Se distribuie gratuit

Publicaþie de informaþie localã fondatã dePublicaþie de informaþie localã fondatã dePublicaþie de informaþie localã fondatã dePublicaþie de informaþie localã fondatã dePublicaþie de informaþie localã fondatã dePrimãria ºi Consiliul Local al oraºuluiPrimãria ºi Consiliul Local al oraºuluiPrimãria ºi Consiliul Local al oraºuluiPrimãria ºi Consiliul Local al oraºuluiPrimãria ºi Consiliul Local al oraºului

Cisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului TribunaCisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului TribunaCisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului TribunaCisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului TribunaCisnãdie, editatã cu sprijinul ziarului Tribuna

Anul XI, iulie 2018 Nr. 127,4 pagini

ziarulcisnadieazi@yahoo.com

Nu cred cã existã bucuriemai mare decât atunci cândvezi cã munca, eforturile ºimobilizarea pentru a-i bucurade semeni sunt apreciate deaceºtia. "Zilele Oraºului Cis-nãdie" constituie un eveni-ment care s-a întipãrit în con-ºtiinþa cisnãdienilor, devenindun moment aºteptat în fie-care an. De ce este aºteptat?Pentru cã oamenii s-au obiº-nuit ca de fiecare datã sã re-gãseascã în programul mani-festãrii artiºti consacraþi, mu-zicã de bunã calitate, adicãtoate ingredientele unei petre-ceri reuºite. Cineva îmi spuneaodatã cã în Cisnãdie se orga-nizeazã concerte ce rivalizea-zã cu cele din Sibiu, iar eui-am rãspuns acelei persoanecã e un lucru firesc, deoarecepublicul cisnãdian nu e cunimic mai prejos decât cel dinmunicipiul reºedinþã de judeþ.Faptul cã în acest an am înre-gistrat un record în privinþaparticipãrii unui numãr marede spectatori este rezultatuldemersurilor noastre de aoferi spectacole de bunã ca-litate ºi totodatã conºtientiza-rea faptului cã acest eveni-ment este unul foarte bineorganizat. În fiecare an amadus la Cisnãdie artiºti consa-craþi, formaþii care se bucurãde mare succes, reuºind sãþinem ºtacheta sus. Am fãcutacest lucru nu din falã, ciconºtienþi cã locuitorii oraºuluimeritã sã se destindã la uneveniment local ce devinetradiþie, sã vadã artiºti foartebine cotaþi aici, la Cisnãdie.Miile de spectatori care au ve-nit în Parcul Mãgura întãrescidentitatea sãrbãtorii de sufleta Cisnãdiei, fiind în acelaºitimp garanþia cã tot ce-am fã-cut în ultimii ani a fost înaintede toate calitatea actului ar-tistic. Atmosfera a fost unadeosebitã, de prietenie, dedestindere ºi am simþit înaceste trei zile în care amvãzut foarte mulþi turiºti pestrãzile oraºului cã încetul cuîncetul Cisnãdia devine unmagnet pentru cei ce vor sãdescopere puþinã istorie,frumuseþile naturii ºi nu înultimul rând farmecul uneicomunitãþi care ºtie sã-ºitrateze oaspeþii cu ospita-litate. Vã mulþumesc tuturorpentru modul exemplar încare v-aþi comportat la sãrbã-toarea noastrã în cele trei zilecare ne-au adus ºi mai aproa-pe unii de ceilalþi.

Primar, Gheorghe HujaPrimar, Gheorghe HujaPrimar, Gheorghe HujaPrimar, Gheorghe HujaPrimar, Gheorghe Huja

