[riei-sale \arului ]n privin\a

lui Gantimur =i c[ \arul ]l va preda, cu siguran\[. Acum, pe

Gantimur nu l-a\i predat, iar la hotar nu este lini=te =i, de

aceea, nu are de ce s[ scrie. Iar ]n viitor, pe deasupra, nu

510

numai c[ nu vom primi scrisori, dar nici solii, nici negu\[tori

din partea m[riei-sale \arului, p`n[ nu vor fi ]mplinite aceste

trei dorin\e: ]nt`i — Gantimur s[ fie trimis aicea ]nso\it de un

sol de al vostru; al doilea — acel om s[ fie de ]n\eles =i s[

fac[ tot ce ]i poruncim, dup[ obiceiul nostru =i s[ nu se

]mpotriveasc[ cu nimic; al treilea —- ]n toate locurile de

hotar, unde locuiesc oamenii \arului vostru, s[ fie de aici

]nainte pace mereu.” Solul a r[spuns c[ s[ se fac[ voia

]n[l\atului bogdihan: „Dac[ nu vede nici o pricin[ de mirare,

fiindc[ nu am primit darurile pentru m[ria-sa \arul a=ezat ]n

genunchi, n-am f[cut-o anume s[-l necinstesc pe bogdihan, ci

am ap[rat cinstea ]mp[ratului meu, a=a cum trebuie orice

slujitor credincios s[ apere cu d`rzenie faima st[p`nului s[u.

}n toat[ lumea =i ]n ]mp[r[\ia noastr[, ]n felul acela primesc

darurile doar supu=ii, =i nu ]mp[ra\ii de o seam[. Eu am f[cut

mai ]nainte tot ce a poruncit bogdihanul =i nu m-am

]mpotrivit cu nimic at`ta timp c`t am v[zut c[ nu se atingea

cu nimic cinstea m[riei-sale \arul. C`nd cinstea lui a fost ]n

joc, v-am spus-o numai — =i nu l-am jignit cu nimic pe

bogdihan — c[ nu pot s[ fac acel lucru, fiindc[ m[ritul nostru

\ar nu este supusul nim[nui =i nici mai mic dec`t ]mp[ratul

vostru, ci deopotriv[. }n ce-l prive=te pe Gantimur, v-am spus-

o =i mai ]nainte, nu o singur[ dat[, c[ m[ria-sa \arul nu a

]n\eles cele scrise de bogdihan ]n scrisoarea lui =i de aceea nu

511

a dat nici un r[spuns. Mai mult, a trimis ]napoi scrisoarea

pentru a fi t[lm[cit[. Dac[ ar fi ]n\eles-o, ar fi trimis r[spunsul

prin mine =i ar fi spus =i prin viu grai dac[ ]l pred[ sau nu”.

Solul ar fi vrut s[ r[spund[ c[ m[ria-sa \arul nu va preda

niciodat[ pe vreunul din supu=ii lui, dar curtenii din

Moscova, feciorii de boieri =i cazacii l-au rugat pe sol s[ nu

spun[ c[ nu-l va da pe Gantimur, fiindc[ este supusul s[u, ci

s[ propun[ ca bogdihanul s[-i scrie m[riei-sale \arului, =i cum

va fi voia m[riei-sale, a=a se va face. +i solul a spus: „A=a cum

a scris =i mai ]nainte ]n privin\a lui Gantimur, poate s[ o scrie

=i acum. Dac[ ]n ceea ce m[ prive=te bogdihanul va ar[ta c[

nu am vrut s[ primesc darurile pentru m[ria-sa \arul, a=ezat ]n

genunchi, =i orice altceva vrea s[ scrie despre mine, c[ eu nu

m-am supus obiceiurilor voastre, voi primi cu toat[ cinstea =i

o astfel de scrisoare. Dar cum a= putea s[ m[ ]ntorc =i f[r[

scrisoare, =i f[r[ vreun r[spuns? Ce s[-i spun m[riei-sale \arul

c`nd voi fi ]ntrebat cui am dat darurile =i scrisoarea m[riei-

sale? De aceea, eu nu voi pleca ]n nici un chip f[r[

scrisoare.” Ei au r[spuns: „Ai vorbit destul de clar c[ vrei s[

r[m`i aici =i c[ nu pleci f[r[ r[spuns. Bogdihanul poate

trimite prin domnia-ta o scrisoare m[riei-sale \arul, numai c[

este dificil pentru c[ domnia-ta ceri o copie ]n limba latin[ de

pe scrisoare, ca s[ =tii ]n ce fel scrie bogdihanul m[riei-sale

\arul. Bogdihanul nu va ]ncuviin\a ]n nici un caz aceasta,

512

fiindc[ nu domnia-ta ne vei ]nv[\a cum s[ scriem, ci noi

]n=ine =tim cum =i ce trebuie scris.” Solul l-a rugat pe iezuit

s[-i mai traduc[ o dat[, fiindc[ ]n\elegea prost cele traduse de

tergimanul nostru. Iezuitul i-a r[spuns c[ nu ]ndr[zne=te s[

vorbeasc[ p`n[ nu ]i spun ei, c[ci, de=i au obiceiuri barbare,

totu=i trebuia s[ le asculte porunca. Solul le-a spus:

„T[lmaciul meu nu este prea priceput, =i porunci\i s[-mi

vorbeasc[ iezuitul” =i ei i-au poruncit s[ o fac[. Prin iezuit

solul le-a spus: „Am v[zut c[ bogdihanul =i kolaii vorbesc cu

asprime =i m`nie, dar o fac ]mpotriva dreptului, fiindc[ la

toate popoarele, nic[ieri nu li se vorbe=te r[stit solilor =i nu

sunt du=m[ni\i fiindc[ ap[r[ cu d`rzenie cinstea ]mp[ra\ilor

lor. El a auzit mai ]nainte c[ ei sunt oameni curtenitori =i nu

se a=tepta s[ i se vorbeasc[ cu m`nie. Dac[ cer o copie ]n

limba latin[ dup[ scrisoarea hanului, nu o fac pentru a-l

]nv[\a cum s[ scrie, ci din dou[ pricini: ]nt`i — pentru a nu

se mai ]nt`mpla ca mai ]nainte c[ bogdihanul =i-a scris

scrisoarea sa c[tre m[ria-sa \arul doar ]n limba bogdoi\ilor =i

de aceea nici p`n[ ast[zi nu se =tie ce era scris ]n ea, ]n timp

ce, dac[ voi ave[ o copie ]n limba latin[ dup[ scrisoare, eu

voi =ti ce se cuprinde ]n ea, deci va =ti =i m[ria-sa \arul,

put`nd deci s[ r[spund[ ]n timp potrivit. Aceasta v-am scris-o

=i ]n cele dou[sprezece dorin\e ale \arului. A doua pricin[

este ca nu cumva s[ se afle ]n scrisoare vreo vorb[ aspr[ sau

513

ceva ce nu s-ar cuveni =i ar putea atinge cinstea m[riei-sale

\arul. De asemenea, pentru a vedea dac[ au fost scrise ]n

]ntregime toate titlurile, at`t ale m[riei-sale \arul, c`t =i ale

]n[l\atului bogdihan, =i dac[ a fost deopotriv[ respectat[

cinstea am`ndoror ]mp[ra\ilor. Despre asta ar trebui s[

hot[r`m ]ntr-o discu\ie, cum vor fi scrise ]n viitor titlurile de

c[tre ]mp[ra\i ]ntre ei. V-am spus =i mai ]nainte despre asta

din partea m[riei-sale \arul =i v-am dat =i ]n scris ]n dorin\e,

fiindc[ obiceiul vo=tru se ]ndep[rteaz[ mult de al nostru, noi

\in`nd spre cinstire, iar voi — spre umilire. D[c[ nu am fi

vorbit despre asta mai ]nainte, a\i fi zis c[ solul nu v-a spus,

pentru a avea prilej de g`lceav[. }ns[, l[s`nd asta, =i eu am

v[zut c[ voi socoti\i la fel c[ este un lucru ]nsemnat =i a\i

iscodit ]ndeaproape cum au scris bogdihanului unii ]mp[ra\i,

iar askaniama nu mi-a dat pace c`nd am fost pe Naun p`n[

c`nd nu i-am spus cum ]i scrie =i ce ]i scrie m[ria-sa \arul —

bogdihanului. Dar =i domnia-ta, alihamba, venind de la

bogdihan ]n ]nt`ia zi, ]mpreun[ cu askaniama, nu ai plecat

p`n[ nu \i-am dat o t[lm[cire ]n latine=te dup[ scrisoarea

m[riei-sale \arului. +i de=i am dat-o, voi nu a\i crezut cele

spuse de mine, p`n[ c`nd a\i c[p[tat scrisorile cele adev[rate

ale m[riei-sale \arului. A=a v-a\i ]ncredin\at c[ nu era scris[

acolo nici o vorb[ de ocar[. A=a cum voi ap[ra\i cinstea

hanului vostru, tot a=a trebuie =i eu s[ p[zesc cinstea

514

st[p`nului meu =i s[ mor pentru ea. Din aceast[ pricin[ cer o

t[lm[cire ]n limba latin[”. Ei au r[spuns: „A=a cum domnia-ta

aperi cu str[=nicie cinstea ]mp[ratului domniei-tale, a=a

facem =i noi, iar ceea ce ai spus c[ bogdihanul ar putea s[-i

scrie vreo vorb[ de ocar[ \arului, ai rostit o necuviin\[,

deoarece m[ria-sa \arul i-a scris bogdihanului cu toat[

prietenia =i dragostea. Cum ar putea oare s[-i scrie

bogdihanul ]n alt chip \arului? }n afar[ de asta, de=i

bogdihanul a dorit s[-i trimit[ \arului o scrisoare prin domnia-

ta, totu=i nu ai primit acea scrisoare potrivit obiceiului nostru,

ci ai fi vrut s[ o iei a=a cum ai luat =i darurile, ceea ce ar fi

fost o mare necinste =i noi nu puteam ]n nici un chip s[-\i

d[m domniei-tale ]n acela=i fel scrisoarea bogdihanului, pe

care noi ]l cinstim mai mult dec`t orice pe lume.” Solul a spus

c[ ei se dep[rteaz[ de la miezul lucrurilor. „Una este

scrisoarea, =i alta sunt darurile. Scrisoarea o voi primi =i m[

voi purta cu toat[ cinstea, dup[ cum se va vedea, numai s[

nu fie cumva =tirbit[ cinstea m[riei-sale \arul. De aceea, ]l rog

pe bogdihan s[ binevoiasc[ s[ mi se ]nm`neze odat[ cu

scrisoarea =i o t[lm[cire ]n latine=te, ca s[ v[d dac[ ]n ea nu

este vreo pricin[ pe care, ]mpreun[ cu Sfatul vostru, s[ o

]ndep[rt[m =i ]n viitor s[ se scrie ]ntre cei doi mari ]mp[ra\i ]n

felul ]n care s-a scris ]n leg[tur[ cu asta =i ]n scrisoarea \arului

c[tre bogdihan privitor la titluri =i denumiri. Dac[ bogdihanul

515

nu binevoie=te s[-mi dea o t[lm[cire ]n latine=te, s[ fie dup[

voia lui, ]ns[ voi aduce\i-i la cuno=tin\[ vorbele mele,

deoarece ar fi mai bine pentru am`ndou[ \[rile s[ se =tie ]n ce

fel scrie bogdihanul m[riei-sale \arului =i s[ se dea o pild[

despre cum s[ se adreseze ]n viitor unul altuia“. Atunci

zarguceiul s-a ]ntors c[tre curtenii din Moscova, c[tre fiii de

boieri =i c[tre cazaci, ]ntreb`ndu-i: „Dac[ bogdihanul ar scrie

o scrisoare m[riei-sale \arului, o ve\i primi cu cinstea pe care

o vom cere noi?” +i ei au strigat cu to\ii: „O vom primi”.

Zarguceiul a mai ]ntrebat de mai multe ori acela=i lucru, =i ei

i-au r[spuns cu acelea=i vorbe. Atunci solul s-a ]ntors spre

curtenii din Moscova =i c[tre fiii de boieri =I le-a spus tuturor:

„Dac[ ]n scrisoarea c[tre m[ria-sa \arul se va g[si vreo vorb[

de necinste, nu o voi primi niciodat[, fiindc[ la Moscova eu

voi r[spunde, nu voi”. Unii dintre fiii de boieri au spus ]ns[:

„Orice ar fi scris ]n scrisoare, noi o vom primi, dac[ tu nu vei

voi“. Solul a ]nceput iar[=i s[ le spun[ kolailor c[ ]n ceea ce

prive=te scrisoarea s[ fie a=a cum voie=te bogdihanul, dar ce

r[spuns au din partea lui la cele dou[sprezece dorin\e pe care

le-a dat ]n scris din partea m[riei-sale \arul? Ei au zis c[ nu

numai c[ nu s-a f[cut nici un r[spuns la acele dorin\e, „dar

nici pentru orice altceva nu se va face, p`n[ c`nd nu se vor

]mplini cele trei cereri ar[tate mai sus: adic[ Gantimur s[ fie

trimis aici cu un sol, acel sol s[ se poarte a=a cum ]i vom cere

516

noi, potrivit datinei noastre str[bune, iar oamenii vo=tri din

\inuturile de hotar s[ tr[iasc[ ]n pace cu oamenii no=tri. C`nd

aceste trei cereri vor fi ]mplinite din partea \arului, atunci, fie

domnia-ta, fie altul, s[ vin[ din nou, =i nu numai cele

dou[sprezece dorin\e ale \arului, ci chiar o sut[ dou[zeci,

dac[ ne-ar fi trimise, vor fi primite de bogdihan”. Solul a mai

]ntrebat despre vitele de povar[, despre c[l[uza Tokultei,

despre podvezi, despre ]ng[duin\a de a pleca prin Selenginsk,

ce r[spunsuri au ]n leg[tur[ cu acestea? Ei au r[spuns c[ sunt

treburi m[runte =i c[ li se va da un r[spuns de la Cancelaria

mongolilor, dar acum se duc la bogdihan, sus, „pentru a-i

aduce la cuno=tin\[ vorbele domniei-tale”. +i c`nd solul s-a

ridicat =i s-a dus ]n foi=or, ceilal\i cu mare greutate au putut s[

se ridice din genunchi, fiindc[ st[tuser[ mai mult de dou[

ceasuri ]n ploaie ]ngenunchea\i pe piatr[. Dup[ ce kolaii au

plecat sus, =i solul s-a ]ntors ]n foi=or, la locul s[u de mai

]nainte, cam la un ceas de a=teptare a venit alihamba =i i-a

spus s[ se ]ntoarc[ la Curtea solilor, iar despre celelalte

treburi, r[spunsul ]i va fi dat la vreme. +i solul, ]mpreun[ cu

zarguceiul, au ]nc[lecat =i au plecat la curte. Pe drum solul s-

a ]nt`lnit cu iezuitul alihahava, care i-a spus c[ nu

]ndr[zne=te s[ vorbeasc[ mult cu el, fiindc[ „unii din oameni

m-au p`r`t lui alihamba =i lui askaniama c[ ]i ]mp[rt[=esc

solului toate tainele \[rii chineze=ti”. +i i-a mai spus ca solul

517

s[ le cear[, chiar dac[ va fi noapte, s[-i cerceteze toate

treburile =i m`ine s[-i dea r[spunsul, apoi s-a ]ndep[rtat.

}n poruncile m[riei-sale \arul era scris ]n mai multe locuri

c[, dac[ ]n vreuna din scrisorile chinezilor s-ar spune ]n scris

ceva ce ar necinsti numele \arului, solul s[ discute cu

dreg[torii chinezi ]n a=a fel ]nc`t acesta s[ fie cinstit =i ]n[l\at.