Publicul dinCisnãdie nu e cunimic mai prejos

decât cel dinmarile oraºe

Cisnãdia a fost din nou în sãrbã-toare la "Zilele Oraºului", mani-festare desfãºuratã în perioada20-22 iulie, în Parcul Mãgura dinlocalitate. Organizatorii spun cã înacest an s-a înregistrat o partici-pare record, mii de cisnãdieni ºituriºti venind în oraºul de la poa-lele Mãgurii, sã-i vadã ºi sã-i as-culte pe interpreþii preferaþi. Eve-nimentul a fost gândit ºi în acestan în aºa fel încât sã fie satisfã-cute toate gusturile. Pe scenaamplasatã în Parcul Mãgura auurcat cântãreþi de muzicã popu-larã, ansambluri folclorice, artiºtipop-rock. În prima zi a manifes-tãrii spectatorii i-au putut ascultape Gino, Antinia Simion, RaduGota, Andrada Ghiorma and WTMBand, Jan Opriºor ºi SebastianStan. În cea de-a doua zi, publiculi-a putut aplauda pe The Noise,Ansamblul Folcloric Jidvei Româ-nia, Nicolae Furdui Iancu, IoanSelesi, Holograf. A treia zi a fosttot un succes pentru cã artiºtiiinvitaþi au reuºit sã umple, ca ºiîn serile precedente, ParculMãgura. Spectatorii au cântat alã-turi de Mike Zetter, Ansamblul Fol-cloric Cindrelul Junii Sibiului, ªte-fan Bãnicã Jr. Seara s-a încheiatcu un impresionant foc de artificii.Chiar dacã au fost ºi câteva repri-ze de ploaie, spectatorii nu s-ausperiat ºi au rãmas la specta-

Mii de spectatori la"Zilele Oraºului Cisnãdie"

colele oferite de Primãrie, pentrua-i putea vedea ºi asculta peartiºtii îndrãgiþi. Un episod apartes-a consumat în seara de dumi-nicã: în timpul recitalului susþinutde ªtefan Bãnicã Jr. pe scenã a

ºului Cisnãdie este un evenimentce se consolideazã de la an la anºi care aduce în oraº artiºti con-sacraþi, îndrãgiþi de public. Ediþiadin acest an a adus în Parcul Mã-gura atât localnici, cât ºi sibieni

fost urcatã o mireasã furatã de lao nuntã. Artistul a întrerupt con-certul pentru câteva momente ºii-a urat tinerei multã sãnãtate,fericire ºi "Casã de piatrã", în a-plauzele publicului. Zilele Ora-

dornici sã îºi întâlneascã inter-preþii preferaþi. "Sunt mare fanHolograf ºi nu aveam cum sã ratezocazia de a merge la concertultrupei mele de suflet. Locuiesc înSibiu, în Lazaret, dar am venit cu

maºinile cu niºte prieteni la con-cert. Am fost ºi în anii trecuþi pen-tru cã la Cisnãdie vin trupe bune,iar atmosfera e tare frumoasã", aspus Alex, un sibian care a merssâmbãtã seara la concertul susþi-

nut în Cisnãdie de formaþia Holo-graf. Anul acesta sãrbãtoareaoraºului Cisnãdie a înregistrat unrecord de participare, programuladucând în faþa scenei cel mainumeros public de pânã acum.

22222 Eveniment

În perioada 22-27 iunie 2018,o delegaþie a oraºului Cisnãdies-a deplasat în oraºul înfrãþit Châ-teau-Thierry (Franþa), pentru asemna reînnoirea tratatului de în-frãþire. Celebrarea celor 20 de anide prietenie între cele douã oraºea reprezentat o ocazie excelentãde reafirmare a voinþei de a con-tinua relaþiile de prietenie si bunãcooperare.

Deplasarea s-a fãcut la invitaþiaprimarului din Château-Thierry,domnul Sébastien Eugene, careºi-a dorit sã stabileascã o nouã liniedirectoare de acþiuni comune întrecele douã oraºe.

Cisnãdie - Château-ThierryMesajul transmis de primarul

oraºului Cisnãdie, GheorgheHuja, cu acest prilej a vizat înprincipal dorinþa de a se implicaîn continuare în crearea unuicadru propice desfãºurãrii în bunecondiþii a tuturor acþiunilorderulate atât la iniþiativa celordouã primãrii, cât ºi a celor douãasociaþii de prietenie.

La rândul sãu, primarul oraºuluiChâteau-Thierry, Sébastien Eu-gene i-a felicitat pe precursorii sãipentru munca depusã de-a lungulcelor 20 de ani în sprijinul conso-lidãrii tratatului de înfrãþire dintrecele douã oraºe, asumându-ºi res-

ponsabilitatea continuãrii ºi dez-voltãrii acestui parteneriat.

În cadrul întâlnirilor avute cuprimarul oraºului Château Thierry,cu aleºii locali ºi cu membrii Aso-ciaþiei de Înfrãþire, s-a manifestatdorinþa ambelor pãrþi de a pro-mova schimburi de ordin cultural,turistic, social ºi economic privindcomunitãþile din cele douã oraºe.