Cu sfetnicii hanului trebuia, de asemenea, s[ se ]n\eleag[ ]n

ce limb[ s[ scrie \arul scrisorile c[tre bogdihan, la fel =i

bogdihanul c[tre m[ria-sa, pentru ca ele s[ fie ]n\elese ]ntru

totul ]n am`ndou[ p[r\ile, =i c[ scrisorile c[tre m[ria-sa \arul

puteau s[ le scrie =i ]n latine=te sau turce=te. De asemenea,

trebuia s[ le dea ]n scris titlurile m[riei-sale \arul =i modul de

adresare, a=a cum vor trebui s[ se adreseze \arului ]n viitor,

primind din partea lor ]n schimb modul ]n care dore=te hanul

s[ i se scrie titlurile =i denumirile, dar s[ p[zeasc[

]ndeaproape ca ]n titlurile hanului s[ nu se adauge denumirea

vreunui domnitor care st[p`ne=te ]n ]mprejurimi =i prin asta

s[ se i=te vr[jm[=ie ]n viitor ]mpotriva \arului din partea

domnitorilor vecini. Dac[ hanul chinez dore=te s[ trimit[ o

scrisoare prin el, Nicolae, o scrisoare ]n care titlurile =i

denumirile m[riei-sale \arul s[ fie scrise ]mpotriva demnit[\ii

lui, altfel dec`t le-a trimis ]n scrisoarea m[riei-sale c[tre han,

mic=or`ndu-le, atunci el, Nicolae, trebuie s[ st[ruie =i s[ se

\in[ d`rz ]n leg[tur[ cu asta, pentru ca hanul chinez s[

518

porunceasc[ s[ se scrie ]n scrisoarea lui toate titlurile =i

denumirile m[riei-sale \arul, ]ntocmai cum le-a scris ]nsu=i

m[ria-sa. De asemenea, Nicolae s[ le spun[ sfetnicilor

hanului c[ m[ria-sa \arul este cinstit de to\i monarhii cre=tini

=i musulmani din jur, care ]i scriu m[riei-sale cu ad[ogiri de

vorbe de slav[ la numele =i titlurile sale. +i ]mp[ratul lor,

bogdihanul, pentru a-=i ar[ta prietenia =i dragostea fa\[ de

m[ria-sa \arul, s[ porunceasc[ s[ se scrie ]ntru totul titlurile =i

denumirile m[riei-sale \arul, la fel cum le-a scris ]nsu=i m[ria-

sa. }n =f`r=it, el, Nicolae, fiind la hanul chinez, s[ caute cu

st[ruin\[ =i din toate puterile ca ]n scrisoarea hanului s[ fie

trecute denuminile =i titlurile m[riei-sale \arul potrivit cinstei

=i demnit[\ii lui. De la mandarini s[ ia felul cum s[ i se scrie

]n viitor titlurile =i denumirile hanului ]n scrisorile m[riei-sale

\arul, dar s[ nu reias[ c[ el ar fi st[p`nul ]ntregii lumi, nici s[

ia titlurile altor c`rmuitori vecini. +i i s-a dat =i o list[ lui

Nicolae despre felul ]n care ]i scriau ]n scrisorile lor marii

domnitori vecini cre=tini =i musulmani.

Toate cele ar[tate mai sus, cereri =i porunci, solul le-a spus

curtenilor, feciorilor de boieri =i cazacilor, spre a dovedi c[

el, solul, nu ceruse cu de la el putere o copie de pe scrisoarea

hanului, ci dup[ porunca m[riei-sale \arul, =i c[ ]n viitor ei s[

nu i se mai ]mpotriveasc[ =i s[ nu se mai poarte a=a cum au

f[cut-o ]n ziua trecut[ ]n fa\a chinezilor, c`nd ]n curtea

519

hanului au vociferat =i au spus c[ sunt gata s[ primeasc[

scrisoarea a=a cum doresc chinezii, c[ci ]n felul acesta nu-i

f[ceau ru=ine lui, solului, ci ]l necinsteau pe ]nsu=i m[ria-sa

\arul.

}n ziua de 30 august a venit de sus de la han cu mare

pomp[ kolaiul cel mare, care primise scrisoarea m[riei-sale

\arul la sosirea solului, ]mpreun[ cu alihamba =i cu iezuitul

alihahava, c[lare pe cai, de pe care au desc[lecat departe ]n

fa\a por\ilor Cur\ii solilor. Solul, auzind c[ sosesc, le-a ie=it ]n

]nt`mpinare cu mult =i le-a ar[tat toat[ cinstirea, poftindu-i s[

mearg[ ]n[intea lui spre cas[. Kolaiul ]ns[ nu a vrut =i a spus:

„Domnia-ta e=ti oaspetele nostru =i noi ]i cinstim pe oaspe\i

]ntotdeauna”. +i a mai spus multe asemenea vorbe =i nu a vrut

s[ mearg[ ]naintea solului. C`nd au ajuns ]n cas[ =i s-au

a=ezat, i-au spus solului s[ nu se supere c[ ieri ]n ora=ul

hanului a a=teptat toat[ ziua ]n ploaie =i s-a chinuit cu ei.

Solul le-a r[spuns: „Chiar daca mi-a fost greu, totu=i pentru

treburile celor doi mari ]mp[ra\i =i pentru \[rile lor am f[cut-o

=i oboseala n-am sim\it-o, fiindc[ m[ritul nostru \ar de aceea

ne-a trimis cu treburile ]mp[r[\iei at`t de departe. +i chiar

dac[ am fi fost obosi\i, s[ dea Dumnezeu ca toate treburile s[

se ]mplineasc[ cu bine”. Kolaii au r[spuns c[ =i ei doresc

acela=i lucru. De aceea, bogdihanul i-a trimis „la domnia-ta,

solule, ca s[ ]\i spunem c`teva lucruri. Numai domnia-ta s[-i

520

chemi pe curteni =i pe feciorii de boieri ca s[ aud[ =i ei.” +i

venind ]n cas[ curtenii =i feciorii de boieri, dintre ei lipsea fiul

de boier Sava Jamotin, li s-a spus c[ marele mandarin =i

alihamba au vrut s[ fie de fa\[, pentru a le vorbi. Ei au ar[tat

c[ un om ]nc[ nu a venit. +i c`nd Sava Jamotin a sosit =i el,

mandarinul a ]nceput s[ vorbeasc[ ]n limba chinez[.

Alihamba i-a t[lm[cit spusele ]n limba mongol[ =i a poruncit

t[lmaciului nostru s[ ni le redea ]n limba rus[. T[lmaciul a

]nceput s[ rosteasc[ ]n ruse=te cuvintele kolaiului. Solul,

v[z`nd c[ t[lmaciul nu ]n\elege unele vorbe, i-a chemat =i pe

to\i ceilal\i t[lmaci mongoli, dar nici ace=tia nu au putut s[

gr[iasc[ ceva clar. Atunci, v[z`nd c`t de ]nsemnate sunt cele

spuse de kolai, dar c[ t[lmacii no=tri nu sunt ]n stare s[ le

redea cu limpezime, solul l-a rugat pe kolai s[ ]i spun[

acelea=i vorbe iezuitului ]n limba chinez[, iar iezuitul s[ le

spun[ ]n latine=te, pentru ca solul s[ le ]n\eleag[ mai bine.

Kolaii au convenit s[ spun[ acelea=i vorbe ]n limba latin[ =i

iezuitul le-a repetat spre ]n\elesul deplin. Totu=i, solul, pentru

o mai bun[ ]n\elegere a celor spuse, ceea ce auzea de la

iezuit ]n latine=te ]i spunea ]n ruse=te t[lmaciului lor, care

repeta ]n mongol[ cuv`nt cu cuv`nt lui alihamba. Astfel,

cuv`nt cu cuv`nt, leg`ndu-se tot ce i-a spus iezuitul ]n limba

latin[ solului =i apoi s-a ]ntors ]n mongol[, a fost ]ntocmai

cum scrie mai jos: „Cele ce s-au vorbit ieri ]n ora=ul hanului

521

cu solul, ca =i cele ce ai ]ntrebat domnia-ta, adic[ dac[ avem

copia ]n latine=te a scrisorii bogdihanului, ca s[ afli cum este

scris[ scrisoarea c[tre m[ria-sa \arul, ca =i toate celelalte

cuvinte ale domniei-tale pe care ni le-ai spus, le-am adus la

cuno=tin\[ Sfatului ]n\elep\ilor no=tri, dar bogdihanului nu i-

am spus nimic. Sfatul nostru a cercetat mult[ vreme cele

ar[tate =i a hot[r`t ca eu s[ vin la domnia-ta =i s[-\i aduc la

cuno=tin\[ cum este vechiul nostru obicei, care de veacuri st[

]mp[m`ntenit ]n ]mp[r[\ia noastr[. Domnia-ta s[ c`nt[re=ti =i

s[ judeci vorbele noastre =i, dac[ po\i s[ prime=ti scrisoarea

bogdihanului pentru ]mp[ratul domniei-tale dup[ datina

noastr[, s[ ne-o spui =i ]ndat[ o vom aduce la cuno=tin\[

bogdihanului, care ar putea fi ]nduplecat s[ scrie el ]nsu=i

m[riei-sale \arului. Obiceiul nostru =i datina sunt cuprinse ]n

trei hot[r`ri:

}nt`i, orice sol venit la noi ]n China trebuie s[ vorbeasc[

a=a ca =i cum ar veni dintr-un loc umil =i supus, ]n[l\`ndu-se

c[tre altarul cel ]nalt, spre tron. Iar noi, aduc`ndu-i la

cuno=tin\[ bogdihanului despre sosirea oric[rui sol, la fel ]i

spunem c[ din cutare ]mp[r[\ie, dintr-un \inut umil, a venit la

prea]n[l\atul vostru tron cu rug[mintea de a fi miluit.

Al doilea punct este c[ orice dar, din partea oric[rui

]mp[rat, care se trimite prin solii aceluia bogdihanului, noi nu

le numim daruri, ci ]n registre le ]nscriem drept biruri sau

522

isak, spun`nd c[: «Au trimis pentru domnia-ta, ]n[l\ate

bogdihan, cutare ]mp[rat, birul s[u», =i nu daruri.

Al treilea punct este: darurile din partea hanului sau

darurile pe care le d[m ]n schimbul celor aduse de la al\i

]mp[ra\i pentru bogdihanul, noi nu le numim daruri, ci

spunem c[ «]n[l\imea-sa bogdihanul le trimite drept r[splat[

pentru slujbele pe care le-au f[cut ]mp[r[\iei sale».

Cele trei hot[r`ri mai sus scrise =i cele ce urmeaz[ trebuie

s[ fie recunoscute, =i orice sol care vine la noi trebuie s[ le

primeasc[ f[r[ ]mpotrivire. Iat[ cum scrie r[spunsul c[tre

orice ]mp[rat, potrivit obiceiului nostru: el ]ntocme=te

scrisoarea ca de la un prea ]nalt tron c[tre unul mai umil.

Despre daruri scrie c[ sunt bir, despre acelea pe care le-a

adus domnia-ta, se spune c[ le-a primit.

Despre darurile din partea bogdihanului =i despre darurile

de r[spuns pentru cele aduse, se scrie: «De aceea, \i-am trimis

\ie =i ]ntregii tale ]mp[r[\ii pentru slujbele ce ne-a\i adus, mila

=i r[splata noastr[».

Acestea sunt cele trei hot[r`ri pe care am fost trimis s[ le

spun domniei-tale, pentru c[ ieri ai cerut de la noi o t[lm[cire

]n latine=te dup[ scrisoarea bogdihanului, spre a vedea s[ nu

fie cuprins[ ]n ea vreo vorb[ necuviincioas[ pentru ]mp[ratul

domniei-tale. De asemenea, domnia-ta ai spus c[ nu pleci de

aici f[r[ scrisori, =i de aceea acum \i-am ar[tat pe larg cele de

523

mai sus. Dac[ domnia-ta po\i s[ prime=ti scrisoarea,

cunosc`nd cele trei hot[r`ri, atunci =i noi vom putea s[-i

aducem la cuno=tin\[ bogdihanului, care, a=a cum s-a

]mp[m`ntenit din veac la noi, ]i va scrie m[ritului t[u

]mp[rat, de=i ]n scrisoare nu va fi nimic de spus dec`t c[

Gantimur trebuie s[ fie predat; p`n[ c`nd nu va fi predat

Gantimur, nu se poate face nici o leg[tur[ ]nfre cele dou[ \[ri

=i nici ]ncepe. Iar domnia-ta, solule, s[ nu te mai miri c[

avem o astfel de tradi\ie, =i spune-i ]mp[ratului t[u c[ a=a

cum ]n cer este un singur Dumnezeu, tot a=a pe p[m`nt,

Dumnezeul nostru bogdihanul =ade ]n mijlocul p[m`ntului,

]nconjurat de to\i ceilal\i c`rmuitori de \[ri. Cinstirea acestuia

noi nu o vom schimba, ci o vom p[stra ]n veac”.

Solul le-a mul\umit c[ l-au f[cut s[ ]n\eleag[ ce

]nsemneaz[ datina lor, felul cum scriu scrisorile =i c[ nu l-au

pus ]n fa\a acestui lucru =i nu l-au silit, ca mai ]nainte, c`nd i-

au dat darurile =i f[r[ veste i-au poruncit s[ cad[ ]n genunchi.

Ei nu-i spuseser[ nimic despre aceste lucruri =i despre

obiceiurile lor, de=i ]n toate \[rile se obi=nuie=te s[ se arate

solilor ]n scris =i prin viu grai fiecare lucru cu greutatea lui, =i

atunci solul se g`nde=te =i d[ un r[spuns, fiindc[ fiecare ]=i

cunoa=te obiceiurile \[rii =i st[p`nului s[u, c[rora le ap[r[

cinstea. Adeseori se ]nving piedicile =i se ]mpac[ ne]n\elegeri

mari, dac[ se discut[ ]mpreun[. „Este ]ns[ de mare mirare c[

524

darurile trimise de m[ritul nostru ]mp[rat cu dragoste =i

prietenie voi le numi\i bir, ca =i c`nd el ar fi supusul vostru,

c`nd ]ntreaga lume =tie c[ marele nostru ]mp[rat prime=te el

bir de la mul\i, dar nu pl[te=te nim[nui.”

Kolaiul a spus: „+tim =i noi c[ m[ritul ]mp[rat al domniei-

tale nu este supus bogdihanului, totu=i din veacuri str[vechi s-

a ]mp[m`ntenit obiceiul nostru s[ vorbim =i s[ scriem a=a, =i

nu-l putem schimba pentru nimica ]n lume. Mai =tim totu=i c[

m[ritul t[u ]mp[rat, ]n scrisoarea pe care el a scris-o

bogdihanului, spune la sf`r=it: «S[ nu se mire ]n[l\atul ]mp[rat

c[ denumirile =i titlurile lui nu le-am scris a=a cum se cuvine,

fiindc[ nu le-am =tiut. }n viitor ]ns[ ]i vom scrie denumirile =i

titlurile lui cum trebuie, a=a cum le va scrie el ]nsu=i.» Prin

urmare, mi se pare c[ st[p`nul domniei-tale \i-a poruncit s[

p[ze=ti ne=tirbite obiceiurile noastre =i s[ prime=ti scrisoarea

bogdihanului, orice ar scrie ]n ea. Deci domnia-ta e=ti cel

care se ]mpotrive=te, c[ci noi ]n felul acesta ]n\elegem scri-

soarea m[riei-sale \arul”.

Solul a spus c[ nu t[g[duie=te cele scrise de m[ria-sa,

„]ns[ el nu s-a g`ndit ca el s[ primeasc[ un obicei sau o

scrisoare ]n care s[ fie atins[ cinstea \arului. +i nu scrie ]n

scrisoare c[ m[ria-sa mi-a poruncit mie, solului, s[ nu m[

]mpotrivesc cu nimic =i s[ fac tot ce-mi spune\i. M[ria-sa a

scris ]n felul acela, fiindc[ ]n toat[ lumea este obiceiul =i

525

astfel statornicit dreptul popoarelor ca marii ]mp[ra\i s[-=i

arate prietenie ]ntre ei unul altuia =i c`nd unul scrie altuia cu

respectul cuvenit rangului, la fel =i cel[lalt face a=a cum se

cuvine. Acesta este obiceiul p[strat ]n toat[ lumea =i nici un

]mp[rat nu ]l calc[. M[ria-sa \arul a crezut acela=i lucru =i

despre bogdihan =i de aceea i-a scris. }n ce prive=te darurile

pe care le-a trimis, el nici nu le-a numit ]n scrisoare, potrivit

obiceiului dintre to\i marii ]mp[ra\i. Acum ]ns[ noi am aflat

de la voi marile =i trufa=ele voastre cereri, a=a cum nu s-a mai

auzit p`n[ acuma pe lume, din care nu numai c[ se atinge

cinstea m[riei-sale \arul =i a ]mp[r[\iei sale, dar =i a celorlal\i

mari ]mp[ra\i din lume. De aceea, da\i-ne timp s[ chibzuim

p`n[ m`ine =i v[ vom da un r[spuns hot[r`t dac[ putem sau

nu s[ primim scrisoarea ]n felul ar[tat de cele trei hot[r`ri. }n

treburi at`t de ]nalte, ]n nici un caz nu poate s[ fie pripit un

r[spuns dat unor oameni at`t de sus-pu=i”.