Cooperarea dintre ChâteauThierry ºi Cisnãdie, cu o vechimede peste 20 de ani, are încã unviitor graþie unei voinþe politicereînnoite ºi a profunzimii relaþiilorprofesionale ºi umane din ambelepãrþi.

Pentru cei 50 de copii din familiidefavorizate care în cursul anuluiºcolar frecventeazã cu regularitateCentrul de Zi "Bucuria copiilor",aparþinând Asociaþiei "Speranþã ºiZâmbet" din Cisnãdie, vacanþa devarã a demarat cu o frumoasã ta-bãrã cu caracter sportiv ºi educativ,în proiectul "Sãnãtate prin Sport".A devenit deja o tradiþie, organi-zarea unei tabere de varã, la mun-te sau la mare, ca recompensãpentru munca depusã de copii înCentrul de zi, pe parcursul anuluiºcolar, cu beneficii importantepentru sãnãtatea ºi sufletul co-piilor. ªi în acest an, copiii aupetrecut o sãptãmânã la munte,la Pensiunea Voicu, din Lotrioara.

A fost o sãptãmânã plinã deactivitãþi sportive, educative ºirecreative. Toþi copiii au participat

Copii fericiþi, în tabãrã la Lotrioara

la întreceri sportive: fotbal,handbal, baschet, alergãri, trasulsforii, sãritul corzii. Dimineþile audebutat, zilnic, cu gimnastica deînviorare ºi energizare. Dupã ser-virea micului dejun, copiii auparticipat la diverse ateliere prac-tice, jocuri distractive ºi activitãþicum ar fi: "copiii au talent", car-navalul "fantomele din pãdure",dansul baloanelor, etc.

În fiecare searã, cu mic cu mare,s-au distrat cântând ºi dansând.Echipa de serviciu a ajutat la pre-gãtirea, servirea ºi strângerea me-sei dar ºi la mobilizarea celorlalþicopii la activitãþi.

Copiii s-au înfruptat din bunã-tãþile gãtite special pentru ei ded-na Chivuþa Muntean ºi din celeoferite de SC. TRANS AGAPE.Asociaþia a oferit tuturor copiilor

frumoase cadouri, atât la sosirea,cât ºi la plecarea din tabãrã.

Ne-am întors dupã o sãptãmânã,mai veseli, mai motivaþi, mai cu-minþi, mai înþelepþi, mai respec-tuoºi ºi mai sãnãtoºi.

Tot ceea ce noi facem pentruaceºti copii, nu ar fi posibil fãrã sus-þinerea financiarã a proiectuluinostru de cãtre Primãria Cisnãdieºi Asociaþia Kinderhilfe fur Sieben-burger, din Germania ºi implicareamai multor persoane de suflet.

Mulþumim domnului primarGheorghe Huja pentru sprijinul a-cordat pe tot parcursul anului,pentru desfãºurarea activitãþilornoastre de sprijinire a copiilor defa-vorizaþi din Cisnãdie!

Mulþumesc sincer colegelormele Carmen Militaru ºi ClaudiaGâdiu pentru dãruirea ºi impli-carea lor necondiþionatã în educa-rea ºi sprijinirea copiilor noºtri ºile doresc multã sãnãtate !

Mulþumesc copiilor noºtri, pen-tru cã acceptã dãruirea, sprijinul ºidragostea noastrã ºi pentru cã facparte din "familia" noastrã. Vacan-þã plãcutã în continuare, dragicopii!

Cu dragoste, respect ºiCu dragoste, respect ºiCu dragoste, respect ºiCu dragoste, respect ºiCu dragoste, respect ºistimã pentru toþi ceistimã pentru toþi ceistimã pentru toþi ceistimã pentru toþi ceistimã pentru toþi cei

implicaþi, Eugeniaimplicaþi, Eugeniaimplicaþi, Eugeniaimplicaþi, Eugeniaimplicaþi, EugeniaCZENTER, vice-preºedinteCZENTER, vice-preºedinteCZENTER, vice-preºedinteCZENTER, vice-preºedinteCZENTER, vice-preºedinte

Asociaþia "Speranþã ºiAsociaþia "Speranþã ºiAsociaþia "Speranþã ºiAsociaþia "Speranþã ºiAsociaþia "Speranþã ºiZâmbet" CisnãdieZâmbet" CisnãdieZâmbet" CisnãdieZâmbet" CisnãdieZâmbet" Cisnãdie

GABRIEL ªOMLEA, pictor alrealitãþii ºi al adevãrului, este uncolorist rafinat. Tablourile salerealizeazã o adevãratã fascinaþiea culorilor pastelate ce transmito plãcutã senzaþie de cãldurã ºiîncântã ochiul dând sentimentulde pace ºi liniºte interioarã. Stã-pânind temeinic estetica, com-poziþiile sale dovedesc respec-tul pentru desen, riguros aplicat,compoziþie inventivã, dar ºi ar-monioasã, culoare învãluitoare,în puritãþi ºi transparenþe impre-sioniste. Fineþea desenului,somptuozitatea compoziþiei ºiputernicul simþ al culorii se ar-monizeazã optim.

Descoperindu-ºi talentul încãdin liceu, exerseazã ºi explo-reazã cu pasiune toate sfereleartei, lucrând mai întâi pe hârtie,graficã, apoi picturã, trece la

Artã din pasiune

pânzã ºi se opreºte la lemn.Descoperã în plan strict plastic,cã fiecare bucatã de lemn are opoveste, pe care apoi o scrie înculoare, dându-i formã artisticã,plãcutã iubitorilor de frumos. Cutemperamentul sãu romantic,artistul atinge pragul virtuozitãþiiexpresive în redarea formelorpline de sens ºi simþire. Întreagacreaþie produce asupra privito-rului o oprire a timpului, o tre-cere într-o altã realitate cu alterepere decât cele ale agitaþieiumane cotidiene, o lume în careartistul îºi întâlneºte muza ºi pecare ne-o oferã ºi nouã prin inter-mediul artei.

Prof.doc.Maria PopaProf.doc.Maria PopaProf.doc.Maria PopaProf.doc.Maria PopaProf.doc.Maria Popa

La origine, cuvântul "dans" pro-vine din limba sanscritã si se tra-duce prin "tensiune". Cu alte cu-vinte, dansul a fost încã din timpuristrãvechi un mod de eliberare aoricãrui tip de tensiune interioarã.

"Dansul este poezia piciorului" - John DrydenDe la vals la horã, de la þinutã deprinþi la costumul popular, ritmulexprimat prin paºii de dans a atrassimpatia publicului, aplauze,felicitãri, diplome, flori ºi dulciuri.

Studiile aratã cã, în timpul dan-sului, creºte secreþia de endorfine

Practic, dansul a reprezentat oprimã formã de limbaj ºi exprimarea emoþiilor, a credinþelor, chiar ºi aritualurilor de vindecare. Dansul aînsoþit întotdeauna marile eve-nimente din viaþa oamenilor ºi din

comunitãþi, dar ºi sãrbatorile oriritualurile religioase. Se reco-mandã pãrinþilor sã îi orienteze pecopii, încã de la grãdiniþã, spre dans,pentru cã în felul acesta pot sãscape de anxietate ºi frici. Astfel,clasa a III-a a ªcolii Gimnaziale Nr.3, îndrumaþi de d-na învãþãtoare,prof. înv.primar Neli Eremeev, prinpasiune ºi dragoste de copii, aînchegat o trupã de dansatori,cãreia le-a oferit ºi un nume plin desemnificaþie. Grupa UrsuleþilorNãzdrãvani a încântat nu o datãpublicul cisnãdian dar ºi pe celsibian cu prilejul Zilei Internaþionalea Copilului. Spectacolele oferite demicuþii dansatori au unit cu multãmãiestrie graþia, farmecul ºiprofesionalismul de înaltã clasã.

la nivelul creierului. Endorfinelesunt supranumite ºi "hormoniifericirii", fiind rãspunzãtoare destarea de bine. Dansaþi pentru aalunga tensiunile, dansaþi pentrua fi mai fericiti!

Prof.doc. Maria PopaProf.doc. Maria PopaProf.doc. Maria PopaProf.doc. Maria PopaProf.doc. Maria Popa

20 de anide înfrãþire,

ETAPA IUniversitatea Cluj - ASC Corona BraºovCSM Slatina - Mãgura CisnãdieCSM Bistriþa - CSM RomanSCM Gloria Buzãu - HCM Rm. VîlceaSCM Craiova - HC Dunãrea BrãilaMinaur Baia Mare - CSU Danubius GalaþiHC Zalãu - CSM Bucureºti