Solul =i-a am`nat anume r[spunsul p`n[ diminea\[, pentru

a vedea ce-i vor spune =i vor hot[r] ei.

Kolaiul a zis c[ vor a=tepta p`n[ m`ine, c`nd ori el, ori

alihamba va veni dup[ r[spuns. }n timpul c`t au fost la sol, tot

ce au spus, au vorbit politicos =i lini=tit, nu cu m`nie cum

vorbiser[ ]n cetatea hanului, iar c`nd au plecat de la sol,

kolaii iar[=i nu au mers ]naintea lui =i iar[=i nu au vrut s[ ias[

din cas[ ]naintea lui =i, p`n[ c`nd nu a intrat solul ]n cas[, nu

526

au ]nc[lecat, cu toate c[ a plouat tot timpul. Apoi s-au dus. }n

timpul ]n care kolaiul a stat la Curtea solului, to\i chinezii =i

t[lmacii care se aflau acolo, c`nd au auzit de numele lui, s-au

risipit care ]ncotro. Dup[ vizit[, solul i-a ]ntrebat pe t[lmaci

de ce s-au speriat a=a de tare, ]nc`t s-au ]mpr[=tiat cu to\ii, =i

ei au r[spuns c[, ]n China, acel kolai era mai de temut dec`t

bogdihanul, el fiind al doilea om ]n ]mp[r[\ie. De aceea, s-au

]nsp[im`ntat =i se mir[ c[ a venit la sol, fiindc[ niciodat[ nu

se duce la nici unul din mandarini, nici chiar la fra\ii hanului,

=i tot timpul =ade ]n preajma ]mp[ratului. „Este un semn c[

bogdihanul te cinste=te foarte mult pe domnia-ta, fiindc[ p`n[

acum kolaiul nu a fost trimis la nici un alt sol.”

lezuitul i-a scris solului printr-un slujitor al lui c[ nu

cuteaz[ s[ vin[ s[-l viziteze, dar el =tie c[ atunci c`nd

chinezii i-au spus c[ nu i-au adus la cuno=tin\[ hanului, au

min\it, deoarece kolaii au chibzuit toat[ noaptea =i era =i

hanul de fa\[. „Iar dup[ aceea i-a trimis la domnia-ta. +i nici

un kolai nu a vrut s[ vin[, dar hanul ]n cele din urm[ i-a

poruncit marelui kolai s[ vin[ el ]nsu=i. Ei s-au sf[tuit astfel:

dac[ domnia-ta prime=ti condi\iile lor =i scrisoarea scris[ ]n

felul acela, ei ]\i vor da voie s[ mai stai o s[pt[m`n[, p`n[

c`nd vor scrie \arului din nou, dar dac[ nu prime=ti, vor

porunci ca domnia-ta s[ pleci ]ndat[ din ora=ul ]mp[r[tesc,

potrivit vechii lor tradi\ii. +i o fac mai ales pentru ca du=manii

527

lor nican\i s[ vad[ c[, de=i sunt ]n r[zboi cu ei, nu se tem de

un ]mp[rat vecin at`t de puternic, ]nc`t s[-=i schimbe

obiceiul.” Iezuitul a mai scris c[ marele kolai nu va mai veni,

=i r[spunsul ]l va lua alihamba.

}n ziua de 31 august a venit la sol alihamba, ]mpreun[ cu

iezuitul alihahava, =i l-a ]ntrebat de s[n[tate, spun`nd apoi c[

l-au trimis kolaii, pentru a c[p[ta r[spuns la ]ntreb[rile din

ajun: „a=a cum am vorbit cu domnia-ta =i ne-ai f[g[duit”.

Solul i-a r[spuns: „Noi am chibzuit ]n toate felurile cum ar

fi cu putin\[ s[ ne supunem acelor hot[r`ri =i nu am g[sit nici

un mijloc, nu numai s[ primim, dar nici s[ ne g`ndim,

fiindc[, dac[ am primi ]n felul acela o astfel de scrisoare =i

asemenea condi\ii, nu numai c[ pe neasemuitul nostru

]mp[rat =i ]mp[r[\ia lui, dar chiar pe noi ]n=ine ar ]nsemna s[

ne recunoa=tem drept supu=ii vo=tri. O astfel de fapt[ nu

numai c[ ar fi ru=inoas[ pentru noi to\i, dar vom fi pedepsi\i

cu moartea din partea ]mp[ratului nostru, fiindc[ ]n toat[

lumea popoarele nu ]=i ap[r[ mai mult =i nu cinstesc mai mult

dec`t slava st[p`nului lor, a=a cum =i voi ]n=iv[ v[ str[dui\i

pentru ]mp[ratul vostru. Din aceast[ pricin[ rog ca m[ria-sa

bogdihanul =i voi, sfetnicii s[i, s[ nu v[ m`nia\i pe noi,

deoarece, chiar dac[ am dori-o, nu putem =i nu ]ndr[znim s[

facem ceea ce ne cere\i domniile voastre.” Dac[ bogdihanul

binevoie=te s[-i scrie m[riei-sale \arului prin sfetnicii vo=tri de

528

sfat o scrisoare ca de la prieten la prieten =i de la vecin la

vecin, cu dragoste =i prietenie ]n acela=i fel ]n care m[ria-sa i-

a scris bogdihanului, =i cum este obiceiul ]n toat[ lumea, ca

marii ]mp[ra\i s[-=i scrie ]n acela=i fel =i s[ se cinsteasc[

aidoma, =i dac[ bogdihanul =i voi v[ ve\i ]ndupleca =i ve\i

scrie astfel ]nc`t ]n scrisoare s[ nu se strecoare ceva care ar

mic=ora cinstea \arului, o asemenea scrisoare o voi primi cu

tot respectul =i m[ria-sa o va primi la fel, cu prietenie =i

dragoste”. Alihamba a spus c[ o asemenea scrisoare nu

numai c[ nu o poate da, dar nici nu ]ndr[zne=te s[-i spun[

bogdihanului ca ]n scrisoarea lui s[ se adreseze altcuiva ca

unui egal, fiindc[, cu o zi ]nainte doar, ei declaraser[ c[

bogdihanul este ca Dumnezeu pe p[m`nt, iar ]n jurul lui stau

to\i ceilal\i ]mp[ra\i din lume. Nu poate fi vorba s[ scrie o

scrisoare de la egal la egal. Solul poate vedea c[ nu este cu

putin\[ =i s[ se preg[teasc[ de drum, c[ci m`ine va veni iar[=i

s[-i spun[ ce-au hot[r`t kolaii hanului. Solul l-a ]ntrebat iar[=i

despre dorin\ele pe care le-a dat ]n latine=te, despre podvezi

=i despre multe altele, dac[ era din partea bogdihanului vreun

r[spuns la cererile lui, sau nu. Alihamba a spus c[ p`n[ c`nd

nu va fi predat Gantimur, nu numai c[ nu va fi nici un

r[spuns la dorin\ele \arului, dar nu se poate ]ncepe vorba nici

pentru lucruri mai m[runte, a=a cum i-au spus =i kolaii cu trei

zile ]n urm[ ]n cetatea hanului. }n ceea ce prive=te podvezile,

529

vor vorbi askaniama =i alihamba =i vor da un r[spuns.

Alihamba a mai ]ntrebat: „C`te c[mile a\i cump[rat ]n ora=ul

]mp[r[tesc?” Solul a r[spuns c[ a cump[rat cam o sut[ de

c[mile, dar nu pentru a c[ra m[rfurile luate, ci pentru c[

auziser[ de la oamenii no=tri c[ multe c[mile care r[m[seser[

pe Naun au pierit =i pentru a avea cu ce c[ra poverile de la

Naun p`n[ la Nercinsk. „Aici ]ns[, m[ri\i-ne chiar cu pu\in

num[rul podvezilor, fiindc[ oamenii mei au cump[rat m[rfuri

grele, kitaik, =i nu le pot transporta pe toate ]n c[ru\ele pe

care le-a\i dat. Oare putem lua c[ru\e cu chirie? Dac[ le-a\i

da voie oamenilor no=tri s[ plece prin Selenginsk, =i lor, =i

nou[ ne-ar fi mai u=or”. Alihamba a r[spuns c[ se va duce la

cancelarie =i se va sf[tui cu askaniama =i va veni din nou a

doua zi. Iezuitul a plecat, ]mpreun[ cu alihamba.

}n zilele acelea nu s-a mai v`ndut nimic, s-au f[cut doar

c`teva schimburi cu samuri din vistieria \arului, pentru marf[

de alt soi, iar cazacii au f[cut la fel cu ce mai aveau. T[lmacii

au venit de mai multe ori la cazaci =i au ]ntrebat dac[ solul

vrea s[ dea cinci mii de lani pentru piatra aceea, fiindc[ ei s-

au ]n\eles cu mandarinul. Oamenii solului i-au refuzat mereu,

=i t[lmacii au venit din nou =i au spus c[ au primit porunc[ s[

o dea cu trei mii de lani =i iar[=i au fost refuza\i, spun`ndu-li-

se c[ nu mai este nevoie de piatr[.

530

Iezuitul a venit la sol dup[ amiaz[ =i i-a spus c[

„bogdihanul nu va admite ]n nici un caz s[ scrie scrisoarea

a=a cum ai cerut domnia-ta, fiindc[ el din firea lui iube=te

foarte mult onorurile =i laudele. De aceea, s-a str[duit mul\i

ani =i a ]nv[\at ]n\elepciunea chinez[, ]nc`t pu\ini al\ii se

g[sesc ]n China asemenea lui, =i el =tie c[ la chinezi nu

pre\uie=te nimic altceva mai mult dec`t ]nv[\[tura, mai ales a

hanului lor. El este ]nzestrat =i pentru me=te=ugul armelor, dar

acum ]=i ]ndreapt[ toat[ aten\ia spre ]nv[\[tur[.” +i i-a mai

spus iezuitul solului, sub jur[m`nt, c[ ei \ineau at`t de tare la

cinstea hanului lor, ]nc`t, chiar dac[ ar =ti c[ din asta =i-ar

pierde ]mp[r[\ia, nici unul nu s-ar purta altfel dec`t s-a purtat

cu veacuri ]n urm[ =i nici ]n viitor nu vor face altfel, fiindc[

sunt ni=te barbari. Solul l-a ]ntrebat pe iezuit dac[ bogdoi\ii se

temeau de m[ria-sa \arul =i de apropierea supu=ilor s[i, iar

iezuitul a r[spuns c[ bine]n\eles c[ se temeau, dar Moscova

este departe, =i mongolii erau ]ncredin\a\i c[ o armat[ mare ar

ajunge cu greu p`n[ aici, iar ]n preajma grani\elor tr[iesc

oameni pu\ini, care nu le-ar putea face nici un r[u.

Solul l-a mai ]ntrebat pe iezuit: „De ce ]ntreab[ ei cu at`ta

st[ruin\[ de Gantimur =i vor s[-l ia de la noi =i ce c`=tig ar

avea din asta?” Iezuitul a r[spuns c[ „ei se intereseaz[ de

Gantimur fiindc[, dac[ nu-l ve\i preda de ]ndat[, ar putea g[si

pricin[ de r[zboi =i vor nimici cet[\ile Nercinsk =i Albazin din

531

apropiere. Ei se laud[ adesea c[ pe ru=ii de pe Amur i-au

nimicit de trei ori p`n[ la ultima r[m[=i\[. Astfel ei cred c[

pot s[-i ]nving[ =i acuma”. Despre rubin a spus c[ mandarinul

chinez nu-l va da cu mai pu\in de dou[ mii de lani, =i c[

piatra poate fi cump[rat[ numai prin intermediul t[lmacilor,

c[ci f[r[ ei nu se poate.

}n ziua de 1 septembrie, anul 7185 (1676), dis-de-

diminea\[, iezuitul =i-a trimis slujitorul la sol cu o scrisoare ]n

care spunea c[ Sfatul cel mai ]nalt al hanului a chibzuit toat[

noaptea =i au hot[r`t ca la sf`r=itul zilei „domnia-ta, solule, s[

fii scos din ora=ul de scaun”. Pu\in dup[ aceea, cam la un

ceas, a venit =i iezuitul =i a spus c[ l-a trimis alihamba, care i-

a poruncit s[ ]ntrebe: „Este timpul potrivit s[ vin[ p`n[ la

domnia-ta, c[ci alihamba a=teapt[ ]n apropiere la

cancelarie?“

Solul i-a r[spuns s[ mearg[ la alihamba =i s[ ]l roage s[

pofteasc[. Alihamba a sosit ]ndat[, =i dup[ ce l-a ]ntrebat de

s[n[tate, a ]nceput s[-i spun[ c[: „Cererea domniei-tale de

ieri ca bogdihanul s[ scrie \arului ]n acela=i fel cum i-a scris

acesta, a=a dup[ cum se obi=nuie=te la voi, am adus-o la

cuno=tin\[ sfetnicilor, =i ei nu numai c[ nu ]ndr[znesc s[ o

fac[, dar nu cuteaz[ nici s[ i-o spun[ bogdihanului, fiindc[ ]n

astfel de treburi, acela=i r[spuns pe care l-au dat p`n[ acum ]l

vor da =i ]n viitor, =i nu va fi schimbat nici peste veacuri. +i

532

pentru c[ sfetnicii au v[zut c[ s-au ]ncheiat toate treburile

dintre cei doi mari ]mp[ra\i =i pentru c[ noi nu obi=nuim s[

v[ mai \inem, trebuie s[ pleca\i la sf`r=itul zilei, mai ales c[

totul este preg[tit, din porunca bogdihanului. }nainte ]ns[ de

plecarea domniei-tale, marele kolai ne-a poruncit ceea ce \i-a

spus =i mai ]nainte, adic[ s[ ]i aduci la cuno=tin\[ m[riei-sale

\arului s[ ]l trimit[ pe Gantimur ]nso\it de un sol, fiindc[, dac[

bogdihanul ar fi scris o scrisoare, n-ar fi spus altceva dec`t

despre Gantimur. Aceasta se poate spune \arului =i prin viu

grai, dar s[ nu se mai ]nt`mple ca mai ]nainte, c`nd li s-a spus

cazacilor s[ vorbeasc[ despre Gantimur, dar ei nu au f[cut-o.

Al doilea, dac[ m[ria-sa \arul binevoie=te ]n viitor s[ trimit[

soli la noi, sau pe oricine altcineva, s[ le porunceasc[ s[ nu

se ]mpotriveasc[ la nimic din cele ce ]i vom spune noi. Al

treilea, \arul s[ porunceasc[ cu asprime cazacilor s[i care

tr[iesc ]n apropierea grani\elor noastre s[ nu-i mai vateme pe

oamenii no=tri ]n nici un chip, fiindc[ de aici nu va ie=i

nimica bun. +i dac[ m[ria-sa \arul va ]mplini aceste trei

hot[r`ri, atunci sau prin domnia-ta, sau prin altcineva,

bogdihanul se jur[ s[-i ]mplineasc[ nu numai cele

dou[sprezece dorin\e ale sale pe care domnia-ta ni le-ai dat,

ci chiar =i altele, orice ar dori. P`n[ c`nd ]ns[ cele trei cereri

ale bogdihanului nu vor fi ]mplinite, nici un om din Rusia sau

533

din apropierea grani\elor s[ nu vin[ la noi cu nici un chip =i

cu nici o treab[, fiindc[ aceasta este porunca bogdihanului.”