ETAPA A II-AASC Corona Braºov - CSM BucureºtiCSU Danubius Galaþi - HC ZalãuHC Dunãrea Brãila - Minaur Baia MareHCM Rm. Vîlcea - SCM CraiovaCSM Roman - SCM Gloria BuzãuCS Mãgura Cisnãdie - CSM BistriþaUniversitatea Cluj - CSM Slatina

ETAPA A III-ACSM Slatina - ASC Corona BraºovCSM Bistriþa - Universitatea ClujSCM Gloria Buzãu - CS Mãgura CisnãdieSCM Craiova - CSM RomanMinaur Baia Mare - HCM Rm. VîlceaHC Zalãu - HC Dunãrea BrãilaCSM Bucureºti - CSU Danubius Galaþi

ETAPA A IV-AASC Corona Braºov - CSU Danubius GalaþiHC Dunãrea Brãila - CSM BucureºtiHCM Rm. Vîlcea - HC ZalãuCSM Roman - Minaur Baia MareCS Mãgura Cisnãdie - SCM CraiovaUniversitatea Cluj - SCM Gloria BuzãuCSM Slatina - CSM Bistriþa

33333 Sport

ETAPA A V-ACSM Bistriþa - ASC Corona BraºovSCM Gloria Buzãu - CSM SlatinaSCM Craiova - Universitatea ClujMinaur Baia Mare - CS Mãgura CisnãdieHC Zalãu - CSM RomanCSM Bucureºti - HCM Rm. VîlceaCSU Danubius Galaþi - HC Dunãrea Brãila

ETAPA A VI-AASC Corona Braºov - HC Dunãrea BrãilaHCM Rm. Vîlcea - CSU Danubius GalaþiCSM Roman - CSM BucureºtiCS Mãgura Cisnãdie - HC ZalãuUniversitatea Cluj - Minaur Baia MareCSM Slatina - SCM CraiovaCSM Bistriþa - SCM Gloria Buzãu

ETAPA A VII-ASCM Gloria Buzãu - ASC Corona BraºovSCM Craiova - CSM BistriþaMinaur Baia Mare - CSM SlatinaHC Zalãu - Universitatea ClujCSM Bucureºti - CS Mãgura CisnãdieCSU Danubius Galaþi - CSM RomanHC Dunãrea Brãila - HCM Rm. Vîlcea

ETAPA A VIII-AASC Corona Braºov - HCM Rm. VîlceaCSM Roman - HC Dunãrea BrãilaCS Mãgura Cisnãdie - CSU Danubius GalaþiUniversitatea Cluj - CSM BucureºtiCSM Slatina - HC ZalãuCSM Bistriþa - Minaur Baia MareSCM Gloria Buzãu - SCM Craiova

ETAPA A IX-ASCM Craiova - ASC Corona BraºovMinaur Baia Mare - SCM Gloria BuzãuHC Zalãu - CSM BistriþaCSM Bucureºti - CSM SlatinaCSU Danubius Galaþi - Universitatea ClujHC Dunãrea Brãila - CS Mãgura CisnãdieHCM Rm. Vîlcea - CSM Roman

ETAPA A X-AASC Corona Braºov - CSM RomanCS Mãgura Cisnãdie - HCM Rm. VîlceaUniversitatea Cluj - HC Dunãrea BrãilaCSM Slatina - CSU Danubius GalaþiCSM Bistriþa - CSM BucureºtiSCM Gloria Buzãu - HC ZalãuSCM Craiova - Minaur Baia Mare

ETAPA A XI-AMinaur Baia Mare - ASC Corona BraºovHC Zalãu - SCM CraiovaCSM Bucureºti - SCM Gloria BuzãuCSU Danubius Galaþi - CSM BistriþaHC Dunãrea Brãila - CSM SlatinaHCM Rm. Vîlcea - Universitatea ClujCSM Roman - CS Mãgura Cisnãdie

ETAPA A XII-AASC Corona Braºov - CS Mãgura CisnãdieUniversitatea Cluj - CSM RomanCSM Slatina - HCM Rm. VîlceaCSM Bistriþa - HC Dunãrea BrãilaSCM Gloria Buzãu - CSU Danubius GalaþiSCM Craiova - CSM BucureºtiMinaur Baia Mare - HC Zalãu

ETAPA A XIII-AHC Zalãu - ASC Corona BraºovCSM Bucureºti - Minaur Baia MareCSU Danubius Galaþi - SCM CraiovaHC Dunãrea Brãila - SCM Gloria BuzãuHCM Rm. Vîlcea - CSM BistriþaCSM Roman - CSM SlatinaCS Mãgura Cisnãdie - Universitatea Cluj

Liga Florilor

CSM Slatina - Mãgura în prima etapãLa începutul lunii septembrie, în prima

etapã, fetele pregãtite de Alex Weber ºi Bog-dan Niþu vor evolua la Slatina, pe terenulechipei care a rãmas cu destule emoþii înLiga Florilor. Oltencele au disputat barajulpentru menþinere/promovare în primul eºa-lon, pe care l-au câºtigat, cu douã victoriidin tot atâtea posibile.

Primul meci al Mãgurii pe teren propriu,

În prima etapã a noului sezon, pe 1 sau 2septembrie, echipa din Cisnãdie va juca pe terenulunei formaþii care s-a salvat, anul trecut, în urmaturneului de menþinere/promovare în Liga Florilor

în noul sezon, va fi cu CSM Bistriþa, o sãptã-mânã mai târziu, dupã care vine deplasareala Buzãu.

În etapa a IV-a, Mãgura va întâlni, pe terenpropriu, echipa care va participa, anulacesta, în preliminariile Ligii Campionilor,ºi care deþine trofeul EHF, SCM Craiova. Celedouã formaþii care se vor afla cu aceastãocazie faþã în faþã s-au luptat, în sezonul

precedent, pânã în ultimele secunde pentrulocul secund în clasamentul Ligii Florilor.Câºtig de cauzã a avut Craiova, graþie uneiintervenþii de efect a portãriþei YuliyaDumanska la ultimul atac al meciului cuDunãrea Brãila, câºtigat cu 21-20.

Cu CSM Bucureºti, campioana ultimelorsezoane, Mãgura va juca în etapa a VII-a, înCapitalã.

- Domnule Weber, aþi înce-- Domnule Weber, aþi înce-- Domnule Weber, aþi înce-- Domnule Weber, aþi înce-- Domnule Weber, aþi înce-put pregãtirea pentru noul se-put pregãtirea pentru noul se-put pregãtirea pentru noul se-put pregãtirea pentru noul se-put pregãtirea pentru noul se-zon?zon?zon?zon?zon?

- Da, am început-o de sãptãmânatrecutã. Pentru moment punemaccent pe latura fizicã, pe acu-mulãrile din punct de vedere fizic.Trebuie sã facem o pregãtire mi-nuþioasã, ca la carte, pentru cãsezonul e lung, vom lupta pe treifronturi de data asta, campionat,cupele europene ºi Cupa României.

- Când plecaþi în cantona-- Când plecaþi în cantona-- Când plecaþi în cantona-- Când plecaþi în cantona-- Când plecaþi în cantona-ment?ment?ment?ment?ment?

- Nu vom merge în cantonament,ne vom pregãti ca de obicei, înlocalitate. La Cisnãdie avem toatecondiþiile pentru a ne pregãti câtmai bine. Consider cã este multmai bine sã rãmânem acasã, sãne antrenãm la noi în salã.

- Mãgura a fãcut patru trans-- Mãgura a fãcut patru trans-- Mãgura a fãcut patru trans-- Mãgura a fãcut patru trans-- Mãgura a fãcut patru trans-feruri pânã acum. Mai vin ºiferuri pânã acum. Mai vin ºiferuri pânã acum. Mai vin ºiferuri pânã acum. Mai vin ºiferuri pânã acum. Mai vin ºialte jucãtoare?alte jucãtoare?alte jucãtoare?alte jucãtoare?alte jucãtoare?

- Mai avem nevoie de o jucãtoaresub vârstã, de o junioarã. Conformregulamentului, de anul ãsta tre-buie sã ai mereu o junioarã pe

Alex Weber, antrenor Mãgura: "E nevoie de opregãtire ca la carte, pentru cã sezonul e încãrcat"

bancã sau în teren.- Despre fetele pe care le-- Despre fetele pe care le-- Despre fetele pe care le-- Despre fetele pe care le-- Despre fetele pe care le-

aþi adus în aceastã varã, ceaþi adus în aceastã varã, ceaþi adus în aceastã varã, ceaþi adus în aceastã varã, ceaþi adus în aceastã varã, cene poþi spune?ne poþi spune?ne poþi spune?ne poþi spune?ne poþi spune?

- Toate la timpul lor! Sunt jucã-toare cu experienþã, care ne vorajuta - sunt sigur de asta - sã facemun nou sezon bun.