Solul i-a r[spuns lui alihamba: „Ceea ce kolaii au hot[r`t

s[ mi se aduc[ la cuno=tin\[ ca s[ ]i spun m[riei-sale \arului,

chiar dac[ nu ]mi spunea\i, m[ritului meu ]mp[rat i-a= fi spus

despre toate cele petrecute aici. Fac[-se voia bogdihanului =i

a =fetnicilor s[i. Eu, =i f[r[ scrisoarea hanului, ]i voi spune

totul m[riei-sale \arului. Mai greu este cu ceea ce mi-a\i spus

despre plecarea nea=teptat[, fiindc[, dup[ cum ]nsu\i vezi

domnia-ta, eu nu m-am preg[tit cu nimic. A\i fi putut s[ ne-o

spune\i mai ]nainte cu dou[ sau trei zile, a=a cum se face ]n

alte ]mp[r[\ii cu solii; iar pe deasupra nici nu vedem ]n fa\a

por\ilor carele, ]n care s-ar putea ca m[rfurile noastre nici s[

nu ]ncap[. Dac[ nu vor fi ]ndestul[toare, este nevoie de timp

spre a se mai aduce =i altele. Dac[ ne ve\i da soroc p`n[

m`ine, ca s[ adun[m totul, de diminea\[ sau chiar ]n timpul

nop\ii vom ie=i din ora=ul ]mp[r[tesc, fiindc[ aici nu avem

pentru ce mai sta”.

Alihamba a spus c[ hanul poruncise s[ se dea ]nc[ zece

c[ru\e peste c`te avuseser[ ]nainte =i c[ ]n total vor fi =aizeci.

„Noi credem c[ lucrurile voastre vor ]nc[pea ]n aceste =aizeci

de care, fiindc[ cele de aici ]ncarc[ mai mult dec`t cele

mongole. Drept pristavi, bogdihanul a poruncit s[ mearg[ cu

voi p`n[ la Naun askaniama, doi zargucei =i un sotnic.

534

Acuma ]ns[ askaniama este bolnav =i nu vor pleca ]mpreun[

cu voi dec`t zarguceii =i ceilal\i, iar askaniama v[ va ajunge

pe drum. }n privin\a celor spuse de domnia-ta, c[ de ce nu v-

am anun\at mai ]nainte =i s[-\i d[m voie s[ stai p`n[

diminea\[, ca =i despre anun\area din timp a solilor ]n alte

\[ri, noi nu avem un asemenea obicei. La noi, ]n cea din urm[

zi, c`nd d[ porunc[ bogdihanul, noi o =i aducem la

cuno=tin\[ solilor. }n ceea ce prive=te r[m`nerea domniei-tale

p`n[ m`ine, nici s[ nu te g`nde=ti la a=a ceva, c[ci a=a cum

]n cer este un singur Dumnezeu, =i vorba bogdihanului este

tot una, =i nu poate fi schimbat[. De aceea domnia-ta vei

pleca chiar acum, pentru ca ast[-sear[ s[ fi\i ie=i\i din Pejin.

Locul de popas nu este departe, =i a fost hot[r`t pentru

domnia-ta ]n ora=ul Tung, numit ]n limba mongol[ Baian-

Sume, aflat la o dep[rtare de patruzeci de verste de ale

noastre sau treisprezece verste ruse=ti de ale voastre, a=a c[

ve\i izbuti s[ ajunge\i chiar ]nainte de a se ]ntuneca, fiindc[

porunca bogdihanului trebuie s[ se ]mplineasc[. Pentru

podvezi, plec ]ndat[ la cancelarie, de unde le voi ]ndruma =i

voi face tot ce trebuie pentru plecarea domniei-tale”. Solul

r[spunse c[ at`t ]n ora= c`t =i ]n afar[ este noroiul foarte

mare, =i carele se vor rupe, =i vor fi sili\i s[ ]nnopteze acolo,

=i-i era fric[ s[ nu se s[v`r=easc[ vreun furt. Alihamba a

r[spuns c[ nu era cu putin\[ s[ se ]nt`rzie nici dac[ ploua =i

535

era noroi, sau orice ar fi, deoarece trebuie s[ plece de ]ndat[.

V[z`nd c[ trebuie s[ plece pe nepreg[tite, fiindc[ puteau s[-l

goneasc[ =i cu de-a sila, solul i-a spus s[ trimit[ ]ndat[

podvezile, „iar eu voi face tot ce-mi va fi ]n putin\[, de=i este

greu, =i voi pleca”. Dup[ aceea, alihamba s-a salutat cu solul

cu toat[ curtenia, dorindu-i c[l[torie fericit[, =i l-a ]ntrebat

c`nd va sosi r[spunsul m[riei-sale \arului. Solul i-a r[spuns c[

poate dup[ doi ani =i jum[tate sau trei, dup[ care alihamba a

plecat.

Dup[ un ceas, au venit zarguceii, care au adus =aizeci de

care =i o sut[ treizeci =i patru de cai, pentru fiecare om un cal,

d`ndu-i un cal =i prizonierului, pe care l-au ]nscris la

cancelarie, fiindc[ nici un str[in nu putea ie=i ]n afara

ora=ului ]mp[r[tesc, dac[ nu fusese ]nscris ]n registrul celui

dint`i ora= de la zid.

}n zilele acelea de sf`r=it de august p`n[ la 1 septembrie,

au venit ]n ograda solului mul\i frunta=i chinezi, slugile man-

darinilor =i negu\[tori, care i-au propus solului s[ cumpere

m[rfurile r[mase, samuri, col\i de mors[, ce-ar mai fi r[mas

din vistieria m[riei-sale \arului, ca =i m[rfurile solului, pe care

]ns[ au dat ca ]n batjocur[ a treia parte din pre\ul cu care s-au

cump[rat mai ]nainte, crez`nd c[ puteau s[ ia m[rfurile a=a

cum doreau. Solul, v[z`nd at`ta dispre\ pentru m[rfuri =i c[

vor s[ le ia de poman[, a spus c[, dac[ vor da pre\urile

536

dinainte, atunci va vinde, „dar dac[ da\i pre\uri mai mici, nu

numai c[ nu v[ vom da m[rfuri, dar nici nu le vom ar[ta,

fiindc[ noi nu suntem nevoi\i s[ le vindem a=a de ieftin”.

Totu=i, ]n zilele acelea m[rfurile s-au v`ndut cu pre\uri mici,

restul nefiind cu putin\[ s[ se v`nd[, deoarece chinezii

veneau ]n batjocur[ ]n fa\a m[rfurilor, av`nd obiceiul ca la

plecare s[ vin[ ]n num[r mare =i s[ cumpere ieftin, deoarece

v`nz[torii nu erau doritori s[ le care ]napoi, ci le vindeau cu

pre\ sc[zut.

C`nd au fost adu=i caii =i c[ru\ele, s-a ]nc[rcat vistieria

m[riei-sale \arului =i restul a fost ]mp[r\it cazacilor. }n cele

=aizeci de care nu s-au putut pune multe greut[\i, =i cazacii

le-au a=ezat pe c[milele ce fuseser[ cump[rate ]n ora=ul

]mp[r[tesc, iar negustorii =i ceilal\i au ]nchiriat cu pre\uri mari

animale de povar[. C`nd totul a fost r`nduit, c[ru\ele, p[zite

de cazaci, au ie=it din curte. Cei doi zargucei au r[mas mai ]n

urm[, ]mpreun[ cu solul, spre a-l ]nso\i din ora=ul ]mp[r[tesc

p`n[ la Naun, deoarece askaniama era bolnav ]n timpul

acela.

Fiind aproape gata de plecare, au venit la sol t[lmacii

chinezi =i l-au ]ntrebat dac[ mai vrea s[ cumpere piatra cea

mare de rubin pe care o v[zuse mai ]nainte, fiindc[ ei

vorbiser[ cu mandarinul s[ o v`nd[ cu dou[ mii de lani. Solul

le-a spus c[ acum carele sunt gata de plecare, =i nu mai poate

537

cump[ra nimic, totu=i dac[ ei o dau cu o mie cinci sute de

lani „eu o voi cump[ra din vistieria m[riei-sale \arului”. Ei au

spus c[ n-o pot da cu un pre\ mai mic =i dup[ multe t`rguieli

au cerut o mie opt sute de lani, r[m`n`nd nestr[muta\i la

aceast[ sum[. V[z`nd solul c[ ei vor s[ plece cu piatra =i c[

pre\ul de v`nzare nu era prea scump, deoarece asemenea

piatr[ ar fi pre\uit mult mai mult la |arigrad =i ]n alte

]mp[r[\ii, iar la Moscova ]nc[ n-au adus una asem[n[toare

nici grecii, nici al\i str[ini, spre a fi cump[rat[ pentru vistieria

\arului, i-a chemat pe t[lmaci =i le-a dat o mie =ase sute de

lani, lu`nd piatra. Iar ei s-au jurat pe idolii lor c[ o alt[ piatr[

asem[n[toare nu se afl[ ]n toat[ ]mp[r[\ia lor, s[ p[streze

]ns[ taina, s[ nu aud[ bogdih[nul, care i-ar pedepsi pentru

]nstr[inarea unei astfel de nestemate. De asemenea, i-au

f[g[duit solului c[-l vor urma, ca s[ fac[ nego\ cu toate

m[rfurile ce i-au r[mas din vistieria m[riei-sale \arului =i

dintre ale lui, f[c`nd schimb ]n natur[, deoarece nu s-au

a=teptat s[ plece din ora= a=a f[r[ veste.

+i, dup[ aceea, la ceasurile patru spre sear[, solul

]mpreun[ cu zarguceii au ie=it din ora=ul Pejin. Pe drum, at`t

]n ora= c`t =i ]n afara lui, multe c[ru\e s-au fr`nt sub greutatea

poverilor vistieriei m[riei-sale \arului =i ale cazacilor, ]nc`t

unele au r[mas acolo peste noapte. Ajung`nd ]n afara

ora=ului, solul le-a spus zarguceilor s[ a=tepte p`n[ c`nd se

538

vor aduna oamenii =i c[ru\ele, dar ei au r[spuns c[ nu

cuteaz[, deoarece porunca bogdihanului era ca „domnia-ta,

solule, s[ mergi chiar ast[zi p`n[ ]n ora=ul Tung =i acolo s[

popose=ti”. Solul a mers mai departe cu zarguceii pe un

asemenea noroi, ]nc`t au ajuns cu mare greutate ]n ora=ul

Tung, care se afla la treisprezece verste ruse=ti sau patruzeci

chineze=ti, abia la miezul nop\ii. Por\ile ora=ului erau ]ncuiate

=i cu greu au p[truns ]n ora= =i l-au g[zduit pe sol ]n aceea=i

curte ca la venire. Drept hran[ li s-au dat cinci porci pe zi, ca

]n trecut, dar nu li se d[dea dec`t ]n zilele ]n care mergeau,

iar ]n zilele care se odihneau nu aveau porunc[ de la han s[ li

se dea. Carele =i c[ru\ele r[mase ]n urm[ nu au ajuns ]n ziua

aceea ]n ora=ul Tung, ci au ]nnoptat ]mpotmolite prin noroi.

Cu mare trud[ s-au putut aduna toate carele ]n ora=, pentru c[

atunci c`nd o c[ru\[ se strica, nu voia nimeni s[ o repare, ci li

se spunea s[-=i ]nchirieze cu banii lor alte c[ru\e, ceea ce unii

au f[cut, iar al\ii =i-au ]nc[rcat m[rfurile pe c[mile.

}n ziua de 4 septembrie ni s-au dat al\i cai =i alte c[ru\e.

P[r[sind ora=ul am ajuns la r`ul Pe, pe care nu l-am trecut pe

un pod ca la venire, ci pe o punte f[cut[ din buse. Descrierea

r`ului Pe =i a ora=ului Tung le-am f[cut mai ]nainte la venirea

noastr[ spre ora=ul de scaun ]n ziua de 14 mai. Dup[ ce am

trecut r`ul, askaniama ne-a ajuns din urm[, acela=i care =i

mai ]nainte a fost pristavul nostru =i care, salut`ndu-se cu

539

solul, i-a spus c[ a fost foarte bolnav =i de aceea nu a plecat

]mpreun[ cu el din Pejin, dar acum, din porunca

bogdihanului, vor merge ]mpreun[ p`n[ la Naun =i, ca mai

]nainte, ]i va da =i podvezi. Numai c[ i-a ]nfrico=at pe t[lmacii

care voiau s[ vin[ dup[ noi cu m[rfuri, =i aceia n-au mai

venit.

De la ora=ul Tung am mers pe drumul pe care venisem

p`n[ la marele zid, iar de la acesta p`n[ la r`ul Korghei am

urmat aceea=i cale. De la Korghei ]ns[, p`n[ la Naun, nu am

mai mers pe acela=i drum, ci pe altul, spre st`nga, pe l`ng[

un ora= pustiu, =i am trecut peste multe r`uri ce curgeau ]n

toate p[r\ile =i printre care erau multe iurte de nomazi, dintre

care unii secerau mei =i ]l treierau. Am ajuns apoi la cele

dint`i sate ale daurilor de pe Naun =i acolo am trecut pe plute

un r`u ce se vars[ ]n Naun. }n aceea=i zi am mers din satul

acela p`n[ ]ntr-un al doilea, a=ezat chiar pe malul Naunului,

unde ni s-a spus c[ va fi locul nostru de popas p`n[ la

terminarea preg[tirilor pentru c[l[toria de ]napoiere la

Nercinsk.

De=i drumul de ]ntoarcere a fost acela=i, totu=i a durat mai

mult, din pricina carelor, care erau foarte grele =i se rupeau

]ntruna, de unde popasuri ]ndelungate. Din ora=ul ]mp[r[tesc

am plecat ]n ziua de 1 septembrie =i am ajuns la Naun ]n 8

octombrie. Askaniama nu s-a mai ]n\eles cu solul ca mai

540

]nainte, deoarece =tia c[ animalele noastre care fuseser[

l[sate oamenilor lor din satele de pe Naun =i care ni se

f[g[duise c[ la ]ntoarcerea noastr[ le vom g[si nev[t[mate,

fuseser[ l[sate de c[tre oamenii s[i s[ moar[ de foame.

Solului nu i-au spus ]ns[ ]n timpul drumului despre cele

]nt`mplate, ca s[ poat[ cump[ra cu pre\uri mici cai =i c[mile,

ci a aflat doar c`nd am ajuns ]n satele de pe Naun =i ne-am

]nt`lnit cu oamenii no=tri, care fuseser[ acolo =i ne-au dat

vestea. Venind din ora=ul ]mp[r[tesc, ne-am ]nt`lnit pe drum

cu mul\i mongoli care se duceau la ]mp[r[\ie s[ se ]nscrie ]n

oaste ]mpotriva nican\ilor, dar erau oameni foarte nevoia=i.

C`nd am ajuns ]n satul de pe Naun, unde ni se fixase s[

r[m`nem =i s[ ne preg[tim pentru drum, nu ne-au mai l[sat

ca mai ]nainte s[ st[m ]n casele din sat, ci ne-au oprit ]n

c`mpie, cam la o jum[tate de verst[ dep[rtare de malul

r`ului. +i lapovi\a a udat multe m[rfuri. I-am rugat s[ ne lase

s[ intr[m ]n case, dar ei nu au ]ng[duit-o ]n nici un chip, ci

ne-au trimis ]nc[ zece iurte de trestie, proaste, spun`ndu-ne

s[ st[m ]n ele. Acolo au venit =i cei doisprezece oameni ai

no=tri, pe care ]i l[sasem, pe de o parte pentru ]ngrijirea

animalelor, iar pe de alta, fiindc[ ei nu voiser[ s[ lu[m cu noi

prea mul\i oameni ]n ora=ul de scaun. Oamenii no=tri ne-au

spus c[ nu numai c[ nu le-au dat chinezii de m`ncare

animalelor =i c[ nu le-au p[zit, dar nici ei nu c[p[taser[

541

hran[ =i aproape c[ muriser[ de foame, p`n[ c`nd s-au

tocmit ca slugi la ace=tia. }n ceea ce prive=te vitele, au spus c[

din caii pe care-i d[duser[ chinezilor s[-i hr[neasc[

r[m[seser[ numai =aptesprezece, =i aceia auziser[ c[ abia se

mai t`r[sc, iar c[milele le-au dat spre hr[nire mongolilor mai

mult de o sut[ de animale, din care ]ns[ au r[mas mai pu\in

de jum[tate, mai mult moarte, cum auziser[. Din c[milele

vistieriei mai vie\uiau doar =apte din cincisprezece, =i acelea

cu picioarele betegite. Solul i-a trimis la askaniama pe fiii de

boieri, =i pe cazaci i-a trimis la voievozii de pe Naun =i i-a

]nvinuit cu asprime c[ primiser[ acele vite cu ]n\elegerea ca

s[ le dea ]napoi nev[t[mate =i dac[ vreuna s-ar pr[p[di, s[ fie

pus[ ]n seama aceluia ce-o hr[nise, „dar acum auzim de la

oamenii no=tri c[ toate vitele s-au pr[p[dit, a=a cum vedeau =i

singuri, iar lucrurile nu avem cu ce s[ le c[r[m. }n ora=ul de

scaun sau pe drum nu ne-a\i spus c[ vitele au murit, fiindc[,

dac[ ne-a\i fi spus-o, am fi putut cump[ra animale, acolo sau

pe drum. Cel pu\in s[ ne face\i acum ]nlesnire ca s[ putem

c[ra greut[\ile.” Ei au r[spuns c[ animalele noastre „nu au

murit din lips[ de hran[, ci pentru c[ ]n tot \inutul a fost o

molim[ de cium[, =i au murit nu numai vitele voastre, ci =i

ale oamenilor no=tri, toate p`n[ la cea din urm[. Asta a fost

voia lui Dumnezeu, =i asemenea lucruri se petrec nu numai

cu animalele, ci =i cu oamenii. Dac[ el, solul, nu crede,

542

askaniama este gata s[ mearg[ ]mpreun[ cu el ]n sus pe r`ul

Naun, unde au fost hr[nite c[milele =i caii, =i acolo s[ poat[

vedea locurile ]n care au c[zut, ]nsemnate cu oasele cailor =i

c[milelor. Numai c[ este nevoie de o s[pt[m`n[ pentru dus =i

]ntors. Ajutor nu v[ putem da dec`t dac[ trimitem la tai=ii

mongoli din apropiere =i la \[ranii dauri, ca ei s[ aduc[ spre

v`nzare tot felul de animale, fiindc[ =i el, solul, =i cazacii lui

au mult kitaik =i pot s[ cumpere tot ce le trebuie. Alt ajutor de

la noi nu pute\i avea.” Au ]ntrebat apoi cu st[ruin\[ ]n c`te

zile crede solul c[ se poate preg[ti de plecare, deoarece

porunca bogdihanului era s[ li se dea hran[ numai pentru

cinci zile, =i nu mai mult, iar peste timpul hot[r`t nu au voie

s[ r[m`n[. Solul a trimis iar[=i la askaniama =i a cerut s[-i dea

c`teva c[ru\e, cu care s[ transporte darurile bogdihanului

p`n[ la r`ul Argun, unde i le va trimite ]napoi, iar dac[ ar fi

vrut c[r[u=ii s[ mearg[ p`n[ la Nercinsk, s[ le dea voie, s[

fac[ =i nego\. Despre hran[ a spus s[ se fac[ voia

bogdihanului, deoarece pot tr[i =i pe cheltuiala lor. Despre

plecare, o s[ fie c`t de cur`nd „=i el, solul, mai ales se

gr[be=te, numai s[ porunceasc[ ei s[ se aduc[ vite spre

v`nzare c`t mai repede, =i cred c[ ]n dou[ s[pt[m`ni totul va

fi gata, iar dac[ va fi mai cur`nd, cu at`t mai bine.”

Askaniama l-a trimis la sol pe voievodul Mangutei, care i-a

declarat cu jur[m`nt c[ vitele au murit de cium[, =i nu din

543

lips[ de hran[ =i ]ngrijire, c[ podvezi nu ]ndr[znesc s[-i dea

f[r[ porunca bogdihanului, ]ns[ ]n privin\a timpului ]l vor

]ng[dui =i dou[ s[pt[m`ni, iar a doua zi vor fi multe vite de

v`nzare =i de tot felul. El, Mangutei, fusese ]ns[rcinat s[-l

]nso\easc[ pe sol p`n[ la marginea \inuturilor \[ranilor

torgacini. Caii =i vitele fuseser[ cump[rate de askaniama =i de

tovar[=ii s[i, care le-au v`ndut iar[=i solului cu pre\ mai mare.

Solul i-a spus lui Mangutei c[ oamenii no=tri care fuseser[

l[sa\i acolo i-au ]nvinuit c[ nu hr[niser[ vitele a=a cum au

f[g[duit =i c[ ei ceruser[ cai, ca s[ ]ntoarc[ vitele noastre din

mla=tini ]n step[, dar ei nu le-au dat, =i din pricina asta s-au =i

pr[p[dit. Mangutei a t[g[duit ]ntruna =i a cerut s[ fie chema\i

oamenii no=tri =i s[ fie pu=i fa\[. Din asta s-au iscat multe

discu\ii cu voievozii lor, =i adesea au trimis =i la askaniama,

ajutor nu au primit. Dar se =tia c[, de=i unii din caii no=tri

muriser[ ]ntr-adev[r, pe al\ii, cei mai buni, ]i ascunseser[ =i ]i

trimiseser[ de acolo.

}n ziua urm[toare ne-au adus cei =aptesprezece cai ai

no=tri, care mai r[m[seser[, cu bube pe ei, =i patruzeci =i

=apte de c[mile =chioape =i pe jum[tate moarte. Dup[ aceea

au adus pentru v`nzare cai =i c[mile, pe care i-am cump[rat

cu kitaik =i cu argint, la pre\uri mari, c`te patruzeci de buc[\i

de p`nz[ de bumbac pentru un cal bun, iar pentru care era

mai slab, dou[zeci =i dou[zeci =i cinci de buc[\i de kitaik din

544

cel mai bun. De asemenea, am cump[rat multe vite cornute

pentru merinde, pe care le-am pl[tit cu c`te zece p`n[ la

paisprezece buc[\i de kitaik, am cump[rat p[sat de ov[z =i de

mei, fiindc[ altfel de p`ine nu aveam. C[mile au v`ndut

numai voievozii, =i solul a cump[rat cu argint dou[, pentru a

transporta vistieria m[riei-sale \arului. Pentru ele a pl[tit un

lan, =i au mers p`n[ la ostrovul Selenginsk, de unde s-au

]ntors ]napoi ]n China.

Solul a spus c[, potrivit poruncii m[riei-sale \arului, va

scrie prin oamenii s[i cazacilor din Albazin s[ p[streze

pacea, dar =i ei s[ le porunceasc[ oamenilor lor ca, atunci

c`nd ru=ii =i supu=ii lor merg la v`n[toare, s[ nu-i supere cu

nimic, fiindc[ avem multe pl`ngeri din partea lor. }n ce-l

prive=te pe Gantimur, a spus c[-i va aduce la cuno=tin\[

m[riei-sale \arului, =i se va face a=a cum va porunci. Apoi a

mul\umit bogdihanului c[ l-a iertat pe c[l[uz[ =i c[ a

poruncit s[-i fie dat. Dup[ care gr[m[ticul a plecat.

Cele ar[tate mai sus, c[ nu ne-au l[sat s[ poposim ]n sate

ca mai ]nainte =i c[ trimi=ilor no=tri care se duceau la Albazin

nu le-au ]ng[duit s[ ]nnopteze ]n c[tune, chinezii au f[cut-o

pentru ca oamenii no=tri s[ nu-i poat[ hot[r] pe supu=ii lor

dauri s[ plece pe r`ul Amur =i s[ tr[iasc[ ]n apropierea

Albazinului, ca supu=i ai m[riei-sale \arului, deoarece mul\i

dintre dauri fuseser[ mai ]nainte ostatici la cazaci, =i chinezii

545

=tiau =i ei c[ \[ranii dauri ar fi fost bucuro=i s[ nu se mai

]ntoarc[. De aceea chinezii i-au p[zit cu str[=nicie =i i-au

poruncit cu asprime =i c[l[uzei noastre tunguse s[ nu se

]nt`lneasc[ niciodat[ cu supu=ii lor.

Pe nevasta tungusului iertat ]ns[ nu au dat-o =i nici

lucrurile gospod[riei lui, spun`nd c[ este destul =i at`ta, c[ i-

au d[ruit via\a pentru m[ria-sa \arul.

}n ziua de 18 octombrie, fiind cu totul gata de plecare, am

pornit din satele de pe Naun cu caii =i c[milele noastre,

fiindc[ ei nu ne-au dat care nici m[car p`n[ la \inutul

\[ranilor lor torgacini. Tot ce ne-au dat au fost pu\ine

merinde. +i c`nd a ajuns solul ]n dreptul satului ]n care st[tea

askaniama, au venit din sat =i l-au ]nt`mpinat doi zargucei,

care veniser[ din ora=ul ]mp[r[tesc, to\i voievozii de pe Naun

=i gr[m[ticii, care s-au salutat cu solul =i i-au spus c[

askaniama le-a poruncit s[-l roage de iertare =i s[ nu-l

]nvinuiasc[ pentru c[ nu a venit s[-l ]nso\easc[, „pentru c[

este bolnav, =i ast[zi este v`nt mare pe drum =i ger. De aceea

ne-a trimis pe noi s[ te conducem cu cinste la plecare =i s[-\i

spunem c[ o sut[ de oameni ai voievodului Mangutei te vor

]nso\i p`n[ l[ p[m`nturile torgacinilor.” De asemenea l-au

rugat pe sol s[ porunceasc[ ru=ilor supu=i ai m[riei-sale

\arului, care tr[iesc ]n apropierea lor la grani\[, s[ p[streze

pacea =i s[ nu le fac[ nici un fel de necaz, fiindc[ nimeni nu

546

este mai bucuros ca ei s[ aib[ pace =i prietenie. +i au spus

multe astfel de vorbe =i l-au condus pe sol cam dou[ verste,

dup[ care ]=i urar[ drum bun =i s-au ]ntors. De la satul acela

am urmat alt drum dec`t la venire, fiindc[ satul acela era la o

zi dep[rtare de Pacigorsk, locul unde poposisem atunci.

Totu=i, ]n ziua urm[toare =i drumul acesta s-a ]nt`lnit cu cel

pe care l-am f[cut atunci. C`nd am plecat de l`ng[ r`ul

Naun, apa ]ncepuse s[ ]nghe\e de-a lungul malurilor.

}n ziua urm[toare a sosit voievodul Mangutei, care s-a

\inut l`ng[ sol, ]n apropierea bagajelor acestuia, =i a c[l[torit

]mpreun[ cu el p`n[ la al patrulea popas de la r`ul Ial, unde

tr[iesc \[ranii torgacini. El a trimis ]nainte oameni la aceia ca

s[-i m`ne ]n susul r`ului lal spre satele de pe Naun, spre a nu

se ]nt`lni cu noi, deoarece erau oamenii lui Gantimur =i rude

cu tungu=ii de la Nercinsk, =i s[ nu se ]n\eleag[ cu oamenii

no=tri. De aceea, nici nu ne-au dat voie s[ facem nego\ cu ei.

}n a patra zi am ajuns pe malul r`ului Ial, =i voievodul

Mangutei ne-a adus ni=te iepuri =i multe alte v`naturi, vin

fiert, =i i-a vorbit iar[=i solului, ca =i mai ]nainte, ca oamenii

de la grani\[ ai m[riei-sale s[ tr[iasc[ ]n pace =i bun[

]n\elegere cu ei, ad[ug`nd c[ oamenii no=tri s[ nu vin[ la

Naun nici cu nego\, nici cu altceva, ]n afar[ de vreo nevoie

mare ori vreun necaz pe care l-ar avea din partea oamenilor

lor. Numai atunci s[ vin[ =i s[ fac[ pl`ngere, c[ci, potrivit

547

obiceiului lor =i dup[ porunca bogdihanului, ei nu au de ce

veni p`n[ c`nd nu sose=te r[spunsul de la m[ria-sa \arul ]n

leg[tur[ cu Gantimur. Apoi a ]ntrebat dac[ r[spunsul poate

sosi ]n trei ani =i i-a mai spus solului ca ]n timpul c[l[toriei s[

se fereasc[ cu grij[ de borgu\i =i de tungu=ii namiazini,

fiindc[ ace=tia sunt bandi\i mari =i nu-i iubesc pe ru=i; s[ nu i

se ]nt`mple vreo nenorocire pe drum. El =tia asta de c`nd i-a

]nso\it p`n[ la Nercinsk pe cazacii care duceau scrisoarea

hanului, c`nd au venit la el namiazinii =i borgu\ii =i i-au cerut

s[ le predea lor pe cazaci, ca s[-i omoare, deoarece ace=tia ]i

atacau f[r[ ]ncetare. Solul i-a r[spuns c[ ]n privin\a p[cii,

potrivit poruncii m[riei-sale \arului, le va spune cazacilor de

la grani\[ s[ p[zeasc[ prietenia =i pacea „=i s[ nu se certe

dec`t dac[ supu=ii vo=tri i-ar provoca cu ceva”. }n ce prive=te

r[spunsul m[riei-sale \arului, c[tre han, poate veni ]n doi ani

=i jum[tate, ]n trei sau mai mult, fiindc[ drumul este foarte

lung. }n ce prive=te du=m[nia namiazinilor =i a borgu\ilor, i-

am ]nt`lnit venind c[tre Naun, =i ei s-au speriat de noi =i s-au

]mpr[=tiat, cu greutate put`nd s[-i hot[r`m s[ vin[ =i s[ fac[

nego\. Oricum, oricine va veni cu g`nduri pa=nice, noi ]l vom

primi cu bucurie, dar cine va veni cu g`nduri de vr[jm[=ie,

cu ajutorul lui Dumnezeu ]l vom pune pe fug[.

Mangutei a spus c[ din prietenie i-a vorbit, fiindc[ poart[

cu ei darurile hanului =i nu voia s[ se ]nt`mple vreun necaz.

548

A mai spus s[ nu-l l[s[m pe Tokultei-c[l[uza s[ se

]ndep[rteze de convoi, ca s[ nu-l ucid[ oamenii lui. Dar

vorbea a=a, pentru c[ ei se temeau ca el s[ nu hot[rasc[ pe

tungu=ii lor s[ mearg[ ]n fortul Nercinsk, dup[ Gantimur.

Solul i-a r[spuns c[ l-a pus sub paz[ =i c[ ]n ziua urm[toare

se vor opri pentru odihna animalelor. Iar el s[ porunceasc[

oamenilor s[i s[ fac[ nego\ cu ai no=tri =i Mangutei s[

comunice s[ aduc[ spre v`nzare cai =i vite cornute.

Voievodul a r[spuns c[ se poate opri acolo o zi, fiindc[ tot de

acolo se va ]ntoarce, fiind porunc[ s[-l ]nso\easc[ doar p`n[

la acele ultime a=ez[ri. Despre nego\ a spus c[ nu va porunci

ce i s-a cerut, pentru ca s[ nu se i=te vreo ne]n\elegere ]ntre

oamenii lor =i ai no=tri. Totu=i, el va r[m`ne p`n[ a doua zi =i

se va ]ntoarce la askaniama, fiindc[ nici acesta nu se putea

]napoia ]n ora=ul ]mp[r[tesc, p`n[ c`nd el nu-l va ]nt`lni.

Dup[ aceea, a plecat la convoiul lui.