- A devenit Cisnãdia... colo-- A devenit Cisnãdia... colo-- A devenit Cisnãdia... colo-- A devenit Cisnãdia... colo-- A devenit Cisnãdia... colo-nie brazilianã?nie brazilianã?nie brazilianã?nie brazilianã?nie brazilianã?

- (zâmbeºte) Dacã vreþi sã spu-neþi aºa... Te referi la faptul cã amai venit o jucãtoare din Brazilia...Sunt cinci acum. Da, a venit DiasMoreschi, de la Larvik. E o portãriþãcu experienþã, care a jucat inclusivîn Liga Campionilor.

- Restul fetelor nou-venite?- Restul fetelor nou-venite?- Restul fetelor nou-venite?- Restul fetelor nou-venite?- Restul fetelor nou-venite?- Le-am mai transferat pe Jasna

Toskovic, un inter dreapta de laCSM Roman, interul stâng Alexan-dra Andrei, de la CSM Slatina, ºipivotul Alexandra Iovãnescu,ultima oarã la CSM Roman.

- Cu cine jucaþi amicale în- Cu cine jucaþi amicale în- Cu cine jucaþi amicale în- Cu cine jucaþi amicale în- Cu cine jucaþi amicale învara asta?vara asta?vara asta?vara asta?vara asta?

- Vom susþine 10 meciuri deverificare, "duble" cu HCM Rm.

Vîlcea, Universitatea Cluj, Braºo-vul, Craiova ºi Buzãul, ultima nou-promovatã în elitã.

- Ce ne poþi spune de tra-- Ce ne poþi spune de tra-- Ce ne poþi spune de tra-- Ce ne poþi spune de tra-- Ce ne poþi spune de tra-gerea la sorþi din Cupa EHFgerea la sorþi din Cupa EHFgerea la sorþi din Cupa EHFgerea la sorþi din Cupa EHFgerea la sorþi din Cupa EHF,,,,,cu cine ai prefera sã joci, e-cu cine ai prefera sã joci, e-cu cine ai prefera sã joci, e-cu cine ai prefera sã joci, e-cu cine ai prefera sã joci, e-chipa din Austria, sau cea dinchipa din Austria, sau cea dinchipa din Austria, sau cea dinchipa din Austria, sau cea dinchipa din Austria, sau cea dinCeh ia?Ceh ia?Ceh ia?Ceh ia?Ceh ia?

- Este cam devreme sã mãpronunþ. Vom vedea cine va fi cunoi în turul 2 preliminar. Nu am niciopreferinþã. Oricum, e cale lungã pânãatunci, vom juca în cupele europeneabia în octombrie.

- Pânã atunci începe cam-- Pânã atunci începe cam-- Pânã atunci începe cam-- Pânã atunci începe cam-- Pânã atunci începe cam-pionatul. Primul meci, cu Sla-pionatul. Primul meci, cu Sla-pionatul. Primul meci, cu Sla-pionatul. Primul meci, cu Sla-pionatul. Primul meci, cu Sla-tina. De data asta începeþi cutina. De data asta începeþi cutina. De data asta începeþi cutina. De data asta începeþi cutina. De data asta începeþi cuun joc în deplasare. Cum þiun joc în deplasare. Cum þiun joc în deplasare. Cum þiun joc în deplasare. Cum þiun joc în deplasare. Cum þise pare programul din Ligase pare programul din Ligase pare programul din Ligase pare programul din Ligase pare programul din LigaFlor i lor?Flor i lor?Flor i lor?Flor i lor?Flor i lor?

- Nu conteazã cu cine joci primaetapã ºi cu cine în ultima. Oricumtrebuie sã întâlneºti toate echi-pele. Important este sã facem opregãtire bunã în varã, iar în mo-mentul în care începe campio-natul, în primele zile ale luniiseptembrie, sã fim sutã la sutã.

În urmã cu o sãptãmânã, la Vie-na, în Austria, a avut loc tragereala sorþi a preliminariilor Cupei EHFla handbal feminin. Printre echipeleaflate în urne s-a numãrat ºi Mã-gura Cisnãdie. La debutul în cupeleeuropene, Mãgura va avea o mi-siune accesibilã în turul secund alCupei EHF. Cisnãdiencele vor jucaîmpotriva câºtigãtoarei "dublei"dintre Slavia Praga (Cehia) ºi UHC

Mãgura, cu Slavia Praga sau UHC Müllner BauStockerau în turul 2 preliminar al Cupei EHF

Müllner Bau Stockerau (Austria).Mãgura va disputa primul meci îndeplasare, iar returul pe teren pro-priu, în Sala Sporturilor din Cis-nãdie.