}ntr-a treia zi de diminea\[, cum se ]n\elesese cu solul s[

plece, Mangutei a venit =i s-au salutat =i =i-a cerut iertare de la

sol =i i-a urat c[l[torie fericit[. Ei s-au ]ndreptat spre Naun, iar

noi am trecut r`ul Ial printr-un vad. C`nd am ajuns pe malul

cel[lalt, ne-a ]nt`mpinat o viforni\[ cumplit[, care ne-a ]nso\it

p`n[ la Nercinsk, urm`ndu-ne drumul pe frig =i chiar pe ger,

av`nd hran[ s[r[c[cioas[ pentru oameni =i vite. Astfel,

]ntorc`ndu-ne pe acela=i drum pe care am venit mai ]nainte la

549

Naun, merg`nd pe malul r`ului Ial p`n[ la =irul de mun\i

Torgacini, care erau acoperi\i cu z[pad[ groas[ cam de un

ar=in, n-am ]nt`lnit nic[ieri nici o fiin\[ omeneasc[. Dincolo

de mun\i, ]n a treia zi de drum, pe malul r`ului Dzadun, am

prins un \[ran borgut care ne-a spus c[ este nepotul

b[tr`nului pe care l-am ]nt`lnit la venirea spre Naun =i c[

]mpreun[ cu el =i-au a=ezat iurtele ]nc[ =apte oameni, care

v`neaz[ tot felul de animale s[lbatice. Solul l-a ]ntrebat de ce

i-au furat atunci patru cai din convoi, iar el a spus c[

namiazinii i-au furat: „Ei v-au urm[rit mult[ vreme =i au vrut

s[ v[ r[peasc[ =i oameni, =i cai, dar n-au putut mai mult

dec`t at`ta”. +i i-a dat numele namiazinilor =i a spus c[ din

pricina aceea s-a isc[t b[taie ]ntre oamenii lui =i ei. Solul i-a

dat voie s[ plece =i i-a spus s[ mearg[ la mongoli =i borgu\i,

s[ le spun[ s[ ias[ ]n calea noastr[, ca s[ putem face nego\.

Acolo am fost peste r`ul Kailar =i ]n a cincea zi am ajuns la

r`ule\ul Merghel. C[l[uza noastr[ ne-a dus pe alt drum dec`t

cel pe care venisem =i p`n[ acolo nu am ]nt`lnit nici un om,

dar acolo am g[sit c`teva iurte de mongoli, de unde am luat

un om =i l-am trimis ]mpreun[ cu c[l[uza noastr[ la tai=ii

mongoli, care locuiau la o dep[rtare de o jum[tate de zi de

mers, s[ le spun[ s[ vin[ la noi s[ facem nego\ cu tot felul de

m[rfuri. }n ziua urm[toare au venit mul\i tai=i mongoli =i au

adus cai, c[mile, vite cornute =i oi, pe care le-am cump[rat

550

ori le-am luat ]n schimb pe kitaik. Nu au f[cut nici un fel de

ho\ie.

Dac[ m[ria-sa \arul ar binevoi s[ porunceasc[ ridicarea

unui fort pe r`ul Naun sau pe Kailar, to\i acei b[=tina=i care

tr[iesc ]ntre Nercinsk =i r`ul Naun s-ar putea s[ cear[ s[ se

supun[ m[riei-sale \arului, =i nimeni nu s-ar certa pentru ei.

De la r`ul Merghel am mers prin c`mpie, de asemenea pe

alt drum, =i ]n dou[ zile am ajuns la r`ul Gan, unde am g[sit

urmele \[ranilor namiazini =i c`teva iurte mongole. Din locul

acela am mai mers o zi =i am ajuns la un r`u, cale de ]nc[ o

zi de la Argun, unde toate c[peteniile namiazinilor au venit ]n

tab[ra noastr[, la sol, =i au adus ]n dar un cal, un berbec =i un

bou. Solul a luat berbecul, dar calul =i boul nu i-a primit =i i-a

certat cu asprime, fiindc[ anul trecut, c`nd trecea spre China,

au fost la el nu numai o singur[ dat[, s[ ]=i cear[ iertare de la

m[ria-sa \arul, =i au f[g[duit ca ]n viitor s[ pl[teasc[ bir =i au

spus c[-i dau solului c[ru\e, dar au min\it ]n totul. Nu numai

c[ nu au ]mplinit cele spuse, dar pe deasupra, c`nd au trecut

pe acolo dou[zeci de cazaci care veneau la sol „voi a\i vrut

s[-i omor`\i =i s[-i jefui\i, =i de aceea nu ave\i de ce veni la

convoi, fiindc[ noi nu avem ]ncredere ]n voi. A=a cum ne-a\i

pung[=it mai ]nainte, o ve\i face =i acum”. Ei au r[spuns c[

birul pentru m[ria-sa \arul l-au trimis la Nercinsk cu c`teva

zeci de cai, dar acum vor mai aduna ]nc[ =i ]i vor trimite.

551

Despre omor`rea cazacilor au spus c[ nici nu s-au g`ndit

m[car, ]ns[ ]ntre ei sunt =i oameni tineri, care nu-i ascult[, =i

acelora s[ li se fac[ mustr[ri. Altceva nu a fost =i ei sunt

bucuro=i s[ fie supu=i m[riei-sale \arului. De asemenea, s-au

interesat dac[ m[ria-sa \arul ]l va preda pe Gantimur...

...=i toate semnele le-au descris pe larg, pentru ca ]n

viitor... drumul s[ fie cunoscut. +i mai ales el a trimis pentru a

iscodi dac[ chinezii ar ]ncuviin\a m[riei-sale \arului s[ fac[

nego\ sau nu, dup[ cum ]i vorbiser[ solului c`nd a fost acolo.

Cazacului i-au poruncit s[ spun[ c[ el vine din \inuturile de

hotar, spre a face nego\, =i c[ nu a auzit de sol, fiindc[

mersese pe alt drum, iar oamenii tai=ilor doreau s[ plece din

China ]n ziua de Sf. Ilie.

Pentru a duce m[rfurile pe care i le-am dat din vistierie,

am poruncit s[ i se dea dou[ c[mile din acelea pe care le-am

cump[rat pentru m[ria-sa \arul ]n satele de pe Naun, c[ci

dintre cele =apte c[mile ale vistieriei, care r[m[seser[ pe

Naun =i le reluasem c`nd ne-am ]ntors din China, unele au

murit, din pricina sl[biciunii, p`n[ la Nercinsk, iar altele —

pe drumul p`n[ la Selenginsk =i ultimele — c`nd am ajuns

acolo, fiindc[ ]n satele de pe Naun fl[m`nziser[ =i ologiser[.

}n cetatea Selenginsk sosesc mul\i mongoli cu c[mile =i

aduc m[rfuri chineze=ti =i fac nego\ sau le schimb[ cu m[rfuri

ruse=ti. La fel =i cazacii din Selenginsk se duc ne]ncetat p`n[

552

la ei, pentru negu\[torie, =i cu vremea s-ar putea statornici

aici un nego\ viu, pentru a nu se mai merge cu nimic tocmai

]n China, numai c[ este nevoie de un om priceput ]n ale

nego\ului, care s[ =tie cum s[ se ]n\eleag[ cu mongolii.

}n fortul Selenginsk am r[mas p`n[ ]n ziua de 3 mai, dup[

care ne-am dus la zaimk[, unde am pus doscianicurile pe ap[

=i am pornit-o spre Marea Baikal. La gurile r`ului Selenga ne-

am oprit p`n[ la 13 mai din pricina ]nghe\urilor =i, dup[

aceea, am trecut peste Baikal, iar la 16 mai am ajuns la Irku\k,

unde am r[mas p`n[ la 18 aceea=i lun[. }n anul trecut, 7184,

cazacii de pe Irku\k, plutind ]n susul r`ului cam =ase zile, au

ridicat acolo un fort, ]n care au l[sat cam cincizeci de

oameni. Ei mi-au spus c[ \inutul este foarte roditor =i bun

pentru agricultur[ =i c[ au ]nceput s[ adune bir pentru m[ria-

sa \arul. La trei zile dep[rtare de acolo este un lac mare, ce se

nume=te Kosogor, din care izvor[=te r`ul Selenga. Acolo sunt

p[duri =i se poate cl[di un fort, c[ci ]n jurul lacului r[t[cesc

numero=i mongoli nomazi, care le-au spus c[ pe acolo ar fi

un drum spre China, pe care se poate c[l[tori repede =i f[r[

primejdie.

Din Nercinsk am plecat ]n ziua de 18 mai. La Eniseisk am

ajuns ]n ziua de 7 iunie, unde, p`n[ a nu ajunge la mal, ne-a

]nt`mpinat un stolnic cu un ukaz al m[riei-sale \arului,

]mpreun[ cu voievodul Mihail Vasiliev, feciorul lui

553

Priklonskoi, care ne-au spus s[ debarc[m =i ne-au adus la

cuno=tin\[ ukazul m[riei-sale. Apoi au poruncit vame=ilor s[

]i scotoceasc[ cu de-am[nuntul pe to\i oamenii care au

cobor`t de pe doscianicuri, a=a c[ au ]nceput s[-l caute =i pe

sol prin buzunare, ]n car`mbul ciubotelor, ]n pantaloni =i ]n

s`n, peste tot, dar nu au g[sit nimic. Dup[ aceea i-au cercetat

pe curtenii din Moscova, pe feciorii de boieri, pe gr[m[tici =i

pe to\i cazacii, p`n[ la ultimul om. }n timpul acela pe mal se

adunaser[ to\i locuitorii ora=ului. Acolo erau =i solii mongole,

care se ]ntorseser[ de la m[ria-sa \arul de la Moscova. Dup[

aceea au ]nceput s[ cerceteze doscianicurile solului =i au scos

afar[ tot ce se g[sea ]n ele, =i au cercetat interiorul cu f[clii

aprinse. La cercetarea aceea a luat parte =i feciorul de boier

din Tobolsk, cel trimis de la Moscova cu ukazul m[riei-sale

\arului. Nu au putut termina cercetarea ]n aceea=i zi, fiindc[

se f[cuse sear[, =i de aceea au hot[r`t o curte ]n care s[ stea

oamenii, iar la doscianicuri au a=ezat str[ji de cazaci din

Eniseisk. }n ziua urm[toare au cercetat vistieria m[riei-sale

\arului, pe curteni, pe feciorii de boieri =i tot ce s-a aflat ]n

doscianicuri, p`n[ la cel din urm[ om. Dup[ ce au scotocit

tot ce era ]n vistieria m[riei-sale, au pecetluit cu pecete

]mp[r[teasc[. +i tot ce au luat de la fiecare om, orice fel de

marf[, le-au pecetluit =i le-au scris ]n liste, ce =i cui s-a luat, =i

fiecare a pus cu m`na lui degetul ]n locul ]n care erau ]nscrise

554

m[rfurile lui. Iar aceste liste le-au trimis stolnicul =i voievodul

peste mun\i m[riei-sale \arului printr-un curier special.

Solul a r[mas la Eniseisk p`n[ la 9 iulie, fiindc[ stolnicul =i

voievodul nu i-au dat voie s[ plece. }n ziua de 10 iulie au

trecut peste volokul de la Makovsk =i ]n ziua de 14 au ajuns

cu to\ii ]n fort. Acolo au stat p`n[ la 20 iulie, fiindc[ b[rcile

nu erau gata. M[rfurile, proprietate a m[riei-sale \arului, cele

primite ca dar de la hanul chinez =i cele cump[rate pentru

m[ria-sa, au fost date ]n grija solului de c[tre stolnic =i

voievod, iar ca ]nso\itori s-au dat zece cazaci din Tobolsk,

dintre aceia care fuseser[, ]mpreun[ cu solul, ]n China. Pentru

restul m[rfurilor din vistieria m[riei-sale \arului, pe care le

luaser[ ]n numele \arului, ca =i cele luate de la to\i cazacii,

a=a cum s-a scris mai sus, stolnicul =i voievodul au trimis

drept ]nso\itori patru oameni dintre cazacii din Eniseisk =i le-

au dat ]n primire lucrurile cu o list[.

Pentru a se putea hr[ni p`n[ la Moscova, potrivit ukazului

m[riei-sale \arului, solului i s-a dat ]n Eniseisk dintre m[rfurile

cele mai proaste, ]n valoare de trei sute de ruble. Curtenilor,

grecilor1 =i gr[m[ticilor — fiec[ruia ]n valoare de o sut[ de

ruble din acelea=i m[rfuri, iar cele frumoase au fost luate tot

]n numele m[riei-sale... (Restul manuscrisului lipse=te.)

555

GLOSAR

Abizi, abin\i — trib de nomazi, care tr[iau, în secolul al XVII-lea, prin fosta regiune Kemerovsk, pe cursul superior al râului Tomi.

Aborigeni, b[=tina=i. Alb, culoare de doliu în China. Alihamba, vezi Askaniama. Altin, veche moned[ ruseasc[ de argint, care, dup[ secolul al

XV-lea, valora 6 denghi (bani) sau 3 copeici. Angara, numele pe care îl poart[ dou[ râuri în Siberia. Unul se

vars[ în lacul Baikal, venind dinspre r[s[rit, iar al doilea porne=te din marele lac =i este afluent al Eniseiului pe partea dreapt[.

Argal, argasun — b[legar uscat, care se arde, în loc de lemne. Ar=in, veche unitate de m[sur[ de circa 4 cetver\i, adic[ 16

ver=oci (un ver=oc este egal cu 4,4 cm), circa 2/2 picioare ruse=ti, adic[ 71,12 cm.

Askaniama, rang de demnitar chinez. Aceste ranguri sunt descrise de Nicolae Sp[taru-Milescu în Descrierea Chinei, capitolul X: „Cel dintâi rang la chinezi, r[mas =i ast[zi la bogdoi\i, este acela de kolai (...). Alt rang este acela de torihamba, iar de acest rang \in numai acei oameni care sunt urma=i de împ[ra\i. (...) Al treilea rang este la ei alihamba, iar acel rang are în st[pânire cele nou[ dreg[torii mai mici, pentru c[ în cele =ase cancelarii mai mari conduce câte un kolai (...) Al patrulea rang este cel numit askaniama, iar dintre ace=tia se afl[ câte unul sau câte doi =i în dreg[toriile cele mari, =i în cele mici (...) Al cincilea rang este al zarguceilor, care sunt asemenea cu secretarii de la noi (diecii) (...) Cei care sunt în dreg[toriile mai mici — =i se afl[ =i dintre ace=tia — sunt pl[ti\i tot de împ[rat =i se numesc alihahava (...)”.

Brocart, brocat sau brocad — o stof[ mai groas[ din m[tase, \esut[ cu flori din fire aurii, argintii sau de diferite culori. Uneori, aici, este denumit[ =i stof[ de aur.

Buharan, buharani -— popula\ie care tr[ia în Asia Mijlocie, de neam t[tar.

Bratci, burea\i — „...De-a lungul râului Angara, un afluent al Eniseiului, pe \[rmul lacului Baikal =i în p[r\ile Lenei superioare locuiau semin\iile bureat-mongole“. (Istoria U.R.S.S., Bucure=ti, 1951, p. 245.)

556

Calmuci, „...Calmucii =i-au f[cut apari\ia în p[r\ile Volg[i inferioare în al patrulea deceniu al secolului al XVII-lea. Mai înainte ei duseser[ o via\[ nomad[ în Asia, la nord de lacul Zaisan, în \ara muntoas[ numit[ Giungaria.” (Istoria U.R.S.S., ed. cit., p. 227.)

Caragai\i, caraga=i — triburi nomade din grupa limbilor tiurce, care au tr[it prin preajma râului Irtâ=, din acela=i neam cu tautelen\ii, iamundu\ii, euii.

Cataract[, c[dere natural[ de ap[, produs[ pe o succesiune de mici abrupturi; complex de cascade mai mici. }n dic\ionare nu se d[ un termen special care s[ desemneze repezi=urile despre care vorbe=te Nicolae Sp[taru-Milescu =i pe care le descrie destul de sugestiv, ca fiind o por\iune stâncoas[ =i plin[ cu bolovani în albia unui râu, prin care apa curge învolburat[ =i cu mare iu\eal[.

Cin, vezi lan; unitate de m[sur[ monetar[ la chinezi. Cingali, ciuguli, tuiguli — popula\ii locale pe malurile râurilor

Irtâ= =i Obi, din acela=i neam cu kandaiakii. Conac, are =i în\elesul de popas, timp de odihn[ pentru a lua

masa. Ziua are trei conace, orele 9, 14, 19, socotindu-se c[ începe la ora 4 diminea\a, când se lumineaz[, =i se sfâr=e=te la apusul soarelui, când se întunec[.

Daurii, „...de-a lungul fluviului Amur tr[iau daurii =i semin\iile înrudite cu ei”. (Istoria U.R.S.S., ed. cit, p. 246.)

Diac, grad superior gr[m[ticului din cancelariile oficiale ruse=ti: secretar. Dumni-diac: secretar principal.