Partidele din turul secund voravea loc pe 13/14 octombrie,respectiv 20/21 octombrie.

Celelalte douã echipe din Ro-mânia înscrise în Cupa EHF, HCMRm. Vîlcea ºi HC Zalãu, au misiuni

ceva ma grele. Eliminatã de SCMCraiova în semifinale, anul trecut,echipa turcã Kastamonu se poateîntoarce în România, ca adversaral formaþiei din Rm. Vîlcea. Kasta-monu intrã în competiþie în primultur, unde întâlneºte pe LC Bruhl,reprezentanta Elveþiei. HC Zalãu,echipa antrenatã de Gheorghe Ta-dici, o va întâlni pe Borussia Dort-mund, în turul 2 preliminar.

Antrenorulde numelecãruia seleagã ceamai mareperformanþãdin istoriahandbaluluidinCisnãdie,medalie debronz ºicalificareaîn CupaEHF, avorbit, înexclusivitatepentruCisnãdieAzi, deperioadadepregãtire,programulechipei întoamnã ºitransferuri.

44444 Eveniment

Dupã cum ºtiþi, odatã cu re-amenajarea Parcului Mãgura dinCisnãdie a fost amenajatã ºi o fân-tânã artezianã, probabil cea maimodernã din judeþul Sibiu. Aceas-ta a devenit în scurt timp un punctde atracþie pentru localnicii ºi tu-riºtii care s-au fotografiat lângãjeturile de apã atât ziua cât ºi sea-ra, când fântâna e ºi mai specta-culoasã. "Aceastã investiþie creº-te mult nivelul estetic al oraºuluiºi avem deja numeroase sem-nale din partea cetãþenilor careapreciazã fântâna artezianã dinParcul Mãgura", spune primarulCisnãdiei, Gheorghe Huja

Fântâna artezianã din ParculMãgura, noua atracþie

pentru cisnãdieni ºi turiºti

Se înlocuiesc limitatoarelede vitezã din Cisnãdie

Primãria a luat mãsuri pentrudiminuarea accidentelor rutie-re din oraº. Trecerile de pietoniau fost mult mai bine sem-nalizate, marcajele rutiere aufost refãcute, se monteazã li-mitatoare de vitezã noi, iar cele

deja existente sunt înlocuite cuun nou model. Decizia de înlo-cuire a vechilor limitatoare a fostluatã ºi ca urmare a sesizãrilorconducãtorilor auto nemulþumiþi,transmise Primãriei.

Primãria Cisnãdie face în conti-

nuare tot ce este necesar pentrureducerea riscurilor, însã nu tre-buie sã uitãm cã responsabilitateanu revine doar administraþiei loca-le ºi Poliþiei, ci ºi participanþilor latrafic, fie ei conducãtori auto saupietoni.

Administraþia localã cisnãdianãcontinuã sã se preocupe desprijinirea lãcaºurilor de cult de peraza oraºului. În fiecare an, înbugetul local sunt prevãzute sumepentru acoperirea cheltuielilornecesare unor lucrãri de la bise-ricile din Cisnãdie ºi Cisnãdioara.De-a lungul timpului s-au alocatbani pentru construirea unei ca-pele, pentru realizarea picturilorinterioare din biserici, iar în aceastãperioadã au fost montate vitraliilede la Biserica cu hramul “Adormi-rea Maicii Domnului” din Cimitir.Prezent în lãcaºul de cult, PrimarulGheorghe Huja s-a declarat încã odatã mulþumit cã Primãria Cisnã-die a putut contribui la înfrumu-seþarea bisericii: "Biserica este unplãmân al societãþii. Aici venim încele mai importante momente alevieþii, ori de câte ori dorim sã neregãsim pe noi înºine, sã ne aflãmliniºtea, sã îl întâlnim pe Dumne-zeu. E important ca toþi credincioºiisã se simtã confortabil în bisericãºi de aceea, noi, cei din conduce-rea Primãriei, am militat în fiecarean pentru acordarea unui sprijinfinanciar bisericilor de pe razalocalitãþii noastre."

Vitralii noi la Biserica “Adormirea Maicii Domnului”