Doscianic, barc[ mare, cu fundul plat, cu catarg =i pânz[, capabil[ s[ navigheze pe apa râurilor mai pu\in adânci. Era folosit[ ca mijloc de transport pentru m[rfuri =i oameni pe marile fluvii siberiene. Se mi=ca cu ajutorul vâslelor, al pânzelor, putând fi tras cu u=urin\[ la edec, adic[ cu frânghii de pe mal, în locurile mai pu\in favorabile plutirii libere. Ambarca\iunea putea duce pân[ la cincizeci de oameni, proviziile necesare =i, în caz de nevoie, muni\iile de r[zboi.

Dvoreanin, boier de la curte, curtean.

Esaul, în vechime, conduc[tor, comandant militar, adjutant. Nume ce se da =i cazacilor b[trâni care î=i îndepliniser[ îndatoririle militare.

557

Feregea, mantil[ f[cut[ dintr-o stof[ scump[, care se purta alt[dat[ pe deasupra hainelor, având mâneci lungi =i îmbl[nitur[ pre\ioas[; hain[ purtat[ de boierii de rang.

Funt, veche m[sur[ de greutate folosit[ în Rusia. Un funt era 1/40 dintr-un pud. }n sistemul actual uzitat în comer\ echivaleaz[ cu circa 410 grame.

Giurgi, popula\ie despre care se vorbe=te în scrisoarea trimis[ de hanul Hoang-Ti \arului; sunt aceia=i cu nu-ci-ii, despre care amintesc istoricii chinezi. Prin secolul al XII-lea ei s-au r[sculat, sub conducerea lui A-gu-da, =i i-au învins pe chinezi în mai multe rânduri, iar prin\ul lor =i-a luat numele de împ[rat, întemeind în anul 1115 e.n. dinastia Qin. Aceast[ dinastie a cucerit pân[ în anul 1234 toate provinciile din China de Nord =i a domnit mai mult de un secol. Au fost, la rândul lor, învin=i de mongoli în anul 1234 e.n.

Gorodi=te, gr[di=te, locul unei vechi a=ez[ri. Gost, oaspete. Numele se d[dea în general, din curtoazie, unui

negustor autorizat s[ fac[ nego\ într-un ora= al c[rui cet[\ean nu era. Mai târziu denumirea se da oric[rui negustor înscris într-o corpora\ie.

Grivenki, în vechime, m[sur[ de greutate egal[ cu funtul, circa 410 grame. Mai târziu, moned[ de argint în valoare de 10 copeici.

Iaku\i, „...}n centrul teritoriului pe care erau a=eza\i evenkii, de-a lungul cursului de mijloc al fluviului Lena, tr[iau iaku\ii.” (Istoria U.R.S.S., ed. cit., p. 245.)

Iaghi, haine, =ube, f[cute din bl[nuri de vulpe neagr[, pe care împ[ratul Chinei le d[ruia rudelor sale.

Iam, loc destinat popasului caravanelor, stabilit pe lâng[ o surs[ de ap[ potabil[ =i cu posibilit[\i de procurare a combustibilului =i cu p[=une pentru vite.

Jasp, piatr[ semipre\ioas[, varietate de silice, viu colorat[, dur[ =i opac[.

Karga, korga, banc de p[mânt sau nisip, cu smârcuri, în care s-au în\epenit butuci adu=i de ap[.

Kakumi, kakomi, hermine; din cuvântul turcesc kakim. Animale asem[n[toare cu jderii, îns[ mai mici, cu blana de culoare alb[, foarte pre\ioas[.

558

Kargacini, torgacini, torgu\i, popula\ie din nord-vestul Mongoliei.

Kitaik, kitaika, \es[tur[ inferioar[ din bumbac, nealbit[, care, la început, se aducea din China. Similar cu pânza numit[ americ[.

Kitai\i, numele pe care ru=ii îl d[deau chinezilor, ca s[-i deo-sebeasc[ de bogdoi\i.

Krasnoie kr`l\o, terasa de la cap[tul de sus al sc[rii mari de la Kremlin, unde în zilele de s[rb[toare \arul se ar[ta norodului.

Kumgan, kubgan, kulgan, kurgan, ulcior metalic, cu gâtul înalt =i cu cioc, de form[ foarte gra\ioas[, folosit de popoarele din Asia.

Lal, piatr[ pre\ioas[, o specie de icint ro=u; rubin lal. Lama, monah în Tibet =i Mongolia, preot al lamaismului, o

form[ a religiei budiste. Lan, m[sur[ monetar[ chinezeasc[ de argint, echivalat[ de

negu\[tori ru=i cu 40—50 copeici, adic[ 4—5 grivenchi. Lanul de aur era evaluat la 12,5 lani de argint. }n secolul al XVII-lea îns[, când Nicolae Sp[taru-Milescu a fost în China, prin lan de argint se în\elegea în general o cantitate de argint brut, ce se cânt[rea în fa\a negu\[torului cu care se f[cea schimbul comercial, fiind echivalent cu 10 cini chineze=ti sau 10 zolotnici ruse=ti, adic[ 427 grame de argint. Nicolae Sp[taru-Milescu, care face socoteli foarte exacte la transpunerile de valori chineze în cele ruse=ti, pre\uie=te lanul de argint la circa 43 de copeici, adic[ mai pu\in de o jum[tate de rubl[. Când se f[cea pre\uirea metalului, se \inea seama îns[ =i de puritatea argintului, care uneori era amestecat cu alte metale.

Lectic[, un fel de fotoliu sau pat care era purtat de doi oameni sau chiar de animale, cu ajutorul a dou[ pr[jini fixate lateral =i paralel.

Luci, bandi\i, r[zvr[ti\i, tâlhari, nume pe care principii mongoli supu=i chinezilor îl d[deau cetelor de oameni r[zboinici f[r[ nici o supu=enie, care înc[lcau grani\ele \inuturilor lor.

Lufan, din text rezult[ c[ este vorba despre hran[ pentru oameni =i vite.

Meceturi, în sensul de moschee mic[. Mecet se mai nume=te =i cimitirul musulman.

Narturi, nart, echipaj de s[nii trase de câini, la popoarele nordice.

Nerpa, o specie de foc[ siberian[, cu blan[ m[runt[.

559

Ol[car, sol, trimis, =tafet[ c[lare; curier special. Ordie, hoard[, oaste. Aici, când se vorbe=te de ordia cazacilor,

calmucilor, t[tarilor, buharanilor, se în\elege tab[r[. Orgalom, tizic, b[legar amestecat cu paie, folosit pentru a face

focul acolo unde nu se g[sesc lemne.

Oziam, aziam, numele t[t[resc al unei haine b[rb[te=ti, care se îmbrac[ pe deasupra, având croial[ de halat, un fel de caftan, ale c[rui poale ajung pân[ la genunchi. }n general este de culoare albastr[ =i se încheie în fa\[ cu nasturi =i cu g[ietane. Haina se purta mai ales pe vreme c[lduroas[, fiind r[coroas[.

Palisad[, înt[ritur[, obstacol ridicat drept fortifica\ie în jurul unei localit[\i sau fort, f[cut[ din stâlpi de lemn, b[tu\i în p[mânt pe mai multe rânduri =i cu spa\iile dintre ei umplute cu pietre, p[mânt, m[r[cini etc.

Peska, probabil veche m[sur[ de lungime, aproximativ de 1,5 verste.

Piad, distan\a dintre vârful degetului mare =i al ar[t[torului, întinse lateral unul fa\[ de cel[lalt; în rom`ne=te =chioap[: m[sur[ de un sfert de ar=in, egal[ cu un cetvert, 17,60 cm.

Pitovnic, l[st[ri= de r[chit[, arbu=ti ce cresc pe malul apelor. Sensul direct este de pepinier[, loc unde cresc l[starele pentru replantat.

Ples, m[sur[ de lungime cam de 1,6 verste de uscat, verst[ pesc[reasc[.

Podstav, credem c[ este vorba de o unitate de m[sur[ pentru \es[turi, poate ceva asem[n[tor cu un val de pânz[, adic[ atâta cât se poate urzi o dat[ într-un r[zboi de \esut. Un cercet[tor, Gaston Kahen, socote=te c[ podstava este o m[sur[ echivalent[ cu 12,104 metri.

Podvezi, presta\ie de c[r[u=ie f[r[ plat[, la care =i la noi erau obliga\i \[ranii în trecut, în vreme de r[zboi.

Priluk, prilug, teren inundabil, mai jos decât albia râurilor de step[.

Pristav, în\elesul vechi este de supraveghetor, =ef al str[jii, =ef de convoi sau de caravan[.

Prorva, groap[, surp[tur[, excava\iune la gura unui râu, limanul în care se formeaz[ o nou[ gur[ de v[rsare a unui râu în alt[ ap[.

560

Protoca, bra\ ml[=tinos al unui râu de step[, ce se poate forma =i la confluen\a a dou[ râuri.

Proviant, provizii pentru armat[, alimente pentru o caravan[.

Revent, plant[ medicinal[ de origine tibetan[. Are o r[d[cin[ bulboas[, folosit[ în farmacie drept purgativ. Rom`ne=te rubarba.

Safian, saftian, piele sub\ire =i moale, din care se f[cea înc[l\[minte de lux. }n Jurnal..., când Nicolae Sp[taru-Milescu a fost întrebat de chinezi dac[ printre oamenii s[i are pe vreunul priceput la fabricarea safianului, credem c[ ei voiau s[ se asigure dac[ expedi\ia avea mijloace proprii s[-=i procure pergamente, pe care s[ deseneze eventual planul cet[\ilor.

Saidak, saadak, uneori sagadak, întregul echipament al unui arca=: arcul, tolba, s[ge\ile, cureaua, c[ma=a de piele sau de zale. Prin generalizare, adeseori era indicat numai arcul.

Sajen, stânjen, circa 2,14 metri, m[sur[ de lungime de 3 ar=ini, ori 7 picioare ruse=ti.

Samoiezi, nen\i, popor r[spândit pe un vast teritoriu din nordul Siberiei, mai cu seam[ pe malul drept al fluviului Enisei =i în \inutul Arhanghelsk. }n trecut nu aveau o denumire comun[. Se numeau samoiezi, iuraci, haiandari, dup[ regiune.

Santal, sandal, arbust originar din Asia oriental[, din care se extrage o substan\[ aromatic[ =i alta colorant[, folosite în farmacie =i în industrie. Lemnul de santal este pre\ios; din el se fac mobile de lux.

Scântei, pietre pre\ioase foarte mici, care erau folosite la împo-dobirea hainelor, cordoanelor, mânerelor de sabie.

Sângeapi, jderi. Slobozie, sat de coloni=ti, a=eza\i, de obicei, în preajma ora=elor.

Ei se bucurau de anumite scutiri de bir =i de presta\ii. }n general, când erau a=eza\i lâng[ ora=e, locuitorii din slobozii vindeau or[=enilor legume, fructe =i alte produse comestibile din gospod[ria casnic[.

Solomenka, b[nuim c[ este o m[tase de calitate inferioar[, cu firele mai groase =i de culoare g[lbuie, deoarece soloma în limba rus[ înseamn[ paie. Totu=i, unii cercet[tori cred c[ solomenka ar putea fi brocart de m[tase, \esut cu fire de aur. Noi opin[m pentru primul sens.

Sor, smârcuri specifice Baikalului.

561

Soroc, în limba rus[ 40; în Jurnalul de c[l[torie... este folosit ca unitate de m[sur[ pentru o leg[tur[ de patruzeci de bl[nuri de samur, dup[ obiceiul vân[torilor siberieni; este, probabil, cantitatea necesar[ confec\ion[rii unei =ube. Aceste bl[nuri puteau fi de calitate superioar[ — v parah, adic[ perechi, de aceea=i culoare uniform[ — sau de calitate mai proast[ — v kostkah, adic[ cu dungi de culoare mai închis[, coaste, care d[unau aspectului bl[nii în general =i-i sc[deau pre\ul.

Sotnic, comandantul unei sotnii de cazaci, o sut[ de oameni. }n Jurnalul de c[l[torie... apare cu sensul de c[petenie a unei cet[\i, a unei mici localit[\i, chiar a unor grup[ri etnice din Siberia; sotnicul avea =i atribu\ia de a men\ine ordinea.

Spalnic, rangul unui curtean care avea grij[ de odaia de dormit a împ[ratului Chinei, pe care îl ajuta seara s[ se dezbrace =i diminea\a s[ se îmbrace, rang similar c[m[ra=ului de la noi.

Stancuri, stânci înalte =i ascu\ite care ie=eau deasupra apei. Susak, plant[ comestibil[, c[reia i se mai spune =i souka, având

r[d[cina în form[ de tubercul[, din care se extrage o f[in[ hr[nitoare.

+aman, preot al unei religii primitive p[gâne, bazat[ pe vr[jitorie =i practicat[ de unele triburi din Siberia oriental[.

+leahtic, mic titlu nobiliar, folosit mai ales de polonezi. Când Nicolae Sp[taru-Milescu a trecut în Rusia în anul 1671, comandantul fortului Smolensk a scris în raportul s[u c[ Nicolae Gavrilovici, =leahtic moldovean, a trecut spre capital[.

Tai=a, prin\ mongol. Takori, dauri, vân[tori de samuri pe malul râului Amur. Tarasun, b[utur[ alcoolic[ f[cut[ din orez. Tergiman, traduc[tor, interpret. Târ=uri, un fel de sanie, cu care se transport[ diferite poveri. Se

construie=te fie din dou[ hulube, prinse între ele la oarecare distan\[ (cât s[ le poat[ trage un om sau un animal), fie dintr-un smoc de ramuri mai groase, pe frunzi=ul c[ruia se a=az[ povara, care este târ=it[ dintr-un loc într-altul.

Tiusak, o form[ veche a cuvântului tiufiak, pern[ de form[ lun-guia\[, saltea folosit[ de mongoli pentru a se a=eza, asemenea felului turcesc.

Torihamba, vezi la askaniama.

562

Toroipan, ciomag lung, cu m[ciuc[ la un cap[t. Tungu=i, la r[s[rit de Enisei, pân[ la coasta M[rii Oho\k, locuiau

semin\iile evenkilor sau tungu=ilor, cum le spuneau ru=ii.

Ukaz, decret, porunc[ oficial[. Ulusuri, grup de locuin\e, la calmuci =i la b[=tina=ii din Siberia;

iurte, colibe. Uneori =i tab[r[. La iaku\i =i la calmuci uneori — un neam, o semin\ie sau trib, sub conducerea unui =ef mai b[trân.

Vang, van, rang nobiliar acordat de împ[ratul Chinei unor mandarini pe care îi trimitea guvernatori ai unor provincii.

Verst[, m[sur[ de lungime ruseasc[, în vechime de 500 de stânjeni (sajeni). Dup[ Petru cel Mare, 700 de stânjeni. Versta chinezeasc[, li, era mai mic[ decât cea ruseasc[: ea avea doar 576 m.

Vin din lapte de iap[, kum`s, b[utur[ obi=nuit[ a nomazilor t[tari, preparat[ din lapte fermentat de iap[. Se folose=te =i drept leac.

Volok, întindere de p[mânt, istm între dou[ ape, peste care se transport[ m[rfurile. }n acela=i timp are =i sensul de drum de c[r[u=ie prin p[dure — =leau.

Volosianka, \es[tur[ ca o sit[, împletit[ din p[r de cal. Denumirea este folosit[ de Nicolae Sp[taru-Milescu pentru \es[tur[ de m[tase, probabil fiindc[ era vorba despre o pânz[ mai rar[, poate chiar în dou[ i\e, cum ar fi maramele de borangic.

Zaimk[, conac în câmp, înconjurat cu ogoare. Zalavk[, prag de stânc[ peste care sare apa, formând o cascad[

mic[. Zargucei, vezi la askaniama. Zaostrovk[, bra\ de râu, care se întoarce =i se vars[ în aceea=i

albie, formând la mijloc un ostrov, o insul[ de p[mânt. Zimovie, tab[r[ de iarn[ a vân[torilor de samuri. Zolotnik, veche m[sur[ de greutate în Rusia, a 96-a parte dintr-

un funt, adic[ 4,27 grame.

563

REFERIN|E ISTORICO-LITERARE

Nicolae Milescu sp[tarul =i-a scris lucr[rile ]n timpul c[l[toriei sale cu multe popasuri, ]ntre 3 mai 1675, plecarea din Tobolsk, =i 5 ianuarie 1678, ]ntoarcerea la Moscova. Primele dou[, cele care cuprindeau ]nsemn[rile asupra drumului prin Siberia =i raportul oficial asupra misiunii sale diplomatice, adic[ Jurnalul de c[l[torie ]n China, au fost predate ]ndat[ dup[ sosirea la Moscova, aceasta fiind obliga\ia de serviciu. Descrierea Chinei a fost predat[ mai t`rziu, dup[ ce a rev[zut-o; ea a contribuit mult la reabilitarea sp[tarului, c[zut ]n dizgra\ia noii st[p`niri a statului rus, dup[ moartea \arului Aleksei Mihailovici =i o dat[ cu c[derea de la putere a sus\in[torului s[u Artemon Matveev. A=a se explic[ =i de ce Jurnalul de c[l[torie... a fost cunoscut mult[ vreme doar indirect... }n schimb Descrierea Chinei a circulat ]n numeroase copii manucrise ruse=ti =i grece=ti, ]nc[ din secolul al XVII-lea..., deoarece c[l[toria =i lucr[rile sp[tarului au st`rnit nu numai interesul politico-economic al statelor europene, ci =i interesul =tiin\ific al multor oameni de cultur[ ai timpului...

Astfel cele trei lucr[ri ale lui Nicolae Milescu sp[tarul — printre cele mai ]nsemnate din ]ntreaga lui activitate c[rtur[reasc[ — de=i nu au fost scrise ]n rom`ne=te, sunt opera unui ]nv[\at rom`n care, prin bog[\ia de informa\ii inedite asupra Siberiei =i Chinei, prin seriozitatea =tiin\ific[ =i prin frumuse\ea expunerii, ]l a=az[ printre marile figuri ale culturii universale din secolele al XVII-lea =i al XVIII-lea.

Istoria literaturii rom`ne, vol. II, Editura Academiei Rom`ne, Bucure=ti, 1964, p. 469.

Scrierile originale ale lui Milescu despre Siberia =i China sunt Jurnalul siberian =i Documentul de stat. Textul, de o r[ceal[ aparent[, d[ con\inutului comunicat o transparen\[ =i o claritate neaburit[ de efuziuni lirice. Nimic „literaturizat“ ]n acest jurnal al unui observator de uimitoare acuitate, c[ruia nu-i scap[ nimic, =i

564

care, not`nd toate apele, sensul tuturor r`urilor, colinele =i nisipurile, por\iunile unde se c[l[tore=te pe ap[ sau prin mun\i, pe teren ferm sau ]n nisipuri unde piciorul se afund[ „pe sfert“, redacteaz[ de fapt o hart[ militar[ convertit[ ]n cuvinte, dar u=or de transpus ]n imagine grafic[! De altfel, scrierea a fost ]nso\it[ =i de o hart[ a Siberiei =i a Chinei, excelent[ pentru vremea sa. E cunoscut[ prin copia lui Philippe Avril.

Din ariditatea, destinat[ a servi pentru g[sirea cu ochii ]nchi=i a drumului parcurs, se desprind numeroase oaze de frumuse\e s[lbatic[, cum este descrierea lacului Baikal, a „m[rii“ Dalaia, a marilor fluvii siberiene, a imensei taigale, care, la un loc, dau cititorului, pe m[sur[ ce acumuleaz[ paginile parcurse, o senza\ie aproape fizic[ a imensului continent siberian, cu geografia, flora, fauna =i etnografia sa. La ]nceput p[r`nd aproape ilizibil prin descurajantele am[nun\iuni, Jurnalul siberian se umple, paradoxal, de toat[ grandoarea misterioas[ a unei realit[\i care-=i g[se=te, pentru prima oar[ ]n cultura universal[, un ochi ]n stare s[ o vad[ =i un condei capabil s[ o sugereze.

A=a-numitul Statein`i spisok, raportul soliei la Beijing, continu[ ]n parte preocuparea de baz[ a Jurnalului siberian: adunarea de date, prinderea pe retin[ a c`t mai numeroase imagini =i redarea lor ]n c`t mai pu\ine cuvinte, notarea exact[ a itinerariului cu ]nlesnirile =i dificult[\ile fiec[rei etape. Peisajul este altul acum, spa\iile imense, populate de triburi r[zle\e tr[ind ]n iurte, sunt ]nlocuite cu imaginile str[vechii civiliza\ii chineze. De la Nercinsk la Beijing, Sp[tarul ]=i noteaz[ popasurile, ruinele vechilor cet[\i, satele noi de proaspe\i coloni=ti (pe care ochiul lui exersat le identific[ dup[ aspectul caselor), marile temple pline de „idoli“ impresionan\i =i fastuo=i, statuile. Toate cu aceea=i minu\ie =i economie verbal[. Descrierea drumului p`n[ la Beijing =i a lumii chineze este de o remarcabil[ varietate, autenticitate =i culoare. Hasdeu provoca pe oricine s[ citeze ]n literatura lumii o descriere a „marelui zid“ mai complet[, mai sugestiv[ =i totodat[ mai lapidar[ dec`t aceea pe care o face Milescu. Dar de data aceasta

565

observa\ia =i descrierea se ]mpletesc cu relatarea misiunii diplomatice, sem[nat[ de la ]nceput p`n[ la sf`r=it cu dificult[\i pe care Sp[tarul nu le comenteaz[, dar le relateaz[ cu o art[ consumat[ ]n a surprinde dinamica confrunt[rii a dou[ inteligen\e la fel de subtile =i dou[ tenacit[\i care se ]nfrunt[. Eroii sunt ambasadorul moldovean =i „askaniama“, marele dreg[tor al ministerului de externe chinez, trimis ]n ]nt`mpinarea lui.

Ca =i la Stockholm, la Paris, la Berlin sau Moscova, atuul lui Milescu ]l dau cultura =i farmecul s[u personal, tactul pe care ]l pune spre a ]nl[tura susceptibilit[\ile =i b[nuielile, ori de c`te ori este ]n joc ]nsu=i sensul misiunii sale. Rigid =i totodat[ amabil, prietenos, el =tie s[ c`=tige cu ]ncetul pe demnitarul chinez cu care face schimb de cadouri =i complimente. Abia ajuns ]n capital[, cucere=te pe t[lmaciul p[r\ii chineze, iezuitul flamand Ferdinand Verbiest, astronomul =ef al cur\ii imperiale, pe care ]l prime=te vorbindu-i latine=te, spre uimirea ]nso\itorilor =i a p[r\ii chineze, care nu mai auzise aceast[ limb[.

De=i Milescu n-a reu=it s[ stabileasc[ rela\ii diplomatice, s-a ]ntors ]n schimb cu o experien\[ =i o informa\ie complex[, pe care a ]ntregit-o cu cele dou[ opere traduse din latin[ =i interferat[ cu propriile sale observa\ii. Aceast[ documenta\ie sinologic[ a devenit, al[turi de sfaturile directe ale fostului ambasador, un tezaur de pre\ al diploma\iei ruse.

Devenit un fel de monument viu al culturii ruse din epoca sa, Milescu a r[mas p`n[ la moartea lui, ]n 1708, ata=at patriei de ba=tin[, de=i se c[s[torise ]n Rusia, unde neamul s[u poate fi urm[rit p`n[ aproape de ]nceputul secolului al XX-lea. C[p[tase ]n ochii contemporanilor dimensiuni legendare... La 23 martie 1679 mitropolitul Dosoftei al Moldovei ]i solicit[ interven\ia pe l`ng[ patriarh spre a-i procura de la Moscova o tipografie mai bun[ dec`t aceea pe care o avea la Ia=i. Scrisese totodat[ =i patriarhului Ioachim. }n acela=i an Iva=co Bilevici se ]ntorcea ]n Moldova cu teascul =i litera dorit[. T`n[rul Milescu ]=i ]ncepuse cariera de c[rturar cu ]nt`ia

566

traducere patristic[ din grece=te. Ajuns ]n culmea gloriei, el contribui ]nc[ o dat[, pe aceast[ cale, la triumful limbii =i c[r\ii rom`ne=ti.

George Iva=cu, Istoria literaturii rom`ne, vol. I, Editura =tiin\ific[, Bucure=ti, 1969, p. 177—178, 179.

...Cea mai mare aventur[ a destinului capricios =i agitat al lui Milescu sp[tarul, c[l[toria ]n China, d[ na=tere =i operelor care l-au f[cut cunoscut. Ele au circulat ]n copii =i ]n traducere greceasc[ ]nc[ din timpul vie\ii lui. La sf`r=itul secolului al XIX-lea =i ]nceputul secolului al XX-lea jurnalul misiunii diplomatice ]n China a fost intens editat =i comentat ]n Rusia. O copie greceasc[ aflat[ de Cezar Bolliac la Constantinopol, ]n timpul emigra\iei de dup[ 1848, i-a servit lui Gh. Sion la alc[tuirea, ]n 1888, a unei versiuni, prima traducere rom`neasc[ a relat[rii lui Milescu asupra itinerariului siberian. Opera sp[tarului s-a r[sp`ndit mai t`rziu prin intermediul versiunii engleze pe care J. F. Baddeley o include ]n lucrarea Rusia, Mongolia, China, ap[rut[ la Londra, ]n 1919. }n secolul al XX-lea au ap[rut ]n limba rom`n[ versiuni care urmeaz[ fie edi\iile ruse=ti, fie pe cea englez[. Diplomat, istoric, geograf, cartograf, etnograf, filolog =i, nu ]n ultimul r`nd, om cu voca\ia c[l[toriei =i memorialist, Milescu ]=i pune ]n valoare cu prilejul acestei odisei toate disponibilit[\ile pe care prima parte a vie\ii le relevase disparat. Trecerea prin Siberia, unde erau imense teritorii recent cucerite, este punctat[ de Milescu prin descrieri precise ale reliefului, apelor, drumurilor, a=ez[rilor, faunei =i florei, prin consemnarea obiceiurilor locuitorilor, toate ]ntr-un stil dens, deta=at, clar, uneori de oarecare farmec plastic. La trecerea grani\ei ]n China, cadrul ce schimb[, personajele sunt altele =i, chiar dac[ misiunea nu este pe deplin reu=it[, Milescu va fi ]nc`ntat de posibilitatea de a cunoa=te o \ar[ at`t de neobi=nuit[ pentru mentalitatea =i imagina\ia unui european, fie =i a unuia ve=nic c[l[tor, cum era el. Desf[=urarea, lent[ =i anevoioas[ a tratativelor, lupta de uzur[ dintre abilul ambasador =i demnitarii chinezi, ]ncremeni\i ]ntr-o gestic[ ciudat[, cu amabilit[\i reticente, ]ntr-o

567

cazuistic[ ostenitoare, sunt reconstituite am[nun\it, captivant. Solul pare egal cu sine tot timpul, de=i jocul este plin de tensiune =i neprev[zut. Evocarea nesf`r=itului =ir de negocieri pentru stabilirea exact[ a protocolului prezent[rii scrisorilor de la \ar pentru bogdihan, descrierea vizitei ]n cetatea bogdihanului arat[ c[ Milescu ]n\elege dificult[\ile de comunicare ]ntre cele dou[ lumi. Umorul, ironia, nota hazlie intervin deseori pentru a restabili echilibrul. Venit s[ vad[ c`t mai mult, solul d[ detalii utile sau doar pitore=ti despre locuri, a=ez[ri, obiceiuri, mitologie, observ[ iscoditor psihologia, descrie concret obiectele, mobilierul, ]mbr[c[mintea, tot ce intr[ ]n hieratismul chinezesc, bizar pentru nestatornicul boier...

Dic\ionarul literaturii rom`ne de la origini p`n[ la 1900, Editura Academiei Rom`ne, Bucure=ti, 1979, p. 572.

Prilejul pe care l-a avut Nicolae Sp[taru-Milescu de a face o c[l[torie ]ndelungat[ de-a lungul Siberiei =i Mongoliei p`n[ ]n China, ]ntr-o vreme c`nd aceste \inuturi erau aproape necunoscute, i-au dat c[rturarului moldovean posibilitatea s[-=i arate ]nsu=irile de organizator, asemenea marilor exploratori ai vremii, =i de om de cultur[, prin lucr[rile =i ]nsemn[rile rezultate din observa\iile f[cute ]n aceast[ c[l[torie £...¤

Notele lui Milescu sunt foarte variate. De=i abund[ ]n nume de c[tune, sate, p`raie, g`rle, ostroave, cr`nguri etc., lectura nu devine c`tu=i de pu\in monoton[, fiindc[ enumerarea geograic[ este punctat[ cu descrieri ale peisajului sau cu ]nt`mpl[ri m[runte survenite ]n timpul c[l[toriei, cu informa\ii istorice, cu relatarea unor legende locale, cu date etnografice =i chiar cu comentarii personale ale autorului. Astfel textul cap[t[ o mare putere descriptiv[, care cucere=te =i ast[zi pe cititor, ]nv[luindu-l ]ntr-o atmosfer[ de realitate tr[it[ nemijlocit. Valoarea Jurnalului... este incontestabil[. Pentru timpul c`nd a fost scris, este documentul cel mai bogat ]n informa\ii asupra Siberiei =i corecteaz[ multe erori ale unor geografi mai vechi.

568

Sp[taru comenteaz[ afirma\iile acestora ]n mod critic =i aduce complet[ri pre\ioase £...¤

Datorit[ capacit[\ii de a comunica =i afectiv =i de a capta emotiv pe cititor, Jurnalul... are =i valoare literar[, chiar dac[ a fost scris ]ntr-o vreme c`nd limba literar[ rus[ ]nc[ nu-=i g[sise f[ga=ul. Milescu ]nsu=i nu =tia atunci bine ruse=te... deci, a scris Jurnalul... ]n limba slavon[ vorbit[ ]n timpul acela =i cunoscut[ de el ]nc[ din cancelariile \[rilor rom`ne=ti. Totu=i, stilul scrierilor lui este limpede, viu, colorat, calit[\i care se transmit =i textului tradus, f[c`nd lectura pl[cut[ =i atr[g[toare, mai ales ]n paginile ]n care se manifest[ sensibilitatea artistic[ a scriitorului.

Jurnalul... este =i un document cultural laic, alc[tuit ]ntr-o vreme c`nd ]n r[s[ritul Europei cultura era puternic influen\at[ de biseric[ =i de religie, un document pozitiv, realist, care merit[ s[ fie cunoscut.

Corneliu B[rbulescu, Postfa\[ ]n: Nicolae Sp[taru-Milescu, Jurnal de c[l[torie ]n China, Editura Minerva, Bucure=ti, 1987, p. 383, 388, 392—393.

...Interesante sunt descrierile din Jurnalul c[l[toriei; conceput ca un memoriu geografic, el consemneaz[ punctele de reper, detaliile morfologice ale terenului, bog[\ia specific[ a \inuturilor, caracteristicile etnosociale ale popula\iilor ]nt`lnite =i mai ales distan\ele, nu numai pe traiectul c[l[toriei, ci =i ]n Beijing, ]n curtea ]mp[ratului, pe str[zile marelui ora=, de unde impresia superficial[ de inventar, de repertoriu al obiectelor de interes v[zute fragmentar, sub inciden\a m[rimii sau a mul\imii, ca mai t`rziu la Dinicu Golescu. Descrierile sale sunt ]ns[ colorate de interesul pentru detalii, de compara\iile orgolioase cu geografii antichit[\ii („nici un geograf latin sau grec, vechi sau nou, nu a fost ]n stare p`n[ azi s[ scrie nimic despre \ara aceea...“) =i mai ales de trimiterile nostalgice c[tre peisajul \[rii sale de ob`r=ie, \inutul Eniseiului amintindu-i autorului de Valahia, r`ul cu acela=i nume — de Dun[re etc., Milescu ]ncep`nd =i aici o lung[ tradi\ie, aceea a c[l[torului rom`n care poart[ ]n suflet

569

icoana ne=tears[ a \inuturilor de acas[, etalon =i termen de referin\[ pentru tot restul vie\ii.

Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dic\ionarul scriitorilor rom`ni, vol. III (M—Q), Editura Albatros, Bucure=ti, 2001, p. 213.